Sunteți pe pagina 1din 134

Dacdne-arfi dat s5 intSlnimun om inviat

din morli i-am pune

dbri nenum5rate r5spunsurila fr6m6nt5rile noastre. Multedintreele le g6simin aceast5

carte

c6tevamii de ani,sunt gi minunipetrecutein zilele noastre. Degi existi intre ele o foafte mare perioad5 de timp, sunt intr-o str6nsS concordantS,fiindoperaAceluiagiDumnezeu CelinTreimeinchinatl Esteo bucuriein plus si observ6mcE nu numaioameniisfintiau avut partede invieri minunate,ci gi oameniiobignuiti,ba chiargi necredinciogiisaunecregtinii. O cartedespreInviere 9i invieriestefiresc sE interesezepe oricine, pentru cE este o carte despre fiecare dintre noi. Ea are menireasEaduc5mult optimismin sufletele strivite de nenum5rateledrame cotidiene 5i mai ales de drama morlii. De aceeapoate fi recomandat5cu mult5 cSldur5oric5ruifel de

cititor. ProtosinghelVisarionSORESCU,

o seam5deintre.b6ri,am

Sunt aici minuni petrecute acum

SfdntaMbn6stireSlSnic,Argeg

r0

OJ

t-

Gi

U

C

(J

b

(g

o

ModestS 9i perfectibilS antologie a

invierilor,.chemarea la o ,,inviere mai bun5"

multitudinede dovezi perene'

treiitoare poate ,,scurtcircuita" pe tr5itorul in intunericul suficientei sau poate cimenta credinla celui ce flSm6nzegtedupi Sens 9i

suslinut5de o

Adevir. VE provoc5m cercetati ca sE

si credeli 9i sEcercetati, sd

credeti! Indiferenta poate fi

mortalS,cEutareain adevirins5 vie! Autorii

(.i n

(-l

u

ft

C

rU

c*

G

X

n

6

AJ

C

L

\J

U

@ann6nI

frtffiaU

dr

n

Coperta: SfAntulSisoecelMare inviind un mort Concep{ia grafici: ing.BogdanCiocirlan

Cornel Dragog - Diacon,profesorde religie la Colegiul Nalional ,,Zinca Golescu" din Piteqti, redactor-qefal sdptimdnalului,,Argequl Ortodox" (din 2001),autorqi coaLltoral

auxiliarelor de

(2000,

interdisciplinare,,Barca lui Darwin in derivl; Interferenfe religie-gtiinf["

religie

qi

clasele II-IV

al

lucr[rii

2003)

Q00D;

in

comParativ

curs de

Sfinte

aParilie "Studiu

mumii,

Moaqte,

truPuriblestemate". Roxana Dragog (Mihalache) - Specialistin Relafii

Publice,redactorresponsabilal rubricii ,,spiritualitate" din cadrulpublicaliei ,,Arge gulOrtodox"(din2003).

Cornel qiRoxanaDRAGO$

Oameni

careauinviat din morfi

Sutedecazuricutremurltoare

Aparecu binecuv6ntarea PreaSfin{ituluiCalinic, Episcopal ArgeguluigiMuscelului

Pdrinlilor no;iti, Victor Si Mihail - Aurclinn, adormi {i ?ntrundde.iclea invi eri i

Daci inviere nu e,nimic nu e!

Fdrd inviere existen,taptmAnteascdefemerdesteo

imensd pdcileald. I{uputem omeneasca^i*i.

;--- invierga; ne

cuggll-lajongli}La

h

cuprinde

op

apuci

disperarga,

intunericul, viafa n-are nici un scop, ne migcim pe pimAnt ca niEte fiinfe jalnice, trdim ir zbucium Ei tulburare gi ne coborAm in !f,rAni ca tof, fiii lui

Adam. Cum poaterezistaincercdrilorpimAnteqti un om care nu crede itr Dumnezeu, in inviere? Cum de nu ajungela sinucidere? Chiar qi nemuritoarea dragoste se dilueaz{ dacd

nu este vegnicd. Vrem s{ fim vegnici dacd iubim. Sentimentul nobil al afec$unii fafd de o altd persoand ne aducezbucium atunci cdnd gAndim cd s-arputea s{ nu mai fie. Moarteapare pentru muritor ceamai. mare nenorocire. Despirtirea sufletului de trup, cdci aceastaeste moartea, este nefireascd; nu a fost in

planul Creatorului dintru ircepuf

spaimd. rln cadavru,o casfi.piriqitd, aEteaptf,inci pe sttrpAnulrestauratqr. @e

infa cineva de inviere? Da, invierea lui Hristos! Dar de invierea lui Hristos cine ne poate ircredinfa? Doar Iisus insugi! DeEi-le-a vorbit ucenicilor despre lnviere de mai

multe ori, s-au vdzut ir fa

de aceeaprovoaci

i chinuit gi it. Nu numai Toma

a fost necredincios.Petrugi Ioan s-audus sXvadi

moryndntul-€q-Ldar

lfiilGreainvdftrtorul.ti.MgtiuMugdol"^uu

I-gttdinarul Ei L-a recunoscutpe MAntuitoruldoar

e

-

-'€=-_-

-

cAnd a strigat-o Pe nume. @r vestea cea mare, Wnici cuvintele ei n-au adus luminf,, ci mai multa tulburare. Luca Si Cleopa, mergAnd spre Emaus, erau

,, triqfi{I@lTEe-d

L-au vdzut Pe

Hristos inviat s-au incredinfat; doar Hristos i-a

i

eau tnvierii, fiind,, zib avnici cu

nd

.convins. Hristos Cel inviat ne PoaG;AilAAePm

FcreZingarein inviereaSa.Acestlucru

mai presusde

lume nu-l putem cuprinde f[rh descoperirede sus.

Tatil" (Matei

mure taindgi credin,tain inviere,cum seinstaleazdea

in sufletul credinciosului.

A credein inviere estesemnulcf,Hristos a ,,prins

,€o

chip" in sufletul omului. ,,Nu voi muri -

sPunea

SfAntul Simeon Noul Teolog -

toatem[dularele mele"; mXdulareleunite cu Hristos' Fierul dacf, stfi in foc timp indelungat intAi se face

rogu, apoi alb, luAnd calit[fle

deqiin esen!{rdmAnetot fier, aEaqi credinciosulunit cu Hristos devine dupl asemXnarealui Hristos' SfAntulSerafimii intAmpinape creqtinicu: ,,Bucuria mea, Hristos a inviat!" in orice perioadf, a anului' Sfinlii au crezut cu tdrie in inviere, fiind ei ingiEi inviati de moarteapf,catului qi purtitorii lui Hristos

viafa fAEneqte din

qi atributele focului,

Cel inviat.

.

Creqtinismul nu esteo religie a tristef,i sau a altor culpe, cum greqit cred unii ,,cregtini". CreEtinismul estebucurie gi pace sufleteascf,in Duhul SfAnt,este

religia invierii. CuvAntul de intAmpinare al Domnului de dupf, inviere a fost ,,BucuraF-vi!". Dupd infllfarea la cer apostolii gi ucenicii s-au intors

in Ierusalim ,,C! bucurie mare" (

Pe Tabor

apostolii il rug@l s[ rimAnf, acolo:

.Bine estenoud strfim ai4!"; inveqniceqte,Doamne, clipa aceasta,sdnu mai coborAmin lumeamizerd! Singura triste,telegitim[ esteaceeacd nu ne-am cur5f,t de propriile porniri pdcdtoase,cf, nu ne-am sfinflt. Cuttul ortodox estecentratpe inviere. in fiecare duminici celebr{m invierea; in fiecareduminic[, la slujba Utreniei - care in mAnf,stirise face noaptea cAnda inviat Domnul - citim Evangheliainvierii gi cdntdm ,,invierea lui Hristos", in fiecare duminic{ putem intAmpinape semenicu ,,Hristos a inviat!". Carteade faf{ esteo mhrturie vie cd avem suflet nemuritor gi cf, vom invia cu trupurile la sfArqiful veacurilor. inv{f{tura BisericiiOrtodoxeesteclardin ceeace priveqte invierea, dar o minune poate lucra cu mai multd putere in sufletelemai pufln intirite. Cine are intreb{ri cu privire la via}a de dupX moarte poate gXsiaici o partedin rf,spunsuri. Pentru cititorul rAvnitor fir cele ale Ortodoxiei este o bucurie sd reglseasc5ir:rtr-osingurf, lucrare

aproape toate minunile referitoare la inviere. Autorii

atr adunat cu migal[ din Vechiul qi Noul Testament, Viefile Sfintilor, Proloage sau cf,rti mai noi Ei reviste intAmpliri mai pufin familiare omuiui contemporan, care aratX f[rd putin][ de tigad[ cd via]a nrl se

Toate

incheie la mormAnt.

sfArgescin cimitir. Pen tlcep.1l-q-dag cg moartea. MormAntql_49_ggfq gn

civilizatiile

omenesti

rfa.iit, cidoaro-tEEE?e iffi

-

Existd oare vreun om care n-a voiJ m6car o datd si priveascd dincolo de aceast[ ,,cortinf, de fier", care

estemoartea? Chiar gi omului care nu'qtie de Hristos nu-i vine s[ creadi cd ,,moare de tot". Ceva diniuntru ii spune cf, nu este doar un pumn de atomi gi molecule in voia hazardului.

DacX ne-ar fi dat s[ intAlnim

Lrn om inviat

din

morfl i-am pune o seamd de intrebdri, am dori nenumdrate rdspunsuri la frhmAntfirile noastre. Multe dintre ele le gdsim ir aceastf,carte. Sunt aici minuni petrecute acum cAteva mii de ani, sunt gi minuni petrecute ir zilele noastre. Deqi existt intre ele o foarte mare perioadd de timp, sunt irtr-o

strAnsd concordantd, fU Oumryzeu Cetl" Tret Esteo bucurie in plus s{ observf,mci nu numai oamenii sfinF au avut parte de invieri minunate, ci qi oamenii obiqnuifi, ba chiar qi necredinciogii sau necreE-tinii.Dumnezeu ftr negrtrita Sa iubire fa,tflde fdptura omeneascd are grijd, prin neEtiutele Sale judec{!, de oriceom, chciestechipul S{u.

CAnd Dumnezeu

face o minu@

oamenii asupra c[rora s-a ff,cut minunea este totald.

i,

gei

puFn

credincioqise intiresc in credinfd,necrestiniise

boteazd,. Responsabilitatea

t

este imensi

pentru

cel

carea fost martor unei minuni. Mai greu estea-l iJrviape om din moartea Pacatulm

trupeStg.Pacl "a

in"ia trupeq

.tou, d,aci va i,rrria Qi duhot

pentru ve$nicie.

O carte despre Inviere qi invieri este firesc si

interesezepe oricine, pentru cd esteo carte despre fiecare dintre noi. Ea are menirea sd aduci mult optimism in sufletelestrivite de nenumdrateledrame cotidienegi mai alesde dramamorfi. De aceeapoate fi recomandati cu multi cflldurd oricdrui fel de

cititor.

ProtosinghelVisarion SORESCU, Sfinta MAnistire Slinic, Argeg

Argument

Adeadratautnaiat?

A pune aceastdtntrebare,orichtde ezitantdar pdrea,

tnseamnddejao lntredeschiderea uEiiinimii Ei a minfii, o tncercarede a intrezdri luminoasapriaire a Celui Inaiat oglinditd pe chipurile tuturor tnoiafilor. DacdHristos a inaiat, premisa Ei chezdgiapropriei noastretnaieri, dacd sute sau mii de semenidinaintede Hristos phnd tn mileniul III au tnviat proaidenlialtrupeEte (pentru un timp) gi sufletegte (pentru aegnicie),sensulnepriaegtepe tofi, credinciogigi necredincioEi,bogafi gi sdraci, toate raselegi toateneamurile. La ora Ia carecredinfatn reincarnareparea ckEtiga destuiadepfiprin comoditateamoraldpe careo implicd, cind multe persoanede sorginte cregtind l1i cautd identitateagi cdnd o parte tot mai mare a societdfii respingeLnoierea, finalitatea existenleiumanenu poate fi trecutd sub tdcere.La ora la care omul respingegi mascheazdmoartea,cind consimtesd facd eforturienorme pentru a refuzascadenf.a,degio Etie ineoitabild,afirmarea Inaierii Domnului Ei a lnaierii celor mulli, postulAnd inaiereanoastrdin lumeaceoasd fie, meritdceamai mare

atenfie.

O modestdgi perfectibildantologiea tnaierilortntr-o

prezentaresistematicddar aie,chndexegeticd,dar feritd de

,,limba de lemn" doctd, cknd apologeticd,dar nu exclusiaistd,chnddulce fild deSinaxar,dar nu basmsau mitologie,cdndsenzalionaldgi cutremurdtoare,dar nu

11,

paranormald,chemareala o ,,tnlsieremnibund,,sustinutd deo multit,dine dedoaeziperene,trezitonre,ctttriniteri

la sttrseautorizateponte ,,scttrtcircuita"pe trditorttl in intuneriu.tlntficienfeisaupoatecimentacredinlacebdce

fldmknzeEte dttpdSensgiAdeadr.

Vdproaocdmsdcredeli Ei sd.cercetafi,sdcercetaticasd credefi!lndiferenfapoate fi mortald,cdutareain adeadr

insdvie!

Dragdcititorule,hnisdinuiemcutotii!

Autorii

12

CAPITOISVIsI

Dumnezeiegtiiluminf,tori Ilie gi Elisei Victorii asupramo4ii inainte de inviere

,,Aici este,strdine,SarEta in pdrnhntsidoniangi turnul adduaeicare,cu iubire fald de oaspeteleei, I-a primit peproorocullui Dumnezeu,llie Tesaiteanul,cAnd

foamea bkntuiaprin cetdfi (

).

Pe fiul ei, IIie careI-a

hrdnitpechnderatn aiafdl-a inaiat,dupdce-amurit, din intunericulmorfii. $i mama,caremai tnaintea plkns pierderea fiului, a redeaenitmamd fdrd durerilenagterii". lnscripfia de pe martyrionulSfkntului IIie, numit Ei monumentulad.duaei,din poemulstrdlucituluiGrigorie de Nazianz confirmdbiruinla asupramorfii tnainte de Inaierealui Hristos.

Prefiguriri ale lnvierii in LegeaVeche C{derea primordialtr: dezintegrare sufleteasct, opacitate,oscilafe intre lumind gi intuneric; inima - cAmp de luptfl inhe bine qi rdu, moartea - izvor de noi suferin,te.In Legeavetero-testamentard,moartea implicl o plecare fdr[ intoarcere ,,in linuful intunericului gi al umbrelor ($eol), lara de inttrneric qi neorAnduialdunde lumina e tofuna cu bezna" (Iov

10, 21,-22):omul antichitiSi iudaic'e nu vede

nici o

ieqire din robia morf,i spirituale la care s-a expus prin neascultare.Printre reprezentanf,i evlavioEi ai Vechiului LegimAnt se aprinde ins{ ntdejdea in eliberare: ,,Morfli T{i vor trti qi trupurile lor vor

13

invia! Degteptap-v{, cAntaFde bucurie, voi cei ce stllqluiF in pulbere" (Isaia26,19). Cu generozitate,PdrinFi Bisericii au remarcat abundenla prefigur[rilor cu trimiteri la moartea qi

Invierea lui Hristos. ,,Fragmentele"SfAnfului Irineu al Lyonului (t 202)il surprind pe Iisus drept ,,Cel ce a navigatcu Noe in corabie,l-a conduspe Avraam, a fost legat cu Isaac, a cdldtorit cu Iacob; El este pdstorul celor ce s-au mAnfuit". in aceeaqivreme (1,60-170),Meliton de Sardescontinua Despre pagti:

,,E1, PaqtilemAnfuirii noastre,era in Abel cel omorAt

(

mielul jertfit, in David cel persecutat, fir profefli

batjocorif,". Dintre

),

in Iosif celvAndut,in Moiseprunc abandonat,in

transmildtorii

Logosului,

Iezechiel nareazdcum a fost purtat ,,in mijlocul unui

cAmp plin de oase omeneqti goale": ,,Deci am proorocit eu, cum mi se poruncise Ei a intrat in ei "

in icoana compozitd a invierii se regdsegtemai tArziu imaginea monstrului marin vdrsAnd din gurd nu pe lona, semndat de insuqi ,,FiulOmului" (Matei 12, 40), ci trtreaga omenire eliberatd de Hristos. $i precum MAntuitorul Cel ridicat din morp a inviat pe fiul vdduvei din Nain, ascunsavestire a ftrvierilor neo-testamentareesterelatatdin doud episoadedin

CdrFle Regilor: seintorc la viafd fiii unor femei greu

incercatedin Israelul proorocilor inrudif Ilie qi Elisei.

duhul giau inviat

(Iezechiel37,1-10).

spirifual,

74

Fiul viduvei din Sareptagi neamurile pigAne

Dupi gaseluni de retragere forfath la pArAul Cherit, ,,biciul lui Israel", Ilie ajunge la o vdduvi shrmant din SareptaSidonului. Pentru ospitalitatea fald de trimisul ceresc, ascultdtoarea gazdd, este binecuvAntatd cu inmulfirea proviziilor in anii de sdrdcie,cao refirnoire a minunii cu mana din pustie. Aflat sub acoperigulei, proorocul din Tesbanu rimAne nesimfitor la cumplita durere a vfiduvei:

moartea singurului fiu. Urc{ trupul ilului in foiEorulunde locuiaqi,aqezAnd

Iahve. se intinde

viald Ei, in cele di Ft (III Regi17,77-23). Intr-o stihird a laudelor sirbdtorii SfAntului Proroc,invierea fiului vdduvei esteprezentatdca o victorie asupra morfii, moarte pe care Ilie n-a cunoscut-odatoriti inilfdrii sale la cer. in cuvinte simple, douf, tropare ale canonului SfAnfului Ioan Damaschinul evoct minunea: ,,OcdrAfu-te-a pe tine cu cuvinte vdduva ce te hrdnea,proorocule,pentru moarteafiului sXu,sprefurvierealui indemnAndu-te"; qi epilogul ,,insemnat-ai limurit slava Treimii cu suflareaceade trei ori, dAndviu pe fiu maicii sale". Lucrarea estepusi in legifuri cu PreasfdntaTreime:

intreita suflare a profetului asupracelui rf,posatarattr slava Treimii, aga cum, pe Muntele Carmel, prin intreita udare a jertfei de ardere de tot, puterea Ei a triumfat asupra idolatriei. ,,intr-adevdr pe fiul vf,duvei, adicl neamurile ptgdne, l-a inviat nu Tatf,l

-

#

15

singur fdrh Fiul, nici Tatdl Ei Fiul fdr[ Duhul SfAnt,ci intreaga Treime" (cf. Chesariedin Arles, ,,Sermo"

724,4).

Invocarea ,,proorocului urcat la

cer"

pentru

vindecarea bolilor

este intru

,,Molitfelnic", cafiind mijlocitor al ridicf,rii din morfi a copilului sidonian,nimeni altcinevadecAtSfAntul Prooroc Iona, potrivit Vielilor Sfinfilor (t21 septembrie).Dupd exemplul lui Ilie, vor reda prin rug[ciune viafa unor decedaFSfin$i Benedictqi Dia.

toful

indicath

in

,,inviind pe fiul sunamitencei"

le

cdt

de

singuratic,

sever Ei energic este

?p[r@ryLJlie,

pe atdt a" ro.iuUit qi Um"a

taumaturgul

sdu: dovad{ minunile prin care a venit in sprijinul

proorocilor flimAnzi gi al unei alte vf,duve strrace.

Elisei, discipolul devotat gi succesorul

O femeie stearpddin Sunem il addposteaadesea

pe prooroc in propria locuin!f,. Descoperindc[ gazda

nu are nici un fiu, Elisei ii flgiduieEte un urmag. Promisiune impliniti. CrescAnd, copilul fdglduit moare in bra,telemamei sale in urma unei insolaFi.

indureratil, sunamiteanca aqeazd,trupul plipAnd pe patul vindecttorului slujitor divin. CoborAt de pe Carmelul biruinfei lui Ilie, Sfantul Elisei repeta de

tapte ori

9arepta: iti

gestnl ?nvtrttrtorului asupra copilului din pune buzele pe buzele adormitului $i

Treptat,hi!,trdt{1!g

"t"F

o@

16

se incdlzestesi se intoarcedin moarte la viattr, spre (IV Regi4,32-37). TroparelecretanuluiAndrei de la pavecerniladin

SAmb[ta lui

intre invierile mentionate Ei celedouf,Legi unite prin Hristos: ,,Scoalf,-te de aici, ascultAndglasul, cf, te

strigi Prietenultf,u afarf,.AcestaesteCel ce a inviat morf,i mai inainte.Cd Ilie a sculatun mort, precumqi Elisei;Cel celucra qi grfliaprin ei,Acestaeste".

Lazf,r relevf, poetic relafia intrinsecf,

Oaselelui Elisei - ddtitoaredeinvier" l4Or+SE

Marelt ff,c[tor de minuni al antichitifii iudaice, proorocul Elisei a biruit moartea cu darul lui Dumnezeu qr dupfl ce trupul sf,u a fost inhumat in pdmAntul lui Israel.Carteaa IV-a a Regilor pdstreazl principalul temeibiblic

.Apoi

a murit

Elisei si l-a

iar

in

anul

urmf,tor au intrat in tard cete de moabi

Dar iatd,

mort, s-a

u sdvad{ una

oaselelu

s-asculat

s-a atins de oarele

(IV Regi13,20-21).

t4l9:'

Sensulduhovnicescal minunateiintAmpldria fost

exprimat intr-una din predicile preotului $tefan Slevoac{ din Fdclii pentru dreapta credinld: ,,noi oamenii, prin tot felul de picate, suntem adeseamorfi sufletegteqi, cAnd mergem la moaqtelesfinf,lor, care ne aduc aminte de nevoinfa Ei de lucrarea lor,

17

precum gi de sensul vief,i pXmAnteEti,ne trezim, ajutafi fiind Ei de harul divin pe care ni-l mijlocesc direct" (apud Pr. Vasile Sorescu,Religiaortodoxd, cdlduzdpentrucredinciogi,pag. 79). Astfel mulfi semenis-auvindecat prin atingerea de nestricicioaseleoseminte ale sfinfilor, dar mai mulp au rendscutsufletegte.Prin SfinteleMoaEtese preamireqte irlelepciunea, dar qi atoputernicia lui Dumnezeu,Careeste ,,minunat intru Sfintii S6i"

18

PentrurugAciunileSfAntuluiProorocIeremia Somnul celde 70de ani al lui Abimeleh

Sinaxareletnchinda patrazi a lui Brumarplkngerii prooroculuiIeremiapentrulerusalimgipentrurobirealui, amintind gi una dintre celemai mari minuni sdokrgite tnaintede aenireaMhntuitorului pe pdmknt:adormirea oremede70deania milostiauluiAbimeleh.

A grflit Ieremia c{tre Domnul, zicAnd:

- Rogu-Te, Doamne, ce voi face lui Abimeleh etiopianul, cf, multe faceri de bine a ficut mie, robului Tiu? Clci acesta m-a scos din lacul impuFciunii in care md bdgaserf,;gi nu voi s{ vazd

pierzarea cetifii, ca sf, nu se sperie gi si moard de

frictr, fiind

fricos qi mic la suflet.

$i a zis Domnul citre Ieremia:

- Trimite-l pe el la via lui Agrippa; Ei-l voi acoperi pe el sub umbra muntelui, pAnd se va intoarce poporul din robie. Atunci a luat Ieremia proorocul sfintele vase de slujire ale templului qi, dupd porunca lui Dumnezelr, le-a btgat intr-o piatri pecetluind-o cu inelul sf,u,fir numele lui Dumnezev:,,Adic[ Iahve, care dupf, cei gaptezecide tAlcuitori se infelege Domnul". 9i, o, minune! Tiparul pece$iis-a ftrcut atAt de adAnc,ca Ei

cAnd ar fi fost sdpatcu o unealtd de fier. Iar piatra a acoperit-o un nor, pentru ca st fie anevoiecunoscutt

19

oamenilor. Se afla ins[ piatra aceastain pustiul in caremai intAiMoisea fdcutChivotul lui DumnezeLr. Iar dimineala azis Ieremialui Abimeleh:

- Ia coEnita aceasta,fiule, Ei du-te la via lui Agrippa, pe drumul muntelui, qi adu smochineca sd minAncebolnavii poporului, ci spretine esteveselia lor qipestecapul tdu stdslavalor. $i indatd a plecatacelala vie. AjungAnd la vie qi soarele apunAnd ziua, iatt puterea caldeilor venind a i:rconjurat cetatea

Ierusalimului qi a trAmbi,tatingerul cel mare, zicAnd:

- Sd intre in cetatetoatd puterea'caldeilor, ctrci

s-audeschisvoui porf,le. Atunci SfAntulProoroc,luAnd cheileTemplului, a

ieEit afari din cetate $i, aruncAndu-le inaintea soarelui,a zis:

)

- Ia acesteaqi le pdzeqtepAndla ziua tr care te va

cerceta Domnul

vrednici sl le p{zim. Iar Baruh,ieEindafari din cetate,a rdmasgezAnd intr-un mormAnt. Si Abimeleh luAnd smochine pe

pentru

ele; cdci noi

n-am

fost

tdeun

tla

uinbra lui

sd se odihnea , a 4gfgrmil

-sl

s-a ftrcut dup[

cuvAnful cel zis lui leremia, cA ,,Eu il voi acoperi pe

eI". $i dupd ce s-a sculat

porunca

lui

Dumnezeu, pentru

E1-a

zis: ,,Dulce am dormit,

inse puf,l, cici din pricina aceastaeste ingreuiat

capul meu ci nu s-aindesfulat de somn"

20

Descoperindsmochinelea aflat cf, pica lapte din

ele, ca Ei cAnd cu pufn mai inainte le-ar fi cules qi iardqi qi-azis: ,,Aq vrea sf,dorm incf,.Dar fiindci cu grdbirem-a trimis Ieremia,de voi dormi, voi zdbovi; qi pentru aceastael se va mAhni; cd doard nu este ostenealigi arsuri toatf,ziua;sd,mtrduc mai curAnd, qi acolovoi dormi". Ludnd smochinele a sosit in Ierusalim

cunOqteanici Ieru

, nici

pe vreo rudenie sau prieten. $i iar qi-a zis siegi: ,,Bine estecuvAntat Domnul, uimire mi s-a fXcut mie astizi.

Nu

mintea mea, pentru cd nu m-am sdturat de somn".

$i a iegit afard din cetate. LuAnd seama dupd semne, zicea: ,,Aceasta este cetatea, nu m-am

este cetatea aceasta Ierusalimul?

S-a inqelat

.inQClAI". $i intrand

aflatpecinevadintr

.

,,Bine este cuvAntat Domnul, mare uimire mi s-a

ficut

rrtie", qi-a spus tr

sine. IeEind afard, a r{mas

mahnlll4e! tiind

PunAndjos coqnifacu smochine,a zis:,,Aiceaam si Eed, pAndcAndDomnul imi va ridica uimirea". $i qezAndel, iatd din larina sa veneaun bdtrdn, citre carea zis:

cesilecA.

Iar bttrAnul i-a rdspuns:

- Ierusalimul,fiule. $i a zis Abimeleh:

- Unde este Ieremia proorocul Si preotul lui O"t"" nu-i-amTTlatpeEI.

21

$i a rdspunsbdtrdnul:

- Nu eqtidin cetateaaceasta,dac[ astf,zi f,-ai adus aminte de Ieremiaqi de popor, qi intrebi de el, dup[ atAf,aani. Poporul estein Babilon, fiule, acum de qaptezeci de ani, fiindcd a fost robit de impf,ratul

Nabucodonosor,gi cum fu, tAn{r fiind qi nendscut incd afunci, intrebi acum de celece niciodatd nu le-ai vdzut? $i auzind acesteaAbimeleh, a zisbdtrinului:

- De nu ai fi fost bitrAry Ei pentru cf,nu esteiertat omului lui Dumnezeua ocdri pe mai-marelesiu, aq

fi rAsde tine qi fi-aq fi zis cdeqtinebun, spunAndu-mi

cd poporul

a

fost dus

rob

in

Babilon. Cdci qi

jgheaburile cerului

s-ar fi

deschis qi ingerii

lui

Dumnezeu ar fi venit sf,-i ia pe ei cu putere

qi

stflpdnire,ircAt nu ar fi putut ajungeaqadegrab' la Babilon.Clci pupni vreme estede cAnd m-a trimis pdrintele meu Ieremia la via lui Agrippa pentru puflne smochine, ca s[ le ddm celor bolnavi din popor; qi ducAndu-md sub un copac, din pricina arsurii soarelui,am dormit pupn. $i, socotindcd am zdbovit qi descoperind smochinele am aflat cd pica lapte din eleprecum le culesesem,gi tu imi spui ci a fost robit poporul la BabilonZ $@ insuti-cd nu4lnt, ia smochinele qi vezi. $i vdzdnd bdtrAnul smochinele,a zis:

-

O, fiule, tu

eqti fiu

de om drept gi n-a voit pustiirea cetifii acesteia,ci

Dumnezeu sd-qiarate f,e

a adus spre tine uimirea aceasta.Iatd,70 de ani are poporul de cAnda fostrobit in Babilon, qi cas{ afli c{

acesteace-fl gr{iesc sunt adevdrate, cautf,la larini gi v_ezi,cAnu s-aivit h gi smochinele cd nu le esteincf, vremea, gi cunoagte

tu insu!,

adevf,rul. Atunci Abimeleh, ca din beFe djglSptandu-sgA

Ei te indupleci

mie, celui ce-!i vorbesc

pe el, a zis:

- Bine eEti cuvAntat Dumnezeul cerului qi al pdmAntului,odihnasufletelordrepflor!

23

SfAntulProorocIezechielmAngAietorulrobiei

babiloniene(t21iulie)

Minunea invierii oaselorcelormulfi

Fiul lui Vuzidin Arira s-atnarednicitdela Domnula

-pri@+zMa

tcut

sd sie

jertfeascdpentrumkntuireaneamuluiomenesc.

ViefileSfinlilor depestetot anu'Jamintescde cele

mai importante minuni ale proorocului carea alinat,

prin

nddejdeaizbfivirii. ,,Iar cAnd au fost robifi evreii in

Babilon,a fost dus qi el impreund cu ei. $i dupd ce a proorocit multe proorocii poporului iudeu, a dat qi acest preamdrit semn, adicd: sd ia aminte la rAul

profefiile

sale, durerile

robirii,

semhndnd

s

qm

geachatunci sx aibanadejdeaca@

Babilonului secera pustiirii;

iar

cAnd vor

vedea

intoarceintoarce la Ierusalim" (pag.453).

i.,gropat in,tarina lui Tur, in

@o tl

mormAntul lui Arfaxad, se spune: ,,OarecAndcaldeii necf,jind pe poporul iudeu, Iezechiel a mers la mai-

tqi

ut nddejdea, Ei mai mult nu nddejduiesc a se libera de robie, proorocul acesta cu minunea invierii oaselor celor

24

mor,ti,pe carea vf,zut-o in vedenie,a induplecat pe popor cd estentdejde de liberarelui Israel" (Ibidem, pag.452) - cf.Iezechiel,cap.37. Acelaqiprooroc al Vechiului Testament,altddati, prin rugdciunea sa, a dat evreilor celor ce flimAnziserd hranfi indestulatXde peqte;qi pentru mulli dintre ceiceleqinaserda cerutde la Dumnezeu via[[ qimAngAiere.

25

CAPIrFOIsVIs II

invierea din Nain Cu Domnul Vietii despremoartegi nemurire

Tklcuitorii vechiurui Testament nu

aaeeutnferegeri

pildd.,,o.arftnii

ctarificdo

unanime asupranemuririi sufletului. De

nu credeauln nemurire Ei inaiere. Mhntuitorul

datdpentrutotdeauna, pentrutofi:existdnemurire,Lxistd

inoiere. intdia onrd.in neinsemnata cetatea

Nainului, EI

nr7leazy existenla personald de dupd moarte.Suntei

c

dincolo,.pentru contradicfie cu ei nemltrirea, Hristos

eternitate ffiejt,

tnsd, erau fn

ingipicaoamenirerigiogi.Demonstrhnd

igi legitima

IoMyl@

mai

mai

logiclniiiunea, ghndirea:.,

snrp

spre

rtotttiux

ieplind

- adffio.

adduga,

tntreaga Satnadfdtur!

,-{H

temelja

gegtry,a.

cregtind.

;

Va

Va

,

prieteryului .Lazffi. La oa consoiidaapoi w tu;;frn

-$i dupf, aceea,S-adus intr-o cetatenumitd Nain

Ai

mulfme. Iar

El

impreund mergeau ucenicii Lui gi multi

cAndS-aapropiat de poarta cetdpi,iatd

copil al mamei sale,qi ea

:r

scoteauun mort, singurul

eravfiduvd,gi mulfime maredin cetateeracu ea.

26

$i, vizAnd-o Domnul, I s-afdcut mill de ea qi i-a zis: Nu plknge!. $i apropiindu-Se, S-aatins de sicriu,

iar ceice-lduceaus-auoprit. $i a zis:Tinere, lie ili zic,

scoald-te!$i

vorbeascd, qi l-a dat mameilui.

s-a ridicat

mortul

qi

a

gi

inceput sf,

inceput sf,

sliveau

PS

Dumnezeu,zicAnd:Proorocmares-aridicatintre noi 5i

Dumnereua cercaat peVoporilTil'

(tuca 7, 11,-16).

-

=.--.--|.--;-

Un

convor cteinmormAntare. Peisajvd,zutadesea

pe strf,zile qi uli,tele satelor qi oraqelor din lume. Prietenii, rudele, cunoscuf,iunei vdduve petreceaula

groapf, pe tAndrul ei unic fiu. Tocmai atunci Iisus, inconjurat de o mullime de oameni qi de ucenici, trecea prin satul situat la sud de Muntele Tabor, indreptAndu-SedinspreGalileeaspreIudeea.

Doud

mulfimi

se

intAlnesc in

fala

morf,i.

Zguduitor tablou. Cei ce veneau cu rdposatul

dinspre via![ erau triqti qi plAngeau.Ceatacondusd

de

impactul.

,,Ff,cAndu-I-se mild", neconsolatei vdduve:

indoial[

sPune

,Nu

se

limiteazd la cuvinte de mdngdiere.Se apropie de

nf,sdlia

introducere.

Dumnezeu se indrepta spre via![.

Firi

pregitire,

Domnul

fdrd

Viefli

mai

ii

Are

loc

plAnge!". Fdrd

nu

cd ea a continuat sd pldngd. El

dusd probabil de patru tineri.qi-givarEAle

+-gSyd:

------------:--- ceeacenimeni@

lonversatie cu ,,Lumea de dincolo". S-a adresat

morhrlrri ca unui viu. isnorAnd moartea:,,Tinere,tie e

ifr-eraiesc. scoala-te!".S-a intamplat minunea de

nifienf-asteptatd: tAn6rul s-a ridicat, s-a reinsufle$.t,

i;; Ma"fi6*i l-a redat

mamei sale. il vindecf, pe

.

y-oara cu eg,pe oricemamd,pe oriceom sinsur.

-

Dlmprtratea descrierii uimegte:

fricd, em<igiegi

,,qi frictri_a

atAt.Evanghelistul Lucaspunemai mult:

cuprins pe tofi Ei sltrveaupe Dumnezeu zicilnd: Mare

proorocs-a ridicat

poporul"(Luca7,76).

intre noi gi Dumnezeu $i-a cercetat

V[d

martorii in Iisus din

Nazaret pe Mesia cel

profeft? Ei indrhznesc numai sd

constatecd, dupd

secolede absenf[ a profefilor in Israel,Dumnezeu le trimite un ,,Mareprofet,,. Un profet CarevorbeEtecu

cd

Cel Caredovedegte femeii qi cerorde falr

estenemuritor. Cel Careii indici respectatei vdduve

ci plAnsul

continuasd trtriascdin

infelel numai prin

cuvinte,i-a ,prs-o prin fapti: i l_a

adusi:r fala ei pe fiu viu.

,,Lumea de dincolo,,. Cel Care sufletul, absentpe nisdlie, existd

face doruiu

totugi

,,Dincolo,,.

cd sufletul

nu trebuie sI fie disperat, pentru cd fiul

ceruri, Dar, pentru ch nu ar fi

Fiecaredintre noi,

citind relatarea primei invieri

pr.r.,"

Antonie

,,adormi!,, pe

sdvArEite de

regretatului Mitropolit

Hristos,

qi-ar

intrebarea

ardeleary

Pldmf,dealh: De ce din multimea de

care i-a intAlnit Domnul

pdmAntegti, la

in

timpul

viefii

Sate

alte

Nazaret, Capernaum sau in

localitdfi, l-a inviat pe fiul viduvei? De nu i-a inviat

pe tofi cei caremureau in vremealui? Dilema a fost dezlegatd, nu numai

din Nain saupentru Apostolii martori, ci

cei care vor auzi despre minune in veiii vecilor. Biruitorul iadului ne-a ldmurit ch moartea nu

pentru vdduva

pentru toli

inseamnX desfiin,tare,neant, ci trecerea la viafa vegnici. Prin invierea din Nain am vdzut concreto prob{ a nemuririi sufletului.in fapt, MAntuitorul i-a inviat pe tof, morf,i din vremeaLui, in conqtiinlach, de afunci,vor credein nemurire. Lecfie despre moarte qi inviere, minunea din cetateaNain nu s-apetrecutintAmpldtor.Ucenicii lui Ioan cel SfAnt,Botezf,torul,au vf,zut vindecf,rile qi invierea qi au fost indemnaF: .@

t-utIoan

ce aF vazut

'o@

qmbld

leprosii

se curdfesc, surzii

aud

mo4i-i

invie.,

"

(Luca7,22).

din

profeFile despreMesiad" lu Itql92-2fui-61,Q

I

--Gc6ei qi Iezechiel(37).

despre nemurire i-a urmat intenfionat ce4 despreTrimisul lui Dumnezeu,Singurul carepoate

fffi

uittu-dga-o-tulJ inlelesmesaiul

O ,,inviere" duhovniceascf,estemenfionatt, deloc

intAmplitor,

prefatpazd.rostirea Evangheliei despre invierea din Nain: prigonitorul Saul din Tars, prin puterea harului divin, se naqte la o viaft nouf,, devenind marele Apostol Pavel. Dup[ cum nimic nu indrept[fea pe vreun martor al intAmplirii minunate din cetateagalileeandsi sperec[ tAnf,rulva fi readus

,,Apostolul" (Gal. L, 11-19) care

la

la viafd, nimic din ,,performanfele" iudaice ale lui Saulnu anunla ,,invierea" de pe drumul Damascului

(Fapte9).

Apostolul neamurilor il va chema mai tArziu Ia inviere pe tAndrul Eutihie, Hristos cheamdqi astdzi

29

pe toF tinerii morfi duhovniceqte,gatasXfie aruncafi in ,,mormAnful" pierzaniei sufleteqti,sd se intoarcd din moarte la viafi. Pentru ei, pentru via,ta lor

risipittr, pentru fiecaredintre noi sAngereazdinima de Tat[ a lui Dumrlezeu,iar Biserica, ,,noua Rahelh,,,

Mamd nemAngAiati, iqi plAnge copiii agteptAnd ,,invierea"lor, ,,invierea"noastrd

rdticif,

30

Trezireadin moartea fiicei lui Iair ,,Talita kumi": $tiinfa lui Hristos, gtiinfa invierii

Pasionalilor de picturd le sunt familiare doud rErezentdri din secohtlaI XIX-lea ale lui Domenico Morelli Ei AlbertaonKeller.GdzduiteIa Stattsgaleriedin Munchen,picturile tnfdligeazdo celebrd fild eoanghelicd imortalizatd,,sub aceeagipriaire"deEaangheliEtiiMatei, Marcu gi Luca:Inaierea fiicei lui lair. Copilamuribundda mai-mareluisinagogiidin Capernaum.Un numerdmasin istorie,pomenitdin generalieln generafie.O personalitate respectatdgi cunoscutd de mulfi, cdreia mesaiul Mhntuitorului nu-i era indiferent. Odiseealui lair infdliEeazdunul dintre cele mai frumoase exemplede credinldtn putereatdmdduitoarea lui Hristos.

,,incf, vorbind El, au venit unii de la mai-marele

sinagogii, zicAnd: Fiica ta a murit.

pe invd,titorul? Dar Iisus, auzind cuvAntul ce s-a griit, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme.Crede numai! $i n-a l[sat pe nimeni sd meargd cu El, decAt

numai pe Petru Ei pe Iacov Qi Pe Ioan, fratele lui Iacov. $i au venit la casamai-marelui sinagogii qi au

vtzut tulburare qi pe cei ce

De ce mai superi

usrse

ffult. 9i intr

a zis:Decead tulburati -au luat in rAs.Iar El,

u-i petop

31,

pe mama ei qi pe ceiceil inso,teauqi a intrat unde era copila. $i apucAndpe copil{ de mAnd,i-a grfiit: Talita kumi,caresetAlcuiegte:Fiicfi, fi,e zic,scoald-te!

$i indati

s-a sculat copila qi umbla, cdci era de

doisprezeceani. $i s-aumirat indatd cu uimire mare. Dar El le-a poruncit, cu st{ruintf,, ca nimeni sd nu afle de aceasta. $i le-a zis sd-i dea copilei sf, mdnAnce"(Marcu5, 35-43). in Nazaret circula zicala,,nimeninu e profet in tara lui". in Capernaum,numit de Iisus ,,patria" Sa, gazdelei-au organizat o primire deosebiti, ieqind in intAmpinarea Lui (Luca 8, 40).' Din mulfimea enfuziasttr,unul se bucura mai mult cu speranta incolfitdin inimh: Iair.

fird

Ajuns inaintea lui Iisus I se arunch la picioare, falsd pudoare, Ei-L roagd stf,ruitor pentru

vindecarea fiicei de doisprezeceani, bolnav{ spre

moarte. Domnul ii asculti rugimintea rabinului de la

numerosul

auditoriu, sprecasasuferinfei. Iair dreg{torul nu adresaseo rugdminte pentru el, ci o rugfiminte pentru unica bucurie a familiei. Dumnezeul dragostei Fne seama de rugdciunile pentru ceilalf,. Ele demonstreazdbundtate,ddruire, generozitate,iubire.,,Episodul justificd rugdciunile Bisericii pentru al$i, rugdciunile pdrinfllor pentru copii, dar qi ale pruncilor pentru purtdtorii lor de grijd,,precum qi cele pe care prietenii le fac unii pentru alfi" (i.P.S.Mitropolit Antonie Pldmldeali al Ardealului).

sinagogd qi Se indreapti,

urmat

de

32

Ne asigurd pe bund dreptate SfAntul Ioan Damaschin: ,,Dumnezeu mai ales atunci Se induplecd cu totul qi imparte cele cerute, nu cAnd cinevaluptd numai pentru sufletul sXu,ci cAndface aceastapenku aproapele". Oamenii ddruiF cu pricepereavindecdrii, medici qi taumafurgi, incearch sd vindece, dar nu sunt siguri. Cu siguranfd dumnezeiascf,,MAntuitorul nu ezitd, str r{spundd cererii lui lair. $i pentru ci Dumnezeu ne are fir vedere pe fiecaredintre noi gi lucreazdspectral,atotcuprinzdtor,Hristos vindec{ o bolnavl cu scurgerede sAngede doisprezeceani prin atingereaplind de credin,tatdmdduirii a ,,indriznetei fiice". in timpul acesta,convoiul se indrepta spre casa conducdtoruluisinagogii.O vestecizu cafulgerul, ca trtristarea cea mai de pe urmi: ,,Fiica ta a murit!". MAngAind cu cuvAntul, Iisus merge mai departe, ircurajator: ,,Crede numai gi se va mAnfui fiica ta!". La casaindoliat{, sosireainvdfdtorului pdreainutild, tardivd. Constataseri moartea feti,tei: inima i se oprise, rf,suflareaii incetase.Cei ai caseiplAngeau. Degi gtia gi El ci fata murise, le-a ardtat cd moartea nu estedecAtsomn intrerupitor al vief,i p{mAntegti:

,,N-amurit, ci doarme".

in

ciuda

durerii,

cinicii

din

mulf,me

au

rAs

batjotoiilor. Aveau Jti invierii. Dintre cei cu

qi credinfi,

I

sufletelor

opreqtepe trei dintre ucenici, Petru, Ioan Ei Iacob(ca

gi la Schimbarea la Fafe sau

rugiciunea

din

Ghetsimani,momentetainice),precrlm qi pe pdrinfii

ceiindurerali

,,A strigat" apoi caqi cum sufletul ar fi

fopt departe, pe tf,rAmul celllalt: ,,Talita kumi!" (,,Inviazd!",,,Copild' scoalh-te!").

Spre stupefactia martorilor, unica fiicd a credincioaseifamilii s-aridicat de pe patul morfii. A redat-oltri Iair qi sofiei,poruncindu-lesho hrfineascd Ei povf,fuindu-i, cu smerenie, s[ pfistreze taina, ferindu-sede lauda qi slavalor, de publicitate. insd minunea nu putea fi tdinuitd - ii zguduise gi

ii amuf,sepe urmhritori,le ruqinaserAsulde inceput. Aura din jurul actului propriu-Zis al minunii se llrgeEte.Muribunda de pe patul din Capernaumera civilizafla sinagogii qi a Vechiului Testament.Secole de agonie qi moarte. Seva originard a duhului se pierduse. Din bogdFade altidatd a vechiului Israel, mai-marelui sinagogii ii rimisese o singurd fiictr. Pe acestfond, trebuia sdft:rviezeuniversul israeliteancu templul, irechinareaqi duhul lui: ,,gi a venit inapoi sufletul ei". Ce a declanEatinvierea fiicei lui Iair? Evangheliile subliniazi amdnunful:,,Venindmai-marelesinagogii

a cdzutla picioarelelui Iisus". Splendidacivilizafie a

lui Israelpierisedin cauzamAndriei.Nu mai asculta de Dumnezeu. To! proorocii Vechiului LegdmAnt reproqaseri absenla ,,inchinirii in duh qi adevtr", naf,onalismul feroce, poporului qi conducdtorilor. Iair a infeles ci Dumnezeu Seafld in inima lucrurilor, ct El igi asumfi condif,a tragicd a omului. ,,inviat" prin fiicd, Iair a conqtientizat cd,Dumnezeu nu este

Atoputernic decAtpentru ci esteCel mai smerit

34

Stareamuribundd a legii semanifestf,uneori qi la noi. Degi linem tradiponalisttoateformele credinfei, simfim oare cu adevirat duhul invierii ,,explodAnd" in fiecareact,in fiecarezi,in fiecarefibrd a noastr6? Mai exist[ inviere cAnd predominf, ura, dispreful, exploatarea?Mai conqtientizf,minviereade pe SfAnta Masi, sursa tuturor invierilor? Numai gustAnd din aceastdfAntAnd nesecatdvom invia tofl cu qtiinfa invierii lui Hristos.

35

Inviereadin SAmbdtaFloriilor De cenu a mai rAsLaztr cel inviat a patrazi?

Cdldtorul care strdbatepustiul ludeii, urcknd pe

drumuldecirca30kmdeIalerihonsprelerusalim,salutd

cu bucurie primele case ale Betaniei, numitd azj nJ-ezar@ amintirealui Lazdr - celinaiatdeDomnul. Chteaadintre celemai frumoase amintiri bibliceseleagd denumeleBetaniei,ceeacetnseamnddtpd Talmud ,,casa (locul) curmalilor", dupd allii ,,casa tristefii sau a mizeriei".Aici locuiauceitrei prieteniai Mhntuitorului:

Lazdrcu surorilesale,Marta gi Maria. Aici a fost ridicat din robia morlii prietenul lui lisus, iar credinciosii intra tn mormhntuldin careLazdra

;r" bolnav un oarecare Lazdr din Betania, satul Mariei qi al Martei, sora ei. Iar Maria era aceea carea uns cu mir pe Domnul gi I-a qterspicioarele cu ptrrul capului ei, al cdrei frateLazdr erabolnav. Deci au trimis surorile la El, zicAnd:Doamne,iatd celpecaretl iubegtiestebolnao.Iar Iisus, auzind, a zis:

Aceastdboaldnu estespremoarte,ci pentru slaaalui Dumnezeu,cA, prin a, FiuI lui Dumnezeusd Se sldaeascd. $i iubea Iisus pe Marta, Ei pe sora ei, qi pe Lazdr. CAnd a auzit deci ci este bolnav, atunci a rdmasdou{ zile le locul furcareera.

36

Apoi, dupfi aceea,a zis ucenicilor: Sd mergem iardpiin ludeea.Ucenicii I-au zis: inadld.torule,aatm cdutatriudeii sd Te uciddcu pietre,gi iardgiTe duci acolo?A rdspuns Iisus: Nu sunt oaredoudsprezece ceasuri tntr-o zi? Dacd umbld cineaa ziua, nu se fmpiedicd,pentrucdel aedeluminaacesteilumi. lar dacd umbldcineoanoaptea,seimpiedicd,pentrucdluminanu esteln el.A zis acesteaqi dup[ aceeale-aspus:Lazdr, prietenulnostrLt,a adormit;Md dr.rcsd-l trezesc.Deci I-au zis ucenicii: Doamne,dacda adormit,se aa face bine. Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau cd vorbeqtedespre somn ca odihni. Deci, atunci Iisus le-a spus lor pe fafi: Lazdr a murit. $i

md bucurpentru aoi, ca sd credelicd n-am fost acolo.

Dar,sdmergemIael.Deci a zis Toma,caresenumeqte Geamdntrl,celorlalfi ucenici: Sdmergemgi noi gi sd murimcuEl. Deci,venind,Iisusl-agdsit pus de patru zile in m()rmant.ru. o*rur]'

15 stadii. $i mulF dintre iudei veniser[ la Marta qi Maria ca sd le mAngAiepentru fratele lor. Deci

Marta, cAnd a

intAmpinareaLui, iar Maria qedeain cas{. $i a zis Marta cdtre Iisus: Doamne,dacdai fi fost aici, fratele meun-ar fi murit. Dar gi acumgtiucdoricfrteaeicerede

la Dumnezeu,DumnezeuIli aada.Iisusi-a zis:Fratele

tdu aa inuia. Marta i-a zis: StiucdaalnaiaIa inaiere,

in ziua ceadeapoi. $i Iisus i-a zis:Eu sunt tnaierea Qi

guta; celcecredein Mine, chiardacdaa-ffi|,

oricinetrdiegtegicredein Mine nu aamuri in ueac.Crezi

tu aceasta?Zis-a Lui: Da, Doamne,euam crezutcdTu egtiHristosttl,Fiul lui Dumnezeu,Carea aenitin lume.

auzit

cf, vine

Iisus, a

iegit in

ua trdi. $i

37

$i zicAnd aceasta,s-adus qi a chematpe Maria, sora ei, zicAndu-i in tainf,: inadldtorulesteaici gi te cheamd.CAnd a auzit aceea,s-a sculat degrabd qi a venit la El. $i Iisus nu venise inc{ in sat, ci era in locul unde il intAmpinaseMarta.Iar iudeii careerau cu eain casdqi o mAngAiau,vlzAnd pe Maria ci s-a sculat degrabd gi a ieEit afart, au mers dup{ ea, socotindcd a plecatla mormAnt,ca sdplAngdacolo. Deci Maria, cAnda venit unde era Iisus,vdz6ndu-L,

a cdzutla picioarele Lui zicAndu-I: Doamne,dacd.ai fi

fost aici, fratele meun-ar fi murit. Deci Iisus, cAnd a

vdzut-o plAngAnd Ei pe iudeii card veniserd cu ea

plAngAnd qi ei, a suspinat cu duhul gi S-a tulburat

firtru Sine. $i a zis: Unde l-afi pus?

Doamne,ainogi aezi! $i a ldcrimat Iisus. Deci ziceau iudeii: iatd.chtdemult lI iubea. Iar unii dintre ei ziceau: N@ Carea-deschisochiiorbului sd facd a7aca 6i acestasdnu moarn! Deci suspinAndiardqiIisus intru Sine,a mers la mormAnt. $1:1g rjestt:tfi qi o piatrd era aqezatdpe ea. Iisus a zis: Ridicafi piatra!. Marta, sora celui rdposat,I-a zis:Doo*fg.dtj! *og!:e, cdestea patrazi. Iisus i-a zis: Nu fi-am spuscddacdaei crede,aei aedea slaualui Dumnezeu?Au ridicat deci piatra, iar Iisus $i-a ridicat ochii in susqi a zis: Pdrinte,Igi mulfumesc cdM-ai ascultat.EugtiamcdtntotdeaunaMd asculti,dar pentrumullimeacarestdtmprejuramzis,casdcreaddcd Tu M-ai trimis. $i zicAnd acestea,a skigat cu glas mare:Lazdre,aino afaii!

Zis-au Lui:

38

$i a iegitmortul, fiind legatla picioareqi la mAini

cu fAEii de

mahram[.

meargd. Oeci mtttti di"

cale vdzuseri ce a ftrcutIisus au crezut in El" (Ioan

pdnzd, qi fata lui

era infiquratf,

cu

Iisus le-a

zis: Dezlegafi-l gi ldsafi-l sd

i

l"del

1r,1.-45).

Dincolo de Iordan, Hristos primegte printr-un sol vesteacf,prietenul din Betaniaestebolnav. Deqi Evanghelisful iubirii consemneazdcd,,,Iisusiubea pe Marta qi pe soraei, qi pe Laz[r", atifudinea hristicd pare ciudatd: ,,Boala aceastanu estespre moarte,ci spreslavalui Dumnezeu TrecAnddou{ zile, Iisus le vestegteApostolilor ctr bolnavul Lazdr doarme Ei cd El il va trezi. $i adaug{:

,,Lazdr a murit. $i m[ bucur pentru voi ci n-am fost

acolo, ca

gAndesccd merg

si

credef,". Apropiafi

Domnului

se

spre moarte. Ei nu bdnuiesc ci,

dimpotrivi,

Invierii Sale. La patru zile, Hristos sosegtein localitatea lui Lazdr Ei este intAmpinat de Marta cu o umbrd de reprog: ,,Dacd ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit". Ins{, cu ciin}i, adaug{: ,,DarEtiu cd oricevei cerede la Dumnezeu, Dumnezeu ig va da". incredereasa ir Mesia, credinla in viafa viitoare, in impdrdf,a lui Dumnezeu nu a fost zdruncinatd de adormirea fratelui: ,,$tiu ctr va invia la firviere, in ziua cea de apoi".

vor

fi

martorii unei invieri,

aryund a

39

Perspectiva invierii este insh generald pentru harnica Marta; de aceea Domnul o inttrreqte sh creadtrcd invierea esteun fapt d.ejaprezent,fiindci El esteinviereaqi Viala. Supusf, sldbiciunii, rugdtoarea Maria se tAnguieqte evocAnd inaintea lui Iisus moartea

fratelui. ,,SuspinAndcu duhul qi tulburAndu-Seintru Sine",Iubitorul de oamenimergela locul de odihnd de patru zile al prietenului Sdu,Lazdr. Ridicfi ochii spre cer, Se roagd: ,,Pdrinte,iF mulpumesccd M_ai ascultat". Apoi, cu glasmare,cheamdla viatd: ,,Lazdre,vino

pe jumdtate putrezit din giulgiuri,,

5t. Augustin Doinaq),mortul revine la

.u?r|l".--Ieqind

(Psalmtil56,

viafa din trupul pdmdntesc.Surorilesalesperaserd o vindecare.Li s-adat mai mult decAtau sperat.

intr-un moment de slavd, Sf-Antul Ioan Evanghelistul stdruieasupramanifestdriifirii umane a lui Hristos: El iubeqtepe Lazdr,plAngeimpreund

cu Maria, suspindintru Sine,estetulburat. Lucrdrile

Ei

lui Hristos sunt teandrice,deodatddumnezeieqti

omeneqti:Omul-Dumnezeu esteAcela care plAnge,

Dumnezeu-Omul

din mormAnt.CAntdcredincioqii:

venirea Ta la mormAntul lui Lazir, Tu ne-ai arXtat

noud celedoud firi aleTale!".in lisus, omul

esteacelacare-lva scoatepe Laiar

,,O,Hristoase,prin

sepoate

indurera de pierdereaunui prieten,iar Dumnezeu in

Iisuspoateporuncii morfii cu autoritate. ,,Dezlegali-lgi ldsaF-l sd meargi!". SfAntulIoan Scdrarul comenteazdcuvintele Domnului Hristos, afirmAnd cd,Lazdr il inchipuie pe omul legat de

patimi: ,,Ldsafi-