1

1. Scurt istoric a parfumurilor la nivel mondial i naional

Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, ci i un
simbol al civilizatiei, o art ai crei maetri erau respectai i aproape temui, fiind vzui n
Antichitate ca deintori ai tainelor zeilor, iar mai apoi, n Evul Mediu, devenind nu doar
parfumieri, ci i alchimiti i magi. Epoca modern i contemporan i transform pe
parfumieri n specialiti foarte cutai i "vnai" de marile case producatoare, un adevrat
profesionist fiind foarte greu de pregtit i pstrat, ntr-o lume n care concurena este deosebit
de puternic.
Fascinanta istorie a parfumurilor ncepe,potrivit cercettorilor, nc din preistorie. S-au gsit
destule dovezi care sustin aceast teorie, de la urme de uleiuri aromatice la vase care
conineau esene extrase din plante i flori, aa c se poate spune c istoria parfumurilor este
la fel de veche precum cea a umanitii.
nc din perioada culturii mesopotamiene, parfumurile, uleiurile, esenele ncepuser s fie
folosite de cei mai muli, ca un simbol al nobleii, dar i din pur plcere. n bogata
"bibliotec" lsat de sumerieni cercettorii au descifrat i un numr impresionant de reete
pentru obinerea uleiurilor i parfumurilor, alte nsemnri relatnd rolul jucat de acestea n
ceremonialuri, dar i n viaa de zi cu zi. Parfumurile ajunsese s fie folosite zilnic, devenind
pentru civilizaiile rivale un simbol al dezvoltrii i evoluiei Mesopotamiei, i existau se pare
adevrai maetri, care i vindeau creaiile plcut mirositoare pentru preuri pe msura.
Ulterior, arta parfumurilor avea s fie transmis i Egiptului, primele mrturii istorice datnd
din jurul anului 100 IdHr.. n Egiptul Antic s-a dezvoltat una dintre cel mai impresionante
industrii cosmetice din acele vremuri, iar parfumurile jucau un rol esenial; muli le aduceau
ca ofrand zeilor, alii le foloseau pentru plcerea lor sau le ddeau drept plat ori daruri.
Parfumurile i esenele aromate sunt menionate foarte des i n Vechiul Testament,
demonstrnd ct de preioase erau acestea pentru evrei. Nici n Noul Testament nu lipsesc
referinele la parfumuri, pentru a aminti doar scena n care Maria, sora lui Lazar, unge cu mir
picioarele Mantuitorului sau cea n care trupul Lui este uns, potrivit ritualurilor de
ngropaciune ale vremii.
Un rol major n istoria parfumurilor a fost jucat de Grecia, unde idealurile frumuseii,
armoniei, proporiei i echilibrului aveau un rol fundamental nu doar n art, ci i n viaa de
2

zi cu zi. Din Grecia, ntr-o fireasc evoluie, parfumurile au ajuns i la Roma, n perioada
Republicii.
Spre rsrit Imperiul Bizantin era marele continuator al gloriei Rome, dar ntre altele a preluat
de la gloriosul imperiu i moda parfumurilor. n scurt timp, lumea nu mai vorbea de aromele
si miresmele create n imperiul roman, ci de parfumurile vrjite ale arabilor. Se pare c au fost
i primii care au combinat parfumurile vechi i noi cu alcool,sunt cei care au creat apa de
trandafiri i parfumul de mosc, oferind lumii ntregi o noua era n istoria parfumului.
Dac n trecut parfumurile i celelalte produse cosmetice erau rezervate doar nobililor, ulterior
preul va scdea atat de mult nct au devenit accesibile practic tuturor.
Astzi industria parfumurilor este una dintre cele mai puternice, evolund n permanen,
marcat de o puternic i dur concuren ntre productori, cu o pia mereu n cretere i noi
i noi formule inventate n fiecare an.
1.2. Gama sortimental existent pe piaa parfumurilor
Specialitii definesc gama de produse sau gama sortimental drept o grupare de
mrfuri ce se nrudesc, prin destinaia lor comnu n consum sau n ulitizare.
Se consider c o gam sortimental este alctuit din mai multe linii (de produse); aceasta la
rndul ei semnific un grup de produse, la baza cruia se afl aceleai materii prime i,
desigur, aceeai tehnologie de fabricaie.
n legtur cu gama sortimental se vorbete i despre existena unor parametri specifici:
lrgimea gamei (care este dat de numrul liniilor de produse dintr-o singur gam),
profunzimea gamei (numrul de produse distinct din cadrul unei linii), lungimea gamei
(identificabil prin numrul produselor din suma liniilor existente ntr-o gam), care poate fi
definit i prin noiunea de suprafa acoperit.
n merceologie, gama de mirosuri sunt reprezentate de prisma lui Henning.Aceasta
sugereaz n cele ase coluri, tipurile olfactive (de mirosuri); respective floral (parfumat),
putred, eteric, aromatic, empiromatic (ars) i rinos, de baz.
Totui acuitatea olfactiv difer de la om la om, n funcie de nivelul de dezvoltare a acestei
capaciti, dar i de experiena fiecrui individ care, dispune de aa zisa memorie a
mirosurilor ce cuprinde i asociaiile dintre ele.
3

O femeie frumoas, modern i elegant nu se poate lipsi de parfumul preferat pentru
c fiecare dintre noi i dorete s aib un miros de neuitat, care s-i sublinieze personalitatea
i farmecul. Dintotdeauna, aadar, parfumurile au fost sinonime cuelegana i distincia. La
crearea unui parfum se lucreaz aproximativ 3 ani. Toate parfumurile sunt soluii alcoolice, n
compoziia crora intr uleiuri eterice parfumate.
Eau de parfum conine de la 8 la 10 procente de esen aromat diluat cu alcool, eau
de toilette doar 5-8 procente, iar eau de cologne abia 3-5 procente. n general, parfumurile
conin ntre 15-38 de procente de esen pur. De aici vine intensitatea i durata mirosului.
Pentru uleiurile eterice pure, naturale, obinute din flori i plante se pltete o mic avere.
La sfrsitul secolului, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. Trandafirul,
violeta, liliacul, crinul erau la mare cerere. Miresmele de amestecuri florale au fost ntroduse
spre sfrsitul primei decade cnd au fost descoperite noi ingrediente ce au fost amestecate
pentru a rezulta noi parfumuri. Mai trziu, mirosuri abstracte, care nu aveau nici o legatura cu
parfumul unei flori sau al unui buchet de flori au fost create. Aceasta realizare a revolutionat
industria parfumurilor. Astzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente i
tonuri necunoscute nainte de descoperirea aromelor chimice.
Putini dintre noi stim cum este creat si structurat un parfum. In industria parfumurilor se
sustine ca parfumul este viu, ca o inima. Toate substantele de aromatizare care se reunesc
pentru a determina aroma finala sunt structurate in cap care consta din substante unele mai
volatile, o inima care contine in special miresme florale si corpul sau baza, care determina
persistenta aromei. Aroma care impresioneaza este denumita capul sau varful, sau nota
initiala. Aceasta este alcatuita din arome usoare care se percep intens aproximativ 5 minute si
cam in 15 minute dispar. Aroma caracteristica, supranumita si inima, este nota de mijloc si, de
obicei, in formula clasica va contine nuante mai calde, florale, care incep sa se simta abia
dupa 20 minute si se pot mentine timp de aproape o ora; aroma de baza este ceia ce reprezinta
nota finala si mai este supranumita corpul parfumului. Aici sunt continute elementele care
determina persistenta si sunt de obicei fixatoare de origine animala, condimente, ierburi
aromate, rasini, esente lemnoase parfumate; incepe sa se simta dupa aproximativ 30 minute si
persista indelung minim 4 ore.
Substantele aromate de origine animala sunt rare si foarte scumpe. Dintre acestea, cele mai
scumpe sunt moscul, ambra cenusie, zibeta, castoreumul. Moscul provine din glandele
sexuale ale cerbului mascul care traieste in China si Tibet. Se prezinta sub forma unui lichid
4

rosu, cu miros de descompunere, iar un kilogram din acest extract (mosc absolut) costa
750.000 $, de cateva ori mai mult decat un kilogram de aur. Ambra cenusie se formeaza in
intestinul gros al casalotului, fiind apoi eliminata, plutind ca o masa cenusie pe suprafata apei.
Poate fi recoltata din zona Irlandei si este destul de rara, deci foarte scumpa. Zibeta este
asemanatoare unei alifii, un anticorp pe care pisica zibeta, din nordul Africii, il secreta dintr-o
glanda invecinata glandelor genitale. Utilizarea sa contribuie la nota specifica parfumurilor
orientale. In ce priveste castoreumul, este folositca fixator pentru parfumurile masculine,
sugerand pielea tabacita de tutun. Persistenta unui parfum depinde de continutul substantelor
fixatoare de origine animala, foarte rare si foarte scumpe. Din acest motiv, in epoca moderna,
in 95% din parfumuri nota de baza are la origine substante sintetice care reproduc fidel
mirosul substantelor naturale. Persistenta unui parfum este calculata in medie intre 4 si 9 ore.
Cu nenumaratele sale fiole care ascund arome de tot felul, industria parfumului poate
nauci pe oricine. Poate ca pari descurajata cand esti asaltata de o multime de arome, dar chiar
si un novice poate sa imparta parfumurile pe mai multe categorii, astfel incat sal gaseasca pe
cel care i se potriveste.In industria parfumurilor exista 6 tipuri principale de arome:
- florale
- puternice
- proaspete
- de mosc
- lemnoase
- orientale.
Bineinteles ca fiecare persoana are aroma sa preferata. Exista persoane carora le place un
singur tip de parfum, dar si persoane care ar folosi toate cele 6 tipuri de arome. Singurul lucru
sigur care se poate spune despre parfumul preferat al unei persoane este ca acesta se poate
schimba in timp. Pe masura ce o adolescenta se maturizeaza si preferintele acesteia in materie
de parfumuri se schimba. O tanara care adora parfumurile cu mireasma dulce s-ar putea sa-si
schimbe gusturile in timp, iar la maturitate sa descopere ca ii plac parfumurile cu aroma de
mosc.
5

Parfumuri cu arome dulci.Parfumurile cu arome dulci sunt foarte populare. Mirosul
acestora se obtine din parfumul a una sau mai multor flori. Parfumul a carei aroma este
obtinuta de la o singura floare se numeste unifloral. Aromele florale se potrivesc femeilor
delicate si fragile. Bineinteles ca exista o varietate de arome de parfumuri dulci. Cateva
exemple de marci celebre de parfumuri florale: Chanel No. 22, Estee Lauder Pleasures, White
Lineny, LAir Du Temps by Nina Ricci si Joy by Jean Patou.
Parfumuri cu arome puternice. Parfumurile cu arome puternice sunt renumite pentru
mirosul de prospetime pe care il degaja. Au o mireasma care se aseamana cu aroma unui gel
de dus sau a unui sapun de buna calitate. De regula, coloniile au astfel de arome. Parfumurile
cu arome puternice se potrivesc femeilor foarte active. Cateva exemple de marci celebre de
parfumuri cu arome puternice: Estee Lauder Alliage, Lily Chic by Escada, Cashmere Mist by
Donna Karan, Ralph Lauren Polo for Women si Tommy Girl.
Parfumuri cu aroma proaspata. Parfumurile cu aroma proaspata sunt recunoscute
pentru aroma naturala pe care o degaja. Aceste parfumuri se aseamana cu mireasma pinului
sau a oceanului. Daca iti place sa faci drumetii in natura sau sa te plimbi pe malul marii,
atunci s-ar putea sa-ti placa parfumurile cu aroma proaspata. Printre marcile celebre de
parfumuri cu aroma proaspata se numara: Burrberry London, Calvin Klein Truth for Women,
Poison by Christian Diro si Tommy Hilfiger.
Parfumuri cu miros de mosc. Parfumurile cu miros de mosc sunt foarte sexy. Acestea
se potrivesc femeilor care au o personalitate puternica. Un asemenea parfum poate avea
efectul unui afordisiac pentru un cuplu de indragostiti. Aroma acestui parfum deriva de la
mirosul moscului din Himalaya. Printre marcile celebre de parfumuri cu aroma proaspata se
numara: O Oui by Lancome, Shalimar by Guerlain, LAminant by Coty si Dolce & Gabbana
for Women.
Parfumuri cu aroma lemnoasa. Parfumurile cu aroma lemnoasa sunt obtinute din
arome care contin pergamuta, iasomie si muschi de copac. Parfumurile cu aroma lemnoasa
pot fi descrise ca o combinatie dintre mireasma cremei de zahar ars si cea a casei. Printre
marcile celebre de parfumuri cu aroma lemnoasa se numara: Chanel No. 19; Envy Me by
Gucci, Paloma Picasso Perfume si Romance by Ralph Lauren.
Parfumuri cu aroma orientala. Parfumurile cu aroma orientala sunt obtinute dinmirosuri de
animale si vanilie combinate miresme de flori sau copaci. Parfumuri cu aroma orientala se
6

potrivesc femeilor increzatoare in fortele proprii. Printre marcile celebre de parfumuri cu
aroma orientala se numara: Emeraude by Coty, Estee Lauder Youth Dew, Lancomes Magic
Noir and Tresor si Opium by Yves Saint Laurent.
2. Analiza cererii
n timp ce marii creatori de mod lanseaz noi colecii vestimentare, casele de parfumuri
nu se las mai prejos, inventnd noi esene, din ce n ce mai sofisticate care sa ndeplineasc
ateptrile consumatorilor.
2.1. Unitile de consum, unitile de cumprare i de decizie
Consumatorii de parfumuri sunt femei i brbai de toate vrstele, cantitatea i calitatea
parfumului folosit diferand de la o categorie sociala la alta, mparindu-se pe grupe de vrste,
dup preferine.
In cadrul pietei parfumurilor se poate constata astazi o imensa diversitate pe de o parte a
produselor, iar pe de alta parte a nevoilor, gusturilor si preferintelor consumatorilor.
Un factor important in alegerea parfumului de catre consumatorul roman rezida din
urmatoarele caracteristici: varsta, situatia economica, psihicul fiecaruia, anotimpul si, nu in
ultimul rand, de momentul din zi in care este folosit, dimineata sau seara.
Un alt factor care influenteaza decizia de cumparare a consumatorului este concentratia
(exista apa de parfum, apa de toaleta, parfum sau esenta de parfum, in sticlute cu diverse
gramaje).
Pentru a avea o activitate eficienta companiile producatoare de parfumuri trebuie sa abordeze
in mod diferentiat diversele categorii de consumatori, astfel incat sa le satisfaca nevoile si
acest lucru nu se poate realize decat in conditiile in care compania isi segmenteaza piata.
2.2. Principalele segmente de pia
Segmentarea clientelei presupune regruparea consumatorilor in functie de
caracteristicile lor socio-demografice, economice, in functie de comportamentul lor de
cumparare si consum. Aceasta segmentare presupune analiza structurii pietei, folosind o serie
de criterii pentru a identifica grupe de clienti cat mai omogene in interior si cat mai eterogene
intre ele.
7

Parfumurile sunt etichetate si in functie de sex. Cele care imprima o nota feminina sunt
parfumurile florale in timp ce parfumurile masculine au la baza esente tari.
Esentele sau combinatiile de esente din care sunt alcatuite parfumurile reflecta personalitatea,
preferintele si stilul de viata al persoanei care il foloseste. "Moda trece, stilul ramane", spunea
Coco Chanel in anii '70. Daca in anii '20 piata era dominata de parfumuri dulci sau florale, al
caror miros putea fi imediat asociat cu planta din care era extrasa esenta, si care erau ambalate
in sticle sofisticate, in 1923 Chanel a creat No.5, parfum care imbina pentru prima data
esentele naturale cu elemente de sinteza obtinute in laborator, folosindu-se nu mai putin de 80
de ingrediente la realizarea lui. Astazi, femeile sunt la fel de credincioase parfumurilor,
gusturile schimbandu-se totusi intre timp.
Esentele sunt insa create in functie de cerinte. Specialistii spun ca exista cate un parfum
pentru fiecare tip de piele. "Dinamica pietei parfumurilor urmareste, practic, dinamica
gusturilor mereu in schimbare ale consumatorilor", a declarat Marian Dumitrescu, marketing
manager la Coty Cosmetics Romania. Prin urmare, specialistii sunt de parere ca in trei ani,
90% dintre aromele deja lansate vor disparea si vor lasa loc altora noi, de nisa.
Succesul vanzarilor de parfumuri deriva clar din calitate, dar un parfum este cumparat si
pentru satisfacerea nevoilor emotionale, pentru senzatia de exclusivitate, naturalete si
distinctie.
Daca ne intrebam cine are un mai mare impact asupra consumatorului, variantele de raspuns
ar fi: compania producatoare, cea distribuitoare, calitatea sau, mai nou... personalitatea cu care
este el asociat - unele staruri Holywood-iene si-au asociat imaginea unui parfum.
Cei mai multi romani prefera sa foloseasca parfumuri in trend, care poarta pe ele sigla
multinationalelor. Reprezentanti mari in Romania sunt ale companiilor Coty sau firme
distribuitoare de marci importante cum ar fi Everet, distribuitor al parfumurilor Calvin Klein,
Hugo Boss sau Cerutti. La capitolul popularitate insa, parfumurile din categoria celor
fabricate de multinationale detin suprematia pe piata, cel putin in vanzari.
Cu toate ca un parfum este achizitionat pentru satisfacerea nevoilor emotionale, pentru
senzatia de exclusivitate, naturalete si distinctie, din cauza mijloacelor financiare reduse ale
consumatorului roman, pretul este un aspect foarte important in luarea deciziei de achizitie, de
multe ori consumatorul preferand sa cumpere un produs "no name" sau contrafacut, nu unul
de marca.
8

"Doar puterea de cumparare a femeilor limiteaza in Romania, nepermitand o achizitie mai
importanta de parfumuri selective. Insa, ca si in Franta sau in Germania, produsele middle-
market au un succes sigur in hipermarket si supermarket.
Majoritatea companiilor de produse cosmetice au in portofoliu si marci de parfumuri, iar
multe dintre casele care au inceput cu parfumuri - ca Dior, Chanel si Yves Sant Laurent - au
creat si produse de machiaj si creme.
Aliniindu-se tendintelor europene, in ultimii ani, consumatorii romani au devenit mai rafinati
iar notiunea de fidelitate fata de marca s-a diluat foarte mult fata de acum 17 ani.
Acum femeile se orienteaza din ce in ce mai des catre produsele care le reflecta aspiratiile si
starea de spirit, alegerea fiind pur subiectiva si mai putin influentata de alte persoane.
"Dincolo de functionalitatea unui parfum, femeile cumpara in functie de gradul cu care se
identifica cu el. In special, consumatoarele pretuiesc foarte mult beneficiile emotionale oferite
de un parfum, tot ele fiind acelea care, cu precadere, opteaza pentru mai mult de un parfum",
a mai precizat Marian Dumitrescu. Incantate de o anumita aroma, femeile cumpara, de cele
mai multe ori si restul produselor din gama respectiva, ca de exemplu crema de corp, gel de
dus, pudra parfumata etc.
2.3. Elemente de natur cantitativ legate de cumprare
Potrivit rezultatelor unor cercetari, in ultimele 12 luni , aproape jumatate din oraseni au
cumparat o apa de toaleta sau o apa de parfum pentru uz personal. Incidenta cea mai mare se
regaseste la persoanele tinere si scade in mod constant pe masura ce se inainteaza in varsta: de
la 63,5% pentru categoria de varsta cuprinsa intre 14 si 24 de ani, la 24,1% in cazul celor care
au peste 55 de ani. De asemenea, incidenta cumpararii este mai mare in cazul femeilor, in
comparatie cu barbatii (50% vs 42%). Daca educatia nu influenteaza semnificativ achizitia de
parfumuri, nu acelasi lucru se poate spune in privinta veniturilor personale sau pe membru de
familie: procentajul celor care castiga peste medie si care cumpara astfel de produse este
aproape dublu fata de al acelora care se situeaza sub acest nivel.
In aceeasi perioada, patru din zece locuitori din mediul urban au cumparat un parfum pentru
a-l face cadou. Pe masura ce nivelul educatiei creste, inclinatia de a oferi un asemenea produs
este mai mare. Prietenii sunt de departe principalii beneficiari, mai ales atunci cand este vorba
de adolescenti si tineri (70,8%, fata de o medie de 48,3%).
9

Urmeaza: sotul/sotia (30,3%), rudele mai indepartate (16,6%), copiii (12%) si parintii/bunicii
(9,8%). Partenerul de viata este destinatarul preferat al persoanelor cu varsta intre 35 si 44 de
ani si al celor cu educatie superioara.
Ocaziile cele mai raspandite pentru astfel de atentii sunt aniversarile (ziua de nastere/ziua
onomastica) - sarbatorile religioase (Craciunul sau Pastele) situandu-se la mare distanta de
cele dintai. Orasenii cu educatie redusa ofera parfumuri cu ocazia zilei de nastere intr-o
masura mai mare decat ceilalti (90,7%, fata de media de 76,7%), in timp ce absolventii de
colegiu si facultate nu asteapta un eveniment anume (25,1%, fata de media de 16,2%).
Reprezentantii de vanzari sunt mult mai populari in Ardeal, in timp ce
supermarketurile/minimarketurile sunt mai solicitate in Bucuresti. Prin comparatie cu celelalte
categorii, persoanele cu studii superioare afirma ca prefera magazinele specializate de
parfumuri.
2.4. Capacitatea si dezvoltarea pieei
n Romania, piata parfumurilor reprezinta 15% din totalul cosmeticelor, fiind cotata la o
valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, iar produsele contrafacute si marfurile
paralele reprezinta aproape 60 la suta din totalul acesteia', spune directorul general al Prestige
Parfum, Cristina Lazar, (care importa produse cosmetice si de parfumerie de lux). Aceasta a
evidentiat necesitatea unor masuri de siguranta pentru protectia marcilor, cum ar fi o
holograma amplasata pe ambalajul fiecarui produs.
Piata romaneasca devine din ce in ce mai atractiva pentru brandurile internationale. Din punct
de vedere al cresterii inregistrate an de an, piata romaneasca de parfumuri este una dintre cele
mai bune piete din Europa de Sud-Est. Everest Romania importa peste 30 de branduri de
parfumerie de lux printre care Lancome, Nina Ricci, Givenchy, Giorgio Armani, Bulgari,
Hugo Boss, Calvin Klein. Cea mai recenta achizitie in portofoliul companiei este casa D&G.
Cresterea inregistrata pe segmentul parfumurilor de lux intalnita in Romania este o
caracterisitca si a Europei Centrale si de Est. Spre deosebire de pietele din Vest, considerate a
fi saturate, piata romaneasca prezinta cresteri semnificative de la an la an. Se importa marci de
parfumiri precum Yves Saint Laurent, Gucci, Escada, Paco Rabanne. Printre cele mai
importante lansari din ultima perioada, reprezentantii Privilege amintesc LHomee, Into the
Blue, Femme Mont Blanc, Herrera Aqua Carolina Herrera.
Aceasta cunoaste o continua transformare, sofisticarea cumparatorului determinand acest
lucru. Pentru a indeplini dorintele clientilor, companiile aflate pe piata incearca sa surprinda
10

mereu cumparatorul cu produse noi. Piata parfumurilor de lux din Romania a ramas mult in
urma fata de vecinii bulgari sau ucraineni intrucat aceasta a avut un spatiu limitat de desfacere
(de magazine de specialitate).
Parfumurile Pret--Porter, Chanson D'Eau sau Crossmen fceau senzaie printre cumprtori
cu ceva timp n urm. n prezent ns, lucrurile nu mai stau chiar aa. Creterea nivelului de
trai a dus la o rafinare a gustului romnului i, implicit, la o reorientare ctre produse ce fac
parte dintr-o clas superioar.
n aceste condiii, compania productoare a acestor branduri - Coty Cosmetics sa vzut
nevoit s recurg la promovarea altor branduri din portofoliu pentru o balansare a
comercializrilor. Am putea spune c parfumeria de mas - i vorbim aici de Pret--Porter,
Chanson d"Eau, Crossmen - este ntr-o oarecare scdere, cauzat de creterea nivelului de trai,
fapt ce a orientat consumatorii ctre brandurile mai scumpe, dar care ofer i o garanie mai
bun a calitii, n raport cu preul.
Dac cifrele de vnzri ale primelor dou branduri nu se mai ridic la nlimea celor de acum
civa ani, n realitate, doar Crossmen este singurul brand care stagneaz, situaie care, n
raport cu creterea pieei de parfumerie, poate fi interpretat ca o scdere.
Dac parfumeria de mas se afl pe un trend descendent, nu acelai lucru se poate spune
brandurile aflate n portofoliul Coty pe un segment superior. Astfel, beneficiind de un
potenial de dezvoltare imens i dublat de o campanie de promovare intens, marca Adidas a
contribuit n mod semnificativ la evoluia vnzrilor totale de pe piata din Romania.

3. Piaa parfumurilor n Romnia
Piaa parfumurilor din Romnia cunoate o continu transformare de la an la an, sofisticarea
cumprtorului determinnd acest lucru. Pentru a ndeplini dorinele clientilor, companiile
aflate pe pia ncearc s surprind mereu cumprtorul cu produse noi.
Trei tipuri de juctori acioneaz pe piaa parfumurilor: mass-market, "masstige" (combinaia
dintre mass-market i prestige) i cei de lux.
Detaliat, potrivit datelor preluate de Coty Romnia de la agenia de pia MEMRB, vnzrile
de parfumuri de dam se ridic la peste 11 milioane de dolari, ceea ce nseamn 33% din
totalul pieei, n timp ce vnzrile de parfumuri brbteti au avut vnzri de peste 5 milioane
de dolari, i reprezint 18% din pia. Compania Coty deine n portofoliu trei parfumuri de
dam - masstige: Celine Dion, Isabella Rossellini i Pierre Cardin (branduri care se adreseaz
unui target cu nivel de trai mai ridicat i au o distribuie mai strns) i dou mrci de
11

parfumuri de dam pe segmentul mass market: Pret a Porter i Chanson. n ceea ce privete
parfumurile brbteti, n segmentul mass market se comercializeaz Adidas i Crossmen, iar
ca masstige - Pierre Cardin.
Potrivit datelor de pia furnizate revistei Piaa de MEMRB, vnzrile pe segmentul mass-
market au cunoscut, din anul 2003 pn n 2006, o uoar scdere, att n volum, ct i n
valoare. Parfumurile sunt achiziionate n special din magazinele specializate, aproape 50%
din totalul vnzrilor de parfumuri nregistrandu-se n magazinele specializate de cosmetice.
Ace-stea sunt urmate de magazinele mici, de maxim 40 de metri ptrai. n schimb, au crescut
n preferinele romnilor pachetele de cadouri, vnzrile acestor produse aproape dublndu-se
din anul 2003 i pn n 2006.
" Consumul parfumurilor de lux este n continu cretere. Elena Nedelcu, director general
Everet Romnia Distribution apreciaz c la nivel de retail, piaa a cunoscut o cretere cu 45%
n 2005 fa de anul 2004 i cu 48% n 2006 fa de 2005. "Din punct de vedere al creterii
nregistrate an de an, piaa romneasc de parfumuri este una dintre cele mai bune piee din
Europa de Sud-Est " , a precizat Elena Nedelcu. Everet Romnia import peste 30 de branduri
de parfumerie de lux printre care Lancome, Giorgio Armani, Bulgari, Hugo Boss, Calvin
Klein. Cea mai recent achiziie n portofoliul companiei este casa Dolce&Gabbanna.
Pe piaa parfumurilor de lux, consumatorii au nceput s se ndrepte ctre produsele de
calitate, ctre parfumurile cu ingredieni exclusivi, rari. n acest sens, Marina Saon, Country
Manager al Estee Lauder Romnia, a precizat c n luna noiembrie 2013, vnzrile companiei
au crescut cu 28% att n uniti, ct i n valoare, datorit faptului c au fost deschise noi
magazine n Constana, Trgu Mure, Cluj etc.

12

Chiar i atunci cnd ne referim la parfumuri putem vorbi despre o anumit sezonalitate.
Vnzrile mai mari se nregistreaz n special n perioadele de srbtori, momente n care
parfumurile sunt oferite drept cadouri.
Dac ar fi s vorbim despre preferine, reprezentanii companiilor de pe pia au observat c
n procent de 60% romncele prefer parfumurile proaspete, florale. " n acelai timp,
parfumurile cu preuri foarte mici sunt ntr-un recul (Distan parcurs de un corp n timpul
micrii napoi, produs prin reacie) net n acest an pe toate pieele de desfacere. Produsele
foarte puin cunoscute, dar cu un raport bun calitate-pre sunt n cretere puternic.
Alegerea unui parfum este subiectiv, iar gusturile sunt foarte puin influenate de anturaj.
Romnii nu mai sunt la fel de conservatori i loiali unui parfum ca acum 15 ani, cnd
produsul era n general aplicat cu o ocazie special, consumul fiind lent. Acum ritmul de
consum este extrem de rapid, iar consumatorii simt nevoia de schimbare a parfumului n
funcie de starea de spirit sau de cum simte nevoia s fie definit la un moment dat.
Att reprezentanii segmentului de produse de mijloc, ct i cei de lux sunt de prere c
vnzrile vor crete. Compania Everet Romnia i-a propus chiar dublarea cifrei de afaceri,
considernd c exist mult spaiu de cretere, dar i oportuniti de dezvoltare i pentru
urmtorii trei ani. " Pe termen scurt, integrarea va aduce o mic perturbare i ncetinirea
vnzrilor datorit reorganizrii i adaptrii structurilor statului i implementrii regulilor
pieei europene, i avem exemplul colegilor notri din Slovenia care au aderat cu civa ani n
urm. Pe termen lung, piaa de parfumerie va avea o cretere deosebit continund trendul de
cretere de minimum 45-48% anual " , consider Elena Nedelcu, director Everet Romania.
4. Profilul consumatorului romn de parfumuri
"Moda trece, stilul ramane", spunea Coco Chanel in anii '70. Daca in anii '20 piata era
dominata de parfumuri dulci sau florale, al caror miros putea fi imediat asociat cu planta din
care era extrasa esenta, si care erau ambalate in sticle sofisticate, in 1923 Chanel a creat No.5,
parfum care imbina pentru prima data esentele naturale cu elemente de sinteza obtinute in
laborator, folosindu-se nu mai putin de 80 de ingrediente la realizarea lui. Astazi, femeile sunt
la fel de credincioase parfumurilor, gusturile schimbandu-se totusi intre timp.
Dorinta femeilor de a mirosi placut le aduce parfumierilor vanzari de peste 15 milioane de
euro, ceea ce inseamna 33% din totalul pietei. In acelasi timp, barbatii consuma parfumuri in
valoarea de peste 5 milioane de euro, ceea ce inseamna 18% din piata. Mizand consumul in
crestere, producatorii lanseaza anual, doar in Franta, peste 400 de arome.
13

Mediul socio-demografic al Romaniei este unul propice pentru dezvoltarea pietei
parfumurilor. In Romania la o populatie de 22 mil locuitori aproximativ 12 mil sunt femei
(cele mai mari consumatoare de parfum). Apoi se poate observa ca situatia femeilor in
Romania s-a schimbat, in sensul ca acestea au inceput sa-si puna problema unei cariere, ceea
ce implica un anumit stil de a se imbraca, de a se comporta in societate si de ce nu, de a se
parfuma.
Piata parfumurilor din Romania a fost estimata in anul 2009 la 50 milioane de euro. Intru totul
adevarat este faptul ca cei mai multi romani prefera sa foloseasca parfumuri in trend, care
poarta pe ele sigla multinationalelor precum: Oriflame sau Avon, companii care promoveaza
marketingul direct. Reprezentante mari in Romania sunt si ale companiilor Coty sau firme
distribuitoare de marci importante cum ar fi Everet, distribuitor al parfumurilor Calvin Klein,
Hugo Boss sau Cerutti. La capitolul popularitate insa, un parfum precum Giordani, Little
Black Dress, Individual Blue sau Rebel detin suprematia pe piata, cel putin in vanzari.
Succesul lor deriva clar din calitate, dar un parfum este cumparat si pentru satisfacerea
nevoilor emotionale, pentru senzatia de exclusivitate, naturalete si distinctie. Cu toate acestea,
una din patru femei achizitioneaza un parfum similar, dupa cum ne spun surse din piata. De
asemenea, sapte din 10 femei folosesc zilnic cel putin un produs parfumat, performanta
intrecuta in Europa de Est doar de Slovenia, Cehia si Bulgaria.
5. Concluzii
Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, ci i un simbol
al civilizatiei, o art ai crei maetri erau respectai i aproape temui, fiind vzui n
Antichitate ca deintori ai tainelor zeilor, iar mai apoi, n Evul Mediu, devenind nu doar
parfumieri, ci i alchimiti i magi.
Consumatorii de parfumuri sunt femei i brbai de toate vrstele, cantitatea i calitatea
parfumului folosit diferand de la o categorie sociala la alta, mparindu-se pe grupe de vrste,
dup preferine.
n cadrul pieei parfumurilor se poate constata astzi o imens diversitate pe de o parte a
produselor, iar pe de alta parte a nevoilor, gusturilor si preferintelor consumatorilor.
n Romnia, piaa parfumurilor reprezint 15% din totalul cosmeticelor, fiind cotata la o
valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, iar produsele contrafacute i mrfurile
paralele reprezint aproape 60 la sut din totalul acesteia, spune directorul general al Prestige
Parfum, Cristina Lazar, (care import produse cosmetice i de parfumerie de lux). Aceasta a
14

evideniat necesitatea unor msuri de siguran pentru protecia mrcilor, cum ar fi o
hologram amplasat pe ambalajul fiecrui produs.
Romnii nu mai sunt la fel de conservatori i loiali unui parfum ca acum 15 ani, cnd
produsul era n general aplicat cu o ocazie special, consumul fiind lent. Acum ritmul de
consum este extrem de rapid, iar consumatorii simt nevoia de schimbare a parfumului n
funcie de starea de spirit sau de cum simte nevoia s fie definit la un moment dat.
Dorina femeilor de a mirosi placut le aduce parfumierilor vnzri de peste 15 milioane de
euro, ceea ce nseamn 33% din totalul pieei. n acelai timp, brbaii consum parfumuri n
valoare de peste 5 milioane de euro, ceea ce nseamna 18% din pia. Miznd consumul n
cretere, producatorii lanseaz anual, doar n Frana, peste 400 de arome.
.De asemenea, apte din 10 femei folosesc zilnic cel puin un produs parfumat, performana
ntrecut n Europa de Est doar de Slovenia, Cehia si Bulgaria.