Sunteți pe pagina 1din 3

Lucian Blaga, poet, dramaturg i filozof, s-a nscut la 9 mai 1895, n

satul Lncrm din judeul Alba, sat ce poart-n nume "sunetele lacrimei.
Copilria sa a stat, dup cum el nsui mrturisete, "sub semnul unei fabuloase
absene a cuvntului, autodefinindu-se "mut ca o lebd, deoarece viitorul poet
nu a vorbit pn la vrsta de patru ani. Fiu de preot, Isidor Blaga despre care
afl de la fraii lui c "era de o exuberan i de o volubilitate deosebit de
simpatic, este al noulea copil al familiei, iar mama lui este Ana Blaga, pe care
autorul o va pomeni n scrierile sale ca pe "o fiin primar ("eine Urmutter).
i face studiile primare la coala german din Sebe-Alba, urmate de
liceul "Andrei aguna, din Braov i de Facultatea de Teologie din Sibiu (1914-
1917), unde se nscrie pentru a evita nrolarea n armata austro-ungar.
Absolvent (n 1920) a Universitii din Viena. n 1919 Sextil Pucariu i public
Poemele luminii, mai nti Glasul Bucovinei i Lamura, apoi n volum. Dup
terminarea studiilor, se stabilete la Cluj. Este membru fondator al revistei
Gndirea (aprut n 1921), de care se desparte n 1942, i nfiineaz la Sibiu,
revista Saeculum (1942-1943). nc din primii ani ai liceului, Blaga se impune
ateniei colegilor. "La cursuri, mi aduc aminte c uimea pe profesori cu
originalitatea rspunsurilor pe care le va da. i n vreme ce clasa-i ndrepta
admiraia spre muchii atletici ai unor colegi, bnuiam n sclipirea ochilor un joc
de flcri deasupra unei comori i va aminti mai trziu un fost coleg de liceu
al poetului, Horia Teculescu Amintiri despre Lucian Blaga, n ara noastr, 1935.
n 1910 debuteaz n Tribuna din Braov cu poezia "Pe rm", urmat de
cea intitulat "Noapte" i este ales preedinte al societii literare din
coal. "ncepuse s-l pasioneze problemele de tiin i filozofie" atest
aceleai Amintiri. Ne vorbea despre planeta Marte, ncerca s ne dovedeasc
existena vieii acolo. Cu timpul era pasionat mai mult de problemele filozofice
(Conta, Schopenhauer, Hffding, Bergson). O lung perioad (1926-1939), va
lucra n diplomaie, fiind, succesiv, ataat de pres i consilier la legaiile
Romniei din Varovia, Praga, Berna i Viena, ministru plenipo-teniar la
Lisabona. i continu activitatea literar i tiinific, publicnd n tot acest timp
volume de versuri, eseuri filozofice i piese de teatru.
n 1936 este ales membru al Academiei Romne. ntre 1939 i 1948 este
profesor la Catedra de filozofia culturii a Universitii din Cluj, apoi cercettor la
Institutul de Istorie i Filozofie din Cluj (1949-1953) i la Secia de istorie literar
i folclor a Academiei, filiala Cluj (1953-1959). Dup 1943, nu mai public nici un
volum de versuri originale, dei continu d lucreze. Abia n 1962, opera sa
reintr n circuitul public. Inaugurat cu Poemele luminii (1919), opera poetic
antum a lui Blaga cuprinde, pn n 1943, nc ase volume: Paii
profetului (1921), n marea trecere(1924), Lauda somnului (1929), La cumpna
apelor (1933), La curile dorului(1938), Nebnuitele trepte (1943).
"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga face parte
din seria artelor poetice ale literaturii romane din perioada interbelica. Poezia
este asezata in fruntea primului sau volum, "Poemele luminii"(1919), si are rol
de program (manifest literar), realizat insa cu mijloace poetice.
Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale
Universului: cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin
iubire.
Lucian Blaga a avut o preocupare intensa pentru filozofie mai ales in
legatura cu problema cunoasterii (cea paradisiaca si cea luciferica). Alternanta
intre persoana I singular si persoana a III-a plural denota caracterul filosofic al
acestei poezii, care reprezinta metaforic opozitia dintre cunoasterea luciferica
("eu") si cunoasterea paradisiaca ("altii").Cunoasterea paradisiaca este pentru
Blaga logica, rationala, in schimb ce cunoasterea luciferica nu are ca scop
deslusirea misterului ci amplificarea/adancirea acestuia.
Titlul acestei poezii este o metafora revelatorie care exprima idea
cunoasterii luciferice. Pronumele personal "eu" este asezat orgolios in fruntea
primei poezii din primul volum, adica in fruntea operei. Plasarea sa initiala poate
corespunde influentelor expresioniste (exacerbarea eului- trasatura
expresionista) si exprima atitudinea poetului filozof de a proteja misterele lumii,
izvorata din iubire. Verbul la forma negativa "nu strivesc" exprima refuzul
cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciferica.
Metafora revelatorie "corola de minuni a lumii", imagine a perfectiunii, a
absolutului, prin ideea de cerc, de intreg, semnifica misterele universale, iar rolul
poetului este adancirea tainei care tine de o vointa de mister specific blagiana.
Metaforele revelatorii ale luminii, emblematice pentru opera poetica a lui Lucian
Blaga, inclusa in titlul volumului de debut, sugereaza cunoasterea sau
instrumentul cunoasterii, eul liric delimitandu-se astfel de poetii de tip rationalist.
Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata cu ajutorul
terminologiei filozofice ulterior constituite. El face distinctie intre cunoasterea
paradisiaca si cea luciferica. Creatia este o rascumparare a neputintei de a
cunoaste absolutul: "Omul trebuie sa fie creator, - de aceea renunt cu bucurie la
cunoasterea absolutului" (Lucian Blaga, "Pietre pentru templul meu"). Optand
pentru al doilea tip de cunoastere, poetul desemneaza propria "cale": adancirea
misterului si protejarea tainei prin creatie.
Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii, ci de a le potenta prin
trairea interioara si prin contemplarea formelor concrete prin care ele se
infatiseaza.
Rolul poeziei este acela ca, prin mit si simbol, elemente specifice
imaginatiei, creatorul sa patrunda in tainele Universului, sporindu-le.
Creatia este un mijlocitor intre eu(constiinta individuala) si lume.
Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universale, cu esenta
lumii. Actul poetic este acela de contopire cu misterele universale, cu esenta
lumii. Actul poetic converteste misterul, nu il reduce. Misterul este substanta
originara si esentiala a poeziei: cuvantul originar. Iar cuvantul poetic nu
inseamna, ci sugereaza.
Poezia blagiana, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", este o arta
poetica, deoarece autorul isi exprima crezul liric (propriile convingeri despre arta
literara si despre aspectele esentiale ale acesteia) si viziunea asupra lumii. Prin
mijloacele artistice, sunt redate propriile idei despre poezie (teme, modalitati de
creatie si de expresie) si despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea si
creatia, problematica cunoasterii).