Sunteți pe pagina 1din 156

DIVINA

VINDECARE
1
Titlul car ii n original The Ministry of Healing
Toate drepturile rezervate Casei de Editura "Via a si Sanatate"
"Pentru ca sa poata fi cunoscuta calea Ta pe pamnt
si vindecarile Tale mntuitoare ntre toate neamurile!"
"ceasta carte este dedicata ME#$C$%&' S$ $()$'M$E'E%&' din toate arile*
care* ca mpreuna lucratori cu Primul Medic* marele #octor Misionar*
se ostenesc cu cura+ si daruire pentru a,i vindeca pe cei -olnavi*
pentru a,i mngia pe cei napastui i si a,i nva a calea vie ii!
CUPRINS
Prefa a......................................................................................................................3
Cap. 1 - Adevaratul medic misioar .....................................................................3
Cap. ! - "ucrarea medicului.................................................................................!#
Cap. 3 - $isioarii medicali si lucrarea lor ........................................................3%
Cap. & - 'ri(a petru cei )olavi .........................................................................*+
Cap. + - Pricipiile saata ii..................................................................................%,
Cap. * - Camiul ..................................................................................................1,+
Cap. - - Cuoasterea fudametala ...................................................................1!3
Cap. % - Nevoia lucratorului ................................................................................1&!
Prefa a
2
Aceasta lume mare este bolnava si, oriunde locuiesc copiii oamenilor, pacatul si suferin a abunda.
n ciuda progresului stiin ei medicale si chirurgicale; n ciuda armatei celei mari de infirmiere calificate,
care, asemenea unei ostiri albe narmate, se arunca n lupta mpotriva bolii si a mor ii, n toate arile civilizate,
suferin a si boala cresc cu repeziciune. "Marele flagel alb" i ucide milioanele, iar zeci de tulburari minore sunt
bine cunoscute ca fiind puscasii, genistii si puitorii sai de mine.
Toate bolile si durerile, toata suferin a si ntristarea sunt rezultatele ncalcarii Legii.
e!am amestecat n bunul mers al minunatei masinarii umane, iar delicatul sau mecanism a fost facut sa
func ioneze mpotriva legii vie ii si rezisten ei sale; urmarile au fost boala si moartea.
"are este remediul# Mai nainte de toate, cunostin a. $e ce suntem pe pam%nt# "u ce scop ne!a pus aici
Tatal nostru ceresc# "are sunt legile fiin ei noastre, at%t cele spirituale, c%t si cele fizice#
&unt ele binefacatoare n ceea ce urmaresc sau au fost concepute spre nefericirea copiilor &ai#
' data ce am calcat Legea, cum ne putem reveni n urma ncalcarii si efectelor acestei ncalcari#
n aceasta carte modesta, iubite cititor, autoarea, o femeie cu o mare e(perien a n problemele practice
ale vie ii, a adus la ndem%na fiecarui tata, fiecarei mame constiente, fiecarui barbat si fiecarei femei,
cunoscator sau profan, o cantitate vasta de informa ii referitoare la via a si la legile ei, la sanatate si cerin ele
acesteia, la boala si remediile ei.
"artea este scrisa ntr!un limba) clar, simplu, minunat, fiind instructiva pentru cel care nva a, datatoare
de speran a pentru cel deznada)duit, nvioratoare pentru cel bolnav si odihnitoare pentru cel obosit.
*a prezinta o cale mai buna, care, desi se afla n umbra unei lumi bolnave, este luminata de stropii de
soare ai iubirii lui $umnezeu si de nade)dea vindecarii vesnice. e descopera o via a mai simpla, mai placuta,
mai plina de bucurie si voiosie, cu mai mult timp pentru acea slu)ire utila care aduce "mai multa binecuv%ntare
d%nd dec%t primind".
*ste o carte cu adresa, data de autoare pentru binecuv%ntata slu)ire a omenirii bolnave si suferinde, o
carte care nu aduce nici un profit editorilor, n afara de acela al "bucuriei $omnului" si al sufletelor
binecuv%ntate si m%ng%iate n $umnezeu.
n acest scop este data lumii, ca a)utor pentru semenii nostri conlucratori n marele c%mp misionar
mondial, oriunde se afla oameni n suferin a si ca m%ng%iere si binecuv%ntare pentru cei dezola i.
"a atare, am putea nada)dui altceva dec%t ca ea sa aiba succes# Editorii
Cap. 1 - Adevaratul medic misioar
"$omnul M!a uns sa aduc vesti bune celor nenoroci i; *l M!a trimis sa vindec pe cei cu inima zdrobita,
sa vestesc slobozenia si prinsilor de razboi izbavirea." .$saia /0*01
E2emplul nostru
*u sunt n mi)locul vostru ca "el ce slu)este." %uca 33*34
$omnul nostru +sus ,ristos a venit n aceasta lume spre a slu)i neobosit trebuin elor omului.
"*l a luat asupra Lui neputin ele noastre si a purtat bolile noastre" pentru a putea slu)i fiecarei nevoi a
omenirii -Matei .,/01. *l a venit sa ndeparteze povara bolii, a nefericirii si a pacatului. *ra misiunea &a aceea
de a!i reface n mod complet pe oameni; *l a venit pentru a le da sanatate, pace si desav%rsire a caracterului.
mpre)urarile si nevoile celor care +!au implorat spri)inul au fost variate si nici unul dintre aceia care au
venit la *l nu a plecat fara sa fie a)utat. $e la *l se revarsa un suvoi de putere vindecatoare si oamenii erau
ntregi i trupeste, mintal si spiritual.
Lucrarea M%ntuitorului nu era niciodata condi ionata de timp sau loc. "ompasiunea &a nu cunostea
limite. Lucrarea &a de vindecare si predicare era de o at%t de mare anvergura, nc%t nu e(ista n 2alestina nici
o cladire suficient de ncapatoare ca sa primeasca mul imile care se nghesuiau spre *l.
&pitalul &au era fie pe coastele nverzite ale dealurilor 3alileii, fie pe drumurile batute de drume i,
fie pe malul marii, fie n sinagogi si n oricare alt loc n care + se puteau aduce bolnavii.
n fiecare oras, n fiecare orasel, n fiecare sat prin care trecea, *l si punea m%inile asupra celor bolnavi
si i vindeca. 'riunde erau inimi dornice sa primeasca solia &a, *l i m%ng%ia, asigur%ndu!i de iubirea Tatalui lor
ceresc. *l slu)ea n tot timpul zilei celor care veneau la *l; seara, aten ia i era ndreptata catre cei care ziua
trebuia sa trudeasca pentru o plata de mizerie, necesara sus inerii familiilor lor.
+sus purta povara grozava a raspunderii pentru m%ntuirea oamenilor. *l stia ca totul avea sa fie pierdut
daca nu avea loc o schimbare hotar%ta n principiile si idealurile neamului omenesc. Aceasta era povara
3
sufletului &au si nimeni nu putea n elege ce greutate apasa asupra Lui. $in copilarie, tinere e si p%na la
maturitate, *l a umblat singur. "u toate acestea, atmosfera cerului l nso ea. 4i de zi nt%lnea ncercari si ispite;
zi de zi era adus n contact cu raul si era martorul puterii pe care acesta o avea asupra acelora pe care *l cauta
sa!i binecuv%nteze si sa!i m%ntuiasca. Totusi, n!a dat gres si nici nu &!a descura)at.
n toate lucrurile, &i!a adus dorin ele ntr!o dependen a stricta de misiunea &a. *l &i!a slavit via a,
supun%nd voin ei Tatalui &au tot ceea ce inea de ea. "%nd era t%nar, mama &a, gasindu!L n scoala rabinilor, a
zis5 "6iule, pentru ce Te!ai purtat asa cu noi#" *l a raspuns ! si raspunsul &au este ideea fundamentala a lucrarii
vie ii &ale5 "$e ce M!a i cautat# 'are nu stia i ca trebuie sa fiu n cele7 ale Tatalui Meu#" .%uca 3* 56!571
8ia a &a a fost o )ertfire nencetata. *l nu a avut un camin n aceasta lume, n afara de acela pe care
bunatatea prietenilor +!l punea la dispozi ie, Lui, ca drume . *l a venit sa duca, n locul nostru, traiul celui mai
sarac si sa umble si sa lucreze printre cei suferinzi si nevoiasi. erecunoscut si neonorat, *l a umblat fara
ncetare n mi)locul oamenilor pentru care facuse at%t de mult.
*l era ntotdeauna rabdator si voios, iar cei lovi i de nenorocire l nt%mpinau ca pe un mesager al vie ii
si al pacii. *l a vazut nevoile barba ilor si femeilor, copiilor si tinerilor si tuturor le!a facut invita ia5
"8eni i la Mine9"
n timpul lucrarii &ale, +sus a petrecut mai mult timp vindec%nd bolnavii dec%t predic%nd.
Minunile &ale marturiseau n favoarea adevarului din cuvintele Lui, ca nu a venit sa distruga, ci sa
m%ntuiasca. 'riunde mergea, vestea ndurarii &ale se rasp%ndea naintea Lui. 2e unde trecuse, cei ce
constituisera obiectul compasiunii &ale se bucurau de sanatate, fac%nd uz de noile lor puteri dob%ndite.
n )urul lor se adunau mul imi pentru a auzi din gura lor lucrarile pe care le nfaptuise $omnul. 8ocea &a
a fost pentru mul i primul sunet pe care l auzisera; umele &au, primul cuv%nt pe care l spusesera vreodata;
fa a &a, prima pe care o privisera n via a lor. "um sa nu!L iubeasca pe +sus si sa nu vesteasca lauda &a#
Trec%nd prin orase mai mici si mai mari, *l era ca un izvor vital, rasp%ndind via a si bucurie.
ara lui 4abulon si ara lui eftali, nspre mare, dincolo de +ordan, 3alilea eamurilor, orodul acesta,
care zacea n ntuneric, a vazut o mare lumina, si peste cei ce zaceau n inutul si n umbra mor ii a rasarit
lumina. .Matei 5*08!0/1
M%ntuitorul a facut din fiecare lucrare de vindecare o ocazie pentru a sadi principiile divine n minte si
suflet. Acesta era scopul lucrarii &ale. *l daruia binecuv%ntari pam%ntesti pentru a putea pregati inimile
oamenilor sa primeasca *vanghelia harului &au.
,ristos ar fi putut ocupa cel mai nalt loc ntre nva atorii neamului evreiesc; nsa *l a preferat mai
degraba sa duca *vanghelia celor saraci. Mergea din loc n loc pentru ca cei afla i la drumul mare si pe carari
laturalnice sa poata auzi cuvintele adevarului.
2e malul marii, la poalele muntelui, pe strazile ceta ii, n sinagoga, glasul &au se auzea e(plic%nd
&cripturile.Adesea, *l predica n curtea din afara a Templului, pentru ca eamurile sa poata auzi cuvintele &ale.
*u, $omnul, Te!am chemat ca sa dai m%ntuire, si Te voi lua de m%na, Te voi pazi si Te voi pune ca
legam%nt al poporului, ca sa fii Lumina neamurilor, sa deschizi ochii orbilor, sa sco i din temni a pe cei lega i, si
din prinsoare pe cei ce locuiesc n ntuneric ... 8oi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, i voi pova ui pe
carari nestiute de ei; voi preface ntunericul n lumina, naintea lor, si locurile str%mte n locuri netede5 iata ce
voi face, si nu!i voi parasi" .$saia 53* /,0/1
nva atura lui ,ristos era at%t de diferita de e(plica iile referitoare la &criptura date de carturari si farisei,
nc%t atragea aten ia norodului. :abinii se spri)ineau pe tradi ie, pe teoriile si specula iile omenesti.
$eseori, ceea ce oamenii scrisesera si predicasera despre &criptura era pus n locul &cripturii nsasi.
&ubiectul nva aturii lui ,ristos era "uv%ntul lui $umnezeu. *l venea n nt%mpinarea celor care puneau
ntrebari cu "&ta scris", ""um spune &criptura#", ""um citesti#" "u fiecare ocazie prin care era st%rnit interesul,
fie de catre prieteni, fie de catre vra)masi, *l prezenta "uv%ntul. "u claritate si putere, *l vestea solia
*vangheliei. "uvintele Lui revarsau un torent de lumina asupra nva aturilor patriarhilor si profe ilor, iar
&cripturile le apareau oamenilor ca o descoperire noua. iciodata mai nainte nu gasisera ascultatorii &ai n
"uv%ntul lui $umnezeu o asemenea profunzime a n elesurilor.
u mai fusese vreodata un evanghelist asemenea lui ,ristos. *l era Maiestatea cerului, nsa &!a smerit
lu%nd asupra!+ natura noastra, pentru a!i nt%mpina pe oameni pe terenul lor.
Tuturor oamenilor, boga i si saraci, slobozi si robi, ,ristos, &olul legam%ntului, le!a adus vestea
m%ntuirii. 6aima &a ca mare 8indecator s!a rasp%ndit n toata 2alestina. "ei bolnavi veneau n locurile pe unde
4
avea *l sa treaca pentru a!+ putea cere a)utorul. Tot acolo veneau si mul i care erau dornici sa!+ auda cuvintele si
sa primeasca o atingere a m%inii &ale. Astfel, *l mergea din cetate n cetate, din orasel n orasel, predic%nd
*vanghelia si videc%ndu!i pe cei bolnavi ! mparatul slavei n vesm%ntul umil al omenescului.
*l participa la marile sarbatori anuale ale na iunii si vorbea mul imii absorbite de ceremonialurile
e(terioare despre lucrurile ceresti, aduc%nd vesnicia naintea ochilor lor. *l le!a adus tuturor comori din vistieria
n elepciunii. Le!a vorbit ntr!o maniera at%t de simpla, nc%t nu aveau cum sa nu n eleaga.
2rin metodele &ale specifice, *l i!a a)utat pe to i care se aflau n ntristare si necaz.
*l slu)ea sufletului bolnav de pacat cu har plin de bl%nde e si amabilitate, aduc%nd vindecare si tarie.
2rin ul tuturor nva atorilor a cautat o cale de acces catre inima oamenilor prin asocia iile de idei cele
mai accesibile lor. *l prezenta adevarul n asa fel, nc%t acesta se mpletea pentru totdeauna cu cele mai sfinte
amintiri si sentimente ale lor. *l dadea nva atura ntr!un fel n care i facea sa simta deplina &a identificare cu
interesele si fericirea lor. +nstruc iunile Lui erau at%t de directe, ilustra iile &ale at%t de potrivite, cuvintele Lui
at%t de pline de simpatie si voiosie, nc%t ascultatorii &ai erau vra)i i. &implitatea si sinceritatea cu care se adresa
celor nevoiasi sfin eau fiecare cuv%nt. "e via a ncarcata a avut9 *l putea fi vazut zilnic intr%nd n locuin ele
umile ale lipsurilor si amaraciunii si aduc%nd speran a celor lepada i de societate si pace celor deznada)dui i.
2lin de ndurare, cu o inima bl%nda, compatimitor, *l cutreiera, ridic%ndu!i pe cei apleca i si aduc%nd
m%ng%iere celor ntrista i. 'riunde mergea, *l ducea binecuv%ntare.
n timp ce slu)ea celor saraci, +sus medita de asemenea si asupra modalita ilor de a a)unge la cei boga i.
*l cauta sa faca cunostin a cu fariseul bogat si cultivat, cu evreul nobil si cu conducatorul roman.
*l accepta invita iile lor, participa la sarbatorile lor, asculta care erau interesele si preocuparile lor, pentru a
capata acces la inimile lor si a le descoperi boga iile nepieritoare.
$uhul $omnului $umnezeu este peste Mine, caci $omnul M!a uns sa aduc vesti bune celor nenoroci i5
*l M!a trimis sa vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobozenia, si prinsilor de razboi izbavirea;
sa vestesc un an de ndurare al $omnului, si o zi de razbunare a $umnezeului nostru; sa m%ng%i pe to i cei
ntrista i; sa dau celor ntrista i din &ion, sa le dau o cununa mparateasca n loc de cenusa, un untdelemn de
bucurie n locul pl%nsului, o haina de lauda n locul unui duh m%hnit, ca sa fie numi i "terebin i ai neprihanirii",
"un sad al $omnului, ca sa slu)easca spre slava Lui." .$saia /0*0,91
,ristos a venit n aceasta lume pentru a arata ca, primind putere de sus, omul poate trai o via a
nentinata. "u o rabdare neobosita si fac%ndu!&e util, n compatimirea &a, *l venea n nt%mpinarea nevoilor
oamenilor. 2rin atingerea bl%nda a harului, *l izgonea din suflet nelinistea si ndoiala, preschimb%nd dusmania
n iubire si nencrederea n ncredere.
2utea spune oricui dorea5 ";rmeaza!Ma", iar cel caruia i se adresa se ridica si l urma.
8ra)a atrac iei lumii era rupta. La auzul vocii &ale, spiritul lacomiei si ambi iei fugea din inima si
oamenii se ridicau elibera i pentru a!L urma pe M%ntuitorul.
DRA'.S/E DE 0RA/E
,ristos nu a acceptat nici o delimitare de ordin na ional, de rang sau credin a.
"arturarii si fariseii doreau sa traga foloase pe plan local si na ional de pe urma darurilor cerului si sa!i
e(cluda pe ceilal i membri ai familiei lui $umnezeu, afla i n lume.
nsa ,ristos a venit ca sa surpe orice zid despar itor. A venit sa arate ca darul ndurarii si iubirii &ale este
la fel de nengradit ca aerul, ca lumina sau ca ploile care renvioreaza pam%ntul.
8ia a lui ,ristos a ntemeiat o religie n care nu e(ista caste, o religie prin care evreii si neamurile, liberi
si robi, sunt uni i ntr!o fra ietate de obste, egali naintea lui $umnezeu.
ici o ra iune de ordin politic nu!+ influen a ac iunile. *l nu facea nici o deosebire ntre apropia i si
necunoscu i, ntre prieteni si dusmani. "eea ce i misca inima era un suflet care nseta dupa apele vie ii.
*l nu a trecut pe l%nga nici o fiin a umana, consider%nd!o lipsita de orice valoare, ci a cautat sa aplice
remediul vindecator n cazul fiecarui suflet. n orice antura) &!ar fi aflat, *l prezenta o lec ie potrivita timpului
si circumstan elor respective. 6iecare negli)are sau insultare a oamenilor fa a de semenii lor nu reusea dec%t sa!
L faca si mai constient de nevoia pe care o aveau de n elegerea &a divino!umana.
*l cauta sa!i inspire cu speran a chiar si pe cei mai grosolani si mai nepromi atori, pun%nd naintea lor
asigurarea ca ei pot deveni fara vina si inofensivi, dob%ndind un asemenea caracter, nc%t sa poata fi n stare sa
se manifeste ca niste copii ai lui $umnezeu.
Adesea, *l i nt%lnea pe aceia care cazusera sub stap%nirea lui &atana si care nu aveau nici o putere sa se
5
smulga din capcana lui. ;nui astfel de om, descura)at, bolnav, ispitit, cazut, +sus i adresa cuvinte de mila, pline
de bl%nde e, cuvinte de care era nevoie si care puteau fi n elese. Mai nt%lnea pe unii care se luptau corp la corp
cu vra)masul sufletelor. 2e acestia i ncura)a sa persevereze, asigur%ndu!i ca vor nvinge; caci ngeri ai lui
$umnezeu erau de partea lor si aveau sa le dea biruin a.
La masa vamesilor, *l statea ca un oaspete onorat, arat%nd prin simpatia si condescenden a &a sociala ca
recunostea demnitatea umana; si oamenii doreau cu nfocare sa devina vrednici de ncrederea &a.
"uvintele Lui cadeau asupra inimilor lor nsetate cu o putere binecuv%ntata, datatoare de via a.
*rau trezite noi impulsuri si naintea acestor proscrisi ai societa ii se deschidea posibilitatea unei vie i noi.
$esi era evreu, +sus &e amesteca fara ascunzisuri cu samaritenii, ne in%nd cont de obiceiurile fariseice
ale neamului &au. n ciuda pre)udeca ilor lor, *l accepta ospitalitatea acestui popor dispre uit.
$ormea alaturi de ei sub acoperisurile lor, m%nca mpreuna cu ei la mesele lor ! lu%nd din m%ncarea
pregatita si servita de m%inile lor !, i nva a pe strazile lor si i trata cu cea mai mare bl%nde e si amabilitate.
&i, n timp ce atragea inimile lor catre &ine prin legatura simpatiei omenesti, harul &au divin le aducea
m%ntuirea pe care o respingeau evreii.
"UCRAREA PERS.NA"1
,ristos nu a negli)at nici o ocazie de a vesti *vanghelia m%ntuirii.
Asculta i cuvintele &ale minunate catre acea femeie din &amaria.
*l statea l%nga f%nt%na lui +acov c%nd a venit femeia sa scoata apa.
&pre surprinderea ei, *l i!a cerut un serviciu. "$a!Mi sa beau", a zis *l.
$orea o nghi itura de apa rece si voia, de asemenea, sa deschida o cale prin care sa!i poata da apa vie ii.
"<"um Tu, +udeu, ceri sa bei de la mine, femeie &amariteanca#< ! +udeii n!au legaturi cu &amaritenii.
$rept raspuns, +sus i!a zis5 <$aca ai fi cunoscut tu darul lui $umnezeu, si "ine este "el ce! i zice5
<$a!Mi sa beau9<, tu singura ai fi cerut sa bei, si *l i!ar fi dat apa vie.<-...1
<'ricui bea din apa aceasta, i va fi iarasi sete. $ar oricui va bea din apa pe care i!o voi da *u, n veac nu!i va fi
sete; ba nca apa pe care i!o voi da *u se va preface n el ntr!un izvor de apa, care va %sni n via a vesnica<."
.$oan 5*4,051
"%t interes a manifestat ,ristos numai fa a de aceasta femeie9 "%t de hotar%te si elocvente au fost
cuvintele &ale9 "%nd le!a auzit, femeia si!a lasat galeata si s!a dus n cetate, spun%ndu!le prietenilor ei5
"8eni i sa vede i un om care mi!a spus tot ce am facut; nu cumva este acesta ,ristosul#"
"itim mai departe ca "mul i samariteni din cetatea aceea au crezut n +sus" -vers.=>.?>1. &i cine poate
aprecia ce influen a au avut aceste cuvinte pentru salvarea de suflete n anii care au trecut de atunci#
'riunde se deschid inimile pentru a primi adevarul, ,ristos este gata sa le dea nva atura.
*l le descopera pe Tatal si slu)irea care este acceptata de "el ce citeste inima. 2entru acestia, *l nu foloseste
nici o pilda. *l le spune, ca si femeii de la f%nt%na5 "*u, "el care vorbesc cu tine, sunt Acela".
:ile de slu+ire
"iciodata mai nainte nu avusese lumea parte de zile ca acestea.
"erul fusese adus pe pam%nt pentru oameni."
n caminul pescarului din "apernaum, mama so iei lui 2etru zace bolnava, cuprinsa de "friguri mari",
si ei "L!au rugat pentru ea" pe +sus. *l s!a plecat spre ea, a certat frigurile, si au lasat!o frigurile", iar ea s!a
ridicat si i slu)ea M%ntuitorului si ucenicilor &ai .%uca 5*96; Marcu 0*9<; Matei 6*081!
8estea s!a rasp%ndit cu repeziciune. Minunea fusese sav%rsita n &abat si, de teama rabinilor, oamenii nu
ndrazneau sa vina pentru vindecare p%na nu apunea soarele. $upa aceea, din case, dughene, pie e, locuitorii
ceta ii se grabeau catre locuin a umila care!L adapostea pe +sus. @olnavii erau adusi pe paturi, veneau
a)ut%nduse de toiege sau spri)ini i de prieteni, clatin%ndu!se cuprinsi de slabiciune n prezen a M%ntuitorului.
're n sir veneau si plecau; caci nici unul dintre ei nu putea sti daca a doua zi aveau sa!L mai gaseasca
pe 8indeca!tor n mi)locul lor. "etatea "apernaum nu mai fusese vreodata martora unei zile ca aceasta.
8azduhul era plin de glasuri triumfatoare si strigate de izbavire.
+sus nu &i!a ncetat lucrarea p%na c%nd nu a fost usurat si ultimul suferind.
*ra noaptea t%rziu c%nd a plecat mul imea, si peste casa lui &imon s!a asternut tacerea. 4iua cea lunga si agitata
trecuse, iar +sus cauta odihna. $ar, n timp ce orasul era cufundat n somn, M%ntuitorul "&!a sculat, a iesit si &!a
dus ntr!un loc pustiu. &i &e ruga acolo" .Marcu 0*981!
6
$is!de!diminea a, 2etru si tovarasii lui au venit la +sus, spun%ndu!+ ca oamenii din "apernaum l cautau
de)a. &pre surprinderea lor, ei au auzit cuvintele lui ,ristos5 "Trebuie sa vestesc *vanghelia mpara iei lui
$umnezeu si n alte ceta i; fiindca pentru aceasta am fost trimis" .%uca 5*591!
n agita ia care cuprinsese atunci cetatea, e(ista pericolul ca oamenii sa piarda din vedere obiectul
misiunii &ale. +sus nu era satisfacut sa atraga aten ia asupra &a numai ca ;nul care face minuni sau ca
8indecator de boli fizice. *l cauta sa!i atraga pe oameni la &ine ca M%ntuitor al lor. n timp ce oamenii erau
dornici sa creada ca *l venise ca mparat pentru a ntemeia o mpara ie pam%nteasca, *l dorea sa le abata
min ile de la cele pam%ntesti la cele spirituale. $oar succesul lumesc ar fi mpiedicat lucrarea &a.
&i admira ia mul imii nepasatoare provoca un adevarat chin duhului &au. ici o dorin a de afirmare de
sine nu se facea sim ita n via a &a. "instea pe care lumea o acorda pozi iei sociale, boga iei sau talentului era
straina de 6iul omu!lui. ici unul din mi)loacele pe care le folosesc oamenii pentru a c%stiga loialitatea sau a
impune respectul nu a fost folosit de +sus. &ecole nainte de nasterea &a a fost proorocit5 "*l nu va striga, nu!&i
va ridica glasul, si nu!l va face sa se auda pe uli e. Trestia fr%nta n!o va zdrobi, si mucul care mai arde nca, nu!l
va stinge. 8a vesti )udecata dupa adevar" .$saia 53*3!91!
&i, dupa cum a nal at Moise sarpele n pustie, tot asa trebuie sa fie nal at si 6iul omului, pentru ca
oricine crede n *l sa nu piara, ci sa aiba via a vesnica. .$oan 9*05!081
&i dupa ce voi fi nal at de pe pam%nt, voi atrage la Mine pe to i oamenii. .$oan 03*931
imeni nu poate veni la Mine, daca nu!l atrage Tatal, care M!a trimis; si *u l voi nvia n ziua de apoi.
.$oan /*551
6ariseii cautau sa se deosebeasca prin ritualismul lor scrupulos si caracterul ostentativ al nchinarii si
faptelor lor de milostenie. *i si dovedeau zelul pentru religie, fac%nd din aceasta o tema de discu ie.
$isputele dintre sectele potrivnice erau ndelungi si galagioase si nu era un lucru iesit din comun sa auzi pe
strazi glasurile m%nioase ale polemicii dintre nva a ii specializa i n studiul Legii.
ntr!un vadit contrast cu toate acestea, era via a lui +sus. n acea via a nu s!a vazut nicic%nd vreo disputa
zgomotoasa, o nchinare ostentativa, nici o fapta spre a c%stiga aplauze.
,ristos era ascuns n $umnezeu, iar $umnezeu era descoperit n caracterul 6iului &au. "atre aceasta
descoperire dorea +sus sa se ndrepte min ile oamenilor.
&oarele neprihanirii nu &!a aratat lumii n splendoarea &a, pentru a orbi sim urile cu slava Lui.
$espre ,ristos este scris5 ""aci *l &e iveste ca zorile dimine ii" .&sea /*91!
"u gingasie si n tacere, zorii zilei se arata pe pam%nt, risipind ntunericul si trezind lumea la via a.
Tot asa a rasarit si soarele neprihanirii, "si tamaduirea va fi sub aripile Lui" .Mal! 5*31!
"hiar daca as vorbi n limbi omenesti si ngeresti, si n!as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un
chimval z%nganitor. &i chiar daca as avea darul prorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiin a; chiar daca
as avea toata credin a asa nc%t sa mut si mun ii, si n!as avea dragoste, nu sunt nimic...
$ragostea este ndelung rabdatoare, este plina de bunatate5 dragostea nu pizmuieste, dragostea nu se
lauda, nu se umfla de m%ndrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se m%nie, nu se g%ndeste la
rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar. .0 Cor! 09* 0,/1
+ata :obul Meu, pe care!L spri)inesc, Alesul Meu, n care si gaseste placere sufletul Meu. .$saia 53*01
"aci Tu ai fost un loc de scapare pentru cel slab, un loc de scapare pentru cel nenorocit n necaz, un
adapost mpotriva furtunii, un umbrar mpotriva caldurii. .$saia 38*51
Asa vorbeste $omnul $umnezeu, care a facut cerurile si le!a ntins, care a ntins pam%ntul si cele de pe
el, care a dat suflare celor care!l locuiesc, si suflet celor ce merg pe el5 "*u, $omnul, Te!am chemat ca sa dai
m%ntuire si Te voi lua de m%na, Te voi pazi si Te voi pune ca legam%nt al poporului, ca sa fii Lumina
neamurilor, sa deschizi ochii orbilor, sa sco i din temni a pe cei lega i si din prinsoare pe cei care locuiesc n
ntuneric". .$saia 53*8,41 "8oi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, i voi pova ui pe carari nestiute de ei;
voi preface ntunericul n lumina, naintea lor, si locurile str%mbe n locuri netede; iata ce voi face, pentru ei, si
nu!i voi parasi. .$saia 53*0/1
"%nta i $omnului o c%ntare noua, c%nta i laudele Lui p%na la marginile pam%ntului, voi, care merge i
pe mare si cei care locui i n ea, ostroave si locuitorii lor9 2ustia si ceta ile ei sa nal e glasul9
&atele locuite de "hedar, sa!si nal e glasul9 Locuitorii st%ncilor sa sara de veselie; sa strige de bucurie
din v%rful mun ilor9 &a dea slava $omnului, si sa vesteasca laudele Lui n ostroave9 .$saia 53* 0<,031
7
@ucura i!va, ceruri9 "aci $omnul a lucrat; rasuna i de veselie, ad%ncimi ale pam%ntului9
+zbucni i n strigate de bucurie, mun ilor9 &i voi, padurilor, cu to i copacii vostri9
"aci $omnul a rascumparat pe +acov, &i!a aratat slava n +srael. .$saia 55* 391
$in temni a lui +rod, +oan @otezatorul, care privea si astepta cuprins de dezamagire si uimire lucrarea
M%ntuitorului, a trimis pe doi dintre ucenicii sai la +sus cu solia5
"Tu esti Acela care are sa vina sau sa asteptam pe altul#" .Matei 00*91
M%ntuitorul nu a raspuns imediat la ntrebarea ucenicilor. n timp ce ei stateau, nen eleg%nd tacerea &a,
cei napastui i veneau necontenit la *l. 3lasul puternicului 8indecator penetra urechea surda.
;n cuv%nt, o atingere a m%inii &ale deschideau ochii nevazatori, pentru a privi lumina zilei, peisa)ele
naturale, fe ele prietenilor si fa a +zbavitorului. 3lasul &au a)ungea la urechile celor muribunzi si ei se ridicau
plini de sanatate si vigoare. $emoniza i care erau paraliza i se supuneau cuv%ntului &au, nebunia i lasa, iar ei +
se nchinau. @ie ii arani si muncitori, care erau trecu i cu vederea de catre rabini ca fiind necura i, se adunau n
)urul &au si *l le spunea cuvintele vie ii vesnice.
n felul acesta, ziua se apropia de sf%rsit, iar ucenicii lui +oan vedeau si auzeau tot.
n cele din urma, +sus i!a chemat la &ine si i!a ndemnat sa mearga la +oan si sa!i spuna ce vazusera si
auzisera, adaug%nd5 "6erice de acela pentru care *u nu voi fi un prile) de poticnire." .Matei 00*/1!
;cenicii au dus solia, si aceasta a fost dea)uns. +oan si!a reamintit profe ia cu privire la Mesia5 "$uhul
$omnului $umnezeu este peste Mine, caci $omnul M!a uns sa aduc vesti bune celor nenoroci i5 *l M!a trimis
sa vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobozenia, si prinsilor de razboi izbavirea; sa vestesc un
an de ndurare al $omnului si -...1 sa m%ng%i pe to i cei ntrista i" .$saia /0*0!31!
+sus din azaret era "el fagaduit. $ovada divinita ii Lui s!a vazut n lucrarea &a de slu)ire pentru
nevoile umanita ii suferinde. &lava + s!a aratat prin bunavoin a fa a de starea noastra decazuta.
6erice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi, si nu se asaza
pe scaunul celor bat)ocoritori9 "i si gaseste placerea n Legea Lui9
*l este ca un pom sadit l%nga un izvor de apa, care si da rodul la vremea lui, si ale carui frunze nu se
veste)esc5 tot ce ncepe duce la bun sf%rsit!.Psalmi 0* 0,91
Lucrarile lui ,ristos n!au aratat doar ca *l este Mesia, ci au facut dovada modului n care avea sa fie
stabilita mpara ia &a. Lui +oan i!a fost descoperit acelasi adevar pe care l n elesese +lie n desert, c%nd
"naintea $omnului a trecut un v%nt tare si puternic, care despica mun ii si sfar%ma st%ncile.
$omnul nu era n v%ntul acela. &i dupa v%nt, a venit un cutremur de pam%nt.
$omnul nu era n cutremurul de pam%nt. &i dupa cutremurul de pam%nt, a venit un foc5
$omnul nu era n focul acela. &i dupa foc, a venit un susur bl%nd si sub ire" .0 =mp! 07* 00*031!
n acelasi fel avea sa!&i faca +sus lucrarea, nu prin rasturnarea scaunelor mparatesti si a mpara ilor, nu
cu pompa si printr!o etalare e(terioara ostentativa, ci vorbindu!le oamenilor, printr!o via a de ndurare si )ertfire
de sine. mpara ia lui $umnezeu nu vine n asa fel, nc%t s!o putem vedea.
*a vine prin bl%nde ea inspira iei din "uv%ntul &au, prin lucrarea interioara a $uhului &au, prin
ntovarasirea sufletului cu Acela care este via a sa. "ea mai mare manifestare a puterii ei se vede n natura
umana adusa la desav%rsirea caracterului lui ,ristos.
;rmasii lui ,ristos trebuie sa fie lumina lumii; dar $umnezeu nu!i ndeamna sa faca un efort de a
straluci. *l nu aproba nici o straduin a a mul umirii de sine de a etala o bunatate infatuata. *l doreste ca
sufletele lor sa fie umplute cu principiile cerului; atunci, venind n contact cu lumea, ei vor da pe fa a lumina
care este n ei. 6idelitatea lor statornica n fiecare fapta a vie ii va fi un mi)loc de iluminare.
@oga ia sau o pozi ie sociala nalta, echipamentul costisitor, forma arhitecturala sau mobilierul nu sunt
esen iale pentru naintarea lucrarii lui $umnezeu; si nici realizarile care c%stiga aplauze din partea oamenilor si
st%rnesc vanitatea. *talarea lumeasca ostentativa, oric%t ar fi ea de impunatoare, nu are nici o valoare n ochii
lui $umnezeu. $easupra celor vazute si trecatoare, *l pune pre pe cele nevazute si vesnice.
2rimele au valoare numai n masura n care le dezvaluie pe cele din urma. "ele mai alese realizari artistice nu
au frumuse ea care se poate compara cu frumuse ea caracterului care este rodul lucrarii $uhului &f%nt n suflet.
"%nd $umnezeu L!a dat pe 6iul &au pentru lumea noastra, *l a nzestrat fiin ele umane cu boga ii
nepieritoare ! boga ii care, comparate cu averile adunate de oameni, fac ca acestea din urma sa para nimic.
,ristos a venit pe pam%nt si a stat naintea copiilor oamenilor cu tezaurul iubirii vesniciei, si aceasta este
comoara pe care, prin legatura noastra cu *l, urmeaza sa o primim, sa o dezvaluim si s!o mpartasim.
*fortul omenesc va fi eficient n lucrarea lui $umnezeu numai corespunzator devotamentului n
8
consacrare a lucra!torului ! d%nd pe fa a puterea harului lui ,ristos de a transforma via a. oi trebuie sa ne
deosebim de lume pentru ca $umnezeu &i!a pus sigiliul asupra noastra, pentru ca *l si manifesta n noi
propriul &au caracter al iubirii. :ascumparatorul nostru ne acopera cu neprihanirea &a.
"%nd alege barba i si femei pentru slu)ba &a, $umnezeu nu ntreaba daca ei au boga ie lumeasca,
nva atura sau elocven a. *l ntreaba5 ";mbla ei ntr!o asemenea umilin a, nc%t sa!i pot nva a calea Mea#
mi pot pune *u cuvintele pe buzele lor# Ma vor reprezenta ei#"
$umnezeu &e poate folosi de fiecare persoana e(act n masura n care si poate pune $uhul n templul
sufletului. Lucrarea pe care o va accepta este lucrarea care reflecta chipul &au. ;rmasii &ai trebuie sa poarte,
ca dovezi de acreditare naintea lumii, caracteristicile de nesters ale principiilor &ale nemuritoare.
2E" VA ADUNA $IEII CU 3RA U" S1U2
n timp ce +sus si face lucrarea pe strazile ceta ilor, mamele si croiesc drum prin mul ime, purt%nd n
bra e pe micu! ii lor bolnavi si pe moarte, caut%nd sa a)unga at%t de aproape, nc%t sa poata fi vazute de *l.
2rivi i aceste mame palide, ostenite, aproape deznada)duite, si cu toate acestea hotar%te si perseverente.
2urt%nd po!vara suferin ei lor, ele l cauta pe M%ntuitorul. 2entru ca sunt mpinse napoi de valurile de
oameni, ,ristos si face drum catre acestea, pas cu pas, p%na c%nd &e afla n imediata lor vecinatate.
&peran a le umple inimile. Lacrimile lor de bucurie se revarsa c%nd *l le observa si privesc n ochii care
e(prima at%ta mila si iubire.
Lu%nd deoparte pe una din femeile din acel grup, M%ntuitorul i ncura)eaza ncrederea, zic%nd5
""e sa fac pentru tine#" *a i spune, printre suspine, marea ei dorin a5 "&tap%ne, daca vrei, vindeca!mi copilul".
,ristos l ia pe micu din bra ele ei, iar boala l paraseste la atingerea &a. 2aloarea mor! ii a disparut;
curentul datator de via a i curge prin vene; muschii primesc tarie. Mamei i sunt adresate cuvinte de m%ng%iere
si pace. &i apoi + se prezinta un alt caz, la fel de urgent. $in nou ,ristos si pune la lucru puterea datatoare de
via a si to i i dau lauda si cinste "elui care face aceste lucruri minunate.
&taruim mult asupra mare iei vie ii lui ,ristos. 8orbim despre lucrurile minunate pe care le!a nfaptuit,
despre minunile pe care le!a facut. nsa aten ia pe care a acordat!o *l lucrurilor considerate minore este nca
o dovada, si mai mare, a mare iei &ale.
2rintre evrei, era un obicei ca sa fie adusi copiii la vreun rabin, pentru ca acesta sa!si poata pune m%inile
asupra lor, n semn de binecuv%ntare; nsa ucenicii considerau lucrarea M%ntuitorului prea importanta pentru a
fi ntrerupta n felul acesta. "%nd mamele au venit cu dorin a ca *l sa!i binecuv%nteze pe micu ii lor, ucenicii
leau privit cu dezaprobare.
*i credeau ca acesti copii erau prea mici pentru a putea beneficia de o audien a la +sus si au tras
concluzia ca *l ar fi nemul umit la vederea lor. nsa M%ntuitorul a n eles gri)a si povara mamelor, care cautau
sa!si educe copiii dupa "uv%ntul lui $umnezeu. *l le auzise rugaciunile. *l nsusi le atrasese n prezen a &a.
' mama si luase copilul si plecase de acasa pentru a!L gasi pe +sus. 2e drum, i!a spus unei vecine unde
voia sa mearga, iar vecina a vrut ca +sus sa!i binecuv%nteze copiii. n acest fel, mai multe mame au venit aici
mpreuna cu micu ii lor. ;nii dintre copii trecusera dincolo de anii de pruncie, la copilarie si tinere e.
"%nd mamele si!au facut cunoscuta dorin a, +sus a ascultat cu simpatie cererea timida si udata de
lacrimi. nsa *l a asteptat sa vada cum aveau sa le trateze ucenicii. "%nd i!a vazut pe ucenici mustr%ndu!le pe
mame si ndepart%ndu!le, crez%nd ca i fac o favoare, le!a aratat greseala lor, zic%nd5 "Lasa i copilasii sa vina la
Mine si nu!i opri i; caci mpara ia lui $umnezeu este a celor ca ei" .Marcu 0<*051!
+!a luat pe copii n bra e, &i!a pus m%inile asupra lor si le!a dat binecuv%ntarile pentru care venisera.
Mamele au fost m%ng%iate. &!au ntors la casele lor, ntarite si binecuv%ntate de cuvintele lui ,ristos.
*le au fost ncura)ate sa!si ridice poverile cu o voiosie noua si sa lucreze pline de nade)de pentru copiii lor.
$aca am putea sa vedem ce s!a petrecut dupa aceea n via a micului grup, le!am vedea pe mame
aduc%ndu!le aminte copiilor lor de scena din acea zi si repet%ndu!le cuvintele iubitoare ale M%ntuitorului.
Am vedea, de asemenea, c%t de ades ! n anii care au urmat ! amintirea acestor cuvinte i!a pazit pe copii sa nu se
rataceasca de la poteca asternuta pentru rascumpara ii $omnului.
,ristos este astazi acelasi M%ntuitor plin de compasiune, ca atunci c%nd umbla printre oameni.
*ste tot at%t de mult A)utorul mamelor acum, ca atunci c%nd i!a str%ns n bra ele &ale pe micu i, n +udea.
"opiii caminelor noastre sunt tot at%t de mult rascumpara i prin s%ngele &au, pe c%t au fost acei copii de demult.
+sus cunoaste povara inimii fiecarei mame. *l, care a avut o mama care s!a luptat cu saracia si lipsurile,
&e arata sim itor fa a de fiecare mama n necazurile ei. *l, care a facut o calatorie lunga pentru a usura inima
zbuciumata a unei femei canaanite, va face la fel de mult pentru mamele de astazi. *l, care i!a redat vaduvei din
9
ain pe singurul ei fiu si care, n agonia &a de pe cruce, &i!a amintit de propria Lui mama, este atins astazi de
suferin ele mamei. n fiecare durere si n fiecare nevoie, *l va m%ng%ia si va da a)utor.
Mamele sa vina la +sus cu dilemele n care se afla. *le vor gasi suficient har pentru a le a)uta sa
ngri)easca de copiii lor. 2or ile sunt deschise pentru fiecare mama care si va pune poverile la picioarele
M%ntuitorului. *l, care a spus5 "Lasa i copilasii sa vina la Mine si nu!i opri i" .Marcu 0<*051* nca le invita pe
mame sa!i aduca pe micu ii lor pentru a fi binecuv%nta i de *l.
n copiii care au fost adusi n contact cu *l, +sus a vazut pe barba ii si femeile care ar trebui sa fie
mostenitori ai harului &au si supusi ai mpara iei &ale, dintre care unii aveau sa devina martiri pentru *l.
*l stia ca acesti copii voiau sa!L asculte si sa!L accepte ca :ascumparator al lor cu mult mai grabnic
dec%t voiau cei maturi, dintre care mul i erau n elep i n felul lumii si cu inima mpietrita.
nva %ndu!i, *l a cobor%t la nivelul lor. *l, Maiestatea cerului, a raspuns la ntrebarile lor si a simplificat lec iile
&ale importante, pentru ca acestea sa corespunda n elegerii lor de copii. *l a sadit n min ile lor semin ele
adevarului, care aveau sa se nal e n anii urmatori si sa aduca roada n via a vesnica.
"%nd le!a spus ucenicilor sa nu!i opreasca pe copii sa vina la *l, +sus &e adresa urmasilor &ai din toate
veacurile ! slu)basilor din biserica, pastorilor, a)utoarelor lor si tuturor crestinilor. +sus i atrage pe copii la &ine
si ne porunceste5 "Lasa i!i sa vina", vr%nd sa spuna cu aceasta5 "*i vor veni, daca nu!i mpiedica i".
"aracterul vostru necrestin sa nu!L reprezinte gresit pe +sus. u!i ine i pe micu i la distan a de *l, prin
raceala si asprimea voastra. u le da i niciodata motiv sa simta ca cerul nu ar fi un loc placut pentru ei, daca a i
fi si voi acolo. u vorbi i despre religie ca fiind un lucru pe care copiii nu l pot n elege si nici nu va purta i ca
si cum nu este de asteptat din partea lor sa!L primeasca pe ,ristos n copilarie.
u le da i impresia gresita ca religia lui ,ristos este o religie a ntristarii si ca, venind la M%ntuitorul, ei
trebuie sa renun e la tot ceea ce face via a fericita.
2e masura ce $uhul &f%nt influen eaza inimile copiilor, alatura i!va lucrarii &ale.
nva a i!i ca M%ntuitorul i cheama, ca nimic nu!+ poate provoca o bucurie mai mare dec%t aceea ca ei sa
+ se predea n floarea si prospe imea anilor lor.
RESP.NSA3I"I/A/EA P1RIN/EASC1
M%ntuitorul priveste cu o duiosie infinita asupra sufletelor pe care le!a rascumparat cu s%ngele &au.
i pretinde ca rod al iubirii &ale. i priveste cu o dorin a de nespus.
+nima &a nu este atrasa numai de copiii cei mai dragu i si mai bine pregati i, ci si de aceia care, prin
mostenire si prin negli)en a, au trasaturi de caracter inadmisibile. Mul i parin i nu n eleg c%t de mult sunt
raspunzatori de aceste trasaturi ale copiilor lor. *i nu se poarta cu bl%nde e si n elepciune cu cei gresi i, pe care
ei nsisi i!au facut ceea ce sunt. nsa +sus i priveste pe acesti copii cu mila. *l face legatura de la cauza la efect.
Lucratorul crestin poate fi unealta lui ,ristos, pentru a!i atrage la M%ntuitorul pe cei gresi i si cu lipsuri.
2rin n elepciune si tact, el i poate lega de inima sa, le poate da cura) si speran a si, prin harul lui
,ristos, i poate vedea transforma i n ce priveste caracterul, astfel nc%t sa se poata spune despre ei5
"mpara ia lui $umnezeu este a celor ca ei."
CE"E CINCI P4INI DE .R5 AU 6R1NI/ $U" I$EA
Toata ziua venisera o mul ime de oameni dupa ,ristos si ucenicii &ai, n timp ce *l i nva a, l%nga
mare. Ascultasera cuvintele &ale pline de har, at%t de simple si lamurite, nc%t erau asemenea balsamului din
3alaad pentru sufletele lor.
2uterea vindecatoare a m%inii &ale divine adusese sanatate celor bolnavi si via a celor muribunzi.
4iua le paruse ca fiind cerul pe pam%nt si nu!si dadeau seama c%t timp trecuse de c%nd m%ncasera ceva.
&oarele cobora spre apus si oamenii nca mai zaboveau. n cele din urma, ucenicii au venit la ,ristos,
sus in%nd ca, pentru binele lor, mul imea ar trebui sa fie lasata sa plece.
Mul i venisera de departe si nu m%ncasera nimic de diminea a. n ceta ile si satele din vecinatate, ei ar fi
putut gasi ceva de m%ncare. $ar +sus a zis5 "$a i!le voi sa man%nce" 7$atei 1&81*9. Apoi, ntorc%ndu!&e catre
6ilip, *l a ntrebat5 "$e unde avem sa cumparam p%ini ca sa man%nce oamenii acestia#" 7Ioa *8+9
6ilip a privit asupra mul imii de capete si s!a g%ndit ca ar fi imposibil sa procure hrana pentru o
asemenea masa de oameni. *l a raspuns ca nu va fi suficienta p%inea pe care ar putea s!o cumpere, de doua sute
de dinari, ca s!o mparta ntre acestia, nc%t fiecare sa poata avea pu in.
+sus &!a interesat ce cantitate de hrana se poate gasi printre cei aduna i acolo. "*ste aici un baie el", a zis
10
Andrei, "care are cinci p%ini de orz si doi pesti; dar ce sunt acestea la at% ia#" .$oan /*71!
+sus a dat porunca sa le aduca. Apoi le!a zis ucenicilor sa le spuna oamenilor sa se aseze pe iarba.
"%nd acest lucru s!a facut, a luat hrana, "&i!a ridicat ochii spre cer, a binecuv%ntat, a fr%nt p%inile si le!a
dat ucenicilor, iar ei le!au mpar it noroadelor. To i au m%ncat si s!au saturat; si s!au ridicat douasprezece cosuri
pline cu ramasi ele de firimituri" .Matei 05*07!3<1!
2rintr!o minune a puterii divine a hranit ,ristos mul imea; si totusi, c%t de umila a fost masa oferita !
doar pestii si p%inile de orz, care constituiau hrana zilnica a pescarilor din 3alilea.
,ristos ar fi putut ntinde o masa bogata pentru popor, nsa hrana pregatita numai pentru satisfacerea
apetitului n!ar fi dus la nici o lec ie care sa fie pentru binele lor.
2rin aceasta minune, ,ristos dorea sa dea o lec ie despre simplitate. $aca oamenii de astazi ar pastra
simplitatea n obiceiurile pe care le au, traind n armonie cu legile naturii, asa cum au facut!o Adam si *va la
nceput, ar e(ista o cantitate abundenta de hrana pentru nevoile familiei omenesti. nsa egoismul si ngaduin a
apetitului au adus pacatul si mizeria, din pricina e(cesului, pe de o parte, si a lipsei, pe de alta parte.
+sus nu a cautat sa!i atraga pe oameni la &ine, satisfac%nd dorin a care vizeaza belsugul.
2entru acea mare mul ime, obosita si nfometata n urma unei zile lungi si pline de emo ii, hrana cea simpla a
constituit o asigurare at%t a puterii &ale, c%t si a delicatei &ale purtari de gri)a fa a de ei, n nevoile obisnuite ale
vie ii. M%ntuitorul nu le!a fagaduit urmasilor &ai via a de abunden a; soarta lor poate sta sub semnul saraciei;
nsa cuv%ntul &au sta drept chezasie ca nevoia lor va fi satisfacuta, iar *l a promis ceva mai bun dec%t binele
pam%ntesc ! m%ng%ierea constanta a propriei &ale prezen e.
u va ngri)ora i dar, zic%nd5 ""e vom m%nca#" &au5 ""e vom bea#" &au5 ""u ce ne vom mbraca#"
...Tatal vostru cel ceresc stie ca ave i trebuin a de ele. "auta i mai nt%i mpara ia lui $umnezeu si
neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra..Matei /* 90,991
$upa ce mul imea fusese hranita, a ramas o mare cantitate de hrana. +sus le!a zis ucenicilor &ai5
"&tr%nge i firimiturile care au ramas, ca sa nu se piarda nimic" .$oan /*031!
Aceste cuvinte nsemnau mai mult dec%t a pune alimentele n cosuri.
Lec ia era dubla. imic nu trebuie irosit. u trebuie sa lasam sa se piarda nici un avanta) vremelnic.
u ar trebui sa negli)am nimic din ceea ce ar putea slu)i spre folosul unei fiin e omenesti.
&a fie str%ns tot ceea ce va acoperi din necesita ile celor flam%nzi de pe pam%nt.
"u aceeasi gri)a trebuie sa tezaurizam p%inea venita din cer, pentru a satisface nevoile sufletului.
Trebuie sa traim prin fiecare cuv%nt al lui $umnezeu. u trebuie sa fie pierdut nimic din ceea ce a spus
$umnezeu. u trebuie sa negli)am nici macar un singur cuv%nt de care se leaga vesnica noastra m%ntuire.
ici un cuv%nt nu trebuie sa cada nefolositor pe pam%nt.
Minunea nmul irii p%inilor nva a dependen a de $umnezeu. "%nd ,ristos i!a hranit pe cei cinci mii,
hrana nu era la ndem%na. $upa toate aparen ele, *l nu avea sub stap%nire nici un mi)loc. &i iata!L cu cinci mii
de oameni, n afara de femei si copii, n acel loc salbatic. *l nu chemase acea mul ime sa!L urmeze acolo.
$ornici de a se afla n prezen a &a, ei venisera fara invita ie sau porunca; dar *l stia ca, dupa ce
ascultasera ndrumarile &ale toata ziua, erau nfometa i si slabi i. *rau departe de casa si se apropia noaptea.
Mul i dintre ei nu aveau cu ce sa cumpere hrana. *l, care postise de dragul lor patruzeci de zile n pustie,
nu!i putea lasa sa se ntoarca postind la casele lor.
2roviden a lui $umnezeu l adusese pe +sus n locul n care &e afla; iar *l depindea de Tatal &au ceresc
pentru a capata mi)loace prin care sa faca fa a acelei necesita i.
"%nd a)ungem n str%mtorari, trebuie sa fim dependen i de $umnezeu.
n orice stare de urgen a, trebuie sa cautam a)utor de la "el care are la ndem%na resurse infinite.
n acest miracol, ,ristos a primit de la Tatal; *l a dat ucenicilor, ucenicii oamenilor, iar oamenii, unii
altora. Tot astfel, to i care sunt uni i cu ,ristos vor primi de la *l p%inea vie ii si o vor da si altora.
;cenicii &ai sunt mi)loacele hotar%te de comunicare ntre ,ristos si popor.
"%nd ucenicii au auzit sarcina venita de la M%ntuitorul5 "$a i!le voi sa man%nce", n min ile lor s!au
ridicat tot felul de dificulta i. *i au ntrebat5 "&a mergem n sate sa cumparam hrana#" $ar ce a spus ,ristos# !
"$a i!le voi sa man%nce". ;cenicii au adus la +sus tot ce aveau; nsa *l nu i!a poftit sa man%nce.
11
*l i!a ndemnat sa slu)easca poporului. M%ncarea s!a nmul it n m%inile Lui, iar m%inile ucenicilor, care
se ndreptau catre ,ristos, nu ram%neau niciodata goale. Mica provizie era suficienta pentru to i.
"%nd mul imea s!a saturat, au m%ncat si ucenicii mpreuna cu +sus din hrana pre ioasa oferita de cer.
"%t de ades ni se descura)eaza inimile c%nd vedem necesita ile celor saraci, celor nestiutori, celor
bolnavi9 oi ntrebam5 ""e pot face resursele noastre limitate si pu ina noastra tarie pentru a acoperi aceste
nevoi teribile# !ar fi mai bine sa asteptam ca altcineva, cu o pricepere mai mare, sa conduca lucrarea sau vreo
organiza ie sa se ocupe de ea#" ,ristos spune5 "$a i!le voi sa man%nce".
6olosi i mi)loacele, timpul si priceperea pe care le ave i. Aduce i!va p%inile de orz la +sus.
$esi resursele voastre pot fi insuficiente pentru a hrani mii, ele pot fi ndea)uns pentru a hrani o
persoana. n m%na lui ,ristos, ele pot hrani pe mul i. Asemenea ucenicilor, da i ceea ce ave i.
,ristos va nmul i darul. *l va rasplati simpla si sincera noastra nade)de pe care ne!o punem n *l.
"eea ce nu pare sa fie dec%t un a)utor sarac se va dovedi o masa mbelsugata.
""ine seamana pu in, pu in va secera; iar cine seamana mult, mult va secera. -...1
$umnezeu poate sa va umple cu orice har, pentru ca, av%nd totdeauna n toate lucrurile din destul, sa prisosi i n
orice fapta buna, dupa cum este scris5 <A mprastiat, a dat saracilor, neprihanirea lui ram%ne n veac.<
<"el ce da sam%n a semanatorului si p%ine pentru hrana< va va da si va va nmul i si voua sam%n a de
semanat si va face sa creasca roadele neprihanirii voastre.
n chipul acesta ve i fi mboga i i n toate privin ele, pentru orice darnicie." .3 Cor! 7*/,001
Cu natura si cu #umnezeu
n vaile nverzite, n padure, pe pov%rnisurile mun ilor, +sus stabilea legatura cu Tatal &au ceresc.
2e pam%nt, via a M%ntuitorului era o via a de comuniune cu natura si cu $umnezeu.
n aceasta comuniune, *l ne!a descoperit secretul unei vie i puternice.
+sus era un lucrator constant, serios. !a trait vreodata printre oameni un altul at%t de ngreunat de
raspunderi. ici!odata n!a trait un altul care sa fi purtat povara at%t de grea a suferin ei si pacatului lumii.
iciodata un altul n!a mai trudit cu un zel at%t de mistuitor pentru binele oamenilor.
"u toate acestea, via a &a era o via a sanatoasa. *l era reprezentat de mielul de )ertfa at%t fizic, c%t si spiritual,
"fara cusur si fara pata" .0 Petru 0*071!
At%t trupeste, c%t si sufleteste, *l era un e(emplu a ceea ce inten iona $umnezeu ca to i oamenii sa fie
prin ascultare de legile &ale. "%nd oamenii priveau la +sus, ei vedeau o fa a n care se contopeau compasiunea
divina cu puterea constienta. *l parea sa fie nvaluit de o atmosfera a vie ii spirituale.
"u toate ca purtarea &a era bl%nda si plina de modestie, *l facea asupra oamenilor o impresie care le dadea
sim am%ntul unei puteri ascunse, si totusi care nu putea fi ntru totul acoperita.
n timpul lucrarii &ale, *l a fost urmarit nencetat de oameni vicleni si ipocri i, care atentau la via a &a.
+scoadele se aflau pe urmele &ale, atente la cuvintele Lui, pentru a gasi vreo mpre)urare care sa!+ fie potrivnica.
"ele mai patrunzatoare si mai educate min i ale neamului cautau sa!L nfr%nga n polemica.
nsa n!au reusit niciodata sa ob ina vreun avanta). Au fost nevoi i sa paraseasca c%mpul de lupta zapaci i
si facu i de rusine de catre umilul nva ator din 3alilea.
nva atura lui ,ristos avea o prospe ime si o putere cum nu mai cunoscusera oamenii p%na atunci. 2%na si
vra)masii &ai erau constr%nsi sa marturiseasca5 "iciodata n!a vorbit vreun om ca omul acesta" .$oan 4*5/1!
"opilaria lui +sus, petrecuta n saracie, nu fusese stricata de catre obiceiurile omenesti ale unui veac
corupt. Lucr%nd la masa de t%mplarie, purt%nd poverile vie ii de familie, nva %nd lec iile ascultarii si trudei, si
gasea momentele de recreere n mi)locul scenelor din natura, str%ng%nd cunostin e n timp ce cauta sa n eleaga
tainele naturii. *l studia "uv%ntul lui $umnezeu, iar ceasurile de cea mai ad%nca fericire erau acelea n care &e
putea ntoarce de la scenele muncilor &ale, pentru a merge pe c%mpuri sa mediteze n vaile linistite, sa fie n
comuniune cu $umnezeu pe pov%rnisurile mun ilor sau printre copacii padurii.
4orii dimine ii l gaseau adesea n vreun loc retras, medit%nd, cercet%nd &cripturile sau rug%ndu!&e.
*l nt%mpina lumina dimine ii cu glasul numai c%ntec. si nveselea orele de truda prin c%ntari de recunostin a si
aducea bucuria cerului celor epuiza i de munca si deprima i.
n timpul lucrarii &ale, +sus a trait ntr!o mare masura o via a n aer liber. "alatoriile &ale din loc n loc
erau facute pe )os si multe nva aturi erau date sub cerul liber. "%nd i pregatea pe ucenicii &ai, &e retragea
adesea din forfota ceta ii n linistea de pe c%mp, caci aceste locuri se armonizau mai bine cu lec iile despre
simplitate, credin a si daruire de sine pe care voia sa li le predea.
12
La adapostul copacilor de pe pov%rnisul muntelui, la numai c% iva pasi de marea 3alileii, aici au fost
chema i la apostolat cei doisprezece si aici s!a desfasurat predica de pe munte.
Lui +sus i placea mult sa adune poporul n )urul &au sub cerul albastru, pe vreo coasta nverzita de deal
sau pe armul de l%nga lac. Aici, ncon)urat de lucrarile propriei &ale crea ii, *l putea sa le abata min ile de la
ceea ce era artificial la cele naturale. n cresterea si evolu ia naturii erau descoperite principiile mpara iei &ale.
"%nd si ridicau ochii catre mun ii lui $umnezeu si priveau minunatele lucrari ale m%inii &ale, oamenii
puteau nva a lec ii pre ioase despre adevarul divin. n zilele ce urmau sa vina, lec iile nva atorului divin aveau
sa le fie repetate de lucrurile din natura. Mintea avea sa fie nal ata si inima avea sa gaseasca odihna.
;cenicii care + se alaturasera n lucrarea &a erau adesea lasa i de +sus ca o perioada de timp sa si poata
vizita camine!le si sa se odihneasca; nsa eforturile lor de a!L distrage de la lucrarile &ale grele erau n zadar.
*l slu)ea tot timpul zilei mul imilor care veneau la *l si, pe nserat sau diminea a de!vreme, &e ducea n
sanctuarul mun ilor, pentru a avea comuniune cu Tatal &au.
u o data, lucrarea &a nencetata si conflictul cu dusmania si nva aturile eronate ale rabinilor l lasau
at%t de stors de puteri, nc%t mama si fra ii &ai ! si chiar ucenicii Lui ! se temeau ca si va pierde via a. $ar c%nd
&e ntorcea de la orele de rugaciune care ncheiau ziua cea plina de truda, ei observau e(presia de pace de pe
fa a &a, prospe imea, via a si puterea care pareau sa inunde ntreaga &a fiin a. $e la ceasurile petrecute doar cu
$umnezeu, *l &e ntorcea diminea a de diminea a ca sa aduca oamenilor lumina cerului.
+mediat dupa ce s!au ntors din prima lor calatorie misio!nara, +sus i!a ndemnat pe ucenicii &ai5 8eni i
aici deoparte si odihni i!va un timp. ;cenicii se ntorsesera plini de bucuria succesului pe care!l repurtasera ca
vestitori ai *vangheliei, c%nd vestea ca +oan @otezatorul a murit de m%na lui +rod a a)uns p%na la ei.
Aceasta a provocat o ntristare si o dezamagire amara. +sus stia ca, las%ndu!l pe @otezator sa moara n
temni a, pusese la grea ncercare credin a ucenicilor. *l privi cu bl%nde e plina de mila la fe ele lor ntristate,
acoperite de lacrimi. Lacrimi erau si n ochii si glasul &au c%nd a spus5 "8eni i singuri la o parte, ntr!un loc
pustiu, si odihni i!va pu in" .Marcu /*901!
L%nga @etsaida, la capatul nordic al marii 3alileii, era o regiune singuratica, frumoasa prin verdea a
proaspata a primaverii, care oferea un binevenit loc n care se puteau retrage, +sus si ucenicii &ai. "atre acest loc
s!au ndreptat, merg%nd cu barca de!a curmezisul lacului. Aici, ei se puteau odihni, departe de zgomotul
mul imii. Aici, ucenicii puteau asculta cuvintele lui ,ristos fara a fi deran)a i de ripostele si acuza iile fariseilor.
Aici, ei sperau sa se bucure de un scurt timp de partasie n compania $omnului lor.
+sus a petrecut numai pu in timp singur cu iubi ii &ai, dar c%t de pre ioase au fost acele c%teva momente9
*i au vorbit despre lucrarea *vangheliei si despre posibilitatea de a face ca munca lor sa fie mai eficienta n ce
priveste abordarea oamenilor. 2e masura ce +sus descoperea naintea lor comorile adevarului, ei erau umplu i cu
putere divina si insufla i cu nade)de si cura).
nsa, cur%nd, mul imile L!au cautat din nou. 2resupun%nd ca &e dusese n locul n care &e retragea de
obicei, poporul L!a urmat acolo. &peran a de a c%stiga macar o ora de odihna i fusese zadarnicita.
$ar, n ad%ncurile inimii &ale curate, sim itoare, bunul 2astor nu avea dec%t dragoste si mila pentru
aceste suflete nelinistite si nsetate. *l a slu)it toata ziua nevoilor lor si, spre seara, le!a dat drumul sa mearga pe
la casele lor si sa se odihneasca.
n via a &a nchinata n ntregime bunastarii celorlal i, M%ntuitorul a gasit ca este necesar sa &e ntoarca
de la activitatea nencetata si de la legatura cu nevoile omenesti, pentru a cauta un loc retras, unde sa aiba o
comuniune netulburata cu Tatal &au. n timp ce mul imea care l urmase pleaca, *l &e duce pe munte si acolo
si pune tot sufletul n rugaciunea pentru acesti oameni suferinzi, pacatosi si nevoiasi.
"%nd le!a spus ucenicilor &ai ca secerisul este mare si ca lucratorii sunt pu ini, +sus nu i!a constr%ns sa
lucreze nencetat, ci i!a ndemnat5
":uga i dar pe $omnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Lui" .Mat! 7*961!
Lucratorilor &ai de astazi, epuiza i din pricina eforturilor lor, le spune aceste cuvinte pline de
compatimire, ntocmai ca si primilor &ai ucenici5 "8eni i singuri la o parte -...1 si odihni i!va pu in".
To i cei care sunt nva a i de $umnezeu au nevoie de ora linistita de comuniune cu propriile lor inimi, cu
natura si cu $umnezeu. n ei trebuie sa fie descoperita o via a care nu este n armonie cu lumea, cu obiceiurile
sau cu practicile ei; si ei au nevoie de o e(perien a personala n ob inerea unei cunoasteri a voin ei lui
$umnezeu. Trebuie sa!L auzim n mod individual adres%ndu!&e inimii. "%nd orice alt glas este redus la tacere
si asteptam n liniste naintea &a, tacerea sufletului scoate si mai mult n eviden a glasul lui $umnezeu.
13
*l ne porunceste5 "&ta i linisti i si sa sti i ca *u sunt $umnezeu" -2s. AB,/C1. Aceasta este pregatirea
eficienta pentru orice lucrare pentru $umnezeu. n mi)locul unei mul imi grabite si al ncordarii n activita ile
presante ale vie ii, cel care este mprospatat astfel va fi nvaluit de o atmosfera de lumina si pace.
*l va primi o noua provizie de tarie fizica si mintala. 8ia a &a va rasp%ndi un miros placut si va da pe fa a o
putere divina care va a)unge la inimile oamenilor.
"tingerea credin ei
"redin a este m%na care atinge infinitul.
$aca as putea doar sa ma ating de haina Lui, ma voi tamadui". ' biata femeie a rostit aceste cuvinte, o
femeie care timp de doisprezece ani suferise de o boala care i facuse via a o povara.
si cheltuise toate mi)loacele de trai pe doctori si leacuri, si aceasta numai pentru a fi declarata incurabila.
nsa, c%nd a auzit de marele 8indecator, speran ele ei au renascut.
*a a g%ndit astfel5 "$aca m!as putea apropia suficient de mult ca sa!+ pot vorbi, as putea fi vindecata."
,ristos tocmai &e ndrepta catre casa lui +air, rabinul iudeu care l rugase sa vina si sa!i vindece fiica.
:ugamintea venita din ad%ncul unei inimi zdrobite5 "6eti a mea este pe moarte; Te rog sa vii si sa!si pui
m%inile peste ea ca sa se faca sanatoasa" -Marcu D,=?1 miscase inima gingasa, plina de compasiune a lui
,ristos, pornind de ndata alaturi de conducator, catre casa acestuia.
*i naintau nsa ncet, caci mul imea l mpingea pe +sus din toate par ile. 6ac%ndu!&i drum prin marea
de oameni, M%ntuitorul a a)uns n apropiere de locul n care se afla femeia suferinda. *a ncercase iarasi si
iarasi, fara succes, sa se apropie de *l. Acum venise si ocazia ei. u vedea cum +!ar fi putut vorbi. *a nu voia
sa!+ mpiedice naintarea, si asa destul de anevoioasa. nsa auzise ca vindecarea avusese loc de la o atingere a
vesmintelor &ale; si, tematoare ca si!ar putea pierde si singura ei sansa de vindecare, ea nainta cu truda,
zic%ndu!si5 "$aca as putea doar sa ma ating de haina Lui, ma voi tamadui."
,ristos cunostea fiecare g%nd din mintea ei si si ndrepta pasii catre locul n care se afla ea. *l &i!a dat
seama de marea ei nevoie si o a)uta sa!si e(ercite credin a.
n timp ce *l trecea, ea se ntinse nainte si abia reusi sa atinga marginea vesm%ntului &au.
n acel moment, ea a stiut ca a fost vindecata. n acea singura atingere se concentrase credin a vie ii ei si pe loc
ncetara durerea si slabiciunea. A sim it imediat cum fiecare fibra a fiin ei sale este strabatuta de un fior, ca
acela al unui curent electric. Asupra ei se lasa sim am%ntul unei sanata i perfecte.
"&i a sim it n tot trupul ei ca s!a tamaduit de boala" .Marcu 8*371!
6emeia, recunoscatoare, dorea sa!si e(prime mul umirea fa a de puternicul 8indecator care facuse pentru ea,
printr!o singura atingere, mai mult dec%t facusera doctorii n doisprezece ani ntregi; nsa nu ndraznea.
*a ncerca sa se retraga din mul ime, cu inima plina de recunostin a.
$eodata, +sus &e opri si, privind n )ur, ntreba5 ""ine s!a atins de Mine#"
;it%ndu!se la *l cu uimire, 2etru raspunse5 "nva atorule, noroadele Te mpresoara si Te mbulzesc,
si mai ntrebi5 <"ine s!a atins de Mine#<" .%uca 6*581
"&!a atins cineva de Mine", a spus +sus, "caci am sim it ca a iesit din Mine o putere" .%uca 6*5/1!
*l putea sa deosebeasca atingerea credin ei de atingerea nt%mplatoare a mul imii nepasatoare.
"ineva l atinsese cu un scop profund si primise raspuns.
,ristos nu a pus ntrebarea pentru propria &a informare. *l avea o lec ie pentru popor, pentru ucenicii
&ai si pentru femeie. *l dorea sa insufle speran a celor napastui i. $orea sa arate ca ceea ce adusese puterea
vindecatoare era credin a. ncrederea femeii nu trebuia trecuta cu vederea fara nici un comentariu.
$umnezeu trebuia sa fie slavit prin marturisirea ei plina de recunostin a. ,ristos dorea ca femeia sa
n eleaga ca *l aproba actul ei de credin a. u voia ca ea sa plece numai cu o )umatate de binecuv%ntare.
u trebuia sa ram%na n necunostin a de faptul ca *l i cunostea suferin a sau fara sa stie ce dragoste
plina de compatimire are *l si ca i recunoaste credin a n puterea Lui de a m%ntui n chip desav%rsit pe to i cei
ce vin la *l. 2rivind catre femeie, ,ristos a insistat sa afle cine se atinsese de *l.
8az%nd ca este n zadar sa se ascunda, ea nainta tremuratoare si se arunca la picioarele &ale. 2rintre
lacrimi de recunostin a, ea +!a spus, naintea tuturor oamenilor, de ce +!a atins vesm%ntul si cum fusese
vindecata numaidec%t. *a se temu ca nu cumva gestul sau de a!+ atinge vesm%ntul sa nu fi fost o ncumetare;
nsa, de pe buzele lui +sus, nu iesi nici un cuv%nt de repros.
*l nu rosti dec%t vorbe de aprobare. *le veneau dintr!o inima a iubirii, plina de compasiune pentru suferin a
umana. "ndrazneste fiica", a zis +sus cu bl%nde e, "credin a ta te!a m%ntuit; du!te n pace" .%uca 6*561!
14
"%t de ncura)atoare erau aceste cuvinte pentru ea9
Acum, nici o temere ca L!ar fi suparat nu!i mai umbrea bucuria de amaraciune.
Mul imii curioase care se mpingea n +sus nu i!a fost data nici o putere vitala. nsa femeia suferinda
care L!a atins cu credin a a primit vindecare. Tot asa si n cele spirituale, contactul de circumstan a este diferit
de atingerea credin ei. A avea credin a n ,ristos numai ca M%ntuitor al lumii nu poate aduce niciodata
vindecare sufletului. "redin a care lucreaza spre m%ntuire nu este doar o aprobare a adevarului *vangheliei.
"redin a adevarata este aceea care l primeste pe ,ristos ca M%ntuitor personal. $umnezeu a dat pe singurul
&au 6iu nascut, pentru ca eu, prin credin a n *l, "sa nu pier, ci sa am via a vesnica". "%nd vin la ,ristos dupa
cuv%ntul &au, trebuie sa cred ca primesc harul &au m%ntuitor. "8ia a pe care o traiesc acum n trup o traiesc n
credin a n 6iul lui $umnezeu, care m!a iubit si &!a dat pe &ine pentru mine" .>al! 3*3<1!
Mul i pastreaza credin a doar ca o opinie personala. "redin a m%ntuitoare este o tranzac ie, prin care cei
care l primesc pe ,ristos se unesc ntr!o rela ie de legam%nt cu $umnezeu. ' credin a vie nseamna o crestere
a vigorii, o ncredere sincera prin care, n harul lui ,ristos, sufletul devine o putere biruitoare.
"redin a este o biruitoare mai puternica dec%t moartea. $aca cei bolnavi ar putea fi ndruma i sa!si
a inteasca ochii n credin a asupra puternicului 8indecator, vom vedea rezultate minunate.
Aceasta va aduce via a corpului si sufletului.
"%nd lucra i pentru victimele obiceiurilor rele, n loc sa le face i sa priveasca nspre disperarea si ruina
catre care se grabesc, ntoarce i!le privirile catre +sus. 6i(a i!le aten ia asupra mare iei celor ceresti.
Aceasta va nfaptui mai mult pentru m%ntuirea trupului si sufletului dec%t vor reusi toate lucrurile ngrozitoare
ale morm%ntului, c%nd sunt puse naintea celor nea)utora i si n mod aparent lipsi i de orice speran a.
2E" NE-A $4N/UI/ PEN/RU :NDURAREA SA2
&lu)itorul unui centurion zacea bolnav de paralizie. 2rintre romani, slu)itorii erau sclavi, cumpara i si
v%ndu i n pie e si adesea trata i cu rautate si cruzime; dar centurionul era legat afectiv de slu)itorul sau si dorea
mult ca acesta sa se refaca. *l credea ca +sus l putea tamadui.
u!L vazuse pe M%ntuitorul, nsa ceea ce auzise despre *l i inspira credin a. n ciuda formalismului
iudeilor, acest roman era convins ca religia lor era superioara religiei sale. *l de)a daduse la o parte barierele
pre)udeca ilor si urii na ionaliste, care i separa pe cuceritori de poporul aflat sub cucerire.
*l manifestase respect fa a de serviciul divin si se aratase plin de bunatate fa a de iudeii care!+ slu)eau lui
$umnezeu. n nva atura lui ,ristos ! dupa cum i se spusese ! el a gasit ceea ce mplinea nevoia sufletului.
Tot ceea ce era spiritual n el vibra la cuvintele M%ntuitorului. nsa el se considera nevrednic sa se apropie de
+sus si a apelat la iudeii batr%ni, pentru a cere vindecarea slu)itorului sau.
@atr%nii au prezentat cazul naintea lui +sus si au staruit la *l ca "face sa!i faci acest bine, caci iubeste
neamul nostru si el ne!a zidit sinagoga" .%uca 4*5!81!
2e c%nd era nsa n drum spre casa centurionului, +sus primeste un mesa) chiar de la acest ofi er5
"$oamne, nu Te mai osteni at%ta, pentru ca nu sunt vrednic sa intri sub acoperam%ntul meu" .%uca 4*/1!
Totusi, M%ntuitorul si continua drumul, iar sutasul vine personal pentru a e(plica mesa)ul sau, zic%nd5
"$e aceea nici nu m!am socotit vrednic sa vin eu nsumi la Tine. "i, zi o vorba si robul meu va fi tamaduit.
"aci si eu, care sunt sub stap%nirea altuia, am sub mine ostasi. &i zic unuia5 <$u!te9< si se duce;
altuia5 <8ino9< si vine; si robului meu5 <6a acest lucru9< si!l face" .%uca 4*4; Mat! 6*6!71!
"*u reprezint puterea :omei si solda ii mei recunosc autoritatea mea ca fiind suprema.
Tot asa Tu reprezin i puterea $umnezeului nesf%rsit si toate c%te sunt create asculta de cuv%ntul Tau.
Tu po i porunci ca boala sa plece, si aceasta si se va supune.
&pune numai un cuv%nt si slu)itorul meu va fi tamaduit". "$u!te, si faca! i!se dupa credin a ta", a spus
,ristos. "&i robul lui s!a tamaduit chiar n ceasul acela." .Mat! 6*091
@atr%nii evrei l!au recomandat pe centurion lui ,ristos din pricina favorului pe care acesta l facuse
"neamului nostru". "6ace sa!i faci acest bine", au zis ei, "caci --...11 ne!a zidit sinagoga".
nsa centurionul a zis despre sine5 "u sunt vrednic". Totusi, nu s!a temut sa ceara a)utor de la +sus.
*l nu se ncredea n propria lui bunatate, ci n mila M%ntuitorului. &ingurul sau temei era marea lui nevoie.
n acelasi fel poate veni la ,ristos orice fiin a omeneasca.
"*l ne!a m%ntuit, nu pentru faptele facute de noi n neprihanire, ci pentru ndurarea Lui" .Tit 9*81!
Ai tu cumva sim am%ntul ca nu po i spera sa primesti binecuv%ntare de la $umnezeu pentru ca esti un
pacatos# Aminteste! i ca ,ristos a venit n lume pentru a m%ntui pe pacatosi.
15
u avem nimic care ne!ar putea recomanda naintea lui $umnezeu; invocarea clemen ei ! pe care o
putem nainta acum si ntotdeauna ! este chiar condi ia noastra peste masura de deznada)duita, care face ca
puterea &a rascumparatoare sa devina o necesitate.
$aca renun am complet la independen a noastra, putem privi catre crucea "alvarului, spun%nd5
u port vreun pre n m%na mea,
*u doar ma prind de crucea Ta.
"<$aca po i9<...Toate lucrurile sunt cu putin a celui ce crede" -Marcu >,=?1. "redin a este aceea care ne
uneste cu cerul si ne aduce tarie pentru a face fa a puterilor ntunericului.
n ,ristos, $umnezeu a r%nduit posibilita i pentru a birui orice trasatura rea si a ne mpotrivi oricarei
ispite, oric%t de tari. $ar mul i au sentimentul ca le lipseste credin a si de aceea ram%n departe de ,ristos.
Aceste suflete, n nevrednicia lor deznada)duita, sa se prinda de ndurarea M%ntuitorului lor plin de
compasiune. u va uita i la eu, ci la ,ristos.
*l, care i!a vindecat pe cei bolnavi si a alungat demonii c%nd umbla printre oameni, este nca acelasi
puternic :ascumparator. Atunci, prinde i!va de fagaduin ele &ale, care sunt asemenea unor frunze din pomul
vie ii5 "2e cel care vine la Mine, nu!l voi izgoni afara" .$oan /*941!
"%nd veni i la *l, sa crede i ca va primeste, caci a fagaduit. u pute i pieri c%nd face i acest lucru. iciodata9
"aci Tu esti bun, $oamne, gata sa ier i, si plin de ndurare cu to i cei ce Te cheama.
2leaca!si urechea, $oamne, la rugaciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele9
Te chem, n ziua necazului meu, caci m!ascul i. .Psalmi 6/* 8,41
$aca ai pastra, $oamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta n picioare, $oamne#
$ar la Tine este iertare, ca sa fii de temut... +sraele, pune! i nade)dea n $omnul, caci la $omnul este
ndurarea, si la *l este belsug de rascumparare9 .Psalmi 09<* 9,41
"$ar $umnezeu si arata dragostea fa a de noi prin faptul ca, pe c%nd eram noi nca pacatosi,
,ristos a murit pentru noi".'omani 8*61!
&i "daca $umnezeu este pentru noi, cine va fi mpotriva noastra# *l, care n!a cru at nici chiar pe 6iul
&au, ci L!a dat pentru noi to i, cum nu ne va da fara plata, mpreuna cu *l, toate lucrurile#" .'omani 6*90!931
"&unt bine ncredin at ca nici moartea, nici via a, nici ngerii, nici stap%nirile, nici puterile, nici lucrurile
de acum, nici cele viitoare, nici nal imea, nici ad%ncimea, nici o alta faptura nu vor fi n stare sa ne desparta de
dragostea lui $umnezeu, care este n +sus ,ristos, $omnul nostru" .'omani 6*96!971!
2D.A$NE8 DAC1 VREI8 P. I S1 $1 CUR1 E /I2
$intre toate maladiile cunoscute n 'rient, lepra era cea mai de temut. "aracterul ei incurabil si
contagios, precum si efectul sau ngrozitor asupra victimelor l umplea de teama si pe cel mai cura)os.
2rintre evrei, aceasta era privita ca o )udecata n urma pacatului, fiind numita din aceasta pricina
"bataia", "degetul lui $umnezeu".
2entru ca este ad%nc nradacinata, incurabila si mortala, era considerata ca un simbol al pacatului.
Leprosul era, n prescrip ia legii ceremoniale, necurat. 'rice atingea devenea necurat. Aerul era stricat
de respira ia sa. "a unul care era de)a mort, era ndepartat de locuin ele oamenilor. "el care era banuit ca ar
avea boala trebuia sa se nfa iseze preo ilor, care trebuia sa!l controleze si sa decida care era condi ia sa.
$aca verdictul era lepra, era izolat de familia sa, despar it de adunarea lui +srael si sortit sa nu poata sta dec%t n
compania celor care erau afecta i de acelasi flagel. ici mpara ii si mai!marii nu faceau e(cep ie.
Monarhul care era lovit de aceasta boala teribila trebuia sa predea sceptrul si sa paraseasca n graba societatea.
$espar it de prietenii si rudele sale, leprosul trebuia sa poarte blestemul maladiei lui.
*ra obligat sa si faca publica propria nenorocire, sa!si sf%sie hainele de pe el si sa dea alarma, avertiz%ndu!i pe
to i sa fuga din prezen a sa vatamatoare. &trigatul "ecurat9 ecurat9", care venea pe un ton sf%sietor de la
proscrisul nsingurat, era un semnal auzit cu frica si oroare.
"um ar putea sa iasa dintr!o fiin a necurata un om curat# u poate sa iasa nici unul .$ov 05* 51!
4ideste n mine o inima curata, $umnezeule, pune n mine un duh nou si statornic .Psalmi 80* 0<1!
n regiunea n care lucra ,ristos, e(istau mul i astfel de suferinzi, iar atunci c%nd vestile despre lucrarea
&a au a)uns si la ei, s!a gasit unul n a carui inima a ncol it credin a. $aca ar putea merge la +sus, ar putea fi
vindecat. $ar cum sa dea de +sus# "ondamnat la vesnica izolare, cum sa se nfa iseze naintea 8indecatorului#
&i l va vindeca oare ,ristos# u cumva, asemenea fariseilor ! si chiar asemenea medicilor !, va
pronun a si *l un blestem asupra lui si i va porunci sa fuga din vecinatatea oamenilor#
16
*l se g%ndeste la tot ceea ce i s!a spus despre +sus. ici unul din cei care au cautat a)utorul &au nu a fost
respins. e!norocitul om se hotaraste sa!L gaseasca pe M%ntuitorul. $esi este oprit sa intre n ceta i, poate ca va
reusi sa!+ iasa n cale pe vreun drum mai pu in umblat, pe cararile de munte, sau sa dea de *l c%nd i nva a pe
oameni n afara oraselor. $ificulta ile sunt mari, dar aceasta este singura lui nade)de.
&t%nd la distan a, leprosul prinde c%teva cuvinte de pe buzele M%ntuitorului. l vede cum si pune
m%inile asupra celor bolnavi. i vede pe schiopi, pe orbi, pe paralitici si pe cei care erau pe moarte din pricina
diferitelor boli cum se ridica sanatosi, laud%ndu!L pe $umnezeu pentru izbavirea lor. "redin a i se ntareste.
&e apropie mai mult si mai mult de mul imea care asculta. :estric iile puse asupra lui, siguran a
poporului, teama cu care l privesc to i oamenii, toate sunt deopotriva uitate.
&e g%ndeste numai la binecuv%ntata nade)de a vindecarii.
*l este o priveliste groaznica. @oala a sapat n el nfricosator si trupul sau care putrezeste este oribil la
privit. La vederea lui, oamenii se dau napoi. n groaza care i!a cuprins, se calca n picioare pentru a scapa de
atingerea lui. ;nii ncearca sa!l mpiedice sa se apropie de +sus, dar n zadar. *l nici nu!i vede, nici nu!i aude.
*(presiile de sc%rba de pe fe ele lor nu sunt luate n seama.
u!L vede dec%t pe 6iul lui $umnezeu, nu aude dec%t glasul care aduce via a celor muribunzi.
naint%nd catre +sus, se arunca la picioarele &ale cu strigatul5
"$oamne, daca vrei, po i sa ma cura esti" .Matei 6*31!
+sus i raspunde5 "$a, vreau, fii cura it" .Matei 6*91 si si pune m%na asupra lui.
$e ndata, o schimbare se petrece cu leprosul.
&%ngele lui devine sanatos, nervii i se sensibilizeaza, muschii i se ntaresc. "rusta alba, solzoasa,
nefireasca, specifica leprei, dispare; iar carnea lui devine asemenea carnii unui copilas.
$aca preo ii ar afla mpre)urarile vindecarii leprosului, ura lor fa a de ,ristos i!ar putea mpinge sa
pronun e o sentin a necinstita. +sus dorea sa i se poata asigura omului o decizie impar iala.
$e aceea, *l i porunceste sa nu spuna nimanui despre vindecare, ci sa se prezinte fara nt%rziere la
templu cu un dar, nainte sa se rasp%ndeasca vreun zvon n legatura cu minunea.
nainte ca preo ii sa poata accepta un astfel de dar, li se cerea sa!l cerceteze pe cel care adusese obolul si
sa confirme nsanatosirea sa completa.
"ercetarea aceasta a avut loc. 2reo ii care l condamnasera pe lepros la izolare au dat marturie cu privire
la refacerea sa. "el vindecat a fost redat familiei lui si societa ii. *l a sim it ca darul sanata ii era foarte pre ios.
*l se bucura de vigoarea barba iei si de ntoarcerea sa n s%nul familiei.
"u toata precau ia luata de +sus, el nu mai putea ascunde faptul ca fusese vindecat si umbla peste tot cu
bucurie, vestind puterea "elui care l nsanatosise.
"%nd a venit la +sus, acest om era "plin de lepra". 'trava aceea mortala i cuprinsese tot trupul. ;cenicii
au cautat sa!L mpiedice pe Maestrul lor sa l atinga; caci acela care atingea un lepros devenea el nsusi necurat.
nsa, pun%ndu!&i m%na peste lepros, +sus nu a fost contaminat. Lepra a fost cura ita. Tot asa este si cu
lepra pacatului ! ad%nc nradacinata, mortala, imposibil de cura it prin puterea omeneasca.
"Tot capul este bolnav si toata inima suferea de moarte.
$in talpi p%na!n crestet, nimic nu!i sanatos; ci numai rani, v%natai si carne vie" .$saia 0*8!/1!
nsa +sus, care a venit sa umble n firea omeneasca, nu este ntinat de nici o necura ie.
2rezen a &a este o putere vindecatoare pentru pacatos. 'ricine va cadea la picioarele &ale, spun%nd cu credin a5
"$oamne, daca vrei, po i sa ma cura esti", va auzi raspunsul5 "$a, vreau, fii cura it".
n unele cazuri de vindecare, +sus nu a dat imediat binecuv%ntarea r%vnita.
$ar, n cazul leprei, nici nu a fost adusa bine cererea ca a si fost ascultata. "%nd ne rugam pentru bine!cuv%ntari
pam%ntesti, raspunsul la rugaciunea noastra poate nt%rzia sau $umnezeu ne poate da ceva diferit de ceea ce am
cerut; nsa lucrurile nu stau asa c%nd cerem sa fim izbavi i de pacat. *ste voia &a sa ne cure e de pacat, sa ne
faca pe to i copii ai &ai s i n stare sa ducem o via a de sfin enie. ,ristos "&!a dat pe &ine nsusi pentru pacatele
noastre, ca sa ne smulga din acest veac rau , dupa voia $umnezeului si Tatalui nostru." &i "ndrazneala pe care
o avem la *l este ca, daca cerem ceva dupa voia Lui, ne asculta. &i daca stim ca ne asculta, orice +!am cere, stim
ca suntem stap%ni pe lucrurile pe care + le!am cerut" .>alateni 0*5; 0 $oan 8*05!081!
+sus a privit catre cei deznada)dui i si cu inimile mpovarate, catre aceia ale caror speran e se naruisera
si care cautau sa!si stinga dorin a fierbinte a sufletului cu bucurii pam%ntesti si i!a ndemnat pe to i sa gaseasca
odihna n *l.
VE I '1SI .DI6NA
17
"u gingasie, *l le!a spus oamenilor care trudeau5 "Lua i )ugul Meu asupra voastra si nva a i de la Mine,
caci *u sunt bl%nd si smerit cu inima; si ve i gasi odihna pentru sufletele voastre" .Matei 00*371!
2rin aceste cuvinte, +sus &!a adresat fiecarei fapturi omenesti. To i oamenii sunt obosi i si mpovara i, fie
ca o stiu, fie ca nu. To i sunt apleca i sub poveri pe care numai ,ristos le poate ndeparta. "ea mai grea povara
pe care o ducem este aceea a pacatului. $aca am fi lasa i sa o purtam, ne!ar strivi. $ar Acela fara pacat &!a pus
n locul nostru. "$omnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor" .$saia 89*/1!
$omnul ,ristos a purtat povara vinova iei noastre. *l va lua greutatea de pe umerii nostri osteni i.
e va da odihna. *l va purta si povara gri)ii si ntristarii.
e cheama sa punem asupra Lui toate gri)ile noastre; caci *l ne poarta n inima &a.
6ratele mai mare al neamului nostru omenesc &e afla naintea tronului vesnic si priveste asupra fiecarui
suflet care si ntoarce fa a catre *l, ca M%ntuitor. &tie din e(perien a care sunt slabiciunile firii omenesti, care
sunt lipsurile noastre si n ce consta taria ispitelor cu care ne confruntam; caci *l a fost "ispitit n toate,
asemenea noua, dar fara pacat".Evrei 5*081! *l vegheaza asupra ta, copile tremurator al lui $umnezeu.
*sti ispitit# *l va aduce izbavire. *sti slab# *l va da tarie. *sti nestiutor# *l va da lumina.
*sti ranit# *l va aduce vindecare. $omnul "socoteste numarul stelelor" si vindeca si "pe cei cu inima zdrobita
si le leaga ranile" .Psalmi 054*5!91!
'ricare ar fi nelinistile si ncercarile tale, deschide! i sufletul naintea $omnului. $uhul tau va fi
mbarbatat ca sa poata suporta. 8a fi deschisa pentru tine calea de a te elibera din ncurcatura necazului si
dificulta ii. "u c%t te stii mai slab si mai nea)utorat, cu at%t mai puternic vei deveni n taria &a. "u c%t sunt mai
grele poverile, cu at%t este mai binecuv%ntata odihna c%nd le pui asupra 2urtatorului de poveri.
mpre)urarile i pot despar i pe prieteni; apele mereu agitate ale marii celei ntinse se pot arunca ntre ei.
nsa nici un fel de situa ie si nici o distan a nu ne pot despar i de M%ntuitorul.
'riunde ne!am afla, *l este la dreapta noastra pentru a ne spri)ini, pastra, sus ine si ridica moralul.
$ragostea lui ,ristos pentru cei rascumpara i ai &ai este mai mare dec%t iubirea unei mame pentru copilul ei.
*ste privilegiul nostru acela de a ne odihni n iubirea &a; acela de a spune5 "8oi avea ncredere n *l, caci *l &i!
a dat via a pentru mine". +ubirea omeneasca se poate schimba; nsa iubirea lui ,ristos nu cunoaste schimbare.
"%nd strigam la *l dupa a)utor, m%na &a este ntinsa pentru a m%ntui.
2ot sa se mute mun ii, 2ot sa se clatine dealurile, $ar dragostea Mea nu se va muta de la tine,
&i legam%ntul Meu de pace nu se va clatina, zice $omnul, care are mila de tine. -+saia DA,/C1
Vindecarea sufletului
""a sa sti i ca fiul omului are putere pe pam%nt sa ierte pacatele."
Mul i dintre cei care au venit la ,ristos pentru a fi a)uta i si provocasera singuri boala;
totusi, *l nu a refuzat sa!i vindece. +ar c%nd puterea din *l a patruns n aceste suflete, ei au fost convinsi de
pacatul lor si mul i au fost vindeca i at%t de boala spirituala, c%t si de cea fizica.
2rintre acestia, era si paraliticul din "apernaum. Asemenea leprosului, acest paralitic si pierduse orice
nade)de de vindecare. @oala lui era urmarea unei vie i pacatoase, iar suferin ele sale erau si mai amare din
pricina remuscarilor. $egeaba apelase el la farisei si la doctori dupa a)utor; ei l!au declarat incurabil,
l!au numit pacatos si au sus inut ca va muri sub m%nia lui $umnezeu.
"el paralizat se cufundase n deznade)de. Apoi a auzit despre lucrarile lui +sus.
Al ii, la fel de pacatosi si nea)utora i ca si el, fusesera vindeca i, iar el prinse cura) sa creada ca si el ar putea
fi tamaduit daca ar fi dus la M%ntuitorul. &peran a ncepu sa i se naruie c%nd si aminti cauza bolii sale,
dar totusi nu putu sa nlature posibilitatea vindecarii.
Marea sa dorin a era usurarea de povara pacatului.
*l voia mult sa!L vada pe +sus si sa primeasca asigurarea iertarii si a mpacarii cu cerul.
Atunci ar fi fost mul umit sa traiasca sau sa moara, dupa voia lui $umnezeu.
u era timp de pierdut; carnea sa flasca purta de)a semnele mor ii. *l i implora pe prietenii sai sa l
duca cu patul sau la +sus, iar ei s!au nvoit sa faca aceasta cu bucurie. Mul imea care se adunase n interiorul si
mpre)urul casei n care &e afla M%ntuitorul era nsa at%t de nghesuita, nc%t celui bolnav si prietenilor lui le era
imposibil sa a)unga la *l sau macar sa se apropie ntr!at%t, nc%t sa!+ auda glasul. +sus dadea nva atura n casa
lui 2etru. $upa cum era obiceiul lor, ucenicii &ai stateau aproape de *l si "niste 6arisei si nva atori ai Legii,
care venisera din toate satele 3alileii si +udeii si din +erusalim, stateau acolo" .%uca 8*041!
18
Mul i dintre acestia venisera ca iscoade, caut%nd motive sa!L acuze pe +sus. $incolo de acestia, se
nghesuiau o mul ime de oameni care formau o masa haotica, cei dornici, cei cuviinciosi, cei curiosi si cei
necredinciosi. *rau reprezentate acolo diferite na ionalita i si toate paturile sociale.
"+ar puterea $omnului era cu *l, ca sa vindece" 7"uca +81-9.
$uhul vie ii plutea deasupra celor aduna i acolo, dar fariseii si nva atorii nu erau constien i de prezen a
&a. *i nu erau ncerca i de nici un sim am%nt al vreunei nevoi, iar vindecarea nu era pentru ei.
"&i ndata si!a ridicat patul si a iesit afara n fa a tuturor."
"2e cei flam%nzi i!a saturat de bunata i si pe cei boga i i!a scos afara cu m%inile goale" .%uca 0*891!
$in nou si din nou, cei ce!l duceau pe paralitic ncercara sa!si faca drum mping%nd prin mul ime,
dar n zadar. @olnavul se uita mpre)ur, prada unui chin de nespus.
"um sa!si piarda nade)dea c%nd a)utorul mult dorit era at%t de aproape# La sugestia lui, prietenii l
purtara p%na sus pe casa si, desfac%nd acoperisul, l cobor%ra la picioarele lui +sus.
"uv%ntarea a fost ntrerupta. M%ntuitorul privi nfa isarea ndurerata si vazu ochii rugatori fi(a i asupra &a.
"unostea bine dorin a fierbinte a acelui suflet mpovarat. ,ristos fusese "el care adusese convingerea de
pacat n constiin a lui, pe c%nd era nca acasa.
"%nd s!a cait de pacatele lui si a crezut n puterea lui +sus de a!l face bine, ndurarea M%ntuitorului i
binecuv%ntase de)a inima. +sus privise cum prima licarire de credin a creste, transform%ndu!se n convingerea
ca *l era singurul a)utor al pacatosului, si vazuse cum se ntarea cu fiecare efort de a veni n prezen a &a.
,ristos l atrasese pe suferind la &ine. Acum, n cuvinte ce atinsera urechea ascultatorului asemenea unui
c%nt, M%ntuitorul zise5 "ndrazneste, fiule. 2acatele i sunt iertate" .Matei 7*31!
2ovara vinei se rostogoli de pe sufletul bolnavului. *l nu se poate ndoi.
"uvintele lui ,ristos dau pe fa a puterea &a de a citi inima. "ine poate tagadui puterea &a de a ierta pacatele#
&peran a ia locul disperarii si bucuria, locul triste ii apasatoare.
$urerea fizica a omului a disparut si ntreaga sa faptura este schimbata. 6ara sa mai ceara vreun alt lucru,
sta ntins, cufundat ntr!o tacere plina de pace, prea fericit sa mai scoata vreun cuv%nt.
Mul i priveau cu un interes care i lasase fara rasuflare, pentru a prinde fiecare gest n aceasta comunicare
ciudata. Mul i sim eau ca spusele lui ,ristos erau un ndemn pentru ei ! oare nu aveau ei sufletele bolnave
din pricina pacatului#
u erau ei nsisi dornici sa fie elibera i de aceasta povara#
nsa fariseii, tem%nduse sa nu!si piarda influen a asupra mul imii, si zisera n inimile lor5
",uleste9 "ine poate sa ierte pacatele, dec%t numai $umnezeu#" .Marcu 3*41
6i(%ndu!&i privirea asupra lor, sub apasarea careia se ascunsera si se trasera napoi, +sus zise5
"2entru ce ave i g%nduri rele n inimile voastre# "aci ce este mai lesne# A zice5 <+ertate i sunt pacatele<
sau a zice5 <&coalate si umbla<# $ar, ca sa sti i ca 6iul omului are putere pe pam%nt sa ierte pacatele,
<&coala!te<, a zis *l slabanogului, <ridica! i patul si du!te acasa.<" .Matei 7*5,/1
Atunci, cel care fusese adus pe o targa la +sus se ridica n picioare cu elasticitatea si taria tinere ii.
&i ndata "si!a ridicat patul si a iesit afara n fa a tuturor; asa ca to i au ramas uimi i si slaveau pe $umnezeu,
si ziceau5 <iciodata n!am vazut asa ceva9<" .Marcu 3*031!
n afara de puterea creatoare, nimic altceva nu ar fi putut restabili sanatatea acelui trup degenerat.
Acelasi glas care, vorbind, a insuflat via a omului creat din ar%na pam%ntului vorbise insufl%nd via a
paraliticului muribund. &i aceeasi putere care a dat via a trupului rennoise si inima. *l, care la crea iune "a zis
si s!a facut", care "a poruncit si a luat fiin a" .Psalm 99*71* vorbise insufl%nd via a sufletului mort n pacate si
nelegiuiri. 8indecarea trupului era o dovada a puterii care rennoise inima. ,ristos i!a poruncit paraliticului sa
se ridice si sa umble, "ca sa sti i", a zis *l "ca 6iul omului are putere pe pam%nt sa ierte pacatele".
2araliticul a gasit n ,ristos vindecare at%t pentru suflet, c%t si pentru trup. *l avea nevoie de sanatate
sufleteasca nainte sa se poata bucura de sanatate trupeasca. nainte ca tulburarea fizica sa poata fi vindecata,
,ristos trebuie sa despovareze mintea si sa cure e sufletul de pacat.
Aceasta lec ie nu ar trebui trecuta cu vederea. Astazi e(ista mii de oameni care sufera de boli fizice si
care, asemenea paraliticului, t%n)esc dupa cuvintele5 "2acatele i sunt iertate". 2ovara pacatului, cu dorin ele lui
nelinistite si nemul umite, este temelia bolilor lor. *i nu pot gasi usurare p%na nu vin la 8indecatorul sufletului.
2acea, pe care numai *l poate s!o dea, ar reda vigoare min ii si sanatate corpului.
;n asemenea efect a avut asupra poporului vindecarea paraliticului, de parca s!ar fi deschis cerul si ar fi
descoperit stralucirile unei lumi mai bune. n timp ce omul care fusese vindecat trecea prin mul ime,
19
binecuv%nt%nd pe $umnezeu la fiecare pas si duc%ndu!si povara de parca era un fulg, oamenii se trageau napoi
ca sa!i faca loc si l priveau av%nd pe fe e o e(presie de teama amestecata cu respect, soptind ncet ntre ei5
""iudate lucruri am vazut astazi" .%uca 8*3/1!
n caminul paraliticului a fost mare bucurie c%nd acesta s!a ntors n familie, duc%nd cu usurin a patul
pe care fusese luat cu gri)a dinaintea lor numai cu pu in timp n urma. &e str%nsesera mpreuna cu lacrimi
de bucurie, abia venindu!le sa!si creada ochilor. *l statea naintea lor n toata puterea barba iei. @ra ele, pe care
ei se obisnuisera sa le vada lipsite de via a, acum erau gata sa se supuna voin ei lui. "arnea, care fusese
smochinita si care avea o culoare plumburie, era acum vie si rosie. ;mbla cu pasi siguri, sanatosi.
@ucuria si speran a se citeau pe fiecare trasatura a fe ei sale; iar n locul semnelor pacatului si suferin ei,
era acum o e(presie de cura enie si pace. Lauda plina de recunostin a se nal a din mi)locul acelui camin,
iar $umnezeu era slavit prin 6iul &au, care redase nade)dea celui deznada)duit si taria celui lovit.
Acest barbat si familia sa erau gata sa!si dea vie ile pentru +sus. ici o ndoiala nu umbrea credin a lor,
nici o nehotar%re nu tulbura loialitatea lor fa a de Acela care adusese lumina n caminul lor ntunecat.
@inecuv%nteaza, suflete, pe $omnul si tot ce este n mine sa binecuv%nteze umele Lui cel sf%nt.
@inecuv%nteaza, suflete, pe $omnul si nu uita nici una din binefacerile Lui9 *l i iarta toate faradelegile tale;
*l i vindeca toate bolile tale; *l i izbaveste via a din groapa; -...1 si te face sa ntineresti iarasi ca vulturul.
$omnul face dreptate si )udecata tuturor celor asupri i. -...1 nu ne face dupa pacatele noastre, u ne pedepseste
dupa faradelegile noastre. -...1 "um se ndura un tata de copiii lui, asa &e ndura $omnul de cei care se tem de
*l. "aci *l stie din ce suntem facu i; si aduce aminte ca suntem ar%na. .Psalm 0<9*0,051
2VREI SA /E 0ACI S1N1/.S;2
"n +erusalim, l%nga 2oarta 'ilor, este o scaldatoare, numita n evreieste @etesda, care are cinci
pridvoare. n pridvoarele acestea zaceau o mul ime de bolnavi, orbi, schiopi, usca i, care asteptau miscarea
apei" .$oan 8*3!91!
La anumite intervale de timp, apele bazinului acestuia erau tulburate, iar credin a populara era ca acest
lucru se datora unei puteri supranaturale si ca oricine intra primul n scaldatoare, dupa tulburarea apelor, era
vindecat de orice boala ar fi avut. &ute de suferinzi veneau n acel loc; nsa erau asa de mul i c%nd apa era
tulburata, nc%t se repezeau nainte, calc%nd n picioare barba i, femei si copii mai slabi dec%t ei.
Mul i nu se puteau apropia de scaldatoare. Mul i care reusisera sa a)unga l%nga ea mureau pe marginea
ei. 6usesera ridicate adaposturi n )urul acestui loc, pentru ca bolnavii sa fie feri i de arsi a n timpul zilei si de
racoarea nop ii. *(istau unii care petreceau noaptea st%nd n aceste pridvoare, t%r%ndu!se zi de zi p%na la
marginea bazinului, n speran a zadarnica de a fi vindeca i.
+sus &e afla n +erusalim. ;mbl%nd singur, par%nd ca mediteaza si &e roaga, *l veni la scaldatoare.
*l i vazu pe bie ii suferinzi n asteptarea acelui lucru pe care ei l credeau singura lor sansa de tamaduire. *l
dorea fierbinte sa!&i e(ercite puterea de vindecare si sa tamaduiasca pe fiecare suferind. nsa era ziua &abatului.
Mul imile mergeau la templu pentru a se nchina si *l stia ca o astfel de lucrare de vindecare ar fi a % at
at%t de mult pre)udeca ile evreilor, nc%t lucrarea &a ar fi fost scurtata.
$ar M%ntuitorul vazu un caz peste masura de nenorocit.
*ra acela al unui barbat care fusese un olog nea)utorat timp de treizeci si opt de ani.
@oala sa era n mare masura rezultatul propriilor lui obiceiuri rele si era considerata ca o )udecata venita
de la $umnezeu. &ingur si fara prieteni, cu sim am%ntul ca era condamnat sa nu aiba parte de ndurarea lui
$umnezeu, suferindul petrecuse ani lungi de mizerie. La vremea c%nd se credea ca apele se vor tulbura, cei care
i depl%ngeau starea de nea)utorare l purtau p%na n pridvor.
$ar, n clipa mult r%vnita, nu avea pe nimeni care sa!l a)ute sa intre n apa.
*l vazuse clipocitul apei, dar nu putuse niciodata sa a)unga mai departe de marginea bazinului.
Al ii, mai puternici dec%t el, aveau sa plon)eze n unde naintea sa.
@ietul suferind, lipsit de a)utor, era incapabil sa concureze cu succes mul imea egoista aflata n busculada.
*forturile sale staruitoare ndreptate nspre singurul sau obiectiv, nelinistea si continua sa dezamagire i
consumau cu repeziciune si ultimele ramasi e de tarie.
@olnavul statea ntins pe asternutul sau, ridic%ndu!si uneori capul sa priveasca nspre bazin, c%nd un chip
plin de bl%nde e si compasiune se apleca spre el si aten ia i fu st%rnita de cuvintele5 "8rei sa te faci sanatos#"
ade)dea i se nfiripa n inima. &im ea ca n vreun fel anume avea sa primeasca a)utor. $ar licarirea
cura)ului sim it se stinse cur%nd. si aminti de c%te ori ncercase sa a)unga la scal!datoare si ca sansele de a mai
20
trai p%na c%nd apa avea sa se tulbure din nou erau mici. &e ntoarse, spun%nd obosit5 "$oamne, n!am pe nimeni
sa ma bage n scaldatoare c%nd se tulbura apa; si, p%na sa ma duc eu, se pogoara altul naintea mea."
+sus i porunceste5 "&coala!te, ridica! i patul si umbla" .$oan 8*/,61!
"u speran e noi, bolnavul priveste catre +sus. *(presia fe ei &ale, tonul vocii &ale sunt ceva cu totul
aparte. $inspre *l vine parca iubire si putere. "redin a ologului se prinde de cuv%ntul lui ,ristos. 6ara sa puna
vreo ntrebare, si concentreaza voin a spre a + se supune si, fac%nd aceasta, tot corpul sau l asculta.
6iecare nerv, fiecare muschi pulseaza, strabatut de o via a noua, si membrele sale bolnave se pun
n miscare, pline de sanatate. :idic%ndu!se n picioare, pleca n calea sa cu pasi siguri, sanatosi, laud%ndu!L
pe $umnezeu si bucur%ndu!se de taria pe care abia o capatase.
+sus nu!i daduse paraliticului nici o asigurare ca va primi a)utor divin.
'mul ar fi putut spune5 "$oamne, daca vrei sa ma faci sanatos, ma voi supune cuv%ntului Tau."
&!ar fi putut poticni n ndoiala si astfel si!ar fi pierdut singura lui sansa de tamaduire. $ar nu, el a crezut
cuv%ntul lui ,ristos, a crezut ca fusese facut sanatos; el a facut imediat un efort, iar $umnezeu i!a dat puterea; a
vrut sa mearga si a mers cu adevarat. Ac ion%nd dupa cuv%ntul lui ,ristos, el a fost nsanatosit.
2rin pacat, am fost desprinsi de via a lui $umnezeu. &ufletele noastre sunt cuprinse de paralizie.
2rin noi nsine, nu suntem n stare sa ducem o via a de sfin enie, asa cum nu era n stare sa umble cel
paralizat. Mul i si dau seama de neputin a lor; ei t%n)esc dupa acea via a spirituala care i va aduce n armonie
cu $umnezeu si se straduiesc s!o ob ina. $ar n zadar. *i striga cu disperare5 "', nenorocitul de mine9 "ine ma
va scapa din acest trup de moarte#" .'omani 4*351
Acesti oameni descura)a i, nclesta i n lupta, sa priveasca n sus. M%ntuitorul &e pleaca asupra celor
rascumpara i prin s%ngele &au, spun%nd cu o gingasie si o mila de nedescris5 "8rei sa te faci sanatos#" *l i
spune sa te ridici n sanatate si pace. u astepta sa sim i ca esti nsanatosit. "rede n cuv%ntul M%ntuitorului.
2une! i voin a de partea lui ,ristos. 8oin a de a!+ slu)i ! si fac%nd dupa cuv%ntul &au, vei primi tarie.
'ricare ar putea fi raul practicat, patima dominanta care, prin ndelunga ngaduin a, leaga at%t trupul, c%t si
sufletul, po i fi izbavit de ea prin ,ristos, care doreste mult sa o faca.
*l va da via a sufletului care este "mort n pacate" .Efeseni 3*01!
*l va elibera robul care este inut prin slabiciune si nenorocire n lan urile pacatului.
&entimentul pacatuirii a otravit izvoarele vie ii.
$ar ,ristos spune5 "8oi ridica pacatele tale; i voi da pace, te!am rascumparat cu s%ngele Meu.
*sti al Meu. ,arul Meu va ntari voin a ta slabita; voi ndeparta de la tine cain a pentru pacat." "%nd ispitele te
asalteaza, c%nd gri)ile si nedumeririle te ncon)oara, c%nd, deprimat si descura)at, esti gata sa te lasi cuprins de
disperare, priveste la +sus si ntunericul care te nvaluie va fi risipit de stralucirea puternica a prezen ei &ale.
"%nd pacatul se lupta pentru a stap%ni sufletul tau si i mpovareaza constiin a, priveste catre M%ntuitorul.
,arul &au este ndestulator pentru a birui pacatul. +nima ta recunoscatoare, care tremura din pricina
nesiguran ei, sa se ntoarca spre *l. 2rinde!te de nade)dea pusa naintea ta. ,ristos asteapta sa te adopte n
familia &a. Taria &a va a)uta slabiciunii tale; *l te va conduce pas cu pas.
2une i m%na ntr!a Lui si lasa!L sa te calauzeasca.
&a nu sim i niciodata ca ,ristos este departe. *l este ntotdeauna aproape.
2rezen a &a iubitoare te ncon)oara. "auta!L ca pe ;nul care doreste sa fie gasit de tine.
*l doreste nu numai sa!+ atingi vesmintele, ci sa si umbli cu *l ntr!o comuniune nencetata.
2DU-/E I NU $AI P1C1/UI2
&arbatoarea "orturilor abia se terminase. 2reo ii si rabinii din +erusalim fusesera nfr%n i n uneltirile lor
mpotriva lui +sus si, c%nd s!a lasat seara, "s!a ntors fiecare acasa.
$ar +sus &!a dus la Muntele Maslinilor" .$oan 4*89; 6*01!
$in fram%ntarea si zapaceala ceta ii, depart%ndu!se de mul imile nelinistite si de rabinii perfizi, +sus &!a
ntors n linistea dumbravilor de maslini, unde putea fi singur cu $umnezeu. nsa dis!de!diminea a, *l &!a
rentors la templu; si c%nd poporul s!a str%ns n )urul &au, &!a asezat si a nceput sa!i nve e.
nsa cur%nd a fost ntrerupt. ;n grup de farisei si carturari se apropie de *l, t%r%nd cu ei o femeie de!a
dreptul ngrozita, pe care o acuzau cu strigate aprinse de ura de a fi calcat porunca a saptea.
mping%nd!o naintea lui +sus, ei zisera, arat%ndu!+ respect n mod ipocrit5 "nva atorule, femeia aceasta a fost
prinsa chiar c%nd faptuia adulterul. Moise, n lege, ne!a poruncit sa ucidem cu pietre pe unele ca acestea.
Tu deci ce zici#" .$oan 6*5!81
21
2retinsul lor respect ascundea o uneltire subtila, menita sa!L distruga. $aca o achita pe femeie, +sus
putea fi acuzat ca a dispre uit legea lui Moise. $aca declara ca e vrednica de moarte, putea fi acuzat naintea
romanilor ca fiind unul care si asuma o autoritate care nu le apar ine dec%t lor.
+sus privi aceasta scena ! victima tremur%nd, cuprinsa de rusine, demnitarii cu fe e mpietrite, lipsi i si de
cea mai usoara mila omeneasca. $uhul &au, de o puritate nepatata, se nfiora la aceasta priveliste. 6ara sa dea
vreun semn ca auzise ntrebarea, &e apleca si, fi(%ndu!&i privirile n pam%nt, ncepu sa scrie n praf.
2ierz%ndu!si rabdarea din cauza nt%rzierii Lui si aparentei &ale indiferen e, acuzatorii se trasera mai
aproape, insist%nd ca *l sa acorde aten ie acestei chestiuni. nsa, c%nd privirile lor, care o urmareau pe cea a lui
+sus, cazura asupra caldar%!mului, la picioarele &ale, glasurile le amu ira. Acolo, scrise naintea lor, erau
secretele vinovate ale propriilor lor vie i.
:idic%ndu!&e si fi(%ndu!&i ochii asupra mai marilor care uneltisera mpotriva Lui, +sus spuse5
""ine dintre voi este fara pacat, sa arunce cel dint%i cu piatra n ea".$oan 6*41!
&i, plec%ndu!&e iarasi, continua sa scrie.
*l nu ndepartase legea mozaica si nici nu violase principiul autorita ii :omei. Acuzatorii erau nfr%n i.
Acum, cu vesmintele pretinsei lor sfin enii sf%siate de pe ei, stateau ! vinova i si condamna i ! n
prezen a cura eniei infinite. Tremur%nd de teama ca nu cumva faradelegea ascunsa a vie ilor lor sa fie data n
vileag naintea mul imii, se furisara de acolo cu capetele plecate si privirile n pam%nt, parasindu!si victima n
prezen a milostivului M%ntuitor.
+sus &e scula si spuse, privind catre femeie5 "6emeie, unde sunt acuzatorii tai# imeni nu te!a condamnat#"
"imeni, $oamne", +!a spus ea. &i +sus i!a zis5
"ici *u nu te condamn. $u!te si sa nu mai pacatuiesti9" .$oan 6*0<!001
6emeia statuse naintea lui +sus, ghemuindu!se de frica. "uvintele &ale5 ""ine dintre voi este fara pacat,
sa arunce cel dint%i cu piatra n ea", a)unsesera la urechile ei ca o sentin a la moarte.
*a nu ndraznea sa!si ridice ochii catre fa a M%ntuitorului, ci si astepta moartea n tacere. "u uimire,
vazu cum acuzatorii ei pleaca fara un cuv%nt si teribil de buimaci i; apoi a)unsera la ea acele cuvinte pline de
speran a5 "ici *u nu te condamn. $u!te si sa nu mai pacatuiesti". +nima i se topi si, arunc%ndu!se la picioarele
lui +sus, si declara, suspin%nd, dragostea plina de recunostin a si si marturisi pacatele, vars%nd lacrimi amare.
Acesta a fost pentru ea nceputul unei noi vie i, o via a de cura enie si pace, devotata lui $umnezeu.
2rin ridicarea acestui suflet cazut, +sus a sav%rsit o minune mai mare dec%t aceea a vindecarii celei mai
cumplite boli fizice; *l a vindecat o maladie spirituala care duce la moarte vesnica. Aceasta femeie care s!a
pocait a devenit una dintre cele mai statornice urmase ale &ale. *a si!a aratat recunostin a pentru ndurarea &a
iertatoare printrun devotament si o iubire )ertfitoare de sine. 2entru aceasta femeie pacatoasa, lumea nu avusese
dec%t dispre si sila; nsa "elui fara de pacat +!a fost mila de slabiciunea ei si i ntinse m%na n a)utor.
"%nd fariseii ipocri i au acuzat!o, +sus a ndemnat!o5 "$u!te si sa nu mai pacatuiesti".
8eni i totusi sa ne )udecam, zice $omnul. $e vor fi pacatele voastre cum e c%rm%zul, se vor face albe ca
zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca l%na!.$saia 0* 061
+sus cunoaste mpre)urarile n care evolueaza fiecare suflet. "u c%t este mai mare vinova ia pacatosului,
cu at%t mai multa nevoie are acesta de M%ntuitorul. +nima &a plina de iubire si compasiune divina bate cu cea
mai mare putere mai ales pentru cel care este prins n modul cel mai deznada)duit n capcanele vra)masului.
*l a semnat actele de eliberare a neamului omenesc cu propriul &au s%nge.
+sus nu doreste ca aceia care au fost cumpara i cu un asemenea pre sa devina )ucarii ale ispitelor
dusmanului. *l nu vrea ca noi sa fim birui i si sa pierim. *l, care a nchis gura leilor n groapa n care se aflau si
care a umblat mpreuna cu martorii &ai credinciosi n mi)locul flacarilor, este tot at%t de binevoitor sa lucreze
pentru noi, pentru a sterge orice rau din firea noastra. Astazi, *l sta n fa a altarului ndurarii, nfa is%ndu!+ lui
$umnezeu rugaciunile celor care doresc a)utorul &au. *l nu respinge nici un suflet nlacrimat si pocait. *l va
oferi iertare tuturor celor care vin la *l pentru ndurare si refacere. *l nu spune nimanui tot ce ar putea dezvalui,
ci invita fiecare suflet temator sa prinda cura). 'ricine vrea se poate prinde de taria lui $umnezeu si face pace
cu *l, iar *l va accepta pacea.
&ufletele care vin la +sus pentru a se refugia sunt nal ate mai presus de cei care le acuza si de limbile
g%lcevitoare. ici un om si nici un nger rau nu poate pune sub acuza ie aceste suflete.
,ristos le uneste cu propria &a natura divino!umana. *le stau l%nga marele purtator al pacatelor, n lumina care
vine de la tronul lui $umnezeu. &%ngele lui ,ristos cura a "de orice pacat" .0 $oan 0*41!
22
""ine va ridica vreo acuza ie mpotriva alesilor lui $umnezeu# $umnezeu este Acela care ndrepta este.
"ine!i va condamna# ,ristos a murit9 @a mai mult, *l a si nviat, sta la dreapta lui $umnezeu si mi)loceste
pentru noi" .'omani 6*99!951! ,ristos a aratat ca are un control deplin asupra v%nturilor, valurilor si asupra
oamenilor poseda i de demoni. *l, care a linistit furtuna si a calmat marea agitata, a rostit cuvinte de pace
min ilor ratacite si nabusite de &atana. n sinagoga din "apernaum, +sus vorbea de misiunea &a de a!i elibera pe
cei care sunt robi ai pacatului. A fost ntrerupt de un strigat de groaza.
;n nebun a iesit alerg%nd din mi)locul oamenilor, ip%nd5 ",a9 "e avem noi a face cu Tine, +suse din azaret#
Ai venit sa ne pierzi# Te stiu cine esti5 *sti &f%ntul lui $umnezeu9" .Marcu 0* 351!
+sus l!a certat pe demon, zic%nd5 "Taci si iesi afara din omul acesta9 &i demonul, dupa ce l!a tr%ntit )os,
n mi)locul adunarii, a iesit afara din el, fara sa!i faca vreun rau" .%uca 5*981!
"auza nenorocirii acestui om se afla n propria sa via a. 6usese fascinat de placerile pacatului si se
g%ndise sa faca din via a o imensa distrac ie. estap%nirea de sine si frivolitatea pervertisera atributele nobile
ale naturii sale, iar &atana pusese stap%nire deplina asupra lui.
:emuscarile au venit prea t%rziu. "%nd ar fi fost dispus sa!si sacrifice averea si placerile pentru a!si
rec%stiga barba ia pierduta, devenise neputincios n str%nsoarea celui rau.
n prezen a M%ntuitorului, se trezi n el dorin a fierbinte dupa libertate; nsa demonul se mpotrivea
puterii lui ,ristos. "%nd omul ncerca sa ceara a)utor de la +sus, duhul cel rau puse cuvintele n gura lui si el
striga cu o frica agonizanta. $emonizatul n elesese oarecum ca se afla n prezen a ;nuia care l putea elibera;
nsa, c%nd ncerca sa se apropie c%t sa poata fi atins de acea m%na puternica, voin a altuia l inu; cuvintele altuia
au fost rostite prin el.
"onflictul dintre puterea lui &atana si propria sa dorin a de libertate era ngrozitor.
2area ca omul acesta torturat trebuia sa!si piarda via a n aceasta lupta cu dusmanul, care nsemnase pentru
el ruina barba iei sale. nsa M%ntuitorul vorbi cu autoritate si l elibera pe cel robit.
'mul care fusese posedat statea naintea oamenilor ului i, n deplina stap%nire de sine.
"u o voce din care razbatea bucuria, l lauda pe $umnezeu pentru izbavirea sa.
'chiul care nu demult era luminat de focul nebuniei acum stralucea, fac%nd dovada deplinei constien e, si se
umpluse de lacrimi ale recunostin ei.
'amenii erau mu i de uimire. $e ndata ce si recapatasera graiul, e(clamara unii catre al ii5
""e este aceasta# "e nva atura noua este aceasta#
*l porunceste cu autoritate chiar si duhurilor necurate si ele l asculta9" .Marcu 0*341
&i astazi e(ista mul i oameni care se afla sub puterea duhurilor rele, cum a fost demonizatul din
"apernaum. To i cei care se ndeparteaza de bunavoie de poruncile lui $umnezeu se plaseaza sub controlul lui
&atana. Mul i oameni se )oaca cu raul, g%ndindu!se ca se pot despar i de el dupa bunul lor plac; ei nsa sunt
ademeni i tot mai departe, p%na c%nd descopera ca sunt stap%ni i de o voin a mai puternica dec%t a lor.
*i nu pot scapa de puterea ei misterioasa. ;n pacat tainic sau o pasiune dominanta i poate ine n robie,
neputinciosi ca si demonizatul din "apernaum.
Totusi, starea n care se afla nu este fara scapare. $umnezeu nu ne controleaza min ile fara
consim am%ntul nostru; dar fiecare om e liber sa aleaga ce putere vrea sa stap%neasca asupra sa.
imeni n!a a)uns sa decada ntr!at%t si nimeni nu este at%t de rau, nc%t sa nu mai poata gasi dezlegare n
,ristos. n locul rugaciunii, demonizatul nu putea rosti dec%t cuvintele lui &atana; apelul nerostit al inimii a fost
totusi auzit. ici un strigat al vreunui suflet aflat n nevoie, chiar daca nu va consta n cuvinte inteligibile, nu va
trece neluat n seama. "ei care consimt sa intre n rela ia de legam%nt cu $umnezeu nu sunt lasa i n puterea lui
&atana sau n slabiciunea propriei lor firi.
"&e poate lua prada de la cel puternic# &i poate sa scape de asupritor cel care este prizonier#
$a, zice $omnul, prada celui puternic i va fi luata si cel prins de asupritor va scapa; caci *u voi lupta cu cei
care se lupta cu tine si voi scapa pe fiii tai" .$saia 57*35!381!
Minunata va fi lucrarea de transformare n cel care si deschide prin credin a usa inimii naintea M%ntuitorului.
2V1 DAU PU/ERE2
"a si cei doisprezece apostoli, cei saptezeci de ucenici pe care i!a trimis mai t%rziu ,ristos au primit
nzestrari supranaturale, ca o pecete a misiunii lor. "%nd lucrarea lor a fost mplinita, ei s!au ntors bucurosi,
zic%nd5 "$oamne, chiar si demonii ne sunt supusi n umele Tau9" +sus raspunse5 "Am vazut pe &atana caz%nd
ca un fulger din cer" .%uca 0<*04!061!
23
$in acel moment, urmasii lui ,ristos trebuia sa!l priveasca pe &atana ca pe un dusman nvins. 2e cruce,
+sus avea sa c%stige biruin a pentru ei; acea biruin a dorea *l sa fie acceptata de catre ei ca fiind a lor proprie.
"+ata", a zis *l, "va dau putere sa calca i peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vra)masului si nimic
nu va va putea vatama" .%uca 0<*071!
Taria atotputernica a $uhului &f%nt este apararea oricarui suflet zdrobit. ,ristos nu va permite ca vreun
om care n pocain a si credin a +!a cerut protec ie sa treaca sub puterea vra)masului.
*ste adevarat ca &atana este o fiin a puternica; nsa mul umim lui $umnezeu ca avem un M%ntuitor tare, care
l!a aruncat pe cel rau din ceruri. &atana este mul umit c%nd preamarim puterea lui.
$e ce sa nu vorbim despre +sus# $e ce sa nu preamarim puterea si iubirea &a#
"urcubeul fagaduin ei, care ncon)oara tronul de sus, este o marturie vesnica pentru faptul ca "at%t de
mult a iubit $umnezeu lumea, nc%t a dat pe singurul &au 6iu nascut pentru ca oricine crede n *l sa nu piara,
ci sa aiba via a vesnica" .$oan 9*0/1!
Acesta da marturie ;niversului ca $umnezeu nu!&i va uita niciodata copiii n lupta cu raul.
2entru noi, el este o asigurare ca vom avea tarie si protec ie at%ta timp c%t nsusi tronul va e(ista.
&i daca nu gasi i cu cale sa slu)i i $omnului, alege i astazi cui vre i sa slu)i i5 sau dumnezeilor carora
le slu)eau parin ii vostri dincolo de :%u, sau dumnezeilor Amori ilor n a caror ara locui i.
"%t despre mine, eu si casa mea vom slu)i $omnului. .$osua 35* 081!
Mntuit pentru a slu+i
"$u!te si arata ce lucruri mari a facut $umnezeu pentru tine."
* diminea a pe marea 3alileii. +sus si ucenicii &ai au a)uns la arm dupa o noapte furtunoasa petrecuta
pe apa si lumina soarelui abia rasarit atinge marea si uscatul, aduc%nd parca o binecuv%ntare a pacii.
"%nd pasesc nsa pe arm, sunt nt%mpina i de o priveliste mult mai grozava dec%t marea fram%ntata de vi)elie.
$intr!un loc ascuns, dintre morminte, doi oameni iesi i din min i se arunca asupra lor, parca pentru a!i
rupe n buca i. $e acesti oameni at%rna resturi din lan urile pe care le!au rupt c%nd au scapat din locul n care
fusesera lega i. "arnea le este sf%siata si s%nger%nda si ochii lor arunca priviri pline de ura prin parul lung si
nc%lcit ! pare ca din ei a fost stearsa orice asemanare cu fiin ele omenesti.
Aratau mai degraba ca niste fiare salbatice dec%t ca oamenii.
;cenicii si tovarasii lor o iau la fuga, ngrozi i; dar numaidec%t observa ca +sus nu este cu ei si se ntorc
sa!L caute. *l sta acolo unde L!au lasat. *l, care a linistit furtuna, care l!a nfruntat mai nainte pe &atana si l!a
biruit, nu fuge dinaintea acestor demoni. "%nd cei doi oameni se apropie de *l, scr%snind din din i si fac%nd
spume la gura, +sus ridica acea m%na care a facut semn valurilor sa se calmeze, iar oamenii nu pot sa se apropie
mai mult. *i stau doar naintea Lui, turb%nd, dar neputinciosi.
*l porunceste cu autoritate spiritelor necurate sa iasa din ei.
@ie ii oameni si dau seama ca au n apropierea lor pe ;nul care i poate salva de demonii care i
tortureaza. "ad la picioarele M%ntuitorului pentru a implora ndurare; nsa, c%nd si deschid buzele, demonii
vorbesc prin ei, strig%nd5 ""e avem noi cu Tine, +suse, 6iul lui $umnezeu#
Ai venit aici sa ne chinuiesti nainte de vreme#" .Matei 6*371
$uhurile rele sunt for ate sa elibereze victimele si o schimbare minunata se petrece cu cei demoniza i.
Lumina straluceste n min ile lor. 'chii lor reflecta constien a de sine. nfa isarea lor, deformata at%t de
mult timp dupa chipul lui &atana, devine dintr!o data bl%nda, m%inile lor m%n)ite de s%nge se linistesc si oamenii
si nal a vocile n lauda la adresa lui $umnezeu.
ntre timp, demonii, arunca i afara din salasurile trupurilor omenesti, au intrat n porci si i!au mpins
catre nimicire. 2azitorii porcilor pleaca n graba pentru a spune ce s!a nt%mplat si tot poporul de acolo se aduna
pentru a!L nt%lni pe +sus. "ei doi demoniza i fusesera teroarea acelui inut. Acum, acesti oameni sunt mbraca i
si cu mintea ntreaga, sez%nd la picioarele lui +sus, ascult%nd cuvintele &ale si slavind umele "elui care i
vindecase. nsa cei care privesc aceasta scena minunata nu se bucura. 2ierderea porcilor li se pare mai
importanta dec%t izbavirea acestor ostateci ai lui &atana. ngrozi i, ei se str%ng cu to ii n )urul lui +sus,
implor%ndu!L sa plece de la ei, iar *l accepta, mbarc%ndu!&e imediat pentru a a)unge pe celalalt mal.
"aci mie nu mi!e rusine de *vanghelia lui ,ristos; fiindca ea este puterea lui $umnezeu pentru
m%ntuirea fiecaruia care crede5 nt%i a +udeului, apoi a 3recului" .'omani 0* 0/1!
&entimentul pe care!l ncearca demoniza ii elibera i este nsa cu totul diferit. *i doresc tovarasia
+zbavitorului lor. n prezen a &a, ei nu se mai simt amenin a i de demonii care le!au torturat vie ile si le!au irosit
barba ia. "%nd +sus este pe punctul de a intra n barca, ei se in dupa *l, ngenuncheaza la picioarele &ale si l
24
roaga umili sa!i lase sa ram%na l%nga *l, unde puteau asculta cuvintele &ale.
nsa +sus i ndeamna sa mearga acasa si sa spuna ce lucruri mari a facut $omnul pentru ei.
+ata o lucrare pe care o au de facut ! sa mearga ntr!un camin pag%n si sa spuna despre binecuv%ntarile
pe care le!au primit de la +sus. Le este greu sa fie despar i i de M%ntuitorul lor. Mari dificulta i i vor mpovara
c%nd se vor alatura consatenilor lor pag%ni. +ar ndelunga lor izolare de societate se pare ca i!a descalificat
pentru aceasta lucrare. nsa, de ndata ce *l le arata care este sarcina lor, ei sunt gata sa se supuna.
*i nu numai ca au spus despre +sus familiilor lor si vecinilor, dar au batut cu piciorul ntregul $ecapole,
vestind pretutindeni puterea &a de a m%ntui si descriind cum au fost elibera i de demoni.
$esi oamenii din 3herghesa nu!L primisera pe +sus, *l nu i!a lasat n ntunericul ales de ei. "%nd L!au
rugat sa plece de la ei, nu auzisera cuvintele &ale. *rau n necunostin a de ceea ce respingeau.
$e aceea, *l a trimis lumina catre ei, prin aceia pe care nu ar fi refuzat sa!i asculte.
2rovoc%nd nimicirea porcilor, &atana avea n plan sa!i ndeparteze pe oameni de M%ntuitorul si sa
mpiedice predicarea *vangheliei n acea regiune. nsa, chiar aceasta nt%mplare a ridicat ntregul inut n
picioare, asa cum nimic altceva n!ar fi reusit s!o faca, si le!a atras aten ia asupra lui ,ristos.
$esi ,ristos plecase, oamenii pe care i vindecase ramasesera ca martori ai puterii Lui. "ei care fusesera unelte
ale prin ului ntunericului au devenit canale de lumina, mesageri ai 6iului lui $umnezeu.
"%nd +sus &!a rentors n $ecapole, oamenii s!au adunat n numar mare n )urul &au si, timp de trei zile, mii de
persoane din toate inuturile nvecinate au auzit solia m%ntuirii.
"ei doi fosti demoniza i au fost primii misionari pe care i!a trimis ,ristos sa predice *vanghelia n
inutul $ecapole. Acesti oameni ascultasera cuvintele &ale numai un scurt timp.
;rechile lor nu mai auzisera vreodata vreo predica de pe buzele &ale. *i nu puteau instrui poporul asa cum
puteau s!o faca ucenicii, care fusesera zilnic cu ,ristos. $ar erau n stare sa spuna ceea ce stiau; ceea ce
vazusera, auzisera si sim isera ei nsisi cu privire la puterea M%ntuitorului.
Acesta este un lucru pe care l poate face orice persoana a carei inima a fost atinsa de harul lui $umnezeu.
Acesta este tipul de martor pe care l cheama $omnul nostru si din lipsa caruia lumea piere.
*vanghelia trebuie sa fie prezentata nu ca o teorie lipsita de via a, ci ca o for a vie, capabila sa schimbe via a.
$umnezeu doreste ca slu)itorii &ai sa dea marturie despre faptul ca, prin harul &au, oamenii pot avea un
caracter asemenea lui ,ristos si se pot bucura n siguran a marii &ale iubiri.
*l vrea ca noi sa dam marturie despre faptul ca nu va putea fi satisfacut p%na c%nd to i cei ce vor accepta
m%ntuirea nu sunt refacu i si repusi n privilegiile lor sfinte ca fii si fiice ale &ale.
*l i accepta cu bucurie chiar si pe aceia ale caror cai au fost )ignitoare n cel mai nalt grad naintea &a.
"%nd ei se caiesc, *l le da &piritul &au divin si i trimite n tabara celor neloiali Lui, pentru a vesti ndurarea &a.
&uflete care au fost degradate p%na la starea de instrumente ale lui &atana sunt totusi, prin puterea lui
,ristos, transformate n mesageri ai drepta ii si sunt trimise pentru a spune ce lucruri mari a facut $omnul
pentru ele si cum a avut mila fa a de ele.
PE /INE /E V.I "1UDA 01R1 :NCE/ARE2
$upa ce femeia din "apernaum fusese vindecata prin atingerea credin ei, +sus a vrut ca ea sa recunoasca
binecuv%ntarea pe care o primise. $arurile pe care le ofera *vanghelia nu trebuie sa fie nsusite prin furt si nici
nu trebuie sa ne bucuram de ele n taina.
"8oi mi sunte i martori", zice $omnul, "ca *u sunt $umnezeu." .$saia 59*031!
Marturisirea noastra despre credinciosia &a este mi)locul ales de "er pentru dezvaluirea lui ,ristos
lumii. oi trebuie sa recunoastem harul &au asa cum este facut cunoscut prin oamenii sfin i din vechime; nsa
lucrul care va fi cel mai eficient este marturia venita din propria noastra e(perien a.
&untem martori ai lui $umnezeu n masura n care descoperim n noi nsine lucrarea unei puteri de
sorginte divina. 6iecare individ are o via a deosebita de a tuturor celorlal i si o e(perien a care difera n mod
radical de a lor. $umnezeu doreste ca lauda noastra sa se nal e catre *l, purt%nd amprenta specifica a
personalita ii noastre. Aceste pre ioase recunoasteri spre lauda slavei harului &au, c%nd sunt spri)inite de o via a
asemanatoare cu a lui ,ristos, au o putere irezistibila, care lucreaza pentru salvarea de suflete.
*ste spre propriul nostru c%stig sa pastram n memorie amintirea nealterata a fiecarui dar al lui
$umnezeu. 2rin acest mi)loc, credin a este ntarita sa ceara si sa primeasca mai mult si mai mult.
*(ista ncura)are mai mare pentru noi n cea mai marunta dintre binecuv%ntarile pe care le primim noi
nsine de la $umnezeu dec%t n toate relatarile pe care le putem citi despre credin a si e(perien a altora.
25
&ufletul care raspunde harului lui $umnezeu va fi ca o gradina udata. &anatatea i va nflori cu repeziciune;
lumina lui va rasari n ntuneric, iar slava $omnului se va vedea asupra lui.
"um voi rasplati $omnului toate binefacerile Lui fa a de mine# 8oi nal a paharul izbavirilor si voi chema
umele $omnului. mi voi mplini )uruin ele facute $omnului n fa a ntregului &au popor. .Psalm00/*03,051
8oi c%nta $omnului c%t voi trai, voi lauda pe $umnezeul meu c%t voi fi. 6ie placute Lui cuvintele mele9
Ma bucur de $omnul. .Psalm 0<5*99!951
"ine va putea spune ispravile mare e ale $omnului# "ine va putea vesti lauda Lui# .Psalm 0</*31
Lauda i pe $omnul, chema i umele Lui9 6ace i cunoscut printre popoare ispravile Lui9
"%nta i, c%nta i n cinstea Lui. .Psalm 0<8*0!31!
8orbi i despre toate minunile Lui9 6ali i!va cu umele Lui cel sf%nt9 &a se bucure inima celor ce cauta
pe $omnul9" .Psalm 0<8*3!91
6iindca bunatatea Ta pre uieste mai mult dec%t via a, de aceea buzele mele c%nta laudele Tale -...1
Mi se satura sufletul ca de niste bucate grase si miezoase si gura mea Te lauda cu strigate de bucurie pe buze,
c%nd miaduc aminte de Tine n asternutul meu si c%nd ma g%ndesc la Tine n timpul priveghiurilor nop ii.
"aci Tu esti a)utorul meu, si sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale. .Psalm /9*9,41
Ma ncred n $umnezeu si nu ma tem de nimic5 "e pot sa!mi faca niste oameni# $umnezeule, trebuie sa
mplinesc )uruin ele pe care si le!am facut; i voi aduce )ertfe de mul umire.
"aci mi!ai izbavit sufletul de la moarte, mi!ai ferit picioarele de cadere, ca sa umblu naintea lui $umnezeu,
n lumina celor vii. .Psalm 8/*00,091
&f%ntul lui +srael9 "%nd Te voi lauda, voi fi cu bucuria pe buze, cu bucuria n sufletul pe care mi l!ai
izbavit; si limba mea va vesti zi de zi dreptatea Ta -...1 "aci Tu esti nade)dea mea, $oamne, $umnezeule9
n Tine ma ncred din tinere ea mea. -...1 2e Tine Te laud fara ncetare. .Psalm 40*33,35!8!/1
$in neam n neam i voi pomeni umele5 de aceea n veci de veci Te vor lauda popoarele. .Psalm 58*041
201R1 P"A/1 A I PRI$I/8 01R1 P"A/1 S1 DA I.2
+nvita ia *vangheliei nu trebuie ngustata si prezentata numai c%torva alesi, care, credem noi, ne
onoreaza daca o accepta. &olia trebuie vestita tuturor.
"%nd $umnezeu si binecuv%nteaza copiii, n!o face doar pentru propriul lor bine, ci si pentru binele lumii.
"%nd *l si revarsa darurile asupra noastra, aceasta este pentru ca noi sa le putem nmul i, daruindu!le si
altora. 6emeia din &amaria care a vorbit cu +sus la f%nt%na lui +acov abia!L gasise pe M%ntuitorul, ca a si adus
pe al ii la *l. *a s!a dovedit o misionara mai eficienta dec%t propriii &ai ucenici.
Acestia n!au vazut nimic n &amaria care sa fie un semn ca aici se deschidea un c%mp promi ator.
3%ndurile lor erau fi(ate asupra unei mari lucrari, care avea sa fie nfaptuita n viitor.
*i n!au vazut ca tocmai n )urul lor era o recolta de cules. nsa, prin femeia pe care ei au dispre uit!o, o cetate
ntreaga a fost adusa n ascultare de +sus. *a a dus de ndata lumina conceta enilor ei.
Aceasta femeie reprezinta lucrarea unei credin e practice n ,ristos. 'rice ucenic sincer se naste n
mpara ia lui $umnezeu ca misionar. ici nu apuca sa!L cunoasca bine pe M%ntuitorul, ca doreste sa le faca si
altora cunostin a cu *l. Adevarul m%ntuitor si sfin itor nu poate fi nchis n inima lui. "el care bea din apa vie
devine un izvor al vie ii. "el ce primeste devine un datator. ,arul lui ,ristos n suflet este ca un izvor n desert,
%snind pentru a!i nviora pe to i si fac%ndu!i pe cei ce sunt gata sa piara dornici sa bea din apa vie ii. 6ac%nd
aceasta lucrare, este primita o binecuv%ntare mai mare dec%t daca am lucra doar spre folosul nostru personal.
Lucr%nd pentru a rasp%ndi vestile bune ale m%ntuirii, suntem adusi aproape de M%ntuitorul.
$espre cei ce primesc harul &au, $omnul spune5 "Le voi face, pe ele si mpre)urimile dealului Meu, o pricina
de binecuv%ntare; le voi trimite ploaie la vreme, si aceasta va fi o ploaie binecuv%ntata9" .Ezechiel 95*3/1!
"n ziua de pe urma, care era ziua cea mare a praznicului, +sus a stat n picioare si a strigat5 <$aca
nseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea. "ine crede n Mine, din inima lui vor curge r%uri de apa vie, cum
zice &criptura<" .$oan 4*94!961!
"ei ce primesc trebuie sa le faca parte si altora. $in toate par ile vin strigate de a)utor.
$umnezeu i cheama pe oameni sa le slu)easca semenilor lor cu bucurie. Trebuie c%stigate coroane nemuritoare;
mpara ia cerurilor trebuie dob%ndita; lumea, care piere n necunostin a, trebuie luminata.
"u zice i voi ca mai sunt patru luni p%na la seceris# +ata, *u va spun5
:idica i!va ochii si privi i holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceris.
"ine secera, primeste o plata si str%nge roada pentru via a vesnica" .$oan 5*98!9/1!
&uie!te pe un munte nalt, ca sa vestesti &ionului vestea cea buna; nal a! i glasul cu putere, ca sa vestesti
26
+erusalimului vestea cea buna; nal a! i glasul, nu te teme, si spune ceta ilor lui +uda5
"+ata $umnezeul vostru9" .$saia 5<* 71
Timp de trei ani au avut ucenicii nainte e(emplul minunat al lui +sus. 4i de zi au umblat si au vorbit cu
*l, auzind cuvintele &ale de nviorare adresate celor obosi i si mpovara i si vaz%nd manifestarile puterii Lui n
folosul celor bolnavi si napastui i. "%nd a sosit timpul sa!i lase, *l le!a dat har si putere pentru ca ei sa duca mai
departe lucrarea &a, n umele Lui. Trebuia ca ei sa mprastie pretutindeni lumina *vangheliei &ale de iubire si
vindecare. +ar M%ntuitorul a fagaduit ca prezen a &a i va nso i ntotdeauna.
2rin $uhul &f%nt, *l avea sa fie chiar mai aproape de ei ca atunci c%nd umbla n mod vizibil printre oameni.
Lucrarea pe care au facut!o ucenicii trebuie s!o facem si noi. 6iecare crestin trebuie sa fie un misionar.
Trebuie sa slu)im cu simpatie si compasiune celor ce au nevoie de a)utor, caut%nd cu o seriozitate lipsita
de egoism sa usuram necazurile omenirii suferinde.
To i pot gasi ceva de facut. imeni nu trebuie sa simta ca nu e(ista nici un loc n care poate lucra pentru
,ristos. M%ntuitorul &e identifica pe &ine cu fiecare copil al omenirii. 2entru ca noi sa putem deveni membri ai
familiei ceresti, *l a devenit membru al familiei omenesti. *l este 6iul omului si astfel este frate cu fiecare fiu si
fiica a lui Adam. ;rmasii &ai nu trebuie sa se simta izola i de lumea care piere n )urul lor. *i sunt o parte din
marea esatura a omenirii, iar cerul i priveste ca fiind fra i at%t cu cei pacatosi, c%t si cu sfin ii.
Milioane si milioane de fiin e omenesti, aflate n boala, n ignoran a si pacat, nici macar n!au auzit de
dragostea lui ,ristos pentru ei. $aca s!ar inversa rolurile, ei trec%nd n locul nostru si noi n locul lor, ce!am
dori ca ei sa faca pentru noi# *i bine, at%t c%t putem, trebuie sa facem toate aceste lucruri pentru ei.
:egula de via a a lui ,ristos, dupa care fiecare dintre noi va trebui sa stea n picioare sau sa cada, la )udecata,
este5 "Tot ce voi i sa va faca voua oamenii, face i!le si voi la fel" .Matei 4*031!
2rin tot ceea ce a constituit un avanta) al nostru fa a de altul ! fie ca acesta a fost educa ia si
rafinamentul, noble ea caracterului, instruirea crestina, e(perien a religioasa ! suntem datori celor mai pu in
favoriza i; si, at%t c%t sta n puterea noastra, avem ndatorirea de a le slu)i.
$aca suntem puternici, trebuie sa ridicam m%inile celor slabi.
ngeri slavi i care privesc ntotdeauna fa a Tatalui din ceruri gasesc bucurie n slu)irea micu ilor &ai.
ngerii sunt mereu prezen i acolo unde este cel mai mult nevoie de a)utorul lor, mpreuna cu cei care au
de dus cele mai grele batalii mpotriva eului si ale caror antura)e sunt cele mai descura)ante.
ntr!un mod deosebit, n sarcina lor se afla suflete slabe si tremuratoare, care au multe trasaturi inadmisibile de
caracter. "eea ce ar fi privit de inimile egoiste ca fiind o lucrare umilitoare, si anume slu)irea celor care sunt
)alnici si n toate privin ele inferiori n caracter, este lucrarea fiin elor fara pacat din cur ile ceresti.
+sus nu a considerat cerul ca fiind un loc vrednic de dorit, at%ta vreme c%t noi eram pierdu i.
*l a parasit cur ile ceresti pentru o via a plina de bat)ocuri si insulte si pentru o moarte de rusine.
*l, "el bogat n comorile nepre uite ale cerului, a devenit sarac, pentru ca, prin saracia &a, noi sa putem fi
boga i. Trebuie sa naintam pe poteca pe care a umblat *l.
"el care devine un copil al lui $umnezeu ar trebui ca de atunci nainte sa se priveasca pe sine ca fiind
veriga n lan ul cobor%t pentru a m%ntui lumea, una cu ,ristos n planul &au plin de ndurare, naint%nd cu *l
pentru a!i cauta si salva pe cei pierdu i.
Mul i au impresia ca ar fi un nalt privilegiu acela de a vizita inuturile unde a trait +sus pe pam%nt,
de a umbla pe acolo pe unde a trecut *l, de a contempla lacul pe armul caruia i placea mult sa dea nva atura,
dealurile si vaile asupra carora se odihneau adesea privirile &ale. nsa n!avem nevoie sa mergem la azaret,
la "apernaum sau n @etania pentru a umbla pe urmele pasilor lui +sus.
8om gasi urmele &ale de pasi l%nga patul bolnavului, n cocioabele saraciei, pe strazile aglomerate ale marilor
orase si n orice loc n care e(ista inimi omenesti care au nevoie de consolare.
Avem datoria de a!i hrani pe cei nfometa i, de a!i mbraca pe cei goi si de a!i m%ng%ia pe cei suferinzi
si napastui i. Avem datoria de a slu)i celor dispera i si de a insufla speran a celor deznada)dui i.
+ubirea lui ,ristos, manifestata n slu)ire dezinteresata, va fi mult mai eficienta n ndreptarea
raufacatorului dec%t sabia sau curtea )usti iei. Acestea sunt necesare pentru a baga groaza n calcatorul legii,
nsa misionarul iubitor poate face mai mult de!at%t. Adesea, inima care se ntareste sub influen a reprosurilor
se va topi sub aceea a iubirii lui ,ristos.
Misionarul nu numai ca va putea sa vindece maladii fizice, dar va reusi sa!l conduca pe pacatos la
marele Medic, care poate cura a sufletul de lepra pacatului. 2rin robii &ai, $umnezeu inten ioneaza ca cei
27
bolnavi, cei nenoroci i si cei poseda i de spirite rele sa auda glasul &au.
2rin agen ii &ai umani, *l doreste sa fie un m%ng%ietor cum n!a mai cunoscut lumea.
M%ntuitorul &i!a dat pre ioasa &a via a pentru a ntemeia o biserica n stare sa le slu)easca celor
suferinzi, celor ntrista i si celor ispiti i.
;nii credinciosi pot fi saraci, needuca i si necunoscu i; cu toate acestea, ei pot face o lucrare, n camin,
n comunitate si chiar n alte ari, ale carei rezultate se vor masura cu etalonul vesniciei.
2entru urmasii de astazi ai lui ,ristos, la fel ca si pentru primii ucenici, sunt rostite aceste cuvinte5
"Toata puterea Mi!a fost data n cer si pe pam%nt. $uce i!va si face i ucenici din toate popoarele".
"$uce i!va n toata lumea si predica i *vanghelia la orice faptura" .Matei 36*06!07; Marcu 0/*081!
6agaduin a prezen ei &ale este si pentru noi5 "&i iata, *u sunt cu voi n toate zilele, p%na la sf%rsitul
veacului" .Matei 36*3<1!
Astazi, nu mai e(ista mul imi care sa se adune n locurile pustii pentru a!L vedea si auzi pe +sus.
3lasul &au nu &e face auzit pe strazile aglomerate. u se mai aud strigate la margine de drum5 "Trece +sus din
azaret9" 7"uca 1%83-9 &i totusi, acest cuv%nt este valabil si astazi. ,ristos umbla nevazut pe strazile noastre.
"u solii ale ndurarii, *l ne viziteaza familiile. *l asteapta sa coopereze cu to i cei care cauta sa slu)easca
n umele &au. *l &e afla n mi)locul nostru pentru a vindeca si a binecuv%nta, daca vrem sa l primim.
"Asa vorbeste mai departe $omnul5 <La vremea ndurarii Te voi asculta si n ziua m%ntuirii Te voi a)uta;
Te voi pazi si Te voi pune sa faci legam%nt cu poporul, sa ridici ara si sa mpar i mostenirile pustiite;
sa spui prinsilor de razboi E+esi i9F si celor ce sunt n ntuneric5 EArata i!va9F" .$saia 57*6!71
"e frumoase sunt pe mun i picioarele celui ce aduce vesti bune, care vesteste pacea, picioarele celui
ce aduce vesti bune, care vesteste m%ntuirea9
2icioarele celui ce zice &ionului5 "$umnezeul tau mpara este9" .$saia 83*41
+zbucni i cu toate n strigate de bucurie, dar%maturi ale +erusalimului9
"aci $omnul m%ng%ie pe poporul &au -...1 $omnul si descopera bra ul &au cel sf%nt naintea tuturor
neamurilor; si toate marginile pam%ntului vor vedea m%ntuirea $umnezeului nostru. .vers! 7*0<1
Cap. ! - "ucrarea medicului
"8!am dat un e(emplu, ca sa face i cum am facut *u."
Cooperarea divinului cu umanul
"ei bolnavi trebuie sa fie nsanatosi i prin cooperarea divinului cu umanul.
n lucrarea de vindecare, medicul trebuie sa fie un mpreuna lucrator cu ,ristos. M%ntuitorul a ngri)it
at%t sufletul, c%t si trupul. *vanghelia pe care a predicat!o a fost o solie de via a spirituala si vindecare fizica.
+zbavirea de pacat si tamaduirea bolii erau legate una de cealalta.
*(act aceeasi lucrare este ncredin ata medicului crestin. *l trebuie sa se alature lui ,ristos at%t pentru usurarea
nevoilor fizice, c%t si spirituale ale semenilor lui. *l trebuie sa fie pentru cei bolnavi un mesager al ndurarii,
aduc%ndu!le un remediu si pentru trupul bolnav, si pentru sufletul suferind de pacat.
,ristos este "apul adevarat al slu)itorilor medicinei. "a Medic!&ef, *l sta l%nga fiecare practicant
temator de $umnezeu, care lucreaza pentru usurarea suferin ei umane. n timp ce medicul foloseste remediile
naturii pentru bolile fizice, el ar trebui sa ndrepte aten ia pacien ilor sai catre Acela care poate usura at%t
maladiile sufletului, c%t si cele ale trupului. "eea ce medicii nu pot dec%t sa spri)ine n ceea ce fac, ,ristos duce
la mplinire. *i se straduiesc sa a)ute lucrarea naturala de vindecare; nsusi ,ristos este vindecatorul.
Medicul cauta sa pastreze via a; ,ristos daruieste via a.
I5V.RU" VINDECARII
n minunile &ale, M%ntuitorul a dezvaluit puterea care este nencetat la lucru n favoarea omului, pentru
a!l sus ine si vindeca. 2rin mi)loacele naturale, $umnezeu lucreaza zi de zi, ora de ora, clipa de clipa, pentru a
ne ine n via a, pentru a ne zidi si reface. "%nd oricare din par ile corpului sufera un accident, ncepe de ndata
un proces de tamaduire; agen ii naturali sunt pusi la lucru pentru a restabili sanatatea. nsa puterea care lucreaza
28
prin acesti agen i este puterea lui $umnezeu. Toata puterea datatoare de via a este de la *l.
"%nd cineva si revine dupa o boala, $umnezeu este Acela care l reface.
@oala, suferin a si moartea sunt lucrarea unei puteri opuse. &atana este nimicitorul. $umnezeu este reparatorul.
"uvintele rostite catre +srael sunt valabile astazi pentru cei care si recapata sanatatea corporala sau sufleteasca.
"*u sunt $omnul care te vindec" .E2od 08*3/1!
$orin a pe care o are $umnezeu pentru fiecare fiin a omeneasca este e(primata prin cuvintele5 "2reaiubitule,
doresc ca n toate sa! i mearga bine si sa fii sanatos, tot asa cum i merge bine si sufletului tau" .9 $oan 31!
*l este Acela care " i iarta toate faradelegile tale, *l i vindeca toate bolile tale; *l i izbaveste via a din
groapa, *l te ncununeaza cu bunatate si ndurare" .Psalm 0<9*9!51!
"%nd ,ristos a vindecat, *l i!a avertizat pe mul i dintre cei afecta i5 "&a nu mai pacatuiesti, ca sa nu i se
nt%mple ceva mai rau" . $oan 8*051! Astfel, *l i!a nva at ca adusesera boala peste ei, calc%nd legile lui
$umnezeu, si ca sanatatea nu putea fi pastrata dec%t prin ascultare.
Medicul ar trebui sa!si nve e pacien ii ca trebuie sa coopereze cu $umnezeu n lucrarea de refacere.
Medicul are o n elegere cresc%nda a faptului ca boala este rezultatul pacatului. *l stie ca legile naturale,
ca si preceptele $ecalogului, sunt divine si ca sanatatea poate fi redob%ndita sau pastrata numai prin ascultare
fa a de ele. *l i vede pe mul i suferind n urma unor obiceiuri vatamatoare, care ar putea fi re!nsanatosi i, daca
ar binevoi sa faca tot ceea ce sunt n stare pentru propria lor refacere. *i au nevoie sa fie nva a i ca fiecare
practica ce distruge energiile fizice, mintale sau spirituale este pacat si ca sanatatea trebuie sa fie asigurata prin
ascultarea de legile pe care le!a stabilit $umnezeu pentru binele ntregii omeniri.
"%nd un medic vede un pacient care sufera din pricina unei boli cauzate de faptul ca a m%ncat si a baut
n mod necorespunzator, sau de alte obiceiuri gresite, si totusi negli)eaza sa!i spuna aceasta, el i face un rau
semenului sau. @e ivii, mpatimi ii, cei deda i la desfr%u, to i trebuie sa constituie pentru medic motivul pentru
care acesta sa declare lamurit, raspicat, ca suferin a este rezultatul pacatului. "ei care n eleg principiile vie ii ar
trebui sa se straduiasca n mod sincer sa dezradacineze cauzele bolii. 8az%nd lupta nencetata mpotriva durerii,
depun%nd eforturi constante pentru a usura suferin a, cum ar putea medicul sa ram%na netulburat# *ste el
binevoitor si milostiv daca nu i nva a pe oameni stricta cumpatare ca remediu pentru boala#
Trebuie sa fie facut clar faptul ca umblarea dupa poruncile lui $umnezeu este o vie uire corecta.
$umnezeu a stabilit legile naturii, nsa legile &ale nu sunt niste impuneri arbitrare.
6iecare "&a nu...", at%t n legea sanata ii trupesti, c%t si n cea morala, implica o fagaduin a.
$aca ne supunem lui, n drumul nostru vom gasi binecuv%ntare. $umnezeu nu ne for eaza niciodata sa facem
ceea ce este bine, dar *l cauta sa ne salveze de la rau si sa ne conduca la bine.
&a se ndrepte aten ia oamenilor catre legile care au slu)it de nva atura +sraelului. $umnezeu le!a dat
instruc iuni concise n ce priveste obiceiurile lor de vie uire. *l le!a facut cunoscute legile legate at%t de
bunastarea spirituala, c%t si de cea fizica; si, pun%nd condi ia ascultarii, *l i!a asigurat5 "$omnul va departa de
la tine orice boala" .#eut! 4*081! "2une i!va inima la toate cuvintele prin care dau marturie astazi."
""aci ele sunt via a pentru cei ce le gasesc si sanatate pentru tot trupul lor." .#eut! 93*5/; Prov! 5*331!
$umnezeu doreste ca noi sa atingem standardul perfec iunii, care a devenit posibil pentru noi prin darul
lui ,ristos. *l ne cheama sa facem alegerea de a ne aseza de partea cea corecta, de a ne uni cu uneltele ceresti,
de a adopta principiile care vor reface n noi chipul divin. n "uv%ntul &au scris si n marea carte a naturii, *l a
descoperit principiile vie ii. *ste lucrarea noastra aceea de a ob ine o cunoastere a acestor principii si, prin
ascultare, sa cooperam cu *l pentru refacerea sanata ii, at%t a corpului, c%t si a sufletului.
'amenii au nevoie sa afle ca binecuv%ntarile care vin din ascultare, n plinatatea lor, pot fi ale lor numai
c%nd primesc harul lui ,ristos. ,arul &au este ceea ce i da omului puterea de a asculta de legile lui $umnezeu.
Acesta l face capabil sa rupa legaturile obiceiului rau.
Aceasta este singura putere care l poate face sa umble si sa ram%na statornic pe calea cea dreapta.
"%nd este primita n cura enia si puterea sa, *vanghelia este un remediu pentru maladiile care si au
radacina n pacat. &oarele neprihanirii rasare "cu vindecare sub aripile Lui" .Maleahi 5*31!
imic din tot ceea ce ofera aceasta lume nu poate vindeca o inima zdrobita, nu poate aduce liniste sufleteasca,
alunga gri)ile sau boala. 6aima, geniul, talentul ! nici unul dintre acestea nu poate aduce bucurie unei inimi
ntristate sau de a da napoi via a irosita. 8ia a lui $umnezeu n sufletul omului este singura nade)de a acestuia.
+ubirea pe care ,ristos o rasp%ndeste prin toata fiin a este o putere datatoare de via a.
6iecare parte vitala ! creierul, inima, nervii ! este atinsa de aceasta, aduc%ndu!i vindecare.
2rin ea, cele mai nalte energii ale fapturii sunt puse n miscare. *a dezleaga sufletul de vina si triste e, de
29
neliniste si gri)i care strivesc for ele vitale. ' data cu ea, vin seninatatea si stap%nirea de sine.
*a sadeste n suflet o bucurie pe care nici un lucru pam%ntesc nu o poate distruge ! bucurie n $uhul &f%nt ! ,
o bucurie datatoare de sanatate, datatoare de via a.
"uvintele M%ntuitorului5 "8eni i la Mine -...1 si *u va voi da odihna" -Matei //,=.1 sunt o re eta pentru
vindecarea suferin elor fizice, mintale si spirituale. $esi oamenii si!au provocat suferin a prin propria lor
purtare gresita, *l i priveste cu mila. n *l, ei pot gasi a)utor.
$omnul ,ristos va face lucruri mari pentru cei care se ncred n *l.
$esi, de!a lungul veacurilor, pacatul si!a marit influen a pe care o avea asupra neamului omenesc,
desi, prin fals si nascocire, &atana a aruncat umbra interpretarii lui asupra "uv%ntului lui $umnezeu si i!a facut
pe oameni sa se ndoiasca de bunatatea &a, totusi iubirea si ndurarea Tatalui nu au ncetat sa se reverse n
suvoaie bogate catre pam%nt. $aca fiin ele umane si!ar deschide catre cer ferestrele sufletului, cu recunostin a
pentru darurile divine, ar navali nauntru un torent de putere vindecatoare.
Medicul care doreste sa fie un bun mpreuna lucrator cu ,ristos se va stradui sa devina eficient n
fiecare aspect al lucrarii sale. *l va studia cu s%rguin a ca sa fie bine pregatit pentru a!si ndeplini raspunderile
profesiei sale si va aspira nencetat sa atinga un standard mai nalt, caut%nd sa!si sporeasca nva atura, sa
dob%ndeasca o ndem%nare mai mare si un discernam%nt mai ad%nc. 6iecare medic ar trebui sa!si dea seama ca
acela care nfaptuieste o lucrare slaba, ineficienta, nu numai ca face un rau celor bolnavi, dar si o nedreptate fa a
de colegii sai de profesie. Medicul care este mul umit cu un nivel scazut de ndem%nare si cunostin e nu numai
ca dispre uieste profesia de medic, dar l dezonoreaza si pe ,ristos, Medicul!&ef.
"ei care cred ca sunt nepotrivi i pentru lucrarea medicala ar trebui sa aleaga un alt serviciu.
"ei care au nclina ia fireasca de a!i ngri)i pe cei bolnavi, dar a caror educa ie si studii medicale sunt limitate,
vor face un lucru bun slu)ind n sectoarele mai umile ale lucrarii, servind cu credinciosie ca infirmieri.
2rintr!o slu)ire plina de rabdare sub autoritatea unor medici pricepu i, ei pot nva a n mod constant si,
folosindu!se de orice ocazie de a dob%ndi cunostin e, ei pot, n timp, sa devina pe deplin califica i pentru
lucrarea unui medic. Medicii mai tineri, "ca unii care lucram mpreuna cu $umnezeu -Marele Medic1, -...1
sa nu fi primit n zadar harul lui $umnezeu, -...1 nu dam nimanui nici un prile) de poticnire, pentru ca slu)ba
noastra -pentru cei bolnavi1 sa nu fie defaimata.
"i, n toate privin ele, aratam ca suntem niste vrednici slu)itori ai lui $umnezeu" .3 Corinteni /*0,51!
&copul pe care!l are n vedere $umnezeu cu noi este sa urcam ncontinuu.
Adevaratul medic misionar va fi un practicant care creste nencetat n pricepere.
Medici crestini talenta i, care au o capacitate profesionala superioara, ar trebui cauta i si ncura)a i sa se
anga)eze n slu)ba lui $umnezeu n locuri n care i pot nva a si pregati pe al ii sa devina misio!nari medicali.
Medicul ar trebui sa str%nga n sufletul sau lumina din "uv%ntul lui $umnezeu.
*l ar trebui sa creasca nencetat n har. n ce!l priveste, religia sa nu va fi o influen a oarecare printre altele.
*a trebuie sa fie o influen a care sa le domine pe toate celelalte.
*l trebuie sa ac ioneze n virtutea unor motiva ii nalte, sfinte ! motiva ii care sunt puternice pentru ca si au
ob%rsia n Acela care &i!a dat via a pentru a ne oferi puterea de a birui raul.
$aca medicul se straduieste cu credinciosie si perseveren a sa devina eficient n profesia lui, daca se
consacra n slu)ba lui ,ristos si si face timp sa!si cerceteze propria inima, atunci va n elege cum sa descopere
tainele sacrei sale chemari. *l se va putea disciplina si educa n asa fel, nc%t to i cei afla i n sfera lui de
influen a vor vedea superioritatea stralucita a educa iei si n elepciunii dob%ndite de unul care este n legatura cu
$umnezeul n elepciunii si puterii.
icaieri nu poate e(ista o nevoie mai acuta a partasiei cu ,ristos ca n lucrarea unui medic.
"el care doreste sa se achite asa cum se cuvine de ndatoririle unui medic trebuie sa duca o via a de crestin zi de
zi si ceas de ceas. 8ia a pacientului este n m%inile medicului.
;n diagnostic neatent sau o miscare nendem%natica n timpul unei opera ii, fie si de grosimea unui fir
de par, si o via a poate fi sacrificata, un suflet poate fi aruncat n vesnicie. "e g%nd solemn este acesta9
"%t de important este ca medicul sa fie mereu sub controlul Medicului divin9
M%ntuitorul este dornic sa!i a)ute pe to i cei care apeleaza la *l dupa n elepciune si o minte limpede. &i
cine are nevoie mai mare de n elepciune si clarviziune dec%t medicul, de ale carui decizii depinde at%t de mult#
"el care ncearca sa prelungeasca via a trebuie sa priveasca la ,ristos cu credin a, pentru ca *l sa!i
conduca orice miscare. M%ntuitorul i va da delicate e si ndem%nare de a aborda cazuri dificile.
30
Minunate sunt ocaziile oferite celor care vegheaza la capat%iul celor bolnavi.
n tot ce se face pentru restabilirea sanata ii celor bolnavi, ei sa n eleaga faptul ca medicul cauta sa i a)ute sa
coopereze cu $umnezeu n lupta cu boala. "onduce i!i sa!si dea seama ca, la fiecare pas facut n armonie cu
legile lui $umnezeu, ei pot nada)dui a)utorul puterii divine.
"ei bolnavi si suferinzi vor avea mult mai multa ncredere n medicul pe care!l stiu temator si iubitor de
$umnezeu. *i se bizuie pe cuvintele lui. Au un sim am%nt de siguran a n prezen a si ngri)irea acelui medic.
"unosc%ndu!L pe $omnul +sus, este privilegiul practicantului crestin sa ceara prin rugaciune prezen a
&a n camera celui bolnav. nainte ca medicul sa e(ecute o opera ie critica, sa ceara a)utorul Marelui Medic.
&a!l asigure pe suferind ca $umnezeu l poate trece n siguran a prin aceasta ncercare grea, ca, n orice
vreme de necaz, este un loc sigur de scapare pentru cei ce!si pun ncrederea n *l.
Medicul care nu poate face acest lucru va pierde caz dupa caz, care de altfel ar fi putut fi salvate.
$aca ar putea rosti cuvinte care sa inspire credin a ntr!un M%ntuitor plin de compasiune,
care simte fiecare zv%cnire de suferin a, si daca ar putea pune naintea &a n rugaciune nevoile sufletului,
criza ar fi trecuta n siguran a, mult mai des.
umai Acela care citeste inima poate sti cu ce tremur si groaza consimt mul i pacien i sa intre la
opera ie, sub m%na chirurgului. *i si dau seama de prime)dia n care se afla.
$esi pot avea ncredere n ndem%narea medicului, mai stiu, de asemenea, ca aceasta nu este infailibila.
nsa, c%nd l vad pe medic plecat n rugaciune, cer%nd a)utor de la $umnezeu, ei devin ncrezatori.
:ecunostin a si optimismul le deschid inima ca sa patrunda puterea vindecatoare a lui $umnezeu, energiile
fiin ei ntregi sunt puse n miscare, iar for ele vie ii triumfa.
"hiar si pentru medic, prezen a M%ntuitorului este un element de tarie. Adesea, raspunderile si
posibilita ile lucrarii sale l ngrozesc. &tarea febrila a incertitudinii si fricii poate face ca m%na sa!i devina
nendem%natica. $ar asigurarea ca &fetnicul divin este l%nga el pentru calauzire si spri)in, i da liniste si cura).
,ristos atinge m%na medicului, si aceasta aduce vitalitate, pace, ncredere si putere.
"%nd criza a trecut cu bine si se pare ca totul este ncununat de succes, petrece i c%teva momente n
rugaciune mpreuna cu pacientul. *(prima i!va mul umirea pentru via a care a fost cru ata. "%nd cuvintele de
recunostin a se revarsa dinspre pacient catre medic, face i astfel nc%t lauda si gratitudinea sa fie canalizate catre
$umnezeu. &pune i!i pacientului ca via a i!a fost cru ata pentru ca s!a aflat sub protec ia Medicului ceresc.
Medicul care urmeaza o asemenea cale l conduce pe pacientul sau la Acela de care este dependent n ce
priveste via a, Acela care i poate m%ntui n chip desav%rsit pe to i cei ce vin la *l.
n lucrarea misionara medicala, ar trebui pus un zel mistuitor pentru salvarea de suflete.
Medicului, n egala masura cu slu)itorul *vangheliei, i se ncredin eaza cea mai mare raspundere data
vreodata omului. 6ie ca si da seama de aceasta sau nu, fiecarui medic i se da sarcina vindecarii sufletelor.
n lucrarea lor, n care au de!a face cu boala si moartea, medicii pierd adesea din vedere realita ile
solemne ale vie ii viitoare. n efortul lor sincer de a ndeparta prime)dia ce amenin a trupul, ei uita pericolul n
care se afla sufletul. "el caruia i slu)esc poate fi pe punctul de a!si pierde controlul asupra vie ii sale.
;ltimele ei ocazii i scapa printre degete. Medicul va trebui sa se nt%lneasca din nou cu acest suflet la scaunul
de )udecata al lui ,ristos.
Adesea pierdem cele mai pre ioase binecuv%ntari, negli)%nd sa rostim un cuv%nt la timpul potrivit.
$aca nu este asteptata, ocazia de aur va fi pierduta. La capat%iul celor bolnavi, nu trebuie rostit nici un
cuv%nt care ine de o anumita doctrina sau de o controversa. &uferindul sa fie ndrumat sa priveasca nspre
Acela care este binevoitor sa!i m%ntuiasca pe to i cei ce vin la *l cu credin a.
"u toata seriozitatea, cu bl%nde e, stradui i!va sa a)uta i sufletul care pluteste ntre via a si moarte.
$omnul $umnezeu mi!a dat o limba iscusita, ca sa stiu sa nviorez cu vorba pe cel dobor%t de ntristare.
*l mi trezeste, n fiecare diminea a, *l mi trezeste urechea, sa ascult cum asculta niste ucenici. .$saia 8<*51
'mul are bucurie sa dea un raspuns cu gura lui, si ce buna este o vorba spusa la vreme potrivita. .Prov!08* 391
;n cuv%nt spus la vremea potrivita este ca niste mere de aur ntr!un cosule de argint. .Prov! 38*001
"e frumoase sunt pe mun i picioarele celui ce aduce vesti bune, care vesteste m%ntuirea9
2icioarele celui ce zice &ionului5 <"$umnezeul tau mpara este9" .$saia 83* 41
Medicul care stie ca ,ristos este M%ntuitorul sau personal ! pentru ca el nsusi a fost ndrumat catre
:efugiu ! stie cum sa procedeze cu sufletele tremuratoare, vinovate, bolnave de pacat, care vin la el dupa a)utor.
*l poate raspunde la ntrebarea5 ""e trebuie sa fac pentru a fi salvat#"
31
*l poate spune povestea iubirii :ascumparatorului. 2oate vorbi din e(perien a despre puterea pocain ei
si credin ei. n cuvinte simple, sincere, el poate pune naintea lui $umnezeu nevoia sufletului si l poate ncura)a
si pe cel bolnav sa ceara si sa primeasca mila nduratorului M%ntuitor. "%nd el slu)este n acest fel la capat%iul
celui bolnav, straduindu!se sa spuna cuvinte care sa aduca a)utor si m%ng%iere, $omnul lucreaza cu el si prin el.
"%nd mintea celui suferind este ndreptata catre M%ntuitorul, pacea lui ,ristos i umple inima,
iar sanatatea spirituala care l nsufle este este folosita ca m%na prin care $umnezeu da a)utor pentru refacerea
sanata ii corpului.
ngri)ind de bolnavi, medicul va gasi adesea ocazia de a lucra pentru prietenii celui lovit. n timp ce
acestia vegheaza l%nga patul celui suferind, sim indu!se neputinciosi sa mpiedice macar un singur acces de
durere, inimile lor sunt nmuiate. Adesea, fa a de medic este dezvaluita o suferin a ascunsa de ceilal i.
Atunci este momentul de a!i face pe acesti oameni ntrista i sa priveasca nspre Acela care i!a chemat pe
cei obosi i si mpovara i sa vina la *l. Adesea, rugaciunea poate fi nal ata pentru si cu ei, pun%nd nevoile lor
naintea 8indecatorului oricarei suferin e, M%ng%ietorul oricarei nstristari.
0A'ADUIN E"E "UI DU$NE5EU
Medicul are ocazii pre ioase de a!i ndruma pe pacien ii sai catre fagaduin ele "uv%ntului lui $umnezeu.
*l trebuie sa scoata din vistierie lucruri noi si vechi, rostind c%nd aici, c%nd acolo cuvinte de m%ng%iere
si nva atura mult dorite. Medicul trebuie sa faca din mintea sa un tezaur de g%nduri proaspete. &a studieze cu
s%rguin a "uv%ntul lui $umnezeu, pentru a!i putea cunoaste bine fagaduin ele. &a nve e sa repete cuvintele
m%ng%ietoare pe care ,ristos le!a rostit n timpul lucrarii &ale pe pam%nt, c%nd dadea nva atura si i vindeca pe
bolnavi. Ar trebui sa vorbeasca despre lucrarile de vindecare nfaptuite de ,ristos, despre gingasia si dragostea
&a. *l ar trebui sa nu negli)eze niciodata sa ndrepte min ile pacien ilor sai catre ,ristos, Medicul &ef.
Aceeasi putere pe care a folosit!o ,ristos c%nd a umblat n trup printre oameni se afla n "uv%ntul &au.
2rin cuv%ntul &au a vindecat +sus boli si a alungat demoni; prin cuv%ntul &au a calmat marea si i!a nviat
pe mor i; iar oamenii au dat marturie ca era putere n cuv%ntul &au.
*l a rostit cuv%ntul lui $umnezeu asa cum le vorbise tuturor profe ilor si nva atorilor 8echiului Testament.
ntreaga @iblie este o descoperire a lui ,ristos.
&cripturile trebuie primite ca fiind cuv%ntul lui $umnezeu pentru noi, nu doar scris, ci si vorbit.
"%nd cei napastui i au venit la ,ristos, *l nu i!a primit numai pe cei care +!au cerut atunci a)utor,
ci pe to i aceia care aveau sa vina de!a lungul veacurilor, cu aceleasi nevoi si aceeasi credin a.
"%nd *l i!a spus paraliticului5 "ndrazneste, fiule. 2acatele i sunt iertate" .Matei 7*31;
c%nd i!a zis femeii din "apernaum5 "6iica, ndrazneste, credin a ta te!a m%ntuit; du!te n pace" .%uca 6*561*
*l a vorbit si cu al i neferici i, mpovara i de pacat, care aveau sa caute a)utor la *l.
Asa este cu toate promisiunile din "uv%ntul lui $umnezeu. 2rin ele, *l ni &e adreseaza n mod
individual, vorbindu!ne at%t de direct, ca si cum +!am putea auzi vocea.
"hiar prin aceste fagaduin e ne transmite ,ristos harul si puterea &a.
*le sunt frunze din acel copac care este "pentru vindecarea neamurilor" ."poc! 33*31!
2rimite, asimilate, ele trebuie sa fie tarie de caracter, inspira ie si spri)in n via a.
imic altceva nu poate avea o asemenea putere de vindecare. imic n afara de acestea nu poate da cura)ul
si credin a care umplu ntreaga faptura cu energie vitala. ;nuia care sta tremur%nd de frica pe marginea
morm%ntului, sufletului obosit de povara suferin ei si a pacatului, medicul trebuie sa!i repete, c%nd are ocazia,
cuvintele M%ntuitorului ! caci toate cuvintele &fintei &cripturi sunt ale &ale5
"u te teme de nimic, caci *u te izbavesc, te chem pe nume5 esti al Meu. $aca vei trece prin ape, *u voi
fi cu tine; si r%urile nu te vor neca; daca vei merge prin foc, nu te va arde si flacara nu te va aprinde.
"aci *u sunt $omnul, $umnezeul tau, &f%ntul lui +srael, M%ntuitorul tau9 -...1 2entru ca ai pre n ochii Mei,
pentru ca esti pre uit si te iubesc." "*u, *u, i sterg faradelegile, pentru Mine, si nu!Mi voi mai aduce aminte
de pacatele tale." "u te teme de nimic, caci *u sunt cu tine" .$saia 59*0,5*38!81!
""um se ndura un tata de copiii lui, asa &e ndura $omnul de cei ce se tem de *l.
"aci *l stie din ce suntem facu i5 si aduce aminte ca suntem ar%na" .Ps! 0<9*09!051!
":ecunoaste! i numai nelegiuirea, recunoaste ca ai fost necredincioasa $omnului, $umnezeului tau".
"$aca ne marturisim pacatele, *l este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne cura easca de orice
nelegiuire" .$eremia 9*09; 0 $oan 0*71!
32
"*u i sterg faradelegile ca un nor, si pacatele ca o cea a5 ntoarce!te la Mine,
caci *u te!am rascumparat" -+saia AA,==1.
"8eni i totusi sa ne )udecam, zice $omnul. $e vor fi pacatele voastre cum e c%rm%zul, se vor face albe
ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca l%na.
$aca ve i voi si ve i asculta, ve i m%nca cele mai bune roade ale arii" .$saia 0*6!071!
"Te iubesc cu o iubire vesnica; de aceea i pastrez bunatatea Mea9" "mi ascunsesem o clipa 6a a de
tine, dar Ma voi ndura de tine cu o dragoste vesnica" .$eremia 90*9; $saia 85*61!
"&a nu vi se tulbure inima." "8a las pacea, va dau pacea Mea. u v!o dau cum o da lumea.
&a nu vi se tulbure inima, nici sa nu se nspaim%nte" .$oan 05*0!341!
"6iecare va fi ca un adapost mpotriva v%ntului, si ca un loc de scapare mpotriva furtunii, ca niste r%uri
de apa ntr!un loc uscat, ca umbra unei st%nci mari ntr!un pam%nt ars de sete" .$saia 93*31!
""ei nenoroci i si cei lipsi i cauta apa, si nu este; li se usuca limba de sete. *u, $omnul, i voi asculta;
*u, $umnezeul lui +srael, nu!i voi parasi" .$saia 50*041!
"Asa vorbeste $omnul, care te!a facut". "8oi turna ape peste pam%ntul nsetat si r%uri peste pam%ntul
uscat; voi turna $uhul Meu peste sam%n a ta, si binecuv%ntarea Mea peste odraslele tale" .$saia 55*3!91!
ntoarce i!va la Mine si ve i fi m%ntui i, to i cei ce sunte i la marginile pam%ntului9" .$saia 58*331!
"*l a luat asupra Lui neputin ele noastre si a purtat bolile noastre".
"$ar *l era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. 2edeapsa, care ne da pacea, a
cazut peste *l, si prin ranile Lui suntem tamadui i" .Matei 6*04; $saia 89*81!
Medicul* un educator
"@uzele celor n elep i seamana stiin a".
Adevaratul medic este un educator. *l si da seama de raspunderea pe care o are, nu numai fa a de
bolnavii afla i nemi)locit n gri)a sa, dar si fa a de comunitatea n care traieste.
*l sta ca un veghetor, at%t al sanata ii fizice, c%t si al celei morale.
*forturile sale sunt facute nu numai pentru a!i nva a pe ceilal i metode corecte de tratament al celor
bolnavi, dar si pentru a ncura)a obiceiuri sanatoase de via a si a rasp%ndi cunoasterea principiilor corecte.
NECESI/A/EA D.34NDIRII UNEI EDUCA II :N CE PRIVE /E PRINCIPII"E S1N1/1 II
iciodata n!a fost mai multa nevoie ca acum de o educa ie n ce priveste principiile sanata ii. n pofida
progresului minunat realizat n at%tea domenii ale confortului si facilita ilor care mbunata esc traiul, chiar n
privin a celui medical si n tratarea bolilor, declinul vigorii fizice si al puterii de rezisten a este alarmant.
Acest lucru reclama aten ia tuturor celor care au pe inima bunastarea semenilor lor.
"iviliza ia noastra artificiala ncura)eaza rele care distrug principiile sanatoase.
"eea ce se obisnuieste si ceea ce este la moda sunt n razboi cu natura.
2racticile pe care le prescriu si ngaduin ele pe care le ncura)eaza diminueaza constant at%t taria
mintala, c%t si cea fizica si aduc o povara coplesitoare asupra neamului omenesc.
ecumpatarea si crima, boala si nenorocirea se gasesc pretutindeni.
Mul i ncalca legile sanata ii din nestiin a si au nevoie de instruire.
nsa ma)oritatea celorlal i stiu mai multe dec%t acestea. *i au nevoie sa n eleaga c%t este de important sa faca
din cunostin ele lor un ghid al vie uirii. Medicul are multe ocazii at%t de a rasp%ndi cunoasterea principiilor
sanata ii, c%t si de a arata importan a punerii acestora n practica.
2rintr!o instruire corecta, el poate face mult pentru ndreptarea relelor care aduc o paguba de nespus.
' practica ce duce la instalarea unui mare numar de boli, si care provoaca rele nca si mai serioase, este
folosirea nengradita a medicamentelor nocive. "%nd sunt atinsi de boala, mul i nu se obosesc sa caute cauza
afec iunii lor. 2rincipala lor gri)a este aceea de a scapa de durere si neplacere.
Asa ca recurg la unele patent nostrum, despre ale caror proprieta i reale stiu pu ine lucruri, sau apeleaza
la un medic pentru vreun remediu care sa contracareze efectul greselii comise de ei, dar fara a inten iona sa faca
o schimbare n obiceiurile lor nesanatoase. $aca nu ob in o ameliorare imediata, ncearca un alt medicament si
apoi un altul. n felul acesta, raul continua.
'amenii trebuie sa fie nva a i ca medicamentele nu vindeca boala. *ste adevarat ca ele produc uneori o
usurare de moment, iar pacientul pare sa!si revina n urma folosirii lor; se nt%mpla asa pentru ca organismul are
suficienta for a vitala pentru a elimina otrava si a ndeparta cauzele care au provocat boala.
33
&anatatea survine n ciuda folosirii medicamentului. $ar, n cele mai multe cazuri, medicamentul
schimba numai forma si locul de manifestare al bolii. Adesea, efectul substan ei to(ice pare sa fie nlaturat
pentru un timp, nsa rezultatele ram%n n sistemul organismului si aduc un mare rau mai t%rziu.
2rin folosirea medicamentelor to(ice, mul i atrag asupra lor boala pe toata perioada vie ii si multe vie i !
care ar fi putut fi salvate prin folosirea metodelor naturale de vindecare ! sunt pierdute. 'travurile din multe
asa!numite remedii formeaza obiceiuri si pofte care nseamna ruina at%t pentru suflet, c%t si pentru trup.
Multe dintre panaceele populare, numite medicamente miraculoase, si chiar unele doctorii eliberate de
medici au un rol n asezarea temeliei pentru dezvoltarea obiceiului de a bea alcool, de a folosi opium, morfina,
care sunt un blestem at%t de ngrozitor pentru societate.
&ingura nade)de ca lucrurile sa mearga mai bine sta n educarea poporului n ce priveste principiile
corecte. Medicii trebuie sa!i nve e pe oameni ca puterea regeneratoare nu si are izvorul n medicamente, ci n
for ele vitale ale organismului. @oala reprezinta un efort al func iunilor vitale naturale de a elibera organismul
din starea n care a fost adus prin ncalcarea legilor sanata ii. n caz de boala, trebuie clarificata cauza.
Ar trebui schimbate starile de lucruri nesanatoase si cori)ate obiceiurile gresite. Apoi trebuie a)utat organismul
n efortul sau de a elimina impurita ile si de a restabili func iunile normale ale corpului.
RE$EDII NA/URA"E
Aerul curat, lumina solara, cumpatarea, odihna, e(erci iul fizic, dieta corespunzatoare, folosirea apei,
ncrederea n puterea divina ! acestea sunt adevaratele remedii. 6iecare om ar trebui sa aiba cunostin e despre
mi)loacele de refacere ale organismului si despre modul n care sa le foloseasca. *ste foarte important, chiar
esen ial, sa n elegi principiile implicate n tratarea celor bolnavi, c%t si sa ai o pregatire practica n acest scop,
lucru care l va a)uta pe cel cunoscator sa foloseasca n mod corect aceste informa ii.
2entru aplicarea remediilor naturale este necesar un volum mare de efort si ngri)ire, pe care mul i nu
l agreeaza. 2rocesul de vindecare si restabilire ini iat de for ele vitale ale corpului este treptat, iar acest proces
i se pare lent celui nerabdator. "el care a cedat ngaduin elor nocive are nevoie sa faca sacrificii.
2%na la urma nsa, se va vedea ca for ele vitale ale organismului, nestingherite, si duc p%na la capat
lucrarea cu n elepciune si eficien a.
"ei care ram%n statornici n ascultarea fa a de legile dupa care lucreaza acestea vor culege rasplata n
sanatate trupeasca si mintala. n general, se acorda prea pu ina aten ie pastrarii sanata ii.
*ste cu mult mai bine sa prent%mpini boala dec%t sa stii cum s!o tratezi c%nd aceasta s!a instalat.
*ste datoria fiecarei persoane, n interesul sau si n interesul omenirii, de a se informa n ce priveste legile vie ii
si de a le respecta cu constiinciozitate.
To i au nevoie sa se familiarizeze cu cel mai minunat organism din c%te e(ista ! corpul omenesc. Ar trebui sa
n eleaga func iile diferitelor organe si interdependen a lor pentru o func ionare sanatoasa a tuturor.
Ar trebui sa studieze influen a min ii asupra corpului si a corpului asupra min ii si legile care le guverneaza.
PRE'1/IRE PEN/RU 31/1"IA VIE II
u ni se poate reaminti ndea)uns de des ca sanatatea nu depinde de nt%mplare.
*a este rezultatul ascultarii fa a de lege. Acest lucru este recunoscut de catre concuren ii participan i la )ocurile
atletice si la probele de rezisten a. Acesti oameni fac pregatirile cele mai atente.
*i se supun unor antrenamente minu ioase si unei discipline stricte.
6iecare obicei fizic este adus cu gri)a n or%nduiala. *i stiu ca fiecare negli)en a, e(ces sau neaten ie, care
slabeste sau vatama orice organ sau func ie a corpului, n mod sigur va atrage dupa sine nfr%ngerea.
"u at%t mai mult trebuie ca aceasta ngri)ire sa asigure succesul n batalia vie ii.
oi nu suntem anga)a i n lupte simulate. oi ducem un razboi de care at%rna rezultate vesnice.
Avem de nfruntat inamici nevazu i.
ngeri rai se lupta pentru stap%nirea fiecarei fiin e omenesti. 'rice vatama sanatatea, nu numai ca micsoreaza
vigoarea fizica, dar tinde sa slabeasca puterile mintale si morale.
ngaduirea oricarei practici nesanatoase face dificila deosebirea dintre bine si rau si, de aici, mai dificila
mpotrivirea fa a de rau. Aceasta sporeste pericolul esecului si nfr%ngerii.
"u sti i ca cei ce alearga ntr!o cursa, to i alearga, dar numai unul capata premiul#" .0 Corinteni 7*351!
n razboiul n care suntem prinsi, pot c%stiga to i care se vor autodisciplina prin supunerea fa a de
principiile corecte. Aplicarea acestor principii n cele mai mici lucruri ale vie ii este considerata adesea ca fiind
34
lipsita de importan a, o chestiune prea marunta pentru a i se acorda aten ie.
nsa, av%nd n vedere lucrurile puse n )oc, nici un amanunt cu care avem de!a face nu este nensemnat.
6iecare fapta si are greutatea ei n c%ntarul care hotaraste nfr%ngerea sau biruin a n via a.
&criptura ne ndeamna5 "Alerga i dar n asa fel ca sa capata i premiul9" .0 Corinteni 7*351!
n cazul primilor nostri parin i, pofta nestap%nita a avut ca rezultat pierderea *denului.
"umpatarea n toate lucrurile are mai mult de!a face cu rec%stigarea *denului dec%t si pot da seama oamenii.
Arat%nd tagaduirea de sine e(ercitata de cei care concurau la vechile competi ii grecesti, apostolul 2avel
scrie5 "To i cei ce se lupta la )ocurile de obste, se supun la tot felul de nfr%nari. &i ei fac lucrul acesta ca sa
capete o cununa, care se poate veste)i; noi sa facem lucrul acesta pentru o cununa, care nu se poate veste)i.
*u, deci, alerg, dar nu ca si cum n!as sti ncotro alerg. Ma lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveste n v%nt.
"i ma port aspru cu trupul meu, si!l in n stap%nire, ca nu cumva, dupa ce am propovaduit altora, eu nsumi sa
fiu lepadat" .0 Corinteni 7*38,341!
naintarea reformei depinde de o recunoastere clara a adevarului fundamental. n timp ce, pe de!o parte,
pericolul p%ndeste printr!o filosofie ngusta si o ortodo(ie rece, dura, pe de alta parte, e(ista o mare prime)die n
liberalismul usuratic. Temelia oricarei reforme viabile este Legea lui $umnezeu.
Trebuie sa prezentam n linii clare, lamurite, nevoia de supunere fa a de aceasta Lege. 2rincipiile ei trebuie
inute naintea poporului. *le sunt tot at%t de vesnice si ine(orabile ca nsusi $umnezeu.
;nul dintre cele mai deplorabile efecte ale apostaziei originare a fost pierderea puterii omului de a se
stap%ni. umai n masura n care aceasta putere este redob%ndita putem vorbi de un progres real.
Trupul este singurul mi)loc prin care mintea si sufletul se dezvolta n direc ia zidirii caracterului.
$in acest motiv si diri)eaza vra)masul sufletelor ispitele pentru slabirea si degradarea puterilor fizice.
&uccesul sau n acest punct nseamna capitularea ntregii fiin e naintea raului. Tendin ele naturii noastre fizice !
daca nu se vor afla sub controlul unei puteri mai nalte ! vor aduce cu siguran a ruina si moartea.
"orpul trebuie adus n ascultare. 2uterile mai nalte ale fapturii trebuie sa conduca.
2asiunile trebuie sa fie controlate de catre voin a, care trebuie ea nsasi sa se afle sub controlul lui $umnezeu.
2uterea mparateasca a ra iunii, sfin ita prin harul divin, trebuie sa fie stap%na n vie ile noastre.
"erin ele lui $umnezeu trebuie aduse naintea constiin ei. @arba i si femei deopotriva trebuie
constientiza i de datoria de a fi stap%ni pe ei nsisi, de nevoia purita ii, de eliberarea de orice pofta stricata si
obicei murdar. *i trebuie sa fie patrunsi de n elegerea faptului ca toate puterile min ii si trupului sunt darul lui
$umnezeu si ca este imperativ sa fie pastrate n cea mai buna forma posibila, pentru slu)irea &a.
n acel ritual stravechi care reprezenta n simbol *vanghelia, nu putea fi adusa pe altarul lui $umnezeu
nici o )ertfa ce avea vreun cusur. &acrificiul care avea menirea sa!L reprezinte pe ,ristos trebuia sa fie fara pata.
"uv%ntul lui $umnezeu arata catre acest lucru ca fiind o ilustra ie a ceea ce trebuie sa fie copiii &ai !
"o )ertfa vie", "sf%nta si fara cusur", "placuta naintea lui $umnezeu" .'omani 03*0; Efeseni 8*341!
6ara puterea divina, nici o reforma reala nu poate fi facuta.
@arierele omenesti nal ate mpotriva tendin elor naturale si cultivate nu sunt dec%t ca niste diguri de
nisip mpotriva torentului. umai c%nd via a lui ,ristos devine o putere datatoare de via a n e(isten a noastra
putem rezista ispitelor care ne asalteaza dinauntru si din afara.
,ristos a venit n lumea aceasta si a trait Legea lui $umnezeu pentru ca omul sa poata avea control
deplin asupra nclina iilor naturale care corup sufletul.
Medicul sufletului si trupului, *l da biruin a asupra poftelor razvratite.
*l a pus la ndem%na noastra toate mi)loacele pentru ca omul sa poata avea desav%rsire de caracter.
"%nd un om se preda lui ,ristos, mintea sa este adusa sub stap%nirea Legii; nsa tocmai Legea
mparateasca este cea care vesteste eliberarea fiecarui rob. $evenind una cu ,ristos, omul este eliberat.
&upunerea fa a de voin a lui ,ristos nseamna redob%ndirea ntregii barba ii.
Ascultarea de $umnezeu nseamna eliberare din robia pacatului, izbavire de pasiunile si pornirile
omenesti. 'mul poate sta drept, ca biruitor al eului, biruitor al propriilor nclina ii, al domniilor si puterilor,
biruitor asupra "stap%nitorilor ntunericului acestui veac" si asupra "duhurilor rauta ii care sunt n locurile
ceresti" .Efeseni /*031!
n nici un alt loc nu este nevoie mai mare de o asemenea instruire si nicaieri nu va aduce un bine mai
mare ca n camin. 2arin ii au de!a face chiar cu temelia obiceiului si caracterului. Miscarea de reforma trebuie
sa nceapa prin prezentarea principiilor Legii lui $umnezeu ca av%nd nr%urire at%t asupra sanata ii fizice, c%t si
asupra celei morale. Arata i ca ascultarea de "uv%ntul lui $umnezeu este singurul nostru mod de aparare
35
mpotriva relelor care mping lumea spre distrugere. 6ace i clara raspunderea parin ilor nu numai pentru acestia,
ci si pentru copiii lor. *i le pot da copiilor lor un e(emplu fie de ascultare, fie de calcare a Legii.
2rin e(emplul si nva atura lor se hotaraste destinul familiei lor. "opiii vor fi ceea ce i fac sa fie parin ii lor.
$aca parin ii ar putea fi condusi sa urmareasca rezultatele faptelor lor si daca ar putea sa vada cum,
prin e(emplul si nva atura pe care au dat!o, ei perpetueaza si sporesc puterea pacatului sau puterea neprihanirii,
s!ar a)unge cu siguran a la o schimbare.
Mul i s!ar ntoarce de la tradi ii si obiceiuri si ar accepta principiile divine de vie uire.
PU/EREA E<E$P"U"UI
Medicul care slu)este n caminele oamenilor, veghind la capat%iul celor bolnavi, usur%ndu!le suferin a,
trag%ndu!i napoi de pe marginea morm%ntului, rostind cuvinte de speran a celor afla i pe moarte, c%stiga
ncrederea si afec iunea lor, asa cum pu ini o pot face. ici slu)itorului *vangheliei nu!i sunt ncredin ate
posibilita i at%t de mari sau o influen a care sa a)unga la rezultate at%t de nalte.
*(emplul medicului, si n aceeasi masura nva atura pe care o da, ar trebui sa fie o putere pozitiva, de
partea binelui. "auza reformei cheama barba i si femei ale caror conduite sunt o ilustrare a stap%nirii de sine.
Modul n care traim principiile ntiparite n minte este ceea ce le da greutate.
Lumea are nevoie de o demonstra ie practica a ceea ce poate face harul lui $umnezeu pentru a le reda
oamenilor noble ea pierduta, d%ndu!le stap%nire asupra lor nsile. u este nimic de care lumea sa aiba mai mare
nevoie ca o cunoastere a puterii m%ntuitoare a *vangheliei, descoperite n vie i traite asemenea lui ,ristos.
Medicul este adus nencetat n contact cu aceia care au nevoie de tarie si ncura)are, printr!un e(emplu
de corectitudine. Mul i sunt slabi n ce priveste puterea morala. Le lipseste stap%nirea de sine si sunt birui i usor
de ispita. Medicul nu poate a)uta aceste suflete dec%t daca descopera n propria sa via a o fermitate a principiilor
care l face n stare sa triumfe asupra oricarui obicei vatamator si patima degradanta.
n via a sa trebuie sa se vada lucrarea unei puteri care este de origine divina. $aca nu izbuteste n acest punct,
oric%ta tarie ar avea cuvintele sale si oric%t de convingatoare ar fi, influen a sa va da marturie pentru rau.
Mul i care au devenit epave morale din pricina propriilor lor obiceiuri gresite cauta consiliere medicala
si tratament. *i sunt vatama i, slabi si rani i, d%ndu!si seama de nebunia lor si de incapacitatea de a birui.
Acestia nu ar trebui sa mai aiba n prea)ma nimic care sa le nutreasca aceleasi g%nduri si sentimente care
i!au facut sa decada. *i au nevoie sa respire o atmosfera a cura eniei, a g%ndurilor nobile si nal atoare.
"e raspundere nfricosatoare sta asupra celor care ar trebui sa le dea un e(emplu corect, dar nu sunt nici
ei dec%t robi ai obiceiurilor vatamatoare, influen a lor conferind ispitei un plus de tarie9
$EDICU" I "UCRAREA CU$P1/1RII
Mul i care si ruineaza sufletul si trupul prin folosirea tutunului sau prin into(icare alcoolica a)ung sub
ngri)irea medicului. Medicul care este credincios raspunderii pe care o are trebuie sa le arate acestor pacien i
cauza suferin elor lor.
$ar, daca el nsusi foloseste tutun sau bauturi alcoolice, ce greutate vor avea cuvintele sale#
"%nd el are naintea ochilor propria sa ngaduin a, nu va sovai el oare sa puna degetul pe rana n via a
pacientului sau# "%ta vreme si el foloseste aceste lucruri, cum i va putea convinge pe tineri de efectele lor
nocive# "um poate trece un medic n comunitate drept un e(emplu de cura enie si stap%nire de sine, cum poate
fi el un lucrator eficient pentru cauza cumpatarii, c%nd si ngaduie el nsusi un obicei rau#
"um poate slu)i el asa cum se cuvine la capat%iul celor bolnavi si celor muribunzi, c%nd propria sa respira ie
este respingatoare, ncarcata de izul de alcool sau tutun#
"%ta vreme si provoaca tulburari nervoase si si ntuneca mintea, folosind narcotice to(ice, cum ar
putea fi demn de ncrederea pe care o primeste ca fiind un medic priceput#
"e sarcina imposibila este pentru el aceea de a aea o )udecata rapida sau de a opera cu precizie9
$aca el nu pazeste acele legi care i guverneaza propria faptura, daca el alege sa!si satisfaca o placere
egoista n detrimentul sanata ii min ii si corpului, nu se recunoaste el oare nepotrivit pentru a primi raspunderea
fa a de vie ile omenesti#
'ric%t de priceput si credincios ar putea fi un medic, e(ista n e(perien a sa si multe descura)ari si
nfr%ngeri aparente. Adesea, straduin ele sale nu reusesc sa ob ina ceea ce a dorit el at%t de mult. $esi sanatatea
este readusa pacien ilor sai, este posibil ca acest lucru sa nu fie de un real folos pentru ei nsisi sau pentru lume.
36
Mul i si recapata sanatatea numai pentru a repeta ngaduin ele care au provocat boala.
*i se arunca din nou, cu aceeasi placere de mai nainte, n cercul nchis al ngaduin ei de sine si al nebuniei.
Lucrarea pe care a facut!o medicul pentru ei pare un efort risipit n v%nt.
,ristos a avut aceeasi e(perien a, dar, cu toate acestea, nu &i!a ncetat eforturile pentru vreun suflet
cuprins de suferin a. $intre cei zece leprosi care au fost cura i i, numai unul a apreciat darul ! si acesta era strain
si chiar samaritean. umai de dragul aceluia singur, ,ristos i!a vindecat pe to i zece.
$aca medicul nu are parte de o e(perien a mai buna dec%t cea pe care a avut!o M%ntuitorul, sa nve e o lec ie de
la Medicul &ef. $espre ,ristos sta scris5 "*l nu va slabi, nici nu se va lasa". "8a vedea rodul muncii sufletului
Lui si se va nviora" .$saia 53*5; 89*001!
$aca nu s!ar fi gasit dec%t un singur suflet care sa fi acceptat *vanghelia harului &au, pentru a!l salva,
,ristos ar fi acceptat via a Lui de truda si umilin a si moartea &a rusinoasa. $aca prin eforturile noastre va fi
ridicata si nnobilata o singura fiin a omeneasca si pregatita sa straluceasca n cur ile $omnului, nu avem motiv
sa ne bucuram#
ndatoririle medicului sunt grele si obositoare. 2entru a le ndeplini cu ma(imum de succes, el are
nevoie de o constitu ie robusta si o sanatate buna. ;n om sensibil sau bolnavicios nu poate suporta truda
obositoare, proprie profesiei de medic. ;nul caruia i lipseste perfecta stap%nire de sine nu poate deveni apt sa
se ocupe de toate categoriile de boli.
Adesea privat de somn, negli)%nd chiar sa se hraneasca, lipsit ntr!o mare masura de bucurii sociale si de
privilegii religioase, medicul pare sa aiba o via a vesnic umbrita. enorocirile asupra carora priveste, muritorii
nea)utora i care doresc mult sa primeasca a)utor, contactul sau cu cei strica i, toate acestea i amarasc inima si
aproape i naruie ncrederea n oameni.
n batalia cu boala si moartea, fiecare putere i este solicitata p%na la limita rezisten ei. Tensiunea acestei
ncordari i pune caracterul la cea mai grea ncercare. Atunci are ispita cea mai mare putere. Mai mult dec%t
practican ii oricarei alte meserii care cere voca ie, medicul are nevoie de stap%nire de sine, cura ie spirituala si
de acea credin a care se prinde cu tarie de cer. $e dragul celorlal i si pentru propriul sau bine, el nu!si poate
permite sa dispre uiasca legile trupului omenesc. ;suratatea n obiceiurile fizice duce la usuratatea morala.
&ingura siguran a a medicului este aceea de a ac iona n orice mpre)urare din principiu, ntarit fiind si
nnobilat de o intransigen a n scopul urmarit, pe care o gasim numai la $umnezeu.
*l trebuie sa ram%na neclintit n desav%rsirea morala a caracterului &au.
4i de zi, ora de ora, clipa de clipa, el trebuie sa traiasca, purt%ndu!se ca n prezen a lumii nevazute.
Asemenea lui Moise, el trebuie sa rabde totul "ca si cum L!ar vedea pe Acela care este nevazut".
eprihanirea si are radacinile n evlavie. ici un om nu poate oferi cu statornicie privirilor semenilor
sai o via a pura, plina de putere, daca aceasta nu este ascunsa cu ,ristos n $umnezeu.
"u c%t este mai e(tinsa activitatea printre oameni, cu at%t trebuie sa fie mai str%nsa comuniunea inimii cu cerul.
"u c%t sunt mai urgente ndatoririle sale si cu c%t sunt mai mari raspunderile, cu at%t medicul are nevoie
mai mare de puterea divina.
Trebuie rascumparat timpul petrecut cu lucrurile vremelnice, pentru a medita asupra lucrurilor vesnice.
*l trebuie sa reziste unei lumi care!i rapeste tot timpul si care va face presiuni asupra lui pentru a!l despar i
de &ursa de tarie. Mai presus de oricare altul, el ar trebui, prin rugaciune si studiu al &cripturilor, sa se aseze
sub scutul protector al lui $umnezeu. *l trebuie sa traiasca n contact constient, ceas de ceas, cu principiile
adevarului, drepta ii si ndurarii care descopera atributele lui $umnezeu n suflet.
*(act n masura n care este primit si respectat "uv%ntul lui $umnezeu va impresiona, prin puterea
si simpla atingere cu via a sa, orice ac iune si orice faza de formare a caracterului.
8a cura i orice g%nd, va transforma orice dorin a. Aceia care si vor pune toata ncrederea n "uv%ntul lui
$umnezeu se vor purta ca niste oameni adevara i si vor fi puternici. *i se vor ridica deasupra tuturor lucrurilor
demne de dispre , pentru a trai ntr!o atmosfera lipsita de orice lucru murdar.
"%nd omul este n tovarasie cu $umnezeu, elul care i!a pastrat integri pe $aniel si +osif n mi)locul
stricaciunii cur i!lor pag%ne, via a sa va fi de o puritate desav%rsita.
8esm%ntul caracterului sau va fi nepatat. n via a sa, lumina lui ,ristos nu va scadea.
&teaua stralucitoare a dimine ii va rasari cu o lumina statornica asupra lui ntr!o slava neschimbatoare.
' asemenea vie uire va fi un element de tarie n comunitate.
8a fi un zagaz naintea raului, un loc de aparare pentru cei ispiti i, o lumina calauzitoare pentru cei care,
n mi)locul dificulta ilor si descura)arilor, sunt n cautarea caii celei adevarate.
37
Cap. 3 - $isioarii medicali si lucrarea lor
"*i vor fi n mi)locul multor popoare ca roua de la $omnul".
#nd nva atura si vindecnd
"*l i!a trimis sa predice despre mpara ia lui $umnezeu si sa vindece pe cei bolnavi."
"%nd i!a trimis pe cei doisprezece ucenici n primul lor tur misionar, ,ristos le!a spus5 "&i pe drum,
propovadui i si zice i5 <mpara ia cerurilor este aproape9< 8indeca i pe bolnavi, nvia i pe mor i, cura i i pe
leprosi, scoate i afara demonii. 6ara plata a i primit, fara plata sa da i" .Matei 0<*4!61!
"elor saptezeci, trimisi mai t%rziu, le!a zis5 "n orice cetate ve i intra, -...1 sa vindeca i pe bolnavii
care vor fi acolo si sa le zice i5 <mpara ia lui $umnezeu s!a apropiat de voi< " .%uca 0<* 6!71!
2rezen a si puterea lui ,ristos i nso ea, "iar cei saptezeci s!au ntors plini de bucurie, si au zis5
<$oamne, chiar si demonii ne sunt supusi n umele Tau<" .%uca 0<*041!
$upa nal area $omnului ,ristos, a fost continuata aceeasi lucrare.
&cenele propriei &ale lucrari s!au repetat. "$in ceta ile vecine", n +erusalim au venit mul i oameni,
aduc%nd "pe cei bolnavi si pe cei chinui i de duhuri necurate5 si to i se vindecau" .)apte 8*0/1!
+ar ucenicii "au plecat si au propovaduit pretutindeni. $omnul lucra mpreuna cu ei" -Marcu /B,=C1.
"6ilip s!a cobor%t n cetatea &amariei, si le!a propovaduit pe ,ristos.
oroadele luau aminte cu un g%nd la cele spuse de 6ilip. -...1 "aci din mul i ndraci i ieseau duhuri necurate
-...1; mul i slabanogi si schiopi erau tamadui i. &i a fost o mare bucurie n cetatea aceasta" .)apte 6*8,61!
"UCRAREA UCENICI".R
Luca, cel care a scris *vanghelia ce!i poarta numele, a fost un misionar medical.
n &cripturi, el este numit "doctorul prea iubit" .Col! 5*051!
Apostolul 2avel a auzit de ndem%na!rea lui ca medic, l!a cautat si l!a descoperit ca fiind unul caruia
$omnul i ncredin ase o lucrare speciala. *l i!a c%stigat cooperarea si, o vreme, Luca l!a nso it n calatoriile
sale din loc n loc. $upa un timp, 2avel l!a lasat pe Luca la 6ilipi, n Macedonia.
Aici, el a continuat sa lucreze mai mul i ani, at%t ca medic, c%t si ca predicator al *vangheliei.
n lucrarea pe care o facea ca medic, el slu)ea celor bolnavi si apoi se ruga pentru ca puterea
vindecatoare a lui $umnezeu sa coboare asupra celor napastui i. Astfel, era deschisa calea pentru solia
*vangheliei. &uccesul ca medic al lui Luca l!a a)utat sa c%stige multe ocazii de a!L predica pe ,ristos printre
pag%ni. 2lanul divin este ca si noi sa lucram cum au lucrat ucenicii. 8indecarea fizica este legata de nsarcinarea
evanghelica. n lucrarea *vangheliei, predicarea si vindecarea nu trebuie separate niciodata.
Lucrarea ucenicilor era de a rasp%ndi cunoasterea *vangheliei. Lor le era ncredin ata lucrarea de vestire
pentru ntreaga lume a vestilor bune pe care ,ristos le!a adus oamenilor. *i au mplinit acea lucrare pentru
oamenii din timpul lor. ntr!o singura genera ie, *vanghelia a fost dusa fiecarui neam sub cer.
2roclamarea *vangheliei pentru lume este lucrarea pe care $umnezeu a ncredin at!o celor ce!+ poarta
umele. 2entru pacatul si mizeria pam%ntului, *vanghelia este singurul antidot.
A face cunoscut ntregii omeniri mesa)ul harului lui $umnezeu este prima lucrare a celor care i cunosc
puterea vindecatoare. $uhul $omnului, $umnezeu este peste Mine, caci $omnul M!a uns sa aduc vesti bune
celor nenoroci i5 *l M!a trimis sa vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobozenia, si prinsilor de
razboi izbavirea. .$saia /0*01
"%nd ,ristos i!a trimis pe ucenici cu solia *vangheliei, credin a n $umnezeu si n "uv%ntul &au
aproape ca disparuse din lume. n poporul evreu, care marturisea ca se bucura de o cunoastere a lui +ehova,
"uv%ntul &au fusese dat la o parte pentru tradi ie si specula ii omenesti. Ambi ia egoista, iubirea de parada a
laudaroseniei si lacomia dupa orice c%stig stap%neau g%ndurile oamenilor. Asa cum disparuse respectul fa a de
$umnezeu, tot asa disparuse si compasiunea fa a de oameni. *goismul era principiul conducator, iar &atana
lucra dupa placul lui n atmosfera de mizerie si degradare a neamului omenesc.
Agen ii satanici au pus stap%nire pe oameni. Trupurile fiin elor omenesti, facute ca vase n care sa
locuiasca $umnezeu, au devenit lacasuri ale demonilor. &im urile, nervii, organele oamenilor erau mpinse de
catre agen i supranaturali nspre ngaduin a celor mai murdare patimi. 2e fe ele oameni!lor era imprimata chiar
pecetea demonilor. nfa isarea lor reflecta e(presia legiunilor raului, de care erau poseda i.
&i care este situa ia din lume astazi# u este credin a n @iblie aproape nimicita de catre "critica nalta"
si specula iile zilelor noastre, asa cum a fost distrusa de catre tradi ie si "rabinism" n zilele lui ,ristos#
38
u au lacomia, ambi ia si iubirea de placeri o nr%urire la fel de puternica asupra inimilor oamenilor
acum ca si atunci#
n lumea care!si spune crestina, chiar n bisericile care marturisesc ca sunt ale lui ,ristos, c%t de pu ini sunt
condusi de principii crestine9 n cercurile de afaceri, n cele sociale, familiale si chiar religi!oase ! c%t de pu ini
fac din nva aturile lui ,ristos regula de vie uire zilnica9 u este adevarat ca "m%ntuirea a stat deoparte; -...1
neprihanirea nu poate sa se apropie; -...1 si cel ce se departeaza de rau este )efuit" .$saia 87*05!081?
Traim n mi)locul unei "epidemii infrac ionale", care i uluieste pe oamenii n elep i, tematori de
$umnezeu, oriunde s!ar afla. &tricaciunea generala este prea mare pentru ca pana omeneasca sa o poata descrie.
6iecare zi aduce stiri proaspete cu privire la dispute politice, mita si nselaciune.
6iecare zi si desfasoara bilan ul sf%sietor al violen ei si nelegiuirii, al indiferen ei fa a de suferin a
umana, al distrugerii brutale si pline de cruzime a vie ii omenesti. 6iecare zi este o noua marturie despre
cresterea nebuniei, nmul irea crimelor si sinuciderilor. "ine se poate ndoi ca agen ii satanici se afla la lucru
printre oameni, e(tinz%ndu!si activitatea de distragere si corupere a min ii, de ntinare si distrugere a corpului#
+ar n timp ce lumea este plina de aceste rele, *vanghelia este prea adesea prezentata ntr!un spirit de
asemenea indiferen a, nc%t nu impresioneaza dec%t ntr!o mica masura constiin ele sau vie ile oamenilor.
2retutindeni e(ista inimi care striga pentru a primi ceea ce le lipseste.
*le t%n)esc dupa o putere care sa le dea stap%nire asupra raului, o putere care sa!i elibereze din legaturile raului,
o putere care sa le dea sanatate, via a si pace. Mul i care au cunoscut odata puterea "uv%ntului lui $umnezeu au
locuit acolo unde nu e(ista o recunoastere a lui $umnezeu si t%n)esc dupa prezen a divina.
Lumea are nevoie astazi de ceea ce a avut nevoie si acum o mie noua sute de ani ! o descoperire a lui
,ristos. &e cere o mare lucrare de reforma, si numai prin harul lui ,ristos se poate mplini aceasta lucrare de
vindecare ! fizica, mintala si spirituala.
umai metoda lui ,ristos va aduce un succes real n ncercarea de a a)unge la inima oamenilor.
M%ntuitorul &!a unit cu oamenii ca unul care le dorea binele. *l &i!a aratat simpatia fa a de ei,
a ngri)it de nevoile lor si le!a c%stigat ncrederea. Apoi le!a spus5 ";rma i!Ma9"
*ste nevoie sa ne apropiem de oameni prin eforturi personale. $aca am petrece mai pu in timp
predic%nd si mai mult timp n lucrare personala de slu)ire, s!ar vedea rezultate mai mari.
"elor saraci trebuie sa li se usureze povara, cei bolnavi sa fie ngri)i i, cei ntrista i si cei care au pierdut pe
cineva drag sa fie m%ng%ia i, cei nestiutori instrui i, cei lipsi i de e(perien a sfatui i. Trebuie sa pl%ngem cu cei
care pl%ng si sa ne bucuram cu cei care se bucura. nso ita de puterea de convingere, de puterea rugaciunii si de
puterea iubirii lui $umnezeu, aceasta lucrare nu va fi si nici nu poate fi lipsita de roade.
Ar trebui sa ne amintim necontenit ca lucrarea misionarului medical este aceea de a ndrepta aten ia
barba ilor si femeilor bolnavi de pacat catre 'mul de pe "alvar, care ridica pacatele lumii.
2rivindu!L, ei vor fi schimba i dupa asemanarea &a. Trebuie sa!i ncura)am pe cei bolnavi si suferinzi sa
priveasca nspre +sus si sa traiasca. Lucratorii sa!L prezinte pe ,ristos, Marele Medic, nencetat naintea celor
carora boala trupului si sufletului le!a provocat descura)are.
2une i!i sa priveasca nspre Acela care poate vindeca at%t boala fizica, c%t si cea spirituala.
&pune i!le despre Acela care este miscat de n elegerea neputin elor noastre.
ncura)a i!i sa se lase n gri)a "elui care &i!a dat via a pentru ca ei sa poata avea via a vesnica.
8orbi i despre iubirea &a; spune i despre puterea &a de a m%ntui.
Aceasta este nalta datorie si pre iosul privilegiu al misionarului medical.
+ar lucrarea personala pregateste adesea calea pentru aceasta.
Adesea, $umnezeu a)unge la inimi prin eforturile noastre, pentru a le usura suferin a fizica.
Lucrarea misionarului medical este lucrarea de pionierat a *vangheliei. n lucrarea de propovaduire a
"uv%ntului si n cea misionara medicala, *vanghelia trebuie sa fie predicata si traita.
Aproape n orice comunitate e(ista mul i care nu asculta predicarea "uv%ntului lui $umnezeu sau nu
participa la nici un serviciu religios. 2entru ca *vanghelia sa a)unga la ei, trebuie sa fie dusa n familiile lor.
$eseori, usurarea durerilor fizice este singura cale prin care pot fi aborda i. +nfirmierele misionare, care
i ngri)esc pe cei bolnavi si usureaza str%mtorarea n care se gasesc cei saraci, vor gasi multe ocazii de a se ruga
mpreuna cu ei, de a le citi din "uv%ntul lui $umnezeu si de a le vorbi despre M%ntuitorul. *le se pot ruga cu si
pentru cei lipsi i de a)utor, care nu au taria voin ei de a!si controla poftele degradate de pasiune.
*le pot aduce o raza de speran a n vie ile celor nfr%n i si deznada)dui i. +ubirea lor altruista, manifestata n
fapte de bunatate dezinteresata, vor face ca acestor suferinzi sa le fie mai usor sa creada n dragostea lui ,ristos.
39
Mul i nu au deloc credin a n $umnezeu si si!au pierdut ncrederea n oameni. $ar ei apreciaza dovezile
de simpatie si a)utorul primit. 8az%nd pe unul care nu urmareste lauda pam%nteasca sau rasplata intr%nd n
caminele lor, slu)indu!le celor bolnavi, hranindu!i pe cei nfometa i, mbrac%ndu!i pe cei dezbraca i, m%ng%indui
pe cei tristi si ndrum%ndu!i pe to i catre Acela a carui iubire si mila lucratorul uman nu face dec%t s!o vesteasca
! vaz%nd aceasta, inimile lor sunt atinse.
:ecunostin a se nal a din sufletele lor. "redin a se aprinde.
*i vad ca $umnezeu are gri)a de ei si sunt pregati i sa asculte c%nd "uv%ntul &au este deschis.
6ie ca sunt misionari n strainatate, fie ca se afla n c%mpul misionar de acasa, at%t barba ii, c%t si femeile
vor avea acces mult mai degraba la inimile oamenilor si vor fi cu mult mai folositori daca sunt n stare sa le
slu)easca celor bolnavi. 6emeile care merg ca misionari n inuturi pag%ne pot gasi n acest fel ocazia de a vesti
*vanghelia femeilor din aceste ari, c%nd orice alta cale de acces este nchisa.
To i lucratorii *vangheliei ar trebui sa stie cum sa aplice tratamentele simple care fac at%t de mult pentru
usurarea durerii si ndepartarea bolii.
:NVA 4ND PRINCIPII"E SANA/A II
Lucratorii *vangheliei ar trebui, de asemenea, sa fie n stare sa dea instruc iuni n ce priveste principiile
unei vie uiri sanatoase. @oala se afla pretutindeni si multe cazuri pot fi prevenite d%nd aten ie legilor sanata ii.
'amenii au nevoie sa vada care sunt urmarile respectarii principiilor sanitare asupra bunastarii lor fizice, at%t
pentru via a aceasta, c%t si pentru aceea ce va veni. *i trebuie sa fie constientiza i n privin a vasului omenesc
care a fost pregatit de "reatorul lor, ca sa fie locul n care sa poata locui *l si peste care sa fim administratori
credinciosi. Trebuie sa fie impresiona i de adevarul cuprins n cuvintele &fintei &cripturi5 ""aci noi suntem
templul $umnezeului "elui viu, cum a zis $umnezeu5 <*u voi locui si voi umbla n mi)locul lor; *u voi fi
$umnezeul lor, si ei vor fi poporul Meu<" .3 Corinteni /*0/1!
Mii de oameni au nevoie si ar primi cu bucurie instruc iuni cu privire la metodele simple de tratare a
celor bolnavi ! metode care sa ia locul consumului de medicamente otravitoare.
*ste o mare nevoie de nva atura n ce priveste reforma alimentara.
'biceiurile gresite de a m%nca si de a folosi alimente nesanatoase nu sunt raspunzatoare doar ntr!o mica
masura pentru necumpatare, crime si nenorocirile care sunt un blestem pentru lume.
"%nd da i nva atura despre principiile sanata ii, pastra i viu naintea min ii marele obiectiv al reformei !
ca scopul sau este de a asigura cea mai nalta dezvoltare a corpului, min ii si sufletului.
Arata i ca legile naturii corpului nostru, fiind date de $umnezeu, e(ista pentru binele nostru; ca
supunerea fa a de ele aduce fericirea n aceasta via a si a)uta n pregatirea pentru via a viitoare.
ndruma i!i pe oameni sa studieze manifestarea iubirii si n elepciunii lui $umnezeu n lucrarile naturii
umane. ndruma i!i sa studieze acel organism minunat, cel omenesc, si legile de care este guvernat.
Aceia care vad dovezile iubirii lui $umnezeu, care n eleg ceva din n elepciunea si bunatatea care
rezulta din legile &ale si care vad rezultatele ascultarii vor a)unge sa priveasca datoriile si obliga iile lor dintr!un
punct de vedere complet diferit. n loc sa considere pazirea legilor sanata ii ca o chestiune de sacrificiu sau
tagaduire de sine, ei o vor privi ca pe ceea ce este, de fapt, o nepre uita binecuv%ntare.
6iecare lucrator al *vangheliei ar trebui sa simta ca a instrui pe oameni n principiile vie uirii sanatoase
este o parte din lucrarea ce i s!a ncredin at. *ste mare nevoie de aceasta lucrare, iar lumea este deschisa pentru
ea. *(ista pretutindeni o tendin a ca lucrarea organiza iilor sa nlocuiasca efortul individual.
n elepciunea omeneasca tinde spre concentrare, centralizare, spre construirea unor mari biserici si institu ii.
Mul imile lasa lucrarea de binefacere n gri)a institu iilor si organiza iilor; ei si scuza prin acest lucru lipsa de
legatura cu lumea, iar inimile lor se racesc. $evin preocupa i de ei nsisi si a)ung nepasatori.
+ubirea de $umnezeu si de oameni moare n suflet.
,ristos ncredin eaza urmasilor &ai o lucrare individuala ! o lucrare care nu poate fi nfaptuita prin
procura. &lu)irea celor bolnavi si celor saraci, vestirea *vangheliei celor pierdu i nu trebuie lasate n seama
comitetelor sau organiza iilor de binefacere.
:aspunderea individuala, efortul individual, sacrificiul personal, aceasta este cerin a *vangheliei.
"+esi la drumuri si la garduri si pe cei ce!i vei gasi, sileste!i sa intre", este porunca lui ,ristos,
"ca sa mi se umple casa" .%uca 05*391!
*l i aduce pe oameni n contact cu aceia pe care cauta sa!i binecuv%nteze.
"&a aduci n casa ta pe nenoroci ii fara adapost", spune *l. "$aca vezi pe un om gol, acopera!l".
"si vor pune m%inile peste bolnavi, si bolnavii se vor nsanatosa" .$saia 86*4; Marcu 0/*061!
40
2rin contact direct, prin slu)ire personala trebuie mpartasite binecuv%ntarile *vangheliei.
"%nd a daruit lumina poporului &au din vechime, $umnezeu nu a lucrat n mod e(clusiv printr!o clasa
sociala anume. $aniel era un prin din +uda. &i +saia era descendent regal. $avid a fost un pastor, Amos a fost
vacar, 4aharia rob n @abilon, *lisei lucrator al pam%ntului. $omnul a ridicat ca reprezentan i ai &ai profe i si
prin i, dintre cei nobili si cei de condi ie umila, si i!a nva at adevarurile pe care urma sa le dea lumii.
6iecarui om care devine partas al harului, $omnul i ncredin eaza o lucrare pentru al ii.
Trebuie sa stam fiecare n locul nostru, cu sarcina ce ne revine, zic%nd5 "+ata!ma, trimite!ma" .$saia /*61!
:aspunderea sta asupra tuturor ! asupra slu)itorului "uv%ntului, infirmierei misionare, medicului crestin,
crestinului de r%nd, fie el comerciant sau fermier, )urist sau mecanic.
*ste lucrarea noastra aceea de a le descoperi oamenilor *vanghelia m%ntuirii lor.
'rice ntreprindem ar trebui sa serveasca drept mi)loc pentru atingerea acestui scop.
Aceia care primesc lucrarea ce le!a fost ncredin ata nu vor fi numai o binecuv%ntare pentru al ii, ci vor
fi ei nsisi binecuv%nta i. "onstiinciozitatea datoriei pe care o duc cu bine la ndeplinire va avea o influen a
directa asupra propriilor lor suflete. "el disperat va uita de disperarea sa, cel slab va deveni puternic, cel
nestiutor va deveni cunoscator si to i vor gasi un a)utor nesecat n Acela care i!a chemat.
@iserica lui ,ristos este organizata n vederea slu)irii. $eviza ei este cuv%ntul "lucrare". Membrii sai
sunt ostasi care trebuie pregati i pentru lupta, sub conducerea "apeteniei m%ntuirii lor. &lu)itorii crestini,
medicii, nva atorii au o lucrare mai mare dec%t au crezut mul i. *i nu au numai datoria de a slu)i poporului, ci
si de a!i nva a pe oameni cum sa lucreze. *i nu trebuie doar sa dea nva atura n ce priveste principiile corecte,
ci sa!i educe pe ascultatorii lor sa mpartaseasca si altora aceste principii.
Adevarul care nu este trait, care nu este comunicat, si pierde puterea datatoare de via a, virtu ile sale
vindecatoare. @inecuv%ntarea sa poate fi re inuta numai n masura n care este data si altora.
Monotonia serviciului nostru divin trebuie sa nceteze.
6iecare membru al bisericii trebuie sa fie anga)at ntr!un sector de slu)ire pentru Maestru.
;nii nu pot face at%t de mult ca al ii, nsa fiecare ar trebui sa!si dea
toata silin a pentru a respinge avalansa de boli si nenorociri care se revarsa asupra lumii noastre.
Mul i ar dori sa lucreze, daca ar fi nva a i cum sa nceapa. *i trebuie sa fie instrui i si ncura)a i.
6iecare biserica ar trebui sa fie o scoala de pregatire a lucratorilor crestini. Membrii ei ar trebui sa fie
nva a i cum sa faca sedin e de lecturi biblice, cum sa conduca si sa predea la &coala de &abat, cum sa!i a)ute
cel mai bine pe cei saraci si sa ngri)easca de cei bolnavi, cum sa lucreze pentru cei neconverti i.
Ar trebui sa e(iste scoli sanitare, scoli de gastronomie si cursuri n diverse domenii ale lucrarii de a)utorare
crestina. !ar trebui doar sa se predea, ci sa se lucreze efectiv sub supravegherea unor instructori e(perimenta i.
nva atorii sa deschida calea, lucr%nd n mi)locul poporului, iar ceilal i, alatur%ndu!li!se, vor nva a din e(emplul
dat de acestia. *(emplul este mai valoros dec%t multe precepte.
To i sa!si cultive puterile fizice si mintale la capacitatea lor ma(ima, pentru a putea lucra pentru
$umnezeu acolo unde i va chema providen a &a. Acelasi har care a venit de la ,ristos la 2avel si Apolo, si i!a
consacrat ca somita i pe tar%m spiritual, va fi oferit astazi crestinilor misionari devota i.
$umnezeu doreste ca fiii &ai sa aiba discernam%nt si cunostin e, pentru ca slava &a sa poata fi descoperita n
lumea noastra cu o claritate si o putere imposibil de trecut cu vederea.
Lucratorii educa i, care sunt consacra i lui $umnezeu, pot slu)i n mult mai multe feluri si pot efectua o
lucrare mult mai e(tinsa dec%t aceia care sunt needuca i. $isciplina min ii lor i plaseaza pe un teren avanta)os.
nsa si aceia care nu au nici talente mari, nici o educa ie prea nalta pot lucra acceptabil pentru al ii.
$umnezeu i va folosi pe acei barba i care doresc sa fie folosi i. u persoanele cele mai stralucite si cele mai
talentate sunt acelea a caror lucrare produce rezultatele cele mai mari si mai trainice.
*ste nevoie de barba i si femei care au auzit o solie din cer. "ei mai eficien i lucratori sunt aceia care dau curs
invita iei5 "Lua i )ugul Meu asupra voastra si nva a i de la Mine" .Matei 00*371!
Misionarii inimosi sunt cei de care este nevoie. "el a carui inima o atinge $umnezeu este umplut de o
dorin a arzatoare, ndreptata catre aceia care n!au cunoscut niciodata iubirea &a. "ondi ia lor l umple cu un
sim am%nt al nenorocirii acestora pe care l resimte personal. Lu%ndu!si propria via a n m%ini, el porneste ca
sol trimis si inspirat de cer, pentru a nfaptui o lucrare la care pot coopera si ngerii.
$aca aceia carora $umnezeu le!a ncredin at talente intelectuale mari folosesc aceste daruri ntr!un scop
egoist, ei vor fi lasa i, dupa o perioada de ncercare, sa urmeze propria lor cale.
$umnezeu i va primi pe barba ii care nu par sa fie at%t de bogat nzestra i, care nu prea au ncredere n ei nsisi,
41
si i va face tari pe cei slabi, pentru ca ei au ncredere ca *l va face ceea ce ei nsisi nu pot sav%rsi.
$umnezeu va accepta serviciul facut din toata inima si va ndrepta *l nsusi deficien ele.
Adesea, $omnul &i!a ales colaboratorii dintre barba ii care au avut ocazia sa ob ina numai o educa ie
scolara limitata. Acesti oameni si!au folosit puterile cu cea mai mare s%rguin a, iar $omnul a rasplatit fidelitatea
lor n lucrarea &a, zelul si setea lor de cunoastere. *l a fost martor c%nd ei au varsat lacrimi si le!a auzit
rugaciunile. Asa cum binecuv%ntarile &ale au venit asupra robilor de la cur ile @abilonului, tot asa da *l
n elepciune si cunostin e lucratorilor &ai de astazi.
2rin harul lui ,ristos, barba ii carora le lipsea educa ia primita n sistemul de nva am%nt, si care erau
umili ca pozi ie sociala, au avut uneori un succes minunat n lucrarea de c%stigare de suflete pentru *l. &ecretul
succesului a fost ncrederea lor n $umnezeu.
*i au nva at zilnic de la Acela care este minunat la sfat si puternic ca nimeni altul.
Asemenea lucratori trebuie sa fie ncura)a i. $omnul i aduce n legatura cu cei care se bucura de
nzestrari superioare, pentru a umple golurile lasate de al ii. Agerimea lor de a vedea ce e de facut,
disponibilitatea lor de a!i a)uta pe cei n nevoie, cuvintele si faptele lor pline de bunatate deschid usi care aduc
mult folos, usi care altfel ar ram%ne nchise. *i se apropie de cei afla i n necaz, iar influen a convingatoare a
cuvintelor lor are puterea de a atrage multe suflete tremuratoare catre $umnezeu.
Lucrarea lor arata ce!ar putea face mii de al i oameni numai daca ar vrea.
. VIA A $AI "AR'A
imic nu va trezi un zel plin de )ertfire de sine, nu va largi si ntari caracterul ntr!o asa masura ca
anga)area n lucrarea pentru al ii. Mul i dintre cei ce marturisesc ca sunt crestini, caut%nd legaturi n cadrul
bisericii, se g%ndesc numai la ei nsisi. *i doresc sa se bucure de tovarasie n s%nul bisericii si de gri)a pastorala.
$evin membri ai unor biserici mari si prospere si se mul umesc sa faca pu in pentru al ii.
n acest fel, ei si rapesc cele mai pre ioase binecuv%ntari. Mul i ar avea un mare c%stig daca si!ar sacrifica
prieteniile lor placute, care i conduc la comoditate. *i trebuie sa mearga acolo unde este nevoie de descatusarea
energiei lor n lucrarea crestina si unde pot nva a sa poarte raspunderi.
"opacii care sunt nghesui i unii ntr!al ii nu cresc sanatosi si puternici. 3radinarul i replanteaza, pentru
ca acestia sa aiba spa iu pentru a se putea dezvolta. ' lucrare similara va fi folositoare pentru mul i membri din
bisericile mari. *i au nevoie sa fie adusi acolo unde vor fi chema i sa depuna un efort crestin activ. *i si pierd
via a spirituala, devenind niste pigmei ineficien i, din pricina lipsei de lucrare )ertfitoare de sine pentru al ii.
:eplanta i ntr!un anumit c%mp misionar, ei ar creste puternici si vigurosi.
2urta i!va sarcinile unii altora, si ve i mplini astfel legea lui ,ristos. .>alateni /* 31
$ar nimeni nu trebuie sa astepte p%na c%nd este chemat n vreun c%mp aflat departe, nainte sa nceapa
sa!i a)ute pe al ii. ;si pentru slu)ire se deschid pretutindeni.
To i cei din )ur au nevoie de a)utorul nostru.
8aduva, orfanul, cel bolnav si cel muribund, cel ndurerat si cel descura)at, cel nestiutor si cel de la
periferia societa ii, to i acestia se gasesc pretutindeni.
Ar trebui sa sim im ca este datoria noastra speciala aceea de a lucra pentru cei ce traiesc n vecinatatea
noastra. &tudia i modul n care pute i sa!i a)uta i cel mai bine pe cei care nu manifesta nici un interes pentru
lucrurile religioase. "%nd va vizita i prietenii si vecinii, arata i!va interesul at%t pentru bunastarea lor spirituala,
c%t si pentru cea vremelnica. 8orbi i!le despre ,ristos ca M%ntuitor care iarta pacatul.
+nvita i!va vecinii acasa si citi i mpreuna cu ei din pre ioasa @iblie si din car i care i e(plica adevarurile.
+nvita i!i sa vi se alature n c%ntare si rugaciune.
nsusi ,ristos va fi prezent la aceste mici adunari, dupa cum a fagaduit, iar inimile vor fi atinse de harul &au.
Membrii bisericii ar trebui sa se auto!educe sa faca aceasta lucrare.
Acest lucru este la fel de vital ca si salvarea sufletelor aflate n ntuneric, n ari straine. n timp ce unii simt
povara pentru sufletele aflate departe, mul i dintre cei care stau acasa ar trebui sa simta povara sufletelor
pre ioase care traiesc n )urul lor si sa lucreze tot at%t de s%rguincios pentru m%ntuirea lor.
2entru ca 6iul omului a venit sa caute si sa m%ntuiasca ce era pierdut. .%uca 07* 0<1
Mul i regreta ca duc o via a ngusta. $ar ei nsisi ar putea sa!si faca via a mai plina si mai influenta, daca
ar dori aceasta. Aceia care l iubesc pe +sus cu inima, mintea si sufletul si pe aproapele lor ca pe ei nsisi au un
c%mp larg n care sa!si foloseasca talentul si influen a.
.CA5II"E $ARUN/E
42
imeni sa nu treaca pe l%nga ocaziile marunte pentru a cauta o lucrare mai mare. Ai putea sa nfaptuiesti
bine mica lucrare, dar sa esuezi teribil ncerc%nd s!o faci pe cea mare si sa te descura)ezi.
6ac%nd cu hotar%re ceea ce gasesti de facut, vei dezvolta aptitudini pentru o lucrare mai mare. $ispre uind
ocaziile zilnice, negli)%nd lucrurile marunte aflate la ndem%na, mul i a)ung ofili i si neroditori.
&a nu depinde i de a)utorul omenesc. 2rivi i dincolo de fiin ele umane, catre Acela hotar%t de $umnezeu
sa poarte durerile noastre, sa duca suferin ele noastre si sa ngri)easca de nevoile noastre.
$%ndu!+ crezare lui $umnezeu, ncepe i oriunde gasi i o lucrare de facut si nainta i cu credin a nestramutata.
"redin a n prezen a lui ,ristos este cea care da tarie si statornicie.
Lucra i n mod dezinteresat, d%ndu!va toata osteneala, cu o energie mereu cresc%nda.
+sus a raspuns5 "Tu zici5 <$aca po i9<... Toate lucrurile sunt cu putin a celui ce crede9" -Marcu >,=?1
n c%mpurile unde condi iile sunt at%t de neplacute si descura)ante, nc%t mul i nu doresc sa mearga
acolo, s!au produs schimbari remarcabile prin eforturile lucratorilor )ertfitori de sine.
*i au trudit cu rabdare si perseveren a, fara a se bizui pe puterea omeneasca, ci pe $umnezeu, iar harul &au
i!a sus inut. @inele care a fost astfel nfaptuit nu va fi cunoscut niciodata n aceasta lume, nsa,
n lumea marea a ce va urma, vor fi vazute rezultate binecuv%ntate.
$ISI.NARI CARE SE :N/RE IN SIN'URI
Misionarii care se ntre in singuri pot lucra cu succes n multe locuri. "a misionar independent a lucrat
apostolul 2avel, pentru rasp%ndirea cunoasterii lui ,ristos n ntreaga lume. $esi predica zilnic *vanghelia n
marile orase din Asia si *uropa, el lucra la atelierul unui mestesugar, pentru ntre inerea sa si a tovarasilor sai.
"uvintele de despar ire adresate prezbiterilor din *fes, care aratau ce fel de munca presta, con in lec ii
pre ioase pentru fiecare lucrator al *vangheliei5 "&ti i cum m!am purtat cu voi n toata vremea", a zis el. -...1
"&ti i ca n!am ascuns nimic din ce va era de folos, si nu m!am temut sa va propovaduiesc si sa va nva naintea
norodului si n case -...1 !am r%vnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva.
&inguri sti i ca m%inile acestea au lucrat pentru trebuin ele mele si ale celor ce erau cu mine. n toate privin ele
v!am dat o pilda, si v!am aratat ca, lucr%nd astfel, trebuie sa a)uta i pe cei slabi si sa va aduce i aminte de
cuvintele $omnului +sus, care nsusi a zis5 <*ste mai ferice sa dai dec%t sa primesti<." .)apte 3<*06,981
Astazi, daca ar fi patrunsi de acelasi spirit al )ertfirii de sine, mul i ar putea face o lucrare buna ntr!un
mod asemanator. n lucrarea evanghelistica, sa porneasca mpreuna c%te doi sau mai mul i.
&a!i viziteze pe oameni, rug%ndu!se, c%nt%nd, d%nd nva atura, e(plic%nd &cripturile si slu)ind celor bolnavi.
;nii se pot ntre ine ca librari ambulan i7, al ii, asemenea apostolului, pot practica o anumita meserie
sau pot depune eforturi n alte tipuri de munci. n timp ce nainteaza n acea lucrare, d%ndu!si seama de
neputin a lor, dar depinz%nd cu umilin a de $umnezeu, ei c%stiga o e(perien a binecuv%ntata.
$omnul +sus merge naintea lor, iar ei gasesc favoare si a)utor printre cei boga i si printre cei saraci.
"ei care s!au pregatit pentru lucrare misionara medicala pentru alte ari ar trebui sa fie ncura)a i sa
mearga fara nici o nt%rziere acolo unde cred ca pot lucra si sa nceapa sa munceasca printre cei din acel popor,
nva %ndu!le limba n timp ce lucreaza.
6oarte cur%nd, ei vor fi n stare sa predice adevarurile simple din "uv%ntul lui $umnezeu.
*ste nevoie n ntreaga lume de soli ai ndurarii. 6amilii crestine sunt chemate sa mearga n comunita i
care se afla n ntuneric si eroare, sa mearga n c%mpuri din strainatate, sa afle care sunt nevoile semenilor lor si
sa lucreze pentru cauza Maestrului. $aca asemenea familii s!ar stabili n locurile ntunecate ale pam%ntului,
locuri n care oamenii sunt nvalui i n negura spirituala, si ar lasa ca lumina lui ,ristos sa straluceasca prin ei,
ce lucrare nobila s!ar nfaptui9
Aceasta lucrare reclama )ertfire de sine. n timp ce mul i asteapta ca toate obstacolele sa fie ndepartate,
lucrarea pe care ar putea!o face ram%ne nefacuta si mul imi de oameni mor fara nade)de si fara $umnezeu.
;nii, de dragul avanta)elor comerciale sau pentru a dob%ndi date stiin ifice, se vor aventura n regiuni n
care nu sunt asezari omenesti si vor ndura cu bucurie sacrificii si greuta i; dar, de dragul semenilor lor, c%t de
pu ini sunt gata sa mearga mpreuna cu familiile lor n regiunile care au nevoie de *vanghelie9
&a a)ungem la oameni, oriunde ar fi ei si oricare ar fi condi ia si pozi ia lor sociala, si sa!i a)utam n
orice mod posibil ! aceasta este slu)ire adevarata. 2rintr!un asemenea efort, pute i c%stiga inimi si deschide o usa
naintea sufletelor care pier.
n tot timpul lucrarii voastre, aminti i!va ca sunte i lega i de ,ristos, ca sunte i o parte din marele plan de
rascumparare. +ubirea lui ,ristos trebuie sa curga n via a voastra ntr!un suvoi vindecator, datator de via a.
n timp ce cauta i sa!i trage i pe al ii n cercul iubirii &ale, face i n asa fel nc%t puritatea e(primarii voastre,
43
altruismul slu)irii voastre, bucuria ce straluceste pe nfa isarea voastra sa dea marturie despre puterea harului
&au. Aduce i naintea lumii o reprezentare a &a de o asemenea puritate si neprihanire, nc%t oamenii
sa!L priveasca n toata frumuse ea &a.
*ste aproape nefolositor sa ncercam sa!i reformam pe al ii, atac%nd ceea ce noi am putea privi ca fiind
obiceiuri gresite. :ezultatele unor asemenea eforturi aduc adesea mai mult rau dec%t bine. n discu ia &a cu
femeia samariteanca, n loc sa dispre uiasca f%nt%na lui +acov, ,ristos a prezentat ceva mai bun.
"$aca ai fi cunoscut tu darul lui $umnezeu si "ine este "el ce! i zice5 <$a!Mi sa beau<, tu ai fi cerut sa bei si *l
i!ar fi dat apa vie" .$oan 5*0<1!
*l a deviat discu ia catre comoara pe care o avea de oferit, d%ndu!i femeii ceva mai bun dec%t ceea ce
avea ea, chiar apa vie, bucuria si nade)dea *vangheliei.
Aceasta este o ilustra ie a modului n care trebuie sa lucram. Trebuie sa le oferim oamenilor ceva mai
bun dec%t ceea ce au ei, nsasi pacea lui ,ristos, care depaseste orice n elegere. Trebuie sa le spunem despre
Legea sf%nta a lui $umnezeu, transcrierea caracterului &au si o e(presie a ceea ce *l doreste sa devenim.
Arata i!le cum slava nepieritoare a cerului este infinit superioara bucuriilor si placerilor fugare ale lumii.
&pune i!le despre libertatea si odihna pe care le pot afla n M%ntuitorul. "$ar oricui va bea din apa pe
care i!o voi da *u, n veac nu!i va fi sete" .$oan 5*051* a declarat *l.
nal a i!L pe +sus, strig%nd5 "+ata Mielul lui $umnezeu, care ridica pacatul lumii" .$oan 0*371!
umai *l poate satisface dorin a fierbinte a inimii si poate da pace sufletului.
$intre to i oamenii din lume, reformatorii ar trebui sa fie cei mai dezinteresa i, cei mai bl%nzi, cei mai
politicosi. n vie ile lor, ar trebui sa se vada adevarata bunatate a faptelor dezinteresate.
Lucratorul care da pe fa a lipsa de amabilitate, care arata nerabdare fa a de nestiin a sau ndaratnicia
altora, care vorbeste precipitat sau ac ioneaza fara sa reflecteze mai nt%i, poate nchide usa inimilor, nc%t sa nu
mai poata a)unge niciodata la ele.
Asa cum roua si ploile linistite cad asupra plantelor care se ofilesc, tot asa de bl%nde sa fie si cuvintele
voastre, c%nd cauta i sa!i scoate i pe oameni din ntunericul n care se afla. 2lanul lui $umnezeu este ca mai
nt%i sa atinga inima. Trebuie sa rostim adevarul cu iubire, av%nd ncredere ca *l i va da putere pentru
transformarea vie ii. $uhul &f%nt va lipi de suflet cuv%ntul care este rostit cu iubire.
$in fire, suntem egocentrici si prea siguri de noi nsine. $ar, c%nd nva am lec iile pe care ,ristos
doreste sa ni le predea, devenim partasi ai naturii &ale; din acel moment, traim via a &a.
*(emplul minunat al lui ,ristos, bl%nde ea de neegalat cu care a patruns n sentimentele altora,
pl%ng%nd cu cei care pl%ngeau, bucur%ndu!&e cu cei care se bucurau, trebuie sa aiba o influen a profunda asupra
caracterului tuturor celor care l urmeaza cu sinceritate.
2rin cuvinte si fapte pline de bunatate, ei vor ncerca sa netezeasca drumul pentru picioarele obosite.
"$omnul $umnezeu, mi!a dat o limba iscusita, ca sa stiu sa nviorez printr!un cuv%nt spus la vreme
celui obosit" .$saia 8<*51!
To i cei din )urul nostru sunt suflete ranite. Le putem gasi aici, acolo, pretutindeni.
&a!i descoperim pe acesti suferinzi si sa le spunem un cuv%nt la vreme, pentru a le m%ng%ia ini!mile.
&a fim ntotdeauna canale prin care vor curge apele nvioratoare ale compasiunii.
n toate legaturile pe care le stabilim cu al ii, trebuie sa ne amintim ca n e(perien a altora e(ista capitole
ascunse de privirea muritorilor. 2e paginile memoriei e(ista istorii triste, care sunt pazite cu sfin enie de ochi
curiosi. Acolo sunt nregistrate batalii lungi, grele, cu mpre)urarile lor apasatoare, poate necazuri n via a de
familie, care slabesc zi de zi cura)ul, ncrederea si credin a. "ei care duc batalia vie ii n condi ii foarte
nefavorabile pot fi ntari i si ncura)a i prin mici aten ii, care nu costa dec%t efortul de a iubi.
2entru astfel de persoane, faptul de a!si sim i m%na prinsa ntru a)utor de catre un prieten adevarat valoreaza
mai mult dec%t aur sau argint. "uvintele pline de bunatate sunt tot at%t de binevenite ca si z%mbetul ngerilor.
*(ista mul imi de oameni care se lupta cu saracia, fiind sili i sa trudeasca din greu pentru o plata mica si
incapabili sa!si asigure mai mult dec%t strictul necesar al vie ii. Munca grea si lipsurile, fara vreo speran a ca iar
astepta si lucruri mai bune, fac ca povara sa le fie foarte grea. "%nd durerea si boala se alatura acestora,
povara este aproape insuportabila. *puiza i de gri)i si apasa i, ei nu stiu ncotro sa apuce pentru a fi usura i.
"ompatimi i!i, fiindu!le aproape n ncercari, necazuri si dezamagiri. Acest lucru va va deschide calea
pentru a!i a)uta. 8orbi i!le despre fagaduin ele lui $umnezeu, ruga i!va cu si pentru ei, inspira i!le nade)de.
"uvintele de nviorare si ncura)are rostite atunci c%nd sufletul este bolnav, iar pulsul cura)ului este
44
scazut ! acestea sunt privite de M%ntuitorul ca fiind spuse catre *l nsusi.
"%nd inimile sunt nviorate, ngerii ceresti privesc, aprob%nd nc%nta i.
8eac dupa veac, $omnul a ncercat mereu sa trezeasca n sufletele oamenilor sentimentul fra iei lor
divine. 6i i mpreuna lucratori cu *l9 n timp ce nencrederea si nstrainarea cuprind ntreaga lume,
ucenicii lui ,ristos trebuie sa dea pe fa a acel spirit care domneste n ceruri.
8orbi i asa cum ar vorbi *l, purta i!va asa cum &!ar purta *l. $escoperi i nencetat farmecul caracterului
&au. $escoperi i acea boga ie a iubirii care sta la baza tuturor nva aturilor &ale si a tuturor raporturilor &ale cu
oamenii. "ei mai umili lucratori, cooper%nd cu ,ristos, pot atinge corzi ale caror vibra ii vor rasuna p%na la
marginile pam%ntului si se vor aduna ntr!un c%nt ce va strabate veacurile nesf%rsite.
+nteligen ele ceresti asteapta sa coopereze cu uneltele omenesti, pentru a putea descoperi lumii ce pot
deveni fiin ele umane si, prin unirea cu divinul, ce poate fi nfaptuit pentru salvarea sufletelor care sunt gata sa
piara. u e(ista nici o limita a masurii n care poate fi folositor cineva care, pun%nd eul deoparte, face loc
lucrarii $uhului &f%nt asupra inimii sale si duce o via a pe deplin consacrata lui $umnezeu.
To i cei care se consacra trup, suflet si spirit n slu)ba &a vor primi n mod constant noi nzestrari cu
puteri fizice, mintale si spirituale. :ezervele inepuizabile ale cerului le stau la dispozi ie.
,ristos le da suflarea propriului &au $uh, via a propriei &ale vie i. $uhul &f%nt pune la lucru cele mai
nalte puteri ale &ale n minte si inima. 2rin harul dat noua, putem dob%ndi biruin e care, din pricina parerilor
noastre eronate, preconcepute, a defectelor de caracter si a pu inei noastre credin e, au parut imposibile.
"el care se ofera cu totul $omnului spre slu)ire, fara a re ine nimic, primeste putere pentru atingerea
unor rezultate nemasurat de mari. $umnezeu va face lucruri mari pentru acestia.
*l va lucra asupra min ilor oamenilor, astfel nc%t chiar n aceasta lume se va vedea n vie ile lor
o mplinire a fagaduin ei starii lor viitoare.
2ustia si ara fara apa se vor bucura; pustietatea se va nveseli, si va nflori ca trandafirul; se va acoperi
cu flori, si va sari de bucurie, cu c%ntece de veselie si strigate de biruin a, caci i se va da slava Libanului,
stralucirea "armelului si a &aronului. 8or vedea slava $omnului, mare ia $umnezeului nostru.
"ntari i m%inile slabanogite, si ntari i genunchii care se clatina.
&pune i celor slabi de inima5 <6i i tari, si nu va teme i5 +ata $umnezeul vostru9<" -...1
Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor; atunci schiopul va sari ca un cerb
si limba mutului va c%nta de bucurie; caci n pustie vor %sni ape, si n pustietate p%raie; marea de nisip se va
preface n iaz si pam%ntul uscat n izvoare de apa -...1 Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi "alea
cea sf%nta5 nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfin i; cei ce vor merge pe ea, chiar si
cei fara minte, nu vor putea sa se rataceasca. 2e calea aceasta nu va fi nici un leu, si nici o fiara salbatica nu va
apuca pe ea, nici nu va fi nt%lnita pe ea, ci cei rascumpara i vor umbla pe ea.
"ei izbavi i de $omnul se vor ntoarce, si vor merge spre &ion cu c%ntece de biruin a. ' bucurie vesnica
le va ncununa capul, veselia si bucuria, i vor apuca iar durerea si gemetele vor fugi. .$saia 98*0,0<1
"+utndu,i pe cei ispiti i
""um v!am iubit *u, asa sa va iubi i unul pe celalalt."
,ristos ne!a iubit nu pentru ca noi L!am fi iubit mai nainte, ci, "pe c%nd eram noi pacatosi", *l a murit
pentru noi. *l nu ne trateaza dupa cum am merita. $esi dupa pacatele noastre meritam condamnarea, *l nu ne
os%ndeste. An dupa an, *l ne!a suportat slabiciunea si nestiin a, nerecunostin a si ncapa %narea. n ciuda
ratacirilor noastre, mpietririi inimii, negli)arii "uv%ntului &au &f%nt, m%na &a este nca ntinsa.
,arul este un atribut al lui $umnezeu, e(ercitat fa a de fiin ele omenesti nedemne. oi nu l!am cautat !
acesta a fost trimis n cautarea noastra. $umnezeu are placere sa!&i reverse harul asupra noastra nu pentru ca
suntem vrednici, ci pentru ca suntem deznada)duit de nevrednici. &ingura preten ie pe care o putem aduce
pentru a primi ndurarea &a este nsasi marea noastra nevoie de a o avea.
2rin +sus ,ristos, $omnul $umnezeu si ntinde m%na c%t este ziua de mare, invit%ndu!i pe cei pacatosi
si cazu i. *l doreste sa i primeasca pe to i. To i sunt bineveni i. *ste slava &a sa!l ierte si pe cel mai pacatos.
*l va lua prada de la cel puternic, l va elibera pe prizonier, va scoate taciunele din foc.
8a cobor lan ul de aur al ndurarii &ale n cele mai mari ad%ncimi ale ticalosiei umane si va ridica sufletul
degradat, contaminat de pacat. 6iecare fiin a omeneasca este obiectul interesului iubitor al "elui care &i!a dat
via a pentru a!i putea aduce pe oameni napoi la $umnezeu. &ufletele vinovate si lipsite de a)utor, gata sa fie
distruse de sireteniile si capcanele lui &atana, sunt ngri)ite asa cum un pastor ngri)este de oile turmei sale.
45
*(emplul M%ntuitorului trebuie sa fie modelul slu)irii pe care o acordam celor ispiti i si gresi i.
oi trebuie sa manifestam fa a de al ii acelasi interes, bl%nde e si ndelunga rabdare pe care a manifestat!o *l
fa a de noi. ""um v!am iubit *u", spune *l, "asa sa va iubi i si voi unul pe altul" -+oan /?,?=1. $aca ,ristos
locuieste n noi, vom da pe fa a iubirea &a dezinteresata fa a de to i cu care avem de!a face. 8az%nd barba i si
femei care au nevoie de n elegere si a)utor, sa nu ntrebam5 "&unt ei vrednici#", ci ""um le pot fi de folos#"
6ie ca sunt boga i, fie ca sunt saraci, liberi sau robi, mari sau mici, to i sunt mostenirea lui $umnezeu.
"el care &i!a dat via a pentru a rascumpara pe om vede n fiecare fiin a umana o valoare care depaseste
orice evaluare a oamenilor margini i. $in taina si gloria crucii, noi trebuie sa descoperim la c%t estimeaza
$omnul +sus valoarea sufletului. "%nd facem aceasta, vom sim i ca fiin ele omenesti, oric%t de degradate ar fi,
au costat prea mult pentru a fi tratate cu raceala sau dispre . e vom da seama de importan a lucrarii pentru
semenii nostri, astfel nc%t sa poata fi nal a i p%na la tronul lui $umnezeu.
@anul pierdut, din parabola M%ntuitorului, macar ca zacea n murdarie si gunoi, era totusi o piesa de
argint. 2osesoarea lui l!a cautat pentru ca era de valoare.
Tot asa, orice suflet, oric%t de degradat de pacat, trece n ochii lui $umnezeu ca pre ios. Asa cum banul purta
chipul si inscrip ia puterii c%rmuitoare, tot asa si omul purta la crearea sa chipul si inscrip ia lui $umnezeu.
$esi stricata si stearsa acum prin influen a pacatului, urmele acestei inscrip ii ram%n asupra fiecarui suflet.
$umnezeu doreste sa ndrepte acel suflet si sa!l remodeleze dupa propriul &au chip, n neprihanire si sfin! enie.
"%t de pu in ne potrivim cu ,ristos n ceea ce ar trebui sa fie cea mai trainica legatura dintre noi si *l !
compasiunea pentru sufletele departate, vinovate, suferinde, moarte n pacate si faradelege9
Lipsa de omenie este cel mai mare pacat al nostru. Mul i cred ca ei reprezinta dreptatea lui $umnezeu, n timp
ce esueaza total n reprezentarea bl%nde ii si marii &ale iubiri.
Adesea, aceia pe care ei i nt%mpina cu rigiditate si severitate se afla sub presiunea ispitei. &atana se lupta cu
aceste suflete, iar cuvintele dure, lipsite de simpatie, le descura)eaza si le fac sa cada prada puterii ispititorului.
"um sa abordam modurile diferite de g%ndire este o chestiune delicata.
umai Acela care citeste inima stie cum sa!i aduca pe oameni la pocain a. umai n elepciunea &a ne poate
asigura succesul n ncercarea de a!i sensibiliza pe cei pierdu i. 2o i privi de sus, cu g%tul eapan, sim ind ca
"eu sunt mai sf%nt dec%t tine si nu conteaza c%t de corect este ra ionamentul tau sau c%t de adevarate sunt
cuvintele tale"; acestea nu vor atinge niciodata inimile. $ragostea lui ,ristos, manifestata n cuv%nt si fapta, si
va croi drum catre suflet, c%nd repetarea preceptelor sau argumentelor nu va aduce nici un rezultat.
Avem nevoie de mai multa simpatie ca aceea aratata de ,ristos; simpatie nu doar pentru cei care ne par
fara greseala, ci simpatie pentru bietele suflete suferinde, care se afla n stare de conflict, care cad adesea n
greseala, care pacatuiesc si se pocaiesc, care sunt ispitite si descura)ate. Avem datoria sa mergem la semenii
nostri, asemenea milostivului nostru Mare 2reot, si sa le n elegem neputin ele.
2e cei fara capat%i i!a chemat ,ristos, pe vames si pe pacatos, iar prin bunatatea &a plina de iubire, i!a
silit sa vina la *l. &ingurii oameni pe care nu i!a bagat niciodata n seama au fost aceia care se ineau deoparte,
n iubirea pe care o aveau pentru ei nsisi, si se uitau dispre uitori asupra celorlal i.
"+esi i la drumuri si la garduri si sili i!i sa intre", ne porunceste ,ristos, "ca sa mi se umple casa.
" n ascultare de acest cuv%nt, trebuie sa mergem la pag%nii care sunt n apropiere de noi si la aceia care
sunt departe. "8amesii si desfr%natele" trebuie sa auda invita ia M%ntuitorului.
2rin bunatatea si ndelunga rabdare a solilor &ai, invita ia devine o putere coercitiva, spre ridicarea celor
scufunda i n cele mai mari ad%ncimi ale pacatului.
:a iunile de ordin crestin ne cer sa lucram urmarind n mod constant elul nostru, cu un interes neabatut,
cu o staruin a mereu mai mare, pentru sufletele pe care &atana cauta sa le distruga. imic nu trebuie sa ne
nghe e energia pe care o punem cu seriozitate si pasiune n lucrarea de salvare a celor pierdu i.
"$e vor fi pacatele voastre cum e c%rm%zul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor
face ca l%na. $e ve i voi si ve i asculta, ve i m%nca cele mai bune roade ale arii" .$saia 0*06!071!
'bserva i cum se descopera, peste tot n "uv%ntul lui $umnezeu, acest spirit de urgen a, de implorare a
oamenilor sa vina la ,ristos. Trebuie sa folosim orice ocazie, n particular si n public, prezent%nd orice
argument, descoperind orice motiv de o greutate infinita, pentru a!i atrage pe oameni la M%ntuitorul. "u toata
puterea noastra, trebuie sa!i facem sa se uite la +sus si sa accepte via a Lui de sacrificiu si tagaduire de sine.
46
Trebuie sa aratam ca asteptam de la ei sa aduca bucurie inimii lui ,ristos prin folosirea tuturor darurilor
&ale, pentru onoarea umelui &au.
$4N/UI I PRIN SPERAN 1
""aci n nade)dea aceasta am fost m%ntui i" -:omani .,=A1. "ei cazu i trebuie adusi acolo unde pot sim i
ca nu este prea t%rziu sa devina barba i integri. ,ristos l!a onorat pe om prin ncrederea &a, aduc%ndu!l astfel n
postura de a!L cinsti la r%ndul sau. *l i!a tratat cu respect chiar si pe aceia care cazusera pe treptele cele mai de
)os. 2entru ,ristos, a fi n contact nencetat cu vra)masia, stricaciunea si necura ia nsemna o durere continua;
nsa *l n!a rostit niciodata vreo e(presie prin care sa arate ca sensibilitatea &a suferise un soc sau ca gustul &au
rafinat fusese ofensat. 'ricare ar fi fost obiceiurile rele, pre)udeca ile ad%nci sau pasiunile care stap%neau
fiin ele umane, *l i!a nt%mpinat pe to i cu o bl%nde e plina de mila. "%nd vom fi partasi ai $uhului &au, i vom
privi pe to i oamenii ca pe fra i, av%nd aceleasi ispite si ncercari, caz%nd adesea si lupt%ndu!se sa se ridice din
nou, razboindu!se cu descura)arile si dificulta ile, nset%nd dupa compasiune si a)utor.
Asa ca fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine nsusi lui $umnezeu. &a nu ne mai )udecam dar
unii pe al ii. "i mai bine )udeca i sa nu face i nimic, care sa fie pentru fratele vostru o piatra de poticnire sau un
prile) de pacatuire. .'omani 05* 03!091
Atunci i vom nt%mpina ntr!un asemenea mod, nc%t sa nu!i descura)am sau sa!i sc%rbim, ci sa trezim
speran a n ini!mile lor. "%nd ei sunt astfel ncura)a i, vor putea spune cu ncredere5
"u te bucura de mine, vra)masa, caci chiar daca am cazut, ma voi scula iarasi, chiar daca stau n ntuneric,
totusi $omnul este Lumina mea9" "*l mi va apara pricina si!mi va face dreptate;
*l ma va scoate la lumina, si voi privi dreptatea Lui" . Mica 4*6!71!
$umnezeu priveste pe to i locuitorii pam%ntului. *l le ntocmeste inima la to i. . Psalm 99*05!081
$omnul ,ristos ne ndeamna, c%nd ne ocupam de cei ispiti i si gresi i,
sa luam seama "sa nu fii ispitit si tu" .>alateni /*01!
2atrunsi de sentimentul propriilor noastre slabiciuni, vom avea compasiune pentru slabiciunile altora.
""aci cine te face deosebit# "e lucru ai, pe care sa nu!l fi primit#" .0 Corinteni 5*41!
";nul singur este nva atorul vostru -...1 si voi to i sunte i fra i" .Matei 39*61!
"$ar pentru ce )udeci tu pe fratele tau# &au pentru ce dispre uiesti tu pe fratele tau#" .'omani 05*0<1!
"&a nu ne mai )udecam dar unii pe al ii. "i mai bine )udeca i sa nu face i nimic care sa fie pentru fratele vostru
o piatra de poticnire sau un prile) de pacatuire" .'omani 05*091!
ntotdeauna este umilitor sa i se arate greselile. imeni nu trebuie sa amarasca e(perien a cuiva si mai
mult prin admonestari inutile. imeni nu a fost rec%stigat vreodata prin certare; dar mul i au fost respinsi n
felul acesta si au fost condusi sa!si o eleasca inimile mpotriva unei convingeri proprii. ;n duh bl%nd, o purtare
gingasa, care sa te c%stige, i pot salva pe cei gresi i si pot acoperi o mul ime de pacate.
Apostolul 2avel a gasit necesar sa condamne raul, dar cu c%ta gri)a a cautat sa arate ca era un prieten al
celor gresi i9 "u c%ta neliniste le!a e(plicat motivul purtarii sale9
+!a facut sa n eleaga faptul ca, provoc%ndu!le lor durere, si!ar fi provocat durere lui nsusi.
*l si!a aratat ncrederea si simpatia fa a de aceia care se luptau sa iasa biruitori.
"8!am scris cu multa m%hnire si str%ngere de inima", a spus el, "cu ochii scalda i n lacrimi, nu ca sa va
ntrista i, ci ca sa vede i dragostea nespus de mare pe care o am fa a de voi" .3 Corinteni 3*51!
"Macar ca v!am ntristat prin epistola mea, nu!mi pare rau, -...1 acum ma bucur, nu pentru ca a i fost
nstrista i, ci pentru ca ntristarea voastra v!a adus la pocain a. -...1 "aci uite, tocmai ntristarea aceasta a voastra
dupa voia lui $umnezeu, ce fram%ntare a trezit n voi9 &i ce cuvinte de dezvinova ire9
"e m%nie9 "e frica9 "e dorin a aprinsa9 "e r%vna9 "e pedeapsa9 n toate voi a i aratat ca sunte i cura i n
privin a aceasta. -...1 $e aceea am fost m%ng%ia i" .3 Corinteni 4*6,091!
"Ma bucur ca ma pot ncrede n voi n toate privin ele" 7! Coritei -81*9.
"Mul umesc $umnezeului meu pentru toata aducerea aminte, pe care o pastrez fa a de voi. n toate
rugaciunile mele, ma rog pentru voi to i, cu bucurie, pentru partea pe care o lua i la *vanghelie, din cea dint%i zi
p%na acum. &unt ncredin at ca Acela care a nceput n voi aceasta buna lucrare o va ispravi p%na n ziua lui +sus
,ristos. *ste drept sa g%ndesc astfel despre voi to i, fiindca va port n inima mea" .)ilipeni 0*9,8; 0*/!41!
"$e aceea, prea iubi ii si mult dori ii mei fra i, bucuria si cununa mea, ram%ne i astfel tari n $omnul,
prea iubi ilor9" -6ilipeni A,/1. "Acum, da, traim, fiindca voi sta i tari n $omnul" .0 Tesaloniceni 9*61!
47
2avel le!a scris acestor fra i, e(prim%ndu!se5 "sfin i n ,ristos +sus"; dar el nu le scria celor care aveau
un caracter desav%rsit. *l le!a scris unor barba i si femei care luptau mpotriva ispitei si care se aflau n
prime)dia de a cadea. *l le!a ndreptat aten ia catre $umnezeul pacii, care a adus napoi dintre cei mor i pe
$omnul nostru +sus, Marele 2astor al oilor.
*l i!a asigurat ca, "prin s%ngele legam%ntului vesnic", *l va va face "desav%rsi i n orice lucru bun, ca sa
face i voia Lui, si sa lucreze n noi ce!+ este placut, prin +sus ,ristos" .Evrei 09*3<!301!
"%nd cineva care este vinovat si da seama de greseala sa, fi i aten i sa nu!i distruge i respectul fa a de
sine nsusi. u!l descura)a i prin indiferen a sau nencredere. u spune5 "nainte sa!i acord ncrederea mea, am
sa astept sa vad daca o sa reziste." Adesea, tocmai aceasta nencredere l face pe cel ispitit sa se poticneasca.
Ar trebui sa ne straduim sa n elegem slabiciunea altora. u prea stim care sunt ncercarile inimii celor
care au fost lega i n lan urile ntunericului si carora le lipseste hotar%rea si puterea morala.
"ea mai vrednica de mila este starea n care se afla cel care sufera sub povara remuscarilor; acesta este
ca unul paralizat, care se clatina si cade n ar%na. *l nu poate vedea nimic clar. Mintea i este ntunecata, nu stie
ce pasi sa faca. Multesuflete nefericite sunt rau n elese, dispre uite, nenorocite si agonizante ! oi pierdute,
ratacitoare. *le nu!L pot gasi pe $umnezeu, si cu toate acestea au o mare dorin a de a avea pace si iertare.
', sa nu spune i nici un cuv%nt care sa provoace o durere mai ad%nca9 &ufletului obosit de o via a de
pacat, dar care nu stie unde poate afla usurare, prezenta i!i!L pe M%ntuitorul cel plin de compasiune.
Lua i!l de m%na, ridica i!l, spune i!i cuvinte de ncura)are si de speran a. A)uta i!l sa prinda m%na M%ntuitorului.
e descura)am prea repede pentru sufletele care nu raspund de ndata la eforturile noastre.
!ar trebui sa ncetam niciodata sa lucram pentru un suflet c%ta vreme e(ista o licarire de nade)de.
2entru :ascumparatorul nostru, care &!a )ertfit pe &ine, aceste suflete sunt prea pre ioase ca sa fie lasate
cu usurin a n puterea ispititorului.
Trebuie sa ne punem n locul celor ispiti i. Lua i n calcul puterea eredita ii, influen a prieteniilor si
mediului rau n care au trait, puterea obiceiurilor gresite. &a ne mai minunam ca, sub imperiul acestor influen e,
mul i se strica# &a ne mai ntrebam de ce raspund at%t de ncet la eforturile depuse pentru ridicarea lor#
Adesea, c%nd sunt c%stiga i pentru *vanghelie, aceia care pareau neciopli i si nepromi atori se vor afla
printre cei mai loiali sus inatori si aparatori. *i nu sunt corup i cu totul. $incolo de aparen ele e(terioare
nepromi atoare, e(ista porniri bune la care s!ar putea a)unge. 6ara o m%na de a)utor, mul i nu s!ar redresa
niciodata, nsa ei pot fi ridica i printr!un efort rabdator, staruitor. Asemenea persoane au nevoie de cuvinte pline
de bl%nde e, de aten ie acordata cu bunatate si de un a)utor real. *i au nevoie de acel sfat care nu va stinge slaba
licarire de cura) n suflet. Lucratorii care vin n contact cu ei sa ina seama de aceasta.
8or fi gasi i unii oameni ale caror min i au fost degradate o perioada de timp at%t de mare, nc%t ei nu
vor mai deveni niciodata n aceasta via a ceea ce ar fi putut fi n mpre)urari mai favorabile.
$ar razele stralucitoare ale &oarelui neprihanirii pot lumina n suflet. *ste privilegiul lor acela de a avea o via a
care se masoara cu via a lui $umnezeu. &adi i n min ile lor g%nduri nal atoare, care nnobileaza spiritul.
6ace i ca via a voastra sa le arate clar care este diferen a ntre viciu si puritate, ntuneric si lumina.
6ace i ca n e(emplul vostru sa citeasca ce nseamna sa fii crestin.
,ristos i poate ridica si pe cei mai pacatosi si poate pune, acolo unde vor fi recunoscu i ca fiind copii ai
lui $umnezeu, mostenitori mpreuna cu ,ristos ai unei mosteniri nemuritoare.
2rin miracolul harului divin, mul i pot fi pregati i sa duca vie i folositoare.
$ispre ui i si parasi i, ei au a)uns teribil de descura)a i; ei pot parea neclinti i si puternici.
$ar sub lucrarea $uhului &f%nt, stupiditatea care face ca nal area lor sa para at%t de lipsita de nade)de
va disparea. Mintea lenesa, nce osata, se va trezi. :obul pacatului va fi eliberat. 8iciul va disparea, iar nestiin a
va fi depasita. 2rin credin a care lucreaza prin iubire, inima va fi cura ita si mintea luminata.
%ucrnd pentru cei necumpata i
"+zbaveste!i pe cei care sunt dusi la moarte si ai gri)a ca cei care sunt gata sa fie ucisi sa scape".
'rice reforma reala si are locul n lucrarea *vangheliei si este ndreptata catre nal area sufletului la o
via a noua, nobila. n special reforma n cumpatare cere spri)inul lucratorilor crestini.
*i ar trebui sa atraga aten ia asupra acestei lucrari si sa faca din ea o activitate viabila. *i ar trebui sa
prezinte pretutindeni oamenilor principiile adevaratei cum!patari si sa cheme semnatari ai anga)amentului de
cumpatare. Ar trebui sa se faca un efort serios pentru aceia care se afla n robia obiceiurilor rele.
2retutindeni, e(ista de facut o lucrare pentru aceia care au cazut din pricina necumpatarii. n mi)locul
bisericilor, a institu iilor religioase si a caminelor celor care marturisesc ca sunt crestini, mul i tineri aleg calea
48
catre distrugere. 2rin obiceiuri necumpatate, ei aduc asupra lor boala, iar prin lacomia de a ob ine bani pentru
ngaduin e pacatoase, ei a)ung la practici necinstite. &anatatea si caracterul sunt ruinate.
&traine de $umnezeu, lepadate de societate, aceste biete suflete simt ca sunt fara nade)de at%t pentru
via a aceasta, c%t si pentru cea viitoare. +nimile parin ilor sunt fr%nte. 'amenii vorbesc despre acesti gresi i ca
fiind lipsi i de speran a. nsa $umnezeu nu!i priveste n acelasi fel. *l n elege toate mpre)urarile care au facut
din ei ceea ce sunt si priveste asupra lor cu mila. Aceasta este o clasa de persoane care au nevoie de a)utor. &a
nu le dai niciodata ocazia sa spuna5 "ici unui om nu!i pasa de sufletul meu".
2rintre victimele necumpatarii, se numara oameni de orice condi ie si profesie. 'ameni av%nd o pozi ie
nalta, cu talente remarcabile si mari realizari, au cedat ngaduin ei poftei p%na c%nd au devenit incapabili sa
mai reziste ispitei. ;nii dintre ei, care au avut odata avere, au ramas fara un camin, fara prieteni, n suferin a,
mizerie, boala si degradare. *i si!au pierdut stap%nirea de sine.
$aca nu li se ntinde o m%na de a)utor, ei se vor scufunda din ce n ce mai mult. n cazul acestora,
cedarea n fa a placerilor nu este numai un pacat moral, ci si o boala fizica.
Adesea, c%nd i a)utam pe cei necumpata i, trebuie, asa cum a facut de at%tea ori ,ristos, sa acordam mai
nt%i aten ie starii lor fizice. *i au nevoie de hrana si bautura absolut nestimulative, de mbracaminte curata,
de posibilitatea de a!si pastra cura enia fizica.
*i au nevoie sa fie ncon)ura i de o atmosfera a unei influen e crestine nal atoare si de a)utor.
n fiecare oras ar trebui sa e(iste un loc n care cei ce sunt robi ai obiceiului rau sa poata primi a)utor,
pentru a rupe lan urile care i in lega i.
@autura tare este privita de unii ca fiind singura alinare n necaz; dar lucrurile nu ar sta astfel daca,
n loc sa )oace rolul preotului si al levitului, crestinii ar urma e(emplul bunului samaritean.
"%nd avem de!a face cu victimele necumpatarii, trebuie sa ne amintim ca nu lucram cu oameni sanatosi,
ci cu unii care, pe moment, se afla sub puterea unui demon. 6i i ngaduitori si rabdatori. u va g%ndi i la
nfa isarea ur%ta, respingatoare, ci la via a pre ioasa pentru rascumpararea careia a murit ,ristos. "%nd be ivul
a)unge sa!si dea seama de degradarea la care a a)uns, fa tot ce! i sta n putere sa!i ara i ca!i esti prieten.
u rosti nici un cuv%nt de admonestare. ici un gest si nici o privire sa nu e(prime reprosul sau
dezaprobarea. *ste foarte probabil ca bietul suflet sa se blesteme singur. A)uta!l sa se ridice. &pune!i cuvinte
care i vor ncura)a credin a. "auta sa ntaresti fiecare trasatura buna a caracterului sau. nva a!l cum sa se
nal e. Arata!i ca poate trai n asa fel, nc%t sa c%stige respectul semenilor sai. A)uta!l sa vada valoarea talentelor
pe care i le!a dat $umnezeu, dar pe care el a negli)at sa le cultive.
$esi voin a i!a fost slabita si stricata, e(ista nade)de pentru el n ,ristos. *l va trezi n inima porniri mai
nalte si dorin e mai sfinte. ncura)eaza!l sa se prinda de nade)dea pusa naintea lui n *vanghelie. $eschide
@iblia naintea celui ispitit care se lupta si citeste!i iarasi si iarasi fagaduin ele lui $umnezeu. Aceste fagaduin e
vor fi pentru el asemenea frunzelor din pomul vie ii. "ontinua! i eforturile cu rabdare, p%na c%nd se va prinde
cu o m%na tremuratoare si cu bucurie recunoscatoare de nade)dea rascumpararii prin ,ristos.
Trebuie sa te ii cu putere de cei pe care ncerci sa!i a)u i, caci altfel nu vei avea niciodata biruin a.
*i vor fi ispiti i tot timpul sa faca rau. $in nou si din nou, ei vor fi aproape nvinsi de dorin a puternica
de a bea ceva tare; din nou si din nou, ei pot cadea; dar sa nu! i ncetezi lucrarea din pricina aceasta.
*i s!au hotar%t sa faca un efort pentru a trai pentru ,ristos; dar puterea voin ei lor este slabita si trebuie
sa fie pazi i cu multa gri)a de aceia care vegheaza asupra sufletelor, ca unii care trebuie sa dea socoteala. *i siau
pierdut barba ia si trebuie sa si!o rec%stige. Mul i trebuie sa se lupte cu nclina ii ereditare puternice catre rau.
2ofte anormale, impulsuri senzuale, iata ce mostenire au avut la nastere. Trebuie pazi i cu gri)a
mpotriva acestora. @inele si raul se lupta pentru stap%nire si nauntru, si afara.
"ei care n!au trecut prin asemenea e(perien e niciodata nu pot cunoaste ce putere aproape cov%rsitoare
are pofta sau cu ce violen a se desfasoara conflictul dintre obiceiurile ngaduin ei de sine si hotar%rea de a fi
cumpatat n toate lucrurile. @atalia trebuie data din nou si din nou.
Mul i care sunt atrasi de ,ristos nu vor avea cura)ul moral de a continua razboiul mpotriva apetitului si
patimii. $ar lucratorul nu trebuie sa se descura)eze din aceasta pricina. umai cei salva i din cele mai mari
ad%ncimi apostaziaza#
Aminteste! i ca nu lucrezi singur. ngeri slu)itori se unesc n serviciul acesta cu fiecare fiica sau fiu
credincios al lui $umnezeu. &i ,ristos este "el care aduce refacerea. nsusi marele Medic sta alaturi de
lucratorii &ai credinciosi, spun%nd sufletului care se pocaieste5 ""opile, pacatele i sunt iertate" .Marcu 3*81!
Mul i sunt acei paria care se vor prinde de nade)dea pusa naintea lor n *vanghelie si vor intra n
49
mpara ia cerurilor, c%ta vreme al ii, care au fost binecuv%nta i cu mari ocazii si mare lumina ! pe care nu le!au
folosit ! vor fi lasa i n ntunericul de afara.
8ictimele obiceiurilor rele trebuie sa fie constientizate sa depuna un efort pentru ei nsisi. Al ii se pot
stradui cu cea mai ad%nca seriozitate sa!i ridice, harul lui $umnezeu poate fi oferit fara plata, $omnul ,ristos
poate starui fierbinte si ngerii &ai pot slu)i; dar totul va fi n van daca nu se ridica ei nsisi sa duca batalia
pentru sufletul lor.
;ltimele cuvinte ale lui $avid catre &olomon, pe atunci un t%nar care avea sa primeasca n cur%nd
coroana lui +srael, au fost5 "ntareste!te si fii om" .0 =mpara i 3*31! 6iecarui copil al umanita ii, candidat la
coroana nemuririi, i se spun aceste cuvinte ale inspira iei5 "ntareste!te si fii om."
"ei care cedeaza naintea placerilor trebuie sa fie calauzi i pentru a vedea si sim i ca este nevoie de o
mare reforma pe tar%m moral, daca vor sa fie oameni. $umnezeu i cheama sa se ridice si, n taria lui ,ristos,
sa!si rec%stige barba ia care le!a fost data de $umnezeu, dar care a fost sacrificata prin ngaduin e pacatoase.
&im ind puterea ngrozitoare a ispitei, pornirea dorin ei care duce la ngaduin a, mul i oameni striga cu
disperare5 "u pot sa ma mpotrivesc raului". &pune!le ca pot, ca trebuie sa i se mpotriveasca.
*ste posibil sa fi fost biruit din nou si din nou, dar nu este neaparata nevoie sa fie mereu asa.
*i sunt slabi n ce priveste puterea morala, sub stap%nirea obiceiurilor dob%ndite printr!o via a de pacat.
6agaduin ele si hotar%rile pe care le iau sunt ca niste funii de nisip.
Amintirea promisiunilor si anga)amentelor ncalcate le slabeste ncrede!rea n propria lor sinceritate si i face sa
simta ca $umnezeu nu!i poate primi si nici nu se poate folosi de eforturile lor.
$ar nu trebuie sa se lase cuprinsi de disperare.
"ei care!si pun ncrederea n ,ristos nu vor fi robi i nici unui obicei sau tendin a, ereditara sau cultivata.
n loc sa fie prizonierii naturii inferioare, ei trebuie sa fie stap%ni peste orice pofta si pasiune.
$umnezeu nu ne!a lasat sa ne luptam mpotriva raului n propria noastra tarie limitata. 'ricare ar fi tendin ele
noastre catre rau, mostenite sau cultivate, le putem birui prin puterea pe care *l este gata sa ne!o ofere.
PU/EREA V.IN EI
"el ispitit trebuie sa n eleaga adevarata for a a voin ei. Aceasta este puterea stap%nitoare din firea
omului ! puterea de decizie, puterea alegerii libere. Totul depinde de ac iunea corecta a voin ei.
$orin ele de bine si puritate sunt bune n sine; dar, daca ne oprim aici, ele nu vor slu)i la nimic.
Mul i se vor ndrepta catre ruina, n timp ce spera si doresc sa!si nvinga nclina iile rele.
*i nu!si predau voin a lui $umnezeu. *i nu fac alegerea de a!+ slu)i.
$umnezeu ne!a dat puterea de a alege liber; ne!o putem e(ercita, caci este a noastra.
oi nu ne putem schimba ini!mile, nu ne putem controla g%ndurile, pornirile, afec iunile.
u ne putem face pe noi nsine cura i, potrivi i pentru serviciul lui $umnezeu.
$ar putem alege sa!+ slu)im lui $umnezeu, i putem da voin a noastra; atunci va lucra n noi voin a si
nfaptuirea dupa bunul &au plac. Astfel, ntreaga noastra fire va fi adusa sub controlul lui ,ristos.
2rin corecta e(ercitare a voin ei, poate fi facuta o schimbare totala n via a.
2red%ndu!ne voin a n m%inile lui ,ristos, ne aliem cu puterea divina. 2rimim tarie de sus pentru a ne
pastra statornici. ' via a curata si nobila, o via a de biruin a asupra apetitului si lascivita ii este posibila pentru
oricine si va uni voin a slaba si sovaitoare a omului, cu voin a atotputernica si neclintita a lui $umnezeu.
Aceia care se lupta mpotriva puterii apetitului ar trebui sa fie instrui i n ce priveste principiile unei
vie uiri sanatoase. Ar trebui sa li se arate ca ncalcarea legilor sanata ii, prin crearea unor stari morbide si a unor
pofte anormale, pune temelia obiceiului de a consuma alcool.
umai traind n ascultare de principiile sanata ii pot ei spera sa fie elibera i de dorin a de a lua stimulen i
nenaturali. At%ta timp c%t depind de taria divina pentru a rupe legaturile poftei, ei trebuie sa coopereze cu
$umnezeu prin ascultare de legile &ale, at%t de cele morale, c%t si de cele fizice.
Aceia care doresc o reforma ar trebui sa primeasca de lucru. "ei care sunt n stare sa munceasca nu ar
trebui sa fie nva a i sa astepte gratuit hrana, mbracaminte si adapost. 2entru binele lor, dar si pentru al altora,
trebuie gasit un mod prin care sa poata plati cumva pentru ceea ce primesc. ncura)a i orice efort de a se
ntre ine singuri. Acest lucru va ntari respectul de sine si o independen a cu o motiva ie nobila. +ar ocuparea
min ii si trupului ntr!o munca utila este esen iala ca pavaza mpotriva ispitei.
DE5A$A'IRI= PRI$E>DII
"ei care lucreaza pentru cei cazu i vor fi dezamagi i de mul i care promit sa faca o reforma. Mul i nu vor
50
face dec%t o schimbare superficiala n obiceiurile si practicile lor. *i ac ioneaza din impuls si, pentru o vreme,
poate parea ca s!au ndreptat; nsa nu e(ista o schimbare reala a inimii. *i nutresc aceeasi dragoste de sine, au
aceeasi "foame" dupa placeri nesabuite, aceeasi dorin a de a ceda n fa a comodita ilor. *i nu stiu ce nseamna
zidirea caracterului si nu po i avea ncredere n ei ca oameni cu principii solide. *i si!au degradat puterile
mintale si spirituale pentru satisfacerea poftei si pasiunii, si aceasta i face sa fie slabi.
&unt nestatornici, capriciosi. 2ornirile lor sunt ndreptate catre senzualitate. Aceste persoane sunt adesea
o sursa de pericol pentru al ii. 6iind considera i barba i si femei care s!au pocait, li se ncredin eaza raspunderi
si sunt pusi acolo unde influen a lor i corupe pe cei nevinova i.
"hiar si aceia care cauta n mod sincer sa se schimbe n!au trecut de pericolul de a cadea. *i trebuie sa fie
trata i cu multa n elepciune si, de asemenea, cu bunatate. $ispozi ia de a!i flata si nal a pe cei care au fost
salva i din cele mai mari ad%ncimi se dovedeste uneori a fi chiar ruina lor. 'biceiul de a invita barba i si femei
sa!si spuna n public e(perien a vie ii lor de pacat este foarte periculos at%t pentru vorbitor, c%t si pentru
auditori. A te ocupa cu scene de pacat este un lucru care strica mintea si sufletul. +ar importan a data celor
salva i este daunatoare pentru ei. Mul i a)ung sa creada ca via a lor pacatoasa le!a conferit o anumita distinc ie.
&unt ncura)ate dragostea de a deveni notoriu si spiritul de ncredere de sine infatuata, care se dovedesc
fatale pentru suflet. umai n nencredere fa a de sine si n dependen a de ndurarea lui ,ristos pot ei ram%ne
neclinti i.To i aceia care dovedesc o adevarata convertire ar trebui sa fie ncura)a i sa lucreze pentru al ii.
imen i sa nu ntoarca napoi un suflet care paraseste serviciul lui &atana pentru a intra n serviciul lui ,ristos.
"%ndcineva dovedeste ca $uhul lui $umnezeu lucreaza n el, da i!i toate ncura)arile pentru a intra n serviciul
$omnului. "&a arata i n elegere fa a de cei care se ndoiesc" .@udecatori 331!
Aceia care au n elepciunea care vine de la $umnezeu vor vedea suflete care au nevoie de a)utor, pe
aceia care s!au pocait n mod sincer, dar care, fara ncura)are, nici nu ar ndrazni sa nada)duiasca. $omnul va
pune n inimile slu)itorilor &ai dorin a de ai pofti pe acesti pocai i sfiosi la tovarasia lor plina de iubire. 'ricare
au fost pacatele lor persistente, oric%t de )os au cazut, c%nd vin la ,ristos cu sufletul sf%siat, *l i primeste.
Atunci da i!le sa faca ceva pentru *l9 $aca doresc sa lucreze pentru ridicarea altora din groapa
distrugerii din care ei nsisi au fost salva i, da i!le aceasta ocazie. Aduce i!i n compania crestinilor cu
e(perien a, pentru a putea c%stiga tarie spirituala. ;mple i!le inimile si m%inile cu lucrarea pentru Maestru.
"%nd lumina straluceste n suflet, unii care pareau deda i pacatului cu totul vor deveni lucratori
ncununa i de succes pentru e(act acelasi tip de pacatosi cum au fost ei nsisi odini!oara.
2rin credin a n ,ristos, unii se vor ridica p%na la locuri nalte de slu)ire si li se vor ncredin a raspunderi
n lucrarea de salvare a sufletelor. *i vad unde sta propria lor slabiciune, si dau seama de stricaciunea firii lor.
*i cunosc taria pacatului, puterea obiceiului rau. si dau seama de incapacitatea lor de a birui fara
a)utorul lui ,ristos, iar strigatul lor nencetat este5 "Ma prind cu sufletul meu neputincios de Tine."
Acestia i pot a)uta pe al ii. "el care a fost ispitit si ncercat, a carui speran a disparuse aproape complet,
dar care a fost salvat auzind o solie de iubire, poate pricepe stiin a salvarii de suflete.
*l, a carui inima este umpluta cu dragoste pentru ,ristos, pentru ca el nsusi a fost cautat de M%ntuitorul
si adus napoi la turma, el stie cum sa!i caute pe cei pierdu i. *l i poate ndruma pe pacatosi catre Mielul lui
$umnezeu. *l s!a predat fara rezerve lui $umnezeu si a fost acceptat n 6iul iubit. M%na care a fost ntinsa n
slabiciune dupa a)utor a fost prinsa. 2rin lucrarea unor astfel de suflete, mul i fii ratacitori vor fi adusi la Tatal.
2entru fiecare suflet care se lupta sa se ridice dintr!o via a de pacat la o via a de cura enie, marele
element de putere sta n singurul "ume sub cer dat oamenilor, n care trebuie sa fim m%ntui i" .)apte 5*031!
"$aca nseteaza cineva" dupa o nade)de datatoare de odihna, dupa o izbavire de nclina ii pacatoase,
,ristos spune "sa vina la Mine si sa bea" .$oan 4*941!
&ingurul remediu mpotriva viciului sunt harul si puterea lui ,ristos.
,otar%rile bune luate n propria tarie nu sunt de nici un folos.
ici toate )uramintele din lume nu vor stinge puterea obiceiului rau. 'amenii nu vor e(ercita cumpatarea n
toate lucrurile, p%na c%nd inimile lor nu sunt nnoite prin har divin. u ne putem opri sa pacatuim nici o clipa.
n fiecare moment, suntem dependen i de $umnezeu.
Adevarata schimbare ncepe prin cura irea sufletului.
Lucrarea noastra pentru cei cazu i va avea un succes real numai c%nd harul lui ,ristos remodeleaza caracterul,
iar sufletul este adus ntr!o legatura vie cu $umnezeu.
,ristos a trait o via a de ascultare desav%rsita fa a de Legea lui $umnezeu si, prin aceasta, a stabilit un
e(emplu pentru fiecare fiin a omeneasca. Trebuie sa traim via a pe care a trait!o *l n aceasta lume, prin puterea
51
&a si sub nva atura &a.
n lucrarea noastra pentru cei cazu i, cerin ele Legii lui $umnezeu si nevoia de a!+ fi loiali trebuie sa fie
imprimate asupra min ii si inimii. &a nu uita i niciodata sa arata i ca e(ista o diferen a clara ntre unul care i
slu)este lui $umnezeu si altul care nu i slu)este. $umnezeu este iubire, nsa *l nu poate scuza nesocotirea voita
a poruncilor &ale. 2revederile legale ale guvernarii &ale sunt de asa natura, nc%t oamenii nu se pot sustrage
consecin elor lipsei de loialitate. *l nu!i poate onora dec%t pe aceia care!L onoreaza.
"omportamentul pe care!l are omul n aceasta lume i hotaraste soarta vesnica. *l va secera ceea ce a semanat.
"auza va fi urmata de un efect.
imic mai pre)os de supunere totala nu poate mplini standardul cerin ei lui $umnezeu. *l nu a lasat
cerin ele &ale nedeslusite. u a prescris nimic care sa nu fie necesar pentru aducerea omului n armonie cu *l.
Avem datoria de a ndrepta aten ia celor pacatosi catre idealul stabilit de *l pentru caracter si de a!i
conduce la ,ristos, acest ideal put%nd fi atins numai prin harul &au.
M%ntuitorul a luat asupra Lui neputin ele firii omenesti si a dus o via a fara pacat, pentru ca oamenii sa
aiba siguran a biruin ei, n ciuda slabiciunii naturii umane. ,ristos a venit sa ne faca "partasi la natura divina",
iar via a &a declara ca umanul, combinat cu divinul, nu comite pacat.
M%ntuitorul a biruit pentru a!i arata omului cum poate birui la r%ndul sau. ,ristos a nt%mpinat toate
ispitele lui &atana cu "uv%ntul lui $umnezeu. ncrez%ndu!&e n fagaduin ele lui $umnezeu, *l a primit putere
sa asculte de poruncile Lui, iar ispititorul n!a putut c%stiga nici un avanta). La fiecare ispita, raspunsul &au era5
"&ta scris". Tot asa, $umnezeu ne!a dat si noua "uv%ntul &au, prin care sa ne mpotrivim raului.
e!au fost date fagaduin e enorm de mari si pre ioase, pentru ca, prin acestea, "sa va face i partasi firii
dumnezeiesti, dupa ce a i fugit de stricaciunea care este n lume prin pofta" .3 Petru 0*51!
ndemna i!l pe cel ispitit sa nu se uite la mpre)urari, la slabiciunea persoanei sau la puterea ispitei, ci la
puterea "uv%ntului lui $umnezeu. Toata taria &a ne apar ine.
"&tr%ng "uv%ntul Tau n inima mea", spune psalmistul, "ca sa nu pacatuiesc mpotriva Ta."
"$upa cuv%ntul buzelor Tale, ma feresc de calea celor asupritori" .Psalmi 007*00; 04*51!
2ot totul n ,ristos, care ma ntareste. &i $umnezeul meu sa ngri)easca de toate trebuin ele voastre,
dupa boga ia &a, n slava, n +sus ,ristos. .)ilipeni 5* 09!071
+nsufla i!le oamenilor cura), vorbindu!le; nal a i!i la $umnezeu n rugaciune. Mul i care au fost birui i
de ispita sunt umili i de esecurile lor si simt ca este n zadar sa se apropie de $umnezeu; dar acest g%nd este
sugerat de vra)masul. "%nd au pacatuit si simt ca nu se pot ruga, spune i!le ca atunci este momentul sa se roage.
&e poate sa fie rusina i si ntr!o umilin a ad%nca; dar c%nd si marturisesc pacatele, *l, care este
credincios si drept, le va ierta pacatele si i va cura i de orice nelegiuire.
imeni nu este practic mai nea)utorat, dar de fapt invincibil, ca sufletul care si simte nimicnicia si se
bizuie total pe meritele M%ntuitorului.
2rin rugaciune, prin studierea "uv%ntului &au, prin credin a n prezen a &a constanta, cea mai slaba
fiin a omeneasca poate trai n continuare cu ,ristos cel viu, iar *l o va ine cu o m%na care nu!i va da drumul
niciodata. 6iecare suflet care ram%ne n ,ristos si poate nsusi aceste cuvinte pre ioase.
*l poate spune5 *u nsa voi privi spre $omnul, mi voi pune nade)dea n $umnezeul m%ntuirii mele,
$umnezeul meu ma va asculta. u te bucura de mine, vra)masa, caci chiar daca am cazut, ma voi scula iarasi;
chiar daca stau n ntuneric, totusi $omnul este Lumina mea. *l va avea iarasi mila de noi, va calca n picioare
nelegiuirile noastre, si vei arunca n fundul marii toate pacatele lor9 .Mica 4*4!6; 4*071
$umnezeu a fagaduit5
8oi face pe oameni mai rari dec%t aurul curat si mai scumpi dec%t aurul din 'fir. .$saia 09*031
2e c%nd voi va odihni i n mi)locul staulelor, aripile porumbelului sunt acoperite de argint si penele lui
sunt de un galben auriu!.Psalm /6*091
"ei carora ,ristos le!a iertat cel mai mult l vor iubi cel mai mult. Acestia sunt cei care n ziua de pe
urma vor sta cel mai aproape de tronul &au.
"*i vor vedea fa a Lui si umele Lui va fi pe frun ile lor" ."pocalipsa 33*51!
A)utor pentru cei fara ocupa ie si pentru cei fara adapost
$umnezeu poate ntinde o masa n pustie.
*(ista barba i si femei cu inima larga, care iau n considera ie cu neliniste starea celor saraci si
mi)loacele care se pot gasi pentru usurarea lor. "um pot fi a)uta i cei fara ocupa ie si cei lipsi i de adapost,
52
pentru a se putea bucura de binecuv%ntarile obisnuite ale providen ei lui $umnezeu si sa duca via a pe care *l a
inten ionat ca omul s!o duca este o chestiune careia mul i se straduiesc cu seriozitate sa!i gaseasca un raspuns.
nsa nu sunt mul i aceia care n eleg cauzele care stau la temelia starii actuale a societa ii, acestia fiind
rari chiar si printre educatori si oameni de stat. "ei care in n m%ini p%rghiile guvernarii nu sunt n stare sa
rezolve problema saraciei si a delincven ei cresc%nde.
*i se lupta n van sa puna opera iile cerute de activita ile comerciale pe o temelie mai sigura.
$aca oamenii ar da mai multa aten ie nva aturii din "uv%ntul lui $umnezeu, ei ar gasi o solu ie a
acestor probleme care i pune n ncurcatura.
&e poate nva a mult din 8echiul Testament n legatura cu problema muncii si usurarea celor saraci.
P"ANU" "UI DU$NE5EU CU ISRAE"
n planul lui $umnezeu pentru +srael, fiecare familie avea o locuin a n ara, cu pam%nt arabil suficient.
n felul acesta, erau asigurate at%t mi)loacele, c%t si stimulentul pentru o via a folositoare, caracterizata de
s%rguin a si independen a materiala. &i nici cel mai inventiv om nu a reusit vreodata sa aduca un plan mai bun.
ndepartarii lumii de la acest plan se datoreaza, ntr!o mare masura, saracia si nenorocirea care e(ista astazi.
La asezarea lui +srael n "anaan, pam%ntul a fost mpar it ntregului popor; numai levi ii, ca slu)itori ai
sanctuarului, au fost e(clusi de la distribuirea egala a terenului. &emin iile erau luate ca numar de familii, iar
fiecarei familii, dupa numarul de membri, i se atribuia o mostenire.
&i chiar daca cineva putea dispune o vreme de proprietatea sa, nu putea vinde pentru totdeauna
mostenirea copiilor sai. "%nd putea sa!si rascumpere pam%ntul, el avea libertatea s!o faca n orice moment.
$atoriile erau iertate din sapte n sapte ani, iar n al cincizecilea an, anul )ubileu, toate proprieta ile
funciare -agricole1 se ntorceau la proprietarul originar.
"2am%nturile sa nu se v%nda de veci", a fost r%nduiala $omnului; "caci ara este a Mea, iar voi sunte i la
Mine ca niste straini si venetici. $e aceea n toata ara pe care o ve i stap%ni, sa da i dreptul de rascumparare
pentru pam%nturi. $aca fratele tau saraceste si vinde o bucata din mosia lui, cel ce are dreptul de rascumparare,
ruda lui cea mai de aproape, sa vina si sa rascumpere ce a v%ndut fratele sau. $aca un om -...1 i sta n putin a
lui singur sa faca rascumpararea, -...1 sa se ntoarca la mosia lui. $aca n!are cu ce sa!i dea napoi, lucrul v%ndut
sa ram%na n m%inile cumparatorului p%na la anul de veselie" .%evitic 38*39,361!
"&i sa sfin i i astfel anul al cincizecilea, sa vesti i slobozenia n ara pentru to i locuitorii ei5 acesta sa fie
pentru voi anul de veselie; fiecare din voi sa se ntoarca la mosia lui si fiecare din voi sa se ntoarca n familia
lui" .%evitic 38*0<1! Astfel, fiecare familie si avea proprietatea asigurata si e(ista un sistem de protec ie at%t
mpotriva e(tremei boga iei, c%t si mpotriva celei a saraciei.
PRE'A/IREA PEN/RU . $UNCA U/I"A
n +srael, pregatirea pentru o munca utila era privita ca o datorie. 6iecarui tata i se cerea sa!si nve e fiii o
meserie utila. "ei mai mari oameni din +srael erau pregati i sa desfasoare o activitate n cadrul unei ocupa ii.
' cunoastere a datoriilor care ineau de muncile casnice era considerata esen iala pentru fiecare femeie.
+ar priceperea n aceste datorii era privita ca o cinste acordata unor femei de cea mai nalta condi ie.
n scolile profe ilor, erau predate diferite meserii si mul i dintre nva acei se ntre ineau singuri prin
munca fizica.
A/EN IE 0A 1 DE CEI S1RACI
Aceste r%nduieli nu eradicau totusi saracia. 2lanul lui $umnezeu nu era ca saracia sa dispara cu
desav%rsire. Acesta reprezinta unul din mi)locul &au pentru dezvoltarea caracterului.
"Totdeauna vor fi saraci n ara", spune *l; "de aceea i dau porunca aceasta5 <&a! i deschizi m%na fa a
de fratele tau, fa a de sarac si fa a de cel lipsit din ara ta<" .#euteronom 08*001!
"$aca va fi la tine vreun sarac dintre fra ii tai, n vreuna din ceta ile tale, n ara pe care i!o da $omnul
$umnezeul tau, sa nu! i mpietresti inima si sa nu! i nchizi m%na naintea fratelui tau, ci sa!i deschizi celui
lipsit m%na si sa!l mprumu i cu ce!i trebuie, ca sa faca fa a nevoilor lui" .#euteronom 08*4!61!
"$aca fratele tau saraceste, si nu mai poate munci l%nga tine, sa!l spri)inesti, fie ca strain, fie ca venetic,
ca sa traiasca mpreuna cu tine" .%evitic 38*981!
53
""%nd vei secera holdele arii, sa lasi nesecerat un col din c%mpul tau" .%evitic 07*71!
""%nd i vei secera ogorul si vei uita un snop pe c%mp, sa nu te ntorci sa!l iei. -...1
"%nd i vei scutura maslinii, sa nu culegi a doua oara roadele ramase pe ramuri. -...1
"%nd i vei culege via, sa nu culegi a doua oara ciorchinele care ram%n pe urma ta5
ele sa fie ale strainului, ale orfanului si ale vaduvei" .#euteronom 35*07,301!
imeni nu trebuie sa se teama ca marinimia sa l va aduce n situa ia de a duce lipsa.
Ascultarea de poruncile lui $umnezeu va aduce cu siguran a dupa sine prosperitatea. ""aci pentru aceasta",
a spus $umnezeu, "te va binecuv%nta $omnul, $umnezeul tau, n toate lucrarile de care te vei apuca."
"8ei da cu mprumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu mprumut de la ele; tu vei stap%ni peste multe
neamuri, dar ele nu vor stap%ni peste tine" .#euteronom 08*0<!/1!
PRINCIPII :N A0ACERI
"uv%ntul lui $umnezeu nu aproba nici o politica de mboga ire a unei clase sociale prin apasarea si
suferin a alteia. n toate tranzac iile noastre comerciale, el ne nva a sa ne punem n locul acelora cu care tratam,
sa nu ne uitam numai la lucrurile noastre, ci si la ale celorlal i. "el care va profita de nenorocirile altuia pentru
folosul sau sau care cauta sa c%stige de pe urma slabiciunii sau incompeten ei altuia este un calcator at%t al
principiilor, c%t si al preceptelor "uv%ntului lui $umnezeu.
"&a nu te atingi de dreptul strainului si al orfanului si sa nu iei zalog haina vaduvei"
.#euteronom 35*041! "$aca ai vreo datorie la aproapele tau, sa nu intri n casa lui ca sa!i iei lucrul pus zalog; ci
sa stai afara si cel pe care l!ai mprumutat sa! i aduca afara lucrul pus zalog.
$aca omul acela este sarac, sa nu te culci cu lucrul luat n zalog" .#euteronom 35*0<,031!
"$aca iei zalog haina aproapelui tau, sa i!o dai napoi nainte de apusul soarelui; caci este singura lui
nvelitoare; -...1 cu ce are sa se culce#
$aca striga spre Mine dupa a)utor, *u l voi auzi, caci *u sunt milostiv" .E2od 33*3/!341!
"$aca vinde i ceva aproapelui vostru sau cumpara i ceva de la aproapele vostru, nici unul din voi sa nu
nsele pe fratele lui" .%evitic 38*051! Tot ce voi i sa va faca voua oamenii, face i!le si voi la fel; caci n aceasta
este cuprinsa Legea si 2roorocii. .Matei 4*031
"&a nu face i nedreptate la )udecata, nici n masurile de lungime, nici n greuta i, nici n masurile de
ncapere" .%evitic 07*981! "&a n!ai n sacul tau doua feluri de greuta i, una mare si alta mica.
&a n!ai n casa doua feluri de efa, una mare si alta mica" .#euteronom 38*09!051.
"&a ave i cumpene drepte, greuta i drepte, efe drepte si hine drepte" .%evitic 07*9/1!
""elui ce! i cere, da!i; si nu ntoarce spatele celui ce vrea sa se mprumute de la tine" .Matei 8*531!
""el rau ia cu mprumut si nu da napoi; dar cel neprihanit este milos si da" .Psalm 94*301!
"&fatuieste, mi)loceste, acopera!ne ziua n amiaza mare cu umbra ta, ca noaptea neagra, ascunde pe cei
ce sunt urmari i, nu da pe fa a pe cei fugi i9 Lasa sa locuiasca pentru o vreme la tine cei goni i -...1 fii un loc de
scapare pentru ei mpotriva pustiitorului9" .$saia 0/*9,51
2lanul pe care l!a dat $umnezeu lui +srael pentru vie uirea sa a fost conceput ca o pilda pentru ntreaga
omenire. $aca aceste principii ar fi puse n practica astazi, ce diferita ar fi fa a acestei lumi9
n spa iul vast pe care!l ocupa natura, este nca loc si pentru cei care se chinuie sa!si gaseasca un camin.
n s%nul ei e(ista suficiente resurse pentru alimentarea lor. Ascunse n ad%ncimile pam%ntului, e(ista
binecuv%ntari pentru to i care au cura), voin a si perseveren a pentru a!i aduna comorile.
Lucrarea pam%ntului, ocupa ia pe care i!a dat!o $umnezeu omului n *den, deschide un c%mp de
activitate n care mul imile au ocazia sa!si c%stige traiul.
ncrede!te n $omnul si fa binele; locuieste n ara si umbla 7 n credinciosie. .Psalm 94*91
Mii si zeci de mii dintre cei care stau nghesui i n marile orase, astept%nd o ocazie de a c%stiga o plata
de nimic, ar putea lucra pam%ntul. n multe cazuri, aceasta plata de nimic nu este cheltuita pe p%ine, ci este pusa
n sertarul v%nzatorului de bauturi alcoolice, pentru a capata ceea ce distruge sufletul si trupul.
Mul i considera munca o corvoada ingrata si ncearca sa!si c%stige e(isten a prin nselaciune, mai
degraba dec%t prin lucru cinstit. Aceasta dorin a de a!si asigura traiul fara munca deschide poarta ticalosiilor,
viciului si nelegiuirilor aproape fara limita.
$A6A"A"E"E DIN .RASE"E $ARI
n marile orase, e(ista mul i oameni care primesc mai pu ina gri)a si aten ie dec%t se acorda
54
necuv%ntatoarelor. 3%ndi i!va numai la familiile nghesuite laolalta n locuin e mizere, multe dintre acestea
fiind subsoluri ntunecoase, mirosind ngrozitor din pricina umezelii si a murdariei.
n aceste locuri ingrate se nasc copii, acolo traiesc si tot acolo mor. *i nu vad nimic din frumuse ea
lucrurilor naturale pe care le!a creat $umnezeu spre desfatarea sim urilor si nal area sufletului. n zdren e si pe
)umatate mor i de foame, ei traiesc n mi)locul viciului si depravarii, cu caracterul modelat de ticalosia si
pacatul care i ncon)oara. "opiii aud umele lui $umnezeu numai luat n desert.
8orbirea murdara, impreca iile si n)uraturile le umplu urechile.
Mirosul greu de alcool si tutun, duhoarea ngre osatoare si degradarea morala le strica sim urile.
Astfel, o mul ime de oameni sunt pregati i sa devina infractori, vra)masi ai societa ii care i!a lasat prada
mizeriei si degradarii.
u to i saracii din mahalalele marilor orase apar in acestei categorii. @arba i si femei cu teama de
$umnezeu au fost adusi n cea mai ad%nca saracie prin boli si nenorociri, adesea din cauza stratagemelor
necinstite ale celor care traiesc prad%ndu!si semenii. Mul i dintre cei care sunt cinsti i si bine inten iona i devin
saraci din cauza lipsei unei calificari ntr!o meserie.
$in pricina ignoran ei lor, ei nu sunt capabili sa se lupte cu dificulta ile vie ii.
:atacind prin orase, de multe ori nu reusesc sa!si gaseasca de lucru. mpresura i de privelistea si zgomotele
viciului, ei sunt supusi unor ispite ngrozitoare. Traind mpreuna cu cei viciosi si degrada i si adesea fiind
eticheta i ca fac%nd parte din aceeasi tagma, numai printr!o lupta supraomeneasca, printr!o putere care s!o
depaseasca pe cea limitata, umana, mai pot fi opri i sa nu se scufunde n aceleasi ad%ncuri.
Mul i se in cu nd%r)ire de integritatea lor, aleg%nd mai degraba sa sufere dec%t sa pacatuiasca.
n special aceasta categorie de oameni are nevoie de a)utor, compasiune si ncura)are.
$aca cei saraci, acum ngramadi i n marile orase, ar putea gasi case la ara, nu numai ca si!ar putea
c%stiga traiul, dar ar gasi sanatate si fericire, care acum le sunt necunoscute.
2artea lor ar fi munca grea, o hrana simpla, o economie stricta, adesea greuta i si priva iuni.
$ar ce binecuv%ntare si!ar nsusi parasind orasul, cu ispitele sale atragatoare catre rau, cu fierberea si
nelegiuirea sa, cu mizeria si murdaria sa ! daca l!ar parasi pentru linistea, pacea si puritatea de la ara9
$aca mul i dintre cei care traiesc la oras, care nu au nici un petic de iarba verde pe care sa calce, care an
dupa an au privit de la fereastra lor o curte murdara si niste alei nguste, niste ziduri de caramida, care au avut
ca priveliste cerurile ntunecate de praf si fum ! daca acestia ar putea fi lua i si dusi n vreun district agricol,
ncon)urat de c%mpii verzi, de paduri, dealuri si r%uri, cu cerul senin si aerul proaspat de ara, aproape totul le!ar
parea un paradis.
Lipsi i ntr!o mare masura de contactul cu oamenii si dependen a de ei si izola i de obiceiurile si
"vorbele de duh" corupatoare ale lumii, de agita ia ei, s!ar apropia mai mult de inima naturii.
2rezen a lui $umnezeu ar fi mult mai reala pentru ei. Mul i ar nva a lec ia dependen ei de *l.
2rin natura, ei ar auzi glasul &au, rostind catre inimile lor cuvinte despre pacea si iubirea &a, iar mintea,
sufletul si trupul ar primi puterea vindecatoare, datatoare de via a.
"a sa poata deveni vreodata oameni muncitori si independen i din punct de vedere material, foarte mul i
au nevoie neaparat de asisten a, ncura)are si instruire. *(ista o mul ime de familii sarace pentru care nici o
lucrare misionara n!ar fi mai buna ca aceea de a!i a)uta sa se instaleze la ara si sa nve e cum sa lucreze
pam%ntul, ca sa!si scoata cele necesare traiului de pe urma sa.
ecesitatea unui asemenea a)utor nu se restr%nge numai la cei care vin de la oras. "hiar si la ara, cu
toate posibilita ile unei vie i mai bune care e(ista acolo, mul i dintre cei saraci sunt n mare ncurcatura.
"omunita i ntregi sunt lipsite de educa ie pe linia sanata ii si lucrarii practice. &unt familii care traiesc
n cocioabe, cu mobilier si mbracaminte sarace, fara unelte, fara car i, lipsite at%t de confort si bunuri utilitare,
c%t si de mi)loace culturale. &uflete abrutizate, trupuri slabe si deformate, acestea descopera rezultatele unei
eredita i sarace si ale unor obiceiuri gresite. Acesti oameni trebuie educa i pornind de la zero.
*i au dus o via a de lenevie, lipsita de energie, stricata, si au nevoie sa fie nva a i sa!si schimbe obiceiurile.
"um pot fi constientiza i de necesitatea schimbarii lor# "um pot fi ndruma i catre un ideal de via a mai
nalt# "um pot fi a)uta i sa se ridice# "e poate fi facut acolo unde domneste saracia, cu care trebuie sa te lup i la
fiecare pas# $esigur, lucrarea este dificila.
u va avea loc reforma necesara p%na c%nd oamenii nu sunt a)uta i de o putere din afara lor. &copul lui
$umnezeu este ca at%t cei boga i, c%t si cei saraci sa fie str%ns uni i prin legaturile simpatiei si a)utorarii.
"ei care au mi)loace, talente si calita i trebuie sa le foloseasca pentru binecuv%ntarea semenilor lor.
55
6ermierii crestini pot face o reala lucrare misionara, a)ut%ndu!i pe cei saraci sa!si gaseasca niste camine
la ara si sa!i nve e cum sa lucreze pam%ntul si sa!l faca productiv. nva a i!i cum sa foloseasca uneltele
agricole, cum sa cultive diferitele soiuri de plante, cum sa sadeasca si sa ngri)easca livezile.
Mul i care lucreaza pam%ntul nu reusesc sa asigure rezultate profitabile din pricina negli)en ei lor.
Livezile lor de pomi fructiferi nu sunt ngri)ite corespunzator, culturile nu sunt puse la timpul potrivit si
doar se zg%rie la suprafa a c%nd se ara pam%ntul. *i pun insuccesul lor pe seama neproductivita ii pam%ntului.
Adesea, se aduce o marturisire falsa c%nd se da vina pe pam%ntul care, daca ar fi lucrat cum se cuvine, ar aduce
roade bogate. 2lanurile nguste, pu ina energie depusa si studiul insuficient cu privire la cele mai bune metode
care trebuie adoptate reclama cu putere schimbarea acestei stari de lucruri.
To i cei care au bunavoin a trebuie sa fie nva a i care sunt metodele corecte. $aca unii nu doresc sa le
vorbi i despre idei avansate, lec iile sa fie predate n tacere. "ontinua i cultivarea propriului vostru pam%nt.
Arunca i vecinilor c%te un cuv%nt c%nd pute i si lasa i ca recolta sa vorbeasca de la sine n favoarea metodelor
corecte. $emonstra i ce se poate face cu pam%ntul c%nd este lucrat cum trebuie.
Ar trebui sa se dea aten ie crearii unor locuri de munca diferite, astfel nc%t familiile sarace sa gaseasca
de lucru. $ulgherii, fierarii si practic oricine cunoaste o anumita meserie ar trebui sa simta raspunderea de a!i
nva a si a)uta pe cei necunoscatori si lipsi i de ocupa ie.
n lucrarea pentru cei saraci e(ista un c%mp larg de slu)ire, at%t pentru femei, c%t si pentru barba i.
@ucatareasa eficienta, gospodina, croitoreasa, sora medicala ! e nevoie de a)utorul tuturor.
Membrii unor gospodarii sarace sa fie nva a i cum sa gateasca, sa!si confec ioneze si sa!si repare propria
mbraca!minte, cum sa ngri)easca de cei bolnavi, cum sa aiba gri)a de camin asa cum trebuie.
@aie ii si fetele sa fie nva a i foarte bine o meserie sau sa fie forma i ntr!o ocupa ie utila.
0A$I"II $ISI.NARE
*ste nevoie de familii misionare care sa se stabileasca n locuri pustii. 6ermieri, cei pricepu i n afaceri,
constructori si to i cei care sunt califica i n diferite meserii si ndeletniciri sa des eleneasca pam%ntul, sa creeze
locuri de munca, sa!si construiasca si pentru ei case modeste si sa!si a)ute vecinii.
Locurile nepromi atoare din natura, locurile salbatice au fost facute atragatoare de catre $umnezeu, caci
a pus lucruri frumoase printre cele deloc ispititoare. Aceasta este lucrarea la care suntem chema i.
"hiar si locurile pustii ale pam%ntului, unde privelistea pare neatragatoare, pot deveni o adevarata
gradina a lui $umnezeu.
"n ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele car ii si ochii orbilor, izbavi i de negura si ntuneric, vor vedea.
"ei nenoroci i se vor bucura tot mai mult n $omnul, si saracii se vor veseli de &f%ntul lui +srael"
.$saia 37*06!071!
+nstruindu!i n meserii practice, adesea i putem a)uta mult mai eficient pe cei saraci.
"a regula, cei care nu au fost nva a i sa munceasca nu au obiceiurile harniciei, perseveren ei, economiei
si tagaduirii de sine. *i nu stiu cum sa se descurce.
Adesea, prin lipsa de chibzuin a si )udecata se iroseste ceea ce ar men ine familiile lor ntr!o stare de
decen a si confort, daca ar fi folosit cu gri)a si cu economie. "Multa hrana este n arina celui sarac; dar aceasta
este cea care este prapadita din lipsa de )udecata." -2roverbe /?,=?1
oi le putem da celor saraci si n acelasi timp sa le facem rau, deprinz%ndu!i sa fie dependen i.
' asemenea daruire ncura)eaza egoismul si starea de nea)utorare. Adesea ea duce la lenevie, comportament
ciudat si necumpatare. ici un om care si poate c%stiga singur traiul nu are dreptul de a depinde de al ii.
4icala "lumea sa mi duca gri)a" are n sine esen a falsului, nselaciunii si furtului.
Lumea nu datoreaza nimic nici unui om care este capabil sa lucreze si sa!si c%stige singur e(isten a.
Adevarata milostenie i a)uta pe oameni sa se a)ute singuri. $aca ar veni cineva la usa noastra sa ne
ceara de m%ncare, n!ar trebui sa!l lasam sa plece flam%nd; saracia lui poate fi rezultatul unei nenorociri.
$ar adevarata binefacere nseamna mai mult dec%t niste simple daruri. nseamna interesul real n ce priveste
bunastarea altora. Ar trebui sa cautam sa n elegem nevoile celor saraci si deznada)dui i si sa le dam a)utorul
care le va folosi cel mai mult. A investi cugetul, timpul si efortul personal este mult mai mult dec%t a da doar
bani. $ar aceasta este milostenia adevarata.
"ei ce sunt nva a i sa munceasca pentru plata vor nva a mult mai grabnic care este valoarea cea mare a
acestui lucru. &i, nva %nd sa se descurce singuri, ei dob%ndesc ceea ce i va face nu numai sa se ntre ina
singuri, ci sa fie capabili sa!i a)ute si pe al ii. nva a i!i importan a ndatoririlor vie ii pe cei care si irosesc
56
ocaziile. Arata i!le ca religia @ibliei nu!i nva a pe oameni sa fie lenesi. ,ristos a ncura)at ntotdeauna harnicia.
"$e ce sta i aici toata ziua fara lucru#", le!a spus el celor lenesi.
""%t este ziua, trebuie sa lucrez -...1; vine noaptea, c%nd nimeni nu mai poate sa lucreze" .$oan 7*51!
*ste privilegiul tuturor acela de a da o pilda, n via a de familie, n obiceiurile, practicile si r%nduielile
lor, despre ceea ce poate face *vanghelia pentru cei care asculta de ea. ,ristos a venit n lumea noastra pentru a
ne da un e(emplu despre ceea ce putem deveni. *l pretinde de la urmasii &ai sa fie modele de corectitudine n
toate mpre)urarile vie ii. *l doreste ca asupra lucrurilor practice sa se vada amprenta divina.
2ropriile noastre camine si mpre)urimile lor ar trebui sa fie pilde spre nva atura, care sa ne instruiasca
n caile de schimbare n bine, astfel ca harnicia, cura enia, gustul si rafinamentul sa poata lua locul leneviei,
murdariei, grosolaniei si neor%nduielii. 2rin vie ile si e(emplul nostru, i putem a)uta pe al ii sa!si dea seama ce
este respingator n caracterul sau n antura)ul lor si i putem ncura)a ! cu delicate e crestina ! sa faca schimbari.
2e masura ce manifestam interes n ceea ce i priveste, vom gasi ocazii sa!i nva am cum sa!si canalizeze
cel mai bine puterile.
SPERAN 1 I CURA>
u putem face nimic fara cura) si perseveren a. Adresa i cuvinte de speran a si cura) celor saraci si
descura)a i. $aca este nevoie, dovedi i n mod practic, palpabil, interesul vostru de a!i a)uta c%nd a)ung la
str%mtoare. "ei care au avut multe avanta)e ar trebui sa!si aminteasca faptul ca ei nsisi gresesc n multe lucruri
si ca este dureros si pentru ei c%nd li se descopera greselile si ca este pus naintea lor un model a ceea ce ar
trebui ei sa fie. Aminti i!va ca bunatatea va nfaptui mult mai mult dec%t cenzura. n timp ce ncerca i sa!i
nva a i pe al ii, face i n asa fel nc%t sa vada ca dori i ca ei sa atinga standardul cel mai nalt si ca sunte i gata
sa le da i a)utor. $aca vor esua n unele lucruri, nu va grabi i sa!i condamna i.
&implitatea, tagaduirea de sine, economia, lec iile esen iale pe care trebuie sa le nve e cei saraci le par
adesea dificile si neatragatoare. *(emplul si spiritul lumii st%rnesc si nutresc n mod constant m%ndria, dorin a
de e(hibare, ngaduin a de sine, spiritul risipitor si lenevia. Aceste rele aduc mii de oameni la saracie si fac ca
alte mii sa nu se poata ridica din starea de degradare si nevrednicie.
"restinii au datoria de a!i ncura)a pe cei saraci sa se mpotriveasca acestor influen e.
+sus a venit n lume n umilin a. $escenden a &a era de condi ie umila.
Maiestatea cerului, mparatul slavei, "apetenia ntregii ostiri angelice &!a smerit, accept%nd firea omeneasca,
si a ales apoi o via a de saracie si umilin a. *l n!a fost avanta)at de ocazii pe care saracii nu le au.
Truda, greuta ile si priva iunile au fost o parte din e(perien a de zi cu zi. "8ulpile au vizuini", a spus +sus,
"si pasarile cerului au cuiburi; dar 6iul omului n!are unde!&i odihni capul" .%uca 7*861!
+sus nu a cautat admira ia sau aplauzele oamenilor. *l nu a comandat vreo armata. u a c%rmuit vreo
mpara ie pam%nteasca. *l nu i!a curtat pe cei boga i si onora i de lume pentru a ob ine favoruri.
u a pretins o pozi ie ntre conducatorii na iunii. A trait printre cei de condi ie umila. A dispre uit distinc iile
artificiale ale societa ii. A ignorat descenden a regala, boga ia, talentul, nva atura si rangul.
*l era 2rin ul cerului, si totusi nu &i!a ales ucenicii dintre oameni ai legii, dintre mai mari, carturari sau
farisei. *l a trecut pe l%nga acestia, pentru ca se m%ndreau cu nva atura si pozi ia lor.
*i stateau neclinti i n tradi iile si supersti iile lor. *l, care putea citi toate inimile, a ales pescari smeri i care
aveau bunavoin a de a se lasa nva a i. *l a stat la masa cu vamesii si pacatosii si s!a amestecat printre oamenii
de r%nd, nu pentru a deveni vulgar si pam%ntesc cu ei, ci pentru a le prezenta principiile corecte prin cuv%nt si
fapta si a!i nal a din degradarea si starea lumeasca n care se aflau.
+sus a cautat sa cori)eze standardul gresit al lumii, dupa care era )udecata valoarea oamenilor. *l &!a
alaturat celor saraci, pentru a putea nlatura stigmatul pe care lumea l pusese asupra saraciei. *l i!a smuls
pentru totdeauna bat)ocura dispre ului, binecuv%nt%ndu!i pe saraci, mostenitori ai mpara iei lui $umnezeu.
*l ne ndruma sa mergem pe calea pe care *l nsusi a mers, zic%nd5 "$aca voieste cineva sa vina dupa
Mine, sa se lepede de sine, sa!si ia crucea n fiecare zi si sa Ma urmeze" .%uca 7*391!
Lucratorii crestini trebuie sa vina n nt%mpinarea oamenilor la nivelul la care se gasesc acestia si sa!i
educe nu cum sa devina m%ndri, ci cum sa!si zideasca un caracter. nva a i!i cum a lucrat ,ristos n tagaduire de
sine. A)uta i!i sa nve e de la *l lec iile de tagaduire de sine si sacrificiu.
nva a i!i sa fie cu bagare de seama la ngaduin a de sine, n ceea ce priveste moda.
8ia a este prea valoroasa, prea ncarcata de raspunderi solemne, sacre, pentru a fi irosita n satisfacerea eului.
57
CE"E $AI 3UNE "UCRURI DIN VIA 1
u se poate spune cu hotar%re ca oamenii au nceput sa priceapa care este adevaratul obiectiv al vie ii.
*i sunt atrasi de stralucire si de ostenta ie. Ambi ia lor este aceea de a dob%ndi superioritate lumeasca.
Adevaratele eluri ale vie ii sunt sacrificate n favoarea acesteia. "ele mai bune lucruri din via a ! simplitatea,
onestitatea, buna credin a, puritatea, integritatea ! nu pot fi cumparate sau v%ndute. *le sunt oferite gratuit, at%t
celor lipsi i de educa ie, c%t si celor educa i, muncitorului umil si omului de stat onorabil.
$umnezeu a lasat pentru fiecare o placere de care se pot bucura at%t cei boga i, c%t si cei saraci !
placerea descoperita n cultivarea purita ii g%ndirii si faptelor dezinteresate, placerea care vine din adresarea
unor cuvinte de simpatie si din faptele pline de bunatate. $e la acestia, care aduc o asemenea slu)ire, lumina lui
,ristos straluceste spre a nviora vie i ntunecate de at%tea umbre.
n timp ce i a)uta i pe cei saraci n cele vremelnice, sa ave i ntotdeauna n vedere nevoile lor spirituale.
6ace i asa nc%t propria voastra via a sa marturiseasca despre puterea pastratoare a M%ntuitorului.
"aracterul vostru trebuie sa descopere standardul nalt pe care l pot atinge to i. 2redica i *vanghelia
prin pilde simple. 6iecare lucru cu care ave i de!a face sa fie o lec ie pentru zidirea caracterului.
"hiar n truda umila obisnuita, cei mai slabi, cei mai neobserva i pot fi mpreuna lucratori cu $umnezeu
si pot avea m%ng%ierea prezen ei &ale si a harului &au sus inator. *i nu trebuie sa se oboseasca din pricina
nelinistilor mpovaratoare si a gri)ilor inutile. &a continue sa lucreze zi dupa zi, mplinind cu credinciosie
sarcina pe care le!o pune n seama providen a lui $umnezeu, care va avea gri)a de ei. *l spune5
"u va ngri)ora i de nimic, ci n orice lucru, aduce i cererile voastre la cunostin a lui $umnezeu, prin
rugaciuni si cereri, cu mul umiri. &i pacea lui $umnezeu, care ntrece orice pricepere, va va pazi inimile si
g%ndurile n ,ristos +sus" .)ilipeni 5*/!41!
3ri)a $omnului mbra iseaza toate creaturile &ale. *l le iubeste pe toate si nu face discriminari, av%nd
nsa cea mai duioasa mila pentru aceia care sunt chema i sa poarte poverile cele mai grele ale vie ii.
"opiii lui $umnezeu trebuie sa se confrunte cu ncercari si dificulta i.
$ar ei trebuie sa!si accepte soarta cu un spirit voios, amintindu!si ca acelora pe care lumea negli)eaza sa!i
spri)ine, nsusi $umnezeu le va suplini lipsurile prin cele mai mari favoruri.
"%nd a)ungem n situa ii dificile *l, si descopera puterea si n elepciunea, ca raspuns la rugaciunea facuta n
umilin a. Ave i ncredere n *l ca ntr!un $umnezeu care asculta si raspunde la rugaciuni.
*l vi &e va descoperi ca ;nul care poate da a)utor n orice stare de urgen a.
*l, care l!a creat pe om, care i!a dat minunatele sale nsusiri fizice, mintale si spirituale, nu va re ine
ceea ce este necesar pentru spri)inirea vie ii pe care a dat!o.
*l, care ne!a dat "uv%ntul &au ! frunzele pomului vie ii !, nu &e va feri sa ne dea cunostin a legata de
modul n care sa facem rost de hrana pentru copiii &ai nevoiasi.
"um poate ob ine n elepciune cel care ine plugul si m%na boii# "aut%nd!o ca pe argint, caut%nd!o ca pe
o comoara ascunsa. "$umnezeul lui l!a nva at sa faca asa, *l i!a dat aceste nva aturi" .$saia 36*3/1!
"&i lucrul acesta vine de la $omnul ostirilor; minunat este planul Lui si mare este n elepciunea &a"
.$saia 36*371! *l, care i!a nva at pe Adam si *va n *den cum sa ngri)easca gradina, doreste sa!i instruiasca si
pe oamenii de astazi. *(ista n elepciune pentru cel care ine n m%ini plugul si care seamana sam%n a.
naintea celor care se ncred n *l si l asculta, $umnezeu va deschide cai pe care ei sa nainteze.
&a nainteze deci cu cura), av%nd ncredere ca *l &e va ngri)i de nevoile lor dupa boga iile bunata ii &ale.
*l, care a hranit mul imea cu cinci p%ini si doi pestisori, este n stare si astazi sa ne dea roada muncii
noastre. *l, care a zis pescarilor din 3alilea5 "Arunca i!va mre)ele pentru pescuire" si care, dupa ce +!au dat
ascultare, le!a umplut navoadele p%na s!au rupt, doreste ca poporul &au sa vada n aceasta o dovada a ceea ce
doreste *l sa faca pentru ei, astazi. $umnezeul care le!a dat copiilor lui +srael n pustie mana din cer nca
traieste si domneste. *l i va calauzi pe cei care formeaza poporul &au si le va da pricepere si n elegere pentru
lucrarea pe care sunt chema i s!o faca. *l le va da n elepciune celor care se straduiesc sa!si mplineasca datoria
n mod constiincios si ra ional. *l, care este &tap%nul lumii, este bogat n resurse si!i va binecuv%nta pe to i cei
care cauta sa aduca binecuv%ntari altora.
oi trebuie sa privim cu credinciosie catre cer. u trebuie sa fim descura)a i din pricina esecului aparent
si nici sa fim demoraliza i din cauza nt%rzierii. Ar trebui sa lucram cu voiosie, av%nd nade)de si fiind
recunoscatori, crez%nd ca pam%ntul pastreaza n s%nul sau comori bogate, care sa fie adunate de lucratorul
58
credincios, comori mai valoroase dec%t aurul sau argintul.
Mun ii si dealurile sunt n schimbare, pam%ntul se nvecheste ca o haina; dar binecuv%ntarea lui $umnezeu,
care ntinde o masa n pustie pentru poporul &au, nu va nceta niciodata.
Cei sarmani* lipsi i de a+utor
@inecuv%ntat este cel care si aminteste de cei saraci.
"%nd se va fi facut totul pentru ca cei saraci sa se a)ute singuri, ram%n totusi vaduva si orfanul, cei n
v%rsta, cei lipsi i de a)utor si cei bolnavi, care cer compatimire si gri)a.
Acestia nu ar trebui negli)a i niciodata. *i sunt ncredin a i de nsusi $umnezeu milei, iubirii si gri)ii
pline de duiosie a tuturor celor pe care *l i!a facut intenden i ai &ai.
CASA CREDIN EI
"Asadar, c%t avem prile), sa facem bine la to i, si mai ales fra ilor n credin a" .>alateni /*0<1!
ntr!un sens special, ,ristos a pus asupra bisericii &ale datoria de a ngri)i de cei nevoiasi dintre propriii
sai membri. *l admite ca saracii &ai sa e(iste n s%nul fiecarei biserici. * lasat ca ei sa fie ntotdeauna printre
noi, iar *l pune asupra membrilor bisericii raspunderea personala de a le purta de gri)a.
Asa cum membrii unei familii integre si poarta de gri)a unul celuilalt, slu)ind celor bolnavi, spri)inindu!i pe cei
slabi, nva %ndu!i pe cei nestiutori, pregatindu!i pe cei lipsi i de e(perien a, tot asa trebuie ca fra ii n credin a sa
ngri)easca de nevoiasii si neputinciosii sai. 2entru nici un motiv, acestia nu trebuie trecu i cu vederea.
V1DUVE"E I .R0ANII
8aduva si orfanul sunt obiectivul gri)ii deosebite a $omnului.
*l este Tatal orfanilor, Aparatorul vaduvelor, *l, $umnezeu, care locuieste n locasul Lui cel sf%nt.
.Psalmi /6*81
"aci 6acatorul tau este barbatul tau5 $omnul este umele Lui, si :ascumparatorul tau este &f%ntul lui
+srael. *l &e numeste $umnezeul ntregului pam%nt. .$saia 85*81
"Lasa pe orfanii tai9 *u i voi ine n via a; si vaduvele tale sa se ncreada n Mine. .$eremia 57*001
Mul i parin i, c%nd au fost chema i sa se desparta de cei dragi, au murit m%ng%ia i de credin a n
fagaduin a ca $umnezeu va avea gri)a de ei. $omnul &e ngri)este de vaduva si de orfan nu printr!un miracol,
trimi %nd mana din cer, nici trimi %nd corbi care sa le aduca hrana; ci printr!un miracol asupra inimilor
omenesti, izgonind de acolo egoismul si deschiz%nd izvoarele iubirii crestine. *l i ncredin eaza urmasilor &ai
pe cei napastui i si sarmani ca un bun pre ios. *i pot pretinde cu cea mai mare ndrepta ire compasiunea noastra.
n caminele n care e(ista comodita ile necesare vie ii, n sacii si hambarele umplute cu roadele unor
recolte bogate, n depozitele n esate cu produse iesite de sub razboaiele de esut si n subsolurile ascunse
ncarcate cu aur si argint, $umnezeu a pastrat mi)loace de sus inere a acestor nevoiasi.
*l ne cheama sa fim canale ale boga iei &ale.
Tamaduieste pe cei cu inima zdrobita, si le leaga ranile. .Psalmi 054* 91
Multe mame ramase vaduve, cu copii orfani, lupta cu vite)ie pentru a!si duce ndoita povara, trudindu!se adesea
cu mult peste puterile lor pentru a!i putea pastra pe micu ii lor cu ele si pentru a le asigura cele necesare traiului.
"e pu in timp au ele pentru pregatirea si educa ia lor, ce ocazii sarace pentru a!i ncon)ura de influen e
care sa le lumineze vie ile9 *le au nevoie de ncura)are, simpatie si a)utor material.
$umnezeu ne cheama sa umplem, pe c%t ne sta n putin a, golul facut de absen a purtarii de gri)a a unui
tata. n loc sa stam deoparte, rezerva i, pl%ng%ndu!ne de greselile lor si de necazul pe care!l pot provoca,
a)uta ile n orice mod este cu putin a. "auta i sa o a)uta i pe mama epuizata de at%tea gri)i. ;sura i!i poverile.
Apoi e(ista o mul ime de copii care au fost complet lipsi i de calauzirea parin ilor si de influen a
patrunzatoare a unui camin crestin.
"restinii sa!si deschida inimile si caminele naintea acestora lipsi i de a)utor.
Lucrarea pe care le!a ncredin at!o $umnezeu, ca datorie a fiecaruia n parte, n!ar trebui sa fie lasata n
seama vreunei institu ii de binefacere sau n voia sor ii, la mila lumii. n cazul n care copiii nu au rude care sa
poata avea gri)a de ei, membrii bisericii sa le gaseasca un camin. "el care ne!a ntocmit a r%nduit sa fim uni i n
familii, iar firea copilului se va dezvolta cel mai bine n atmosfera plina de iubire a caminului crestin.
Mul i care nu au copii ar putea face o lucrare buna, ngri)ind de copiii altora.
n loc sa dea aten ie unor animale preferate, risipindu!si afec iunea asupra unor necuv%ntatoare, ar trebui sa dea
aten ie copilasilor, ale caror caractere le pot modela dupa chipul divin. +nvesti i iubirea voastra n membrii
59
familiei umane lipsi i de camin. 8ede i c% i astfel de copii pute i creste n cunoasterea si teama de $omnul.
Mul i ar fi ei nsisi binecuv%nta i n acest mod.
CEI V4RS/NICI
&i cei v%rstnici au nevoie de influen ele binefacatoare ale familiei. n caminul fra ilor si surorilor n
,ristos, pot fi consola i aproape deplin de pierderea propriului camin. $aca sunt ncura)a i sa ia parte la
interesele si nevoile gospodaresti, acest lucru i va a)uta sa simta ca a)utorul pe care!l pot da nu s!a sf%rsit.
6ace i!i sa simta ca a)utorul lor este apreciat, ca mai e(ista nca ceva de facut pentru ei n slu)irea altora,
si aceasta le va nveseli inimile si via a lor va fi importanta pentru ei.
2e c%t este posibil, face i n asa fel, nc%t aceia ai caror peri albi si pasi sovaitori arata ca se apropie de
morm%nt sa ram%na n mi)locul prietenilor si reuniunilor familiale. &a se nchine ncon)ura i de aceia pe care iau
cunoscut si iubit. &a fie ngri)i i de m%ini iubitoare si atente.
'ri de c%te ori le va sta n putin a, ar trebui ca membrii fiecarei familii sa se foloseasca de privilegiul lor
de a slu)i celor cu care se nrudesc. "%nd acest lucru nu este posibil, lucrarea i apar ine bisericii si ar trebui
acceptata at%t ca un privilegiu, c%t si ca o datorie.
To i cei care au $uhul lui ,ristos vor privi cu duiosie asupra celor slabi si n v%rsta.
2rezen a n familiile noastre a unuia dintre acesti ne!a)utora i este o ocazie pre ioasa de a coopera cu
,ristos n lucrarea sa plina de har, pentru a dezvolta trasaturi de caracter ca ale &ale.
*(ista o binecuv%ntare n str%ngerea laolalta a celor batr%ni cu cei tineri. "ei tineri pot aduce raze de
soare n inimile si vie ile celor v%rstnici. "ei care se prind de via a cu din ce n ce mai multa greutate au nevoie
de binecuv%ntarea contactului cu optimismul si energia sufleteasca a tinere ii. +ar cei tineri pot fi a)uta i de
n elepciunea si e(perien a celor batr%ni. Mai presus de orice, ei au nevoie sa nve e lec ia slu)irii dezinteresate.
2rezen a unei persoane care are nevoie de dragoste )ertfitoare de sine, de simpatie si ndelunga rabdare
ar fi pentru multe camine obinecuv%ntare nepre uita. Ar ndulci si rafina via a de familie si ar dezvolta n tineri
si batr%ni acele haruri de la ,ristos, care le!ar da o frumuse e divina si o comoara cereasca nepieritoare.
UN /ES/ A" CARAC/ERU"UI
""aci pe saraci i ave i totdeauna cu voi", a spus ,ristos, "si le pute i face bine oric%nd voi i" .Marcu 05*41!
":eligia curata si nentinata naintea lui $umnezeu, Tatal nostru, este5 sa cercetam pe orfani si pe vaduve
n necazurile lor si sa ne pazim nentina i de lume" .$acov 0*341!
2un%ndu!i pe cei lipsi i de a)utor si pe cei saraci n mi)locul lor, pentru ca acestia sa depinda de gri)a lor,
,ristos i pune la proba pe cei care marturisesc ca sunt urmasii &ai. 2rin iubirea si slu)irea noastra ndreptate
catre copiii &ai nevoiasi, dam dovada de o adevarata iubire fa a de *l.
A!i negli)a nseamna sa ne declaram ucenici mincinosi, straini de ,ristos si de dragostea &a.
$aca s!ar face tot ce poate fi facut pentru a gasi camine pentru cei orfani n s%nul unor familii, ar ram%ne
nca foarte mul i care au nevoie de ngri)ire. Mul i dintre ei au primit o mostenire rea.
*i sunt nepromi atori, neatragatori si viciosi, dar sunt si ei rascumpara i prin s%ngele lui ,ristos, iar naintea &a,
ei sunt la fel de scumpi ca si micu ii nostri. $aca nu li se ntinde o m%na de a)utor, vor creste n nestiin a si vor
lua calea viciului si delicven ei. Mul i dintre acesti copii ar putea fi salva i prin lucrarea n orfelinate.
2entru a avea ma(imum de eficien a, asemenea institu ii ar trebui sa fie modelate c%t mai mult cu putin a
dupa planul unui camin crestin. n locul unor institu ii mari, care sa cuprinda un numar mare de persoane, sa fie
nfiin ate institu ii mici n locuri diferite. n loc sa se afle n sau n apropierea vreunui oras mai mic sau mai
mare, acestea ar trebui sa se afle la ara, unde poate fi gasit pam%nt arabil, unde copiii sunt adusi n contact cu
natura si pot avea avanta)ele nva arii unei ndeletniciri.
"ei care conduc un asemenea camin ar trebui sa fie toleran i, educa i si altruisti, oameni care primesc
aceasta lucrare din iubire fa a de ,ristos si care i pregatesc pe copii pentru *l.
&ub o asemenea purtare de gri)a, mul i dintre cei lipsi i de un camin si negli)a i pot fi pregati i pentru a deveni
membri folositori ai societa ii, onor%ndu!L pe ,ristos prin ei nsisi si a)ut%ndu!i pe al ii la r%ndul lor.
Mul i dispre uiesc economia, confund%nd!o cu zg%rcenia si ngustimea de caracter. nsa economia se
armonizeaza cu cea mai mare generozitate. ntr!adevar, fara economie nu poate e(ista o darnicie veritabila.
Avem datoria de a economisi pentru a putea darui.
imeni nu poate da dovada de o bunavoin a reala fara tagaduire de sine.
umai printr!o via a caracterizata prin simplitate, tagaduire de sine si economie stricta ne va fi cu
putin a sa mplinim lucrarea ce nea fost ncredin ata, ca reprezentan i ai lui ,ristos.
60
M%ndria si ambi ia lumeasca trebuie alungate din inimile noastre.
n toata lucrarea noastra, trebuie pus n practica principiul altruismului descoperit n via a lui ,ristos.
2e pere ii caminelor noastre, pe tablouri si pe mobilier, trebuie sa citim5 "&i adu n casa ta pe nenoroci ii
fara adapost" .$saia 86*41! Trebuie sa vedem scris pe garderoba noastra, ca si cu degetul lui $umnezeu,
"mbraca!i pe cei goi". n camera de zi, pe masa ncarcata cu m%ncare mbelsugata, ar trebui sa vedem nscris5
"mparte! i p%inea cu cel flam%nd9" .$saia 86*41!
naintea noastra se afla o mie de usi prin care putem fi de folos. Adesea, ne pl%ngem de resursele sarace
de care dispunem, dar, daca ar fi cu adevarat sinceri, crestinii si!ar putea nmul i mi)loacele de o mie de ori.
*goismul, ngaduin a de sine sunt cele care stau n calea folosului pe care l!am putea aduce.
"%t de multe cheltuieli se fac pentru lucruri care nu sunt altceva dec%t idoli care ne acapareaza
g%ndurile, timpul si taria ce ar trebui folosite pentru un scop mai nalt9 "%t de mul i bani sunt irosi i pe case si
mobilier scump, pe placeri egoiste, pe o hrana sofisticata si daunatoare, pe ngaduin e vatamatoare9
"%t de mult se arunca n v%nt pe daruri care nu sunt de folos nimanui9 "ei care marturisesc ca sunt
crestini cheltuiesc pe lucruri inutile, adesea vatamatoare, mai mult, de multe ori mai mult dec%t cheltuiesc
pentru salvarea de suflete din m%na ispititorului.
Mul i care marturisesc ca sunt crestini cheltuiesc at%t de mult pe mbracaminte, nc%t nu le mai ram%ne
nimic pentru nevoile altora. *i cred ca trebuie sa aiba podoabe costisitoare, indiferent de nevoile acelora care!si
pot procura cu greutate chiar si cea mai simpla mbracaminte.
&urorile mele, daca ve i face n asa fel nc%t modul vostru de a va mbraca sa fie conform cu ale date n
@iblie, ve i avea din belsug cu ce sa le a)uta i pe surorile voastre mai sarace.
u ve i avea numai mi)loace, ci si timp.
Adesea, acesta este cel mai necesar. &unt mul i pe care i!a i putea a)uta cu sugestiile, tactul si priceperea
voastra. Arata i!le cum sa se mbrace simplu si totusi cu gust. Multe femei nu calca n casa lui $umnezeu
pentru ca hainele lor saracacioase, croite prost, sunt ntr!un contrast izbitor cu mbracamintea altora. Multe
suflete sensibile nutresc un sim am%nt de umilin a amara si nedrepta ire din pricina acestui contrast. &i din
aceasta cauza, mul i a)ung sa se ndoiasca de adevarul religiei si sa!si mpietreasca inimile fa a de *vanghelie.
,ristos ne ndeamna5 "Aduna i firimiturile care ram%n, ca sa nu se piarda nimic."
n vreme ce mii de oameni pier n fiecare zi de foame, din pricina varsarii de s%nge, incendiilor si molimelor,
este potrivit ca oricine g%ndeste la fel ca +sus sa aiba gri)a sa nu se piarda nimic, sa nu se cheltuiasca nimic n
mod inutil, nimic din ceea ce ar putea fi de folos unei fiin e omenesti.
Aduna i firimiturile care ram%n, ca sa nu se piarda nimic.
*ste rau sa ne irosim timpul, este rau sa ne irosim g%ndurile. 2ierdut este fiecare moment pe care l
consacram lacomiei. $aca fiecare clipa ar fi pre uita si folosita corect, ar trebui sa avem timp pentru tot ceea ce
este nevoie sa facem pentru noi sau pentru lume.
"%nd cheltuieste bani, c%nd foloseste timpul, taria, ocaziile, fiecare crestin sa priveasca spre $umnezeu
dupa calauzire. "$aca vreunuia dintre voi i lipseste n elepciunea, so ceara de la $umnezeu, care da tuturor cu
m%na larga si fara mustrare, si ea i va fi data" .$acov 0*81!
2DA I I VI SE VA DA2
"6ace i bine si da i cu mprumut, fara sa nada)dui i ceva n schimb. &i rasplata voastra va fi mare si ve i
fi fiii "elui 2rea nalt; caci *l este bun si cu cei nemul umitori si cu cei rai " .%uca /*981!
""ine da saracului nu duce lipsa, dar cine nchide ochii va fi ncarcat cu blesteme" .Prover-e 36*341!
"$a i si vi se va da; ba nca vi se va turna n s%n o masura buna, ndesata, clatinata, care se va varsa pe
deasupra" .%uca /*961!
%ucrarea pentru cei -oga i
"a sa nu se ncreada n boga iile nesigure.
"orneliu, centurionul roman, era un barbat bogat si de descenden a nobila. *l avea o pozi ie de ncredere
si cinste. 2ag%n n ce priveste nasterea, pregatirea si educa ia, prin legaturile sale cu evreii, capatase o
cunoastere a adevaratului $umnezeu si + s!a nchinat, arat%nd sinceritatea credin ei sale prin mila fa a de cei
saraci. "*l facea multe milostenii norodului si se ruga totdeauna lui $umnezeu" .)apte 0<*31!
"orneliu nu cunostea *vanghelia asa cum fusese descoperit n via a si moartea lui ,ristos, dar
$umnezeu i!a trimis o solie direct din cer si, printr!o alta solie, l!a trimis pe apostolul 2avel sa!l viziteze si sa!l
instruiasca. "orneliu nu se alaturase bisericii iudaice pentru ca ar fi fost privit de catre rabini ca fiind pag%n si
necurat; dar $umnezeu i!a citit n inima sinceritatea si a trimis mesageri de la tronul &au, ca sa se alature
61
slu)itorului &au de pe pam%nt, n lucrarea sa de a duce vestea cea buna acestui ofi er roman.
&i astazi $umnezeu cauta suflete n acelasi fel, at%t printre cei mari, c%t si printre cei de condi ie umila.
*(ista mul i asemenea lui "orneliu, oameni pe care *l doreste sa!i aduca n legatura cu biserica &a.
Acestia simpatizeaza cu poporul $omnului. $ar legaturile pe care le au cu lumea i in cu putere.
Acesti oameni au nevoie de cura) moral pentru a lua pozi ie alaturi de cei de condi ie umila.
Ar trebui depus un efort deosebit pentru aceste suflete, care se afla ntr!un asa de mare pericol din cauza
raspunderilor si rela iilor lor.
&e spun multe cu privire la datoria noastra fa a de cei saraci negli)a i; nu ar trebui acordata ceva mai
multa aten ie boga ilor negli)a i# Mul i privesc aceasta clasa ca fiind compusa din oameni lipsi i de speran a si
fac pu in pentru a deschide ochii acelora care, orbi i si ame i i de stralucirea slavei pam%ntesti, au pierdut
vesnicia din calculele lor. Mii de oameni boga i au cobor%t n morm%nt neavertiza i.
$ar, oric%t de indiferen i ar parea, mul i dintre cei boga i au sufletele mpovarate. ""ine iubeste argintul nu se
satura niciodata de argint si cine iubeste boga ia multa nu trage folos din ea" .Eclesiastul 8*0<1!
"el care spune aurului curat "tu esti nade)dea mea" s!a "lepadat de $umnezeul cel de sus" .$ov 90*35!361!
"$ar nu pot sa se rascumpere unul pe altul, nici sa dea lui $umnezeu pre ul rascumpararii.
:ascumpararea sufletului lor este asa de scumpa, ca nu se va face niciodata" .Psalm 57*4!61!
@oga iile si onorurile lumesti nu pot satisface sufletul. Mul i dintre cei boga i t%n)esc dupa o garan ie
divina, o nade)de spirituala. Mul i t%n)esc dupa ceva care sa puna capat monotoniei vie ilor lor fara rost.
Mul i simt n via a lor oficiala nevoia unui "ceva" pe care nu!l au. 2u ini dintre acestia merg la biserica,
pentru ca simt ca primesc un a)utor nesubstan ial. nva atura pe care o aud nu le atinge inima.
&a nu le facem oare o chemare personala#
2rintre victimele saraciei si pacatului se numara si cei care au avut odata avere. 'ameni cu diferite
voca ii si condi ii sociale n via a au fost birui i de necura iile lumii, folosind bauturi tari si ngaduindu!si pofta
carnala, si au cazut n ispita. n vreme ce acesti oameni cazu i cer mila si a)utor, sa nu acordam noi aten ie celor
care nu au atins aceste ad%ncimi nca, dar ai caror pasi se ndreapta catre aceeasi carare#
Mii de persoane aflate n pozi ii de ncredere si cinste si ngaduie obiceiuri care nseamna ruina pentru
suflet si trup. &lu)itori ai *vangheliei, oameni de stat, autori, oameni boga i si talenta i, oameni e(trem de
capabili n afaceri si care au o energie ce poate aduce mult folos se afla n prime)die de moarte pentru ca nu vad
necesitatea stap%nirii de sine n toate lucrurile. *ste nevoie sa li se atraga aten ia asupra principiilor cumpatarii,
si aceasta nu ntr!un mod ngust si arbitrar, ci n lumina marelui plan pe care!l are $umnezeu cu omenirea. $aca
principiile adevaratei cumpatari ar putea fi aduse astfel naintea lor, sunt foarte mul i din clasele sociale nalte
care le!ar recunoaste valoarea si le!ar accepta din toata inima.
Ar trebui sa le aratam acestor persoane rezultatele ngaduin elor vatamatoare n ce priveste slabirea
puterii fizice, mintale si morale. A)uta i!le sa!si dea seama de responsabilitatea lor ca administratori ai darurilor
lui $umnezeu. Arata i!le binele pe care l!ar putea face cu banii pe care acum i cheltuiesc pentru ceea ce nu le
face dec%t rau.
2rezenta i!le varianta stap%nirii desav%rsite, cer%ndu!le ca banii pe care i!ar da pe bauturi alcoolice, tutun
sau ngaduin e asemanatoare sa fie folosi i pentru ngri)irea bolnavilor saraci sau pregatirea copiilor si
tineretului pentru ceva util n lume. "onfrunta i cu un asemenea apel, mul i nu vor refuza sa asculte.
"aci mie nu mi!e rusine de *vanghelia lui ,ristos; fiindca ea este puterea lui $umnezeu pentru
m%ntuirea fiecaruia care crede5 nt%i a +udeului, apoi a 3recului." .'omani 0*0/1
Mai este si o alta prime)die la care sunt e(pusi n special cei boga i si, de asemenea, un c%mp de ac iune pentru
misionarul medical. n lume, mul i oameni prosperi, care n!ar ceda nicic%nd formelor obisnuite de viciu, sunt
totusi nimici i prin iubirea de boga ii. u cupa cea goala este cel mai greu de dus, ci cupa care este plinaochi.
Aceasta trebuie purtata ntr!un echilibru perfect. enorocirile si suferin ele aduc dezamagire si triste e;
dar prosperitatea este cea mai periculoasa pentru via a spirituala.
"ei care sufera esecuri sunt reprezenta i prin tufisul pe care l!a vazut Moise n desert, care, desi ardea,
nu se consuma. ngerul $omnului era n mi)locul tufisului. Tot asa, n lipsuri si nenorociri, stralucirea prezen ei
"elui evazut este cu noi, pentru a ne m%ng%ia si spri)ini.
Adesea, se solicita rugaciuni pentru cei ce sufera din pricina bolii sau vreunei nenorociri; dar cel mai
mult au nevoie de rugaciunile noastre oamenii prosperi si influen i.
n valea umilin ei, unde oamenii si simt nevoia si depind de $umnezeu pentru calauzirea pasilor lor,
e(ista o relativa siguran a. $ar oamenii care stau, ca sa zicem asa, ntr!un turn seme si care, din cauza pozi iei
62
lor, ar trebui sa aiba o mare n elepciune, acestia sunt n cea mai mare prime)die. $aca nu aleg sa depinda de
$umnezeu, astfel de oameni vor cadea cu siguran a.
@iblia nu condamna nici un om pentru ca este bogat, daca acesta si!a c%stigat boga iile n mod cinstit.
u banii, ci iubirea de bani este radacina tuturor relelor. $umnezeu este Acela care le da oamenilor
puterea sa faca avere; si n m%inile celui care ac ioneaza ca administrator al lui $umnezeu, folosindu!si
mi)loacele n mod dezinteresat, boga ia este o binecuv%ntare at%t pentru posesorul ei, c%t si pentru lume.
nsa mul i, absorbi i de interesul lor pentru comori lumesti, devin insensibili fa a de cerin ele lui $umnezeu
si nevoile semenilor lor. *i si privesc boga ia ca pe un mi)loc de a se auto!glorifica.
*i str%ng casa dupa casa, pam%nt l%nga pam%nt; si umplu caminele cu lu(, n timp ce pretutindeni
n )urul lor sunt fiin e omenesti aflate n mizerie si crima, n boala si pe moarte. Aceia care si dedica astfel
vie ile slu)irii eului nu dezvolta n fiin a lor atributele lui $umnezeu, ci atributele celui rau.
Acesti oameni au nevoie de *vanghelie. Au nevoie ca ochii sa le fie ntorsi de la desertaciunea lucrurilor
materiale, pentru a privi catre valoarea boga iilor nepieritoare. Au nevoie sa deprinda bucuria de a darui,
binecuv%ntarea de a fi mpreuna lucratori cu $umnezeu.
$omnul ne ndeamna5 "ndeamna pe boga ii veacului acestuia" sa nu se ncreada "n niste boga ii
nestatornice, ci n $umnezeu, care ne da toate lucrurile din belsug, ca sa ne bucuram de ele. ndeamna!i sa faca
bine, sa fie boga i n fapte bune, sa fie darnici, gata sa simta mpreuna cu al ii, asa ca sa!si str%nga pentru
vremea viitoare drept comoara o buna temelie, pentru ca sa apuce adevarata via a" .0 Timotei /*04,071!
&ufletele bogate, iubitoare de lume si nchinatoare la lume nu pot fi atrase catre ,ristos printr!o atingere
nt%mplatoare, accidentala. Aceste persoane sunt adesea cel mai greu accesibile.
2entru a!i a)uta, sunt necesare eforturi personale sus inute din partea celor care sunt plini de duhul misionar si
care nu se vor lasa prada esecului sau descura)arii.
;nii sunt n mod deosebit potrivi i sa lucreze pentru cei din clasele sociale superioare. Acestia ar trebui
sa caute n elepciune de la $umnezeu, pentru a sti cum sa a)unga la inima acestor persoane, nu doar sa faca n
mod nt%mplator cunostin a cu ele, ci, printr!un efort personal si o credin a vie, sa trezeasca n acestia nevoile
sufletului, sa!i calauzeasca n cunoasterea adevarului, asa cum este el n +sus.
Mul i sunt de parere ca, pentru a!i contacta pe cei din nalta societate, trebuie adoptate un stil de via a si
o metoda de lucru potrivite cu gusturile lor preten ioase. &e crede ca pentru acest lucru este esen iala aparen a
boga iei, cladirile scumpe, mbracamintea costisitoare, un echipa) si un antura) monden, conformarea la
obiceiurile lumesti, poleiala artificiala a naltei societa i, cultura clasica, harul oratoriei. Acest lucru este o
greseala. "alea politicii lumesti nu este calea lui $umnezeu de a a)unge la inima celor din nalta societate.
"eea ce!i va misca ntr!adevar este prezentarea hotar%ta si lipsita de egoism a *vangheliei lui ,ristos.
*(perien a apostolului 2avel la nt%lnirea sa cu filosofii din Atena prezinta o lec ie pentru noi.
2rezent%nd *vanghelia naintea adunarii din Areopag, 2avel a nt%mpinat logica pe tar%mul logicii,
stiin a cu stiin a, filozofia cu filozofie.
"ei mai n elep i ascultatori ai sai au fost uimi i si redusi la tacere. "uvintele sale nu admiteau replica.
$ar efortul acesta a adus pu ine roade. 2u ini au fost convinsi sa accepte *vanghelia.
$in acel moment, 2avel a adoptat o maniera diferita de lucru. *l a evitat argumentele sofisticate si
dezbateri ale teoriilor si i!a ndreptat pe oameni cu simplitate, catre ,ristos ca M%ntuitor al pacatosilor.
&criindu!le corintenilor despre lucrarea lui printre ei, a zis5
""%t despre mine, fra ilor, c%nd am venit la voi, n!am venit sa va vestesc taina lui $umnezeu cu o
vorbire sau n elepciune stralucita, caci n!am avut de g%nd sa stiu ntre voi altceva dec%t pe +sus ,ristos, si pe *l
rastignit. -...1 &i nva atura mea si propovaduirea mea nu stateau n vorbirile nduplecatoare ale n elepciunii, ci
ntr!o dovada data de $uhul si de putere, pentru ca credin a voastra sa fie ntemeiata nu pe n elepciunea
oamenilor, ci pe puterea lui $umnezeu" .0 Corinteni 3*0,81!
&i iarasi, n scrisoarea sa catre romani, spune5
""aci mie nu mi!e rusine de *vanghelia lui ,ristos; fiindca ea este puterea lui $umnezeu pentru
m%ntuirea fiecaruia care crede5 nt%i a +udeului, apoi a 3recului" .'omani 0*0/1!
"ei care lucreaza pentru clasele sociale superioare sa se poarte cu demnitate, amintindu!si ca tovarasii
lor sunt ngerii. 8istieria min ii si inimii lor sa fie plina de "sta scris". At%rna i n sala memoriei cuvintele
pre ioase ale lui ,ristos. *le trebuie pre uite cu mult mai mult dec%t aurul sau argintul.
,ristos a spus ca este mai usor ca o camila sa treaca prin urechile acului dec%t ca un bogat sa intre n
mpara ia lui $umnezeu. n lucrarea pentru aceasta clasa, multe descura)ari se vor arata, se vor face multe
63
descoperiri ce vor sf%sia inima. $ar la $umnezeu toate lucrurile sunt cu putin a. *l poate si va lucra prin
uneltele omenesti la min ile oamenilor ale caror vie i au fost nchinate c%stigarii de bani.
$omnul este l%nga to i cei ce!L cheama, l%nga cei ce!L cheama cu toata inima.
*l mplineste dorin ele celor ce se tem de *l, le aude strigatul si!i scapa. .Psalmi 058* 06!071
&e vor face minuni prin convertiri sincere, minuni pe care acum nu le banuim. "ei mai mari oameni de
pe pam%nt nu se afla dincolo de puterea unui $umnezeu facator de minuni.
$aca aceia care sunt mpreuna lucratori cu *l si vor face datoria cu cura) si credinciosie, $umnezeu va
converti oameni care ocupa locuri de raspundere, oameni cu influen a si intelect stralucit.
2rin puterea $uhului &f%nt, mul i vor fi condusi sa accepte principiile divine.
"%nd le va fi clar ca $omnul asteapta de la ei, ca reprezentan i ai &ai, sa usureze povara omenirii
suferinde, mul i vor raspunde si vor da din mi)loacele si compasiunea lor pentru a)utorarea celor saraci.
n timp ce min ile lor sunt astfel ndepartate de propriile lor interese egoiste, mul i se vor preda lui ,ristos.
"u talan ii influen ei si mi)loacelor lor, ei se vor uni cu bucurie n lucrarea de binefacere cu misionarul
umil care a fost unealta folosita de $umnezeu pentru convertirea lor. 2rin folosirea corecta a boga iilor lor
pam%ntesti, ei si vor aduna "o comoara n ceruri, unde ho ii nu o fura si moliile nu o man%nca".
"onverti i la ,ristos, mul i vor deveni unelte n m%na lui $umnezeu pentru a lucra pentru al ii din
aceeasi clasa sociala. *i vor sim i ca li s!a oferit harul de a vesti *vanghelia acelora care si!au facut din aceasta
lume un scop unic. Timp si bani vor fi consacra i lui $umnezeu, talent si influen a vor fi devotate lucrarii de
c%stigare de suflete pentru ,ristos.
umai vesnicia va descoperi ce s!a realizat prin acest tip de lucrare ! c%te suflete muncite peste poate
de ndoieli si obosite de lumesc si neliniste au fost aduse la Marele :estaurator, care doreste mult sa m%ntuiasca
n chip desav%rsit pe to i cei care vin la *l.
,ristos este un M%ntuitor nviat din mor i si e(ista vindecare pe aripile &ale.
Cap. & - 'ri(a petru cei )olavi
"si vor pune m%inile peste cei bolnavi si acestia se vor nsanatosi."
=n camera celui -olnav
'ri de c%te ori a i facut aceste lucruri unuia din acesti foarte nensemna i fra i ai Mei, Mie Mi le!a i
facut. .Matei 38*5<1
"ei care i ngri)esc pe cei bolnavi ar trebui sa n eleaga importan a acordarii unei aten ii serioase legilor
sanata ii. icaieri nu este ascultarea de aceste legi mai importanta ca n camera unui bolnav.
icaieri nu depind at%t de multe de credinciosia n lucrurile marunte din partea celor care au gri)a de cei
bolnavi. n cazurile de boala grava, o mica negli)en a, o usoara neaten ie fa a de nevoile speciale ale pacientului
si de pericolele la care este e(pus, manifestarea fricii, surescitarii sau nervozita ii sau chiar a unei lipse de
simpatie pot dezechilibra cumpana dintre via a si moarte si pot cobor n morm%nt un pacient care altfel ar fi
putut fi salvat. *ficien a infirmierei depinde ntr!o mare masura de vigoarea ei fizica.
"u c%t sanatatea i este mai buna, cu at%t va fi mai capabila sa ndure stresul produs de ngri)irea celor
bolnavi si cu at%t mai mult succes va avea n mplinirea datoriilor ei. "ei care!i ngri)esc pe cei bolnavi ar trebui
sa acorde o aten ie deosebita dietei, cura eniei, aerului curat si e(erci iului fizic.
' asemenea gri)a din partea familiei i va a)uta pe membrii acesteia sa suporte si poverile suplimentare
care vin asupra lor si i va a)uta sa nu contracteze ei nsisi vreo boala.
"%nd boala este serioasa, necesit%nd zi si noapte asisten a unei infirmiere, lucrul ar trebui mpar it ntre
cel pu in doua infirmiere eficiente, pentru ca fiecare dintre ele sa poata avea ocazia sa se odihneasca si sa faca
e(erci iu fizic n aer liber. Acest lucru este important ndeosebi n cazurile n care este dificil sa se asigure din
belsug aer curat n camera bolnavului. $in cauza necunoasterii importan ei aerului curat, aerarea este uneori
interzisa, iar via a pacientului si a ngri)itoarei sunt adesea puse n pericol.
$ar cei ce se ncred n $omnul si nnoiesc puterea, ei zboara ca vulturii; alearga si nu obosesc, umbla si
nu ostenesc. .$saia 5<* 901
$aca sunt respectate precau iile potrivite, bolile necontagioase n!ar trebui sa fie luate si de al ii.
'biceiurile sa fie corecte, iar prin cura enie si aerare corespunzatoare, sa feri i camera bolnavului de
elemente to(ice. n astfel de condi ii, cei bolnavi au mult mai multe sanse sa se nsanatoseasca si, n cele mai
multe cazuri, nici cei ce dau ngri)ire, nici membrii familiei nu vor lua boala.
64
S.ARE"E8 AERISIREA SI /E$PERA/URA
2entru a!i acorda pacientului cele mai favorabile condi ii pentru nsanatosire, camera pe care o ocupa
trebuie sa fie mare, luminoasa si sa aiba un aer vesel, cu posibilitatea de a fi bine aerisita.
2entru cel bolnav, ar trebui aleasa camera care ndeplineste cel mai bine aceste cerin e. Multe case nu au
prevazut nimic special pentru o aerisire corecta, iar ca sa faci acest lucru, este dificil; nsa ar trebui facut orice
efort cu putin a pentru a adapta camera, astfel nc%t un curent de aer curat sa o poata strabate zi si noapte.
2e c%t va fi posibil, n camera bolnavului ar trebui sa fie men inuta o temperatura constanta. Ar trebui
consultat termometrul. "ei care au gri)a de bolnav, fiind adesea priva i de somn sau trezi i noaptea ca sa dea
a)utor pacientului, sunt predispusi la raceala si nu pot aprecia corect care este o temperatura sanatoasa.
DIE/A
' parte importanta a datoriei infirmierei este gri)a fa a de dieta pacientului. 2acientul n!ar trebui sa fie
lasat sa sufere sau sa devina slabit din pricina lipsei de hrana si nici sa!i fie mpovarat sistemul digestiv de)a
istovit. Ar trebui sa se aiba gri)a ca hrana sa fie pregatita si servita n asa fel, nc%t sa fie gustoasa, nsa ar trebui
apelat la o )udecata n eleapta n privin a adaptarii ei la nevoile pacientului, at%t cantitativ, c%t si calitativ.
Mai ales n perioadele de convalescen a, c%nd apetitul creste mai nainte ca organele digestive sa!si fi
recapatat taria, e(ista un pericol mare de vatamare din cauza erorilor facute n dieta.
DA/.RII"E :N'RI>I/.RI".R
+nfirmierele si to i cei care au acces n camera bolnavului ar trebui sa fie voiosi, calmi si cu stap%nire de
sine. Ar trebui evitata orice graba, surescitare sau stare de confuzie. ;sile ar trebui deschise si nchise cu gri)a si
sa fie liniste n toata casa. n cazurile febrile, este nevoie de o gri)a deosebita c%nd apare o criza si febra trece.
Atunci este adesea necesara o veghere nentrerupta. estiin a, uitarea si neaten ia au fost cauzele mor ii multora
care ar fi putut supravie ui, daca ar fi primit o ngri)ire corecta din partea unor infirmiere gri)ulii si chibzuite.
Lucrarea neprihanirii va fi pacea, roada neprihanirii5 odihna si linistea pe vecie.
2oporul meu va locui n locuin a pacii, n case fara gri)a si n adaposturi linistite. .$saia 93* 04!061
VI5I/AREA CE".R 3."NAVI
8izitarea e(cesiva a celor bolnavi este o bunatate rau canalizata, o idee falsa ca asa ar fi politicos.
"ei care sunt foarte bolnavi nu ar trebui sa primeasca vizitatori. Agita ia adusa de primirea vizitatorilor
l oboseste pe pacient ntr!un moment n care el are cea mai mare nevoie de liniste, de odihna netulburata.
2entru un convalescent sau un pacient care sufera de o boala cronica, este adesea o placere si o
binecuv%ntare sa stie ca ceilal i si aduc aminte cu bunatate de el; nsa aceasta dovada, aratata printr!un mesa) de
simpatie sau printr!un mic dar, va slu)i unei cauze mai bune dec%t printr!o vizita personala, si aceasta fara
pericolul de a!i face vreun rau.
:N'RI>IREA :N SANA/.RII
n sanatorii si spitale, unde infirmierele au de!a face n permanen a cu un numar mare de oameni
bolnavi, se cere un efort hotar%t de a fi mereu placut si voios si de a arata, cu aten ie, respect n orice cuv%nt si
fapta. n aceste institu ii este de cea mai mare importan a faptul ca infirmierele sa se straduiasca sa!si faca
lucrarea bine si cu n elepciune.
*le trebuie sa!si aminteasca mereu ca, prin mplinirea datoriilor lor zilnice, l slu)esc pe $omnul ,ristos.
u te teme, caci *u sunt cu tine; nu te uita cu ngri)orare, caci *u sunt $umnezeul tau; *u te ntaresc, tot
*u i vin n a)utor. *u te spri)inesc cu dreapta Mea biruitoare. .$saia 50*0<1
"ei bolnavi au nevoie sa auda cuvinte n elepte. +nfirmierele ar trebui sa studieze zilnic @iblia, pentru a
fi capabile sa rosteasca cuvinte care sa!i lumineze si sa!i a)ute pe cei suferinzi.
ngeri ai lui $umnezeu se afla n camerele n care sunt ngri)i i cei suferinzi, iar atmosfera care ncon)oara
sufletul celui care administreaza tratamentul ar trebui sa fie pura si de un miros placut.
Medicii si infirmierele trebuie sa iubeasca principiile lui ,ristos. 8irtu ile &ale trebuie sa se vada n vie ile lor.
Atunci, prin ceea ce fac si spun, i vor atrage pe cei bolnavi la M%ntuitorul.
+nfirmiera crestina, n timp ce administreaza tratamentul pentru refacerea sanata ii, va atrage n mod
placut si cu succes mintea pacientului nspre ,ristos, vindecatorul sufletului, dar si al trupului.
3%ndurile prezentate, azi pu in, m%ine pu in, si vor face sim ita influen a. +nfirmierele mai n v%rsta n!ar trebui
sa piarda nici o ocazie favorabila pentru a atrage aten ia celor bolnavi asupra lui ,ristos.
*le ar trebui sa fie permanent gata de a mpleti vindecarea spirituala cu vindecarea fizica.
65
+nfirmierele trebuie sa!l nve e cu cea mai mare bl%nde e si gingasie pe cel care doreste sa fie vindecat ca
trebuie sa nceteze sa mai calce Legea lui $umnezeu. *l trebuie sa nceteze sa mai aleaga o via a de pacat.
$umnezeu nu!l poate binecuv%nta pe acela care continua sa aduca asupra sa boala si suferin a prin
calcarea de bunavoie a legilor cerului. nsa ,ristos, prin $uhul &f%nt, vine ca o putere vindecatoare pentru aceia
care nceteaza sa mai faca raul si nva a sa faca binele.
"ei care nu au deloc dragoste fa a de $umnezeu vor lucra n mod constant mpotriva celor mai mari
interese sufletesti si trupesti. $ar aceia care realizeaza importan a vie uirii n ascultare de $umnezeu n lumea
rea de acum vor accepta sa se desparta de orice obicei gresit. :ecunostin a si iubirea le vor umple inimile.
*i stiu ca ,ristos este prietenul lor. n multe cazuri, faptul ca devin constien i ca au un asemenea prieten
nseamna mai mult pentru cei suferinzi n calea catre vindecare dec%t cel mai bun tratament care poate fi dat.
nsa ambele linii de slu)ire sunt esen iale. *le trebuie sa mearga m%na n m%na.
'ugaciunea pentru cei -olnavi
:ugaciunea credin ei i va salva pe cei bolnavi.
&criptura spune ca oamenii "trebuie sa se roage necurmat si sa nu se lase" .%uca 06*01; iar daca ei simt
vreodata nevoia sa se roage, atunci acel timp este c%nd puterile i lasa si pare ca via a nsasi le scapa din m%ini.
Adesea, cei sanatosi uita de ndurarile minunate ce le sunt oferite zi dupa zi, an dupa an, si nu!+ aduc lui
$umnezeu nici o dovada de pre uire pentru binecuv%ntarile &ale. nsa, c%nd vine boala, si amintesc de
$umnezeu. "%nd i lasa puterile, oamenii simt ca au nevoie de a)utorul divin.
+ar $umnezeul nostru ndurator nu &e ntoarce niciodata de la sufletul care cauta cu sinceritate sa
primeasca a)utor de la *l. $omnul este locul nostru de scapare at%t n boala, c%t si n sanatate.
"um se ndura un tata de copiii lui, asa &e ndura $omnul de cei ce se tem de *l.
"aci *l stie din ce suntem facu i; si aduce aminte ca suntem ar%na. .Psalm 0<9*09!051
ebunii, prin purtarea lor vinovata, si prin nelegiuirile lor, a)unsesera nenoroci i.
&ufletul lor se dezgustase de orice hrana si erau l%nga por ile mor ii. .Psalm 0<4*04!061
Atunci, n str%mtorarea lor, au strigat catre $omnul si *l i!a izbavit din necazurile lor;
a trimis cuv%ntul &au si i!a tamaduit si i!a scapat de groapa. .Psalm 0<4*07!3<1
$umnezeu doreste sa readuca sanatatea celui bolnav astazi, ca si atunci c%nd $uhul &f%nt a rostit aceste
cuvinte prin psalmist. +ar ,ristos este astazi acelasi Medic plin de compasiune care a fost si n timpul lucrarii
&ale pam%ntesti. n *l se gaseste balsam vindecator pentru fiecare boala, putere ntaritoare pentru orice
neputin a. ;cenicii &ai de astazi trebuie sa se roage pentru cei bolnavi cu acelasi zel cu care s!au rugat ucenicii
din vechime. &i vor avea loc vindecari; caci "rugaciunea credin ei i va salva pe cei bolnavi". Avem puterea
$uhului &f%nt, siguran a netulburata a credin ei, care poate cere mplinirea fagaduin elor lui $umnezeu.
2romisiunea $omnului5 "si vor pune m%inile peste cei bolnavi si ei se vor nsanatosi" este tot at%t de
demna de ncredere acum, ca si n zilele apostolilor. *a arata privilegiul pe care!l au copiii lui $umnezeu, iar
credin a noastra ar trebui sa se prinda de tot ceea ce nseamna acest lucru.
&lu)itorii lui ,ristos sunt canalele lucrarii &ale si, prin ei, *l doreste sa!&i e(ercite puterea vindecatoare.
*ste datoria noastra sa!i aducem pe cei bolnavi si suferinzi naintea lui $umnezeu, n bra ele credin ei noastre.
Ar trebui sa!i nva am sa creada n marele 8indecator.
M%ntuitorul doreste ca noi sa!i ncura)am pe cei bolnavi, pe cei deznada)dui i, pe cei napastui i sa se
prinda de taria &a. 2rin credin a si rugaciune, camera bolnavului poate fi transformata ntr!un @etel.
2rin cuv%nt si fapta, medicii si infirmierele pot spune at%t de clar, nc%t sa nu se poata n elege gresit5
"$umnezeu &e afla n acest loc" ca sa salveze, nu sa distruga. ,ristos doreste sa!&i faca sim ita prezen a n
camera bolnavului, umpl%nd inimile medicilor si infirmierelor cu gingasia iubirii &ale.
$aca vie ile ngri)itorilor au o asemenea nr%urire asupra bolnavilor, nc%t ,ristos sa poata veni mpreuna cu ei
la capat%iul pacientului, acesta din urma va fi nsufle it de convingerea ca M%ntuitorul cel milostiv este prezent,
si nsasi convingerea aceasta va face mult at%t pentru vindecarea sufletului, c%t si a trupului.
+ar $umnezeu asculta rugaciunea. ,ristos a spus5 "$aca ve i cere ceva n umele Meu, voi face"
.$oan 05*051! &i iarasi spune5 "$aca mi slu)este cineva, -...1 Tatal l va cinsti" .$oan 03*3/1!
$aca traim conform "uv%ntului &au, fiecare fagaduin a pre ioasa pe care a facut!o ni se va mplini.
&untem nevrednici de mila &a, dar, c%nd ne predam Lui, *l ne primeste.
*l va lucra pentru si prin aceia care!L urmeaza. nsa noi nu putem cere mplinirea fagaduin elor &ale
dec%t atunci c%nd traim n ascultare de "uv%ntul &au. 2salmistul spune5
66
"$aca as fi cugetat lucruri nelegiuite n inima mea, nu m!ar fi ascultat $omnul" .Psalm //*061!
$aca i dam ascultare numai n parte, cu )umatate de inima, fagaduin ele &ale nu se vor mplini pentru noi.
n "uv%ntul lui $umnezeu avem nva atura cu privire la rugaciunea speciala pentru nsanatosirea celor
bolnavi. $ar nal area unei asemenea rugaciuni este unul dintre cele mai solemne lucruri si nu trebuie ini iat
fara a fi c%ntarit cu gri)a. n multe cazuri de rugaciune pentru vindecarea celor bolnavi, ceea ce este considerata
credin a nu este nimic altceva dec%t ncumetare.
Multe persoane aduc asupra lor boala prin ngaduin a de sine. *le nu au trait n armonie cu legile
trupului sau cu principiile cura eniei desav%rsite. Al ii au nesocotit legile sanata ii prin obiceiurile lor de a
m%nca si de a bea, de a se mbraca sau de a munci. Adesea, o forma de viciu este cauza slabiciunii min ii sau
corpului. $aca aceste persoane ar dob%ndi binecuv%ntarea sanata ii, multe dintre ele ar continua sa urmeze
aceeasi cale nepasatoare de ncalcare a legilor trupesti si spirituale ale lui $umnezeu, g%ndind ca, daca
$umnezeu i nsanatoseste ca raspuns la rugaciune, au libertatea de a!si continua practicile nesanatoase si de asi
ngadui fara nici o re inere apetitul stricat. $aca ar face o minune si le!ar reda sanatatea acestor persoane,
$umnezeu ar ncura)a pacatul.
*ste o munca pierduta aceea de a!i nva a pe oameni sa priveasca la $umnezeu ca vindecator al
neputin elor lor, daca nu sunt nva a i si sa lase deoparte practicile lor nesanatoase. 2entru a primi
binecuv%ntarea &a ca raspuns la rugaciune, ei trebuie sa nceteze sa faca raul si sa nve e sa faca binele.
Mediul n care traiesc trebuie sa fie sanatos, obiceiurile lor de vie uire, sanatoase.
*i trebuie sa traiasca n armonie cu Legea lui $umnezeu, at%t pentru trup, c%t si pentru spirit.
$AR/URISIREA PACA/U"UI
"elor care doresc rugaciunea pentru restabilirea sanata ii lor ar trebui sa li se e(plice clar ca violarea
Legii lui $umnezeu, fie cea fizica, fie cea spirituala, este pacat si, pentru ca ei sa primeasca binecuv%ntarea &a,
pacatul trebuie sa fie marturisit si parasit.
&criptura ne ndeamna5 "Marturisi i!va unii altora pacatele si ruga i!va unii pentru al ii, ca sa fi i
vindeca i" .$acov 8*0/1! "elui care cere sa se nal e rugaciuni pentru el sa!i fie puse nainte g%nduri ca acestea5
"oi nu putem citi n inima sau cunoaste secretele vie ii tale. Acestea sunt cunoscute numai de tine si de
$umnezeu. $aca te pocaiesti de pacatele tale, este datoria ta sa le marturisesti."
2acatul care are un caracter intim trebuie sa fie marturisit lui ,ristos, singurul Mi)locitor ntre
$umnezeu si om. "aci "daca cineva a pacatuit, avem la Tatal un Mi)locitor, pe +sus ,ristos, "el neprihanit"
.0 $oan 3*01! 6iecare pacat este o )ignire adusa lui $umnezeu si trebuie marturisit Lui, prin ,ristos.
6iecare pacat descoperit ar trebui marturisit la fel de deschis.
:aul facut unui semen ar trebui reparat mpreuna cu cel fa a de care s!a pacatuit.
$aca vreunii dintre cei care cauta sa se nsanatoseasca s!au facut vinova i de vorbire de rau, daca au
semanat discordie n familie, printre vecini sau n biserica si au st%rnit cearta si racirea rela iilor, daca prin vreun
procedeu gresit i!au dus pe al ii n pacat, aceste lucruri ar trebui sa fie marturisite naintea lui $umnezeu si
naintea acelora fa a de care s!a pacatuit. "$aca ne marturisim pacatele, *l este credincios si drept, ca sa ne ierte
pacatele si sa ne cura easca de orice nelegiuire." .0 $oan 0*71
"%nd relele au fost ndreptate, putem prezenta nevoile celor bolnavi naintea $omnului cu credin a
netulburata, dupa cum ne inspira chiar $uhul &au. *l cunoaste pe fiecare pe nume si &e ngri)este de fiecare ca
si cum n!ar mai e(ista vreun altul pe pam%nt pentru care L!a dat pe 2reaiubitul &au 6iu. 2entru ca dragostea lui
$umnezeu este at%t de mare si statornica, cei bolnavi ar trebui sa fie ncura)a i sa se ncreada n *l si sa fie
voiosi. 6aptul de a fi nelinisti i pentru propriile persoane are tendin a de a provoca slabiciunea si boala.
$aca se vor nal a deasupra depresiei si ntristarii, sansele lor de nsanatosire vor fi mai mari; caci "ochiul
$omnului priveste peste cei ce se tem de *l", care "nada)duiesc n bunatatea Lui" .Psalm 99*061!
n rugaciunea pentru cei bolnavi, ar trebui sa ne amintim ca "nu stim cum trebuie sa ne rugam".'omani 6*3/1.
u stim daca binecuv%ntarea pe care o dorim va fi sau nu cea mai buna. $e aceea, rugaciunile noastre ar
trebui sa includa si acest g%nd5 "$oamne, Tu stii fiecare secret al sufletului. Tu cunosti aceste persoane.
+sus, Aparatorul lor, &i!a dat via a pentru ei. $ragostea &a pentru acestia este cu mult mai mare dec%t ar
putea fi a noastra pentru ei. $e aceea, daca este pentru slava Ta si binele celor napastui i, cerem ca n umele
lui +sus sa poata deveni iarasi sanatosi. $aca nu este voia Ta ca ei sa poata fi nsanatosi i, cerem ca harul Tau sa!
i poata m%ng%ia, iar prezen a Ta sa!i spri)ine n suferin ele lor".
$umnezeu stie sf%rsitul de la nceput. *l cunoaste inimile tuturor oamenilor. *l citeste fiecare secret al
67
sufletului. *l stie daca aceia pentru care se nal a rugaciunea vor fi sau nu n stare sa ndure ncercarile care ar
veni asupra lor daca ar trai. *l stie daca vie ile lor ar fi o binecuv%ntare sau un blestem pentru ei nsisi si pentru
lume. Acesta este un motiv pentru care, atunci c%nd prezentam cu seriozitate cererile noastre, ar trebui sa
spunem5 "Totusi, faca!se nu voia Mea, ci a Ta" .%uca 33*531!
+sus a adaugat aceste cuvinte de supunere fa a de n elepciunea si voin a lui $umnezeu c%nd &!a rugat n
gradina 3hetsemani5 "Tata, daca este cu putin a, departeaza de la Mine paharul acesta9" .Matei 3/*971!
&i daca ele au fost potrivite pentru *l, 6iul lui $umnezeu, cu at%t mai mult se potrivesc ele pe buzele
muritorilor limita i, supusi greselii9 "alea noastra constanta este aceea de a supune dorin ele noastre
Atotn eleptului Tata ceresc si apoi, cu o siguran a perfecta, sa!+ ncredin am totul.
&tim ca $umnezeu ne aude daca cerem dupa voia &a. $ar sa insistam n cererile noastre fara un duh de
supunere nu este bine; rugaciunile noastre nu trebuie sa mbrace o forma de porunca, ci de mi)locire.
*(ista cazuri n care $umnezeu lucreaza clar prin puterea &a divina pentru restabilirea sanata ii.
$ar nu sunt vindeca i to i bolnavii. Mul i sunt pusi deoparte sa adoarma n +sus. Lui +oan, pe insula 2atmos,
i s!a poruncit sa scrie5 "<6erice de acum ncolo de mor ii care mor n $omnul9< <$a<, zice $uhul, <ei se vor odihni
de ostenelile lor, caci faptele lor i urmeaza<" ."pocalipsa 05*091!
$in aceasta vedem ca, daca persoanele nu se nsanatosesc, nu ar trebui )udecate pe motivul acesta ca le
lipseste credin a. oi to i dorim raspunsuri imediate si directe la rugaciunile noastre si suntem ispiti i sa ne
descura)am c%nd raspunsul nt%rzie sau soseste ntr!o forma neasteptata.
nsa $umnezeu este prea n elept si bun ca sa raspunda ntotdeauna la rugaciunile noastre e(act c%nd si
cum dorim noi. *l va face mai mult si mai bine pentru noi dec%t sa ne mplineasca toate dorin ele.
&i pentru ca ne putem ncrede n n elepciunea si iubirea &a, nu ar trebui sa!+ cerem sa fie de acord cu voin a
noastra, ci sa cautam sa patrundem si sa mplinim scopul &au.
$orin ele si interesele noastre ar trebui sa se piarda n voin a &a. Aceste e(perien e care ne pun la proba
credin a sunt spre binele nostru. 2rin ele se descopera daca credin a noastra este dreapta si sincera, spri)inindu!
se numai pe "uv%ntul lui $umnezeu, sau daca, depinz%nd de mpre)urari, este nesigura si schimbatoare.
"redin a este ntarita prin e(erci iu. Trebuie sa lasam rabdarea sa!si faca lucrarea sa desav%rsita,
amintindu!ne ca e(ista fagaduin e pre ioase n &cripturi pentru aceia care l asteapta pe $omnul.
u to i n eleg aceste principii. Mul i care cauta ndurarea vindecatoare a $omnului cred ca trebuie sa
primeasca un raspuns direct si imediat la rugaciunile lor sau, daca nu, credin a lor este defectuoasa.
2entru acest motiv, cei care sunt slabi i din pricina bolii trebuie sfatui i cu n elepciune, pentru a putea
ac iona cu discernam%nt. *i nu ar trebui sa nesocoteasca datoria pe care o au fa a de prietenii lor care poate le
supravie uiesc sau sa negli)eze sa foloseasca mi)loacele naturale pentru restabilirea sanata ii.
Adesea e(ista pericolul de a gresi aici. "rez%nd ca vor fi vindeca i ca raspuns la rugaciune, unii se tem
sa faca orice ar putea parea sa indice o lipsa de credin a. nsa ei nu ar trebui sa negli)eze sa!si puna lucrurile n
r%nduiala, asa cum ar dori s!o faca daca s!ar astepta sa fie rapi i de moarte. &i nici n!ar trebui sa se teama sa
rosteasca vorbe de ncura)are sau sfat, pe care ar dori, n ceasul despar irii, sa le spuna celor iubi i.
"ei care cauta vindecarea prin rugaciune nu ar trebui sa negli)eze folosirea mi)loacelor de remediu pe
care le au la ndem%na. 6olosirea unor astfel de mi)loace nu este o tagaduire a credin ei, ntruc%t $umnezeu a
luat masuri de alinare a durerii si de spri)inire a corpului n lucrarea sa de refacere. u este o tagaduire a
credin ei sa coopereze cu $umnezeu si sa se plaseze n cea mai favorabila condi ie pentru a se nsanatosi.
$umnezeu a facut n asa fel, nc%t sa stea n puterea noastra sa ob inem o cunoastere a legilor de vie uire.
Aceasta cunoastere ne!a fost pusa la ndem%na ca s!o folosim. Ar trebui sa folosim orice mi)loc pentru
restabilirea sanata ii, profit%nd de orice avanta) posibil, lucr%nd n armonie cu legile naturale.
"%nd ne!am rugat pentru nsanatosirea celor bolnavi, putem lucra cu mai multa energie, mul umindu!+
lui $umnezeu ca avem privilegiul de a coopera cu *l si cer%nd binecuv%ntarea &a asupra mi)loacelor pe care tot
*l ni le!a pus la dispozi ie.
Avem aprobarea "uv%ntului lui $umnezeu pentru folosirea mi)loacelor de remediu. *zechia, mparatul
lui +srael, era bolnav si un profet al lui $umnezeu i!a adus solia ca va muri. Acesta a strigat catre $omnul, iar
$omnul l!a auzit pe slu)itorul &au si i!a trimis o solie ca vor fi adauga i cincisprezece ani la via a sa. $esigur ca
numai un cuv%nt de la $umnezeu l!ar fi vindecat pe *zechia instantaneu; nsa au fost date instruc iuni
deosebite5 "&a se aduca o turta de smochine si s!o ntinda peste buba; si *zechia va trai" .$saia 96*301!
"aci *l ma va ocroti n coliba Lui, n ziua necazului, ma va ascunde sub acoperisul cortului Lui, si ma
va nal a pe o st%nca. +ata ca mi se si nal a capul peste vra)masii mei, care ma ncon)oara5 voi aduce )ertfe n
68
cortul Lui n sunetul tr%mbi ei, voi c%nta si voi lauda pe $omnul. .Psalmi 34* 8!/1
"u un prile), ,ristos a pus tina pe ochii unui orb si i!a poruncit5 "<$u!te de te spala n scaldatoarea
&iloamului< -...1. *l s!a dus, s!a spalat si s!a ntors vaz%nd bine" .$oan 7*41! 8indecarea se putea nfaptui numai
prin puterea marelui 8indecator; cu toate acestea, ,ristos &!a folosit de mi)loacele simple ale naturii. n vreme
ce nu a spri)init remediile medicamentoase, *l a aprobat n schimb folosirea remediilor simple si naturale.
"%nd ne!am rugat pentru nsanatosirea celor bolnavi, oricare ar fi rezultatul, sa nu ne pierdem credin a n
$umnezeu. $aca ni se va cere sa nfruntam o pierdere, sa acceptam cupa amara, amintindu!ne ca m%na Tatalui
o ine la buzele noastre. nsa, daca sanatatea ar reveni, n!ar trebui sa uitam ca paharul ndurarii vindecatoare
este ntins sub o rennoita obliga ie fa a de "reator. "%nd cei zece leprosi au fost cura i i, numai unul s!a ntors
sa!L gaseasca pe +sus si sa!+ dea slava. ici unul dintre noi sa nu fie asemenea celor noua nesocoti i, ale caror
inimi nu s!au lasat atinse de ndurarea lui $umnezeu. "'rice ni se da bun si orice dar desav%rsit este de sus,
pogor%ndu!se de la Tatal luminilor, n care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare" .$acov 0*041!
)olosirea remediilor
&untem mpreuna lucratori cu $umnezeu.
@oala nu vine niciodata fara o cauza. "alea este pregatita si boala este chemata prin nesocotirea legilor
sanata ii. Mul i sufera consecin ele pacatuirii parin ilor lor. $esi ei nu sunt raspunzatori pentru ceea ce au facut
parin ii lor, este totusi de datoria lor sa descopere ce constituie o ncalcare a legilor sanata ii si ce nu.
*i ar trebui sa evite obiceiurile gresite ale parin ilor lor si, printr!o vie uire corecta, sa!si asigure condi ii
mai bune. Totusi, cei mai mul i sufera din cauza propriului lor comportament gresit.
*i nu in seama de principiile sanata ii prin obiceiurile lor de a m%nca, de a bea, de a se mbraca si de a munci.
ncalcarea legilor naturii atrage dupa sine un rezultat sigur; iar c%nd boala vine asupra lor, mul i nu atribuie
suferin elor lor cauza adevarata, ci murmura mpotriva lui $umnezeu din pricina afec iunilor pe care le au.
nsa $umnezeu nu este raspunzator de suferin a care urmeaza nesocotirii legii naturale.
$umnezeu ne!a nzestrat cu o anumita masura de for a vitala. *l ne!a conceput de asemenea cu organe
menite sa men ina diferite func ii vitale, iar *l inten ioneaza ca aceste organe sa lucreze mpreuna n mod
armonios. $aca pastram cu gri)a for a vitala si inem n ordine mecanismul delicat al organismului, rezultatul
este sanatatea; daca nsa for a vitala este epuizata prea repede, sistemul nervos mprumuta putere pentru nevoile
curente din resursele sale de energie, iar c%nd un organ este vatamat, toate sunt afectate.
"orpul suporta multe abuzuri, aparent fara sa opuna rezisten a; apoi reac ioneaza si face un efort hotar%t
pentru a ndeparta efectele tratamentului ingrat la care a fost supus.
*fortul sau de a cori)a aceste condi ii se manifesta adesea prin febra si diferite alte forme de boala.
"%nd abuzul asupra sanata ii este dus at%t de departe nc%t apare boala, cel suferind poate face adesea
pentru el nsusi ceea ce nimeni altcineva nu poate face. 2rimul lucru care trebuie facut este de a stabili clar
adevaratul motiv al bolii si apoi de a ac iona n mod ra ional pentru a ndeparta cauza.
$aca func ionarea armonioasa a organismului s!a dereglat din pricina muncii n e(ces, supraalimentarii sau
altor devieri, nu ncerca i sa rezolva i dificulta ile adaug%nd povara medicamentelor otravitoare.
M%ncatul fara discernam%nt este adesea cauza mbolnavirii, iar lucrul de care organismul are cea mai
mare nevoie este acela de a fi usurat de povara nefireasca ce a fost pusa asupra sa.
n multe cazuri de boala, cel mai bun remediu este ca pacientul sa posteasca pre de o masa sau doua, pentru ca
organele digestive istovite sa poata avea ocazia sa se odihneasca.
' dieta compusa din fructe timp de c%teva zile a adus adesea o mare usurare celor care lucreaza intelectual.
$e multe ori, o perioada scurta de abstinen a alimentara totala, urmata de o alimenta ie simpla,
moderata, a dus la nsanatosire prin propriul efort recuperativ al organismului. ' alimenta ie simpla timp de o
luna sau doua ar convinge pe mul i suferinzi ca drumul ngust al tagaduirii de sine este drumul catre sanatate.
.DI6NA CA RE$EDIU
;nii atrag boala asupra lor muncind n e(ces. 2entru acestia, odihna, eliberarea de gri)i si o dieta
cumpatata sunt esen iale pentru restabilirea sanata ii. 2entru aceia al caror creier este obosit si sunt agita i din
cauza lucrului nencetat si a claustrarii, o vizita la ara, unde pot duce o via a simpla, lipsita de gri)i si unde vin
n contact direct cu natura, va fi de cel mai mare a)utor. 2limbarea prin paduri si pa)isti, culeg%nd flori si
ascult%nd c%ntecul pasarilor, va face cu mult mai mult dec%t orice alt mi)loc folosit pentru nsanatosirea lor.
At%t n sanatate, c%t si n boala, apa curata este una dintre binecuv%ntarile de capetenie ale cerului.
6olosirea corecta a acesteia aduce cu sine sanatatea. *ste bautura pe care $umnezeu a oferit!o pentru ca
69
animalele si omul sa!si stinga setea. @auta n cantita i suficiente, a)uta la acoperirea necesita ilor organismului
si a)uta corpul sa se mpotriveasca bolilor.
Aplicarea e(terna a apei este o modalitate satisfacatoare de reglare a circula iei s%ngelui.
' baie rece sau una cu apa potrivit de rece este un tonic e(celent. @aile calde deschid porii si a)uta astfel la
eliminarea impurita ilor. At%t baile calde, c%t si cele caldu e linistesc nervii si regleaza circula ia.
nsa mul i n!au nva at din e(perien a care sunt efectele binefacatoare ale folosirii corecte a apei si se
tem de acest lucru. Tratamentele cu apa nu sunt apreciate asa cum ar trebui si aplicarea lor cu pricepere necesita
o munca pe care mul i nu sunt gata sa o depuna.
nsa nimeni nu ar trebui sa se simta scuzat din motive de nestiin a sau indiferen a fa a de acest subiect.
*(ista multe moduri n care apa poate fi aplicata pentru a usura durerile si a face ca boala sa dea napoi.
To i ar trebui sa nve e cum se foloseste prin tratamente simple, aplicate n camin. n special mamele ar trebui sa
stie cum sa se ngri)easca de familiile lor at%t n starea de sanatate, c%t si n cea de boala.
Miscarea este o lege a fiin ei noastre. 6iecare organ al trupului are lucrarea sa prestabilita, de mplinirea
careia depind dezvoltarea si taria sa. Ac iunea normala a tuturor organelor da tarie si vigoare, n timp ce
tendin a spre sedentarism poate duce spre degradare si moarte. Lega i un bra , imobiliz%ndu!l fie si numai
pentru c%teva saptam%ni, apoi elibera i!l si ve i vedea ca este mai slab dec%t cel pe care l!a i folosit cu mode!
ra ie n tot acest timp. +nactivitatea produce acelasi efect asupra ntregului sistem muscular.
+nactivitatea este o cauza prolifica a bolilor.
*(erci iul fizic nvioreaza si regleaza circula ia s%ngelui, nsa n inactivitate s%ngele nu circula liber, iar
transformarile din el, at%t de necesare pentru via a si sanatate, nu au loc. 2ielea devine si ea inactiva.
+mpurita ile nu sunt eliminate ca atunci c%nd circula ia ar fi stimulata prin e(erci iu fizic viguros, pielea pastrata
ntr!o stare sanatoasa si plam%nii alimenta i din belsug cu aer proaspat, curat. Aceasta stare a organismului
mpovareaza de doua ori mai mult organele e(cretoare, iar rezultatul este boala.
@olnavii nu ar trebui sa fie ncura)a i sa fie inactivi. "%nd a fost depus un efort prea mare ! de orice fel
va fi fost acesta !, odihna totala pentru c%tva timp va ndeparta uneori mbolnaviri grave; nsa, n cazul
bolnavilor recunoscu i ca atare, este rareori necesara suspendarea tuturor activita ilor.
Aceia care au suferit o epuizare nervoasa din pricina muncii intelectuale ar trebui sa se odihneasca,
ferindu!se de g%nduri mpovaratoare; dar ei nu trebuie sa fie ndruma i sa creada ca este periculos sa!si
foloseasca n vreun fel puterile mintale.
Mul i sunt nclina i sa creada ca starea lor este mai rea dec%t n realitate.
Aceasta stare a min ii este nefavorabila pentru nsanatosire si nu trebuie nutrita.
2astorii, nva atorii, studen ii -elevii1 si al i lucratori intelectuali sufera adesea de boli, ca urmare a unui
grav surmena) cerebral, care nu a fost usurat de e(erci iul fizic. Lucrul de care au nevoie aceste persoane este o
via a mai activa. $eprinderile moderate, fara e(cese, combinate cu e(erci iul fizic potrivit vor asigura at%t
vigoarea mintala, c%t si fizica si vor da puterea de a rezista tuturor celor care lucreaza intelectual.
"ei care au abuzat de puterile lor fizice nu ar trebui sa fie ncura)a i sa depuna numai eforturi fizice.
Munca, pentru a aduce cele mai mari foloase, ar trebui sa fie sistematica si placuta.
*(erci iul fizic n aer liber este cel mai bun; ar trebui sa fie planificat n asa fel, nc%t sa ntareasca prin
miscare organele care au devenit slabe; iar acest lucru trebuie facut din toata inima; lucrul cu m%inile nu trebuie
sa a)unga niciodata ca o corvoada ingrata.
"%nd bolnavii nu au nimic cu care sa!si ocupe timpul si care sa le capteze aten ia, g%ndurile li se fi(eaza
asupra lor nsile si devin morbizi si iritabili.
$e multe ori, se hranesc cu sentimentele lor sumbre, p%na c%nd a)ung sa creada ca se afla ntr!o stare mult mai
rea dec%t sunt n realitate si ca sunt complet incapabili sa faca ceva.
n toate aceste cazuri, e(erci iul fizic bine direc ionat se va dovedi un remediu eficient.
n unele cazuri, este indispensabil n procesul de nsanatosire. 8oin a se pune n miscare o data cu munca fizica.
&i ceea ce au nevoie acesti invalizi este sa!si trezeasca voin a.
"%nd voin a este adormita, imagina ia devine aberanta si este cu neputin a sa te mpotrivesti bolii.
+nactivitatea este cel mai mare blestem care a putut veni asupra celor mai mul i dintre bolnavi.
Activitatea usoara n direc ia unei munci folositoare ! c%nd nu suprasolicita mintea sau corpul ! are o
influen a fericita asupra am%ndurora. Aceasta ntareste muschii, mbunata este circula ia si i da celui bolnav
satisfac ia de a sti ca nu este complet inutil n aceasta lume ocupata.
70
*l nu va putea sa faca dec%t pu in la nceput, nsa va descoperi n cur%nd ca puterea sa creste si ca volumul
de munca depusa poate spori corespunzator.
*(erci iile fizice l a)uta pe cel dispeptic , d%nd organelor digestive un tonus muscular sanatos.
Anga)area n studiu intens sau e(erci iu fizic puternic imediat dupa masa mpiedica digestia; nsa o
scurta plimbare dupa luarea mesei, cu capul ridicat si cu umerii trasi napoi, este un mare c%stig.
n ciuda a tot ceea ce s!a spus si s!a scris n legatura cu importan a sa, e(ista totusi mul i care negli)eaza
e(erci iul fizic. ;nii devin corpolen i pentru ca organismul lor este ngreunat. Al ii slabesc si se anemiaza,
pentru ca puterile lor vitale sunt secatuite de munca de lichidare a surplusului de hrana.
6icatul este mpovarat n efortul sau de a cura a s%ngele de impurita i, iar rezultatul este boala.
Aceia ale caror obiceiuri sunt sedentare ar trebui, c%nd vremea permite, sa faca miscare n aer liber n
fiecare zi, fie vara, fie iarna. Mersul pe )os este preferabil calaritului sau plimbarii cu trasura, pentru ca pune n
miscare mai mul i muschi. 2lam%nii sunt sili i sa lucreze sanatos, caci este imposibil sa umbli n pas vioi fara ai
umple cu aer. ;n asemenea e(erci iu va fi n multe cazuri mai bun pentru sanatate dec%t medicamentele.
Medicii i sfatuiesc adesea pe pacien ii lor sa faca o calatorie pe ocean, sa mearga la vreun izvor cu apa
minerala sau sa viziteze diferite locuri pentru a schimba mediul, c%nd, n cele mai multe cazuri, daca ar m%nca
n mod cumpatat si ar face e(erci ii fizice sanatoase, cu voiosie, s!ar rensanatosi si ar economisi bani si timp.
Vindecarea min ii
Tovarasia sufletului cu cel care este via a sa.
Legatura care e(ista ntre minte si trup este foarte str%nsa. "%nd unul este afectat, celalalt se resimte.
&tarea min ii afecteaza sanatatea ntr!o masura mult mai mare dec%t si dau seama mul i. Multe dintre
bolile de care sufera oamenii sunt rezultatul depresiei mintale. $urerea, nelinistea, nemul umi!rea, remuscarea,
vinova ia, nencrederea, toate au tendin a sa zdrobeasca for ele vitale si sa produca degenerare si moarte.
@oala este uneori produsul imagina iei si este adesea agravata de aceasta.
Mul i care ar fi putut fi sanatosi numai daca s!ar fi g%ndit la aceasta sunt invalizi pe via a.
Mul i si nchipuie ca fiecare e(punere usoara va produce boala, iar efectul cel rau are loc pentru ca este
asteptat. Mul i mor de o boala a carei cauza este cu desav%rsire imaginara.
"ura)ul, speran a, credin a, simpatia, iubirea dau sanatate si prelungesc via a. ' minte mpacata, un spirit
voios nseamna sanatate pentru corp si tarie pentru suflet."' inima vesela este un bun / leac" .Prover-e 04*331!
n tratamentul celor bolnavi, efectul influen ei min ii nu ar trebui trecut cu vederea.
6olosita cum se cuvine, aceasta influen a ofera un mi)loc mai eficient pentru combaterea bolii.
S/AP4NIREA UNEI $IN I DE CA/RE . A"/A
*(ista totusi o forma de vindecare a min ii care constituie unul dintre mi)loacele cele mai eficiente ale
raului. 2rin aceasta asa!numita stiin a, o minte este adusa sub stap%nirea alteia, astfel nc%t individualitatea celei
mai slabe se disperseaza n cea a min ii mai puternice. ' persoana ac ioneaza dupa voin a alteia. n felul acesta,
se pretinde ca se poate schimba con inutul g%ndurilor, ca pot fi mpartasite impulsuri datatoare de via a si
pacien ii pot fi facu i n stare sa se mpotriveasca bolii si s!o biruie.
Aceasta metoda de vindecare a fost folosita de persoane care nu stiau care este natura ei reala si tendin a
acesteia si care credeau ca reprezinta un mi)loc de a face bine celor bolnavi.
nsa aceasta asa!zisa stiin a este ntemeiata pe principii false. *ste straina de natura si spiritul lui ,ristos.
*a nu conduce catre Acela care este via a si m%ntuire.
"el care atrage min ile catre sine le calauzeste pe calea despar irii de adevara!tul +zvor al tariei lor.
u este scopul lui $umnezeu acela ca vreo fiin a omeneasca sa!si lase mintea si voin a sub stap%nirea
altui om, devenind un instrument pasiv n m%inile sale. imeni nu trebuie sa!si dizolve individualitatea n aceea
a altuia. u trebuie sa priveasca la nici o faptura umana ca fiind izvorul sau de vindecare.
$ependen a sa trebuie sa fie fa a de $umnezeu. n demnitatea barba iei pe care i!a dat!o $umnezeu, trebuie sa
fie controlat de nsusi $umnezeu, si nu de vreo inteligen a umana.
$umnezeu vrea sa!i aduca pe oameni ntr!o legatura directa cu *l nsusi.
n toate procedeele pe care le foloseste cu fiin ele omenesti, $omnul recunoaste principiul
responsabilita ii personale. *l cauta sa ncura)eze un sim am%nt de dependen a personala si sa imprime nevoia
calauzirii personale. $oreste sa aduca umanul n str%nsa legatura cu divinul, pentru ca oamenii sa poata fi
preschimba i dupa asemanarea &a.
71
&atana lucreaza pentru a zadarnici acest scop. *l cauta sa ncura)eze dependen a de oameni. "%nd min ile sunt
ntoarse de la $umnezeu, ispititorul le poate aduce sub stap%nirea lui. *l poate controla firea omeneasca.
Teoria min ii aflate sub stap%nirea altei min i a fost elaborata de &atana, pentru a se prezenta drept
lucrator principal, pentru a pune filozofia omeneasca acolo unde ar trebui sa fie filozofia divina.
$intre toate ratacirile care gasesc spri)in printre cei care marturisesc ca fac parte din poporul crestin, nu
este nici o amagire mai periculoasa ca aceasta, care!l separa n mod sigur pe om de $umnezeu. 'ric%t de
nevinovata ar putea parea, daca este aplicata pacien ilor, le va aduce distrugere, si nu alinare si refacere.
*a deschide o usa prin care &atana va intra pentru a lua n stap%nire at%t mintea care a cedat controlului alteia,
c%t si mintea care e(ercita controlul.
$omnul este taria mea si scutul meu; n *l mi se ncrede inima, si sunt a)utat.
$e aceea mi este plina de veselie inima, si!L laud prin c%ntarile mele. .Psalmi 36*41
nfricosatoare este puterea data n felul acesta oamenilor rau inten iona i. "e ocazii le ofera celor care
traiesc profit%nd de pe urma slabiciunilor sau nebuniei altora9 "%t de mul i, prin stap%nirea min ilor sarace sau
bolnavicioase, vor afla n aceasta un mi)loc de a!si satisface pasiuni desfr%nate sau lacomia dupa c%stig9
*(ista pentru noi un lucru mai bun n care sa ne anga)am dec%t n controlul omului de catre om.
Medicul ar trebui sa educe poporul sa!si ntoarca privirile de la omenesc la dumnezeiesc.
n loc sa!i nve e pe cei bolnavi sa depinda de fiin ele umane pentru vindecarea sufletului si trupului, el ar trebui
sa!i ndrume catre Acela care!i poate m%ntui n chip desav%rsit pe to i cei ce vin la *l.
*l, care a facut mintea omului, stie care este nevoia min ii. umai $umnezeu este Acela care poate tamadui.
"ei ale caror min i si trupuri sunt bolnave trebuie sa contemple n ,ristos pe "el care vindeca.
"2entru ca *u traiesc", spune *l, "si voi ve i trai" .$oan 05*071!
Aceasta este via a pe care trebuie sa o nfa isam celor bolnavi, spun%ndu!le ca, daca au credin a n
,ristos ca vindecator, daca vor conlucra cu *l, ascult%nd de legile sanata ii si straduindu!se sa!si desav%rseasca
sfin enia n teama de *l, $omnul le va atribui via a &a.
"%nd le prezentam pe ,ristos n acest fel, noi oferim o putere, o tarie valoroasa; caci ea vine de sus.
Aceasta este adevarata stiin a a vindecarii trupului si sufletului.
C.$PASIUNEA
*ste nevoie de multa n elepciune c%nd avem de!a face cu boli provocate prin intermediul min ii.
' inima ndurerata, bolnava, o minte descura)ata are nevoie de un tratament bl%nd.
$e multe ori, un anumit necaz legat de vie uirea n camin roade, asemenea cangrenei, p%na n ad%ncul
sufletului si slabeste for a vitala.
&i uneori se nt%mpla ca remuscarile pentru pacate submineaza constitu ia individului si dezechilibreaza
intelectul. umai printr!o compasiune plina de caldura pot fi a)uta i astfel de bolnavi. Medicul ar trebui mai
nt%i sa le c%stige ncrederea si dupa aceea sa le ndrepte aten ia catre marele 8indecator.
$aca li se poate diri)a credin a catre adevaratul Medic, iar ei pot avea ncredere ca *l &e ocupa de cazul lor,
aceasta va aduce usurare min ii si adesea sanatate corpului.
"ompasiunea si tactul se vor dovedi adesea mult mai binefacatoare pentru cei bolnavi dec%t o va putea
face chiar cel mai e(pert tratament, aplicat ntr!o maniera rece, cu indiferen a.
"%nd un medic se apropie de patul bolnavului ntr!un mod apatic, indiferent, si se uita la cel afectat fara prea
mult interes, d%nd impresia, prin vorba sau fapta, ca acel caz nu este unul care sa reclame multa aten ie, si l
lasa apoi pe pacient singur cu g%ndurile sale, el i!a facut acelui pacient cel mai mare rau.
ndoiala si descura)area produse de indiferen a sa vor anihila adesea efectul pozitiv al remediilor pe care
le!ar putea prescrie.
$aca medicii s!ar putea pune n locul celui al carui spirit este umilit, a carui voin a este slabita de
suferin a si care t%n)este dupa cuvinte de simpatie si asigurare, ar fi mai bine pregati i sa aprecieze care sunt
sim amintele lui. "%nd iubirea si compasiunea pe care le!a dat pe fa a ,ristos pentru cei bolnavi se combina
cu cunostin ele medicului, nsasi prezen a sa va fi o binecuv%ntare.
&inceritatea fa a de pacient i inspira acestuia ncredere si se dovedeste astfel un a)utor important pentru
nsanatosirea sa. &unt medici care considera ca este o politica n eleapta sa!i ascunda pacientului natura si cauza
bolii de care sufera. Mul i, tem%ndu!se ca l vor agita sau descura)a pe pacient spun%ndu!i adevarul, vor
ntre ine speran e de nsanatosire nefondate si chiar l vor lasa pe pacient sa coboare n morm%nt fara a!l
avertiza de prime)dia care!l amenin a. Acest lucru este nen elept.
72
&!ar putea ca nu ntotdeauna sa fie cel mai bine sau cel mai sigur sa!i e(plice pacientului adevarata
dimensiune a pericolului n care se afla. Aceasta l!ar putea alarma si nt%rzia, ba chiar mpiedica nsanatosirea.
&i nu poate fi spus tot adevarul nici celor ale caror afec iuni sunt n mare masura imaginare.
Multe dintre aceste persoane sunt ira ionale si nu si!au format obiceiul de a se autocontrola.
Acestea au capricii ciudate si si nchipuie multe lucruri neadevarate despre ele nsele si despre ceilal i.
2entru ele, aceste lucruri sunt reale, iar cei care le ngri)esc trebuie sa dea pe fa a o continua bl%nde e, tact si o
rabdare neobosita. $aca acestor pacien i li s!ar spune adevarul despre ei nsisi, unii dintre ei vor fi )igni i, iar
al ii descura)a i. ,ristos le!a spus ucenicilor &ai5 "Mai am sa va spun multe lucruri, dar acum nu le pute i purta"
.$oan 0/*031! nsa, cu toate ca adevarul nu poate fi dezvaluit n ntregime n toate ocaziile, amagirea nu este
niciodata necesara sau scuzabila. iciodata medicul sau infirmiera nu ar trebui sa recurga la minciuna.
"el care face aceasta se plaseaza acolo unde $umnezeu nu poate coopera; si, pierz%nd ncrederea pacien ilor
sai, el renun a la unul din cele mai eficiente mi)loace umane pentru restabilirea lor.
2uterea voin ei nu este pre uita asa cum ar trebui. 8oin a sa fie pastrata treaza si bine diri)ata si ea va da
energie ntregii fiin e si va fi un a)utor minunat pentru pastrarea sanata ii. *ste de asemenea o putere pe care o
putem folosi mpotriva bolii. *(ercitata n direc ia cea buna, ea va stap%ni imagina ia si va fi un mi)loc puternic
prin care ne putem mpotrivi si birui at%t boala mintala, c%t si cea fizica. *(ercit%ndu!si puterea voin ei pentru a
se raporta corect la via a pe care o au, pacien ii pot face mult n ce priveste cooperarea cu eforturile medicului
pentru refacerea lor. &unt mii dintre aceia care si pot redob%ndi sanatatea, daca vor. $omnul nu doreste ca ei sa
fie bolnavi. *l i vrea sanatosi si ferici i, iar ei ar trebui sa ia hotar%rea de a se nsanatosi. Adesea, bolnavii se
pot mpotrivi bolii numai daca refuza sa cedeze naintea suferin ei si nu ram%n ntr!o stare de inactivitate.
:idic%ndu!se deasupra durerilor, sa se apuce de o lucrare utila, potrivit tariei lor. 2rin lucrul de acest fel
si folosirea din belsug a aerului si soarelui, mul i suferinzi vlagui i si!ar putea redob%ndi sanatatea si taria.
PRINCIPII 3I3"ICE DE VINDECARE
2entru aceia care doresc sa!si rec%stige sau sa!si pastreze sanatatea, e(ista o lec ie n cuvintele din te(tul
biblic care spune5 "u va mbata i de vin, aceasta este destrabalare. $impotriva, fi i plini de $uh"
.Efeseni 8*061! u prin senza ii tari sau uitarea produsa de stimulen i nefiresti sau nesanatosi, nu prin
ngaduirea poftelor sau pasiunilor inferioare se va gasi adevarata vindecare sau nviorare pentru corp sau suflet.
2rintre cei bolnavi, se gasesc mul i care sunt fara $umnezeu si fara nade)de. *i sufera de pe urma
dorin elor nemplinite, pasiunilor desfr%nate si a condamnarii venite din partea propriilor lor constiin e; ei si
pierd echilibrul n via a aceasta si nu au nici o speran a n via a viitoare. "ei care ngri)esc de bolnavi sa nu
spere ca i vor a)uta pe acesti pacien i ngaduindu!le placeri frivole, emo ionante.
Acestea au fost blestemul vie ii lor. &ufletul nsetat si nfometat va continua sa nseteze si sa
flam%nzeasca at%ta vreme c%t cauta sa gaseasca satisfac ie n aceste lucruri.
"ei care beau din izvorul placerii egoiste sunt amagi i. *i confunda r%setele cu taria, iar c%nd euforia nceteaza,
inspira ia lor ia sf%rsit si ei ram%n prada nemul umirii si disperarii.
2acea statornica, adevarata odihna a spiritului, nu are dec%t un singur +zvor. $espre acest lucru vorbea
,ristos c%nd a spus5 "8eni i la Mine to i cei trudi i si mpovara i si *u va voi da odihna" .Matei 00*361!
"8a las pacea, va dau pacea Mea. u v!o dau cum o da lumea" .$oan 05*341!
Aceasta pace nu este ceva pe care *l l da separat de &ine nsusi.
*a se afla n ,ristos, iar noi o putem primi numai primindu!L pe *l.
,ristos este izvorul vie ii. Lucrul de care au nevoie mul i este sa aiba o mai buna cunoastere a &a;
ei au nevoie sa fie nva a i cu rabdare si bl%nde e, si totusi cu hotar%re, cum ntreaga faptura poate sa se
deschida naintea mi)loacelor de vindecare ale cerului.
"%nd lumina iubirii lui $umnezeu umple camarile ntunecoase ale sufletului, oboseala plina de nervozitate si
nemul umirea vor nceta si bucurii ale satisfac iei vor aduce vigoare min ii si sanatate si energie corpului.
u va ngri)ora i de nimic; ci n orice lucru, aduce i cererile voastre la cunostin a lui $umnezeu, prin
rugaciuni si cereri, cu mul umiri. .)ilipeni 5*/1
e aflam ntr!o lume a suferin ei. $ificulta ile, ncercarile si ntristarea ne asteapta pretutindeni, de!a
lungul drumului catre caminul ceresc. $ar e(ista mul i care fac poverile vie ii de doua ori mai grele, anticip%nd
mereu necazurile. $aca se confrunta cu nenorociri sau dezamagiri, ei cred ca totul merge catre dezastru, ca
soarta lor este cea mai nenorocita, ca vor a)unge sigur la ruina. Astfel, ei si atrag nefericirea asupra lor si
arunca o umbra pretutindeni n )ur. 8ia a nsasi devine o povara pentru ei. $ar nu trebuie sa fie asa. &e cere
pre ul unui efort hotar%t pentru a schimba fagasul g%ndirii lor. nsa schimbarea poate fi facuta. 6ericirea lor, at%t
73
cea din via a aceasta, c%t si cea din via a viitoare, depinde de concentrarea min ii lor asupra lucrurilor optimiste.
&a!si ntoarca privirile de la imaginea ntunecata ! care este imaginara ! catre binefacerile pe care $umnezeu le!
a presarat pe cararea lor si, dincolo de acestea, catre cele nevazute si vesnice.
2entru fiecare ncercare, $umnezeu a pregatit a)utor. "%nd, n desert, +srael a a)uns la apele amare ale
Marei, Moise a strigat catre $omnul. *l nu le!a oferit vreun remediu nou, ci le!a atras aten ia asupra a ceea ce
era la ndem%na. ;n copacel pe care *l l crease trebuia sa fie aruncat n izvor pentru a face apa dulce si curata.
"%nd s!a facut aceasta, poporul a baut din apa si s!a nviorat. n fiecare ncercare, daca!L cautam,
,ristos ne va da a)utor. 'chii nostri se vor deschide pentru a n elege fagaduin ele de vindecare amintite n
"uv%ntul &au. $uhul &f%nt ne va nva a cum sa ne nsusim fiecare binecuv%ntare care va fi un antidot pentru
durere. 2entru fiecare nghi itura amara care ne este dusa la buze, vom gasi o ramura vindecatoare.
u trebuie sa admitem ca viitorul, cu problemele sale grele, cu perspectivele lui nesatisfacatoare, sa
a)unga sa ne nmoaie inimile, sa ne faca genunchii sa tremure si m%inile sa at%rne neputincioase. "&a se prinda
de taria Mea", spune "el Atotputernic, "ca sa poata face pace cu Mine; si va face pace cu Mine" .$saia 34*81!A
Aceia care si predau vie ile sub calauzirea &a si n serviciul &au nu vor fi adusi niciodata ntr!o situa ie
pentru care *l sa nu fi prevazut iesire. 'ricare ar fi situa ia n care ne aflam, daca suntem mplinitori ai
"uv%ntului &au, avem o "alauza care sa ne ndrume pe cale; oricare ar fi nedumerirea noastra, avem un &fetnic
priceput; oricare ar fi ntristarea noastra, pierderea suferita sau singuratatea de care suferim, avem un prieten
plin de compasiune.
$aca, n ignoran a noastra, facem pasi gresi i, M%ntuitorul nu ne abandoneaza. u trebuie sa avem
niciodata sim am%ntul ca suntem singuri. ngerii sunt tovarasii nostri. M%ng%ietorul pe care ,ristos a fagaduit
ca!L va trimite n umele &au ram%ne cu noi. 2e calea care duce la cetatea lui $umnezeu, nu e(ista nici o
dificultate pe care cei care se ncred n *l sa n!o poata birui. u e(ista prime)dii din care sa nu poata scapa. u
e(ista nici un fel de ntristare, de suferin a si slabiciune omeneasca pentru care *l sa nu fi prevazut un remediu.
imeni nu trebuie sa se lase prada descura)arii si disperarii. &atana poate veni la tine cu aceasta sugestie
cruda5 ""azul tau este lipsit de speran a. u po i fi rascumparat." nsa e(ista nade)de pentru tine n ,ristos.
$umnezeu nu ne porunceste sa biruim n propria noastra tarie. *l ne cere sa venim aproape, l%nga *l. 'ricare ar
fi dificulta ile cu care ne confruntam ! care nconvoaie si sufletul si trupul !, *l asteapta sa ne elibereze.
*l, care a luat firea umana asupra &a, stie ce nseamna compasiunea fa a de suferin ele omenirii.
u numai ca ,ristos cunoaste fiecare suflet, nevoile personale si ncercarile acelui suflet, dar stie si
toate mpre)urarile care fram%nta si nedumeresc spiritul.
M%na &a este ntinsa cu o gingasie plina de mila catre fiecare copil suferind al &au. "ei care sufera cel
mai mult primesc cea mai ad%nca compasiune si mila din partea &a. *l este miscat de n elegerea neputin elor
noastre si doreste ca noi sa lasam nedumeririle si necazurile noastre la picioarele &ale si sa le parasim acolo.
u este n elept sa privim la noi nsine si sa ne cercetam emo iile. $aca facem aceasta, vra)masul ne va
pune nainte dificulta ile si ispitele care slabesc credin a si nimicesc cura)ul. A ne cerceta ndeaproape emo iile
si a da fr%u liber sentimentelor nseamna a hrani ndoiala si a ne ncurca n urzeala nedumeririlor. Trebuie sa ne
ndepartam privirile de la noi nsine catre +sus. 2acea lui ,ristos, la care a i fost chema i, ca sa alcatui i un
singur trup, sa stap%neasca n inimile voastre, si sa fi i recunoscatori. "uv%ntul lui ,ristos sa locuiasca din
belsug n voi n toata n elepciunea... &i orice face i, cu cuv%ntul sau cu fapta, sa face i totul n umele
$omnului +sus, si mul umi i, prin *l, lui $umnezeu Tatal. .Coloseni 9* 08,041
"%nd ispitele te asalteaza, c%nd gri)ile, nedumeririle si ntunericul par sa! i nvaluie sufletul, priveste
catre locul din care ai vazut ultima data venind lumina. 'dihneste!te n iubirea lui ,ristos si sub gri)a &a
protectoare. "%nd pacatul se lupta n inima pentru suprema ie, c%nd vina apasa sufletul si mpovareaza
constiin a, c%nd necredin a ntuneca mintea, aminteste! i ca harul lui ,ristos este de!a)uns pentru a birui pacatul
si a risipi ntunericul. +ntr%nd n comuniune cu M%ntuitorul, intram pe teritoriul pacii.
0A'ADUIN E"E DE VINDECARE
$omnul scapa sufletul robilor &ai si nici unul din cei ce se ncred n *l nu este os%ndit. .Psalm 95*331!
"ine se teme de $omnul are un spri)in tare n *l, si copiii lui au un loc de adapost la *l! .Prover-e 05*3/1
&ionul zicea5 "M!a parasit $omnul, si m!a uitat $omnul9" 2oate o femeie sa uite copilul pe care!l
alapteaza, si sa n!aiba mila de rodul p%ntecelui ei# $ar chiar daca l!ar uita, totusi *u nu te voi uita cu nici un
chip5 +ata ca te!am sapat pe m%inile Mele, si zidurile tale sunt totdeauna naintea ochilor Mei. .$saia 57*05,0/1
u te teme, caci *u sunt cu tine; nu te uita cu ngri)orare, caci *u sunt $umnezeul tau; *u te ntaresc,
74
Tot *u i vin n a)utor. *u te spri)inesc cu dreapta Mea biruitoare. .$saia 50*0<1
Asculta i!Ma, casa lui +acov, si toata ramasi a casei lui +srael, voi, pe care v!am luat n spinare de la
ob%rsia voastra, pe care v!am purtat pe umar de la nasterea voastra5 p%na la batr%ne ea voastra *u voi fi Acelasi,
p%na la carunte ele voastre va voi spri)ini.
8!am purtat, si tot vreau sa va mai port, sa va spri)inesc si sa va m%ntuiesc. .$saia 5/*9!51
imic nu e(ercita o influen a mai mare pentru favorizarea sanata ii sufletului si trupului ca spiritul de
recunostin a si lauda. *ste o datorie categorica aceea de a ne mpotrivi melancoliei, g%ndurilor si sentimentelor
de nemul umire ! o datorie tot at%t de mare ca aceea de a ne ruga. $aca ne ndreptam catre cer, cum putem
merge ca un grup de oameni care se )elesc, gem%nd si pl%ng%ndu!se tot drumul p%na la casa Tatalui nostru#
Aceia care spun ca sunt crestini, dar se pl%ng nencetat si se g%ndesc la voiosie si fericire ca la ceva
pacatos, nu au o religie adevarata. Aceia care gasesc o placere sumbra n tot ceea ce este melancolic n lumea
naturala, care aleg sa priveasca asupra frunzelor moarte mai degraba dec%t sa culeaga minunatele flori vii; care
nu vad nici o frumuse e n piscurile mun ilor seme i si n vaile nvesm%ntate n verde crud; care si adorm
sim urile ca sa nu auda vocea vesela care le vorbeste n natura, at%t de dulce si melodioasa pentru cel care are
urechi pentru ea ! aceia nu traiesc n ,ristos. *i si str%ng triste e si ntunecime, c%nd ar putea avea stralucire, pe
nsusi &oarele neprihanirii, care sa rasara n inimile lor, aduc%nd vindecare n razele &ale.
Adeseori, mintea ta poate fi ntunecata din pricina durerii. u ncerca atunci sa ra ionezi. &tii doar ca
+sus te iubeste9 *l i n elege slabiciunea. 2o i mplini voia &a odihnindu!te pur si simplu n bra ele &ale.
*ste o lege a naturii aceea ca g%ndurile si sentimentele noastre sa fie ncura)ate si ntarite pe masura ce
vorbim despre ele. $esi cuvintele e(prima g%nduri, este de asemenea adevarat ca si cuvintele sunt urmate de
g%nduri. $aca am vrea sa dam mai multa e(presivitate credin ei noastre, sa ne bucuram mai mult de
binecuv%ntarile pe care stim ca le avem ! marea ndurare si iubire a lui $umnezeu ! ar trebui sa avem mai multa
credin a si o bucurie mai mare. ici o limba nu poate e(prima si nici o minte omeneasca, finita, nu poate
concepe binecuv%ntarea care se naste din aprecierea bunata ii si iubirii lui $umnezeu.
"hiar pe acest pam%nt putem avea o bucurie asemenea unui izvor nesecat ! caci este alimentat de
suvoaiele care ies de la tronul lui $umnezeu. Asa st%nd lucrurile, sa ne educam inimile si buzele sa aduca lauda
lui $umnezeu pentru iubirea &a fara seaman. &a ne educam sufletele sa fie pline de speran a si sa traiasca n
lumina care vine de la crucea de pe "alvar. !ar trebui sa uitam niciodata ca suntem copii ai mparatului ceresc,
fii si fiice ale $omnului ostirilor. *ste privilegiul nostru sa ne odihnim linisti i n $umnezeu.
"2acea lui ,ristos -...1 sa stap%neasca n inimile voastre, si fi i recunoscatori" .Coloseni 9*081! ;it%nd de
necazurile si dificulta ile noastre, sa dam lauda lui $umnezeu pentru ocazia de a trai pentru slava umelui &au.
@inecuv%ntarile proaspete ale fiecarei noi zile sa trezeasca lauda n inimile noastre pentru aceste dovezi ale
gri)ii &ale iubitoare. "%nd deschizi ochii diminea a, mul umeste!+ lui $umnezeu ca te!a pazit n timpul nop ii.
Mul umeste!+ pentru pacea pe care i!a pus!o n inima. $iminea a, ziua la amiaza si noaptea, recunostin a ta
sa se nal e catre cer ca un parfum placut. "%nd cineva te ntreaba ce mai faci, nu ncerca sa te g%ndesti la ceva
trist pe care sa i!l spui, pentru a!i c%stiga compasiunea. u vorbi despre lipsa ta de credin a, despre ntristarile si
suferin ele tale. +spititorul este nespus de bucuros sa auda astfel de cuvinte. "%nd vorbesti despre subiecte
sumbre, i dai lui slava.u trebuie sa ne preocupe puterea cea mare a lui &atana de a ne birui.
Adesea ne predam n m%inile lui, vorbind despre puterea sa.
&a vorbim mai bine despre marea putere a lui $umnezeu de a uni toate interesele noastre cu ale &ale.
8orbeste despre puterea inegalabila a lui ,ristos, vorbeste despre slava &a. Tot cerul este interesat de
m%ntuirea noastra. ngerii lui $umnezeu, mii si mii si de zeci de mii de ori zeci de mii, sunt nsarcina i sa le
slu)easca celor care vor fi mostenitori ai m%ntuirii.
*i ne pazesc de rau si resping puteri!le ntunericului, care urmaresc nimicirea noastra. u avem oare motive sa
fim mul umitori n fiecare moment, chiar si atunci c%nd e(ista aparente ncurcaturi pe cararea noastra#
:NA" A I C4N/1RI DE "AUD1
*(prima i!va lauda si recunostin a prin c%ntari. "%nd suntem ispiti i, n loc sa dam glas sim amintelor
noastre, sa nal am prin credin a o c%ntare de recunostin a catre $umnezeu.
Te laudam, $umnezeule, pentru 6iul dragostei Tale,
2entru +sus care a murit, iar acum &!a nal at.
Te laudam, $umnezeule, pentru $uhul luminarii Tale
"are ne!a descoperit pe M%ntuitorul si ne!a risipit ntunericul.
Toata slava si lauda pentru $umnezeul ntregului har
75
"are ne!a rascumparat, cautat si calauzit caile.
:idica!ne iarasi si umple fiecare inima cu dragostea Ta
&i fiecare suflet sa fie din nou aprins cu foc de sus.
Aleluia9 A Ta sa fie slava, aleluia9 Amin.
Aleluia9 A Ta sa fie slava. :idica!ne iarasi9
"%ntecul este o arma care poate fi ntotdeauna folosita mpotriva descura)arii. "%nd ne deschidem astfel
inima naintea razelor de lumina ale prezen ei M%ntuitorului, vom avea sanatate si binecuv%ntarea &a.
Lauda i pe $omnul, caci este bun, caci n veac ine ndurarea Lui9 Asa sa zica cei rascumpara i de
$omnul, pe care i!a izbavit *l din m%na vra)masului. .Psalm 0<4*0!31
"%nta i, c%nta i n cinstea Lui9 8orbi i despre toate minunile Lui9 6ali i!va cu umele Lui cel sf%nt9 &a
se bucure inima celor ce cauta pe $omnul9 .Psalm 0<8* 3!91
"aci *l a potolit setea sufletului nsetat, si a umplut de bunata i sufletul flam%nd. "ei ce sedeau n ntuneric si n
umbra mor ii, traiau lega i n ticalosie si n fiare; -...1 Atunci, n str%mtorarea lor, au strigat catre $omnul, si *l
i!a izbavit din necazurile lor. +!a scos din ntuneric si din umbra mor ii si le!a rupt legaturile. ', de!ar lauda
oamenii pe $omnul pentru bunatatea Lui, si pentru minunile Lui fa a de fiii oamenilor9 .Psalm 0<4*7,081
2entru ce te m%hnesti, suflete, si gemi nauntrul meu# ada)duieste n $umnezeu, caci iarasi l voi
lauda5 *l este m%ntuirea mea si $umnezeul meu. .Psalm 53*001
Mul umi i pentru toate lucrurile; caci aceasta este voia lui $umnezeu, n ,ristos +sus, cu privire la voi.
.0 Tesaloniceni 8*061
Aceasta porunca este o asigurare ca si lucrurile care par sa ne stea mpotriva vor lucra spre binele nostru.
$umnezeu nu ne!ar ndemna sa fim mul umitori pentru ceea ce ne!ar face rau.
$omnul este lumina si m%ntuirea mea; de cine sa ma tem# $omnul este spri)initorul vie ii mele5
de cine sa!mi fie frica?.Psalm 34*01
"aci *l ma va ocroti n coliba Lui, n ziua necazului, ma va ascunde sub acoperisul cortului Lui -...1
8oi aduce )ertfe n cortul Lui n sunetul tr%mbi ei, voi c%nta si voi lauda pe $omnul. .Psalm 34*8!/1
mi pusesem nade)dea n $omnul, si *l &!a plecat spre mine, mi!a ascultat strigatele.
M!a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi!a pus picioarele pe st%nca, si mi!a ntarit pasii.
Mi!a pus n gura o c%ntare noua, o lauda pentru $umnezeul nostru.
Mul i au vazut lucrul acesta, s!au temut, si s!au ncrezut n $omnul. .Psalm 5<*0,91
$omnul este taria poporului &au, *l este &t%nca izbavitoare a unsului &au. .Psalm 36*41
;na dintre piedicile cele mai sigure n calea refacerii celor bolnavi este fi(area aten iei asupra lor nsile.
Mul i bolnavi simt ca to i ar trebui sa le ofere compasiunea si spri)inul lor, c%nd de fapt lucrul de care au nevoie
este acela de a!si devia aten ia de la ei nsisi, pentru a se g%ndi si ngri)i de al ii.
Adesea este solicitata rugaciunea pentru cei napastui i, ntrista i sau descura)a i, si acesta este un lucru
bun. Ar trebui sa ne rugam ca $umnezeu sa aduca lumina n mintea ntunecata si sa m%ng%ie inima ntristata.
nsa $umnezeu raspunde la rugaciunea acelora care vin n nt%mpinarea binecuv%ntarilor &ale. "%nd nal am
rugaciuni pentru acesti oameni cuprinsi de ntristare, ar trebui sa!i ncura)am sa ncerce sa!i a)ute pe cei mai
nevoiasi dec%t ei. ntunericul va fi alungat din propriile lor inimi c%nd vor ncerca sa!i a)ute pe al ii. "%nd
cautam sa!i m%ng%iem pe al ii cu m%ng%ierile de care ne bucuram noi nsine, binecuv%ntarea se ntoarce la noi.
"apitolul D. din +saia este o re eta pentru maladiile corpului si sufletului.
$aca dorim sanatate si adevarata bucurie a vie ii, trebuie sa punem n practica ale date n acest te(t.
$espre slu)irea pe care o accepta *l si despre binecuv%ntarile acesteia, $omnul spune5
+ata postul placut Mie 5 mparte! i p%inea cu cel flam%nd, si adu n casa ta pe nenoroci ii fara adapost;
daca vezi pe un om gol, acopera!l si nu ntoarce spatele semenului tau.
Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va ncol i repede; neprihanirea ta i va merge
nainte si slava $omnului te va nso i. Atunci tu vei chema, si $omnul va raspunde, vei striga, si *l va zice5
"+ata!Ma9" $aca vei ndeparta )ugul din mi)locul tau, amenin arile cu degetul si vorbele de ocara, daca vei da
m%ncarea ta celui flam%nd, daca vei satura sufletul lipsit, atunci lumina ta va rasari peste ntunecime, si
ntunericul tau va fi ca ziua n amiaza mare9
$omnul te va calauzi nencetat, i va satura sufletul chiar n locuri fara apa, si va da din nou putere
madularelor tale; vei fi ca o gradina bine udata, ca un izvor ale carui ape nu seaca." .$saia 86*4,001
6aptele bune constituie de doua ori o binecuv%ntare ! at%t pentru binefacator, c%t si pentru cel ce se
bucura de actul de binefacere. "onstiin a facerii de bine este unul dintre cele mai bune medicamente pentru
76
corpurile si min ile afectate de boala.
"%nd mintea este libera si fericita n urma sentimentului datoriei bine mplinite si satisfac iei de a fi daruit si
altora fericire, influen a nvioratoare, moralizatoare, aduce o via a noua ntregii fapturi.
"ei afecta i sa caute sa arate compasiune mai degraba dec%t sa o pretinda nencetat.
2une i povara propriei voastre slabiciuni si ntristari asupra M%ntuitorului celui milostiv.
$eschide i!va inima naintea iubirii &ale si lasa i!o apoi sa se reverse si asupra altora.
Aminti i!va ca to i au ncercari greu de purtat si ispite greu de biruit si ca pute i face ceva pentru a usura
aceste poveri. *(prima i!va recunostin a pentru binecuv%ntarile pe care le ave i; arata i!va aprecierea pentru
aten iile pe care le primi i. 2astra i!va inima plina de fagaduin ele pre ioase ale lui $umnezeu, pentru a putea
scoate din aceasta comoara cuvinte care vor fi m%ng%iere si tarie pentru al ii.
Aceasta va va nvalui ntr!o atmosfera utila si nal atoare. elul vostru sa fie acela de a!i binecuv%nta pe
cei din )urul vostru si ve i gasi cai pentru a fi de folos at%t membrilor propriei voastre familii, c%t si altora.
$aca cei ce sufera de pe urma unei sanata i subrede ar vrea sa uite de ei nsisi, ndrept%ndu!si aten ia
catre al ii; daca ar mplini porunca $omnului, de a slu)i celor mai nevoiasi ca ei, si!ar da seama de adevarul
fagaduin ei profetice5 "Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va ncol i repede" .$saia 86*61!
$ARA I E"I$ de &tefan $emetrescu
Azi ei soseau la *lim ! loc bun, cu palmieri
&i umbra racoroasa, si apa de izvor;
$ar numai pusta seaca... nisip tare ! arzator,
&i fara pic de apa, aveau la Mara ieri.
Asa ni!i via a noastra mereu, de c%nd e ea;
&i altfel niciodata n!a fost printre cei vii5
Amaruri si dulcea a ! triste e ! bucurii
8in una dupa alta... azi!m%ine ! tot asa.
$ar sta!n puterea noastra ! la Mara poposind !
&a ne!ndulcim amarul, privind spre $umnezeu5
2rivind spre *l, putea!vom sa trecem orice greu
&i via a s!o petrecem n c%ntec, nu )elind.
&i!asa ar fi sa facem, chiar daca doar at%t
e!ar fi dat pe vecie5 sa mergem prin pustii...
"aci $omnul i transforma triste ea!n bucurii,
&i *l din toate scapa ! de!ar fi greul oric%t9
$ar bine stiind ca drumul e!ntins spre <nalte sferi !
"a binele si raul pe!un loc n veci n!or sta,
"aci $omnul vine!n data, si!mpara ia &a5
$e ce ne!am pl%nge!atuncea pe calea catre cer#
=n contact cu natura
&a mergem la ara.
"reatorul a ales pentru primii nostri parin i mediul cel mai potrivit pentru sanatatea si fericirea lor.
*l nu i!a pus ntr!un palat si nici nu i!a ncon)urat cu podoabele artificiale si obiectele de lu( dupa care
at%t de mul i alearga astazi sa le ob ina.
+!a pus nsa n contact direct cu natura si n str%nsa comuniune cu fiin ele sfinte ale cerului.
n gradina pe care $umnezeu a pregatit!o ca sa fie caminul copiilor &ai, copacii gra iosi si florile
delicate nt%mpinau privirile la orice pas. *(istau pomi de toate felurile, mul i dintre ei fiind ncarca i cu fructe
parfumate si delicioase. 2e ramurile lor, pasarile mpleteau c%ntecele lor de lauda.
&ub umbra lor, creaturile pam%ntului se h%r)oneau fara nici o teama.
Adam si *va, n cura ia lor desav%rsita, se desfatau cu privelistile si sunetele din *den.
$umnezeu le!a ncredin at lucrarea n gradina, si anume "ca s!o lucreze si s!o pazeasca" 0 .>eneza 3*081!
Munca pe care o faceau n fiecare zi le aducea sanatate si bucurie, iar perechea fericita nt%mpina cu
voiosie vizitele "reatorului lor, c%nd *l &e plimba si discuta cu ei n racoarea zilei.
*l i nva a zilnic lec iile &ale.
2lanul de vie uire pe care l!a stabilit $umnezeu pentru primii nostri parin i con ine lec ii pentru noi.
77
$esi pacatul si!a aruncat umbra peste pam%nt, $umnezeu doreste ca fiii &ai sa gaseasca desfatare n
lucrarile m%inilor &ale. "u c%t planul &au de vie uire este urmat mai ndeaproape, cu at%t mai minunat va lucra
*l pentru a reface sanatatea oamenilor suferinzi.
"ei bolnavi trebuie sa fie adusi n str%nsa legatura cu natura. ' via a n aer liber, ntr!un mediu natural, va face
minuni pentru mul i bolnavi nea)utora i si aproape lipsi i de orice speran a.
4gomotul, agita ia si starea de zapaceala din orase, via a nabusitoare si artificiala din acestea, toate sunt
e(trem de obositoare si epuizante pentru cei bolnavi. Aerul, ncarcat cu fum si praf, cu gaze otravitoare si cu
germeni ai diferitelor boli, este un pericol pentru via a. "ei bolnavi, mul i fiind nchisi ntre patru pere i, a)ung
sa se simta aproape ca niste prizonieri n camerele lor. *i privesc casele, caldar%mul si mul imile grabite, fara sa
ntrezareasca macar un petic de cer albastru sau o raza de soare, un fir de iarba, o floare sau un copac.
"laustra i n felul acesta, ei se g%ndesc la suferin a si nefericirea lor si a)ung prada propriilor lor g%nduri triste.
+ar pentru aceia care nu au tarie morala, orasele sunt pline de prime)dii.
Aici, pacien ii care au de biruit pofte nefiresti sunt e(pusi nencetat ispitelor. *i trebuie sa fie muta i ntr!un
mediu nou, n care firul g%ndurilor lor se va schimba, trebuie sa fie adusi acolo unde sa se bucure de alte
influen e, complet diferite de cele care leau distrus vie ile. &a fie ndeparta i un timp de acele influen e care i
ndeparteaza de $umnezeu si sa fie adusi ntr!o atmosfera mai curata.
+nstitu iile pentru ngri)irea celor bolnavi ar avea cu mult mai mult succes daca ar putea fi asezate
departe de orase. &i, pe c%t este posibil, to i cei care cauta sa!si redob%ndeasca sanatatea ar trebui sa mearga n
locurile de la ara, unde pot avea parte de binefacerea vie ii n aer liber. atura este medicul lui $umnezeu.
Aerul curat, razele voioase de soare, florile, copacii, livezile, viile si e(erci iul fizic n aer liber n acest mediu
sunt datatoare de sanatate, datatoare de via a.
Medicii si infirmierele ar trebui sa!si ncura)eze pacien ii sa stea mult timp n aer liber.
8ia a sub cerul liber este singurul remediu de care au nevoie mul i bolnavi.
Aceasta are o putere minunata de a vindeca bolile provocate de starile de agita ie emo ionala si de e(cesele
vie ii mondene, o via a care slabeste si distruge puterile corpului, min ii si sufletului.
"%t de reconfortante sunt linistea si libertatea de la ara pentru bolnavii obosi i de via a de la oras, de
stralucirea luminilor si de zgomotul strazilor9
"%t de avizi se ntorc ei catre locurile din natura9 "%t de bucurosi ar fi sa stea n aer liber, sa se bucure
de razele soarelui si sa respire parfumul copacilor si florilor9 *(ista proprieta i datatoare de via a n balsamul
pinului, n aroma cedrului si a bradului, dar si al i copaci au proprieta i care redau sanatatea.
2entru bolnavul cronic, se pare ca nimic nu!i reda n asa masura sanatatea si fericirea ca via a n mediul
placut de la ara. Aici, cei mai nea)utora i se pot aseza sau pot sta ntinsi la soare sau la umbra copacilor.
u au de facut dec%t sa!si ridice ochii pentru a vedea minunatul frunzis de deasupra. ;n sentiment dulce de
liniste si nviorare vine asupra lor, n timp ce asculta murmurul v%ntului. &piritul istovit renvie. 2uterile
secatuite sunt refacute. 2e nesim ite, mintea se umple de pace, pulsul febril devine mai linistit si constant.
"%nd cei bolnavi capata mai multe puteri, se vor aventura sa faca vreo c% iva pasi ca sa culeaga c%teva flori
minunate, soli pre iosi ai iubirii lui $umnezeu fa a de familia &a napastuita de )os, de pe pam%nt.
Ar trebui facute planuri pentru a!i ine pe pacien i n aer liber. 2entru aceia care sunt n stare sa
munceasca, sa se gaseasca ceva usor si placut de lucru. Arata i!le c%t de agreabila si folositoare este munca sub
cerul liber. ncura)a i!i sa respire aerul curat. nva a i!i sa respire ad%nc si sa!si ntareasca muschii abdominali
prin respira ie si vorbire. Aceasta este o educa ie care va fi de nepre uit pentru ei.
*(erci iul fizic n aer liber ar trebui prescris ca o necesitate datatoare de via a.
+ar pentru astfel de e(erci ii, nimic nu este mai bun dec%t cultivarea pam%ntului.
2acien ii sa aiba razoare de flori de care sa ngri)easca sau sa lucreze n livada sau n gradina de legume.
2e masura ce vor fi ncura)a i sa!si paraseasca odaile si sa petreaca mai mult timp n aer liber, cultiv%nd flori sau
fac%nd o alta munca usoara si placuta, aten ia lor se va ntoarce de la ei nsisi si de la suferin ele lor.
"u c%t pacientul va putea fi inut mai mult timp sub cerul liber, cu at%t va necesita mai pu ina gri)a.
"u c%t mediul va fi mai vesel, cu at%t va fi mai plin de nade)de. nchis n casa, oric%t ar fi de elegant
mpodobita, el va deveni mai nervos si mai posomor%t. 6ace i n asa fel, nc%t sa fie ncon)urat de lucrurile
minunate din natura; plasa i!l acolo unde poate vedea florile cresc%nd si poate auzi pasarile c%nt%nd, iar inima
sa va izbucni n c%nt, ce se va armoniza cu al pasarilor. ;surarea se va asterne peste trup si minte. +ntelectul se
va trezi, imagina ia va renvia si mintea va fi pregatita sa aprecieze frumuse ea "uv%ntului lui $umnezeu.
n natura, se poate gasi ntotdeauna ceva care sa distraga aten ia celor bolnavi de la ei nsisi si sa le
78
ndrepte g%ndurile catre $umnezeu. ncon)ura i fiind de lucrarile &ale minunate, min ile lor sunt nal ate de
l%nga lucrurile care se vad catre lucrurile care nu se vad.
6rumuse ea naturii i face sa se g%ndeasca la caminul ceresc, unde nu va e(ista nimic care sa umbreasca
frumuse ea, nimic care sa ntineze sau sa distruga, nimic care sa provoace boala sau moartea.
Medicii si infirmierele sa descopere n lucrurile din natura lec ii care nva a despre $umnezeu.
&a ndrepte aten ia pacien ilor lor catre Acela ale carui m%ini au facut copacii seme i, iarba si florile,
ncura)%ndu!i sa vada n fiecare mugur si floare o e(presie a iubirii &ale pentru copiii &ai.
*l, care ngri)este de pasari si flori, va ngri)i si de fapturile create dupa propriul &au chip.
&ub cerul liber, n mi)locul lucrurilor pe care le!a facut $umnezeu, respir%nd aerul proaspat, datator de
sanatate, celor bolnavi li se poate spune ! cu cele mai mari sanse de succes ! despre via a cea noua n ,ristos.
Aici se poate citi din "uv%ntul lui $umnezeu. Aici poate straluci lumina neprihanirii lui ,ristos n
inimile ntunecate de pacat.
*l da tarie celui obosit, si mareste puterea celui ce cade n lesin. .$saia 5<* 371
@arba ii si femeile care au nevoie de vindecare fizica si spirituala trebuie sa fie astfel adusi n contact cu
aceia ale caror cuvinte si fapte i vor atrage catre ,ristos. *i trebuie sa fie adusi sub influen a marelui Medic
misionar, care poate vindeca at%t sufletul, c%t si trupul. *i trebuie sa auda povestea iubirii M%ntuitorului, despre
iertarea oferita fara plata pentru to i aceia care vin la *l, marturisindu!si pacatele.
&ub imperiul unor influen e ca acestea, mul i suferinzi vor fi calauzi i pe calea vie ii. ngeri ceresti
coopereaza cu uneltele omenesti pentru a aduce ncura)are, nade)de, bucurie si pace n inimile celor bolnavi si
suferinzi. n asemenea condi ii, cei bolnavi sunt de doua ori binecuv%nta i si mul i si regasesc sanatatea.
2asul cel tremurat si recapata elasticitatea. 'chiul si redob%ndeste stralucirea.
"ei deznada)dui i se mbarbateaza. 6izionomia, odata disperata, poarta acum o e(presie de bucurie.
Tonurile pl%ngatoare ale vocii se schimba n tonuri de voiosie si mul umire.
"%nd sanatatea fizica este redob%ndita, barba ii si femeile sunt mai capabili sa!si e(ercite acea credin a
n ,ristos care asigura sanatatea sufletului.
n constientizarea faptului ca pacatele au fost iertate e(ista o pace, o bucurie si o liniste de nespus.
ade)dea ntunecata a crestinului se lumineaza. "uvintele e(prima credin a ca "$umnezeu este adapostul si
spri)inul nostru, un a)utor care nu lipseste niciodata n nevoi" .Psalm 5/*01!
""hiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mor ii, nu ma tem de nici un rau, caci Tu esti cu mine.
Toiagul si nuiaua Ta ma m%ng%ie" .Psalm 39*51!
"*l da tarie celui obosit si mareste puterea celui ce cade n lesin" .$saia 5<*371
Cap. + - Pricipiile saata ii
6ara o cunoastere a principiilor sanata ii nimeni nu este pregatit sa!si asume responsabilita ile vie ii.
+giena generala
8oi sunte i templul lui $umnezeu. imic ntinat nu va intra n el.
"unoasterea faptului ca omul trebuie sa fie un templu al lui $umnezeu, un locas n care sa se descopere
slava &a, ar trebui sa fie stimulentul cel mai puternic pentru dezvoltarea si gri)a fa a de puterile noastre fizice.
"reatorul a adus la e(isten a faptura umana ntr!un mod minunat, care impune respect, si *l ne
porunceste sa facem din ea obiectul nostru de studiu, sa!i n elegem nevoile si sa facem ceea ce ine de noi
pentru a o feri de rau si ntinaciune.
CIRCU"A IA S4N'E"UI
2entru a avea o sanatate buna, trebuie sa avem un s%nge bun; caci s%ngele este izvorul vie ii.
*l repara ceea ce s!a distrus si hraneste corpul. "%nd este alimentat cu elemente hranitoare potrivite si c%nd este
cura at si vitalizat prin contactul cu aerul curat, el transporta via a si vigoarea n fiecare parte a organismului.
"u c%t este mai buna circula ia, cu at%t mai bine se va mplini aceasta lucrare.
La fiecare bataie a inimii, s%ngele ar trebui sa!si croiasca drum repede si cu usurin a n toate par ile
corpului. "ircula ia sa nu ar trebui sa fie st%n)enita printr!o mbracaminte str%mta sau cingatori, iar e(tremita ile
ar trebui sa fie suficient acoperite. 'rice ngreuneaza circula ia mpinge s%ngele napoi n organele vitale,
produc%nd congestii. "a urmare, adesea apar dureri de cap, tuse, palpita ii ale inimii sau indigestie.
RESPIRA IA
2entru a avea un s%nge bun, trebuie sa respiram bine. +nspirarea ad%nca, deplina, a aerului curat, care
79
umple plam%nii cu o(igen, purifica s%ngele. *i i dau o culoare vie si l trimit, asemenea unui curent datator de
via a, n fiecare parte a corpului. ' buna respira ie linisteste nervii, stimuleaza pofta de m%ncare, mbunata este
digestia si produce un somn sanatos, nviorator.
2lam%nilor ar trebui sa li se acorde cea mai mare libertate posibila. "apacitatea lor creste prin activitate
libera; ea scade daca sunt ngradi i si apasa i. $e aici, efectele daunatoare ale practicii at%t de rasp%ndite, n
special n ocupa iile sedentare, de aplecare a corpului asupra lucrului.
n aceasta pozi ie este imposibila respira ia profunda. :espira ia superficiala devine n scurt timp un
obicei, iar plam%nii si pierd puterea de a!si mari volumul. ;n efect similar este produs prin folosirea corsetului.
2ar ii inferioare a pieptului nu i se lasa suficienta libertate; muschii abdominali, care au fost facu i sa a)ute la
respira ie, nu se pot desfasura pe deplin si plam%nii sunt stingheri i n activitatea lor.
Astfel, nu este primita o cantitate suficienta de o(igen. &%ngele se misca greu. &ubstan ele de e(cre ie,
to(ice, care ar trebui aruncate afara n timpul e(alarii, sunt re inute, iar s%ngele devine impur.
u numai plam%nii sunt astfel afecta i, ci si stomacul, ficatul si creierul. 2ielea devine livida, digestia
este nt%rziata, inima este afectata, creierul ntunecat, g%ndurile sunt confuze, moralul scade, ntregul organism
devine deprimat si inactiv si n mod deosebit susceptibil de a se mbolnavi.
AERU" CURA/
2lam%nii e(pulzeaza nencetat impurita ile si trebuie sa fie continuu alimenta i cu aer proaspat. Aerul
impur nu ofera cantitatea necesara de o(igen, iar s%ngele trece pe la creier si pe la celelalte organe fara a fi
revitalizat. $in acest motiv, este necesara o buna aerisire. ntregul organism este slabit c%nd se traieste n
camere nchise, neaerisite, n care aerul este nchis si viciat. *l devine e(trem de sensibil la influen a frigului,
iar o usoara e(punere la rece aduce mbolnavirea. 6emeile devin palide si lipsite de vigoare din pricina ca stau
nchise n casa. *le respira acelasi aer mereu si mereu, p%na c%nd acesta este ncarcat cu substan ele otravitoare
eliminate prin pori si din plam%ni; si impurita ile sunt aduse n felul acesta napoi n s%nge.
AERISIREA SI "U$INA S."ARA
La construirea cladirilor, fie pentru scopuri publice, fie pentru locuit, ar trebui sa se aiba gri)a sa se
asigure o buna aerisire si lumina solara din belsug.
@isericile si salile de clasa sunt adesea necorespunzatoare n aceasta privin a.
egli)area unei bune aerisiri este de multe ori cauza somnolen ei si plictiselii, care distrug efectul multor
predici si fac lucrarea vorbitorului obositoare si ineficienta.
2e c%t este posibil, toate cladirile destinate vie uirii oamenilor ar trebui sa fie amplasate pe un teren nalt,
bine uscat. Acest lucru va asigura un loc lipsit de umiditate si va nlatura prime)dia mbolnavirii din cauza
umezelii si e(ala iilor nocive. Aceasta problema este privita adesea cu prea multa usuratate.
&tarea continua de sanatate subreda, bolile serioase si cazurile mortale rezulta din umezeala si malaria e(istenta
n situa iile de amplasare )oasa si n locuri cu prea multa apa.
"%nd se construieste o casa, este foarte important sa se asigure o buna ventilare si lumina solara din
belsug. &a e(iste un curent de aer si lumina din abunden a n fiecare camera din casa.
$ormitoarele ar trebui dispuse n asa fel, nc%t sa aiba o circula ie libera a aerului, zi si noapte. ici o camera nu
este potrivita ca dormitor daca nu poate fi aerisita zilnic, ca sa fie umpluta de aer si lumina soarelui.
n cele mai multe ari, dormitoarele trebuie sa fie prevazute cu mi)loace destinate ridicarii temperaturii, pentru a
putea fi ncalzite si uscate n vreme rece sau umeda.
"amera de oaspe i trebuie sa se bucure de aceeasi gri)a ca si camerele folosite constant.
"a si celelalte dormitoare, ar trebui sa aiba aer si lumina solara si ar trebui prevazute niste mi)loace de ncalzire,
pentru a usca umezeala care se acumuleaza ntotdeauna ntr!o camera care nu este folosita n mod curent.
'ricine doarme ntr!o camera n care nu intra soarele sau ocupa un pat care nu a fost uscat sau aerisit asa cum
se cuvine o face cu riscul sanata ii si adesea cu riscul vie ii.
"%nd se apuca de construit, mul i iau cu gri)a n considera ie plantele si florile lor.
&era sau fereastra r%nduita folosirii acesteia este calda si scaldata n soare; caci, fara caldura, aer si soare,
plantele nu vor trai si prospera. $aca aceste condi ii sunt necesare pentru via a plantelor, cu c%t mai mult sunt
ele importante pentru sanatatea noastra, a familiilor si oaspe ilor nostri9
$aca dorim sa facem din caminele noastre locul n care sa domneasca sanatatea si fericirea, trebuie sa le
amplasam deasupra emana iilor rele si ce ei din zonele de depresiune si sa lasam sa patrunda liber agen ii
naturali datatori de via a ai cerului. &capa i de perdelele grele, ridica i )aluzelele 7 si deschide i ferestrele, nu
80
ngadui i vi ei de vie, oric%t ar fi de frumoasa, sa umbreasca ferestrele si nu lasa i ca vreun copac sa stea ntr!
at%t de aproape de casa, nc%t sa opreasca razele soarelui. Lumina solara ar putea sa decoloreze draperiile si
covoarele si sa ia luciul ramelor tablourilor; nsa va aduce o stralucire sanatoasa pe obra)ii copiilor.
"ei care au gri)a de cei n v%rsta ar trebui sa!si aduca aminte ca n mod special acestia au nevoie de
camere calduroase, confortabile. 2uterea scade pe masura ce se nainteaza n v%rsta, las%nd tot mai pu ina
vitalitate prin care sa se opuna rezisten a influen elor nesanatoase; de aici, si nevoia mai mare a celor v%rstnici
de a avea soare din belsug si aer curat, proaspat.
CUR1 ENIA
"ura enia, n cele mai mici amanunte, este esen iala at%t pentru sanatatea mintala, c%t si pentru cea
fizica. +mpurita ile sunt n mod continuu eliminate din corp prin piele. Milioanele de pori se astupa repede daca
nu sunt cura a i prin bai frecvente, iar impurita ile care ar trebui sa fie evacuate prin piele devin o povara n plus
pentru celelalte organe e(cretoare.
"ele mai multe persoane ar putea sa se bucure de binefacerea unei bai zilnice, reci sau caldu e, fie
diminea a, fie seara. n loc sa mareasca probabilitatea unei raceli, daca este facuta cum trebuie, o baie fortifica
organismul mpotriva racelii, pentru ca amelioreaza circula ia; s%ngele este adus la suprafa a si este ob inuta o
circula ie mai usoara, regulata. Mintea si corpul sunt deopotriva fortificate.
Muschii devin mai elastici, intelectul mult mai stralucit. @aia este un calmant pentru nervi. *a a)uta intestinul,
stomacul si ficatul, d%nd sanatate si energie fiecaruia, si asigura o buna digestie.
*ste de asemenea important ca mbracamintea sa fie pastrata curata. ,ainele purtate absorb materia
reziduala care este evacuata prin pori; daca nu sunt schimbate si spalate frecvent, impurita ile vor fi reabsorbite.
'rice forma de murdarie duce la boala. Microbi aducatori de moarte abunda n col urile ntunecoase,
negli)ate, n resturile care putrezesc, n umezeala, mucegai si putregai.
u ar trebui sa se accepte prezen a resturilor vegetale sau a gramezilor de frunze cazute n apropierea casei, ca
sa putrezeasca si sa otraveasca aerul.
imic murdar sau n stare de putrezire nu ar trebui sa fie admis n camin.
n unele orase, mici sau mari, considerate ca fiind perfect sanitare, s!au descoperit multe epidemii de
friguri, atribuite materiei n stare de descompunere, de l%nga locuin a vreunui gospodar negli)ent. &tarea
perfecta de cura enie, lumina soarelui din belsug, acordarea ntregii aten ii si n cele mai mici detalii igienei
vie ii din camin sunt esen iale pentru a scapa de boala si pentru voiosia si vigoarea membrilor familiei.
I?iea pritre israeli i
*(ista sanatate n ascultarea de Legea lui $umnezeu.
n nva atura pe care $umnezeu a dat!o +sraelului, pastrarii sanata ii i se acorda o mare aten ie.
2oporul care iesise din robie, cu obiceiurile lui necurate si nesanatoase pe care le mostenise, a fost supus
celei mai stricte e(ersari practice n pustie, nainte de a intra n "anaan.
+sraeli ii au fost nva a i principii ale sanata ii si li s!au impus legi sanitare.
PREVENIREA 3."II
$istinc ia dintre curat si necurat a fost observata nu numai n serviciul lor divin, ci si n tot ce inea de
via a de zi cu zi. To i aceia care veneau n contact cu boli contagioase erau scosi n afara taberei si nu li se
permitea sa se ntoarca fara o cura ire perfecta, at%t a persoanei, c%t si a mbracamintei.
n cazul cuiva afectat de o boala infec ioasa, fusese data ndrumarea5
"'rice pat n care se va culca va fi necurat; si orice lucru pe care va sedea va fi necurat.
"ine se va atinge de patul lui sa!si spele hainele, sa se scalde n apa si va fi necurat p%na seara.
"ine va sedea pe lucrul pe care a sezut el sa!si spele hainele, sa se scalde n apa si sa fie necurat p%na seara.
"ine se va atinge de trupul lui sa!si spele hainele, sa se scalde n apa si va fi necurat p%na seara. -...1
"ine se va atinge de vreun lucru care a fost sub el va fi necurat p%na seara; si cine va ridica lucrul acela sa!si
spele hainele, sa se scalde n apa si va fi necurat p%na seara. "ine va fi atins de el -...1 si nu!si va spala m%inile
n apa, sa!si spele hainele, sa se scalde n apa si va fi necurat p%na seara. 'rice vas de pam%nt care va fi atins de
el, sa fie spart si orice vas de lemn sa fie spalat n apa" .%evitic 08* 5,031!
Legea privind lepra este de asemenea o ilustra ie a promptitudinii cu care trebuia mplinite aceste prevederi5
""%ta vreme va avea rana, va fi necurat5 este necurat. &a locuiasca singur; locuin a lui sa fie afara din
tabara. "%nd se va arata o rana de lepra pe o haina, fie haina de l%na, fie haina de in, n urzeala sau n batatura
de in sau de l%na, pe o piele sau pe vreun lucru de piele -...1 trebuie aratata preotului -...1
81
$aca rana s!a ntins pe haina, n urzeala sau n batatura, pe piele sau pe lucrul acela de piele, este o pata
de lepra care roade; lucrul acela este necurat. &a arda haina, urzeala sau batatura de l%na sau de in, sau lucrul de
piele pe care se gaseste rana, caci este o lepra nvechita5 sa fie ars n foc" .%evitic 09* 5/,831!
&i tot asa, daca o casa arata e(isten a unor condi ii care o faceau nesigura pentru locuit, era distrusa.
2reotul trebuia "sa dar%me casa, lemnele ei si toata tencuiala casei; si sa scoata afara aceste lucruri din cetate,
ntr!un loc necurat. "ine va intra n casa n tot timpul c%nd era nchisa va fi necurat p%na seara. "ine se va culca
n casa sa!si spele hainele. "ine va m%nca n casa de asemenea sa!si spele hainele" .%evitic 05*58,541!
CURA ENIA
*i au fost nva a i necesitatea cura eniei n modul cel mai impresionant. nainte sa se adune cu to ii la
Muntele &inai pentru a auzi glasul lui $umnezeu proclam%nd Legea, celor din poporul &au li s!a cerut sa!si
spele at%t trupurile, c%t si mbracamintea. Aceasta porunca a fost data sub amenin area cu moartea.
n prezen a lui $umnezeu nu avea sa fie tolerata nici o necura ie.
"%t timp au stat n pustie, israeli ii au fost aproape nentrerupt n aer liber, unde impurita ile aveau un
efect mai pu in vatamator dec%t asupra celor care locuiesc n case.
nsa si n interiorul, si n e(teriorul corturilor lor li se cerea cea mai mare aten ie cu privire la cura enie.
u se ngaduia ca resturile de nici un fel sa ram%na n tabara sau n )urul taberei. $omnul a zis5
8oi sunte i o semin ie aleasa, o preo ie mparateasca, un neam sf%nt, un popor, pe care $umnezeu &i
l!a c%stigat ca sa fie al Lui, ca sa vesti i puterile minunate ale "elui ce v!a chemat din ntuneric la lumina &a
minunata. .0 Petru 3*71
Acum, +sraele, ce alta cere de la tine $omnul, $umnezeul tau, dec%t sa te temi de $omnul, $umnezeul
tau, sa umbli n toate caile Lui, sa iubesti si sa slu)esti $omnului, $umnezeului tau, din toata inima ta si din tot
sufletul tau. .#euteronom 0<* 031
""aci $omnul $umnezeul tau merge n mi)locul taberei tale, ca sa te ocroteasca si sa! i dea n m%na pe
vra)masii tai dinaintea ta; tabara ta va trebui deci sa fie sf%nta" .#euteronom 39*051!
A"I$EN/A IA
$istinc ia dintre curat si necurat s!a facut n toate chestiunile legate de alimenta ie5
"*u sunt $omnul, $umnezeul vostru, care v!am pus deoparte dintre popoare. &a face i deosebire ntre
dobitoacele curate si necurate, ntre pasarile curate si necurate, ca sa nu va spurca i prin dobitoacele, prin
pasarile, prin toate t%r%toarele de pe pam%nt, pe care v!am nva at sa le deosebi i ca necurate" .%evitic 3<*35!381!
Multe feluri de alimente m%ncate dupa bunul plac de catre pag%nii din )urul lor le erau interzise
israeli ilor. &i nu se facea nici o deosebire arbitrara. "ele interzise erau daunatoare.
+ar faptul ca fusesera declarate necurate le!a aratat ca folosirea alimentelor nesanatoase este profanatoare.
"eea ce strica trupul duce la stricaciunea sufletului.
l face inapt pentru comuniune cu $umnezeu pe cel care le foloseste, inapt pentru serviciu nalt si sf%nt.
n ara fagaduita, disciplina nceputa n pustie a fost continuata n mpre)urari propice pentru formarea
unor obiceiuri corecte. 'amenii nu erau nghesui i n orase mari, ci fiecare familie si avea proprietatea ei
funciara, to i av%nd asigurate binecuv%ntarile datatoare de sanatate ale unei vie i naturale, necorupte.
$espre practicile imorale, pline de cruzime ale canaani ilor, care fusesera deposeda i de teritoriu de catre
+srael, $omnul a zis5 "&a nu trai i dupa obiceiurile neamurilor pe care le voi izgoni dinaintea voastra; caci ele
au facut toate aceste lucruri si Mi!e sc%rba de ele" .%evitic 3<*391! "&a nu aduci nici un lucru ur%cios n casa ta,
ca sa nu fii nimicit cu desav%rsire, tu si lucrul acela" .#euteronom 4*3/1!
n toate treburile lor de fiecare zi, erau nva a i lec ia pusa naintea lor de catre $uhul &f%nt5
"u sti i ca voi sunte i Templul lui $umnezeu si ca $uhul lui $umnezeu locuieste n voi# $aca
nimiceste cineva Templul lui $umnezeu, pe acela l va nimici $umnezeu; caci Templul lui $umnezeu este
sf%nt5 si asa sunte i voi" .0 Corinteni 9*0/!041.
S1 V1 3UCURA I
"' inima vesela -bucuroasa, n.a.1 este un bun leac" .Prover-e 04*331!
:ecunostin a, bucuria, bunavoin a, ncrederea n dragostea si gri)a lui $umnezeu ! acestea sunt cele mai
mari garan ii n favoarea sanata ii. 2entru israeli i, ele aveau menirea sa fie nsasi nota dominanta a vie ii.
"alatoria de trei ori pe an la sarbatorile anuale de la +erusalim, petrecerea, timp de o saptam%na, n
82
corturi n zilele &arbatorii "orturilor erau ocazii de recreare n aer liber si via a sociala. Aceste sarbatori erau
ocazii de bucurie, care se umpleau de si mai multa frumuse e si afec iune prin bun!venitul cu care era
nt%mpinat strainul, levitul si saracul.
"Apoi sa te bucuri, cu Levitul si cu strainul care va fi n mi)locul tau, de toate bunurile pe care i le!a dat
$omnul $umnezeul tau, ie si casei tale" .#euteronom 3/*001!
n acelasi fel, n anii de mai t%rziu, c%nd Legea lui $umnezeu era citita n +erusalim captivilor rentorsi
din @abilon, iar poporul pl%ngea din pricina faradelegilor sale, au fost rostite cuvintele pline de har5
"&a nu va boci i si sa nu pl%nge i9 -...1 $uce i!va de m%nca i carnuri grase si be i bauturi dulci si trimite i
c%te o parte si celor ce n!au nimic pregatit, caci ziua aceasta este nchinata $omnului nostru; nu va m%hni i, caci
bucuria $omnului va fi taria voastra" .(eemia 6*7!0<1!
Atunci a fost scris si vestit "n toate ceta ile lor si la +erusalim", spun%nd5 "$uce i!va la munte si aduce i
ramuri de maslin, ramuri de maslin salbatic, ramuri de mirt, ramuri de finic si ramuri de copaci stufosi, ca sa
face i corturi, cum este scris. Atunci poporul s!a dus si a adus ramuri si au facut corturi pe acoperisul caselor
lor, n cur ile lor, n cur ile "asei lui $umnezeu, pe locul deschis dinaintea por ii apelor si pe locul deschis de la
poarta lui *fraim. Toata adunarea celor ce se ntorsesera din captivitate a facut corturi si a locuit n aceste
corturi. -...1 &i a fost foarte mare veselie .(eemia 6* 08,041!
$umnezeu i!a dat lui +srael instruc iuni cu privire la toate principiile esen iale, at%t n ce priveste
sanatatea fizica, c%t si cea morala, si nu a pus aceste principii mai pre)os de cele le!gate de Legea morala c%nd
le!a poruncit5 "&i poruncile acestea, pe care i le dau astazi, sa le ai n inima ta. &a le ntiparesti n mintea
copiilor tai, si sa vorbesti de ele c%nd vei fi acasa, c%nd vei pleca n calatorie, c%nd te vei culca si c%nd te vei
scula. &a le legi ca un semn de aducere aminte la m%ini, si sa! i fie ca niste fruntarii ntre ochi. &a le scrii pe
usiorii casei tale si pe por ile tale" .#euteronom /*/,71!
""%nd fiul tau te va ntreba ntr!o zi5 <"e nseamna nva aturile acestea, legile acestea si poruncile
acestea, pe care vi le!a dat $omnul, $umnezeul nostru#<, sa raspunzi fiului tau5 -...1 "$omnul ne!a poruncit
atunci sa mplinim toate aceste legi si sa ne temem de $omnul, $umnezeul nostru, ca sa fim totdeauna ferici i,
si sa ne ina n via a, cum face astazi" .#euteronom /* 3<!30!351!
$aca ar fi ascultat de instruc iunile pe care le!au primit si ar fi profitat de avanta)ele lor, israeli ii ar fi
fost o pilda vie de sanatate si prosperitate pentru lumea ntreaga. $aca ar fi trait, ca popor, n conformitate cu
planul lui $umnezeu, ei ar fi fost pazi i de bolile care afectau alte neamuri. Mai presus de oricare alt popor, ei ar
fi avut tarie fizica si vigoare intelectuala. Ar fi fost cea mai puternica na iune de pe pam%nt.
$umnezeu a spus5
"8ei fi binecuv%ntat mai mult dec%t toate popoarele" .#euteronom 4*051!
"&i azi, $omnul i!a marturisit ca vei fi un popor al Lui,7 cum i!a spus, daca vei pazi toate poruncile
Lui, si i va da asupra tuturor neamurilor pe care le!a facut5 nt%ietate n slava, n faima si n mare ie, si vei fi un
popor sf%nt pentru $omnul, $umnezeul tau, cum i!a spus" .#euteronom 3/*06! 071!
"+ata toate binecuv%ntarile care vor veni peste tine si de care vei avea parte, daca vei asculta de glasul
$omnului, $umnezeului tau5 8ei fi binecuv%ntat n cetate, si vei fi binecuv%ntat la c%mp.
:odul p%ntecelui tau, rodul pam%ntului tau, rodul turmelor tale, fatul vacilor si oilor tale, toate acestea
vor fi binecuv%ntate. "osni a si postava ta vor fi binecuv%ntate. 8ei fi binecuv%ntat la venirea ta si vei fi
binecuv%ntat la plecarea ta" .#euteronom 36*3,/1!
"$omnul va face ca binecuv%ntarea sa fie cu tine n gr%narele tale si n toate lucrurile pe care vei pune
m%na. Te va binecuv%nta n ara pe care i!o da $omnul, $umnezeul tau. 8ei fi pentru $omnul un popor sf%nt,
cum i!a )urat *l, daca vei pazi poruncile $omnului, $umnezeului tau, si vei umbla pe caile Lui.
Toate popoarele vor vedea ca tu por i umele $omnului, si se vor teme de tine. &i $omnul te va coplesi
cu bunata i, nmul ind rodul trupului tau, rodul turmelor tale si rodul pam%ntului tau, n ara pe care $omnul a
)urat parin ilor tai ca i!o va da. $omnul i va deschide comoara Lui cea buna, cerul, ca sa trimita arii tale
ploaie la vreme si ca sa binecuv%nteze tot lucrul m%inilor tale. -...1 $omnul te va face sa fii cap, nu coada;
totdeauna vei fi sus si niciodata nu vei fi )os daca vei asculta de poruncile $omnului, $umnezeului tau, pe care
i le dau astazi, daca le vei pazi si le vei mplini" .#euteronom 36*6,091!
Lui Aaron, marele preot, si fiilor lui le!a fost data ndrumarea5
Asa sa binecuv%nta i pe copiii lui +srael, si sa le zice i5 "$omnul sa te binecuv%nteze, si sa te pazeasca9
83
$omnul sa faca sa lumineze 6a a Lui peste tine, si sa &e ndure de tine9
$omnul sa!&i nal e 6a a peste tine si sa! i dea pacea9 Astfel sa puna umele Meu peste copiii lui +srael, si *u i
voi binecuv%nta." .(umeri /*39; /*35!,341!
"2uterea ta sa ina c%t zilele tale9 imeni nu este ca $umnezeul lui +srael, *l trece pe ceruri ca sa! i vina
n a)utor, trece cu mare ie pe nori. $umnezeul cel vesnic este un loc de adapost si sub bra ele Lui cele vesnice
este un loc de scapare -...1. +srael este fara frica n locuin a lui, izvorul lui +acov este deoparte ntr!o ara plina de
gr%u si de must, si cerul lui picura roua. 6erice de tine, +sraele9 "ine este ca tine, un popor m%ntuit de $omnul,
scutul care i da a)utor si sabia care te face slavit#" .#euteronom 99*38,371
+sraeli ii nu au reusit sa mplineasca scopul lui $umnezeu si, prin urmare, nu au reusit sa primeasca
binecuv%ntarile care ar fi putut fi ale lor. nsa, n +osif si $aniel, n Moise si *lisei si n mul i al ii, avem
e(emple nobile ale urmarilor adevaratului plan de vie uire. Astazi, o credinciosie asemanatoare va produce
rezultate asemanatoare.
2entru noi este scris5 8oi nsa sunte i o semin ie aleasa, o preo ie mparateasca, un neam sf%nt, un popor, pe care
$umnezeu &i l!a c%stigat ca sa fie al Lui,= ca sa vesti i puterile minunate ale "elui ce v!a chemat din ntuneric
la lumina &a minunata. .0 Petru 3*71
@inecuv%ntat sa fie omul care se ncrede n $omnul si a carui ncredere este $omnul9 .Prover-e 9*0!3!39,3/1
"el fara prihana nverzeste ca finicul si creste ca cedrul din Liban. "ei sadi i n casa $omnului nverzesc
n cur ile $umnezeului nostru. *i aduc roade si la batr%ne e, sunt plini de suc si verzi. .Psalm 73*03,051
6iule, nu uita nva aturile mele, si pastreaza n inima ta sfaturile mele9 "aci ele i vor lungi zilele si anii
vie ii tale, si! i vor aduce multa pace. -...1 Atunci vei merge cu ncredere pe drumul tau si piciorul nu i se va
poticni. "%nd te vei culca, vei fi fara teama, si c%nd vei dormi, somnul i va fi dulce.
u te teme nici de spaima napraznica, nici de o navalire din partea celor rai; caci $omnul va fi nade)dea ta si *l
i va pazi piciorul de cadere. .Prover-e 9*0!3!39,3/1
=m-racamintea
Tot ce va va spune *l, face i.
@iblia ne nva a sa fim modesti n mbracaminte. "8reau, de asemenea, ca femeile sa se roage mbracate
cuviincios" .0 Timotei 3*71!
Aceasta interzice etalarea ostentativa a mbracamintei, culorile batatoare la ochi, mpodobirea e(cesiva.
'rice obiect destinat sa atraga aten ia asupra purtatorului sau sa st%rneasca admira ia este e(clus din
vestimenta ia modesta pe care o prescrie "uv%ntul lui $umnezeu.
mbracamintea noastra trebuie sa fie necostisitoare ! "nici cu aur, nici cu margaritare, nici cu haine
scumpe" .0 Timotei 3*71!
@anii reprezinta o valoare pe care ne!a ncredin at!o $umnezeu. u sunt ai nostri, ca sa!i risipim pentru
satisfacerea m%ndriei sau ambi iei. n m%inile copiilor lui $umnezeu, ei sunt hrana pentru cei flam%nzi si
mbracaminte pentru cei goi. &unt o aparare pentru cei oprima i, mi)loace de dob%ndire a sanata ii pentru cei
bolnavi, mi)loace de predicare a *vangheliei catre cei saraci. A i putea aduce fericirea n multe inimi, folosind
cu n elepciune mi)loacele materiale care sunt acum risipite pentru parada.
Lua i n considera ie via a lui ,ristos. &tudia i!+ caracterul si fi i partasi cu *l la tagaduirea &a de sine.
n lumea care!si zice crestina, se cheltuieste pe bi)uterii si pe mbracaminte inutil de costisitoare
suficient de mult, nc%t cu acesti bani sa poata fi satura i to i cei flam%nzi si mbraca i cei goi. Moda si
e(punerea ostentativa absorb mi)loacele care ar putea sa aduca m%ng%iere celor saraci si celor suferinzi.
*le rapesc lumii *vanghelia iubirii M%ntuitorului. Ac iunile misionare l%ncezesc. Mul imi pier din lipsa
de nva atura crestina. "hiar l%nga usile noastre si n alte ari, pag%nii nu sunt nva a i si nici m%ntui i. "%ta
vreme $umnezeu a ncarcat pam%ntul cu boga iile &ale si i!a umplut camarile cu binecuv%ntari ale vie ii, c%ta
vreme ne!a dat cu at%ta marinimie o cunoastere m%ntuitoare a adevarului &au, ce scuza am putea aduce pentru
faptul ca ngaduim strigatele vaduvei si ale orfanului, ale celor bolnavi si ale celor suferinzi, ale celor nenva a i
si ale celor nem%ntui i sa se nal e la cer# n ziua lui $umnezeu, c%nd vor fi adusi sa stea fa a n fa a cu Acela
care &ia dat via a pentru acesti nevoiasi, ce scuze vor aduce aceia care si cheltuiesc timpul si banii pentru niste
capricii pe care $umnezeu le!a interzis# ;nor astfel de oameni nu le va spune oare ,ristos5 "Am fost flam%nd
si nu Mia i dat sa man%nc; Mi!a fost sete si nu Mi!a i dat sa beau; -...1 am fost gol si nu M!a i mbracat; am fost
bolnav si n temni a si n!a i venit pe la Mine"# .Matei 38*53,591!
$ar hainele noastre, desi modeste si simple, ar trebui sa fie de buna calitate, de culoare potrivita si
perfecte pentru slu)ire. *le ar trebui alese mai degraba dupa criteriul rezisten ei dec%t dupa acela al etalarii
84
ostentative. Ar trebui sa ofere caldura si o buna protec ie. 6emeia n eleapta, descrisa n 2roverbe, "nu se teme
de zapada pentru casa ei; caci to i cei din casa ei sunt mbraca i cu vesminte7 captusite" .Prover-e 90*301!
mbracamintea noastra ar trebui sa fie curata. 8esmintele murdare sunt nesanatoase si, de aceea, nocive
pentru trup si suflet. "8oi sunte i templul lui $umnezeu. -...1 $aca nimiceste 7 cineva Templul lui $umnezeu,
pe acela l va nimici $umnezeu" .0 Corinteni 9*0/!041!
n toate privin ele, mbracamintea trebuie sa fie sanatoasa. "Mai presus de toate lucrurile", $umnezeu
doreste ca noi "sa fim sanatosi" ! sanatate trupeasca si sufleteasca. &i trebuie sa fim mpreuna lucratori cu *l,
pentru sanatatea sufletului si trupului deopotriva. Ambele sunt sus inute printr!o mbraca!minte sanatoasa.
Aceasta ar trebui sa aiba farmecul, frumuse ea si caracterul adecvat al simplita ii neafectate.
,ristos ne!a avertizat asupra m%ndriei vie ii, nu nsa asupra farmecului si frumuse ii ei naturale.
*l a ndreptat aten ia asupra florilor c%mpului, asupra crinului ce se desfacea n puritatea lui, si a spus5
"ici chiar &olomon, n toata slava lui, nu s!a mbracat ca unul din ei" .Matei /*371.
Astfel, prin lucrurile din natura, ,ristos ilustreaza frumuse ea pe care o pre uieste cerul, farmecul modest,
simplitatea, puritatea, armonia ! care fac ca mbracamintea noastra sa!+ fie placuta.
*l ne ndeamna ca vesm%ntul cel mai frumos sa fie cel al sufletului.
ici o podoaba e(terioara nu se poate compara ca valoare sau frumuse e cu acel "duh bl%nd si linistit", care
naintea &a "este de mare pre " .0 Petru 9*51!
"elor care fac din principiile M%ntuitorului calauza lor le sunt at%t de pre ioase fagaduin ele &ale5
"$e ce va ngri)ora i de mbracaminte#" "Asa ca, daca astfel mbraca $umnezeu iarba de pe c%mp, care
astazi este, dar m%ine va fi aruncata n cuptor, nu va va mbraca *l cu mult mai mult pe voi# -...1
u va ngri)ora i dar, zic%nd5 -...1 "u ce ne vom mbraca# -...1
Tatal vostru cel ceresc stie ca ave i trebuin a de ele. "auta i mai nt%i mpara ia lui $umnezeu si neprihanirea
Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra" .Matei /*36!9<,991!
"auta i mai nt%i mpara ia lui $umnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe
deasupra. .Matei /* 991
""elui cu inima tare, Tu!i chezasluiesti pacea; da, pacea, caci se ncrede n Tine" .$saia 3/*91!
n ce contrast se afla aceasta cu oboseala, nelinistea, boala si nefericirea care rezulta n urma domniei
modei9 "%t de opuse sunt principiilor date n &cripturi multe din tipurile de mbracaminte pe care le prescrie
moda9 3%ndi i!va la stilurile care s!au impus n ultimele c%teva sute de ani sau chiar numai n ultimele c%teva
zeci de ani. "%t de multe dintre ele erau declarate nerusinate ! c%nd n!au mai fost la moda; c%t de multe erau
declarate ca nepotrivite pentru o femeie distinsa, demna si cu frica de $umnezeu9
*fectuarea unor schimbari vestimentare doar de dragul modei nu este aprobata de "uv%ntul lui
$umnezeu. &chimbarea stilurilor si nfrumuse area cautata, costisitoare, spulbera timpul si mi)loacele celor
boga i si risipeste energia min ii si a sufletului. *le impun o grea povara asupra claselor sociale mi)locii si
sarace. Mul i care abia si pot c%stiga traiul si care si!ar putea face singuri haine dupa modele simple sunt
nevoi i sa recurga la croitor, ca sa fie la moda. Multe fete sarace, de dragul unor rochii "sic", s!au lipsit de
mbracamintea de corp calduroasa si au platit cu vie ile lor pentru aceasta.
Multe altele, r%vnind la pompa si elegan a celor boga i, au fost ademenite pe cararile necinstei si rusinii.
Multe familii sunt private de confort, mul i barba i sunt mpinsi sa faca delapidari sau a)ung la faliment pentru a
satisface cererile e(travagante ale so iei sau copiilor.
Multe femei, silite sa pregateasca, pentru ele nsele sau pentru copiii lor, costumele elegante cerute de
moda, sunt condamnate la o corvoada nencetata. Multe mame, cu nervii ncorda i la refuz si degete
tremuratoare, trudesc t%rziu n noapte pentru a adauga la mbracamintea copiilor lor podoabe care nu contribuie
cu nimic la sanatatea, confortul sau adevarata frumuse e a acestora.
$e dragul modei, ele sacrifica sanatatea si acel spirit linistit at%t de important pentru calauzirea corecta a
copiilor lor. "ultivarea min ii si a inimii este negli)ata. &ufletul ram%ne nedezvoltat.
Mama nu are timp sa studieze principiile dezvoltarii fi!zice, ca sa poata sti cum sa ngri)easca de
sanatatea copiilor ei. *a nu are timp sa slu)easca nevoilor lor mintale sau spirituale, nici sa le arate compasiune
n micile lor dezamagiri si ncercari sau sa fie partasa la interesele si intele pe care si le pun ei.
Aproape de ndata ce vin pe lume, copiii sunt supusi influen ei modei.
*i aud mai multe despre mbracaminte dec%t despre M%ntuitorul lor.
*i vad pe mamele lor studiind schi ele de mode cu mai multa seriozitate dec%t @iblia.
*talarea mbracamintei este tratata ca fiind de o importan a mai mare dec%t dezvoltare a caracterului.
85
2arin i si copii deopotriva sunt )efui i de ceea ce este cel mai bun, cel mai scump si cel mai adevarat n via a.
$e dragul modei, ei sunt deturna i prin nselatorie de la o pregatire pentru via a viitoare.
8ra)masul a tot ce este bun a fost acela care a inspirat inven ia modei mereu schimbatoare.
*l nu doreste nimic n asa masura ca faptul de a!+ provoca durere lui $umnezeu si a!+ aduce dezonoare, lucr%nd
pentru a ruina si nenoroci fiin ele omenesti. ;nul din mi)loacele prin care reuseste acest lucru n modul cel mai
eficient este moda, care slabeste corpul si totodata mintea si piperniceste sufletul.
$in pricina modului lor de a se mbraca, femeile sunt predispuse la boli serioase, iar suferin ele lor sunt
mult sporite. n loc sa!si pazeasca sanatatea pentru situa iile grele de urgen a, care vor veni cu siguran a, ele,
prin obiceiurile lor gresite, si sacrifica prea adesea nu numai sanatatea, ci chiar via a, las%ndu!le copiilor lor o
mostenire a nenorocirii ! o constitu ie fizica ruinata, obiceiuri stricate si idei gresite despre via a.
;na din nascocirile risipitoare si daunatoare ale modei este fusta care matura pam%ntul.
eigienica, incomoda, nelalocul ei, nesanatoasa ! toate acestea si multe altele sunt adevarate despre fusta cu
trena. *ste e(travaganta at%t din pricina volumului inutil de material necesar, c%t si din cauza uzurii de
asemenea inutile ! g%ndindu!ne la lungimea ei.
&i oricine a vazut o femeie cu o fusta care matura pe )os, av%nd m%inile ncarcate cu pachete si ncerc%nd sa
urce sau sa coboare scari, sa intre ntr!un vagon de tramvai, sa umble prin mul ime, prin ploaie sau pe un drum
noroios, nu mai are nevoie de nici o alta dovada despre c%t este de nepotrivita si incomoda.
;n alt rau serios este purtarea unor fuste n asa fel, nc%t greutatea lor trebuie sa fie suportata de catre
solduri. Aceasta mare greutate, apas%nd asupra organelor interne, le trage n )os si produce o slabiciune a
stomacului si un sim am%nt de slabiciune, fac%nd!o pe purtatoarea fustei sa se nconvoaie, lucru care reduce
capacitatea plam%nilor, nepermi %nd sa respire corect.
n ultimii ani, pericolele care rezulta din ncorsetarea taliei au fost discutate at%t de amanun it, nc%t sunt
pu ini cei care nu le cunosc; cu toate acestea, puterea modei este at%t de mare, nc%t raul continua.
2rin practica, femei si fete si fac nespus de mult rau.
*ste esen ial pentru sanatate ca pieptul sa aiba loc sa se umfle c%t poate de mult, pentru a li se permite
plam%nilor sa inspire la ntreaga capacitate.
"%nd plam%nii sunt )ena i, cantitatea de o(igen primita n ei este diminuata. &%ngele nu este revitalizat
cum se cuvine si materia to(ica, de ardere, care ar trebui sa fie evacuata din plam%ni, este re inuta.
n plus, circula ia este ngreunata, iar organele interne sunt at%t de congestionate si mpinse unde nu le
este locul, nc%t nu!si pot face bine lucrarea.
ncorsetarea nu mbunata este forma corpului. ;nul din elementele principale ale frumuse ii fizice este
simetria, raportul armonios dintre par i. +ar modelul corect pentru dezvoltarea fizica trebuie cautat nu n
manechinele e(puse de modistele fran uzoaice, ci n forma corpului uman dezvoltat n mod natural, dupa legile
lui $umnezeu. $umnezeu este autorul a tot ce este frumos si numai n masura n care ne conformam idealului
&au ne vom apropia de standardul adevaratei frumuse i.
;n alt rau ntre inut de obiceiuri este distribuirea inegala a mbracamintei, astfel nc%t, n timp ce unele
par i ale corpului au mai mult dec%t este necesar, altele sunt prea pu in acoperite. M%inile si picioarele,
afl%nduse mai departe de organele vitale, ar trebui sa fie n mod deosebit ferite de frig prin mbracaminte
groasa. *ste imposibil sa te bucuri de sanatate c%nd e(tremita ile sunt de obicei reci; caci, daca este prea pu in
s%nge n acestea, n celelalte par i ale corpului va fi prea mult. &anatatea perfecta reclama o circula ia perfecta.
nsa nu se poate ob ine acest lucru daca unele par i ale corpului sunt acoperite de trei sau patru ori cu mai multa
mbracaminte -acolo unde sunt situate organele vitale1 dec%t m%inile si picioarele.
' mul ime de femei sunt agitate si roase de gri)i, pentru ca se priveaza de aerul curat, care ar face ca si
s%ngele lor sa fie curat, si de libertatea miscarii, care ar trimite s%ngele cu putere prin vene, d%nd via a, sanatate
si energie. Multe femei au devenit invalide de!a binelea, desi s!ar fi putut bucura de sanatate, si multe au murit
de tuberculoza pulmonara si de alte boli, desi ele si!ar fi putut trai toata via a harazita lor daca s!ar fi mbracat
conform principiilor sanata ii si ar fi facut suficiente e(erci ii fizice n aer liber.
2entru a asigura cea mai buna mbracaminte, trebuie studiate cu gri)a nevoile fiecarei par i a corpului.
atura climatului, mpre)urimile, starea sanata ii, v%rsta si ocupa ia, toate trebuie luate n considera ie.
'rice articol de mbracaminte ar trebui sa se potriveasca fara nici un efort, fara sa st%n)eneasca nici circula ia
s%ngelui, nici respira ia deplina, naturala. Tot ce se poarta ar trebui sa fie at%t de le)er, nc%t, n momentul
ridicarii bra elor, mbracamintea sa fie si ea ridicata cu usurin a.
86
6emeile carora le lipseste sanatatea pot face mult pentru ele nsele, mbrac%ndu!se n mod ra ional si
fac%nd e(erci iu fizic. "%nd sunt mbracate n mod corespunzator pentru re!crea ie n aer liber, sa faca miscare
fizica sub cerul liber, cu gri)a la nceput, e(ers%nd nsa din ce n ce mai mult, c%t le in puterile.
6ac%nd astfel, multe si vor recapata sanatatea si vor trai pentru a!si face partea n lucrarea din aceasta lume.
E"I3ERA/A DE $.DA
6emeile nsele, n loc sa se lupte pentru a se conforma cererilor modei, sa aiba cura)ul sa se mbrace n
mod simplu si sanatos. n loc sa se afunde ntr!o munca ingrata de cenusareasa, so ia si mama sa!si faca timp sa
citeasca, pentru a fi bine informata, pentru a fi tovarasa so ului ei si pentru a pastra legatura cu min ile n
continua dezvoltare ale copiilor ei. &a!si foloseasca n mod n elept ocaziile pe care le are acum, pentru a!i
influen a pe cei dragi pentru via a de sus. &a!si faca timp pentru ca scumpul M%ntuitor sa!i fie prietenul cel mai
apropiat si un tovaras zilnic. &a!si faca timp pentru a studia "uv%ntul &au, sa!si faca timp pentru a merge
mpreuna cu copiii sai la iarba verde si sa nve e despre $umnezeu prin frumuse ea lucrarilor &ale.
&a!si pastreze voiosia si optimismul. n loc sa!si petreaca fiecare moment ndeletnicindu!se cu cusutul
interminabil, sa faca din clipele serii un timp placut de partasie, de reuniune familiala dupa ndatoririle din
timpul zilei. Astfel, mul i barba i vor fi atrasi sa aleaga compania celor din familie mai degraba dec%t sa ia calea
vreunui club sau vreunui local. Mul i baie i vor fi feri i sa stea pe strazi sau la barulD din col .
Multe fete vor fi salvate de prietenii frivole si corupatoare. +nfluen a caminului ar fi pentru parin i si copii ceea
ce a inten ionat $umnezeu ! o binecuv%ntare de!o via a.
"limenta ia si sanatatea
Man%nca pentru a prinde puteri, nu pentru a te ame i.
"orpurile noastre sunt constituite din alimentele pe care le consumam. esuturile corpului se distrug
nencetat; fiecare miscare a fiecarui organ are ca rezultat degradarea, care este reparata prin alimentele pe care
le folosim. 6iecare organ al corpului si cere partea de alimente.
"reierului trebuie sa i se dea por ia; oasele, muschii, nervii si le cer pe ale lor.
*ste un proces minunat, care transforma hrana n s%nge si foloseste acest s%nge pentru a reconstrui diferite par i
ale corpului; dar acest proces continua fara ncetare, d%nd via a si tarie fiecarui nerv, muschi sau esut.
A"E'EREA A"I$EN/E".R
Ar trebui alese acele alimente care furnizeaza cel mai bine elementele necesare construirii corpului.
n aceasta alegere, apetitul nu este ghidul cel mai sigur. 2rin obiceiuri gresite de alimenta ie, apetitul a devenit
stricat. *l cere adesea hrana care vatama sanatatea si provoaca slabiciune, n loc sa aduca tarie.
u ne putem conduce sigur dupa obiceiurile societa ii. @oala si suferin a care se nt%lnesc la orice pas se
datoreaza n general greselilor populare n ce priveste alimenta ia.
2entru a sti care sunt cele mai bune alimente, trebuie sa studiem planul originar al lui $umnezeu pentru
alimenta ia omului. *l, care l!a creat pe om si care i n elege nevoile, a stabilit si hrana pentru Adam.
"+ata", a zis *l, "v!am dat orice iarba care face sam%n a -...1 si orice pom, care are n el rod cu sam%n a5 aceasta
sa fie hrana voastra" .>eneza 0*371! 2arasind *denul pentru a!si c%stiga traiul muncind pam%ntul aflat sub
blestemul pacatului, omul a primit permisiunea sa man%nce si din "iarba de pe c%mp" .>eneza 9*061!
"erealele, fructele, nucile si legumele constituie dieta aleasa pentru noi de "reatorul nostru.
Aceste alimente, pregatite ntr!un mod c%t se poate de simplu, sunt cele mai sanatoase si mai hranitoare. *le dau
o tarie, o rezisten a si o vigoare a intelectului pe care o dieta mai comple(a si mai stimulatoare nu le poate da.
$ar nu toate alimentele ! hranitoare n sine ! sunt la fel de bune pentru nevoile noastre, n toate
mpre)urarile. Ar trebui sa avem gri)a c%nd alegem alimentele. Alimenta ia noastra trebuie sa fie potrivita cu
anotimpul, cu climatul n care traim si cu ocupa ia pe care o avem.
;nele alimente care sunt potrivite pentru un anotimp sau un anumit climat nu sunt potrivite n altul. Tot
astfel, e(ista alimente diferite, potrivite perfect pentru persoane cu ocupa ii diferite. $eseori, o hrana care poate
fi folosita spre avanta)ul celor anga)a i n munca fizica grea este nepotrivita pentru persoane care au ocupa ii
sedentare sau care necesita un efort intelectual intens. $umnezeu ne!a dat o mare varietate de alimente
sanatoase si fiecare persoana ar trebui sa aleaga dintre acestea pe acelea care, n urma e(perien ei si unei
)udeca i sanatoase, se dovedesc cele mai potrivite pentru propriile sale necesita i.
:ezerva abundenta a naturii n ce priveste fructele, nucile si cerealele este ndestulatoare si, an dupa an,
87
produsele tuturor arilor sunt tot mai bine distribuite tuturor, prin posibilita ile sporite de transport.
"a urmare, multe articole alimentare care erau privite acum c% iva ani ca un lu( costisitor sunt acum la
ndem%na tuturor, ca alimente de folosin a curenta. Acesta este ndeosebi cazul fructelor uscate si conservate.
ucile 7 si produsele din nuci sunt folosite tot mai des pentru a nlocui produsele din carne.
"u nucile pot fi combinate cerealele, fructele si unele radacinoase, acestea rezult%nd n produse alimentare
sanatoase si hranitoare. Ar trebui avut totusi gri)a sa nu se foloseasca o cantitate prea mare de nuci.
"ei care se simt rau n urma folosirii alimentelor pe baza de nuci pot vedea cum dificultatea este nlaturata
in%nd cont de aceasta precau iune. $e asemenea, nu ar trebui sa se uite ca unele tipuri de nuci -sau alune, n.tr.1
nu sunt tot at%t de hranitoare ca altele. Migdalele sunt de preferat arahidelor, dar arahidele, n cantita i mici,
folosite n combina ie cu cereale, sunt hranitoare si usor de mistuit.
"%nd sunt pregatite cum trebuie, maslinele, ca si nucile, in locul untului si preparatelor din carne.
;leiul, consumat direct din masline, este mult preferabil grasimii de provenien a animala.
&erveste ca la(ativ. 6olosirea acestuia va fi benefica pentru cei bolnavi de tuberculoza si este vindecator pentru
un stomac inflamat, iritat. 2ersoanele care s!au obisnuit cu o alimenta ie bogata, foarte e(citanta, au un gust
denaturat si nu pot gasi dintr!o data placere ntr!o hrana simpla. 8a fi nevoie de ceva timp pentru ca gustul sa
revina la normal si ca stomacul sa se refaca de pe urma abuzurilor la care a fost supus.
nsa aceia care persevereaza n folosirea alimentelor hranitoare le vor gasi gustoase dupa c%tva timp.
8or fi apreciate aromele delicate si delicioase ale acestora si vor fi consumate cu mai multa placere dec%t ar
putea sa ofere delicatesele nehranitoare. +ar stomacul, aflat ntr!o stare de sanatate, nefiind nici iritat, nici
suprancarcat, si poate mplini sarcina fara efort. u sti i ca cei ce alearga n locul de alergare, to i alearga, dar
numai unul capata premiul# Alerga i dar n asa fel ca sa capata i premiul9 .0 Corinteni 7*351
2entru men inerea sanata ii, este nevoie de o cantitate suficienta de alimente bune si hranitoare.
$aca planificam cu n elepciune, ne putem asigura ceea ce va promova sanatatea n modul cel mai nalt,
aproape n orice ara. $iferitele preparate din orez, gr%u, porumb si ovaz sunt e(portate aproape pretutindeni si
de asemenea fasolea, mazarea si lintea.
Acestea, mpreuna cu fructele indigene sau de import si varietatea de legume care sunt cultivate n fiecare
localitate dau ocazia alegerii unei diete complete, fara folosirea carnii.
'riunde fructele cresc din abunden a, ar trebui sa fie pregatita o rezerva ndestulatoare pentru iarna, prin
conservarea sau uscarea acestora. 6ructele mici, ca stafidele, agrisele, capsunile, zmeura si murele, pot fi
cultivate cu succes n multe locuri n care sunt folosite prea pu in si unde cresterea lor este negli)ata.
2entru conservarea fructelor n gospodarie, ar trebui folosite mai degraba recipientele din sticla dec%t
cele din tabla, ori de c%te ori este cu putin a. *ste ndeosebi necesar ca fructele destinate conservarii sa fie n
stare buna. 6olosi i pu in zahar si fierbe i fructele numai c%t sa asigura i buna lor pastrare.
Astfel pregatite, ele sunt un nlocuitor e(celent pentru fructele proaspete.
'riunde pot fi ob inute la pre uri moderate fructe uscate, cum ar fi stafidele, prunele, merele, perele,
caisele si piersicile, se va descoperi ca ele pot fi folosite ca articole alimentare principale cu mult mai multa
libertate dec%t se obisnuieste, cu cele mai bune rezultate pentru sanatatea si vigoarea tuturor felurilor de
muncitori. u ar trebui sa fie o mare varietate la nici una dintre mese, pentru ca acest lucru ncura)eaza
supraalimentarea si produce indigestie.
u este bine sa se man%nce fructe si legume la aceeasi masa.
$aca digestia este slaba, folosirea ambelor va provoca oboseala si neputin a de a depune efort intelectual.
*ste mai bine sa se consume fructele la o masa si legumele la alta.
Mesele ar trebui sa fie variate. Aceleasi feluri de m%ncare, pregatite n acelasi fel, nu ar trebui sa apara
pe masa zi dupa zi, masa dupa masa. Mesele sunt consumate cu mai multa placere, iar organismul este mai bine
hranit c%nd hrana este variata.
PRE'A/IREA 6RANEI
*ste rau sa m%ncam numai pentru a ne satisface apetitul, nsa nu ar trebui sa manifestam deloc
indiferen a n ce priveste calitatea hranei sau modul ei de pregatire. $aca nu gasim placere n ceea ce m%ncam,
corpul nu va fi at%t de bine hranit. Alimentele ar trebui alese cu gri)a si pregatite ra ional si cu pricepere.
2entru a face p%ine, faina alba rafinata nu este cea mai indicata. 6olosirea ei nu este nici sanatoasa, nici
economicoasa. 2%inii facute din faina rafinata i lipsesc elementele nutritive care pot fi gasite n p%inea facuta
din faina integrala. *a este cauza frecventa a constipa iei si a altor stari nesanatoase.
6olosirea bicarbonatului de sodiu sau a prafului de copt la facerea p%inii este daunatoare si inutila;
88
bicarbonatul de sodiu produce inflamarea stomacului si deseori otraveste ntregul organism. Multe gospodine
g%ndesc ca nu pot face o p%ine buna fara folosirea bicarbonatului, dar acest lucru este o eroare.
$aca s!ar stradui sa deprinda niste metode mai bune, p%inea lor ar fi mai hranitoare si, pentru cei care au un
gust natural, ar fi mult mai gustoasa.
&i $umnezeu a zis5 "+ata ca v!am dat orice iarba care face sam%n a si care este pe fa a ntregului pam%nt,
si orice pom, care are n el rod cu sam%n a5 aceasta sa fie hrana voastra. .>eneza 0*371
n cazul p%inii crescute -p%inea facuta cu dro)die1, nu ar trebui folosit laptele n locul apei.
6olosirea laptelui este o cheltuiala n plus si face p%inea mult mai pu in hranitoare. 2%inea facuta cu lapte nu se
pastreaza proaspata at%t de mult ca aceea facuta cu apa si fermenteaza mai repede n stomac.
2%inea ar trebui sa fie usoara si proaspata. ici cel mai usor miros de acru nu ar trebui tolerat.
2%inile ar trebui sa fie mici si at%t de bine coapte, nc%t, pe c%t este posibil, germenii din dro)die sa fie distrusi.
"%nd este fierbinte sau foarte proaspata, p%inea crescuta, de orice fel ar fi, este greu de digerat.
u ar trebui sa fie pusa niciodata pe masa. Aceasta regula nu se aplica si la p%inea facuta cu aluat nefermentat.
"hiflele proaspete facute din faina integrala, fara dro)die sau aluat crescut, si coapte ntr!un cuptor bine ncins
sunt si hranitoare, si gustoase.
"erealele folosite pentru porridge sau "mush" ar trebui gatite timp de mai multe ore. nsa alimentele
moi sau lichide sunt mai pu in hranitoare dec%t alimentele uscate, care au nevoie de o buna mestecare.
4GiebacH -sau p%inea coapta de doua ori1 este unul din alimentele cele mai usor de digerat si mai gustoase.
2%inea crescuta, obisnuita, sa fie taiata n felii si uscata ntr!un cuptor cald, p%na c%nd orice urma de
umezeala a disparut. Apoi sa fie rumenita usor peste tot.
ntr!un loc uscat, aceasta p%ine poate fi pastrata mult mai mult dec%t p%inea obisnuita, iar daca este rencalzita
nainte de a fi folosita, va fi la fel de proaspata ca atunci c%nd a fost facuta.
Alimentele sunt facute cu mult prea mult zahar. 2ra)ituri, budinci dulci, placinte, )eleuri, gemuri, toate
acestea sunt cauze principale ale indigestiei. $eosebit de daunatoare sunt cremele si budincile n care
ingredientele principale sunt laptele, ouale si zaharul.
6olosirea nengradita a laptelui si zaharului ! mpreuna ! ar trebui sa fie evitata.
$aca se foloseste lapte, ar trebui sa fie bine sterilizat; prin aceasta precau ie, e(ista un pericol mai mic
de a contracta o boala prin folosirea lui. ;ntul este mai pu in daunator c%nd este consumat pe p%ine rece dec%t
c%nd este folosit la gatit. $e regula nsa, este mai bine sa ne lipsim complet de el. @r%nza este si mai pu in
recomandabila; este total nepotrivita ca aliment.
,rana saraca, prost gatita, strica s%ngele, slabind organele care produc s%nge.
*a deran)eaza organismul si provoaca boala, aduc%nd o data cu ea "nervii" si proasta dispozi ie temperamentala.
8ictimele gatitului necorespunzator se numara cu miile si zecile de mii. 2e multe morminte ar putea fi scris5
"Mort din pricina hranei gatite prost"; "mort din cauza stomacului epuizat".
2entru cele care gatesc, este o datorie sacra aceea de a nva a cum sa pregateasca o m%ncare sanatoasa.
&e pierd multe suflete din pricina gatitului necorespunzator. *ste nevoie de g%ndire si gri)a pentru a face
o p%ine buna; nsa e(ista mai multa religie ntr!o franzela buna dec%t cred mul i.
&unt pu ine bucatarese cu adevarat bune. Tinerele cred ca este n)ositor sa gatesti si sa faci tot felul de alte
lucruri legate de gospodarie; si pentru acest motiv, multe fete care se marita si au n gri)a familiile lor nu au
dec%t o vaga idee despre ndatoririle care!i revin unei so ii si mame.
3atitul nu este o stiin a nensemnata, este chiar una esen iala n via a obisnuita. *ste o stiin a pe care ar
trebui s!o deprinda toate femeile si ar trebui sa fie predata n asa fel, nc%t sa aduca foloase celor mai saraci.
*ste nevoie de pricepere pentru a face ca m%ncarea sa fie apetisanta si n acelasi timp simpla si hranitoare; dar
aceasta se poate. @ucataresele ar trebui sa stie cum sa pregateasca o hrana simpla ntr!un mod simplu si sanatos,
n asa fel nc%t sa fie mai gustoasa, dar si mai hranitoare, tocmai din pricina simplita ii ei.
'rice femeie care conduce o familie si totusi nu n elege arta gatitului sanatos ar trebui sa se hotarasca
sa nve e ceea ce este esen ial pentru bunastarea celor din caminul ei.
n multe locuri, scoli de gatit igienice ofera ocazia instruirii n aceasta direc ie.
"ea care nu beneficiaza de a)utorul unei asemenea institu ii ar trebui sa nve e de la una din bucataresele bune
si sa persevereze n eforturile ei de perfec ionare, p%na c%nd devine specialista n arta culinara.
:egularitatea meselor are o importan a vitala. Ar trebui sa e(iste un timp anume pentru fiecare masa.
La acea ora, fiecare sa man%nce hrana ceruta de organism si dupa aceea sa nu mai consume nimic p%na la masa
urmatoare. *(ista mul i care man%nca atunci c%nd organismul nu are nevoie de hrana, la intervale neregulate si
89
ntre mese, pentru ca nu au suficienta voin a pentru a se mpotrivi nclina iei lor.
"%nd calatoresc, unii ron aie nencetat c%te ceva, daca gasesc ce, orice poate fi m%ncat.
Acest lucru provoaca mult rau. $aca aceia care calatoresc ar m%nca n mod regulat alimente simple si
hranitoare, nu ar sim i o oboseala at%t de mare si nici nu ar suferi at%t de mult de grea a.
;n alt obicei vatamator este acela de a m%nca imediat nainte de culcare. 2oate ca mesele au fost servite
n mod regulat; nsa, din pricina unei senza ii de "sf%rseala", ei man%nca iarasi. ngaduind aceasta practica
gresita, ea devine obicei si adesea este at%t de bine fi(ata, nc%t se crede ca este imposibil sa mergi la culcare
fara sa man%nci. "a rezultat al faptului ca se man%nca la ore t%rzii, procesul digestiv continua n timpul orelor
de somn. nsa, chiar daca stomacul lucreaza fara ragaz, lucrarea sa nu este bine nfaptuita.
&omnul este adesea tulburat de vise neplacute, iar diminea a, persoana se trezeste fara a fi
remprospatata si fara prea mare pofta pentru micul de)un. "%nd ne ntindem sa ne odihnim, stomacul trebuie
sa!si fi terminat toata lucrarea, pentru ca toate celelalte organe ale corpului sa se poata bucura de odihna.
"ina t%rzie este daunatoare n special pentru persoanele cu obiceiuri sedentare. n cazul lor, tulburarea care se
produce este de cele mai multe ori nceputul unei boli care sf%rseste prin moarte.
n multe cazuri, starea de slabiciune care duce la dorin a de a m%nca se produce din cauza ca organele au
fost suprasolicitate n cursul zilei. $upa ce termina de prelucrat hrana de la o masa, organele digestive au
nevoie de odihna. Ar trebui sa e(iste cel pu in cinci sau sase ore ntre mese; iar cele mai multe persoane care
vor dori sa ncerce acest plan vor descoperi ca doua mese pe zi sunt mai bune dec%t trei.
$.DURI 'RESI/E DE A "UA $ASA
,rana nu ar trebui consumata niciodata prea fierbinte sau prea rece. $aca hrana este rece, for a vitala a
stomacului este epuizata pentru a o ncalzi, nainte ca digestia sa poata avea loc.
@auturile reci sunt daunatoare pentru acelasi motiv; n acelasi timp, folosirea nengradita a bauturilor fierbin i
slabeste constitu ia stomacului. $e fapt, cu c%t este ngurgitat mai mult lichid n timpul mesei, cu at%t mai grea
este digestia alimentelor; caci lichidul trebuie sa fie absorbit nainte ca digestia sa poata ncepe.
u m%nca i foarte sarat, evita i folosirea muraturilor si a alimentelor condimentate, m%nca i fructe din
abunden a, iar irita ia care reclama at%t de mult lichid n timpul mesei va disparea aproape complet.
Alimentele trebuie m%ncate ncet si mestecate bine. Acest lucru este necesar pentru ca saliva sa poata fi
bine amestecata cu hrana si sucurile digestive sa fie activate.
;n alt rau serios este acela de a m%nca n momente nepotrivite, cum ar fi dupa un e(erci iu fizic puternic
sau e(cesiv, c%nd persoana este e(tenuata sau nfierb%ntata. +mediat dupa masa, energia cerebrala scade drastic;
iar c%nd mintea ! sau trupul ! este suprasolicitata cu pu in nainte sau dupa masa, digestia este ngreunata.
"%nd cineva este tensionat, nelinistit sau grabit, este mai bine sa nu man%nce p%na nu!si gaseste linistea
sau odihna. &tomacul este ntr!o legatura intima cu creierul; iar c%nd stomacul este bolnav, energia nervoasa
este trimisa de la creier n a)utorul organelor digestive slabite.
"%nd aceste necesita i sunt prea dese, creierul nu mai poate face fa a. "%nd creierul este n mod constant
suprasolicitat si e(erci iul fizic lipseste, chiar si hrana usoara ar trebui consumata cu modera ie.
La ora mesei, alunga i gri)ile si g%ndurile nelinistitoare; sa nu va sim i i grabi i, ci m%nca i ncet si cu voiosie,
cu inima plina de recunostin a fa a de $umnezeu pentru toate binecuv%ntarile &ale.
Mul i dintre cei care renun a la carne si la alte articole alimentare vatamatoare si de proasta calitate
nutritiva cred ca din cauza ca hrana lor este simpla si hranitoare pot da fr%u liber apetitului si man%nca n e(ces,
uneori p%na la refuz. Aceasta este o greseala. 'rganele digestive nu ar trebui sa fie mpovarate cu alimente n
e(ces cantitativ sau calitativ, care vor sili organismul sa le faca fa a.
'biceiul nceta enit a "decretat" ca hrana sa fie adusa la masa pe feluri. estiind ce va urma, o persoana
ar putea m%nca ndea)uns de mult dintr!un aliment care poate nu i se potriveste cel mai bine.
"%nd este adus ultimul fel, el se aventureaza sa depaseasca limitele si sa serveasca desertul cel ispititor, care,
oricum ar fi, numai bun nu se dovedeste a fi pentru el. $aca se pune pe masa de la nceput toata hrana hotar%ta
pentru atunci, o persoana are ocazia sa ia cea mai buna hotar%re.
;neori, rezultatul supraalimentarii se face sim it imediat. n alte cazuri, nu e(ista nici o senza ie de
durere; dar organele digestive si pierd for a vitala si temelia tariei fizice este subminata.
&urplusul de hrana mpovareaza organismul si produce stari morbide, febrile. Aduce n stomac o
cantitate prea mare de s%nge, fac%nd ca membrele si e(tremita ile sa se raceasca repede. ngreuneaza mult
organele digestive, iar c%nd acestea si!au mplinit sarcina, se face sim ita o stare de slabiciune sau de moleseala.
90
;nii dintre cei care de obicei man%nca n e(ces numesc aceasta stare de sf%rseala foame; nsa ea este
cauzata de starea de surmenare a organelor digestive.
"%teodata, creierul este cuprins de toropeala si lipseste pofta de efort intelectual sau fizic.
Aceste simptome neplacute se fac sim ite pentru ca organismul si!a mplinit lucrarea cu pre ul unei
masuri prea mari de for a vitala si este complet epuizat. &tomacul spune5 "Lasa!ma sa ma odihnesc".
$ar mul i interpreteaza slabiciunea ca o cerere pentru o noua cantitate de hrana; asa ca, n loc sa oferim
stomacului odihna, i punem n seama alta povara.
"a urmare, organele digestive sunt adesea epuizate, c%nd ar trebui sa fie n stare sa faca o buna lucrare.
u trebuie sa ne asiguram n &abat o cantitate mai mare sau o varietate mai mare de hrana dec%t n alte
zile. n schimb, m%ncarea ar trebui sa fie mai simpla si sa consumam mai pu in, pentru ca mintea sa poata fi
viguroasa si limpede, nc%t sa poata n elege lucrurile spirituale.
;n stomac congestionat nseamna un creier congestionat. 2ot fi auzite cele mai pre ioase cuvinte, dar sa
nu fie apreciate, pentru ca mintea este confuza din pricina unei alimenta ii necorespunzatoare. M%nc%nd n
e(ces n &abat, mul i nici nu!si dau seama cum a)ung incapabili sa beneficieze de ocaziile sale sacre.
3atitul n &abat ar trebui evitat; dar acest lucru nu nseamna ca trebuie sa m%ncam hrana rece.
2e vreme rece, hrana pregatita cu o zi nainte ar trebui sa fie ncalzita. +ar mesele, oric%t de simple, sa fie
gustoase si mbietoare. Mai ales n familiile n care sunt copii, este bine ca n &abat sa se pregateasca ceva care
sa fie privit ca delicatesa, ceva pe care familia nu!l serveste n fiecare zi.
Acolo unde au fost ngaduite obiceiuri gresite de alimenta ie, reforma nu ar trebui am%nata nici o clipa.
"%nd dispepsia a rezultat n urma suprasolicitarii stomacului, ar trebui facute eforturi, cu bagare de
seama, pentru ca energia ramasa ! a for elor vitale ! sa fie pastrata, prin renun area la orice povara suparatoare.
&!ar putea ca stomacul sa nu!si mai recapete niciodata pe deplin sanatatea dupa un abuz prelungit;
nsa promovarea unei alimenta ii corecte va nlatura orice alta debilitare a lui si mul i se vor nsanatosi aproape
n ntregime.
u este usor de prescris a care sa se potriveasca fiecarui caz. $ar, acord%nd aten ie principiilor de
alimentare corecta, se pot face reforme substan iale, iar bucatareasa nu va mai fi nevoita sa se straduiasca
nencetat pentru a ispiti apetitul.
"umpatarea n alimenta ie este raplatita prin vigoare mintala si morala; a)uta totodata si la inerea sub
control a pasiunilor. &upraalimentarea este daunatoare ndeosebi pentru cei care au un temperament linistit;
acestia ar trebui sa man%nce frugal si sa faca multa miscare fizica.
&unt barba i si femei deosebit de bine nzestra i natural, care nu reusesc sa realizeze nici )umatate din
c%t ar putea daca ar e(ercita autocontrolul n ce priveste tagaduirea apetitului.
Mul i scriitori si vorbitori esueaza n acest punct. $upa ce man%nca dupa pofta inimii, se dedau unor
ocupa ii sedentare ! citit, studiu sau scris !, nengaduindu!si un timp pentru e(erci iu fizic.
"a o consecin a, curgerea libera a g%ndurilor si a cuvintelor este obstruc ionata. *i nu pot scrie sau vorbi cu
taria si intensitatea necesare pentru a atinge inima; eforturile lor sunt sub semnul banalita ii si nerodirii.
"ei asupra carora apasa raspunderi importante si, mai presus de toate, aceia care sunt pazitorii
intereselor spirituale ar trebui sa fie oameni cu o sim ire acuta si cu o n elegere rapida.
ntr!o masura mai mare dec%t al ii, ei trebuie sa fie tempera i n ce priveste alimenta ia.
M%ncarea bogata si e(travaganta n!ar trebui sasi gaseasca locul pe masa lor.
'ameni care au pozi ii de ncredere au de luat zilnic hotar%ri de care depind rezultate de mare
importan a. Adesea, ei trebuie sa g%ndeasca rapid, si acest lucru nu poate fi facut dec%t de catre aceia care
practica o stricta cumpatare. Mintea se ntareste n urma tratarii corecte a puterilor fizice si mintale.
$aca efortul depus nu este prea mare, o noua vigoare vine cu fiecare solicitare.
nsa adesea, lucrarea celor care au n seama planuri importante si de asemenea de luat decizii importante este
influen ata n rau de rezultatele unei alimenta ii necorespunzatoare. ;n stomac dereglat produce o stare
confuza, nesigura a min ii. $eseori produce iritabilitate, asprime sau nedreptate. Multe planuri care ar fi fost o
binecuv%ntare pentru lume au fost lasate deoparte si multe masuri nedrepte, opresive, chiar pline de cruzime, au
fost luate ca rezultat al unor stari bolnavicioase datorate obiceiurilor gresite de alimenta ie.
+ata o sugestie pentru to i aceia care desfasoara o activitate sedentara sau ndeosebi intelectuala; cei care
au suficient cura) moral si autocontrol, s!o ncerce5 la fiecare masa, sa consume numai doua sau trei feluri de
alimente simple si sa nu man%nce mai mult dec%t este nevoie sa!si satisfaca foamea.
6ace i e(erci ii fizice zilnice si ve i vedea daca nu va ve i bucura de rezultate.
91
@arba ii puternici care sunt anga)a i ntr!o munca fizica sus inuta nu sunt sili i sa fie at%t de aten i n
privin a cantita ii sau calita ii alimentelor consumate de ei, cum sunt persoanele care au obiceiuri sedentare; dar
chiar si acestia s!ar bucura de o sanatate mai buna daca ar e(ercita autocontrolul asupra a ceea ce man%nca si
beau. ;nii doresc sa li se prescrie o regula e(acta pentru dieta lor.
*i man%nca prea mult, apoi regreta si se tot g%ndesc la ceea ce man%nca si beau. u asa ar trebui sa fie.
' persoana nu poate stabili o regula e(acta pentru o alta persoana. 6iecare ar trebui sa!si e(ercite puterea
ra iunii si a stap%nirii de sine si ar trebui sa ac ioneze n virtutea principiului.
Trupurile noastre sunt proprietatea cumparata de ,ristos si nu avem libertatea de a face cu ele dupa cum
poftim. To i cei care n eleg legile sanata ii ar trebui sa!si dea seama de obliga ia pe care o au de a respecta
aceste legi, pe care $umnezeu le!a asezat n fapturile lor. Ascultarea de legile sanata ii trebuie considerata ca
fiind o datorie personala. oi nsine trebuie sa suferim rezultatele legii ncalcate.
Trebuie sa raspundem n mod individual naintea lui $umnezeu pentru obiceiurile si practicile noastre.
$in aceasta cauza, ntrebarea n ce ne priveste nu este ""are este obiceiul lumii#", ci ""um voi trata eu, ca
individ, templul trupului pe care mi l!a dat $umnezeu#"
Carnea ca aliment
La nceput nu era asa.
$ieta stabilita pentru om la nceput nu includea produse alimentare animaliere. Abia dupa potop, c%nd
tot ce era verde pe pam%nt fusese distrus, a primit omul permisiunea de a consuma carne.
Aleg%nd hrana omului n *den, $omnul a aratat care era cea mai buna dieta; n alegerea facuta pentru
+srael, *l a dat aceeasi lec ie. +!a scos pe israeli i din *gipt si &i!a asumat instruirea lor, pentru ca ei sa poata fi
un popor al &au. 2rin ei, *l dorea sa binecuv%nteze si sa nve e lumea. *l le!a dat hrana cea mai potrivita pentru
acest scop, nu carne, ci mana, "p%inea din cer". umai din pricina nemul umirii si c%rtirii lor dupa oalele cu
carne ale *giptului li s!a dat dezlegare pentru carne, si aceasta numai pentru un timp scurt.
6olosirea acesteia a provocat boala si moartea a mii dintre ei.
"u toate acestea, restric ia privind o alimenta ie fara carne nu a fost niciodata acceptata din toata inima.
*a a continuat sa fie cauza nemul umirilor si c%rtirii, pe fa a sau n taina, si nu a fost permanentizata.
La asezarea lor n "anaan, israeli ilor li s!a permis sa foloseasca produse alimentare de provenien a
animala, nsa sub restric ii atente, care aveau scopul de a ameliora urmarile cele rele.
6olosirea carnii de porc a fost interzisa, ca si a carnii altor animale, pasari si pesti, care a fost declarata necurata.
$e la felurile de carne ngaduita, consumarea grasimii si a s%ngelui a fost strict interzisa.
2uteau servi ca hrana numai acele animale care se aflau ntr!o stare buna. ici o creatura care fusese
sf%siata, care murise de la sine sau al carei s%nge nu fusese scurs bine nu putea fi consumata.
ndepart%ndu!se de la planul divin hotar%t pentru dieta lor, israeli ii au suferit o mare pierdere.
*i au dorit o dieta pe baza de carne si au cules urmarile.
u au atins idealul de caracter pe care!l avea n vedere $umnezeu si nici nu au mplinit scopul &au.
$omnul "le!a dat ce cereau; dar a trimis o molima printre ei" .Psalm 0</*081!
*i au pre uit ceea ce era pam%ntesc mai presus dec%t ceea ce era spiritual si nu au atins elul &au pentru
ei, sfin enia desav%rsita.
$./IVE PEN/RU RENUN AREA "A A"I$EN/E DIN CARNE
"ei care consuma carne nu fac altceva dec%t sa man%nce cereale si legume la m%na a doua; caci animalul
primeste din aceste lucruri nutrien ii care produc cresterea. 8ia a care era n cereale si legume trece n
consumator. oi o primim m%nc%nd carnea animalului. "u c%t mai bine este sa o luam direct, m%nc%nd hrana pe
care $umnezeu a hotar%t sa o folosim9
"arnea nu a fost niciodata cel mai bun aliment; folosirea ei este nsa acum de doua ori improbabila, de
vreme ce rata bolilor la animale creste at%t de rapid. "ei care consuma alimente din carne stiu prea pu in ce
man%nca. Adesea, daca ar putea vedea animalele c%t sunt n via a si ar cunoaste calitatea carnii pe care o
consuma, s!ar ntoarce de la ea cu dezgust. 'amenii man%nca nencetat carne, care este plina de germeni
tuberculosi si cancerosi. Astfel se transmit tuberculoza, cancerul si alte boli fatale.
esuturile carnii de porc colcaie de parazi i. $espre porc, $umnezeu a zis5 "&a!l privi i ca necurat.
&a nu m%nca i din carnea lor si sa nu va atinge i de trupurile lor moarte" .#euteronom 05*61!
Aceasta porunca a fost data deoarece carnea de porc nu este potrivita ca aliment. 2orcii sunt animale care se
hranesc cu st%rvuri, si aceasta este singura folosin a pentru care au fost destina i. iciodata, n nici o
92
mpre)urare, carnea lor nu trebuia sa fie consumata de fiin ele umane. *ste imposibil ca vreo faptura sa aiba
carnea hranitoare c%nd elementul sau natural este murdaria si c%nd se hraneste cu lucruri respingatoare.
Adesea, animalele sunt duse la t%rg si v%ndute pentru carnea lor ! c%nd ele sunt at%t de bolnave, nc%t
proprietarii lor se tem sa le mai pastreze. &i chiar unele din metodele de ngrasare a lor pentru pia a produc
boala. nchise, lipsite de lumina si aer curat, respir%nd atmosfera gra)durilor murdare, ngras%ndu!se probabil cu
hrana degradata, ntregul corp se contamineaza cur%nd cu materia stricata.
Animalele sunt adesea transportate pe distan e lungi si supuse la mari suferin e p%na sa a)unga la t%rg.
Luate de pe pa)istile verzi si calatorind mile si mile obositoare, pe drumurile prafuite si arzatoare sau
nghesuite n vagoane murdare, tremur%nd de epuizare, adesea lipsite timp de multe ore de apa si hrana, bietele
creaturi sunt conduse la moarte pentru ca fiin ele omenesti sa se poata bucura de trupurile lor moarte.
2rea iubi ilor, va sfatuiesc ca pe niste straini si calatori, sa va feri i de poftele firii pam%ntesti care se
razboiesc cu sufletul. .0 Petru 3*001
n multe locuri, pestii sunt at%t de contamina i de murdariile cu care se hranesc, nc%t constituie o cauza
a bolilor celor ce!i consuma. Acesta este cazul concret n care pestii vin n contact cu materia deversata de
marile orase. 2estii care se hranesc cu reziduurile de de)ec ie pot a)unge n ape aflate la distan a si pot fi prinsi
ntr!un loc n care apa este curata si proaspata.
Astfel, folosi i ca hrana, ei produc boala si moartea celor care nu suspecteaza pericolul.
*fectele unei diete pe baza de carne pot nt%rzia sa se arate; acest lucru nu este nsa o dovada ca nu este
daunatoare. 2u ini pot fi convinsi sa creada ca tocmai carnea pe care au m%ncat!o este cea care le!a otravit
s%ngele si le!a produs suferin a. Mul i mor de boli datorate n ntregime dietei carnivore, n timp ce cauza reala
nu este banuita nici de ei, nici de al ii. ;rmarile morale negative ale dietei pe baza de carne nu sunt mai pu in
importante dec%t nenorocirile fizice. Alimentele din carne dauneaza sanata ii si tot ceea ce afecteaza corpul are
un efect similar asupra min ii si sufletului.
3%ndi i!va la cruzimea fa a de animale pe care o presupune consumul de carne si efectul ei asupra
celor care o nfaptuiesc si asupra celor care privesc.
"um distruge aceasta duiosia cu care ar trebui sa privim aceste fapturi ale lui $umnezeu9
+nteligen a pe care o arata multe necuv%ntatoare se apropie at%t de mult de inteligen a umana, nc%t este
un mister. Animalele vad, aud, iubesc, se tem si sufera.
*le si folosesc organele cu mult mai multa credinciosie dec%t le folosesc mul i oameni pe ale lor.
Manifesta simpatie si tandre e fa a de tovarasii lor afla i n suferin a.
Multe animale arata o afec iune pentru cei care se ocupa de ele cu mult superioara afec iunii aratate de
unii reprezentan i ai rasei umane.
*le formeaza legaturi de atasament fa a de om, care nu se rup fara o grea suferin a pentru ele.
"are om, av%nd n piept o inima omeneasca, ce a ngri)it vreodata de animale domestice, ar putea sa
priveasca n ochii lor plini de at%ta ncredere si afec iune si sa le predea de bunavoie cu itului macelarului#
"um ar putea sa le nghita carnea ca pe ceva foarte gustos#
*ste o greseala sa presupunem ca taria musculara depinde de folosirea carnii. evoile organismului pot
fi mai bine acoperite si ne putem bucura de o sanatate mai buna fara folosirea acesteia.
"erealele, mpreuna cu fructele, nucile si legumele au toate proprieta ile nutritive pentru a face un s%nge bun.
Aceste elemente nu sunt furnizate at%t de bine sau deplin printr!o alimenta ie cu carne.
$aca folosirea carnii ar fi fost esen iala pentru sanatate si tarie, hrana pe baza de carne ar fi fost inclusa n
alimenta ia hotar%ta pentru om de la nceput.
"%nd se ntrerupe folosirea carnii n alimenta ie, e(ista deseori un sim am%nt de slabiciune, o lipsa de
vigoare. Mul i prezinta acest lucru ca dovada ca hrana animala este esen iala; nsa aceasta se nt%mpla pentru ca
alimentele de acest gen sunt a % atoare, pentru ca nfierb%nta s%ngele si e(cita nervii ! de aceea li se simte at%t
de mult lipsa. ;nii vor gasi ca le este tot at%t de greu sa renun e la alimentele din carne cum i este be ivului sa
se lase de paharelul lui; dar schimbarea le va face mult bine.
"%nd carnea este nlaturata ca aliment, locul ei ar trebui sa fie suplinit de o varietate de cereale, nuci,
legume si fructe, care vor fi si nutritive, si gustoase. Acest lucru este imperativ mai cu seama n cazul celor care
sunt slabi i sau al celor care sunt mpovara i de o munca nencetata. n unele ari, n care saracia este foarte
rasp%ndita, carnea este alimentul cel mai ieftin. n asemenea mpre)urari, schimbarea va avea loc cu mare
greutate; dar se poate produce. Ar trebui totusi sa avem n vedere starea de fapt a poporului si puterea unui
93
obicei de o via a si sa fim prevazatori sa nu e(punem nici ideile corecte ntr!un mod nepotrivit.
imeni nu ar trebui sa fie mpins sa faca schimbarea n mod brusc. Locul carnii ar trebui sa fie luat de alimente
hranitoare necostisitoare. n aceasta privin a, foarte mult depinde de bucatareasa.
"u gri)a si ndem%nare, felurile de m%ncare pot fi preparate astfel nc%t sa fie si nutritive, si apetisante si, ntr!o
mare masura, sa ia locul alimentelor din carne.
n toate cazurile, educa i constiin a, pune i la lucru voin a, face i rost de hrana buna si hranitoare si
schimbarea se va face repede, iar pofta dupa carne va nceta n cur%nd.
!a venit oare vremea ca to i sa caute sa se dispenseze de produsele din carne#
"um pot cei care cauta sa devina puri, delica i si sfin i ! pentru a putea sta n compania ngerilor ceresti ! sa
continue sa foloseasca drept aliment ceva ce are un efect at%t de daunator asupra sufletului si trupului# "um pot
lua via a creaturilor lui $umnezeu, ca sa le poata consuma carnea ca pe o delicatesa# &a se ntoarca mai bine la
hrana nutritiva si delicioasa care a fost data omului la nceput si sa manifeste mila ! si sa!si nve e copiii sa
manifeste mila ! fa a de necuv%ntatoarele pe care le!a creat $umnezeu si le!a pus sub stap%nirea noastra.
E2treme n dieta
"umpatarea voastra sa fie cunoscuta de to i oamenii.
u to i cei care marturisesc credin a n reforma alimentara sunt cu adevarat reformatori.
2entru multe persoane, reforma consta numai n renun area la anumite alimente nehranitoare.
*i nu n eleg clar principiile sanata ii, iar mesele lor, nca pline de delicatese 7 rafinate daunatoare, sunt departe
de a fi un e(emplu de cumpatare si nfr%nare crestina. Al ii, n dorin a lor de a da un e(emplu bun, merg n
e(trema cealalta. ;nii nu pot sa ob ina cele mai de dorit alimente si, n loc sa foloseasca acele lucruri care ar
suplini cel mai bine lipsa acestora, adopta o dieta saracacioasa. ,rana lor nu furnizeaza elementele necesare
pentru generarea unui s%nge bun. &anatatea lor sufera, eficien a lor este redusa si e(emplul pe care!l
reprezinta vorbeste mai degraba mpotriva reformei n alimenta ie dec%t n favoarea ei.
Al ii cred ca, de vreme ce sanatatea reclama o dieta simpla, nu trebuie sa!si faca prea multe gri)i n
privin a selectarii sau pregatirii alimentelor. ;nii se marginesc la o dieta foarte saraca, neav%nd o varietate
suficient de mare pentru a acoperi nevoile organismului, si sufera n consecin a.
Aceia care nu au dec%t o n elegere par iala a principiilor reformei sunt adesea cei mai rigizi, nu numai n
mplinirea punctelor lor de vedere n ce!i priveste, dar si n impunerea lor asupra familiilor si vecinilor lor.
*fectul reformelor lor eronate, dupa cum se reflecta n propria lor sanatate precara, si eforturile lor de a!
si impune punctele de vedere creeaza n mintea multora o idee falsa despre reforma alimentara si i determina sa
o respinga n ntregime.
"ei care n eleg legile sanata ii si care sunt calauzi i de principii vor refuza e(tremele, at%t cea a
ngaduin ei, c%t si cea a restric iei. $ieta pe care o aleg nu este pentru simpla ngaduin a a apetitului, ci pentru
fortificarea trupului. *i cauta sa pastreze toate puterile n cea mai buna condi ie, pentru cel mai nalt serviciu,
fa a de $umnezeu si fa a de om. Apetitul se afla sub controlul ra iunii si al constiin ei, iar ei sunt rasplati i cu
sanatatea trupului si a min ii. 2entru ca ei nu!si impun cu agresivitate parerile, e(emplul lor este o marturie n
favoarea principiilor corecte. Aceste persoane au o larga influen a n bine.
*(ista mult bun sim n reforma alimentara. &ubiectul ar trebui sa fie studiat n amanun ime si
profunzime si nimeni nu ar trebui sa!i critice pe al ii pentru ca practica lor nu este n toate lucrurile n armonie
cu a lui. *ste imposibil sa faci ca o regula invariabila sa regleze obiceiurile fiecaruia si nimeni nu ar trebui sa se
considere ca fiind un criteriu pentru to i ceilal i. u to i pot m%nca din toate lucrurile.
Alimentele gustoase si hranitoare pentru o persoana pot fi lipsite de gust si chiar daunatoare pentru o
alta. ;nele persoane nu pot folosi laptele, n timp ce altora le prinde bine.
;nele persoane nu pot digera mazarea sau fasolea; altele le gasesc hranitoare.
2entru unii, preparatele din cereale integrale sunt o hrana buna, n timp ce al ii nu le pot folosi.
Aceia care locuiesc n ari noi sau n districte lovite de saracie, unde fructele si nucile sunt o raritate, nu
ar trebui sa fie ndemna i sa e(cluda laptele si ouale din dieta lor. *ste adevarat ca persoanele corpolente, n
care pasiunile animalice sunt puternice, trebuie sa evite folosirea alimentelor a % atoare. Mai ales n familiile cu
copii n care s!au ntarit nclina iile spre voluptate, ouale nu ar trebui folosite. nsa n cazul persoanelor ale caror
organe generatoare de s%nge sunt slabe ! mai cu seama daca nu pot fi ob inute alte alimente care sa furnizeze
elementele necesare ! laptele si ouale nu ar trebui date cu totul la o parte. "u toate acestea, trebuie sa avem gri)a
94
mare sa ob inem lapte de la vaci sanatoase si oua de la pasari sanatoase, care sunt bine hranite si ngri)ite; iar
ouale ar trebui gatite n asa fel, nc%t sa fie c%t mai usor digerate.
u este alta fericire pentru om dec%t sa man%nce si sa bea, si sa!si nveseleasca sufletul cu ce este bun
din agoniseala lui9 $ar am vazut ca si aceasta vine din m%na lui $umnezeu. .Eclesiastul 3*351
:eforma n alimenta ie ar trebui sa fie progresiva. 2e masura ce bolile animalelor se nmul esc tot mai
mult, folosirea laptelui si oualor va deveni din ce n ce mai nesigura. Ar trebui facut un efort pentru nlocuirea
lor cu alte lucruri sanatoase si necostisitoare. 'amenii de pretutindeni ar trebui sa fie nva a i cum sa gateasca
fara lapte si oua ! pe c%t este posibil ! si totusi m%ncarea lor sa fie hranitoare si gustoasa.
'biceiul de a m%nca numai doua mese pe zi este n general binefacator pentru sanatate; totusi, n unele
situa ii, persoanele pot avea nevoie de o a treia masa. Aceasta ar trebui, c%nd este totusi servita, sa fie foarte
usoara si sa constea n alimente dintre cele mai usor de digerat.
""racHers" ! biscui ii englezesti I sau "zGiebacH" 7 si fructe sau cafeaua din -anumite1 cereale sunt
alimentele cele mai potrivite pentru masa de seara.
;nii sunt continuu nelinisti i ca nu cumva hrana lor, oric%t de simpla si sanatoasa ar fi, sa le faca rau.
$a i!mi voie sa le spun acestora5 &a nu va mai g%ndi i ca hrana pe care o consuma i va face rau; nu va
mai g%ndi i deloc la acest lucru. M%nca i dupa cum )udeca i ca este cel mai bine; si, dupa ce a i rugat pe
$omnul sa binecuv%nteze hrana pentru ntarirea corpului vostru, sa crede i ca *l aude rugaciunea si fi i linisti i.
6erice de tine ara, al carei mparat este de neam mare, si ai carei voivozi man%nca la vremea potrivita,
ca sa!si ntareasca puterile, nu ca sa se dedea la be ie9 .Eclesiastul 0<*041
2entru ca principiul ne cere sa lasam deoparte acele lucruri care irita stomacul si slabesc sanatatea, ar
trebui sa ne amintim ca o dieta saraca produce un s%nge sarac. "azuri de boala dintre cele mai dificile de tratat
rezulta tocmai din aceasta cauza. 'rganismul nu este hranit bine, rezultatul fiind dispepsia si debilitatea
generala. "ei care au o asemenea alimenta ie nu sunt ntotdeauna sili i sa recurga la ea din pricina saraciei, dar
ei o aleg din ignoran a sau negli)en a sau pentru a!si mplini ideile gresite pe care le au despre reforma.
$umnezeu nu este onorat c%nd corpul este negli)at sau suprasolicitat, fiind facut astfel incapabil sa!+
slu)easca. ;na dintre primele datorii ale capului familiei este aceea de a ngri)i de corpul sau, furniz%ndu!i hrana
gustoasa si ntaritoare.
*ste cu mult mai bine sa avem mai pu ine haine si mobilier scump dec%t sa limitam produsele alimentare.
;nii capi de familie saracesc masa celor din casa pentru a furniza o masa scumpa oaspe ilor.
Acest lucru este nen elept. Ar trebui sa e(iste mai multa simplitate n tratarea oaspe ilor.
evoile familiei sa se bucure n primul r%nd de aten ie.
*conomia nen eleapta si obiceiurile artificiale mpiedica adesea manifestarea ospitalita ii c%nd este
nevoie si ar fi o binecuv%ntare. "antitatea obisnuita de hrana pentru mesele noastre ar trebui sa fie calculata,
astfel nc%t oaspetele neasteptat sa fie primit bine, fara ca gospodina sa fie mpovarata prin pregatiri
suplimentare. To i ar trebui sa nve e ce sa man%nce si cum sa gateasca ceea ce man%nca. &i barba ii, si femeile
trebuie sa n eleaga pregatirea simpla si sanatoasa a alimentelor. Treburile i cheama adesea acolo unde nu pot
ob ine o hrana nutritiva; atunci, daca ei au cunostin a despre gatit, o pot folosi pentru un scop bun.
*valueaza cu gri)a dieta ta. &tudiaza de la cauza la efect. "ultiva stap%nirea de sine. ine pofta sub
controlul ra iunii. u mpovara niciodata stomacul prin supraalimentare, dar sa nu te lipsesti de hrana nutritiva
si gustoasa necesara pentru o buna sanatate.
+deile nguste ale unor asa!zisi reformatori ai sanata ii au constituit un mare pre)udiciu adus cauzei
igienei. +gienistii ar trebui sa!si aminteasca faptul ca reforma n alimenta ie va fi apreciata n mare masura
dupa ceea ce pun pe mesele lor; si, n loc sa ac ioneze ntr!un fel n care sa o discrediteze, ar trebui sa!i
dezvaluie principiile n acest fel, practic, nc%t sa o recomande min ilor nepartinitoare. *(ista o categorie
numeroasa de persoane care se vor mpotrivi oricarei miscari reformatoare, oric%t de ra ionala ar fi, daca aceasta
pune restric ie asupra poftei. *i se conduc dupa gust mai degraba dec%t dupa legile sanata ii.
$upa aceasta categorie de oameni, to i cei ce parasesc drumul batatorit al acelui "asa se obisnuieste" si
sus in reforma vor trece drept radicali, indiferent c%t de consecven i sunt.
2entru ca aceste persoane sa nu aiba nici un temei pentru critica, igienistii nu ar trebui sa caute sa vada c%t de
mult se pot deosebi de ceilal i, ci ar trebui sa se apropie c%t mai mult posibil de ei, fara a sacrifica principiul.
"%nd cei care sus in reforma igienei a)ung la e(treme, nu!i de mirare ca mul i care privesc la aceste
persoane ca fiind reprezentan ii principiilor sanata ii resping n ntregime reforma. Aceste e(treme fac de multe
ori mai mult rau ntr!un timp scurt dec%t poate fi remediat ntr!o via a de vie uire corecta, consecventa.
95
To i cei ce se lupta la )ocurile de obste, se supun la tot felul de nfr%nari.
&i ei fac lucrul acesta ca sa capete o cununa, care se poate veste)i5 noi sa facem lucrul acesta pentru o cununa,
care nu se poate veste)i. .0 Corinteni 7*381
:eforma igienei este bazata pe principii largi, este plina de consecin e si nu ar trebui s!o facem sa fie
pu in importanta prin vederi si practici nguste. $ar nimeni nu ar trebui sa permita ca mpotrivirea sau
ridiculizarea sau ca dorin a de a face pe plac altora sau a!i influen a sa!l ntoarca de la principiile adevarate sau
sa!l faca sa le priveasca ntr!un mod usuratic.
"ei care se conduc dupa principiu vor sta neclinti i si hotar% i pentru ceea ce este drept; cu toate acestea, n
orice companie s!ar afla, ei vor manifesta un spirit generos, ca al lui ,ristos, si o adevarata cumpatare.
Stimulente si narcotice
u lua, nu gusta, nu atinge.
&ub titlul de stimulente si narcotice, este clasificata o mare varietate de articole care, folosite ca aliment
sau bautura, irita stomacul, otravesc s%ngele si e(cita nervii. 6olosirea lor este un rau absolut.
'amenii cauta starea euforica a stimulentelor pentru ca, pe moment, rezultatele sunt placute.
nsa e(ista ntotdeauna un revers. 6olosirea stimulentelor nefiresti tinde sa devina de fiecare data e(cesiva si
este un agent activ n producerea degenerarii fizice.
C.NDI$EN/E"E
n aceasta era rapida, cu c%t hrana este mai pu in e(citanta, cu at%t este mai bine.
2rin natura lor, condimentele sunt daunatoare. Mustarul, piperul, mirodeniile, muraturile si altele de acest fel
irita stomacul si fac ca s%ngele sa devina febril si impur.
&tarea de inflamare a stomacului be ivului este adesea data ca e(emplu pentru efectul bauturilor alcoolice.
' stare inflamatorie similara este produsa de folosirea condimentelor iritante.
n scurt timp, hrana obisnuita nu mai satisface apetitul. 'rganismul simte nevoia, dorin a de ceva mai e(citant.
CEAIU" SI CA0EAUA
"eaiul ac ioneaza ca un stimulent si, ntr!o anume masura, produce into(ica ie.
Ac iunea cafelei si a multor altor bauturi obisnuite este similara. 2rimul efect este acela de buna dispozi ie.
ervii stomacului sunt e(cita i; ei transmit creierului irita ia, si acesta, la r%ndul sau, este stimulat sa mareasca
activitatea cardiaca si sa dea o energie de scurta durata ntregului organism.
'boseala este uitata; taria pare sa creasca. +ntelectul este si el stimulat, iar imagina ia este mai vie.
$in pricina acestor rezultate, mul i presupun ca ceaiul sau cafeaua pe care o beau le face un mare bine.
nsa aceasta este o greseala. "eaiul si cafeaua nu hranesc organismul. *fectul lor se produce nainte ca digestia
si asimilarea sa poata avea loc, iar ceea ce pare a fi energie este doar e(citare nervoasa.
"%nd influen a stimulentului a trecut, for a indusa n mod nefiresc dispare, iar rezultatul consta ntr!un grad de
moleseala si slabiciune corespunzator.
6olosirea n continuare a acestor iritan i ai nervilor este urmata de dureri de cap, insomnie, palpita ii
cardiace, indigestie, tremuraturi si multe alte rele; caci ei epuizeaza for ele vitale.
ervii obosi i au nevoie mai degraba de odihna si liniste dec%t de stimulare si suprasolicitare. 'rganismul are
nevoie de timp pentru a!si recupera energia epuizata. "%nd for ele sale sunt silite sa se mobilizeze prin folosirea
stimulentelor, pentru un timp scurt se va realiza mai mult; dar, pe masura ce organismul este slabit prin
folosirea lor constanta, devine din ce n ce mai dificila mobilizarea puterilor sale n masura dorita.
2ornirea de a folosi stimulente devine mai greu de controlat, p%na c%nd voin a este coplesita si pare ca nu mai
e(ista nici o putere care sa se opuna acestei dorin e nefiresti.
&timulentele sunt cerute din ce n ce mai puternic, p%na c%nd organismul nu mai poate reac iona deloc.
.3ICEIU" DE A 0.".SI /U/UN
Tutunul este o otrava nselatoare, lenta, dar e(trem de nociva. n orice forma ar fi folosit, si produce
efectul asupra organismului; este cu at%t mai periculos, caci efectele lui sunt lente si la nceput abia perceptibile.
*l e(cita nervii si apoi i paralizeaza. &labeste si ntuneca creierul.
;neori afecteaza nervii ntr!o masura mai mare dec%t n cazul into(icarii alcoolice.
96
*ste mai perfid ca substan a to(ica, iar efectele sale sunt greu de ndepartat din organism.
6olosirea lui induce o sete dupa bauturi tari si n multe cazuri pune temelia obiceiului de a bea alcool.
6olosirea tutunului este incomoda, costisitoare, necurata, nociva pentru cel care l foloseste si pentru cei
din prea)ma. "ei devota i lui se nt%lnesc pretutindeni. :areori treci prin mul ime fara ca vreun fumator sa nu! i
sufle fumul otravit al respira iei sale n fa a. *ste neplacut si nesanatos sa ram%i ntr!un vagon de tren sau ntr!o
camera n care atmosfera este ncarcata de mirosul greu de bautura si tutun. $esi barba ii continua sa foloseasca
aceste otravuri, ce drept au sa strice aerul pe care al ii sunt nevoi i sa!l respire#
"aci be ivul si cel ce se deda la mbuibare saracesc, si a ipirea te face sa por i zdren e. .Prover-e 39*301
2rintre copii si tineret, folosirea tutunului face un rau nespus de mare. 2racticile nesanatoase ale
genera iilor trecute afecteaza copiii si tineretul de astazi. +ncapacitatea mintala, slabiciunea fizica, tulburarile
nervoase si poftele anormale sunt transmise ca o mostenire de la parin i la copii. &i aceleasi practici, continuate
de copii, sporesc si perpetueaza rezultatele rele. Aceasta este cauza careia i se datoreaza ! si nu doar ntr!o mica
masura ! decaderea fizica, intelectuala si morala, care a devenit un motiv de alarmare at%t de serios.
@aie ii ncep sa foloseasca tutunul de la o v%rsta foarte frageda. 'biceiul astfel format, c%nd corpul si
mintea sunt n mod deosebit susceptibile de a suferi de pe urma efectelor lui, submineaza taria fizica,
piperniceste trupul, inhiba mintea si afecteaza percep ia morala.
$ar ce se poate face pentru a!i nva a pe copii si tineri despre relele unei practici pentru care i au drept
e(emplu pe parin ii, profesorii si pastorii lor# @aie ei abia trecu i de pragul prunciei pot fi vazu i trag%nd din
igara. &i daca cineva le vorbeste despre acest lucru, ei spun5 "&i tata fumeaza". *i arata nspre supraveghetorul
de la scoala de duminica sau nspre pastor si spun5 ";n astfel de barbat fumeaza; ce rau este n a face si eu cum
face el#" Mul i lucratori anga)a i n lupta pentru abstinen a alcoolica au patima tutunului. "e putere pot avea
asemenea persoane pentru a stavili naintarea alcoolismului#
6ac apel catre aceia care marturisesc ca se supun "uv%ntului lui $umnezeu, crez%nd n el5 2ute i sa va
ngadui i ! crestini fiind ! un obicei care va paralizeaza intelectul si va rapeste puterea de a evalua n mod corect
realita ile vesnice# 2ute i fi de acord sa!L )efui i zilnic pe $umnezeu de slu)irea ce + se cuvine si pe semenii
vostri de slu)irea pe care a i putea!o nfaptui n folosul lor si de puterea e(emplului#
A i luat n considera ie responsabilitatea pe care o ave i ca administratori ai lui $umnezeu,
administratori ai mi)loacelor care se afla n m%inile voastre# "%t cheltui i pe tutun din banii $omnului#
6ace i socoteala c%t a i cheltuit astfel n timpul vie ii voastre.
La c%t se ridica suma cheltuita pentru satisfacerea acestei patimi care va ntineaza, n compara ie cu c%t a i dat
pentru usurarea poverii celor saraci si rasp%ndirea *vangheliei#
ici o fiin a omeneasca nu are nevoie de tutun; n schimb, mul imi pier din lipsa mi)loacelor care sunt
mai mult dec%t pierdute prin folosirea acestuia. u i!ai nsusit oare pe nedrept bunurile $omnului#
u te!ai facut oare vinovat de )af mpotriva lui $umnezeu si semenilor tai#
"u sti i -...1 ca voi nu sunte i ai vostri# "aci a i fost cumpara i cu un pre . 2roslavi i deci pe $umnezeu n
trupul si n duhul vostru, care sunt ale lui $umnezeu".0 Corinteni /*07!3<1!
3AU/URI A$E I/.ARE
8inul este bat)ocoritor, bauturile tari sunt galagioase; oricine se mbata cu ele nu este n elept. .Prover-e 3<*01
Ale cui sunt vaietele# Ale cui sunt oftarile# Ale cui sunt nen elegerile# Ale cui sunt pl%ngerile#
Ale cui sunt ranile fara pricina# Ai cui sunt ochii rosi# Ale celor ce nt%rzie la vin, si se duc sa goleasca paharul
cu vin amestecat. u te uita la vin c%nd curge ros si face margaritare n pahar; el aluneca usor, dar pe urma ca
un sarpe musca si n eapa ca un basilic !.Prover-e 39* 37,931
iciodata o m%na omeneasca nu a descris un tablou mai viu al n)osirii si sclaviei victimei bauturii
ame itoare. &ub)ugat, degradat, chiar si c%nd si da seama, treaz, de mizeria sa, nu are nici o putere sa scape din
capcana; el "o va cauta 7 din nou." .vers! 981
u este nevoie de nici un argument pentru a arata efectele rele ale bauturilor alcoolice asupra be ivului.
*pavele abrutizate si cu privirile mpaien)enite, epave ale omenirii ! suflete pentru care a murit ,ristos si pentru
care pl%ng ngeri ! sunt pretutindeni. *i sunt o pata asupra civiliza iei cu care ne m%ndrim.
*i sunt rusinea, blestemul si prime)dia fiecarei ari.
&i cine poate descrie nefericirea, agonia si disperarea care se ascund n caminul be ivului#
3%ndi i!va la so ia, adesea bine educata, sensibila, av%nd cultura si rafinament, legata de cineva pe care bautura
l transforma ntr!un neghiob sau ntr!un demon. 3%ndi i!va la copiii )efui i de comodita ile unui camin, de
97
educa ie si instruire, traind cu frica teribila de acela care ar trebui sa fie m%ndria si protec ia lor, azv%rli i n
lume, purt%nd nsemnul rusinii si adesea blestemul ereditar al setei be ivului.
3%ndi i!va la accidentele nfricosatoare care au loc n fiecare zi din pricina bauturii. 8reun conducator
de tren nu este atent la un semnal sau interpreteaza gresit un ordin. Trenul nu se opreste; se produce o coliziune
si se pierd multe vie i. &au vreun vapor naufragiaza, iar pasagerii si echipa)ul si gasesc morm%ntul n ape. "%nd
se cerceteaza cazul, se descopera ca cineva aflat ntr!un post important era sub influen a alcoolului. 2%na unde
si poate ngadui cineva obiceiul de a bea si sa i se ncredin eze n deplina siguran a vie ile fiin elor omenesti#
&e poate avea ncredere n el numai daca se ab ine total de la bautura.
3AU/URI"E CU C.N INU/ REDUS DE A"C.."
2ersoanele care au mostenit apetitul pentru stimulente nefiresti nu ar trebui sa aiba deloc naintea ochilor
sau la ndem%na vin, bere sau cidru; caci acest lucru ine ispita permanent naintea lor.
"onsider%nd cidrul dulce ca fiind inofensiv, mul i nu!si fac mustrari de constiin a c%nd l cumpara, n orice
cantitate. $ar acesta ram%ne dulce numai pentru pu in timp; apoi ncepe sa fermenteze.
3ustul n epator pe care l capata atunci l face si mai acceptabil pentru cerul gurii multora, iar cel care l
foloseste nu vrea sa admita ca a devenit "tare" sau fermentat.
*ste prime)dioasa pentru sanatate si folosirea cidrului dulce, cum este produs n mod normal.
$aca oamenii ar vedea ceea ce descopera microscopul n legatura cu cidrul pe care!l cumpara, pu ini ar
fi cei care ar mai dori sa!l bea. Adesea, cei care produc cidru pentru pia a nu sunt aten i n privin a starii
fructelor folosite si storc sucul merelor viermanoase si stricate. "ei carora nu le!ar trece prin cap sa foloseasca
n vreun fel merele otravitoare, stricate, vor bea cidrul facut din ele si l vor numi delicatesa; nsa microscopul
arata ca, si atunci c%nd este proaspat stoarsa, aceasta bautura placuta nu este deloc buna de baut.
mbatarea este efectul consumului de vin, bere sau cidru, la fel ca n cazul bauturilor mai tari.
6olosire acestor bauturi trezeste gustul pentru unele mai tari si asa se instaleaza obiceiul de a bea.
"onsumul moderat de alcool este scoala n care se formeaza oamenii pentru o cariera de be iv.
Lucrarea acestor stimulente usor alcoolizate este at%t de insidioasa, nc%t drumul catre be ie este apucat nainte
ca victima sa biruiasca prime)dia.
;nii care nu sunt considera i niciodata ca fiind be i sunt mereu sub influen a bauturilor usor alcoolizate.
*i sunt febrili, cu mintea instabila, neechilibra i. +magin%ndu!se n afara de orice pericol, ei continua mereu si
mereu, p%na c%nd toate barierele sunt dobor%te si fiecare principiu sacrificat. "ele mai puternice hotar%ri sunt
subminate, considera iile cele mai nalte nu sunt suficiente pentru a ine apetitul stricat sub controlul ra iunii.
@iblia nu aproba nicaieri folosirea vinului mbatator. 8inul 7 pe care ,ristos l!a facut din apa la nunta
din "ana era sucul curat din struguri. Acesta este "vinul nou din ciorchine", despre care &criptura spune5
"u!l nimici, caci este o binecuv%ntare n el" .$saia /8*61!
,ristos a fost Acela care, n 8echiul Testament, i!a dat lui +srael avertismentul5
"8inul este bat)ocoritor,bauturile tari sunt galagioase; oricine se mbata cu ele nu este n elept" .Prover-e 3<*01!
*l nu putea face o asemenea bautura. &atana i ispiteste pe oameni sa!si ngaduie lucruri care le vor
ntuneca ra iunea si le vor amor i n elegerea spirituala, dar ,ristos ne nva a sa aducem natura inferioara n
starea de supunere. *l nu pune niciodata naintea oamenilor ceea ce ar putea fi o ispita.
ntreaga &a via a a constituit un e(emplu de tagaduire de sine. 2entru a nfr%nge puterea apetitului a
postit patruzeci de zile n pustie, suport%nd n locul nostru testul cel mai sever pe care!l poate ndura natura
umana. ,ristos a fost Acela care a poruncit ca +oan @otezatorul sa nu bea nici vin, nici bautura tare.
Tot *l a cerut o abstinen a similara de la so ia lui Manoah. ,ristos nu &i!a contrazis propria nva atura.
8inul nefermentat pe care l!a facut pentru nuntasi era o bautura hranitoare si nvioratoare.
Acesta este vinul care a fost folosit de M%ntuitorul nostru si de ucenicii &ai la prima "ina -mpartasanie1.
*ste vinul care ar trebui ntotdeauna folosit la masa mpartasaniei, ca simbol al s%ngelui M%ntuitorului.
&erviciul sacru al "inei este destinat sa nvioreze sufletul si sa fie datator de via a.
imic nu trebuie sa fie adus n el care ar putea slu)i raului.
n lumina a ceea ce nva a &criptura, firea si ra iunea despre bauturile ame itoare, cum se poate apuca un
crestin de cultivarea hameiului pentru a fabrica bere sau de produc ia de cidru sau vin pentru pia a#
$aca iubeste pe aproapele sau ca pe sine nsusi, cum poate a)uta la plasarea n calea lui a ceea ce va fi
o cursa pentru el# Adesea, necumpatarea n consumul de alcool ncepe n camin. 2rin folosirea unor alimente
grele, nesanatoase, organele digestive sunt slabite si se creeaza o dorin a pentru hrana nca si mai a % atoare.
98
Astfel, apetitul este educat sa r%vneasca nencetat ceva si mai puternic.
"ererea de stimu!lente devine mai frecventa si mai greu de respins. 'rganismul este otravit ntr!o masura mai
mica sau mai mare si, cu c%t este mai slabit, cu at%t creste mai mult dorin a fa a de aceste lucruri.
;n pas facut ntr!o direc ie gresita pregateste calea pentru un altul.
Mul i care nu se fac vinova i ca au pus la masa lor vin sau tarie de orice fel si vor ncarca mesele cu m%ncare
care genereaza o sete at%t de mare pentru bauturi tari, nc%t le este aproape imposibil sa reziste ispitei.
'biceiurile gresite n m%ncare si bautura distrug sanatatea si pregatesc calea pentru be ie.
$aca ar putea fi sadite principiile n ce priveste ab inerea de la alcool n tineretul care formeaza si
modeleaza societatea, cur%nd s!ar face prea pu in sim ita nevoia unor campanii n favoarea abstinen ei.
2arin ii sa nceapa o campanie mpotriva alcoolismului chiar n caminul lor, const%nd n instruirea copiilor lor
nca de mici conform principiilor corecte, si pot spera ca vor avea succes.
Mamele au de facut lucrarea de a!si a)uta copiii sa!si formeze obiceiuri bune si gusturi curate.
*duca i apetitul; nva a i!i pe copii sa refuze cu dezgust stimulentele. "reste i!va copiii asa nc%t sa aiba
rezisten a morala pentru a se mpotrivi raului care i ncon)oara. nva a i!i ca nu trebuie sa se lase ademeni i de
al ii, ca nu trebuie sa cedeze naintea influen elor puternice, ci sa!i influen eze ei pe al ii n bine.
&e fac eforturi mari pentru eradicarea patimii be iei; dar multe eforturi nu sunt direc ionate bine.
&us inatorii abstinen ei ar trebui sa fie constientiza i de relele care rezulta din folosirea alimentelor
nehranitoare, a condimentelor, ceaiului si cafelei.
;ram succes ntru $umnezeu tuturor lucratorilor n favoarea abstinen ei; nsa i invitam sa priveasca profund n
cauza raului cu care se razboiesc si sa se asigure ca sunt consecven i n reforma.
Trebuie amintit nencetat poporului faptul ca echilibrul perfect dintre puterile intelectuale si morale
depinde, ntr!o mare masura, de bunastarea sistemului fizic.
Toate narcoticele si stimulentele nefiresti, care slabesc si degradeaza organismul, au tendin a de a scadea nivelul
moral si intelectual.
2atima be iei sta la temelia stricaciunii morale a lumii. 2rin ngaduirea unui apetit pervertit, omul si pierde
puterea de a se mpotrivi ispitei.
:eformatorii n ce priveste abstinen a de la consumul bauturilor alcoolice au o lucrare de facut, aceea de
a educa poporul n aceasta direc ie. nva a i!i pe oameni ca sanatatea, caracterul si chiar via a sunt prime)duite
prin folosirea stimulentelor, care produc prin e(citare o activitate spasmodica, nefireasca a energiilor secatuite.
n ce priveste ceaiul, cafeaua, tutunul si bauturile alcoolice, singura cale sigura este aceea de a nu lua,
a nu gusta, a nu atinge. Ac iunea ceaiului, cafelei si a altor bauturi similare este ndreptata n aceeasi direc ie cu
cea a alcoolului si tutunului si n unele cazuri este la fel de greu de renun at la acest obicei ca n cazul be ivului
caruia i este greu sa se lase de bauturile ame itoare.
"ei care ncearca sa renun e la aceste stimulente vor avea un timp sim am%ntul unei pierderi si vor suferi
fara ele. nsa, prin perseveren a, vor birui acea pofta puternica si vor nceta sa le mai simta lipsa.
&!ar putea ca organismul sa aiba nevoie de ceva timp pentru a se reface de pe urma abuzului la care a fost
supus; dar da i!i o sansa si si va recapata for ele, fac%ndu!si lucrarea bine si cu spor.
Traficul de alcool si prohi-i ia
8ai celui care da de baut aproapelui sau si l mbata.
8ai de cel care si construieste casa cu nedreptate si camerele de sus cu nelegiuire; -...1 care zice5
<mi voi construi o casa mare si camerele de sus ncapatoare< si!i face ferestre multe, o captuseste cu cedru si o
vopseste cu rosu aprins. 8ei mpara i tu pentru ca te iei la ntrecere 7 cu cedrul# -...1 $ar tu n!ai ochi si inima
dec%t pentru pofta ta si ca sa versi s%nge nevinovat si sa ntrebuin ezi asuprire si violen a ca sa i!o mplinesti."
-traducere literala din Jing Kames1 .$eremia 33*5*391!
"UCRAREA V4N5A/.RU"UI DE 3AU/URI A"C.."ICE
Acest te(t din &criptura descrie lucrarea celor care produc si v%nd bauturi mbatatoare. Afacerea lor
nseamna )af. 2entru banii pe care i primesc, ei nu ofera nimic de pe urma caruia se poate c%stiga ceva.
6iecare dolar pe care l adauga la c%stigul lor a adus un blestem asupra celui care l!a cheltuit.
$umnezeu &i!a revarsat cu m%na libera binecuv%ntarile asupra oamenilor. $aca darurile &ale ar fi
folosite cu n elepciune, c%t de pu in ar cunoaste lumea saracia si nenorocirea9 Ticalosia oamenilor face ca
binecuv%ntarile &ale sa se preschimbe ntr!un blestem. 2rin foamea de c%stig si pofta patimasa, cerealele si
fructele, ce au fost date pentru alimenta ia noastra, sunt schimbate n otravuri care aduc nenorocire si ruina.
99
n fiecare an sunt consumate milioane si milioane de galoane 7 de bauturi ame itoare.
Milioane si milioane de dolari sunt cheltui i pentru a cumpara nenorocire, saracie, boala, degradare, lascivitate,
crima si moarte. $e dragul c%stigului, v%nzatorul de bautura ofera victimelor sale ceea ce corupe si distruge
mintea si trupul. *l aduce saracia si nenorocirea asupra familiei be ivului.
"%nd victima lui este moarta, stoarcerea de bani nu nceteaza.
*l o )efuieste pe vaduva si i face pe copii sa cerseasca. u ezita sa lipseasca familia nevoiasa chiar de cele
trebuincioase traiului, pentru a achita creditul pentru bautura acordat so ului si tatalui.
2l%nsul copiilor care sufera si lacrimile mamei chinuite nu reusesc dec%t sa!l enerveze.
&i ce!l priveste pe el daca acesti bie i suferinzi sunt lihni i de foame#
"e!l priveste pe el daca si ei sunt adusi la ruina si degradare#
*l se mboga este de pe urma venitului mizer al celor pe care i duce la pierzare.
"asele de prostitu ie, b%rlogurile viciului, tribunalele, nchisorile, azilurile pentru saraci, azilurile de
nebuni, spitalele, toate sunt pline ntr!o mare masura din cauza lucrarii v%nzatorului de alcool.
Asemenea @abilonului misterios al Apocalipsei, el face comer cu "sclavi si cu sufletele oamenilor".
n spatele v%nzatorului de alcool sta puternicul nimicitor al sufletelor si este folosita fiecare viclenie pe care o
poate nascoci pam%ntul sau iadul pentru a atrage fiin ele omenesti sub puterea sa.
"apcanele sale sunt asezate la oras si la ara, n trenuri, pe marile vapoare, acolo unde se ncheie afaceri,
n budoarele placerii, n dispensarul medical si chiar n biserica, pe masa &fintei "ine.
imic nu ram%ne nefacut pentru a st%rni si nutri dorin a dupa bauturi ame itoare. Aproape la fiecare col
se nal a o c%rciuma, cu luminile ei stralucitoare, cu urarea de bun venit si voiosia ei, invit%ndu!l pe muncitor,
pe cel tr%ndav si bogat si pe tinerii ncrezatori.
La bufetele particulare si n sta iuni de odihna mondene, doamnele sunt servite cu bauturi la moda, care
poarta vreun nume atragator ! de fapt, bauturi ame itoare.
2entru cei bolnavi si epuiza i, e(ista mult tr%mbi atele "bitters", const%nd n cea mai mare masura din alcool.
2entru a naste pofta pentru alcool la copiii mici, el este introdus n produsele de cofetarie.
Aceste produse sunt v%ndute n magazine. +ar prin darul care consta n aceste bomboane, v%nzatorul de bautura
i ademeneste pe copii n elementul sau.
4i dupa zi, luna dupa luna, an dupa an, lucrarea aceasta continua.
Ta ii, so ii si fra ii, spri)inul, nade)dea si m%ndria na iunii, intra cu consecven a n b%rlogul de ho i al
comerciantului de bauturi spirtoase, pentru ca mai apoi sa fie trimisi napoi, nenoroci i si ruina i.
&i mai teribil nca, blestemul loveste chiar n inima caminului. Tot mai multe femei si formeaza
obiceiul de a bea alcool. n multe gospodarii, copiii mici, chiar si cei afla i n nevinova ia si nea)utorarea
prunciei, sunt n prime)die n fiecare zi din pricina negli)en ei, brutalita ii si ticalosiei mamelor be ive.
6ii si fiice cresc n umbra acestui teribil rau.
"e perspectiva sa fie pentru viitorul lor, daca nu aceea de a se scufunda si mai mult dec%t parin ii lor#
$in arile asa!numite crestine, blestemul este purtat n teritoriile idolatre. @ie ii salbatici nestiutori sunt
nva a i sa foloseasca alcoolul. "hiar si printre pag%ni, oameni inteligen i l recunosc ca fiind o otrava mortala si
protesteaza mpotriva lui; nsa, n zadar au cautat ei sa!si prote)eze arile de ravagiile produse de acesta.
Tutunul, bautura si opiul sunt aduse cu for a de popoarele civilizate n na iunile pag%ne.
2atimile nestap%nite ale salbaticilor, stimulate de bautura, i t%rasc ntr!o degradare nemaicunoscuta p%na atunci,
iar a trimite misionari catre aceste inuturi devine o ac iune aproape lipsita de orice speran a.
2rin contactul pe care l!au stabilit cu popoare care ar fi trebuit sa li!L prezinte pe $umnezeu, pag%nii
sunt condusi sa fie stap%ni i de vicii care se dovedesc a fi spre distrugerea unor triburi si rase ntregi.
+ar n locurile ntunecate ale pam%ntului, oamenii din na iunile civilizate sunt ur% i din aceasta pricina.
RESP.NSA3I"I/A/EA 3ISERICII
+nteresul pentru bautura este o putere n lume. Are de partea sa taria nsumata a banilor, obiceiului si a
apetitului. 2uterea lui se face sim ita chiar si n biserica. 'ameni ai caror bani provin direct sau indirect din
comer ul cu bauturi alcoolice sunt membri ai bisericilor, "cu o inuta corecta, normala".
Mul i dintre ei dau cu m%na larga pentru opere de bine!facere. "ontribu iile lor banesti a)uta la
spri)inirea ac iunilor ntreprinse de biserica si la sus inerea lucratorilor ei. *i inspira considera ia aratata fa a de
puterea banilor. @isericile care accepta asemenea membri sus in practic comer ul cu bauturi alcoolice.
2rea ades se nt%mpla ca pastorul sa nu aiba cura)ul sa se ridice pentru ceea ce este drept. *l nu face cunoscut
100
poporului pe care!l pastoreste ce a spus $umnezeu n legatura cu lucrarea v%nzatorului de bauturi alcoolice.
A vorbi deschis ar nsemna )ignirea adunarii sale, sacrificarea popularita ii sale, pierderea salariului sau.
nsa deasupra tribunalului bisericii se afla tribunalul lui $umnezeu. *l, care a spus primului criminal5
"3lasul s%nge!lui fratelui tau striga din pam%nt la Mine" -3eneza A,/C1, nu va accepta la altarul &au darurile
comerciantului de bauturi spirtoase. M%nia &a se aprinde mpotriva celor care ncearca sa!si acopere vina cu
vesm%ntul liberalismului. @anii lor sunt m%n)i i de s%nge. @lestemul este asupra acestor bani.
+zbaveste pe cei t%r% i la moarte, si scapa pe cei ce sunt aproape sa fie )unghia i.
$aca zici5 "Ah9 n!am stiut9"... "rezi ca nu vede "el ce c%ntareste inimile si "el ce vegheaza asupra sufletului
tau# &i nu va rasplati *l fiecaruia dupa faptele lui# .Prover-e 35*00!031
"e!Mi trebuie Mie mul imea )ertfelor voastre, zice $omnul -...1.
"%nd veni i sa va nfa isa i naintea Mea, cine va cere astfel de lucruri, ca sa!Mi spurca i cur ile#
u mai aduce i daruri de m%ncare nefolositoare -...1 "%nd va ntinde i m%inile, mi ntorc ochii de la voi;
si oric%t de mult v!a i ruga, n!ascult5 caci m%inile va sunt pline de s%nge9 .$saia 0*00,081
@e ivul este capabil de lucruri mai bune. *l a fost nzestrat cu talente prin care sa!L onoreze pe
$umnezeu si sa binecuv%nteze lumea; dar semenii lui au ntins o capcana pentru sufletul sau si au prosperat de
pe urma degradarii sale. *i au trait n lu(, n timp ce bietele victime pe care le!au )efuit au vie uit n saracie si
nenorocire. nsa $umnezeu va cere rasplata pentru acest lucru din m%na celui care l!a a)utat pe be iv sa se
grabeasca nspre ruina. *l, care domneste n ceruri, nu a pierdut din vedere cauza primara si nici efectul final al
be iei. *l, care are gri)a de vrabie si da un vesm%nt ierbii de pe c%mp, nu va trece pe l%nga aceia care au fost
crea i dupa propriul &au chip, rascumpara i cu propriul &au s%nge; nu va trece fara sa ia aminte la strigatele lor.
$umnezeu vede toata aceasta ticalosie care perpetueaza crima si mizeria.
Lumea si biserica pot gasi cu cale sa!l aprobe pe omul care a facut avere, degrad%nd sufletul omenesc.
*i pot z%mbi aceluia prin care oamenii sunt condusi pas cu pas, )os, pe cararea rusinii si degradarii.
$ar $umnezeu ia nota de toate acestea si face )udecata cu dreptate. 8%nzatorul de bauturi alcoolice
poate fi numit de lume un bun om de afaceri; nsa $omnul spune5 "8ai lui".
*l va fi acuzat de deznade)dea, mizeria si suferin a aduse n lume prin comer ul cu alcool.
*l nu va putea da nici un raspuns n legatura cu lipsurile si nenorocirea mamelor si copiilor care au
suferit de pe urma lipsei de hrana, mbracaminte si adapost si care si!au ngropat orice nade)de si bucurie.
*l va trebui sa raspunda pentru sufletele pe care le!a trimis n vesnicie nepregatite.
&i aceia care l sus in pe v%nzatorul de bauturi alcoolice n lucrarea sa mpart vina cu el.
Lor, $umnezeu le spune5 "M%inile voastre sunt pline de s%nge".
"E'I DE AU/.RI5ARE
Autorizarea comer ului cu alcool este spri)inita de mul i ca fiind utila pentru restr%ngerea raului
reprezentat de alcoolism. $ar autorizarea traficului comercial l plaseaza sub protec ia legii.
3uvernul i recunoaste legal e(isten a si ncura)eaza astfel raul pe care declara ca l ngradeste.
&ub protec ia legilor de autorizare, iau fiin a n toata ara distileriile, fabricile de vin si cele de bere, iar
v%nzatorul de bauturi alcoolice si desfasoara lucrarea chiar la usile noastre.
Adesea i se interzice sa v%nda bautura unui om beat sau despre care se stie ca este un be iv notoriu;
dar lucrarea de a face be ivi n r%ndurile tineretului merge nainte fara oprire.
nsasi via a comer ului cu alcool depinde de crearea poftei de bautura la tineri.
Tineretul este condus pas cu pas, p%na c%nd obiceiul de a bea este instalat si este creata o sete care trebuie
satisfacuta cu orice pre . Ar fi mai pu in daunator sa i se dea de baut be ivului recunoscut ca atare ! a carui ruina
este n cele mai multe cazuri un lucru de)a hotar%t ! dec%t sa se accepte ca floarea tineretului nostru sa fie
ademenita la distrugere prin acest obicei ngrozitor.
2rin autorizarea traficului de alcool, ispita este pusa necurmat naintea celor care ncearca sa se schimbe.
Au fost fondate institu ii acolo unde victimele alcoolismului pot fi a)utate sa!si biruie pofta.
Aceasta este o lucrare nobila; dar at%ta vreme c%t v%nzarea de bautura este sub protec ia legii, alcoolul primeste
pu ine beneficii de pe urma institu iilor de dezinto(icare. *i nu pot ram%ne mereu acolo.
Trebuie sa!si reia locul n societate. 2ofta de bauturi ame itoare, chiar daca este atenuata, nu este cu desav%rsire
nimicita; iar c%nd ispita i asalteaza la orice pas ! cum se nt%mpla !, ei cad ca o prada usoara.
;n om care are un animal rau si care, cunosc%ndu!i naravul, l lasa n liberate este considerat vinovat,
101
dupa legile arii, pentru raul pe care l!ar putea face animalul.
n legile date lui +srael, $omnul a lasat ca, atunci c%nd animalul stiut ca fiind naravas provoca moartea unei
fiin e omenesti, proprietarul sa plateasca cu via a lui pentru negli)en a sau rautatea sa.
$upa acelasi principiu, guvernul care l autorizeaza pe v%nzatorul de alcool ar trebui sa fie considerat
raspunzator de rezultatele comer ului practicat de acesta.
&i daca a lasa n libertate un animal rau este un delict vrednic de pedeapsa cu moartea, cu c%t mai mare
este crima de a autoriza lucrarea v%nzatorului de bauturi alcoolice9
Licen ele sunt eliberate pe motivul ca producatorii aduc un venit tezaurului de stat.
$ar ce este acest venit n compara ie cu cheltuielile enorme suportate pentru criminalii, nebunii si saracii care
sunt rodul traficului cu alcool9 ;n om aflat sub influen a alcoolului comite o crima; este adus la )udecata; iar cei
care au legalizat traficul sunt nevoi i sa se ocupe de rezultatul propriei lor lucrari.
*i au autorizat v%nzarea unei dusti care face ca un om sanatos sa nnebuneasca; iar acum este nevoie ca
sa!l trimita pe acest om la nchisoare sau la sp%nzuratoare, n timp ce, adesea, so ia si copiii lui sunt lasa i fara
spri)in, pentru a ram%ne n gri)a comunita ii n care traiesc.
Lu%nd n calcul numai aspectul financiar al problemei, ce nebunie este sa ngadui o asemenea afacere9
&i ce venit ar putea compensa pierderea ra iunii unui om, stergerea si deformarea chipului lui $umnezeu n om,
ruina copiilor a)unsi n pragul saraciei si degradarii, care vor transmite copiilor lor tendin ele rele ale ta ilor lor
be ivi#
PR.6I3I IA
'mul care si!a format obiceiul de a folosi bauturi ame itoare este ntr!o situa ie disperata.
"reierul sau este mbolnavit, puterea voin ei i este slabita. +ar daca vorbim despre puterea de stap%nire,
apetitul lui este scapat de sub control. u se poate discuta cu el n mod ra ional si nici nu poate fi convins sa se
tagaduiasca pe sine. Atras n b%rlogurile viciului, cineva care a luat hotar%rea sa renun e la baut este ademenit sa
puna iarasi m%na pe pahar si, cu prima nghi itura din bautura ame itoare, orice hotar%re buna este calcata n
picioare, orice urma de voin a este nimicita. ' sorbitura din licoarea nnebunitoare si orice g%nd legat de
rezultatele acestui pas a disparut. &o ia, sf%siata de durere, este uitata.
Tatalui pervertit nu!i mai pasa de copiii sai, care sunt nfometa i si dezbraca i.
Legaliz%nd traficul cu alcool, legea si da consim am%ntul pentru aceasta prabusire a sufletului si refuza
stoparea comer ului care umple lumea de rele.
Trebuie ca acest lucru sa continue mereu# 8or fi ntotdeauna sufletele nevoite sa se lupte pentru
biruin a, av%nd usa ispitei deschisa larg naintea lor#
Trebuie sa ram%na blestemul alcoolismului pentru totdeauna ca o pata asupra lumii civilizate#
Trebuie sa continue sa spulbere n fiecare an, ca un foc nesa ios, mii si mii de camine fericite# "%nd un vas
esueaza n apropiere de arm, oamenii nu privesc cu m%inile n s%n. *i si risca vie ile, ncerc%nd sa!i salveze
pe naufragia i dintr!un morm%nt de ape. "u c%t mai mult este necesar efortul de a!i salva de soarta be ivului9
u doar be ivul si familia sa sunt pusi n prime)die de catre lucrarea v%nzatorului de bauturi spirtoase
si nici povara banilor cheltui i nu reprezinta raul principal pe care traficul cu alcool l aduce asupra comunita ii.
oi to i suntem n legatura unii cu al ii n esatura rasei umane. :aul care loveste oricare parte a marii fra ieta i
umane aduce prime)dia pentru to i.
Mul i dintre cei care, din pricina iubirii de c%stiguri sau de trai tihnit, n!au vrut sa aiba de!a face cu
ac iunea de interzicere a traficului cu alcool au descoperit ! prea t%rziu ! ca traficul a avut de!a face cu ei. *l i!a
vazut pe propriii sai copii abrutiza i si ruina i. elegiuirea abunda. 2roprietatea particulara este amenin ata.
8ia a este nesigura. Accidentele pe mare si pe uscat se nmul esc. @olile care se dezvolta n vizuini ale
murdariei si nenorocirii si croiesc calea catre caminele lu(oase ale domnilor. 8iciile nutrite de copiii
destrabalarii si crimei i infecteaza pe fiii si fiicele familiilor rafinate si cultivate.
u e(ista vreun om ale carui interese sa nu fie prime)duite de traficul cu alcool. u e(ista nici un om
care nu ar trebui sa se ridice pentru a!l nimici, pentru propria lui siguran a.
Mai presus de orice alte locuri care au de!a face numai cu interese laice, salile legislative si cur ile de
)usti ie ar trebui sa fie eliberate de blestemul patimii bauturii. 3uvernatorii, senatorii, membrii "amerei
:eprezentan ilor, )udecatorii, oamenii care adopta si vegheaza la corecta aplicare a legilor unei ari, oamenii
care in n m%inile lor vie ile, bunul nume si averile semenilor lor ar trebui sa fie persoane care sa nu consume
deloc bauturi alcoolice. umai n felul acesta min ile lor pot fi limpezi pentru a discerne ntre bine si rau.
102
umai n felul acesta pot avea niste principii nestramutate si n elepciunea de a face dreptate si de a
arata clemen a. $ar cum stau de fapt lucrurile# "% i oameni dintre acestia au min ile ntunecate, discernam%ntul
de a distinge binele si raul ! confuz, din cauza bauturilor tari9 "%t de multe legi opresive sunt adoptate si c%t de
multe persoane nevinovate sunt condamnate la moarte din pricina nedrepta ii legiuitorilor bautori, a martorilor,
)ura ilor, avoca ilor si chiar )udecatorilor9 Mul i sunt "tari c%nd este vorba de baut vin si vite)i c%nd este vorba
de amestecat bauturi tari", "care numesc raul bine si binele rau", "care ndrepta esc pe cel vinovat pentru mita si
iau drepturile celor nevinova i9" $espre acestia, $umnezeu spune5
8ai de cei tari c%nd este vorba de baut vin, si vite)i c%nd este vorba de amestecat bauturi tari;
$e aceea, cum mistuie o limba de foc miristea, si cum arde flacara iarba uscata, tot asa5 ca putregaiul le va fi
radacina lor, si floarea li se va risipi n v%nt ca ar%na, caci au nesocotit Legea $omnului ostirilor, si au
dispre uit cuv%ntul &f%ntului lui +srael. .$saia 8*33!351
'noarea lui $umnezeu, stabilitatea na iunii, bunastarea comunita ii, a caminului si a individului cer sa
se faca orice efort pentru constientizarea poporului fa a de raul provocat de alcoolism.
"ur%nd vom vedea rezultatul acestui rau ngrozitor asa cum nu!l vedem acum. "ine va depune un efort hotar%t
pentru a opri lucrarea de distrugere# $eocamdata, lupta abia a nceput. &a se formeze o armata care sa opreasca
v%nzarea bauturilor cu efect ame itor, care i face pe oameni sa nnebuneasca. 2ericolul reprezentat de traficul
cu alcool sa fie aratat cu claritate si sa fie creat un sim am%nt general n ini!mile tuturor, care sa ceara
interzicerea lui. 'amenilor nnebuni i de bautura sa li se dea o ocazie sa scape din robia ei.
3lasul na iunii sa ceara legiuitorilor ei sa puna capat acestui trafic infam.
$aca evi i sa!i salvezi pe cei t%r% i la moarte si pe cei ce sunt aproape sa fie n)unghia i. $aca zici5
"Ah, n!am stiut9"... "rezi ca nu vede "el ce c%ntareste inimile si "el ce vegheaza asupra sufletului tau#
.Prover-e 35*00!031 &i ce vei zice c%nd te va pedepsi# .$eremia 09*301
Cap. * - Camiul
8ia a este o scoala a pregatirii, din care parin ii si copiii trebuie sa promoveze pentru a urma cursurile
scolii superioare, n locurile pregatite de $umnezeu.
%ucrarea n camin
u e(ista un c%mp misionar mai important dec%t acela ncredin at ta ilor si mamelor.
&a!i nve i cu staruin a pe copiii tai" poruncile $omnului.
:efacerea si nal area oamenilor ncep n camin. Lucrarea parin ilor este temelia tuturor celorlalte.
&ocietatea este compusa din familii, si ea este ceea ce o fac sa fie capii familiilor.
$in inima "ies izvoarele vie ii" .Prover-e 5*391; iar inima comunita ii, a bisericii si a na iunii este familia.
@unastarea societa ii, succesul bisericii, prosperitatea na iunii depind de influen ele caminului.
+mportan a si ocaziile vie ii de camin sunt ilustrate n via a lui +sus. *l, care a venit din cer sa ne fie
e(emplu si nva ator, a petrecut treizeci de ani ca membru al familiei din azaret.
n legatura cu acesti ani, raportul biblic este foarte sumar. ici o minune nemaivazuta nu a atras aten ia
mul imii. 'amenii nu!l urmau n numar mare si nici nu ascultau cuvintele &ale.
&i totusi, n acesti ani, *l si mplinea misiunea divina. *l a trait ca unul dintre noi, particip%nd la via a
familiala, fiind supus disciplinei ei, ndeplinindu!&i sarcinile si purt%nd poverile ei.
La adapostul gri)ii unui camin umil, particip%nd la tot ce este partea noastra n via a, *l "crestea n n elepciune,
n statura si era tot mai placut naintea lui $umnezeu si fa a de oameni" .%uca 3*831!
n to i acesti ani de via a retrasa, e(isten a &a a curs n r%uri de compasiune si a)utorare.
Altruismul, rabdarea &a neostoita, cura)ul si credinciosia &a, mpotrivirea naintea ispitei, pacea necurmata si
voiosia &a linistita erau o inspira ie continua. *l a adus o atmosfera curata, delicata, n camin, iar via a &a era
asemenea aluatului, lucr%nd printre membrii societa ii. imeni nu a spus ca facuse vreun miracol; cu toate
acestea, puterea ! aceea a iubirii vindecatoare, datatoare de via a ! curgea dinspre *l catre cei ispiti i, bolnavi
si deznada)dui i. ntr!un mod discret, nca din copilaria &a, *l a slu)it altora si, din aceasta pricina, c%nd &i!a
nceput lucrarea publica, mul i L!au ascultat cu bucurie.
2rimii ani din via a M%ntuitorului sunt mai mult dec%t un e(emplu pentru tineret. *i constituie o lec ie
si ar trebui sa fie o ncura)are pentru fiecare parinte. "ercul familial si ndatoririle fa a de cei din vecinatate
constituie primul c%mp de concentrare a eforturilor acelora care doresc sa lucreze pentru ridicarea semenilor lor.
103
u e(ista un c%mp misionar mai important n care sa fie nevoie de efort ca acela ncredin at
ntemeietorilor si pazitorilor caminelor. n nici o lucrare ncredin ata fiin elor omenesti nu sunt implicate
rezultate mai mari sau cu consecin e mai importante dec%t n cazul lucrarii ta ilor si mamelor.
8iitorul societa ii trebuie sa fie hotar%t de tineretul si copiii de astazi, iar ceea ce vor fi acesti tineri si
acesti copii depinde de camin. Lipsei pregatirii corecte din camin i se poate atribui cea mai mare parte a bolilor,
mizeriei si crimelor cu care este blestemata omenirea.
$aca via a de camin ar fi curata si deschisa, daca copiii care au iesit de sub gri)a ei ar fi pregati i sa nfrunte
raspunderile si prime)diile vie ii, ce schimbare s!ar vedea n lume9
&e fac eforturi mari, se cheltuiesc bani, timp si munca aproape fara limita n cadrul programelor si
institu iilor pentru readaptarea victimelor obiceiurilor rele.
&i chiar aceste eforturi sunt nepotrivite pentru nt%mpinarea acestei mari nevoi.
"u toate acestea, c%t de redus este rezultatul9 "%t de pu ini sunt cei recupera i suta la suta9
Mul imi de oameni t%n)esc dupa o via a mai buna, nsa le lipseste cura)ul si hotar%rea de a se rupe de
puterea obiceiului. *i se trag napoi dinaintea efortului, luptei si sacrificiului cerut, iar vie ile lor sunt distruse
si ruinate. Astfel, chiar si oameni cu min i dintre cele mai stralucite, oameni cu aspira ii nalte si puteri nobile,
oameni altminteri potrivi i din fire si prin educa ie sa ocupe pozi ii de ncredere si raspundere, sunt degrada i
si pierdu i pentru via a aceasta si pentru via a care va veni.
2entru aceia care si reformeaza vie ile, c%t de amara este lupta de a!si rec%stiga barba ia9 &i n tot restul
vie ii, ntr!o constitu ie ruinata, o voin a sovaielnica, un intelect redus si o putere slabita a sufletului, mul i culeg
recolta raului pe care l!au semanat. "u c%t mai mult s!ar putea realiza daca s!ar trata raul de la nceput9
Aceasta lucrare le revine ntr!o mare masura parin ilor.
n eforturile depuse n scopul de a stavili naintarea alcoolismului si a altor rele care rod ca un cancer n corpul
social, daca s!ar da mai multa aten ie instruirii parin ilor n ce priveste modul n care sa formeze obiceiurile si
caracterul copiilor lor, binele care ar rezulta ar fi nsutit.
*i pot face dintr!un obicei, care este o for a at%t de ngrozitoare pentru rau, o for a pentru bine.
*i au de!a face cu r%ul chiar de acolo de unde izvoraste si depinde de ei ca acesta sa curga n matca potrivita.
2arin ii pot pune pentru copiii lor temelia pentru o via a sanatoasa, fericita.
*i i pot trimite din caminele lor cu rezisten a morala cu care sa se poata mpotrivi ispitei si cu tarie si cura)
pentru a lupta cu succes cu problemele vie ii.
*i le pot inspira scopul si pot dezvolta n ei puterea de a face ca vie ile lor sa fie spre onoarea lui
$umnezeu si spre binecuv%ntarea lumii.
2ot face carari drepte pentru picioarele lor, fie vreme buna, fie vreme rea, catre lucrurile slavite de sus.
Misiunea caminului se ntinde mai departe de membrii lui. "aminul crestin trebuie sa constituie o pilda
spre nva atura, care sa ilustreze perfec iunea stralucita a adevaratelor principii ale vie ii.
' asemenea ilustra ie va fi o putere pentru bine n lume. +nfluen a unui adevarat camin asupra inimilor si
vie ilor omenesti este mai puternica dec%t orice predica. "%nd tineretul se desprinde dintr!un astfel de camin,
lec iile pe care le!au nva at sunt mpartasite si altora. 2rincipii de via a cu mult mai nobile sunt introduse si n
alte familii, iar n comunitate lucreaza o influen a nal atoare.
&unt mul i cei pentru care am putea face n asa fel, nc%t caminele noastre sa fie o binecuv%ntare.
Momentele noastre de destindere sociala nu ar trebui sa fie guvernate de prescrip iile de obicei lumesc,
ci de $uhul lui ,ristos si de nva atura din "uv%ntul &au. +sraeli ii i includeau n toate sarbatorile lor pe cei
saraci, pe strain si pe levit, care era at%t a)utorul preotului n &anctuar, c%t si nva ator si misionar religios.
Acestia erau privi i ca oaspe i ai poporului, carora sa le ofere ospitalitatea n toate ocaziile de bucurie
sociala si religioasa si care sa fie ngri)i i cu tandre e n caz de boala sau de nevoie.
Asemenea persoane ar trebui sa fie binevenite n caminele noastre. "%t de mult ar nsemna o asemenea
ospitalitate pentru infirmiera misionara sau pentru nva ator, pentru mama muncitoare mpovarata de gri)i sau
pentru cei slabi si n v%rsta, deseori lipsi i de camin si lupt%ndu!se cu saracia si multe descura)ari.
""%nd dai un pr%nz sau o cina, sa nu chemi pe prietenii tai, nici pe fra ii tai, nici pe neamurile tale, nici
pe vecinii boga i", spune ,ristos, "ca nu cumva sa te cheme si ei, la r%ndul lor, pe tine si sa iei astfel o rasplata
pentru ce ai facut. "i, c%nd dai o masa, cheama pe saraci, pe schilozi, pe schiopi, pe orbi. &i va fi ferice de tine,
pentru ca ei n!au cu ce sa! i rasplateasca; dar i se va rasplati la nvierea celor neprihani i" .%uca 05*03,051!
Acestia sunt oaspe i a caror primire nu te va mpovara mult. u vei fi nevoit sa pregatesti un "tratament"
104
sofisticat sau costisitor pentru ei. u va trebui sa faci nici un efort pentru "a iesi bine".
"aldura unei nt%mpinari pline de amabilitate, un loc n fa a caminului tau, un scaun la masa ta, privilegiul
partasiei la binecuv%ntarea orei de rugaciune ar fi pentru mul i dintre acestia ca o sclipire venita din ceruri.
Afec iunea noastra trebuie sa depaseasca grani ele eului si ale cercului reprezentat de zidurile caminului.
*(ista ocazii pre ioase pentru aceia care vor dori sa faca din caminele lor o binecuv%ntare pentru al ii.
+nfluen a sociala este o putere minunata. ' putem folosi, daca dorim, ca un mi)loc de a!i a)uta pe cei din )urul
nostru. "aminele noastre ar trebui sa fie un loc de refugiu pentru tineretul asaltat de ispite. &unt mul i aceia care
stau la rascruce de drumuri. 6iecare influen a, fiecare impresie duce la luarea hotar%rii care va modela at%t
destinul acestei vie i, c%t si pe cel viitor. :aul i curteaza.
Lucrurile la care recurge acesta sunt facute stralucitoare si atragatoare. *le mbie pe fiecare oaspete.
2retutindeni n )urul nostru sunt tineri care nu au un camin si mul i ale caror camine nu au nici o putere de
ridicare si a)utorare, iar tinerii aluneca nspre rau. *i se prabusesc n ruina chiar la umbra propriilor noastre usi.
Acesti tineri au nevoie de o m%na care sa le fie ntinsa cu simpatie. "uvinte pline de bunatate, rostite cu
simplitate, si mici aten ii, acordate cu aceeasi simplitate, vor risipi norii ispitei care se aduna deasupra
sufletului. Adevarata e(presie a simpatiei de sorginte cereasca are puterea de a deschide usa inimilor care au
nevoie de mirosul placut al cuvintelor crestinesti si de atingerea simpla si delicata a spiritului iubirii lui ,ristos.
$aca dori i sa arata i interes pentru tineri, invita i!i n caminele voastre si ncon)ura i!i cu influen e nvioratoare,
care le vor fi de a)utor, si vor fi mul i care si vor ntoarce cu bucurie pasii catre cararea care duce sus.
.CA5II"E VIE II
Timpul pe care!l traim aici este scurt. u putem trece prin aceasta lume dec%t o data; si, trec%nd, sa ne
traim via a c%t mai bine. Lucrarea la care suntem chema i nu necesita boga ie, pozi ie sociala sau o mare
pricepere. *a cere un spirit binevoitor, de )ertfire de sine, si un el urmarit fara sovaiala. ' lampa, oric%t de
mica, daca este inuta arz%nd fara ntrerupere, poate fi mi)locul prin care pot fi aprinse si alte lampi.
&fera noastra de influen a poate parea redusa, priceperea mica, ocaziile pu ine, realizarile limitate; si cu
toate acestea, ne sunt asigurate posibilita i minunate printr!o folosire credincioasa a ocaziilor oferite de propriile
noastre camine. $aca vrem sa ne deschidem inimile si caminele naintea principiilor de via a divine, vom
deveni canale prin care sa curga puterea unor curen i datatori de via a. $in caminele noastre se vor revarsa r%uri
de vindecare, aduc%nd via a, frumuse ea si rodirea acolo unde acum nu este dec%t pustietate si dezolare.
:iditorii caminului
2rin n elepciune se nal a o casa si prin pricepere se ntareste. .Prov! 35*91
"el care i!a dat!o pe *va ca a)utor lui Adam a facut prima &a minune la o nunta. n sala unde se
sarbatorea si unde prietenii si rudele se veseleau mpreuna, ,ristos &i!a nceput lucrarea publica.
n felul acesta, *l a aprobat casatoria, recunosc%nd!o ca institu ie pe care *l nsusi o stabilise.
*l a hotar%t ca barba ii si femeile sa fie uni i prin casatorie sf%nta, pentru a forma familii ai caror membri,
ncununa i cu cinste, sa fie recunoscu i ca membri ai familiei de sus.
,ristos a onorat rela ia de casatorie, fac%nd!o de asemenea un simbol al unirii dintre *l si cei
rascumpara i ai &ai. *l nsusi este Mirele; mireasa este biserica, despre care, ca aleasa a &a, *l spune5
"*sti frumoasa de tot, iubito, si n!ai nici un cusur" .Cntarea Cntarilor 5*41!
",ristos a iubit @iserica si &!a dat pe &ine pentru ea, ca s!o sfin easca dupa ce a cura at!o -...1 pentru ca
s!o nfa iseze -...1 sf%nta si fara prihana" .Efeseni 8*38,341!
"Tot asa trebuie sa!si iubeasca si barba ii nevestele" .Efeseni 8*361!
""ei doi pot fi lipsi i de avere lumeasca, dar ar trebui sa aiba cu mult mai marea binecuv%ntare a
sanata ii." $ragostea omeneasca ar trebui sa!si formeze cele mai str%nse legaturi pe temeiul iubirii divine.
Legatura familiala este cea mai str%nsa, mai gingasa si mai sf%nta din c%te e(ista pe pam%nt. A fost
destinata sa fie o binecuv%ntare pentru omenire. &i este o binecuv%ntare ori de c%te ori legam%ntul casatoriei
este ncheiat cu n elepciune, n frica de $umnezeu si lu%nd n considera ie n acelasi fel raspunderile acestuia.
"ei care au n vedere casatoria ar trebui sa ina seama de caracterul si influen a pe care le va avea
caminul pe care!l ntemeiaza. "%nd devin parin i, li se ncredin eaza o raspundere sf%nta.
$e ei depinde ntr!o mare masura bunastarea copiilor lor n aceasta lume si fericirea lor n lumea viitoare.
*i determina ntr!un nalt grad caracteristicile fizice si morale pe care le primesc micu ii. +ar de ceea ce este
caminul depinde starea societa ii; greutatea influen ei fiecarei familii va trage mai mult sau mai pu in la c%ntar.
Alegerea unui tovaras de!o via a ar trebui facuta n asa fel, nc%t sa se asigure bunastarea fizica,
105
intelectuala si spirituala at%t pentru parin i, c%t si pentru copiii lor ! asa nc%t sa!i faca n stare si pe parin i,
si pe copii sa!si binecuv%nteze semenii si sa!+ faca cinste "reatorului lor.
nainte de a!si asuma raspunderile presupuse de actul casatoriei, tinerii si tinerele ar trebui sa aiba o
asemenea e(perien a n latura practica a vie ii, nc%t sa!i pregateasca pentru datoriile si poverile acesteia.
"asatoriile timpurii nu trebuie ncura)ate. ' legatura at%t de importanta cum este cea a casatoriei si at%t
de plina de implica ii ulterioare nu ar trebui ncheiata n graba, fara o pregatire suficienta si nainte ca puterile
fizice si intelectuale sa fie bine dezvoltate.
"ei doi pot fi lipsi i de avere lumeasca, dar ar trebui sa aiba cu mult mai marea binecuv%ntare a sanata ii.
&i, n general, nu ar trebui sa e(iste o mare diferen a de v%rsta.
' negli)are a acestei a poate avea ca efect o serioasa nrauta ire a sanata ii celui mai t%nar dintre ei.
&i adesea, copiii sunt )efui i de taria fizica si intelectuala.
*i nu pot primi din partea unui parinte naintat n v%rsta gri)a si tovarasia pe care o reclama v%rsta lor
frageda si pot fi lipsi i de unul dintre parin i, prin moartea acestuia, chiar atunci c%nd iubirea sau calauzirea se
fac cel mai mult sim ite. ' unire prin casatorie nu se poate realiza n siguran a dec%t n ,ristos.
$ragostea omeneasca ar trebui sasi formeze cele mai str%nse legaturi pe temeiul iubirii divine.
umai acolo unde domneste ,ristos poate e(ista o afec iune ad%nca, sincera si lipsita de egoism.
$ragostea este un dar pre ios pe care!l primim de la +sus. Afec iunea curata si sf%nta nu este un
sentiment, ci un principiu. "ei care sunt nr%uri i de o dragoste adevarata nu sunt nici ira ionali, nici orbi.
nva a i de $uhul &f%nt, ei l iubesc ne armurit pe $umnezeu, iar pe aproapele lor ca pe ei nsisi.
"ei care au n vedere casatoria sa!si c%ntareasca fiecare sentiment si sa urmareasca fiecare manifestare
a caracterului celui cu care s!au g%ndit sa!si uneasca destinul vie ii.
6iecare pas n direc ia unei uniri prin casatorie sa fie caracterizat de modestie, simplitate, sinceritate si de
scopul sincer de a!+ face pe plac si a!L onora pe $umnezeu.
"asatoria afecteaza via a ulterioara at%t n lumea aceasta, c%t si n lumea ce va veni.
;n crestin sincer nu va face nici un plan pe care $umnezeu nu!l poate aproba.
@arba ilor, iubi i!va nevestele cum a iubit si ,ristos biserica si &!a dat pe &ine pentru ea. .Efeseni 8*351
$aca esti binecuv%ntat sa ai parte de parin i tematori de $umnezeu, cauta sfaturile lor.
2une!le nainte speran ele si planurile tale, nva a lec iile pe care le!au primit din e(perien ele lor de via a si vei
fi cru at de multe dureri care sf%sie inima. Mai presus de toate, fa din ,ristos sfetnicul tau.
&tudiaza "uv%ntul &au cu rugaciune.
&ub o asemenea calauzire, o t%nara va accepta ca tovaras de via a numai pe acela care poseda trasaturi
de caracter pure, barbatesti, care este s%rguitor si cinstit, care l iubeste pe $umnezeu si se teme de *l.
;n t%nar va cauta ca alaturi de el sa stea o t%nara pregatita sa!si poarte partea din poverile vie ii, o t%nara a carei
influen a sa l nnobileze si sa i aduca rafinament si care sa!l faca fericit n iubirea ei.
"' nevasta priceputa este un dar de la $omnul" .Prover-e 7*051! "+nima barbatului ei se ncrede n ea
-...1 *a i face bine, si nu rau, n toate zilele vie ii sale" .Prover-e 90*00!031!
"*a deschide gura cu n elepciune si nva aturi placute i sunt pe limba. *a vegheaza asupra celor ce se petrec n
casa ei si nu man%nca p%inea lenevirii. 6iii ei se scoala si o numesc fericita; barbatul ei se scoala si!i aduce
laude, zic%nd5 <Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le ntreci pe toate<" .Prover-e 90*3/,371! "el care c%stiga
o asemenea so ie "gaseste fericirea; este un har pe care!l capata de la $omnul" .Prover-e 06*331!
"u oric%ta gri)a si oric%ta n elepciune s!ar fi ncheiat o casatorie, pu ine cupluri sunt unite pe deplin
c%nd are loc ceremonia casatoriei. ;nirea reala a celor doi n casnicie este lucrarea anilor urmatori.
2e masura ce perechea nou!formata se confrunta cu povara de nedumeriri si gri)i ale vie ii, romantismul
n care imagina ia nvaluie at%t de adesea casatoria dispare. &o ul si so ia descopera fiecare caracterul celuilalt,
asa cum n!ar fi fost posibil s!o faca n ntovarasirea lor de mai nainte.
Aceasta este perioada cea mai critica din e(perien a lor. 6ericirea si nsasi ra iunea de a e(ista pentru tot
restul vie ii lor depind de decizia de acum de a urma o cale corecta. Adesea, ei descopera fiecare n celalalt
slabiciuni si defecte nebanuite; nsa inimile pe care le!a unit dragostea vor descoperi calita i de asemenea
necunoscute p%na atunci. To i sa caute sa descopere calita ile mai degraba dec%t defectele.
Adesea, propria noastra atitudine, atmosfera care ne ncon)oara pe noi nsine este ceea ce determina
ce ni se va descoperi n celalalt. *(ista mul i care considera ca e(primarea deschisa a iubirii este o slabiciune,
si acestia pastreaza o rezerva care i respinge pe ceilal i.
106
Acest spirit secatuieste izvorul afec iunii. 2e masura ce si reprima manifestarile de sociabilitate
si generozitate, ei se ofilesc si inima devine pustie si rece. Ar trebui sa ne ferim de aceasta greseala.
$ragostea nu poate dainui mult fara a fi e(primata liber. u lasa ca inima celui unit cu tine sa
flam%nzeasca din pricina lipsei de bunatate si afec iune. "u toate ca pot sa se iveasca dificulta i, nedumeriri
si descura)ari, nici so ul, nici so ia sa nu mbra iseze ideea ca unirea lor este o greseala sau o dezamagire.
,otar% i!va sa fi i tot ceea ce este cu putin a sa fi i unul pentru celalalt. "ontinua i sa va purta i
curtenitor, ca la nceput. n toate privin ele, ncura)a i!va unul pe altul n luptele vie ii.
&tudia i cum sa spori i fericirea celuilalt. &a fie iubire reciproca, ngaduin a reciproca.
Atunci, casatoria, n loc sa fie sf%rsitul iubirii, va fi nceputul ei. "aldura prieteniei adevarate, iubirea care leaga
o inima de cealalta reprezinta o pregustare a bucuriilor cerului.
n )urul fiecarei familii e(ista un cerc sacru, care ar trebui pastrat intact.
ici o alta persoana nu are dreptul sa intre n acest cerc. ici so ul, nici so ia sa nu permita cuiva sa aiba acces
la confiden e care ar trebui pastrate numai pentru ei.
6iecare sa daruiasca iubire mai degraba dec%t s!o pretinda. "ultiva i ceea ce este nobil n voi si fi i
promp i n recunoasterea calita ilor celuilalt. "ertitudinea de a fi apreciat este o satisfac ie si un stimulent
minunat. Afec iunea si respectul ncura)eaza straduin ele de a deveni desav%rsit si dragostea nsasi creste pe
masura ce activeaza dorin a de a atinge eluri nobile.
ici so ul, nici so ia nu ar trebui sa!si dizolve individualitatea n personalitatea celuilalt.
6iecare are o rela ie personala cu $umnezeu. 6iecare trebuie sa!L ntrebe5 ""e este bine#" ""e este rau#"
""um pot mplini cel mai bine dezideratul vie ii#"
Lasa i boga ia afec iunii voastre sa se reverse catre Acela care &i!a dat via a pentru voi.
6ace i ca ,ristos sa fie primul, ultimul si cel mai bun n toate. 2e masura ce dragostea pentru *l devine mai
ad%nca si mai puternica, dragostea fiecaruia dintre voi pentru celalalt va fi cura ita si ntarita.
&piritul pe care!l manifesta ,ristos fa a de noi este spiritul pe care so ul si so ia au datoria de a!l
manifesta unul fa a de celalalt. "Trai i n dragoste dupa cum si ,ristos ne!a iubit", "umbla i n dragoste".
"&i dupa cum @iserica este supusa lui ,ristos, tot asa si nevestele sa fie supuse barba ilor lor n toate lucrurile.
@arba ilor, iubi i!va nevestele cum a iubit si ,ristos @iserica si &!a dat pe &ine pentru ea" .Efeseni 8*35!381!
ici so ul, nici so ia nu ar trebui sa ncerce sa e(ercite asupra celuilalt un control arbitrar.
u ncerca i sa!l sili i pe celalalt sa cedeze n fa a dorin elor voastre.
u pute i face aceasta si sa ave i n continuare iubire unul pentru celalalt.
6i i bl%nzi, rabdatori si ngaduitori, aten i si curtenitori. 2rin harul lui $umnezeu pute i reusi sa va face i ferici i
unul pe celalalt, asa cum a i fagaduit n )uram%ntul de casatorie.
0ERICIRE DIN S"U>IRE A"/RUIS/A
$ar aminti i!va ca fericirea nu va fi dob%ndita daca va limita i la intimitatea voastra, fiind satisfacu i sa
va revarsa i toata afec iunea unul asupra celuilalt. 2rofita i de orice ocazie de a contribui la fericirea celor din
)urul vostru. Aminti i!va ca bucuria adevarata poate fi gasita numai n slu)ire altruista.
ngaduin a si lipsa de egoism si pun amprenta asupra cuvintelor si faptelor tuturor celor care duc via a
cea noua n ,ristos. n timp ce cauta i sa trai i via a pe care a trait!o *l, straduindu!va sa birui i eul si egoismul
si sa slu)i i n vederea satisfacerii nevoilor altora, ve i c%stiga victorie dupa victorie. Astfel, influen a voastra va
binecuv%nta lumea.
'amenii pot atinge idealul pe care l are $umnezeu pentru ei, daca vor face din ,ristos a)utorul lor.
"eea ce n elepciunea omeneasca nu poate face va reusi sa mplineasca harul &au, pentru aceia care se daruiesc
Lui cu iubire ncrezatoare. 2roviden a &a poate uni inimile cu legaturi de origine divina. +ubirea nu va fi doar un
schimb de vorbe dulci si lingusitoare. :azboiul de esut al cerului lucreaza cu o urzeala si o batatura mai fina si,
cu toate acestea, mai rezistenta dec%t pot ese razboaiele de esut de pe pam%nt. :ezultatul nu va fi o esatura de
r%nd, ci una care va rezista la uzura si ncercari grele. ' inima va fi legata de cealalta cu legaturile de aur ale
dragostei ce nu se va stinge.
"legerea si pregatirea caminului
$omnul a sadit o gradina. -...1 &i a pus acolo pe om.
*vanghelia simplifica ntr!un mod minunat problemele vie ii. Ascultata, nva atura ei ar risipi cu
usurin a multe nedumeriri si ne!ar feri de multe greseli. *a ne nva a sa apreciem lucrurile la )usta lor valoare si
sa depunem cele mai statornice eforturi pentru lucrurile care sunt de cel mai mare pre ! cele ce nu vor trece.
107
$e aceasta lec ie au nevoie cei asupra carora apasa raspunderea alegerii unui camin.
*i nu ar trebui sa!si ngaduie sa se abata de la cel mai nalt el. &a!si aduca aminte ca familia de pe pam%nt
trebuie sa fie un simbol al celei din ceruri, iar n cadrul ei, sa se faca pregatirea pentru familia de sus.
8ia a este o scoala a pregatirii, din care parin i si copii trebuie sa promoveze pentru a urma cursurile
scolii superioare n locurile pregatite de $umnezeu. "%nd cautam un loc pentru viitorul nostru camin, acest el
sa stea la baza alegerii. &a nu fi i stap%ni i de dorin a dupa boga ie, de dictatele modei sau de obiceiurile
societa ii. Ave i n vedere ceea ce va favoriza simplitatea, cura enia, sanatatea si adevaratele valori.
2este tot n lume, marile orase devin focare de viciu. La tot pasul se desfasoara privelistile si se aud
zgomotele raului. 2retutindeni esti ademenit la senzualitate si via a de placeri.
"urentul corup iei si crimei creste continuu. 6iecare zi si aduce raportul violen ei din a)un ! )afuri, crime,
sinucideri si faradelegi care nu pot fi numite.
8ia a n marile orase este falsa si artificiala. 2asiunea arzatoare pentru c%stigarea de bani, v%ltoarea
senza iilor puternice si cautarea placerii, setea de etalare ostentativa, lu(ul si e(travagan a sunt toate for e care,
acapar%nd masele de oameni, deturneaza mintea de la scopul adevarat al vie ii.
*i deschid usa pentru o mie de rele. Asupra tineretului, acestea au o putere aproape irezistibila.
;na dintre cele mai subtile si mai periculoase ispite care i asalteaza pe copiii si tinerii din marile orase
este iubirea de placeri. &arbatorile sunt numeroase; )ocurile si cursele de cai atrag mii de persoane, iar v%ltoarea
senza iilor puternice si a placerii i distrage de la datoriile serioase ale vie ii.
@anii care ar fi trebuit economisi i pentru ntrebuin ari mai folositoare sunt arunca i pe distrac ii.
2rin lucrarea trusturilor si n urma grevelor organizate de sindicate, condi iile de trai din oras sunt
din ce n ce mai grele. naintea noastra stau necazuri serioase; iar pentru multe familii va deveni o necesitate
sa se mute din orase.
Mediul ncon)urator din marile orase reprezinta adesea un pericol pentru sanatate.
2robabilitatea ridicata de a intra n contact cu persoane bolnave, aerul poluat, apa murdara, hrana murdara,
locuin ele aglomerate, ntunecoase si insalubre sunt cauza multor rele care pot fi nt%lnite.
u a fost scopul lui $umnezeu ca oamenii sa stea nghesui i n orase mari, ngramadindu!se unii ntral
ii pe stradu e si n apartamente nchiriate. La nceput, *l i!a pus pe primii nostri parin i n mi)locul
privelistilor si sunetelor de care doreste sa ne bucuram si astazi.
"u c%t ne armonizam mai mult cu planul originar al lui $umnezeu, cu at%t vom avea mai multe sanse de
a asigura sanatatea trupului, min ii si sufletului.
' locuin a scumpa, un mobilier deosebit, e(punerea ostentativa, lu(ul si confortul nu asigura condi iile
esen iale pentru o via a fericita si folositoare. +sus a venit pe acest pam%nt pentru a mplini cea mai mare lucrare
din toate c%te s!au facut printre oameni. *l a venit ca ambasador al lui $umnezeu, pentru a ne arata cum sa
traim ca sa avem cele mai bune realizari n via a. "are au fost condi iile alese de Tatal infinit pentru 6iul &au#
;n camin izolat din mun ii 3alileii; o familie sus inuta prin munca cinstita si demna; lupta zilnica cu
greuta ile si condi iile vitrege; )ertfirea de sine, economia si slu)irea facuta cu rabdare si bucurie; ora de studiu
l%nga mama &a, cu sulul &cripturii deschis naintea lor; linistea rasaritului sau apusului de soare n v%lceaua
verde; lucrarile sfinte ale naturii; studierea crea iei si a providen ei si comuniunea sufletului cu $umnezeu I
acestea erau condi iile si ocaziile vie ii timpurii a lui +sus.
"a sa nve e femeile mai tinere sa!si iubeasca barba ii si copiii; sa fie cumpatate, cu via a curata,
sa!si vada de treburile casei, sa fie bune, supuse barba ilor lor, pentru ca sa nu se vorbeasca de rau "uv%ntul lui
$umnezeu. .Tit 3* 5!81
Tot asa a fost cu marea ma)oritate a celor mai buni si mai nobili barba i din toate veacurile.
"iti i istoria lui Avraam, +acov, +osif, Moise, $avid si *lisei. &tudia i vie ile barba ilor din vremurile de mai
t%rziu, care au ocupat cu multa vrednicie pozi ii de ncredere si raspundere, barba i a caror influen a a fost
e(trem de eficienta pentru nal area lumii.
"% i dintre acestia au fost crescu i n caminuri aflate la ara9 *rau straini de ceea ce se numeste lu(.
*i nu si!au petrecut tinere ea n distrac ii. Mul i au fost sili i sa lupte cu saracia si vitregiile soartei.
*i au nva at de timpuriu sa munceasca, iar via a lor activa, desfasurata n aer liber, a adus vigoare si elasticitate
tuturor capacita ilor lor. evoi i sa depinda de propriile lor resurse, ei au nva at sa se lupte cu dificulta ile si sa
depaseasca obstacolele si au dob%ndit cura) si perseveren a. Au nva at lec iile ncrederii n sine si ale stap%nirii
de sine. Afla i ntr!o mare masura la adapost de tovarasiile rele, ei au fost mul umi i cu placerile naturale si cu
prieteniile sanatoase. *rau simpli n ce priveste gusturile si modera i n obiceiurile lor.
108
&e conduceau dupa principii si au crescut cura i, puternici si cinsti i. "%nd au fost chema i la lucrarea
vie ii lor, au adus pentru aceasta putere fizica si intelectuala, un spirit optimist, abilitatea de a planifica si de a
e(ecuta si statornicia de a se mpotrivi raului, lucru care a facut din ei o putere pentru bine n lume.
"ea mai buna mostenire pe care o pute i da copiilor vostri nu este boga ia materiala, ci un trup sanatos, o
minte echilibrata si unui caracter nobil. "ei care n eleg n ce consta adevaratul succes al vie ii se vor n elep i la
timp. *i vor avea n vedere care sunt cele mai bune lucruri ale vie ii c%nd si vor alege caminul.
n loc de a vie ui acolo unde nu pot fi vazute dec%t lucrarile oamenilor, unde privelistile si sunetele
nutresc adesea g%nduri ndreptate catre rau, unde fram%ntarea si zapaceala aduc oboseala si tulburare, merge i
acolo unde pute i contempla lucrarile lui $umnezeu. 3asi i!va odihna spiritului n frumuse ea, linistea si pacea
naturii. Lasa i ca ochiul sa se odihneasca asupra c%mpurilor verzi, asupra dumbravilor si dealurilor.
2rivi i sus, la cerul albastru, neacoperit de praful si fumul orasului, si respira i aerul nviorator al cerului.
$uce i!va acolo unde, departe de zapaceala si desfr%ul vie ii de la oras, le pute i oferi copiilor tovarasia voastra,
unde i pute i nva a despre $umnezeu prin lucrarile &ale si pregati pentru o via a integra si folositoare.
SI$P"I/A/EA $.3I"IERU"UI
'biceiurile noastre artificiale ne lipsesc de multe bine!cuv%ntari si multa bucurie si ne fac incapabili de
a duce o via a e(trem de folositoare.
Mobilierul preten ios si costisitor este nu numai o risipa de bani, dar si o pierdere a unui bun considerat de o
mie de ori mai pre ios. *ste adusa n camin o grea povara de gri)i, munca si ncurcaturi.
"are sunt condi iile din multe camine, chiar si n acelea n care resursele sunt limitate, iar munca din
gospodarie apasa mai ales asupra mamei# "ele mai bune camere sunt mobilate ntr!un stil care depaseste
mi)loacele materiale ale proprietarilor si sunt nepotrivite pentru confortul si satisfac ia acestora.
*(ista covoare scumpe, mobila sculptata cu minu iozitate si tapi ata cu fine e si draperii delicate.
Mesele, caminurile si oricare alt spa iu disponibil, toate sunt ncarcate cu obiecte ornamentale, iar pere ii sunt
acoperi i cu tablouri, p%na acolo nc%t devine obositor pentru privire.
&i c%ta munca este necesara pentru a le ine pe toate n ordine si neprafuite9 Munca aceasta si celelalte obiceiuri
artificiale ale familiei, care se conformeaza modei, pretind o nesf%rsita truda din partea gospodinei.
n multe camine, so ia si mama nu are deloc timp sa citeasca, sa fie bine informata, nu are deloc timp sa
fie n compania so ului, sa pastreze legatura cu min ile n dezvoltare ale copiilor ei. u e(ista timp sau loc
pentru ca scumpul M%ntuitor sa fie un tovaras apropiat si drag. ncetul cu ncetul, ea se afunda ntr!o corvoada
nesf%rsita de cenusareasa, taria, timpul si interesul ei fiind absorbite de lucrurile care pier o data cu folosirea lor.
2rea t%rziu se trezeste descoperind ca este aproape o straina n propria ei casa.
efolosite, ocaziile pre ioase pe care le!a avut odata ! de a!i influen a pe cei dragi ai ei pentru via a de sus
! au trecut pentru totdeauna.
ntemeietorii caminului sa ia hotar%rea de a trai dupa un plan mai n elept.
2rimul vostru el sa fie acela de a face un camin placut. Asigura i!va, furniz%nd mi)loacele care vor usura munca
si vor favoriza sanatatea si confortul. 6ace i planuri pentru primirea oaspe ilor pe care ,ristos ne!a ndemnat sa!
i poftim si despre care *l spune5 "'ri de c%te ori a i facut aceste lucruri unuia dintre acesti foarte nensemna i
fra i ai Mei, Mie Mi le!a i facut" .Matei 38*5<1!
Mobila i!va caminul cu lucruri simple, lucruri care pot fi mutate usor, care pot fi cura ate cu usurin a si
care pot fi nlocuite fara mare cheltuiala. :ecurg%nd la bun gust, pute i face ca un camin foarte simplu sa fie
atragator si placut, daca iubirea si mul umirea e(ista de)a.
:$PRE>URI$I $INUNA/E
$umnezeu iubeste frumosul. *l a nvesm%ntat pam%ntul si cerurile cu frumuse e si, cu bucuria unui Tata,
*l priveste asupra copiilor &ai, nc%nta i de lucrurile pe care le!a facut.
*l doreste ca noi sa ne ncon)uram locuin ele cu frumuse ea lucrurilor naturale.
Aproape to i cei ce locuiesc la ara, chiar daca sunt saraci, ar putea avea n )urul caminelor lor o mica
peluza nverzita, c% iva copaci umbrosi, arbusti nflori i sau flori parfumate. +ar acestea vor slu)i spre fericirea
familiei cu mult mai mult dec%t orice podoaba artificiala.
8or aduce n via a de familie o influen a linistitoare, purificatoare, ntarind dragostea pentru natura si
aduc%ndu!i pe membrii familiei mai aproape unii de al ii si mai aproape de $umnezeu.
Mama
&a pazeasca tot ce i!am poruncit ei.
"eea ce sunt parin ii vor fi ntr!o mare masura si copiii. "ondi ia fizica a parin ilor, dispozi iile si poftele
109
lor, tendin ele lor intelectuale si morale sunt reproduse n copii ntr!un grad mai mic sau mai mare.
"u c%t elurile sunt mai nobile, cu c%t sunt mai nalte capacita ile intelectuale si spirituale si cu c%t sunt
mai bine dezvoltate puterile fizice ale parin ilor, cu at%t va fi mai buna nzestrarea pentru via a pe care o dau
copiilor lor. "ultiv%nd ceea ce este cel mai bun n ei nsisi, parin ii e(ercita o influen a de a modela societatea si
de a nal a genera iile viitoare.
Ta ii si mamele trebuie sa n eleaga raspunderea pe care o au. Lumea este plina de capcane puse pentru
picioarele celor tineri. Mul imi de oameni sunt atrase de o via a de placeri egoiste si senzuale.
*i nu pot vedea prime)diile ascunse sau capatul nfricosator al potecii care le pare calea fericirii.
2rin ngaduirea apetitului si pasiunii, energiile lor sunt irosite si milioane de oameni sunt ruina i at%t
pentru lumea aceasta, c%t si pentru cea care va veni. 2arin ii ar trebui sa!si aminteasca faptul ca si copiii lor
trebuie sa nt%lneasca aceste ispite. "hiar nainte de nasterea copilului, ar trebui sa nceapa o pregatire care l va
face n stare sa lupte cu succes mpotriva raului.
:aspunderea apasa mai ales asupra mamei. *a, din al carei s%nge plin de via a este hranit copilul si i
este cladita constitu ia fizica, i atribuie si influen e intelectuale si spirituale, care contribuie la modelarea min ii
si caracterului. Asa a fost +ochebed, mama evreica din care s!a nascut Moise, izbavitorul lui +srael, care,
puternica n credin a, nu s!a lasat nspaim%ntata "de porunca mparatului" .Evrei 00*391!
Asa a fost Ana, o femeie a rugaciunii si a )ertfirii de sine, inspirata de cer, care i!a dat nastere lui
&amuel, copilul nva at de asemenea de cer, )udecatorul incoruptibil si ntemeietorul scolilor sacre ale lui +srael.
&i apoi *lisabeta -ruda n fapt, dar si n spirit cu Maria din azaret1,
care a fost mama celui care a vestit venirea M%ntuitorului.
CU$PA/ARE SI S/AP4NIRE DE SINE
3ri)a cu care mama ar trebui sa vegheze asupra obiceiurilor ei de vie uire este nva ata n &cripturi.
"%nd $omnul l ridica pe &amson ca izbavitor al lui +srael, "ngerul lui +ehova" i s!a aratat mamei, d%ndu!i
acesteia instruc iuni deosebite n ce priveste obiceiurile ei si de asemenea pentru copilul ei. "6emeia sa se
fereasca", a spus el, "sa nu bea nici vin, nici bautura tare si sa nu man%nce nimic necurat" .@ud!09*09!051!
*fectul influen elor prenatale este privit de catre mul i parin i ca fiind o chestiune de mica importan a;
dar cerul nu priveste la fel acest lucru. &olia trimisa printr!un nger al lui $umnezeu, si data de doua ori ntr!un
mod c%t se poate de solemn, arata ca merita cea mai mare aten ie din partea noastra.
2rin cuvintele adresate mamei evreice, $umnezeu vorbeste mamelor din toate veacurile.
"+a bine seama", a spus ngerul; "sa pazeasca tot ce i!am poruncit". @unastarea copilului va fi influen ata de
obiceiurile mamei. 2oftele si pasiunile ei trebuie sa fie sub controlul principiului. $aca vrea sa mplineasca
scopul pe care l!a avut n vedere $umnezeu pentru ea, c%nd i!a dat un copil, e(ista lucruri pe care trebuie sa le
ocoleasca si altele mpotriva carora sa lupte. $aca nainte de nasterea copilului ea cedeaza naintea placerilor,
daca este egoista, nerabdatoare si preten ioasa, aceste trasaturi se vor reflecta n dispozi ia copilului.
n acest fel, mul i copii au primit ca zestre la nastere tendin e spre rau aproape de nebiruit.
$ar daca mama primeste fara sovaiala principiile )uste, daca este moderata si caracterizata prin
tagaduire de sine, daca este buna, bl%nda si lipsita de egoism, ea poate da copilului ei chiar aceste trasaturi de
caracter. 6oarte clara era porunca ce interzicea folosirea vinului de catre mama.
6iecare picatura de bautura tare pe care o bea aceasta pentru a!si satisface apetitul pune n pericol sanatatea
fizica, mintala si morala a copilului ei si este un pacat direct fa a de "reatorul ei.
Mul i pova uitori recomanda cu tarie ca fiecare dorin a a mamei sa fie satisfacuta; ca, n cazul n care
doreste vreun fel de aliment, oric%t de daunator ar fi, sa!si satisfaca apetitul fara sa se nfr%neze.
Asemenea sfat este fals si vatamator. evoile fizice ale mamei nu ar trebui negli)ate n nici un caz.
$e ea depind doua vie i si dorin ele sale ar trebui luate n seama cu delicate e, iar nevoile ei satisfacute
cu generozitate. nsa n aceasta perioada, mai presus de orice, ea ar trebui sa evite, n dieta si n oricare alta
privin a, orice ar diminua taria fizica sau intelectuala. 2rin porunca venita direct de la $umnezeu,
ea se afla sub obliga ia cea mai solemna de a!si e(ercita stap%nirea de sine.
$UNCA PES/E $ASURA
Ar trebui sa veghem cu tandre e la pastrarea tariei mamei. n loc sa!i irosim for ele pre ioase printr!o
munca istovitoare, gri)a si poverile ei ar trebui usurate. Adesea, so ul si tatal nu are cunostin a de legile sanata ii
trupesti, pe care ar trebui sa le cunoasca pentru bunastarea familiei sale.
110
Absorbit n lupta pentru c%stigarea celor necesare traiului sau aplecat asupra planurilor de mboga ire
si ncol it de gri)i si ncurcaturi, el lasa ca asupra so iei si mamei sa apese poveri care i secatuiesc puterile n
perioada cea mai critica, provoc%ndu!i slabiciune si boala.
Mul i so i si ta i ar putea nva a o lec ie folositoare din gri)a pastorului credincios.
+acov, c%nd a fost ndemnat sa faca o calatorie rapida si dificila, a raspuns5 "$omnul meu vede ca copiii sunt
micsori, si am oi si vaci fatate; daca le!am sili la drum o singura zi, toata turma va pieri.
*u voi veni ncet pe urma, la pas cu turma, care va merge naintea mea, si la pas cu copiii" .>en! 99*09,051!
2e drumul obositor al vie ii, so ul si tatal "sa mearga ncet, la pas", dupa puterile celor care l nso esc n
calatorie. n mi)locul goanei nesa ioase a lumii dupa avere si putere, el sa nve e sa!si domoleasca pasii,
sa o m%ng%ie si sa o spri)ine pe cea care este chemata sa mearga alaturi de el.
V.I.SIA
Mama ar trebui sa cultive o dispozi ie caracterizata de voiosie, mul umire si fericire.
6iecare efort ndreptat n aceasta direc ie va fi rasplatit din belsug at%t prin bunastarea fizica a copiilor
ei, c%t si prin caracterul lor moral. ;n spirit de voiosie va contribui la fericirea familiei sale si i va mbunata i
ntr!o foarte mare masura starea sanata ii proprii.
&o ul sa!si a)ute so ia prin caldura si afec iunea lui constanta.
$aca doreste sa o pastreze plina de vioiciune si bucurie, astfel nc%t aceasta sa fie asemenea razelor de soare
n camin, sa o a)ute sa!si duca poverile. @unatatea si curtenia lui iubitoare vor fi pentru ea o ncura)are
pre ioasa, iar fericirea pe care o daruieste va aduce bucurie si pace propriei lui inimi.
&o ul si tatal care este ursuz, egoist si tiranic nu numai ca este el nsusi nefericit, dar arunca un val de
triste e peste to i membrii familiei sale. *l va culege rezultatele c%nd si va vedea so ia deprimata si lipsita de
vlaga, iar pe copiii sai marca i de propria sa dispozi ie lipsita de iubire.
$aca mama este lipsita de gri)a si nlesnirile pe care ar trebui sa le aiba, daca este lasata sa!si epuizeze
puterile prin munca e(cesiva sau prin neliniste si ntristare, copiii ei vor fi )efui i de for a vitala, de elasticitatea
min ii si de optimismul pe care ar trebui sa le mosteneasca.
"u mult mai bine ar fi sa faca astfel, nc%t via a mamei sa fie stralucitoare si plina de voiosie, sa fie
ferita de gri)ile apasatoare, de lipsuri si de munca obositoare, iar copiii sa poata mosteni constitu ii bune, nc%t
sa!si poata croi drumul prin via a n propria lor tarie.
Asupra ta ilor si mamelor este pusa o mare cinste si responsabilitate, const%nd n aceea ca ei trebuie sa
stea n locul lui $umnezeu naintea copiilor lor. "aracterul lor, via a lor de zi cu zi, metodele lor de educa ie vor
traduce cuvintele &ale pentru n elegerea celor micu i. +nfluen a lor va c%stiga sau va face sa se piarda
ncrederea copilului n asigurarile $omnului.
PRIVI"E'IU" P1RIN I".R :N PRIVIN A PRE'1/IRII C.PI"U"UI
6erici i sunt parin ii ale caror vie i sunt o reflectare fidela a celei divine, astfel nc%t fagaduin ele si
poruncile lui $umnezeu trezesc n copil recunostin a si respectul profund; parin ii care manifesta tandre e,
dreptate si ndelunga rabdare, prezent%ndu!i copilului dragostea, dreptatea si ndelunga rabdare a lui $umnezeu,
si care, nva %ndu!si copilul sa iubeasca, sa aiba ncredere si sa respecte aceste lucruri, l nva a sa!L iubeasca,
sa se ncreada si sa se supuna Tatalui sau din cer; parin ii care dau copilului un asemenea dar l!au nzestrat pe
acesta cu o comoara mai pre ioasa dec%t boga ia tuturor veacurilor ! o comoara nesecata ca vesnicia nsasi.
+ata ca cei ce spun zicatori, vor spune despre tine zicatoarea aceasta5
""um este mama, asa si fata9" .Ezechiel 0/* 551
2entru copiii ncredin a i n gri)a sa, fiecare mama are o nsarcinare sf%nta din partea lui $umnezeu.
"+a pe fiul acesta, pe fiica aceasta", spune *l; "educa!l pentru Mine; da!i un caracter slefuit dupa chipul unui
palat, pentru a putea straluci pe vecie n cur ile $omnului."
Adesea, mamei i se pare ca lucrarea ei este o slu)ba neimportanta. *ste o lucrare rareori apreciata.
Al ii stiu prea pu in despre multele ei gri)i si poveri. 4ilele ei sunt ocupate de o avalansa de lucrari
marunte, toate necesit%nd un efort plin de rabdare, stap%nire de sine, tact, n elepciune si iubire )ertfitoare de
sine; cu toate acestea, ea nu se poate lauda cu ceea ce a facut ca fiind vreo mare realizare.
Tot ce a facut e ca a asigurat desfasurarea n bune condi ii a treburilor gospodariei; adesea obosita si ame ita, a
ncercat sa le vorbeasca cu bl%nde e copiilor, sa!i ina ocupa i si ferici i si sa le calauzeasca piciorusele pe
cararea cea buna. *a simte ca nu a realizat nimic. $ar nu este asa.
111
ngerii ceresti vegheaza asupra mamei macinate de gri)i, observ%nd poverile pe care le duce zi de zi.
"hiar daca numele ei nu este cunoscut n lume, este scris n cartea vie ii Mielului.
.CA5IA $A$EI
*ste un $umnezeu n cer, iar lumina si slava de la tronul &au se revarsa asupra mamei credincioase,
c%nd aceasta ncearca sa!si educe copiii sa se mpotriveasca influen ei raului.
ici o alta lucrare nu o poate egala pe a ei n importan a. *a nu trebuie, asemenea unui artist, sa picteze pe
p%nza o forma a frumuse ii si nici, asemenea sculptorului, sa o scoata din marmura cu dalta.
*a nu trebuie, asemenea scriitorului, sa materializeze un g%nd nobil n cuvinte cu greutate si nici,
asemenea muzicianului, sa e(prime un sentiment frumos printr!o melodie.
2artea ei, cu a)utorul lui $umnezeu, este aceea de a forma un suflet omenesc dupa asemanarea divina.
Mama care apreciaza acest lucru si va considera ocaziile ca fiind nepre uite. *a va cauta, prin propriul
ei caracter si prin metodele de educa ie, sa le nfa iseze copiilor sai idealul cel mai nalt. "u seriozitate, cu
rabdare si cura), ea se va stradui sa!si mbunata easca propriile aptitudini, pentru a!si putea folosi cum se cuvine
puterile superioare ale intelectului n pregatirea copiilor ei. *a va ntreba la fiecare pas5 ""e a spus $umnezeu#"
8a studia cu s%rguin a "uv%ntul &au. si va ine ochii a inti i la ,ristos, pentru ca e(perien a ei zilnica,
dob%ndita n cercul umil al gri)ilor si datoriilor ei, sa poata fi o reflectare a singurei vie i adevarate.
Copilul
"um l vom educa pe copil#
+nstruc iunile pe care le avea ngerul pentru parin ii evrei prevedeau nu numai modul de vie uire al
mamei, ci si pregatirea copilului.
u era de!a)uns ca &amson, copilul care trebuia sa izbaveasca pe +srael, sa aiba o buna zestre fizica la
nastere. Acest lucru trebuia urmat de o educa ie atenta.
$in pruncie, el trebuia sa fie obisnuit cu o via a de stricta cumpatare.
+nstruc iuni similare au fost date n legatura cu +oan @otezatorul.
nainte de nasterea sa, solia trimisa din cer pentru tatal lui a fost5 "*l va fi pentru tine o pricina de bucurie si
veselie; si mul i se vor bucura de nasterea lui. "aci va fi mare naintea $omnului. u va bea nici vin, nici
bautura ame itoare si se va umplea de $uhul &f%nt nca din p%ntecele maicii sale." .%uca 0* 05,081
n rapoartele cerului despre oamenii nobili, M%ntuitorul a declarat ca nu a e(istat cineva mai mare dec%t
+oan @otezatorul. Lucrarea ce!i fusese ncredin ata necesita nu numai energie si rezisten a fizica, ci si cele mai
nalte calita i intelectuale si sufletesti.
At%t de importanta era problema unei formari fizice corecte n vederea pregatirii pentru lucrarea sa, nc%t cel
mai nalt nger din cer a fost trimis cu o solie de instruire pentru parin ii copilului.
ndrumarile date n privin a copiilor evrei ne nva a ca nu trebuie negli)at nimic din tot ceea ce
influen eaza bunastarea fizica a copilului. imic nu este lipsit de importan a.
6iecare nr%urire care afecteaza sanatatea trupului are efect si asupra min ii si caracterului.
u se poate acorda ndea)uns de multa importan a formarii timpurii a copiilor. Lec iile nva ate,
obiceiurile formate n anii de pruncie si copilarie au de!a face mai mult cu formarea caracterului si cu stabilirea
unei linii de urmat n via a dec%t vor putea!o face nva atura si toata pregatirea din anii urmatori.
2arin ii trebuie sa ia n considera ie acest lucru. *i ar trebui sa n eleaga principiile care stau la baza
ngri)irii si educa iei copiilor. *i ar trebui sa fie n stare sa!i creasca n condi ii de sanatate fizica, intelectuala si
morala. 2arin ii ar trebui sa studieze legile dupa care se conduc func iile vitale.
*i ar trebui sa nve e despre organismul omenesc. Trebuie sa n eleaga func iile diferitelor organe,
legaturile dintre ele si interdependen a lor. Ar trebui sa studieze legatura dintre puterile intelectului si cele ale
trupului si condi iile necesare func ionarii sanatoase a ficareia dintre ele.
A! i asuma raspunderile de parinte fara o asemenea pregatire este un pacat.
2rea pu ina aten ie este data cauzelor care duc la moartea, boala si degenerarea care e(ista astazi chiar si
n arile cele mai civilizate si mai favorizate. :asa umana degenereaza.
Mai mult de o treime dintre copii mor de mici; dintre cei care ating v%rsta maturita ii, marea lor ma)oritate
sufera de diferite boli si numai c% iva ating limita vie ii omenesti.
"ele mai multe dintre relele care provoaca rasei umane nenorocirea si ruina pot fi mpiedicate, iar
puterea de a lupta mpotriva lor depinde ntr!o mare masura de parin i.
u "providen a misterioasa" i ia pe copilasi. $umnezeu nu le doreste moartea.
*l i da parin ilor pentru a fi instrui i n scopul de a fi folositori aici si apoi n ceruri. $aca ar face ta ii si
112
mamele tot ce pot pentru a le da o buna mostenire copiilor lor si apoi daca s!ar stradui printr!un plan iscusit sa
amelioreze toate nea)unsurile survenite la nasterea lor, la ce schimbare n bine ar fi lumea martora9
:N'RI>IREA C.PII".R $ICI
"u c%t via a copilului este mai linistita si mai simpla, cu at%t i va fi mai favorabila dezvoltarii fizice si
intelectuale. Mama ar trebui sa se straduiasca ntotdeauna sa fie linistita, calma si cu stap%nire de sine.
Mul i copii sunt predispusi ntr!o foarte mare masura la stari de agita ie pe baza nervoasa, iar comportamentul
bl%nd si rabdator al mamei va avea o influen a linistitoare, care va fi nespus de binefacatoare pentru copil.
&ugarii au nevoie de caldura, nsa adesea este comisa o greseala c%nd sunt inu i n camere ncalzite
peste masura, fiind ntr!o mare masura lipsi i de aer proaspat.
2ractica de a acoperi fa a copilasului n timp ce doarme este daunatoare, ntruc%t mpiedica respira ia libera.
"opilul mic ar trebui ferit de orice influen a care i!ar putea slabi sau otravi organismul.
Ar trebui avuta cea mai mare gri)a ca tot ceea ce!l ncon)oara sa fie curat si cu miros placut.
$esi ar putea fi necesar sa!i ferim pe cei mici de schimbarile de temperatura prea mari sau prea bruste, ar trebui
avut gri)a ca, fie ca sunt tre)i, fie ca dorm, noapte sau zi, sa respire un aer curat, nviorator.
"%nd pregatim trusoul nou!nascutului, ar trebui sa cautam utilitatea, confortul si sanatatea mai degraba
dec%t satisfacerea cerin elor modei sau ale dorin ei de a st%rni admira ia.
Mama nu ar trebui sa piarda timp cu broderii sau artificii care sa nfrumuse eze micile articole de mbracaminte,
solicit%ndu!se astfel printr!o munca inutila, cu pre ul sanata ii proprii si a copilului ei.
u ar trebui sa stea aplecata asupra unor cusaturi care i in ochii si nervii ncorda i peste masura ! aceasta ntr!o
perioada n care are nevoie de multa odihna si de e(erci iu fizic placut. *a ar trebui sa!si dea seama de obliga ia
ei de a!si cru a puterile, pentru a putea fi n stare sa faca fa a cerin elor cu care va fi confruntata.
$aca mbracamintea copilului ofera si caldura, si protec ie, si confort, una dintre cauzele principale ale
nervozita ii si nelinistii va fi eliminata. Micu ul va avea o sanatate mai buna si mama nu va considera ca
ngri)irea copilului ei reprezinta o cheltuiala prea mare de energie si timp.
6esele si cingatorile str%nse mpiedica activitatea inimii si a plam%nilor si ar trebui evitate.
ici o parte a corpului nu ar trebui sa fie vreun moment )enata de mbracaminte care apasa asupra
vreunui organ sau i reduce libertatea de miscare. mbracamintea tuturor copiilor ar trebui sa fie suficient de
le)era, pentru a permite o respira ie deplina si libera, si dispusa n asa fel, nc%t umerii sa poarte greutatea.
n unele ari, se men ine nca obiceiul de a lasa neacoperi i umerii, m%inile si picioarele copiilor mici.
Acest obicei nu poate fi condamnat cu ndea)uns de multa severitate. Membrele, fiind mai departe de
centrul sistemului circulator, cer o protec ie mai mare dec%t celelalte par i ale corpului. Arterele care transporta
s%ngele catre e(tremita i sunt groase, asigur%nd o cantitate suficienta de s%nge pentru a furniza caldura si hrana.
$ar c%nd membrele sunt lasate neprote)ate sau sunt insuficient acoperite, arterele si venele se contracta, par ile
sensibile ale corpului se racesc, iar circula ia s%ngelui este stingherita.
La copiii afla i n crestere, toate for ele organismului au nevoie de orice nlesnire pentru a le a)uta sa
desav%rseasca structura fizica. $aca membrele sunt insuficient prote)ate, copiii ! si mai ales fetele ! nu pot iesi
din casa daca vremea nu este bl%nda. Astfel, sunt inu i n casa de teama frigului. $aca sunt bine mbraca i,
copiilor le va prinde bine sa faca miscare dupa plac n aer liber, fie iarna, fie vara.
Mamele care doresc ca baie ii si fetele lor sa aiba vigoarea sanata ii ar trebui sa!i mbrace corespunzator
si sa!i ncura)eze sa stea mult timp n aer liber, ori de c%te ori vremea permite acest lucru.
2oate ca va fi nevoie de efort pentru a rupe lan urile obiceiului si a!i mbraca si educa pe copii in%nd seama de
sanatate; dar rezultatul va rasplati din plin acest efort.
A"I$EN/A IA C.PI"U"UI
"ea mai buna hrana pentru un nou!nascut este aceea pe care o furnizeaza organismul mamei.
*l nu trebuie privat n mod inutil de aceasta. *ste o cruzime din partea mamei ca, din comoditate sau pentru a
se bucura de compania cunoscu ilor, sa caute sa se elibereze de datoria gingasa de a!si alapta micu ul.
Mama care ngaduie sa!i fie alaptat copilul de o alta femeie ar trebui sa se g%ndeasca bine care ar putea
fi urmarile. ntr!o masura mai mica sau mai mare, doica transmite copilului pe care!l alapteaza dispozi ia si
temperamentul sau. u vom putea pre ui niciodata ndea)uns importan a for!marii unor obiceiuri corecte de
alimentare la copii. Micu ii au nevoie sa nve e ca man%nca pentru a trai, nu traiesc pentru a m%nca. 2regatirea
113
ar trebui sa nceapa c%nd copilul este nca sugar, n bra ele mamei sale. "opilului ar trebui sa i se dea sa
man%nce numai la intervale regulate si din ce n ce mai rar, pe masura ce creste.
u ar trebui sa i se dea dulciuri sau alimente pe care le consuma cei mari, el nefiind n stare sa le digere.
3ri)a si regularitatea meselor pentru cei mici nu numai ca le vor asigura sanatatea si vor avea ca rezultat
faptul ca vor sta cumin i si linisti i, dar vor pune si temeliaobiceiurilor care vor fi o binecuv%ntare pentru ei n
anii urmatori. nva a pe copil calea pe care trebuie s!o urmeze, si c%nd va mbatr%ni, nu se va abate de la ea.
.Prover-e 33*/1
"%nd copiii trec de perioada prunciei, ar trebui avut nca mare gri)a n privin a educarii gusturilor si
poftelor lor. Adesea li se permite sa man%nce ce doresc si c%nd doresc, fara a ine cont de sanatatea lor.
'steneala si banii at%t de des arunca i pe dulciuri nehranitoare i aduc pe cei mici la concluzia ca cel mai nalt
obiectiv n via a si lucrul care ofera cea mai mare fericire este acela de a putea sa! i satisfaci apetitul. :ezultatul
acestei formari este lacomia, urmata de boala, care la r%ndul ei preceda folosirea medicamentelor otravitoare.
2arin ii ar trebui sa educe poftele copiilor lor si sa nu le ngaduie folosirea alimentelor nehranitoare.
nsa, n efortul de a stabili a n alimenta ie, ar trebui sa fim cu luare aminte sa nu cadem n greseala de a
cere copiilor sa man%nce ceea ce nu are gust bun sau sa man%nce mai mult dec%t este nevoie.
"opiii au drepturi si preferin e, iar c%nd aceste preferin e sunt rezonabile, ele ar trebui respectate.
:egularitatea n alimenta ie ar trebui sa fie pazita cu gri)a. !ar trebui sa se consume nimic ntre mese,
nici un fel de produse de cofetarie sau patiserie, nuci, fructe sau vreun alt fel de alimente.
M%ncatul la ore neregulate distruge tonusul sanatos al organelor digestive, cu efect asupra sanata ii si starii de
voiosie. +ar c%nd se aseaza la masa, copiii nu simt placere pentru alimentele hranitoare; poftele lor se ndreapta
catre ceea ce este daunator pentru ei.
Mamele care satisfac dorin ele copiilor lor cu pre ul sanata ii si bunei dispozi ii seamana semin ele
raului, care vor creste si vor da rod. ngaduin a de sine creste n ritmul cresterii celor mici, iar vigoarea
intelectuala si cea fizica sunt am%ndoua sacrificate. Mamele care nfaptuiesc aceasta lucrare culeg cu
amaraciune roadele semin ei pe care au semanat!o. *le si vad copiii cresc%nd cu o minte si un caracter
nepotrivite pentru ca ei sa poata avea un rol nobil si folositor n societate sau n familie.
2uterile spirituale, c%t si cele intelectuale si fizice sufera sub influen a hranei nesanatoase.
"onstiin a este inhibata, iar calitatea de a fi misca i de ceea ce este bine este slabita.
"%ta vreme este adevarat ca ar trebui sa!i nva am pe copii sa!si stap%neasca apetitul si sa man%nce
in%nd seama de sanatate, sa le fie e(plicat lamurit ca ei nu se ab in dec%t de la ceea ce le!ar face rau.
*i renun a la lucruri daunatoare pentru a avea ceva mai bun. Masa sa fie atragatoare si apetisanta, caci este
plina de lucrurile bune pe care $umnezeu ni le!a daruit cu at%ta generozitate.
'ra mesei sa fie un moment fericit, de voiosie. n timp ce ne bucuram de darurile venite de la $umnezeu, sa
raspundem cu mul umiri pline de recunostin a $atatorului acestora.
:N'RI>IREA C.PII".R :N CA5 DE 3.A"A
n multe cazuri, boala copiilor se poate datora unor greseli de ngri)ire.
"auzele necazului pot fi mesele neregulate, mbracamintea insuficienta n serile racoroase, lipsa e(erci iului
fizic serios, care sa puna n mod sanatos s%ngele n circula ie, sau lipsa unei cantita i ndestulatoare de aer
necesar pentru cura irea lui. 2arin ii sa cerceteze atent problema, pentru a gasi cauzele mbolnavirii, si apoi sa
ndrepte c%t mai cur%nd posibil ce este gresit.
&ta n puterea tuturor parin ilor sa nve e multe despre ngri)irea bolnavului, despre prevenirea si chiar
despre tratarea bolii. Mama ar trebui n special sa stie ce sa faca n cazurile obisnuite de boala ale celor din
familia sa. *a ar trebui sa stie cum sa!si ngri)easca copilul bolnav. $ragostea si priceperea ei ar trebui s!o faca
n stare sa mplineasca pentru copil lucrari care nu ar putea fi la fel de bine ncredin ate n m%na unui strain.
S/UDIEREA 0I5I.".'IEI
2arin ii ar trebui sa caute de timpuriu sa le trezeasca interesul copiilor lor pentru studiul fiziologiei si ar
trebui sa!i nve e principiile sale simple. nva a i!i cum sa!si pastreze cel mai bine puterile fizice, intelectuale si
spirituale si cum sa!si foloseasca nzestrarile, astfel nc%t vie ile lor sa poata aduce binecuv%ntari unul altuia si
sa!L onoreze pe $umnezeu. Aceste cunostin e sunt nepre uite pentru cei tineri. *duca ia n lucrurile ce privesc
via a si sanatatea este mai importanta dec%t cunoasterea multor stiin e predate n scoli.
2arin ii ar trebui sa traiasca mai mult pentru copiii lor si mai pu in pentru societate. &tudia i subiecte
114
legate de igiena si pune i cunostin ele n practica. nva a i!i pe copiii vostri sa ra ioneze de la cauza la efect.
nva a i!i ca, daca doresc sanatate si fericire, trebuie sa respecte legile firii. $esi s!ar putea sa nu vede i rezultate
at%t de rapid cum a i dori, nu va descura)a i, ci continua i!va lucrarea cu rabdare si perseveren a.
nca din leagan, nva a i!va copiii sa practice tagaduirea si stap%nirea de sine.
nva a i!i sa se bucure de frumuse ile naturii si sa!si e(erseze n mod sistematic toate puterile trupului si
ale min ii n ocupa ii folositoare. "reste i!i astfel, nc%t sa aiba o constitu ie fizica robusta si obiceiuri bune, o
dispozi ie senina si o fire bl%nda.
ntipari i n min ile lor fragede adevarul ca $umnezeu nu inten ioneaza ca noi sa traim numai pentru o
rasplata n timpul de acum, ci pentru binele nostru vesnic. nva a i!i ca a ceda n fa a ispitei este un lucru rau si
care arata slabiciune; a rezista n fa a ei nseamna noble e si barba ie. Aceste lec ii vor fi asemenea semin ei
semanate ntrun pam%nt bun, si ele vor aduce roade care ne vor nveseli ini!mile.
Mai presus de orice altceva, parin ii sa!si ncon)oare copiii cu o atmosfera de voiosie, amabilitate si
iubire. "aminul n care locuieste dragostea, si n care aceasta este e(primata n priviri, cuvinte si fapte, este
locul n care ngerii sunt nc%nta i sa!si manifeste prezen a.
2arin i, lasa i ca razele luminoase ale iubirii, voiosiei si mul umirii bucuroase sa intre n inimile voastre
si influen a lor gingasa, nvioratoare, sa cuprinda caminul vostru. Manifesta i un spirit de bl%nde e si rabdare; si
ncura)a i aceasta si n copiii vostri, cultiv%nd toate calita ile care vor aduce stralucire n via a de familie.
Atmosfera astfel creata va fi pentru copii ceea ce sunt aerul si soarele pentru lumea vegetala, sus in%nd
sanatatea si vigoarea min ii si a trupului.
$nfluen ele din camin
Mai puternica dec%t orice alta influen a pam%nteasca manifestata asupra inimilor si vie ilor omenesti
este cea a unui camin adevarat. "aminul ar trebui sa fie pentru copii locul cel mai atragator din lume, iar
prezen a mamei, cea mai mare atrac ie a sa. "opiii au firi sensibile, iubitoare.
*i pot fi mul umi i cu usurin a si pot fi facu i neferici i la fel de usor.
2rintr!o disciplina n spiritul bl%nde ii, cu cuvinte si fapte iubitoare, mamele i pot lega pe copii de inimile lor.
"opiii mici iubesc tovarasia si rareori se pot sim i bine singuri. *i t%n)esc dupa simpatie si tandre e.
*i cred ca lucrurile care le fac placere lor i vor face placere si mamei; si li se pare un lucru normal sa
mearga la ea cu micile lor bucurii si triste i.
Mama nu ar trebui sa le raneasca inimile sensibile, trat%nd cu indiferen a lucruri care, desi pentru ea sunt
nimicuri, pentru ei sunt de mare importan a, ca de e(emplu simpatia si aprobarea ei.
' privire de aprobare, un cuv%nt de ncura)are sau de lauda vor fi asemenea razelor de soare n inimile
lor, adesea umpl%ndu!le cu bucurie toata ziua.
n loc sa!i ndeparteze pentru a nu fi neca)ita de zgomotul lor sau deran)ata de maruntele lor cereri,
mama sa gaseasca ceva care sa le faca placere sau lucrari usoare pentru a da ceva de facut m%inilor si min ilor.
2atrunz%nd n lumea sentimentelor lor si orient%ndu!i n )ocurile si micile treburi ncredin ate lor, mama
va c%stiga ncrederea copiilor sai si va putea cori)a cu mai multa eficien a obiceiurile gresite sau cenzura
manifestarile de egoism sau pasionale. ;n cuv%nt de aten ionare sau de repros rostit la timpul potrivit va fi de
mare pre . 2rintr!o iubire rabdatoare, atenta, ea poate ntoarce min ile copiilor n direc ia cea buna, cultiv%nd n
ei trasaturi de caracter frumoase, atragatoare.
Mamele ar trebui sa fie cu bagare de seama sa nu!si nve e copiii sa fie dependen i si preocupa i numai
de propria lor persoana. u!i face i niciodata sa si imagineze ca ei sunt centrul si ca totul trebuie sa graviteze n
)urul lor. ;nii parin i acorda mult timp si aten ie amuzamentului copiilor lor, nsa copiii ar trebui sa fie obisnui i
sa!si faca de )oaca singuri, sa!si e(erseze propria ingeniozitate si ndem%nare.
Astfel, ei vor nva a sa fie mul umi i cu placeri foarte simple. *i ar trebui sa fie nva a i sa suporte cu
bravura micile lor dezamagiri si ncercari. n loc sa le fi(a i aten ia asupra oricarei dureri sau suferin e
nensemnate, ndrepta i!le mintea n alta parte, nva a i!i sa treaca usor peste micile suparari sau necazuri.
"erceta i cum sa le sugera i cai prin care copiii sa poata nva a sa fie aten i fa a de al ii.
nsa copiii sa nu fie negli)a i. mpovarate cu multe gri)i, mamele simt uneori ca nu!si pot face timp
pentru a!si instrui cu rabdare micu ii si a le oferi dragoste si caldura sufleteasca. $ar ele ar trebui sa!si aduca
aminte ca, daca nu gasesc n parin ii si n caminul lor ceea ce le va satisface dorin a de tovarasie si compasiune,
copiii vor privi nspre alte surse, unde at%t mintea, c%t si caracterul pot fi prime)duite.
$in lipsa de timp si cumpanire a problemei, multe mame refuza copiilor lor vreo placere nevinovata, n
timp ce degete ocupate si ochi obosi i sunt prinsi cu totul ntr!o lucrare care are ca scop numai mpodobirea, o
115
lucrare care, n cel mai bun caz, va servi doar la ncura)area m%ndriei si e(travagan ei n inimile lor tinere.
2e masura ce copiii se apropie de mplinirea lor ca barba i si femei, aceste lec ii aduc ca roade vanitatea si
incapacitatea morala.
Mama este sf%siata din pricina greselilor copiilor, dar nu si da seama ca recolta pe care o str%nge provine din
sam%n a pe care ea nsasi a sadit!o.
;nele mame nu sunt consecvente n modul n care si trateaza copiii.
;neori le ngaduie lucruri care sunt spre raul lor; si, din nou, cum am mai spus, le refuza o placere nevinovata
oarecare, ce ar face inima de copil foarte fericita. 2rin aceasta, ele nu se aseamana cu ,ristos;
*l i!a iubit pe copii; le!a n eles sentimentele si a fost alaturi de ei n ncercarile si placerile lor.
RASPUNDEREA /A/A"UI
&o ul si tatal este capul familiei. &o ia asteapta de la el dragoste, n elegere si a)utor pentru educarea
copiilor; si este corect sa fie asa. "opiii sunt ai lui n aceeasi masura n care sunt si ai ei, iar el este la fel de
interesat de bunastarea lor. "opiii asteapta de la tatal lor spri)in si calauzire; el trebuie sa aiba o concep ie
corecta despre via a si despre nr%uririle si legaturile care ar trebui sa e(iste n )urul familiei sale; mai presus de
toate, el ar trebui sa fie stap%nit de iubirea si teama de $umnezeu si de nva aturile "uv%ntului &au pentru a
putea calauzi picioarele copiilor sai pe drumul cel bun.
Tatal este legiuitorul familiei sale; si, asemenea lui Avraam, ar trebui sa faca din Legea lui $umnezeu
regula caminului sau. $umnezeu a spus despre Avraam5 "*u l cunosc si stiu ca are sa porunceasca fiilor lui si
casei lui dupa el sa ina "alea $omnului" .>eneza 06*071!
u e(ista nici o negli)are pacatoasa de a ngradi raul, nici un favoritism nen elept, indulgent si trad%nd
slabiciune; iar naintea preten iilor ridicate de o "afec iune" rau n eleasa, nu e(ista nici o abdicare de la
convingerile legate de datoria sa. Avraam nu se marginea doar la a comunica instruc iunile )uste, ci, de
asemenea, sus inea autoritatea legilor drepte. $umnezeu a dat a pentru calauzirea noastra.
"opiii nu ar trebui lasa i sa rataceasca departe de poteca sigura descoperita n "uv%ntul lui $umnezeu, pe carari
prime)dioase, carari care se arata n orice loc. "u bl%nde e, dar ferm, cu efort perseverent nso it de rugaciune,
dorin ele lor gresite ar trebui nfr%nate, iar nclina iile lor refuzate.
Tatal ar trebui sa impuna n familia sa virtu ile barba iei ! energia, integritatea, onestitatea, rabdarea,
cura)ul, s%rguin a si calitatea de a fi folositor n mod practic. &i ceea ce cere de la copiii sai ar trebui sa practice
el nsusi, ilustr%nd aceste virtu i n postura propriei sale barba ii. $ar, ta ilor, nu va descura)a i copiii.
"ombina i afec iunea cu autoritatea, bunatatea si compasiunea cu restric iile hotar%te.
$arui i!le copiilor vostri din ceasurile voastre de ragaz; familiariza i!va cu ei; alatura i!va lor n lucrul si
n )ocurile lor si c%stiga i!le ncrederea.
"ultiva i prietenia cu ei, mai ales cu fiii vostri. n acest fel, ve i fi o puternica influen a spre bine. &i voi,
parin ilor, nu ntar%ta i la m%nie pe copiii vostri, ci creste i!i, cu mustrarea si nva atura $omnului. .Efeseni /*51
Tatal ar trebui sa!si faca partea sa n privin a fericirii din camin. 'ricare ar fi gri)ile si greuta ile sale n
afaceri, acestor lucruri nu ar trebui sa li se ngaduie sa arunce o umbra asupra familiei; ar trebui sa intre n casa
mpar ind z%mbete si cuvinte placute. ntr!un anumit sens, tatal este preotul familiei, aduc%nd la altarul familial
)ertfa de diminea a si de seara. nsa so ia si copiii ar trebui sa se uneasca n rugaciune si n c%ntari de lauda.
$iminea a, nainte de a pleca de acasa la munca de fiecare zi, tatal sa!si adune copiii n )urul sau si,
plec%ndu!se naintea lui $umnezeu, sa!i ncredin eze gri)ii Tatalui din cer.
"%nd gri)ile zilei au trecut, familia sa se uneasca, nal %nd rugaciuni pline de recunostin a si c%ntece de lauda,
recunosc%nd purtarea de gri)a divina din cursul zilei.
Ta i si mame, oric%t de presante ar fi treburile voastre, nu uita i sa va aduna i familia n )urul altarului lui
$umnezeu. "ere i paza ngerilor sfin i n caminul vostru. Aminti i!va ca cei dragi ai vostri sunt e(pusi ispitelor.
&upararile zilnice i asteapta pe carare si pe cei tineri, si pe cei v%rstnici.
"ei care doresc sa duca vie i rabdatoare, pline de iubire si voiosie trebuie sa se roage.
umai primind a)utor nencetat de la $umnezeu putem c%stiga biruin a asupra eului.
"aminul ar trebui sa fie locul n care domnesc voiosia, polite ea si iubirea; si acolo unde se afla aceste
virtu i, se vor afla si fericirea si pacea. ecazurile pot invada caminul, dar de ele au parte to i oamenii.
:abdarea, recunostin a si iubirea sa pastreze lumina soarelui n inima, chiar daca ziua poate fi foarte ntunecata.
n asemenea camine stau ngerii lui $umnezeu.
&o ul si so ia sa caute fiecare fericirea celuilalt, neuit%nd niciodata micile amabilita i si maruntele dovezi
116
de afec iune care nsenineaza si lumineaza via a. ntre so si so ie ar trebui sa e(iste o ncredere desav%rsita.
*i ar trebui sa!si cerceteze responsabilita ile mpreuna. mpreuna ar trebui sa lucreze pentru binele suprem al
copiilor lor. *i nu ar trebui niciodata sa!si critice unul altuia planurile sau sa!si conteste unul altuia )udecata n
prezen a copiilor. &o ia sa aiba gri)a sa nu faca mai dificila lucrarea so ului pentru copii.
&o ul sa ina ridicate m%inile so iei, d%ndu!i sfaturi n elepte si ncura)ari pline de iubire.
u ar trebui sa fie ngaduita nal area nici unui zid de raceala si re inere ntre parin i si copii.
2arin ii sa se familiarizeze cu copiii lor, caut%nd sa le n eleaga gusturile si dispozi iile sufletesti, patrunz%nd n
sentimentele lor si sco %nd la iveala ceea ce este n inimile lor.
2arin i, copiii vostri trebuie sa vada ca i iubi i si ca ve i face tot ce sta n puterile voastre sa!i face i
ferici i. $aca face i asa, restric iile pe care le ve i gasi necesare vor avea mult mai multa greutate n min ile lor
tinere. "onduce i!va copiii cu bl%nde e si n elegere, amintindu!va ca "ngerii lor n ceruri vad pururea fa a
Tatalui Meu care este n ceruri" .Matei 06!0<1!
$aca dori i ca ngerii sa nfaptuiasca pentru copiii vostri lucrarea ce le!a fost ncredin ata de catre
$umnezeu, coopera i cu ei, fac%nd partea ce va revine. "rescu i sub calauzirea n eleapta si iubitoare a unui
camin adevarat, copiii nu vor sim i nici o dorin a de a rataci n cautarea placerii si a altor tovarasii.
:aul nu!i va atrage. &piritul care este precumpanitor n camin le va modela caracterele; ei si vor forma
obiceiuri si principii care vor constitui o aparare puternica mpotriva ispitei, c%nd vor parasi adapostul
caminului si si vor lua locul n lume. "opiii, ca si parin ii, au ndatoriri importante n camin.
Ar trebui sa fie nva a i ca fac si ei parte din "firma" familiei. &unt hrani i, mbraca i, iubi i si ngri)i i; si ei ar
trebui sa reac ioneze la aceste binecuv%ntari, duc%nd partea lor din poverile caminului si aduc%nd c%t mai multa
fericire posibil n familia ai carei membri sunt.
"opiii sunt uneori ispiti i sa se supere n fa a restric iilor; nsa, mai t%rziu n via a, si vor binecuv%nta
parin ii pentru gri)a lor plina de credinciosie si vegherea stricta prin care au fost pazi i si calauzi i n anii n care
le lipsea e(perien a.
"devarata educa ie , o instruire misionara
'rice crestin adevarat este o m%na de a)utor a lui $umnezeu.
Adevarata educa ie este o pregatire misionara. 6iecare fiu si fiica a lui $umnezeu este chemat sa fie
misionar; suntem chema i n slu)ba lui $umnezeu si a semenilor nostri; iar obiectul educa iei noastre ar trebui
sa fie pregatirea pentru aceasta slu)ire.
PRE'A/IREA PEN/RU S"U>IRE
Acest deziderat ar trebui avut n vedere continuu de catre parin ii si nva atorii crestini.
u stim n ce ramura pot slu)i copiii nostri. *i si pot petrece vie ile n cercul caminului lor; se pot anga)a n
ocupa iile obisnuite ale vie ii sau pot merge ca nva atori ai *vangheliei n ari pag%ne; dar to i sunt chema i
deopotriva sa fie misionari ai lui $umnezeu, slu)itori ai ndurarii revarsate catre lume.
"opiii si tineretul, cu talentul, energia si cura)ul lor viu, cu marea lor disponibilitate, sunt iubi i de
$umnezeu si *l doreste sa i aduca n armonie cu uneltele divine.
*i trebuie sa ob ina o educa ie care i va a)uta sa se alature lui ,ristos n slu)ire altruista.
$espre to i copiii &ai de la sf%rsitul timpului, ,ristos a spus ca si despre primii &ai ucenici5
""um M!ai trimis Tu pe Mine n lume, asa i!am trimis si *u pe ei n lume" .$oan 04*061* ca sa fie reprezentan i
ai lui $umnezeu, sa descopere $uhul &au, sa dea pe fa a caracterul &au, sa faca lucrarea &a.
"opiii nostri se afla, ca sa zicem asa, la rascruce de drumuri. La tot pasul, atrac ia pe care o e(ercita
lumea catre lacomie si ngaduin a de sine i abate de la poteca asternuta pentru rascumpara ii $omnului.
$aca vie ile lor vor fi o binecuv%ntare sau un blestem, depinde de alegerea pe care o fac.
2lini de energie, dornici sasi puna la lucru calita ile nencercate nca, ei trebuie sa gaseasca un fagas n care sa
reverse preaplinul vie ii lor. &i vor fi activita i fie pentru bine, fie pentru rau.
"uv%ntul lui $umnezeu nu opreste ac iunea, ci i da o direc ie corecta.
$umnezeu nu!i ndeamna pe tineri sa fie mai pu in cutezatori. *lementele de caracter care fac ca un om sa fie
cu adevarat plin de succes si onorat printre oameni ! dorin a de nenfr%nt de a realiza un mai mare bine, voin a
nestramutata, zelul nfocat si perseveren a neobosita ! nu trebuie descura)ate.
2rin harul lui $umnezeu, ei trebuie sa fie calauzi i catre atingerea unor obiective care sunt tot at%t de departe de
obisnuitele interese egoiste si lumesti cum este cerul fa a de pam%nt.
"a parin i si crestini, noi avem datoria de a!i ndruma corect pe copiii nostri. *i trebuie sa fie calauzi i
cu gri)a, cu n elepciune si cu bl%nde e pe cararile lucrarii crestine. e aflam sub un legam%nt sacru cu
117
$umnezeu, de a ne creste copiii pentru a!+ slu)i. 2rima datorie pe care o avem este aceea de a!i ncon)ura de
influen e care i vor conduce sa aleaga o via a de slu)ire si de a le asigura pregatirea necesara.
"At%t de mult a iubit $umnezeu...", nc%t a dat ! "a dat pe singurul &au 6iu nascut", ca sa nu pierim, ci sa
avem via a vesnica -+oan ?,/B1. ",ristos ne!a iubit si &!a dat pe &ine pentru noi" .Efeseni 8*31!
$aca iubim, vom darui. "u ca sa + se slu)easca, ci *l sa slu)easca" .Matei 3<*361 ! aceasta este marea lec ie pe
care avem datoria sa o nva am si sa o predicam.
Tinerii sa se lase patrunsi de g%ndul ca ei nu si apar in. *i i apar in lui ,ristos. *i sunt rascumpara i cu
s%ngele &au, sunt pretinsi de iubirea &a. *i traiesc pentru ca *l i pastreaza prin puterea &a.
Timpul lor, taria si calita ile lor sunt ale Lui, pentru a fi dezvoltate, educate si folosite pentru *l.
Alaturi de fiin ele angelice, familia omeneasca, facuta dupa chipul lui $umnezeu, este cea mai nobila
din toate lucrarile create. $umnezeu doreste ca membrii ei sa devina tot ceea ce *l a facut cu putin a ca ei sa fie
si sa!si foloseasca puterile pe care li le!a dat n modul c%t mai eficient posibil.
8ia a este tainica si sf%nta. *a este manifestarea lui $umnezeu nsusi, +zvorul oricarei vie i.
'caziile ei sunt pre ioase si ar trebui folosite cu seriozitate. ' data pierdute, acestea sunt pierdute pe vecie.
$umnezeu pune naintea noastra vesnicia, cu realita ile ei solemne, si ne ofera o n elegere a temelor
eterne. *l ne pune nainte un adevar valoros, care nnobileaza, pentru ca noi sa putem nainta pe o poteca sigura,
n urmarirea unui obiectiv vrednic de anga)area cea mai serioasa a tuturor aptitudinilor noastre.
$umnezeu priveste n mica sam%n a pe care *l a facut!o si vede ascunsa n ea floarea frumoasa, arbustul
sau copacul seme , cu coroana sa impunatoare. Asa vede *l si posibilita ile fiecarei fiin e omenesti.
oi ne aflam aici cu un scop. $umnezeu ne!a dat planul &au pentru vie ile noastre si *l doreste ca noi sa
atingem standardul cel mai nalt de dezvoltare.
*l doreste ca noi sa crestem continuu n sfin enie, n fericire si n masura n care putem fi folositori.
To i oamenii au calita i pe care trebuie sa fie nva a i sa le vada ca fiind nzestrari sacre, sa le aprecieze ca daruri
de la $omnul si sa le foloseasca asa cum se cuvine. *l doreste ca tineretul sa cultive fiecare putere a fiin ei lor
si sa foloseasca direct orice facultate. *l doreste ca ei sa se bucure de tot ceea ce este pre ios n aceasta via a, sa
fie buni si sa faca binele, str%ng%ndu!si o comoara n ceruri pentru via a viitoare.
&a nu va potrivi i chipului veacului acestuia, ci sa va preface i, prin nnoirea min ii voastre, ca sa pute i
deosebi bine voia lui $umnezeu5 cea buna, placuta si desav%rsita. .'omani 03*31
Ambi ia lor ar trebui sa fie aceea de a e(cela n tot ceea ce este lipsit de egoism, care este nalt si nobil.
&a priveasca la ,ristos ca la un Model dupa care urmeaza sa fie forma i.
*i trebuie sa nutreasca ambi ia sf%nta pe care *l a descoperit!o n via a &a ! ambi ia de a face lumea mai buna,
at%ta timp c%t le este dat sa traiasca n ea. Aceasta este lucrarea la care sunt chema i.
. /E$E"IE "AR'A
"ea mai nalta stiin a dintre toate este aceea de salvare de suflete. "ea mai marea a lucrare la care pot
aspira fiin ele omenesti este lucrarea de a c%stiga oamenii de la pacat la sfin enie.
2entru mplinirea acestei lucrari trebuie asezata o temelie larga. *ste nevoie de o educa ie cuprinzatoare !
o educa ie care va cere din partea parin ilor si nva atorilor o asemenea g%ndire si efort cum nu sunt pretinse
n cadrul pregatirii stiin ifice obisnuite. &e cere ceva mai mult dec%t cultura intelectuala.
*duca ia nu este completa daca trupul, mintea si inima nu sunt educate n egala masura. "aracterul
trebuie sa primeasca o disciplina corecta pentru a se dezvolta n mod deplin si n gradul cel mai nalt.
Toate faculta ile min ii si trupului trebuie sa fie dezvoltate si educate corect. *ste o datorie aceea de a cultiva
si de a folosi fiecare putere care ne va face lucratori si mai eficien i pentru $umnezeu.
*duca ia adevarata se e(tinde la ntreaga fiin a. *a ne nva a care este ntrebuin area corecta a fapturii
noastre. e face n stare sa folosim n mod perfect creierul, oasele si muschii, trupul, mintea si inima.
6aculta ile mintale, fiind puteri superioare, trebuie sa c%rmuiasca "mpara ia" trupului.
2oftele si pasiunile firii trebuie aduse "sub controlul constiin ei si percep iilor spirituale. ,ristos &e afla la
conducerea neamului omenesc si scopul &au este de a ne conduce n serviciul &au pe carari nalte si sfinte ale
purita ii. 2rin lucrarea neasemuita a harului &au, trebuie sa a)ungem desav%rsi i n *l.
+sus &i!a mplinit educa ia n camin. Mama &a a fost primul &au nva ator dintre oameni.
$e pe buzele ei si din sulurile cu scrierile profe ilor, *l a nva at despre lucrurile ceresti.
A trait n caminul unui om de la ara si a luat parte cu credin a si voiosie la sarcinile gospodariei.
*l, care fusese comandantul cerului, era acum un slu)itor de bunavoie, un fiu iubitor si ascultator.
118
A nva at o meserie si a lucrat cu propriile m%ini n atelierul de t%mplarie, cu +osif. n vesmintele lucratorului
de r%nd, *l umbla pe strazile oraselului, duc%ndu!&e si ntorc%ndu!&e de la lucrul &au umil.
2entru oamenii din acel timp, valoarea lucrurilor era estimata n func ie de nfa isarea e(terioara. 2e
masura ce si pierduse puterea, religia sporise n etalarea pompei. *ducatorii din acele vremuri au cautat sa
impuna respectul prin nfa isare e(terioara si ostenta ie. 8ia a lui +sus constituia un contrast izbitor cu toate
aceste lucruri. 8ia a &a a demonstrat desertaciunea acelor lucruri pe care oamenii le priveau ca fiind valorile
esen iale ale vie ii. *l nu cauta scolile timpului &au, care nal au n slavi lucrurile marunte si faceau sa para
nensemnate lucrurile mari. *duca ia &a era c%stigata din sursele indicate de cer, din munca folositoare, din
studiul &cripturilor, din natura si din e(perien ele vie ii ! manualele lui $umnezeu, pline de nva aturi pentru
to i cei ce le deschid cu o m%na binevoitoare, cu un ochi scrutator si cu o inima n elegatoare.
"+ar pruncul crestea si &e ntarea; era plin de n elepciune, si harul lui $umnezeu era peste *l" -Luca =, AC1.
Astfel pregatit, *l &i!a nceput lucrarea, n orice contact cu oamenii e(ercit%nd asupra lor o influen a
spre a binecuv%nta si o putere spre a transforma cum lumea nu mai vazuse niciodata.
"aminul este prima scoala a copilului, si aici ar trebui pusa temelia pentru o via a de slu)ire.
2rincipiile ei trebuie e(puse nu numai n teorie. *le trebuie sa modeleze pregatirea ntregii vie i.
&i via a vesnica este aceasta5 sa Te cunoasca pe Tine, singurul $umnezeu adevarat, si pe +sus ,ristos,
pe care L!ai trimis Tu. .$oan 04*91
"opilul trebuie nva at foarte de timpuriu lec ia de a fi folositor. $e ndata ce taria fizica si puterea
ra iunii sunt dezvoltate ndea)uns, el ar trebui sa primeasca nsarcinari n camin. *l ar trebui sa fie ncura)at sa
ncerce sa!si a)ute tatal si mama, ncura)at n tagaduirea si stap%nirea de sine, ncura)at sa puna fericirea si
bunastarea altora naintea fericirii si bunastarii proprii, sa foloseasca ocaziile de a!si ncura)a si a)uta fra ii,
surorile si prietenii de )oaca si sa manifeste bunatate fa a de cei n v%rsta, cei bolnavi si cei nenoroci i.
"u c%t spiritul de slu)ire adevarata este dat pe fa a mai mult n camin, cu at%t se va dezvolta mai mult n vie ile
copiilor. *i vor nva a sa gaseasca placere n slu)irea si )ertfirea pentru binele altora.
"UCRAREA SC."II
2regatirea din camin ar trebui ntregita prin lucrarea scolii. $ezvoltarea ntregii fiin e, fizica, intelectuala
si spirituala, si lec iile de slu)ire si )ertfire de sine ar trebui avute n vedere nencetat.
Mai presus de oricare alt mi)loc, slu)irea pentru ,ristos prin lucrurile marunte ale e(perien ei de fiecare
zi are puterea de a modela caracterul si de a ndrepta via a pe fagasele lucrarii altruiste.
*ste lucrarea parintelui si a nva atorului aceea de a trezi acest spirit, de a!l ncura)a si a!l calauzi corect.
u li se poate ncredin a o lucrare mai importanta. &piritul de slu)ire este spiritul cerului si ngerii se vor alatura
fiecarui efort de a!l dezvolta si ncura)a.
' asemenea educa ie trebuie sa fie ntemeiata pe "uv%ntul lui $umnezeu. umai aici sunt date
principiile ei n toata plinatatea lor. @iblia ar trebui sa fie temelia studiului si nva aturii.
"unoasterea esen iala este o cunoastere a lui $umnezeu si a "elui pe care L!a trimis.
6iecare copil si fiecare t%nar ar trebui sa se cunoasca pe sine nsusi. Ar trebui sa n eleaga locuin a fizica
pe care i!a dat!o $umnezeu si legile dupa care este men inuta n stare de sanatate. Totul ar trebui sa fie bine
ntemeiat pe ramurile obisnuite ale educa iei. &i ei ar trebui sa posede o instruire ntr!o meserie anume, lucru
care i va face barba i si femei nzestra i cu abilitate practica, pregati i pentru datoriile vie ii de zi cu zi.
La aceasta ar trebui adaugate pregatirea si e(perien a practica n diferite linii de activitate misionara.
:NV1 4ND PRIN :$P1R/1 IREA CE".R :NV1 A/E
Tinerii sa progreseze c%t de repede si c%t de mult pot n dob%ndirea cunostin elor.
"%mpul lor de studiu sa fie tot at%t de ntins pe c%t poate fi cuprins prin puterile lor. +ar pe masura ce nva a,
sa faca si altora parte din cunostin ele lor. n acest fel vor deveni min ile lor disciplinate si puternice.
Modul n care se vor folosi de cunostin ele dob%ndite va hotar valoarea educa iei lor. A petrece un timp
ndelungat studiind, fara a face vreun efort de a mpartasi si altora ceea ce s!a c%stigat prin nva atura, se
dovedeste adesea o piedica n calea unei dezvoltari reale, iar nu un a)utor pentru aceasta.
At%t n camin, c%t si la scoala, elevul -studentul1 ar trebui sa depuna un efort pentru a nva a cum sa
studieze si cum sa ofere si altora cunostin ele dob%ndite. 'ricare ar fi chemarea sa, el trebuie sa fie si elev, si
profesor, toata via a lui. n felul acesta, el poate progresa nencetat, pun%ndu!si ncrederea n $umnezeu si
prinz%ndu!se de Acela care este infinit n n elepciune, care poate descoperi secrete ascunse de veacuri si
dezlega cele mai dificile probleme pentru min ile care cred n *l. "uv%ntul lui $umnezeu pune mare accent pe
119
influen a antura)ului chiar si n cazul adul ilor, barba i si femei.
"u c%t mai mare este puterea acestuia asupra dezvoltarii min ii si caracterului copiilor si tineretului9
"ompania pe care o agreeaza, principiile pe care le adopta, obiceiurile pe care si le formeaza vor hotar ra iunea
lor de a e(ista pentru aici si problema interesului lor viitor, vesnic.
*ste un lucru ngrozitor, si nca unul care ar trebui sa faca sa tremure inimile parin ilor, acela ca n at%t
de multe scoli si colegii la care sunt trimisi tinerii pentru a dob%ndi cultura si disciplina intelectuala, cele mai
multe influen e sunt dintre acelea care formeaza gresit caracterul, ndeparteaza mintea de la adevaratele inte ale
vie ii si strica moralitatea. 8enind n contact cu cei necredinciosi, cu cei iubitori de placeri si cei strica i, mul i,
mul i tineri si pierd simplitatea si puritatea, credin a n $umnezeu si spiritul de )ertfire de sine pe care ta ii si
mamele lor crestine le!au nutrit si le!au pazit printr!o instruire atenta si rugaciune serioasa.
Mul i care ncep studiile cu scopul de a se pregati pentru o ramura anume de slu)ire altruista devin
absorbi i de nva atura laica. &unt cuprinsi de ambi ia de a dob%ndi distinc ia reprezentata de burse si de a
c%stiga pozi ie si onoare n lume.
*i pierd din vedere scopul pentru care au nceput scoala, iar via a este )ertfita prin urmarirea unor
eluri egoiste si lumesti. &i adesea se formeaza obiceiuri care aduc la ruina via a at%t pentru lumea aceasta,
c%t si pentru lumea care va veni.
$e regula, barba ii si femeile care au idei largi, scopuri lipsite de egoism, aspira ii nobile sunt aceia n
care aceste caracteristici s!au dezvoltat n cadrul tovarasiilor pe care le!au avut n prima parte a vie ii.
n tot ceea ce stabilea cu +srael, $umnezeu sus inea importan a vegherii asupra prieteniilor copiilor lor.
Toate prevederile vie ii civile, religioase si sociale erau date n scopul de a!i feri pe copii de tovarasii
pagubitoare si de a!i familiariza nca din primii lor ani de via a cu preceptele si principiile Legii lui $umnezeu.
2ilda spre nva atura data la nasterea na iunii a fost de natura sa le miste profund inimile.
nainte ca ultima )udecata ngrozitoare sa vina asupra egiptenilor, const%nd n moartea primilor nascu i,
$umnezeu a poruncit poporului sa!si str%nga copiii n propriile lor camine. Tocul usii fiecarei case a fost
nsemnat cu s%nge si to i aveau sa se afle sub protec ia asigurata de acest simbol. n acelasi fel, parin ii de azi
care l iubesc pe $umnezeu si se tem de *l trebuie sa!si ina copiii sub "obliga ia legam%ntului" ! n cercul
protector al acelor influen e sacre care sunt cu putin a prin s%ngele rascumparator al lui ,ristos.
$espre ucenicii &ai, ,ristos a spus5 "Le!am dat "uv%ntul Tau si -...1 ei nu sunt din lume, dupa cum *u
nu sunt din lume." .$oan 04*051 "&a nu va potrivi i chipului veacului acestuia," ne ndeamna $umnezeu; "ci sa
va preface i, prin nnoirea min ii voastre." .'omani 03*31
u va n)uga i la un )ug nepotrivit cu cei necredinciosi. "aci ce legatura este ntre neprihanire si
faradelege# &au cum poate sta mpreuna lumina cu ntunericul# -...1
"um se mpaca Templul lui $umnezeu cu idolii# "aci noi suntem Templul $umnezeului celui viu, dupa cum a
zis $umnezeu5 "*u voi locui si voi umbla n mi)locul lor; *u voi fi $umnezeul lor, si ei vor fi poporul Meu."
$e aceea5 "+esi i din mi)locul lor si despar i i!va de ei -...1 nu va atinge i de ce este necurat, si va voi primi. *u
va voi fi Tata si voi mi ve i fi fii si fiice, zice $omnul "el Atotputernic." .3 Corinteni /*05,061
"&tr%nge i copiii" .$oel 3*0/1! "6ace i!le cunoscut hotar%rile lui $umnezeu si legile Lui." .E2od 06*0/1
"Astfel sa puna umele Meu peste copiii lui +srael, si *u i voi binecuv%nta" .(umeri /*341!
"Toate popoarele vor vedea ca tu por i umele $omnului, si se vor teme de tine" .#euteronom 36*0<1!
:amasi a lui +acov va fi n mi)locul multor popoare, ca o roua care vine de la $omnul, ca ploaia marunta
pe iarba, care nu se bizuie pe nimeni, si nu at%rna de copiii oamenilor. .Mica 8*41
oi suntem numara i mpreuna cu +srael.
Toate instruc iunile date israeli ilor din vechime n ceea ce priveste educa ia si pregatirea copiilor lor, toate
fagaduin ele de binecuv%ntare ob inuta prin ascultare sunt pentru noi.
"uv%ntul lui $umnezeu pentru noi este5 "Te voi binecuv%nta -...1 si vei fi o binecuv%ntare" .>eneza 03*31!
$espre primii ucenici si despre to i cei care aveau sa creada n *l prin cuv%ntul lor, ,ristos a spus5
"*u le!am dat slava, pe care Mi!ai dat!o Tu, pentru ca ei sa fie una, cum si oi suntem una, *u n ei, si Tu n
Mine; pentru ca ei sa fie n chip desav%rsit una, ca sa cunoasca lumea ca Tu M!ai trimis, si ca i!ai iubit,
cum M!ai iubit pe Mine." .$oan 04*33,391
Minunate, minunate cuvinte, aproape mai presus de ceea ce poate concepe credin a9
"reatorul tuturor lumilor i iubeste pe aceia care se consacra slu)irii &ale tot asa cum si iubeste 6iul. "hiar aici
si acum, favoarea &a plina de ndurare este revarsata asupra noastra, n aceasta masura minunata.
e!a dat Lumina si &plendoarea cerului, iar o data cu *l a revarsat toata comoara cerului.
120
"u multe din cele fagaduite pentru via a viitoare, ne copleseste n via a aceasta, sub forma unor daruri princiare.
"a supusi ai harului &au, *l doreste ca noi sa ne bucuram de tot ceea ce va nnobila, mboga i si nal a
caracterele noastre. *l este gata sa insufle tinerilor putere de sus, pentru ca ei sa poata sta sub steagul stropit cu
s%nge al lui ,ristos, sa lucreze asa cum a lucrat *l, sa conduca suflete pe carari sigure, sa puna ferm picioarele
multora pe &t%nca 8eacurilor. To i cei care cauta sa lucreze n armonie cu planul de educa ie al lui $umnezeu
vor avea spri)inul harului &au, prezen a &a continua, puterea &a pastratoare. *l spune fiecaruia5
"6ii puternic si cura)os. u te nspaim%nta si nu te ngrozi, caci $omnul $umnezeul tau este cu tine."
"u te voi lasa, nici nu te voi parasi" .$osua 0*7!81!
"aci, dupa cum ploaia si zapada se coboara din ceruri, si nu se mai ntorc napoi, ci uda pam%ntul si!l
fac sa rodeasca si sa odrasleasca, pentru ca sa dea sam%n a semanatorului si p%ine celui care man%nca, tot asa si
"uv%ntul Meu, care iese din gura Mea, nu se ntoarce la Mine fara rod, ci va face voia Mea si va mplini
planurile Mele. $a, ve i iesi cu bucurie, si ve i fi calauzi i n pace.
Mun ii si dealurile vor rasuna de veselie naintea voastra, si to i copacii din c%mpie vor bate din palme.
n locul spinului se va nal a chiparosul, n locul maracinilor va creste mirtul. &i lucrul acesta va fi o slava
pentru $omnul, un semn vesnic, nepieritor. .$saia 88* 0<,091
2retutindeni n lume, societatea este n neor%nduiala si este nevoie de o transformare profunda. *duca ia
data tinerilor trebuie sa prefaca ntreaga structura sociala.
"*i vor zidi iarasi vechile dar%maturi, vor ridica iarasi naruirile din vechime, vor nnoi ceta i pustiite,
ramase pustii din neam n neam. -...1 si ve i fi numi i slu)itori ai $umnezeului nostru -...1 vor avea o bucurie
vesnica. "aci *u, $omnul, iubesc dreptatea. Le voi da cu credinciosie rasplata si voi ncheia cu ei un legam%nt
vesnic. &am%n a lor va fi cunoscuta ntre neamuri, si urmasii lor printre popoare; to i cei ce!i vor vedea, vor
cunoaste ca sunt o sam%n a binecuv%ntata de $omnul." -...1 ""aci, dupa cum pam%ntul face sa rasara lastarul
lui, si dupa cum o gradina face sa ncol easca semanaturile ei, asa va face $omnul, $umnezeu, sa rasara
m%ntuirea si lauda, n fa a tuturor neamurilor." .$saia /0* 5! /,001
Cap. - - Cuoasterea fudametala
"Lumina cunoasterii slavei lui $umnezeu"
' adevarata cunoastere a lui $umnezeu
Toate lucrurile ne sunt date prin cunoasterea Lui.
Asemenea M%ntuitorului nostru, ne aflam n aceasta lume pentru a face lucrare pentru $umnezeu.
&untem aici pentru a deveni ca $umnezeu n caracter si, printr!o via a de slu)ire, sa!L descoperim lumii.
2entru a fi mpreuna lucratori cu $umnezeu, pentru a deveni ca *l si a descoperi caracterul &au, trebuie sa!L
cunoastem asa cum este n realitate. Trebuie sa!L cunoastem asa cum &e descopera *l nsusi.
' cunoastere a lui $umnezeu este temelia oricarei educa ii adevarate, oricarei slu)iri adevarate. Aceasta
este singura aparare reala mpotriva ispitei. umai ea ne poate face asemenea lui $umnezeu n caracter.
Aceasta este cunoasterea de care au nevoie to i aceia care lucreaza pentru ridicarea semenilor lor.
Transformarea caracterului, puritatea vie ii, eficien a slu)irii, mbra isarea principiilor corecte, toate
depind de o cunoastere e(acta a lui $umnezeu. Aceasta cunoastere este pregatirea esen iala at%t pentru via a
aceasta, c%t si pentru via a viitoare.
"&tiin a sfin ilor este priceperea." .Prov! 7*0<1
"Tot ce priveste via a si evlavia" .3 Petru 0*91 ne sunt date printr!o cunoastere a &a.
"&i via a vesnica este aceasta", a spus +sus, "sa Te cunoasca pe Tine, singurul $umnezeu adevarat, si pe
+sus ,ristos, pe care L!ai trimis Tu" .$oan 04*91!
Asa vorbeste $omnul5 "n eleptul sa nu se laude cu n elepciunea lui, cel tare sa nu se laude cu taria lui,
bogatul sa nu se laude cu boga ia lui. "i, cel ce se lauda, sa se laude ca are pricepere si ca Ma cunoaste, ca stie
ca *u sunt $omnul, care fac mila, )udecata si dreptate pe pam%nt9
"aci n acestea gasesc placere *u", zice $omnul. .$eremia 7!39,951
Avem nevoie sa studiem descoperirile despre $umnezeu pe care *l nsusi le!a dat.
mprieteneste!te acum cu $umnezeu si fii n pace5 n felul acesta fericirea va veni la tine.
2rimeste Legea din gura Lui, te rog, si pune! i n inima cuvintele Lui. -...1
&i atunci "el Atotputernic va fi boga ia ta; caci atunci "el Atotputernic va fi desfatarea ta, si i vei ridica fa a
spre $umnezeu. l vei ruga si *l te va asculta, si i vei mplini promisiunile.
8ei hotar un lucru si i va reusi, pe cararile tale va straluci lumina. "%nd aceste cai vor fi smerite, atunci vei
121
spune5 :idica!te9 &i pe cel cu ochii pleca i, *l l va m%ntui. .$ov 33* 30,371
"nsusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si divinitatea Lui se vad lamurit, de la crearea lumii,
fiind n elese de minte prin lucrurile facute de *l" .'om! 0*3<1!
Lucrurile din natura pe care le privim acum nu ne dau dec%t o idee vaga despre slava *denului.
2acatul a ntunecat frumuse ea pam%ntului; asupra tuturor lucrurilor se pot vedea urmele lucrarii raului.
&i totusi, mult din ceea ce este frumos ram%ne. atura da marturie ca "ineva infinit n putere, mare n bunatate,
ndurare si dragoste a creat pam%ntul si l!a umplut cu via a si bucurie.
"hiar si n starea lor degenerata, toate lucrurile dezvaluie atingerea marelui Maestru.
'ri ncotro ne!am ntoarce, putem auzi glasul lui $umnezeu si vedea dovezile bunata ii &ale.
$e la pravalirea solemna, cu tonalita i grave, a tunetului si urletul nencetat al batr%nului ocean p%na la
ciripitul vesel care umple padurile de c%ntec, zecile de mii de voci ale naturii nal a lauda &a.
2e pam%nt, n mare si n cer, cu coloritul si nuan ele lor minunate ! fie afl%ndu!se ntr!un contrast superb, fie
topindu!se armonios unele ntr!altele!, privim slava &a. Mun ii cei vesnici ne spun despre puterea &a.
"opacii care si flutura verzile lor stindarde n lumina soarelui si florile cu frumuse ea lor delicata arata catre
"reatorul lor. 8erdele viu care acopera ca un covor pam%ntul brun vorbeste despre gri)a lui $umnezeu pentru
cele mai umile creaturi ale &ale. 2esterile submarine si ad%ncimile pam%ntului descopera comorile &ale.
*l, care a pus perlele n ocean si ametistul si hrisolitul printre st%nci, este un iubitor de frumos.
&oarele care se nal a pe cer este o reprezentare a "elui care este via a si lumina a tot ceea ce a creat.
Toata stralucirea si frumuse ea care mpodobesc pam%ntul si lumineaza cerurile vorbesc despre $umnezeu.
Mare ia Lui acopera cerurile si slava Lui umple pam%ntul. .Ha-! 9*91
2am%ntul este plin de fapturile Tale! .Ps! 0<5* 351 ' zi istoriseste alteia acest lucru, o noapte l face cunoscut
altei nop i, fara grai, fara cuvinte; totusi glasul lor este auzit.
:asunetul lor strabate tot pam%ntul si glasul lor p%na la marginile lumii. .Ps! 07* 3,51
Toate lucrurile vorbesc despre gri)a &a gingasa de 2arinte si despre dorin a &a de a!i face pe copiii Lui ferici i.
2uterea coplesitoare care lucreaza n toata natura si sus ine toate lucrurile nu este, cum sus in unii
oameni de stiin a, doar un principiu rasp%ndit pretutindeni, o energie motrice.
$umnezeu este $uh; asa fiind, *l este o 2ersoana ! caci asa &!a descoperit pe &ine5
$ar $omnul este $umnezeu cu adevarat, *l este un $umnezeu viu si un mparat vesnic -...1
$umnezeii, care n!au facut nici cerurile, nici pam%ntul, vor pieri de pe pam%nt si de sub ceruri.
$ar "el ce este partea lui +acov nu este ca ei; caci *l a ntocmit totul. *l a facut pam%ntul prin puterea Lui,
a ntemeiat lumea prin n elepciunea Lui, a ntins cerurile prin priceperea Lui. .$er! 0<* 0<,00!0/!031
NA/URA NU ES/E DU$NE5EU
Lucrarile lui $umnezeu din natura nu sunt $umnezeu nsusi n natura. Lucrurile din natura sunt o
e(presie a caracterului si a puterii lui $umnezeu; dar nu trebuie sa privim natura ca fiind $umnezeu.
ndem%narea artistica a fiin elor omenesti produce lucrari foarte frumoase, lucruri care nc%nta privirile, si
acestea ne descopera ceva din modul de g%ndire ale autorului; dar obiectul facut nu este facatorul lui.
u lucrarea, ci lucratorul este considerat vrednic de cinste. Astfel nc%t, de vreme ce natura reprezinta o
e(presie a g%ndirii lui $umnezeu, nu natura, ci $umnezeul naturii trebuie nal at. 8eni i sa ne nchinam si sa ne
smerim, sa ne plecam genunchiul naintea $omnului, 6acatorului nostru. .Ps! 78*/1
*l ine n m%na ad%ncimile pam%ntului si v%rfurile mun ilor sunt ale Lui. A Lui este marea, *l a facut!o;
si m%inile Lui au ntocmit uscatul. .Ps! 78* 5,81
*l a facut "losca cu pui si 'rionul, *l preface ntunericul n zori, iar ziua n noapte neagra. ."mos 8*61
*l a ntocmit mun ii, a facut v%ntul si spune omului p%na si g%ndurile lui. ."mos 5*091
*l &i!a zidit camara n ceruri, &i!a ntemeiat bolta deasupra pam%ntului; cheama apele marii si le varsa
pe fa a pam%ntului. $omnul este umele Lui9 ."mos 7*/1
CREAREA PA$4N/U"UI
Lucrarea crea iei nu poate fi e(plicata de catre stiin a. "e stiin a poate e(plica misterul vie ii#
"2rin credin a pricepem ca lumea a fost facuta prin "u!v%ntul lui $umnezeu, asa ca tot ce se vede n!a
fost facut din lucruri care se vad." .Evrei 00*91
122
*u ntocmesc lumina si fac ntunericul -...1, *u, $omnul, fac toate aceste lucruri. -...1
*u am facut pam%ntul si am facut pe om pe el; *u, cu m%inile Mele, am ntins cerurile si am asezat toata
ostirea lor. .$saia 58*4,031
"um le!am chemat, s!au si nfa isat ndata ! .$saia 56*091
2entru crearea pam%ntului, $umnezeu nu a ramas dator materiei pree(istente. "*l a zis si s!a facut; a
poruncit si a luat fiin a " .Ps! 99*71! Toate lucrurile, materiale sau spirituale, s!au nfa isat naintea lui +ehova,
$omnul, la cuv%ntul &au si au fost create pentru un scop care i apar ine personal. "erurile si toata ostirea lor,
pam%ntul si toate lucrurile de pe el si!au nceput e(isten a prin suflarea gurii &ale.
La crearea omului s!a descoperit puterea unui $umnezeu e(istent ca 2ersoana. "%nd $umnezeu l!a
facut pe om dupa chipul &au, forma umana era perfecta n toate ntocmirile ei, nsa era fara via a.
Atunci, un $umnezeu!2ersoana, e(istent prin &ine nsusi, a suflat asupra acelei forme suflarea de via a si omul
a devenit o fiin a vie, inteligenta. Toate par ile organismului uman au fost puse n miscare.
+nima, arterele, venele, limba, m%inile, picioarele, sim urile, faculta ile mintale, toate si!au nceput lucrul si
toate au fost condi ionate de niste legi. 'mul a devenit un suflet viu.
2rin ,ristos!"uv%ntul, $umnezeu ca 2ersoana l!a creat pe om si l!a nzestrat cu inteligen a si putere.
6aptura noastra nu era ascunsa de privirile &ale c%nd eram concepu i n taina; ochii &ai vedeau fiin a
noastra, nca nedesav%rsita, iar n cartea &a erau consemnate toate madularele noastre nca pe c%nd nu e(ista
nici unul. $easupra tuturor celorlalte categorii de fapturi inferioare, $umnezeu a planuit ca omul, lucrarea care
a ncoronat crea ia &a, sa e(prime g%ndirea Lui si sa dezvaluie slava &a.
$ar omul nu trebuie sa se nal e pe sine ca fiind $umnezeu.
&triga i de bucurie catre $omnul -...1 &lu)i i $omnului cu bucurie, veni i naintea Lui cu c%ntece de
biruin a. &a sti i ca $omnul este $umnezeu5 *l ne!a facut, si nu noi nsine.
oi suntem poporul Lui si turma pasunii Lui. +ntra i cu mul umiri pe por ile Lui, cu laude n cur ile Lui9
Mul umi i!+ si binecuv%nta i!+ umele9 .Ps! 0<<* 0,51!
nal a i pe $omnul $umnezeul nostru si nchina i!va la muntele sfin eniei Lui.
"aci $omnul $umnezeul nostru este sf%nt9 .Ps! 77*71 $umnezeu este ocupat fara ncetare cu sus inerea si
folosirea ca slu)itori ai &ai a lucrurilor pe care le!a facut.
*l lucreaza prin legile naturii, folosindu!le ca unelte ale &ale.
Acestea nu func ioneaza prin ele nsele. n lucrarea ei, natura marturiseste despre prezen a si influen a activa a
unei 6iin e care pune n miscare toate lucrurile dupa voia &a.
"uv%ntul Tau, $oamne, dainuieste n veci n ceruri. "redinciosia Ta ine din neam n neam;
Tu ai ntemeiat pam%ntul si el ram%ne tare.
$upa legile Tale sta n picioare totul astazi, caci toate lucrurile i sunt supuse. .Ps! 007*67,701
$omnul face tot ce vrea n ceruri si pe pam%nt, n mari si n toate ad%ncurile. .Ps! 098*/1
*l a poruncit si au fost facute, le!a ntarit pe veci de veci; le!a dat legi si nu le vor calca. .Ps! 056*8!/1
u prin propria sa putere si da pam%ntul boga iile an dupa an si si continua drumul n )urul soarelui.
M%na "elui esf%rsit este nencetat la lucru, calauzind aceasta planeta. *(ercitarea continua a puterii lui
$umnezeu face ca pam%ntul sa!si pastreze pozi ia n timpul rota iei. $umnezeu face ca soarele sa rasara pe cer.
*l deschide ferestrele cerului si da ploaie.
*l da zapada ca l%na, *l presara bruma alba ca cenusa. .Ps! 054*0/1
La tunetul Lui, urla apele n ceruri; *l ridica norii de la marginile pam%ntului, da nastere fulgerelor si
ploii si scoate v%ntul din camarile Lui. .$eremia 0<*091
2rin puterea &a se dezvolta vegeta ia, apare fiecare frunza, se deschide fiecare floare, creste fiecare fruct.
Mecanismul corpului omenesc nu poate fi n eles pe deplin; el prezinta mistere care i deconcerteaza si
pe cei mai inteligen i. 2ulsul nu nceteaza si fiecare respira ie este urmata de o alta, nu ca n cazul unui
mecanism care, o data pus n miscare, si continua lucrarea. n $umnezeu traim, ne miscam si ne continuam
e(isten a. +nima care bate, pulsul viu, fiecare nerv si muschi din organismul viu, toate sunt pastrate n buna
r%nduiala si active de catre puterea unui $umnezeu vesnic prezent.
@iblia ni!L arata pe $umnezeu n locul &au nalt si sf%nt, nu ntr!o stare de inactivitate, nu n tacere si
singuratate, ci ncon)urat de zeci de mii de ori zece mii si mii de mii de fapturi sfinte, toate astept%nd sa
mplineasca voia &a. 2rin intermediul acestor mesageri, *l este n legatura nentrerupta cu fiecare col al
mpara iei &ale. 2rin $uhul &au, *l este prezent pretutindeni. 2rin mi)locirea $uhului &au si a ngerilor &ai, *l
lucreaza pentru copiii oamenilor.
123
*l sta pe tron, deasupra fram%ntarilor de pe pam%nt; toate lucrurile sunt descoperite cercetarii &ale
divine; si, din vesnicia &a marea a si netulburata, *l porunceste ceea ce providen a &a vede ca este cel mai
nimerit. &tiu, $oamne, ca soarta omului nu este n puterea lui; nici nu sta n puterea omului, c%nd umbla sa!si
ndrepte pasii spre inta. .$eremia 0<*391
ncrede!te n $omnul din toata inima ta; -...1 :ecunoaste!L n toate caile tale si *l i va netezi cararile.
.Prov! 9* 8,/1 +ata, ochiul $omnului priveste peste cei ce se tem de *l, peste cei care nada)duiesc n bunatatea
Lui, ca sa le scape sufletul de la moarte si sa!i ina cu via a n mi)locul foametei. .Ps! 99* 06,071
"%t de scumpa este bunatatea Ta, $umnezeule9 La umbra aripilor Tale gasesc fiii oamenilor adapost.
.Psalmi 9/* 41 6erice de cine are ca a)utor pe $umnezeul lui +acov, ferice de cine!si pune nade)dea n $omnul,
$umnezeul sau. .Psalmi 05/*81 2am%ntul, $oamne, este plin de bunatatea Ta. .Psalmi 007* /51
Tu iubesti dreptatea si neprihanirea. .Psalmi 99*81
Tu esti "nade)dea tuturor marginilor pam%ntului si marii9 *l ntareste mun ii prin taria Lui, si este ncins
cu putere. *l potoleste urletul marilor -...1 si zarva popoarelor. .Psalmi /8* 8,41!
Tu faci sa c%nte de veselie rasaritul si apusul ndepartat. ncununezi anul cu bunata ile Tale si pasii Tai
varsa grasimea. .Psalmi /8* 6!001
$omnul spri)ina pe to i cei ce cad si ndreapta pe to i cei ncovoia i. 'chii tuturor se asteapta de la Tine
si Tu le dai hrana la timpul ei. i deschizi m%na si saturi dupa dorin a tot ce are via a ! .Psalmi 058* 05,0/1
PERS.NA"I/A/EA "UI DU$NE5EU DESC.PERI/A :N 6RIS/.S
$umnezeu &!a descoperit n 6iul &au ca fiind o 2ersoana. &tralucire a slavei Tatalui "si reprezentarea
e(acta a 6iin ei Lui" -*vr. /,?1. +sus, M%ntuitor ca persoana, a venit n lume.
"a M%ntuitor ! persoana ! a urcat n nalt. "a M%ntuitor ! persoana ! mi)loceste n cur ile ceresti. naintea
tronului lui $umnezeu, n favoarea noastra, slu)este ""ineva care seamana cu 6iul omului" ."poc! 0*091!
&a nu vi se tulbure inima. Ave i credin a n $umnezeu, si ave i credin a n Mine.
n casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. $aca n!ar fi asa, v!as fi spus. *u Ma duc sa va pregatesc un loc.
&i dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi ntoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt *u,
sa fi i si voi. .$oan 05*0,91
,ristos, Lumina lumii, &i!a acoperit splendoarea orbitoare a divinita ii &ale si a venit sa locuiasca n
chip de om printre oameni, pentru ca ei sa!L poata cunoaste pe "reatorul lor fara sa fie mistui i de stralucirea
&a. ntruc%t pacatul a creat o ruptura ntre om si 6acatorul lui, nimeni nu L!a vazut vreodata pe $umnezeu,
e(cept%nd modul n care &!a facut cunoscut prin ,ristos.
"*u si Tatal una suntem" .$oan 0<*9<1* a declarat ,ristos.
"imeni nu cunoaste deplin pe 6iul, afara de Tatal; tot astfel, nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal, afara de 6iul
si acela caruia vrea 6iul sa i!L descopere." .Matei 00*341
,ristos a venit sa nve e fiin ele omenesti ceea ce doreste Tatal ca ele sa stie. n cerurile nalte, pe
pam%nt, n apele cele multe ale oceanului vedem lucrarile lui $umnezeu. Toate lucrurile create marturisesc
despre puterea &a, n elepciunea si iubirea &a. &i totusi nu de la stele, de la ocean sau de la cascade putem
nva a despre $umnezeu ca 2ersoana, asa cum a fost descoperit n ,ristos.
$umnezeu a vazut ca era nevoie de o descoperire mai clara dec%t cea prin natura pentru a zugravi at%t
individualitatea, c%t si caracterul &au. *l a trimis pe 6iul &au n lume pentru a face cunoscut, asa cum putea
suporta mai bine privirea omeneasca, natura si atributele $umnezeului "elui nevazut.
DESC.PERI/ UCENICI".R
&a studiem cuvintele pe care le!a spus ,ristos n camera de sus, n noaptea dinaintea rastignirii &ale.
*l &e apropia de ceasul ncercarii &ale si cauta sa!&i m%ng%ie ucenicii, care aveau sa fie ispiti i si ncerca i at%t
de greu. "&a nu vi se tulbure inima9" a spus *l. "Ave i credin a n $umnezeu, si ave i credin a n Mine.
n casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. $aca n!ar fi asa, v!as fi spus. *u Ma duc sa va pregatesc un loc. -...1
<$oamne<, +!a zis Toma, <nu stim unde Te duci; cum putem sa stim calea ntr!acolo#< +sus i!a zis5
<*u sunt calea, adevarul si via a. imeni nu vine la Tatal dec%t prin Mine. $aca M!a i fi cunoscut pe Mine,
a i fi cunoscut si pe Tatal Meu. &i de acum ncolo, l ve i cunoaste; si L!a i si vazut.<
<$oamne<, +!a zis 6ilip, <arata!ne pe Tatal si ne este de a)uns<. +sus i!a zis5 <$e at%ta vreme sunt cu voi
si nu M!ai cunoscut, 6ilipe# "ine M!a vazut pe Mine a vazut pe Tatal. "um zici tu dar5 EArata!ne pe TatalF#
124
u crezi ca *u sunt n Tatal si ca Tatal este n Mine# "uvintele pe care vi le spun *u nu le spun de la Mine;
ci Tatal care locuieste n Mine, *l face aceste lucrari<." .$oan 05*0,0<1
;cenicii nca nu n elegeau cuvintele lui ,ristos referitoare la legaturile dintre *l si $umnezeu.
' mare parte din nva atura &a era nca ntunecata pentru ei. ,ristos dorea ca ei sa aiba o cunoastere mai clara,
mai amanun ita a lui $umnezeu.
"8!am spus aceste lucruri n pilde", a zis *l; "vine ceasul c%nd nu va voi mai vorbi n pilde, ci va voi
vorbi pe fa a despre Tatal" .$oan 0/*381!
"%nd, n 4iua "incizecimii, $uhul &f%nt a fost turnat peste ucenici, ei au n eles mai bine adevarurile pe
care ,ristos le spusese n pilde. Multe dintre nva aturile care fusesera un mister pentru ei au fost lamurite.
$ar nici atunci n!au primit ucenicii mplinirea deplina a fagaduin ei lui ,ristos.
*i au primit toata cunoasterea lui $umnezeu pe care o puteau purta, nsa mplinirea deplina a
fagaduin ei ! anume ca ,ristos le va vorbi pe fa a despre Tatal ! era nca n viitor.
&i astazi este la fel. "unoasterea lui $umnezeu este, n ce ne priveste, par iala si nedesav%rsita.
"%nd conflictul se va sf%rsi si 'mul ,ristos +sus i va marturisi naintea Tatalui pe lucratorii &ai credinciosi,
care au dat o marturie adevarata despre *l ntr!o lume a pacatului, ei vor n elege cu claritate ceea ce acum
este un mister pentru ei.
,ristos a luat cu &ine n cur ile ceresti firea &a umana proslavita. "elor care l primesc, *l le da puterea
de a deveni fiii lui $umnezeu, pentru ca, la sf%rsit, $umnezeu sa!i poata primi ca fiind ai &ai si sa locuiasca
mpreuna cu *l toata vesnicia. $aca i sunt credinciosi lui $umnezeu n aceasta via a, ei vor vedea, la sf%rsit,
"fa a &a; iar umele &au va fi pe frun ile lor" -Apoc. ==,A1. &i care sa fie fericirea cerului, daca nu aceea de a!L
vedea pe $umnezeu# &i ce bucurie mai mare ar putea avea pacatosul m%ntuit prin harul lui ,ristos, daca nu
aceea de a privi la fa a lui $umnezeu si a!L cunoaste ca Tata#
&cripturile arata lamurit legatura dintre $umnezeu si ,ristos si scot la iveala la fel de clar personalitatea
si individualitatea fiecaruia. $upa ce a vorbit n vechime parin ilor nostri prin prooroci, n multe r%nduri si n
multe chipuri, $umnezeu, la sf%rsitul acestor zile ne!a vorbit prin 6iul -...1, care este oglindirea slavei Lui si
ntiparirea 6iin ei Lui, si care ine toate lucrurile cu "uv%ntul puterii Lui, a facut cura irea pacatelor si a sezut la
dreapta Maririi, n locurile prea nalte, a)ung%nd cu at%t mai pe sus de ngeri, cu c%t a mostenit un ume mult
mai minunat dec%t al lor. "aci, caruia dintre ngeri a zis *l vreodata5 "Tu esti 6iul Meu, astazi Te!am nascut"# &i
iarasi5 "*u i voi fi Tata si *l mi va fi 6iu"# .Evrei 0*0,81
+ndividualitatea Tatalui si cea a 6iului si, de asemenea, unitatea care e(ista ntre ele sunt prezentate n
capitolul saptesprezece din +oan, n rugaciunea lui ,ristos pentru ucenicii &ai5
"&i Ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede n Mine prin cuv%ntul lor.
Ma rog ca to i sa fie una, cum Tu, Tata, esti n Mine si *u n Tine; ca si ei sa fie una n oi, pentru ca lumea sa
creada ca Tu M!ai trimis." .$oan 04*3<,301!
;nitatea care e(ista ntre ,ristos si ucenicii &ai nu anuleaza individualitatea vreunuia dintre ei. *i sunt
una n scopuri, g%ndire, caracter, dar nu ca persoana. n acest fel $umnezeu si ,ristos sunt una.
CARAC/ERU" "UI DU$NE5EU DESC.PERI/ :N 6RIS/.S
Lu%nd natura umana asupra &a, ,ristos a venit sa fie una cu omenirea si n acelasi timp sa!L descopere
pe Tatal nostru ceresc fiin elor omenesti pacatoase. *l, care a fost n prezen a Tatalui de la nceput, *l, care era
chipul perfect al $umnezeului nevazut, era singurul capabil sa descopere omenirii caracterul $umnezeirii.
*l a fost facut n toate asemenea fra ilor nostri. *l &!a facut trup, ntocmai cum sunt trupurile noastre. +!a fost
foame si sete si a fost obosit. A fot ntarit prin hrana si nviorat prin somn. A mpartasit aceeasi soarta cu
oamenii; cu toate acestea, *l era 6iul "el fara vina al lui $umnezeu. *l era un strain si un trecator pe pam%nt !
n lume, dar nu lumesc; ispitit si ncercat tot asa cum sunt ispiti i si ncerca i barba ii si femeile de astazi, si, cu
toate acestea, traind o via a fara pacat. @l%nd, sim itor, n elegator, mereu atent fa a de ceilal i, *l a reprezentat
caracterul lui $umnezeu si a fost nencetat anga)at n lucrarea de slu)ire ! lui $umnezeu si oamenilor.
"+ehova M!a uns", a spus *l, "sa aduc vesti bune celor nenoroci i5 *l M!a trimis sa vindec pe cei cu
inima zdrobita, sa vestesc robilor slobozenia si prinsilor de razboi izbavirea." .$saia /0*01
$ar *u va spun5 +ubi i pe vra)masii vostri, binecuv%nta i pe cei ce va blesteama, face i bine celor ce va
urasc, si ruga i!va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc, ca sa fi i fii ai Tatalui vostru care este n ceruri; caci
*l face sa rasara soarele &au peste cei rai si peste cei buni, si da ploaie peste cei drep i si peste cei nedrep i.
.Matei 8* 55!581 ... si orbilor capatarea vederii... .%uca 5*061
125
&a vestesc un an de ndurare al $omnului; -...1 sa m%ng%i pe to i cei ntrista i. .$saia /0*31
"+ubi i pe vra)masii vostri", ne ndeamna *l; "binecuv%nta i pe cei care va blestema, face i bine celor
care va urasc si ruga i!va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc, ca sa fi i fii ai Tatalui vostru care este n
ceruri;" .Matei 8* 55,581 "caci *l este bun cu cei nemul umitori si rai" .%uca /* 981! "*l face sa rasara soarele
&au peste cei rai si peste cei buni si da ploaie peste cei drep i si peste cei nedrep i" .Matei 8*581!
"6i i dar nduratori, cum si Tatal vostru este ndurator." .%uca /*9/1 $atorita marii ndurari a $umnezeului
nostru, -...1 ne!a cercetat &oarele care rasare din nal ime, ca sa lumineze pe cei ce zac n ntunericul si n umbra
mor ii si sa ne ndrepte picioarele pe calea pacii !.%uca 0*46*471
S"AVA CRUCII
$escoperirea iubirii lui $umnezeu fa a de om si are originea la cruce. Limba nu are cuvinte pentru a
e(prima pe de!a!ntregul semnifica ia ei, tocul nu o poate descrie, mintea omului nu o poate n elege.
2rivind la crucea de pe "alvar, nu putem spune dec%t5 "At%t de mult a iubit $umnezeu lumea, ca a dat pe
singurul &au 6iu, pentru ca oricine crede n *l sa nu piara, ci sa aiba via a vesnica" .$oan 9*0/1!
,ristos rastignit pentru pacatele noastre, ,ristos ridicat dintre cei mor i, ,ristos proslavit, aceasta este
stiin a m%ntuirii, pe care trebuie sa o nva am si sa o predicam.
6RIS/.S A 0.S/ ACE"A
"*l macar ca avea chipul lui $umnezeu, totusi n!a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu
$umnezeu, ci &!a dezbracat -sau "&!a golit", n.tr.1 pe &ine nsusi si a luat chip de rob, fac%ndu!&e asemenea
oamenilor. La nfa isare a fost gasit ca un om, &!a smerit si &!a facut ascultator p%na la moarte, si nca moarte
de cruce" .)ilip! 3* /,61!
,ristos a murit9 @a mai mult, *l a si nviat, sta la dreapta lui $umnezeu" .'om! 6*951!
"$e aceea si poate sa m%ntuiasca n chip desav%rsit pe cei ce se apropie de $umnezeu prin *l, pentru ca
traieste pururea, ca sa mi)loceasca pentru ei" .Evrei 4* 381!
"!avem un Mare 2reot care sa n!aiba mila de slabiciunile noastre, ci unul care n toate lucrurile a fost
ispitit ca si noi, dar fara pacat" .Evrei 5*081!
n aceste lucruri este o n elepciune infinita, dragoste, dreptate si mila infinita ! "ad%ncul boga iei
n elepciunii si cunostin ei lui $umnezeu".
2rimim fiecare binecuv%ntare prin darul lui ,ristos.
2rin acel dar a)unge la noi, zi dupa zi, izvorul nesecat al bunata ii lui +ehova.
6iecare floare, cu nuan ele ei delicate si cu parfumul ei, ne este oferita pentru a ne bucura ! prin acelasi
$ar unic. &oarele si luna au fost facute de *l. u e(ista nici o stea, din toate c%te nfrumuse eaza cerul, care sa
nu fi fost creata de *l. 6iecare picatura de ploaie care cade, fiecare raza de lumina aruncata peste lumea noastra
nemul umitoare marturiseste despre dragostea lui $umnezeu aratata prin ,ristos.
Totul ne este asigurat prin acest unic $ar de nespus, singurul 6iu nascut al lui $umnezeu. *l a fost batut
n cuie pe cruce, pentru ca aceste boga ii sa se poata revarsa catre lucrarea m%inilor lui $umnezeu. "
8ede i ce dragoste ne!a aratat Tatal, sa ne numim copii ai lui $umnezeu9" .0 $oan 9*01!
ici nu s!a auzit vorbindu!se si -...1 nici n!a vazut vreodata ochiul asa ceva5 anume ca un alt dumnezeu
afara de Tine sa fi facut asemenea lucruri pentru cei ce se ncred n *l. .$saia /5*51
CUN.AS/EREA CARE PR.DUCE /RANS0.R$AREA
"unoasterea lui $umnezeu, asa cum ne este descoperit n ,ristos, este cunoasterea pe care trebuie s!o
aiba to i cei care sunt m%ntui i. *ste cunoasterea care produce transformarea caracterului.
2rimirea acestei cunoasteri va reface sufletul dupa chipul lui $umnezeu. *a va aduce n ntreaga faptura o
putere de natura divina. "oi to i privim cu fa a descoperita, ca ntr!o oglinda, slava $omnului, si suntem
schimba i n acelasi chip al Lui, din slava n slava prin $uhul $omnului" .3 Corinteni 9*061!
M%ntuitorul a spus despre propria &a via a5 "*u am pazit poruncile Tatalui Meu" .$oan 08*0<1!
"Tatal nu M!a lasat singur, pentru ca totdeauna fac ce!+ este placut" -+oan .,=>1. $umnezeu doreste ca,
n acelasi fel n care a umblat +sus n natura umana, sa umble si urmasii &ai. n taria &a, noi trebuie sa ducem
via a curata si plina de noble e pe care a dus!o M%ntuitorul.
"+ata de ce", spune 2avel, "mi plec genunchii naintea Tatalui $omnului nostru +sus ,ristos, din care si
trage numele orice familie, n ceruri si pe pam%nt, si!L rog ca, potrivit cu boga ia slavei &ale, sa va faca sa va
ntari i n putere, prin $uhul Lui, n omul dinauntru, asa nc%t ,ristos sa locuiasca n inimile voastre prin
126
credin a; pentru ca av%nd radacina si temelia pusa n dragoste, sa pute i pricepe mpreuna cu to i sfin ii, care
este largimea, lungimea, ad%ncimea si nal imea; si sa cunoaste i dragostea lui ,ristos, care ntrece orice
cunostin a, ca sa a)unge i plini de toata plinatatea lui $umnezeu" .Efes! 9*05,071!
oi "nu ncetam sa ne rugam pentru voi si sa cerem sa va umple i de cunostin a voiei Lui, n orice fel de
n elepciune si pricepere duhovniceasca; pentru ca astfel sa va purta i ntr!un chip vrednic de $omnul, ca sa!+
fi i placu i n orice lucru5 aduc%nd roade n tot felul de fapte bune, si cresc%nd n cunostin a lui $umnezeu5
ntari i, cu toata puterea, potrivit cu taria slavei Lui, pentru orice rabdare si ndelunga rabdare, cu bucurie"
.Coloseni 0* 7,001!
Aceasta este cunoasterea pe care $umnezeu ne invita s!o primim si pe l%nga care orice altceva este
desertaciune si nimicnicie.
Prime+dia reprezentata de cunoasterea speculativa
Marturisind ca sunt n elep i, au devenit absurzi n ra ionamentele lor, iar inima lor lipsita de )udecata sa
ntunecat. ;nul dintre cele mai mari rele care in de dorin a de a cunoaste si de cercetarile stiin ifice este
nclina ia de a nal a capacitatea omeneasca de )udecata mai presus de adevarata ei valoare si dincolo de sfera sa
legitima de cuprindere. Mul i ncearca sa faca aprecieri cu privire la "reator si la lucrarile &ale, folosindu!se de
cunostin ele lor stiin ifice imperfecte. *i ncearca sa determine natura, atributele si prerogativele lui $umnezeu
si si permit sa se lanseze n teorii speculative n privin a "elui esf%rsit.
"ei care se anga)eaza n acest domeniu de studiu pasesc pe un teren interzis. "ercetarile lor nu vor oferi
rezultate de valoare, ele put%nd fi ntreprinse numai cu riscul pierderii sufletului.
2rimii nostri parin i au fost dusi n pacat prin ngaduin a unei dorin e de cunoastere a ceea ce $umnezeu
le interzisese. "aut%nd sa dob%ndeasca aceasta cunoastere, ei au pierdut tot ce le!ar fi fost de folos.
$aca Adam si *va nu s!ar fi atins niciodata de pomul oprit, $umnezeu le!ar fi oferit cunostin a neatinsa de
blestemul pacatului, cunostin a care le!ar fi adus bucuria vesnica.
Tot ce au c%stigat ascult%nd de ispititorul a fost cunoasterea pacatului si a rezultatelor lui. 2rin neascultare,
omenirea s!a nstrainat de $umnezeu, iar pam%ntul a fost despar it de cer.
Lec ia aceasta este pentru noi. Terenul pe care i!a condus &atana pe primii nostri parin i este tot acela pe
care i ademeneste pe oamenii de astazi. *l umple lumea cu povesti placute. 2rin orice mi)loc pe care l are la
ndem%na, el i ispiteste pe oameni sa faca specula ii n privin a lui $umnezeu.
n felul acesta, el i mpiedica sa ob ina acea cunoastere a lui $umnezeu care nseamna m%ntuire.
/E.RII"E PAN/EIS/E
n ziua de azi, intra n institu iile de nva am%nt si n bisericile de pretutindeni nva aturi spiritiste care
submineaza credin a n $umnezeu si n "uv%ntul &au. Teoria ca $umnezeu este o "esen a" rasp%ndita peste tot
n natura este primita de mul i dintre cei care marturisesc ca au credin a n &cripturi; nsa, oric%t ar fi de frumos
nvesm%ntata, aceasta teorie este o amagire dintre cele mai periculoase.
*a l nfa iseaza n mod gresit pe $umnezeu si reprezinta o dezonoare la adresa mare iei &ale.
&i cu siguran a ca scopul acestei teorii nu este doar de a!i calauzi gresit pe oameni, ci si de a!i strica. *lementul
sau este ntunericul, sfera sa de ac iune ! senzualitatea. :ezultatul acceptarii ei este despar irea de $umnezeu.
+ar pentru natura umana cazuta, aceasta nseamna ruina.
&tarea n care ne aflam prin pacat nu este normala, iar puterea care ne reface trebuie sa fie supranaturala,
caci altfel nu are nici o valoare. u e(ista dec%t o singura putere n stare sa rupa legaturile pe care le are raul
asupra inimilor oamenilor, si aceea este puterea lui $umnezeu n +sus ,ristos. umai prin s%ngele "elui
rastignit e(ista cura ire de pacat. umai harul &au ne poate face sa ne mpotrivim tendin elor firii noastre cazute
si sa le biruim. Teoriile spiritiste referitoare la $umnezeu fac ca harul &au sa nu mai aiba nici un efect.
$aca $umnezeu este o "esen a" rasp%ndita peste tot n natura, atunci *l &e gaseste n to i oamenii; iar pentru
a ob ine sfin enia, omul nu are altceva de facut dec%t sa dezvolte puterea care este n el.
Aceste teorii, analizate p%na la concluzia logica ce se desprinde din ele, suprima tot sistemul religios
crestin. *le se dispenseaza de necesitatea ispasirii si fac din om propriul sau m%ntuitor.
Aceste teorii privitoare la $umnezeu lipsesc "uv%ntul &au de orice putere, iar aceia care le accepta se afla n
marea prime)die de a a)unge n cele din urma sa priveasca ntreaga @iblie ca fiind fic iune.
*i chiar pot privi virtutea ca fiind mai buna dec%t viciul; nsa, nlatur%ndu!L pe $umnezeu din pozi ia
de suveran ce + se cuvine pe drept, ei accepta sa devina dependen i de puterea omeneasca, putere care nu are
127
nici o valoare fara $umnezeu. 8oin a omeneasca lipsita de a)utor nu are n mod real putere sa se mpotriveasca
raului si sa!l biruie. &istemele defensive ale sufletului sunt anihilate.
'mul nu mai are nici o aparare mpotriva pacatului. ' data ce restric iile "uv%ntului lui $umnezeu
si ale $uhului &au sunt respinse, nu stim p%na la ce ad%ncimi se poate scufunda cineva.
'rice cuv%nt al lui $umnezeu este ncercat. *l este un scut pentru cei ce se ncred n *l.
!adauga nimic la cuvintele Lui, ca sa nu te pedepseasca, si sa fii gasit mincinos. .Prov! 9<*8,/1!
"el rau este prins n nsesi nelegiuirile lui, si este apucat de legaturile pacatului lui. .Prov! 8*331
A CERCE/A /AINE"E DIVINE
"Lucrurile ascunse sunt ale $omnului, $umnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre si
ale copiilor nostri, pe vecie" .#eut! 37*371!
$escoperirea pe care a dat!o $umnezeu n "uv%ntul &au despre &ine nsusi este pentru studiul nostru.
Aceasta poate fi cercetata pentru n elegerea noastra. $incolo de ea nsa, nu avem voie sa patrundem.
"el mai stralucit intelect se poate stradui p%na la surmenare, fac%nd supozi ii privitoare la natura lui $umnezeu,
dar efortul va fi neroditor. Aceasta problema nu ni s!a dat spre rezolvare.
ici o minte omeneasca nu!L poate cuprinde pe $umnezeu. imeni nu trebuie sa!si ngaduie specula ii
cu privire la natura &a. Aici, tacerea vorbeste. "el Atotstiutor este mai presus de orice discu ie.
ici chiar ngerilor nu li s!a permis sa participe la sfatul dintre Tatal si 6iul c%nd a fost facut planul de
m%ntuire. +ar fiin ele omenesti nu trebuie sa se amestece n secretele "elui 2rea nalt. &untem tot at%t de
nestiutori n ce!L priveste pe $umnezeu ca si copilasii; dar, asemenea copilasilor, l putem iubi si asculta de *l.
n loc sa facem specula ii n legatura cu natura sau prerogativele &ale, sa luam aminte la cuvintele pe care le!a
spus *l5 2o i spune tu ca po i patrunde ad%ncimile lui $umnezeu, ca po i a)unge la cunostin a desav%rsita a
"elui Atotputernic# "%t cerurile!i de nalta5 ce po i face# Mai ad%nca dec%t Locuin a mor ilor5 ce po i sti#
ntinderea ei este mai lunga dec%t pam%ntul si mai lata dec%t marea. .$ov 00* 4,71
$ar n elepciunea unde se gaseste# ;nde este locuin a priceperii# 'mul nu!i cunoaste pre ul, ea nu se
gaseste n pam%ntul celor vii. Ad%ncul zice5 "u este n mine"; si marea zice5 "u este la mine".
*a nu se da n schimbul aurului curat, nu se cumpara c%ntarindu!se cu argint; nu se c%ntareste pe aurul din 'fir,
nici pe oni(ul cel scump, nici pe safir. u se poate asemana cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu
un vas de aur ales. Margeanul si cristalul nu sunt nimic pe l%nga ea5 n elepciunea pre uieste mai mult dec%t
margaritarele. Topazul din *tiopia nu este ca ea si aurul curat nu se cumpaneste cu ea.
$e unde vine atunci n elepciunea# ;nde este locuin a priceperii# -...1
Ad%ncul si moartea zic5 "oi am auzit vorbindu!se de ea." $umnezeu i stie drumul, *l i cunoaste locuin a.
"aci *l vede p%na la marginile pam%ntului, zareste totul sub ceruri. -...1 c%nd a dat legi ploii si c%nd a nsemnat
drumul fulgerului si al tunetului, atunci a vazut n elepciunea si a aratat!o, i!a pus temeliile si a pus!o la
ncercare. Apoi a zis omului5 "+ata, frica de $omnul, aceasta este n elepciunea;
departarea de rau este pricepere." .$ov 36* 03,361
n elepciunea nu va fi descoperita nici cercet%nd ad%ncimile pam%ntului, nici prin straduin e desarte de a
patrunde tainele fiin ei lui $umnezeu. 8a fi de gasit mai degraba prin primirea cu umilin a a revela iei pe care a
avut *l placerea sa o dea si prin supunerea vie ii dupa voin a &a.
ici oamenii cu mintea cea mai patrunzatoare nu pot n elege tainele lui +ehova, asa cum se arata ele n
natura. +nspira ia divina pune multe ntrebari la care nici cel mai n elept nva at nu poate raspunde.
Aceste ntrebari n!au fost puse pentru ca noi sa le aflam un raspuns, ci pentru a ne atrage aten ia asupra tainelor
ad%nci ale lui $umnezeu si a ne nva a ca n elepciunea noastra este limitata; ca, n ceea ce nt%lnim n via a de
zi cu zi, e(ista multe lucruri care se afla dincolo de n elegerea fiin elor limitate.
&cepticii refuza sa creada n $umnezeu pentru ca ei nu pot sa n eleaga puterea infinita prin care &e
descopera *l. nsa $umnezeu trebuie recunoscut tot at%t de bine prin ceea ce nu dezvaluie despre &ine, c%t prin
ceea ce este descoperit n elegerii noastre limitate. At%t n revela ia divina, c%t si n natura, $umnezeu a lasat
taine care sa ne suscite credin a. &i asa si trebuie sa fie. 2utem fi ntr!o continua cautare, pun%ndu!ne mereu
ntrebari, nva %nd mereu, si totusi, dincolo de acestea, ntinz%ndu!se infinitul.
""ine a masurat apele cu m%na lui# "ine a masurat cerurile cu palma si a str%ns ar%na pam%ntului ntr!o
treime de masura# "ine a c%ntarit mun ii cu c%ntarul, si dealurile cu cumpana# "ine a cercetat $uhul $omnului
si cine L!a luminat cu sfaturile lui# -...1 +ata, neamurile sunt ca o picatura de apa din vadra, sunt ca praful pe o
cumpana; *l ridica ostroavele ca un bob de nisip. Libanul n!a)unge pentru foc si dobitoacele lui n!a)ung pentru
128
arderea de tot. Toate neamurile sunt ca o nimica naintea Lui, nu sunt dec%t nimicnicie si desertaciune.
"u cine voi i sa asemana i pe $umnezeu# &i cu ce asemanare l ve i asemana# -...1 <u sti i# !a i auzit#
u vi s!a facut cunoscut de la nceput# u v!a i g%ndit niciodata la ntemeierea pam%ntului#<
*l sade deasupra cercului pam%ntului si locuitorii lui sunt ca niste lacuste naintea Lui; *l ntinde cerurile ca o
mahrama sub ire si le la este ca un cort, ca sa locuiasca n el. -...1 <"u cine Ma ve i asemana#< -...1 zice "el &f%nt.
<:idica i!va ochii n sus, si privi i9 "ine a facut aceste lucruri# "ine a facut sa mearga dupa numar, n sir, ostirea
lor# *l le cheama pe toate pe nume; asa de mare e puterea si taria Lui, ca una nu lipseste.<
<2entru ce zici tu, +acove, pentru ce zici tu, +sraele5 E&oarta mea este ascunsa dinaintea $omnului si dreptul
meu este trecut cu vederea naintea $umnezeului meuF#
u stii# !ai auzit# $umnezeul "el vesnic, $omnul a facut marginile pam%ntului.
*l nu oboseste, nici nu osteneste; priceperea Lui nu poate fi patrunsa<." .$saia 5<* 03,361
&a cunoastem mare ia $umnezeului nostru din reprezentarile date de $uhul &f%nt profe ilor &ai.
2roorocul +saia scrie5 "n anul mor ii mparatului 'zia, am vazut pe $omnul sez%nd pe un scaun de domnie
foarte nalt, si poalele mantiei Lui umpleau Templul. &erafimii stateau deasupra Lui, si fiecare avea sase aripi5
cu doua si acopereau fa a, cu doua si acopereau picioarele, si cu doua zburau.
&trigau unul la altul, si ziceau5 <&f%nt, sf%nt, sf%nt este $omnul ostirilor9 Tot pam%ntul este plin de marirea Lui9<
&i se zguduiau usiorii usii de glasul care rasuna, si casa s!a umplut de fum.
Atunci am zis5 <8ai de mine9 &unt pierdut, caci sunt un om cu buze necurate, locuiesc n mi)locul unui
popor tot cu buze necurate, si am vazut cu ochii mei pe mparatul, $omnul ostirilor9<
$ar unul din serafimi a zburat spre mine cu un carbune aprins n m%na, pe care!l luase cu clestele de pe
altar. Mi!a atins gura cu el, si a zis5 <+ata, ating%ndu!se carbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este
ndepartata si pacatul tau ispasit9<" .$saia /* 0,41!
ici unul nu este ca Tine, $oamne9 Mare esti Tu, si mare este umele Tau prin puterea Ta.
"ine sa nu se teama de Tine, mparate al neamurilor# .$eremia 0<* /,41
$oamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti, stii c%nd stau )os si c%nd ma scol, si de departe mi
patrunzi g%ndul. &tii c%nd umblu si c%nd ma culc, si cunosti toate caile mele. "aci nu!mi a)unge cuv%ntul pe
limba, si Tu, $oamne, l si cunosti n totul. Tu ma ncon)ori pe dinapoi si pe dinainte si!si pui m%na peste mine.
' stiin a at%t de minunata este mai pe sus de puterile mele5 este prea nalta ca s!o pot prinde ! .Psalmi 097* 0,/1
"Mare este $omnul nostru si puternic prin taria Lui, priceperea Lui este fara margini." .Psalmi 054*81
""aci caile omului sunt lamurite naintea ochilor $omnului si *l vede toate cararile lui." .Prover-e 8*301
"*l descopera ce este ad%nc si ascuns; *l stie ce este n ntuneric, si la *l locuieste lumina." .#aniel 3* 331
""unoscute i sunt lui $umnezeu toate lucrarile &ale, de la nceputul lumii." .)apte 08* 061!
"&i n adevar, <cine a cunoscut g%ndul $omnului# &au cine a fost sfetnicul Lui#
"ine +!a dat ceva nt%i, ca sa aiba de primit napoi#< $in *l, prin *l si pentru *l sunt toate lucrurile.
A Lui sa fie slava n veci9 Amin." .'omani 00* 95,9/1
"A mparatului vesniciilor, a nemuritorului, a nevazutului" .0 Timotei 0* 041* "singurul care are
nemurirea, care locuieste ntr!o lumina, de care nu po i sa te apropii, pe care nici un om nu L!a vazut, nici nu!L
poate vedea, si care are cinstea si puterea vesnica9" .0 Timotei /* 0/1
u va nfricoseaza mare ia Lui# &i nu cade groaza Lui peste voi# -+ov /?, //1
u este $umnezeu sus n ceruri# 2riveste v%rful stelelor ce nalt este9 .$ov 33*031
"ine ar putea sa!+ numere ostirile# &i peste cine nu rasare lumina Lui# .$ov 38* 91
*l face lucruri mari pe care noi nu le n elegem. *l zice zapezii5 ""azi pe pam%nt9" si acelasi lucru ploii,
chiar si celor mai puternice ploi. 2ecetluieste m%na tuturor oamenilor, pentru ca to i sa recunoasca lucrarea Lui.
-...1 ncarca norii cu aburi, si!i risipeste sc%nteietori; miscarea lor se ndreapta dupa planurile Lui, pentru
mplinirea a tot ce le porunceste *l pe fa a pam%ntului locuit. i face sa para ca o nuia cu care loveste pam%ntul,
sau ca un semn al dragostei Lui. -...1 +a aminte la aceste lucruri9 2riveste linistit minunile lui $umnezeu9
&tii cum c%rmuieste $umnezeu norii, si cum face sa straluceasca din ei fulgerul &au#
n elegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a carui stiin a este desav%rsita# -...1 2o i tu sa ntinzi cerurile ca *l,
tari ca o oglinda turnata# Arata!ne ce trebuie sa!+ spunem. "aci suntem prea nestiutori ca sa!+ putem vorbi -...1
Acum, fireste, nu putem vedea lumina soarelui care straluceste n dosul norilor, dar va trece un v%nt si!l va
cura i; de la miazanoapte ne vine aurora, si ce nfricosata este mare ia care ncon)oara pe $umnezeu9
2e "el Atotputernic nu!L putem a)unge, caci este mare n tarie, dar dreptul si dreptatea deplina
*l nu le fr%nge. $e aceea oamenii trebuie sa se teama de *l. .$ov 94* 8,351
129
"ine este ca $omnul, $umnezeul nostru, care locuieste at%t de sus# *l si pleaca privirile ca sa vada ce
se face n ceruri si pe pam%nt. .Ps! 009* 8,/1
$omnul umbla n furtuna si n v%rte), si norii sunt praful picioarelor Lui. .(aum 0*91
Mare este $omnul si foarte vrednic de lauda, si marimea Lui este nepatrunsa. 6iecare neam de om sa
laude lucrarile Tale si sa vesteasca ispravile Tale cele mari9 8oi spune stralucirea slavita a mare iei Tale, si voi
c%nta minunile Tale. 'amenii vor vorbi de puterea Ta cea nfricosata, si eu voi povesti marimea Ta.
&a se tr%mbi eze aducerea aminte de nemarginita Ta bunatate, si sa se laude dreptatea Ta. -...1
Toate lucrarile Tale Te vor lauda, $oamne, si credinciosii Tai Te vor binecuv%nta.
8or spune slava mpara iei Tale, si vor vesti puterea Ta, ca sa faca cunoscut fiilor oamenilor puterea Ta,
si stralucirea plina de slava a mpara iei Tale. mpara ia Ta este o mpara ie vesnica si stap%nirea Ta ram%ne
n picioare n toate veacurile -...1 3ura mea sa vesteasca lauda $omnului, si orice faptura sa binecuv%nteze
umele Lui cel sf%nt n veci de veci9 .Psalmi 058* 9* 301
$escoperind din ce n ce mai multe lucruri privitoare la ceea ce este $umnezeu si ce suntem noi nsine
naintea &a, ne vom nfricosa si vom tremura n fa a Lui.
'amenii de astazi sa nve e din soarta celor care, n vremurile stravechi, si!au permis liberta i cu ceea ce
$umnezeu declarase ca fiind sacru. "%nd israeli ii au ndraznit sa deschida chivotul, n timp ce se ntorceau cu
el din ara filistenilor, ncumetarea lor nerusinata a fost pedepsita pe loc.
&i iarasi, g%ndi i!va la )udecata care a cazut asupra lui ;za.
n timp ce chivotul era adus la +erusalim, n timpul domniei lui $avid, ;za si!a ntins m%na ca sa!l echilibreze.
2entru ncumetarea de a atinge simbolul prezen ei lui $umnezeu, el a fost lovit de o moarte instantanee.
La rugul arz%nd, c%nd Moise, ned%ndu!si seama de prezen a lui $umnezeu, s!a ntors sa contemple
minunata priveliste, a fost data porunca5 "u te apropia de locul acesta; scoate! i ncal amintea din picioare,
caci locul pe care calci este un pam%nt sf%nt."
-...1 Moise si!a ascuns fa a, caci se temea sa priveasca la $umnezeu." .E2od 9* 8,/1
"+acov a plecat din @eer!&eba si si!a luat drumul spre ,aran. A a)uns ntr!un loc unde a ramas peste
noapte, caci asfin ise soarele. A luat o piatra de acolo, a pus!o capat%i si s!a culcat n locul acela.
&i a visat o scara rezemata de pam%nt, al carei v%rf a)ungea p%na la cer. ngerii lui $umnezeu se suiau si
se coborau pe scara aceea. &i $omnul statea deasupra ei si zicea5
<*u sunt $omnul, $umnezeul tatalui tau Avraam si $umnezeul lui +saac.
2am%ntul pe care esti culcat, i!l voi da ie si semin ei tale. -...1 +ata *u sunt cu tine; te voi pazi pretutindeni pe
unde vei merge si te voi aduce napoi n ara aceasta; caci nu te voi parasi p%na nu voi mplini ce! i spun.<
+acov s!a trezit din somn si a zis5 <"u adevarat, $omnul este n locul acesta, si eu n!am stiut9<
+!a fost frica si a zis5 <"%t de nfricosat este locul acesta9
Aici este casa lui $umnezeu, aici este poarta cerurilor9<" .>en! 36* 0<,041
n sanctuarul din pustie si n templu ! care erau simbolurile pam%ntesti ale locuin ei lui $umnezeu !,
o parte a cortului era consacrata prezen ei &ale. 2erdeaua ornamentata cu heruvimi, la intrarea n acea parte
a cortului, nu trebuia ridicata dec%t de o singura m%na. :idicarea acelei perdele si patrunderea fara o porunca
anume n taina sacra a Locasului 2reasf%nt nsemna moarte.
"aci deasupra tronului ndurarii se afla slava "elui 2reasf%nt ! slava pe care nici un om nu o putea privi
si trai dupa aceea. n unica zi din an stabilita pentru slu)ire n Locul 2reasf%nt, marele preot intra cu cutremur
n prezen a lui $umnezeu, n timp ce nori de tam%ie fereau privirile sale, acoperind slava.
2este tot n cur ile templului nceta orice zgomot. ici un preot nu mai slu)ea naintea altarelor.
'rdia nchinatorilor, apleca i cu o teama plina de respect, nal a rugaciuni pentru mila lui $umnezeu.
"Aceste lucruri li s!au nt%mplat ca sa ne slu)easca drept pilde, si au fost scrise pentru nva atura noastra,
peste care au venit sf%rsiturile veacurilor" .0 Corinteni 0<* 001!
$omnul nsa este n Templul Lui cel sf%nt. Tot pam%ntul sa taca naintea Lui9 .Ha-acuc 3*3<1
$omnul mpara este5 popoarele tremura; *l sade pe heruvimi5 pam%ntul se clatina. $omnul este mare n
&ion si nal at peste toate popoarele. &a laude oamenii umele Tau cel mare si nfricosat, caci este sf%nt9
.Psalmi 77* 0,91
$omnul si are scaunul de domnie n ceruri. 'chii Lui privesc, si pleoapele &ale cerceteaza pe fiii
oamenilor. .Psalmi 00* 51
"aci *l priveste din nal imea sfin eniei Lui, $omnul priveste -...1 pe pam%nt. .Psalmi 0<3* 071
130
$in locasul locuin ei Lui, *l priveste pe to i locuitorii pam%ntului. *l le ntocmeste inima la to i, si ia
aminte la toate faptele lor. .Psalmi 99* 05,081
Tot pam%ntul sa se teama de $omnul9 To i locuitorii lumii sa tremure naintea Lui9 .Psalmi 99* 61
'amenii nu!L pot gasi pe $umnezeu prin cercetare. imeni sa nu caute sa ridice, cu o m%na a
ncumetarii, perdeaua care ascunde slava &a.
""%t de nepatrunse sunt )udeca ile Lui si c%t de nen elese sunt caile Lui9" .'omani 00*991!
6aptul ca *l si ascunde puterea este o dovada a ndurarii &ale; caci ridicarea valului care ascunde prezen a
divina nseamna moarte. ici o minte de muritor nu poate patrunde taina n care este nvaluit si lucreaza "el
Atotputernic. 2utem n elege despre *l numai ceea ce gaseste *l potrivit sa ne descopere. :a iunea trebuie sa
recunoasca deasupra ei o autoritate superioara. +nima si intelectul trebuie sa se plece naintea marelui *u &unt.
0als si adevarat @ educa ie
$e ce as cheltui bani pentru ceea ce nu este p%ine#
Mintea conducatoare n confedera ia raului lucreaza fara ncetare, pentru a lua dinaintea ochilor
cuvintele lui $umnezeu si a aduce n locul lor parerile oamenilor. +nten ia lui &atana este ca noi sa nu auzim
vocea lui $umnezeu spun%nd5 "+ata drumul, merge i pe el" .$saia 9<*301!
2rin sistemele sucite de nva am%nt, el face tot ce poate pentru a stinge lumina cerului.
&pecula iile filozofice si cercetarile stiin ifice n care nu este recunoscut $umnezeu creeaza sceptici cu
miile. n scolile de astazi, concluziile la care au a)uns oamenii nva a i, ca rezultat al cercetarilor lor stiin ifice,
sunt predate cu gri)a si e(plicate n amanunt; si aceasta, n timp ce este subliniata n mod lamurit implica ia ca,
daca acesti oameni nva a i au dreptate, @iblia nu poate fi corecta.
&cepticismul este placut pentru mintea umana. Tinerii vad n el o independen a care pune stap%nire pe
imagina ie si sunt amagi i. &atana triumfa. *l uda fiecare sam%n a de ndoiala care este sadita n inimile tinere.
' face sa creasca si sa aduca roada si cur%nd se str%nge o recolta mbelsugata de necredin a.
Motivul pentru care este at%t de periculos sa se sadeasca semin ele scepticismului n min ile tinere este
acela ca inima omului este nclinata spre rau. Tot ce slabeste credin a n $umnezeu )efuieste sufletul de puterea
de a se mpotrivi ispitei. ndeparteaza singura aparare reala mpotriva pacatului.
Avem nevoie de scoli n care tineretul sa fie nva at ca mare ia consta n a!L onora pe $umnezeu,
descoperind caracterul &au n via a de zi cu zi. Trebuie sa nva am despre $umnezeu prin "uv%ntul si lucrarile
&ale, pentru ca vie ile noastre sa poata mplini scopul &au.
AU/.RII NECREDINCI.SI
Mul i cred ca, pentru a ob ine o educa ie, este esen iala studierea scrierilor autorilor necredinciosi, pentru
ca aceste lucrari con in multe perle stralucite ale g%ndirii. $ar cine a inspirat aceste perle ale g%ndirii#
$umnezeu si numai $umnezeu. *l este sursa oricarei sclipiri de lumina.
&i atunci, de ce sa ne chinuim sa razbatem prin masa enorma de erori ce se gasesc n lucrarile necredinciosilor
de dragul c%torva adevaruri intelectuale, c%nd avem la dispozi ie adevarul ntreg#
"um se face ca oameni care sunt n razboi cu guvernarea lui $umnezeu a)ung n posesia n elepciunii pe
care o etaleaza uneori# nsusi &atana a fost educat n cur ile ceresti si el cunoaste at%t binele, c%t si raul.
*l amesteca ceea ce este pre ios cu ceea ce este ordinar, si acesta este lucrul care i da puterea de a nsela.
&a!l primim nsa pe &atana ca fiind un nger de lumina pentru motivul ca s!a nvesm%ntat cu hainele stralucirii
ceresti# +spititorul si are agen ii sai, educa i dupa metodele lui, misca i de duhul sau si pregati i pentru lucrarea
lui. &a conlucram cu ei# &a primim lucrarile uneltelor sale ca fiind esen iale pentru dob%ndirea unei educa ii#
$aca timpul ! si efortul ! cheltuit n ncercarea de a prinde n elesul ideilor stralucite ale necredinciosilor
ar fi daruit studiului pre ioaselor lucruri ale cuv%ntului lui $umnezeu, mii de persoane care stau acum n
ntuneric si n umbra mor ii s!ar bucura de slava Luminii vie ii.
"UCRARI"E IS/.RICE SI /E.".'ICE
"a pregatire pentru lucrarea crestina, mul i cred ca este esen ial sa dob%ndeasca o cunoastere
aprofundata a scrierilor istorice si teologice. *i cred ca aceste cunostin e le vor fi un a)utor n predicarea
*vangheliei. nsa studiul lor laborios n ce priveste parerile oamenilor tinde sa duca mai degraba la o slabire a
lucrarii lor dec%t la o ntarire a ei. "%nd vad librarii pline cu volume groase de lucrari istorice si teologice, ma
g%ndesc5 $e ce as cheltui bani pentru ceea ce nu este p%ine# "apitolul B din +oan ne spune mai mult dec%t poate
131
fi gasit n asemenea lucrari. ,ristos spune5 "*u sunt 2%inea vie ii. "ine vine la Mine nu va flam%nzi niciodata,
si cine crede n Mine nu va nseta niciodata." "*u sunt 2%inea vie, care &!a cobor%t din cer.
$aca man%nca cineva din p%inea aceasta, va trai n veac." ""el care crede n Mine are via a vesnica."
""uvintele pe care vi le!am spus *u sunt duh si sunt via a." .$oan /* 98!80!54!/91!
*(ista un studiu al istoriei care nu trebuie condamnat. +storia sacra era una din materiile scolilor
profe ilor. n raportul privitor la modul &au de a proceda cu na iunile erau eviden ia i pasii facu i de +ehova
$omnul. La fel si astazi, noi trebuie sa luam n considera ie procedeele lui $umnezeu folosite cu na iunile
pam%ntului. oi trebuie sa vedem mplinirea profetica n istorie, sa studiem lucrarile providen ei n marile
miscari reformatoare si sa n elegem desfasurarea evenimentelor n str%ngerea na iunilor pentru conflictul final
al marii controverse.
;n asemenea studiu va oferi perspective largi, cuprinzatoare, despre via a.
e va a)uta sa n elegem ceva din legaturile si interdependen ele ei, sa n elegem c%t de minunat suntem
ntre esu i n marea fra ietate a societa ii si a na iunilor si ntr!o c%t de mare masura oprimarea si degradarea
unui singur membru nseamna o pierdere pentru to i. $e aceea, ncinge i!va coapsele min ii voastre, fi i tre)i,
si pune i!va toata nade)dea n harul, care va va fi adus, la aratarea lui +sus ,ristos.
"a niste copii ascultatori, nu va lasa i t%r% i n poftele, pe care le avea i altadata, c%nd era i n nestiin a.
"i, dupa cum "el ce v!a chemat este sf%nt, fi i si voi sfin i n toata purtarea voastra. 71 Petru 1813-1+9
nsa istoria, asa cum este studiata n mod curent, se ocupa cu realizarile omului, cu victoriile sale n
batalii, cu succesul dob%ndirii puterii si mare iei. 2artea lui $umnezeu n treburile oamenilor este pierduta din
vedere. 2u ini studiaza mplinirea scopurilor &ale n ridicarea si caderea na iunilor.
&i, ntr!o mare masura, teologia, asa cum este studiata si predata, nu este altceva dec%t un raport al
specula iilor omenesti, care nu slu)este dec%t pentru a "ntuneca sfatul prin cuvinte fara pricepere".
2rea adesea motivul pentru care sunt acumulate aceste multe car i nu este at%t din dorin a de a ob ine hrana
pentru minte si suflet, c%t din ambi ia de familiarizare cu filozofi si teologi, din dorin a de a prezenta poporului
crestinismul n termeni si formulari elevate.
u toate car ile pot servi scopului unei vie i sfinte. "nva a i de la Mine", a spus marele nva ator,
"lua i )ugul Meu asupra voastra" si nva a i bl%nde ea si smerenia Mea.
M%ndria voastra intelectuala nu va va a)uta sa comunica i cu suflete care pier din lipsa p%inii vie ii.
2rin faptul ca studia i aceste car i, nlocui i astfel lec iile practice pe care ar trebui sa le nva a i de la ,ristos.
2oporul nu este hranit cu rezultatele dob%ndite din acest studiu. 6oarte pu in din aceste cercetari, care sunt at%t
de obositoare pentru minte, aduc ceea ce!i va fi de folos unei persoane, ca lucrator eficient pentru suflete.
M%ntuitorul a venit sa vesteasca "saracilor *vanghelia" .%uca 5* 061!
n nva atura &a, *l folosea cei mai simpli termeni si cele mai comune simboluri. &i se spune ca "gloata cea
mare l asculta cu placere" .Marcu 03* 941! "ei care cauta sa faca lucrarea &a pentru acest timp trebuie sa
analizeze mai profund lec iile pe care le!a dat *l.
"uvintele viului $umnezeu sunt cea mai nalta educa ie care poate fi dob%ndita.
"ei care slu)esc poporul au nevoie sa se hraneasca ei nsisi cu p%inea vie ii.
Aceasta le va da tarie spirituala; atunci vor fi pregati i sa lucreze pentru toate felurile de oameni.
C"ASICII
n colegii si universita i, mii de tineri si consacra o mare parte a celor mai buni ani pentru a studia
scrierile autorilor greci si latini. &i, n timp ce sunt anga)a i n aceste studii, mintea si caracterul sunt modelate
de sentimentele rele care razbat din literatura pag%na ! a carei citire este privita, n general, ca o parte esen iala a
studiului acestor limbi. "ei care sunt familiari cu clasicii declara ca "tragedia greaca este plina de incest, crima
si )ertfe umane nchinate unor dumnezei patimasi si razbunatori".
Ar fi cu mult mai bine pentru lume daca ne!am lipsi de educa ia c%stigata din asemenea surse.
"2oate merge cineva pe carbuni aprinsi, fara sa!i arda picioarele#" .Prov! /*361!
""um ar putea sa iasa dintr!o fiin a necurata un om curat# u poate sa iasa nici unul" .$ov 05*51!
&i atunci, cum sa asteptam ca tinerii nostri sa dob%ndeasca un caracter crestin, n timp ce educa ia lor este
modelata de nva atura acelora care nesocotesc principiile Legii lui $umnezeu#
:enun %nd la nfr%nare si arunc%ndu!se n distrac ii nesocotite, n via a de placeri si viciu, studen ii nu
fac dec%t sa imite ceea ce este inut naintea lor prin aceste studii. *(ista chemari pentru care este nevoie de
132
cunoasterea limbilor latina si greaca. ;nii trebuie sa studieze aceste limbi. nsa cunoasterea lor, esen iala n
scopuri practice, ar putea fi dob%ndita fara studierea literaturii corupte si corupatoare.
+ar cunostin ele de greaca si latina nu sunt necesare multora. &tudiul limbilor moarte ar trebui trecut pe
planul al doilea, dupa studiul acelor subiecte care nva a folosirea corecta a tuturor puterilor trupului si min ii.
*ste o nebunie ca studen ii sa!si petreaca timpul nva %nd limbile moarte sau dob%ndind cunostin e teoretice
ntr!o direc ie sau alta, cu pre ul negli)arii pregatirii pentru datoriile practice ale vie ii.
"e iau cu ei studen ii c%nd parasesc scoala# ;nde merg# "e trebuie sa faca# Au ei cunostin ele care i va
face n stare sa!i nve e pe al ii# Au fost ei educa i sa fie adevara i ta i si mame# 2ot sta ei la c%rma unei familii
ca instructori n elep i# &ingura educa ie vrednica de acest nume este aceea care i face pe tineri si tinere sa fie
asemenea lui ,ristos, care i pregateste sa poarte raspunderile vie ii, i pregateste sa stea la conducerea
familiilor lor. ' asemenea educa ie nu poate fi dob%ndita prin studiul clasicilor pag%ni.
"I/ERA/URA DE SEN5A IE
Multe dintre publica iile populare ale zilei sunt pline de povestiri senza ionale care instruiesc tineretul n
faradelege, conduc%ndu!l pe caile pierzarii. Mul i sunt doar copii ca v%rsta, dar maturi n cunoasterea crimei.
*i sunt incita i la rele prin istorisirile pe care le citesc. n imagina ia lor traiesc faptele descrise, p%na c%nd li se
trezeste ambi ia de a vedea ceea ce pot face n faptuirea crimei, ca apoi sa scape de pedeapsa.
2entru mintea activa a copiilor si tineretului, scenele nfa isate n descrierile nchipuite ale viitorului sunt
realita i. Asa cum revolu iile au prezis si tot felul de procedee demonstreaza nlocuirea barierelor legii si ale
nfr%narii de sine, mul i sunt cuprinsi de spiritul acestor reprezentari.
*i sunt condusi la comiterea crimelor chiar mult mai rau, daca este posibil, de cum au nfa isat acesti scriitori de
senza ie. 2rin influen e de felul acesta, societatea devine tot mai corupta. &emin ele faradelegii se rasp%ndesc
pretutindeni. $eci, nu trebuie sa se mire nimeni ca rezultatul este un seceris al crimei.
Lucrarile roman ate, povestile frivole, emo ionante, nu reprezinta ntr!o masura mai mica un blestem
pentru cititor. Autorul poate declara ca e(pune o lec ie morala si poate presara ntreaga sa lucrare cu sentimente
religioase; nsa, adesea, acestea slu)esc numai camuflarii nebuniei si nimicniciei de dedesubt.
Lumea este invadata de un potop de car i pline cu erori ademenitoare. Tinerii primesc ca adevar ceea ce
@iblia denun a ca fiind fals si iubesc si se prind de amagirea care nseamna ruina pentru suflet.
*(ista lucrari de fic iune care au fost scrise n scopul de a scoate la iveala adevarul sau a deconspira un
mare rau. ;nele lucrari dintre acestea au facut un mare bine. Totusi, au produs si nespus de mult rau.
*le cuprind afirma ii si tablouri descrise cu mare maiestrie, care st%rnesc imagina ia si dau nastere unui
mod de g%ndire foarte prime)dios, mai ales pentru tineri. &cenele zugravite sunt traite iarasi si iarasi n mintea
lor. ' asemenea lectura pune mintea n imposibilitatea de a fi de folos si o descalifica pentru e(erci iul spiritual.
:isipeste interesul pentru @iblie. Lucrurile ceresti cu greu si gasesc loc n g%ndurile lor.
2e masura ce mintea se ocupa cu scenele de desfr%u prezentate, pasiunea creste, iar rezultatul este pacatul.
"hiar fic iunea care nu cuprinde nici macar o aluzie la desfr%u si care poate avea la origine dorin a de a
e(pune principii e(celente, chiar si aceasta este daunatoare.
*a ncura)eaza obiceiul cititului grabit, superficial, numai de dragul povestirii. n felul acesta, ea
manifesta tendin a de a nimici puterea unei g%ndiri viguroase, capabile de a face legaturi; aceasta fic iune face
sufletul incapabil de a contempla marile probleme legate de datorie si destin.
utrind dragostea doar ca amuzament, cititul lucrarilor de fic iune creeaza dezgust fa a de datoriile
practice ale vie ii. 2rin puterea!i incitanta, mbatatoare, nu este rareori cauza unor boli mintale si fizice.
"amine nenorocite, negli)ate, bolnavi mintali pe via a, pacien i ale ospiciilor, iata efecte ale cititului de romane.
&e propune adesea sa le oferim tinerilor un tip mai bun de fic iune pentru a!i ndeparta de literatura de
senza ie sau maculatura literara. Aceasta este ca si cum am ncerca sa!l vindecam pe be iv, d%ndu!i, n loc de
GhisHL sau coniac, bauturi mai slabe, ca vin, bere sau cidru.
6olosirea acestora din urma n!ar face dec%t sa ina n continuare treaza pofta de stimulente mai tari.
&ingura siguran a pentru cel dedat la bautura ! si de asemenea pentru omul cumpatat ! este abstinen a totala.
2entru iubitorul de fic iune este adevarata aceeasi regula. Abstinen a totala este singura siguran a.
$I/URI SI 3AS$E
@asmelor, miturilor si povestirilor fictive li se acorda acum un loc important n educarea copiilor si
tinerilor. "ar i de acest fel sunt folosite n scoli si pot fi gasite n multe familii.
133
"um le pot permite parin ii crestini copiilor lor sa citeasca asemenea car i pline de minciuna# "%nd copiii
ntreaba care este n elesul povestirilor at%t de diferite de nva atura parin ilor, raspunsul este acela ca povestirile
nu sunt adevarate; nsa aceasta nu nlatura rezultatele rele ale citirii lor. +deile prezentate n aceste car i i
ndruma gresit pe copii. *le ofera perspective false ale vie ii, nasc si nutresc o dorin a dupa ireal.
:asp%ndirea larga din zilele noastre a acestui fel de car i este unul din mi)loacele viclene folosite de
&atana. *l cauta sa ntoarca min ile batr%nilor si tinerilor de la marea lucrare de zidire a caracterului.
*l inten ioneaza ca tinerii si copiii nostri sa fie fura i de amagirile care nimicesc sufletul, amagiri cu care umple
lumea. n consecin a, el cauta sa le abata min ile de la "uv%ntul lui $umnezeu si sa faca astfel ca ei sa nu poata
dob%ndi o cunoastere a acelor adevaruri care ar constitui apararea lor.
n m%inile copiilor sau tinerilor nu ar trebui puse niciodata car i care con in adevaruri denaturate.
u permite i ca, tocmai n procesul de ob inere a unei educa ii, copiii nostri sa primeasca idei care se vor
dovedi semin e ale pacatului. $aca cei cu min i mature n!ar avea deloc de!a face cu astfel de car i, ar fi mai
nt%i ei nsisi cu mult mai n siguran a, iar e(emplul si influen a lor n bine ar face ca pazirea de ispita a
tineretului sa fie cu mult mai pu in dificila.
Avem din belsug lucruri reale, lucruri divine. "ei ce nseteaza dupa cunoastere nu trebuie sa mearga la
izvoare poluate. $omnul spune5 2leaca! i urechea si asculta cuvintele n elep ilor si ia nva atura mea n inima
-...1 2entru ca sa! i pui ncrederea n $omnul, vreau sa te nva eu astazi, da, pe tine. !am asternut eu oare n
scris pentru tine sfaturi si cugetari, ca sa te nva lucruri temeinice, cuvinte adevarate, ca sa raspunzi cu vorbe
adevarate celui ce te trimite# .Prover-e 33* 04,301
*l a pus o marturie n +acov, a dat o lege n +srael, si a poruncit parin ilor nostri sa!si nve e n ea copiii...
... vom vesti neamului de oameni care va veni laudele $omnului, puterea Lui, si minunile pe care le!a facut. ...
ca sa fie cunoscuta de cei ce vor veni dupa ei, de copiii care se vor naste, si care, c%nd se vor face mari, sa
vorbeasca despre ea copiilor lor; pentru ca acestia sa!si puna ncrederea n $umnezeu, sa nu uite lucrarile lui
$umnezeu, si sa pazeasca poruncile Lui. .Psalmi 46*8!5!/!41
@inecuv%ntarea $omnului mboga este si *l nu lasa sa fie urmata de nici un necaz. .Prover-e 0<*331
:NVA 1/URA "UI 6RIS/.S
,ristos a prezentat n acelasi fel principiile adevarului n *vanghelie. n nva atura &a, putem bea din
undele curate care izvorasc de la tronul lui $umnezeu. ,ristos le!ar fi putut oferi oamenilor cunostin e care ar fi
ntrecut orice dezvaluiri anterioare si ar fi lasat n urma orice alta descoperire.
*l ar fi putut dezlega taina dupa taina si ar fi putut concentra asupra acestor descoperiri minunate
g%ndirea activa, anga)ata, a unor genera ii ntregi, p%na la sf%rsitul timpului.
nsa *l nu voia sa piarda o clipa fara sa ne nve e stiin a m%ntuirii. Timpul, nzestrarile si via a &a au fost
c%ntarite si folosite numai ca mi)loace pentru lucrarea de m%ntuire a sufletelor oamenilor.
8enise pentru a cauta si a salva ceea ce era pierdut si nu &!a lasat ndepartat de la scopul &au.
u a permis sa fie abatut de nimic. ,ristos a daruit numai acea cunoastere care putea fi folosita. +nstruirea
poporului era restr%nsa la nevoile specifice condi iei lor, n via a practica. $omnul +sus nu a satisfacut
curiozitatea care i mpingea sa vina la *l cu ntrebari iscoditoare.
A facut din aceste momente n care + se puneau ntrebari ocazii pentru chemari solemne, vitale,
puternice. "elor care erau at%t de dornici sa culeaga din pomul cunoasterii, *l le oferea fructul din pomul vie ii.
*i gaseau nchise toate drumurile, n afara de calea care duce la $umnezeu.
'rice izvor era secat, n afara de izvorul vie ii vesnice.
M%ntuitorul nostru nu a ncura)at pe nimeni sa urmeze scolile rabinice din vremea &a, pentru ca min ile
lor ar fi fost corupte tot spun%nd5 "&e zice" sau "&!a spus".
&i atunci, noi de ce am accepta cuvintele nestatornice ale oamenilor, nal %ndu!le la rangul de n elepciune,
c%nd avem la ndem%na o n elepciune sigura, mult mai mare#
"eea ce am vazut despre lucrurile vesnice si despre slabiciunea firii omenesti a facut o impresie
profunda asupra min ii mele si mi!a influen at lucrarea vie ii.
u vad nimic pentru care omul ar trebui laudat sau slavit. u vad nici un motiv pentru care parerile oamenilor
n elep i n felul lumii si ale acelora asa!numi i oameni mari ar trebui tratate cu ncredere si nal ate. "um ar
putea avea idei corecte despre planurile si caile lui $umnezeu cei care sunt lipsi i de iluminare divina#
*i fie ca l tagaduiesc total si i ignora e(isten a, fie ca i limiteaza puterea prin propriile lor concep ii limitate.
oi trebuie sa alegem sa fim nva a i de Acela care a creat cerurile si pam%ntul, de Acela care a pus
stelele pe ntinderea cerului n ordinea lor si a ncredin at soarelui si lunii lucrarea lor.
134
*ste bine ca tinerii sa aiba sim am%ntul ca trebuie sa atinga cea mai nalta dezvoltare a puterilor lor
intelectuale. u dorim sa restr%ngem educa ia careia $umnezeu nu i!a fi(at grani e. nsa realizarile noastre nu
sunt de nici un folos daca nu sunt folosite spre onorarea lui $umnezeu si binele omenirii.
u este un lucru bun sa mpovaram mintea cu studii care ne solicita foarte mult, dar care nu sunt
aplicate n via a practica. ' asemenea educa ie va fi o pierdere pentru student. "aci aceste studii micsoreaza
dorin a si nclina ia pentru acele studii care l vor pregati pentru o via a folositoare si l vor face capabil sa!si
mplineasca responsabilita ile. ' pregatire practica valoreaza cu mult mai mult dec%t oric%ta teorie fara aplica ii.
u este ndea)uns nici macar sa ai cunostin e. Trebuie sa avem abilitatea de a folosi corect aceste cunostin e.
Timpul, mi)loacele si studiul pe care le consacra at% ia pentru ob inerea unei educa ii care, n compara ie
cu acestea, este nefolositoare, ar trebui folosite pentru dob%ndirea unei educa ii care i va transforma n femei si
barba i practici, pregati i sa poarte responsabilita ile vie ii. ' asemenea educa ie ar fi de cea mai mare valoare.
Lucrul de care avem nevoie este cunoasterea care ne va ntari mintea si sufletul, care va face din noi
barba i mai buni, femei mai bune. *duca ia inimii este cu mult mai importanta dec%t simpla nva atura luata din
car i. *ste bine, chiar esen ial, sa avem o cunoastere a lumii n care traim; nsa, daca nu luam n considera ie
vesnicia, vom suferi un esec din care nu ne vom mai putea reveni niciodata.
;n student si poate anga)a toate puterile pentru a dob%ndi cunostin e; daca nsa nu!L cunoaste pe
$umnezeu, daca nu respecta legile care guverneaza propria!i faptura, se va autodistruge. 2rin obiceiuri gresite,
el pierde puterea de autoevaluare; pierde auto!controlul. u poate g%ndi corect n privin e care l afecteaza n
modul cel mai profund. *l este nechibzuit si ira ional n modul n care si trateaza mintea si corpul. 2rin
negli)en a sa de a cultiva principiile corecte, el este ruinat at%t pentru lumea aceasta, c%t si pentru cea viitoare.
$aca tinerii si!ar n elege propria slabiciune, si!ar gasi taria n $umnezeu. $aca vor cauta sa fie nva a i
de *l, vor deveni n elep i n felul n elepciunii &ale, iar vie ile lor vor fi rodnice n binecuv%ntari pentru lume.
$aca nsa si predau min ile pentru studiul speculativ si pur lumesc si se despart astfel de $umnezeu, ei vor
pierde tot ceea ce mboga este via a.
$mportan a cautarii adevaratei cunoasteri
2leca!si urechea -...1 si ndreapta!si inima spre stiin a mea.
Trebuie sa avem o n elegere mai clara ca n prezent a problemelor implicate n marele conflict n care
suntem anga)a i. Trebuie sa n elegem mai bine valoarea adevarurilor "uv%ntului lui $umnezeu si pericolul de a
ngadui ca min ile noastre sa fie abatute de la ele de catre marele amagitor.
8aloarea infinita a )ertfei cerute pentru rascumpararea noastra descopera faptul ca pacatul este un rau
ngrozitor. 2rin pacat, ntregul organism este tulburat, mintea este pervertita, imagina ia corupta.
2acatul a degradat calita ile sufletului.
+spitele din e(terior gasesc o struna rezonanta n inima, iar picioarele se ndreapta
pe nesim ite catre rau. ntruc%t )ertfa adusa n favoarea noastra a fost desav%rsita, si refacerea noastra din
ntinarea pacatului trebuie sa fie desav%rsita. Legea lui $umnezeu nu va scuza nici o fapta pacatoasa; nici o
faradelege nu va scapa de sub condamnarea ei.
*tica *vangheliei nu recunoaste nici un standard n afara de perfec iunea caracterului divin. 8ia a lui ,ristos a
fost o mplinire desav%rsita a fiecarui precept al Legii.
*l a spus5 "Am pazit poruncile Tatalui Meu" .$oan 08*0<1!
8ia a &a este e(emplul de ascultare si slu)ire pe care!l avem. $oar $umnezeu poate rennoi inima.
"$umnezeu este Acela care lucreaza n voi si va da, dupa placerea Lui, si voin a, si nfaptuirea."
nsa noi suntem ndemna i5 "$uce i p%na la capat m%ntuirea voastra" .)ilipeni 3*09!031!
"UCRAREA CARE REC"A$A '4NDIREA N.AS/RA
:elele nu pot fi ndreptate ! asa cum nu se pot face schimbari n caracter ! doar prin c%teva eforturi
slabe, intermitente. 4idirea caracterului nu este o lucrare de o zi, nici de un an, ci de o via a.
Lupta de biruire a eului, lupta pentru sfin enie si pentru cer dureaza toata via a. 6ara un efort continuu si o
activitate nentrerupta, nu poate e(ista nici o naintare n via a divina, nici dob%ndirea coroanei de biruitor.
"ea mai puternica dovada a caderii omului dintr!o condi ie superioara este faptul ca ne costa at%t de
mult sa ne ntoarcem. "alea de ntoarcere poate fi c%stigata numai printr!o lupta apriga, centimetru cu
centimetru, ceas de ceas. ntr!o clipa, printr!un act grabit, neatent, ne putem lasa n puterea raului; nsa, pentru a
rupe lan urile si a dob%ndi o via a mai sf%nta, este nevoie de mai mult de o clipa. &copul poate fi formulat,
lucrarea nceputa; nsa, mplinirea lui va necesita truda, timp, perseveren a, rabdare si sacrificiu.
135
u ne putem permite sa ac ionam din impuls. u putem fi pe picior gresit nici o clipa.
Asalta i de ispite fara numar, trebuie sa rezistam cu fermitate sau vom fi birui i. $aca am a)unge la ncheierea
vie ii cu lucrarea neterminata, rezultatul ar fi o pierdere vesnica.
8ia a apostolului 2avel a fost un conflict nencetat cu eul. *l a spus5"*u mor n fiecare zi" .0 Cor!08*901!
8oin a si dorin ele sale intrau zilnic n conflict cu datoria si voin a lui $umnezeu.
n loc sa!si urmeze nclina iile, el a facut voia lui $umnezeu, oric%t ar fi fost de greu sa!si rastigneasca firea.
La ncheierea vie ii sale de conflict, privind napoi la luptele si biruin ele lui, el a putut spune5
"M!am luptat lupta cea buna, mi!am sf%rsit alergarea, am pazit credin a. $e acum ma asteapta cununa
neprihanirii, pe care mi!o va da, "n ziua aceea", $omnul, Kudecatorul cel drept" .3 Tim! 5* 4,61!
8ia a crestina este o lupta si un mars nencetat. n acest razboi nu e(ista nici un armisti iu; efortul
trebuie sa fie sus inut, perseverent. 2rin straduin e continue, ram%nem biruitori asupra ispitelor lui &atana.
+ntegritatea crestina trebuie sa fie cautata cu o energie nesecata si men inuta prin urmarirea neabatuta a scopului
propus. imeni nu se va nal a catre cer fara un efort staruitor, perseverent, personal.
To i trebuie sa se anga)eze n acest razboi n mod individual; nimeni nu poate da luptele n locul nostru.
&untem raspunzatori, fiecare n dreptul sau, pentru rezultatele luptei; chiar daca oe, +ov si $aniel ar fi pe
pam%nt, ei n!ar putea izbavi nici o fiica si nici un fiu prin neprihanirea lor.
S/IIN A PE CARE /RE3UIE S1 0I$ S/1P4NI
*(ista o stiin a a crestinismului pe care trebuie sa fim stap%ni ! o stiin a care este tot at%t de ad%nca,
larga si nalta fa a de orice stiin a a oamenilor cum sunt cerurile de sus fa a de pam%nt.
Mintea trebuie disciplinata, educata, pregatita; caci noi trebuie sa slu)im lui $umnezeu n moduri care nu sunt
n armonie cu nclina iile nnascute. Tendin ele spre rau, ereditare si cultivate, trebuie biruite.
Adesea, trebuie sa renun am la educa ia si pregatirea de o via a pentru a putea deveni un elev n scoala lui
,ristos. +nimile noastre trebuie educate sa devina statornice n $umnezeu.
Trebuie sa ne formam obiceiuri ale cugetului, care sa ne permita sa ne mpotrivim ispitei.
Trebuie sa nva am sa privim n sus. oi trebuie sa n elegem principiile "uv%ntului lui
$umnezeu ! principii nalte precum cerul si durabile c%t masura vesniciei ! n legatura pe care o au cu
via a noastra de zi cu zi. 6iecare fapta, fiecare cuv%nt, fiecare g%nd trebuie sa fie n consonan a cu aceste
principii. Totul trebuie adus n armonie cu ,ristos si n supunere fa a de *l.
$arurile pre ioase ale $uhului &f%nt nu se dezvolta ntr!un moment.
"ura)ul, taria de caracter, bl%nde ea, credin a, ncrederea nestramutata n puterea de a m%ntui a lui $umnezeu
sunt dob%ndite n urma unor ani de e(perien a. 2rintr!o via a de straduin e sfinte si alipire nedezmin ita la ceea
ce este drept, copiii lui $umnezeu urmeaza sa!si pecetluiasca destinul.
NU ES/E /I$P DE PIERDU/
u avem timp de pierdut. u stim c%t de cur%nd se poate ncheia timpul nostru de proba.
"el mult, avem doar o scurta via a aici si nu stim c%t de cur%nd sageata mor ii ne poate strapunge inimile.
u stim c%t de cur%nd putem fi chema i sa parasim lumea si toate interesele ei.
8esnicia se ntinde naintea noastra. 2erdeaua sta sa fie ridicata. nsa c% iva ani doar si va iesi porunca pentru
to i cei numara i printre vii5 ""ine este nedrept, sa fie nedrept si mai departe; -...1 cine este fara prihana, sa
traiasca si mai departe fara prihana; &i cine este sf%nt, sa se sfin easca si mai departe." ."pocalips 33*001
&untem noi pregati i# L!am cunoscut noi pe $umnezeu, 3uvernatorul "erului, $atatorul Legii, si pe
+sus ,ristos, pe care L!a trimis n lume ca reprezentant al &au#
"%nd lucrarea vie ii noastre s!a sf%rsit, vom putea spune, asa cum a facut!o ,ristos, e(emplul nostru5
"*u Te!am proslavit pe pam%nt, am sf%rsit lucrarea pe care Mi!ai dat!o s!o fac. -...1
*u am facut cunoscut umele Tau" .$oan 04* 5,/1!
ngerii lui $umnezeu ncearca sa ne distraga aten ia de la noi nsine si de la lucrurile pam%ntesti.
&a nu!i lasam sa lucreze degeaba. Min ile care au fost obisnuite cu o g%ndire usuratica trebuie sa se schimbe.
"ncinge i!va coapsele min ii voastre, fi i tre)i si pune i!va toata nade)dea n harul, care va va fi adus, la aratarea
lui +sus ,ristos. "a niste copii ascultatori, nu va lasa i t%r% i n poftele pe care le avea i altadata, c%nd era i n
nestiin a. "i, dupa cum "el ce v!a chemat este sf%nt, fi i si voi sfin i n toata purtarea voastra.
"aci este scris5 <6i i sfin i, caci *u sunt sf%nt.<" .0 Petru 0*09,0/1
3%ndurile trebuie fi(ate asupra lui $umnezeu. Trebuie sa depunem cel mai serios efort pentru a birui
tendin ele rele ale inimii firesti. *forturile noastre, perseveren a si tagaduirea noastra de sine trebuie sa fie direct
136
propor ionale cu valoarea infinita a obiectului pe care dorim sa!l dob%ndim.
umai biruind asa cum a biruit ,ristos vom c%stiga cununa vie ii.
NEV.IA "EPADARII DE SINE
Marele pericol n care se afla omul este acela de a se amagi singur, ngaduindu!si independen a si
despar indu!se astfel de $umnezeu, izvorul tariei sale. $aca nu sunt cori)ate de $uhul &f%nt al lui $umnezeu,
tendin ele noastre firesti au n ele sam%n a mor ii morale. $aca nu ne alipim cu toata hotar%rea de $umnezeu,
nu putem rezista efectelor nelegiuite ale ngaduin ei de sine, iubirii de sine si ispitei de a pacatui.
2entru a primi a)utor de la ,ristos, trebuie sa ne dam seama de nevoia noastra. Trebuie sa ne cunoastem
bine pe noi nsine. ,ristos nu!l poate salva dec%t pe acela care se stie pacatos. umai c%nd ne vedem neputin a
nu ne mai ncredem n propriile noastre puteri, numai atunci ne vom prinde de puterea divina.
,otar%rea de a renun a la eul nostru nu trebuie luata numai la nceputul vie ii de crestin.
*a trebuie rennoita cu fiecare pas nou catre cer. Toate faptele noastre bune depind de o putere din afara noastra;
din acest motiv, trebuie sa e(iste o continua orientare a inimii catre $umnezeu, o marturisire constanta,
serioasa, a pacatului si o umilire a sufletului naintea Lui. 2rime)diile ne ncon)oara; iar noi suntem n siguran a
numai c%nd ne sim im slabiciunea si ne prindem prin credin a de puternicul nostru +zbavitor.
6RIS/.S8 I5V.RU" PRI$.RDIA" A" ADEVARA/EI CUN.AS/ERI
Trebuie sa ne ntoarcem de la o mie de subiecte care ne solicita aten ia.
*(ista probleme care rapesc timp si nasc ntrebari, dar nu a)ung la nimic bun. +nteresele cele mai nalte cer
energia si marea aten ie care sunt at%t de ades acordate lucrurilor comparativ insignifiante.
Acceptarea unor teorii noi nu aduce n sine via a noua sufletului. "hiar o familiarizare cu date si teorii
importante n ele nsele este prea pu in valoroasa daca acestea nu poate fi folosite practic.
e trebuie sim am%ntul raspunderii de a da sufletelor noastre hrana care va ntre ine si stimula via a spirituala.
+a aminte la n elepciune -...1 2leaca! i inima la pricepere -...1 "aut!o ca argintul -...1;mbla dupa ea ca
dupa o comoara ascunsa !atunci vei n elege frica de +ehova si vei gasi cunostin a lui $umnezeu -...1
Atunci vei deosebi bine dreptatea, )udecata dreapta, nepartinirea, orice cale buna.
"aci n elepciunea va veni n inima ta si cunostin a va fi desfatarea sufletului tau; chibzuin a va veghea asupra
ta, priceperea Te va pazi. .Prover-e 3*3,001
n elepciunea "este un pom al vie ii pentru cei ce o apuca, si cei ce o au sunt ferici i." .Prover-e 9*061
+ata ntrebarea care se pune si pe care trebuie s!o studiem5 ""e e adevarul ! adevarul care trebuie nutrit,
iubit, cinstit si respectat#" 2artizanii stiin ei au fost nfr%n i si descura)a i n eforturile lor de a!L descoperi pe
$umnezeu. "eea ce ar trebui sa ntrebe n punctul acesta este5
""are este adevarul care ne va a)uta sa c%stigam m%ntuirea sufletelor noastre#"
""e crede i despre ,ristos#" ! aceasta este cea mai importanta ntrebare. l primesti ca M%ntuitor
personal# Tuturor celor ce!L primesc, *l le da putere sa devina fii ai lui $umnezeu.
,ristos L!a descoperit ucenicilor pe $umnezeu ntr!un mod care a facut n inimile lor o lucrare speciala,
tot asa cum doreste sa faca si n inimile noastre. &unt mul i care, ocup%ndu!se prea mult de teorie, au pierdut din
vedere puterea vie a e(emplului M%ntuitorului. *i nu L!au mai vazut ca lucrator umil, cu tagaduire de sine.
Lucrul de care au nevoie este sa!L priveasca pe +sus. Avem zilnic nevoie de descoperirea proaspata a
prezen ei &ale. Avem nevoie sa!+ urmam mai ndeaproape e(emplul de lepadare de sine, de )ertfire de sine.
Avem nevoie de e(perien a pe care a avut!o 2avel c%nd a scris5 "Am fost rastignit mpreuna cu ,ristos si
traiesc... dar nu mai traiesc eu, ci ,ristos traieste n mine. &i via a pe care o traiesc acum n trup, o traiesc n
credin a n 6iul lui $umnezeu, care m!a iubit si &!a dat pe &ine nsusi pentru mine" .>alateni 3*3<1!
"unoasterea lui $umnezeu si a lui +sus ,ristos e(primata n caracter reprezinta o nal are la un nivel
aflat mai presus de orice altceva care se bucura de cinste, pe pam%nt sau n cer.
Aceasta este cu adevarat cea mai nalta educa ie. *ste cheia care deschide por ile orasului ceresc.
Aceasta este cunoasterea pe care $umnezeu inten ioneaza ca to i cei ce se mbraca n ,ristos s!o aiba.
Cunoasterea primita prin Cuvntul lui #umnezeu
$ezvaluirea cuvintelor Tale da lumina, da pricepere.
ntreaga @iblie este o descoperire a slavei lui $umnezeu n ,ristos.
2rimita, crezuta, ascultata, ea este marele instrument de transformare a caracterului.
*ste mare ul stimulent, for a constr%ngatoare care nvioreaza puterile fizice, intelectuale si spirituale
si conduce via a pe fagasele corecte.
137
Motivul pentru care tinerii, si chiar si cei mai boga i n ani, sunt adusi at%t de usor n ispita si pacat este
ca nu studiaza "uv%ntul lui $umnezeu si nu mediteaza asupra lui, asa cum ar trebui s!o faca.
Lipsa unei voin e nesovaitoare, care se reflecta n via a si caracter, este rezultatul negli)arii instruc iunilor sacre
ale "uv%ntului lui $umnezeu. *i nu!si ndreapta mintea, printr!un efort hotar%t, catre ceea ce le!ar inspira
g%nduri curate, sfinte, si nu si!o abat de la ceea ce este murdar si neadevarat. 2u ini sunt cei care si aleg partea
cea buna, care stau la picioarele lui +sus, cum a facut Maria, pentru a nva a de la $ascalul divin.
2u ini str%ng cuvintele &ale ca o comoara n inima si le pun n practica n via a.
2rimite, adevarurile @ibliei vor nal a mintea si sufletul.
$aca ar fi "uv%ntul lui $umnezeu apreciat asa cum se cuvine, at%t tinerii, c%t si v%rstnicii ar avea o
corectitudine interioara, o tarie a principiilor care le!ar da puterea de a se mpotrivi ispitei.
@arba ii sa dea nva atura si sa scrie despre lucrurile pre ioase ale &fintelor &cripturi.
3%ndirea, aptitudinile, e(ersarea intensa a puterilor creierului sa fie devotate studiului g%ndurilor lui $umnezeu.
u studia i filozofia supozi iilor oamenilor, ci filozofia Aceluia care este adevar.
ici un alt gen de literatura nu se poate compara ca valoare cu aceasta.
Mintea pam%nteasca nu gaseste nici o placere n contemplarea "uv%ntului lui $umnezeu; nsa, pentru
mintea nnoita de $uhul &f%nt, de pe paginile sacre straluceste o frumuse e divina si o lumina celesta. "eea ce
pentru mintea pam%nteasca era o pustietate amara, pentru mintea spirituala devine un inut cu izvoare vii.
"unoasterea lui $umnezeu asa cum este descoperita n "uv%ntul &au este cunoasterea pe care trebuie sa
o dam copiilor nostri. $e la primele sclipiri ale ra iunii, ei trebuie sa cunoasca umele si via a lui +sus.
2rimele lor lec ii ar trebui sa!i nve e ca $umnezeu este Tatal lor.
2rima lor pregatire ar trebui sa fie aceea a ascultarii iubitoare. "uv%ntul lui $umnezeu sa le fie citit si repetat cu
respect si iubire, n par i potrivite pentru n elegerea lor si adaptate pentru a le trezi interesul.
&i, mai presus de orice, sa nve e despre dragostea &a descoperita n ,ristos si despre marea ei lec ie5
"$aca astfel ne!a iubit $umnezeu pe noi, trebuie sa ne iubim si noi unii pe al ii" .0 $oan 5*001!
nva aturile Tale sunt desfatarea mea si sfatuitorii mei. .Psalmi 007*351
Tinerii sa faca din "uv%ntul lui $umnezeu hrana min ii si a sufletului. $in crucea lui ,ristos sa faca
stiin a ntregii educa ii, centrul oricarei nva aturi si al oricarui studiu. &a fie adusa n e(perien a zilnica, n via a
practica. Asa va deveni M%ntuitorul pentru tineri un tovaras zilnic si un prieten.
6iecare g%nd va fi robit ascultarii de ,ristos. mpreuna cu apostolul 2avel, ei vor putea spune5
"$eparte de mine g%ndul sa ma laud cu altceva dec%t cu crucea $omnului nostru +sus ,ristos, prin care
lumea este rastignita fa a de mine si eu fa a de lume9" .>alateni /*051!
Astfel, prin credin a, ei a)ung sa!L cunoasca pe $umnezeu printr!o cunostin a e(perimentala.
&!au convins ei nsisi de realitatea "uv%ntului &au, de adevarul fagaduin elor &ale.
*i au gustat si au vazut ca $omnul este bun.
+oan cel preaiubit avea o cunoastere c%stigata prin propria lui e(perien a.
*l putea marturisi5 ""e era de la nceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si ce am
pipait cu m%inile noastre, cu privire la "uv%ntul vie ii, ! pentru ca via a a fost aratata, si noi am vazut!o, si
marturisim despre ea, si va vestim via a vesnica, via a care era la Tatal, si care ne!a fost aratata;
! deci, ce am vazut si am auzit, aceea va vestim si voua, ca si voi sa ave i partasie cu noi.
&i partasia noastra este cu Tatal si cu 6iul &au, +sus ,ristos." .0 $oan 0*0,91
Asa nc%t fiecare, prin propria lui e(perien a, "adevereste prin aceasta ca $umnezeu spune adevarul"
.$oan 9*991! *l poate da marturie despre ceea ce el nsusi a vazut, auzit si sim it despre puterea lui ,ristos.
*l poate marturisi5 "Aveam nevoie de a)utor si l!am gasit n +sus.
Mi!au fost acoperite toate lipsurile, iar foamea sufletului meu a fost potolita; pentru mine, @iblia este
descoperirea lui ,ristos. "red n +sus pentru ca *l este pentru mine un M%ntuitor divin.
"red n @iblie pentru ca am descoperit ca ea este vocea lui $umnezeu, care se adreseaza sufletului meu."
"el care a c%stigat o cunoastere a lui $umnezeu si a "uv%ntului &au prin e(perien a personala este
pregatit sa se anga)eze n studiul stiin elor naturii.
$espre ,ristos este scris5 "n *l era via a si via a era lumina oamenilor" .$oan 0*51!
nainte de intrarea pacatului n lume, Adam si *va erau ncon)ura i n *den de o lumina curata si minunata,
lumina lui $umnezeu. Aceasta lumina stralucea asupra oricarui lucru de care se apropiau.
138
u e(ista nimic care sa mpiedice percep ia lucrarilor lui $umnezeu sau a nsusirilor acestora.
"%nd nsa au cedat ispititorului, lumina s!a ndepartat de la ei. 2ierz%nd vesmintele de sfin enie, ei au
pierdut lumina care stralucea asupra naturii. *i nu mai puteau citi n ea cum se cuvine. *i nu mai puteau
discerne caracterul lui $umnezeu n lucrarile &ale. &i astazi la fel, omul singur nu poate citi corect nva atura
naturii. $aca nu este calauzit de n elepciunea divina, el nal a natura si legile naturii deasupra $umnezeului
naturii. +ata de ce simplele idei omenesti n legatura cu stiin a contrazic at%t de des nva atura din "uv%ntul lui
$umnezeu. nsa, pentru aceia care primesc lumina vie ii lui ,ristos, natura este iluminata din nou.
n lumina care straluceste de la cruce, putem interpreta corect nva atura primita de la natura.
"el care l cunoaste pe $umnezeu si "uv%ntul &au din e(perien a personala are o credin a statornica n
caracterul divin al &fintelor &cripturi. *l s!a convins ca "uv%ntul lui $umnezeu este adevar si stie ca adevarul
nu se poate contra!zice singur niciodata. *l nu testeaza @iblia prin ideile oamenilor de stiin a; el aduce aceste
idei spre testare prin standardul infailibil. *l stie ca n stiin a adevarata nu poate fi nimic contrar nva aturii
"uv%ntului; de vreme ce am%ndoua au acelasi Autor, n elegerea corecta a am%ndurora va dovedi ca ele se afla
n armonie. 'rice lucru care, n nva atura asa!zis stiin ifica, contrazice marturia "uv%ntului lui $umnezeu nu
este dec%t munca omeneasca nesistematica, pe ghicite.
;nui asemenea student, cercetarea stiin ifica i va deschide c%mpuri largi de g%ndire si informa ie. 2e
masura ce contempla lucrurile din natura, i se descopera o noua percep ie a adevarului.
"artea naturii si "uv%ntul scris arunca lumina n mod reciproc unul asupra celuilalt. Am%ndoua l familiarizeaza
tot mai mult cu $umnezeu, nva %ndu!l despre caracterul &au si despre legile prin care lucreaza *l.
*(perien a psalmistului este e(perien a pe care o pot c%stiga to i, primind cuv%ntul lui $umnezeu
prin natura si prin revela ie. *l spune5 "aci Tu ma nveselesti cu lucrarile Tale, $oamne, si eu c%nt de veselie
c%nd vad lucrarea m%inilor Tale. .Psalmi 73*51
@unatatea Ta, $oamne, a)unge p%na la ceruri si credinciosia Ta p%na la nori. $reptatea Ta este ca mun ii
lui $umnezeu si )udeca ile Tale sunt ca Ad%ncul cel mare.-...1 "%t de scumpa este bunatatea Ta, $umnezeule9
La umbra aripilor Tale gasesc fiii oamenilor adapost. -...1 i adapi din suvoiul desfatarilor Tale.
"aci la Tine este izvorul vie ii; prin lumina Ta vedem lumina !.Psalmi 9/*8,71
6erice de cei fara prihana n calea lor, care umbla ntotdeauna dupa Legea $omnului9 6erice de cei ce
pazesc poruncile Lui, care!L cauta din toata inima lor. "um si va ine t%narul curata cararea# ndrept%ndu!se
dupa "uv%ntul Tau. Aleg calea adevarului, pun legile Tale sub ochii mei. .Psalmi 007*0!3!7!9<1
&tr%ng cuv%ntul Tau n inima mea, ca sa nu pacatuiesc mpotriva Ta.
8oi umbla n loc larg, caci caut poruncile Tale. $eschidemi ochii, ca sa vad lucrurile minunate ale Legii Tale9
nva aturile Tale sunt desfatarea mea si sfatuitorii mei. Mai mult pre uieste pentru mine legea gurii Tale, dec%t o
mie de lucruri de aur si de argint. "%t de mult iubesc Legea Ta9
Toata ziua ma g%ndesc la ea. nva aturile Tale sunt minunate5 de aceea le pazeste sufletul meu.
'r%nduirile Tale sunt prile)ul c%ntarilor mele, n casa pribegiei mele.
"uv%ntul Tau este cu totul ncercat si robul
Tau l iubeste. Temelia "uv%ntului Tau este adevarul, si toate legile Tale cele drepte sunt vesnice.
&a!mi traiasca sufletul si sa Te laude si )udeca ile Tale sa ma spri)ineasca. Multa pace au cei care iubesc Legea
Ta, si nu li se nt%mpla nici o nenorocire. *u nada)duiesc n m%ntuirea Ta, $oamne, si mplinesc poruncile Tale.
&ufletul meu ine nva aturile Tale si le iubesc mult de tot9
$escoperirea cuvintelor Tale da lumina, da pricepere celor fara rautate. 2oruncile Tale ma fac mai
n elept dec%t vra)masii mei, caci totdeauna le am cu mine. Am mai multa pricepere dec%t batr%nii, caci pazesc
poruncile Tale. 2rin poruncile Tale ma fac mai priceput, de aceea urasc orice cale a minciunii.
nva aturile Tale sunt mostenirea mea de veci, caci ele sunt bucuria inimii mele.
.Psalmi007*00!58!06!35!43!74!037!85!05<!0/<!048!0/8,0/4!09<!76,0<<!0<5!0001
DESC.PERIRI $AI C"ARE A"E "UI DU$NE5EU
*ste privilegiul nostru sa ne nal am mai sus si mai sus, n cautarea unor descoperiri mai clare ale
caracterului lui $umnezeu. "%nd Moise s!a rugat5 "Arata!mi, te rog, slava Ta", $omnul nu l!a mustrat, ci i!a
ascultat rugaciunea. $umnezeu a declarat slu)itorului &au5 "8oi face sa treaca pe dinaintea ta toata bunatatea
Mea si voi chema umele $omnului naintea ta" .E2od 99*06,071!
2acatul este cel care ne ntuneca min ile si ne desensibilizeaza. "%nd pacatul este cura it din inimile
139
noastre, lumina cunoasterii slavei lui $umnezeu pe fa a lui +sus ,ristos, stralucind asupra "uv%ntului &au si
reflect%ndu!se pe fa a naturii, va ntari din ce n ce mai mult faptul ca "$omnul $umnezeu este un $umnezeu
plin de ndurare si milostiv, ncet la m%nie, plin de bunatate si credinciosie" .E2od 95*/1!
Lumina o vom vedea numai n lumina &a, p%na c%nd mintea, inima si sufletul vor fi transformate dupa
chipul sfin eniei &ale. 2entru aceia care se prind astfel de asigurarile divine ale "uv%ntului lui $umnezeu e(ista
posibilita i minunate. naintea lor se ntind c%mpuri vaste ale adevarului si resurse bogate de putere.
Lucruri glorioase urmeaza sa fie descoperite.
8or fi date pe fa a privilegii si ndatoriri despre care ei nici nu banuiesc ca s!ar afla n @iblie. To i cei ce umbla
pe cararea supunerii umile, mplinind scopul &au, vor cunoaste mai mult si mai mult "uv%ntul lui $umnezeu.
&tudentul sa!si ia @iblia ca ghid si sa ram%na neclintit n principii si, astfel, poate aspira la orice
realizari, oric%t de nalte. Toate filozofiile firii omenesti au dus la ncurcatura si rusine c%nd $umnezeu nu a fost
recunoscut ca fiind totul. nsa credin a pre ioasa inspirata de $umnezeu aduce tarie si noble e de caracter.
"u c%t ne ocupam mai mult de bunatatea, ndurarea si iubirea &a, cu at%t percep ia adevarului va fi mai
clara si cu at%t mai nalta si mai sf%nta va fi dorin a de a avea cura enie a inimii si limpezime a min ii.
&ufletul care ram%ne n atmosfera pura a g%ndurilor sfinte este transformat de tovarasia cu $umnezeu, prin
studierea "uv%ntului &au.
Adevarul este at%t de cuprinzator, ntins, profund, larg, nc%t eul este pierdut din vedere.
+nima este nmuiata si adusa la umilin a, bl%nde e si iubire. +ar puterile naturii umane sunt sporite mul umita
supunerii sfinte. n urma studierii "uv%ntului vie ii, studen ii pot dob%ndi un intelect superior, caracterizat prin
profunzime si noble e. $aca sunt, asemenea lui $aniel, ascultatori si mplinitori ai "uv%ntului lui $umnezeu,
ei pot progresa, ca si el, n toate ramurile de instruire. Av%nd o minte curata, ei vor dob%ndi o minte puternica.
6iecare facultate intelectuala li se va dezvolta.
*i se pot disciplina si educa n asa fel, nc%t to i cei afla i n sfera lor de influen a vor vedea ce poate fi si ce
poate face omul c%nd este n legatura cu $umnezeul n elepciunii si puterii.
EDUCA IA :N VIA A VE NIC1
Lucrarea vie ii noastre de aici este o pregatire pentru via a vesnica.
*duca ia nceputa aici nu se va termina n aceasta via a; va continua n toata vesnicia ! progres%nd nencetat si
nefiind vreodata ncheiata. $in ce n ce mai mult se va descoperi n elepciunea si iubirea lui $umnezeu n
planul de rascumparare. M%ntuitorul va darui boga ii ale cunoasterii c%nd si va duce copiii la izvoarele de apa
vie. &i, zi dupa zi, minunatele lucrari ale lui $umnezeu, marturiile puterii &ale, care a creat si sus ine universul,
se vor deschide naintea min ii cu o noua frumuse e. n lumina care straluceste de la tron, tainele vor disparea si
sufletul va fi umplut de uimire vaz%nd simplitatea lucrurilor nen elese p%na atunci.
Acum vedem ca printr!o oglinda, nelamurit; dar atunci va fi fa a n fa a; acum cunoastem n parte;
atunci nsa, vom cunoaste limpede, asa cum limpede suntem cunoscu i.
Cap. % - Nevoia lucratorului
";rca la Mine pe munte"
"+utor n vie uirea zilnica
"um sunt zilele tale, asa va fi si taria ta.
*(ista n via a linistita, consecventa, a unui crestin curat, adevarat, o elocven a cu mult mai mare dec%t
elocven a cuvintelor. "eea ce este un om are mai multa influen a dec%t ceea ce spune.
&lu)itorii care au fost trimisi la +sus au venit napoi cu raportul ca nici un om nu mai vorbise cum vorbea
*l. nsa motivul era ca nimeni nu mai traise asa cum traia *l. $aca via a &a ar fi fost altfel dec%t era, *l nu ar fi
putut vorbi asa cum vorbea. "uvintele &ale erau ncarcate de putere de convingere pentru ca ieseau dintr!o
inima curata si sf%nta, plina de iubire si compasiune, bunavoin a si adevar.
2ropriul nostru caracter si e(perien a noastra sunt hotar%toare n ce priveste influen a pe care o avem
asupra altora. 2entru a!i convinge pe al ii de puterea harului lui ,ristos, trebuie sa!i cunoastem puterea n
propriile noastre inimi si vie i. *vanghelia pe care o nfa isam pentru salvarea sufletelor trebuie sa fie
*vanghelia prin care propriile noastre suflete sunt salvate.
140
umai printr!o credin a vie n ,ristos ca M%ntuitor personal este posibil sa ne facem sim ita influen a ntr!o
lume sceptica. $aca dorim sa!i tragem pe pacatosi afara din apele care curg cu repeziciune, trebuie ca propriile
noastre picioare sa fie fi(ate bine pe &t%nca, ,ristos +sus.
nsemnul crestinismului nu este o insigna e(terioara si nici purtarea unei cruci sau a unei coroane, ci este
ceea ce se da pe fa a ca rezultat al unirii dintre om si $umnezeu. 2rin puterea harului &au, manifestat n
transformarea caracterului, lumea trebuie sa fie convinsa ca $umnezeu &i!a trimis 6iul ca :ascumparator al ei.
ici o alta influen a care poate ncon)ura sufletul omenesc nu are o asemenea putere ca influen a unei vie i
lipsite de egoism. "el mai puternic argument n favoarea *vangheliei este un crestin iubitor si iubit.
DISCIP"INAREA PRIN :NCERCARI
2entru a trai o asemenea via a, pentru a e(ercita o asemenea influen a, se va plati la fiecare pas pre ul
efortului, )ertfirii de sine, disciplinei. Tocmai pentru ca nu n eleg aceasta, mul i sunt descura)a i at%t de usor n
via a de crestin. Mul i care si consacra n mod sincer vie ile n slu)ba lui $umnezeu sunt surprinsi si dezamagi i
c%nd se confrunta cu obstacole si se lovesc de ncercari si ncurcaturi ca niciodata mai nainte.
*i se roaga pentru un caracter crestin, pentru a fi pregati i pentru lucrarea $omnului, si sunt adusi n
mpre)urari care par sa st%rneasca toata rautatea caracterului lor. &unt scoase la iveala cusururi a caror e(isten a
nici macar nu o banuiau. "a +sraelul din vechime, ei se ntreaba5
"$aca ne conduce $umnezeu, de ce vin asupra noastra toate aceste lucruri#"
2entru ca i conduce $umnezeu vin aceste lucruri asupra lor. ncercarile si obstacolele sunt metodele de
disciplinare alese de $omnul si mi)loacele hotar%te de *l pentru succesul nostru.
"el care citeste inimile oamenilor le cunoaste caracterele mai bine dec%t si le cunosc ei nsisi. $umnezeu vede
ca unii au puteri si nzestrari care, canalizate corect, ar putea fi folosite pentru naintarea lucrarii &ale.
n providen a &a, *l aduce aceste persoane n situa ii diferite si mpre)urari variate, astfel nc%t ele sa!si poata
descoperi n caracter defectele de care nu au avut cunostin a.
*l le da ocazia sa!si cori)eze aceste defecte si sa devina apte pentru serviciul &au.
Adesea, *l permite ca aceste persoane sa fie asaltate de focurile nenorocirilor pentru a le putea cura i.
6aptul ca suntem chema i sa rabdam ncercari arata ca $omnul +sus vede n noi ceva pre ios, pe care
doreste sa!l dezvolte. $aca nu ar vedea n noi nimic prin care sa!&i poata slavi umele, nu &i!ar pierde timpul
cu perfec ionarea noastra. u arunca n cuptorul &au pietre lipsite de valoare.
*l nu rafineaza dec%t minereul valoros. 6ierarul pune si fierul, si o elul n foc ca sa poata sti ce fel de
metale sunt. $omnul ngaduie ca alesii &ai sa fie trecu i prin cuptorul suferin ei pentru a arata ce firi au si daca
pot fi prelucra i pentru lucrarea &a. 'larul ia lutul si l modeleaza dupa cum doreste.
l fram%nta si iar l fram%nta. l rupe n buca i si pune iarasi totul mpreuna.
l uda si apoi l usuca. l lasa sa stea o vreme fara sa!l atinga.
"%nd a devenit perfect maleabil, si continua lucrarea si face din el un vas. i da o forma si, tot pe roata, l
a)usteaza si l lustruieste. l usuca la soare si l coace n cuptor.
Astfel devine un vas bun de folosit. Tot asa doreste sa ne modeleze si sa ne cizeleze si marele Maestru lucrator.
oi nu trebuie sa ncercam sa facem lucrarea olarului.
2artea noastra este aceea de a ne lasa noi nsine modela i de Maestrul lucrator.
"2rea iubi ilor, nu va mira i de ncercarea de foc din mi)locul vostru, care a venit peste voi ca sa va
ncerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi5 dimpotriva, bucura i!va, ntruc%t ave i parte de patimile lui
,ristos, ca sa va bucura i si sa va veseli i si la aratarea slavei Lui." .0 Petru 5*03,091
n plina lumina a zilei si ncon)urata de muzica altor voci, pasarea din colivie nu va c%nta melodia pe
care stap%nul doreste ca ea s!o nve e. 2rinde un sunet acum, un tril alta data, dar niciodata o melodie ntreaga si
distincta. nsa stap%nul acopera colivia si o pune acolo unde pasarea va auzi doar melodia pe care trebuie s!o
c%nte. n ntuneric, ea ncearca sa c%nte acea melodie din nou si din nou, p%na c%nd o stie si izbucneste ntr!un
c%nt desav%rsit. Apoi pasarea este readusa la locul ei, unde va putea c%nta mereu acea melodie, la lumina.
Tot asa procedeaza $umnezeu cu copiii &ai. *l are sa ne nve e un c%ntec si, dupa ce!l vom fi nva at printre
umbrele suferin elor, l vom putea c%nta mereu dupa aceea.
Mul i sunt nemul umi i de lucrarea vie ii lor. &e poate ca antura)ul lor sa fie neprietenos; timpul le este
umplut cu o lucrare de r%nd ! n timp ce ei se cred capabili de raspunderi mai mari; adesea, propriile eforturi li
se par neluate n seama sau infructuoase; viitorul lor este nesigur.
&a ne amintim ca, desi lucrarea pe care o avem de facut s!ar putea sa nu fie aleasa de noi nsine, ea
141
trebuie acceptata ca fiind alegerea lui $umnezeu pentru noi. 2lacuta sau neplacuta, trebuie mplinita datoria
care ne este cea mai la ndem%na. "Tot ce gaseste m%na ta sa faca, fa cu toata puterea ta9 "aci, n locuin a
mor ilor, n care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiin a, nici n elepciune9" .Eclesiast 7*0<1
$aca $omnul doreste ca noi sa purtam o solie catre inive, nu!+ vom face pe plac daca mergem la +ope
sau la "apernaum. *l are motivele &ale sa ne trimita n locul catre care ne calauzeste pasii. "hiar acolo se poate
afla cineva care are nevoie tocmai de a)utorul pe care!l putem da noi. *l, care l!a trimis pe 6ilip la sfetnicul
etiopian, pe 2etru la sutasul roman si pe feti a israelita n a)utorul lui aaman, capetenia siriana, trimite pe
barba ii, femeile si tinerii de astazi ca reprezentan i ai &ai la aceia care au nevoie de a)utor divin si calauzire.
P"ANURI"E "UI DU$NE5EU SUN/ CE"E $AI 3UNE
2lanurile noastre nu sunt ntotdeauna si planurile lui $umnezeu. *l poate vedea ca este cel mai bine
pentru noi si pentru cauza &a sa refuze chiar si cele mai bune inten ii ale noastre, asa cum a facut n cazul lui
$avid. $ar putem fi siguri de un lucru5 ca i va binecuv%nta si i va folosi pentru naintarea cauzei &ale pe aceia
care se consacra pe ei nsisi si tot ceea ce au spre slava &a. $aca *l considera ca este cel mai bine sa nu le
satisfaca dorin ele, va compensa refuzul, daruindu!le dovezi ale iubirii &ale si ncredin %ndu!le o alta lucrare.
n gri)a &a iubitoare si n interesul aratat fa a de noi, adesea "el care ne n elege mai bine dec%t ne
n elegem noi nsine refuza sa ne lase sa cautam n mod egoist satisfacerea propriei noastre ambi ii. u ne
permite sa trecem pe l%nga ndatoririle comune, dar sfinte, care se afla chiar l%nga noi. Adesea, aceste ndatoriri
reprezinta chiar pregatirea esen iala pentru o lucrare mai nalta. $eseori, planurile noastre esueaza tocmai
pentru a avea succes acelea pe care le are $umnezeu pentru noi.
u suntem niciodata chema i sa facem cu adevarat un sacrificiu pentru $umnezeu. *l ne cere sa!+
cedam multe lucruri, dar, daca facem asa, nu renun am dec%t la ceea ce ne st%n)eneste n calea noastra catre cer.
"hiar si c%nd ni se cere sa renun am la acele lucruri care n sine sunt bune, putem fi siguri ca $umnezeu ne
pregateste un bine si mai mare.
n via a viitoare, tainele care aici ne!au neca)it si dezamagit ni se vor deslusi. 8om vedea ca rugaciunile
noastre aparent neascultate si asteptarile noastre zadarnice s!au numarat printre binecuv%ntarile cele mai mari.
Trebuie sa privim fiecare ndatorire, oric%t de umila, ca fiind sacra, pentru ca ea reprezinta o parte din
serviciul fa a de $umnezeu. :ugaciunea noastra zilnica ar trebui sa fie5 "$oamne, a)uta!ma sa fac tot ce pot mai
bine. nva a!ma cum sa fac o lucrare mai buna. $a!mi energie si voiosie.
A)uta!ma sa aduc n ceea ce fac slu)irea iubitoare pe care a nfaptuit!o M%ntuitorul".
. "EC IE DIN VIA A "UI $.ISE
&a luam ca e(emplu e(perien a lui Moise. *duca ia pe care a primit!o n *gipt ca nepot al mparatului !
si viitor mostenitor al tronului ! a fost foarte riguroasa. u a fost negli)at nimic din cele presupuse ca vor face
din el un om n elept, asa cum n elegeau egiptenii n elepciunea. A primit cea mai nalta pregatire civila si
militara. *l credea ca era pe deplin pregatit pentru lucrarea de a izbavi pe +srael din robie. $ar $umnezeu
)udeca lucrurile altfel. 2roviden a &a a hotar%t pentru Moise patruzeci de ani de pregatire n pustie, ca pastor.
*duca ia pe care Moise o primise n *gipt i!a fost un a)utor n multe privin e; nsa cea mai valoroasa
pregatire pentru lucrarea vie ii lui a fost aceea care a avut loc n timpul n care era anga)at ca pastor.
Moise era din fire un impulsiv.
n *gipt, ca favorit al mparatului si al poporului, conducator militar plin de succes, fusese obisnuit sa
primeasca laude si aprecieri lingusitoare. Atrasese poporul catre sine.
*l spera sa mplineasca n propriile sale puteri lucrarea de eliberare a lui +srael. Mult diferite au fost lec iile pe
care a trebuit sa le nve e ca reprezentant al lui $umnezeu. "onduc%ndu!si turmele n pustietatea mun ilor si
prin pa)istile nverzite ale vailor, el a nva at credin a si bl%nde ea, rabdarea, umilin a si lepadarea de sine.
A nva at sa ngri)easca oile slabe, sa le oblo)easca pe cele bolnave, sa le caute pe cele ratacite, sa le suporte pe
cele nesupuse, sa aiba gri)a de mielusei si sa le hraneasca pe cele batr%ne si pe cele slabite.
n aceasta lucrare, Moise a fost adus mai aproape de Marele 2astor.
*l a a)uns ntr!o legatura str%nsa cu &f%ntul lui +srael. u mai planuia sa faca o mare lucrare.
*l cauta sa duca la bun sf%rsit cu credinciosie, ca pentru $umnezeu, lucrarea ncredin ata lui.
:ecunostea prezen a lui $umnezeu n )urul sau. ntreaga natura i vorbea despre "el evazut.
l cunostea pe $umnezeu n mod personal si, medit%nd asupra caracterului &au, el ncepea sa fie patruns din ce
n ce mai mult de prezen a &a. *l gasi scapare n bra ele vesnice.
142
$upa aceasta e(perien a, Moise a auzit chemarea cereasca de a schimba c%r)a pastorului cu toiagul
autorita ii; de a!si lasa turma de oi si de a trece la conducerea lui +srael. 2orunca divina l gasi nencrezator n
sine, cu o vorbire greoaie si timid. *ra coplesit de sentimentul ca nu este capabil sa fie purtatorul de cuv%nt al
lui $umnezeu. nsa a acceptat lucrarea, pun%ndu!si toata ncrederea n $omnul.
Mare ia misiunii sale i!a solicitat aproape toate puterile min ii.
$umnezeu i!a binecuv%ntat supunerea nent%rziata si el a devenit elocvent, ncrezator, cu stap%nire de sine,
pregatit pentru cea mai mare lucrare ncredin ata vreodata omului. $espre el este scris5 "n +srael nu s!a mai
ridicat prooroc ca Moise, pe care $omnul sa!l fi cunoscut fa a n fa a" .#euteronom 95*0<1!
"ei care simt ca lucrarea lor nu este apreciata si care r%vnesc o pozi ie de raspundere mai mare sa ia
aminte ca "nici de la rasarit, nici de la apus, nici din pustie nu vine nal area. "i $umnezeu este "el ce )udeca5
*l coboara pe unul si nal a pe altul" -2salmi 0D,B.01. 6iecare om si are locul sau n planul vesnic al cerului.
$aca vom ocupa sau nu locul acela, depinde de credinciosia noastra c%nd conlucram cu $umnezeu.
Trebuie sa ne ferim sa ne pl%ngem singuri de mila.
u va ngadui i niciodata sentimentul ca nu sunte i pre ui i asa cum s!ar cuveni, ca eforturile voastre nu
sunt apreciate, ca lucrarea voastra este prea dificila.
3%ndul ndreptat catre ceea ce a suportat ,ristos pentru noi sa reduca la tacere orice alt g%nd de
nemul umire. &untem trata i mai bine dec%t a fost tratat $omnul nostru.
"&i tu umbli dupa lucruri mari# u umbla dupa ele9" .$eremia 58*81!
$omnul nu are nici un loc n lucrarea &a pentru cei care au o dorin a mai mare de a c%stiga cununa dec%t
de a purta crucea. *l vrea oameni care sunt mai concentra i asupra nfaptuirii datoriei dec%t asupra primirii
rasplatei ! oameni care in mai mult la principii dec%t la promovare.
"ei care sunt umili si care si fac lucrarea ca pentru $umnezeu s!ar putea sa nu ofere un spectacol at%t
de mare ca aceia care sunt plini de neast%mpar si nfumurare; nsa lucrarea lor are valoare mai mare.
Adesea, aceia care fac mare parada atrag aten ia asupra lor, interpun%ndu!se ntre popor si $umnezeu, iar
lucrarea lor se dovedeste a fi falimentara. "n elepciunea este lucrul principal; prin urmare, dob%ndeste
n elepciunea si, cu tot ce ai, dob%ndeste priceperea. nal !o, si ea te va nal a; ea te va aduce la cinste daca o
vei mbra isa" .Prover-e 5*4!61!
2entru ca nu au hotar%rea de a!si asuma raspunderea si de a se schimba, mul i a)ung ntr!o stereotipie a
unui mod gresit de lucru. $ar nu trebuie sa e(iste aceasta. *i si pot cultiva puterile pentru a face cel mai bun tip
de lucrare si atunci vor avea m%inile mereu ocupate. 8or fi pre ui i la )usta lor valoare.
$aca unii sunt califica i pentru o pozi ie mai nalta, $omnul nu va pune povara numai asupra lor, ci si
asupra celor care i!au pus la proba, care le cunosc valoarea si care i pot mpinge nainte n cunostin a de cauza.
"ei care si fac zilnic cu credinciosie lucrarea ce le!a fost ncredin ata vor auzi, la timpul stabilit de $umnezeu,
chemarea &a5 "8eni i mai sus."
ngerii din ceruri au venit la pastori c%nd acestia si vegheau turmele pe dealurile @etleemului.
Tot asa si astazi, n timp ce lucratorul umil al lui $umnezeu se achita de nsarcinarea sa, ngeri ai lui $umnezeu
stau l%nga el, ascult%ndu!i cuvintele, lu%nd nota de modul n care este dusa la nfaptuire lucrarea sa, pentru a
vedea daca n m%inile sale pot fi ncredin ate raspunderi mai mari.
$umnezeu nu!i evalueaza pe oameni dupa boga ia lor, dupa educa ia sau pozi ia lor.
i evalueaza dupa puritatea motiva iei si dupa frumuse ea caracterului.
*l cauta sa vada n ce masura au ei &piritul &au si c%t de mult dau pe fa a asemanarea cu *l prin via a lor.
A fi mare n mpara ia lui $umnezeu nseamna a fi asemenea unui copilas ca umilin a, ca simplitate a
credin ei, ca puritate a iubirii.
"&ti i", a spus ,ristos, "ca domnitorii neamurilor domnesc peste ele si mai marii lor le poruncesc cu stap%nire.
ntre voi sa nu fie asa. "i oricare va vrea sa fie mare ntre voi, sa fie slu)itorul vostru." .Matei 3<*38, 3/1
$intre toate darurile pe care cerul le poate revarsa asupra oamenilor, partasia cu ,ristos prin suferin ele
&ale este cea mai consistenta dovada de ncredere si cea mai nalta onoare.
ici *noh, care a fost schimbat si luat la cer, nici +lie, care a urcat ntr!un car de foc, nu a fost mai mare sau mai
onorat dec%t +oan @otezatorul, care a pierit singur n nchisoare.
"8oua vi s!a dat harul nu numai sa crede i n *l, ci sa si patimi i pentru *l" .)ilipeni 0*371!
P"ANURI PEN/RU VII/.R
Mul i sunt incapabili sa faca planuri hotar%te pentru viitor. 8ia a lor nu este asezata. *i nu pot vedea
rezultatul afacerilor, si aceasta i umple adesea de neliniste si i face agita i. &a ne amintim ca via a copiilor lui
143
$umnezeu n aceasta lume este o via a de peregrin. u avem n elepciune sa ne planificam propriile vie i.
u este treaba noastra sa ne potrivim viitorul. "2rin credin a Avraam c%nd a fost chemat sa plece ntr!un loc, pe
care avea sa!l ia ca mostenire, a ascultat si a plecat fara sa stie unde se ducea." .Evrei 00*61!
n via a &a pe pam%nt, ,ristos nu a facut nici un plan pentru &ine. A acceptat planurile lui $umnezeu
pentru *l, iar Tatal si desfasura planurile zi dupa zi. Tot asa ar trebui sa depindem si noi de $umnezeu, pentru
ca vie ile noastre sa poata fi lucrarea simpla a voin ei &ale.
$aca ncredin am caile noastre n seama Lui, *l ne va calauzi pasii.
2rea mul i, fac%nd planuri pentru un viitor stralucit, a)ung la un esec total.
Lasa i!L pe $umnezeu sa faca planuri pentru voi. Asemenea unui copilas, ave i ncredere n calauzirea Lui, care
"va pazi pasii prea iubi ilor Lui" .0 Samuel 3*71!
$umnezeu nu!&i conduce niciodata copiii altfel dec%t ar alege ei nsisi sa fie condusi, daca ar putea vedea
sf%rsitul de la nceput si daca ar zari slava scopului pe care l mplinesc ca mpreuna lucratori cu *l.
P"A/A
"%nd ,ristos i!a chemat pe ucenici sa!L urmeze, nu le!a oferit nici un fel de perspective mbietoare
pentru via a aceasta. u le!a facut nici o promisiune de c%stig sau onoare lumeasca si nici ei nu au pus condi ii
privitoare la ceea ce ar trebui sa primeasca. Lui Matei, care statea la oficiul vamal, M%ntuitorul i!a spus5
"8ino dupa Mine9 8amesul a lasat totul, s!a sculat si a mers dupa *l" .%uca 8*34,361!
Matei nu a zabovit, nainte sa!si paraseasca slu)ba, pentru a cere un anumit salariu, egal cu cel primit p%na
atunci. 6ara ntrebari sau ezitari, el l urma pe +sus. i era suficient ca avea sa fie cu M%ntuitorul, pentru a!+
putea auzi cuvintele si pentru a + se alatura n lucrarea &a.
Asadar, omule, oricine ai fi tu, care )udeci pe altul, nu te po i dezvinova i; caci prin faptul ca )udeci pe
altul, te os%ndesti singur; fiindca tu, care )udeci pe altul, faci aceleasi lucruri. .'omani 3*01
Asa fusese si cu ucenicii chema i mai nainte. "%nd +sus i!a ndemnat pe 2etru si pe tovarasii lui sa!L
urmeze, ei si!au lasat imediat barcile si plasele. ;nii dintre acesti ucenici aveau prieteni care depindeau de ei,
fiind ntre inu i. nsa, c%nd au primit invita ia M%ntuitorului, ei nu au ezitat si nu au ntrebat5
""um voi trai si cum mi voi ntre ine familia#" *i au fost credinciosi chemarii; iar c%nd, dupa aceea,
+sus i!a ntrebat5 ""%nd vam trimis fara punga, fara traista si fara ncal aminte, a i dus voi lipsa de ceva#",
ei i!au putut raspunde5 "$e nimic!" .%uca 33*981!
Astazi, M%ntuitorul ne cheama n lucrarea &a asa cum i!a chemat si pe Matei, +oan si 2etru. $aca inimile
noastre sunt atinse de iubirea &a, problema unei compensa ii nu se va afla pe primul plan n min ile noastre.
e vom bucura sa fim mpreuna lucratori cu ,ristos si nu ne vom teme sa ne ncredem n purtarea &a de gri)a.
$aca facem din $umnezeu taria noastra, vom vedea cu claritate care ne este datoria si vom avea aspira ii lipsite
de egoism; via a noastra va fi pusa n miscare de un el nobil, care ne va ridica deasupra motivelor )osnice.
DU$NE5EU VA PUR/A DE 'RI>A
Mul i dintre aceia care marturisesc ca sunt urmasi ai lui ,ristos au o inima tulburata, nelinistita, pentru
ca se tem sa se lase n gri)a lui $umnezeu. *i nu + se predau n ntregime; deoarece se feresc de consecin ele pe
care le presupune o asemenea predare. $ar nu vor putea gasi pacea daca nu se vor preda n felul acesta.
&unt mul i ale caror inimi gem sub povara gri)ilor, pentru ca ei cauta sa atinga standardul lumii.
*i au ales sa!i slu)easca, au acceptat ncurcaturile ei, i!au adoptat obiceiurile.
Astfel, caracterul lor este m%n)it, iar via a le este obositoare. 3ri)a nencetata epuizeaza for ele vitale.
$omnul nostru doreste ca ei sa lase deoparte acest )ug al robiei si i invita sa accepte )ugul.
*l spune5 "Kugul Meu este bun si sarcina Mea este usoara." .Matei 00*9<1!
ngri)orarea este oarba si nu poate vedea viitorul; dar +sus vede sf%rsitul de la nceput.
n orice dificultate, *l are o cale pregatita pentru a aduce usurare. "$omnul nu lipseste de nici un bine pe cei ce
duc o via a fara prihana" .Psalmi 65*001!
$e aceea simt placere n slabiciuni, n defaimari, n nevoi, n prigoniri, n str%mtorari, pentru ,ristos;
caci c%nd sunt slab, atunci sunt tare. .3 Corinteni 03*0<1
Tatal nostru ceresc are o mie de cai prin care ne poate purta de gri)a, cai despre care nu stim nimic.
Aceia care accepta principiul fundamental de a face din slu)irea lui $umnezeu o datorie suprema vor vedea
ncurcaturile dispar%nd si o poteca neteda naintea picioarelor lor.
ndeplinirea cu credinciosie a datoriilor zilei de astazi este cea mai buna pregatire pentru ncercarile de
144
m%ine. u ngramadi i laolalta toate raspunderile si gri)ile zilei de m%ine, adaug%ndu!le zilei de azi.
"A)unge zilei necazul ei" -Matei B,?A1.
&a fim plini de ncredere si de cura). $isperarea n serviciul lui $umnezeu este pacatoasa si ira ionala.
*l cunoaste fiecare nevoie a noastra. Alaturi de omnipoten a mparatului mpara ilor, $umnezeul nostru, care
si ine legam%ntul, pune bl%nde ea si gri)a pastorului celui bun.
2uterea &a este absoluta, ea fiind si chezasia mplinirii sigure a fagaduin elor &ale fa a de to i aceia care
se ncred n *l. *l are mi)loace pentru ndepartarea oricarei dificulta i, pentru ca aceia care l slu)esc si i
respecta mi)loacele pe care le foloseste sa poata fi spri)ini i. $ragostea &a este tot at%t de departe de oricare alta
dragoste cum este cerul fa a de pam%nt. *l vegheaza asupra copiilor &ai cu o iubire vesnica si nemasurata.
n cele mai negre zile, c%nd perspectivele par ngrozitoare, ave i credin a n $umnezeu.
*l si mplineste voin a, fac%nd toate lucrurile bine n favoarea poporului &au.
Taria celor care l iubesc si l slu)esc va fi nnoita n fiecare zi. *l poate si doreste sa reverse asupra servilor &ai
tot a)utorul de care au nevoie. *l le va da n elepciunea ceruta de feluritele lor nevoi.
ncercatul apostol 2avel a spus5 "*l mi!a zis5 <,arul Meu i este de a)uns; caci puterea Mea n slabiciune
este facuta desav%rsita.< $eci ma voi lauda mult mai bucuros cu slabiciunile mele, pentru ca puterea lui ,ristos
sa ram%na n mine. $e aceea simt placere n slabiciuni, n defaimari, n nevoi, n prigoniri, n str%mtorari pentru
,ristos; caci, c%nd sunt slab, atunci sunt tare" .3 Corinteni 03*7,0<1!
=n contact cu al ii
2urta i!va sarcinile unii altora si astfel ve i mplini legea lui ,ristos.
6iecare ntovarasire din via a reclama e(ercitarea stap%nirii de sine, a rabdarii si compasiunii.
&untem at%t de diferi i ca temperament, obiceiuri, educa ie, nc%t felul n care privim lucrurile variaza de
la persoana la persoana. Kudecam fiecare n mod diferit. Modul n care n elegem adevarul, ideile pe care le
avem despre cum trebuie sa traim nu sunt la fel n toate privin ele.
u e(ista doi insi a caror e(perien a se aseamana n fiecare detaliu. ncercarile unuia nu sunt si ncercarile
altuia. ndatoririle pe care unul le gaseste usoare sunt pentru altul e(trem de dificile si ncurcate.
atura umana este at%t de fragila, at%t de nestiutoare, at%t de usor indusa n eroare, nc%t fiecare dintre
noi ar trebui sa fie prudent c%nd l )udeca pe altul.
"unoastem prea pu in care este influen a faptelor noastre asupra e(perien ei altora.
"eea ce facem sau ceea ce spunem ne poate parea de mica importan a, pe c%nd, daca am avea ochii deschisi, ar
trebui sa vedem ca de acestea depind cele mai importante rezultate ! fie spre bine, fie spre rau.
C.NSIDERA IE 0A 1 DE CEI CE P.AR/1 P.VERI
&unt mul i care au dus at%t de pu ine poveri, ale caror inimi au cunoscut at%t de pu ina suferin a
adevarata si care au sim it at%t de pu in durerea si ncurcaturile pun%ndu!se n locul altora, nc%t nu pot n elege
lucrarea adevaratului purtator de poveri. *i nu sunt n stare sa ina seama de poverile acestuia, asa cum copilul
nu poate n elege gri)a si truda tatalui sau aplecat sub greuta i.
"opilul poate fi nedumerit de temerile si ncurcaturile tatalui sau.
Acestea i par inutile.
nsa, c%nd via a sa se va fi mboga it cu ani de e(perien a, c%nd a)unge sa poarte el nsusi poverile ei, va revizui
via a tatalui sau si va n elege ceea ce odinioara era de nen eles.
E2perien a amara i,a daruit cunoastere!
Lucrarea multor purtatori de poveri nu este n eleasa, truda lor nu este respectata, p%na c%nd moartea i
doboara. "%nd al ii ridica poverile pe care le!au lasat acestia si dau de dificulta ile cu care s!au confruntat ei,
pot n elege cum le!au fost puse la ncercare credin a si cura)ul. Atunci, ei a)ung deseori sa nu mai ina n seama
greselile pe care odata se grabeau sa le sanc ioneze. *(perien a i nva a sa fie n elegatori.
$umnezeu ngaduie ca oamenii sa fie plasa i n pozi ii de raspundere.
"%nd ei gresesc, *l are puterea de a!i ndrepta sau de a!i ndeparta. Ar trebui sa fim prevazatori, sa nu luam n
m%inile noastre lucrarea de a )udeca, lucrare care i apar ine lui $umnezeu.
u te lasa biruit de rau, ci biruieste raul prin bine. .'omani 03*301
2urtarea lui $avid fa a de &aul reprezinta o lec ie. $in porunca lui $umnezeu, &aul fusese uns ca
mparat al lui +srael. $in cauza neascultarii lui, $omnul a declarat ca i va fi luata mpara ia; si, cu toate acestea,
c%t de iubitor, atent si rabdator a fost comportamentul lui $avid fa a de *l9
"aut%nd sa!i ia via a lui $avid, &aul a mers n pustie si, nenso it, a intrat chiar n pestera n care erau ascunsi
145
$avid si razboinicii sai. "'amenii lui $avid i!au zis5 <+ata ziua n care $omnul i zice5 -...1 Edau pe vra)masul
tau n m%inile tale; fa!i ce! i va placeaF<-...1 &i a zis oamenilor sai5 <&a ma fereasca $omnul sa fac mpotriva
domnului meu, care este unsul $omnului, o asa fapta ca sa pun m%na pe el9
"aci el este unsul $omnului.<" .0 Samuel 35*5,/1 M%ntuitorul ne ndeamna5 "u )udeca i, ca sa nu fi i )udeca i.
"aci cu ce )udecata )udeca i, ve i fi )udeca i; si cu ce masura masura i, vi se va masura" .Matei 4*0,31!
Aminteste! i de asemenea ca *l a spus5 "'mu!le, oricine ai fi tu, care )udeci pe altul, nu te po i dezvinova i -...1
fiindca tu, care )udeci pe altul, faci aceleasi lucruri" .'omani 3*01!
:NDE"UN'1 R13DARE C4ND SUN/E$ NEDREP/1 I I
u ne putem permite sa ne nfierb%ntam din pricina vreunui rau, real sau presupus, pe care ni!l va fi
facut cineva. *ul este vra)masul de care trebuie sa ne temem cel mai mult. ici o forma de viciu nu are un efect
mai distrugator asupra caracterului ca pasiunea omeneasca ce nu se afla sub controlul $uhului &f%nt.
ici o biruin a pe care o putem dob%ndi nu va fi at%t de pre ioasa ca aceea asupra eului.
u ar trebui sa ne sim im )igni i cu usurin a. Trebuie sa traim nu pentru a ne pazi de )igniri sau pentru a
ne pastra reputa ia, ci pentru a salva suflete. "%nd devenim interesa i de m%ntuirea sufletelor, ncetam sa mai
fim deran)a i de maruntele nepotriviri care se ivesc adesea, n timp ce petrecem timp unii cu al ii.
'rice ar putea g%ndi al ii despre noi si orice ne!ar putea face nu trebuie sa ne tulbure unirea cu ,ristos, partasia
cu $uhul. ""e fala este sa suferi i cu rabdare sa fi i palmui i, c%nd a i facut rau# $ar daca suferi i cu rabdare
c%nd a i facut ce este bine, lucrul acesta este placut lui $umnezeu." .0 Petru 3*3<1
u plati i cu aceeasi moneda. At%t c%t depinde de voi, ndeparta i orice cauza a unei n elegeri gresite.
*vita i provocarea raului. 6ace i tot ce sta n puterea voastra ! fara sa )ertfi i principiile ! pentru a!i mpaca pe
al ii. "$aca i aduci darul la altar si acolo i aduci aminte ca fratele tau are ceva mpotriva ta, lasa! i darul acolo
naintea altarului si du!te nt%i si mpaca!te cu fratele tau; apoi vino si adu! i darul." .Matei 8*39,351
$aca vi se spun cuvinte nerabdatoare, nu da i niciodata un raspuns n acelasi spirit. Aminti i!va ca "un
raspuns bl%nd potoleste m%nia" -2roverbe /D,/1. &i e(ista o putere minunata n tacere.
"uvintele adresate ca raspuns unuia care este m%nios nu servesc uneori dec%t ca sa!l e(aspereze.
$ar m%nia nt%mpinata cu tacere, ntr!un spirit iubitor, ngaduitor, se stinge repede.
&ub o furtuna de cuvinte usturatoare, defaimatoare, ine i!va mintea ancorata n "uv%ntul lui $umnezeu.
Mintea si inima sa fie umplute cu fagaduin ele lui $umnezeu. $aca sunte i trata i rau sau acuza i pe nedrept, n
loc sa da i un raspuns m%nios, repeta i!va n minte promisiunile pre ioase.
"u te lasa biruit de rau, ci biruieste raul prin bine." .'omani 03*301
"ncredin eaza! i soarta n m%na $omnului, ncrede!te n *l, si *l va lucra, *l va face sa straluceasca
dreptatea ta ca lumina, si dreptul tau ca soarele la amiaza." .Psalmi 94*8,/1
"u este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut." .%uca 03*31
"Ai lasat pe oameni sa ncalece pe capetele noastre, am trecut prin foc si prin apa; dar Tu ne!ai scos si
ne!ai dat din belsug." .Psalmi //*031
Avem nclina ia sa cautam la semenii nostri compatimire si ncura)are, n loc sa le cautam la +sus.
n ndurarea si credinciosia &a, $umnezeu ngaduie adesea ca aceia n care ne punem ncrederea sa ne nsele
asteptarile, ca sa putem n elege nebunia de a ne ncrede n om si de a face taria noastra din ceea ce este carne
muritoare. &a ne ncredem pe deplin n $umnezeu, cu umilin a, fara egoism.
*l cunoaste ntristarile pe care le sim im n ad%ncul fiin ei noastre, dar pe care nu le putem e(prima.
"%nd totul pare ntunecat si ine(plicabil, aminti i!va cuvintele lui ,ristos5
""e fac *u, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe dupa aceea" .$oan 09*41!
&tudia i istoria lui +osif si a lui $aniel. $omnul nu a mpiedicat uneltirile oamenilor care cautau sa le
faca rau; dar a facut ca toate aceste mi)loace sa lucreze pentru binele slu)itorilor &ai, care, n mi)locul
ncercarilor si luptelor, si!au pastrat credin a si loialitatea. "%ta vreme suntem n lume, ne vom confrunta cu
influen e potrivnice. 8or e(ista provocari, pentru a ne pune la ncercare stap%nirea de sine; iar harurile crestine
se dezvolta prin nt%mpinarea acestora ntr!un spirit linistit.
$aca ,ristos este n noi, vom fi rabdatori, buni si ndelung rabdatori, optimisti n mi)locul supararilor si
starilor de iritare. 4i de zi si an de an, vom birui eul si vom creste p%na la un eroism nobil.
Aceasta este sarcina pe care am primit!o; dar ea nu poate fi mplinita fara a)utorul lui +sus, fara o hotar%re
ferma, un el nestramutat, o veghere nencetata si rugaciune continua. 6iecare dintre noi are de dus o lupta.
146
ici macar $umnezeu nu poate aduce noble e caracterelor noastre si nu poate face ca vie ile sa ne fie
folositoare, daca nu devenim mpreuna lucratori cu *l. "ei care refuza lupta pierd taria si bucuria victoriei.
u trebuie sa inem o eviden a personala a ncercarilor si dificulta ilor, ntristarilor si durerilor noastre.
Toate aceste lucruri sunt scrise n car i, iar cerul va avea gri)a de ele. n timp ce numaram lucrurile
dezagreabile, multe altele, asupra carora putem reflecta cu placere, ni se sterg din memorie, cum ar fi5 bunatatea
plina de ndurare a lui $umnezeu, care ne ncon)oara n fiecare clipa, si iubirea care i face pe ngeri sa se
minuneze I ca $umnezeu a dat pe 6iul &au sa moara pentru noi.
$aca sim i i, ca lucratori pentru ,ristos, ca a i avut gri)i si ncercari mai mari dec%t au avut al ii, aminti i!va ca
pentru voi e(ista o pace necunoscuta celor care se feresc de aceste poveri. *(ista m%ng%iere si bucurie n
serviciul lui ,ristos. Lumea trebuie sa vada ca o via a cu *l nu este un esec.
$aca nu! i sim i inima usoara si voioasa, nu vorbi despre sim amintele tale. u arunca nici o umbra
asupra vie ilor altora. ' religie rece, fara soare, nu atrage niciodata suflete la ,ristos.
Le ndeparteaza de *l n plasele pe care &atana le!a ntins pentru picioarele celor ratacitori.
n loc sa te g%ndesti la descura)arile tale, g%ndeste!te la puterea pe care o po i cere n umele lui ,ristos.
+magina ia ta sa se prinda de lucrurile nevazute. 3%ndurile tale sa se ndrepte catre dovezile iubirii celei mari a
lui $umnezeu pentru tine. "redin a poate rezista ncercarii, poate face fa a ispitei, poate suporta apasarea
dezamagirii. +sus traieste ca Aparator al nostru. Tot ceea ce ne este asigurat prin mi)locirea &a ne apar ine.
u crezi ca ,ristos i pre uieste pe aceia care vie uiesc n sfin enie pentru *l#
u crezi ca i viziteaza pe aceia care, asemenea preaiubitului +oan n e(il, se afla pentru *l n locuri grele si
apasatoare# $umnezeu nu va putea accepta ca vreunul din lucratorii &ai cu inima curata sa fie lasat singur, sa
lupte mpotriva unor for e mult superioare si sa fie biruit.
*l pastreaza ca pe un giuvaer pre ios pe orice om a carui via a este ascunsa cu ,ristos n *l. $espre fiecare
dintre acestia, *l spune5 "Te voi pastra ca o pecete; caci *u te!am ales" .Hagai 3*391!
Apoi vorbeste despre fagaduin e; vorbeste despre dorin a lui ,ristos de a binecuv%nta.
*l nu uita de noi nici o clipa. "%nd, oric%t ar fi de neplacute mpre)urarile, ne odihnim cu ncredere n iubirea &a
si ne nchidem n *l, sim am%ntul prezen ei &ale ne va inspira o bucurie ad%nca, linistita. ,ristos a