Sunteți pe pagina 1din 29

VARIANTE DE PROTEZE TOTALE

1. P.T. clasica
2. Supraproteze (overdenture)
3. Proteza totala pe implante
CLASIFICAREA ATROFIILOR CRESTELOR ALVEOLARE
1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller
La maxilar
clasa I = creste edentate bine dezvoltate; tuberoziti bine exprimate pozitive; bolta palatin adnc.
clasa II = creasta alveolar medie; tuberoziti mai putin dezvoltate; bolta palatina medie.
clasa III = creste edentate atrofiate, terse; tuberozitati inexistente;bolta palatina plata.
1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller
La mandibul
clasa I = creste cu atrofie uniform, nalte, tuberculi piriformi bine dezvoltai.
clasa II = atrofie marcat a crestelor alveolare, tuberculi piriformi inexisteni.
clasa III = atrofia este neuniforma, mai marcata in zona laterala si zona frontala este pastrata
Clasa IV = se pastreaza crestele in zona laterala si zona frontala este atrofiata.
Dup Lejoyeux
La maxilar:
Clasa I : creste nalte, retentive; tuberozitile retentive, favorabile; bolta palatin extins fr torus;
Clasa II : creste edentate medii; tuberoziti de valoare medie; bolta palatin medie;
Clasa III : creste cu rezorbie marcat, cu valoare protetic mic; tuberoziti cu valoare negativ;
Clasa IV : creste cu valoare negativ, practic disprute fie parial, fie total; tuberoziti inexistente.
La mandibul
Clasa I : creste alveolare cu valoare protetic optim; fr torus sau exostoze.
Clasa II : Creste cu valoare protetic medie, care corespund ns bine utilizrii lor la protezare.
Clasa III : creste cu rezorbie accentuat; este tipic vechilor purttori de proteze sau edentaii vechi
neprotezate.
Clasa IV : creste alveolare negative, reprezentate prin anuri, sub nivelul planeului bucal; liniile oblice
interne i externe aproape pe mijlocul crestei, la fel i gaura mentonier sau apofizele genii.
Musculatura periprotetic
= important n mentinerea si stabilizarea P.T.
~ funcie de raportul functional cu PT in:
1. Musculatura cu aciune de dislocare a protezelor de pe cmp. (-) = muschii cu insertie perpendiculara pe periferia
campului protetic
2. Musculatura cu aciune stabilizatoare. (+) = muschii cu fibre dispuse paralel cu cmpul protetic, contribuie la
stabilizare.
Ridicatorul buzei superioare si a aripii nasului
M canin- ridicatorul buzei superioare
M zigomatic mic
M zigomatic mare
Rizorius
M mentonier
M patrat al buzei inferioare
M triunghiular al buzei inferioare
M orbicular
(-) Muschi cu actiune de dislocare:
Maxilar:
Muchiul ridictor al buzei superioare i aripii nasului;
Muchiul canin;
Zigomaticul mare i mic;
Rizorius.
La mandibul
1) Vestibular
muchiul mentonului sau al brbiei;
muchiul ptrat al buzei inferioare;
muchiul triunghiular al buzei inferioare;
uneori pielosul.
1) Oral
muchiul milohioidian;
muchiul genioglos;
muchiul palatoglos;
muchiul constrictor superior al faringelui.
(+) Aciune stabilizatoare au muschii:
Orbicularul buzelor
Fibrele orizontale ale buccinatorului
uneori maseterul.
Muschii limbii
(longitudinali, verticali i transversali)
au aciune destabilizatoare asupra protezelor.
Importanta pentru stabilitatea protezei este i poziia limbii care poate fi:
2 anterioar
2 posterioar.
!!! n protezare trebuie urmrit crearea spaiului vital acestui organ mobil.
Muschii valului palatin
rol important n:
deglutitie, fonatie, n unele acte reflexe (voma)
n delimitarea distala a cmpului protetic maxilar.
Muchii faringelui interfereaz si ei cu periferia cmpului protetic.
STUDIU INDIVIDUAL !!
Campul protetic edentat total:
CURSUL ANUL I Morfologia dintilor:
Cavitate orala
Mucoasa
Pozitiile de referinta ale mandibulei
Miscarile mandibulei
Ocluzie
CURSUL ANATOMIE:
Muschii oro-faciali
Muschii mobilizatori ai mandibulei
Oasele maxilare
Parti componente ale PT
Arcadele artificiale (dintii artificiali)
Baza protezei:
Placa palatinala
seile
I. BAZA
1. Placa palatinala
confectionata din rasina acrilica (cu o grosime de 2 mm) sau
Din diferite aliaje (mai subtire)
2. Saua protezei
acoper crestele alveolare, tuberozitile sau tuberculul piriform
are dou fee : - una mucozal
- una extern;
prezint doi versanti: - unul vestibular
- unul oral.
II. Dintii artificiali
Imita aspectul dintilor naturali
se folosesc dinti anatoformi
dup materialul ~ pot fi:
dinti artificiali din polimeri (rini acrilice, diacrilice, materiale compozite)
Prefabricati
Confectionati in laboratorul de tehnica
dinti artificiali din ceramic.
Avantajele dintilor din acrilat:
Usor de prelucrat si individualizat
se leaga chimic de baza protezei
au pret de cost redus
au greutate redusa
nu necesita aparatura deosebita pentru montare.
Dezavantaje
Instabilitate cromatica
fenomenul de imbatranire al acrilatului
porozitate structurala
rezistenta mecanica la abrazie scazuta
nu pastreaz D.V.O. n timp.
Dinii artificiali din ceramic
AVANTAJE
Aspect estetic mai apropiat de dintii naturali
Culoarea stabila in timp
biocompatibilitate
Duritate mare, rezisten crescut
Pastreaza D.V.O.
Dinii artificiali din ceramic
DEZAVANTAJE
Abrazeaza antagonistii
Sunt casanti
Nu permit ajustari de forma, volum sau ocluzie
Se leaga mecanic de baza protezei
Au pret de cost mai ridicat.
IMPLANTE ALOPLASTICE
ETAPE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI TOTALE
1. Examinarea campului protetic
I. diagnostic
II. planul de tratament
2. Amprentarea preliminara
3. Confectionarea modelului preliminar
4. Confectionarea portamprentei
( lingurii ) individuale
5. Amprenta functionala
I. Adaptarea portamprentei individuale pe
campul protetic
II. Realizarea inchiderii marginale
III. Amprentarea functionala material / tehnica.
6. Confectionarea modelului functional
I. Pregatirea amprentei functionale: prin indiguire si cofrare;
II. Confectionarea modelului propriu-zis: ghips extradur.
7. Confectionarea sabloanelor de ocluzie

8. Determinarea relatiei intermaxilare (RIM)
I. Relatia centrica
II. Dimensiunea verticala a etajului inferior
III. Directia si nivelul planului de orientare protetica
IV. Curbura vestibulara a bordurii superioare
V. repere pentru alegerea si montarea dintilor (linia mediana, linia caninilor, linia surasului).
9. Transferul in laborator a RIM = prin montarea in ocluzor sau articulator
10. Confectionarea machetei protezei totale
I. Macheta bazei
II. Macheta arcadei dentare artificiale
11. Proba machetei in cavitatea bucala
12. Modelarea definitiva a machetei (in scop fizionomic, igienic, fonetic, rezistenta mecanica, stabilitate).
13. Pregatirea modelului functional pentru ambalare
foliere, gravare, deretentivizare, elemente suplimentare de stabilitate si mentinere ale PT
14. Confectionarea tiparului ambalarea
15. Prepararea / polimerizarea acrilatului
16. Dezambalarea protezei
17. Prelucrarea protezei
18. Aplicarea protezei in cavitatea orala adaptarea cu proteza
19. Integrarea biologica a protezei
retusurile bazei protezei
individualizari ale reliefului ocluzal.
1. Examinarea
1. Examinarea
Anamneza
Chestionar medical
Radiografii
Fotografii ale cazului
Amprente / modele de studiu = diagnostice
Se stabileste: un diagnostic:
edentatie totala maxilara si/ sau mandibulara
neprotezata sau protezata corecte sau incorect
Se alege planul de tratament:
Cateva optiuni de tratament prezentate de medic pacientului
Discutia pentru alegerea / intelegerea variantelor
Alegerea unei singure solutii de tratament
ACORDUL SCRIS al pacientului!!
Raportul mandibulo-maxilar
Raportul mandibulo-maxilar
prin linia interalveloar = linia ce unete mijlocul crestelor alveolare la nivelul molarului de 12 ani.
La edentaii vechi apare direcie oblic a acestei linii att n zona frontal ct i lateral.
2. Amprenta preliminara
1. Alegerea portamprentei standard
2. Alegerea materialului de amprenta
3. Amprenta propriu-zisa
Amprenta preliminara
Materiale necesare:
Material de amprenta (alginat)
Port-amprenta (lingura de amprenta) standard (universala)
Bol de cauciuc + spatula de amestec
apa
Port-amprentele standard (universale)
Def
Reprezinta un suport rigid pentru materialul de amprenta, de forme, marimi diferite;
CONDITII:
Rigida, nedeformabila
de marimea si aspectul maxilarului de amprentat
sa cuprinda intreg campul protetic pana la nivelul mucoasei pasiv-mobile
Clasificate dupa:
Dupa material:
Metal
mase plastice
Pentru maxilar / pentru mandibula!!
Marimi diferite:
0 la 4 sau altele
Pentru adulti sau pt copii
Retentii:
unele au retentii sub forma de perforatii, nervuri
altele nu au retentii, sunt netede = deci necesita aplicarea unui adeziv
Dupa Forma:
Pentru dentat
Pentru edentat
Pentru edentatul partial
A. Alegerea port-amprentei
In functie de marimea maxilarului:
Apreciem vizual marimea
Cu instrument special ~ compas: se masoara distanta dintre tuberculii piriformi (mandibula)
Verificam:
cuprinde in totalitate campul protetic
asigura suficient spatiu pt materialul de amprenta, grosime ~ 2-3 mm
la maxilar: marginea posterioara sa depaseasc linia Ah cu 1-2 mm
sa nu impiedice miscarile formatiunilor mobile
la mandibula: marginea portamprentei sa fie deasupra liniei oblice interne cu 1-2 mm.
Prea scurta: prelungim
B. Alegerea materialului de amprenta
~ In functie de gradul de rezilienta al fibromucoasei
Dupa calitatea fibromucoasei avem:
campuri dure = cu firomucoasa subtire -materiale cu vascozitate crescuta
campuri intermediare - materiale cu vascozitate medie
campuri moi - rezilienta crescuta - vom utiliza materiale fluide.
Cele mai folosite:
Alginatele (hidrocoloizi ireversibili)
Materialele termoplastice
C. Amprentarea preliminara propriu-zisa
C. Amprentarea preliminara propriu-zisa
incarcarea portamprentei cu materialul de amprenta
Introducerea in cavitatea orala
Centrarea pe camp
Aplicarea pe camp dinspre posterior spre anterior
Mentinerea amprentei pe camp pana la priza materialului
indepartarea amprentei.
Verificarea amprentei
!! inainte de trimiterea la laborator
reda cu exactitate si complet zona de sprijin
Inregistreaza si zona de succiune (periferia campului protetic): marginile amprentei sunt continue, usor
modelate;
Nu prezinta lipsuri, bule de aer
Materialul de amprenta adera la port-amprenta; daca s-a desprins se reface amprenta!
Sa fie centrata corect ~ manerul portamprentei si frenurile buzelor.
Spalarea / dezinfectia amprentei din alginat
3. Realizarea modelului preliminar
4. Realizarea port-amprentei individuale
Portamprenta individuala:
Se confecioneaz pe modelul preliminar;
Trebuie s fie rigid pentru a rezista la amprentarea functionala
Nu va depi limitele funcionale ale cmpului protetic;
Sa nu impiedice mobilitatea partilor moi;
Marginile s fie rotunjite sa nu lezeze fibromucoasa.
Componentele portamprentei individuale:
Baza
Accesorii:
Manerul
Butoni de presiune
Intarituri de sarma
Borduri de ocluzie
Tipuri de portamprente individuale:
1. Dup raportul cu campul protetic:
- cu contact total
- cu distanri pe anumite zone
- distanat n totalitate.
2. Dup material:
- din mase termoplastice (plac baz, stents)
- rini acrilice (autopolimerizabile)
- rasini compozite (fotopolimerizabile)
- metal.
CURSUL 3
Curs 3
Constrictorul superior al faringelui
M ridicator al valului palatin
Tensor valului palatin
Muschiul palatoglos
M palatofaringian
M milohiodian
M digastric
M geniohioidian
M genioglos
M buccinator
Etape clinicotehnice
1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu
2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)
3. Model preliminar
4. Portamprenta individuala
5. Amprenta functionala
6. Model final
1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu
Anamneza
Chestionar medical
Radiografii
Fotografii ale cazulul
Examinare exoorala
Examinarea endoorala
Raportul mandibulo-maxilar
Raportul mandibulo-maxilar
prin linia interalveloar = linia ce unete mijlocul crestelor alveolare
La edentaii vechi apare direcie oblic a acestei linii att n zona frontal ct i lateral.
Amprente / modele de studiu
= diagnostice- scop:
dgn:
edentatie totala maxilara si/ sau mandibulara
neprotezata sau protezata corecte sau incorect
Sustinerea planului de tratament:
Cateva optiuni de tratament prezentate de medic pacientului
Discutia pentru alegerea / intelegerea variantelor
Alegerea unei singure solutii de tratament
ACORDUL SCRIS al pacientului!!
Etape clinicotehnice
1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu
2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)
3. Model preliminar
4. Portamprenta individuala
5. Amprenta functionala
6. Model final
2. Amprenta preliminara
1. Alegerea portamprentei standard
2. Alegerea materialului de amprenta
3. Amprenta propriu-zisa
Amprenta preliminara
Materiale necesare:
Material de amprenta (alginat)
Port-amprenta (lingura de amprenta) standard (universala)
Bol de cauciuc + spatula de amestec
apa
Port-amprentele standard (universale)
Def
Reprezinta un suport rigid pentru materialul de amprenta, de forme, marimi diferite;
CONDITII:
Rigida, nedeformabila
de marimea si aspectul maxilarului de amprentat
sa cuprinda intreg campul protetic pana la nivelul mucoasei pasiv-mobile
Clasificate dupa:
Dupa material:
Metal
mase plastice
Pentru maxilar / pentru mandibula!!
Marimi diferite:
0 la 4 sau altele
Pentru adulti sau pt copii
Retentii:
unele au retentii sub forma de perforatii, nervuri
altele nu au retentii, sunt netede = deci necesita aplicarea unui adeziv
Dupa Forma:
Pentru dentat
Pentru edentat
Pentru edentatul partial
A. Alegerea port-amprentei
In functie de marimea maxilarului:
Apreciem vizual marimea
Cu instrument special ~ compas: se masoara distanta dintre tuberculii piriformi /tuberozitati
Verificam:
cuprinde in totalitate campul protetic
asigura suficient spatiu pt materialul de amprenta, grosime ~ 2-3 mm
la maxilar: marginea posterioara -linia Ah
sa nu impiedice miscarile formatiunilor mobile
la mandibula: marginea portamprentei linia oblica interna cu 1-2 mm.
Prea scurta: prelungim
B. Alegerea materialului de amprenta
~ In functie de gradul de rezilienta al fibromucoasei
Dupa calitatea fibromucoasei avem:
campuri dure = cu firomucoasa subtire -materiale cu vascozitate crescuta
campuri intermediare - materiale cu vascozitate medie
campuri moi - rezilienta crescuta - vom utiliza materiale fluide.
Cele mai folosite:
Alginatele (hidrocoloizi ireversibili)
Materialele termoplastice
C. Amprentarea preliminara propriu-zisa
incarcarea portamprentei cu materialul de amprenta
Introducerea in cavitatea orala
Centrarea pe camp
Aplicarea pe camp dinspre posterior spre anterior/ variante
Mentinerea amprentei pe camp pana la priza materialului
indepartarea amprentei.
Alginat
Verificarea amprentei
!! inainte de trimiterea la laborator
reda cu exactitate si complet zona de sprijin
Inregistreaza si zona de succiune (periferia campului protetic): marginile amprentei sunt continue, usor modelate;
Nu prezinta lipsuri, incluziuni de aer
Materialul de amprenta adera la port-amprenta; daca s-a desprins se reface amprenta!
Sa fie centrata corect ~ manerul portamprentei si frenurile buzelor.
Spalarea / dezinfectia amprentei din alginat
Etape clinicotehnice
1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu
2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)
3. Model preliminar
4. Portamprenta individuala
5. Amprenta functionala
6. Model final
3. Modelul preliminar
-caracteristici
-tehnici
Etape clinicotehnice
1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu
2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)
3. Model preliminar
4. Portamprenta individuala
5. Amprenta functionala
6. Model final
4. Port-amprenta individuala
caracteristici
materiale
Componentele portamprentei individuale:
Baza
Accesorii:
Manerul
Butoni de presiune
Intarituri de sarma
Borduri de ocluzie
Tipuri de portamprente individuale:
1. Dup raportul cu campul protetic:
- cu contact total
- cu distanri pe anumite zone
- distanat n totalitate.
2. Dup material:
- din mase termoplastice (plac baz, stents)
- rini acrilice (autopolimerizabile)
- rasini compozite (fotopolimerizabile)
- metal.
Trasarea limitelor campului protetic
!! De catre MEDIC!!
La maxilar:
se are n vedere limita intern a marginilor vestibulare a amprentei
anurile perituberozitare
linia din zona Ah
La mandibula:
se marchez marginea liber lingual
vestibular n zona fundului de sac vestibular
se va contura marginea 1/3 anterioar a tuberculului piriform.
Portamprenta din rasini acrilice autopolimerizabile
Rasinile acrilice (RA):
Pt lingurile individuale se folosesc in general RA autopolimerizabile
prezentare
Pasta de RA se obtine prin amestecul pulberii + lichidul in proportiile indicate de fabricant
3 fazele ale reactiei de priza:
Se modeleaza pe o placuta (sticla, lemn) pana se obtine o grosime uniforma de cca 2 mm

-Materiale /instrumentar
Tehnica:
Deretentivizarea modelului si izolarea
Se aplica ceara in zona santului vestibular in zonele f retentive pt a favoriza indepartarea lingurii individuale si a evita
deteriorarea modelului
Izolarea modelului: cu o solutie speciala
Prepararea pastei acrilat
Portamprenta din rasini acrilice
Prelucrarea lingurii individuale
Portamprenta individuala din placa baza:
Placi baza pt maxilar / pt mandibula
Bec bunsen
Foarfeca
Spatula de ceara
Micromotor + freze, pietre
Plastifierea placii baza
Sectionarea surplusului/ Prelucrarea
Accesorii:
Intarituri fir de sarma
- maner
Etape clinicotehnice
1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu
2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)
3. Model preliminar
4. Portamprenta individuala
5. Amprenta functionala
6. Model final
Amprenta functionala
Def = inregistreaza detaliile campul protetic, cu maximum de precizie pentru suprafata de sprijin si zonele de mentinere
si stabilizare.
Scop
Etape:
1. Adaptarea portamprentei individuale;
2. Alegerea materialului de amprent;
3. Pregtirea pacientului si Amprenta propriu-zis;
4. Verificarea amprentei.
1. Adaptari ale lingurii individuale
Plasarea corecta a marginilor protezei:
In zona II = exact la trecerea dintre mucoasa fixa si cea mobila = zona de mucoasa pasiv-mobila sau neutra
In zona I = margini prea scurte, se termina pe mucoasa fixa - nu realizeaza inchiderea marginala
In zona III = margini prea lungi in zona mucoasei mobile desprinderea protezei la orice miscari functionale ale
formatiunilor mobile, leziuni de decubit, ulceratii, inflamatii.
Adaptari marginale ale lingurii individuale
2. Alegerea materialului de amprenta functionala
Rigide i semirigide : ghipsul, rini acrilice, paste de zinc-oxid-eugenol;
Materiale rigide reversibile : compound-uri Stents, gutaperca, materiale bucoplastice, ceruri;
Materiale elastice : elastomeri de sintez: siliconi de condensare, de aditie, polieteri.
3. Amprenta functionala propriu-zisa
Numeroase tehnici
In functie de autor, materialul folosit, prinicipiul care sta la baza sunt diverse clasificari
Cea mai simpla:
Amp.Muco-statica
Amp.Muco-dinamica
A. Amp. muco-statica
pacientul nu executa miscari functionale (nu este o amprenta dinamica)
inregistrarea periferiei campului protetic se face prin miscari executate de medic prin tractiunea obrajilor,
buze, comisuri bucale
nu se exercita presiune pe camp
se folosesc portamprente cu margini scurte, distantate de campul protetic.
B. Amp. muco-dinamica
cea mai folosita in practica
foloseste o port-amprenta individuala foarte bine adaptata marginal
se utilizeaza 2 materiale:
unul consistent pentru modelaj marginal
altul fluid pentru toat suprafaa cmpului protetic.
Tehnic:
centrarea portamprentei
Modelarea marginilor:
pot apare fie o cantitate de material prea mica, modelare insuficienta cu margini prea subtiri
Poate apare un exces de material margini prea groase
Lipsa materialului, se vede marginea lingurii individuale (lingura prea lunga- adaptari)
!! miscarile de functionalizare a zonei de succiune pt amprenta mandibulara
!! miscarile de functionalizare a zonei de succiune pt amprenta mandibulara
!! miscarile de functionalizare a zonei de succiune pt amprenta maxilara
Amprenta functionala - mandibulara
Amprenta functionala - maxilara
4. Verificarea amprentei
Alte clasificari ale amprentelor functionale
Amprenta cu gura deschisa
Amprenta cu gura nchisa
Amprenta compresiva:
- pt campurile protetice dure
Amprenta decompresiva
pt campurile protetice moi.
Etape clinicotehnice
1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu
2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)
3. Model preliminar
4. Portamprenta individuala
5. Amprenta functionala
6. Model final- functional
Modelul functional/final/de lucru
Caracteristici
Materiale necesare:
Indiguirea si cofrarea amprentei functionale
Cursul 4
recapitulativ
Amprenta preliminara (portamprenta standard)
Model preliminar
Portamprenta individuala
Amprenta functionala
Model final
Sabloane de ocluzie
recapitulativ
Amprenta preliminara (portamprenta standard)
Model preliminar
Portamprenta individuala
Amprenta functionala
Model final
Sabloane de ocluzie
Sabloane de ocluzie
Def:
Elemente componente:
Baza
Bordura (valul) de ocluzie
Caracteristici:
Dimensiunile bordurilor de ocluzie:
Zona frontala:
Inaltime = 10 mm
Latime V-O = 6mm
Zona laterala:
Inaltime = 6 mm
Latime V-O = 8mm
Limita distala a bordurilor de ocluzie: la 1,5 cm anter de limita distala a tuberozitate si tuberculul piriform.
Materiale necesare:
Pt baza sablonului:
Placa baza sau
placi de ceara roz
Pt bordurile de ocluzie:
Prefabricate
Realizate in conformator special
Din placi de cera roz prin formarea unui rulou
Baza sabloanelor
Bordurile (valurile) de ocluzie
Rolul clinic al sabloanelor
determinarea curburii vestibulare
determinarea direciei i nivelului planului de orientare ocluzal in zona frontala
determinarea direciei i nivelului planului de orientare ocluzal in zona laterala
stabilirea dimensiunii verticale a etajului inferior (DVR -D.V.O.)
determinarea relaiei centrice
trasarea unor repere n vederea montrii dinilor.
Rolul tehnic al sabloanelor
permanentizarea relaiei intermaxilare prin montarea n simulatoare ale A.D.M.
montarea arcadelor artificiale.
recapitulativ
Amprenta preliminara (portamprenta standard)
Model preliminar
Portamprenta individuala
Amprenta functionala
Model final
Sabloane de ocluzie
Determinarea relatiilor intermaxilare
recapitulativ
Amprenta preliminara (portamprenta standard)
Model preliminar
Portamprenta individuala
Amprenta functionala
Model final
Sabloane de ocluzie
Determinarea relatiilor intermaxilare
Determinarea Relatiei Intermaxilare (RIM)
La pacientul dentat, putem obtine RIM prin:
contactele stabilite intre arcade in pozitia de intercuspidare maxima (PIM), cu condilii mandibulari aflati
in relatie centrica la nivelul cavitatii glenoide (RC)
La pacientul edentat total pt a obtine RIM in absenta oricaror contacte dentare, trebuie sa:
pozitionam condilii in RC deoarece:
RC = singura pozitie cranio-mandibulara independenta de prezenta dintilor, se mentine la
edentatul total, constanta de-a lungul vietii!! (vezi Anul I Morfologia dintilor)
Obtinem o pozitie de echilibru muscular ai muschilor mobilizatori ai mandibulei.
Etape in determinarea RIM
I. Determinarea curburii vestibulare a bordurilor de ocluzie
II. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala in zona frontala
III. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala in zona laterala
IV. Determinarea dimensiunii verticale (D.V.) a etajului inferior al fetei
V. Determinarea relaiei centrice (RC).
I. Determinarea curburii vestibulare a bordurilor de ocluzie
este importanta pentru montarea dinilor frontali
primeaza aspectul estetic si fonetic
Prima etapa = doar cu sablonul maxilar pe campul protetic:
se face analiza estetica din profil: se adauga ceara sau se indeparteaza din curbura Vestibulara astfel
incat sa exista un profil corect al buzei superioare
Marginea libera a sablonului maxilar la 1-2 mm sub marginea buzei superioare
Sablonul mandibular in functie de cel maxilar
Curbura V = un raport corect al buzelor
Inaltimea: marginea libera a bordurii de ocluzie la nivelul marginii buzei inferioare
III. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala in z lat.
A. directia
Paralela cu planul Camper
(tragus - subnasale)-
Se determina cu 2 rigle
B. Nivelul:
La jumatatea distantei dintre crestele edentate
maxilara si
mandibulara
III. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior (DV i)
Etajul inferior al feei = distanta dintre 2 puncte antropometrice SubNasion Gnathion
TESTE ANTROPOMETRICE :
egalitatea ntre etajul mijlociu i cel inferior al figurii;
Se determina cu ocluzometrul Willis.
Distnata intre fundurile sac V
DV etaj inferior
foarte variabila - functie de pozitia mandibulei:
D.V.O. = dimens verticala de ocluzie = dimens etaj infer cu arcadele in pozitie PIM
D.V.R = dimens verticala de repaus = dimens etaj infer cu mand in pozitie de repaus (postura)
D.V.R. D.V.O. = spatiul de inocluzie fiziologica
Pozitia de repaus (postura) mandibulei
Metoda deglutiiei :
se bazeaz pe relaxarea musculaturii n urma unui act reflex repetat
Metoda relaxarii :
se bazeaz pe obinerea unui confort fizic i psihic asociat cu obosirea musculaturii masticatorii
Metoda fonetica :
pronuntarea anumitor foneme M, S - se determina spaiul minim de vorbire.
Determinarea D.V.Ocluzie (DVO)
Evaluarea antropometric a D.V.O.
cel mai des utilizate
Determinarea spatiului de inocluzie fiziologica
Teste estetice
urmaresc realizarea unei armonii faciale
plenitudinea partilor moi si relaxarea musculara
Teste fonetice
prin pronuntarea consoanelor S, M = spatiul minim de vorbire
se masoara DV etaj infer in acesta pozitie, apoi se scad 2-3 mm;
Teste electromiografice
utilizate in cercetare, nu in practica
Metode combinate
cele mai utilizate n practic.
IV. Determinarea RC
RC =
O pozitie reproductibila, constanta de-a lungul vietii
Independenta de prezenta / absenta dintilor
Metode de determinare a RC
Metoda deglutitiei
Ghidarea uni sau bimanuala
Oboseala musculara
Homotropia linguo-mandibulara
Metoda reflexului molar
Hiperextensia extremitatii cefalice.
Inregistrarea grafica a RIM
1. Inregistrari extraorale
2. Inregistrari intraorale
3. Intra si extraorale
4. Miomonitorizarea
solidarizarea abloanelor de ocluzie
Solidarizarea abloanelor de ocluzie prin:
aplicarea de agrafe (dou lateral, una paramedian)
lipirea abloanelor prin plastifierea benzii de ceara
In practica:
Cel mai frecvent = ambele combinat: se plastifiaza bordura inferioara, se conduce mandibula in RC, se
aplica agrafele suplimentar.
!!! REPERE trasate pe sabloane:
Linia mediana
Liniile caninilor
Linia sursului
Planul de orientare ocluzal
recapitulativ
Amprenta preliminara (portamprenta standard)
Model preliminar
Portamprenta individuala
Amprenta functionala
Model final
Sabloane de ocluzie
Permanentizarea RIM (montare in simulatoare)
recapitulativ
Amprenta preliminara (portamprenta standard)
Model preliminar
Portamprenta individuala
Amprenta functionala
Model final
Sabloane de ocluzie
Permanentizarea RIM (montare in simulatoare)
Transferul datelor nregistrate clinic pe pacient la laborator
prin montarea in simulatoare ale ADM
- Ocluzoare
- Articulatoare
Simulatoare A.D.M =
= sunt instrumente care reproduc partial unele din miscarile mandibulare
- ele imit partial articulaia A.T.M.
- cu deosebirea: bratul superior (~ imita maxilarul) este mobil, cel inferior (~mandibula) este fix!
CLASIFICARE !!!
- Simulatoare fixe
a. Ocluzorul
b. Articulatoare cu valori medii
- Simulatoare reglabile
a. Articulatoare partial programabile
b. Articulatoare total programabile
I. Simulatoare fixe
a. ocluzoarele
I. Simulatoare fixe
b. Articulatoare cu valori
medii neprogramabile
Au cateva valori fixate la valori medii in populatia generala:
panta tuberculului articular ( 33
0
)
unghiul Bennett (15-18
0
)
distanta intercondiliana de 104 mm.
II. Simulatoare reglabile
a. articulatoare partial programabile
Mai multe valori sunt reglabile individual!
Valorile care pot fi reglate individual sunt:
inclinarea pantei retroincisive
inclinarea pantei tuberculului articular
distanta punct interincisiv - axa de rotaie pur
unghiul Bennett.

Este necesar un ARC FACIAL DE TRANSFER!
instrument cu care se
pot determina:
- distana bicondiliana
- triunghiul BONWILL
- traiectorile condiliene, panta tuberculului articular
- miscarile de lateralitate.
- Pentru fixare arcul facial are:
Tijele condiliene
Furculia
Stoper nazal
Datele oferite laboratorului prin aceste metode sunt:
Axa balama terminal
nclinaia pantei tuberculului articular.
Evaluarea unghiului BENNETT
= unghiul format ntre traiectoria condilului nelucrtor cu planul sagital.
Evaluarea micrii BENNETT
= n micarea de lateralitate condilul lucrtor se rsucete spre exterior n jurul unui ax vertical realiznd micarea
Bennett 0,5 - 3 mm;
nclinarea pantei retroincisive;
Triunghiul Bonwill;
Punctul interincisiv.
II. Simulatoare reglabile
b. articulatoare total programabile (Protar5, Protar7)
Mai multe valori sunt reglabile individual!

VALORILE ce pot fi reglate la artic. total programabile:
- Panta tubercul articular
- Traiectoria condilian- 3 planuri
- Panta retroincisiv
- Distana pct interI-axa balama
- Unghiul Bennet
- Distana intercondilian
- Orientarea plan ocluzie
- Unghiul simfizar
Arc facial pantografic
Articulatorul Protar 3
Clasificare:
Articulatoare ARCON
Tuberculii mandibulari sunt montati pe bratul inferior, cavitatea glenoida pe cel superior
Cel mai utilizate la ora actuala
Preferate pt protezele fixe (nu pt PT)
Articulatoare NON-ARCON
Exact invers
Mai frecvent folosite pt proteza totala
Studiu individual
Articulatoare cu valori medii si programabile
Bibliografie:
BRATU D. Bazele clinico-tehnice ale protezarii mobilizabile. Ed. Helicon, Timioara, 2004;
SHILLINGBURG H.T. Fundamentals of Fixed Prosthodontics. 3rd Edition, Quintessence Publishing, Illinois, 1997
Macheta preliminar a protezei totale
1. Alegerea dintilor artificiali
2. Tehnica de montare
3. Realizarea bazei PT
4. Realizarea machetei arcadei artificiale.
I. Alegerea dinilor artificiali
1. Datele stabilite de medic sunt:
forma, culoarea, pozitia dintilor
gradul de supraacoperire frontala
relieful ocluzal la dintii laterali
Tehnica de montare
2. Solicitarile pacientului:
forma, culoarea, dimensiunea dintilor
individualizari ale montarii.
Transpunerea reperelor de pe sabloane pe modele
ALEGEREA DINTILOR
DINTII FRONTALI
- Primeaza aspectul estetic
DINTII LATERALI
- Primeaza criteriul functional
I. Dintii frontali
1. forma
2. gradul de vizibilitate
3. marimea
4. culoarea
A) Forma
- dinii frontali imit naturalul vor ntotdeauna anatoformi
Corelatii:
1. cu forma nasului
2. forma arcadei
3. forma feei
4. tipul constituional
5. sexul i vrsta

1. Cu forma nasului
latimea nasului ~ latimea grupului de incisivi superiori
Linia incizala ~ forma nasului/
2. Forma arcadei
Forma arcadei ~ forma incisivului central.
3. Forma fetei
Forma IC super = imaginea rasturnata a fetei.
4. Tipul constitutional
3 tipuri:
atletic
picnic
leptosom.
5. Sexul si varsta
B) Marimea dintilor frontali
1. Inaltime = in functie de reperele de pe sabloane
2. Latimea = in functie de liniile caninilor
3. Dimens V-O = data de gradul de atrofie al crestelor in zona frontala.
C) Gradul de vizibilitate al frontalilor
Se realizeaza montarea in functie de:
Forma, poziia, dimensiunea dinilor
stereotipul masticator.
D) Culoarea
Alegerea culorii:
de medic cu cheia de culori
In functie de:
Culoarea ultimilor dinti extrasi
Fotografii
In functie de: varsta, tenul, culoarea ochilor, parului si dorina pacientului.
DINII LATERALI
A) Forma
Important = relieful fetei ocluzale
In functie de: stereotipul masticator, varsta, sex.
B) Marimea
Inaltimea = distanta de la planul de ocluzie la suprafata externa a bazei
Diam V-O = functie de latimea crestei alveolare
C) Culoarea
= cu cea a frontalilor
TEHNICI DE MONTARE A DINILOR
TEHNICI DE MONTARE A DINILOR
Montarea clasica
A) Montarea dupa GYSI
B) Dupa Pedro Saizar
Montarea gerontologica
Montarea inversa
Unilaterala
Bilaterala
Montari cu dinti speciali
Dinti condiliformi
Dintii Sears.
Montarea dupa GYSI
Montarea dupa Gysi:
Cuprinde:
Cateva reguli generale de montare
Reguli individuale pt fiecare dinte in parte
Se folosesc dinti anatoformi, cu pante cuspidiene 20-30
0

se realizeaza unitati masticatorii in ocluzia centrica
se tine cont de miscarile mandibulare
se utilizeaza un articulator cu valori medii
unghiul format de linia interalveolara cu planul de orientare ocluzala - dicteaza montarea normala sau inversa.
Raportul mandibulo-maxilar
REGULI GENERALE:
1. Fiecare dinte vine in contact cu doi antagonisti
- excepie: IC mandibular, ultimul molar maxilar
2. Dintii se monteaz pe mijlocul crestei
- exceptie: dintii frontali superiori
3. Dintii celor doua arcade se intalnesc de-a lungul unui plan de ocluzie, care are 3 curbe: incizala, sagitala, transversala
4. In R.C. se realizeaza intercuspidarea maxima intre cele 2 arcade artificiale.
REGULI INDIVIDUALE:
Se incepe cu I.C. superior
Incisivul central superior
fata meziala in contact cu linia mediana
axul longitudinal se inclina cu 2-3
0
spre distal
inclinarea vestibulo-orala va fi de 5-8
0

marginea incizala atinge planul de orientare ocluzala.
Incisivul lateral superior:
fata meziala in contact cu cea distala a IC
inclinarea M-D = 3-5
0

nclinarea V-O = 6-8
0
;
marginea incizala nu atinge planul de orientare ocluzala, ramane la 0,5-1 mm distanta de acesta.
Montarea incisivilor se face cu o treapta sagitala de 1 mm
Exceptie: montarea cap-la-cap sau inversa
NU se realizeaza contact intre marg incizala a I.mand. cu F.P. a I.maxil. (ca la dentat)!
Caninul superior:
faa meziala in contact cu I Lateral
inclinarea M-D = 1,5
0

Inclinarea V-O = 2-3
0

atinge planul de orientare ocluzala cu varful cuspidului
jumatatea meziala a F.V. a C. se armonizeaza cu grupul frontal
Jumatatea distala cu grupul lateral.
Grupul frontal superior trebuie sa se inscrie in curbura vestibulara a sablonului de ocluzie maxilar
care a fost determinata in cabinet in etapa de determinare a RIM
Premolarul 1 superior
Axul PM1 este perpendicular pe planul de orientare ocluzala
santul m-d corespunde cu mijlocul crestei
varful cuspid V. atinge planul de orientare ocluzala
intre C si PM1 se lasa un spatiu de 0,5 mm.
Premolarul 2 superior:
antul m-d se plaseaza pe mijlocul crestei alveolare
Prin fata sa M, PM2 are contact cu PM1
atinge planul de orientare ocluzala cu ambii cuspizi.
Molarul 1 superior
Se monteaza intotdeauna pe mijlocul crestei
F.M. are contact cu F.D. a PM2
atinge planul de orientare ocluzala doar cu cuspidul M-P
F.Ocluz orientata in jos, spre vestibular i distal.
Molarul 2 superior:
Se monteaza in contact cu molarul 1
Se monteaz pe mijlocul crestei
Nici un cuspid nu atinge planul de orientare ocluzal
Cuspidul mezio-palatinal este cel mai aproape de planul ocluzal
Prin nclinarea in dublu sens a molarilor (spre D si V) se obine curba sagitala Spee i curba transversala
Wilson.
Cursul 5
Curs 5
CURS 5
ALEGEREA DINTILOR
DINTII FRONTALI
- Primeaza aspectul estetic
DINTII LATERALI
- Primeaza criteriul functional
I. Dintii frontali
1. forma
2. gradul de vizibilitate
3. marimea
4. culoarea
A) Forma
- dinii frontali imit naturalul vor ntotdeauna anatoformi
Corelatii:
1. cu forma nasului
2. forma arcadei
3. forma feei
4. tipul constituional
5. sexul i vrsta

1. Cu forma nasului
latimea nasului ~ latimea grupului de incisivi superiori
Linia incizala ~ forma nasului/
2. Forma arcadei
Forma arcadei ~ forma incisivului central.
3. Forma fetei
Forma IC super = imaginea rasturnata a fetei.
4. Tipul constitutional
3 tipuri:
atletic
picnic
leptosom.
5. Sexul si varsta
B) Marimea dintilor frontali
1. Inaltime = in functie de reperele de pe sabloane
2. Latimea = in functie de liniile caninilor
3. Dimens V-O = data de gradul de atrofie al crestelor in zona frontala.
C) Gradul de vizibilitate al frontalilor
Se realizeaza montarea in functie de:
Forma, poziia, dimensiunea dinilor
stereotipul masticator.
D) Culoarea
Alegerea culorii:
de medic cu cheia de culori
In functie de:
Culoarea ultimilor dinti extrasi
Fotografii
In functie de: varsta, tenul, culoarea ochilor, parului si dorina pacientului.
DINII LATERALI
A) Forma
Important = relieful fetei ocluzale
In functie de: stereotipul masticator, varsta, sex.
B) Marimea
Inaltimea = distanta de la planul de ocluzie la suprafata externa a bazei
Diam V-O = functie de latimea crestei alveolare
C) Culoarea
= cu cea a frontalilor
TEHNICI DE MONTARE A DINILOR
TEHNICI DE MONTARE A DINILOR
Montarea clasica
A) Montarea dupa GYSI
B) Dupa Pedro Saizar
Montarea gerontologica
Montarea inversa
Unilaterala
Bilaterala
Montari cu dinti speciali
Dinti condiliformi
Dintii Sears.
Montarea dupa GYSI
Montarea dupa Gysi:
Cuprinde:
reguli generale de montare
Reguli individuale pt fiecare dinte in parte
Se folosesc dinti anatoformi, cu pante cuspidiene 20-30
0

se realizeaza unitati masticatorii in ocluzia centrica
se tine cont de miscarile mandibulare
se utilizeaza un articulator cu valori medii
unghiul format de linia interalveolara cu planul de orientare ocluzala - dicteaza montarea normala sau inversa.
Raportul mandibulo-maxilar
REGULI GENERALE:
1. Fiecare dinte vine in contact cu doi antagonisti
- excepie: IC mandibular, ultimul molar maxilar
2. Dintii se monteaz pe mijlocul crestei
- exceptie: dintii frontali superiori
3. Dintii celor doua arcade se intalnesc de-a lungul unui plan de ocluzie, care are 3 curbe: incizala, sagitala, transversala
4. In R.C. se realizeaza intercuspidarea maxima intre cele 2 arcade artificiale.
REGULI INDIVIDUALE:
Se incepe cu I.C. superior
Incisivul central superior
fata meziala in contact cu linia mediana
axul longitudinal se inclina cu 2-3
0
spre distal
inclinarea vestibulo-orala va fi de 5-8
0

marginea incizala atinge planul de orientare ocluzala.
Incisivul lateral superior:
fata meziala in contact cu cea distala a IC
inclinarea M-D = 3-5
0

nclinarea V-O = 6-8
0
;
marginea incizala nu atinge planul de orientare ocluzala, ramane la 0,5-1 mm distanta de acesta.
Montarea incisivilor se face cu o treapta sagitala de 1 mm
Exceptie: montarea cap-la-cap sau inversa
NU se realizeaza contact intre marg incizala a I.mand. cu F.P. a I.maxil. (ca la dentat)!
Caninul superior:
faa meziala in contact cu I Lateral
inclinarea M-D = 1,5
0

Inclinarea V-O = 2-3
0

atinge planul de orientare ocluzala cu varful cuspidului
jumatatea meziala a F.V. a C. se armonizeaza cu grupul frontal
Jumatatea distala cu grupul lateral.
Grupul frontal superior trebuie sa se inscrie in curbura vestibulara a sablonului de ocluzie maxilar
care a fost determinata in cabinet in etapa de determinare a RIM
Premolarul 1 superior
Axul PM1 este perpendicular pe planul de orientare ocluzala
santul M-D corespunde cu mijlocul crestei
varful cuspid V. atinge planul de orientare ocluzala
intre C si PM1 se lasa un spatiu de 0,5 mm.
Premolarul 2 superior:
antul m-d se plaseaza pe mijlocul crestei alveolare
Prin fata sa M, PM2 are contact cu PM1
atinge planul de orientare ocluzala cu ambii cuspizi.
Molarul 1 superior
Se monteaza intotdeauna pe mijlocul crestei
F.M. are contact cu F.D. a PM2
atinge planul de orientare ocluzala doar cu cuspidul M-P
F.Ocluz orientata in jos, spre vestibular i distal.
Molarul 2 superior:
Se monteaza in contact cu molarul 1
Se monteaz pe mijlocul crestei
Nici un cuspid nu atinge planul de orientare ocluzal
Cuspidul mezio-palatinal este cel mai aproape de planul ocluzal
Prin nclinarea in dublu sens a molarilor (spre D si V) se obine curba sagitala Spee i curba transversala
Wilson.
Montarea dintilor mandibulari:
ORDINEA:
M 1
C
IC, IL
PM 1 si PM 2;
M 2.
Molarul 1 mandibular
Se monteaz cu axul longitudinal pe mijlocul crestei;
Se poziioneaz n aa fel nct se realizeaz cheia Angle;
Molarul inferior se fixeaz de cel superior n acest raport;
Cuspizii vestibulari ai molarului maxilar depesc
pe cei mandibulari cu 3-4 mm.
Caninul inferior:
Se monteaz n poziie vertical, coletul uor distalizat;
Marginea incizal este discret oralizat i mezializat;
Vrful cuspidului se inser n spaiul interdentar dintre incisivul lateral i caninul maxilar.
Incisivul central inferior:
Se situeaz simetric de o parte i de alta a liniei mediene;
Marginea incizal discret vestibularizat;
n rapoarte psalidodonte incisivii superiori acoper cu 1-2 mm pe cei inferiori;
n plan sagital se realizeaz un spaiu de inocluzie de 1 mm.
Incisivul lateral inferior:
Are o poziie asemntoare cu a centralului inferior;
Marginea incizal este plasat cu 0,5 mm mai sus dect cea a centralului inferior;
Are aceleai rapoarte ocluzale frontale ca i incisivul central.
Premolarul unu inferior:
Se monteaz pe mijlocul crestei;
Faa ocluzal uor lingualizat.
Premolarul doi inferior:
Se monteaz n spaiul dintre
premolarul 1 i molarul 1;
Se monteaz pe mijlocul crestei.
Molarul doi inferior
Se monteaz distal de molarul 1 i n contact cu el;
pe mijlocul crestei;
realizeaz unitate masticatorie cu molarul 1 i 2 maxilar.
B) Montarea dinilor dup Pedro Saizar
Este tot o metod clasic de montare;
Se caracterizeaz prin:
utilizarea unei plcue metalice trapezoidale;
grosimea de 1 mm;
este mai mare dect soclul modelului maxilar;
plcua reprezint
planul de orientare ocluzal.
Pe plcu se transpun:
Linia median
Liniile caninilor
Curbura vestibular.
Montarea dinilor se face dup regulile de montare a lui Gysi.
Pregatirea machetei pentru proba in cabinet:
modelarea componentelor care imita parodontiul
verificarea fizionomiei
armarea machetei: cu o bucata de sarma
detasarea machetei de pe model
prelucrarea marginilor.
Pregatirea machetei pentru proba in cabinet:
modelarea componentelor care imita parodontiul
verificarea fizionomiei
armarea machetei: cu o bucata de sarma
detasarea machetei de pe model
prelucrarea marginilor.
Proba machetei in cabinet:
2 etape:
1. EXOORALA
2. ENDOORALA
1. Etapa de verificare exoorala
Se verifica corectitudinea montarii in simulator
se examineaz ansamblul model-machete cu simulatorul inchis
se analizeaz fiecare macheta cu simulatorul deschis
se verifica rapoartele dintre modele fara machet.
2. Verificarea intraorala
= cuprinde examinarea machetelor:
I. Static (cu gura deschisa)
II. Static cu gura inchisa
III. In dinamica mandibulara (verificarea miscarilor de propulsie, lateralitate)
2. Verificarea intraorala
I. STATIC (cu gura deschisa):
extinderea corecta pe suprafaa de sprijin
extinderea marginilor n zonele funcionale
eficienta mentinerii machetei cand gura este deschisa
se apreciaza spatiul destinat limbii si vizibilitatea dintilor.
Raportul buzelor cu dintii
Modelarea versant Vestibular al protezei mandibulare ~ forma muschiului orbicular al buzei inf.
Presiuni alternative
Verificarea extinderii la linia Ah
II. Examinarea machetelor cu gura nchisa
Proba spatulei = verificarea rapoartelor ocluzale corecte in R.C
Corectitudinea determinarii RIM
prezenta spatiului de inocluzie fiziologica in P.R. a mandibulei
D.V.O.: corect / supra sau subdimensionari.
Verificarea in miscari: propulsie / lateropulsie
verificare din punct de vedere fizionomic
verificare fonetica.
Macheta dupa proba in cabinet
MACHETA FINALA
cuprinde:
pregatirea modelului pentru ambalare prin:
- foliere i
- gravare
1. FOLIEREA
Are ca scop: despovararea unor zone:
Torusul maxilar
exostoze
tuberozitatile maxilare
papila incisiva
rafeul median
uneori rugile palatine.
2. GRAVAREA
Se execut de ctre medic:
se realizeaz n zona Ah un an pe model lat de 3 mm i adnc de 1,5 mm.
OBIECTIVELE ETAPEI:
modelajul fizionomic
igienic
fonetic
pt obinerea rezistenei mecanice
modelajul machetei care asigur meninerea i stabilitatea protezei.
Macheta dupa finisare modelaj fizionomic, fonetic
PREGATIREA pentru ambalare
curatirea dintilor artificiali de urmele de ceara
degresarea cu solventi organici
indepartarea modelelor din simulator
reducerea soclurilor modelelor
alegerea cuvetelor de ambalat.
1. Ambalarea
Instrumentar necesar:
cuveta pentru ambalare
bol de cauciuc, spatula
vacuum malaxor
masuta vibratorie
presa manuala sau hidraulica
inele pentru fixarea cuvetei
Realizarea tiparului
Se izoleaza macheta PT cu silicon
Se prepara pasta de ghips
Se umple o jumatate a cuvetei cu ghips
In aceasta jumatate: se introduce macheta PT +modelul
izolare
Se umple a 2-a jumatate a cuvetei cu ghips
Se coapteaza cele 2 jumatati
Se asteapta priza ghipsului
Se desface cuveta
Intr-o jumatate a cuvetei raman dintii artificiali, in cealalta jumatatea modelul + baza machetei (ceara roz)
Se spala ceara pt baza.
2 variante:
Nu se scot dintii din tipar
Se scot dintii din tipar, se spala cu abur, se repozitioneaza corect!
Dupa indepartarea cerii din macheta bazei, se obtine TIPARUL pt realizarea PT.
Tehnici de ambalare
a) Ambalare directa
b) Ambalare indirecta
c) Ambalare mixta.
a) Ambalarea direct cu val
rar utilizata
dupa desfacerea cuvetei dintii + modelul se gasesc in aceeasi jumatate a cuvetei.
Avantaje:
pastrarea RIM determinate
Dezavantaje:
izolarea tiparului dificila
indesarea rasinii se face cu greutate
lipsa stabilitatii dintilor.
b) Ambalarea indirecta fara val
dupa deschiderea cuvetei dintii raman intr-o jumatate a cuvetei, iar modelul in cealalta jumatate.
Avantaje:
ceara se indeparteza cu usurinta
dintii isi pastreaza pozitia in tipar
izolarea facila
indesarea acrilatului se face fara dificultati.
Dezavantaje:
exista posibilitatea inaltarii ocluziei.
c) Ambalarea mixta
Combina cele dou variante
Se indica la PT care se realizeaza fara gingie artificiala in zona frontala.
Izolarea tiparului
Prepararea pastei, inserarea, presarea i polimerizarea
Cel mai frecvent se utilizeaza RA termopolimerizabile (Polimetacrilat de metil)
Se prezinta in sistem bicomponent:
Monomer (lichidul)
Polimer (pulberea).
Prepararea pastei de RA
Se amesteca pulberea + lichidul
3 stadii:
de sedimentare - cu aspect nisipos
de dizolvare - cu aspect cremos
de saturaie - cu aspect pastos
stopare
In faza de evaporare - o past elastica.
Introducerea RA in tipar se face in stadiul de saturatie!!
dozarea dup indicaiile fabricantului;
1. dozarea volumetrica
- se masoara cu cilindrul gradat exact proportiile pulbere / lichid
2. dozarea empirica
- la 6-8 ml lichid se satureaz cu pulbere
- cea mai utilizata in practica.
introducerea pastei de RA in tipar
strangerea cuvetei la o presa de mna sau hidraulica
Se fixeaza intr-un ring
Se termopolimerizeaza prin fierbere = la temp crescuta!
Termopolimerizarea
Rapida
Medie
Lenta.
Alte materiale pentru baza PT:
Rasini care se injecteaza in tipar
Rasini termo-baropolimerizabile
rasini fotopolimerizabile.
RA termo-baro-polimerizabile:
Prepararea pastei si pregatirea tiparului = idem
Deosebirea:
Mecanismul de polimerizare: in incinta la temp + presiune: 20 min la 45 grade si 6 atm
Dezambalarea si prelucrarea mecanica
Dupa racirea cuvetei
se separa cele doua jumatati ale cuvetei
Se indeparteaza ghipsul din cuveta
Curatirea urmelor de gips:
Mecanic:
Cu spatula, ciocanire, peria
Chimic:
Imersarea PT in solutie chimica
sub presiune de vapori:
aparat special Vaccum-Press.
SE VERIFICA:
Integritatea bazei PT
Pozitia dintilor artificiali sa fie nemodificata
Eventuale fisuri, fracturi
zone cu surplus de acrilat pe fata mucozala a PT.
Prelucrarea mecanic
Se are in vedere:
Sa pastram forma, lungimea, grosimea marginilor protezei (zona de succiune, zona modelata functional)
Nu se prelucreaza fata mucozala a protezei
Dintii din acrilat pot fi adaptati ocluzal
dintii ceramici nu vor fi atinsi.
Prelucrarea mecanica la orice piesa protetica!!!
Are 3 etape:
Planarea
Netezirea
Lustruire
1. Planarea
un proces de prelucrare grosiera
se face cu pietre abrazive, freze de acrilat, montate la motorul de tehnic.
2. Netezirea:
Prelucrare mai fina
cu freze diferite, cu pietre montate de granulaie mica
3. Lustruirea:
cu filuri, perii, pufuri, + paste
Pastele = amestec de pulberi de piatra ponce sau cuar cu apa.
Varianta 1:
Modelul nu se distruge la dezambalare
Tehnicianul poate face adaptari ocluzale din dintii acrilici pe simulator
Varianta 2:
Modelul se distruge la dezambalare
Medicul face ultimele retursuri ocluzale in cavitatea orala
in ultima sedinta = APLICAREA protezei totale + indicatiile date pacientului pt purtarea PT.
Materiale necesare:
INDICATII pentru pacient:
Rabdare
Masticatia
Selectionarea alimentelor incizia
Zonele de presiune / dureroase
Fonatia
Igiena protezelor
Modificarile tesuturilor campului protetic
Ajustari ale protezelor de catre pacient= interzise
Rebazari / reoptimizari ale PT.
Aplicarea / indepartarea de pe camp

demonstrarea stabilitatii functionale
Igienizarea protezei
Sedinte ulterioare de control:
Leziuni de decubit
Adaptari din proteza
Supraprotezele
Edentatia extinsa = 1-3 dinti restanti
Dintii / radacinile restante

= mijloace de sprijin sau
= retentie
a protezei totale
Cursul 6
Curs 6
PREGATIREA pentru ambalare
curatirea dintilor artificiali de urmele de ceara
degresarea cu solventi organici
indepartarea modelelor din simulator
reducerea soclurilor modelelor
alegerea cuvetelor de ambalat.
AMBALAREA
Realizarea tiparului
Se izoleaza macheta PT cu silicon
Se prepara pasta de ghips
Se umple o jumatate a cuvetei cu ghips
In aceasta jumatate: se introduce macheta PT + modelul
izolare
Se umple a 2-a jumatate a cuvetei cu ghips
Se coapteaza cele 2 jumatati
Se asteapta priza ghipsului
Se desface cuveta
Intr-o jumatate a cuvetei raman dintii artificiali, in cealalta jumatatea modelul + baza machetei (ceara roz)
Se spala ceara pt baza.
2 variante:
Nu se scot dintii din tipar
Se scot dintii din tipar, se spala cu abur, se repozitioneaza corect!
Dupa indepartarea cerii din macheta bazei, se obtine TIPARUL pt realizarea PT.
Tehnici de ambalare
a) Ambalare directa
b) Ambalare indirecta
c) Ambalare mixta.
a) Ambalarea direct cu val
rar utilizata
dupa desfacerea cuvetei dintii + modelul se gasesc in aceeasi jumatate a cuvetei.
Avantaje:
pastrarea RIM determinate
Dezavantaje:
izolarea tiparului dificila
indesarea rasinii se face cu greutate
lipsa stabilitatii dintilor.
b) Ambalarea indirecta fara val
dupa deschiderea cuvetei dintii raman intr-o jumatate a cuvetei, iar modelul in cealalta jumatate.
c) Ambalarea mixta
Avantaje:
ceara se indeparteza cu usurinta
dintii isi pastreaza pozitia in tipar
izolarea facila
indesarea acrilatului se face fara dificultati.
Izolarea tiparului
Cu scopul de:
A impiedica aderenta rasinii acrilice (RA) la peretii tiparului
dezambalarea PT cu usurinta, fara fracturarea PT
previne patrunderea monomerului n ghips sau a apei in rasina.
Izolarea se face cu:
soluii alginice, tiparul trebuie s fie la 40
0
C
sau cu lacuri siliconate.
Prepararea pastei, inserarea, presarea i polimerizarea
Cel mai frecvent se utilizeaza RA termopolimerizabile (Polimetacrilat de metil)
Se prezinta in sistem bicomponent:
Monomer (lichidul)
Polimer (pulberea).
Prepararea pastei de RA
Se amesteca pulberea + lichidul
3 stadii:
de sedimentare - cu aspect nisipos
de dizolvare - cu aspect cremos
de saturaie - cu aspect pastos
stopare
In faza de evaporare - o past elastica.
Introducerea RA in tipar se face in stadiul de saturatie!!
dozarea dup indicaiile fabricantului;
1. dozarea volumetrica
= se masoara cu cilindrul gradat exact proportiile pulbere / lichid
2. dozarea empirica = la 6-8 ml lichid se satureaz cu pulbere; cea mai utilizata in practica.
introducerea pastei de RA in tipar
strangerea cuvetei la o presa de mna sau hidraulica
Se fixeaza intr-un ring
Se termopolimerizeaza prin fierbere = la temp crescuta!
Termopolimerizarea
Rapida
Medie
Lenta.
Alte materiale pentru baza PT:
Rasini care se injecteaza in tipar
Rasini termo-baropolimerizabile
rasini fotopolimerizabile.
RA termo-baro-polimerizabile:
Prepararea pastei si pregatirea tiparului = idem
Deosebirea:
Mecanismul de polimerizare: in incinta la temp + presiune: 20 min la 45 grade si 6 atm
Dezambalarea si prelucrarea mecanica
Dupa racirea cuvetei
se separa cele doua jumatati ale cuvetei
Se indeparteaza ghipsul din cuveta
Curatirea urmelor de gips:
Mecanic:
Cu spatula, ciocanire, peria
Chimic:
Imersarea PT in solutie chimica
sub presiune de vapori:
aparat special Vaccum-Press.
SE VERIFICA:
Integritatea bazei PT
Pozitia dintilor artificiali sa fie nemodificata
Eventuale fisuri, fracturi
zone cu surplus de acrilat pe fata mucozala a PT.
Prelucrarea mecanica
Are 3 etape:
Planarea
Netezirea
Lustruire
1. Planarea
un proces de prelucrare grosiera
se face cu pietre abrazive, freze de acrilat, montate la motorul de tehnic.
2. Netezirea:
Prelucrare mai fina
cu freze diferite, cu pietre montate de granulaie mica
3. Lustruirea:
cu filuri, perii, pufuri, + paste
Pastele = amestec de pulberi de piatra ponce sau cuar cu apa.
Varianta 1:
Modelul nu se distruge la dezambalare
Tehnicianul poate face adaptari ocluzale din dintii acrilici pe simulator
Varianta 2:
Modelul se distruge la dezambalare
Medicul face ultimele retursuri ocluzale in cavitatea orala
in ultima sedinta = APLICAREA protezei totale + indicatiile date pacientului pt purtarea PT.
Materiale necesare:
INDICATII pentru pacient:
Rabdare
Masticatia
Selectionarea alimentelor incizia
Zonele de presiune / dureroase
Fonatia
Igiena protezelor
Modificarile tesuturilor campului protetic
Ajustari ale protezelor de catre pacient= interzise
Rebazari / reoptimizari ale PT.
Aplicarea / indepartarea de pe camp

demonstrarea stabilitatii functionale
Igienizarea protezei
Sedinte ulterioare de control:
Leziuni de decubit
Adaptari din proteza

S-ar putea să vă placă și