Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

Facultatea de Management, Inginerie Economic !n Agricultur "i De#$oltare Rural


S%ECIA&I'AREA( INGINERIE ECONOMICA IN AGRICU&TURA SI DE'VO&TARE RURA&A
)*++,)*+)
%olitici Agricole Comunitare
%iata Tutunului
Gru-a ./*+(
Dragusin Marius
Glavan Dorian
Iana Andrei
Nitoiu Radu
Cu-rin0(
Scurt istoric al tutunului;
descoperirea tutunului;
aducerea tutunului in Europa;
situatia tutunului in Romania in perioada comunista.
Tutunul in UE:
principalii producatori europeni de tutun;
legislatia UE;
Tutunul in Romania:
supraata cultivata;
piata tigaretelor;
principalele companii producatoare de tigarete;
importurile si e!porturile;
situatia umatorilor in Romania;
proilul umatorului roman.
"iata mondiala a tigarilor este una e!trem de e!tinsa# insumand un numar de peste
un miliard de consumatori $umatori adulti%# adica &'.'() din populatia de pe glo* si
acilitand van+area,cumpararea a unui volum de apro!imativ '--- de miliarde de
tigarete. .ompaniile de tigari inregistrea+a anual proituri de miliarde de euro. .ele mai
de+voltate piete la nivel mondial sunt cele din SUA$ piata din care se o*tine /0) din
proit%# .1ina si 2aponia.
Desi volumul de van+ari in ca+ul produselor din tutun este in scadere in unele tari din
cau+a inter+icerii umatului in locurile pu*lice $e!: Italia%# piata tigarilor ramane una
e!trem de proita*ila.
Istoria tutunului si a ta*agismului de*utea+a odata cu descoperirea Americii de
catre .ristoor .olum*# in &345. "rimele insemnari despre o*iceiul de a uma apar de la
.ristoor .olum*# care arata ca la de*arcarea sa in insuma Guana1ani $San Salvador% a
constatat ca populatia indigena umea+a niste pipe de *am*us# preparat din run+ele
plantei de tutun. In anul &0&4# navigatorii spanioli ai lui .olum* s,au intors cu run+e
tutun in "eninsula I*erica. In Europa# Nicotina Ta*acum a inceput sa ie cultivata in
Anglia# mai intai ca planta decorativa# urmand rapid cultivarea ei pentru prepararea
tutunului. Dupa Europa# tutunul a ost introdus in 6rientul Apropiat si apoi in Arica#
Asia si 6ceania. In .1ina si India# marinarii spanioli l,au introdus in anii &'-- 7 &'-0.
8n tarile romane# cele mai vec1i 9nsemnari cu privire la umat datea+a din anul
&(55. 8n perioada inter*elica tutunul era monopol de stat# iar .asa Autonoma a
Monopolurilor Regatului Romaniei detinea ' manuacturi de tutun# un institut de
cercetare si &5 inspectorate care supraveg1eau cultura si ermentarea tutunului. :a*ricile
de tigarete se alau la ;ucuresti# Iasi# Timisoara si S. G1eorg1e. .entrala Industriei
Tutunului din timpul comunismului# a devenit 9n anul &44-# printr,o 1otarare de guvern#
Regia Autonoma a Tutunului din Romania. 8n vederea privati+arii# regia a ost
transormata 9n anul &44( 9n Societatea Nationala Tutunul Romanesc $SNTR%. SNTR a
a<uns sa acumule+e datorii ata de *ugetele statului# o data cu intrarea pe piata# ca
producatori# a multinationalelor ;ritis1 American To*acco# "1ilip Morris si 2TI# iar 9n
anul 5--- Ministerul Agriculturii a initiat procesul de privati+are a SNTR.
=arietatea este unul din cuvintele c1eie de pe aceasta piata# o gama cat mai
diversiicata si mai *ine adaptata la nevoile consumatorilor constituind o *a+a puternica
pentru un producator.
.aderea regimului comunist in anul &4>4 a acilitat intrarea pe piata din Romania
a marilor companii multinationale producatoare de tigari. In +iua de asta+i suprematia pe
aceasta piata este disputata de <ucatori cu renume mondial cum ar i: ;ritis1 American
To*acco# "1ilip Morris# 2apan To*acco Inc.# Galla1er. Marcile auto1tone de tigari ca
Snagov sau .arpati nu au re+istat concurentei puternice si au disparut de pe piata.
Treispre+ece state mem*re ale UE produc tutun , cu c?teva regiuni din
Italia# Grecia#Spania @i ;ulgaria# iind deose*it de active.
5( de state mem*re produc in pre+ent 5>- --- de tone de tutun *rut anual. "roducAia
UE repre+intB 3) din producAia mondialB. Italia este cel mai mare producBtor din UE#
urmatB de ;ulgaria# "olonia @i Spania.
Numarul terenurilor ara*ile destinate producAiei de tutun 9n UE este 9ntr,o
continua scBdere $9n pre+ent# sunt circa &--.--- de 1ectare cultivate cu apro!imativ
>- --- de producBtori%. 8n medie# iecare producBtor cultivB &.50 de 1ectare de tutun.
UE importB 9n <urul de '-- --- de tone de tutun pe an# din care apro!imativ /(- --- de
tone 9n regim de perecAionare activB.
8n aprilie 5--3# .onsiliul Agricol UE a decis sB reorme+e sectorul tutunului
*rut# cu a<utorul acelora@i principii ca @i cele ale reormei "A. din iunie 5--/.
Sectorul tutunului *rut este reormat 9n douB a+e: o a+B de tran+iAie $5--' , 5--4% @i o a
doua a+B $5-&- @i dupB%.
Din 5--' p?nB 9n 5--4# statele mem*re puteau rupe complet legBtura dintre
producAie @i a<utorul inanciar prevB+ut 9n sectorul tutunului , de asemenea# cunoscut su*
numele de CdecuplareC , sau sB continue sa investeasca '-) din a<utorul prevB+ut in
producAie. Astel# 0-) din a<utor va i olosit pentru cultivarea tutunului# iar restul de
0-) a mers 9n direcAia consolidBrii programelor de de+voltare ruralB. Datorita impartirii
acestui a<utor# ermierii vor putea cultiva si alte plante# sporindu,si astel veniturile.
Tara Nr. Ha. Pondere %
Belgia 56 0.04
Bulgaria 49241 36
Germania 2283 2
Grecia 15571 11
Spania 10665 8
Franta 6978 5
Italia 27490 20
Ungaria 4834 4
Polonia 16906 12
Portugalia 261 0.2
Romania 1527 1
Total 135812 -
Cultura de tutun in 2010
"iata interna a tigaretelor# inclu+and si piata neagra# valorea+a circa 5#0 miliarde
euro# potrivit datelor primite de la producatori. Tigarile au ost categoria de produse care
a inregistrat cele mai mari van+ari in 5--># volumul de van+ari depasind 0 miliarde de lei
noi# adica apro!imativ &#3 miliarde de euro# potrivit companiei de cerecetare de piata A.
Nielsen. Suma repre+inta peste &) din "I;,ul Romaniei din 5--># care a atins anul trecut
&/0 miliarde de euro.
=an+arile si productia de tigari din Romania a continuat sa creasca si sa se
de+volte# in ciuda aptului ca preturile pentru aceste produse au crescut. Rom?nii nu
renunAB la AigBri nici c1iar pe timp de cri+B# ceea ce ace ca producAia tutunului sB rBm?nB
una dintre cele mai proita*ile industrii. 8n plus# pentru cultivarea tutunului# agricultorul
*eneicia+B at?t de spri<in din onduri europene# c?t @i de la *ugetul de stat.
.ultivatorii v?nd tutunul cBtre un prim procesator la un preA de & euro pe
Dilogram. Ea aceastB sumB se adaugB spri<inul primit de la stat. "entru acest an# spri<inul
acordat din onduri europene# respectiv prin sc1ema de platB pe supraaAB# este de &4&#05
EuroF1a. 8n plus# cultivatorul de tutun prime@te @i o su*venAie de 5 euro pe Dilogram# prin
plata complementarB directB# cuplata de producAia reali+atB @i livratB conorm contractelor
9nc1eiate cu prim,procesatorii autori+aAi. ;anii pentru aceastB su*venAie provin de la
*ugetul Ministerului Agriculturii.
8n ceea ce prive@te producAia de tutun reali+atB de cultivatorii rom?ni anul acesta#
se estimea+B cB aceasta se va ridica la apro!imativ /.--- de tone# dintr,o supraaAB
cultivatB de apro!imativ &.'-- de 1ectare.
.u toate acestea# 9n Rom?nia se cultivB puAin tutun aAB de cantitatea necesarB.
Necesarul de tutun pentru procesatorii rom?ni este de apro!imativ /-.--- de tone.
DierenAa de cantitate# de apro!imativ 5(.--- de tone# provine din import# 9n cea mai
mare parte din regiuni din Arica sau Asia Gi asta 9n ciuda aptului cB# preAul tutunului de
import este apro!imativ egal cu cel al producBtorilor auto1toni. 8n ceea ce prive@te
calitatea# tutunul ;urleH# cultivat 9n Rom?nia se ridicB la standardele internaAionale# iind
cButat @i pe piaAa internaAionalB.
8n ceea ce prive@te tutunul importat# nu e!istB garanAia unui tutun de calitate# iar
importurile ar tre*ui supuse unui control care sB vi+e+e regulile de siguranAB alimentarB#
la el ca toate produsele destinate consumului uman.
8n Rom?nia# +onele prielnice pentru soiurile ;urleH sunt: +ona Mure@ului# ;istriAa#
.lu<# Al*a# Satu Mare# dar @i Sudul ABrii @i +ona Moldovei# iar pentru soiurile =irginia# cu
prioritate +ona Dol<ului.
Din punctul de vedere al van+arilor# piata tigaretelor din Romania s,a mentinut la
un nivel constant in ultimii ani , in <ur de /0 miliarde de tigarete vandute pe an. .onorm
estimarilor# valoarea ei se ridica la apro!imativ &#3 miliarde de euro. "iata tigaretelor din
Romania nu pre+inta particularitati speciice ata de de pietele similare din alte state
europene. "iata romaneasca de tigari ramane cea mai mare piata valorica a :M.G# cu o
valoare de peste un miliard de euro anual# desi inregistrea+a un declin din punct de vedere
al volumului van+arilor# datorita cresterii ta!elor.
.omparativ cu alte piete din Europa# acestea se dierentia+a atat din punctul de
vedere al tariei tigaretelor# cat si din cel al segmentelor de pret. "iata romaneasca de
tigarete se indreapta acum spre variantele Eig1ts# in timp ce pietele din =est sunt de<a
dominate de acestea. Totusi# sunt inca piete unde variantele :ull :lavor detin o cota
importanta. Ea nivel mondial se remarca optiunea a din ce in ce mai multi consumatori
catre tigari mai usoare.
Volumul vanzarilor dupa producatori (mii tigarete) in 2010
Importurile si e!porturile de tutun in Romania s,au clasat la un nivel ascendent# in
ciuda cresterii preturilor produselor. Importurile se clasea+a cu mult deasupra
e!porturilor# aceasta piata contri*uind la inclinarea *alantei comerciale. "rincipalele piete
de deasacere ale produselor din tutun e!portate de tara noastra sunt in Rusia# "olonia#
;ulgaria# 6rientul Mi<lociu# precum si in alte tari ale Europei .entrale si de Est.
Una din pro*lemele cu care producatorii de tutun din Romania se conrunta este
contra*anda cu tigari# care pana anul acesta repre+enta &/) din totalul pietei.
Tutunurile importate sunt aduse# 9n special# din 6landa# ;elgia# Germania# Marea
;ritanie# America .entrala si de Nord# de sase irme mari importante: Danrot1# ITT# 2";#
Davido $unic importator .risti ;orcea# presedintele e!ecutiv al clu*ului de ot*al
Dinamo ;ucuresti%# Galla1er# .asa del Ia*anos $irma condusa de iica mai mare a
presedintelui Traian ;asescu# Ioana# si sotul sau# ;odo# solistul ormatiei "roconsul%. 8n
ultimii trei ani# cira de aaceri pe aceasta piata a crescut 9n medie cu /- la suta si# odata
cu intrarea 9n UE# procentul a crescut si mai intens.
"rimele companii situate in topul producatorilor de tutun din Romania# ;ritis1
American To*acco# "1ilip Morris si 2apan To*acco International detin peste 4-) din cota
de piata. Se remarca disputa continua dintre lider $;AT% si c1allenger $"MI%# care
inregistrea+a cote apropiate# dupa cum este e!empliicat in graicul de mai <os. Din
punctul de vedere al cotelor in volum# ;AT ramane lider incontesta*il# cu /(#5)# "1ilip
Morris detine locul doi# cu 54#0)# 2TI# 53) si Galla1er# 0#0).
2TI a cumparat# pe plan international grupul *ritanic Galla1er# contra sumei de
&3#( miliarde de euro# o tran+actie record pe piata tutunului# potrivit presei internationale.
Astel# producatorul de tigarete "1illip Morris Romania risca sa piarda locul doi pe piata
tigarilor din Romania. In urma u+iunii# cele doua companii vor detine o cota de volum
de 54#0)# identica cu cea detinuta# la ora actuala# de "1ilip Morris.
"rincipalele marci de tigari din Romania sunt EucDH StriDe# Jent# Dun1ill si "all
Mall# produse de ;ritis1 American To*acco# Marl*oro# Ne!t# EKM si "arliament de la
"1ilip Morris# .amel# Linston# Monte .arlo# Linc1ester# More# Salem# Glamour si Mild
Seven de la 2TI.
In pre+ent# marca Jent# produsa de ;AT este liderul pietei de consum. Aceasta
avea 9n octom*rie 5--( o cota de piata de &4#4). "e locul secund se ala Marl*oro care
are o cota de piata de &5#(). .ele doua produse din segmentul "remium# care repre+inta
astel mai mult de o treime din totalul pietei# sunt 9nsa urmate de EKM si "all Mall#
am*ele iind *randuri din segmentul Middle# cu cote de piata similare# de respectiv
&-#&). Spre deose*ire de anul trecut# cele doua *randuri au suerit 9nsa scaderi
importante la capitolul cota de piata# respectiv cu 3#3) 9n ca+ul EKM si cu -#0)# la "all
Mall.
:umatorii din Romania repre+inta peste /-) din populatia activa# 33) dintre
*ar*ati si &(#0) din emei# lucru care situea+a tara noastra 9n primele &- tari din Europa
9n privinta numarului de umatori.
6 <umatate dintre romani au 9nceput sa ume+e 9nainte de 5- de ani si alti //) au
9nceput sa ume+e 9ntre 5- si 50 de ani# releva statisticile. 8n ultimii &0 ani# prevalenta
umatului la *ar*ati a ramas constanta# 9n timp ce la emei s,a du*lat# crescand alarmant
9n randul adolescentelor si al emeilor tinere. TigMrile ac parte din categoria acelor *unuri
de larg consum# cu o cerere de tip inelasticM. "rin urmare# indierent de nivelul pretului#
umMtorii nu vor renunta la acest viciu# tigMrile iind pentru ei *unuri de necesitate +ilnicM.
.onorm unui studiu reali+at de Institutul National de Statistica# 9n anul 5--/# 9n
Romania 3(#0) dintre umatori au 9nceput sa ume+e 9ntre &0,&4 ani# //#>) dintre
umatori au 9nceput sa ume+e 9ntre 5-,53 de ani. 8n grupa de varsta &0,53 de ani: &>#>)
dintre *ar*ati umau# >#>) dintre emei umau# &-#3) au 9nceput sa ume+e 9nainte de &0
ani# (&#3) au 9nceput sa ume+e 9ntre &0 si &4 ani.
.onorm unui sonda<# /') din populatia Romaniei cu varsta peste &> ani se
declara umatoare. Gradul cel mai ridicat de consum de tigari se 9nregistrea+a la
persoanele cu varsta cuprinsa 9ntre 5-, 30 de ani# care din cau+a stresului provocat de
pro*lemele +ilnice apelea+a din ce 9n ce mai mult la aceasta modalitate de NcalmareO# si
anume umatul.
"e langa varsta si se!# religia este si ea un criteriu socio,demograic important 9n
segmentarea unei piete. Este *ine cunoscut aptul ca ;iserica nu accepta viciile sau
dependenta de tutun 9n general# considerand tigarile 9mpotriva irii si naturii.
Un roman umea+a# in medie# &./45 de tigari# in timp ce in ;ulgaria o persoana umea+a#
in medie# 5.(4/ de tigari pe an# iar in Ungaria se umea+a 5.&05 de tigari pe an.
In privinta consumului de tigari, in medie pe zi la nivel national,pe
grupe de sexe s-a constatat ca 56% dintre femeile fumatoare
consuma 1-10 tigari pe zi si 70% dintre barbatii fumatori consuma
mai mult de 10 tigari pe zi.
ibliogra!e"
http://www.cdep.ro/comisii/sanatate/pdf/2004/av477.pdf
www.adevarul.ro
www.capital.ro
www.insse.ro
www.evz.ro
www.revista-piata.ro
www.bat.com
www.philipmorris.com
www.jti.com
www.cotidianu.ro
www.standard.ro