Sunteți pe pagina 1din 9

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

ELEMENTE DIN OTEL



1.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ELEMENTE DIN OTEL

Obiect si conditii de aplicare
1. Acest capitol cuprinde cerintele tehnice, de organizare si control al calitatii in ceea ce priveste uzinarea si
montajul elementelor din otel la investitia ofertata.
2. Completarile sau modificarile la prezentele prevederi, in functie de posibilitatile de dotare sj/sau organizare
ale executantului, se fac cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului si devin obligatorii dupa insusirea lor
de catre acestia.
Prevederi generale
1. La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind
executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitie in constructii.
2. Intreprinderile executante care contribuie la executia structurilor metalice raspund direct de buna executie si
de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu planul de executie, cu prevederile standardelor,
normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile prezentelor specificatii tehnice.
3. Elementele, subansamblele si structurite metalice se vor executa conform detaliilor specifice.
4. Executia structurilor metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor, se vor face in general pe baza
urmatoarelor standarde, instructiuni si normative :
- STAS 767/0-88 Constructii civile, industrial si agricole, Constructii de otel, Conditii tehnice generale de
calitate,
- STAS 767/2-78 Constructii civile, industrial si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi de
Constructii din otel. Prescriptii de executie.
- SREN 25817-1993 Imbinari sudate prin topire ale otelurilor. Clase de calitate.
- C133-82 Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu suruburi
de inalta rezistenta, pretension ate.
- C150-1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale cladirilor civile, industriale si
agricole
- C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
5. Procedurile acestor standarde si instructiunile tehnice sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin
procedurilor prezentelor specificatii tehnice, care completeaza, precizeaza si modifica unele dispozitii din
normativele citate mai sus.
6. Organul de control al uzinei, responsabilii tehnici cu executia si colaboratorii documentatiei tehnice pentru
montaj vor trebui sa cunoasca prevederile prezentelor sped fie atii tehnice.
Materiale
1. Materiale de baza
1.1. Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecare reper in parte. In caz de dubiu,
intreprinderea executanta va cere avizul proiectantilor.
1.2. Nu sunt admise schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect decat cu
aprobarea scrisa a proiectantului.
1.3. Materialele folosite la executia constructiei metalice sunt:
1.3.1. Otel OL37-2k
1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice de calitate.
2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai man sau egale cu 3mm. Tolerante la
dimensiuni, la forma si la masa.

1.3.2. OtelOL52-2k
1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehmce de calitate.
2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai mari sau egale cu 3mm. Tolerante la
dimensiuni, la forma si la masa.
1.4. Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de produse si sa respecte
precizarile si conditiile tehnice suplimentare mentionate.
1.5. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinate si sa fie marcate de catre uzina
producatoare.
1.6. intreprinderea care uzineaza piesele si subansamblele metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre
datele cuprinse in certificated de calitate si cele din STAS-urile si prevederile suplimentare din prezentele
specificatii tehnice.








1.7. Intreprinderea care uzineaza elementele de constructii metalice este obligata sa efectueze prin sondaj, la
fiecare lot de produse laminate de aceiasi tip, aprovizionate de la acceasi otelarie, reverificari de calitate prin
analize chimice si incercari mecanice, pentru a exista certitudinea ca materialele corespund calitativ cerintelor
din prezentele specificatii tehnice.
1.8. Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75.
Certificatele vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate si pastrate timp de 10ani.
2. Suruburi obisnuite
2.1. Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi suruburi grosolane conform SR ISO
4016/93 cu piulite STAS 922-89.
3. Suruburi de inalta rezistenta pretensionate.
3.1, Suruburile de inalta rezistenta, piuliteie si saibele vor fi din grupele de caracteristici mecanice indicate in
planurile de rezistenta, conform STAS-urilor : 2700-89, 2700-89 si 10616-84.
3.2 Dimensiunile suruburilor, piulitelor si saibelor precum si verificarile si incercarile asupra organelor de
asamblare vor corespunde normelor in vigoare.
3.3 intreprinderea care monteaza structura metalica va face de asemenea verificarea caracteristicilor
mecanice ale suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell.
3.4 Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special.
Conditii tehnice de calitate pentru uzinarea elementelor de constructii metalice
1. Din punct de vedere al conditiilor tehnice de calitate, in conformitate cu STAS 767/0-88, elementele metalice
fac parte din categoria B, cu precizarea tolerantelor care se aplica din acest STAS.
2. Prevederi speciale
2.1. Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se vor transmite pe
fiecare element rezultat.
2.2. Uzina constructoare va face preasamblarea elementelor de constructii adiacente si va marca fiecare
element in parte, conform denumirii din proiect.
2.3. Elementele care se executa in oglinda fata de elementul desenat, se vor realiza numai prin corelare cu
planurile generate, in vederea montajului corect al pieselor.
2.4 in cazul taierii termice, elementele metalice se vor incadra in clasa de calitate II, conform STAS 10564/1-
81.
Organizarea controlului calitatii in uzina
1. Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si proceselor
tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si
pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea,
remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor, etc.).
2. In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de urmarire a executiei si fisa de
masuratori.
In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul
certificatuiui de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.
in mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si numele maistrului
care a supraveghiat si controlat executia.
Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate (defecte
interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.
3. Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si ansamblu sudat, vor fi semnate de organui
de control al uzinei si prezentate la receptia subansamblurilor, odata cu restul documentelor de receptie.

Documentatia tehnica ce trebuie intocmita pentru montaj
1. Montajul structurii metalice se va face pe baza unui proiect de monta
2. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :
- tehnologia de montaj
- PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor sudate pe santier.
- PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor cu SIRP
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii
- indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc, verificarea dimensiunilor implicate in
obtinerea tolerantelor de montaj impuse.
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect
- ordinea de montaj a elementelor
- metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de monta
- masuri de protectia muncii si PSI
3. Tolerante admise la montaj:
Tolerantele admise la montajul structurii metalice sunt conform ST AS 767/0-88.
Intreprinderea care efectueaza montajul, impreuna cu beneficiarul, va receptiona la uzina incadrarea
elementelor constructiei in toate tolerantele de executie precum si inscriptionarea corespunzatoare a
elementelor care au fost preasamblate in uzina, documentele primite de la producatorul materialului si








verificarile efectuate la uzina, prin care se atesta ca materialul corespunde din toate punctele de vedere cu cel
prevazut in proiect si cu prezentele specificatii tehnice.
Amplasarea buloanelor de ancoraj in fundatii se va face cu mijloace topografice, toleranta acceptata fiind de +
5 mm.
In cazul montarii subansamblelor metalice intre elemente de beton armat se vor verifica pe santier
dimensiunile din proiect, inainte de confectionarea subansamblelor. Ajustarile se vor face numai cu acordul
proiectantului.

Executia cusaturilor sudate
1. Toate cusaturile sudate se vor executa conform prevederilor procesuiui tehnologic de sudare Intocmit de
uzina.
2. Cusaturile sudate trebiue sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul
tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted, uniform si
lipsit de defecte. La sudurile in relief, daca nu se specifica altfel in proiect, grosimea cordoanelor de sudura se
va considera 0.7 x imin, unde imin este grosimea celei mai subtiri piese a imbinarii.
3. La sudarea unui rost, hafturile se vor taia sau se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum
este prevazut in procesul tehnologic de sudare.
In ultimul caz locul hafturilor se va curata de eventualele cuiburi de rugina, etc.; hafturile se vor examina cu a
ten tie inca o data in ceea ce priveste fisurile, cele cu defecte tratandu-se prin polizare si resudare. La
inglobarea lor prin sudura in cusaturi, se va asigura o perfecta legatura intre ele si restui materialului depus
ulterior.
4, Arcul electric va fi amorsat numai pe placute terminate tehnologice in rosturi sau pe piese speciale de
amorsare. Se vor lua masuri ca sa nu se produca deteriorari ale pieselor in timpul sudarii sau stropirea lor cu
metal topit.
5. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se interzice racirea fortata a
imbinarilor sudate.
6. Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare.
La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face dupa craituirea si
polizarea rostului.
7. La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura, dupa care va fi
examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa,
8. Nu se admit fisuri, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de calitatea cusaturii prevazuta in proiect,
conform Instructiunilor tehnice C150-1999.
9. Daca se constata fisuri, sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru stabilirea
cauzelor si masurilor de remediere.
10. Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala.
11. Daca din motive de aprovizionare, la executie apare necesitatea impartirii in tronsoane a tablelor sau altor
laminate, aceasta se va face la propunerea executantului, numai cu acordul scris al proiectantului de
rezistenta. Toate sudurile intre tronsoane se vor realiza cu sudura in adancime si se vor verifica 100% US.
12. Sudurile de pozitie (verticala, peste cap in cornise) pe santier sau la montaj vor fi executate numai de
sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si autorizati.
13. Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub +5C fara aplicarea de masuri speciale
prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant si fara un riguros control al intreprinderii executante.

Controlul de calitate a cusaturilor sudate
1. Indiferent de tipui imbinarilor si forma cusaturilor, catitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual
prin examinarea exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu pulberi magnetice, exceptional si prin sfredelire.
2. Toate cusaturile sudate se vor incadra in nivelul de acceptare B, iar sudurile in relief vor avea nivelul de
acceptare B, conform Normativului C150-1999. Precizam ca toate sudurile in adancime se vor verifica
100%US.
3. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate cat si defectele de suprafata neadmise sunt cele
din Normativul C150-1999.
4. La examinarea vizuala si cu lichide penetrante sau pulberi magnetice nu se admit:
- fisuri sau crapaturi de nici un fel;
- crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult
1mm la piese mai groase de 30mm;
- cratere;
- cratere initiale si finale;
- suprainaltari sau adancituri neadmise;
- suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia londitudinala a cusaturilor;
- scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura.
5. La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr) prin care se determina compactivitatea sudurii
sunetul trebuie sa fie clar.








6. Daca exista dubiu asupra calitatii suduri lor de colt se admit si gauri de control si anume maxim o gaura de
8... 12 mm diametru, la 2...4m lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura.
7. La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca:
- lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi;
- incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii;
- lipsa de topire pe margini sau intre straturi.

I, Imbinari cu suruburi
1.1. Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si se controleaza conform punctului 4 din STAS 767/2-78, iar
cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SIRP) conform STAS 9330-84 si instructiunilor tehnice
C133-82.
1.2. Gaurile pentru imbinarile cu suruburi si SIRP se dau dupa terminarea lucrarilor de sudare, a eventualelor
remedieri si indreptari a pieselor.
1.3. Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurile se vor da cu 1...2 mm mai mici urmand ca ele sa fie alezate
la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor
pieselor ce se imbina. La premontaj se vor folosi suruburi obisnuite, de aceleasi diametre nominale ca cele din
proiect. Diametrul nominal final al gaurilor va fi cu un milimetru mai mare decat diametrul nominal al surubului
corespunzator. La final, in pozitia de preasamblare, toate suruburile trebuie sa intre in gauri normal, fara efort.
1.4 In cazul folosi rii suruburi lor din grupele 8,8 si 10.9 lucrand prin forfecarea tijei si nu prin frecare, efortul de
pretensionare va fi 0.5xNt, unde Nt este efortul de preintindere in tija, conform C133-82.
Controlul si verificarea calitatii
1. Controlul pe parcursul uzinarii
1.1. Controlul pe parcursul uzinarii are drept scop respectarea calitatii executiei, a prevederilor din prezentele
specificatii tehnice si din procesul tehnologic de uzinare, prin acoperirea cu teste a fazelor de executie.
1.2. Controlul permanent se face pentru fiecare faza de executie, de catre maistrii, inginerul sudor, organul de
control al uzinei, conform metodologiei proprii. Delegatul intreprinderii de montaj si beneficiarul fac controale
prin sonda Toate organele care efectueaza controlul permanent sau prin sondaj vor fi instruite si autorizate in
vederea efectuarii acestui control.
1.3. Pe parcursul executiei, se vor efectua, prin sondaj, si controale de catre delegati ai beneficiarului si
proiectantului,
1.4. In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de control ce va fi
tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece urmatoarele:
- data controlului;
- cine a efectuat controlul
- constatarile facute
- semnaturile persoanelor care au efectuat controlul.
In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta, masurile luate si apoi semnatura
coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.
1.5. Toate elementele la care exista posibilitatea montarii incorecte din punct de vedere a I inversarii capetelor,
vor fi marcate distinct in uzina, la fiecare capat, cu denumirea elementului pe care se prinde.

2. Reguli generate privind montajul si receptia pe santier
2.1. Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de monta Aceasta trebuie sa
cuprinda si:
- tehnologia de montaj;
- tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier;

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor cu SIRP.
2.2, Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentelor specificatii tehnice si de
standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la cunostinta proiectantului
si beneficiarului.
2.3. Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblurilor pe santier se va face
in asa fel incit sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum si sa fie usor
identificate la monta
2.4. Receptia pe santier a elementelor structurii metalice se va face conform pet. 5.2. din STAS 767/0-88.
2.5. La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige, lanturi sau
cabluri cu ajutorul ghearelor cu surub sau altor piese asemanatoare.
2.6. Se interzice sudarea la temperaturi sub +5C fara masurile specif ice specificate la pct.G.14.
2.7. Se interzice sudarea pieselor auxiliare de montaj de elementele structurii de rezistenta.
Se interzice gaurirea pieselor de rezistenta sau sudarea de acestea a unor dispositive auxiliare de montaj fara
acordul scris al proiectantului.
2.8. Inainte de montarea unei piese in pozitia proiectata, se va face o masurare corecta a distantei dintre
piesele intre care trebuie fixata si se va compara cu dimensiunea piesei ce se monteaza. In caz de nepotrivire,








intreprinderea de montaj poate face ajustarile necesare, numai daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei
sau structurii si la nevoie, va cere avizul proiectantului.
2.9, Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza si dimensiunile structurii se verifica in mod repetat, pe intreaga
durata a lucrarilor.
2.10. In cazul deformarii pieselor pe durata mampularii, transportului sau montajului, executantul are obligatia
sa iniocuiasca piesa respectiva. Daca exista posibilitatea rectificarii piesei respective, aceasta se va face
numai cu avizul proiectantului. In acest caz, executantul are obligatia sa informeze corect proiectantul asupra
cauzelor care au prod us deformarea piesei.
2.11. Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe schimb si un numar
de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se executa simultan.
2.12. Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura.
2.13. Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se folosesc la
structura metalica, tinand seama de tipul imbinarilor si de pozitiile de sudare.
2.14. Sudorii care vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in masura sa execute in
bune conditii cusaturile sudate, in orice pozitie de sudare si pentru orice tip de suduri.
2.15. Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate.Conditiile de calitate ale
cusaturilor sudate sunt acelea de la punctul H din prezentele specificatii tehnice.
2.16. Obligatoriu, grinzile de acoperis se vor stabiliza in plan transversal, pe durata montajului confectiei
metalice, cu spraituri metalice sau tiranti. Distanta maxima intre doua elemente stabilizatoare consecutive va fi
de maxim 6000 mm. Elementele stabilizatoare se pot indeparta numai dupa montajul panelor si a cel putin unei
contravantuiri transversale complete.
2.17. Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei de asamblare -
sudare intocmita si avizata conform punctului F.
Imbinarile cu SIRP se vor executa si verifica conform cu Instructiunile tehnice C133-82.
2.18. Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare, tinand seama si de prevederile
pet. 5.3. din STAS 767/0-88.



9.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: CONFECTII METALICE STRUCTURI / SISTEME DE
BALUSTRADE SI MAINI CURENTE

6.DESCRIERE ACTIVITATI
6.1 Scule ,dispozitive si utilaje folosite
- stanta
- fierastrau
- foarfeca
- aparat de sudura cu autogen
- aparat de sudura electric
- masina de copiat
- masina de indreptat
- polizor
- presa
- dispozitive de asamblare-sudare
- funii, centuri de siguranta, casca de protectie

6.2.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE si controlul structurii metalice
Alegerea si pregatirea laminatelor in vederea sudarii
Lucrarile de sudare sunt conduse in permanenta de maistri sudori. Cate un maistru sudor va fi in
permanenta in atelier, pe fiecare schimb.
Laminatele din care se confectioneaza structura metalica se sorteaza pe marci, clase de calitate si
dimensiuni.
Inainte de trasare si debitare, toate laminatele se curata pe ambele fete, pentru a se inlatura rugina, petele
de grasime si vopsea etc.
Cu ocazia sortarii se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect privind marca si clasa de
calitate.
Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata, in ceea ce priveste dimensiunile, aspectul
exterior si eventualele defecte de suprafata vizibile pe muchii. Laminatele cu suprapuneri, stratificari,
exfolieri, segregatii, deformatii (ca torsiuni, ciupercari, curba in forma de sabie), abateri dimensionale si alte
defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare, trebuie eliminate de la
debitare.
Materialele care nu corespund marcii, clasei de calitate, vor fi indepartatate. Ele nu vor fi folosite ca
elemente de rezistenta.








Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor vor fi remediate prin
polizare fara incalzirea excesiva a suprafetelor.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele prevazute in stas 767-88-pct. 2.3 trebuie indepartate
inainte de trasare si debitare.
Indreptarea si indoirea pentru elemente din categoria de executie A se va face numai in valturi sau la prese
mari.
Indreptarea pieselor se poate face la rece cand raza de curbura este mai mare sau cel putin egala cu :
- de 50 de ori grosimea tablei
- de 25 de ori inaltimea sau latimea talpii
- de 45 de ori latimea aripii la cornier sau a tablei
In toate celelalte cazuri, indreptarea sau indoirea se va face la cald (700 gr. C). Este interzisa indreptarea
sau indoirea laminatelor la culoarea albastra (200 300 gr. C).
Trasarea si sablonarea pieselor se executa cu o precizie de +-1mm, daca in proiect nu se prescrie o
precizie mai mare.
Prelucrarea laminatelor consta din taierea si prelucrarea marginilor in vederea sudarii.
Taierea se poate face cu foarfeca (la stanta), cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser.
Taierea cu flacara de oxigen sau cu laser se va face cu precadere mecanizat, la masini de copiat. Nu se
admit taierile si prelucrarile cu arcul electric. Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau cu flacara se
prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2...3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor sau
rigidizarilor.
Marginile taieturilor executate cu flacara oxigaz sau foarfeca nu mai necesita prelucrare prin aschiere, daca
prin sudare se topesc complet. Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o taiere sau
prelucrare defectuoasa cu flacara se inlatura prin polizare sau rabotare.
Zgura care se formeaza pe suprafate sau marginile taieturii cu flacara se indeparteaza.
Piesele ce se deformeaza in timpul taierii sau prelucrarii se indreapta inainte de a fi supuse altor sudari.
Indreptarea poate fi facuta la rece cu masini de indreptat cu valturi sau cu prese ; nu se admite indreptarea
prin lovire (ciocanire).
Pentru fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansanare prin care se
noteaza:
1. numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul elementului la care se
foloseste.
2. marca si clasa de calitate a tablei
3. numarul lotului din care provine
Geometria rosturilor (unghi, marimea muchiilor netezite, deschiderea rosturilor) ca si forma prelucrarilor
muchiilor in vederea sudarii se alege functie de tipul imbinarii prevazute in proiect.
Materiale i produse
Oel moale conform standardelor romneti, oel lat laminat la cald, oel rotund, profile laminate la cald,
tabla de oel.
Tabla va avea grosimea de cel puin 2,0 mm i va fi zincat la cald (490/mp)
Accesorii: uruburi, piulie, aibe, dibluri, etc.
Confeciile metalice se vor executa n ateliere specializate conform desenelor de execuie i cu
mostrele aprobate.
n cazuri speciale se acord, cu aprobarea proiectantului modificri ale soluiilor, gabaritelor sau
finisajelor fa de cele aprobate iniial, dar nu sub
nivelul soluiilor iniiale (din punct de vedere calitativ i cantitativ). Abateri maxime admisibile la execuia
confeciilor metalice:
lungime, lime 2 mm
grosime 1 mm; 0,5 mm;
planeitate: deviaia unui col fa de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm, ca dimensiuni
pn la 1,5 m i max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m

Lista confeciilor metalice:
balustrada metalic la scri interioare din oel inox eava rotund + platbande
lime medie 900 mm
balustrada va fi montat cu mn curent din p.v.c. conf. detaliilor din plane
grtare metalice la gurile de ventilaie din platbanda de oel , conf. planelor, vopsitorie cu ulei n
trei straturi.
Grtare metalice de tergerea picioarelor din platbanda de oel.
Cuit noroi acces
Uie vizitare ghene instalaii sanitare;
Montani balustrade terase i balcoane profil T oel, conf. Detalii proiect, vopsitorie cu ulei n
trei straturi + plcue metalice din tabla de oel groas de 5 mm;

Protejarea lucrrilor








Toate suprafeele tmplriei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual i banderole de protecie.

Verificri n vederea recepiei
Aspectul i starea general;
Elemente geometrice aliniere n cadrul ansamblurilor ca: nlime, adncime, verticalitate,centrare;
Coresponden cu proiectele aprobate.

Livrarea, manipulare, transport
Confeciile metalice se vor depozita n spaii acoperite, ferite de intemperii i de aciunea agenilor corosivi i
nocivi, pe stative la 10.15 cm de pardoseal.
Se vor livra de ctre productor cu un strat de grund anticorosiv pe baza.
Depozitarea se face protejnduse confeciile metalice cu prelate sau folii de polietilen.
Confeciile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaz manual, iar cele mai grele cu dispozitive speciale.

Montajul confeciilor metalice
Operaiuni pregtitoare
La nceperea montajului se vor executa urmtoarele lucrri:
1. Lucrrile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificri la pereii din beton).
2. Lucrri de hidroizolaii inclusiv probele de etaneitate ale acestora.
3. Poziionarea i fixarea elementelor nglobate pentru confecii metalice (praznuri, gheremele, etc.)
Se efectueaz trasarea i verificarea axelor de montaj a construciilor metalice, funcie de elementele de fixare
existente pentru poziionarea acestora, n conformitate cu detaliile de execuie.
Se verific calitate execuiei lucrrilor executate anterior n legtur direct i care pot influena operaiunile de
montaj a confeciilor metalice.
Montajul
Operaiile de montaj:
1. Fixarea provizorie prin aftuirea n cteva puncte de sudur (acolo unde fixarea se face prin sudur)
2. Poziionarea corect se va verifica cu ajutorul bolobocului i firului de plumb:
3. Fixarea definitiv prin sudur sau prin buloane (de la caz la caz, funcie de soluie)
Finisaje
1. Se cur suprafeele de eventualele urme de mortar sau alte impuriti.
2. Se repar stratul de grund anticoroziv.
3. Se execut vopsitoria n 3 straturi cu vopsea de ulei.

Asamblarea in vederea sudarii.
Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de asamblare sudare ce vor fi
proiectate si executate de uzina constructoare pe baza procedurilor tehnologice.
Dispozitivele de asamblare sudare trebuie sa asigure corecta aplicare a proceselor tehnologice,
deformarea libera a pieselor in timpul sudarii precum si respectarea limitelor tolerantelor admise.
Inainte de inceperea asamblarii, marginile si fetele laminatelor, in zona ce urmeaza a fi imbinata prin
sudura, se curata pana la luciu metalic pe o latime de 30....40mm de o parte si de alta a rostului de sudare
La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungirea acestora piese tehnologice, respectiv
prelungitoare, din aceeasi marca sau clasa de calitate de otel, avand aceeasi grosime si cu rosturile
prelucrate la fel cu piesele care se sudeaza. Lungimile acestor piese tehnologice care urmeaza sa fie de
minim 100 mm servesc pentru amorsarea arcului si executarea inceputului cusaturilor. Ele se prind prin
puncte de sudura provizorie de piesa care se sudeaza. Piesa tehnologica pentru sudare se poate imparti in
doua jumatati care se aseaza de o parte si cealalta a rostului. Din aceste piese tehnologice se pot extrage
epruvete pentru incercari in vederea verificarii calitatii cusaturilor sudate. Piesele tehnologice se
indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare a rostului, capetele cusaturilor sudate prelucrandu-
se corespunzator proiectului. Indepartarea pieselor tehnologice se face prin taiere cu flacara de oxigaz si
nu prin lovire. Zonele in care au fost prinse piesele tehnologice se prelucreaza prin polizare pana la fata
laminatului.
Asamblarea pieselor in vederea sudarii se face prin heftuire(sudare provizorie). Heftuirea se realizeaza prin
puncte de sudura cu grosimea de 3-4mm la distanta max. 150mm. Electrozii cu care se executa heftuirea
sunt de aceeasi calitate cu care se executa cusaturile definitive.
Sudurile provizorii se vor executa numai de sudori autorizati ISCIR conform CR998 si instruiti special
pentru acest fel de suduri.

6.3.3. Sudarea
Sudarea se face prin procedeul de sudare cu arc electric, manual, cu electrozi inveliti. Sudarea se executa
in hale inchise la minim 5 grd. Celsius, lipsite de curenti de aer.
Se foloses electrozi SUPERBAZ care inainte de a fi utilizati se vor calcina in cuptoare izoterme la
temperaturi de 250-300 grade C timp de minim 2 ore. Electrozii se vor transporta si se pastreaza la locul
de sudare in cutii speciale termoizolante.








Inainte de inceperea lucrarilor de sudare, maistrul care conduce lucrarile de sudare a ansamblului ce se
sudeaza impreuna cu inginerul sudor responsabil tehnic cu sudura vor verifica elementele asamblate in
vederea sudarii pentru a constata ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- subansamblul care urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv in asa fel incat sa
permita deplasarea tehnica a pieselor si sa previna tensiunile reziduale
- pe piesele care alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele indicate in Fisa de urmarire a lucrarii
- dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor fiselor.
- marimea si forma rosturilor este conforma cu prevederile din proiectul e executie
In cazul unor rosturi mai mari se admite incarcarea prin sudare a marginilor fiecarei piese in parte pana se
realizeaza forma rostului prescrisa in proiect. Aceasta operatie se face printr-o tehnologie eprobata de
ISCIR-ul local. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in aceste rosturi a unor materiale brute, sirme,
rotunduri, bare etc.
- zonele pe care se aplica cusaturile sudate ca si cele invecinate pe 30-50mm sunt bine curatate de
murdarie, rugina, ulei, etc.
- piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect.
- calitatea electrozilor este conforma cu cea prevazuta in proiect
- sudurile de asamblare provizorie sunt corect plasate, au dimensiuni prevazute in tehnologie si nu prezinta
fisuri sau alte defecte neadmise. Hefturile fisurate se taie, locul de polizeaza si se controleaza cu lichide
penetrante
- la imbinarile cap la cap, marginile tablelor trebuie sa fie curatate de oxizi si rugina prin polizare cu pietre
abrazive sau cu discuri de sirma, pe ambele fete si pe o latime de 30...40mm
- la imbinarile de colt, atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele de adancime, rostul trebuie sa fie bine
curatat pe o latime de 30...40mm pe toata lungimea lui.
Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte
uniform si lipsit de defecte.
La sudarea unui rost, hefturile se vor taia polizandu-se locul lor sau ele se vor topi partial si ingloba in
cusaturile respective. Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice sau in rosturi.
Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora (100-150 grade C) cu ciocane
pneumatice de indepartat zgura de sudura. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. Craterele
rezultate la sfarsitul sudarii se vor poliza si resuda.
La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului exterior va fi curata de zgura dupa care va fi examinata
de sudori cu ochiul liber si atentie. Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi. Daca se constata fisuri
sudorul va anunta in mod obligatoriu maistrul sudor sau inginerul sudor pentru a se constata cauzele reale
si a se face apoi remedierea sudurilor.
Abaterile dimensionale ale pieselor, elementelor sau subansamblelor sudate
- abateri limita la lungimea pieselor secundare: +-2...4 mm
- abateri limita la lungimea grinzilor principale:
pana la deschideri de 9m inclusiv: +0..4mm
la deschideri mai mari de 9m: +0...6 mm
- abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimea intre 4,5 si 9m) +-2mm
- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate prin sudare: +-2...4mm
Daca lungimile rezulta mai mari ele se vor prelucra cu discuri abrazive.
Pentru a se respecta toleranta la deformarea in ciuperca se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor
principale sa fie predeformate invers la rece inainte de sudare.

Controlul imbinarilor sudate
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual
prin examinare exterioare, cu lupa si cu lichide penetrante. Abaterile dimensionale si de forma ale
cusaturilor sudate, precum si defectele de suprafata neadmise sunt cele din tabelul 6 din normativul C150-
99.
La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit :
- fisuri sau crapaturi de nici un fel
- crestaturi marginale (santuri marginale mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mai mult
1mm la piese mai groase de 30mm)
- cratere
- suprainaltari sau adancituri neadmise
- suduri cu solzi perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor
- scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi
Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor sunt cele din tabelul 3 din normativul
C150-99.
Nivelul de acceptare al imbinarilor sudate conform tabelului 2 din normativul C150-99 este B
Remedierea defectelor
Toate remedierile pentru defectele constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final se stabilesc
de catre inginerul sudor, responsabilul tehnic cu sudura.








In cazul cand apar defecte neadmise mai frecvente se vor stabili cauzele lor si se vor propune solutii de
remediere care vor fi analizate si avizate de proiectant si de beneficiar.
Crestaturile marginale, denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute se vor poliza si umple cu
sudura.
Defectele interioare ca incluziuni gazoase si incluziuni solide, nepatrunderi, nealieri din imbinarile sudate
se remediaza prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.
Prelucrarea sudurii in portiunile cu defecte se va executa prin :
- polizare sau taiere cu discuri abrazive
- rabotare
- daltuire sau cratuire cu dalta pneumatica
- taiere cu procedeu arc-aer
Tehnologia de sudare se va stabili de la caz la caz de catre R.T.S. , astfel incat sa asigure deformari si
tensiuni interne minime. Dupa resudare locul se curata de zgura si se examineaza din noua.
Nu se admit mai mult de 3 remedieri in acelasi loc. Toate remedierile se marcheaza cu vopsea si se trec in
fisa de urmarire a executiei.

Receptia calitativa
Fazele procesului de executie a structurilor metalice constituie in parte lucrari care devin ascunse, astfel
incit verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in Registrul de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse .
In cazul fazelor determinante este obligatorie participarea:
-beneficiarului
-proiectantului
-executantului
-inspectiei in constructii
In procesele verbale se vor preciza concret verificarile si masuratorile efectuate , abaterile constatate iar
dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect.
Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.
Se vor verifica:
-documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele utilizate
-buletinele privind calitatea confectiilor metalice

Verificri n vederea recepiei
Se verific calitatea fixrii pe stratul suport, calitatea execuiei (suduri, slefuiri, etc)
Dac nu se respect prezentele specificaii sau desenele de execuie i mostrele aprobate,
proiectantul va putea decide nlocuirea lucrrilor cu altele care s respecte aceste cerine.