Sunteți pe pagina 1din 77

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. SCOPUL SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE APA


Instalatii exterioare de alimentare c a!a
Totalitatea constructiilor si instalatiilor necesare pentru satisfacerea nevoilor
de apa in scopuri menajere, industriale sau pentru combaterea incendiilor poarta
denumirea de sistem de alimentare cu apa sau, pe scurt, alimentare cu apa.


Elemente componente:
- sursa de apa (rau, izvor, strat acvifer);
- captarea, avand drept scop colectarea apei din sursa;
- instalatiile de tratare a apei, care au rolul de a prelucra apa bruta, in scopul
imbunatatirii proprietatilor ei fizice, chimice, bacteriologice sau organoleptice,
pentru a o face utilizabila ca apa potabila sau apa industriala;
- apeductele, prin care apa este condusa de la sursa sau de la instalatia de tratare
la rezervoarele de inmagazinare;
- statiile de pompare, care au rolul de a realiza presiunea necesara in reteaua de
distributie a apei;
- reteaua de distributie alcatuita din conducte si armaturi care asigura
transportul apei de la statiile de pompare pana la conductele de racord la
consumatori si care poate fi executata din tuburi de fonta, otel, azbociment sau
beton armat.
Instalatii interioare de alimentare c a!a rece si calda !entr consm
mena"er
nstalatiile interioare de alimentare cu apa sunt alcatuite din conducte,
armaturi, aparate destinate sa asigure transportul si distributia apei de la punctul
de bransament pana la ultimul punct consumator de apa din cladire.
Bransamentul este conducta de racord intre instalatia interioara si reteaua
exterioara.
!rin instalatii interioare se inteleg nu numai instalatiile din interiorul
cladirilor, ci si instalatiile din interiorul unui complex de locuinte, din incinta
unui ansamblu spitalicesc sau din incinta unei intreprinderi industriale etc.
Instalatiile interioare pot fi:
- cu distributie inferioara, daca conducta principala de distributie este montata
in subsol;
- cu distributie superioara, daca conducta principala de distributie este montata
sub planseul ultimului nivel;
- cu distributie mixta, partial inferioara, restul superioara.
Elemente componente:
- conducta principala de distributie;
- coloanele sau conductele verticale;
- conductele de legatura de la coloane la punctele de utilizare a apei;
- armaturile: robinete, vane de inchidere si golire, baterii amestecatoare.
"onductele de distributie a apei calde de consum au trasee paralele cu cele
pentru apa rece si se izoleaza termic pentru a micsora pierderea de caldura prin
peretii conductelor.
#. PARTILE CO$PONENTE ALE SISTE$ELOR DE APA
#.1 Retele exterioare de alimentare c a!a
#eteaua exterioara pentru distribuirea apei cuprinde totalitatea conductelor,
armaturilor, aparatelor de masurat si instalatiilor accesorii, care asigura
transportul apei de la constructiile principale de inmagazinare (acumulare) sau de
ridicare a presiunii si pana la conductele de racord (bransamentele) la
consumatori. #eteaua exterioara de distributie trebuie sa asigure debitul maxim
orar, la presiunea de serviciu necesara. !resiunea de serviciu este presiunea
minima necesara care trebuie asigurata in orice punct de bransament (racord) al
instalatiilor interioare la reteaua exterioara, pentru a putea fi furnizat debitul
necesar de apa pentru consum menajer, industrial sau pentru combaterea
incendiilor.
$a alcatuirea schemei retelei se tine seama de reteaua de strazi, de caile
de acces public, conform planului de sistematizare, de relieful terenului, de
repartitia consumatorilor si de pozitia punctelor de alimentare a retelei.
#eteaua de distributie se compune din urmatoarele categorii de
conducte:
% "onductele principale (artere) & care transporta apa de la rezervorul de
inmagazinare sau de la statia de pompare in sectoarele de consum;
% "onductele de serviciu ' sau conductele publice, care transporta apa de la
conductele principale pana la punctele de bransament; pe aceste conducte se
executa bransamentele ( ale consumatorilor. )e asemenea, la conductele de
serviciu se pot monta hidrantii exteriori * pentru combaterea incendiilor sau
hidrantii + pentru stropit spatii verzi.
n cazul ansamblurilor de cladiri de locuit ,, instalatiile interioare sunt
alimentate cu apa din reteaua exterioara -, care este racordata la instalatia de
ridicare a presiunii apei . (de regula instalatia de hidrofor) alimentata la randul ei
cu apa din conducta ( de bransament
)upa forma in plan se disting:
% retele ramificate, prin care apa circula intr%o singura directie;
% retele inelare, cu puncte de ramificatie numite noduri, alcatuite din bucle sau
ochiuri inchise, la care apa poate ajunge in orice punct cel putin din doua
directii;
% retele mixte, cu portiuni ramificate si portiuni inelare.

#etelele inelare prezinta siguranta in exploatare, atat in cazul
consumurilor menajere si industriale, cat, mai ales, pentru combaterea
incendiilor; intr%adevar, in cazul unei defectiuni intr%un punct al unui tronson
(portiuni) al retelei se poate continua alimentarea cu apa a celorlalti consumatori,
pe cand la o retea ramificata se intrerupe alimentarea cu apa pe toata suprafata
localitatii sau industriei din aval de acest punct. n cazul centrelor populate se
prevede, in general, o singura retea exterioara de distributie pentru apa necesara
consumului menajer, industrial si pentru combaterea incendiilor.
/unt cazuri insa cand combinatele si intreprinderile industriale mari
necesita debite mari de apa nepotabila si este necesara o dubla alimentare cu apa:
o retea separata pentru procese tehnologice si separat o retea de apa potabila si
pentru combaterea incendiilor. !entru a se evita infectarea apei potabile, se
interzice orice legatura permanenta sau ocazionala intre reteaua de apa potabila si
retelele de apa industriala nepotabila (netratata sau tratata sumar, dupa necesitati).
)upa valoarea presiunii necesare a apei pentru combaterea incendiilor,
se deosebesc doua tipuri de retele:
% de joasa presiune (minimum + m 0'1 in cazul hidrantilor pentru combaterea
incendiilor), astfel ca presiunea necesara la ajutajul tevii de refulare este
asigurata de motopompe;
% de inalta presiune, cu statii proprii de pompare.
#etelele de joasa presiune se folosesc in intreprinderi industriale cu pericol
redus de incendiu, iar cele de inalta presiune, in intreprinderi si combinate
industriale cu pericol marit de incendiu, ca, de exemplu: in combinate pentru
industrializarea lemnului, in industria petroliera, chimica etc.
2aterialele principale din care se pot executa retelele exterioare pentru
distributia apei sunt:
% tuburi si piese de legatura din fonta de presiune;
% tuburi din azbociment;
% tuburi din beton armat precomprimat;
% tevi din otel;
% tevi din !3" rigid tip 4 (rezistente la presiuni);
% armaturi de inchidere si golire

!entru buna functionare a retelelor exterioare de distributie a apei se executa o
serie de constructii si instalatii accesorii, cum sunt: camine pentru vane de linie,
pentru ventile de dezaerisire, pentru vane de golire, precum si caminele pentru
bransamente.
#.# Alcatirea statiilor de tratare a a!ei
Calitatea a!ei
"alitatea apei este determinata de proprietatile sale fizice, chimice,
biologice si organoleptice si difera in functie de scopul in care apa se consuma.
5pa utilizata pentru consum menajer, pentru fabricarea produselor
alimentare sau apa folosita in unitatile agrozootehnice trebuie sa indeplineasca
conditiile de potabilitate.
5pa necesara in industrie trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de
tehnologia de fabricatie a produselor respective.
"onditiile de calitate pentru apa potabila
!roprietatile fizice ale apei sunt urmatoarele: tulbureala, culoarea,
temperatura, conductivitatea electrica si radioactivitatea.
)uritatea apei se datoreaza sarurilor de calciu si magneziu aflate in solutie
si se masoara in grade. )uritatea apei poate fi: temporara, permanenta sau totala
(care este suma duritatilor temporara si permanenta).
!entru ca apa sa fie potabila trebuie sa aiba o duritate permanenta de
maximum &' grade si o duritate totala de maximum '6 grade.
Conditiile de calitate !entr a!a indstriala
n functie de procesul tehnologic, apa industriala trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
% sa aiba o cantitate cat mai mica de suspensii (maximum &- ... '6 mg7dm8);
% sa nu aiba o duritate temporara prea mare (maximum &6 grade);
% sa nu contina materii organice peste &66 mg7dm8 2n1.9 consumat pentru
oxidarea lor;
% sa aiba temperaturi corespunzatoare scopului pentru care este utilizata.
Procesele si instalatiile !rinci!ale !entr corectarea calitatii a!ei
5pele din surse de suprafata si uneori cele subterane nu au calitati
corespunzatoare pentru utilizare ca apa potabila sau industriala, de aceea trebuie
sa fie corectate in instalatiile de tratare sau imbunatatire a calitatii. !rocesele
principale de corectare a calitatii apei, precum si constructiile si instalatiile
respective sunt urmatoarele:
% sedimentarea, folosind deznisipatoare si decantoare;
% coagularea, folosind instalatii pentru prepararea si dozarea coagulantului,
cu camere de amestec si camere de reactie;
% filtrarea biologica prin filtre lente si rapide;
% dezinfectarea cu instalatii de dezinfectare cu clor, fluor etc.;
% corectarea proprietatilor organoleptice ale apei, folosind filtre cu carbune
activ;
% reducerea duritatii apei, prin procedee chimice, fizice sau combinate.
De%nisi!atoare si decantoare
)eznisipatoarele (vazute in sectiune plana) sunt bazine dreptunghiulare
(deznisipatoare orizontale) sau circulare (deznisipatoare verticale). Ele sunt
traversate de apa in ' ... ( min, timp in care se depun circa '- ... (- : din
particulele aflate in suspensie in apa.
% Deznisipatorul orizontal are trei compartimente: primul ; de linistire si
de distributie a apei brute; al doilea ; de depunere a nisipului si al treilea ; de
colectare a apei deznisipate. <isipul este evacuat din deznisipator prin
deschiderea stavilelor = care obtureaza canalul . de evacuare.
% Decantoarele orizontale sunt bazine dreptunghiulare executate, de
obicei, din beton sau beton armat, in care apa se deplaseaza orizontal, iar
substantele aflate in suspensie (cu granulatie sub 6,' mm) se depun pe fundul
bazinului. )epunerile sunt evacuate prin intermediul unui stavilar.
)ecantoarele orizontale se pot curata continuu, cu mijloace mecanizate sau
intermitent prin scoaterea din functiune a cate unui compartiment.
% Decantoarele verticale sunt bazine de forma cilindrica sau paralelipipedica
5coperite sau nu, in care suspensiile din apa se depun la fundul bazinului
datorita schimbarii sensului de circulatie a apei.
% Decantorul cilindric vertical acoperit se compune din doi cilindri coaxiali
= si &6 si functioneaza astfel: apa bruta este introdusa la partea superioara a
cilindrului interior din conducta &, pe care il parcurge de sus in jos, iar
decantarea se realizeaza in cilindrul exterior, prevazut cu jgheaburile de
colectare ', de unde apa limpezita este evacuata printr%o conducta (.
)epunerile se colecteaza pe fundul conic al bazinului, de unde se evacueaza
periodic printr%o conducta de golire .. pentru mentinerea nivelului constant al
apei in decantor se prevede o conducta de preaplin -. )ecantoarele se pot
monta ingropat, pentru a proteja apa contra variatiilor mari de temperatura din
timpul anului. n acest caz, vanele de inchidere * se manevreaza de la
suprafata solului.
Instalatii de tratare c coa&lant
nstalatia de tratare cu coagulant se compune dintr%un vas & pentru
dizolvarea coagulantului in care solutia este concentrata, vasele ' pentru diluarea
solutiei de coagulant si vasul ( pentru dozarea coagulantului, toate acestea
formand gospodaria reactivilor. !entru a se putea produce fenomenul de
coagulare a suspensiilor coloidale este necesar ca apa sa fie alcalinizata, in care
scop se prevad vasele . pentru reactivii de alcalinizare (var sau soda) si un vas -
pentru dozarea acestor reactivi. "oagulantul si reactivul de alcalinizare se
introduce intr%o camera * (bazin) de amestec, alimentat cu apa bruta (ce trebuie
tratata). )upa amestec, apa bruta intra in bazinul de reactie + unde are loc reactia
chimica de neutralizare. !entru realizarea unui amestec omogen se folosesc
camere cu pereti cu sicane in care are loc o difuzie turbulenta a solutiei de
coagulant in apa bruta. )upa neutralizare, particulele coloidale se aglomereaza
sub forma de fulgi care se depun prin sedimentare.
Instalatii de 'iltrare a a!ei
)upa decantare, apa trebuie filtrata pentru a fi adusa la un grad de
limpezire care sa o faca potabila. 5cest proces se realizeaza in bazine inchise sau
deschise, prin trecerea apei printr%un strat de nisip cu grosimea de &,6 ... &,- m
care retine particulele fine aflate in suspensie si cea mai mare parte dintre
bacterii, prin procesul de adsorbtie (adeziune) pe suprafata granulelor de nisip si
prin fenomenul de sita. 5pa circula prin filtru de sus in jos, iar particulele aflate
in suspensie sunt retinute in stratul superior de nisip, unde se formeaza o
membrana biologica in care sunt retinute si oxidate, cu oxigenul dizolvat in apa,
microorganismele de natura vegetala si animala.
)upa viteza de filtrare se disting: filtre lente si filtre rapide.
>iltrele lente se caracterizeaza prin viteza mica de circulatie a apei (& ... (
m7zi), de aceea au un volum construit mare si un cost de investitii ridicat,
ocupand suprafete mari de teren pentru montaj, obtinandu%se insa o calitate
superioara a apei.
n timpul functionarii unui filtru lent se disting urmatoarele faze: punerea
in functiune, filtrarea si curatirea filtrului. $a punerea in functiune, filtrul se
umple cu apa curata de jos in sus prin conducta de umplere *, pentru a elimina
aerul si a afana nisipul filtrant. "and deasupra stratului filtrant s%a format un strat
de apa de &6 ... &- cm grosime, se opreste umplerea si se introduce apa bruta de
sus in jos prin conducta &, pana cand se stabileste nivelul maxim controlat de
conducta de preaplin. >ormarea membranei biologice dureaza una pana la trei
zile, timp in care nu se recomanda utilizarea apei filtrate ca apa potabila.
)upa formarea membranei biologice incepe procesul de filtrare ce
continua pana la colmatarea filtrului, care se constata prin micsorarea vitezei de
trecere a apei prin filtru, putand duce la ruperea membranei biologice; din acest
moment, filtrul este scos din functiune si se curata. /palarea filtrului se poate
realiza cu apa curata, introdusa prin conducta *, de jos in sus, sau cu apa si aer,
producandu%se o barbotare a stratului de nisip.
>iltrele rapide asigura viteze mari de circulatie a apei (&'6 ... &,6 m7zi); ele sunt
mai compacte, ocupand un spatiu mai mic pentru montaj decat filtrele lente, dar
mai putin eficiente din punctul de vedere al retinerii microorganismelor. >iltrele
rapide pot fi inchise sau deschise.
% filtrele rapide inchise sunt executate din rezervoare metalice prin care apa
circula sub presiune si functioneaza dupa acelasi principiu ca filtrele lente.
5ceste filtre sunt utilizate, in special, pentru tratarea apelor industriale si
au dimensiuni limitate constructiv, deoarece pentru suprafete de filtrare
mari rezulta grosimi ale mantalei exterioare mari deci neeconomice.
% filtrele rapide deschise sunt construite si functioneaza asemanator cu
filtrele lente, dar sunt mai putin eficiente decat acestea.
Instalatii !entr de%in'ectarea a!ei
nstalatiile pentru dezinfectarea apei au rolul de a reduce numarul de bacterii
sub limita maxima admisibila, pentru a nu fi daunatoare organismului omenesc,
folosind, de regula clorul.
nstalatia se compune din aparate de clorare, numite cloratoare. "lorul este
comprimat in butelia de otel & la * ... , ata (bar). 5ceasta se aseaza pe un cantar
zecimal '6 determinandu%se cantitatea de clor existenta in butelie si, prin
diferenta fata de cantitatea initiala, cantitatea consumata in instalatie. "lorul
gazos trece din butelia & prin robinetele ' si (, prin filtrul -, si prin ventilul de
reducere a presiunii * de la presiunea de * ata, indicata de manometrul ., la
presiunea de & ata, indicata de manometrul ,. n continuare, clorul trece cu
presiunea joasa prin robinetul de reglare + in deozatorul =, de unde, prin robinetul
de evacuare &6 si prin ventilul de retinere &&, ajunge in vasul de amestec &', in
care intra si un curent de apa limpede introdusa prin pulverizatorul &(. 5pa si
clorul din vasul &' trebuie sa aiba aceeasi presiune de & ata; din aceasta cauza,
apei venite prin conducta &=, dupa ce trece prin robinetul de reglare a debitului
&. si prin filtrul &- pentru retinerea impuritatilor, i se reduce presiunea in ventilul
&*, ceea ce se poate verifica la manometrul &+. )upa ce se amesteca in vasulm
&', apa clorata este injectata in conducta de alimentare cu apa sau in bazinul de
contact prin teava ,.
nstalatia de clorare a apei se executa din materiale care nu sunt atacate de
clor, de exemplu: sticla, materiale plastice, metal argintat etc.
Instalatii !entr redcerea dritatii a!ei
#educerea duritatii apei, adica a continutului de saruri de calciu si magneziu
este necesara in special pentru apa de alimentare a cazanelor de abur sau a altor
instalatii termice industriale.
nstalatia de dedurizare cu cationi de sodiu functioneaza ciclic, fiecare ciclu
fiind compus din urmatoarele faze:
% dedurizarea apei; apa intra in conducta &, prin racordul ', in filtrul (,
trecand prin stratul ., unde este dedurizata, prin stratul de pietris -, unde
este filtrata si iese prin conducta *;
% afanarea materialului filtrant; se introduce in filtrul ( un curent de apa sub
presiune, preluata din conducta & prin conducta + si materialul filtrant se
afaneaza datorita vitezei ascensionale a apei prin filtru, dupa care apa se
evacueaza la canalizare, prin conducta ,;
% regenerarea masei cationice; se pregateste o solutie de clorura de sodiu in
filtrul dizolvator de sare =, folosind apa dura preluata din conducta & prin
conducta &6; se filtreaza solutia printr%un strat de pietris margaritar && si se
introduce in filtrul schimbator de ioni ( prin conducta &'; dupa regenerarea
masei cationice, solutia de clorura de sodiu se evacueaza la canalizare prin
conducta &(;
% spalarea masei cationice de solutia de clorura de sodiu; se introduce apa
dura din conducta & prin conducta ' in filtrul ( si dupa ce a spalat masa
cationica ., este evacuata la canalizare prin conducta &-;
spalarea filtrului dizolvator de sare; se introduce apa dura din conducta & prin
conducta &6 in filtrul = si dupa ce a spalat materialul filtrant, este evacuata la
canalizare prin conducta &*.
#.( Instalatii interioare de alimentare c a!a
nstalatiile interioare de alimentare cu apa sunt alcatuite din ansambluri
de conducte, armaturi, aparate si utilaje destinate sa asigure transportul si
distributia apei de la punctul de racord (bransament) la conducta publica sauu
sursa proprie, pana la ultimul punct consumator de apa din cladire.
$a alcatuirea si clasificarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa
se tine seama de:
% "aracteristicile de functionare ale conductei publice sau ale surselor
proprii, si anume: debitul, presiunea de regim, modul de furnizare a apei
(continuu sau intermitent) si calitatea apei furnizate;
% "aracteristicile consumatorilor de apa din cladirile civile si industriale ;
natura, marimea si variatia consumului; regimul de alimentare cu apa
(continuu sau intermitent), calitatea apei necesare pentru consum;
% destinatia si caracteristicile constructive ale cladirii.
nstalatiile interioare de alimentare cu apa pot fi clasificate dupa mai
multe criterii.
)upa presiunea de serviciu (sarcina hidrodinamica) disponibila a apei in
punctul de racord sunt:
% instalatii interioare racordate direct sau functionand sub presiunea apei din
conducta publica, atunci cand presiunea disponibila a apei din punctul de
racord este egala cu presiunea (sarcina hidrodinamica) necesara pentru
functionarea oricarui punct consumator de apa din cladire;
% instalatii interioare racordate indirect la conducta publica sau sursa proprie,
prin intermediul instalatiilor de ridicare a presiunii apei, cand presiunea
disponibila in punctul de racord este mai mica decat sarcina hidrodinamica
necesara in instalatia interioara.
)upa scopul intrebuintarii apei (natura consumului de apa) sunt:
% instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum
menajer;
% instalatii interioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea
incendiilor;
% instalatii interioare de alimentare cu apa pentru consum industrial (in
scopuri tehnologice);
)upa numarul de retele de distributie a apei, tinand seama de natura
consumului, acestea sunt:
% cu o singura retea pentru toate categoriile de consum;
% cu retele comune pentru anumite consumuri (de exemplu, retea comuna
pentru consum menajer si pentru combaterea incendiilor etc.);
% cu retele separate pentru fiecare categorie de consum.
)upa pozitia de montaj in cladire a conductei principale de distributie, aceasta
poate fi:
% cu distributie inferioara (de exemplu, cu conductele montate in subsol,
daca exista, in canale tehnice circulabile practicate sub pardoseala
parterului, in canale vizitabile sau nevizitabile etc.);
% cu distributie superioara (de exemplu, cu conductele montate sub plansee
sau suspendate pe stalpi etc.);
% cu distributie mixta (partial inferioara, restul superioara).
)upa forma retelei de distributie, instalatia poate fi:
% cu retea ramificata, care este cea mai utilizata;
% cu retea inelara, utilizata numai in cazuri speciale (de exemplu, pentru
unele instalatii de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor);
% cu retea mixta (partial inelara, restul ramificata).
)upa regimul de presiune a apei, instalatia interioara poate fi:
% cu o zona de presiune delimitata la o inaltime manometrica de *6 m 0'1,
aceasta valoare corespunzand presiunii maxime de * bar (?* at), pana la
care rezista materialele din care se executa instalatia interioara;
% cu doua sau mai multe zone de presiune, prevazute cu instalatii speciale de
ridicare a presiunii apei (specifice cladirilor foarte inalte).

#.) Instalatii de com*atere a incendiilor
!entru combaterea incendiilor care pot surveni la cladirile civile si industriale se
prevad instalatii de distributie a apei reci, dotate cu anumite dispozitive si
armaturi pentru formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa, cum sunt:
hidrantii interiori, sprin@lerele si drencerele
5pa sub forma de jet sau pulverizata, absorbind o mare cantitate de
caldura, se evapora si raceste corpurile care ard, ducand la stingerea incendiilor.
Instalatii c +idranti interiori
0idrantul interior pentru incendii este un robinet de colt cu diametrul
nominal de 'A, prevazut cu ventilul & de inchidere, avand racordul ' de intrare a
apei, prevazut cu filet exterior pentru racordare la conducta de alimentare cu apa
rece, si racordul ( de iesire a apei, cu filet exterior pentru insurubarea unui racord
fix ..
0idrantul interior & avand asamblat racordul fix ', se monteaza prin
intermediul unui teu ( la coloana . de alimentare cu apa rece, impreuna cu
echipamentul de serviciu format din: furtunul din canepa - prevazut cu racordul *
care se insurubeaza la racordul fix ' al hidrantului si teava de refulare + pentru
formarea si dirijarea jetului de apa. 5cestea se amplaseaza intr%o nisa , practicata
in pereti, prevazuta cu rama metalica = si geam mat, pe care se noteaza numarul
hidrantului pentru a fi controlat usor in timpul exploatarii sau identificat rapid in
caz de incendiu. >urtunul din canepa se infasoara pe un tambur &6 montat in
interiorul nisei ,.
Teava de refulare este prevazuta cu racordul olandez & pentru asamblare la
furtun si cu ajutajul ' de un anumit diametru (cuprins intre &' si '6 mm), pentru
realizarea unui jet compact de apa, orientat cu ajutorul tevii spre corpurile care
ard.
#etelele de conducte pentru alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu
interiori se executa din tevi din otel si pot fi independente sau comune cu cele
pentru distributia apei reci in scopuri menajere sau industriale. "oloanele de
alimentare cu apa rece a hidrantilor interiori au diametrul constant pe toata
inaltimea lor si egal cu 'A. !e coloanele cu hidranti interiori nu se monteaza
robinete de inchidere. n schimb la partea superioara se racordeaza un
consumator (de exemplu, o chiuveta) pentru primenirea apei din coloana
hidrantilor interiori.
!rincipalele tipuri de cladiri in care se prevad instalatii cu hidranti interiori
pentru combaterea incendiilor sunt: cladirile de locuit cu &' sau mai multe etaje;
cladirile pentru cazare comuna (hoteluri, camine etc.), cladirile administrative ale
diferitelor intreprinderi, scoli de toate gradele cu patru sau mai multe etaje;
localurile pentru alimentatie publica (cantine, restaurante etc.) situate in cladiri
independente, cu patru sau mai multe etaje, precum si localurile pentru
alimentatie publica cu (66 locuri si mai mult, amplasate in cladiri cu alta
destinatie; cladirile cu sali de spectacole si de intruniri cu mai mult de (66 locuri
etc.
Instalatii c s!rin,lere
nstalatiile cu sprin@lere sunt alcatuite dintr%o retea de conducte din tevi
de otel care alimenteaza cu apa armaturi speciale numite sprin@lere, care se
deschid automat, la o anumita temperatura produsa de incendiu, pulverizand apa
peste locul incendiat.
/istemul de inchidere al sprin@lerului trebuie sa se deschida la temperatura
aleasa, indiferent de presiunea apei din conducte. /prin@lerele uzuale pot fi
deschise prin unul din urmatoarele moduri:
% prin topirea unui aliaj fuzibil cu care este inchis orificiul sprin@lerului;
% prin topirea unei compozitii chimice usor fuzibile care sustine suportul
supapei de inchidere;
% prin spargerea unui bulb de sticla, umplut cu un lichid care se dilata la o
temperatura ridicata.
"ele mai utilizate sprin@lere sunt cele cu aliaj usor fuzibil
5cestea se compun dintr%un corp & din bronz, prevazut cu filet conic
exterior pentru montarea la reteaua de conducte si un filet conic interior, pentru
asamblarea inelului ' al ramei ( de sustinere a rozetei - care are marginea indoita
si zimtata pentru a imprastia uniform apa (din care cauza se mai numeste si
deflector). nelul ' fixeaza totodata etans o diafragma subtire . care are in centru
un orificiu de refulare a apei, cu diametrul de &',+ mm (&7'A). 1rificiul de
refulare a apei este mentinut normal inchis cu ajutorul unui ventil din sticla *, de
forma semisferica, sustinut de un element de declansare alcatuit din trei placute +,
, si = executate din metal bun conducator de caldura, lipite intre ele cu un aliaj
usor fuzibil. Elementul de declansare tensionat se sprijina la un capat pe rama, iar
la celalalt pe ventil, presandu%l pe scaunul de etansare a diafragmei elastice.
!entru protectie mecanica, ventilul de sticla este prevazut, pe fata exterioara cu o
saiba de cupru &6. 2odul de functionare este urmatorul: la atingerea unei
anumite temperaturi (produsa de incendiu) numita temperatura nominala,
lipiturile se topesc si cele trei placute +, , si = se desfac. 5lcatuind un sistem de
parghii instabil, ele sunt aruncate cu putere, impreuna cu celelalte elemente
componente ale dispozitivului de inchidere, sub actiunea fortei exercitate de
membrana elastica.
Topirea aliajului usor fuzibil trebuie sa se faca rapid si concomitent, astfel ca
dispozitivul sa cedeze brusc, piesele lui fiind aruncate energic in exterior pentru a
nu influenta curgerea si dispersarea corecta a apei. "and aceasta conditie
esentiala nu este indeplinita, apa ce s%ar scurge pe aliajul usor fuzibil la pierderea
de etanseitate ar intarzia sau chiar ar impiedica declansarea sprin@lerului. 1data
eliberata sectiunea de trecere a apei prin orificiul sprin@lerului, jetul format se
izbeste de rozeta - si este pulverizat sub forma de picaturi pe suprafata
incendiata.
/prin@lerul cu bulb are orificiul de iesire a apei inchis de o fiola de sticla &
umpluta aproape complet cu un lichid care trebuie sa aiba coeficientul de dilatare
volumetrica mare la temperaturi ridicate, caldura specifica mica si temperatura
joasa de congelare.
n caz de incendiu, lichidul incalzindu%se se dilata si la temperatura nominala
sparge bulbul. /ub actiunea presiunii hidraulice, ventilul ' sare si apa este
proiectata sub forma de jet dispersat in picaturi, ca urmare a lovirii de deflectorul
(rozeta) sprin@lerului (.
nstalatiile cu sprin@lere pot fi:
% cu reteaua de conducte umpluta permanent cu apa si mentinuta sub presiune,
care se aplica pentru protectia incaperilor in care temperatura nu poate sa
scada sub B.C";
% cu conductele pe care sunt montate sprin@lerele, umplute cu aer comprimat la
o presiune de &,, D ' da<7cm
'
si cu conducta principala avand apa pana la
robinetul de inchidere, sistem care se aplica pentru protectia incaperilor reci in
care temperatura este sub B.C". n acest sistem, care este mai putin folosit in
practica, la deschiderea sprin@lerelor trebuie sa se evacueze mai intai aerul
comprimat din conducte, iar apa ajunge la sprin@lere cu oarecare intarziere.
nstalatia cu sprin@lere avand reteaua de conducte umpluta permanent
cu apa sub presiune se compune din:
% conducta principala & de alimentare cu apa, pe care se monteaza robinetul
principal ' aflat in pozitia normal deschis;
% aparatul de control si semnalizare (, montat pe conducta principala de
alimentare cu apa &, care are rolul de a controla starea de functionare a
instalatiei (cand nu este incendiu) si de a semnaliza automat intrarea in
functiune a intregii instalatii sau numai a unui sector al ei;
% conducta . de distributie a apei la sectoarele de sprin@lere, prin conductele de
ramificatie -;
% conductele * executate, de regula, cu diametru constant, pe care se monteaza
sprin@lerele +;
% instalatia de semnalizare acustica a intrarii in functiune a instalatiei, compusa
din turbina &( si clopotul &-, precum si racordul '( la instalatia de
semnalizare electrica;
% manometrele '& si '' pentru citirea presiunilor apei din conducta & de
alimentare si respectiv din reteaua cu sprin@lere (in aval de aparatul de control
si semnalizare (); cand instalatia nu functioneaza, cele doua manometre '& si
'' trebuie sa indice aceeasi presiune a apei, iar la intrarea in functiune a
instalatiei manometrul '' va indica o presiune mai mica decat manometrul '&;
% racordurile fixe '. pentru alimentarea cu apa a instalatiei cu sprin@lere cu
ajutorul pompelor mobile pentru caz de incendiu; pe conducta de racord '- se
monteaza clapeta de retinere '* care permite trecerea apei numai intr%un
singur sens (de la racordurile fixe spre instalatia cu sprin@lere).
)in modul cum este alcatuita, rezulta ca instalatia cu sprin@lere
detecteaza, localizeaza, stinge si semnalizeaza incendiul.
2odul de functionare a instalatiei este urmatorul:
% sursele de alimentare cu apa tin permanent sub presiune retelele de conducte
pe care sunt montate sprin@lerele, de regula la partea superioara a incaperilor.
4azele calde produse de incendiu se ridica si se acumuleaza la partea
superioara a incaperii, sub plafon, formand in jurul sprin@lerelor un strat de
temperatura ridicata. !reluand caldura de la mediul spatiului incendiat,
dispozitivele de inchidere ale sprin@lerelor, situate deasupra zonei de ardere, se
incalzesc treptat, in timp relativ scurt si se deschid la atingerea temperaturii
nominale. 1data eliberat orificiul de scurgere, apa este proiectata cu presiune sub
forma de jet dispersat in picaturi pe suprafata incendiata;
% "oncomitent aparatul de control si semnalizare ( declanseaza semnalul de
incendiu.
"onsumandu%se apa la sprin@lerele + presiunea apei pe suprafata superioara a
ventilului (supapei) '+ devine mai mica decat presiunea pe suprafata inferioara a
acestuia, astfel ca, sub actiunea rezultantelor fortelor de presiune, ventilul '+ se
va deplasa in sus eliberand sectiunile de trecere a apei in compartimentele ', ale
aparatului de control si semnalizare (.
)in compartimentul ', (dreapta) apa trece prin robinetul &' (normal deschis) in
conducta &&, spre turbina &(, punand rotorul acesteia in miscare de rotatie, dupa
care este evacuata prin palnia &+ la conducta de canalizare &,. 2iscarea rotorului
turbinei &( se transmite prin parghia &. la ciocanelul clopotului &- care
semnalizeaza acustic intrarea in functiune a instalatiei. "lopotul &- se monteaza
pe peretele &* in asa fel incat semnalul sa fie receptionat imediat de personalul de
interventie. n acelasi timp, din compartimentul ', (stanga) apa intra in conducta
'( actionand asupra dispozitivelor electrice de semnalizare a incendiului;
% $a incetarea functionarii instalatiei (dupa stingerea incendiului) se inchide
robinetul principal ', se goleste instalatia prin conducta , si robinetul &6 care
are diametrul de 'A, iar sistemul de semnalizare acustica se goleste automat
prin conducta &= si robinetul '6, apa fiind evacuata la canalizare. /prin@lerele
utilizate se inlocuiesc cu altele noi, apoi se deschide robinetul principal ' si
instalatia se umple cu apa din conducta &. )upa umplerea instalatiei, supapa
'+ a aparatului de control si semnalizare se aseaza sub actiunea greutatii
proprii pe scaunul sau obturand etans orificiile de trecere a apei spre
compartimentele ', si, respectiv spre reteaua cu sprin@lere. n aceasta situatie,
manometrele '& si '' vor indica aceeasi presiune a apei.
!eriodic se verifica starea de functionare a instalatiei cu sprin@lere in
modul urmator:
% se deschide robinetul = de incercare a sistemului de semnalizare; acest robinet
avand diametrul de &7'A (&',+ mm) echivaleaza in pozitia deschis cu un
sprin@ler declansat. n aceasta situatie, supapa '+ va trebui sa se ridice de pe
scaunul sau si sa permita patrunderea apei in compartimentele ', de unde va
intra in sistemele de semnalizare acustica si electrica in modul aratat mai sus.
)upa verificarea functionarii sistemelor de semnalizare, robinetul = se inchide
si trebuie ca supapa '+ sa se reaseze pe scaunul sau;
% se deschide robinetul de golire &6 care are si rol de robinet de incercare
(control) a sursei de alimentare cu apa. n acest caz sistemele de semnalizare
acustica si electrica vor intra in functiune prin ridicarea supapei '+, iar
manometrul '' va indica valoarea presiunii corespunzatoare functionarii
intregii instalatii. )upa efectuarea acestui control, robinetul &6 se inchide,
supapa '+ va reveni pe scaunul sau, iar manometrul '' va trebui sa indice
aceeasi presiune ca si manometrul '& montat pe conducta & de alimentare cu
apa.
nstalatiile cu sprin@lere se prevad, in general, in urmatoarele categorii de cladiri:
teatre, cluburi si case de cultura cu peste .66 de locuri si avand scena amenajata;
platouri de filmare; ateliere de tamplarie avand o suprafata de peste -66 m
'
;
depozite de produse alimentare etc. nstalatiile de alimentare cu apa a
sprin@lerelor se impart in sectoare, iar intrarea in functiune a fiecaruia sau a
intregii instalatii este semnalizata acustic si electric (optic) de aparate de control
si semnalizare montate la fiecare din sectoarele respective.
Instalatii c drencere
)rencerele sunt dispozitive asemanatoare cu sprin@lerele, cu deosebirea ca
nu au dispozitive de inchidere, ramanand in permanenta deschise, astfel incat
conductele pe care sunt montate nu contin apa.
nstalatiile de drencere pot fi cu actionare manuala sau automata.
nstalatia de drencere cu actionare manuala are conducta principala &
umpluta cu apa pana la robinetul de inchidere '.
n incaperile cu pericol mare de incendiu, se prevede in peretele despartitor - o
nisa in care se monteaza un robinet ., pe conducta ( de ocolire a robinetului ',
care poate fi actionat manual din incaperea alaturata, in caz de incendiu.
"onductele * si +, de deasupra robinetului de actionare ' nu contin apa.
)rencerele , se monteaza pe conductele + amplasate deasupra spatiului protejat,
in asa fel incat in stare de functionare sa formeze o perdea de apa pulverizata,
care izoleaza spatiul incendiat si contribuie in acelasi timp, la stingerea focului.
!entru oprirea functionarii instalatiei se inchid robinetele ' si ., iar reteaua de
conducte * prin conducta &6 si robinetul && in palnia &' racordata la canalizare.
!e conducta principala & se monteaza manometrul = pentru controlul permanent
al presiunii apei din retea.
nstalatia este prevazuta cu racordul fix &(, pentru pompele mobile de
alimentare cu apa in caz de incendiu racordat la conducta &. pe care se monteaza
o clapeta de retinere &-.
#obinetele de actionare ' si ., manometrul = si conducta &. de racord la
pompele mobile de incendiu se amplaseaza cat mai aproape posibil de spatiul
protejat de drencer, in locuri incalzite, usor accesibile, ferite de actiunea focului si
retrase fata de caile de evacuare a publicului. )e obicei, ele se amplaseaza in
casele scarilor, culoare sau incaperi vecine cu cele protejate cu drencere.

nstalatia cu drencere cu actionare automata
nstalatia cuprinde urmatoarele elemente:
% conducta & de alimentare cu apa, pe care se monteaza robinetul principal de
inchidere ';
% dispozitivul ( de actionare automata a instalatiei;
% reteaua de conducte . pe care se monteaza drencerele -;
% detectoarele * de incendiu montate in spatiul protejat de drencerele -;
% circuitul de impuls + la care sunt racordate detectoarele * de incendiu si prin
care se comanda actionarea dispozitivului (;
% dispozitivul , de confirmare a comenzii de deschidere a alimentarii cu apa si
de semnalizare a punerii in functionare a instalatiei, montat pe conducta
principala dupa dispozitivul de actionare (;
% robinetul = de golire a retelei . de conducte la scoaterea din functiune a
instalatiei cu drencere;
% palnia &6 racordata la conducta de canalizare, pentru colectarea si evacuarea
apei de la robinetul de golire =;
% manometrul && pentru masurarea presiunii in conducta principala & de
alimentare cu apa a instalatiei cu drencere;
% conducta &' cu racordul fix &( pentru pompe mobile de incendiu si clapeta de
retinere &. care permite trecerea apei numai intr%un singur sens (de la pompele
mobile spre conductele .).
"onducta principala & este plina cu apa si tinuta sub presiune (citita la
manometrul &&), pana la dispozitivul ( de actionare automata.
n caz de incendiu, detectoarele * din zona comanda prin circuitul de impuls
+ deschiderea dispozitivului ( care lasa apa sa patrunda in reteaua . si sa fie
pulverizata in jeturi simultane, pe intreaga arie protejata de drencerele -.
"oncomitent, dispozitivul , primind confirmarea comenzii de deschidere a
alimentarii cu apa prin conducta . emite semnalul de incendiu, care poate fi
numai local (unde se afla amplasata instalatia cu drencere) sau si local si
centralizat (la punctul de comanda al formatiei de pompieri). )upa oprirea
functionarii, prin inchiderea robinetului ', intreaga instalatie se goleste de apa
prin robinetul = si palnia &6 racordata la canalizare.
nstalatiile cu drencere ca si instalatiile cu sprin@lere sunt alimentate cu
apa, de regula din doua surse, si anume:
% o sursa initiala (de exemplu, rezervoare de inaltime, instalatii de hidrofor etc.),
care sa asigure functionarea drencerelor si a sprin@lerelor pe un timp limitat;
% o sursa de baza (de exemplu, conducte publice, rezervoare de acumulare a
apei pentru incendiu etc.), care sa asigure consumul de apa pe toata durata
teoretica a incendiului.
nstalatiile cu drencere se prevad, de obicei, in urmatoarele categorii de cladiri:
teatre cu sali de spectacole (drencerele fiind amplasate de ambele parti ale
cortinei, deasupra golurilor de usi care leaga scena cu incaperile vecine etc.);
garaje; cladiri industriale cu pericol mare de incendiu la care anumite spatii
trebuie protejate cu perdele de apa etc.
$ONTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE
ALI$ENTARE CU APA
1.-RANSA$ENTE DE APA. CLASIFICARE. $ONTARE
-ransamentl este conducta de racord dintre instalatia interioara si reteaua
exterioara (conducta publica sau de serviciu) sau sursele proprii ale
consumatorului respectiv.
Eransamentele pot fi de doua feluri: provizorii, folosite numai in perioada
de executie a constructiei, si definitive, folosite si ca bransamente provizorii in
perioada de constructie.
n functie de importanta consumatorului, bransamentele pot fi simple sau
multiple. n cazul in care consumatorul necesita o alimentare cu apa continua,
fara nici o intrerupere, cum sunt, de exemplu, industriile cu procese tehnologice
la care intreruperea alimentarii cu apa poate determina degradarea produselor
sau deteriorarea aparatajelor utilizate, se iau masuri speciale de siguranta in
alimentarea cu apa, prevazandu%se:
% doua racorduri de la aceeasi conducta de serviciu;
% doua racorduri de la doua retele de pe strazi diferite;
% un racord la conducta de serviciu si unul la o sursa proprie;
% realizarea unei rezerve intangibile de avarie.
Eransamentul se amplaseaza in zona cu consum maxim de apa, in vederea
obtinerii unei solutii cat mai economice pentru reteaua de distributie a apei, si
se executa perpendicular pe frontul cladirii, astfel incat sa aiba o lungime cat
mai mica, iar strapungerea fundatiilor la intrarea in cladire sa se faca cat mai
usor.
Fn bransament poate alimenta cu apa o singura cladire sau un ansamblu
(grup) de cladiri daca se incadreaza in aceeasi categorie (de exemplu, cazul
ansamblurilor de cladiri de locuit).

!e conducta de bransament ', dupa punctul de racord, se monteaza o vana (
(robinet) de concesie de la care se poate inchide alimentarea cu apa a intregii
instalatii interioare in caz de nevoie. )e asemenea, pe conducta de bransament
se monteaza instalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa,
comusa din apometrul - si armaturile anexe.
Te+nolo&ia exectiei si montarii condctelor de *ransamente
!entru diametre de '6 si (6 mm, conductele de bransament (bransamentele)
se executa din teava de plumb pentru presiune, cositorita sau sulfatata in
interior, cu ajutorul prizei, cu sau fara colier.
!entru diametrele de -6 si &66 mm, bransamentele se executa din tuburi din
fonta de presiune, tevi din otel zincat, tuburi din azbociment sau tevi din !3"
rigid tip 4. ntrucat conducta publica (exterioara) este montata de regula
ingropat, si conducta de bransament se monteaza ingropat in sol sub adancimea
de inghet (6,, D &,- m) pana la punctul de intrare in cladire.
Executarea bransamentelor cu priza, cu sau fara colier
#acordarea cu priza fara colier se face la partea superioara a conductei si
necesita golirea apei din conducta de distributie. "onducta de bransament se
executa din teava de plumb pentru presiune. 1peratiile de bransare se
desfasoara dupa cum urmeaza:
% se gaureste conducta publica vertical, cu ajutorul unui dispozitiv de gaurit
numit boraci cu burghiu, avand diametrul bransamentului.
Eoraciul se compune dintr%un ax la mijlocul caruia se
monteaza roata dintata a carei dinti intra in clichetul
prins in dispozitivul de fixare, legat de manerul de
actionare. $a capatul de sus al boraciului se gaseste
piulita inalta care in timpul gauririi se sprijina cu capul
de suport. Eurghiul se monteaza in mandrina si se
aseaza vertical cu varful in centrul locului in care
trebuie executata gaura. /e roteste manerul boraciului
cu un sfert sau o jumatate de rotatie in sensul sagetii. !e
masura adancirii gaurii, burghiul se deplaseaza axial
prin desurubarea piulitei -;
% se taie filet in gaura data, cu un tarod
(figura a).
Tarodul este o tija cilindrica din otel, cu filet
exterior, avand varful putin conic pentru a
patrunde mai bine in piesa de filetat (peretele
conductei) si capul patrat pentru a putea fi
rotit cu ajutorul unui porttarod '.
/e verifica cu echerul ( ca tarodul sa fie perpendicular pe peretele . al
conductei, in axa gaurii, si se roteste porttarodul apasandu%l usor, executand
dupa o rotatie completa o jumatate sau un sfert de rotatie in sens contrar. n
timpul filetarii, tarodul se unge cu petrol lampant, cu seu (pentru conducte din
fonta) sau cu ulei din in fiert (pentru conducte din otel);
% se insurubeaza apoi piesa de racord, care poate fi un racord olandez din
alama cu racord de lipit;
% se lipeste teava de plumb la racordul de lipit;
% se insurubeaza piulita olandeza, etansarea realizandu%se cu garnitura de
canepa impregnata cu miniu de plumb preparat cu ulei de in fiert.
#acordarea cu priza cu colier are avantajul ca nu necesita golirea de apa a
conductei publice, deci sistarea alimentarii cu apa a zonei respective.
!riza cu colier permite racordarea
bransamentului cu filet (fig. a), flanse
(fig. b) sau cu mufa (fig. c). #acordarea
se realizeaza intr%una din partile
laterale ale conductei publice (fig. d),
iar gaurirea acestei conducte se executa
dupa ce s%a montat pe ea priza cu
colier.
/uccesiunea operatiilor de executie a bransamentului este urmatoarea:
% pe conducta publica de alimentare cu apa (fig. a) se monteaza priza cu colier
(fig. b); colierul are cele doua capete filetate, astfel ca fixarea pe conducta se
realizeaza prin strangerea cu piulita, iar etansarea prizei pe conducta se
executa cu garnitura de cauciuc . cu insertii de panza (fig.d);
% la priza cu colier se monteaza un robinet cu cep ' (fig. d), care se poate
deschide sau inchide complet admisia apei din conducta publica, printr%o
rotire de =6G;
% se monteaza boraciul cu burghiu (fig. c), se deschide robinetul cu cep si se
executa gaurirea conductei publice (fig. d);
% se scoate burghiul (fig. e), se inchide robinetul cu cep si se demonteaza
boraciul de gaurit;
% se monteaza conducta de bransament la priza cu colier (fig. f).
Exectarea *ransamentelor din t*ri din 'onta de !resine
Eransamentele cu diametre de -6 mm si mai mari se executa din tuburi din
fonta de presiune racordate la conducta publica cu ajutorul pieselor din fonta cu
mufe sau cu flanse.
!iesele de racord pot fi prevazute inca de la executarea conductei publice, sau
se intercaleaza pe conducta la nevoie. mbinarea tuburilor cu piesele de racord
din fonta de presiune cu mufe se face prin stemuire cu franghie gudronata si
plumb topit. $a imbinarea cu flanse, etansarea se realizeaza cu garnituri din
cauciuc sau din carton gros imbibat cu ulei de in fiert.
Exectarea *ransamentelor la condcte din otel
"onductele din otel se racordeaza direct prin sudura. n acest caz, succesiunea
operatiilor de bransare este urmatoarea:
% se goleste conducta de distributie;
% se perforeaza teava, utilizand flacara oxiacetilenica;
% se curata marginile orificiului creat;
% se sudeaza conducta de bransament pe care din timp s%a montat robinetul de
inchidere;
% se intareste sudura prin eclise;
% se reface izolatia anticorosiva in zona incalzita in timpul sudarii;
% se probeaza bransamentul pana la robinet, apoi se astupa santul si se
continua lucrarile.
nainte de punerea in functiune a bransamentului, conducta se spala prin cateva
umpleri si goliri succesive, pentru indepartarea resturilor de la sudura si a altor
impuritati.

1.1 Camine de /i%itare
nstalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa din cladiri
se monteaza pe conducta de bransament si se poate amplasa fie in
interiorul cladirilor, ca de exemplu in subsol (daca exista) sau in
interiorul statiilor de hidrofor (pentru ansambluri de cladiri), fie in
exteriorul cladirilor, intr%un camin numit camin de apometru.
!eretii & ai caminului de apometru se
executa din zidarie sau beton. "aminul
este prevazut cu capacul ' si scara
metalica ( de acces. 5pometrul . se
monteaza la partea inferioara a caminului
pe un suport (postament) din beton.
>undul caminului este executat cu o
panta de (H pentru scurgerea
eventualelor scapari de apa (la
demontarea si remontarea apometrului)
catre o baIJ (sau rigolJ).
1.# A!ometre
5paratele pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa se numesc
apometre sau contoare de apa.
)upa principiul de functionare, apometrele se clasifica in:
% apometre de viteza, care inregistreaza consumul de apa fie prin actionarea
unei roti cu palete sau cu elice (apometre cu turbina), care transmit miscarea
unui mecanism integrator de inregistrare a consumului, fie prin masurarea
diferentei de presiune la trecerea apei printr%o diafragma (apometru
diferential);
% apometre volumetrice, care inregistreaza cantitatea de apa prin umplerea si
golirea succesiva a unor compartimente cu volum determinat.
)upa modul de admisie a apei, apometrele cu turbina pot fi:
% cu admisie tangentiala, directia de curgere a apei fiind perpendiculara pe
axul turbinei;
% cu admisie axiala, directia de curgere a apei fiind paralela cu axul turbinei;
% combinate, avand montate in serie sau in paralel ambele turbine mentionate;
aceste apometre se folosesc in instalatii cu diferente mari intre consumul
maxim si consumul minim de apa.
)upa modul de montare a cadranului pentru citirea consumului se disting:
% apometre cu cadranul uscat, montat intr%o caseta separata de corpul
apometrului;
% apometre cu cadranul inecat, cadranul fiind in contact cu apa si protejat de
un geam care rezista la presiuni mari.
"orpul apometrelor se executa din fonta, bronz sau otel turnat, iar turbina din
materiale plastice pentru apa rece (cu temperaturi pana la B(6G") si din metal
pentru apa calda (cu temperaturi peste B(6G"). !rincipalele caracteristici ale
apometrelor, de care trebuie tinut seama la alegerea si montarea lor in instalatie,
sunt urmatoarele:
% debitul nominal, adica debitul orar caruia ii corespunde o cadere de presiune
de &6 m 0'1;
% sensibilitatea, respectiv debitul orar minim pentru care apometrul
inregistreaza intreaga cantitate de apa care il traverseaza;
% puritatea si temperatura apei ce trece prin apometru.
nstalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa se compune din
apometrul -, montat intre doua robinete din care primul, *, este un robinet de
trecere, iar al doilea, +, un robinet de inchidere care permite totodata golirea
portiunii de conducta pe care este montat, si o conducta de ocolire , a
apometrului prevazuta cu un robinet de inchidere.
n cazul aparitiei unei defectiuni a apometrului, se inchid cele doua robinete
intre care este montat, iar instalatia interioara este alimentata cu apa pe timpul
remedierii defectiunii apometrului prin conducta de ocolire, in care scop
robinetul de pe aceasta conducta se va deschide.
)upa remontarea apometrului aflat in stare de functionare, se deschid
robinetele intre care este montat si se inchide robinetul de pe conducta de
ocolire
#. INSTALATII INTERIOARE DE ALI$ENTARE CU APA
RECE SI CALDA. ETAPE DE $ONTARE
#.1 Trasarea instalatiilor
!rin operatia de trasare se intelege stabilirea cotelor de montaj ale
conductelor de distributie si ale punctelor consumatoare de apa din cladire.
Trasarea instalatiei interioare de alimentare cu apa se face pe baza datelor din
proiect si a planului de coordonare a tuturor retelelor de conducte (de apa rece,
apa calda de consum, canalizare etc.) ce urmeaza a fi montate in aceeasi cladire.
nstalatorul incepe operatia de
trasare a instalatiilor in faza in care
peretii sunt inca netencuiti, iar
pardoseala incaperilor neturnata. )e
aceea este necesar sa existe un
element comun de referinta. 5cest
element se numeste Klinia la un
metruK sau Klinia de vagrisK.
5ceasta linie este situata la
inaltimea de un metru de la cota
pardoselii finite. naltimea ei se stabileste intr%un punct in care se cunoaste cu
precizie cota pardoselii finite si se transmite in fiecare incapere cu un furtun de
nivel cu tevi din sticla la capete. >ata de aceasta linie se stabilesc cotele de
montare a punctelor consumatoare de apa si a conductelor din instalatie.
Trasarea in plan orizontal a instalatiei interioare cuprinde:
stabilirea amplasarii conductelor de distributie si a cotelor de amplasare a
reazemelor pentru conducte ;
pozitiile si cotele de amplasare a coloanelor si a golurilor necesare pentru
trecerea acestora prin plansee, iar in cazul coloanelor montate ingropat,
pozitiilor sliturilor ce trebuie executate in zidarie;
pozitiile punctelor de consum ale apei (ale obiectelor sanitare).
Trasarea in plan vertical a instalatiei interioare cuprinde:
traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare;
inaltimea de montare a obiectelor sanitare, locul de amplasare a diblurilor
necesare pentru montarea consolelor si cotele de montare a conductelor de
legatura pentru apa rece si calda, de la obiectele sanitare la coloane ;
golurile necesare pentru traversarea peretilor interiori si exteriori ai cladirii.
Traseele conductelor de alimentare cu apa din interiorul cladirii trebuie
sa fie paralele cu peretii sau cu linia stalpilor cladirii si sa urmeze drumul cel
mai scurt pana la punctele de consum care trebuie alimentate cu apa. <u se
admite montarea conductelor cu trasee oblice fata de pereti si plafon sau urcand
prin mijlocul peretilor. <umai conductele care coboara la obiectele sanitare sau
la aparate pot fi montate departe de coltul incaperii, la pozitiile respective.
#.# Exectarea stra!n&erilor si daltirilor in elementele de constrctie in
/ederea montarii instalatiilor interioare
2ontarea instalatiei in cladire necesita trecerea conductelor prin ziduri
sau plansee sau amplasarea lor in goluri executate in elementele constructiei.
2ajoritatea golurilor necesare montarii conductelor sunt realizate de
constructori o data cu turnarea planseelor sau executarea peretilor. #aman totusi
de executat unele strapungeri, IliLuri (santuri verticale prin ziduri), goluri etc.,
care sunt absolut necesare pentru trecerea conductelor si care se executa astfel
incat sa nu afecteze in nici un fel rezistenta, stabilitatea si siguranta
constructiei. )e aceea, pozitiile acestor goluri sau strapungeri se stabilesc
impreuna si de comun acord cu constructorul. )altuirea este o operatie de
prelucrare a unui element de constructie prin care se creeaza un spatiu necesar
montajului ingropat al unei conducte.
Executarea strapungerilor si a daltuirilor (IliLurilor) se
face manual sau mecanic. n cazul executiei manuale se
utilizeaza dalti late, bine ascutite, spituri din otel special si
cu un ciocan. n cazul executiei mecanizate se folosesc
dispozitive acLionate pneumatic pentru daltuire si
strapungere sau freze cu burghiuri pentru forare in ziduri.
!entru executarea strapungerilor in planIee se
traseaza conturul strapungerii marcand locul golului cu
IpiLul (figura a) dupa care se incepe daltuirea catre centrul
viitoarei gauri (figura b), cu ajutorul IpiLului si ciocanului;
operatia se repeta pana la terminarea strapungerii.
5rmaturile din otel%beton din dreptul strapungerilor se pot indoi local (figura
c), pentru a permite trecerea conductelor.
1peratia de strapungere se executa totdeauna pe deasupra planIeelor cu
IpiLuri bine ascutite si ciocane grele.
4olurile prin zidurile interioare (despartitoare) trebuie executate in asa
fel incat sa nu se slabeasca rezistenta zidului datorita slabirii legaturii intre
caramizi. )altuirile (sliturile) orizontale in ziduri se executa de%a lungul unui
rost al zidariei prin cioplirea cu dalta a muchiilor caramizilor alaturate. )e
obicei, in aceste daltuiri se monteaza o singura conducta, care se ingroapa in zid
cu '7( din diametru, restul de &7( urmand a fi acoperit de tencuiala.
)altuirile verticale pot fi mai mari (pentru mai multe conducte).
Executarea lor se realizeaza de sus in jos, cioplind cu dalta tinuta oblic pentru a
nu mari spartura.
#.( Am!lasarea in cladire a condctelor instalatiilor de
alimentare c a!a rece si a!a calda de consm
"onductele pot fi montate: aparent; ingropate in tencuiala; amplasate in
canale vizitabile sau nevizitabile; montate in ghene acoperite cu rabiL sau cu
mJIti demontabile.
"onductele aparente permit controlul instalatiilor in timpul exploatarii;
in cazul ivirii unui defect, remedierea acestuia nu este legata de cheltuieli
pentru repararea tencuielilor si a zugravelilor. 2ontarea aparenta se utilizeaza
deci ori de cate ori necesitatile de ordin functional sau estetic ale cladirii
respective o cer.
)istanta dintre o conducta montata aparent, elementele de constructie si
celelalte conducte (de alimentare cu apa calda de consum sau de canalizare)
alaturate, trebuie sa i se asigure demontarea si eventual izolarea termica (fig. a).
n cazul conductelor
izolate termic,
considerand o grosime a
izolatiei de circa .6 mm,
intre peretele conductei si
peretii alaturati distanta
trebuie sa fie de +6 mm.
"and conductele se
instaleaza aparent, se
monteaza inainte de
tencuirea peretilor, dar se
va tine seama de
grosimea tencuielii, astfel
ca dupa tencuire
conductele, inclusiv
izolatia lor, sa fie la o
distanta de ( cm de la suprafata finita a peretelui.
5mplasarea conductelor in niIe practicate in elementele de constructie se
face la distante care sa permita demontarea si remontarea acestora pentru
intretinere si reparatii in timpul exploatarii (figura b).
<iIele pot fi mascate cu mJIti din material plastic sau cu rabiL.
"onductele montate in coltul camerei pot fi amplasate in fata coloanei de
scurgere (fig. a) sau in linie cu aceasta (fig. b) putand fi aparente sau mascate
cu rabiL.
2ascarea cu rabiL consta in fixarea pe un cadru metalic sau direct in
zidarie a unei plase metalice numita plasa de rabiL peste care se executa un strat
de tencuiala. !entru accesul la robinetele conductelor mascate cu rabiL se
monteaza usi cu rame metalice fixate pe plase de rabiL.
"onductele ingropate in elementele de constructie (sub tencuiala)
prezinta avantajul ca nu dauneaza aspectul estetic al incaperilor si elimina
depozitele de praf care se formeaza in cazul conductelor aparente; costul
montajului lor este insa mai mare, iar cheltuielile necesare in cazul reparatiilor
sunt mai ridicate. "onductele montate ingropat se izoleaza prin infasurare cu
banda de hartie si bitum sau cu fMIii de postav.
#.) Exectarea si montarea condctelor
Executarea si montarea conductelor din PVC tip G in instalatiile interioare
de alimentare cu apa rece pentru consum menajer
)e regula se executa si se monteaza intai reteaua principala de
distributie, care in majoritatea cazurilor este amplasata la partea inferioara a
cladirii. n continuare se monteaza coloanele (conductele verticale) si apoi
conductele orizontale de legatura de la coloane la armaturi (robinete, baterii
amestecatoare de apa rece si calda etc.) punctelor de consum. n cazul
executarii instalatiei din elemente prefabricate, dupa montarea retelei principale
de distributie se monteaza nodurile sanitare care conLin tronsoanele de coloane
gata asamblate cu conductele de legatura la punctele de consum.
Prelucrarea tevilor din PVC tip G
"onductele din !3" tip 4, care vor alcatui instalatia de distributie a apei reci,
sunt prelucrate pentru a realiza tronsoane avand lungimile si diametrele indicate
in proiect, care apoi se imbina intre ele la pozitiile trasate. 1peratiile de
prelucrare a tevilor din !3" tip 4 sunt: taierea, pilirea, polizarea, indoirea,
calibrarea, mufarea, bercluirea (rasfrangerea capetelor tevii).
Taierea tevilor din PVC tip G se poate executa:
% manual, la bancul de lucru, folosind ferastraul manual pentru metale, teava
fiind prinsa in menghina de banc prevazuta cu piese de strangere din lemn
de esenta tare, pentru a nu deforma peretii tevii. !entru taierea tevilor cu
ferastraul de mana se mai poate folosi sablonul de lemn.
ntre peretii sablonului se aseaza teava care se taie, iar intre peretii sablonului
exista doua taieturi: una dreapta, pentru taieturi la =6N si una inclinata la .-N, in
care se introduce panza ferastraului, in timp ce teava si sablonul sunt tinute pe
masa cu mana stanga;
% mecanizat (in special in atelierele de prefabricate), folosind masina de taiat
tevi.
2asina este alcatuita dintr%un cadru metalic & care sustine o masa din
tabla ', in care este practicata o fanta ( ce lasa libera o parte din circumferinta
unui disc taietor .. )iscul taietor este antrenat de catre un motor electric * prin
intermediul unei curele trapezoidale -. !entru asigurarea securitatii si protectiei
muncii, in fata discului taietor este montata o aparatoare
din tabla.
$a taierea tevilor cu grosimi sub &,- mm este avantajos sa
se foloseasca discul de taiere cu dintii intorIi (adica cu
rotirea in sens invers), metoda prin care se produc mai
putine aIchii.
Pilirea si polizarea
/unt operatii prin care se obtine degroIarea, ajustarea si finisarea tevilor taiate
si se executa cu urmatoarele scule: raIpele late si semirotunde pentru lemn, la
degroIari brute si la temperaturi de lucru peste B&6N"; pile curente pentru
metale sau pile de ascutit, la ajustare si finisare; panza abraziva pentru slefuire
uscata (Imirghelul) pentru o finisare mai ingrijita a suprafetelor taiate sau pilite;
bricege si razuitoare triunghiulare (Iabere) pentru indepartarea bavurilor.
!ilirea se va face cu trasaturi lungi si apasare nu prea mare, pentru a nu
se incalzi materialul si a nu se imbMcsi pilele (acestea se curata cu perii de
sMrma).
Indoirea tevilor din PVC tip G
Este necesara pentru efectuarea schimbarilor de directie si se executa dupa ce
tevile au fost taiate la masura corespunzatoare. nainte de indoire, teava se
umple cu nisip cernut, bine uscat, care se taseaza prin vibrare sau manual prin
lovire usoara pe lungimea tevii cu o scandurica cu muchiile tesite,
completandu%se mereu nisipul pana ce tasarea este facuta complet. /e inchide
teava cu dop de lemn si se incalzeste in zona supusa indoirii. ncalzirea se poate
face fie intr%un curent de aer cald, folosind suflaiul cu rezistenta electrica si un
compresor de aer (solutie aplicata in atelierele de prefabricate), fie cu raze
infrarosii folosind radiantul cu gaze naturale sau aragaz. !e santier tevile din
!3" tip 4 mai pot fi incalzite si cu ajutorul lampii de benzina cu tub
prelungitor.
$a temperatura de maximum &(6N" apar descompuneri chimice cu
degajari de gaze, formandu%se baIici si arsuri acolo unde materialul tevii a fost
expus mai mult. ndoirea se executa cu sabloane dinainte pregatite in vederea
modelarii dupa cotele si gradatiile cerute de locul de montaj.
"urbura tevilor trebuie realizata cu respectarea unei raze minima de
curbura de patru ori diametrul exterior al tevii. )upa indoire urmeaza racirea
tevii, care trebuie facuta brusc printr%o cufundare in apa rece cand marimea
tevii permite, sau prin udarea tevii cu o carpa sau burete muiat in apa rece.
5ceasta operatie se continua pana ce temperatura tevii a ajuns sub .6N",
situatie cand materialul nu se mai poate deforma fiind scos de pe sablon. )upa
scoaterea tevii din sablon urmeaza scoaterea dopurilor si golirea ei de nisip.
Calibrarea tevilor din PVC tip G
/e executa la imbinarea lor cu fitinguri (piese fasonate uzinate) de acelasi
diametru nominal, in vederea pJsuirii (strangerii) perfecte a tevii in mufa piesei
de imbinare. !entru aceasta, capul de teava se taie perpendicular pe axa tevii,
dupa care se marcheaza pozitia de calibrare cu vopsea sau cu creion de scris pe
sticla, prin doua linii incrucisate.
"apul de teava se incalzeste si apoi se calibreaza direct in mufa neincalzita in
care urmeaza sa fie montat.
<u este permisa calibrarea prin largirea tevii la un diametru superior (figura b)
si nici calibrarea fitingului dupa teava.
Mufarea ; este operatia de executare a mufelor necesare la imbinarea teava cu
teava fara intermediul mufelor duble, uzinate. !entru aceasta trebuie realizata o
largire a capatului de teava la care se formeaza mufa si eventual o calibrare a
capatului de teava la care se formeaza mufa si eventual o calibrare a capatului
de teava care intra in mufa.
"apatul de teava destinat sa intre
in mufa se teIeIte prin prelucrare
mecanica cu un unghi de circa (6N
(figura a) subLiindu%se grosimea
peretelui la capat, astfel incat sa nu
depaseasca 6,- mm. /e incalzeste
apoi, aducandu%se in stare plastica
capatul de teava pe care se formeaza
mufa, pe toata lungimea l (figura b) care va suferi deformarea si se introduce
teava rece, cu capatul teIit, in teava incalzita. )upa aceasta se raceste imediat
cu apa mufa formata, evitandu%se deformarea prin incalzire a tevii interioare.
Bercluirea ; este operatia de rasfrangere a marginilor capatului tevii
(figura a) si se executa cu doua dornuri (figura b) al caror diametru d
corespunde diametrului tevii respective.
!entru aceasta, se incalzeste capatul
tevii la &(6N", se introduce primul
dorn (figura b) care este incalzit la
circa *6N", realizand o prima
evazare a peretilor tevii, apoi se
introduce dornul al doilea incalzit
de asemenea la circa *6N" si se
continua rasfrangerea capatului
tevii pana la =6N (figura a), dupa
care se raceste cu apa, se scoate
dornul si se potriveste cu pila
dimensiunea necesara a berclului.
Montarea conductei principale de distributie
Tronsoanele de conducte prelucrate sunt aduse la locul de montaj pentru a fi
imbinate si fixate la pozitiile trasate. n cazul distributiei inferioare, conducta
principala de distributie se monteaza in subsol prinsa de planseu sau de peretii
cladirii. 2ai intai se executa un montaj provizoriu, conductele fiind suspendate
cu sarma, fie de planseu, fie de IpiLuri batute in pereti; dupa imbinare,
conductele sunt fixate cu ajutorul brJLJrilor sau consolelor de sustinere.
mbinarea conductelor din !3" tip 4 la montare se poate face: prin lipire
(imbinari fixe), prin flanse sau cu racorduri olandeze (imbinari demontabile).
mbinarea prin lipire se poate realiza direct teava cu teava sau cel mai
des, cu fitinguri (coturi, teuri, reductii etc.), care realizeaza schimbarile de
directii, ramificatii, reducerile de sectiune etc. !entru imbinarea prin lipire, cele
doua suprafete ale conductelor ce urmeaza a fi puse in contact se calibreaza, se
inaspresc prin frecare cu hartie abraziva, se sterg bine cu o carpa uscata, se
degreseaza cu dicloretan si apoi se ung cu adeziv. )upa lipire, teava trebuie sa
stea nemiscata timp de '. de ore, in atmosfera uscata, fara praf si la
temperatura ambianta (cuprinsa intre B&6N" si B.6N"). 5tat in timpul lipirii cat
si ulterior, la montaj, conductele din !3" trebuie ferite de zgarieturi, loviri sau
actiuni mecanice.
mbinarea conductelor din !3" prin flanse se poate face folosind flanse
sudate pe tevi in atelier, sau flanse sudate la capetele tevilor bercluite.
5paratele folosite pentru sudarea tevilor din !3" se bazeaza pe
principiul incalzirii unui curent de aer care este dirijat apoi sub forma de jet
fierbinte asupra suprafetelor tevilor ce urmeaza a fi sudate.
!entru incalzirea aerului se poate utiliza fie o serpentina incalzita cu gaz
natural combustibil (figura a), fie o rezistenta electrica (figura b). !rin
incalzirea cu un jet de aer fierbinte, materialele plastice din care sunt constituite
conductele ca si materialul de adaos (numit vergea de sudura) ajung intr%o stare
vascoasa realizandu%se o sudura perfecta.
mbinarile demontabile intre tevile din !3" tip 4 sau intre acestea si
tevile sau armaturile metalice se realizeaza cu: racordurile olandeze de lipit
(figura a), racorduri olandeze cu filet interior (figura b) sau cu filet exterior
(figura c).
"onductele de distributie a apei reci executate din !3" tip 4 se fixeaza
in cladire cu ajutorul bratarilor, consolelor sau cu reazeme comune si pentru
alte conducte.
Eratarile se incastreaza in elementele de constructie si
permit fixarea independenta a fiecarei conducte.
ntre bratara ' si suprafata exterioara a conductei ( se prevede o garnitura & din
cauciuc sau carton pentru protectia conductei contra vibratiilor sau actiunilor
mecanice.
#eazemele comune se executa din otel profilat si sunt prinse cu suruburi de
elemente din cornier fixate in elementele de constructie.
Elementele din cornier se fixeaza la randul lor cu ajutorul unor suruburi
metalice (numite dibluri) care au un varf ascutit si capatul opus filetat, pentru a
permite montarea unei piulite pentru strangerea cornierului. )iblurile
(suruburile) metalice sunt impuscate in elementele de constructie cu ajutorul
unui pistol care functioneaza cu aer comprimat.
!entru preluarea dilatJrilor sau a contracLiilor (alungiri sau scurtari)
conductelor se pot monta compensatoare de dilataLie, construite in mod special.
Este posibil insa ca si prin montarea conductelor sa se realizeze preluarea
dilataLiilor, fara compensatoare.
5cest mod de montare asigura deci
Kcompensarea naturala a dilatJrilorK si se
poate realiza prin schimbarile de directie a
conductelor.
!entru a dirija corespunzator dilatarile, pe conducta se executa puncte fixe.
!unctele fixe se realizeaza lipind pe conducta cate
un inel executat din !3", de o parte si de alta a
bratarilor incastrate in perete in punctele prevazute
in proiect. Toate celelalte puncte de prindere la
pereti a conductelor, in afara de punctele fixe, se
vor executa astfel ca sa nu stinghereasca libera
deplasare a conductelor la dilatare si contractare.
$a trecerea conductelor prin pereti se monteaza tuburi
protectoare din tevi din otel avand diametrele cu o
dimensiune mai mare decat cele ale conductelor de
distributie, care permit deplasarea conductelor la
variatii de temperatura (la dilatare).
)e asemenea, la traversarile prin planIee, conductele se monteaza in tuburi de
protectie care sa permita dilatarea lor libera.
/patiul ramas liber intre teava si tubul de
protectie se umple cu un material
izolant, moale. Tubul de protectie se
fixeaza cu un mortar in planIeu inainte
de turnarea betonului de panta sau a
mozaicului si executarea izolatiei
hidrofuge.
"onductele principale de distributie se monteaza cu o usoara inclinare, numita
pant. !anta de montare a conductelor este de ordinul a ' D - mm7m.
2ontarea inclinata a conductelor se face de la caz la caz, tinand seama de
asigurarea golirii instalatiei si de eliminarea aerului din conducte, astfel incat sa
se evite formarea unor KsaciK de aer si apa.
Montarea coloanelor
"oloanele se amplaseaza in centrul de greutate al punctelor de consum pe care
le alimenteaza. Ele se pot monta aparent sau ingropat in tencuiala peretilor.
"and coloanele se monteaza aparent, din motive de estetica se amplaseaza pe
cat posibil in colturile incaperilor si de regula in colturile incaperilor care
contin instalatii sanitare (closete, bai, bucatarii). $a montarea coloanelor trebuie
sa se prevada posibilitatea izolarii fiecareia din ele de restul instalatiei si golirii
lor in caz de reparaLii. !entru aceasta la baza fiecarei coloane se monteaza cate
un robinet de Onchidere cu descJrcare (golire) sau, in lipsa acestuia, cate un
robinet de Onchidere fara descJrcare, alaturat unui teu de golire. !entru
preluarea dilatarilor coloanelor se folosesc lire de dilataLie care se executa cu
ajutorul unui dispozitiv reglabil.
5cest dispozitiv este amplasat pe o placJ, fiind prevazut cu un ghidaj metalic
fix. "elalalt perete al ghidajului este mobil si poate fi reglat in functie de
dimensiunile tevii curbate. 5lunecarea ghidajului se face pe culise care se
fixeaza intr%o pozitie anumita prin Iuruburi. "urbarea liniei se realizeaza in
jurul unui inel metalic a carui pozitie poate fi, de asemenea, reglata printr%un
ghidaj. $ira de dilataLie este prevJzutJ in instalatie cu un punct fix realizat prin
lipirea a doua inele de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete. ntre
bratara si peretele exterior al tevii se prevede o garnitura din cauciuc. Eratarile
se strang usor peste garnitura, pentru a nu impiedica deplasarea coloanei.
Montarea conductelor de legtur
"onductele de legatura de la coloane la obiectele sanitare se pot monta atat
aparent, cat si ingropat in tencuiala.
$egaturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare (cazul lavoarelor sau a
spJlJtoarelor echipate cu baterii stative) se monteaza cu pantJ, astfel incat sa se
asigure golirea apei prin coloana. !entru rezervoare de closet, chiuvete si
spalatoare sau lavoare echipate cu baterii de perete, conductele de legatura se
aseaza deasupra nivelului obiectelor respective.
Montarea armturilor
5rmJturile metalice cu mufe
(robinete de trecere) se imbina cu
ajutorul unui niplu metalic obisnuit
si al unei mufe duble de !3" cu
filet sau al unui racord olandez de
!3" cu filet exterior. 5ceste
armaturi se sustin separat, pentru a
nu se transmite prin manevrarea lor
eforturi asupra tevii, ele
reprezentand astfel puncte fixe ale
conductei. /uccesiunea operatiilor
de montaj a robinetului de pe
conducta de legatura de la coloana
la obiectele sanitare este aratata in
figura.
$ontarea condctelor din 0e/i din o0el %incat
"onductele din tevi din otel zincat pot fi montate aparent, in canale sau
ghene acoperite cu rabiL sau ingropate sub tencuiala in elementele de
constructie, ca si conductele din !3" tip 4. )e regula, conductele din tevi din
otel zincat ale instalatiilor de distributie a apei reci si calde pentru consum
menajer din grupurile sanitare ale cladirilor industriale, precum si din unele
cladiri social% culturale (camine, cinematografe, stadioane etc.) se monteaza
aparent.
Prelucrarea !evilor din o!el zincat
!rincipalele operatii de prelucrare a tevilor din otel zincat, in vederea montarii
lor in instalatii sunt: tJierea si filetarea.
Taierea !evilor
/e poate executa fie manual, la bancul de lucru, folosind ferastraul pentru
metale (bomfaier), in care caz teava se prinde in menghina de banc, fie
ferastraie mecanice (masini) pentru taiat tevi (folosite in atelierele de
prefabricate).
"iletarea !evilor
Este operaLia prin care se realizeaza la capetele Levilor, pe suprafata lor
exterioara, un Iant cu profil constant, cu axa in elice, numit filet, care serveste
la asamblarea prin insurubare a pieselor fasonate (uzinate) de legatura, numite
fitinguri (mufe, coturi, teuri, reductii etc.). Taierea filetului la teava se poate
executa in doua moduri: cu scule manuale numite clupe sau cu masini de filetat
(in atelierele de prefabricare a instalatiilor).
Clupele pot fi:
% cu bacuri fixe, alcatuite dintr%un corp din otel, doua manere de prindere,
bacurile pentru taiat filetul, surubul de strangere a bacurilor si inelul de
ghidaj;
% reglabile cu doua (sau cu patru) manere prevazute cu trei sau patru bacuri de
taiere si cu un numar egal de bacuri de ghidaj;
% reglabile cu un maner sau cu un clichet care permite trei pozitii de lucru%spre
dreapta, spre stanga sau cu manerul fix.
!entru taierea filetului Leava se strange in menghina pentru tevi montata la
bancul de lucru, avand in afara capatul ce trebuie filetat numai atMt cat este
necesar, pentru a se putea introduce si manevra clupa. "and capatul Levii se
scoate prea mult in afara menghinei, mai ales in cazul Levilor de diametru mic,
teava se poate indoi sau rasuci in timpul filetarii. /e verifica apoi ca bacurile
clupei sa fie curate, fara corpuri straine sau resturi de Ipan ramase de la taierea
altor filete; filetele taiate cu bacuri necuratate sunt de calitate mai proasta chiar
decat filetele taiate cu bacuri tocite.
)upa aceasta verificare, capatul Levii se unge cu ulei si se introduce pe el
cupla, care se aseaza astfel incat sa cuprinda capatul tevii numai cu primele
' D ( spire ale filetului bacurilor. 5ceste spire sunt mai putin pronuntate, ceea
ce explica si faptul ca ultimele spire ale filetului taiat sunt mai putin adMnci.
Frmeaza invartirea clupei in jurul tevii, in care scop clupele fara clichet se
apuca de instalator cu ambele maini.
Imbinarea tevilor din otel zincat cu ajutorul fitingurilor filetate
/e executa astfel: se infasoara pe capatul filetat al tevii un fuior de canepa de
cativa milimetri grosime (cMt acopera filetul); se unge deasupra cu un strat
subtire de miniu de plumb; se introduce fitingul si se insurubeaza cu ajutorul
unui cleIte.
Montarea conductelor principale de distributie
n instalatiile cu distributie inferioara, conductele principale de distributie se
pot monta: in subsol (daca exista), sustinute pe plafon cu colier simplu de
ancorare sau fixate pe console executate din otel lat sau otel rotund; in canale
acoperite care, de regula sunt vizitabile.

n cazul distributiei superioare, conducta principala se monteaza in lungul
grinzilor, sub planIee, fiind susLinuta pe console impreuna cu alte conducte sau
cu sustinatoare proprii incastrate in elementele de constructie. "onductele din
otel zincat se monteaza cu panta spre punctele de golire.
Montarea coloanelor
#acordarea coloanelor la conducta principala de distributie se face cu fitinguri,
prevazandu%se robinete de inchidere si golire necesare in timpul exploatarii
pentru izolarea si golirea coloanelor defecte.
)upa remedierea defectiunilor, prin deschiderea robinetului de la baza coloanei,
apa trece din conducta principala de distributie in coloana.
"oloanele sunt susLinute cu ajutorul
brJLJrilor metalice incastrate in elementele de
constructie cu mortar de ciment sa de ipsos,
amplasate, de regula, la fiecare etaj, insa nu la
mai mult de (,-6 m una de alta.
Montarea conductelor de legtur
#acordarea conductelor de legatura la coloane se face cu ajutorul teurilor. !e
conductele de legatura se monteaza robinete de inchidere care permit
intreruperea alimentarii cu apa a robinetelor sau bateriilor defecte montate la
punctele de consum. )upa remedierea defectiunilor, aceste robinete se deschid
si se mentin in aceasta pozitie in timpul functionarii instalatiei.
Montarea armturilor
#obinetele sunt executate din fonta sau din otel si pot fi cu ventil drept sau
inclinat (pentru diametre pana la 'A) sau cu sertar (denumite vane, de regula,
pentru diametre peste 'A). #obinetele si vanele pot fi montate in reteaua de
conducte prin flanIe prevJzute cu garnituri si prinse cu suruburi sau, pentru
diametre mici, in anumite cazuri, cu racorduri olandeze.

(. $ONTAREA SI RACORDAREA APARATELOR DE
PREPARARE A APEI CALDE DE CONSU$
(.1 $ontarea sc+im*1toarelor de c1ldra
$a montarea aparatelor in instalatia de preparare a apei calde de consum sunt
necesare urmatoarele operatii:
transportarea aparatului in centrala sau punctul termic in care se monteaza.
)e la locul in care a fost descarcat la aprovizionare, aparatul poate fi
transportat fie cu o masina, fie tractat pe o sanie special amenajata.
ntroducerea la locul de montare (situat de obicei la subsol) se face pe un
plan inclinat alcatuit din barne de lemn sau tevi, solid fixate in pardoseala
subsolului. "oborarea se dirijeaza cu un troliu care actioneaza un cablu fixat
pe schimbator;
manevrarea aparatului in contracurent in interiorul punctului termic cu o
macara fixata pe planseul superior cu o traversa. 2acaraua se monteaza
deasupra punctului de montaj, astfel incat sa poata ridica schimbatorul fara
dificultate. $a nevoie se prevad doua dispozitive de ridicat;
montarea aparatului in contracurent pe suporturi de sustinere si verificarea
orizontalitatii ansamblului. /uporturile pot fi prefabricate la atelier sau pot fi
executate la santier din profile metalice de catre echipa de instalatori care le
monteaza. Fneori aceste suporturi se executa de constructor, din beton;
efectuarea probei de presiune pe rand pentru circuitul primar (incalzitor) si
secundar (prin care trece apa rece ce se incalzeste in vederea consumului);
racordarea aparatului in contracurent la conducta de alimentare cu apa rece
si la conducta de apa calda de consum, precum si la reteaua de incalzire
(agentul primar) si montarea aparaturii de automatizare;
izolarea termica a suprafetei exterioare a schimbatorului, avand grija sa se
lase libera plJcuLa cu indicaLiile caracteristicilor sale.

(.# $ontarea *oilerelor
Eoilerele sunt recipiente voluminoase si grele; intocmai ca in cazul aparatelor
in contracurent, pentru montarea boilerelor trebuie ca echipa de instalatori
montori sa fie dotata cu scule si utilaje pentru ridicat si, respectiv, pentru sudat.
Eoilerul se monteaza langa pereLi, pe console de susLinere (fig. a, b si c)
sau departat de pereti pe cadru metalic de sustinere (fig. d) sau pe postamente
din beton (fig. e).
n fata boilerului se lasa un spaLiu liber, fara conducte sau alte
obstacole, care permite scoaterea serpentinei in timpul exploatJrii.
/uccesiunea operatiilor de montaj al boilerului este urmatoarea:
% se transporta aparatul la locul de montare folosind procedeele utilizate
pentru aparatul in contracurent;
% se ridica boilerul pe console;
% se probeaza, mai intai, circuitul primar (serpentina), apoi intregul ansamblu
(boiler si serpentina);
% se racordeaza boilerul la conducta de alimentare cu apa rece (la partea
inferioara a boilerului). !e acest racord, langa boiler, se monteaza un ventil
de retinere care impiedica trecerea apei calde in reteaua de apa rece si un
robinet de inchidere. !e racordul la reteaua de apa calda de consum se
monteaza un termometru si un robinet de inchidere;
% se monteaza termostatul pe conducta de apa calda de consum si ventilul cu
trei cai si motorul electric pe conducta de intrare a agentului termic primar;
% se izoleaza termic intreaga suprafata a boilerului, mai putin capacul gurii de
vizitare.
). INSTALATII INTERIOARE DE ALI$ENTARE CU APA
RECE PENTRU CO$-ATEREA INCENDIILOR
).1 $ontarea instala0iilor c +idran0i interiori
0idranLii interiori se monteaza in niIe (cutie) amenajate special in
grosimea peretilor, prevazute cu rama metalica & si usa ' cu geam mat. )aca
grosimea peretilor nu permite executarea niIelor, hidranLii interiori se pot monta
in cutii metalice asezate pe pereLi, prevJzute, de asemenea, cu usa metalica si
geam mat.

0idranLii se racordeaza direct la coloane, prin teuri
prevazute la &,-6 m de la pardoseala. !artea de jos a
firidei hidrantului trebuie sa se afle la o inaltime de
&,&6 m de la pardoseala.
n niIa, pe un tambur metalic ( se OnfJIoarJ
furtunul, cu lungimea de '6 m, caruia i se monteaza la
un capat racordul pentru montarea la hidrant si la
celalalt capat teava cu ajutajul de stropire, care se
fixeaza cu ajutorul unor cleme ..
).# $ontarea instala0iilor c s!rin,lere
/uccesiunea operatiilor tehnologice de montaj a instalatiilor cu sprin@lere
este urmatoarea:
% se insurubeaza teul pe tronsonul prefabricat al conductei de alimentare cu
apa, iar in locul sprin@lerului se insurubeaza in teu un dop prevazut cu filet
exterior;
% se monteaza brJLara metalica in elementul de constructie si se prinde de
brJLara tronsonul prefabricat de conducta;
% se asambleaza o ramura a instalatiei formata din doua sau mai multe
tronsoane prefabricate;
% se efectueaza proba de presiune introducand apa sub presiune in conducta;
% se goleste conducta de apa, se scot dopurile din teuri si in locul lor se
monteaza sprin@lerele prin OnIurubare;
% se introduce apa in conducta si se probeaza functionarea sprin@lerelor
incalzind dispozitivul de declanIare (plJcuLele bimetalice uIor fuzibile) de la
flacara unui chibrit. 5ceasta proba se efectueaza la cateva sprin@lere
amplasate in diferite puncte, pentru a se putea trage o concluzie generala
asupra functionarii intregii instalatii. "u aceasta ocazie se verifica si
functionarea sistemului de semnalizare acustica (alarma) si optica a intrarii
in functiune a instalatiei cu sprin@lere.
/prin@lerele se pot monta cu bataia jetului
in jos la cladiri din beton in care se
urmareste numai protejarea materialelor
din incaperi, sau in sus spre tavan (la
cladiri cu tavane din lemn, care trebuie
udate, in primul rand, in vederea limitarii
zonei incendiate), ori in dreptul grinzilor
la o distanta de cel putin ',- cm sub
partea inferioara a acestora.
).( $ontarea instalatiilor c drencere
nstalatiile cu drencere se prefabrica in atelier. Tronsoanele de teava, avand
executate orificiile de iesire si montate capetele de drencer, se transporta la
santier si se monteaza in brJLJrile pregatite din timp.
)istantele dintre drencere se stabilesc in functie de unghiul de atac al jetului
(deci, de forma deflectorului) si de diametrul orificiului de curgere. /e
recomanda ca distanta dintre doua drencere sa fie cuprinsa intre &,-6 si ',-6 m,
iar distanta intre randul de drencere si spatiul protejat sa fie cuprinsa intre 6,'-
si &,'6 m.
nstalatiile cu drencere se monteaza in grupe de maximum +' de capete,
fiecare grupa fiind prevazuta cu conducta principala de alimentare si cu
robinete de actionare.

2 $ONTAREA PO$PELOR
n instalatiile de alimentare cu apa apare frecvent necesitatea ca apa sa
fie transportata de la un nivel inferior la unul superior (de la locul de captare
dintr%o sursa de suprafata, la un rezervor de inaltime sau, in general, de la un
nivel energetic inferior la unul superior; de exemplu, de la energia disponibila a
apei intr%o conducta exterioara la energia necesara pentru utilizarea apei la un
anumit punct de consum).
"urgerea apei de la un nivel inferior la unul superior nu se poate realiza
de la sine, ci numai daca se transmite apei o anumita energie necesara pentru
ridicarea ei la inaltimea respectiva si pentru invingerea rezistentelor hidraulice
intampinate la transportul prin conducta.
Energia necesara pentru transportul apei de la o cota energetica mai joasa
la una mai ridicata este transmisa apei cu ajutorul unei pompe centrifuge
(masini hidraulice) care transforma energia mecanica data de motorul de
antrenare in energie hidraulica (cinetica de miscare).
Pompa centrifuga este compusa dintr%o carcasa cilindrica in spirala &, in
interiorul careia, fixat pe axul pompei ', se monteaza un rotor cu palete (.
"arcasa este prevazuta cu doua racorduri: unul pentru conducta de aspiratie a
apei . in pompa si altul pentru conducta - de refulare a apei din pompa. !rin
invartirea rotorului ( de catre un motor electric al carui ax este cuplat elastic cu
axul acestuia, ia nastere o forta centrifuga, sub influenta careia apa din pompa
este dirijata de la centru spre periferie, ajungand la racordul de refulare. )in
cauza dirijarii apei de la centru spre periferie, in centrul pompei se creeaza o
depresiune, iar sub actiunea presiunii atmosferice, apa din rezervorul sau din
puLul din care aspira pompa patrunde prin conducta de aspiratie in centrul
pompei, de unde este dirijata din nou spre periferie si fennomenul se repeta
continuu, atata timp cat este actionat rotorul pompei.
!ompele centrifuge pot fi: monoetajate (cu un singur rotor), pentru
presiuni mici, sau multietajate (cu mai multe rotoare legate in serie), pentru
presiuni mari.
)upa modul de constructie, pompele centrifuge pot fi: cu ax orizontal
cuplate direct cu motorul electric sau cu ax vertical. n ultimul caz pompa poate
fi montata in rezervorul sau in putul din care aspira, iar motorul in afara si
cuplat de pompa cu un ax prelungit.
Schema generala a unei statii de pompare se compune din: pompa
centrifuga & care aspira apa prin conducta de aspiratie ' dintr%un rezervor
tampon deschis ., Oi ridica presiunea si o refuleaza prin conducta de refulare (
fie intr%un rezervor de inaltime -, fie direct la punctele de consum.
!entru a evita intoarcerea apei din
conducta de refulare( prin pompa spre
rezervorul ., in perioadele cand
pompa nu functioneaza, pe conducta
de refulare ( se monteaza intotdeauna
o clapeta de retinere * care asigura
circulatia apei numai intr%un singur
sens. !e conductele de aspiratie si de
refulare se prevad vanele de inchidere
+.
Montarea pompelor in paralel si in serie
n unele instalatii de alimentare cu apa, debitul necesar consumatorilor
nu poate fi obtinut cu o singura pompa, chiar daca se alege din catalog pompa
cu debitul cel mai mare corespunzator inaltimii de pompare necesare. n alte
instalatii, inaltimea de pompare necesara nu poate fi realizata de catre o singura
pompa, chiar daca se alege din catalog pompa cu inaltimea de pompare cea mai
mare corespunzatoare debitului necesar.
5tunci cand este necesara o marire a debitelor, se monteaza doua sau mai
multe pompe in paralel (figura a), iar cand este necesara o marire a inaltimii de
pompare, se monteaza doua sau mai multe pompe in serie (figura b).
#acordarea la instalatii
undatiile !postamentele" pompelor
>iecare pompa impreuna cu motorul electric de antrenare se monteaza pe un
postament propriu. n cazul a doua pompe, din care una activa si una de
rezerva, se poate executa un postament comun.
n statiile de pompare, pompele se monteaza pe fundatii (postamente) din
beton prevazute cu un strat de pluta , D &6 cm grosime pentru amotizarea
vibratiilor produse in timpul functionarii pompei. >undatiile se executa de catre
constructor folosind un cofraj, iar betonul se poate turna fie pe pardoseala salii
pompelor, fie ingropat in pardoseala, in care caz intre fundatie si pardoseala se
prevede un strat de izolatie hidrofuga (pentru evitarea patrunderii scurgerilor de
apa) si unul de izolatie fonica (pentru evitarea transmiterii vibratiilor).
nstalatorul trebuie sa supravegheze asezarea in cofraj a unor tevi unse cu ulei
in dreptul suruburilor de ancorare, largind orificiul in vederea unei mai bune
prize a mortarului turnat la fixare.
Montarea pompelor
nainte de montarea pompelor pe fundatii, instalatorul trebuie sa
efectueze urmatoarele lucrari pregatitoare:
verificarea corespondentei dintre datele inscrise pe placuta pompei
aprovizionate si caracteristicile pompei din proiect. Fneori, aceste
caracteristici sunt neclar redate pe placuta respectiva. "ifrele care exprima
debitul 4p al pompei (in m
(
7h), presiunea 0p (in m 0'1) si puterea < (in
@P) sunt imprimate cu un poanson metalic si pot fi citite in ordinea de mai
sus chiar daca nu sunt vizibile cu celelalte litere;
verificarea tuturor elementelor componente si in special a cuplajelor si a
axului motorului. !ompa trebuie sa corespunda in aceasta faza de montare
urmatoarelor conditii principale: arborele trebuie sa se roteasca cu usurinta
la o actionare manuala; in timpul miscarii de rotatie paletele nu trebuie sa
atinga corpul pompei;
verificarea fundatiei pe care se va monta pompa. /e controleaza
corespondenta dintre gaurile de prindere ale cadrului de sustinere al pompei
si orificiile practicate in fundatia de beton pentru amplasarea suruburilor de
fixare a agregatului.
$a operatia propriu%zisa de montaj a pompelor se procedeaza astfel:
% se unge filetul suruburilor de ancorare cu vaselina si se infasoara cu capete
de bumbac sau de carpa pentru protectie;
% se introduc suruburile de ancorare in locasurile fundatiei, utilizandu%se un
sablon avand dimensiunile fundatiei pompei, dupa care golurile se uda si se
umplu cu mortar de ciment;
% la ., h dupa umplerea locasurilor cu mortar de ciment, se desurubeaza
piulitele si se scoate sablonul;
% se monteaza pompa pe fundatie, controlandu%se cu nivela, orizontalitatea
cadrului; in cazul in care este necesar se introduc pene din tabla de plumb
pentru a asigura nivelul dorit.
Cuplarea pompei cu motorul electric
"uplarea trebuie sa se faca astfel incat axul pompei sa se afle exact in
prelungirea axului motorului, spre a nu se produce eforturi care pot deteriora
cei doi arbori. "uplarea trebuie sa fie elastica, pentru a nu amortiza socul ce se
produce la pornirea motorului.
nainte de a se introduce suruburile de strangere a cuplajului, se va porni
numai motorul electric, spre a se verifica daca sensul de rotatie al acestuia
corespunde cu sensul de rotatie al pompei, indicat prin sageata pe corpul ei. n
caz contrar trebuie inversate legaturile electrice la doua borne ale motorului.
5xele cuplate ale pompei si motorului trebuie sa se roteasca usor cu mana.
#acordarea pompei la reteaua de conducte a instalatiei de pompare
)upa montarea pompei pe fundatie se efectueaza montarea armaturilor si
racordarea pompei la conductele de aspiratie si respectiv de refulare.
% !e racordul de aspiratie al pompei se monteaza o reducLie - (confuzor)
executata din teava de otel si asamblata prin flanse prevazute cu garnituri de
etanIare si suruburi.
#eductia - se executa astfel incat sa se evite formarea unui sac de aer, care ar
putea provoca micsorarea debitului pompei sau chiar intreruperea aspiratiei
apei (dezamorsarea pompei). ntre reductie si conducta de aspiratie se monteaza
o vana de inchidere *, care este prevazuta cu flanIe, garnitura de etanIare si
Iuruburi de prindere.
% 1 conditie esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca conducta de aspiratie
este etanIeitatea perfecta a tuturor imbinarilor. "ea mai mica neetanseitate care
ar exista pe aceasta conducta determina o micsorare a debitului pompei sau
chiar o intrerupere a debitului (ruperea coloanei de aspiratie), prin patrunderea
aerului in conducta. )aca la punerea in functiune pompa nu aspira, aceasta
denota ca exista neetanseitati prin care patrunde aer fie pe conducta de
aspiratie, fie la presetupa pompei. /e zice in acest caz ca pompa aspira aer fals.
!entru etansarea presetupei pompei nu se va folosi niciodata canepa fuior,
deoarece aceasta se gripeaza, ci azbest grafitat.
% Fnele pompe, mono sau multietajate, sunt prevazute la partea de
deasupra cu robinete, spre a observa daca pompa aspira si refuleaza. /i prin
aceste robinete de control poate patrunde aer.
% !e racordul de refulare al pompei se monteaza un ItuL din teava de
forma unui difuzor ,, asamblat de asemenea prin flanse cu garnituri si suruburi.
n continuare se monteaza clapeta de retinere = si vana de inchidere &6 care se
asambleaza la conducta de refulare prin flanIe prevazute cu garnituri si
suruburi.
5tat conducta de aspiratie, cat si cea de refulare se vor monta astfel
incat pompa sa poata fi demontata de pe placa de baza fara a fi necesara
demontarea conductelor. !entru colectarea apei scurse de la presetupele pompei
se monteaza in dreptul acestora o conducta de colectare &( racordata printr%o
conducta de canalizare la un recipient executat in pardoseala salii pompelor.
)in recipientul de pardoseala apa este evacuata apoi la reteaua de canalizare.
n jurul pompelor se lasa liber spatiul necesar deservirii pompelor si
asigurarii conditiilor cerute de protectia muncii.
Punerea in func!iune a pompelor
nainte de pornire trebuie sa se umple cu apa atat pompa, cat si conducta
de aspiratie, operatie numita amorsarea pompei. Fmplerea se face prin
robinetul de amorsare montat la partea superioara a pompei. !entru ca la
umplerea cu apa sa se evacueze tot aerul din interior, este recomandabil ca in
timpul umplerii sa se invarteasca arborele pompei de mai multe ori. Este strict
interzisa pornirea pompei daca nu este umpluta complet cu apa. /e verifica apoi
etanIeitatea presetupelor, care se strang usor, astfel ca din ele sa picure lichid
care unge garnitura. /e verifica de asemenea daca palierele (lagarele) motorului
si pompei sunt unse suficient.
!ompele legate la o conducta de refulare sub presiune se pornesc cu vana
de la refulare inchisa, pentru a reduce puterea absorbita de motor in primele
secunde de functionare. 5poi vana se deschide treptat pana la pozitia necesara.
ncalzirea normala a palierelor in timpul functionarii pompei este de circa
*6N", temperatura care nu trebuie sa fie depJIita. n timpul iernii pompele
montate in incaperi neincalzite se golesc in cazul intreruperii functionarii lor pe
timp mai indelungat, pentru a se evita spargerea lor prin inghet sau blocarea lor
cu gheaLJ la punerea in funcLiune.

3. $ONTAREA INSTALA4IEI DE 5IDROFOR
nstalatia de hidrofor este o instalatie de pompare la care pe conducta de
refulare a pompei se monteaza un rezervor inchis, numit recipient de hidrofor,
continand la partea inferioara apa si la partea superioara, deasupra nivelului
apei, aer comprimat.
nstalatia de pompare cu recipient de hidrofor se foloseste atunci cand
presiunea disponibila a apei din conducta publica in punctul de racord este
temporar sau permanent mai mica decat sarcina hidrodinamica necesara apei
din instalatia interioara, iar consumul de apa din cladiri este neuniform in timp.
nstalatiile de hidrofor se prevad in special pentru alimentarea cu apa a
ansamblurilor de cladiri de locuit, in care debitul de apa consumat, prezinta
variatii mari in timp intre valorile maxime si minime, datorita nesimultaneitJLii
in functionare a diferitelor puncte de consum ale apei in scopuri menajere.
$lcatuirea si functionarea instalatiei de %idrofor
nstalatia de hidrofor se compune din urmatoarele elemente:
% rezervorul%tampon, care poate fi inchis, aflat sub presiunea unei perne de aer
comprimat, sau deschis +, adica pus in legatura cu atmosfera printr%o
conducta de aerisire &6. )e regula, in instalatiile de hidrofor se utilizeaza
rezervoare%tampon deschise +, care sunt alimentate cu apa din conducta
publica & prin conducta de bransament '. #ezervorul%tampon deschis este
alimentat cu apa prin intermediul unor robinete cu plutitor = (cel putin doua,
pentru siguranta in exploatare), montate la un distribuitor comun , care este
alimentat cu apa din conducta de bransament '. #obinetele cu plutitor =
asigura mentinerea practic constanta a nivelului apei in rezervorul%tampon
deschis;
% pompele && pentru ridicarea presiunii apei, care aspira apa din rezervorul%
tampon deschis + si o refuleaza in instalatia interioara '' la punctele de
consum '- prin intermediul recipientului de hidrofor &.. !e conducta de
refulare a pompei se monteaza o clapetJ de reLinere &' care are rolul de a
impiedica intoarcerea apei din hidrofor spre pompa, in perioadele cand
pompa nu functioneaza;
% recipientul de hidrofor &., in care apa refulata de pompa este mentinuta la
nivelul de presiune creat de pompa de catre aerul comprimat aflat deasupra
apei.
#ecipientul de hidrofor este prevazut cu racordurile &
de intrare si ' de iesire a apei; cu racordul ( pentru
intrarea aerului comprimat si pentru montarea supapei
de siguranta, cu racordurile . pentru armaturile
indicatorului cu sticla de nivel (la care se poate urmari
vizual variatia nivelului apei de hidrofor), cu racordul -
pentru montarea manometrului necesar pentru citirea
presiunii din interiorul recipientului si cu racordul *
pentru golirea apei din recipient.
)e asemenea, recipientul de hidrofor este construit
cu o gura de vizitare + necesara in exploatare pentru
curatirea rezervorului la interior, care este acoperita cu
un capac prevazut cu flanse cu garnitura asamblata prin
suruburi. 0idroforul este sustinut de trei picioare , din
ItuLuri de teava sudate pe fundul elipsoidal al acestuia;
% compresorul de aer &-, care serveste pentru crearea pernei de aer comprimat
din recipientul de hidrofor. "ompresorul de aer este pus in functiune la
pornirea instalatiei de hidrofor cand se creeaza perna de aer comprimat si in
timpul exploatarii instalatiei, cand este necesara completarea pernei de aer
comprimat. !ierderea de aer comprimat se poate datora fie scaparilor prin
neetanseitatile imbinarilor conductelor, fie dizolvarii unei cantitati oarecare
de aer in apa. !e conducta de refulare a aerului comprimat, la iesirea din
compresor, se monteaza o clapeta de reLinere &, care are rolul de a
impiedica intoarcerea si evacuarea aerului din hidrofor prin compresor in
exterior;
% instalatia de automatizare pentru pornirea si oprirea automata a pomei,
compusa dintr%un presostat '6 cu contacte electrice, care comanda
actionarea motorului electric de antrenare a pompei, circuitele electrice si
automatul de pornire%oprire '& a motorului electric al pompei;
% armaturile de inchidere (vane, robinete), de siguranta (ventil de siguranta &=
montat pe recipientul de hidrofor), care au rolul de a asigura instalatia contra
suprapresiunilor (fata de presiunea de regim) accidentale;
% reteaua de conducte, care face legatura intre rezervorul%tampon, pompe,
hidrofor si conductele de distributie a apei;
% distribuitor pentru apa (cand este cazul), in care patrunde apa refulata de
pompa si din care apa este distribuita prin reteaua de conducte spre
consumatori;
% distribuitor pentru aer comprimat, care se prevede atunci cand se monteaza
in paralel mai multe recipiente de hidrofor alimentate cu aer comprimat prin
conducte separate ce pornesc din acelasi distribuitor alimentat cu aer
comprimat de compresor.
Toate elementele componente ale instalatiei de hidrofor se grupeaza intr%o
incapere (cladire) independenta numita statie de hidrofor.
nstalatia de hidrofor functioneaza in felul urmator:
% pompa && aspira apa din rezervorul%tampon deschis +, Oi ridica presiunea si o
refuleaza in recipentul de hidrofor &., de unde este evacuata apoi in
instalatie spre punctele de consum;
% din cauza ca punctele de consum ale apei din cladiri nu au o functionare
simultana (consumul de apa fiind neuniform in timp), debitul de apa
consumata in instalatie 4c este mai mic decat debitul pompei 4p: 4cQ4p,
astfel ca, in recipientul de hidrofor se va acumula treptat (in timp), diferenta
R4S4p%4c intre debitul pompei si debitul consumat in instalatie;
% pe masura ce se acumuleaza apa in hidrofor, nivelul apei creste, astfel ca
perna de aer de deasupra apei va fi comprimata; la atingerea unui anumit
nivel maxim al apei in hidrofor (urmarit vizual pe sticla de nivel ',), aerul
comprimat ajunge la o presiune maxima, numita presiune de oprire a
pompei, care este controlata si sesizata de presostatul cu contacte electrice
'6 care va comanda oprirea pompei prin intermediul automatului '& de
actionare a motorului electric al pompei;
% din momentul opririi pompei, intregul debit de apa 4c necesar la punctele de
consum din instalatie este asigurat din rezerva de apa acumulata in hidrofor,
rezerva numita volum util; pe masura ce consumul de apa din instalatie
creIte, volumul util scade, iar perna de aer comprimat de deasupra apei se
destinde;
% la atingerea nivelului minim al apei in hidrofor (urmarit vizual pe sticla de
nivel ',), aerul comprimat s%a destins pana la presiune minima numita
presiune de pornire a pompei, controlata si sesizata de acelasi presostat cu
contacte electrice '6, care va comanda pornirea pompei prin intermediul
automatului '& de actionare ce va inchide circuitul electric de actionare a
motorului electric al pompei. )in acest moment, pompa && va aspira apa din
rezervorul%tampon deschis, Oi va ridica presiunea si o va refula prin hidrofor
spre statie; din debitul pompei 4p, o parte si anume 4c se va consuma in
instalatie, iar diferenta R4S4p%4c se va acumula treptat in hidrofor
refacand volumul util. n continuare, functionarea instalatiei de hidrofor se
repeta ca mai sus.
)aca in anumite perioade presiunea apei din conducta publica in punctul de
racord devine egala cu sarcina hidrodinamica necesara in instalatia interioara,
atunci alimentarea cu apa a instalatiei interioare se poate face direct, printr%o
conducta &( de ocolire a instalatiei de hidrofor, apa trecand din conducta de
bransament ' prin conducta de ocolire &( in instalatia interioara '' spre
punctele de consum '-. !entru a evita intoarcerea apei din instalatia interioara
prin conducta de ocolire &&( spre conducta publica &, in perioadele cand
presiunea apei din conducta publica scade, pe conducta de ocolire &( se
monteaza o clapeta de retinere &' care permite circulatia apei numai intr%un
sens. )in analiza functionarii instalatiei de hidrofor trebuie retinute
urmatoarele:
% in instalatia de hidrofor presiunea apei este ridicata de pompa;
% aerul comprimat are rolul de a mentine volumul de apa acumulat in hidrofor
sub presiunea creata de pompa, pe intervalul de timp cat pompa nu
functioneaza;
% pompa are o functionare ciclica (periodica), perioada unui ciclu fiind egala
cu intervalul de timp intre doua porniri (sau doua opriri) succesive ale
pompei.
n instalatia de hidrofor functioneaza de regula o singura pompa, dar se
monteaza doua pompe identice in paralel din care una este activa (in functiune)
si cealalta de rezerva in caz de avarie a pompei in functiune, pentru a asigura
alimentarea continua cu apa la presiunea necesara a tuturor consumatorilor.
Montarea instalatiei de %idrofor
#mplasarea instalatiei de hidrofor !Statia de hidrofor"
#ezervorul%tamon (inchis sau deschis); pompele, recipientele de hidrofor,
compresorul de aer, distribuitorul de aer comprimat, distribuitorul de apa,
conductele de legatura, armaturile de inchidere (vane, robinete), de siguranta
(ventile sau supape de siguranta) si reglaj (clapete de retinere), aparatura de
automatizare (presostate, intrerupatoare electrice etc.), precum si instalatia
pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa din cladiri se amplaseaza si
se monteaza in interiorul unei constructii (incaperi) independente numita statie
de hidrofor
)e regula, cladirea statiei de hidrofor face corp comun cu cladirea
punctului termic pentru prepararea apei calde de consum sau cu centrala temica
a ansamblului de cladiri.
/tatia de hidrofor se amplaseaza, de regula, in centrul de greutate al
consumatorilor, pentru a rezulta o solutie economica a retelei de distributie a
apei din ansamblul de cladiri.
n interiorul statiei de hidrofor, utilajele, aparatele, armaturile si
conductele se amplaseaza astfel incat sa se asigure, pe de o parte, accesul usor
al personalului de exploatare pentru manevrarea vanelor sau pentru intretineri si
reparatii curente si, pe de alta parte, utilizarea la maximum a spatiului tehnic
disponibil pentru evitarea supradimensionarilor constructiei respective.
)istantele uzuale de amplasare a echipamentului instalatiei de hidrofor fata de
elementele de constructie sunt indicate pe figura.
/e recomanda ca motoarele electrice ale pompelor si compresorul de aer
sa se amplaseze catre interiorul statiei, pentru a fi usor demontate in caz de
defectiune si remontate in instalatie in timpul exploatarii.
n scopul reducerii (evitarii) transmiterii zgomotelor si vibratiilor de la
pompe si compresorul de aer prin instalatie (reteaua de conducte) la elementele
de constructie, se iau masuri de izolare fonica prin: montarea pompelor si
compresorului pe un postament din beton prevazut cu strat de pluta de , D &6
cm grosime; montarea unor amortizoare elastice intre pompe si retea etc.
!entru colectarea apei scurse pe pardoseala de la presetupele pompelor sau
de la golirea unor parti ale instalatiei si evacuarea ei la canalizare, in interiorul
instalatiei de hidrofor se prevede un recipient de pardoseala cu capac si gratar
metalic, racordat la conducta exterioara de canalizare.
Montarea recipientelor de %idrofor
#ecipientele de hidrofor se monteaza pe postamente din beton prevazute cu
strat de pluta pentru amortizarea vibratiilor. n postamentul de beton se
incastreaza buloane de prindere. #ecipientul de hidrofor se aseaza pe postament
in asa fel incat buloanele sa treaca prin gaurile flanselor ce sunt sudate pe
stuturile (picioarele) de sustinere a hidroforului. 5poi sunt introduse pe fiecare
bulon piulitele de strangere. )upa asezare la pozitia definitiva, se desfac
capacele de vizitare si se verifica sudurile interioare. n aceasta etapa de montaj
se solicita venirea unui specialist al inspectiei pentru metrologie si cazane,
pentru a constata starea recipientului. 4arnitura capacului se unge cu miniu de
plumb si apoi aceasta se remonteaza.
#ecipientul se supune la proba de presiune cu apa; cu aceasta ocazie se
verifica si functionarea supapei de siguranta la presiunea pentru care este
calibrata.
Montarea rezervorului&tampon desc%is
#ezervorul%tampon se executa, de obicei, din
tabla neagra de otel si se vopseste la interior si
exterior cu vopsea anticoroziva. 5cest rezervor se
monteaza fie pe soclu executat din beton, fie pe
grinzi asezate pe pardoseala incaperii.
!entru amortizarea vibratiilor, intre rezervor si grinzi de sustinere se prevad
bucati de cauciuc. )upa fixarea pe fundatie se monteaza distribuitorul cu
robinete cu plutitor si sorbul pompei (numai in cazul unor rezervoare cu
capacitati mari), impreuna cu conductele de legatura intre aceste elemente si
instalatia exterioara. 5poi se monteaza cu suruburi capacul gurii de vizitare,
pana la spalarea finala efectuata inainte de receptionarea instalatiei.
Montarea pompelor instalatiei de %idrofor
!ompele se monteaza pe fundatii (postamente) din beton prevazute cu strat
de pluta pentru amortizarea vibratiilor, amplasate cat mai aproape de
rezervorul%tampon, pentru ca conductele de aspiratie si de refulare sa se poata
racorda la pompa cu rezistente locale (curbe sau coturi) cat mai putine. "ota
axului pompei se recomanda sa fie sub cota nivelului minim al apei din
rezervorul%tampon deschis.
2ontarea conductelor si a armaturilor de inchidere, siguranta si control in
instalatiile de hidrofor
!rincipalele armaturi din instalatia de hidrofor sunt: armaturile sticlei de
nivel si sticla de nivel; robinetele de inchidere si reglaj; ventilul de siguranta;
manometrele.
5rmaturilor din bronz care fac legatura sticlei de nivel cu recipientul de
hidrofor se monteaza in mufele sudate din fabrica pe orice recipient
standardizat. 5ceste armaturi se monteaza imediat dupa asezarea recipientului
pe postament si se manevreaza la pozitia TinchisU. /ticla de nivel se monteaza
in perioada terminarii lucrarii, deoarece se poate sparge usor. 3entilul de
siguranta se amplaseaza la partea superioara a recipientului pe racordul de aer
comprimat. 5ceasta armatura se monteaza cu tija ventilului (supapei) in pozitie
perfect verticala. 5tunci cand este posibil, inainte de montare, ventilul de
siguranta se supune la o incercare pentru a i se stabili pozitia contragreutatii.
2anometrul se monteaza intr%un loc vizibil si ferit de eventuale loviri, pe
racordul -. n instalatia de hidrofor, conductele se monteaza dupa amplasarea
agregatelor principale (recipientele de hidrofor, pompele, rezervorul%tampon
etc.). "onductele se monteaza astfel incat sa se evite formarea unor volume in
care, in timpul functionarii, se pot acumula saci de aer, care reduc sectiunea de
trecere a apei.

PRO-AREA SI SI RE$EDIEREA DEFECTIUNILOR
1. PRO-AREA SISTE$ELOR
1.1 Pro*area instalatiilor interioare de alimentare c a!a rece si
calda
!robarea conductelor se efectueaza la o presiune de &,- ori presiunea de
regim, insa minimum * at, timp de '6 min. proba se executa dupa aerisirea
instalatiei.
Probarea conductelor interioare executate din tevi din P$C tip %&
!robele de presiune ale conductelor executate din tevi din !3" tip 4 se
pot face dupa cel putin '. h de la executarea ultimei lipituri. $ipiturile care nu
dau rezultate bune se elimina prin taierea portiunii respective de conducta si
intercalarea unui tronson de teava.
nainte de darea in exploatare, conductele executate din tevi de !3" tip 4
se vor umple si se vor goli dupa '. ore, timp de ' zile consecutiv. )upa aceasta
operatie va fi convocat delegatul de la /5<E!) care va lua proba de apa,
pentru a se analiza si verifica daca continutul de plumb in apa nu depaseste 6,&
mg7l. in cazul cand acest continut de plumb nu este depasit, /5<E!) va emite
autorizatia de functionare, darea in exploatare a instalatiei putandu%se efectua
numai dupa obtinerea acestei autorizatii.
Probarea conductelor interioare executate din tevi din otel zincat si din tevi de
plumb pentru presiune
!robarea la presiune a conductelor interioare executate din tevi din otel
se executa cu pompa hidraulica cu piston. !ompa se racordeaza la punctul cel
mai de jos al retelei de conducte ce se incearca, de obicei, in subsol.
"and cladirea este alcatuita din parter si &D'
etaje, proba se efectueaza deodata la toata
cladirea. $a blocuri cu mai multe etaje, pentru a
nu se impiedica lucrarile de constructii, proba se
efectueaza pe coloane sau pe niveluri. n vederea
probei, capetele conductelor se astupa cu dopuri
din fonta maleabila, punandu%se robinete de
aerisire in punctele cele mai de sus.
!robele partiale ale conductelor de apa
calda si de circulatie, necesare in timpul
montajului, se efectueaza o data cu probele
conductelor de apa rece, separat pe coloane. n
acest scop, la fiecare grup de coloane, la partea superioara, conductele de apa
rece si de apa calda se leaga intre ele (reperul -), se astupa cu dopuri toate
pozitiile lasate pentru racordarea obiectelor sanitare, una din coloane se astupa,
de asemenea, cu dop la partea inferioara, iar pe partea inferioara a celeilalte
coloane se introduce apa si apoi se realizeaza presiunea cu ajutorul pompei '.
$a terminarea completa a montarii si inainte de a se lega obiectele sanitare,
intreaga instalatie de apa calda si rece se supune la o ultima proba de presiune.
)efectele constatate cu ocazia probei se insemneaza pe instalatii cu creta si se
remediaza dupa scoaterea apei de probare.
!robarea conductelor din tevi de plumb de presiune se executa la aceleasi
valori ale presiunii de incercare ca si la tevile din otel. "and conductele din
plumb pentru presiune se monteaza ingropat, probarea se face inainte de
astuparea acestora.
Pro*area. re&larea si rece!tia instalatiei de +idro'or
3erificarea aparatelor si a utilajelor montate in statia de hidrofor
3erificarea recipientului de hidrofor consta dintr%un control vizual al
sudurilor sale si dintr%o proba hidraulica de presiune efectuata in prezenta
organelor de control. )upa ce statia de hidrofor a fost complet montata si
echipata si dupa ce s%au efectuat probele de presiune, se trece la verificarea si
reglarea aparatelor care trebuie sa asigure functionarea normala a instalatiei,
dupa care urmeaza :
% se verifica etanseitatea ventilului (supapei) de siguranta, controland modul
de deplasare a contragreutatii pe bratul respectiv ;
% se verifica starea tehnica a pompei si a compresorului si se inlatura cauzele
eventualelor trepidaLii in functionare;
% se controleaza siguranLele de pe tabloul electric si se probeaza daca sensul
de rotatie a motorului electric este cel indicat prin sageata de pe corpul
pompei.
)upa verificarile de mai sus se trece la reglarea aparatelor si la punerea in
functiune a instalatiei.
Pnerea in 'nctine a instalatiei de +idro'or
1peratiile de punere in functiune a instalatiei de hidrofor sunt
urmatoarele:
% se creeaza in interiorul recipientului presiunea initiala 0i, indicata in proiect
(fig. a). $a inceputul operatiei hidroforul este gol. #obinetele de acces * si =
(fig. e) sunt inchise. #obinetul &' este deschis. /e pune in functiune
compresorul pana cand manometrul &+ indica presiunea dorita, de obicei cu
( D - m 0'1 mai mica decat presiunea de pornire a pompei 0p ;
% se introduce apa in recipient (fig. b, respectiv c). !entru aceasta, robinetele -
si * se deschid si pompa ( se pune in functiune, incarcand recipientul cu
apa. /e urmareste nivelul apei la sticla de nivel &( si presiunea din recipient
la manometrul &+. "and presiunea in interior are valoarea 0o (presiunea de
oprire) indicata in proiect, se opreste pompa ( si se regleaza presostatul
(automatul de presiune) +, astfel incat sa produca intreruperea circuitului
electric de alimentare a pompei la aceasta presiune ;
% se consuma apa in instalatie (pompa ( fiind oprita), pana cand manometrul
arata presiunea 0p (presiunea de pornire) indicata in proiect (fig. d). /e
inchide robinetul = si se regleaza presostatul sa produca punerea in functiune
a motorului electric . pentru aceasta valoare a presiunii ;
% se verifica functionarea automata a instalatiei, punand in functiune
robinetele care consuma debitul de calcul al instalatiei si se verifica timp de
cateva ore regimul de pompare si numarul orar n de porniri, respectiv de
opriri ale pompei. !e sticla de nivel &(, se inseamna nivelul apei la
presiunea de pornire 0p, respectiv la presiunea de oprire 0o. 5celeasi valori
se marcheaza cu vopsea rosie si pe cadranul manometrului &+.
Re&larea /entilli de si&ranta
3entilul de siguranta are rolul de a limita
valoarea presiunii in recipientul de hidrofor si in
instalatia de distributia.
)aca ventilul de siguranta este etalonat si pe bratul supapei exista
gradatii in dreptul carora sunt indicate diverse presiuni de declansare a
aparatului, acesta se regleaza asezand contragreutatea 4 in dreptul gradatiei
corespunzatoare presiunii la care trebuie sa se declanseze. 5poi se verifica
functionarea aparatului pornind pompa si lasand sa creasca presiunea din
recipient pana la valoarea de declansare.
)e obicei, ventilul de siguranta nu are asemenea gradatii si, in acest caz,
reglarea lui se realizeaza dupa cum urmeaza :
% se deplaseaza contragreutatea & pana la capatul parghiei ', se porneste
pompa si se urmareste la manometru cresteea presiunii din recipient. n
momentul in care presiunea este cu & D - m 0'1 mai mare decat presiunea
maxima 0o, se deplaseaza contragreutatea & pe parghia ' inspre axul de
rotire ., pana cand rezultanta fortelor de presiune ! aplicate ventilului ( il
ridica ; in acest moment recipientul este pus in contact cu atmosfera prin
racordul -. n punctul de pe bratul parghiei in care se afla contragreutatea in
momentul declansarii, se executa apoi o crestatura cu pila sau cu fierastraul
pentru metale, in care contragreutatea ramane fixata. )upa reglarea
ventilului de siguranta se verifica de cateva ori functionarea lui la presiunea
pentru care a fost reglat.
ntrucat presiunea din recipient este aceeasi, atat in spatiul cu apa, cat si in
spatiul cu apa, cat si in spatiul cu aer, ventilul de siguranta poate fi montat
oriunde. 2ontarea lui pe spatiul de aer prezinta dezavantajul ca la declansarea
aparatului se pierde aer din recipient, a carui completare dureaza mai mult timp,
perioada in care instalatia este scoasa din functiune. 2ontarea ventilului de
siguranta pe spatiul de apa are inconvenientul contactului permanent dintre apa
si armatura, ceea ce poate produce oxidarea si intepenirea ventilului pe scaunul
sau. )e aceea se recomanda montarea ventilului de siguranta pe spatiul de aer
al recipientelor de hidrofor.
Veri'icarea indicatorli c sticla de ni/el
!entru verificarea indicatorului cu sticla de nivel se
inchide robinetul & (de pe racordul pe spatiul de aer din
recipient) si se deschide ventilul ' (de pe racordul pe
spatiul de apa), precum si robinetul de control (, din
partea de jos a sticlei de nivel .. !rin robinetul de control
trebuie sa curga apa. /e inchide apoi robinetul ' si se
deschide robinetul &. /ticla trebuie sa se goleasca de apa
prin robinetul de control (. $a inchiderea robinetului de
control si deschiderea celorlalte doua robinete, in sticla de
nivel . trebuie sa se obtina nivelul apei din recipientul -.
n timpul functionarii instalatiei, nivelul apei din sticla de
nivel trebuie sa creasca sau sa scada o data cu nivelul apei
din recipient. )aca acest lucru nu se intampla, desi se
consuma apa din instalatie sau se introduce in recipient
apa cu pompa, se verifica pe rand functionarea robinetelor
indicatorului de nivel.
Rece!tia instalatiei de +idro'or
)upa montarea si racordarea recipientului de hidrofor, se efectueaza receptia
instalatiei de catre o comisie din care fac parte : beneficiarul, delegatul
./."..#. (organul de verificare metrologica a instalatiilor) si reprezentantul
executantului.
Eeneficiarul poate solicita cu aceasta ocazie efectuarea unor probe de
functionare a instalatiei de hidrofor si de distributie a apei.

1.# Pro*area instalatiilor de alimentare c a!a rece !entr
com*aterea incendiilor
#etelele de conducte pentru alimentarea cu apa a hidrantilor interiori
pentru incendiu care sunt de regula comune cu cele pentru distributia apei in
scopuri menajere, se supun la proba de presiune si etanseitate la o presiune de
&,- ori presiunea de regim.
nstalatiile cu sprin@lere se supun la o proba de functionalitate,
verificandu%se daca sprin@lerele intra in functiune la o anumita temperatura
(care ar putea fi produsa de incendiu). #eteaua de conducte se probeaza la o
presiune egala cu &,- ori presiune de regim, dar de minimum * at timp de '6 de
minute.
!roba de functionare a instalatiei cu drencere se efectueaza inainte de
executarea finisajelor constructiei, care altfel pot fi deteriorate. !entru
efectuarea probei de presiune a instalatiei cu drencere, in mufele in care
urmeaza a fi montate drencerele se insurubeaza dopuri provizorii. !roba de
presiune se efectueaza la o presiune de &,- ori presiunea de regim.
$a instalatiile cu sprin@lere si cu drencere, cu ocazia efectuarii probelor
se verifica si instalatiile de automatizare aferente, respectiv, de semnalizare
optica si acustica, a intrarii in functiune a sprin@lerelor si drencerelor. )upa
inlaturarea defectiunilor depistate cu ocazia efectuarii probelor, instalatiile
interioare de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor sunt receptionate
si puse in exploatare.

#. RE$EDIEREA DEFECTIUNILOR
#.1 Remedierea de'ectinilor la instalatiile interioare de
alimentare c a!a rece si calda
)efectele cele mai frecvente la conductele din !3" tip 4 sunt : fisurile sau
crapaturile aparute pe peretele tevii sau la fitinguri; neetanseitatile imbinarilor
cu mufe, datorita unor dilatari si contratari succesive; pierderea proprietatilor
adezivului utilizat etc. $a aparitia oricarui defect pe conductele din tevi !3"
remedierea consta in inlocuirea piesei defecte. <u este permisa in nici o situatie
inlaturarea defectiunii prin lipire, deoarece nu prezinta siguranta.
!rocedeele de lucru pentru remedierea unui defect la conductele din
!3" pot fi:
% daca exista un defect de etansare la imbinarea cu mufa, fara a exista fisuri in
materialul tevilor sau fitingurilor, etansarea se corecteaza folosind adezivul
special, dupa ce mai intai s%a curatit locul si s%a decapat cu dicloretan. Fn alt
procedeu consta in aplicarea unui cordon de sudura la capatul mufei (fig. a),
folosind suflaiul pentru aer cald si vergeaua din !3" drept material de
adaos;
% daca defectul consta din craparea unui fiting, se demonteaza imbinarea si se
inlocuieste fitingul defect, imbinarile executandu%se cu mufe, iar etansarea
cu adeziv special;
% daca defectul se gaseste pe teava, se elimina portiunea defecta executandu%
se doua taieturi la distanta de minimum '-D(6 cm una fata de alta si se
intercaleaza o bucata de teava noua.
!entru intercalare se poate folosi unul din urmatoarele procedee :
% la ambele capete se utilizeaza cate o mufa alunecatoare sudata (fig. b). n
acest caz, bucata noua de teava se taie exact la lungimea celei inlaturate, iar
mufele alunecatoare se trag pe capetele conductei vechi apoi se trag cu
jumatate din lungime pe conducta noua si se sudeaza la ambele capete ;
% bucata noua de teava se mufeaza la ambele capete; la unul din capete, mufa
se executa pe o lungime cel putin dubla decat la celalalt capat, pentru a
putea fi trasa pe vechea conducta si intercalata (fig. c). Etansarea se executa
fie cu adeziv, fie cu cordoane de sudura la capetele mufelor ;
% cu racorduri olandeze lipite de ambele capete, teava noua taindu%se mai
scurta cu lungimea necesara pentru intercalarea racordurilor.
)upa remedierea defectului prin lipire, conducta nu poate fi pusa sub
presiune decat dupa '. h. $a imbinarile sudate conducta se poate repune in
functiune dupa (D. h.
Este interzisa repararea defectiunii prin sudarea locului defect.
)efectele cele mai frecvente ale tevilor din otel zincat pentru distributia
apei reci sau a apei calde de consum sunt: neetanseitatile imbinarilor cu
racorduri olandeze, in special datorita uzarii garniturilor; utilizarea la montaj a
unor fitinguri (mufe, teuri, coturi etc.) cu defecte etc. >itingurile defecte se
inlocuiesc cu altele noi, de aceleasi tipuri si dimensiuni.
<u se admite Itemuirea Levilor din otel care au pori, nici lipirea lor cu
cositor. )e asemenea, nu se admite stemuirea capatului filetat intrat in fiting
atunci cand imbinarea nu este destul de etansa.
#.# Remedierea de'ectinilor !om!elor
'eguli generale pentru exploatarea pompelor
% !ompa se aseaza pe un postament de beton plan si orizontal, la inaltime,
astfel ca axul pompei sa se gaseasca la +66%,66 mm de la pardoseala.
% )upa fixarea pozitiei pompei pe postamentul de beton, golul de sub placa
(batiul) pompei se umple cu mortar de ciment bine indesat, astfel ca placa sa
se reazeme pe intreaga suprafata si sa nu fie deformata prin strangerea
buloanelor de fundatie, care se face numai dupa intarirea mortarului.
% 5tat conducta de aspiratie, cat si cea de refulare se monteaza astfel ca
flansele de racordare cu pompa sa cada exact in axele racordurilor si cu
fetele paralele. Ele nu vor trage de racorduri, iar la lungimi mai mari nu se
vor sprijini de pompa.
% "onducta de aspiratie va avea cel putin diametrul racordului pompei,
corespunzand unei viteze de &,-6%',66 m7s. in cazul in care din calcul
rezulta ca este necesar un diametru de conducta mai mare, trecerea se va
face cu o reductie excentrica (cu spinarea orizontala) care sa evite formarea
unei pungi de aer.
% !ortiunea orizontala a conductei se aseaza suind spre pompa (panta de cel
putin ' cm7m), pentru a permite evacuarea completa a aerului.
<u se vor folosi decat curbe lungi, iar sorbul va fi de tip special pentru pompe
centrifugale (cu ventil si treceri largi).
Defectele pompelor centrifugale si repararea lor
)efectul "auza probabila 2asuri de inlaturare
!ompa nu aspira "onducta de aspiratie nu este etansa:
% sau pe mufe
% sau prin presetupa de aspiratie
% sau pe la racordul vacuumetrului
% pompa si conducta de aspiratie nu sunt
bine amorsate
/orbul este defect sau nu functioneaza din
cauza ca:
% ventilul nu inchide, intrucat au intrat
impuritati
% tija ventilului s%a strambat
% garnitura s%a uzat
% scaunul ventilului s%a uzat
% sita sorbului s%a infundat
<ivelul lichidului a scazut sub nivelul
ventilului sorbului
naltimea de aspiratie este prea mare
!ompa se roteste in sens gresit
Turatia este sub cea nominala, datorita
scaderii de tensiune sau frecventei
#obinetul vana de la refulare este inchis
!ompa este infundata
/e etanseaza cu grija flansele
/e etanseaza mufele
/e strange presetupa
/e verifica daca vine lichid la presetupa
de aspiratie
/e etanseaza legatura la vacuumetru
/e completeaza lichidul, umplandu%se
pompa si conducta de aspiatie pana ce
nu mai ies bule de aer la punctele de
aerisire cele mai ridicate ale corpului
pompei.
/e curata impuritatile
/e indreapta tija ventilului
/e inlocuieste garnitura
/e rectifica scaunul
/e curata sita
/e coboara cu sorbul sub nivelul minim
al lichidului
/e monteaza pompa la inaltimea de
aspiratie admisibila
/e schimba sensul de rotatie la mortar,
prin schimbarea legaturilor la borne
/e va restabili tensiunea sau frecventa
de regim
/e deschide robinetul vana de la refulare
/e desfunda canalele rotorului sau ale
distribuitorului
!ompa nu
refuleaza deloc
sau insuficient
#obinetul vana de refulare este defect
!ierderile interne sunt prea mari
#obinetul vana de la refulare este inchis
/e verifica robinetul vana
/e inlocuiesc inelele de etansare
/e deschide robinetul vana
!ompa se
incalzeste
!resetupele sunt stranse prea mult
<u functioneaza sistemul de racire
/%a infundat canalul de legatura intre
refulare si presetupa
/e slabesc piulitele presetupei
/e verifica conducta de racire
/e curata canalul de legatura
$agarele pompei
se incalzesc
!ompa este descentrata fata de motor
Fngerea este insuficienta
Fnsoarea este uzata
nelele de ungere sunt blocate
/e centreaza pompa
/e completeaza uleiul sau unsoarea
/e inlocuieste unsoarea (uleiul)
/e verifica inelele de ungere si pozitia
lor
5xul este stramb
5xul motorului trepideaza
/uporturile lagarelor nu sunt stranse uniform
/e demonteaza pompa si se verifica axul
/e verifica rotorul si lagarele motorului
/e monteaza corect suporturile lagarelor
!ompa trepideaza >undatia este slaba sau incorecta
"entrarea fata de motor este defectuoasa
garniturile de cauciuc sau din piele ale
cuplajului sunt uzate
#otorul motorului este dezechilibrat
/uruburile fundatiei nu sunt stranse
!ompa lucreaza in regim de cavitatie
/e consolideaza fundatia
/e centreaza pompa corect
/e verifica rotorul motorului
/e strang suruburile de fundatie
/e elimina cauzele:
% aspiratia prea mare
% temperaturi prea mari ale lichidului
% debit peste normal
2otorul
supraincarca la
pornire
#obinetul vana de refulare este deschis
#otorul freaca in inelul de etansare
!resetupele sunt stranse prea tare
)ispozitivul de echilibrare nu functioneaza
/e porneste cu vana inchisa si se
deschide treptat
/e rectifica inelul de etansare sau
butucul rotorului
/e slabesc piulitele presetupei
/e verifica dispozitivul de echilibrare