Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea : Inginerie Electrica


Materia : Tehnici de comunicare profesionala

Profesor: Elev:
Maricaru Mihai Mereuta Sebastian-Alexandru
Grupa: 112 B
1
Cuprins
1Introducere!
"Metode de masurare:#
!Masurarea tensiunii si curentului continuu:$
#E%emple de aparate de masurat :&
$'oltmetrele electronice de valori efective:(
&'oltmetrele electronice cu diode )n clasa B:(
*'oltmetrele electronice cu diode )n clasa C:+
('oltmetre electronice analogice:1,
+'oltmetre electronice de cc:1,
1,'oltmetre de curent continuu cu amplificatoare:11
11'oltmetre de curent alternativ:1"
1"'oltmetre de valori medii:1!
1!'oltmetre de valori de varf:1#
1#'oltmetre de valori efective:1$
1$'oltmetre si multimetre numerice:1&
1&Caracteristicile voltmetrelor numerice:1(
Bi-liografie",
2
1.Introducere
Definirea tensiunii electrice:
- tensiunea electric dintre dou puncte ale unui cmp electric este mrimea fizic scalar eal
cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de cmp pentru a deplasa o sarcin de prob !ntre cele dou
puncte i "aloarea sarcinii de prob#
Masurarea tensiunii electrice se efectueaza cu a$utorul urmatoarelor aparate: multimetre fi#1%
"oltmetre fi#2#% testere fi# &
'i#1 ( Multimetru 'i#2 ( )oltmetru
'i# & - *ester
Sunt aparate destinate masurarii de tensiuni continue% alternati"e si in impulsuri% in ama
lara de frec"ente# Desi in prezent nu se mai produc ca aparate indi"iduale% ci in "ariante de
multimetre% destinate masurarii mai multor marimi +tensiuni% curenti% rezistente% inductante%
&
capacitati,% studiul lor este important prin aceea ca tensiunile reprezinta o clasa de marimi care
intereseaza in mod frec"ent# -"olutia lor s-a bazat pe cresterea performantelor in electronica%
cu consecinte in cresterea preciziilor% domeniilor de frec"ente si "itezei de lucru#
.lasificari:
( dupa modul prelucrarii tensiunii masurate:
/ analoice
/ numerice#
( dupa natura tensiunii masurate:
/ de c#c#
/ de c#a#
'i# 0 Schema de baza de masurare a tensiunilor
Schema de baza de masurare a tensiunilor cu un dispoziti" manetoelectric este data in fi#0% in
care:
( 1a -este rezistenta aditionala2
( 1bm -este rezistenta proprie a bobinei mobile2
( 3 - dispoziti"ul manetoelectric#
4nitatea de msur a tensiunii electrice denumit astfel !n cinstea lui Alessandro )olta +1506 -
1725, este "oltul#
2.Metode de masurare:
Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitati"e asupra anumitor
proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o forma adec"ata pentru utilizator# Asamblul
operatiilor experimentale care se executa in "ederea obtinerii rezultatului masurarii constituie procesul
de masurare#
8rocesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul +marimea de
masurat,% metoda de masurare% aparatul de masurat si etalonul# 3n functie de natura% precizia si scopul
0
masurari% aceste elemente au o importanta relati"a diferita# -le determina marea "arietate a masurilor in
eneral si a masurilor electrice in particular#
Masurandul - nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt masurabile# 9 prima
conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o multime ordonabila% adica o multime in care
sa se poata defini relatiile de eal% mai mic si mai mare intre elementele ei#
Metoda de masurare ( prezenta marimii de referinta +a etalonului,% chiar daca unori este mai putin
e"identa% este indispensabila# Se pot deosebi masurari prin comparatie simultana si masurari prin
comparatie succesi"a#
Aparatul de masurat ( in eneral% marimea de iesire depinde nu numai de marimea de intrare% ci si
de alte marimi care influenteaza aparatul# Aceste marimi sunt numite marimi de influenta# .ele mai
obisnuite sunt marimile caracteristice mediului in care se face masurarea: marimi perturbatoare
electromanetice si marimi proprii obiectului supus masurari#
-talonul ( unicitatea si conformitatea masurarilor% in orice loc si la orice moment% reclama un
sistem de etaloane care sa asiure: enerarea principilor unitati de masura% mentinere acestor unitati de
masura si corelarea intre ele a unitatilor de masura# Aceste trei operatii fundamentale in acti"itatea
metroloica se efectueaza in mod corespunzator cu urmatoarele trei cateorii de etaloane: de definitie%
de conser"are si de transfer#
3.Masurarea tensiunii si curentului continuu:
*ensiunea continua si curentul continuu sunt marimi a caror masurare este necesara atat in
sisteme de transmitere a eneriei electrice cat si in cele de transmitere a informatiei pe suport electric#
:eneratoare de tensiune de referinta (in cazurile simple in care eneratorul de tensiune de
referinta trebuie sa debiteze un curent neli$abil se pot folosi elemente normale sau circuite cu diode
;ener% care furnizeaza o tensiune de referinta fixa#
Metoda compensarii complete (consta in masurarea tensiunii continue printr-un procedeu de zero%
echilibrand tensiunea de masurat 4x cu o tensiune cunoscuta 4e eala cu 4x %obtinuta prin trecerea fie a
unui curent constant printr-un resistor "ariabil% fie a unui curent "ariabil printr-un resistor constant#
Metoda compensarii incomplete#)oltmetre diferentiale (metoda compensarii incomplete pentru
masurarea tensiunii continue este o metoda diferentiala% constand in masurarea cu un "oltmetru
indicator a diferentei dintre tensiunea necunoscuta si o tensiune de compensare relabila% cunoscuta
6
rezulta ca tensiunea de masurat este eala cu tensiunea de compensare < tensiunea masurata cu
"oltmetrul indicator#
Masurarea curentului continuu (masurarea directa a curentului continuu se face cu a$utorul
ampermetrelor manetoelectrice si electrodinamice# Masurarea indirecta se face fie cu a$utorul
sunturilor fie prin intermediul con"ertoarelor manetice de c#c#
Masurarea tensiunii si curentului alternativ :
*ensiunea si curentul alternati" se masoara cu precizie mare la frec"ente intre 1= >z si 1= ?>z#
:eneralitati (din punct de "edere al comportarii lobale% un semnal alternati" in reim stationar
poate fi caracterizat prin "aloare efecti"a% "aloare medie si "aloare de "arf#
'aloarea efectiva a unei tensiuni alternati"e este eala cu "aloarea unei tensiuni continue care ar
dez"olta o putere medie eala in aceeasi rezistenta#
'aloarea medie a unei tensiuni alternati"e este "aloarea medie in timp a modulului tensiunii#
'aloarea de varf a unei tensiuni alternati"e este "aloarea instantanee de modul maxim a
tensiunii#
Masurarea tensiunii si curentului alternativ prin comparare ( cea mai precisa masurare a
tensiunii alternati"e si a curentului alternati" se poate face prin comparare cu marimea continua
corespunzatoare obser"and ealitatea efectelor termice% electrodinamice sau altele asupra unui element
sensibil la aceste efecte#Metoda se numeste comparare c#a#-c#c#% elementul sensibil se numeste element
de transfer c#a-c#c#% iar aparatul bazat pe aceasta metoda este un comparator c#a-c#c#
Masurarea tensiunii alternative prin conversiune c.a.-c.c. ( in practica masurarea prin comparare
c#a#-c#c# se foloseste numai la calibrarea aparatelor si in masurari speciale% de mare precizie#Masurarea
tensiunii alternati"e se face prin con"ersiune c#a-c#c# cu a$utorul unui con"ertor c#a#-c#c# care furnizeaza
la iesire o tensiune continua eala sau proportionala cu "aloarea efecti"a% "aloarea medie sau "aloarea
de "arf a tensiunii alternati"e de intrare#
Metode de raport aplicate la masurarile in c.a. (metodele de raport pot atine precizii mai bune
decat ale masurarilor similare in c#c# datorita dispoziti"elor inducti"e de raport +D31,# *ransformatorul
este unul din dispoziti"ele inducti"e fundamentale2 el poate fi folosit ca transformator de tensiune sau
ca transformator de curent# Di"izorul inducti" este un alt dispoziti" fundamental utilizabil pentru a
enera sau a compara doua tensiuni sau doi curenti intr-un raport dat#
4.Exemple de aparate de masurat :
@n cadrul masurarilor electrice% masurarea tensiunii are cea maimare pondere% datorit
A
faptului ca !n acest caz nu se modifica structura constructi"a a circuitului electric# Masurarea tensiunii
electrice se face cu metode directe% !nsa sunt posibile si metode indirecte de masurare# @n toate
masurarile de tensiune se urmareste ca prin introducerea mi$locului de masurare - !n paralel !ntre doua
puncte din circuit +fiura 6, - sa nu se perturbe functionarea acestuia#


'i# 6 Schema de
masurare a tensiunii
.onsidernd o sursa de tensiune E, cu rezistenta interioara ri1% eroarea suplimentara ce apare ca
urmare a introducerii "oltmetrului !n schema de masurare% este:

de unde rezulta ca pentru a a"ea erori minime este necesar ca Rv>>ri#
@n circuitele de curent continuu si alternati"% unde nu sunt necesare precizii prea mari% pentru
masurarea tensiunii se utilizeaza aparatele cu citire directa# Astfel% !n circuitele de curent continuu se
folosesc "oltmetre construite pe baza dispoziti"ului manetoelectric% masurarea tensiunii facndu-se
prin intermediul curentului ce parcure bobina instrumentului# @ntr-ade"ar% daca I este curentul ce
parcure bobina si R0 rezistenta sa interioara% caderea de tensiune de la bornele instrumentului "a fi
U=IR0, iar de"iatia permanenta:

'i#A -xtinderea domeniului de masurare la "oltmetre
-xtinderea domeniului de masurare se face conectnd rezistente aditionale !n serie cu
dispoziti"ul% conform fiura A "oltmetrul )% cu tensiunea nominala% 4= si rezistenta interioara% 1"% este
!nseriat cu rezistenta aditionala% 1a pentru extinderea domeniului
5
de masurare pna la tensiunea% 4# @n acest caz% rezistenta aditionala se poate calcula cu relatia:
1 B 1 +n -1, a " % unde nB 4C4=#
.a si la ampermetrele manetoelectrice% extinderea domeniului de masurare !n c#a# se face cu
a$utorul unor circuite redresoare# Dispoziti"ele electromanetice si electrodinamice se folosesc la
construirea unor "oltmetre% !n special pentru curent alternati"% pna la 1===)#
8entru masurarea tensiunilor alternati"e de frec"ente mai ridicate se folosesc:
- "oltmetre electronice de "alori efecti"e2
- "oltmetre electronice cu diode !n clasa B +de "alori medii,2
- "oltmetre electronice cu diode !n clasa . +de "rf,#
5.Voltmetrele electronice de valori efective: permit masurarea
directa a "alorii efecti"e a tensiunii pe baza definitiei termice a "alorii efecti"e sau a relatiei:
)oltmetrele electronice bazate pe definitia termica a "alorii efecti"e au !n compunerea lor
dispoziti"e de masurare a temperaturi la care a$un unele rezistoare din schema de masurare ca urmare
a puterii disipate de catre acestea% proportionala cu "aloarea efecti"a a tensiunii necunoscute# .ele
bazate pe relatia de definitie a "alorii efecti"e au !n compunerea lor dispoziti"e de ridicare la patrat%
mediere si extraerea radacinii patrate#
)oltmetrele electronice de "alori efecti"e sunt aparate complexe% utilizarea lor practica fiind
redusa numai pentru unele aplicatii speciale#
'i# 5 )oltmetru electronic cu dioda !n clasa B#
6.Voltmetrele electronice cu diode n clasa : +de "alori medii,
au schema din fiura 5 si se caracterizeaza prin aceea ca dioda conduce o $umatate de perioada dintr-un
semnal sinusoidal +numai semialternanta poziti"a,# 3ndicatia acestor "oltmetre este proportionala cu
7
"aloarea medie si ele sunt etalonate direct !n "alori efecti"e pentru forme de unda sinusoidale% conform
relatiei:
Masurarea altor forme de unda nesinusoidale sau cu un continut boat !n armonici cu faze diferite%
conduce la aparitia unor erori suplimentare#
!.Voltmetrele electronice cu diode n clasa ": +de "rf, sunt
caracterizate prin aceea ca dioda conduce mai putin dect o $umatate de perioada a unui semnal
sinusoidal ca urmare a !ncarcarii condensatorului la "aloarea de "rf a tensiunii de intrare# Schema de
principiu a unui "oltmetru cu dioda !n clasa . este prezentata !n fiura 7% !mpreuna cu diaramele de
tensiuni#
'i 7 Schema de principiu a "oltmetrului cu dioda !n clasa .#
8entru a explica principiul de functionare al "oltmetrelor cu diode !n clasa . se presupune ca
dioda D este ideala si condensatorul . are conditii initiale nule2 daca la intrare se aplica o tensiune
sinusoidala% pentru semialternanta poziti"a% dioda D este direct polarizata% permitnd !ncarcarea
condensatorului cu polaritatea din fiura% si deci% tensiunea la bornele condensatorului "a urmari
tensiunea de intrare# Da un moment dat% dupa ce tensiunea de intrare a atins "aloarea de "rf +punctul A
din fiura 6,% dioda de"ine in"ers polarizata deoarece tensiunea de la bornele condensatorului este mai
mare dect tensiunea aplicata la intrare2 !n aceste conditii% condensatorul !ncepe sa se descarce dupa o
exponentiala pe rezistenta 1" a "oltmetrului# Descarcarea are loc pna !n momentul !n care tensiunea
de la intrare de"ine mai mare dect tensiunea de la bornele condensatorului +punctul B din diarama de
tensiuni,2 din acest moment% dioda se redeschide si permite re!ncarcarea condensatorului la "aloarea de
"rf a tensiunii +portiunea B.,% dupa care procesul se repeta#
Daca se alee constanta de timp a circuitului .1"EE*=% unde *=B1Cf= este perioada
semnalului aplicat la intrare% durata de deschidere a diodei "a fi foarte mica si deci tensiunea la bornele
F
condensatorului se mentine aproximati" constanta% eala cu "aloarea de "rf a tensiunii aplicate la
intrare% de unde pro"ine si denumirea de "oltmetru de "rf#
#.Voltmetre electronice analo$ice:
3n prezent "oltmetrele electronice analoice +cu ac indicator, nu se mai fabrica%locul lor fiid luat
aproape in totalitate de catre "oltmetrele numerice %acestea se asesc inca in numar mare atat in tehnica
de laborator cat si instrumentatia industriala#
Caracteristici de baza ale voltmetrelor electronice :
)oltmetrele electronice au senibilitate mult mai mare decat "oltmetrele electromecanice dar sunt
mai complicate si mai "lnerabile la perturbatii electromanetice#3n literatura de prospect caracteristicile
"oltmetelor sunt clasificate in :caracteristici de intrare%de transfer%de iesire si enerale#
%.Voltmetre electronice de c.c.:

)oltmetrele electronice de curent continuu +)-., constituie pana in anii 1F5= sunt de tipul
punte%cu triode sau cu tranzistoare cu efect de camp#Ambele "ariante%isi ofera o rezistenta de intrare
suficient de buna ce necesita rela$ de zero si au sensibilitatea redusa2de aceea au fost parasite complet
in fa"oarea celor cu amplificatoare operationale interate#Acestea asiura o rezistenta la fel de buna si
in plus au o sensibilitate mult mai mare cum si o precizie mai buna#
.uplul produs in dispoziti" este proportional cu curentul care trece prin bobina mobila% deci% prin
leea lui 9hm% si cu tensiunea de la bornele monta$ului# De aceea scalaa paratului poate fi etalonata
direct in unitati de tensiune# Scara este uniforma:
Determinarea rezistentei aditionale se poate face cunoscnd sensibilitatea in curent a
dispoziti"ului +de ex# 6= m A, si alend limita domeniului de tensiune 4 in care sa se faca masurarea:
1=
8entru un "oltmetru cu mai multe domenii de masurare se conecteaza mai multe rezistente
aditionale +relatia de mai sus,% calculate corespunzator domeniului deser"it selectat cu un comutator G1#
'i# F
8rincipalul deza"anta$ al acestui tip de "oltmetru este rezistenta sa mica de intrare# .lasa de
precizie maxima nu depaseste 1 H#
1&.Voltmetre de curent continuu cu ampli'catoare:

8entru a mari sensibilitatea si rezistenta de intrare a unui "oltmetru manetoelectric% acestuia i se
poate atasa un amplificator de c#c# fi#1=#
'i# 1= )oltmetru de c#c# cu amplificator
Amplificatorul poate fi :
( cu cupla$ direct2
( cu choppare#
tenuatorul permite schimbarea sensibilitatii "oltmetrului# 'iltrul elimina e"entualele
componente alternati"e suprapuse peste semnalul continuu# 1eactia neati"a asiura o stabilitate mai
buna a caracteristicilor amplificatorului#
11

'i# 11
Amplificatorul poate fi tranzistorizat sau cu amplificatoare operationale +A9,# 9 rezistenta foarte
mare de intrare se obtine la folosirea in circuitul de intrare a tranzistoarelor cu efect de cmp +1=
1=
I ,
sau a unor A9 cu astfel de componente in circuitul de intrare% rezultnd curenti de intrare de ordinul
zeci de nA#

3n concluzie la un "oltmetru de c#c# reasim eta$ele din fi# F#0:
( A.1- atenuator calibrat rezisti"2
( Ac#c# ( amplificator de c#c#
11.Voltmetre de curent alternativ:
4n "oltmetru de c#a# este format din doua parti distincte:
( partea de detectie% care transforma semnalul alternati" de masurat intr-un semnal continuu
proportional2
( partea de masura in c#c#
Dupa tipul detectiei% "oltmetrele de c#a# se pot clasifica in "oltmetre:
( de "alori efecti"e +)ef,2
( de "alori medii +)med,2
( de "alori de "rf +)max,#
3ntre "alorile efecti"a% medie si de "rf ale unui semnal periodic cu "ariatie sinusoidala subzista
relatiile de leatura:
12
'actorul de forma este +pentru tensiune sinusoidala,
)aloarea "rf ( la - "rf a unui semnal sinusoidal este:
12.Voltmetre de valori medii:
Aceste "oltmetre se etaloneaza in "alori efecti"e% pe baza relatiei de leatura dintre "aloarea
medie si cea efecti"a in reim sinusoidal # )oltmetrele de "alori medii sunt mai simple si mai ieftine
dect cele de "alori efecti"e#
Semnalul fi# 12 se aplica unui amplificator cu amplificare si impedanta de intrare ridicate% este
apoi atenuat% corespunzator scarilor )-# *ensiunea alternati"a este redresata de puntea cu diode%
curentul "ariaza in instrument ca in fi# 1&# Deplasarea indicatorului se produce sub actiunea unui
cuplu mediu proportional cu "aloarea medie a curentului redresat# .ircuitul folosit este de fapt un
con"ertor tensiune-curent cu redresare dubla alternanta#
'i# 12 'i# 1&
1&
-talonarea se face in "alori efecti"e% pe baza relatiei dintre "aloarea medie si cea efecti"a la
redresarea dubla alternanta:
13.Voltmetre de valori de varf:
Sunt "oltmetre uni"ersale +de c#c# si c#a#,% functionnd dupa principiul masurarii "alorii de "rf#
'i# 10
3n fi# 10:
( A.1- atenuator calibrat rezisti"2
( A.. ( amplificator de c#c#2
( 3 ( instrument indicator#
*ensiunile continue se masoara cu "oltmetrul de c#c#% constituit de A.1% A..% 3# *ensiunea
alternati"a se con"erteste intr-o tensiune continua de "aloare proportionala cu detectorul de "rf
D)% apoi este masurata cu "oltmetrul de c#c# D) poate fi realizat sub forma de sonda% ceea ce
constituie un a"anta$ al acestui tiJp de "oltmetru#
Detectorul de "rf poate fi:
(serie2
( paralel2
10
'i# 16 ( )arf la "arf
4ltima "arianta prezinta a"anta$ul eliminarii erorilor datorate unor semnale nesimetrice# Schema
unui detector "rf ( la ( "rf dublor de tensiune se da in fi# 16# .1 se incarca la "aloarea de "rf a
semialternantei neati"e# 3n semiperioada poziti"a sarcina lui .1 este transferata la .2% caruia i se aplica
in plus tensiunea de "rf a semialternantei poziti"e% deci se "a incarca la "aloarea "rf ( la ( "rf a
tensiunii sinusoidale de intrare# .1 si .2 trebuie sa fie de "alori suficient de mari pentru ca tensiunea la
bornele lor sa se mentina constanta in decursul unei perioade#
A"anta$ul "oltmetrelor de "rf il constituie capul de proba care permite masurarea tensiunilor
acolo unde apar% prin conductorul de leatura cu aparatul circulnd c#c# Acest mod de masurare este
indicat in special la frec"ente mari#
14.Voltmetre de valori efective:
)aloarea medie patratica sau "aloarea efecti"a +in enleza rms ! root mean sKuare, se defineste ca
acea "aloare a tensiunii alternati"e care are acelasi efect termic ca o tensiune continua data#
De ex# :
1= ) c#c# dau acelasi efect termic intr-o rezistenta ca si o tensiune alternati"a de 10%10 )# Deci se
poate scrie:

sau
adica:
Dintre tensiunile definite% cea efecti"a este% de departe% cea mai importanta forma% intruct este
sinura care ofera o leatura directa intre efectele tensiunilor alternati"e si continue% indiferent de
forma de unda#
)oltmetrele de "alori efecti"e pot fi:
( "oltmetre cu termocuplu2
( "oltmetre de "alori efecti"e cu scheme speciale% folosind detector patratic#
16
'i# 1A
Schemele folosind detectia patratica se aseamana cu cea din fi# 1A
.a detector patratic poate fi folosita dioda semiconductoare care are caracteristica cu neliniaritate
de ordinul doi la "alori mici ale tensiunii de intrare ( fi# 15#
'i# 15
9 alta posibilitate de obtinere a unui "oltmetru de "alori efecti"e o constituie combinarea unei
detectii de "rf cu o detectie de "alori medii2 dupa o relatie de forma:
Schema se da in fi# 17
'i# 17
1elatia este "alabila pentru orice forma de unda# .oeficientii se determina pentru o anumita
forma de unda% in eneral cea sinusoidala#
.nd forma de unda nu este sinusoidala aparatul nu "a indica "aloarea medie patratica
ade"arata a tensiunii masurate% ci o "aloare datorata "alorii medii a formei de unda respecti"e# 3n
tabelul alaturat se dau relatiile dintre "alorile efecti"e si "alorile medii in functie de forma de unda#
Deci la "oltmetrele a caror scara este calibrata pentru o forma de unda specificata% indicatia este corecta
doar pentru acea forma% in alte situatii indicatia este mai mica#
15.Voltmetre si multimetre numerice:
1A
Sunt aparate care afiseaza rezultatul masurarii direct sub forma numerica# -le sunt destinate
masurarii tensiunilor continue#
Multimetrele numerice sunt "ariante multifunctionale care mai pot masura in plus tensiuni
alternati"e% curenti continui si alternati"i% rezistente# *oate aceste marimi sunt con"ertite in
prealabil intr-o tensiune continua% de "aloare proportionala% care este apoi masurata cu partea
de "oltmetru numeric a multimetrului#
A"anta$e ale folosirii "oltmetrelor numerice:
( precizie foarte buna +=%==1 in c#c si =%1 in c#a#,2
( rezolutie ridicata +de ordinul n),2
( frec"enta mare de repetitie a masuratorilor +zeci% suteCsec,2
( impedante de intrare de ordinul :I 2
3n plus au a"anta$ele aparatelor numerice:
( posibilitatea transmiterii cu usurinta la distanta a rezultatului2
( o buna imunitate la perturbatii#
Schema bloc simplificata a unui "oltmetru numeric este data in fi# 1F
Fig. 19
-lementul principal il constituie circuitul con"ertor analo - numeric .AL# Acesta realizeaza
con"ersia sub forma numerica a tensiunii de masurat 4x% rezultatul fiind afisat in cod binar (
zecimal +B.D, pe dispoziti"ul de afisare DA#
D. este dispoziti"ul de comanda% a"nd rolul de a initia% la momente bine determinate%
operatia de con"ersie si de a relua in mod automat masuratoarea#
Diferitele tipuri de "oltmetre numerice difera% in esenta% prin tipul de .AL utilizat# .ele mai
intlnite "ariante de .AL sunt:
( cu comparare:
( cu tensiunea de comparat: ( cu trepte eale2
15
( cu trepte ineale2
( cu urmarire2
( cu aproximare succesi"a2
( cu con"ersie tensiune ( timp: ( cu interarea tensiunii de referinta2
( cu dubla interare2
( cu con"ersie tensiune-frec"enta2
( cu modulatie D a impulsurilor2
( combinatii ale celor de mai sus#
.ele mai utilizate% prin a"anta$ele oferite sunt cele cu comparare si cu dubla interare#
8entru aprecierea preciziei de con"ersie% trebuie a"ut in "edere ca tensiunea de masurat este
discretizata intr-un numar de trepte elementare% usor numarabile# *reapta trebuie sa corespunda unei
tensiuni de "aloare bine precizata# -a reprezinta cea mai mica "aloare diferita de zero% indicata de
aparat# De asemenea% doua indicatii adiacente difera intre ele tot prin aceasta treapta elementara# -a
reprezinta ceea ce se denumeste rezolutia "oltmetrului numeric# .a parametru% ea este specificata:
( prin "alori absolute de tensiune2
( prin numarul de cifre zecimale ale afisa$ului% cu terminoloia & M% 0 M% etc# diiti% cu
semnificatia: & M corespunde unei indicatii maxime 1FFF% 0 M la 1FFFF% etc#
1ezolutia este un parametru de proiectare si nu unul rezultat in urma efectuarii de masuratori#
Se exemplifica cu schema bloc a unui "oltmetru numeric cu comparatie cu aproximatii succesi"e
( fi# 2= Se caracterizeaza printr-o precizie ridicata% fiind unul din tipurile cele mai raspndite#
'i# 2=
16."aracteristicile voltmetrelor numerice:

1 Preci.ia ( nu poate fi caracterizata printr-un sinur indice de clasa% similar cu cel de la
"oltmetrele analoice# 4nele erori sunt independente de "aloarea masurata% iar altele depind de
aceasta# Se introduce un indice lobal de caracterizare a erorii:
17
unde: - edNHO este eroarea constanta maxima raportata la limita superioara a
domeniului de masurare2
- exNHO este eroarea raportata la "aloarea masurata2
- DSMin ( diit de semnificatie minima +enl# DSB ( Deast Sinificant Bit, este cea
mai mica "ariatie a marimii analoice de intrare care produce la marimea numerica de iesire o "ariatie
de un bit# -l desemneaza eroarea de cuantificare#
"'ite.a de masurare ( este raportul dintre numarul de ordine numerice m afisate si timpul de
masurare sau de decizie +*d,:
-a este limitata superior de "iteza de comutatie a elementelor schemei si inferior de "iteza de
"ariatie a marimii masurate#
&# /e0ectia .gomotului serie +de mod normal - enl# LM1 ( Lormal Mode 1e$ection,# Aceste
zomote sunt reprezentate de semnalele parazite care apar in serie cu semnalul de masurat# De obicei
ele pro"in din brumul de retea% dar pot fi si de alta natura% a"nd o frec"enta oarecare#
0# /e0ectia .gomotului de mod comun + - enl# .M1 ( .ommon Mode 1e$ection,# Acest tip de
zomot este dat de semnalele parazite care apar intre ambele borne de intrare si masa si se manifesta in
cazul masurarilor flotante ( cnd nici una din bornele de intrare nu este pusa la masa ( +ex# iesirile unui
eta$ diferential% iesirile unei punti,#
6# 1umarul de domenii ( asiura masurari de la m ) la sute de )#
A# /e.olutia% data de numarul de diiti ai afisa$ului#
5# Tipul de afisa0 ( elemente cu D-D ( uri% cristale lichide#
7# Impedanta de intrare ( de ordinul 1=
A
P1=
F
I #
F# Gradul de automati.are:
( schimbarea automata a scarii2
( recalibrarea automata2
1F
( indicarea depasirii de domeniu#
1=# 2ta-ilitatea ( se refera la "ariatia etalonarii in functie de temperatura#
Conclu.ie
)oltmetrele electronice au senibilitate mult mai mare decat "oltmetrele electromecanice
dar sunt mai complicate si mai "lnerabile la perturbatii electromanetice#
i(lio$ra'e
Munteanu% 1# % *arno"an % 3 # : Sisteme de masurare inteliente % 4ni"ersitatea tehnica din .lu$-Lapoca%
1FF2
Licolau% -# 2 Belis % M# : Masurari -lectrice si -lectronice % 4ni"ersitatea din Braso"% "ol#3-1F72% "ol#
33-1F7F
8op % -# s#a# : *ehnici Moderne de Masurare % -ditura Q'aclaR % *imisoara % 1F7F
2=
21