Sunteți pe pagina 1din 23

1 Ce reprezinta presiunea dinamica de zacamant?

Presiunea dinamica de fund pd , se defineste ca fiind presiunea masurata la media


perforaturilor cu sonda curgand.
Presiunea masurata la suprafata in acest caz (in capul de eruptie) se numeste presiune
dinamica de suprafata.
2 Ce reprezinta presiunea statica de zacamant?
Presiunea statica de fund pc , se defineste ca fiind presiunea masurata la media
perforaturilor cu sonda inchisa dupa ce aceasta se stabilizeaza (presiunea nu mai creste,
atingand valoarea maxima). Este presiunea existenta pe conturul exterior al zonei de
drenaj de raza rc si se mai numeste si presiune maxima de zacamant.
3 Ce reprezinta ratia de solutie?
Ratia de solutie rs , se defineste ca fiind cantitatea de gaze care se gaseste dizolvata
intr-un metru cub de titei mort! in anumite conditii de presiune si temperatura.
Pentru conditii normale de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in
m
"
#$m
"
.
TN % &'",() * + tN % ,- .
pN % (,("&) Pa % (,,("&) / (,
)
#$m
&
% (,,("&) bar
Pentru conditii standard de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in 0t
m
"
$m
"
.
Ts % &11,() *+ ts % ()2 .
ps % pN
4 Ce reprezinta presiunea de saturatie?
3aca se considera (m
"
de titei mort si gazele care-l insotesc, exprimate m
"
# sau 0tm
"
,
este evident ca actionand asupra acestui sistem prin marirea presiunii, o parte din gaze se
dizolva in titei. 4arind in continuare presiunea la un moment dat intreaga cantitate de
gaze se dizolva in titei. Presiunea la care are loc acest fenomen se numeste presiune de
saturatie psat. 5n termeni de zacamant presiunea de saturatie psat, se defineste ca fiind
presiunea la care apar (ies din solutie) primele bule de gaze.
) Ce reprezinta ratia gaze-titei?
Ratia gaze-titei RGT, se defineste ca fiind cantitatea totala de gaze (m
"
# sau 0tm
"
)
care insoteste ( m
"
de titei mort. Practic ea se determina pe baza etalonarii sondei,
impartind debitul de gaze produs 6g , la debitul de titei al sondei Qt.
t
g
Q
Q
RGT =
6 Ce reprezinta factorul de volum al titeiului bt?
7actorul de volum al titeiului bt , reprezinta volumul pe care il ocupa in conditii de
zacamant (m
"
de titei mort. 7actorul de volum are o valoare mai mare ca unitatea,
datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura existente in
zacamant sau in tevile de extractie.
7 Factorul de volum al titeiului btare valori subunitare sau supraunitare?
Motivati de ce?
7actorul de volum al titeiului bt , reprezinta volumul pe care il ocupa in conditii de
zacamant (m
"
de titei mort. 7actorul de volum are o valoare mai mare ca unitatea,
datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura existente in
zacamant sau in tevile de extractie.
Ce reprezinta coeficientul de volum bifazic! u?
.oeficientul de volum bifazic u, se defineste ca fiind volumul pe care il ocupa la o
presiune si temperatura data (m
"
de titei mort impreuna cu gazele care-l insotesc. Prin
urmare din volumul total de gaze asociate titeiului, o parte sunt dizolvate in solutie, iar
cealalta se afla sub forma de gaze libere. Rezulta8
u = bt + Bg (RGT - rs)+
Bg este factorul de volum al gazelor.
" Cand are loc curgerea omogena?
.urgerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai mare
decat presiunea de saturatie ( p 9 psat ) iar de la rc la rs curge o singura faza, faza lichida.
1# Ce reprezinta indicele de productivitate! $%?
5ndicele de productivitate se defineste ca fiind raportul dintre debitul de lichid produs
de sonda si caderea de presiune sub care are loc curgerea. 3e asemenea, indicele de
productivitate arata cat produce o sonda corespunzator unei presiuni diferentiale
( pc - pd) egala cu ( bar.
IP este indicele de productivitate si este dat de relatia8
s c t t
t
r r b
h k
IP
ln
&

=
11 Cum variaza $% in cazul curgerii omogene?
in cazul curgerii omogene indicele de productivitate este constant
12 Ce reprezinta si ce caracterizeaza curba de comportare a stratului &curba
$%'(?
Reprezentand grafic debitul sondei functie de presiunea dinamica de fund Q = f (pd),
se obtine curba caracteristica sau curba de comportare a stratului si ea caracterizeaza
curgerea prin zacamant. 5n literatura de specialitate ea este cunoscuta sub denumirea de
curba IPR (5nflo: Performance Relationship) ; figura <.
Fig. .
c!"st"t IP
p p
Q
p p
Q
tg
d c
t
d c
t
= =

=
&
&
(
(


13 Cum poate fi determinata curba $%' in cazul curgerii omogene?
.urba de comportare a stratului poate fi determinata astfel8
(. 0e efectueaza o operatie de cercetare a sondei, in urma careia rezulta Qt, pc si pd.
0e reprezinta grafic cele trei puncte si se traseaza curba de comportare a stratului.
.u ajutorul relatiei (") se determina indicele de productivitate.
&. 4etoda prezentata mai sus implica oprirea sondei din productie pentru
determinarea lui pc. =ceasta conduce la pierderi de productie si la costuri
suplimentare. 4ai simplu curba de comportare poate fi trasata efectuand doua
etalonari (sonda este lasata sa produca pe doua duze cu diametre diferite) in urma
carora rezulta doua seturi de perechi de valori Qt#, pd# si Qt$, pd$. Reprezentand
grafic aceste perechi de valori se obtine curba caracteristica a stratului. >lterior se
determina pc si IP.
14 Ce caracterizeaza curba punctata din figura de mai )os?
6t max%debitul maxim de zacamant

3aca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba de
comportare a stratului si aceasta porneste de la un pc# % pc , dar este paralela cu prima (?
% constant) ; figura ',a inseamna ca avem de-a face cu o depletare (scadere a presiunii) a
zacamantului fara ca in jurul sondei sa fi aparut o zona contaminata.
3aca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pc dar cu un unghi
?( @ ? - figura ',b inseamna ca nu avem de-a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cu
o contaminare a zonei din jurul gaurii de sonda care face ca IP sa fie mai mic.
3aca curba de comportare a stratului porneste de la o valoare pc# % pc si un unghi ?(
@ ? - figura ',c inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului, in jurul sondei a
aparut o zona contaminata care face ca IP sa fie mai mic.
1* +numerati sc,emele de ec,ipare a sondei in dreptul stratului productiv pe
care le cunoasteti-
Echiparea sondei in dreptul startului productiv se face in functie de natura rocii din
care este constituit acesta si de gradul sau de consolidare. 5n acest sens exista doua cazuri
distincte8
- strate alcatuite din roci compacte bine consolidate cum ar fi gresiile, calcarele
dure etc.+
- strate alcatuite din roci slab consolidate sau neconsolidate (nisipuri).
5n cazul stratelor alcatuite din roci compacte bine consolidate la care peretii gaurii de
sonda sunt suficienti de rezistenti pentru a nu se surpa se poate adopta solutia ca stratul
deschis prin foraj sa ramana netubat.
16 Care sunt avanta)ele si dezavanta)ele sc,emei de ec,ipare a sondei in
dreptul stratului productiv
din figura de mai )os?
=vantajele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele8
- sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere8
- suprafata mare de filtrare si in consecinta producerea unor debite mari de
fluide+
- la saparea stratelor productive cu presiuni mici exista posibilitatea folosirii
fluidelor de foraj cu densitate mica (stratele de deasupra fiind izolate)+
- se creeaza conditii favorabile introducerii filtrelor impachetate cu pietris+
- se reduc cheltuielile legate de tubarea, cimentarea si perforarea sondei+
3ezavantajele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele8
- creste durata de sapare a sondei+
- nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de
strate productive+
- imposibilitatea realizarii unor tratamente de stimulare selective in cazul in
care exista un complex de strate productive+
- imposibilitatea realizarii unui ecran impermeabil in calea gazelor sau a apei,
daca exista cap de gaze sau apa de talpa+
- curatiri dese ale sondei in timpul exploatarii, datorita deprinderii fragmentelor
de roca de pe peretii gaurii de sonda.
=vantajele acestei scheme sunt8
- scurtarea duratei de sapare a sondei+
- permite exploatarea selectiva si separata a stratelor productive+
- permite realizarea unor tratamente de stimulare selective ale stratelor+
- permite izolarea apei de talpa si a gazelor din cupola de gaze prin cimentarea
sub presiune.
3ezavantajele acestei scheme sunt8
- nu se cunoaste precis numarul de gloante care strabat coloana si inelul de
ciment+
- nu se poate realiza un numar mare de perforaturi deoarece se micsoreaza
rezistenta coloanei+
sonda este imperfecta dupa modul si gradul de deschidere.
17 Care sunt efectele negative .ale patrunderii nisipului in sonda?
Exploatarea sondelor cu un procent ridicat de suspensii solide (peste ,,& A) in fluidele
extrase la suprafata conduce la aparitia unor fenomene nedorite si anume8
; scaderea productivitatii sondelor datorita8
B formarii unor dopuri de nisip in coloana de exploatare sau in garnitura de
tevi de extractie+
B intreruperii temporare a procesului de extractie pentru eliberarea
intervalului perforat sau degajarea dopurilor din garnitura de tevi de
extractie+
; deteriorarea prin eroziune a echipamentului de fund si de suprafata+
; intreruperea partiala sau totala a afluxului in gaura de sonda prin daramarea
intercalatiilor sau a capacului marnos aferent formatiei productive. 7ormarea unor
caverne si prabusirea acoperisului stratului productiv pot conduce la blocarea
perforaturilor precum si la ovalizarea sau deplasarea coloanei de exploatare, in asa fel
incat sonda sa fie scoasa complet din exploatare. 3e asemenea, prin surparea acoperisului
se pot deschide stratele acvifere superioare, apele patrunzand in stratul productiv.
; umplerea progresiva cu nisip a sistemului de colectare si de masura de la
suprafata (conducte, rezervoare de etalonare si de depozitare etc.)
1 Care sunt factorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip?
7actorii care concura la declansarea viiturilor de nisip pot avea, in functie de natura
acestora, fie un caracter obiectiv, fie un caracter subiectiv.
=stfel, dintre factorii cu caracter obiectiv se enumera 8gradul de consolidare al
rocii magazin, inclinarea stratelor, vascozitatea fluidelor din zacamant si respectiv,
presiunea de fund.
Ca factorii cu caracter obiectiv mentionati anterior, care actioneaza in directia
declansarii si mentinerii viiturilor de nisip, se pot alatura si alti factori, dar de aceasta data, cu
caracter subiectiv, dupa cum urmeaza8
- alterarea permeabilitatii zonei din jurul gaurii de sonda prin folosirea
unor fluide de traversare neadecvate (deteriorarea permeabilitatii zonei
din jurul gaurii de sonda in timpul forajului datorita contaminarii cu
fluidul de foraj sau cu filtratul acestuia)+
- executarea necorespunzatoare a cimentarii coloanei de exploatare, in
special in dreptul stratelor productive+
- perforarea nesatisfacatoare din punctul de vedere al uniformitatii,
penetrabilitatii si a suprafetei de comunicare cu stratul+
- realizarea unor presiuni diferentiale mult prea mari in timpul operatiilor
de punere in productie+
- exploatarea fortata a sondelor+
- deteriorarea liantului matricei ca urmare a executarii unor operatii
repetate de stimulare a afluxului+
1" Mecanismul producerii viiturilor de nisip-
4ecanismul producerii viiturilor de nisip
Pentru a explica mecanismul producerii viiturilor de nisip s-au emis mai multe
ipoteze dintre care doar trei par a fi mai importante si anume8
B deplasarea nisipului din strat in sonda are loc atunci cand cimentarea granulelor
de nisip este slaba, iar in timpul exploatarii sondei se aplica o presiune diferentiala
strat-sonda mare+
B deplasarea nisipului din strat in sonda are loc ca urmare a aparitiei apei de
sinclinal care dizolva materialul de cimentare a granulelor de nisip (fenomen care
are loc in prezenta apei existente in momentul sedimentarii nisipului, apa a carei
compozitie este diferita de cea a apei de sinclinal)+
B deplasarea nisipului din strat in sonda are loc datorita scaderii presiunii de
zacamant, care are ca rezultat tasarea stratelor si distrugerea materialului de
cimentare.
2# Care sunt metodele de prevenire si combatere a viiturilor de nisip?
4etodele cunoscute si aplicate atat in tara cat si in strainatate, in scopul controlului
nisipului, se pot grupa in8
- metode mecanice+
- metode chimice+
- metode combinate.
5ndiferent de metoda, rolul de limitator al migrarii particulelor solide din formatia
productiva il indeplineste un ecran filtrant artificial, format dintr-un nisip de cuart cu o
granulatie controlata, plasat la nivelul formatiei productive si mentinut la randul sau, fie
printr-un liant de natura chimica (rasina), fie printr-un filtru metalic.
21 Care sunt metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip?
3intre metodele aplicate la scara mondiala in scopul controlului nisipului, metodele
mecanice inregistreaza o frecventa in aplicare, cu mult superioara frecventei aferente
tuturor celorlalte metode proprii acestui domeniu.
4etodele mecanice sunt8
5njectia conventionala de nisip de cuart in stratul productive
>tilizarea filtrelor metalice8
(. 7iltre cu orificii
&. 7iltre cu slituri (fante) 7iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine la
tractiune, iar cele cu fante transversale la presiune exterioara.
". 7iltre cu infasurare de sarma
Echiparea sondei cu un filtru metalic impachetat cu pietris in gaura de sonda
largita din timpul forajului sau in coloana cu precompactare in spatele
perforaturilor (gravel - pacDing).
22 %rin ce se caracterizeaza filtrele cu fante &slituri(?
7iltre cu slituri (fante) .0e construiesc din burlane de tubaj sau tevi de extractie in care se
practica niste deschideri dreptunghiulare numite slituri sau fante, dispuse longitudinal sau
transversal pe suprafata burlanului (fig. (. ).
7iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu fante
transversale la presiune exterioara.
Fig. #. Fi&tru cu s&ituri
0liturile se executa prin frezare cu freze circulare, prin taiere cu flacara
oxiacetilenica sau eroziune anodomecanica.
23 $n cazul a doua filtre! unul cu fante orizontale si celalalt cu fante verticale!
care rezista mai
bine la tractiune! respectiv la presiunea e/terioara?
7iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu fante
transversale la presiune exterioara.
24 %rin ce se caracterizeaza filtrele cu infasurare de sarma?
7iltre cu infasurare de sarma.=cestea sunt confectionate din filtre cu orificii
circulare sau filtre cu slituri mai mari, pe suprafata carora se sudeaza, in lungul
generatoarelor, niste vergele metalice care indeplinesc rolul de suporti (distantiere) pentru
infasurarea in exterior a unei sarme de otel, nichel sau bronz (fig. &. ).
Fig. $. Fi&tru cu i"fasurar' d' sar(a
3istanta intre spire, t, se ia ca si in cazul filtrelor cu slituri.
5n prezent, pe plan mondial, se folosesc filtre cu infasurare de sarma canfectionate
in totalitate din materiale inox.
2* $n cazul unor filtre cu infasurare de sarma! pentru ce sectiune a sarmei optati0
circulara!
trapezoidala sau patrata? Motivati de ce-
.ele mai bune rezultate se obtin prin folosirea sarmei cu sectiune trapezoidala,
care realizeaza deschideri divergente spre interiorul burlanului, creind acel spatiu de
fuga! pentru granulele de nisip.
26 Care este efectul montarii unui filtru?
Efectul montarii unui filtru
Fig. ). *f'ctu& (!"tarii u"ui fi&tru
5n momentul in care sonda este pusa in productie granulele fine de nisip vor fi
antrenate din strat in sonda, iar cele cu dimensiuni mari se vor opri la intrarea in
deschiderea filtrului ; figura ".
Eranulele de nisip cu dimensiuni mai mari oprindu-se in fata deschiderii filtrului
formeaza aici un fel de filtru natural format din fractii de nisip care se aseaza in mod
gradat (fractii cu dimensiuni din ce in ce mai mici) pe masura ce creste distanta de la
peretele filtrului.
Explicatia acestei antrenari selective consta in faptul ca viteza de curgere este
maxima in jurul gaurii de sonda. Rezulta ca in aceasta zona va fi antrenata o gama mai
mare de granule de nisip. Pe masura departarii de sonda viteza scade, ceea ce face ca
antrenarea nisipului sa fie mai redusa.
P!dir'a granulelor mari la intrarea in filtru apoi a celor mici in spatele acestora in
mod gradat, conduce la formarea asa numitei b!&t' stabi&' respectiv a unui filtru natural
cu efect de retinere a particulelor solide care tind sa treaca din strat in sonda.
Permeabilitatea in aceasta zona este mult mai mare fata de permeabilitatea initiala
a rocii datorita reducerii rezistentelor la curgere.
27 Cum se face dimensionarea filtrelor metalice?
3imensionarea filtrelor metalice
Pentru dimensionare se folosesc relatiile deduse pe cale experimentala de catre
.oberleF.
Parametrul care se ia ca baza de calcul, este diametrul efectiv de fractie care impreuna cu
fractiile de dimensiuni mai mici reprezinta G,A din greutatea probei analizata
granulometric. =ceasta valoare se citeste pe curba de compozitie granulometrica (curba
de trecere) ; figura H.
Practic se ia o proba de nisip din formatie si se face o analiza granulometrica. 0e
traseaza curba de compozitie granulometrica si se citeste pe curba diametrul
corespunzator procentului de G,A.
Fig. +. ,urba d' c!(p!-iti' gra"u&!('trica
Pentru filtrele cu fante, latimea deschiderii unei fante va fi egala cu8
lf%&dnG,A
Pentru filtrele cu orificii, diametrul unui orificiu va fi egal cu8
do%"dnG,A
2 Care este parametrul care se ia ca baza de calcul atunci cand se
dimensioneaza un filtru
metalic? 1ar atunci cand se alege granulatia & diametrul( pietrisului pentru
impac,etare?
3imensionarea filtrelor metalice
Parametrul care se ia ca baza de calcul, este diametrul efectiv de fractie care impreuna cu
fractiile de dimensiuni mai mici reprezinta G,A din greutatea probei analizata
granulometric. =ceasta valoare se citeste pe curba de compozitie granulometrica (curba
de trecere)
2" Care este valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impac,etarii cu
pietris?
Ialoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu pietris este )-<.
3# Cum influenteaza curgerea bifazica cantitatea de nisip produsa?
Experimentele de santier arata ca, odata cu cresterea cantitatii de apa produsa,
productivitatea sondelor scade, iar viiturile de nisip se accentueaza. =ceasta se datoreaza
aparitiei perturbatiilor locale de presiune, din cauza numeroaselor interfete care se misca
prin canalele rocii si provoaca miscarea particulelor mici, precum si dizolvarii
materialului de cimentare.
31 1intre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip
pentru care
optati?Motivati de ce?
Echiparea sondei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de
sonda largita din timpul forajului este cea mai eficienta metoda mecanica de a combate
patrunderea nisipului in sonda si de a asigura in acelasi timp pierderi mici de presiune la
curgerea lichidului din strat in sonda. =ceasta metoda conduce la extinderea zonei
artificiale de filtrare cu permeabilitate imbunatatita la o distanta mai mare de axul gurii de
sonda, extindere care atrage dupa sine cresterea debitelor de fluide extrase.
32 $n cazul gaurilor tubate! cimentate si perforate ce metoda de prevenire si
combatere a viiturilor
de nisip se recomanda?
5n cazul sondelor tubate, cimentate si perforate matoda recomandata este echiparea cu un
filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris cu precompactare in spatele
perforaturilor
33 Cum influenteaza variatia debitului cantitatea de nisip produsa?
Reducand debitul de lichid si pastrand debitul de gaze (marindu-se deci R.E.J.) cantitatea
de nisip produsa a scazut. =ceasta se explica prin faptul ca micsorandu-se numarul de
interfete gaz-lichid, este antrenat mai putin nisip din strat.
34 Cum variaza caderea de presiune in perforaturi in cazul filtrelor impac,etate in
coloana?
5n cazul filtrelor impachetate in coloana, folosindu-se nisipuri uniforme
(coeficient de neuniformitate de (,)) si permeabilitate ) 3arcF, s-a constatat ca valoarea
caderilor de presiune prin perforaturi este mai mare in cazul in care numai perforatura
este plina cu pietris, comparativ cu situatia in care avem precompactare in spatele
coloanei si extrem de mare cand perforatura este plina cu nisip din formatia productiva
(fig. G).
Fig. .. *f'ctu& p&asarii pi'trisu&ui Fig. #/. 0ariatia p'r('abi&itatii
p'rf!raturii asupra pr!ducti1itatii.
i" fu"cti' d' d'bit &a fi&tr'&'
i(pach'tat' cu pi'tris i"
c!&!a"a, fara
pr'c!(pactar' i" spat'&'
p'rf!raturi&!r.
3* Care este cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda?
cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda si de asigura in
acelasi timp pierderi mici de presiune la curgerea lichidului din strat in sonda este
echiparea sondei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sonda
largita din timpul forajului
36Care sunt fenomenele negative care apar in cazul in)ectiei pietrisului la ratii fluid 2
pietris mari?
5njectia la ratii mari conduce la aparitia unor fenomene care pot influenta negativ
productivitatea sondei si controlul nisipului dupa cum urmeaza8
a) .urgerea turbulenta care are loc in lungul tevilor de extractie pana la formatia
productiva conduce la o agitare puternica a pietrisului aflat in suspensie. .a urmare a
acestei agitari, particulele de pietris colturoase se pot sparge sau rotunji ca efect al
ciocnirii reciproce dintre acestea a frecarilor cu peretii tevilor de extractie, al impactului
cu peretii coloanei de exploatare (la iesirea din mufa de incrucisare a circulatiei) si al
strangularii curgerii la nivelul intrarii in perforaturi. 5n aceasta situatie granulatia fina a
pietrisului va diferi de cea proiectata, fapt care face ca eficienta controlului nisipului sa
scada simtitor.
b) 5njectarea pietrisului cu debite mari de fluid si in concentratii scazute
favorizeaza transportul acestuia la distante mari de gaura de sonda si amstecarea cu
nisipul din formatia productiva. =ceasta face ca permeabilitatea amestecului pietris-nisip
de formatie sa scada foarte mult, chiar si la procente volumetrice relativ mici de nisip de
formatie in pietris (fig. (<).
c) 7ormarea unor zone de canalizare preferentiala a fluidului de transport.
d) .resterea prematura a presiunii de injectie si finalizarea operatiunilor de
injectie inainte de realizarea unei compactari corespunzatoare a formatiei productive.
37Cate tipuri de rasini sintetice cunoasteti?
Rasinile folosite se impart in doua mari grupe8 rasini la care agentul de intarire
este adaugat acestora la suprafata, inainte de a fi introduse in sonda (rasini activate intern)
si rasini la care agentul de intarire este introdus dupa ce acestea au fost injectate in
formatie (rasini activate extern). Rasinile pot fi de tip epoxidic, furanic si fenolic.
3 Ce procedee de consolidare cu a)utorul rasinilor sintetice cunoasteti?
.onsolidarea cu ajutorul rasinilor sintetice se face dupa urmatoarele procedee8
() Procedeul prin care nisipul (pietrisul) se amesteca cu rasina la suprafata, dupa
care are loc transportul in formatia productiva.
Procedeul se realizeaza in doua variante8
- se injecteaza in formatia productiva un amestec de nisip si rasina, dupa care
urmeaza injectia agentului de intarire+
- se injecteaza in formatia productiva un amestec format din nisip, rasina si
agent de intarire.
&) Procedeul prin care rasina se injecteaza direct in formatie.
0i acest procedeu se realizeaza in doua variante8
- se injecteaza in formatia productiva rasina urmata de injectia agentului de
intarire+
- se injecteaza in formatia productiva rasina amestecata de la suprafata cu
agenul de intarire.
3" 1in ce se compune solutia folosita la consolidarea prin metode c,imice?
Mentionati rolul
ingredientilor-
0olutia folosita la consolidarea cu mase plastice este compusa din8 rasina
sintetica, solvent si aditivi.
0olventul are rolul de a dilua rasina si in acest scop se foloseste benzenul.
=ditivii (agenti de intarire, catalizatori, etc.) se folosesc pentru8
- reglarea timpului de reactie, astfel incat rasina introdusa in strat sa se
solidifice dupa un timp bine determinat de la injectarea in porii rocii+
- umectarea nisipului+
- stabilizarea argilelor+
- evacuarea apei interstitiale+
- marirea rezistentei retelei consolidate.
4# Care este rolul tevilor de e/tractie? 3ate tipuri de tevi de e/tractie cunoasteti?
Jevile de extractie se utilizeaza la toate sistemele de exploatare a sondelor. Earnitura de
tevi de extractie sustine echipamentul de fund si asigura ascensiunea fluidelor din strat
pana la suprafata. =ceasta indeplineste mai multe roluri si anume 8
- asigura, printr-o alegere judicioasa a diametrului si lungimii ei, folosirea rationala
a energiei de zacamant+
- permite circulatia fluidelor din coloana in tevi si invers, pentru pornirea sau
omorarea sondelor+
- protejeaza coloana de exploatare impotriva actiunii corozive sau abrazive a
fluidelor in miscare+
- permite efectuarea operatiei de pistonare la punerea in productie a sondei+
- protejeaza coloana de exploatare (atunci cand se lucreaza cu pacDere), in cazul
unor operatii sub presiune in sonda.
Jevile de extractie se construiesc din tuburi de otel fara sudura, laminate si trase la
cald prin matrite.
.onditiile de lucru din sonde fiind foarte diferite, este necesar sa se utilizeze tevi de
extractie confectionate din oteluri capabile sa suporte solicitarile la care sunt supuse si
actiunile mediului in care lucreaza.
Jipuri de tevi de extractie8
Jevi de extractie cu capete neingrosate (non-upset tubing sau #>)
Jevi de extractie cu capete ingrosate la exterior (external-upset tubing sau E>)
Jevi de extractie cu mufe din corp (integral joint).
41 $n cazul otelului 4# ce reprezinta indicele #?
5ndicele 1, este legat de calitatea otelului si el reprezinta efortul unitar minim de curgere
in (,
"
psi(( psi%,,(<1G)K(,
-&
da#$mm
&
)
42 Ce rol are siul tevilor de e/tractie?
=cesta are urmatoarele functiuni 8
- protejeaza capatul inferior al tevilor si constituie un ghidaj la introducerea
acestora in sonda +
- retine diferitele scule scapate accidental in sonda (pistoane, sabloane, curatitoare
depafarafina etc.), permitand totodata trecerea prin el a manometrului de fund,
aparatelor de luat probe etc. +
ghidajul conic interior ghideaza aparatele mentionate mai sus la extragere
43 Care este rolul capului de eruptie? 1ar a ventilului cu un singur sens&rucslag( din
componenta
acestuia?
.apul de eruptie propriu-zis. Este compus dintr-un ansamblu de armaturi si
robinete care se monteaza deasupra dispozitivului de sustinere a tevilor de extractie si are
urmatoarele functiuni8
- permite inchiderea sondei+
- permite reglarea debitului de fluide al sondei cu ajutorul duzelor+
- permite circulatia fluidelor din spatiul inelar in tevile de extractie si invers+
- permite masurarea presiunii si temperaturii la gura sondei.
2upapa d' r'ti"'r' (numita in santier si rLcDschlag) ', permite trecerea fluidelor numai
intr-un singur sens (spre coloana sondei)
=tunci cand se omoara sonda prin circulatie, folosirea ei pe intrarea fluidului de omorare
in capul de eruptie este obligatorie, deoarece impiedica intoarcerea fluidului introdus sub
presiune dupa oprirea pomparii sau in alte cazuri accidentale (spargerea conductei prin
care se face pomparea etc.).
44 Ce rol are dispozitivul de sustinere a tevilor de e/tractie &tubing ,ead(?
3ispozitivul de suspendare a tevilor de extractie (denumit in santier si tubi"g h'ad sau
!a&a de etansare se monteaza pe flansa de etansare a coloanei de exploatare si serveste
atat la suspendarea tevilor de extractie cat si la etansarea spatiului inelar dintre acestea si
coloana de exploatare.
Este prevazut cu doua brate laterale asezate la (1,
,
unul de altul, care permit
controlul presiunii din coloana sau pomparea de fluide in scopul pornirii sau omorarii
sondei.
4* Cu ce scop se foloseste supapa de contrapresiune montata in piatra?0upapa de
contrapresiune asigura inchiderea sondei in scopul efectuarii unor reparatii la
echipamentul de suprafata. 7olosirea acesteia inlatura necesitatea de a omori sonda+ deci
evita colmatarea stratului productiv si reduce timpul de oprire al sondei.
4*.- Ce rol are dopul de 3 inc, de la capul de eruptie?
5n cazul punerii in productie prin circulatie de apa are rolul de a dirija fluidul de foraj de
la capul de eruptie la haba.
46Cand se folosesc capetele de eruptie cu doua brate?
.apetele de eruptie .E= & - cu doua brate - pentru presiuni de &(,, "),, ',, si (,),
bar se folosesc la sondele cu dificultati in exploatare, la care pentru siguranta sunt
necesare doua cai de dirijare a productiei sau eventual de omorare a sondei si la sondele
de mare adancime. 0e construiesc cu doua robinete principale si cu unul sau doua
robinete pe brate.
47 Care sunt avanta)ele si dezavanta)ele capetelor de eruptie monobloc?
.apetele de eruptie monobloc prezinta avantajul ca sunt mai usoare decat cele asamblate
si elimina numarul mare de etansari metalice dintre robinete si corpul capului de eruptie,
etansari care in cazul unor defectiuni de montaj sau sub efectul presiunii fluidelor care
curg prin ele, eventual si al unor agenti puternic corozivi, pot sa cedeze.
Prezinta dezavantajul ca sunt mai greoaie pentru transport si montaj, neputandu-se
demonta in parti componente si nu permit inlocuirea unor parti defecte.
Ca ambele tipuri se poate adapta la partea superioara dispozitivul pentru introducerea
si extragerea sub presiune a supapei de contrapresiune
4 Care este rolul pac5erelor si la ce operatii se folosesc?
PacDerele sunt dispozitive care impiedica comunicatia dintre tevile de extractie,
prajini de foraj, coloane pierdute, etc. si coloana de tubaj a sondei sau peretii gaurii de
sonda, in care acestea se fixeaza. Primele sunt cunoscute sub numele de pacDere de
coloana, iar ultimele, fixate in teren, sub numele de pacDere de teren.
5n tehnologia moderna de extractie a titeiului si gazelor pacDerele sunt folosite la
un numar foarte variat de operatii, cum ar fi8
- exploatarea simultana si separata a doua sau mai multe strate+
- executarea unor operatii de injectie sub presiune in strat pentru protejarea
coloanei de exploatare+
- injectarea de abur, pentru izolarea spatiului inelar+
- testarea stratelor cu ajutorul probatoarelor de strat+
- punerea in productie prin pistonare, pentru a realiza o pornire mai rapida si
mai economica.
4"Clasificarea pac5erelor-
3upa modul de fixare pacDerele se clasifica astfel8
- pacDere cu fixare mecanica, prin manevre de rotire, manevre verticale sau o
combinatie a acestora+
- pacDere cu fixare hidraulica, prin crearea unor presiuni in tevi+
- pacDere cu fixare prin actiunea unei explozii lente ; in special in cazul
pacDerelor permanente+
- pacDere cu fixare termica, provocata de injectia unui agent termic, in special la
sondele de injectie de abur.
3upa sistemul de fixare avem8
- pacDere cu bacuri+
- pacDere fara bacuri (cu picior, cu ancora, cu actionare prin expandare
hidraulica sau termica).
*#Care sunt fortele care actioneaza asupra pac5erului in timpul unei
operatii de in)ectie sub
presume?
7ortele care actioneaza asupra unui pacDer sunt urmatoarele
(.7orta de compresiune, G, care trebuie lasata pe pacDer, dupa fixarea acestuia,
pentru asigurarea etansietatii. =ceasta forta rezulta din lasarea pe pacDer a unei parti din
greutatea tevilor cu care s-a introdus in sonda.
&.7orta de presiune, F#, care actioneaza in spatiul inelar deasupra pacDerului

( )
c ' i
p d 3 F
& &
(
H
=

(. 7orta de presiune, 7&, care actioneaza sub pacDer8
( )
t
& &
&
H
p d 3 F
' i
=

(&)
&. 7orta de presiune, 7", care actioneaza asupra sectiunii pline a tevilor8
( )
t
& &
"
H
p d d F
i '
=

(")
). 7orta de umflare,7u,datorita variatiei de presiune.
5n timpul operatiilor in sonda,pe langa G,F#,F$ si F),mai intervin si fortele
rezultate din variatia diferentei de presiune dintre interiorul si exteriorul tevilor de
extractie.
<. 7orta 7f,datorita efectului de flambaj in spirala (buclare).
7enomenul de flambare apare ori de cate ori printr-un tub liber la un capat se
vehiculeaza un fluid sub presiune.
'. 7orta 7t ,care apare datorita variatiei de temperatura,la care sunt supuse tevile de
extractie in timpul operatiei fata de momentul initial (fixarii pacDerului).7orta Ft se
determina exprimand alungirea 4& atat prin variatia temperaturii 4& = & 5 4t( cat si prin
legea lui MooDe Nl % Ft&6*at.
*1Cum se procedeaza atunci cand trebuie efectuata o operatic de in)ectie sub
presiune iar
greutatea tevilor de e/tractie este mai mica decat greutatea care trebuie lasata
pe pac5er
pentru asigurarea etanseitatii acestuia?
3aca in timpul operatiilor de injectie sub presiune (F$,F),Ft si Fu au valori 4ari,
greutatea tevilor de extractie nu este suficienta pentru asigurarea etanseitatii paDerului. 5n
acest caz se creeaza, legand un agregat la coloana,presiune in spatiul inelar pentru a mari
apasarea pe pacDer.
3e asemenea,in aceasta situatie se poate folosi un pacDer cu ancore hidraulice sau un
pacDer cu armare prin tractiune de jos in sus.
*2Ce metode de punere in productie cunoasteti?
Punerea in productie a sondelor este operatia prin care se provoaca afluxul titeiului si
gazelor asociate din strat in sonda. Punerea in productie se realizeaza prin reducerea
presiunii exercitate asupra stratului de coloana de lichid din sonda, fie actionand asupra
densitatii acesteia (inlocuirea fluidului din sonda cu unul mai usor), fie micsorand
inaltimea acestei coloane de lichid (prin denivelare cu gaze comprimate sau pistonare).
*3 $n cazul punerii in productie prin denivelare cu gaze comprimate optati
pentru in)ectia gazelor
prin spatiul inelar sau prin tevi? Motivati de ce?
3eoarece 3i
$
7 d'
$
O di
$
, rezulta ca presiunea de pornire este mult mai mica in cazul
injectarii gazelor comprimate prin coloana sondei si de aceea in practica se aplica numai
aceasta metoda.
*4Care este adancimea ma/ima de pistonare? Motivati de ce?
Pperatia de pistonare se executa pana la adancimi de maxim (1,,-&,,, m, datorita
solicitarii cablului si uzurii rapide a garniturilor de etansare ale pistonului
** Care este adancimea de scufundare a pistonului sub nivelul de lic,id?
=dancimea la care s-a introdus pistonul se cunoaste dupa numarul de valuri de la toba.
Pistonul se coboara sub nivelul de lichid aproximativ &,, m. Ca sondele cu viituri de
nisip pistonul se introduce sub nivelul de lichid aproximativ ')-(,, m.
*6 Ce trebuie sa se aiba in vedere atunci cand se ec,ipeaza o sonda de mare
adancime?
Echiparea sondei are Qn vedere introducerea Ri fixarea Qn coloana de exploatare, la
(,-() m deasupra intervalului perforat, a unui pacDer de tip permanent frezabil, care are
rolul de a izola stratul productiv de coloana de exploatare.
5ntroducerea pacDerului se face dupS ce, Qn prealabil, s-a verificat starea coloanei
cu un curSTStor extensibil pentru coloanS (rotrovert).
Prin construcTia sa, pacDerul permite atUt producerea sondei prin intermediul
niplurilor de etanRare (care trec prin interiorul pacDerului), cUt Ri izolarea stratului cu
ajutorul clapetei cu care este prevSzut pacDerul la partea inferioarS.
*7Care sunt dispozitivele care intra in componenta ec,ipamentului de
fund utilizat la
sondele de mare adancime?
Vn componenTa garniturii de Tevi de extracTie se includ o serie de dispozitive care
permit efectuarea unor operaTii Qn gaura de sondS, fSrS a fi necesarS extragerea Ri
introducerea repetatS a garniturii de Tevi de extracTie (fig. (). =cTionarea unora din aceste
dispozitive (valva de circulaTie), precum Ri lansarea Ri etanRarea altor dispozitive (duze Ri
dopuri Qn niplurile R Ri 7) se face cu scule introduse cu sUrma de la suprafaTS (diametrul
sUrmei (,G ; &," mm). 5zolarea stratului investigat Qn vederea retragerii la altul superior,
se realizeazS cu ajutorul unor dopuri nerecuperabile (tip 3( sau 355) lansate, ca Ri
pacDerele, cu un dispozitiv cu acTionare electricS (introdus cu cablul) sau cu acTionare
hidraulicS (introdus cu Tevile de extracTie).
* Ce rol au locatorul 3 si niplele de etansare?
Cocatorul E asigurS etanRarea Tevilor de extracTie Qn pacDer Ri, de asemenea, cu
ajutorul lui se controleazS adUncimea de fixare a pacDerului Ri se face proba fixSrii
acestuia. Pentru proba fixSrii pacDerului, se lasS pe acesta o greutate de "-) tf. 3acS
pacDerul nu rezistS la aceastS greutate, se Qmpinge prin coloanS pUnS Qn sacul sondei Ri se
introduce altul.
3upS determinarea poziTiei pacDerului Ri controlul fixSrii lui, Tevile de extracTie se
retrag cu locatorul la circa & m deasupra pacDerului. =cest spaTiu este necesar deoarece,
Qn timpul diverselor operaTii care se executS Qn gaura de sondS, Tevile se pot alungi Ri pot
exercita forTe suplimentare asupra pacDerului. EtanRarea Qn acest caz este asiguratS de
cStre niplurile de etanRare care pot avea lungimi cuprinse Qntre "-) m.
=tUt locatorul E cUt Ri niplurile de etanRare sunt prevSzute cu garnituri de etanRare
Qn formS de I, cele inferioare cu deschiderea Qn jos, iar cele superioare cu deschiderea Qn
sus, pentru a asigura etanReitatea sistemului la presiuni diferenTiale din ambele sensuri.
*" Ce rol au reductiile de rezistenta si valva de circulatie?
ReducTiile de rezistenTS sunt tuburi cu pereTi groRi, cu lungimea de circa ( m. =cestea se
monteazS Qn zonele de maximS turbulenTS, pentru a proteja Tevile de extracTie de acTiunea
erozivS a fluidului extras.
Ialva de circulaTie lateralS are rolul de a permite circulaTia Tevi-coloanS Ri invers,
cUnd aceasta este necesarS ; la pornirea sau omorUrea sondei, sau Qn cazul injectSrii sub
presiune a unor fluide Qn strat (acidizSri, fisurSri etc.).
3eschiderea Ri Qnchiderea ferestrelor valvei se face cu ajutorul unui dispozitiv
manevrat de la suprafaTS cu sUrma.
6# Ce rol are niplul ' respectiv F?
#iplul locator cu prag R. Vn acest niplu se introduce un dispozitiv de fixare
(locator) la care se poate ataRa un manometru de fund. 3upS cum aratS denumirea, prin el
nu poate trece locatorul, motiv pentru care este montat la partea inferioarS a garniturii de
Tevi de extracTie. 4anometrul de fund este fixat Qn niplul R cUnd cercetarea sondei se face
prin variaTia debitului extras (pentru Qnregistrarea presiunii dinamice). #iplul R are Ri
rolul de opri cSderea Qn gaura de sondS a diferitelor scule (scSpate accidental), deci joacS
rolul de sabot.
#iplul selectiv 7. Permite trecerea prin el a locatorului, la care se poate ataRa, Qn
acest caz, o duzS de fund, un dop sau manometrul de fund. Vn niplul 7 inferior se
monteazS, de regulS, o duzS de fund pentru prevenirea formSrii criohidraTilor. 3uza se
monteazS Qn niplul 7 de la partea inferioarS deoarece aici temperatura este mai mare. Jot
Qn niplul 7 de la partea inferioarS se monteazS un manometru de fund atunci cUnd se face
cercetarea sondei prin Qnchidere. Vn niplul 7 de la partea superioarS se monteazS dopuri cu
Qnchiderea totalS sau dopuri cu Qnchiderea
Qntr-un singur sens. =stfel se poate interveni pentru remedierea unor defecTiuni la
echipamentul de la suprafaTS fSrS a mai omorQ sonda. =cest niplu se fixeazS la o adUncime
de &,,,-&H,, m, pentru a permite efectuarea operaTiei de pistonare.
61 Ce rol are valva de siguranta din componenta ec,ipamentului de fund al
sondelor de mare
adancime?
Ialva de siguranTS. 0e monteazS la o adUncime mai mare de (,, m. 4enTinerea
valvei Qn poziTie de lucru (deschisS) se realizeazS prin presiunea transmisS de la suprafaTS
printr-o conductS de control de W in, ataRatS la Tevile de extracTie. 0curgerea voitS sau
accidentalS a presiunii provoacS Qnchiderea valvei Ri, implicit, a sondei pe Tevile de
extracTie. 0e foloseRte Qn mod obligatoriu la sondele marine Qn exploatare. Ialvele de
siguranTS pot fi cu clapS Ri sferice.
62 1in ce se compune ec,ipamentul de suprafata utilizat la o sonda de
mare adancime in
timpul probelor de productie?
3atorita presiunilor mari care se pot dezvolta si pericolului producerii unor eruptii
libere necontrolate la operatiile de punere in productie a sondelor de mare adancime se
foloseste un complex de echipamente dupa cum urmeaza8
a) in timpul manevrarii tevilor de extractie
- prevenitor de eruptie tip .=4ERP# C3 (0E) ; figura (+
- prevenitor de eruptie tip .=4ERP# > (37).
b) in timpul probelor de productie
- prevenitor de eruptie tip .=4ERP# C3+
- boneta MX (fig. () pentru sustinerea si etansarea tevilor de
extractie prin intermediul agatatorului MX-= (fig. &) pentru tevi
infiletat in boneta+
- mosor de legatura intre boneta si capul de eruptie (unde este
nevoie)+
- capul de eruptie.
c) in timpul operatiei de pistonare8
- toate reperele de la punctul b, burlanul de pistonat, cutia de
etansare pe
cablu , dispozitivul de siguranta care previne eruptia sondei in
cazul
ruperii cablului si prevenitorul de eruptie pe cablu.
d) la sondele aflate in productie8
- dispozitivul pentru suspendarea si etansarea tevilor de extractie tip
.=4ERP# 7, boneta MX, mosor si capul de eruptie.
63 %rin ce se caracterizeaza prevenitorul C6M+'74 81 respectiv C6M+'74 9?
PREIE#5JPR>C .=4ERP# C3 (fig. ( ) este un prevenitor orizontal cu etansare pe
tevi si actionare manuala. Xacurile asigura simultan atat etansarea spatiului inelar cat si
sustinerea greutatii tevilor de extractie prin intermediul agatatorului. Este prevazut cu
doua iesiri laterale care asigura circulatia fluidelor in sonda. Yoaca rol de tubinghead.
PREIE#5JPR>C .=4ERP# > este un prevenitor orizontal dublu etajat cu doua
randuri de bacuri. Xacurile de jos sunt cu inchidre totala, iar cele de sus cu inchidere pe
tevi. =ctionarea lui se face hidraulic dar poate fi facuta si manual. 7olosirea lui este
obligatorie ori de cate ori se introduc sau se extrag tevile de extractie din gaura de sonda.
64Ce rol are ansamblul boneta - agatator?
=nsamblul boneta-agatator (fig. () face legatura intre tevile de extractie si ventilul
principal al capului de eruptie (agatatorul joaca rolul de piatra).
6*Ce rol are dopul : montat in agatator &,anger(?
5n interior agatatorul denumit si M=#EER este prevazut cu un filet special, iar la
capete cu filet pentru tevile de extractie. 5n filetul special se poate introduce un dop sau o
supapa de contrapresiune.
=gatatorul se infileteaza la teava lustruita, care permite manevrarea garniturii de
tevi de extractie sub presiune prin bacurile inchise ale un prevenitorului .=4ERP# C3
sau a dispozitivului .=4ERP# 7 pe o distanta de 1-G m (egala cu lungimea tevii
lustruite). =ceasta manevra este necesara atunci cand sonda manifesta si valva de
circulatie nu poate fi deschisa pentru realizarea circulatiei de fluide in sonda. 5n felul
acesta niplele de etansare ies din pacDer si circulatia in vederea omorarii sondei poate fi
efectuata pe la partea inferioara a tevilor de extractie.
0ubiectul <<
67 8a o sonda de mare adancime care manifesta! pentru omorarea acesteia se
incearca desc,iderea
valvei de circulatie dar se constata ca aceasta nu poate fi desc,isa! fiind blocata-
Cum se
precede aza ,i acest caz pentru omorarea sondei?
3aca valva de circulatie este blocata si nu poate fi deschisa cu ajutorul dispozitivului
manevrat cu sarma atunci se procedeaza astfel8
- se demonteaza suruburile flansei bonetei+
- se extrage sub presiune garnitura de tevi impreuna cu boneta si
capul de eruptie, prin bacurile inchise ale prevenitorului
.=4ERP# C3, pe o distanta egala cu lungimea tevii lustruite.
=stfel niplurile de etansare ies din pacDer si circulatia poate fi
efectuata pe la partea inferioara a tevilor de extractie.
6 Care sunt factorii care provoaca variatii ale lungimii tevilor de e/tractie si cand
apar acestia?
Vn general, sunt patru factori care pot determina schimbSri ale eforturilor sau
lungimii Tevilor de extracTie, Qn sondele echipate cu pacDer8
(. Efectul de piston, datorat modificSrii presiunilor care acTioneazS asupra
suprafeTelor orizontale din lungul garniturii de Tevi de extracTie.
&. Efectul de flambaj Qn spiralS (buclare elicoidalS) - a porTiunii inferioare a
garniturii de Tevi - atunci cUnd presiunea din interior este mai mare decUt cea din
exteriorul Tevilor de extracTie.
". Efectul de balonare, datorat variaTiei presiunii medii din interiorul Ri exteriorul
Tevilor de extracTie.
H. Efectul de temperaturS, datorat variaTiei temperaturii medii a garniturii de Tevi
de extracTie.
6"1in ce motive s-a ales azotul pentru punerea in productie asondelor?
0-a ales azotul din urmatoarele motive8
- nu formeaza amestecuri explozive+
- nu este toxic, nu este corosiv, nu arde, este inabusitor de foc, nu
reactioneaza cu fluidele introduse de la suprafata sau cu cele din
zacamant+
- are o solubilitate redusa in apa si titei+
- este usor de procurat ('GA din volumul atmosferei este azot).
3e regula denivelarea cu azot se efectueaza numai dupa ce fluidul din sonda a fost
inlocuit cu apa.
7# Cand se aplica denivelarea cu azot? 6vanta)ele metodei-
3enivelarea fluidului din sonda cu azot, pentru provocarea afluxului, se aplica in
urmatoarele situatii8
- la punerea in productie a sondelor care deschid formatii cu M&0 si
.P& in gazele extrase sau sunt amplasate in locuri unde pistonatul
este interzis+
- la punerea in productie a sondelor de mare adancime, care nu
pornesc prin inlocuirea fluidului din sonda cu alte fluide mai
usoare si la care pistonatul pana la adancimea (1,,-&,,, m nu
asigura presiunea diferentiala necesara provocarii afluxului din
strat+
- la evacuarea apei din sondele eruptive de gaze cu presiuni de strat
reduse, inundate cu apa.
=vantajele metodei sunt8
- pierderile de presiune prin frecare sunt neglijabile, chiar si in cazul
tevilor de extractie cu diametre mici+
- asigura dislocuirea totala a fluidului din sonda (apa), pana la
adancimea de circa <,,, m+
- se reduce durata operatiei de denivelare a fluidului din sonda la
cateva ore, fata de cateva zile in cazul pistonatului.
4etoda se aplica diferentiat la sondele cu sau fara circulatie.
71 1in ce se compune ec,ipamentul utilizat la punerea in productie cu azot a
sondelor?
Echipamentul necesar denivelarii cu azot se compune din8
- cisterna pentru transportul azotului lichid la sonda+
- converterul pentru pomparea si vaporizarea azotului lichid la mare
presiune.
72 1e ce trebuie evitata patrunderea azotului in spatiul inelar in timpul punerii
in productie la
sondele ec,ipate cu pac5er?
Este foarte important sa nu patrunda azot gazos in spatiul inelar dintre tevile de extractie
si coloana de exploatare, deasupra pacDerului, deoarece bulele de azot gazos migreaza
spre suprafata cu viteza de ",,-),, m$h si prin destindere formeaza presiuni suplimentare
in capul coloanei+