Sunteți pe pagina 1din 112

MODULUL 1 MODULUL 1 Capitolul

VII
SUPORT DE CURS SUPORT DE CURS
2014 2014

ELECTRICIAN N CONSTRUC II ELECTRICIAN N CONSTRUC II
Cod COR: 71701
Ni!"lul d" i#$t%ui%": 2 &$tudii
'"dii(
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1 din 112
Formator: ing. Gheorghe Buctaru
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2 din 112
Noiuni generale despre protecia muncii i a mediului Pag.03
Factorii de risc i regulile de igien individual la locl de munc Pag.20
Norme de securitate la locul de munc Pag.48
Primul ajutor n ca de accident Pag.!4
"omunicarea la locul de munc Pag.#3
$ucrul n ec%ip Pag.80
&rganiarea ergonomic a locului de munc Pag.8'
(nterviul pentru angajare Pag.)00
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3 din 112
Noiuni generale despre protecia muncii i a mediului
).Protectia muncii
1.1 Notiuni generale
.
Legislaia n domeniul proteciei muncii cuprinde msuri ce vizeaz mbuntirea securitii i
a sntii n munc ( sntatea i securitatea ocupaional) a lucrtorilor.
Definitorii in acest sens sunt :
Legea securitii i sntii n munc nr. 319 din 14 iulie 2006
HG nr. 1425 din 11 ctm!rie 2006" #rme metdlgice de a$licare a
$re%ederilr Legii securitii i sntii n munc nr. 319&2006
A.Terminologie specific
Ptri%it legislatiei" termenii i e'$resiile
s$eci(ice dmeniului sunt de(inite ast(el)
a) lucrtor * $ersana anga+at de ctre
un anga+atr" $tri%it legii" inclusi% studenii"
ele%ii n $eriada e(ecturii stagiului de
$ractic" $recum i ucenicii i ali $artici$ani
la $rcesul de munc" cu e'ce$tia
$ersanelr care $restea, acti%iti casnice-
b) angajator * $ersana (i,ica sau +uridica ce se a(la n ra$rturi de munca ri de ser%iciu cu
lucratrul res$ecti% si
care are res$nsa!ilitatea ntre$rinderii si&sau unitatii-
c) ali participani la procesul de munc * $ersane a(late n ntre$rindere" cu
$ermisiunea anga+atrului" n $eriada de %eri(icare $reala!il a a$titudinilr $r(esinale n
%ederea anga+rii" $ersane care $restea, acti%iti n (lsul cmunitii sau acti%iti n regim
de %luntariat" $recum i meri $e durata $artici$rii la (rma de $regtire $r(esinal i
$ersane care nu au cntract indi%idual de munc nc.eiat n (rma scris si $entru care se
$ate (ace d%ada $re%ederilr cntractuale i a $restaiilr e(ectuate $rin rice alt mi+lc de
$r!-
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag din 112
d) repre!entant al lucrtorilor cu rs$underi s$eci(ice n dmeniul securitii i sntii
lucrtrilr * $ersana aleas" selectat sau desemnat de lucrtri" n cn(rmitate cu
$re%ederile legale" s i re$re,inte $e acetia n ceea ce $ri%ete $r!lemele re(eritare la
$rtecia securitii i sntii lucrtrilr n munc-
e) pre"enire * ansam!lul de dis$,itii sau masuri luate ri $re%a,ute n tate eta$ele
$rcesului de munca" n sc$ul e%itarii sau diminuarii riscurilr $r(esinale-
f) e"eniment * accidentul care a antrenat decesul sau %atamari ale rganismului" $rdus n
tim$ul $rcesului de munca ri n nde$linirea ndatririlr de ser%iciu" situatia de $ersana data
dis$aruta sau accidentul de traseu ri de circulatie" n cnditiile n care au (st im$licate
$ersane anga+ate" incidentul $ericuls" $recum si ca,ul susce$ti!il de !ala $r(esinala sau
legata de $r(esiune-
g) accident de munc * %tmarea %ilent a rganismului" $recum si int'icatia acuta
$r(esinala" care au lc n tim$ul $rcesului de munca sau n nde$linirea ndatririlr de
ser%iciu si care $r%aca inca$acitate tem$rara de munca de cel $utin 3 ,ile calendaristice"
in%aliditate ri deces-
#) boal profesional * a(ectiunea care se $rduce ca urmare a e'ercitarii unei meserii sau
$r(esii" cau,ata de agenti nci%i (i,ici" c.imici ri !ilgici
caracteristici lcului de munca" $recum si de su$raslicitarea
di(eritelr rgane sau sisteme ale rganismului" n $rcesul de
munca-
i) ec#ipament de munc * rice masina" a$arat" unealta sau
instalatie (lsita n munca-
j) ec#ipament indi"idual de protecie * rice ec.i$ament destinat a
(i $urtat sau m/nuit de un lucrtr $entru a*l $rte+a m$tri%a unuia
ri mai multr riscuri care ar $utea sa i $una n $ericl securitatea si
sanatatea la lcul de munca" $recum si rice su$liment sau accesriu
$riectat $entru a nde$lini acest !iecti%-
$) loc de munc * lcul destinat sa cu$rinda $sturi
de lucru" situat n cladirile ntre$rinderii si&sau unitatii"
inclusi% rice alt lc din aria ntre$rinderii si&sau unitatii
la care lucratrul are acces n cadrul des(asurarii
acti%itatii-
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag % din 112
l) pericol gra" si iminent de accidentare * situatia cncreta" reala si actuala careia i li$seste
dar $rile+ul declansatr $entru a $rduce un accident n rice mment-
m) stagiu de practic * instruirea cu caracter a$licati%" s$eci(ica meseriei sau s$ecialitatii n
care se $regatesc ele%ii" studentii" ucenicii" $recum si smerii n $eriada de recn%ersie
$r(esinala-
n) securitate si sntate n munc * ansam!lul de acti%itati institutinali,ate a%/nd ca sc$
asigurarea celr mai !une cnditii n des(asurarea $rcesului de munca" a$ararea %ietii"
integritatii (i,ice si $si.ice" sanatatii lucratrilr si a altr $ersane $artici$ante la $rcesul de
munca-
o) incident periculos * e%enimentul identi(ica!il" cum ar (i e'$l,ia" incendiul" a%aria"
accidentul te.nic" emisiile ma+re de n'e" re,ultat din dis(unctinalitatea unei acti%itati sau a
unui ec.i$ament de munca sau&si din cm$rtamentul neadec%at al (actrului uman care nu a
a(ectat lucratrii" dar ar (i (st $si!il sa ai!a asemenea urmari si&sau a cau,at ri ar (i (st
$si!il sa $rduca $agu!e materiale-
p) ser"icii e&terne * $ersane +uridice sau (i,ice din a(ara
ntre$rinderii&unitatii" a!ilitate sa $reste,e ser%icii de
$rtectie si $re%enire n dmeniul securitatii si sanatatii n
munca" cn(rm legii-
') accident usor * e%eniment care are dre$t cnsecinta
le,iuni su$er(iciale care necesita numai acrdarea $rimelr
ngri+iri medicale si a antrenat inca$acitate de munca cu
durata mai mica de 3 ,ile-
r) boala legata de profesiune * !ala cu determinare
multi(actriala" la care unii (actri determinanti sunt de
natura $r(esinal.
(. )istemul de munc
0cti%itatea de $re%enire si $rtectie
are ca sc$ asigurarea celr mai
!une cnditii de munca" $re%enirea
accidentelr de munca si a !lilr
$r(esinale in randul lucratrilr si
ada$tarea la $rgresul stiintei si
te.nicii.
1ndi(erent de natura $rcesului de
munca" la reali,area ricarei
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag * din 112
acti%itati $rducti%e este necesar sa e'iste 4 elemente) e'ecutantul" sarcina de munca"
mi+lacele de $rductie si mediul de munc
2lementele $rcesului de munca si interactiunea lr)
+rocesul de munca re$re,inta succesiunea n tim$ si n s$atiu a acti%itatilr e'ecutantului si
mi+lacelr de $rductie n sistemul de munca.
,&ecutantul este lucratrul im$licat nemi+lcit n reali,area sarcinii de munca.
)arcina de munca re$re,inta ttalitatea actiunilr $e care
tre!uie sa le e(ectue,e e'ecutantul" $rin intermediul
mi+lacelr de $rductie" $entru reali,area sc$ului $r$us" in
anumite cnditii ale mediului de munca.
-ijloacele de munca re$re,inta ttalitatea mi+lacelr de
$rductie 3cladiri" instalatii" masini" unelte" mi+lace de
trans$rt etc.4 si a !iectelr muncii 3materiile $rime4 $e care
lucratrii le (lsesc n $rcesul de $rductie.
5ediul de munca re$re,inta ttalitatea cnditiilr (i,ice"
c.imice" !ilgice si $si.lgice n care e'ecutantul si
des(asara acti%itatea 3isi reali,ea,a sarcina de munca4.
Pentru ca un $rces de munc s se des(are" aceste
elemente tre!uie sa intre in relatii unele cu altele.
0%and ca sc$ cmun reali,area $rcesului de munca si (iind
intercnectate (unctinal" se $ate s$une ca aceste elemente
alcatuiesc un sistem" sistemul de munc.
)istemul de munc re$re,inta ttalitatea
actiunilr $e care tre!uie sa le e(ectue,e
e'ecutantul $rin intermediul mi+lacelr
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag . din 112
de $rductie" $entru reali,area sc$ului sistemului de munca si a cnditiilr im$use de reali,are
a acestra.
/. 0egea securitii i sntii n munc
Legea securitii i sntii n munc nr. 3112 233* are
ca sc$ instituirea de masuri $ri%ind $rm%area
m!unatatirii securitatii si sanatatii n munca a lucratrilr.
2a sta!ileste $rinci$ii generale re(eritare la)
!ligatiile anga+atrilr"
$re%enirea riscurilr $r(esinale"
$rtectia sanatatii si securitatea lucratrilr"
eliminarea (actrilr de risc si accidentare"
in(rmarea" cnsultarea" $artici$area ec.ili!rata
$tri%it legii"
instruirea lucratrilr si a re$re,entantilr lr"
direciile generale $entru im$lementarea acestr $rinci$ii 5dul de a$licare a $re%ederilr
0egii securitatii si sanatatii n munca nr. 3112233* este sta!ilit $rin 45 nr. 12% din 11
octombrie 233* 6 Norme metodologice.
*lectricieni + protec,ia muncii
N&-.* /P*"(F("* 0* P-&1*"2(3 .4N"((
P*N1-4 *$*"1-("(*N(
Prevederi generale
Coninutul normelor specifice de protecia muncii
se refer la activitatea care se desf!oar n
instalaiile de utilizare a energiei electrice !i asupra
acestora indiferent de forma de proprietate asupra lor sau apartenea personalului care le
proiecteaz" e#ecut" e#ploateaz sau repar. $ceste norme au caracter naional !i trebuie
aplicate de ctre toate persoanele %uridice !i fizice implicate n
proiectarea" e#ecutarea" utilizare sau repararea instalaiilor
electrice de %oas tensiune situate n aval de :
& punctul de msur al energiei electrice furnizate de ctre
distribuitor
& punctul de separare electric fa de instalaiile distribuitorului
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 7 din 112
P-&1*"2(3 (.P&1-(53 *$*"1-&"416-(( 7N -*2*$* s( (N/13$32(( *$*"1-("* 0*
8&3/6 1*N/(4N*
"&N/(0*-32(( 9*N*-3$*.
'n toate domeniile de activitate" electricitatea a devenit un a%utor indispensabil pentru om.
'n afara avanta%elor deosebite pe care le ofera" electricitatea prezinta nsa si pericolul
electrocutarii (soc electric fatal ()*)" daca nu se aplica masurile corespunzatoare de protectie.
+rimul accident mortal prin electrocutare nregistrat de statistici a avut loc n ,-)." pe /ac0tul
rusesc 1Livadia1 c2nd un foc0ist a atins dulia aflata sub tensiune a unui corp de iluminat (3-*. De
atunci" mii de oameni au cazut victime ating2nd elemente care se aflau normal sub tensiune sau
care au intrat accidental n legatura cu astfel de elemente datorita unor defecte de izolatie"
datorate efectului patofiziologic (oc electric) care apare la trecerea unui curent electric prin
corpul omului sau prin corpul unui animal.
Din nefericire" nici un organ senzorial al omului nu poate sa detecteze o tensiune electrica
si sa puna omul n garda mpotriva atingerii elementelor aflate sub tensiune. +entru a ntelege
mai bine efectul curentului electric se impun c2teva precizari. 'n cazul n care un musc0i
oarecare al unei fiinte vii este parcurs n sens longitudinal de un curent" el tinde sa se contracte"
daca curentul depaseste o anumita valoare si o anumita panta (di4dt). $ceasta constatare este
valabila si pentru musc0iul cardiac" care nsa" se deosebeste foarte mult de ceilalti musc0i" prin
faptul ca n el se induce permanent o tensiune
necesara pentru functionarea normala a cordului.
/ordul constituie deci un dipol electric" a carui
tensiune are drept consecinta" n mod natural"
producerea unui c2mp electric n corp.
Diferenta de potential ntre doua puncte ale
corpului omenesc" alese n mod arbitrar" se poate
ilustra n mod intuitiv prin intermediul
electrocardiogramei5 marimea absoluta a acestei
diferente de potential variaza ntre , si ,"6m7" iar
frecventa variaza ntre ,", si ,"8 9z. Daca cordului
i se aplica o tensiune e#terioara" sistemul de
comanda si de propagare a e#citatiilor" poate fi
perturbat astfel nc2t functionarea normala a
diferitelor zone ale cordului sa fie perturbat.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1 din 112
"* /* 7N1:.P$6 ":N0 1* *$*"1-&"41*;(<
6amenii sunt (ragili. 7r$urile nastre $t (i cu u8urin9 mutilate de $r$riile nastre crea9ii) sunt
,dr!ite" ciu$ite" mucegiesc. :ar (r9a (i,ic este sla! 8i ine(icient n cm$ara9ie cu !ine*
cunscuta electrcutare" care nu mar n (elul n care credeai.
:ac ai a(lat cum te mar electrcutarea din desene animate ; te $r+e8ti" cr$ul tu
trans(rm/ndu*se n arti(icii 8i asele de%enindu*9i %i,i!ile ; ei !ine" te n8eli. ,lectricitatea nu te
prje8te ; $entru aceasta ar (i ne%ie de mult mai mult dec/t este necesar $entru a te mr"
care e nspim9nttor de pu:in.
:ar nainte s trecem la $artea n(ric8tare" s
re,l%m cu $artea te.nic. 2'ist mai multe unit9i
de msur ce descriu electricitatea) voltul" care
msar %lta+ul" amperul intensitatea curentului
electric" :attul $uterea 8i o0mul re,isten9a.
; analogie destul de !un se $ate (ace ntre
curentul electric 3cntinuu4 i curgerea a$ei" e'ist/nd
ttui di(eren9e ma+re dintre ele) "oltajul este ca !i
presiunea apei" curentul (msurat n amperi)
precum debitul" iar re!isten:a (n o0mi) ca !i
dimensiunea 3grsimea4 conductei.
7re8terea %lta+ului duce la un curent mai
mare 3mai mul9i am$eri4 ; cnsider/nd c
re,isten9a este cnstant ; dearece n
md lgic cre8terea $resiunii aduce cu sine
cre8terea de!itului. Puterea 3msurat n
<a9i4 este $ur 8i sim$lu %lta+ul nmul9it cu
curentul 3msurat" din nu" n am$eri4. =n
am$er re$re,int a$r'imati%
6"242>10
1?
electrni trec/nd $rintr*
seciune unitar $e secund. 1ar un <att
este ec.i%alent cu un %oule de energie $e secund" dar aceasta nu $rea cntea, n discu9ia de
(a9.
;e c9te electricitate este ne"oie pentru a omor o
persoan<
*=ectele curentului electric asupra omului
Cu toate ca fenomenele electrice referitoare la
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13 din 112
organismele vii sunt cunoscute nca din anii din %urul lui ,).." cunostintele privind pericolul
curentului electric sunt incomplete si nici n prezent problema nu este pe deplin elucidata. <pre
deosebire de alte fenomene fizice" mul nu are nici un rgan sen,rial care sa detecte,e" n
md direct" marimile electrmagnetice cum ar (i tensiunea electrica" curentul electric" c/m$ul
magnetic etc. =recerea curentului electric prin organismul omului este nsotita de o serie de
fenomene termice" electrodinamice" electrolitice" bioc0imice" biofizice" fiziologice etc. $nsamblul
acestor fenomene poate avea ca efecte principale producerea socurilor electrice si arsurilor=
metali!area pieii etc.
+rincipalele conditii impuse instalatiilor electrice sunt:
functionarea fara ntrerupere" la parametri normali i
asigurarea protectiei personalului mpotriva efectelor periculoase ce nsotesc trecerea
curentului electric prin corpul omului
(nstala,iile electrice nu preint nici un pericol at>t timp c>t curentul electric circul prin
ci special destinate acestui scop ? conductoare iolate ntre ele @i =a, de pm>nt.
+robabilitatea producerii unor pericole apare atunci c9nd apar curenti de scurgere" adica
curenti care circula pe alte cai dec2t cele special destinate. >arimea curentilor de scurgere si n
consecinta si gradul de pericol depinde de starea izolatiei electrice a instalatiei.
+rotectia personalului se reali!ea!a printr6un comple& de masuri care limitea!a tensiunile
de atingere la "alori nepericuloase sau deconectea!a rapid sursa generatoare de astfel de
tensiuni.
2. ,>,/T,0, T?,/,?@@ /A?,NTA0A@ ,0,/T?@/ +?@N B?5AN@)-,0, C@@
=recerea curentului electric prin corpul omului" care este un conductor electrobiologic" este
nsotita de fenomene al caror efecte se manifesta sub forme multiple si comple#e. ?fectele
curentului electric pot fi:
@ termice" mani(estate (ie $rin arsuri ale unr $arti ale cr$ului" (ie $rin ncal,irea e'cesi%a a
unr rgane interne urmata de dereglarea lr (unctinala-
@ electrc.imice cnst/nd n descm$unerea lic.idului rganic" inclusi% a s/ngelui" si la
alternarea cm$,itiei sale-
@ !ilgice cnst/nd n dereglarea $rceselr electrice interne" caracteristice materiei %ii" a%/nd
dre$t re,ultat cntractia musc.ilr $arcursi n sens lngitudinal de curentul electric cu anumita
$anta di&dt.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 11 din 112
Aciunea curentului
electric poate fi pri"ita
sub dou aspecteD
@ actiune directa
asupra tesuturilor pe
care le parcurge5
@ actiune reflectata"
prin intermediul sistemului nervos central" care afecteaza si tesuturile neparcurse de curent
electric. Armarile acestor efecte sunt producerea socurilor electrice" arsurile electrice si
metalizarea pieii" care nu sunt altceva dec2t modificari functionale superficiale sau profunde ale
organismului. $ceste modificari se produc atunci c2nd intensitatea curentului electric ce trece
prin corp depaseste o anumita valoare limita tolerata de organism.
Benomenele ce apar n organism" ca urmare a trecerii curentului electric si care n general pot fi
grupate n afectiuni ale sistemului nervos central" tulburari cardiace si respiratorii definesc
conceptul de soc electric. +roducerea unui soc electric fatal poarta denumirea de electrocutare.
Leziunile superficiale locale" arsurile" metalizarea pieii prin patrunderea n tegument a stropilor
de metal" fenomene produse tot de trecerea curentului electric" definesc conceptul de
traumatism electric.
;e c9t electricitate este ne"oie pentru a omor o persoan <
Eapte miliamperi. Timp de trei secunde. :ar de at/t este ne%ie. 2lectricitatea te mar
ntreru$/ndu*9i ritmul inimii.
:ac A miliam$eri a+ung la inima ta cntinuu $entru trei secunde" inima ta este a(ectat de
aritmie. 1ar atunci tate celelalte rgane nce$ s cede,e. 0i $utea u8r mr $e cine%a cu
!aterie de 9 %l9i sau c.iar cu una 000" cnectat direct la inim.
5ti%ul $entru care electricitatea nu mar miliane de ameni $e ,i cu 8curi e'trem de mici
este c nu ajunge direct la inim" cr$urile nastre
a%/nd re!isten: natural la electricitate.
?e!isten:a pielii se ncadrea! unde"a ntre %.333
8i 1%.333 de o#mi.
2ste (arte (arte greu de cuanti(icat e'act de c/t
electricitate e ne%ie $entru a trece $rin $iele"
dearece e'ist (arte multe %aria!ile" $recum
.ainele $urtate.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 12 din 112
:e asemenea" Bcum cuanti(ici c cine%a c.iar a muritCD
:ar" dac % cnslea," 8ocul static $e care c.iar l sim9i are n +ur de 20.000 de %l9i ; %lta+
nalt" dar $u9ini am$eri.
08adar cntea, puterea electric care s treac $rin $ielea 8i .ainele 8i $a$ucii n8tri de
$lastic pentru a lo"i inima.
>ulgerulD 7/nd %ine %r!a de (ulgere" Bceea ce am discutat nu se mai a$licD. =n (ulger $ate
atinge $este un miliard de %l9i. Ee,isten9a aerului este at/t de mare nc/t $ermite dar la
a$r'imati% 10.000 de %l9i sarcinilr electrice s se de$lase,e un centimetru
0st(el" $entru a se de$lasa mcar 10 cm $rin aer" (ulgerul tre!uie s ai! 100.000 de %l9i.
0$aratele ar $utea genera (ulgere n md arti(icial ; un ti$ $e nume 7.arles Fteinmet, a
cnstruit ma8in de (ulgere n 1916 ce genera $este 10.000 de am$eri 8i 100.000 de %l9i.
5ti%ul $entru care unii ameni su$ra%ie9uiesc este c au nrc la drumul $arcurs de (ulger $rin
cr$ul lr ; ast(el sunt DdarD ar8i dac (ulgerul tra%ersea, $artea e'teriar a cr$ului" cum se
nt/m$l c/nd e8ti ud" dar dac inima nu este atins" $t su$ra%ie9ui.
0ceasta este e%ident (arte ne$ractic ; e(rtul 8i energia necesare $entru ma8in de (ulgere
ar $utea (i mai u8r utili,ate $entru !m!e atmice" du$ cum arat 8i tate (ilmele a$cali$tice.
Gn $lus" sunt ma8inrii mult mai sim$le ce
(ac trea! similar c/nd %ine %r!a de
electrcutat ameni. 0$arate $recum
Taserele de+a mar ameni ca,inal.
7u tate acestea Haserele sunt create n
cun8tin9 de cau, ; ma+ritatea
im$ulsurilr sunt la inter%ale mult mai
scurte de 3 secunde 33 secunde (iind
necesare $entru a mr4" $entru a nu
(i (atale.
Totu8i= a"em probabil pu:ine moti"e s ne
temem de moarte prin electrocutare. /u e&cep:ia scaunului electric nu prea ndem9natic= nimeni
nu a omor9t oameni sistematic prin intermediul electricit:ii. @ar ma8inile= dac ar fi s fie lo"ite
de o dorin: de a ucide= ar folosi probabil toate celelalte moduri.
P-&1*"A(3 .*0(4$4( B( "4-*N14$ *$*"1-("
I. NOIUNEA DE PROTECIA MEDIULUI

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13 din 112
n 1969 U. Thant - secretar O.N.U. a inut o dare de seam n faa Consiliului O.N.U.
desre situaia mediului !i ro"lematicile acesteia rin care a su"liniat conturarea unei cri#e
de roorii mondiale. U. Thant su"linia# n discurs $dac tendinele n de#%oltarea
economic !i n consumul materiilor rime %a continua& utem fi si'uri c %a fi ericlitat
ns!i %iaa de e (m)nt$.
Conferina internaional or'ani#at de O.N.U. la *toc+holm n 19,- a e.us rima dat
ro"lemele e.istente n domeniul mediului n comle.itatea ei& "a#at e un %olum de date
'lo"ale sisteti#ate. Conferina a fost de#"tut n re#ena rere#entanilor a 11/ ri.

I.1. DEFINIREA NOIUNII DE MEDIU SI PROTECIA MEDIULUI

0ste o activitate interdisciplinar la "a#a creia stau& n rimul r)nd& %olumul de
cuno!tine !i date ro%enite din cadrul !tiinelor naturii.
(rotecia mediului se "a#ea# e rinciiile ecolo'iei !i s-a de#%oltat din cadrul acestei
!tiine& a%)nd n centrul ateniei omul.

(rotecia mediului se ocu cu1

re%enirea& com"aterea& re)nt)minarea a'u"elor2
nlturarea oluanilor& care ericlitea# nemi3locit sntatea oamenilor !i
mediul ncon3urtor& resecti% lichidarea& amorti#area efectelor olurilor2
de#%oltarea am"ianei umane& a mediului antroic&
o mai "un 'osodrire a resurselor naturale.

(arte comonent a roteciei mediului este rotecia naturii& rotecia eisa'istic a
#onelor. 4n acela!i tim se ocu de rotecia mediilor artificiale 5ale a!e#rilor umane6.
Termenul de mediu (enviroment, umwheinat, milieu) a fost folosit ncepnd din
secolul al XIX-lea, n sens biologic, de ambian natural a vieuitoarelor !lterior n
domeniul geografiei este definit ca spaul locuit "i influenat de om
#dat cu apariia "i amplificarea problemelor ecologice, mai ales n a doua
$umtate a secolului XX se afirm o concepie holistic privind mediul ca obiect de interes
"i de aciune public, ce s-a reflectat cu termenii actelor normativelor adoptate n unele
ri europene, la sfr"itul anilor '%& ('recum (ational )nvironmental 'olic* +ct ,!+
-.%.), precum "i n documentele primei /onferine a (aiunilor !nite privind mediul
(,toc0holm, iunie -.12)
In acela"i timp, aciunile concrete 3 de natur economic, $uridic, instituional 3 n
vederea prevenirii "i combaterii polurii au reclamat circumscrierea "i definirea mai precis a
conceptului de mediu "i a elementelor sale componente
+stfel, potrivit /onsiliului Internaional de limb france4 al colocviului internaional
(+i5, 'rovence, -.12) mediul repre4int 6ansamblul, e5istent la un moment dat, al aspectelor
fi4ice, chimice, biologice "i sociale, susceptibile de a crea un efect direct sau indirect,
imediat sau ulterior, asupra vieuitoarelor, asupra omului "i activitilor umane78 In cadrul
aceluia"i colocviu, comisia pentru limba engle4 formulea4 o definiie n care consider
mediu 7ansamblul tuturor fiinelor "i lucrurilor care compun spaiul apropiat "i ndeprtat al
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1 din 112
omului, care i poate determina sau schimba e5istena "i poate influena total sau parial
modul su de via8
Intr-o asemenea perspectiv, orice poate intra n conceptul de mediu9 se poate
include att nvmntul, petrecerea, timpului liber, sporturile, problema sporturilor, sistemul
de comunicaii n ansamblul su, artele, medicina, criminologia, etc
:efinirea mediului n raport direct cu condiia natural a omului a condus la
formularea termenului de mediu uman (;uman )nvironment) care a fcut tran4iia spre
conceptul comple5 care se afirm ast4i
<a originea sa, termenul de mediu a i4vort din substantivul engle4 6environment8,
preluat apoi "i de limba france4 sub forma de 6l' environnement8 "i n alte limbi "i a avut
rolul de a desemna spaiul din $urul omului
Dezvoltarea societatii precum si
dezvoltarea industriala impun o utilizare
din ce in ce mai intensa a energiei
electrice si deci o e#tindere larga a
instalatiilor de transport" distributie si
utilizare a energiei electrice.
Deosebitele avanta%e determinate de
folosirea energiei electrice sunt insotite
insa si de unele efecte negative asupra
organismelor vii si asupora mediului
ambiant.
Cunoasterea acestor efecte si adoptarea de masuri pentru limitarea influentelor negative
reprezinta una dintre preocuparile importante ala specialistilor in domeniu" dar si a
societatii in general.
Cn prezent e#ista solutii concrete pentru limitarea efectelor negative ale prezentei
instalatiilor electrice de transport" distributie si utilizare a energiei electrice la un nivel
acceptat pentru organismele vii si mediul incon%urator.
,. ?B?C=?L? CAD?E=ALAC ?L?C=DCC $<A+D$ >?DCALAC
?nergia electric n mare parte este consumat prin arderea combustibililor fosili. $ceasta
are ca efect emisia C;3 care este eliberat n atmosfer. ?l contribuie la intensificarea efectului
de ser si nclzirii globale. Deasemenea" se emit dio#id de sulf" dio#id de azot !i fum.
+rincipalele tipuri de poluri pe care reelele electrice le genereaz asupra mediului
ncon%urtor sunt:
+oluarea electromagnetic: efecte sonore" perturbaii radio !i ale emisiunilor de
televiziune5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1% din 112
influene ale c2mpului electric !i magnetic asupra organismelor vii5
3. D?=?L? ?L?C=DCC? <C C>+$C=AL L;D $<A+D$ >?DCALAC
+oluarea vizual:
Fenereaza deteriorarea peisa%ului proportional cu tensiunea nominala" cele mai poluante
fiind liniile electrice aeriene(L.?.$.) de inalta si foiarte inalta tensiune" precum si statiile de
transformare.
Cncercari si propuneri de limitare a efectelor negative s&au facut si se cauta in continuare"
ele vizand designul stalpilor cat si a traseelor prin ascunderea liniilor electrice in spatele
unor elemente naturale.
Contradictia apare intre (actrul ecnmic si cel natural
Poluarea sonorC
Fenereaza multiple efecte asupra organismului" in functie de 8 parametrii: intensitate"
inaltime" durata.
+oluarea sonora produsa de centralele si retelele electrice poate sa aiba caracter
intermitent sau permanent. Depasirea anumitor valori poate deveni nociva pentru om.
GF;>;=?L? CA C$D$C=?D CE=?D>C=?E=: sunt produse in centralele si retelele
electrice de catre ec0ipamente in unele etape ale functionarii lor.
GF;>;=?L? CA C$D$C=?D +?D>$E?E=: se produc in centralele si retelele electrice
pe toata durata functionarii instalatiilor.
Poluarea electromagneticC
Descarcarea corona apare in instalatiile de inalta si
foarte inalta tensiune si este insotita de aparitia a unei
succesiuni de impulsuri de curent de scurta durata.
+erturbatiile generate de aceasta se manifesta atat in
instalatiile radio cat si in cele de televiziune si de
telefonie de inalta frecventa prin curenti purtatori.
+rezenta descarcarii corona in instalatiile de inalta
tensiune conduce si la pierderi de energie electrica"
care sunt dependente de o serie de factori constanti si
variabili.
+ierderile prin descarcarea corona nu depind de
puterea transmisa in instalatie si reprezinta cateva
procente din capacitatea de transport a liniei.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1* din 112
+?B/,), ,0,/T?@/, /A?A/T,?@)T@/, B?5AN@)-,0B? C@@D
Celula" considerata ca un organism elementar" vegetala sau animala" at2ta timp c2t este
vie" produce curent electric. Ca rezultat al sc0imburilor energetice si metabolice ntre
organismul viu si mediu se produc reactii c0imice si procese electrice care caracterizeaza
viata.

An organism viu este alcatuit dintr&o multitudine de


celule" care din punct de vedere electric constituie
medii conductoare de natura electrolitica" marginite de
membrane ce pot fi considerate surse electrice
independente cu anizotropie electrica" care se
interfereaza spatio&temporal n mod variabil. 'ntr&un
mediu electrolitic principalii purtatori de sarcina sunt
ionii. Difuzia inegala a anionilor si cationilor printr&o
membrana creeaza diferente de potential. +otentialele
electrice ale tesuturilor animalelor si plantelor
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1. din 112
pluricelulare depind de caracterul polar sau nepolar al celulelor si de distributia lor
spatiala.

+roprietatile electrice si magnetice ale materiei vii ca permitiviHtatea" conductivitatea si


susceptivitatea depind de tipul de legaturi atomice si moleculare care determina efecte de
orientare a dipolilor" efecte de inductie a moleculelor polarizate si efecte de dispersie de
natura cuantica. De asemenea" depind de forma macromoleculelor organice si de
e#istenta impuritatilor n spatiile libere ale substantei. Cnteractiunea organismului viu cu
mediul ncon%urator ca si functiile sale interne sunt legate de caracteristicile c2mpului
electromagnetic e#terior.
C2mpurile electrice e#terioare de frecvente %oase" I.&,.. 9z" au efecte asupra sistemului
nervos neutral" iar cele cu frecvente nalte de ,.&I. >9z au efecte asupra sistemului
circulator. De asemenea" c2mpurile electrice de %oasa frecventa modifica structura si
comportamentul celular" prin sc0imbarea proprietatilor dielectrice ale membranei celulare
si duce la o crestere a temperaturii" proportional cu durata actiunii c2mpului asupra
organismului. Cresterea temperaturii corpului duce la cresterea transpiratiei si n
consecinta la o scadere a rezistentei
electrice cutanate.

?fectele fiziologice" ca urmare a


cumularii modificarilor electrolitice si
bioc0imice produse de actiunea
c2mpurilor electrice de frecventa
industriala" se datoreaza curentilor indusi
n organismul uman. +arametrii care
determina aceste modificari sunt
intensitatea c2mpului electric si timpul de e#punere n c2mp.

$supra organismelor vii actioneaza si electricitatea atmosferica" prin intermediul ionilor


din aer" rezultati ca urmare a ionizarii atmosferei datorita actiunii v2ntului" caderilor de
apa" fulgerelor" radiatiilor naturale sau artificiale etc. Conii negativi mici au o actiune
biopozitiva asupra organismelor vii" fac ca membranele celulelor la organismele n v2rsta
sa fie la fel de permeabile la o#igen ca n tinerete" ceea ce determina o prelungire a vietii.
'n ceea ce priveste ionii pozitivi mari e#perientele pun n evidenta unele tulburari
functionale" accelerarea ritmului respirator" somnolenta" cefalee" cresterea temperaturii
cutanate" ce dau senzatia de oboseala si indispozitie.
Poluarea psi%ica. -iscuri de accidenteC
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 17 din 112
+oluarea psi0ica rezida in sentimentul de teama pe care il provoaca instalatiile electrice
asupra factorului uman.
Cnfluenta curentului electric produs de catre
instalatiile electrice asupra organismelor vii
formeaza obiectul unor cercetari din ce in ce mai
ample si mai profunde" o data cu cresterea
tensiunilor utilizate in retelele electrice. <tudiile
efectuate au pus in evidenta fenomene de:
oboseala" scaderea atentiei" slabiciune in
membrele superioare" senzatie de ameteala.
Discurile de accidente datorate curentului
electric sunt in principal electrocutarile si
arsurile.
Poluarea ecologicC
$. Cnfluentele liniilor electrice aeriene asupra terenurilor agricole
Cmpactul retelelor electrice cu
elementele naturale ale mediului
incon%urator se refera in principal la
gradul de ocupare a terenurilor"
defrisarea padurilor pentru culoarul
liniilor electrice aeriene" protectia
naturii si a avifaunei ocrotite"
influenta instalatiilor si
constructiilor.
Deducerea suprafetelor ocupate
de statiile de transformare este o
preocupare permanenta a
proiectantilor. Atilizarea cat mai buna a spatiului se defineste prin gradul de ocupare a
terenului statiei cu instalatii te0nologice.
J. Cnfluenele liniilor electrice asupra pdurilor
+adurile" ca si terenurile agricole" reprezinta zone constitutive ale naturii" ale caror
degradari pot determina modificari ireversibile ale mediului.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 11 din 112
Liniile electrice aeriene se construiesc" de regula" paralel cu traseul drumurilor forestiere"
asigurandu&se" prin taierea eventuala a unor arbori sau crengi" o distanta de siguranta de
un metru intre conductoarele deviate de vant si coronamentul copacilor
C. =raversarile si apropierile fata de caile ferate ale L.?.$.
$propierile si intersectiile cu caile ferate fac obiectul unor masuri deosebite care se
adopta la constructia liniilor electrice si sunt in functie de categria caii (erate si de
tensiunea nminala a liniei electrice aeriene.
=raversarile cu L.?.$ peste cai ferate in zona statiilor cailor ferate" a depourilor de
locomotive si a atelierelor de material rulant nu se admit decat in cazuri e#ceptionale si numai cu
acordul organelor competente ale cailor ferate.
D. =raversarile si apropierile fata de drumuri si fata de cladiri
Cntersectiile cu drumuri si apropierile de
cladiri impun restrictii in constructia
L.?.$ de medii si inalta tensiune in
functie de categoria acestora si in functie
de faptul daca drumul se afla in afara
sau in interiorul localitatii.
Distantele fata de cladiri sunt normate"
fiind diferite in functie de locul de plasare
a cladirii si tipul activitatii desfasurate.
<e evita traversarile L.?.$. cu tensiune nominala de peste ,... de volti peste cladirile
locuite sau nelocuite.
=raversarea peste cladirile locuite se poate admite numai in cazurile obligate" cu
adoptarea unor masuri stricte de protectie.
8. CEBLA?E=?L? CE<=$L$=CCL;D ?L?C=DCC? $<A+D$ LCECCL;D D?
=?L?C;>AECC$=CC CA BCD
electrice
magnetice
rezistive
influene electrice
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 23 din 112
<unt determinate de capacitatea electrica dintre instalatiile electrice si liniile de
telecomunicatii.
+entru limitarea influentei liniilor electrice asupra liniilor de telecomunicatii" in cazut
traseelor paralele" este necesar a adopta urmatoarele masuri principale:
14 1n instalatiile electrice
o inter,icerea utili,arii $amantului dre$t cnductr de intarcere in retelele de trans$rt si
distri!utia energiei electrice-
o alegerea unui traseu cat mai inde$artat de linia de telecmunicatii-
o reducerea re,istentei $ri,elr la $amant-
o reducerea $uterilr si a curentilr de scurtcircuit-
o trecerea in ca!lu su!teran a liniilr electrice.
24 1n instalatiile de telecmunicatii
* inter,icerea instalarii in circuite de(initi%e de telecmunicatii (ir*$amant-
* $rte+area a$aratelr tele(nice cu dis$,iti%e cntra scului acustic-
* trans$unerea circuitelr tele(nice su! 1.6 Im-
* sectinarea circuitelr de telecmunicatii cu !!ine translatare-
* sectinarea liniilr de telecmunicatii cu sigurante (u,i!ile-
* legarea la $amant a unui $unct median al circuitelr de telecmunicatii-
* utili,area de ec.i$amente $entru reducerea $ertur!atiilr.
Cnfluene magnetice
Cnfluene rezistive
Cnfluentele magnetice apar ca efect al inductiei determinat de curentul care parcurge
instalatia electrica.
Cupla%ur rezistiv rezulta ca efect al trecerii curentului electric prin prizele de pamant al
instalatiilor electrice.
Factorii de risc i regulile de igien individual la locl de munc
Factorii de risc
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 21 din 112
"4-*NA(( 0* /"4-9*-*
'n orice conductor care are un potenial mai ridicat dec2t potenialul
+m2ntului (considerat ca referin" respectiv zero voli)" pot
e#ista cureni care s curg de la conductor la +m2nt.
$ceti cureni de scurgere apar c0iar i n conductoare care
sunt bine izolate fa de +m2nt" deoarece nu e#ist niciun
lucru cu izolarea perfect sau impedana infinit. 'n general"
numim curent de scurgere (leaKage current) acel curent
care trece prin conductorul de mpm2ntare de protecie
legat la +m2nt.
'n absena unei cone#iuni de mpm2ntare" acesta este
curentul care ar putea rezulta din orice parte conductoare sau din
suprafaa pieselor neconductoare spre pm2nt" dac o cale
conductoare este disponibil (cum ar fi corpul uman). $cest curent
este nedorit" apr2nd suplimentar fa de curenii utili ntr&o sc0em electric.
Cantitatea de curent care se scurge depinde de:
(,) +otenialul de pe conductor"
(3) Deactana capacitiv dintre conductor i pm2nt"
(8) Dezistena ntre conductor i pm2nt.
Curenii care curg prin conductoare care sunt izolate
fa de +m2nt i4sau izolate ntre ele" numii cureni
de scurgere sunt n md nrmal mici.
Dar" curenii mici pot produce efecte
fi!iologice nedorite. Deci" aceti cureni trebuie
limitai la nivele sigure" prin proiectarea
ec0ipamentelor" funcie de domeniul de aplicaie.
?c0ipamentele
;ac prin corpul umed= a"9nd re!istena 3Fo#m= curg
*mA= tensiunea pe carcas ajunge la 17C= iar curentul de
scurtcircuit spre pm9nt poate atinge 13A= prin re!istena
bornei de mpm9ntare ?gG3.23 o#m.
electrice medicale" impun nivele diferite de curent de scurgere" definite n funcie de cile pe care
pot curge curenii.
Eoiunea de curent de scurgere" n electronic" se refer i la alte tipuri de procese.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 22 din 112
3a4 7urent de scurgere se $ate re(eri la $ierdere tre$tat de energie dintr*un cndensatr
ncrcat" datrit scurgerii $rin dielectricul care nu este un i,latr $er(ect i n $rinci$al datrit
dis$,iti%elr electrnice ataate" $recum tran,istare sau dide care cnduc cantitate mic
de curent c.iar i atunci c/nd sunt !lcate.
3!4 =n alt ti$ de curent de scurgere se $rduce atunci c/nd un curent care circula $e cale
de(init de circuit" se a!ate $rin alt cale alternati% datrit i,laiei degradate n tim$ i cndiii
de mediu. 6 ast(el de scurgere este nedrit" dearece curentul $ate $r%ca daune" incendii"
,gmt EJ sau electrcutare. 6 scurgere de acest ti$ $ate (i de$istat $rin msurarea (lu'ului
de curent ntr*un circuit" care la un mment dat nu se $tri%ete cu (lu'ul de la un alt circuit.
Fcurgerea ntr*un sistem cu nalt tensiune $ate (i letal $entru un m a(lat n cntact cu
$m/ntul" atunci c/nd se atinge accidental linie de nalt tensiune.
3c4 Printr*un trans(er nedrit de energie de la un circuit la altul $ate a$are un curent n alt
circuit. Liniile de (lu' magnetic care nu sunt nc.ise n ntregime n mie,ul unui trans(rmatr $t
(ace ca un alt circuit sau cnductare din a$r$iere s se cu$le,e la trans(rmatr. Fcurgeri de
energie dintr*un trans(rmatr $t induce cureni de scurgere n cnductare" care se $t
mani(esta uneri" $rin !rum audi!il n ca,ul sc.emelr audi.
3d4 7urent de scurgere se cnsider i curentul care $ate curge n ansam!lurile electrnice
de,acti%ate" dar alimentate i rmase n ate$tare sau n mdul KadrmitD. 0ceste dis$,iti%e $t
cnsuma c/i%a micram$eri din sursa de alimentare n starea de re$aus" dei cnsum sute
sau mii de m0 n tim$ul c/nd sunt acti%e. 0ceti cureni de scurgere de%in un (actr im$rtant
$entru $rductrii de dis$,iti%e $rta!ile" (iindc determin tim$ul de (uncinare al unui
dis$,iti% alimentat de la !aterie.
(.P&-13NA3 P-&1*"A(*(
Dispozitivele i ec0ipamentele electrice includ de obicei un sistem de mpm2ntare pentru a
asigura protecie mpotriva unui pericol" dac e#ist un defect de izolaie. =rebuie respectat
obligaia ca ec0ipamentul s fie conectat la pm2nt dac este prevzut o born dedicat (?F).
Dac apare un defect catastrofal de izolaie ntre linia de putere i alte conductoare sau piese"
tensiunea este untat la mas. Curentul rezultat va determina arderea unei sigurane sau
desc0iderea unui ntreruptor de circuit" prevenind pericolul de electrocutare. ?vident" e#ist un
posibil pericol de electrocutare n cazul n care cone#iunea de mpm2ntare este ntrerupt" n
mod intenionat sau accidental. +ericolul poate fi mai mare dec2t ar trebui" din cauza curenilor
de scurgere. C0iar dac nu e#ist niciun defect de izolaie" ntreruperea curenilor de scurgere
care au calea prin conductorul de pm2nt ar putea reprezenta un pericol pentru cineva care
atinge ec0ipamentele nelegate la pm2nt. $ceast posibilitate trebuie evitat total n aplicaii
medicale" caz n care un pacient poate fi victima unui oc letal prin curentul de scurgere ce este
aplicat la organele interne" mai ales dac pacientul este ntr&o condiie proast sau incontient.
?c0ipamentul care nu este legat la pm2nt ofer protecia prin utilizarea a dou straturi separate
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 23 din 112
de izolaie" pentru c este puin probabil s se defecteze ambele straturi de izolaie. Cu toate
acestea" condiiile care produc curenii de scurgere sunt nc prezente" i trebuie s fie luate n
considerare.
Eot. EC;<9 (Eational Cnstitute for ;ccupational <afet/ and 9ealt0)" agenia american care
face recomandri responsabile pentru prevenirea accidentelor de munc" ne informeaz c: L'n
condiii uscate" re!istena oferit de organismul uman poate fi p9n la 133.333 o#mi . +ielea
umed sau rupt poate scdea rezistena organismului la ,.... de o0miM adug2nd c Lenergia
electric de nalt tensiune (peste 6..7) descompune rapid pielea uman" reduc2nd rezistena
ca dielectric a organismului uman la I.. o0mi.M
,fectul mortal al ocului electric depinde de:
3a4 curent"
3!4 durat"
3c4 calea curentului
$rin cr$ 3$rin
inim4.
Cauzele scurgerilor de curent
?#ist dou tipuri de scurgeri de curent: scurgere $C i scurgere DC. Curentul de scurgere DC"
de obicei" se verific numai la produsul final" nu la sursa de alimentare.
)c#ema tipic a filtrului ,-/2,-@.
Curentul de scurgere $C este cauzat de o combinaie n paralel de capacitate i rezisten DC
ntre o surs de tensiune (linia $C) i prile conductoare la pm2nt ale ec0ipamentului.
<curgerile provocate de o rezisten DC sunt de obicei nesemnificative n comparaie cu
scurgerile prin impedana $C datorat diferitelor capaciti paralele. Capacitatea poate fi
intenionat (condensatoare tip N n filtrul ?>C4?>C) sau neintenionat. ?#emple de capaciti
accidentale sunt distanele pe cabla%e imprimate" izolaii ntre semiconductoare de putere i
radiatoare" capacitatea parazit dintre primar&secundar n transformatoarele de izolare din sursa
de alimentare.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2 din 112
/el mai mare contribuitor la curentul de scurgere este capacitatea /H din filtrul antiperturbati" ,-/2,-@ I,lectro -agnetic
/ompatibilitJ2@nterference) din sursa de alimentare= conectat ntre fa! I0) i neutru IN) i pm9nt I,5).
; valoare mare asigur un nivel mic ?>C" dar duce la creterea curentului de scurgere.
?stimarea valorii ma#ime a capacitii CN se face cu e#presia:
CN(ma#)OCleaK(ma#)4(7ac(ma#) P 3Qf) adic"
..3Im$4(3R37 P 8,R)O 8.3nB
La un curent de scurgere de ..3Im$" rezult CNO8.3nB.
.surarea scurgerilor de curent
<e utilizeaz aparate de msur special concepute pentru msurarea curenilor de scurgere
c2nd toate sarcinile sunt deconectate. Curentul care curge n conductorul legat
Fluke 360 Leakage Current Clamp Meter
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2% din 112
la pm2nt este msurat (,) prin conectarea aparatului n serie cu cone#iune de mpm2ntare
sau (3) detectarea c2mpului magnetic produs de curenii de scurgere prin cabluri singure sau
multiple folosind un clamp meter (e#. BluKe 86. LeaKage Current Clamp >eter) proiectat pentru
testare non&invaziv a curentului de scurgere prin izolaii fr a opri alimentarea sau a deconecta
ec0ipamentul.
+entru ec0ipamente de prelucrare a informaiilor" cone#iunea la pm2nt este desc0is i se
msoar curentul pe firul neutru al liniei de alimentare. +entru ec0ipamentele medicale" se
msoar curentul care curge n pm2nt. >surarea poate fi fcut" de asemenea" ntre ieirile
sursei de alimentare i pm2nt. Condiiile de testare includ intersc0imbarea liniei de faz cu linia
neutr" i msurarea curentului de scurgere cu sursa de putere oprit.
=estul se efectueaz cu ec0ipamentul aflat la temperatura normal de funcionare sau
temperaturi mai ridicate pentru a identifica i msura curentul de scurgere n cel mai ru caz.
+entru cureni de scurgere foarte mici" aparatul de msur a curentului de scurgere este nlocuit
cu un rezistor sau un rezistor combinat cu un condensator. Cderea de tensiune pe aceste
componente se msoar folosind un voltmetru $C sensibil. ?c0ipamentele fr mpm2ntare
sau dublu izolate se verific prin conectarea aparatului de msur ntre o parte conductoare
tangibil i pm2nt. 'n cazul carcaselor neconductive" o folie de cupru de dimensiune adecvat
este plasat pe carcas" iar curentul care curge de la acesta la pm2nt este msurat.
Deducerea curentului de scurgere
>ulte dintre sursele de alimentare de astzi au cerine pentru valorile de curent de scurgere mai
mici din cauza interaciunii umane cu produsele alimentate. +rin urmare" productorii de surse
de alimentare cer eliminarea sau reducerea mrimii condensatoarelor N pe care le folosesc
pentru a satisface cerinele ?>C4?>C. +rin folosirea transformator cu ecranri ntre nfurri"
valorile condensatoarelor N pot fi semnificativ reduse sau eliminate" pentru a scdea curentul de
scurgere n timp ce nc este realizat ncadrarea n limitele ?>C cu mar% adecvat.
Biltrul se monteaz astfel ca s e#iste un contact pe arie c2t mai mare cu partea care se leag la
pm2nt.
>iltrele ,-/2,-@ ,+/B) permit noi aplicaii datorit curenilor de scurgere foarte mici
Creterea numrului de aparate electronice i interaciunea
lor nseamn c filtrele ?>C adecvate sunt mai importante
dec2t oric2nd nainte.
?le sunt necesare pentru a respecta limitele impuse la
ec0ipamente pentru interferene radiate i pentru a asigura o
funcionare sigur a ec0ipamentului n condiii dificile. =rebuie
asigurat i protecia mpotriva interferenelor provenind de la
alte ec0ipamente i la perturbaii de la linia de alimentare.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2* din 112
'n filtre se folosesc capacitoare tip S i tip N.
Capacitoarele tip S sunt conectate ntre faze" respectiv ntre faze i conductorul neutru" pentru a
suprima interferenele difereniale. Capacitoarele tip N conectate ntre faz i pm2nt" respectiv
nul i pm2nt" suprim perturbaiile de mod comun. Buncie de calitatea i tolerana valorilor"
capacitoarele 0otrsc caracteristicile de filtrare i curenii de scurgere.
Biltrele din noua serie <CBCT de la ?+C;< sunt acum folosite cu succes n cele mai diverse
aplicaii.
Datorit materialelor inovatoare" dimensiunile noii serii <CBC au fost reduse i mai mult n
comparaie cu tipurile precedente" pstr2nd aceeai capabilitate de curent. 'n plus" mbuntirile
constructive au condus" de asemenea" la creterea fiabilitii i la reducerea preurilor.
F0id de selecie pentru filtre & ?>C ?+C;< din familiile <CBCT
?+C;< ofer n prezent trei familii de filtre <CBC: <CBC&B (J)R,,,B)" <CBC&F (J)R,,3F)
i <CBC&9 (J)R,,89). ?le au fost dezvoltate ca filtre
modulare standard pentru sistemele monofazate (3 linii)"
cu diferite caracteristici de atenuare. F0idul de selecie
a%ut la alegerea corect a filtrelor ?>C ca proprieti i dimensiuni" pentru a gsi o soluie
eficient n c2iva pai. Eoile familii de <CBC difer n principal n proprietile lor de atenuare i
dimensiuni. <CBC&B (J)R,,,B) are cele mai mici dimensiuni i acoper ntreaga gam de cerine
normale de antiparazitare. <CBC&B are versiunea ,.&$" care are amprenta de numai 6. mm P 6.
mm" inclusiv terminalele i clipsurile de fi#are. 'n cazul cerinelor mai mari de atenuare" este
recomandat <CBC&F (J)R,,3F). La frecvene mai mici de , >9z" acesta ofer o caracteristici de
frecven mbuntite la filtrarea de mod comun" comparativ cu <CBC&B. Dac filtrul <CBC&F nu
este suficient de eficient" atunci <CBC&9 (J)R,,89) ar trebui utilizat. $cest filtru cu dou eta%e
reduce fiabil tensiunile de interferen conduse simetrice i asimetrice" ntre apro#. .", >9z p2n
la circa I. >9z.
Toate filtrele din cele 3 familii au
curentul de scurgere redus p9n
la 3.332mA= pentru aplicaii
medicale.
Tabel 1. )tandard de siguran dispo!iti"e non6medicale @,/2,N*31%3
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2. din 112
Tabel 2. )tandarde de siguran dispo!iti"e medicale @,/2,N*3*3161
+entru ec0ipamente non&medicale
i respectiv cele medicale" nivelele de siguran au fost stabilite de C?C (Cnternational
?lectrotec0nical Commission) n standardele de siguran C?C6.UI." C?C6.6.,&,. <tandarde
specifice n ?uropa sunt ?E 6.U8U i 7D? ,.6.
N(5*$* 0* /(94-3NA6
<ensibilitatea omului fata de curentul electric" difera e#trem de mult de la un individ la
altul. <pre e#emplu" pe un lot de %3 de persoane sanatoase" barbati" cu v2rsta ntre ,U si 8U de
ani" s&au facut masuratori pentru caile de curent care intervin cel mai frecvent n practica. $
rezultat ca:
& pentru IV din aceste persoane" curentul de ."-m$ este perceptibil"
& pe c2nd altele reprezent2nd acelasi procenta% nu au avut nici o senzatie" c0iar si la o
valoare de R"3m$.
& La femei valorile sunt cu cca. 8.V mai mici.
,fectele electrocutarii sunt determinate de intensitatea curentului. Limitele curentilor
suportabili au fost stabilite pe baza datelor e#perimentale5 se considera ca :
nepericulos curentul alternati" de frecventa industriala cu valoarea mai mica
de 13mA si
nepericulos curentul continuu cu valoarea mai mica de %3mA.
$a valori de peste D0m3 Ecurent continuu sau alternativF se poate produce
ncetarea =unctiilor vitaleG prin a=ectarea sistemului nervos sau datorita =iHrilatiei inimii .
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 27 din 112
"onceptul de curent nepericulos este utiliat pentru a de=ini acel curent de suH actiunea
caruia omul se poate eliHera prin =orte proprii.
Deprezentarea grafica a variatiei curentilor ce trec prin om n functie de durata de actiune
a acestora" pune n evidenta faptul ca intensitatea curentului nu poate fi considerata ca singura
marime fizica raspunzatoare de producerea fibrilatiei inimii" nici c0iar n faza sensibila a inimii. Cn
aceeasi masura" de declansarea fenomenelor specifice trecerii curentului prin organism" este
raspunzator si timpul.
Armarind curbele care separa valorile curentilor se definesc urmatoarele domenii:
I domeniul nepericulosG (J
I domeniul valorilor la care
poate avea loc oprirea respira,iei @i
c%iar apari,ia =iHrila,iei inimiiG dac
timpul de trecere este mareG ((J
& domeniul valorilor de curen,i
mortaliG (((.
?elaia curent6timp= efecte
globale= este redat n tabelul de
mai jos Ipri"ind efectele curentului
electric asupra organismului uman
Categori
a
Curentul
Timpul de
trecere a
curentului
Efectele produse
I
-7m8 nedefinit
Cre terea u oar a resiunii s)n'elui& u oar tetani#are
a mu chilor resiratori. Nu se semnalea# urmri
%tmtoare entru sistemul circulator i inim.
II
-7-9:m8 -7-/: s
Cre terea resiunii s)n'elui. ;ere'larea resira iei.
Orirea momentan a inimii a%)nd ca urmare o
func ionare nere'ulat a inimii. Trecerea la fi"rila)ia
inimii.
III
!"#A$%A "&1$"&' s Fi(rila ia ireversi(il a ini#ii.
I)
/-98 nedefinit
Orirea circulatiei s)n'elui si a inimii cu nere'ularitati.
Orirea circulatiei s)n'elui si a inimii cu nere'ularitati
consecuti%e n functionarea inimii e durate lun'i ca n
ca#ul cate'oriei a 44-a2 cresterea resiunii s)n'elui n
timul trecerii curentului2 m"olna%irea muschilor
resiratori& arsuri.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 21 din 112
Fig.K3$1K
/ompar9nd sensibilitatea omului la curent continuu cu cea la curent alternati"" se constat
ca la curent continuu nu apar con"ulsii si ca pot fi suportati curenti a"9nd o "aloare de 3 ori
mai mare dec2t n cazul curentului alternativ.
>ibrilatia "entriculara re$re,inta tul!urare (arte gra%a a ritmului nrmal al inimii 3care
$une adesea $r!leme %itale4. Fe caracteri,ea,a $rin a!sena crdnarii cntractiei (i!relr
micardice %entriculare. 1n
(i!rilatia %entriculara micardul
nu se misca uni(rm 3intr*
miscare unica care sa im$rime
clanei de sange directie si
%ite,a4 ci mai degra!a tremura.
:aca aceasta tul!urare de ritm
3aritmie4 se mentine mai mult
de cate%a minute" $acientul
$ate muri dearece circulatia
sang%ina de%ine inca$a!ila sa asigure ne%ile de 'igen ale rganismului. F$ecialistii
descriu aceasta tul!urare ca acti%itate segmentata" .atica si asincrna a inimii. Ji!rilatia
%entriculara este urgenta medicalaL
T,TAN@KA?,A este de(inita ca cntractie ma'ima si cntinua a (i!relr musculare
Ln conclu!ie= marimea electric ce pro"oaca electrocutarea este curentul electric.
*$*"1-&"413-*3 7N "4-*N1 3$1*-N31(5
'n figura M3$1K este prezentata variatia valorilor de prag ale curentilor alternativi
sinusoidali n functie de frecvent.
-inimul intensitii de prag este apropiat
de frecvena uzual de I. 9z. $adar"
corespunde cu constatarea c" frecvenele
industriale sunt cele mai periculoase n
ceea ce priveste producerea de e#citatii. De
fapt" minimul este mult mai larg ,. W6..
9z.
$daug2nd la aceasta constatare faptul ca n
domeniul 6..&,... 9z" intensitatea de prag
nu depaseste cu mai mult de I.V valoarea
intensitii de prag n domeniul frecventelor
,.&6.. 9z" se poate considera ca periculos"
din punct de vedere al producerii de
e#citaii" domeniul de frec"enMe %61333 4!. +ericolul de electrocutare scade cu cresterea
frec"entei curentului. An curent de I.. X9z provoacY arsuri" dar nu paralizeazY inima sau
aparatul respirator.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 33 din 112
Cn ceea ce priveste tensiunea" la valori mai mari ale de 4D0 5" urmrmile aciunii
curentului electric determinat de aceste tensiuni pentru organismul uman sunt la fel de grave
indiferent de natura curentului. $a aceasta tensiune are loc strapungerea pielii si ca
urmare" rezistena conductorului intercalat n circuit Z omul & este aceeai si pentru curentul
continuu si pentru curentul alternativ" ceea ce determin o aceeai valoare a curentului i deci
acelai grad de pericol.
<e constata c" dei pe msur ce valoarea tensiunii crete" totui influena curentului
continuu asupra acestui fenomen se manifest de la valori mai mari dect n cazul curentului
alternativ. $ceasta constatare a determinat ec0ivalente din punct de vedere al pericolului"
e#primate prin tensiuni corespunzatoare naturii curentului
*rad+l de peric,l 1 - '
Curent continuu& < =- 1:9 1-:
Curent alternati%& < 1- /6 =-
Gradul de $ericl este ntat cu 1"2"3". $entru un anume $ericl 314" retea de curent cntinuu de 42 M
este ec.i%alenta din acest $unct de %edere cu retea de curent alternati% de 12 M.
-egulile de igien individual la locl de munc
Conditiile n care se desfasoara procesele de munca" comple#itatea ec0ipamentelor de
munca" intensitatea efortului mental" volumul din ce n ce mai mare si comple#itatea informatiilor
necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor
social&administrative pe baza noilor principii de cunoastere" ntelegere si aplicare a standardelor
si normelor de securitate si sanatate a muncii.
Conceptul de sanatate si securitate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate av2nd
ca scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea procesului de munca" apararea vietii"
integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca.
Eormele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli
aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
$ctivitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca"
prevenirea accidentelor si a mbolnavirilor profesionale n r2ndul lucratorilor si adaptarea la
progresul stiintei si te0nicii.

Cn conformitate cu aceste reglementari" obligatia de a asigura securitatea si sanatatea" n toate
aspectele referitoare la munca" revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu
afecteaza principiul responsabilitatii anga%atorului.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 31 din 112
Bbiecti"ele securitatii si sanatatii
& armonizarea legislatiei nationale cu cea a Aniunii ?uropene pe probleme privind
calitatea vietii" protectia mediului ncon%urator" asigurarea vietii" securitatii si sanatatii anga%atilor5
& constientizarea lucratorilor n cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate
si sanatate a muncii n amena%area" dotarea locurilor de munca" e#ploatarea n conditii de
siguranta a ec0ipamentelor de munca n scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a
mbolnavirilor profesionale5
& eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si4sau mbolnavire profesionala
e#istenti n sistemul de munca (e#ecutant & sarcina de munca & mi%loace de productie & mediul de
munca)" informarea" consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora5
& aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de
munca si mbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala.
(nstruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca
Cnstruirea n domeniul securitatii si sanatatii n munca are ca scop nsusirea cunostintelor si
formarea deprinderilor de securitate si sanatate n munca.
Cnstruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca la nivelul ntreprinderii si4sau al
unitatii se efectueaza n timpul programului de lucru.
Cnstruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca cuprinde 8 faze:
a) instruirea introductiv&generala5
b) instruirea la locul de munca5
c) instruirea periodica.
Dezultatul instruirii lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca se consemneaza n
mod obligatoriu n fisa de instruire individuala" cu indicarea materialului predat" a duratei si datei
instruirii.
Bisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi nsotita
de o copie a fisei de aptitudini" completata de catre medicul de medicina muncii n urma
e#amenului medical la anga%are.
(nstruirea introductivIgenerala
Cnstruirea introductiv&generala se face:
a) la anga%area lucratorilor definiti conform art. I lit. a) din Lege$ 8,U43..65
b) lucratorilor detasati de la o ntreprindere si4sau unitate la alta5
c) lucratorilor delegati de la o ntreprindere si4sau unitate la alta5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 32 din 112
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Cnstruirea introductiv&generala se face de catre:
a) anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca5 sau
b) lucratorul desemnat5 sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie5 sau
d) serviciul e#tern de prevenire si protectie.
$nga%atorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv&generale5 aceasta nu va
fi mai mica de ) ore.
'n cadrul instruirii introductiv&generale se vor e#pune" n principal" urmatoarele probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate n munca5
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate n
munca5
c) riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice unitatii5
d) masuri la nivelul ntreprinderii si4sau unitatii privind acordarea primului a%utor" stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Continutul instruirii introductiv&generale trebuie sa fie n conformitate cu tematica aprobata de
catre anga%ator.
Cnstruirea introductiv&generala se va finaliza cu verificarea nsusirii cunostintelor pe baza de
teste.
(nstruirea la locul de munca
Cnstruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv&generala si are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate n munca" precum si masurile si activitatile de
prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca" post de lucru si4sau fiecarei functii
e#ercitate.
Cnstruirea la locul de munca se face:
a) la anga%area lucratorilor definiti conform art. I lit. a) din Lege$ 8,U43..65
b) lucratorilor detasati de la o ntreprindere si4sau unitate la alta5
c) lucratorilor delegati de la o ntreprindere si4sau unitate la alta5
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar" inclusiv la sc0imbarea
locului de munca n cadrul ntreprinderii si4sau al unitatii.
Cnstruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca" n grupe de
ma#imum 3. de persoane.
Bisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 33 din 112
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de ) ore si se stabileste prin instructiuni
proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv" mpreuna cu:
a) anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca5 sau
b) lucratorul desemnat5 sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie5 sau
d) serviciul e#tern de prevenire si protectie.
Cnstruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de catre anga%atorul care
si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca4lucratorul desemnat4serviciul
intern de prevenire si protectie4serviciul e#tern de prevenire si protectie si aprobate de catre
anga%ator" care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
1nstruirea la lcul de munca %a cu$rinde)
a) informatii privind riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice locului de
munca si4sau postului de lucru5
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si4sau postul de lucru5
c) masuri la nivelul locului de munca si4sau postului de lucru privind acordarea primului a%utor"
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor5
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate n munca privind activitati specifice ale
locului de munca si4sau postului de lucru5
e) instruirea la locul de munca va include n mod obligatoriu demonstratii practice privind
activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si e#ercitii practice privind utilizarea
ec0ipamentului individual de protectie" a mi%loacelor de alarmare" interventie" evacuare si de prim
a%utor.
(nstruirea periodica
Cnstruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti mai sussi are drept scop
remprospatarea si actualizarea cunostintelor n domeniul securitatii si sanatatii n munca.
Cnstruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
Cntervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii" n functie de conditiile
locului de munca si4sau postului de lucru" si nu va fi mai mare de 6 luni.
+entru personalul te0nico&administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult
,3 luni.
Cnstruirea periodica se va completa n mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Cnstruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de catre anga%atorul care si&a
asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca4lucratorul desemnat4serviciul
intern de de prevenire si protectie4serviciul e#tern de prevenire si protectie si aprobate de catre
anga%ator" care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
1nstruirea $eridica se (ace su$limentar celei $rgramate n urmatarele ca,uri:
a) c2nd un lucrator a lipsit peste 8. de zile lucratoare5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3 din 112
b) c2nd au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate n munca privind activitati
specifice ale locului de munca si4sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii" inclusiv
datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri n unitate5
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca5
d) la e#ecutarea unor lucrari speciale5
e) la introducerea unui ec0ipament de munca sau a unor modificari ale ec0ipamentului e#istent5
f) la modificarea te0nologiilor e#istente sau procedurilor de lucru5
g) la introducerea oricarei noi te0nologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice prevazute mai sus nu va fi mai mica de ) ore si se stabileste n
instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv" mpreuna cu:
a) anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca5 sau
b) lucratorul desemnat5 sau
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire5 sau
d) serviciul e#tern de protectie si prevenire.
Cnstruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de catre anga%atorul care si&a
asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca4lucratorul desemnat4serviciul
intern de prevenire si protectie4serviciul e#tern de prevenire si protectie si aprobate de catre
anga%ator" care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
0ucratorii au urmatoarele sarcini si obligatiiD
& sa&si nsuseasca si sa respecte normele" instructiunile si reglementarile n domeniul sanatatii si
securitatii n munca si masurile de aplicare a acestora5
& sa utilizeze corect ec0ipamentele de munca" substantele periculoase si celelalte mi%loace de
productie5
& sa nu procedeze la deconectarea" sc0imbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de
securitate ale ec0ipamentelor de munca si ale cladirilor" precum si sa utilizeze corect aceste
dispozitive5
& sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune te0nica sau alta
situatie care constituie un pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala5
& sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca n cel mai scurt timp posibil accidentele
de munca suferite de persoana proprie" de alti participanti la procesul de munca5
& sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze
de ndata conducatorul locului de munca5
& sa utilizeze ec0ipamentul individual de protectie din dotare" corespunzator scopului pentru care
a fost acordat5
& sa coopereze cu anga%atorul si4sau cu anga%atii cu atributii specifice n domeniul securitatii si
sanatatii n munca" at2ta timp c2t este necesar" pentru a da anga%atorului posibilitatea sa se
asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate
si sanatate la locul sau de munca5
& sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare n
domeniu securitatii muncii.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3% din 112
*c%ipamentul individual de protectie
reprezinta orice dispozitiv sau mi%loc destinat purtarii de catre fiecare participant la
procesul de munca pentru a&l prote%a mpotriva unuia sau mai multor factori de risc de
accidentare sau mbolnavire profesionala.
?l se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor" precum si altor categorii participante la
procesul muncii" n conformitate cu Eormativul cadru de acordare si utilizare a ec0ipamentului
individual de protectie" elaborat de >inisterul >uncii" <olidaritatii <ociale si Bamiliei si aprobat
prin ;rdinul nr. 33I4,UUI. +e baza acestuia" anga%atorul este obligat sa ntocmeasca lista interna
de dotare cu ?C+ adecvat e#ecutarii sarcinilor de munca n conditii de securitate.
(nstrument de masura pentru controlul rapid al igienei alimentare
Preentare
Luminometer .$IP020 este un luminometru de dimensiuni
mici "portabil" care a%uta la evaluarea contaminarii biologice si
la monitorizarea igienei" functionand pe principiul
bioluminescentei $=+ $denozin trifosfat).
Combina sensibilitatea e#trema" utilizarea usoara si pretul
accesibil pentru o ultra rapida evaluare a starii de igiena.
Luminometer .$IP020 masoara rapid si cu usurinta valoarea
$=+" care furnizeaza informatii cu privire la gradul de
curatenie in spatiile de productie si asupra reziduurilor
biologice.
Luminometrul masoara nivelul de luminiscenta pe baza unei reactii bioc0imice
dintre L31P($denozina trifosfat) si enzima Luciferase. Licuricii genereaza lumina printr&o reactie
interna intre $=+&ul propriu si enzima denumita Luciferase.
$naliza luminiscentei permite masurarea cu un inalt grad de sensibilitate comparativ cu alte
metode" ceea ce permite detectarea celor mai slabe urme de emisie luminoasa.
Luminometrul furnizeaza aproape instantaneu e#presia numerica a gradului de curatenie al
obiectului testat.
Lucipac Z s:ab pentru prelevare mostre" contine reactiv enzimatic tolerant la solutii de spalare
(detergenti)" ceea ce inseamna ca procesul de masurare nu este afectat de eventuale resturi de
detergenti.
Protectia personalului M protectia =iica
o gama larga de ustensile si ec0ipamente corporale autoclavabile si
de unica folosinta:
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3* din 112
[ imbracaminte de protectie
[ incaltaminte de protectie
[ casti de protectie
[ oc0elari de protectie
[ manusi de protectie
[ masti de protectie
0us de urgenta si de decontaminare si de spalare pentru oc%ii si
=ata
0usuri de urgenta pentru decontaminare si spalare pentru unitati
industriale si spatii de productie
"&N/*"(N1* 3$* N*-*/P*"13-(( -*94$($&- 0* (9(*N3 (N0(5(043$3 $3 $&"4$ 0*
.4N"3

,.Consecinte ale nerespectarii regulilor de igiena corporala

Cgiena deficitara poate determina formarea la nivelul pielii a unor elemente de foliculita
sau de piodermita (mici colectii purulente pe tegumente" situate mai ales la radacina firului de
par) sau c0iar a unor leziuni mai intinse cauzate de infectii de natura stafilococa (furuncule) prin
dezvoltarea unui proces infectios local.

$paritia anumitor boli este strans legata de o igiena deficitara a mainilor. $stfel deosebit de
frecvente sunt bolile mainilor murdare precum dizenteria" 0epatita parazitozele intestinale.

=rebuie interzisa utilizarea unui singur prosop de catre mai multe personae pentru inlaturarea
pericolului transmiterii bolilor (con%unctivita).
<e va evita spalarea cu benzina a mainilor murdare de uleiuri si de vopsele deoarece benzina
are efecte nocive asupra pielii.


3.Consecinte ale nerespectarii regulilor de igiena a vestimentatiei

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3. din 112
+entru eliminarea unor consecinte neplacute cauzate de nerespectarea regulilor de igiena
a vestimentatiei trebuie respectate urmatoarele indicatii:
&in locurile de munca in care e#ista pericol de incendiu nu se vor purta 0aine din fibre sintetice.
&rufaria de corp care se murdareste mult mai repede decat salopetele trebuie sc0imbata mai des
pentru a se inlatura posibilitatea aparitiei bacilului difteric"si a bacilului tuberculozei .
&incaltamintea nu trebuie sa fie stramta deoarece produce deformari ale piciorului si aparitia
piciorului plat.
3plicarea regulilor de igien corporal
Cgiena corporal asigur starea de curenie a ntregului corp (piele" mucoase" pr"
ung0ii) prin splare cu spun" !ampon" geluri" etc.
<plarea este obligatorie:
- la nceputul lucrului" cu ap cald !i spun" nsoit de sc0imbarea 0ainelor de
strad cu cele de lucru5
- n timpul lucrului" ori de c2te ori este nevoie (de e#emplu la folosirea :c&ului)5
- la terminarea lucrului.
+rosopul este un articol de uz strict personal.
?ste recomandat folosirea de produse odorizante !i antisudoripare pentru reducerea
cantitii de transpiraie !i suprimarea mirosului acesteia.
3decvarea inutei capilare i respectarea igienei speci=ice
+rul" din cauza microorganismelor aflate pe firul de pr !i a mtreei" poate reprezenta o
surs de contaminare a alimentelor !i a preparatelor culinare (zilnic cad circa ,.. de fire de pr).
+entru prevenirea contaminrii alimentelor" prul trebuie s fie:
- splat c2t mai des !i mai bine" cu ap cald !i spun sau !ampon5
- c2t mai bine str2ns !i complet acoperit cu bonete" basmale5
- pieptnat numai n afara zonelor de lucru5
- neatins cu m2na n timpul muncii" iar dac se atinge este obligatorie splare pe
m2ini.
-espectarea igienei m>inilor i ung%iilor
>2inile vin cel mai frecvent n contact cu alimentele. De aceea" pentru a evita
contaminarea produselor alimentare cu microorganisme" m2inile trebuie s fie:
- n permanen curate" nelcuite" tiate scurt (nu roase cu dinii)5
- splate !i dezinfectate obligatoriu la nceperea lucrului5 splarea corect este
realizat cu ap cald" spun !i peria de ung0ii" iar uscarea acestora se va face cu aer cald sau
prosoape de unic folosin5
- lipsite de bi%uterii sau ceas n timpul lucrului5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 37 din 112
- este obligatoriu s se anune !efului orice infecie sau rnire la nivelul m2inilor !i
s se acopere rnile cu pansamente dezinfectante !i etan!e.
>2inile se spal:
- la nceperea activitii5
- la sc0imbarea operaiei de lucru sau din ,. n ,. minute n cadrul aceleia!i
operaii5
- dup atingerea prului" nasului" urec0ilor" gurii" pielii5
- dup manipularea materiilor prime sau a ambala%elor5
- dup fiecare pauz5
- dup ie!irea de la :c5
- dup curenia !i dezinfecia la locul de munc.
-
Principalele Holi transmise prin intermediul m>inilor nesplateC
- 0epatit epidemic5
- to#iinfecii alimentare5
- poliomelita5
- viermii intestinali.
9uraG nasul i urec%ileC
<unt purttoare de bacterii patogene" ca de e#emplu <tafilococus $ureus" care produce
infecii. De aceea" trebuie mpiedicat trecerea bacteriilor din gur" nas !i urec0i pe alimente !i
preparate prin:
- o ct mai bun igien (curare a acestor caviti)5
- deprinderea unor obiceiuri corecte n timpul lucrului:
o s nu se tu!easc" strnute" scuipe deasupra m2ncrii5
o s nu se !tearg nasul" urec0ile" oc0ii" gura n apropierea alimentelor (pentru
aceasta se vor folosi numai batiste de unic folosin" apoi se vor spla !i se vor dezinfecta
m2inile)5
o s nu se guste m2ncare acu degetul5
o s nu se fumeze peste m2ncare.
-espectarea inutei de serviciu:
?c0ipamentul de protecie este ansamblul de piese de mbrcminte !i ncminte pe
care le folose!te lucrtorul n timpul muncii.
<copul acestui ec0ipament este:
protecia lucrtorului (ec0ipament de protecie) atunci c2nd mediul de munc
conine no#e care l&ar putea mbolnvi" de e#emplu la efectuarea cureniei n grupurile sanitare5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 31 din 112
protecia alimentelor (ec0ipament de lucru) atunci c2nd lucrtorul" prin ncrctura
microbian de pe 0ainele" nclamintea sau organismul su (pr" g0ur" nas" urec0i" piele)"
poate contamina alimentul.
?c0ipamentul trebuie:
- s fie complet !i curat5
- s acopere n ntregime suprafeele corpului !i prul5
- s fie u!or utilizabil" le%er5
- s se igienizeze u!or5
- s fie curat n unitate5
- s fie puratat de toate persoanle care intr n buctrie sau carmangerie5
- s fie sc0imbat la intervale scurte" ori de c2te ori este nevoie (0alatele !i
bonetele5
- s nu se pstreze n dulap mpreun cu 0ainele de strad sau n condiii
insalubre5
- s nu se dezbrace la prsirea mediului de lucru !i s nu se rembace dec2t
dup splarea m2inilor.
Factorii de risc de la locul de munc
Factorii de risc de accidentare !i mbolnvire includ o serie de nsu!iri " procese" stri"
comportamente proprii elementelor sistemului de munc ce pot provoca n anumite condiii
accidente de munc sau boli profesionale.
Bactorii de risc pot fi grupati n:
factori de risc proprii e#ecutantului5
factori de risc proprii sarcinii de munc5
factori de risc proprii mi%loacelor de munc5
factori de risc proprii mediului de munc.
Factorii de risc proprii eNecutantului au o inciden mai mare deoarece" cu mici
e#cepii" ei reprezint sursa celorlalte categorii de factori de risc.
De aceea" lucrtorii trebuie s aib un comportament normal din punctul de vedere al
securitii muncii5 acestea includ dou componente:
evitarea riscului prin respectarea prescripiilor te0nice !i a normelor de protecia
muncii referitoare la modul n care trebuie ndeplinit sarcina de munc5
neutralizarea situaiilor de risc create" ceea ce implic sesizarea rapid sau c0iar
anticiparea acestora.
An comportament riscant se manifest prin condiii nesigure sau necorespunztoare de
munc const2nd ntr&o omisiune" aciune gre!it sau eroare.
Factorii de risc proprii sarcinii de munc pot rezulta din:
coninutul sau structura necorespunztoare n raport cu cerinele impuse de situaiile de
risc (operaii" reguli" procedee de lucru gre!ite)5 rezult din cunoa!terea insuficient a
te0nologiilor !i metodelor de munc5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3 din 112
supradimensionarea cerinelor impuse e#ecutanilor" de e#emplu" o criz de discopatie
lombar n cazu! ridicrii unei greuti mai mari dec2t cea normal.
Bactorii de risc proprii mi%loacelor de munc:
(actrii de risc (i,ic Z de e#mplu" generai de pronirea brusc a robotului de buctrie"
mi!cri periculoase" e#istena unor suprafee sau corpuri ascuite" tioase" riscul de e#plozie5
(actrii de risc termic Z atingerea plitei ncinse sau a utila%elor termice5
(actrii de risc electric Zpericol de electrocuatare la manipularea robotului de buctrie5
(actrii de risc c.imic Z la manipularea substanelor folosite pentru efectuarea operaiilor
de curenie !i dezinfectare5
(actrii de risc !ilgic Z ca urmare a contactului cu alimente infestate" roztoare.
Factorii de risc proprii mediului de munc apar din cauza dep!irii intensitii nivelului
funcional al parametrilor specifici" ceea ce duce la apariia unor condiii de munc inadecvate.
Jactrii de risc c.imic Z prezena unor gaze to#ice n atmosfera mediului de lucru5
Jactrii de risc mecanici Z zgomot e#cesiv" temperatur foarte ridicat5
Jactrii de risc !ilgici Z prezena unor spori sau viru!i n atmosfera mediului de lucru5
Jactrii de risc de su$raslicitare $si.*(i,ic a e'ecutantului Z aglomeraie" ture
prelungite.
'n vederea reducerii riscurilor producerii unor accidente" lucrtorii din unitile de
alimentaie trebuie s respecte normele de protecie a muncii.
Norme de protecie a muncii
Eormele de protecie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munc"
prevenirea accidentelor !i a mbolnvirii profesionale.
Lucrtorii din orice unitate de alimentaie public trebuie s respecte normele de te0nica
securitii muncii n fiecare departament" s !i le nsu!easc" s participe la instructa%e !i s
semneze fi!a de instructa% individual.
'nainte de nceperea lucrului se va verifica dac:
>a!inile" utila%ele !i ustensilele sunt n perfect stare de funcionare5
$u fost luate msuri de siguran conform prescripiilor5
Dispozitivele de siguran au fost instalate la utila%ele !i instalaiile din procesul de
producie.
La terminarea lucrului" lucrtorii trebuie:
< a!eze mrfurile pe rafturi" ustensilele n sertare5
< introduc alimentele u!or perisabile n spaii frigorifice5
< curee utila%ele !i motoarele dup ce acestea au fost oprite !i decuplate de la surs5
< nc0id robinetele de presiune !i s scoat de sub tensiune utila%ele" ntrerup2nd
curentul5
< str2ng de!eurile" s le transporte !i s le depoziteze la locurile special amena%ate5
< efectueze curenia la locul de munc.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1 din 112
'n timpul desfa!urrii activitii la locul de munc" la folosirea ma!inilor !i utila%elor se va ine
seama de normele de protecia muncii pentru fiecare ma!in.
=otodat trebuie respectate urmtoarele reguli:
La utilizarea diferitelor utila%e (mala#or" laminor pentru coc" etc)" muncitorii vor purta
ec0ipamnetul de lucru specific" 0alatul nc0eiat la toi nasturii" prul str2ns sub bonet sau batic5
+ardoseala trebuie s fie uscat !i degresat" pentru a se evita alunecarea !i
accidentarea5
<e vor instala grtare de lemn n faa ma!inilor electrice de curat cartofii" pentru
protecia lucrtorilor de electrocutare5
<e vor inslala 0ote pentru aspirarea aburului5
Feamurile interioare !i e#terioare se !terg cu a%utorul scrilor speciale" n perfect
stare de funcionare5
+a0arele se vor m2nui" n timpul serviciului" doar pe tvi5
Blambarea diferitelor specialiti la masa consumatorilor se va face cu foarte mare
atenie !i de la distan.
$t2t la nc0eierea contractelor individuale de munc" c2t !i n statutele !i regulamentele
interioare de organizare" trebuie prevzute obligatoriu clauze !i dispoziii a cror aplicare s
asigure prevenirea accidentelor de munc !i mbolnvirea profesional" stabilindu&se !i
rspunderea prilor.
+ostul de prim a%utor se amena%eaz n fiecare compartiment de munc. ?l trebuie dotat
cu dulpior prevzut cu toate materialele necesare acordrii primului a%utor.
"onsecinele nerespectrii normelor privind igiena i protecia muncii
'n asigurarea condiiilor de igien personal !i la locul de munc" primul loc l ocup
educaia sanitar a personalului.
+ersonalul trebuie s cunoasc sursele de infecie !i microorganismele !i cile prin care
acestea pot fi transmise !i trebuie convins c" prin nerespectarea msurilor de igien de ctre
fiecare salariat" pericolul de contaminare este mult redus.
?pidemiile izbucnescde obicei n sezonul cald" apariia lor fiind favorizat de
nerespectarea regulilor de igien alimentar.
Eerespectarea regulilor de igien are drept consecin inocuitatea alimentelor.
$ceasta poate fi de mai multe feluri:
Cmpurificarea alimentelor Z const n prezena n alimente sau n preparate a unor corpuri
strine care nu au efect nociv direct" dar determin reacii de respingere5
$lterarea: rezultat al putrefaciei" fermentrii" r2ncezirii5 are ca efect modificarea
caracteristicilor organoleptice !i respingerea m2ncrurilor5 consumul de m2ncruri alterate
produce mbolnviri5
Contaminarea alimentelor cu:
o Jacterii !i&sau to#inele acestora" c2nd apar to#iinfeciile alimentare5
o +arazii intestinali de tipul: tenie" tric0inella spiralis" giardia intestinalis5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 2 din 112
o <ubstane otrvitoare coninute de unele alimente vegetale sau animale" c2nd
apar into#icaii" de e#emplu:
Cu falin" substan otrvitoare produs de ciupercile necomestibile.
<imptomele into#icaiei: grea" vrsturi" sete !i ulterior convulsii5
Cu o substan to#ic produs de un mucegai care se dezvolt pe secar.
$cest tip de into#icaie se nume!te ergotism.
Ccrele de mrean" de somn" carnea unor pe!ti venino!i !i unele crustacee.
o 7iru!i: 0epatita de tip $5
o <ubstane c0imice care produc into#icaii alimentare.
Nerespectarea normelor privind protecia muncii se poate asocia cuC
$lterarea aspectului fizic: m2ini crpate colorate (ca urmare a prelucrrii primare a
unor legume" fructe)5
Dermatoze5
$ccidente: tieturi ca urmare a manipulrii necorespunztoare a utila%elor5
alunecri pe pardoseala umed5 electrocutare ca urmare a utilizrii aparaturii electrice
improvizate" n mediu foarte umed" fr a respecta regulile de protecie a muncii5
$rsuri" ca urmare a contactului direct cu flacra" cu metale ncinse" oprire la
manipularea preparatelor culinare fierbini" a apei calde" etc5
Cn0alarea prafului" aburilor" fumului n cazul n care ventilaia nu este
corespunztoare" ceea ce poate duce la afeciuni respiratorii5
Deumatism din cauza mediului umed !i a contactului ndelungat cu apa rece5
.ateriale i suHstane =olosite pentru ntreinerea igienei
$sigurarea !i ntreinerea unei igiene corespunztoare se realizeaz cu a%utorul anumitor
materiale igienico&sanitare" n cazul spaiilor de alimentaie" !i cu a%utorul produselor de igien !i
ntreinere cosmetic" n cazul personalului.
>aterialele !i substanele folosite pentru ntreinerea igienei sunt:
$pa potabil:
o Cald Z asigur2nd temperaturile necesare efecturii diferitelor operaii:
8. Z R. grade C pentru splarea minilor5
6I grade C pentru splarea ambala%elor" utila%elor" pardoselilor5
). Z )I grade C pentru dezinfecie.
o <uficient cantitativ5
o \moaleM Z adic cu duritate sczut.
<ubstane c0imice de splare
<ubstanele c0imice de splare trebuie s:
o Eu fie to#ice !i periculoase la manipulare5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 3 din 112
o Eu fie corozive5
o <e poat ndeprta u!or prin cltire5
o $ib capacitatea mare de ptrundere" umectare !i dispersare5
o ?mulsioneze grsimile5
o Eu aib mirosuri persistenze !i puternice.
Produsele =olosite pentru ntreinerea igienei corporale a lucrtorilor din unitile de
alimentaie
'n aceast categorie se ncadreaz produsele utilizate pentru igiena corpului" a feei" a
gurii !i a dinilor:
<punul Z poate fi lic0id sau solid5 unele pot con!ine adaosuri speciale: balsam"
uleiuri" parfum" ingredieni farmaceutici5
]amponul Z folosit pentru ngri%irea prului5 trebuie s fie de buun calitate"
+roduse de brbierit: produse folosite nainte de brbierit: spun&crem&gel de ras
precum !i produse folosite dup brbierit: loiuni" creme.
+roduse pentru ngri%irea dinilor !i a gurii: includ pasta de dini" praful de din!i" apa
de gur. ?le au rolul de a aura !i de a ntreine starea de igien a dinilor !i a gurii" av2nd
totodat !i o aciune antiseptic" bactericid !i curativ n unele afeciuni ale dinilor5
Deodorantele !i alte produse odorizante !i antidusoripare pentru reducerea
cantitii de transpiraie !i surprinderea mirosului acesteia.
-eguli de igien individual
'n sectorul alimentar" pornind de la aprovizionarea" transportul" depozitarea preparatelor
culinare !i continu2nd cu prelucrarea" ambalarea" conservarea !i distribuia acestora. ?ste
necesar ca personalul care ndepine!te diverse activiti sa fie corect instruit" at2t n ceea ce
prive!te igiena individual" c2t !i n ceea ce prive!te igiena locului de munc" pentru a se evita
contaminarea alimentelor cu diver!i ageni patogeni !i producerea unor mbolnviri n r2ndul
persoanelor care consum aceste alimente.
Despectarea normelor igienico&sanitare
constituie un element de baz n asigurarea unui
nalt nivel de servire.
Cgiena individual reprezint totalitatea
regulilor ce trebuie respectate pentru meninerea
cureniei corporale individuale.
Degulile de igien individual se refer la:
- ntreinerea corpului5
- meninerea 0ainelor !i
mbrcmintei n perfect stare de
curenie.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag din 112
;rganismul uman" prin activitatea sa" e#cret permanent diferite substane: transpiraie"
celule moarte care: sunt suport nutritiv pentru microorganisme" dega% mirosuri neplcute" pot
contribui la alterarea alimentelor !i elimin microorganisme pe diverse ci care pot contribui la
contaminarea alimentelor.
=ocmai de aceea este necesar o igien corporal perfect care presupune:
- meninerea igienei e#terioare a corpului" adic a pielii" prului !i ung0iilor5
- aplicarea unor reguli !i deprinderi menite s previn mbolnrile !i s menin
sntatea.
De aceea" este necesar ca pielea s fie ntreiut permanent n condiii corespunztoare"
prin splarea cu ap cald !i spun.
<plarea poate fi general" pe ntreaga suprafa a corpului" sau parial" pe anumite
pri ale corpului" n special m2inile" cu ap cald de 3I&8. grade C5 !tergerea corpului se face
cu un prosop uscat" de uz strict personal.
=otodat" personalul care intr n contact cu alimentele" preparatele culinare !i de
patiserie&cofetrie" trebuie s respecte c2teva reguli de igien obligatorii:
nu va intra cu 0ainele de strad prin zonele unde se prelucreaz alimentele5
nu va pstra 0ainele de strad n zonele ce conin alimente !i m2ncare sau mpreun cu
cele de lucru5
nainte de nceperea lucrului !i va sc0imba pantofii cu cei de lucru5
nainte de nceperea lucrului" personalul trebuie s fac du! general cu ap !i spun5
!i va spla m2inile cu ap !i spin !i le va usca" preferabil la aer cald sau cu a%utorul
prosoapelor de unic folosin sau rulate ori de c2te ori este nevoie5
va folosi n mod corect ec0ipamentul de protecie" lucru5
va efectua periodic controlul medical5
purttorii de germeni !i persoanele bolnave pot contamina alimentele !i" de aceea vor fi
scoase din sectorul prelucrrii alimentelor p2n la ncetarea strii de purttor sau p2n la
completa lor vindecare.
1giena muncii urmarete m!unatatirea cnditiilr de munca i masurilr de nlaturare a tuturr
(actrilr care cntri!uie la $rducerea accidentelr i m!ln%irilr $r(esinale.
5asurile luate n sc$ul $rte+arii %ietii i sanatatii anga+atilr sunt urmatarele)
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag % din 112
a4 nsuirea i res$ectarea nrmelr de securitate n munca-
!4 inter,icerea cnsumului de !auturi alclice-
c4 inter,icerea (umatului n lcurile $u!lice i n s$atiile interiare-
d4 Hnsuirea instructiunilr de $rim a+utr n ca, de accident de munca-
e4 asigurarea de truse sanitare de $rim a+utr" la tate ni%elurile institutiei dtate cn(rm 65FJ
nr. 42A&14.06.2002-
(4 res$ectarea nrmelr de igiena $ersnal-
g4 Gntretinerea curateniei i igienei la lcul de munca-
.4 (lsirea ratinala a tim$ului de
di.na-
i4 asigurarea n $ermanenta a
%entilatiei cres$un,atare i a
iluminarii uni(rme i su(iciente la
lcul de munca-
+4 $re,entarea la %i,ita medicala la
anga+are i la e'amenul medical
$eridic.
324 5asurile sta!ilite la alineatul 1
nu $t sa determine n nici un ca,
!ligatii (inanciare $entru anga+ati.
Gn sc$ul $re%enirii accidentelr i
Hm!lna%irilr $r(esinale" anga+atrul are urmatarele !ligatii-
a4 sa $lateasca $entru tti anga+atii cntri!utia sta!ilita de lege n cadrul asigurarii $entru risc de
accidente de munca i !li $r(esinale-
!4 sa asigure e%aluarea riscurilr de Hm!lna%ire $r(esinala la tate lcurile de munca-
c4 sa ia n cnsiderare ca$acitatea anga+atilr de a e'ecuta sarcini de ser%iciu n ra$rt cu
sanatatea i securitatea n munca-
d4 sa $re,inte dcumentele i sa dea relatii ins$ectrilr de munca n ca,ul unr cntrale
e(ectuate de acetia- e4 sa asigure su$ra%eg.erea medicala cres$un,atare riscurilr $entru
sanatate la care anga+atii s*ar su$une n tim$ul acti%itatii.
0nga+atrul %a asigura instruirea i transmiterea tuturr in(rmatiilr necesare n %ederea utili,arii
n cnditii de risc minim a ec.i$amentelr de lucru i a altar dtari $e care 1e utili,ea,a
$ersnalul din institutie.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag * din 112
0nga+atrul %a asigura a$licarea tuturr masurilr $re%a,ute de legislatia n %igare $entru
$rtectia $ersnalului n $eriadele n care" datrita cnditiilr meterlgice ne(a%ra!ile" se
Hnregistrea,a tem$eraturi e'treme.
Falariatii (iciului de cadastru i $u!licitate im!iliara au !ligatia)
a4 sa i nsueasca i sa res$ecte instructiunile de utili,are a ec.i$amentelr de lucru din
dtare-
!4 sa des(aare acti%itatea n aa tel ncat sa nu e'$una la $ericl de accidentare sau
m!lna%ire atat $r$ria $ersana" cat i $e ceilalti clegi-
c4 sa aduca la cuntinta anga+atrului rice de(ectiune te.nica sau alta situatie care cnstituie
un $ericl de accidentare sau de m!lna%ire-
d4 sa ncete,e acti%itatea la a$aritia unui $ericl iminent de $rducere a unui accident sau
$agu!e i sa in(rme,e cnducerea institutiei.
e4 sa dea relaii rganelr de cntrl in dmeniul sanataii i securitii n munc.
0cti%itatea $ri%ind $rtecia i igiena muncii sunt crdnate in (iciul de cadastru i $u!licitate
im!iliara de 7mitetul de securitate i sanatate in munca" care are urmatarele atri!uii)
a4 a$r!area $rgramului anual de acti%itate in dmeniul $rteciei muncii-
!4 urmarirea mdului in care se a$lic reglementarile legislati%e $ri%ind $rtecia muncii-
c4 anali,a (actrilr de risc de accidentare i im!lna%ire $r(esinala e'istenti la lcurile de
munca-
d4 cla!rarea cu medicul de medicina a muncii i cu rgani,aia de sindicat in %ederea
im!unatatirii cndiiilr de munc-
e4 $rm%area unr initiati%e $r$rii sau ale celrlalti anga+ai %i,and $re%enirea accidentelr de
munca i a im!lna%irilr $r(esinale" $recum i $e cele $ri%ind im!unatirea cnditiilr de
munca-
324 7mitetul de securitate i sanatate in munca este rgani,at i (unctinea,a in !a,a deci,iei
directrului (iciului de cadastru i $u!licitate im!iliara.
334 0nga+atrul are !ligaia de a instrui salariatii la anga+area lr in instituie" $recum i $eridic"
in dmeniul securitatii i sanatatii in munca.
Ees$nsa!ilul cu $rtectia muncii in cn(rmitate cu Legea 90&1996 re$u!licata" cu mdi(icarile
ulteriare" are urmatarele atri!utii)
a4 e(ectuarea instructa+ului general de $rtectia muncii" din 6 in 6 luni i $entru (iecare $ersana
nua anga+ata sau care a intreru$t acti%itatea mai mull de 6 luni" la data reluarii acti%itatii. Pentru
(eri instructa+ul se (ace in (iecare luna.
1nstructa+ul %a (i cnsemnat in Jia indi%iduala de $rtectia muncii.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag . din 112
!4 identi(icarea" e%aluarea" sta!ilirea masurilr i regulilr de $rtectia muncii" igiena muncii i
$rtectia i stingerea incendiilr" in cla!rare cu directrul&e( ser%iciu-
c4 cntrlul $eridic" cel $utin dat $e an $ri%ind res$ectarea $re%ederilr legale re(eritare la
$rtectia muncii" igiena muncii i $rtectia i stingerea incendiilr-
d4 ra$rtarea neregulilr semnalate i a $r$unerilr de inlaturare a acestra" $recum i daca
este ca,ul" $r$unerea de sanc1inare a celr %in%ai.
Eegulile sta!ilite in $re,entul ca$itl se cm$letea, cu dis$,itiile legale in dmeniu" $recum i
cu nrmele i nrmati%ele de $rtectia muncii care %cr (i sta!ilite $rin gri+a :irectiei de Eesurse
=mane din cadrul 0gentiei #atinale de 7adastru i Pu!licitate 1m!iliara in termen de 30 de ,ile
de la data a$r!arii regulament" in cn(rmitate cu $re%ederile Legii 53&2003 * 7dul muncii" cu
mdi(icarile i cm$letarile ulteriare.
-eguli de igiena individuala si colectiva
). -eguli de igiena individuala
Degulile de igiena individuala" a caror respectare este strict necesara pastrarii sanatatii"
au fost intuite de oameni de foarte multa vreme" dar o data cu aparitia multitudinii de
medicamente si a substantelor pentru curatenia corpului" a aparut si tendinta generala de
minimalizare a masurilor de igiena. 1giena indi%iduala cu$rinde:
a) igiena corporala5
b) igiena ec0ipamentului5
c) igiena incaltamintei5
a) 1giena cr$rala
; buna igiena corporala se realizeaza in primul rand
prin mentinerea curateniei pielii.
+ielea(,* are rolul de a apara corpul de actiunile
daunatoare ale frigului" caldurii" umezelii" vantului" loviturilor
etc. de asemenea" pielea nevatamata" fara rani sau
zgarieturi" reprezinta o bariera in calea patrunderii microbilor
in organism. Datorita secretiei unor acide" pielea reuseste sa
distruga in mare parte microbii depusi pe suprafata ei. +e
pielea murdara se inmultesc cu mare repeziciune microorganismele" datorita si unor produsi
alcalini favorizanti" prezenti in impuritatile de pe piele. $pa calda" la temperatura de 8.&8)^"
curata pielea de impuritati" indepartand praful" transpiratia" grasimea si microbii.
>ainile" prin contactul pe care&l au zilnic cu nenumarate obiecte" pot purta pe suprafata
lor multi microbi patogeni" precum si oua de viermi intestinali. De aceea" pentru a evita
imbolnavirile" trebuie sa se spele cat mai des mainile cu apa si sapun.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 7 din 112
+arul si pielea capului vor fi spalate cu apa calda si sapun" deoarece murdaria si praful"
patrunzand intre firele de par" se amesteca cu grasimea de pe pielea capului" favorizand
inmultirea microbilor.
b) @giena ec#ipamentului
Cmbracamintea are rolul de a mentine constanta si normala temperatura corpului si de a
prote%a corpul fata de actiunile daunatoare ale frigului" vantului" umezelii" caldurii" prafului etc.
Cmbracamintea igienica trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
& sa fie rea conducatoare de caldura5
& sa fie permeabila" pentru a asigura respiratia pielii prin porii tesaturii5
& sa fie colorata in raport cu anotimpul. Cn anotimpul rece se poarta 0aine de culoare
inc0isa" deoarece acestea absorb razele solare si asigura mai multa caldura organismului. 7ara"
0ainele trebuie sa aiba culori desc0ise" deoarece absorb mai putina caldura" reflectand cea mai
mare parte din radiatiile calorice5
& sa fie adaptata dimensiunilor corpului" sa fie usoara" moale si elastica5
& sa fie curata.
c) @giena incaltamintei
+entru a fi igienica" incaltamintea trebuie sa se potriveasca la dimensiunile piciorului" sa
nu fie prea larga" dar nici prea stramta. Cncaltamintea trebuie sa fie adaptata anotimpului si
intretinuta corespunzator.
+rincipalele reguli de respectat in igiena incaltamintei tin de pastrarea acesteia uscata Z
in special" prin ungerea zilnica cu crema" dar si de remedierea la atelierele de specialitate a
oricaror probleme ce pot apare la talpa sau carambul acestora. Daca este cazul incaltamintea se
sc0imba.
@giena muncii
Damura a igienei" igiena muncii se ocupa cu studierea conditiilor de munca si influenta
acestora asupra organismului uman. <copul acestor studii este de a stabili normele fiziologice de
munca si masurile comple#e capabile sa asigure confortul necesar la locul de munca" prevenirea
oboselii si a imbolnavirilor profesionale.
Eegli%area sau desconsiderarea regulilor de igiena a muncii" nerespectarea lor" determina
adesea aparitia unor no#e sau nocivitati profesionale care pot sa tulbure ec0ilibrul sanatatii
omului" dintre care putem enumera:
a4 P,itiile
ne(i,ilgice
+ozitiile
nefiziologice in timpul
muncii (asa&numitele
\pozitii vicioaseM" ca
pozitia in picioare
mentinuta multa
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1 din 112
vreme stand pe loc" pozitia culcat" cu corpul aplecat intr&o parte) pot duce la deformari ale
corpului" la tulburari nervoase" circulatorii etc.
!4 Pre%enirea e(ectelr ,gmtului si ale %i!ratiilr industriale
Ggomotul si vibratiile sunt provocate in general de diversele agregate" masini&unelte"
utila%e si scule folosite in procesul te0nologic sau instructiv educativ (de e#: tragerea cu
armamentul in poligon).
$tunci cand depasesc anumite limite" pot avea efecte nedorite asupra organismului
uman" daca nu se iau masuri adecvate de protectie.
c4 Pre%enirea e(ectelr radiatiilr
Atilizarea tot mai larga a energiei radiante in radiote0nica" radioelectronica si in medicina
face posibila e#punerea profesionala la radiatii a unor grupe numeroase si foarte diferite de
muncitori" atat in aer liber" cat si in spatii inc0ise.
d4 5icrundele. Atilizate cu precadere la instalatiile radar sau in industria lemnului
si a maselor plastice" impun mi%loace preventive care vizeaza evitarea e#punerii profesionale si
inlaturarea pericolului iradierii colectivitatii.
e4 Pentru $re%enirea iradierii $r(esinale
;peratorii instalatiilor radar au obligatia de a respecta intocmai limita de e#punere legal
admisa. Eu le este permisa punerea in functiune a instalatiilor care nu sunt prevazute cu
blinda%ul sau ecranele absorbante necesare. ?i vor evita de asemenea e#punerea intregului corp
sau e#aminarea vizuala a materialelor in perioada de transmitere5
(4 Laserul Z care in ultimul timp cunoaste o tot mai e#tinsa utilizare atat in cercetarea
stiintifica" cat si in industrie (taierea metalelor" sudura etc.)" in medicina (c0irurgie" oftalmologie)"
in telecomunicatii etc. Z pretinde mi%loace profilactice a#ate pe o regula esentiala" si anume:
evitarea radiatiei principale si a reflectiei acesteia.
g) Eadiatiile ultra%ilete au efecte variate in raport cu natura radiatiilor si cu durata
e#punerii.
Cn cazul unei e#puneri rationale" radiatiile ultraviolete cu anumite lungimi de unda
constituie un e#celent mi%loc de calire a organismului" de tonificare generala" de marire a
rezistentei nespecifice" de prevenire si combatere a ra0itismului.
Norme de securitate la locul de munc
.(8$&3"* 0* P-&1*"A(*
+e seama e#istenei riscurilor de electrocutare" n cadrul acestui subcapitol se prezint
mi%loacele individuale care permit evitarea unei
electrocutari" evidentiindu&se de la caz la caz" aspectele de
principiu care permit acest lucru.
Deoarece riscurile de electrocutare s&au grupat n
doua categorii principale :
I atingerea directa si
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %3 din 112
& atingerea indirecta" n continuare si mi%loacele de protectie vor fi prezentate n conformitate cu
aceeasi grupare.
a. -ijloace de protectie mpotri"a electrocutarii prin atingcre directa.
+rotectia mpotriva electrocutarii prin atingere directa se asigura cu mi%loace te0nice" iar
de la caz la caz si cu masuri organizatorice.
>surile organizatorice pentru protecia mpotriva electrocut2rii prin atingere direct2" sunt
urmatoarele:
a) inscripionarea de avertizare a instalaiilor i ec0ipamentelor electrice" sau prevederea cu
placute avertizoare5
b) ntocmirea formelor de lucru" conform reglementarilor5
c) organizarea locurilor de munca si ealonarea
operatiilor n timpul lucrarilor5
d) vopsirea n diverse culori a cilor de curent pentru
usurarea identificarii polilor" a fazelor" a conductoarelor de
protectie.
>i%loace te0nice folosite pentru protectia mpotriva
electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele :
a) acoperirile cu materiale izolante a partilor active (izolatia
de lucru) ale instalatiilor si ec0ipamentelor 5
b) nc0ideri n carcase sau acoperiri cu nvelisuri
e#terioare. Fradul de protectie minim admis pentru aparate
si ec0ipamente electrice se stabileste n conformitate cu
specificul locului de montare. $sa cum se cunoaste materialele si aparatele electrice sunt
caracterizate si prin gradele de protectie5
c) ngradiri fi#e5
d) ngradiri mobile5
e) protectia prin amplasare (distante mimme de protectie)5
f) scoaterea de sub tensiune n vederea
efecturii lucrrilor de ntreinere si reparaii5
g) legari la pam2nt si n scurtcircmt direct
sau prin eclatoare sau descarcatoare5
0) folosirea mi%loacelor
de protecie
electroizolante" at2t n
cazul lucrului cu instalaia sub tensiune" c2t si c2nd este scoasa de sub
tensiune.
i) alimentarea la tensiune redus5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %1 din 112
%) egalizarea potentialelor i izolarea fa de pm2nt a platformei de lucru.
=ltimile dua mi+lace de $rtectie se $t a$lica si $entru $rtectia m$tri%a electrocutarii prin
atingere indirecta.
*$*"1-&/*"4-(131*
+rin ec%ipamente de electrosecuritate nelegem orice
ec0ipament individual de protecie" dispozitiv de protecie sau
accesoriu al acestora care au ca principal scop evitarea
accidentrii utilizatorilor n cazul lucrrilor desf!urate n reelele
electrice de %oas" medie !i nalt tensiune" unde apar riscuri de
natur electric" cel mai cunoscut fiind riscul de electrocutare.
+entru a preveni acest fenomen de electrocutare & care poate n
cele mai multe cazuri cauza decesul lucrtorului & au fost
dezvoltate diverse ec0ipamente care asigur protecia lucrtorului
prin diverse metode de la izolarea suplimentar temporar a
ec0ipamentului sau instalaiei electrice aflate sub tensiune" p2n
la realizarea legrii la pm2nt a instalaiilor din zona de lucru prin intermediul scurtcircuitoarelor.
?L?C=D;<?CADC=$=? 4 <curtcircuitoare
=ermenul de scurtcircuitor este ec0ivalent cu termenul
de dispoitiv moHil de legare la pm>nt i n
scurtcircuit care define!te ansamblul mecanic utilizat pentru a
realiza legarea la pm2nt !i n scurtcircuit a conductoarelor unei
instalaii electrice.
Atilizarea scurtcircuitoarelor reprezint principala msur de
protecie preventiv a personalului mpotriva riscului electric" la
apariia accidental a tensiunii n zona de lucru. $ceast
montare trebuie s se realizeze obligatoriu de ctre doi
electricieni n urmtoarea succesiune de operaii
a) Legarea la pm2nt a scurtcircuitorului" care se realizeaz prin fi#area ferm a clemei
de legare la pm2nt a acestuia la priza artificial 4 natural a instalaiei electrice sau la ru!ul
scurtcircuitorului (numit !i electrod de legare la pm2nt) introdus n prealabil n pm2nt.
b) 7erificarea lipsei tensiunii pe conductoarele ce urmeaz a fi legate la p2mnt !i
eventual n scurtcircuit prin intermediul unui detector de tensiune (montat n v2rful unei pr%ini
electroizolante n cazul aplicrii scurtcircuitorului n instalaii electrice de medie 4 nalt tensiune)
c) >ontarea clemelor de legare la faz ale scurtcircuitorului" ce determin realizarea
concret a cone#iunii electrice temporare ntre conductorul de faz !i priza de legare la pm2nt"
prin intermediul elementelor constitutive ale scurtcircuitorului. >ontarea clemelor de legare la
faz ale scurtcircuitorului pe conductorii instalaiei electrice trebuie s se e#ecute cu a%utorul
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %2 din 112
pr%inilor 4 bastoanelor 4 m2nerelor electroizolante destinate special acestei operaii" n funcie de
tipul scurtcircuitorului !i tensiunea instalaiei.
Demontarea scurtcircuitorului se e#ecut n ordine invers montrii.
<curtcircuitoarele sunt realizate n conformitate cu prevederile standardului <D ?E 6,38.
!i pot fi aplicate n instalaii electrice interioare !i e#terioare.
)curtcircuitoarele pot fi reali!ate n construc:ie monofa!at= trifa!at sau polifa!at.
Cablurile de legare la faz !i pm2nt ale scurtcircuitoarelor sunt e#ecutate din cupru multifilar" foarte
fle#ibil" clasa 7C" conform standardului <D ?E 6.33) !i sunt prote%ate cu un nveli! izolant din material
plastic transparent" e#trudat direct pe conductorul multifilar" conform standardului <D ?E 6,,8).
Clemele de legare la faz !i respectiv de legare la pm2nt sunt proiectate !i realizate ntr&o larg
varietate de forme constructive astfel nc2t s poat fi aplicate pe diferitele forme de conductoare ale
instalaiilor electrice de %oas" medie !i nalt tensiune !i s ofere rezistena mecanic necesar
parcurgerii cu succes a unui incident determinat de apariia inopinat a tensiunii electrice n instalaie.
8oas 1ensiune
<curtcircuitoarele pentru
instalaii electrice de %oas
tensiune sunt realizate n
diverse variante constructive
adaptate diferitelor forme ale
instalaiilor electrice de
%oas tensiune:& linii
electrice aeriene cu
conductoare neizolate5& linii
electrice aeriene cu
conductoare torsadate5& posturi de transformare" firide !i
cutii de distribuie de %oas tensiune.
Sc+rtcirc+it,r p,li.a/at pentr+ LEA 0T c+
c,nd+ct,are t,rsadate

/curtcircuitorul moHil poli=aat pentru
linii electrice aeriene de joas tensiune
cu conductoare neiolate este prevzut cu
cleme de legare la faz cu autostr2ngere
(realizate prin turnare din alia% de aluminiu).
Corpul clemei de legare la faz este
asamblat nedemontabil cu bastonul
electroizolant" realizat dintr&o ti% izolant
(din r!in poliesteric armat cu fibr de
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %3 din 112
<curtcircuitor universal polifazat pentru L?$ _= cu
conductoare neizolate si torsadate
sticl)" la captul creia este fi#at un m2ner. 'n m2nerul bastonului electrizolant se poate monta"
prin n!urubare" un baston prelungitor.
*curtcircuitor olifa#at entru >08 ?T cu conductoare nei#olate
/curtcircuitorul universal poli=aat pentru
$*3 81 poate fi utilizat la legarea la pm2nt !i n
scurtcircuit a tuturor tipurilor de linii electrice
aeriene de joas tensiune din -om>nia.
'n cazul lucrrilor pe linii electrice aeriene
cu conductoare torsadate prevute cu
conectori de tensiune "&1 )0I'D 3 E-omind
1O9F se utilizeaz subansamblul de scurtcircuitare
ale crui fi!e sunt astfel e#ecutate nc2t permit
cuplarea la conectorii C;= ,.&UI$" subansamblul
de legare la pm2nt !i electrodul de mpm2ntare.
'n cazul lucrrilor pe linii electrice aeriene
cu conductoare torsadate prevute cu
conectori de tensiune tip 0P/ E*NimprodFse
utilizeaz subansamblul de scurtcircuitare n ale
crui fi!e se cupleaz adaptoarele de cuplare la
conectori D<+ (din set)" subansamblul de legare la
pm2nt !i electrodul de mpm2ntare.
'n cazul lucrrilor pe linii electrice aeriene
cu conductoare neiolate se utilizeaz
subansamblul de scurtcircuitare ale crui fi!e se
cupleaz la clemele de legare la faz cu m2ner
nedemontabil (din set)" subansamblul de legare la
pm2nt !i electrodul de mpm2ntare. +entru
mbuntirea condiiilor de aplicare se poate utiliza
bastonul prelungitor electroizolant care poate fi cuplat
la clemele de legare la faz cu m2ner nedemontabil.
/curtcircuitor pentru taHlouri electrice si
cutii de distriHutie 81
/curtcircuitorul moHil pentru taHlouri
electrice i cutii de distriHuie de joas
tensiune este realizat n dou variante
constructive: monofazat sau
trifazat. Clemele de legare la
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag % din 112
faz tip baret sunt realizate n dou variante" astfel dimensionate nc2t s poat fi fi#ate n
soclurile siguranelor >+D (!isturi) cu mrimea .." respectiv mrimile ." ," 3" 8. $ceste cleme
sunt manevrate (sunt fi#ate sau sunt e#trase din soclurile siguranelor >+D) utiliz2nd obligatoriu
un dispozitiv cu man!on de protecie a braului pentru manevrarea siguranelor cu mare putere
de rupere.
"lema unt pentru socluri de sigurane .P- este utilizat n e#ploatarea instalaiilor electrice de %oas
tensiune pentru ntregirea circuitelor din punctele de separare. Clemele !unt sunt astfel dimensionate nc2t s
poat fi fi#ate n oricare din soclurile siguranelor >+D cu mrimile ." ," 3 !i 8.
.ijloace de protectie mpotriva electrocutrii prin atingere indirect.
+rotectia mpotriva electrocutrii pnn atingere indirect se realizeaza numai prm
urmatoarele mi%loace te0nice 5
a) alimentarea la tensiune redus5
b) izolarea suplimentara de protectie a ec0ipamentului sau a amplasamentului5
c) separarea de protectie5
d) egalizarea (uniformizarea) potentialelor5
e) legarea la pam2nt (priza de pam2nt)5
f) legarea la nul (conductorul de nul)
g) deconectarea automat a sectorului defect5
0) controlul permanent al izolatiei5
i) folosirea mi%loacelor de protectie electroizolante.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %% din 112
Alimentarea la tensiune redus
<e poate aplica n orice situatie %ustificata economic" fiind singurul
mi%loc care nu se asociaza si cu un alt mi%loc de protectie pentru a
se realiza un sistem de protectie.
Calorile tensiunilor nepericuloase" asa cum s&a
prezentat anterior" sunt de ma#. 42 5 c.a. si !0 5 c.c.. $ceste
valori se pot obtine numai prin intermediul unor transformatoare
electrice cobor2toare sau de la grupuri electrogene 5 reeaua
electric cu tensiune redus este izolata fa de pam2nt (simbol C).
Datorita investitiei suplimentare necesare obmerii tensiunii
reduse" acest mi%loc se aplic de regula local ( de e#emplu : n
subsolul blocurilor" unele ec0ipamente medicale. etc.).
@!olarea suplimentar.
+rotectia prin izolare suplimentara se bazeaza pe faptul ca intensitatea curentului ce
strabate corpul omenesc scade atunci c2nd impedanta electrica a circuitului electric
creteC (% P 4M;%
An efect identic se obtine daca n serie cu corpul omului" se introduc elemente izolatoare
de protecie" cu rezisente electrice de valoare ridicat.
Czolarea de protectie are scop e#clusiv de protectie mpotriva electrocutarilor prin atingere
indirecta si se aplica suplimentar fata de izolarea de lucru la utila%ul electric sau la
amplasamentul omului. +rin iolare de lucru se ntelege izolarea prevazuta pentru buna
functionare a utila%ului" corespunzatoare treptei de tensiune nominale.
@!olarea suplimentar de protecie se poate
realiza prin :
& izolarea suplimentara a
ec0ipamentului electric 5
& izolarea
amplasamentului n care
omul si desfasoara
munca.
1) i!olarea
suplimentara a ec#ipamentului electric se poate e&ecuta D
a) sub forma unui nvelis izolator care acopera toate
elementele metalice accesibile unei atingeri si care pot fi puse
accidental sub tensiune ( e#emplu &e#ecutarea carcaselor din
material izolator sau acoperirea acestora cu material izolator)5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %* din 112
b) sub forma unei izolatii intermediare ntre elementele accesibile unei atingeri indirecte si
elementele care ar putea a%unge sub tensiune" de e#emplu:
piese de separare si piese intermediare izolatoare" care ntrerup continuitatea electrica a
arborilor. p2rg0iilor" carcaselor" pereti despartitori 5
c) sub forma unei izolatii ntrite" care este ec0ivalent cu o izolaie de protecie
suprapus peste cea de lucru.
2F iolarea amplasamentului omului se realizeaza introduc2nd elemente izolatoare ntre
corpul omului si pam2nt si ntre corpul omului si elementele bune conducatoare de
electricitate care se gasesc n legatura cu pam2ntul situate n raza de manipulare. Cn acest
scop" at2t pardoseala c2t si toate elementele metalice din zona de manipulare. care sunt n
legtur cu pam2ntul" se acoper cu material izolant. 7aloarea re!istentei i!olarii
amplasamentului I?s) rezult din
unde :
n care : & A este tensiunea fata de pam2nt la locul atingerii 5
& i
0
curentul considerat nepericulos 5
& D
0
rezistenta corpului omenesc.
Dar C
0
O A
0
4 D
0
rezult : ?s G ?
#
IA2A
#
61)
iar condiia pentru asigurarea proteciei devine: ?s N ?
#
IA2A
#
61)
+entru A
0

O
A
a

O
6I7" pentru D
0

O
8... `" rezulta D
s
a -...`. Cmpun2nd pentru C
0
valoarea de I m$ din aceeasi relatie rezulta D
s
a I.... `.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %. din 112
covoras iolant care impiedica electrocutarea muncitorilor si le asigura protectie in cazurile
de soc electric. +entru securitate optima" acest covoras treHuie inlocuit odata la )2 lunib
<uprafata covorasului are un model cu striatii pt asigurarea tractiunii si facilitarea intretinerii" iar
partea inferioare are aspect te#til.
[ Digiditate dielectrica & clasa 3: 8..... 7
[ =est de incercare: 3..... 7
[ 7aloare ma#ima recomandata: ,-.... 7
Acest mijloc de protectie este printre cele mai eficiente= deoarece necesit c#eltuieli mici.
)epararea de protecie.
$tingerea direct sau indirecta" ntr&o
retea cu neutrul izolat este nepericuloasaG
daca reistenta de iolatie are valoare
corespunatoare
Ca urmare" n cazuri deosebite" un
anumit ec0ipament (ec0ipamente de
redresare) se poate alimenta de la o retea
electrica cu neutrul izolat.
. asemenea retea se poate constitui
prin intermediul unui trans=ormator de
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %7 din 112
separare cu raport de transformare unitar. $cesta are nf2surarea primara racordata la reteaua
electrica trifazata cu neutrul legat la pam2nt (neutrul accesibil) iar secundarul sau este cu neutrul
izolat si ca urmare" reteaua electrica ce o va alimenta va fi cu neutrul izolat. Daca nivelul de
izolatie al acestei retele va fi corespunzator" atunci atingerea directa sau indirecta" va fi
nepericuloasa.
<epararea de protecie se aplica n afara situatiei de mai sus si n cazul utila%elor
portative" de puteri mari" care nu pot fi alimentate la tensiune redusa. De asemeni" acest rni%loc
de protectie se aplica si n domeniul constructiei de nave" unde mi%loacele de protectie care
necesita o legatura de protectie nu asigura siguranta necesara.
-e,ele cu neutrul iolat =ata de pm>nt
>a atin'erea unei fa#e a
retelei i#olate& curentul se inchide
rin om& rin amant si rin
re#istentele de i#olatie fata de
amant. 4ntr-o retea trifa#ata cu
neutrul i#olat fata de amant
sarcinile e cele trei fa#e sunt
echili"rate& iar diferenta de
otential intre unctul neutru si
amant este e'ala cu #ero.
;aca un om %a atin'e o
fa#a intr-o ortiune nei#olata &
reteaua se %a de#echili"ra si
unctul neutru se %a afla la un
otential U
:
fata de amant.
Curentul rezultant care se inc0ide prin rezistentele de izolatie va fi:
Cons iderand ca limita curentului nepericulos este C
0
O .".,$" pentru a fi
evitat pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenta de izolatie fata
de pamant a fiecarei faze sa fie D
iz
c 68....
<e observa c " n cazul reelelor izolate " intensitatea curentului ce trece prin om poate fi limitata
la valori nepericuloase" daca rezistenta de izolatie a retelei se mentine la valori corespunzatoare. Din
acest motiv retelele izolate se folosesc acolo unde pericolul de electrocutare este mare.
0eterminarea curentului electric ce trece prin corp
7aloarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat sub tensiune
depinde de tipul retelei la care este racordat elementul respectiv.
7aloarea ma#ima a curentului se obtine atunci cand se ating concomitent doua elemente cu
tensiuni diferite" deoarece atunci intervine doar rezistenta corpului .
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag %1 din 112
La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare tensiunea fata de
pamant" care este mai mica decat tensiunea intre faze" iar pe de alta parte intervine si rezistenta de
punere la pamant.
>surile de protectie sunt diferite pentru retelele de %oasa tensiune si de inalta tensiune. <e
considera retele de %oasa tensiune acele retele pentru care tensiunea dintre o faza si nul este de pana la
3I.7 sau acele retele cu tensiunea intre faza i nul de p2n la ,...7" dar care au neutrul izolat fata de
pmant.
-etelele cu neutrul legat la pamant
Detelele trifazate legate la pamant au
punctul neutru al sursei de alimentare legat la
pamant printr&o priza de pamant de e#ploatare.
+unctul neutru legat la pamant se numeste
punct de nul sau nulul retelei.
La atingerea unei faze" curentul care se
scurge prin om" prin pamant si prin priza
rezistentei de e#ploatare D
o
este:

Dar D
o
d R" iar D
0
O ,...
rezulta c

Deci c0iar daca tensiunea este mica" curentul care se stabileste poate fi mortal. Din aceasta
cauza este necesar sa se foloseasca ec0ipamente de protectie.
/arcina de munc
>surile te0nice pentru realizarea unor lucrri la instalaiile electrice cu scoatere de sub
tensiune sunt:
<epararea electric a instalaiei prin ntreruperea tensiunii !i separarea vizibil a
instalaiei sau a unor pri din instalaie la care urmeaza se lucra !i blocarea n poziia
desc0is a dispozitivelor de acionare a separatoarelor prin care s&a fcut separarea
vizibil !i montarea plcuelor avertizoare.
Cdentificarea pe baza sc0emelor electrice a instalaiei sau a prii din instalaie n care
urmeaz a se lucra.
7erificarea lipsei de tensiune urmat imediat de legarea la pm2nt !i n scurtcircuit cu
a%utorul aparatelor poetabile de measurer a tensiunii sau cu a%utorul detectoarelor de
tensiune.
Delimitarea material a zonei de lucru" trebuie s asigure prevenirea accidentrii
membrilor formaiei de lucru dar !i a persoanelor care ar putea ptrunde accidental n
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag *3 din 112
zona de lucru. Delimitarea material se face prin ngrdiri provizorii mobile" care s
evidenieze clar zona de lucru.
>suri organizatorice de protecia muncii la e#ecutarea lucrrilor n instalaiile electrice cu
scoatere de sub tensiune" sunt urmtoarele:
& Autori!a:ia de lucru" este emis de ctre emitent (anga%ator)
pentru e#ecutarea unei singure lucrri ntr&o singur instalaie
electric. $dmiterea la lucru trebuie s se fac dup realizarea
efectiv a tuturor msurilor te0nice de protecia muncii. 'nceperea
!i desf!urarea lucrrii trebuie s aib loc dup ce !eful de lucrare
mpreun cu un membru al formaiei de lucru realizeaz zona de
lucru iar membrii formaiei au fost instruii. La terminarea lucrrii
!eful de lucrare trebuie s asigure sr2ngerea sculelor" a
meterialelor" e#ecutarea cureniei !i demontarea mi%loacelor de
protecia muncii. $poi lucrarea se va preda admitentului la lucrare
(beneficiarului)" e#ecut2nd mpreun cu acesta probele funcionale.
& @nstruc:iuni te#nice interne de protec:ia muncii care se
aprob de conductorul unitii. $ceste instruciuni vor conine categoria de lucrri ce se
pot e#ecuta c2t !i lista cu personalul care are dreptul s le e#ecute.
& $tribuiuni de serviciu
& Dispoziii verbale
& +rocese verbale
& ;bligaiuni de serviciu
& +ropria rspundere
.ediul de munc
Din punct de vedere al proteciei muncii mediul de munc trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii te0nice:
& construciile metalice nu trebuie s fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea
receptoarelor de energie electric & realizarea proteciei mpotriva atingerii directe prin:
acoperirea cu materiale electroizolante a prilor active" nc0ideri n carcase" ngrdiri fi#e"
ngrdiri mobile" scoaterea de sub tensiune a instalaiei la care urmeaz s se lucreze" legarea
la pm2nt !i n scurtcircuit prin dispozitive speciale" alimentarea la tensiune redus" egalizarea
potenialelor.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag *1 din 112
& pentru realizarea proteciei mpotriva atingerii
indirecte trebuie adoptate urmtoarele msuri:
alimentarea cu tensiune redus" legarea la
pm2nt" legarea la nul" egalizarea potenialelor"
izolarea suplimentar de protecie" protecie prin
separare" folosirea mi%loacelor de protecie
electroizolant" controlul permanent al izolaiei
& pentru evitarea electrocutrii prin atingere
indirect trebuie s se aplice dou msuri de
protecie: o msur principal" care s asigure protecia n orice condiii !i o msur de protecie
suplimentar care s asigure protecia n cazul deteriorrii proteciei principale
& montarea ec0ipamentelor !i realizarea instalaiilor electrice trebuie s se e#ecute conform
proiectului de e#ecuie
& verificarea ec0ipamentelor electrice
din punct de vedere te0nic se face prin
msurtori. $stfe trbuie s e#iste
urmtoarele valori: rezistena de
izolaie trebuie s fie mai mare de 3>
pentru izolaia simpl !i mai mare de
-> pentru izolaia ntrit iar
tensiunea de ncercare 3An e ,...7
pentru izolaia simpl !i R...7 pentru
izolaia ntrit
"ondiii te%nice pe care treHuie s le ndeplineasc
instalaiile i mijloacele de protecie mpotriva
electrocutrii
Protecia prin legare la nul
+rotecia prin legare la nul este permis numai n cazul
reelelor de %oas tensiune cu nulul legat la pm2nt. Dac
protecia prin legare la nul se aplic ca metod principal
atunci se aplic ca metod suplimentar de protecie una din
urmtoarele:
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag *2 din 112
& legarea suplimentar a carcaselor !i elementelor de susinere a ec0ipamentelor electrice la
instalaia de legare la pm2ntde protecie" dimensionat astfel nc2t rezistena de dispersie fa
de pm2nt msurat din orice punct al reelei de nul s fie de cel mult R o0mi. <e admite
dep!irea acestei valori cu condiia asigurrii unei tensiuni de pas !i de atingere sub valoarea de
6I7" dac timpul de deconectare este de cel mult 8 secunde !i de R. 7 dacp timpul de
deconectare este mai mare de 8 secunde
& e#ecutarea unor legturi suplimentare ntre carcasele metalice ale ec0ipamentelor !i alte
elemente conductoare aflate n zona de manipulare
& e#ecutarea pardoselii din materiale electroizolante
& folosirea dispozitivelor automate de
protecie mpotriva tensiunilor de
atingere periculoase !i a curenilor
periculo!i" care s acioneze ntr&un
timp mai mic de ."3 secunde de la
apariia defectului
'n cutiile de borne ale
ec0ipamentelor trebuie s fie o born
pentru legarea conductorului de
legare la nulul de protecie
?ste interzis legarea n serie la
conductorul de nul de protecie a
carcaselor mai multor aparate.
Biecare utila% trebuie legat la conductorul de nul de protecie cu o legtur separat.
<e interzice montarea pe conductorul de nul de protecie a oricror dispozitive care ar putea
ntrerupe continuitatea circutului de protecie (de e#. sigurane" ntreruptoare).
Conductorul de nul de protecie trebuie s fie separat de conductorul de nul de lucru" ncep2nd
de la ultimul tablou la care bara de nul este legat la pm2nt" p2n la masa ec0ipamentului
electric care trebuie prote%at.
+2n la ultimul tablou electric de distribuie se admite e#istena unui singur conductor de nul. De
la ultimul tablou" la care se racordeaz receptorul" n sensul de distribuire a energiei"
conductorulde nul de lucru trebuie s fie separat de conductorul de nul de protecie. bara de la
care se separ cele dou conductoare trebuie s fie legat la instalaia de legare la pm2nt.
/onductoarele de legare la nul de protec:ie trebuie s aib sec:iunea dimensionat
corespun!tor 8i culoarea i!ola:iei s fie galben6"erde.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag *3 din 112
=oate tablourile electrice trebuie s aib o bar de nul racordat la instalaia de legare la pm2nt
din incinta unde este montat tabloul. 'n cazul tablourilor cin carcas metalic bara de nul se
leag la carcas" iar carcasa se leag vizibil la instalaia de pm2ntare. Jara de nul trebuie s
aib at2tea borne c2te conductoare se leag la ea" nu se admit mai multe conductoare legate la
o singur born.
"ondiii pentru conductoarele circuitelor 1F8/ sau 1F8P
<eparare fizic de orice alt circuit electric
Dac condiia de mai sus nu poate fi respectat" se aplic una din urmtoarele condiii:
a) Conductoarele s aib un nveli! de protecie nemetalic.
b) Conductoarele circuitelor de tensiuni diferite s fie separate printr&un ecran metalic sau
nveli! metalic legate la pm2nt.
c) Conductoarele circuitelor =B_< sau =B_+ pot face parte dintr&un cablu muiltifilat fr
nveli! metalic sau pot fi pozate n tuburi izolante mpreun cu alte conductoare izolate cu
condiia ca izolaia conductoarelor =B_< sau =B_+ s corespund celei mai mari tensiuni din
cablu sau tub" iar celelalte circuite s respecte condiiile din normativul C.- (art. -.,.-." lit. d)
+rizele de curent pentru circuitele =B_< sau =B_+ trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
* s (ie marcate distinct 8i dura!il-
* s nu $ermit intrare (i8elr circuitelr de alte tensiuni-
* s nu ai! cntact de $rtec9ie.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag * din 112
Bi!ele circuitelor =B_< !i =B_+ trebuie realizate astfel nc2t s nu poat fi introduse n prizele
circuitelor de alte tensiuni.
Protecia circuitelor electrice
Protecia mpotriva supracurenilor
Conductoarele electrice trebuie
prote%ate mpotriva supracurenilor prin
unul sau mai multe dispozitive de
protecie automat.
$ceast protecie poate fi:
& mpotriva curenilor de suprasarcin
!i4sau
& mpotriva curenilor de scurtcircuit.
Protecia la suprasarcin
Dispozitivele de protecie la
suprasarcin" pentru a asigura
protecia unei distribuii" trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii
generale
C
C
d C
E
d C
adm

C
3
d ,"RIC
adm
n care:
C
C
" curentul de calcul al distribuiei5
C
E
" curentul nominal al dispozitivului de protecie5
C
adm
" curentul admisibil n conductorul distribuiei5
C
3
" curentul convenional (curent care asigur efectiv declan!area dispozitivului de protecie stabilit n
norme sau n documentaia de referin a produsului).
Protecia la scurtcircuit
Dispozitivele de protecie la scurtcircuit
trebuie s ndeplineasc condiiile
normativului C.- privind capacitatea de rupere !i timpul de rupere.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag *% din 112
Primul ajutor n ca de accident
PrimulIajutorG stingerea incendiilorG evacuarea lucratorilorG pericol grav si iminent
0nga+atrul are urmatarele !ligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului&a%utor" stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor" adaptate naturii activitatilor si marimii ntreprinderii si4sau unitatii"
tin2nd seama de alte persoane prezente5
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate" ndeosebi n ceea ce
priveste primul&a%utor" serviciul medical de urgenta" salvare si pompieri.
$nga%atorul are urmatoarele obligatii:
aF sa informeze" c2t mai cur2nd posibil" toti lucratorii care sunt sau pot fi e#pusi unui
pericol grav si iminent" despre riscurile implicate de acest pericol" precum si despre
masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor5
HF sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa
opreasca lucrul si4sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se ndrepte spre o
zona sigura" n caz de pericol grav si iminent5
cF sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului n situatia n care nca e#ista un pericol grav
si iminent" n afara cazurilor e#ceptionale si pentru motive %ustificate.
Lucratorii care" n cazul unui pericol grav si iminent" parasesc locul de munca si4sau o zona
periculoasa" nu trebuie sa fie pre%udiciati si trebuie sa fie prote%ati mpotriva oricaror consecinte
negative si ne%ustificate pentru acestia .
$nga%atorul trebuie sa se asigure ca" n cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane atunci c2nd seful ierar0ic imediat superior nu poate fi contactat"
toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare" n conformitate cu cunostintele lor si
cu mi%loacele te0nice de care dispun" pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
>suri de prim a%utor in accidentele provocate de curentul electric.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag ** din 112
Cn caz de electrocutare" in primul r2nd se vor lua masuri de pentru scoaterea -3-d8,-0
accidentatului de sub actiunea curentului. +entru aceasta trebuie ca imediat sa se separe partea
de instalatie in contact cu accidentatul. Dupa aceasta trebuie sa se aiba in vedere ca instalatia
scoasa din circuit poate sa pastreze sarcina permanenta periculoasa si de aceea trebuie pusa Ca
pamant. Daca accidentatul se afla la inaltime" si daca e#ista posibilitatea ca la intreruperea
curentului electric sa cada in gol se vor lua toate masurile organizatorice prevenirii caderii in gol.
Daca ntreruperea curentului nu se poate face imediat" se va asigura in primul r2nd izolarea
m2inilor si a picioarelor salvatorului fata de accidentat" fata de pamant si fata de sursa de current
in felul urmator:
a. La curentii de %oasa tensiune: izoleaza m2inile folosind manusi de cauciuc" o sapca
de postav" ntinderea m2necii 0ainei proprii sau nfasurarea intr&o 0aina cu conditia ca toate
acestea sa fie uscate" se izoleaza picioarele folosind cizme de cauciuc" galosi sau o sc2ndura cu
conditia ca acestea sa fie uscate. $poi" dupa caz" se vor taia firele electrice" cu unelte speciale
cu m2ner electroizolant sau se vat rage accidentatul " apucandu&, de acele parti ale 0ainelor
care sunt in
contact mai mic cu corpul" ca de e#emplu poalele 0ainei av2nd gri%a sa nu i se atinga
incaltamintea. b. La curentul de inaita tensiune nu trebuie sa atingem electrocutatul" dec2t numai
dupa ce curentul a fost intrerupt.Eu trebuie sa ne grabim. Fraba " neatentia si necunoasterea in
astfel de cazuri poate produce o noua victima. Daca nu putem actiona imediat sa intrerupem
curentul" se recomanda taierea conductorului imediat cu un cleste cu manet izolat sau cu un
topor cu coada de lemn uscata" insa pentru aceasta trebuie sa folosim manusi si cizme
electroizolante speciale pentru inata tensiune.
La liniile aeriene unde desprinderea rapida si sigura nu se poate face astfel" se vor scurtcircuita
conductoarele liniei " arunc2nd peste ele un conductor pus ia pamant+entru aceasta manevra
trebuie pus la pamant mai inta un capat al conductorului si apoi dupa aceea se va arunca
celalalt capat peste conductoarele liniei cu care este in contact accidentatul.
Dupa dega%area accidentatului" se procedeaza imediat la acordarea primului a%utor c0iar pe locul
accidentului" deoarece electrocutarea poate provoca moartea aparenta si rapiditatea cu care se
incep ngri%irile este una din conditiile principale pentru salvarea accidentatului. Cn acest caz se
acorda primul a%utor vara a mai astepta un medic.
7ictima va fi culcata pe un loc uscat si se recomanda sa fie asezata pe 0aine " Cse vor desface
gulerul" cureaua" sireturile" eventual se vor scoate 0ainele" se vor pune sticle cu apa calda la
picioare si in %urul corpului C se va curate gura de s2nge si daca are dinti artificiali mobili se vor
scoate . =oate aceste operatiuni vor fi effectuate in cea mai mare graba pentru a se putea incepe
respiratia artificiala.
+revederi privind instalatiile electrice din unitate.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag *. din 112
,. Cnstalatiile electrice trebuie sa corespunda normelor in vigoare.
3. +ersonalul de deservire si ntretinere trebuie sa respecte instructiunile de utilizare in momentul
in care deservesc sau manipuleaza ec0ipamente de munca alimentate cu energie electrica.
8. =oate elementele aflate sub tensiune" se vor prote%a contra atingerii directe" prin izolare"
carcasare" ngradire sau plasare la inaltimi inaccesibile.
R. ?ste interzis alimentarea cu energie electrica a utila%elor daca e#ista posibilitatea atingerii
pieselor aflate normal sub tensiune.
I. =oate instalatiile" ec0ipamentele si utila%ele electrice trebuie sa fie prote%ate impotriva
electrocutarii prin atingere indirecta. Cn acest caz se vor lua urmatoarele masuri:
a. legarea la nul ca protectie principala si legarea Ca pamant ca protectie suplimentara" pentru
utila%ele fi#e alimentate cu tensiune %oasa dintr&o retea cu neutral legat la pamant.
b. Legarea la pamant ca protectie principala " suplimentata prin supraveg0erea permanenta a
izolatiei si deconectarea ia prima punere la pamant pentru utila%ele fi#e alimentate cu tensiune
%oasa dintr&o retea legata la pamant.
6. Lucratorii care deservesc un utila% electric au obligatia ca inainte de punerea lui in functiune sa
verifice visual imposibilitatea atingerii pieselor sub tensiune si daca utila%ul este racordat ia
centura de impamantare.
-. <e interzice cu desav2rsire oricaror persoane care se afla in incinta unitatii cu orice scop" de a
intervenii la instalatiile electrice sau la ec0ipamentele de munca alimentate cu energie electrica "
in afara celor autorizate si calificate in meseria de electrician.
). nainte de inceperea lucrului" lucratorul va verifica e#istenta si buna functionare a:
a.?lementelor de comanda. b.$paratelor de masura si control. cDispozitivelor de protectie.
d.Cntegritatii aparatorilor de protectie. e.?#istenta si integritatea carcaselor contra electrocutarii
prin atingere directa si a sistemelor de nc0idere a acestora.
f.<tarea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie.
g.>odul de dispunere a cablurilor care alimenteaza ec0ipamentul et0nic cu energie electrica.
0.Continuitatea legaturii la centura de impamantare.
i. 7erificarea ine#istentei improvizatiilor la instalatia electrica.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag *7 din 112
U. Cn locurile cu pericol de e#plozie sau incendiu se vor lua masuri de protectie mpotriva
descarcarilor electrice datorate acumularilor de particule electrizante ( legarea la pamant a
elementelor metalice).
,.. <culele" instrumentele" aparatele si dispozitivele mobile vor fi corespunzatoare diferitelor
lucrari care se e#ecuta la instalatiile electrice iar in caz ca se constata defectiuni la ele se va
anunta in scris
conducerea unitatii care are obligatia sa dispuna remedierea defectiunilor sau ac0izitionarea
altora conforme cu normele in vigoare.
,,. +ersonalul care lucreaza cu instalatii sub tensiune va folosii intodeauna scule si mi%loace de
protectie mpotriva electrocutarii.
,3. ?ste interzis ca pe timpul e#ploatarii" ntretinerii" repararii unei instalatii electrice sau a unui
ec0ipament electric sa se aduca modificari fata de proiectul initial. >odificarile vor f efectuate de
personal calificat cu acordul proiectantului.
,8. +ersoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
sa nu se afle in stare de ebrietate" sa fie sanatoase din punct de vedere psi0ic" san u sufere de
boli sau sa nu aiba infirmitati care ar putea st2n%enii activitatea lor. <a posede cunostinte
profesionale si de te0nica a securitatii corespunzatoare activitatii pe care o desfasoara.
<a cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune si a acordarii primului a%utor in caz de
accident.
Lucratorii care deservesc ec0ipamente de munca aflate sub tensiune vor desfasura activitatea in
asa fel incat sa nu se e#puna la pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala at2t pe el
cat i pe ceilalti lucratori participanti la procesul de munca.
.6/4-( 0* P-(. 3841&- 7N "3; 0* *$*"1-&"413-*
?ste esential de retinut ca accidentele prin electrocutare pot
avea loc numai in cazul nerespectarii normelor de
electrosecuritate. )e impune deci respectarea acestor norme
cu toata serio!itatea= c#iar daca uneori ele par elementare.
$vandu&se totusi in vedere eventualitatea unor
negli%ente" trebuie cunoscute temeinic masurile primului a%utor
care se da unui accidentat prin electrocutare .
2(ectele curentului electric asupra unui accidentat pot fi:
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag *1 din 112
f oprirea respiratiei sau a batailor inimii (uneori si cu pierderea totala a cunostintei)" ceea ce
nu&i permite accidentatului sa se salveze singur5
f arsuri ale pielii5
f fenomene de orbire.
+relungirea efectului de electrocutare poate conduce la pierderea vietii. De aceea un accidentat
prin electrocutare trebuie in primul rand scos cat mai repede de sub actiunea curentului
electric. $ceasta se poate realiza in mai multe moduri:
f prin intreruperea alimentarii cu a%utorul aparatelor de deconectare din imediata apropiere
de accidentatului5 de e#emplu" laboratorul poate fi scos total de sub tensiune cu
a%utorul intreruptorului de alimentare generala de la tabloul ,. (fig.,.3) care poate fi
deconectat de la fata locului sau & mai operativ & cu un
buton special situat pe pupitrul de comanda 3P
02
4-
f in cazul in care dispozitivul de deconectare
automata se afla la o distanta prea mare de locul
accidentului" se poate provoca actionarea acestuia prin
realizarea unui scurtcircuit cu a%utorul unui conductor
sau cu un alt obiect metalic5
f in cazul unei alimentari radiale de %oasa tensiune"
daca se dispune de un topor cu maner de lemn uscat
sau de o alta scula corespunzatoare" se poate trece
fara ezitare la distrugerea circuitului amonte de locul in care s&a produs accidentul5
f daca metodele de mai sus nu pot fi folosite" scoaterea accidentatului de sub tensiune se
va incerca prin tragere" folosind pentru aceasta carlige sau scule cu manere corespunzator
izolate" asociate la nevoie cu suprafete izolantesi ec0ipament individual de protectie.

=rebuie subliniat in mod special ca la aplicarea metodelor de mai sus se va proceda cu
multa atentie si discernamant" asa fel incat salvatorul sa nu fie la randul sau electrocutat.
Cmediat dupa ce accidentatul a fost scos de sub actiunea curentului electric" in cazul in care
acesta si&a pierdut cunostinta" i se "a face respiratie artificiala= care se "a continua
fara intrerupere pana la re"enirea la normal sau pana la "enirea medicului. Cnainte de a
recurge la respiratie artificiala este necesar:
f sa se elibereze accidentatul cat mai repede de imbracamintea care i&ar putea sting0eri
respiratia5
f sa se desclesteze dintii accidentatului" introducandu&i&se intre masele o scandurica" o
placa metalica" o coada de lingura etc.5
f sa se elibereze gura accidentatului de obiecte straine" de e#emplu de proteze dentare5
f numai dac a este necesar" sa se transporte accidentatul intr&un loc apropiat" corespunzator
efectuarii respiratiei artificiale (uscat" umbrit)5 pentru ca limba accidentatului sa nu impiedice
accesul aerului in acest sens" de preferinta cu fata in %os.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .3 din 112
?espiratie artificiala se poate efectua folosind diverse metode: metode de respiratie
artificiala prin insuflare (gura la gura sau gura la nas)" metode de respiratie
artificiala manuala (<c0aeffer" </lvester&Jrosc0 etc.) metode de respiratie artificiala cu a%utorul
aparatelor speciale.
-etode de respiratie artificiala prin insuflare
$ccidentatul se aseaza pe spate" pe un teren tare" iar salvatorul se va aseza lateral
fata de accidentat" in zona capului. Caile respiratorii ale accidentatului vor fi dega%ate. Ceafa
accidentatului va fi ridicata" pentru a permite aplecarea capului pe spate.
0. 5etda de res$iratie Ngura la nasN. $ceasta metoda se compune din doi timpi care se
repeta ciclic.
=impul de inspira tie al accidentatului coincide cu timpul de e#piratie al salvatorului.
<alvatorul inspira adanc un volum apro#imativ dublu de aer fata de o inspiratie normala si
aplicand gura larg desc0isa in %urul nasului accidentatului cat mai etans cu putinta" e#pira acest
aer. Cn tot acest timp salvatorul va apasa pe buza inferioara a accidentatului cu degetul pentru a&
i tine gura inc0isa.
=impul de e#pira tie al accidentatului coincide cu timpul de inspiratie al salvatorului. <e
dega%eaza fata accidentatului si se slabeste presiunea pe buza inferioara pentru ca e#piratia
accidentatului sa se produca liber. Cn acest timp" salvatorul inspira din nou aer" pregatindu&se
pentru timpul urmator.
Ciclul de inspiratie & e#piratie se repeta in cadenta de ,I insuflatii pe minut" fiecare timp
de inspiratie" respectiv de e#piratie" durand cca.3 secunde.
O. 5etda de res$iratie Ngura la guraN. 0ceasta metoda este analoaga primei metode" cu
deosebire ca insuflarea aerului se face prin aplicarea gurii salvatorului" bine desc0isa" in %urul
gurii accidentatului" avandu&se gri%a in acest caz ca narile sa fie blocate. ?#piratia accidentatului
se face de asemenea liber.
-etode de respiratie artificiala manual
0. 5etda Fc.ae((er. $ceasta metoda poate fi intrebuintata daca accidentatul nu
prezinta fracturi ale toracelui sau ale coloanei vertebrale. <e culca accidentatul cu fata in %os" cu
bratele intin se in lungul
corpului. ?ventual
una din maini se
aseaza sub cap. Capul
va fi intors intr&
o parte" astfel incat"
pe de o parte" caile
respiratorii ale
accidentatului sa fie dega%ate" iar pe de alta parte" salvatorul sa poata interveni pentru a verifica
daca limba nu bloc0eaza caile respiratorii ale accidentatului. <alvatorul se aseaza in genunc0i
deasupra accidentatului si aseaza palmele pe coastele inferioare" apucandu&le lateral ca in figura
8.,.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .1 din 112
Eumarand unu" di" trei" corpul salvatorului se va apleca treptat inainte" apasand
coastele accidentatului (e#piratie). Bara a ridica mainile de pe spinarea accidentatului" salvatorul
revine brusc in pozitia initiala (inspiratie). Dupa ce a numarat $atru" cinci" sase" salvatorul se va
apleca cu greutatea corpului sau pe mainile intinse" numarand din nou unu" di" trei etc.
O. 5etda FPl%ester*Orsc.. $ccidentatul este asezat pe spate cu un sul de 0aine sub
omoplati. Luand aceleasi masuri de supraveg0ere a cailor respiratorii ca si la metoda <c0aeffer"
salvatorul se aseaza la capul accidentatului" in pozitia g0emuit si apucand mainile accidentatului
langa coate" le apasa incet pe partile laterale ale pieptului acestuia (e#piratie). Eumarand unu"
di" trei" ridica mainile accidentatului si i le da peste cap (inspiratie)5 numarand apoi $atru"
cinci" sase" apasa din nou mainile pe piept etc. (fig.8.3).
-etode de respiratie artificiala cu aparat special

+rintre deficientele metodelor prezentate mai sus" este de mentionat in mod special
efortul fizic deosebit" care poate fi necesar uneori mai multe ore in sir. ?ste deci mai avanta%os
de a se face respiratia artificiala cu un aparat special" desigur cu conditia de a dispune in
momentul respectiv de un astfel de aparat si de a i se cunoaste bine modul de folosire" pentru a
se putea interveni prompt.

Dintre numeroasele tipuri e#istente" in cele ce urmeaza se va descrie un tip de aparat
portativ e#istent in dotarea laboratorului.

Cn principiu" aparatul consta dintr&un dispozitiv de insuflat aer in forma de armonica" la
care se racordeaza un tub gofrat de cauciuc" prevazut cu un bloc de supape din material plastic"
cu stut pentru o#igen si dispozitiv de semnalizare fonica.

De asemenea" trusa mai este prevazuta cu: trei masti de marimi diferite pentru aplicat pe
figura (barbat" femeie" copil)" o bareta de cauciuc pentru fi#area mastii" trei pipe de marimi
diferite din material plastic pentru mentinerea gurii desc0ise" un desc0izator de gura din metal
acoperit cu plastic si trei piese pentru conectarea aparatului la sonde tra0eale (fig.8.8).
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .2 din 112
+rin pompare cu a%utorul burdufului se insufla aerul atmosferic sau aerul imbogatit cu o#igen"
direct in plamanii accidentatului" intr&o cadenta de ,I&3. ori pe minut. Cn cele ce urmeaza se
prezinta c a teva variante de folosire a aparatului.
f 1nsu(lare directa (ara !urdu( . <e cupleaza blocul de supape cu masca si se aplica masca
pe gura si nasul accidentatului (fig.8.R.). <alvatorul sufla cu putere aerul din plamanii sai prin
blocul de supape si masca in plamanii accidentatului.
f Pm$are directa cu !urdu(ul . <e cupleaza blocul de supape cu masca" se
ataseaza burduful de pompare la partea superioara a blocului de supape si aplicand
etans masca pe gura si nasul accidentatului" se pompeaza cu burduful" desc0izandu&l mai
mult sau mai putin" dupa volumul toracic al accidentatului (fig.8.I).

f Pm$are cu !urdu(ul $rin (urtun. +e durata transportarii accidentatului la spital sau atunci
cand este necesaraefectuarea respiratiei artificiale timp indelungat" se foloseste pomparea
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .3 din 112
prin burduf fi#at de centura salvatorului cu a%utorul carligului sau metalic si legat la blocul de
supape prin intermediul unui furtun de cauciuc (fig"8.6).
O +rote!
area
respiratiei . $cest mod poate fi practicat doar de medic. ?l consta in intubarea accidentatului cu
sondaendotra0eala si conectarea aparatului prin intermediul unei piese speciale prevazute la
blocul de supape.
;intre procedeele complementare de reanimare" care pot fi aplicate doar de personalul
medical de specialitate" se aminteste in%ectarea de tonice cardiace" folosirea o#igenului etc.
Dupa recapatarea cunostintei" accidentatul trebuie in continuare supraveg0eat. Cn
cazul in care respiratia seinrautateste" operatia de reanimare trebuie reluata imediat.
Dupa recapatarea cunostintei si dupa ce respiratia a devenit normala" la intervale de o
ora" se va da accidentatului sa bea o solutie alcalina (8.. g apa si I g bicarbonat de sodiu)"
pana la sosirea medicului sau in timpul transportului pana la cel mai apropiat medic.
+ot e#ista cazuri in care respiratia accidentatului sa fie practic imperceptibila si totusi
acesta sa poata fi salvat" facandu&i&se neintrerupt respiratia artificiala" uneori c0iar mai multe
ore in sir (6&) ore).
C0iar atunci cand masurile de
prim a%utor par sa nu dea
rezultate" nicidata nu tre!uie
a!andnata actiunea de reanimare a
accidentatului inainte de a&
l incredinta ingri%irilor unui medic.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag . din 112

"omunicarea la locul de munc
Competena necesar electricianului in constructii de a comunica utiliz2nd un limba% de
specialitate !i te0nici de comunicare adecvate conte#tului
). Primete i transmite in=ormaii
,.,. <ursele de informaii sunt corect identificate ori de c2te ori
este nevoie.
,.3. Cnformaiile despre sarcini" procedee de lucru !i evenimente
sunt selectate !i analizate n mod corespunztor.
,.8. =e0nica de comunicare selectat este adecvat situaiei
e#istente !i raporturilor n care se afl cu interlocutorul.
,.R. Cnformaiile transmise sunt corecte" concise" operative !i
e#primate n limba%ul specific locului de munc.
,.I. Cnformaiile suplimentare sunt obinute prin adresarea de
ntrebri adecvate !i logice.
,.6. +ropunerile de mbuntire a muncii n ec0ip sunt comunicate cu promptitudine !i claritate.
2. Particip la discuii
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .% din 112
3.,. +roblemele profesionale sunt rezolvate prin discuii acceptate de toi membrii grupului.
3.3. 'n discuiile cu ceilali membri ai ec0ipei este utilizat terminologia specific locului de
munc.
3.8. +articiparea la discuii se realizeaz respect2nd punctul de vedere al interlocutorului.
3.R. Discuiile sunt orientate cu abilitate n sensul concentrrii pe subiectul de interes.
$ fi un membru eficient al ec0ipei incepe si se termina cu procesul de comunicare. ?ste crucial
sa fiti capabili sa comunicati desc0is si sincer cu idei" recomandari" si preocupari in fata altor
membri ai ec0ipei. ?ste doar la fel de important sa fiti capabili sa ascultati atent si sa raspundeti
obiectiv cu reactii utile.
0.ista un moment in care sa %or"iti si un moment in care sa ascultati iar momentele in care
ascultati sunt de doua ori mai dese decat momentele in care %or"iti.
;e multe ori ne uteam in'ri3ora atat de mult in ri%inta a ceea ce tre"uie sa sunem& incat
nu au#im nimic din ceea ce sune interlocutorul. 4n loc sa ne concentram asura a ceea ce
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .* din 112
incearca sa transmita& ne 'andim la ceea ce urmea#a sa sunem& tim in care am ratat
intrea'a idee.
0ste atat de imortant sa a%eti un o"icei sta"ilit de a %or"i cu ton ridicat. ;aca sunteti
umilitor sau dominator sau insultator& acest lucru %a face ca echia sa scartaie& ana %a
a3un'e la un moment de rascruce. Oamenii %or %rea in continuare sa se sacrifice& sa
imartaseasca si sa discute& doar ca nu cu fiecare mem"ru al echiei.
La locul de munc electricianul poate intra n relaii de comunicare cu colegii (n cazul n care
lucreaz ca anga%at ntr&o organizaie) cu alte categorii de lucrtori care particip la realizarea
unui proiect comun pe antier " sau direct cu clientul (n cazul n care desfoar activiti pe
cont propriu)
'n relaia cu clientul 4 care i este de fapt anga%ator" electricianul este recomandat sa tin cont de
cateva aspecte. Cu putin efort" poti depasi problemele de comunicare care apar uneori.
Boloseste argumente concrete" intr&un limba% accesibil" pentru a castiga increderea clientului.
$stfel" te poate solicita si a doua oara" recomandandu&te si prietenilor.
+rezinta calificarile tale de electrician in relatie cu situatia actuala
Cand o persoana cauta un electrician" acel om vrea sa stie concret ce poti face pentru el.
$sadar" nu&ti pierde vremea e#punandu&i toate atestatele si calificarile tale in domeniul electric"
deoarece domeniul este e#trem de vast. +recizeaza care sunt specializarile tale in situatia
actuala a clientului.
De e#emplu" daca anga%atorul s&a mutat in casa noua" evita sa&i spui ca poti face automatizari
pentru motoare. >ai bine pune&i direct ca in calitate de electrician montezi prize" intrerupatoare"
corpuri de iluminat si ca realizezi circuite separate pentru diversi consumatori precum aerul
conditionat" masina de spalat sau plita electrica.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .. din 112
Daca este nevoie" prezinta atestatele si recomandarile pe care le ai ca electrician. Clientul va sti
astfel ca are in fata o persoana competenta" care nu practica meseria de electrician ca pe un
0obb/.
Ca electrician" este recomandat sa folosesti un limba% accesibil
Cand stai de vorba cu clientul tau despre situatia pe care o intampina" nu uita ca ai in fata" cel
mai probabil" un neinitiat. Eu&i spune niciodata lucruri de genul Lbransament trifazic cu siguranta
diferentialaM" pentru ca vei ingreuna comunicarea dintre voi.
De e#emplu" ii poti e#plica ceea ce faci cand lucrezi cu sigurante" spunandu&i diferenta dintre o
siguranta de ,6$ fata de una de 3.$. Ca electrician" tu detii un vocabular de specialitate pe care
restul lumii nu&l stapaneste. 7ei castiga increderea clientului daca ii vei povesti pe limba lui ce se
petrece si ce este de facut.
Ca electrician" prezinta riscurile intr&o maniera ec0ilibrata.
C0iar daca tu stii ca e#ista pericol de incendiu din cauza prizelor" stec0erelor sau
prelungitoarelor de slaba calitate" spune&i clientului acest lucru pe un ton normal" ec0ilibrat. Ca
electrician" nu trebuie sa prezinti lucrurile intr&un mod negativ" deoarece risti sa panic0ezi
oamenii" tu fiind specialistul.
?#pune problema si propune solutii" in calitate de electrician. +oti castiga increderea
anga%atorului daca" de e#emplu" intr&o situatie concreta" prezinti modul de a face corect o
instalatie electrica" mentionezi ce este de evitat si ce masuri de sigurante se iau.
Lucruri pe care nu trebuie sa le faci ca electrician
Ca electrician" ai mereu in vedere ca %obul tau este unul te0nic" dar ca lucrarile e#ecutate sunt
pentru un om in carne si oase. De aceea" nu este recomandata o atitudine infle#ibila sau una
nepasatoare.
Eu trebuie sa mergi niciodata pe principiul Llasa ca merge si asaM. De asemenea" fii pregatit
pentru probleme de comunicare. Anii anga%atori ar putea sa spuna lucruri de genul Linainte sa
veniti dvs" mergea aparatulM. Daca vrei sa&ti pastrezi clientii" trebuie sa fii calm si sa e#plici
rational ce s&a intamplat.
; alta situatie des intalnita este sa primesti reprosuri sau plangeri legate de pret. ; cearta poate
fi evitata prin e#plicarea pretului practicat de tine. Boloseste argumente in favoarea ta: tabloul
electric a costat atat deoarece pretul se calculeaza in functie de tipul aparatului" ingropat in
zidarie sau nu" ec0ipare cu gama completa de protectii" pret de resigilare etc. Ca electrician poti
e#plica anga%atorului ca un lucru bun este uneori costisitor" dar ca avanta%ele %ustifica acest tarif.
"omunicare scris i comunicare oral
'n funcie de natura" scopul !i coninutul mesa%elor" forma de prezentare poate fi scris sau
oral. 17orbele zboar" scrisul rm2ne1 spune un proverb. >odalitile de comunicare
organizaional (fa n fa" scris" etc.) sunt alese n funcie de natura sarcinii" coninutul
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .7 din 112
mesa%ului" specificul receptorului. Comunicarea oral este mai rapid !i produce o satisfacie
crescut" dar n cazul unor mesa%e standard (instruciuni" reglementri" norme" rapoarte) este
mai potrivit cea scris" at2t pentru posibilitatea de difuzare mai rapid !i mai uniform" c2t !i
pentru c poate fi mai util n stabilirea responsabilitilor n situaii de litigiu.
'n comunicarea oral" gradul de acuratee al transmiterii mesa%ului este mai mic dec2t n
comunicarea scris" datorit faptului c nelegerea de ansamblu a mesa%ului este dependent
de calitile mnezice ale receptorului: acesta va nelege n funcie de capacitatea de a evoca c2t
mai multe uniti de informaie stocate n memoria de scurt durat. Cu c2t mesa%ul a fost mai
lung" cu at2t el va uita mai multe uniti de informaie !i va nelege n mai mic msur mesa%ul.
Comunicarea scris previne acest nea%uns prin faptul c forma !i coninutul mesa%ului sunt
consemnate !i pstrate intacte pe un suport e#terior (02rtie sau format electronic)" pot fi recitite
de mai multe ori" n ritmul optim de nelegere al receptorului" permi2nd o mai mare acuratee a
transmiterii coninutului mesa%ului.
An alt factor care influeneaz acurateea este diferena dintre repertoriile de semnificaii ale
emitorului !i ale receptorului: cu c2t aceast diferen este mai mare" cu at2t nelegerea
mesa%ului de ctre receptor este mai sczut" deci acurateea este mai mic.
Desc0iderea spre comunicare este o variabil individual legat de emitor: unii
participani sunt mai desc0i!i" au mesa%e mai directe !i las s transpar mai mult informaie
despre ei n!i!i" alii sunt mai nc0i!i" mai prudeni. Diplomaii de e#emplu" sunt foarte nc0i!i"
mesa%ele lor trebuiesc gtraduse& $vem tendina de a fi mai prudeni n comunicarea cu
persoanele necunoscute !i cu cele cu statut social diferit" dar frecvena contactelor favorizeaz
desc0iderea. 'n comunicarea interpersonal e#ist o tendin spre simetrie n atitudinea fa de
comunicare n sensul c avem tendine gde a reduce sc0imburile de informaii cu persoane
percepute ca nc0ise& !i invers&
gComunicarea nc0is& are rolul de a menine diferenele de statut !i este iniiat !i meninut de
regul de cel favorizat.
Eu toate aspectele comunicrii contribuie egal la performan" aceleia!i frecvene a comunicrii
ascendente a doi anga%ai fiindu&le asociate coninuturi diferite: unul furnizeaz informaii utile
deciziei" cellalt cere permanent ndrumri.
<atisfacia n munc este influenat !i ea de comunicare" a!a cum am artat n paragrafele
precedente: cei care au acces la mai mult informaie sunt mai mulumii" de!i au performane
mai slabe" deficitul de informaie !i distorsiunea creeaz insatisfacie" mai ales atunci c2nd este
vorba de informaie util pentru munc. ?#cluderea de la comunicare creeaz nu numai
insatisfacie ci !i nesiguran !i tensiune emoional.
Aitam deseori ca locul de munca este mediul propice de devoltare personala" care ne poate
oferi directii de imbunatatire a diferitelor aspecte ale vietii noastre profesionale" cat si private.
Cn cele ce urmeaza regasim cele mai frecvente greseli de comunicare pe care le savarsim la
locul de munca:
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag .1 din 112
5reseala nr 1D $ %udeca in loc de a ne concentra.
_udecarea celorlalti este de evitat in momentul in care se doreste o conversatie onesta si
fructuoasa. ?ste ideal sa ne concentram pe ceea ce transmite cel din fata noastra" nu pe
0ainele" accentul sau fizicul lui. De asemenea" atunci cand un coleg isi sustine punctul de vedere
in legatura cu o situatie sau prezinta un proiect" sa renuntam sa ne gandim la tiparul de discurs
pe care il abordeaza" la accentul lui sau la manierele sale deoarece toate aceste lucruri ne vor
indeparta de la mesa%ul pe care vrea sa ni&l transmita. Denuntarea la %udecata pentru un timp
foarte scurt ne poate a%uta sa invatam ceva folositor si important.
5reseala nr 2D $ face presupuneri.
Cntotdeauna stiti mai mult decat vorbitorulh Cntotdeauna incepeti sau continuati o conversatie cu
anumite preconceptiih Bolositi fraze de tipul ""De%a stiu astaM inainte de a auzi intreaga
propozitieh Cn cazul in care faceti aceste lucruri" mesa%ul pe care il transmiteti este: ""<tiu mai
multe decat stii tu" asa ca lasa&ma sa te a%ut.M +e langa faptul ca este un comportament
necuviincios" veti fi etic0etati de catre ceilalti ""cel care le stie pe toateM. Cdeal ar fi sa ascultati cu
rabdare si atentie mesa%ele care va sunt transmise.
5reseala nr 3D $ corecta si a nu fi de acord.
Cn comunicare" este important sa lasam vorbitorul sa spuna ceea ce are de transmis inainte de a
sari sa&i transmitem ceea ce este incorect. Eu fiti un ""spargator al conversatieiM" ci dati&i celuilalt
posibilitatea de a spune ceea ce are de spus. Daca va grabiti sa trageti concluziile" puteti pierde
o perspectiva care v&ar putea fi de folos.
5reseala nr D An comportamnet nerabdator
$cesta este un EA 0otarat. Eu lasati interlocutorul sa simta ca va pierde timpul in timp ce
conversati. $veti rabdare si lasati&l sa&si faca treaba inainte de a sari la concluzii. Daca aveti
tendinta de a va pierde intr&o conversatie" scuzati&va daca acest fapt se potriveste conte#tului
sau sc0imbati pur si simplu directia conversatiei prin a pune intrebari. Eu uitati ca limba%ul
nonverbal este unul destul de zgomotos" asadar daca bateti din picioare sau va miscati umerii va
aratati nerabdarea c0iar daca nu rostiti nici macar un cuvant. C0iar daca cineva are o prezentare
plictisitoare" sc0imbati directia perspectivei pe care o aveti si veti fi surprinsi ca poate veti invata
ceva.
5reseala nr. %D Freseala de a nu asculta intreg mesa%ul.
Ceea ce nu trebuie sa trecem cu vederea este sa avem nevoie sa intelegem mesa%ul in totalitate
inainte de a trece la concluzii. Eu va lasati prinsi intr&un singur punct al conversatiei deoarece
puteti pierde imaginea de ansamblu. Eu reactionati emotional la o singura idee si nu&i lasati pe
ceilalti deoparte.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 73 din 112
"omunicarea e=icient
<tudiile arat c temerea Er., a oamenilor este sa tina un discurs in fata unei audiente. Brica de
moarte este nr. 6.
+robabil ai mai auzit ca abilitatile de comunicare sunt importante pentru succesul tau in cariera.
Dar ce inseamna sa comunici eficienth Cum te va a%uta aceasta competenta pe tineh
"omportamente care demonstrea aceasta competenta
[ <a scrii si sa vorbesti clar" precis si bine structurat5
[ <a asculti cu atentie si sa interpretezi ce auzi cu acuratete5
[ <a iti adaptezi stilul de comunicare astfel incat sa acopere nevoile audientei5
[ <a te prezinti pe tine si mesa%ul tau intr&o maniera atractiva" convingatoare.
"um devolti aceasta competenta
"itesteQ
Cititul nu trebuie sa fie" evident" o ocupatie placuta si folositoare doar pe timpul instruirii. Dar
incearca sa profiti de momentele libere pe care le ai pentru a&ti dezvolta vocabularul si a&ti
imbogati ideile. Cncearca sa citesti din domenii diferite pentru a te familiariza cu limba%ul si pentru
a deprinde moduri de gandire si abordare care nu iti sunt proprii.
Fa preentari in =ata colegilorQ
Dupa prezentarea unui proiect de lucrare in fata ec0ipei de lucru din care faci parte" cere
colegilor tai sa&ti dea un feedbacK cu privire la stilul tau de prezentare si la modul cum ai
transmis mesa%ul: ce le&a placut" care au fost punctele neclare" ce cred ei ca ar trebui sc0imbat.
7ei avea astfel ocazia sa observi ca felul in care au receptat mesa%ul nu este de fiecare data in
concordanta cu ceea ce ai fi vrut sa transmiti. $sculta activ sugestiile si ia&le in considerare cand
iti construiesti urmatoarea prezentare.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 71 din 112
"auta diversitatea in comunicareQ
Cmplica&te in cat mai multe activitati care iti ofera oportunitatea sa intri in contact cu persoane din
medii diverse: din companii similare sau cu domenii de activitate complementare c0iarr si cu
persoane care apartin altor culturi. $bilitatea de a comunica eficient in ciuda diferentelor culturale
iti poate oferi un avanta% in cariera.
"um devolti aceasta competenta la serviciuG n timpul derulrii unei lucrri
[ Comunicarea eficienta la serviciu inseamna intelegerea corect a responsabilitatilor. ?ste foarte
important sa cunosti atat audienta si asteptarile ei" cat si cel mai bun mod de a prezenta
informatia. LEotaM nu tine atat de continut" ci de cat de bine a fost primit mesa%ul de audienta.
[ Luarea notitelor la serviciu este diferita de luarea notitelor la cursurile de formare profesional.
Eimeni nu se va astepta sa redai cuvant cu cuvant fraze ca la un e#amen. Bocusul ar trebui sa
fie pe intelegerea elementelor esentiale care sunt legate de responsabilitatile tale si traducerea
acestora in actiuni. ?ste important sa&ti notezi intrebarile fara raspuns si sa nu treci peste ele. Eu
pleca de la intalnire inainte sa pui aceste intrebari.
[ $sigura&te ca limba%ul tau este pe intelesul tuturor.
Codarea mesa%elor se face diferit in functie de educatie si e#perientele care te&au influentat.
>odalitatea de decodare este iar proprie fiecarei persoane. Cn consecinta" trebuie sa ne
asiguram ca interlocutorul decodeaza mesa%ul nostru intr&un mod corespunzator" fiind constienti
de barierele care ne despart. +une intrebari pentru a fi sigur ca interlocutorul a inteles sau
foloseste analogii care stii ca sunt proprii mediului din care vine.
$ucrul n ec%ip

). .unca n ec%ip + delimitri conceptuale

?c0ipa este locul unde se nt2lnesc !i interacioneaz grupuri diferite care !i mprt!esc speranele
despre scopuri !i roluri ntr&o atmosfer armonioas.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 72 din 112
?#ist muli termeni care descriu munca n grup n cadrul organizaiilor !i modul n care !i def!oar
activitatea.
Frupul de lucru reprezint colectivul de persoane implicate n organizaii" ce ndeplinesc sarcini n
vederea realizrii obiectivelor organizaiei din care fac parte. ?le au acelea!i obiective globale de lucru"
autoritatea necesar" autonomia !i resursele cerute de scopurile propuse
. >unca este e#ercitarea efortului !i aplicarea cuno!tinelor !i aptitudinilor n vederea realizrii unui
scop. =ermenul \relaie de muncM descrie raporturile care e#ist ntre anga%atori !i anga%ai la locul de
munc. $ceste raporturi pot fi formale (de e#." acorduri de procedur" contracte de munc) sau informale
Z sub forma contractului psi0ologic" care e#prim anumite presupuneri !i a!teptri n legtur cu ce au
de oferit !i sunt doritori s dea efectiv anga%atul !i anga%atorul
>unca n ec0ip este capacitatea de a munci mpreun pentru a realiza o idee comun"
capacitatea de a direciona realizrile individuale spre obiectivele organizaionale" este sursa ce le
permite oamenilor obi!nuii s ating rezultate neobi!nuite ($. Carnegie).

1.1. ;iferen:a dintre grupuri 8i ec#ipe

=oate ec0ipele sunt" prin definiie" grupuri" dar nu este necesar ca reciproca s fie adevrat" adic toate
grupurile s fie ec0ipe. 'n literatur e#ist tendina de a folosi termenii de grup !i ec0ip unul n locul
celuilalt !i nu este u!or s se fac o distincie ntre aceste noiuni. ?c0ipele apar c2nd un numr de
persoane au un obiectiv comun !i recunosc c succesul lor personal depinde de succesul altora.
$cele persoane sunt interdependente. 'n practic" aceasta nseamn c n cele mai multe ec0ipe
oamenii vor contribui cu abiliti diferite. De asemenea" nseamn c tensiunile !i comportamentele
contradictorii vor fi demonstrate n ec0ip.
+e msur ce munca n ec0ip devine un termen la mod" a nceput s nlocuiasc tot mai mult
referirea la grupuri !i orice activitate este descris acum ca \munc n ec0ipM <e pune sub semnul
ntrebrii dac este util distincia dintre grupuri !i ec0ipe" oferindu&se c2teva caracteristici care s
realizeze diferena dintre cele dou:
.
+rin munca n ec0ip se nelege un numr restr2ns de persoane cu abiliti complementare care
urmresc un scop" obiective de realizat !i o abordare comun" pentru care se consider reciproc
responsabile (_.D. Xatzenbac0 i D.X. <mit0). $ceast definiie identific c2teva trsturi
importante ale ec0ipelor:
numr mic de persoane cu abiliti complementare5
urmrirea unui scop comun5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 73 din 112
urmrirea unor obiective comune de realizat5
urmrirea unei abordri comune5
se consider reciproc responsabile.
?c0ipa Z ca structur socioprofesional Z se caracterizeaz prin:
obiective comune definite cu rigoare" realism !i credibilitate5
sistem de norme" valori etice !i principii mprt!ite de toi membrii5
responsabiliti precise" atribuii clare" statut !i roluri bine determinate !i
distribuite celor cu
caliti adecvate5 participare direct la adoptarea !i aplicarea deciziilor5
ncredere" respect reciproc !i cooperare activ5
comunicare desc0is !i onest5
climat psi0osocial prielnic colaborrii !i spri%inului reciproc5
preuire !i recunoa!tere a muncii !i rezultatelor obinute de ctre membrii
ec0ipei5
recompensarea succeselor individuale !i de ec0ip.
?c0ipele:
sunt cele mai indicate pentru a rezolva probleme comple#e care necesit opinii !i cuno!tine
diferite5
reprezint un e#celent mediu de nvare5
sunt mult mai orientate spre obiective dec2t organizaia n ansamblu" !i stabilesc
mult mai
u!or o viziune !i un scop propriu5
valorific mai bine resursele fiecrui membru5
sunt mai fle#ibile dec2t grupurile organizaionale deoarece pot fi mult mai u!or
formate" dizolvate" reorganizate sau redimensionate5
cultiv loialitatea !i funcioneaz pe principiul \toi pentru unul !i unu pentru toiM
favorizeaz delegarea de responsabiliti pentru c ofer garania de a controla
comportamentul membrilor si prin norme proprii.
>unca n ec0ip presupune colaborarea mai multor persoane care mpart acela!i spaiu de
lucru" n vederea atingerii unui el comun. 'n concepia lui 9. ;:en" 7. 9odgson" 9. Fazzarg"
indiferent de locul n care se lucreaz" trebuie obinut urmtorul acronim:
*fortul
"on%ugat
Rolist
(ncit la
Performane
3preciabile
<arcinile care se preteaz mai degrab lucrului n ec0ip dec2t muncii individuale trebuie s fie
alese n funcie de urmtoarele criterii:

completivitate Z sarcini complete5
cerine variate Z sarcina presupune multiple competene stp2nite de diver!i indivizi5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 7 din 112
necesitatea interdependenei !i interaciunii Z sarcina presupune cooperarea"
comunicarea" sc0imbul de informaii !i dezbaterea deciziilor cu privire la metoda cea mai
eficient de lucru5
semnificaia sarcinii Z contribuia important a sarcinii la atingerea scopurilor
organizaionale sau la dezvoltarea societii n general5
oportunitatea de a acumula noi cuno!tine Z asigur membrilor !ansa de a&!i
mbunti sau e#tinde deprinderile !i cuno!tinele5
posibiliti de e#ecutare a sarcinii Z sarcina poate fi e#ecutat astfel nc2t s constituie
o provocare pentru membri" cer2ndu&le mai mult responsabilitate !i deprinderea unor noi
aptitudini pe parcurs5
autonomie Z gradul de libertate pe care l au ec0ipele cu privire la felul n care !i fac
treaba" de la ceva nensemnat precum momentul pauzelor de lucru" la luarea deciziilor
privitoare la noi produse sau alt personal.
+rocesul modern de productie devine mai comple# si cere diversitatea abilitatilor si capacitati ce
pot fi furnizate doar de ec0ipe formate din muncitori diferiti. $stfel" ma%oritatea oamenilor
lucreaza in grupuri sau ec0ipe.
Desi a lucra impreuna cu alti oameni este ceva comun" reprezinta o cerinta ce solicita tipuri
speciale de abilitati" in acelasi timp ocupationale si sociale. >unca in ec0ipa este o abilitatea
necesara in aproape orice slu%ba" si in special in viata.
Cn afara de abilitatile ocupationale speciale (precum instalator" metalurgistj)" munca in ec0ipa
cere bune abilitati sociale.
Cea mai importanta abilitate a muncii de ec0ipa este capacitatea de a comunica eficient. $cest
lucru include atat vorbirea in cunostinta de cauza si cu tact" cat si ascultarea activa cu o minte
desc0isa.
$lte abilitati ale muncii in ec0ipa" importante pentru obtinerea unui rezultat4tel final comun" este
anga%amentul fata de ec0ipa: luarea deciziilor cu obiectivitate5 disciplina5 capacitatea de a
sustine opiniile altor membri ai ec0ipei" si" cel mai important" a fi pregatit sa se implice.
B abilitate esentiala a muncii de ec#ipa este capacitatea si dorinta de a6si lua
angajamenul fata de o misiune comuna a ec#ipei. La prima vedere pare simplu. =otusi"
oamenii au tendinta mai mult sa obtina teluri personale limitate.
De e#emplu" o ec0ipa de electricieni au sarcina de a instala electricitate in casa.
Anul dintre ei" un electrician calificat" a terminat munca de instalare la eta%ul al doilea (sarcina
pentru care era responsabil personal). Cn acelasi timp" o problema neasteptata apare la parter"
astfel incat electricitatea nu mai functioneaza in toata casa. Cn acest caz" munca personala
indeplinita (instalarea la eta%ul al doilea) este nefolositoare pentru ca rezultatul final (procesul de
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 7% din 112
a face ca electricitatea sa mearga in toata casa) nu este obtinut si ec0ipa de muncitori nu va fi
platita decat daca misiunea finala este realizata. >uncitorul abilitat si implicat din ec0ipa ar trebui
sa se implice imediat in rezolvarea problemelor de instalare care au aparut la parter si sa a%ute
alti membri ai ec0ipei sa rezolve problema cat mai repede posibil.

Nu uitatiQ
$lte abilitati ale muncii in ec0ipa sunt nefolositoare fr anga%amentul fa de misiunea
comuna. $nga%amentul fata de ec0ipa inseamna ca membrii ar trebui sa doreasca sa accepte
orice rol necesar pentru indeplinirea cerintelor solicitate" fie ca este un rol de conducere sau un
rol de subaltern.
Abilitatea muncii n ec#ipa de luare a unei deci!ii responsabile si eficiente este
cruciala" intrucat ma%oritatea conflictelor de grup apar in timpul procesului de luare a unei
decizii. ?c0ipele eficiente au membri care pot lua decizii in mod obiectiv dupa discutia de
grup. Dac un grup ia o decizie slaba pe care ma%oritatea" daca nu toti" membrilor nu ar fi luat&
o singuri" atunci membrii ec0ipei vor incerca sa se implice si sa evite responsabilitatea pe cat
posibil.
Cn e#emplul nostru cu ec0ipa de electricieni ce lucreaza intr&o casa" seful de ec0ipa" o
personalitate autoritara" a luat decizia de a incepe instalarea simultan in intreaga casa" in loc sa
verifice posibilele probleme ale materialului mai nt2i.
Cntre timp" problemele care ar putea aparea in material pot periclita intreaga munca si pot solicita
multa munca neplanificata.
Eu a discutat despres decizia lui cu alti membri ai ec0ipei si acestia au \acceptatM aceasta
decizie sunt \presiunea conduceriiM.
Cn acest caz" electricianul care si&a indeplinit munca la eta%ul al doilea" poate avea reticente in a
se implica in celelalte munci" in ciuda faptului ca rezultatul nu este obtinut si ca nu va fi platit.
$cest gen de ec0ip devine o ec0ipa de rivali.
Biecare memebru al ec0ipei trebuie sa evalueze ceea ce sunt dispusi cu adevarat sa sacrifice si
apoi sa continuie sa fie dispusi cand vine momentul sa li se ceara sa sacrifice. +oate fi orice" de
la timp la resurse" la pozitii de putere.
Nu uitatiQ
>unca n ec0ipa presupune munca individual pentru un bun colectiv care sporeste n cele din
urma bunul pe care fiecare il primeste.
0ucrul n ec#ip trebuie s se supun unor reguli
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 7* din 112
Finergia ec.i$ei $tduce e(ecte mai !une cm$arati% cu lucrul indi%idual" se$arat. Htui 1n
realitate" sinergia (acilitata de lucrul in ec.i$a se d%edeste a (i un .as de multe ri.
:e aceea regulile im$lementate i res$ectate de mem!rii ec.i$ei $t ctrea ec.i$a c/t mai
!un. 6rice ec.i$ se crea, n +urul unui lider sau este creat de un lider care tre!uie s in
cnt de urmtarele as$ecte))
). &=er ec%ipei Esau dIle sarcina s creeeF o viiune sau un reultat de propor,ii. Dac
obiectivul nu depaseste ca dimensiune personalitatile membrilor ec0ipei" eficacitatea ec0ipei va
fi mediocra" datorita orgoliilor.
2. (n=ormeaIi pe memHrii ec%ipei cu privire la standardele de comportament legate de
comunicareG raspuns si interactiune. $ceste reguli de baza sunt facute pentru a mentine
comunicarea intre membrii ec0ipei clara si pentru a da sens apartenentei la ec0ipa. $titudinile
nepoliticoase" vorbaria" barfa si raspunsurile intarziate sunt motive intemeiate pentru eliminarea
unui membru din ec0ipa.
3. 0aIle posiHilitatea memHrilor ec%ipei saIsi aleaga un conducator. Conducerea este
necesara in cadrul unei ec0ipe. ?ste nevoie de un lider al ec0ipei" nu de un manager. An lider al
ec0ipei ar trebui sa se bucure de increderea tuturor si sa nu&si creeze doar imaginea celui care
se ocupa de anga%ari si concedieri" cu e#ceptia cazului cand membrilor ec0ipei le&ar conveni o
astfel de situatie.
4. /taHileste reguli ca sa poti ajuta ec%ipa sa =unctionee Dapoartele zilnice sau
saptamanale" afisarea in public a obiectivelor4 rezultatelor ec0ipei" etc. ii a%uta pe toti membrii sa
simta ca B$C +$D=? dintr&o ec0ipa care realizeaza ceva.
D. *c%ipele au nevoie ca o persoana din ec%ipa M un manager sa se ocupe de detalii si de
circulatia ideilor. Cn ec0ipa" ar trebui sa e#iste un membru care are gri%a ca toate ideile sa fie
catalogate" intelegerile respectate" promisiunile facute" si impulsurile primite de la membrii
ec0ipei receptionate.
!. &rganieaa sedinte periodice al caror suHiect sa =ie in eNclusivitate imHunatatirea
modului de lucru al ec%ipei. ?ste esential sa e#iste urmatoarele doua conditii" altfel eficacitatea
sedintelor poate scadea" acestea devenind sedinte cu caracter personal" de rela#are sau de
critica neconstructiva.
& Cn primul rand stabileste regula ca orice problema nerezolvata sau necomunicata intre membrii
ec0ipei trebuie sa fie rezolvata inainte de urmatoarea sedinta. $stfel" sedintele vor avea un
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 7. din 112
caracter pozitiv si vor duce la un progres sanatos" fara sa devina sedinte bazate pe critica.
& Cn al doilea rand" stimuleaza fiecare membru al ec0ipei sa dea sugestii privind imbunatatirea
eficacitatii ec0ipei" inainte de sedinta" pentru a fi propuse in timpul sedintei.
#. &Hserva cand aHordarea ec%ipei este Huna si cand lasa de dorit.
8. -ecunoasterea continuaG =recventa si adecvata a meritelor An rol important in
functionarea ec0ipei ca intreg il are recunoasterea publica a contributiei fiecarui membru in
cadrul ec0ipei si4sau pentru grabirea atingerii rezultatelor4 obiectivelor. =otusi" trebuie sa fii atent
ca laudele sa fie adecvate si sa nu sune a e#agerari manipulative.
'. /edintele de ec%ipa ar treHui sa repreinte momente de creativitate si nu sedinte de
raport. +une o problema sau o intrebare importanta in centrul sedintei" nu o lasa sa se
transforme intr&o sedinta de raport plicticoasa & de aceea a inventat Dumnezeu e&mail&ul si
copiatoarele. Daca sunt informatii de raportat" fa in asa fel incat raportarea lor sa nu ocupe mult
timp si sa se refere doar la reusite si progrese.

)0. *c%ipele =unctioneaa cel mai Hine atunci cand oamenii se simt Hine unii cu altii.
L+cr+l 1n ec2ip
K5unca in ec.i$a este ca$acitatea de a munci
im$reuna $entru a reali,a idee cmuna"
ca$acitatea de a directina reali,arile indi%iduale
s$re !iecti%ele rgani,atinale. 2ste sursa ce le
$ermite amenilr !isnuiti sa atinga re,ultate
ne!isnuite.D $ndre: Carnegie Z cel mai bogat om
din lume in ,U.,
"e este munca in ec%ipa<
>unca in ec0ipa este o competenta care se
regaseste in cerintele pentru aproape fiecare post
disponibil intr&o companie. <pecialistul in recrutare
analizeaza aceasta competenta pe parcursul
procesului de selectie" utilizand diferite mi%loace de investigare: intrebari specifice care
evalueaza capacitatea de interrelationare personala si de intelegere a nevoilor persoanei cu care
interactioneaza. +rezenta calitatilor necesare pentru a fi un bun membru de ec0ipa sau" din
contra" lipsa lor pot fi factori decisivi in anga%area unei persoane ori in mentinerea ei in
organizatie.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 77 din 112
"omportamente care demonstreaa aceasta competenta
[ >anifesti interes pentru stabilirea contactelor cu colegii5
[ Cnteractionezi in mod eficient cu anga%atii in diferite situatii5
[ Cntelegi rolul fiecarei persoane in grup5
[ =e concentrezi pe obiectivele ec0ipei" nu doar pe obiectivele personale5
[ Despecti drepturile si convingerile altora5
[ ?sti empatic: asculti si intelegi nevoile si sentimentele celor din %ur5
[ $preciezi si recunosti participarea activa la realizarea unei actiuni5
[ Cncura%ezi discutiile desc0ise" impartasesti idei si sugestii cu colegii.
"um devolti lucrul in ec%ipa<
(nvata din lucrri MproiecteG la eNecu,ia crora participiQ
+articipa la orice form de instruire 4 perfecionare4 formare profesional continu care este
disponibil i la care ai acces (LLL). +articip la c2t mai multe lucrri (nu te limita la un program
restr2ns de lucru) Cauta sa inveti din fiecare e#perienta de grup. $nalizeaza si evalueaza
impreuna cu coordonatorul de ec0ipa4formatorul gradul tau de implicare in ec0ipa" reflecteaza
asupra feedbacK&ului pe care il privesti.
0evoltaIte progresivQ
Constientizeaza ce ai dobandit" accepta noi provocari si responsabilitati care sa&ti permita sa&ti
imbunatatesti activitatile prin forte proprii. Daca ai inceput ca un simplu membru intr&o ec0ipa de
lucrare 4 proiect" incearca sa tintesti ca la urmatoarea oportunitate sa detii un rol care sa includa
si coordonarea altora din %urul tau. Lucrrile pot fi de la cele foarte simple" legate doar de
trasarea unor rute 4 trasee de cabluri" pana la a realiza o instalaie electric integral n casa ta
sau a unora din cercul tau de prieteni. ?#perienta de lucru in ec0ipa se construieste mai ales prin
e#periente n care oferi mai mult spri%in celor din ec0ipa decat astepti sa Zti acorde ei ie.
"um devol,i lucrul in ec%ipa la serviciu<
(mplicaIte
+articipa activ n cadrul ec0ipei" sc0imba informaii" asculta si intelege punctele de vedere ale
celorlalti membri ai ec0ipei. Cncearca sa dezvolti idei noi pe baza celor spuse de ceilalti. ?vita&l
pe Lnu aa" stiu eu mai bineM i ncearc s nelegi i perspectiva colegilor.
/olicita =eedHacS permanent
'ncearc s te raportezi la prerea celor din %ur. $sta nu nseamn c trebuie s te faci plcut cu
orice pret" dar este important sa afli ce g2ndesc colegii ti despre aciunile tale. 'mprtete
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 71 din 112
sugestiile i ideile celorlalti" manifest fle#ibilitate n faa punctelor de vedere diferite ale
membrilor ec0ipei.
*valueaIte
$nalizeaza activitatea desfurat n cadrul ec0ipei: cum te&ai simit" care a fost contributia ta in
cadrul ec0ipeih Daca ai avut parte de rezultate foarte bune" care au fost factorii de succesh Dac
ai euat n alte aspecte" care a fost cauzah Cu lectiile invatate intra in urmatoarea interactiune cu
cei din %ur" mai pregatit s contribui i s&i a%ui s obin rezultate mai bune.
)tudiu de ca!D <ituaiile nea!teptate !i coeziunea unei ec0ipe
0cum 2 s$tm/ni" la ra 02" .telul $entru care lucre, s*a cn(runtat cu serie de situa9ii
$r!lematice cum ar (i) de(ectarea ntregului sistem electric" alarm de incendiu" cncert
ntreru$t" im$si!ilitatea asigurrii cndi9iilr $time $entru clien9i 3tate (acilit9ile de$ind de
energia electric4.
0m (st sur$rins s cnstat c ntreg $ersnalul care se a(la la acea r n .tel s*a cm$rtat
$recum ec.i$ d/nd d%ad de im$licare" sacri(iciu" res$nsa!ilitate" dedicare (a9 de
anga+atrul lr (erind su$rt 8i cut/nd slu9ii $entru $r!lemele a$rute. #u s$un c nainte de
aceste e%enimente ne$lcute sau n rutina de ,i cu ,i anga+a9ii nu lucrea, e(icient n ec.i$a" dar
tre!uie s $ri%im $u9in la cnte'tul de munc din #r%egia $entru a n9elege mai !ine
sur$rinderea mea.
Gn $rimul r/nd" e'ist se$arare rigid ntre K$rgramD 8i Kn a(ara $rgramuluiD. Him$ul de lucru
8i sarcinile atri!uite sunt res$ectate cu stricte9e. :ac nu e8ti n tim$ul $rgramului" nu te
$ri%e8te niciun as$ect $,iti% sau negati% care se nt/m$l la lcul de munc. :ac e8ti !uctar"
nu te $ri%e8te n niciun (el (a$tul c li$sa electricit9ii las as$e9ii (r $si!ilitatea de a ser%i
micul de+un. :ac nu e8ti electrician nu ai %ie s desc.i,i 8i s Kme8tere8tiD la $anurile de
cntrl ci tre!uie s c.emi un s$ecialist. Gn ca, c tre!uie s stai $este $rgram anga+atrul
tre!uie s te $lteasc du!lu 8i s 9i acrde un numr egal de re li!ere. Hate acestea se
nt/m$l armnis ntre cele du $r9i im$licate" dre$turile 8i !liga9iile sunt s(inte" nu e'ist
a8te$tri reci$rce KascunseD.
7u acest cnte't n minte m a8te$tam la un +usti(icat .as n acea na$te. Htu8i" 8ase anga+a9i
au rmas $este $rgram a$ra$e 3 re" au $reluat res$nsa!ilitatea ntregului .tel" au (lsit
tele(anele $ersnale $entru a c.ema ta'iuri $entru clien9i" 8i*au sunat $rieteni $entru a gsi
slu9ii 3$rieteni care ar (i $utut (eri slu9ii $entru redresarea sistemului electric4" au asigurat
cmunicarea cu $r$rietarii" au cntri!uit acti% la men9inerea lucrurilr su! cntrl. :in cele 6
$ersane dar una singur 8i*a $ntat rele su$limentare. Gntr* scietate e'trem de
tran,actinist e un lucru mare s nt/lne8ti ast(el de situa9ii $entru care n md nrmal slu9ia
este c.emarea unui s$ecialist" iar reac9ia nrmal) nu e trea!a mea" nu 9ine de cm$eten9a mea.
Gn acea na$te am %,ut 6 anga+a9i ac9in/nd unitar" cntrl/nd im$eca!il situa9iile a$rute.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13 din 112
0m sc.i9at un scenariu (icti% $entru a %alri(ica acest e%eniment) nt/lnire de 20 de minute a
dua ,i" (elicitarea tuturr celr care s*au im$licat Q un %uc.er cadu" $re,entarea unui md de
ac9iune $entru situa9ii similare 3a+ut la rgani,area e(rturilr ec.i$ei 8i mderea, e'cesul de
,el4" $re,entarea unei (erte de instruire $r(esinal tematic din care cei interesa9i $t alege
3cursuri $entru electricieni" acrdarea $rimului a+utr sau c.iar managementul stresului la lcul
de munc4.
Htu8i" lucrurile nu sunt c.iar at/t de sim$le. Fitua9iile di(icile sau cn(lictuale $t cre8te
ce,iunea ntre mem!rii unei ec.i$e de lucru ns aceasta $ate (i de mment ri cu mti%a9ii
$ur su!iecti%e 3nu se are n %edere !inele !iecti% al anga+atrului4.
&rganiarea ergonomic a locului de munc
*-9&N&.(3 $&"4$4( 0* .4N"3
?rgonomia locului de munca are" in principal" rolul de a
armoniza intr&un tot unitar elementele locului de munca
(mi%loacele de munca" obiectele muncii si forta de munca)" in
vederea asigurarii conditiilor care sa permita e#ecutantului
desfasurarea unei activitati bune cu un consum minim de energie
si cu senzatie de buna stare fiziologica.
;rganizarea locului de munca sta la baza organizarii
atelierelor" sectiilor si intreprinderii" intrucat de acesta depinde in
cea mai mare masura consumul de timp de munca" pe fiecare
operatie" reper sau produs" marimea acestuia avand un rol determinant asupra elementelor
necesare organizarii in timp si spatiu a proceselor de productie.
+rin loc de munca se intelege suprafata sau spatiul in care muncitorul sau o formatie de
muncitori actioneaza cu a%utorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii" in vederea
e#tragerii sau transformarii lor" potrivit scopului urmarit.
Dupa ti$ul de rgani,are a $rductiei" locurile de munca se clasifica in: locuri de munca pentru
productia de unicate si de serie mica5 locuri de munca pentru productia de serie mi%locie5 locuri
de munca pentru productia de serie mare si de masa.
Dupa gradul de mecani,are si de autmati,are a $rductiei" sunt: locuri de munca cu procese
manuale5 locuri de munca cu procese manual&mecanice5 locuri de munca cu procese automate si
locuri de munca cu procese de aparatura.
Dupa numarul muncitrilr" locurile de munca sunt individuale si colective.
Dupa numarul de utila+e" locurile de munca pot fi cu un singur utila% sau cu mai multe utila%e.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 11 din 112
Dupa natura acti%itatii" locurile de munca se pot clasifica in: locuri de munca unde se
desfasoara activitati de baza si locuri de munca din activitatea de deservire.
Dupa $,itia lr in s$atiu" locurile de munca pot fi fi#e sau mobile.
;rganizarea activitatii se va face in functie de categoria din care face parte fiecare loc de
munca.
). *tapele organiarii ergonomice a locului de munca
;rganizarea ergonomica a locului de munca impune parcurgerea unor eta$e succesive" bine
delimtate. +rima etapa este dcumentarea si inregistrarea datelr necesare proiectarii unui nou
loc de munca.
&1nregistrarea datelr necesare studiului consta in obtinerea de informatii privind organizarea
locului de munca (suprafata" mi%loacele de munca" forta de munca" obiectul muncii si conditiile de
mediu).
&2'aminarea critica a situatiei e'istente cu a%utorul metodei interogative. Cn aceasta etapa se
urmareste eliminarea deficientelor constatate si stabilirea solutiilor imbunatatite.
&Priectarea rgani,arii ergnmice a lcului de munca consta in proiectarea unor noi variante
pe principii si reguli ergonomice" dintre care se alege varianta ce prezinta cele mai multe
avanta%e. Cn cazul acestei etape se disting urmatoarele faze: proiectarea variantelor de organizare
a locului de munca" calculul eficientei si alegerea variantei optime
* 2la!rarea nrmati%elr sau nrmelr de munca" etapa care are drept scop stabilirea
consumului de munca pentru realizarea elementelor procesului de munca si a acestuia in
totalitate.
2. "onceptia constructiva a locului de munca
+entru a e#ecuta o anumita activitate in cadrul locului de munca" e#ecutantul (pe baza
informatiilor) actioneaza asupra mi%loacelor de munca si obiectelor muncii intr&o ambianta fizica si
psi0ica. Cn aceasta actiune e#ista un permanent sc0imb de informatii. Dolul ergonomiei este de a
asigura ca acest sc0imb de informatii sa se faca cat mai rapid" cu cat mai putine erori" in deplina
securitate si in conditii de confort.
+entru aceasta este necesar a se cunoaste: functiile indeplinite de e#ecutant si de mi%locul de
munca" cum sunt e#ecutate aceste functii" precum si conditiile in care aceste functii sunt
efectuate cu ma#imum de randament.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 12 din 112
?#ecutantul" cu a%utorul organelor de simt" receptioneaza informatiile provenite din zona sa de
activitate. +e baza acestor informatii" precum si a unor informatii stocate in memorie" ia o anumita
decizie" care este e#ecutata de organele efectorii. ;rganele efectorii transmit decizia mi%locului de
munca prin intermediul dispozitivelor de actionare ale acestuia.
Dispozitivele de actionare transmit comenzile mi%locului de munca" care le e#ecuta actionand
asupra obiectului muncii.
>i%locul de munca este acela care in permanenta" prin intermediul unor aparate" prezinta
e#ecutantului informatii privind modul cum au fost e#ecutate comenzile.
Bunctiile indeplinite in cazul relatiei e#ecutant&mi%loc de munca" de fiecare element al relatiei
sunt:
[ Junciile inde$linite de e'ecutant sunt:
& Eece$tinarea in(rmatiei de catre factorul uman poate fi facuta mai rapid sau mai lent" mai
precis sau mai putin precis" ea depinzand de modul de prezentare a informatiei. $ceasta informatie
de intrare provine din e#teriorul sau interiorul sistemului. ?rgonomia precizeaza modalitatile de
intrare a informatiilor in componenta umana i regulile de construcie a de prezentare a
informatiilor" pentru ca receptionarea sa poata fi facuta cat mai precis si cat mai repede.
& Ftcarea" $relucrarea in(rmaiei si deci,ia sunt functii care depind foarte mult de fiecare
individ in parte" dar e#ecutia lor poate fi facilitata prin asigurarea unui volum de informatii optime
ce poate fi prelucrat intr&un interval minim de timp.
& 0ctinarea este legata de functia de receptionare si transmitere a comenzilor. $plicandu&se
regulile ergonomiei se poate face o distributie %udicioasa a actionarilor intre membrele superioare
si inferioare. De asemenea" se asigura conceptia constructiva a mi%loacelor de actionare" care
conduce la consumuri minime de energie fizica si nervoasa pentru e#ecutant.
[ Junctiile inde$linite de mi+lcul de munca sunt:
& 2'ecutia cmen,ilr este functia indeplinita in totalitate de mi%locul de munca si depinde de
asemenea in totalitate de solutiile te0nice adoptate de proiectant.
& Pre,entarea in(rmatiei din interiorul sistemului se face cu a%utorul aparatelor de masura si
control cu care este ec0ipat mi%locul de munca.
Conceptia constructiva ergonomica a acestor aparate asigura elementului uman o receptionare
corespunzatoare a informatiilor" deci o conditie care confera sistemului stabilitate si fiabilitate.
?#ecutantul si mi%locul de munca evolueaza intr&un anumit mediu fizic si social" fapt ce impune
si influenta acestor factori.

;onele de lucru
Rna de lucru este suprafata rezervata unui e#ecutant" individual sau colectiv" care realizeaza
aceeasi lucrare" pentru a&si indeplini sarcinile de munca.
?a trebuie corect dimensionata" astfel incat sa permita asezarea mi%loacelor de munca si a
obiectelor muncii necesare e#ecutantului pentru desfasurarea activitatii cu miscari cat mai putin
obositoare.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13 din 112
<e disting urmatoarele ,ne)
&zona de lucru in $lan ri,ntal si
&zona de lucru in $lan %ertical.
$tat zona de lucru in plan orizontal" cat si cea in plan vertical" se compun dintr&o zona nrmala si
o ,na ma'ima
Gona de lucru normala" in plan orizontal" se obtine prin rotirea palmei si antebratului" in %urul cotului" pe
suprafata mesei de lucru. Gona de lucru ma#ima" in plan orizontal" se obtine prin rotirea bratului intins" in
%urul umarului pe suprafata mesei de lucru. Gona de lucru normala" in plan vertical" se obtine prin rotirea
palmei si antebratului inainte sau lateral" in %urul cotului aflat putin depanat de corp. Gona de lucru
ma#ima" in plan vertical" se obtine prin rotirea bratului intins inainte sau lateral" avand ca pivot umarul.
Cntre zona de lucru si comple#itatea miscarilor e#ista o legatura directa. Cn zona normala se e#ecuta
miscari din categoriile C" a CC&a si a CCC&a" de comple#itate mai redusa si putin obositoare pentru
e#ecutant. Desfasurarea activitatii in zona ma#ima implica efectuarea de miscari din categoriile a C7&a si
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1 din 112
a 7&a" deosebit de comple#e" care impun un consum mare de energie si care trebuie evitate in
cadrul procesului de munca.
Cndiferent daca munca se desfasoara in plan orizontal sau vertical" este recomandabil sa tindem ca
miscarile de munca sa fie efectuate in sfera normala. Cn acest scop" materialele" piesele" butoanele spre
care se intind mainile" este recomandabil sa fie plasate in interiorul sferei normale de munca" dupa
criteriul frecventei de utilizare.
+entru o amplasare rationala a dispozitivelor de actionare" a surselor de informatii vizuale" pentru
dimensionarea suprafetelor de lucru" se va tine seama pe langa zonele de munca si de posibilitatile de
rotire a oc0ilor si a capului" pentru amplasarea surselor de informatii vizuale (figurile).
>icarea ma#ima posibila a capului in plan orizontal i vertical
Gonele optime i ma#ime cand informaia este recepionata
numai cu a%utorul micarii oc0ilor
D."riterii de proiectare ergonomica a moHilierului locului de munca
Cn activitatea desfasurata la locul de munca" e#ecutantul utilizeaza un anumit tip de mobilier. Cn
conceptia ergonomica a mobilierului se va tine seama de: $,itia e'ecutantului (in picioare sau
asezat)" genul de acti%itati si se'ul e'ecutantilr.
Poitia eNecutantului in timpul activitatii
$doptarea unei pozitii corecte de munca inseamna luarea unei pozitii cat mai aproape posibil de
pozitia naturala a corpului in repaus" adica atunci cand planul longitudinal" sargital si transversal
formeaza intersectii de U.^.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1% din 112
+ozitia normala a corpului se caracterizeaza prin mentinerea ec0ilibrului natural si prin efectuarea celor
mai avanta%oase miscari" respectiv miscarile simetrice si cele prin care sunt antrenate mase musculare
mici.
Criteriul determinant in stabilirea pozitiei de lucru este in ma%oritatea cazurilor greutatea obiectului
muncii. Cand acesta este relativ usor" pana la I&6 Kg" muncitorul putand sa&l manuiasca in timpul
prelucrarii" pozitia sezand este cea mai indicata. +este aceasta limita" fiind necesara o forta mai mare" la
care participa masele musculare dorsale" se impune pozitia ortostatica.
$ceasta pozitie este mult mai obositoare decat pozitia sezand. Lucrul in picioare ingreuiaza circulatia
sangelui in tot organismul si in special in membrele inferioare" greutatea corpului fiind repartizata pe o
suprafata mica" iar mentinerea ec0ilibrului provoaca o tensiune musculara constanta si un efort static
care creste in functie de gradul de inclinatie si de ec0ilibrul corpului. =otodata" aceasta pozitie reduce
indemanarea mainilor si precizia miscarilor.
0imensionarea locului de munca
Cnaltimea de lucru" la bancuri sau la masini" trebuie sa fie corect adaptata dimensiunilor
antropometrice ale fiecarui muncitor (tabelul si figura) tinand seama de gradul de precizie al muncii si
de categoria efortului pe care il face.
Dimensiunile optime ale locului de munca pentru lucru in pozitia sezand
Er.
crt.
<pecificaia Condiia Dimensiuni
Jarbai Bemei
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1* din 112
,.
3.
8.
R.
I.
6.
-.
).
U.
,..
,,.
,3.
,8.
Cnaltimea de la sol la suprafata superioara a
mesei de lucru
Cnaltimea de la sol la suprafata interioara o
mesei de lucru
Cnaltimea de la suprafata de sezut ascaunului
la suprafata inferioara a mesei de lucru
Cnaltimea de la scaun la suprafata superioara
a mesei de lucru
$dancirea spatiului de dega%are a picioarelor
sub masa" la inaltimea genunc0iului
Cnaltimea de la suprafata de sezut a scaunului
la sol sau la suportul pentru picioare
$dancimea suprafetei de sezut
Latimea suprafetei de sezut
Cnclinarea suprafetei de sezut
Cnaltimea spatarului
Didicarea spatarului deasupra scaunului
Latimea spatarului
Cnclinarea spatarului
;ptima
>inima
>inima
;ptima
>inima
Deglabila
intre
;ptima
>inima
;ptima (in
grade)
;ptima
>arginea
inferioara
;ptima
Gona utila
-..
66.
,-.
36.
RI.
8).&R).
RI.
8U.
6
.
,3"I
,-I
8..
,8
.
.
6-.
63.
,-.
36.
R8.
86.&R6.
R).
R,.
-
.
j.,-"I
3..
83I
j38
.
+rincipalele dimensiuni ale locului de munca in pozitia sedentara
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 1. din 112
Eatura lucrarilor este un factor determinant pentru organizarea locului de munca. Dupa cum lucrarile
sunt mai putin precise dar necesita eforturi importante" sau invers" eforturile sunt negli%abile dar precizia
determina o concentrare deosebita a e#ecutantului" impun anumite caracteristici dimensionale si de
dotare ale locului de munca" menite sa asigure in toate cazurile o pozitie de lucru corecta" adica acea
pozitie in care corpul este putin aplecat in fata. +entru a se reduce solicitarile e#ecutantului se impune
evitarea pozitiei foarte fle#ata sau nenaturala a corpului" prin gasirea unor solutii menite sa asigure
pozitia corecta.
1n ca,ul muncilr manuale e(ectuate in $,itie rtstatica" inalimea optima de lucru la banc se
situeaza de la I pana la ,. cm sub nivelul coatelor.
Dupa cum rezulta din figura " la muncile usoare" cu oarecare efort muscular" inalimea suprafetei de
lucru este cu circa I cm sub nivelul coatelor" iar in cazul muncilor grele" cu efort muscular important" pana
aproape de ,I&3. cm sub nivelul coatelor.
Cnalimea planurilor de munca in ortostatism
1n ca,ul lucrarilr manuale e(ectuate in $,itie se,and" inaltimea optima a planelor de lucru
este" de asemenea" cu cativa centrimetri sub nivelul coatelor.
La pozitia de lucru sezand se recomanda ca actiunile de comanda care necesita
eforturi importante sa fie efectuate cu dispozitive actionate cu a%utorul picioarelor (pedale). Borta
de apasare dezvoltata de membrele inferioare depinde si ea de pozitia gambei" de ung0iul de
desc0idere a articulatiei genunc0iului si de directia fortei.
=rebuie sa mai mentionam ca" in dimensionarea planului de lucru" este necesara asigurarea
distantei optime de vedere" si anume: cu cat distanta optima de vedere este mai mica (lucrari de
precizie)" cu atat planul de lucru trebuie sa fie mai inalt.
Proiectarea meselor EHancurilorFG pupitrelor si a scaunelor
7riteriile care se folosesc in $riectarea meselr de lucru sunt:
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 17 din 112
& inaltimea planului de lucru" despre care s&a vorbit5
& lungimea si adancimea planului de lucru depind de dimensiunile obiectelor muncii care
urmeaza sa fie asezate si prelucrate pe suprafata de lucru" precum si de cantitatea de materiale
si unelte cu care se lucreaza. $stfel" bancul de lucru pentru montarea unor mecanisme fi#e"
masa unei dactilografe" sau suprafata masinii de cusut sunt mult mai mici decat bancul unui
tamplar5
& cand se proiecteaza pentru lucru in pozitia sezand" trebuie sa se asigure inaltimea si
adancimea spatiului pentru picioare care sa se poata misca fara sa apara senzatia de %ena5
& modul cel mai convenabil de tinere a picioarelor in cazurile in care se lucreaza cu corpul aplecat
inainte" ec0ilibrul se mentine prin fle#area genunc0ilor spre scaun" atat cat este nevoie. Daca
e#ecutantul se spri%ina pe varful picioarelor se creeaza un efort static in musc0ii gambei" ceea ce
este foarte obositor.
Cn cazurile in care e#ecutantul lucreaza cu corpul drept ceea ce este recomandabil" este
necesar sa se foloseasca suport pentru picioare.
Ca si in cazul meselor de lucru" la $u$itre se poate lucra in pozitie ortostatica" in pozitie sezand
sau alternativ" in ambele pozitii.
La pupitru de comanda nu se folosesc materiale si unelte" ci numai organe de comanda prin
care operatorul transmite deciziile sale" ca urmare a mesa%elor primite prin mi%loacele de
semnalizare plasate pe panoul aflat in fata sa. $ceste organe de comanda sunt uneltele sale" iar
locul pe suprafata pupitrului nu depinde de operator" ci este 0otarat de proiectant.
?fortul operatorului la astfel de locuri de munca este prin e#celenta nervos" fiind necesara o
incordare continua a atentiei.
Brecventa interventiei operatorului nu este aceeasi prin toate organele de comanda de pe
pupitru" corespunzatoare semnalelor de pe panou. Criteriul frecventei interventiilor necesare
devine astfel criteriul de baza al proiectarii acestor obiecte de ec0ipament.
Cndiferent de pozitia operatorului" este necesar ca a#a vederii sale sa fie perpendiculara pe
suprafata pupitrului tinuta sub observatie. Ca urmare" daca lucreaza in pozitie ortostatica"
inaltimea pupitrului trebuie sa fie mai mare" iar inclinia suprafetei sa fie de 8.^. Cn pozitia sezand
scade inaltimea"dar creste inclinatia suprafetei pupitrului la 6.^.
+entru evitarea solicitarilor statice in timpul lucrului in pozitia ortostatica" locurile de munca tre&
buie dotate cu scaune care sa corespunda unor cerinte ergnmice.
$ceste cerine sunt:
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 11 din 112
& inaltimea platformei de sezut de la sol sa poata varia intre 86. si R). mm" cu posibilitati de
reglare in functie de inaltimea persoanei care il utilizeaza si de inaltimea planului de lucru5
& latimea medie a platformei de sezut sa fie de R.. mm" iar adancimea de R3. mm pentru femei
si de RI. mm pentru barbati5
& platforma de sezut sa fie usor ondulata pentru a se mula pe fese" sporind senzatia de confort
& spatarul sa fie curbat pentru a adera la forma spatelui" dand senzatia de stabilitate si siguranta"
sa nu fie mai lat de circa 83. mm pentru a nu limita libertatea miscarii" iar inaltimea sa fie de ,3I
,-I mm" sa fie inclinat spre fata si rabatabil din fata spre spate" precum si reglabil pe verticala
pentru a putea fi pozitionat in dreptul regiunii lombare5
Nivelurile partiale de risc pe =actori de risc
Bactori de risc electric
Curent electric electrocutare prin atingere directa: defecte de izolatie" defecte de
protectie" ingradire si avertizare" etc.

Curent electric: electrocutare prin atingere indirecta: defectiuni la instalatia de


impamantare si nelegare la nulul de protectie" lipsa unor circuite de protectie" lucrul in
incinte cu umiditate si scurgeri de apa" aparitia tensiunii de pas
B, Lovire de catre mi%loacele de transport auto sau utila%e din incinta societatii5
B3 $utodeclansarea miscarii functionale a unor ec0ipamente te0nice neasigurate la
oprire5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 133 din 112
B8 Cadere de scule si materiale de la inaltime (lucrul pe aceeasi verticala)5
BR <urpari necontrolate5
BI +roiectare de corpuri sau particule la spargerea accidentala a izolatorilor sau la
ruperea accidentala a resortului dispozitivului de actionare a intreruptorului sau
e#plozia acestuia5
B6 _et de ulei la e#plozia accidentala a transformatoarelor4intreruptoarelor5
B- <uprafete periculoase: suprafete alunecoase" acoperite cu ulei" g0eata5
B) Contact direct cu suprafete sau contururi periculoase (intepatoare" taioase" abrazive)
suprafete nedebavurate5
BU =emperatura ridicata a elementelor metalice cu e#punere directa la radiatia solara"
contacte electrice imperfecte cu incalziri locale5
B,. =emperatura coborata a elementelor metalice atinse" in timpul iernii (piese" scule"
elemente de izolatie)5
B,, Blame & <urprinderea de catre arcul electric in urmatoarele cazuri: manevrarea unui
aparat de comutatie in sarcina sau pe scurtcircuit" aparitia accidentala a tensiunii de
la consumatorii dotati cu grupuri electrogene" apropierea de o instalatie aflata sub
tensiune5
B,3 Curent electric electrocutare prin atingere directa: defecte de izolatie" defecte de
protectie" ingradire si avertizare" etc.
B,8 Curent electric:electrocutare prin atingere indirecta: defectiuni la instalatia de
impamantare si nelegare la nulul de protectie" lipsa unor circuite de protectie" lucrul
in incinte cu umiditate si scurgeri de apa" aparitia tensiunii de pas5
B,R Lucrul cu substante caustice Z spra/&urile degresante si de contact5
B,I Contact direct al epidermei cu substante cancerigene Z lucrul pe stalpi creuzotati si
gudronati5
B,6 <ubstante inflamabile (lucrul cu alcool te0nic)5
B,- =emperatura aerului scazuta in anotimpul rece (lucrul in aer liber" in posturile
subterane)5
B,) Curenti de aer la lucrul in aer liber (lucrul la cote)5
B,U Amiditatea relativa a aerului ridicata din cauza lucrului in subsolurile cladirilor5
B3. Eivel de iluminare scazut : lucrul pe timp de noapte" lucrul in posturile subterane5
B3, Calamitati naturale Z seism" surpari de teren" prabusiri de copaci5
B33 Lucrul in conditii de mediu deosebite: grindina" viscol" vant5
B38 +ulberi pneumoconiogene Z praf" particule provenite de la locurile de munca
invecinate5
B3R Faze sau vapori inflamabili sau e#plozivi in instalatiile subterane" din cauza
acumularilor de gaz metan infiltrate in posturile subterane si subsolurile blocurilor5
B3I Faze to#ice la spargerea sau fisurarea accidentala a buteliilor de gaz"
stingatoarelor5
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 131 din 112
B36 >icroorganisme in suspensie in apropierea punctelor de colectare gunoi din
vecinatatea locurilor de munca5
B3- Contact cu animale periculoase: sobolani" caini" viespi" albine5
B3) Eeprecizarea in sarcina de munca a sarcinilor suplimentare5
B3U Eeefectuarea testarii si autorizarii interne +> anuale5
B8. Eeverificarea periodica a mi%loacelor de protectie5
B8, +ozitii de lucru vicioase sau fortate: lucru in spatii inguste" greu accesibile5
B83 <tres cauzat de ritm mare de munca" decizii dificile in timp scurt" constientizarea
riscului de electrocutare5
B88 >anevre gresite (neidentificarea corecta a partilor din instalatii)5
B8R Comenzi gresite5
B8I Atilizarea gresita a mi%loacelor de protectie5
B86 >ontarea scurtcircuitoarelor mobile fara verificarea prealabila a lipsei tensiunii5
B8- Eeintreruperea tensiunii in cazul lucrarilor ce necesita acest lucru5
B8) Eesincronizarea lucrului intre membrii formatiei5
B8U $propierea de instalatiile aflate sub tensiune la o distanta mai mica decat cea
admisa prin norme5
BR. Eerespectarea succesiunii operatiunilor la efectuarea manevrelor la instalatia
electrica5
BR, ?#ecutarea de manevre in afara dispozitiilor primite5
BR3 <tationari si deplasari in afara sarcinilor de munca in apropierea instalatiilor aflate
sub tensiune sau pe caile de acces auto si CB5
BR8 Eefolosirea funiei de a%utor in cazul lucrului la inaltime si la lucrul in posturile
subterane5
BRR Cadere la acelasi nivel prin dezec0ilibrare" alunecare" impiedicare (suprafete
denivelate" alunecoase" elemente aparent pozate la sol)5
BRI Cadere de la inaltime prin pasire in gol" alunecare" dezec0ilibrare (de pe
acoperisurile caselor" de pe scari de lemn4metalice" din cosul telescopului)5
BR6 Cntelegere gresita la comunicarile prin statia radio sau telefonul mobil5
BR- ;miterea unei operatii din foaia de manevra de e#ecutie5
BR) Eeutilizarea ec0ipamentului individual de protectie si a celorlalte mi%loace de
protectie din dotare (cizme electroizolante" casca de protectie" viziera" casca de
protectie cu viziera" manusi electroizolante" costum termorezistent)5
BRU Atilizarea indicatoarelor de tensiune cu un singur sistem de avertizare (optic) in locul
celor cu doua sisteme de avertizare (optic si acustic)5
(nterviul pentru angajare
$nga%area la un MclientM individual
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 132 din 112
La fel cum uneltele unui electrician il prote%eaza de accidente" calitatea componentelor folosite in
slu%ba clientului este importanta. Anii electricieni sustin ca face parte din munca lor sa convinga
clientul sa opteze pentru solutiile mai scumpe" dar mai sigure.
/omponentele de calitate= in"estitie importanta
Cand vorbim de instalatia electrica dintr&o locuinta" componentele de calitate folosite la crearea
sau repararea ei sunt o investitie importanta. >ulti clienti aleg sa c0eltuiasca sume mari pentru
a&si mobila casa" insa uita de instalatia electrica care alimenteaza toate electrocasnicele. Ca
electrician" este important sa aduci aminte clientului ca de aceasta investitie depinde siguranta si
functionarea pe termen lung a instalatiei electrice.
?iscurile folosirii componentelor de proasta calitate
De cele mai multe ori" o economie temporara de bani nu este %ustificata de riscurile sau
c0eltuielile suplimentare pe termen lung. Cand clientul insista ca electricianul sa foloseasca
componente de calitate indoielnica" isi e#pune toata familia unor riscuri. >aterialele izolante
foarte ieftine nu dispun de multe ori de eficacitatea unora care sunt mai scumpe dar mai sigure.
Cand inlocuieste parti dintr&un circuit" asigura&te ca folosesti componente care respecta toate
reglementarile in domeniu si care asigura siguranta pe termen lung. An scurt circuit poate fi
uneori cauza unui incendiu care cauzeaza daune mari ce ar fi putut fi prevenite cu un fir sau cu o
izolatie de o calitate mai buna.
,conomia pe termen lung
An alt motiv pentru care poti incerca sa&ti convingi clientul sa accepte folosirea unor componente
de calitatea este eficienta energetica a acestora. >aterialele ieftine permit pierderi mai mari ca
cele create special pentru a asigura eficienta si o factura electrica mai mica pe termen lung.
?conomiile cauzate de un consum mai redus prin pierderi mai mici compenseaza de cele mai
multe ori investitia in circuite electrice si piese de calitate.
5arantia lucrarii
Ana dintre cele mai simple modalitati de a&l face pe client sa inteleaga importanta componentelor
de calitate este garantia lucrarii. +iesele si circuitele ieftine au o durata de viata mai scurta si
astfel necesita sa fie inlocuite mai des. +oate parea ciudat sa&i oferi clientului o solutie care sa&l
faca sa aiba nevoie mai rar de un electrician" insa aceasta optiune se reflecta puternic asupra
imaginii tale. An client impresionat de sinceritatea si amabilitatea ta nu te va uita si iti va
recomanda serviciile tuturor cunostintelor.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 133 din 112
Anelte de calitate
+entru a&l incura%a pe client sa aleaga componente de calitate pentru instalatiile electrice si
aparatele electrocasnice" este important sa&i oferi un e#emplu bun. $sigura&te ca lucrezi cu
unelte de calitate" care au fost verificate in prealabil pentru a&ti oferi protectie indiferent de
situatie. Aneltele de calitate ofera si garantia unei slu%be finisate mai rapid si mai bine. Cu un
ec0ipament de protectie standard si cu o trusa de unelte de calitate" vei inspira mai multa
incredere clientului atunci cand ii recomanzi componente de calitate" mai sigure si mai durabile.
?c0ipamentul corect pentru un electrician se limiteaza rareori la o perec0e de manusi de
protectie. De la siguranta pana la impresia lasata clientului" ec0ipamentul poate avea un rol
important pentru un electrician.
>unctiile ec#ipamentului
?c0ipamentul de protectie special iti asigura siguranta atunci cand lucrezi cu instalatii aflate sub
tensiune. De la manusi pana la oc0elari speciali si costume care iti prote%eaza intregul corp"
ec0ipamentul de protectie iti poate salva viata. An ec0ipament potrivit poate limita ranile produse
in cazul unui accident. Cn cazul producerii unui incendiu" ec0ipamentul dintr&un material
neinflamabil te va prote%a de flacari" in timp ce imbracamintea obisnuita din fibre naturale sau
sintetice poate fi combustibil pentru foc.
Alegerea ec#ipamentului corect
Cand alegi ec0ipamentul corect" tine cont de doi factori: conductibilitatea electrica si
conductibilitatea termica. Eu este suficient ca ec0ipamentul sa&ti asigure un risc scazut de
electrocutare. +rotectia impotriva temperaturilor ridicate provocate de descarcari electrice este la
fel de importanta. Daca lucrezi in e#terior in temperaturi scazute" ai nevoie de manusi care sa iti
asigure si incalzirea mainilor. >anusile calduroase previn amorteala degetelor si iti asigura
de#teritatea in conditii dificile de lucru.
@ncaltamintea potri"ita
$tunci cand lucrezi cu o linie de inalta tensiune in curent continuu" incaltamintea %oaca un rol
important in protectia ta. $sigura&te ca porti o incaltaminte cu izolare buna" cu talpi speciale
antiderapante. Daca este necesar sa lucrezi intr&o zona umeda" sunt recomandate cizmele de
cauciuc.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13 din 112
+arul si accesoriile
Daca ai parul lung" asigura&te ca este prins in mod corespunzator pentru a nu te impiedica sa
observi fiecare detaliu si sa iei decizia corecta la momentul potrivit. $ccesoriile metalice nu sunt
recomandate pentru un electrician in timpul serviciului. $urul si argintul sunt metale cu proprietati
conductoare ridicate si iti pot pune viata in pericol in cazul electrocutarii. Denunta la inele" cercei"
bratari si lanturi metalice cand lucrezi" pentru siguranta ta.
)iguranta falsa asigurata de ec#ipament
Cand porti ec0ipamentul corect" nu trebuie sa uiti insa de regulile de siguranta. <entimentul de
siguranta falsa te poate face sa iei decizii riscante atunci cand lucrezi cu instalatii electrice de
mare tensiune. Boloseste ec0ipamentul corect pentru protectia ta" dar nu uita ca refle#ele rapide
sunt o masura de protectie necesara pentru orice electrician. Despecta regulile de protectia
muncii c0iar daca porti un ec0ipament special de ultima generatie. $cesta este doar un element
de protectie si nu poate suplini neatentia.
@mpresia lasata clientului
An electrician imbracat corect va lasa clientului o impresie mai buna. +urtand ec0ipamentul
special de protectie" atunci cand acest lucru este necesar" dai dovada de profesionalism. $cest
detaliu nu va fi uitat de clientul tau data viitoare cand are nevoie de a%utorul unui electrician.
;data ce ai creat o impresie buna" clientul te va recomanda apropiatilor" lucru benefic pentru
cariera ta.
/"4$* (N0(/P*N/3T($* (N 1-4/3 4N4( *$*"1-("(3N
Ca sa porti onorabil titlul de electrician profesionist" trusa ta de scule trebuie sa contina uneltele
indispensabile pentru lucrarile cu circuitele electrice.
@mportanta trusei de scule
C0iar daca poate fi dificil pentru un electrician incepator sa investeasca mult intr&o trusa de
scule" unele unelte sunt pur si simplu indispensabile. Calitatea acestora %oaca un rol important"
iar o scula bine izolata te poate a%uta sa eviti accidente neplacute.
/entura pentru scule
Centura pentru scule este o optiune buna pentru un electrician care vrea sa aiba totul la
indemana. ; centura prea incarcata poate deveni insa o povara pentru coloana" iar bretelele pot
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13% din 112
distribui mai bine greutatea acesteia. ?vita centurile care au prea multe buzunare. Daca o incarci
prea mult" centura poate deveni un obstacol in munca ta.
)urubelnite
Cn trusa de scule" nu este recomandat sa fie mai putin de sase surubelnite: trei in cruce de
marimi diferite si trei drepte de marimi diferite. Cn absenta acestora" poti descoperi ca nu ai acces
la instalatia electrica. $lege surubelnitele speciale pentru electricieni" care au fost testate la
tensiuni mari si care au capul magnetic" ce iti poate usura munca in spatiile stramte.
/reionul de tensiune si becul de control
C0iar daca poate fi folosit doar pentru masurarea fazei" nu si a nulului" creionul de tensiune este
o unealta importanta in trusa ta de scule. 7erifica de fiecare data cu creionul partile neizolate ale
instalatiei electrice inainte de a incepe lucrul. <i becul de control te poate a%uta sa verifici
integritatea circuitului" dar aceasta unealta a fost abandonata in ultimii ani in favoarea sondelor
de control sau a multimetrelor digitale.
/lesti
Clestii sunt printre cele mai importante scule pentru un electrician. ; trusa completa contine:
cleste patent universal" cleste cu varf ascutit" cleste cu varf curbat" cleste tvicK pentru taiat si
sectionat" dar si un cleste de deblancat cabluri si un cleste de serizat.
;i"erse accesorii
Cutitul de dezizolat cu lama reglabila este o unealta foarte utila" la fel ca si cutter&ul. Janda
izolatoare nu trebuie sa lipseasca din trusa ta de scule" la fel ca si clemele pipa" pinii terminali si
papucii de dimensiuni diferite. =ubul termocontractabil te poate a%uta sa izolezi usor un conductor
cu probleme: aseaza&l pe zona cu probleme si incalzeste&l pentru o izolare buna. $lte scule utile
in orice trusa de electrician sunt c0eia reglabila si ciocanul.
/alitatea sculelor de electrician
Calitatea sculelor este importanta mai ales pentru siguranta ta. Aneori sigurantele automate pot
avea contactele lipite" astfel incat instalatia electrica ramane sub tensiune c0iar dupa ce pare a
fost inc0isa. $semenea incidente sunt rare" insa sculele de calitate iti pot salva viata itnr&o
situatie e#trema. $sigura&te ca surubelnitele si clestii au fost testati la ,... 7. $cest lucru este de
obicei evident prin marca%ul special de pe ambala%. ?c0ipeaza&te corect cu trusa de scule
potrivita pentru specialitatea ta si vei fi un electrician apreciat.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13* din 112
Ca electrician" este recomandat sa tii cont de cateva aspecte" in relatia ta cu anga%atorul. Cu
putin efort" poti depasi problemele de comunicare care apar uneori. Boloseste argumente
concrete" intr&un limba% accesibil" pentru a castiga increderea clientului. $stfel" te poate solicita si
a doua oara" recomandandu&te si prietenilor.
+re!inta calificarile tale de electrician in relatie cu situatia actuala
Cand o persoana cauta un electrician" acel om vrea sa stie concret ce poti face pentru el.
$sadar" nu&ti pierde vremea e#punandu&i toate atestatele si calificarile tale in domeniul electric"
deoarece domeniul este e#trem de vast. +recizeaza care sunt specializarile tale in situatia
actuala a clientului.
De e#emplu" daca anga%atorul s&a mutat in casa noua" evita sa&i spui ca poti face automatizari
pentru motoare. >ai bine pune&i direct ca in calitate de electrician montezi prize" intrerupatoare"
corpuri de iluminat si ca realizezi circuite separate pentru diversi consumatori precum aerul
conditionat" masina de spalat sau plita electrica.
Daca este nevoie" prezinta atestatele si recomandarile pe care le ai ca electrician. Clientul va sti
astfel ca are in fata o persoana competenta" care nu practica meseria de electrician ca pe un
0obb/.
/a electrician= este recomandat sa folosesti un limbaj accesibil
Cand stai de vorba cu clientul tau despre situatia pe care o intampina" nu uita ca ai in fata" cel
mai probabil" un neinitiat. Eu&i spune niciodata lucruri de genul Lbransament trifazic cu siguranta
diferentialaM" pentru ca vei ingreuna comunicarea dintre voi.
De e#emplu" ii poti e#plica ceea ce faci cand lucrezi cu sigurante" spunandu&i diferenta dintre o
siguranta de ,6$ fata de una de 3.$. Ca electrician" tu detii un vocabular de specialitate pe care
restul lumii nu&l stapaneste. 7ei castiga increderea clientului daca ii vei povesti pe limba lui ce se
petrece si ce este de facut.
/a electrician= pre!inta riscurile intr6o maniera ec#ilibrata
C0iar daca tu stii ca e#ista pericol de incendiu din cauza prizelor" stec0erelor sau
prelungitoarelor de slaba calitate" spune&i clientului acest lucru pe un ton normal" ec0ilibrat. Ca
electrician" nu trebuie sa prezinti lucrurile intr&un mod negativ" deoarece risti sa panic0ezi
oamenii" tu fiind specialistul.
?#pune problema si propune solutii" in calitate de electrician. +oti castiga increderea
anga%atorului daca" de e#emplu" intr&o situatie concreta" prezinti modul de a face corect o
instalatie electrica" mentionezi ce este de evitat si ce masuri de sigurante se iau.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 13. din 112
0ucruri pe care nu trebuie sa le faci ca electrician
Ca electrician" ai mereu in vedere ca %obul tau este unul te0nic" dar ca lucrarile e#ecutate sunt
pentru un om in carne si oase. De aceea" nu este recomandata o atitudine infle#ibila sau una
nepasatoare.
Eu trebuie sa mergi niciodata pe principiul Llasa ca merge si asaM. De asemenea" fii pregatit
pentru probleme de comunicare. Anii anga%atori ar putea sa spuna lucruri de genul Linainte sa
veniti dvs" mergea aparatulM. Daca vrei sa&ti pastrezi clientii" trebuie sa fii calm si sa e#plici
rational ce s&a intamplat.
; alta situatie des intalnita este sa primesti reprosuri sau plangeri legate de pret. ; cearta poate
fi evitata prin e#plicarea pretului practicat de tine. Boloseste argumente in favoarea ta: tabloul
electric a costat atat deoarece pretul se calculeaza in functie de tipul aparatului" ingropat in
zidarie sau nu" ec0ipare cu gama completa de protectii" pret de resigilare etc. Ca electrician poti
e#plica anga%atorului ca un lucru bun este uneori costisitor" dar ca avanta%ele %ustifica acest tarif.
3ngajarea ntrIo nou organia,ie
Cum sa abordati interviul de anga%areb

(nterviul de angajare este o etapa importanta in procesul de recrutare care permite
angajatorului saIsi =aca o imagine despre voiG despre personalitatea voastra si sa se
asigure ca sunteti persoana potrivita pentru joHul propus.
Cnterviul este momentul unic in care puteti demonstra ca dispuneti de competentele si de
personalitatea adecvata pentru post" dar si pentru a verifica daca postul corespunde cu
asteptarilor voastre.
>ai %os incercam sa va prezentam cateva sfaturi esentiale pentru un interviu reusit :
UU *ste Hine sa aveti tot timpul la voi trei lucruri cand mergeti la un interviu C
& un bilet pe care sa aveti notate toate detaliile despre interviu" adresa" numar de telefon" numele
persoanei cu care urmeaza sa va intalniti 5
& un telefon mobil pentru a fi disponibil in orice moment 5
& un plan cu adresa.
UU Nici sa nu va ganditi sa intariati la interviu Q Eu este bine sa va %ucati cu viitorul vostru
profesionalb Baptul ca intarziati la un interviu risca sa aiba consecinte care pot fi penalizate :
,) $nga%atorul va considera ca nu sunteti o persoana responsabila si punctuala.
3) Discati sa aveti o respiratie rapida. Cnainte de a intra in biroul anga%atorului izolati&va cateva
minute la baie pentru a va reveni.
8) Discati sa va pierdeti concentrarea. Cum am spus si mai sus puteti sa va retrageti cateva
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 137 din 112
minute pentru a putea sa va concentrati din nou.
R) Discati sa transpirati. $veti gri%a sa va stergeti mainile si fata inainte de a va intalni cu
anga%atorul.
I) Daca" totusi" stiti ca o sa intarziati cinci minute" este indicat sa telefonati la secretariat sau la
asistenta persoanei care trebuie sa va primeasca si sa anuntati intarzierea.
Daca se intampla sa intarziati la un interviu" este de preferat sa intarziati ,I minute anuntand in
prealabil" decat sa intarziati R minute fara sa anuntatib
UU 3ngajatorii elimina persoanele careC
& dau dovada de lipsa de interes si entuziasm (care se manifesta prin lipsa intrebarilor) 5
& nu sunt discrete 5
& nu&si controleaza timpul de vorbire (fraze si interventii prea lungi) 5
& nu asculta.
& UU Nu uitati caC
Cn timpul intalnirii trebuie sa aveti gri%a sa vorbiti despre ceea ce&l intereseaza pe anga%ator si sa
nu vorbiti foarte mult timp fara intrerupere. De e#emplu" prezentarea unei realizari nu trebuie sa
dureze mai mult de 3. de secunde. Cncercati sa prezentati esentialul iar daca anga%atorul este
interesat de mai multe detalii" el va cere acest lucru.
0upa ce sIa terminat intalnirea si ajungeti acasaG incercati sa =aceti o analia a interviului
pentru a oHserva punctele =orte si punctele slaHe. -eultatele acestei analie pot sa va
ajute la viitoarele intalniri Q
Ce anume vor anga%atoriih

+ersoanele cele mai in masura in a&ti da sfaturi cu privire la cautarea %oburilor sunt c0iar cei care
ofera %oburile respective. Din nefericire" studiile recrutorilor si managerilor 9D pe care le gasesti
sunt" de cele mai multe ori" rare si vec0i de cativa ani.
$vand in vedere necesitatea acestor studii pe piata" editorii ?_;J< au decis sa intervieveze
recrutorii si managerii departamentelor de 9D ale companiilor care utilizeaza e_obs. $m aflat
pentru voi care sunt preferintele de trimitere a C7&ului" formatul si dimensiunile. Cata rezultatele:
.ajoritatea -ecrutorilor vor sa primeasca "5Iurile prin eImail
Destul de rar se intampla ca )8V dintre persoane sa fie de acord asupra unui lucru. $ceasta
informatie este utila in special acelora dintre candidati care trimit C7&uri companiilor" fara
legatura cu vreo oferta de %ob.
=otusi" daca vreti sa va inscrieti la un anumit %ob" cea mai buna cale de a trimite C7&ul este" de
cele mai multe ori" trecuta in descrierea %obului" in anunt" asa ca urmati instructiunile de acolo.
-ecrutorii pre=era "5Iurile completate in ordine cronologica
Cand vine vorba despre formatul C7&urilor" )RV dintre anga%atorii pe care i&am intervievat
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 131 din 112
prefera C7&urile completate cu datele cronologice. $ceste C7&uri prezinta e#perienta
profesionala de la cel mai recent %ob pana la primul (trebuie completat in ordine invers
cronologica) cu datele de inceput si de sfarsit ale acestora.
; posibilitate de a nu&si dezvalui varsta pentru candidatii care doresc acest lucru" este de a
imparti sectiunea ?#perienta profesionalak in doua:
k *Nperienta -elevanta k in cadrul careia sunt listate doar e#perienta si realizarile care au
legatura cu %obul pentru care trimit C7&ul5
k (storicul locurilor de munca k in cadrul careia sunt listate datele de anga%are" titlurile %oburilor"
numele anga%atorilor si adresele.
$ceasta te0nica iti permite sa incluzi datele %oburilor anterioare in partea a doua a C7&ului.
3ngajatorii pre=eraG de regulaG "5Iurile de o singura pagina
Din studiul e_obs a reiesit ca I8V dintre anga%atori au fost de parere ca C7&ul poate avea mai
mult de o pagina" R,V au afirmat ca C7&ul poate avea mai mult de o pagina doar daca
e#perienta profesionala este mai comple#a si doar 6V dintre anga%atori au spus ca nu este de
dorit ca C7&ul sa depaseasca o pagina.
Cn concluzie" un C7 de doua pagini" atunci cand e#perienta profesionala a candidatului este
relevanta" nu poate diminua sansele de a fi c0emat la un interviu.
$nga%atorii sunt de parere ca lungimea C7&ului trebuie sa reflecte" in anumite limite" e#perienta
candidatului.
"e =ac angajatorii cu "5Iurile nesolicitate<
An C7 nesolicitat se refera la C7&ul trimis fara referinta la o anumita oferta de %ob.
>a%oritatea anga%atorilor pastreaza si indosariaza C7&urile primite" c0iar daca in perioada
respectiva nu recruteaza.
8)V dintre anga%atorii c0estionati au afirmat ca iau in considerare C7&urile primite" in general"
pentru posturile disponibile in cadrul companiei in acel moment. Daca aceste C7&uri nu se
potrivesc %oburilor disponibile" de obicei sunt pastrate in baza de date a firmei.
Doar ,-V dintre anga%atori sterg C7&urile de care nu au nevoie in momentul respectiv.
>ulti e#perti in domeniul Desurselor Amane sunt de acord ca inscrierea on&line poate fi cea mai
buna cale de a&ti e#prima interesul de a lucra pentru o companie" c0iar atunci cand nu sunt
oferte de munca disponibile.
C7&ul: cum prezentati valoarea voastra reala

Cea mai mare parte a anga%atorilor citesc C7&ul inainte de a citi scrisoarea voastra de intentie. Cn
consecinta" acestia trebuie sa gaseasca in C7 informatiile cele mai importante despre voi si
cariera voastra.
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 113 din 112
+rezentarea" structura si continutul C7&ului sunt elemente carora trebuie sa le acordati toata
atentia voastra. C7&ul vostru trebuie sa contina elemente care sa va puna in valoare candidatura
pentru %ob&ul dorit" dar trebuie sa raspunda si asteptarilor companiei.
An C7 bun nu trebuie sa includa in mod obligatoriu o descriere detaliata a e#perientei voastre
profesionale. >entionati doar e#perientele cele mai importante si incercati sa puneti accentul pe
cuvinte c0eie. Cn timpul primului interviu veti avea sansa sa prezentati cat mai multe detalii
despre e#perienta voastra profesionala.
C7&ul vostru contine multe elemente importante. $cesta este motivul pentru care este esential ca
acesta sa fie usor de citit" structurat si atractiv. Lungimea C7&ului vostru depinde de e#perienta"
dar cele mai importante aspecte sunt pertinenta continutului si claritatea informatiilor prezentate
in C7. <tructura trebuie sa fie aceeasi in tot C7&ul. $daugati in mod clar fiecare pas din cariera
voastra" mentionand data de inceput si de sfarsit pentru fiecare etapa din parcursul vostru.
Cn cele mai multe cazuri" e#perientele si formarile cele mai recente apar primele in rubricile C7&
ului si sunt urmate de celelalte e#periente si stagii de pregatire in ordine inversa. $vanta%ul este
ca anga%atorul va vedea situatia voastra actuala care" de cele mai multe ori" este foarte
importanta pentru %ob&ul dorit. <e recomanda acest tip de prezentare" mai ales daca aveti multi
ani de e#perienta profesionala.
<omerii sau persoanele care au avut foarte multe functii diferite pot renunta la structura
cronologica si pot pune accentul in prima parte a C7&ului pe cunostintele si aptitudinile cele mai
importante pentru %ob&ul dorit.
*ste =oarte important sa aveti grija sa nu va trans=ormati "5Iul intrIun catalog cu joHIurile
si =ormarile din trecutG deoarece este posiHil sa nu atrageti in mod deoseHit atentia
angajatorului. Nu neglijati si celelalte ruHrici care pot sa puna in valoare "5Iul.
3cestea sunt argumentele cele mai importante care va trans=orma in candidatul idealQ
Trei ntrebri care spun totul despre candida i la interviul
de angajare
Cnterviul de anga%are este poate cea mai grea parte din procesul de recrutare pentru un candidat.
$cesta este momentul n care" n discuia unu la unu" trebuie s demonstreze c este persoana
potrivit pentru %obul respectiv i va ncerca s se prezinte ntr&o lumin favorabil. Dac eti un
anga%ator i vrei s gseti persoana potrivit pentru afacerea ta" iat trei ntrebri care l vor
face pe candidat s i ofere toate informaiile de care ai nevoie.
"um ai a=lat despre acest joH<
<ite&uri de recrutare" postri pe site&uri de social media sau t2rguri de %oburi sunt doar c2teva
dintre modalitile prin care un candidat poate afla de un %ob i aplica pentru postul scos la
concurs. Dei nu poate reprezenta un semnal clar al inteniilor candidatului" o persoan care i
sc0imb succesiv %oburile i de fiecare dat caut un loc de munc prin aceste metode" n
general" vizeaz un loc de munc oarecare i nu este neaprat foarte entuziasmat s lucreze
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 111 din 112
pentru postul oferit de compania ta. li dac de%a a a%uns la a patra sau a cincea slu%b i nu a
fost cutat pentru un anumit post de una dintre presoanele cu care a lucrat anterior" acest lucru
poate nsemna c potenialul candidat nu a reuit s lege relaii profesionale" nu este o persoan
de ncredere i poate s nu fie un om foarte bine pregtit" potrivit celor de la Cnc.com.
"e ,iIa plcut la joHul respectiv nainte de a te angaja<
$ceast ntrebare poate s ofere informaii mai amnunite despre motivele care au condus la
alegerea %obului respectiv" nu doar clasicele rspunsuri Mo oportunitate grozavM" Mreprzint o
ans pentru a nva lucruri despre industrieM etc.
Cei mai buni anga%ai lucreaz n firmele respective nu pentru a primi o sum mare de bani sau
un titlu pompos" ci pentru c le place ceea ce fac" le place mediul de lucru" iar banii i titlurile
reprezint Mcireaa de pe tortM.
0e ce ai renun,at la =ostul loc de munc<
Anii anga%ai pleac pentru a cuta oportuniti mai bune" alii pentru un salariu mai bun. De cele
mai multe ori ns persoanele pleac pentru c anga%atorul i solicit s fac prea multe lucruri
sau pentru c nu se nelegeau cu fotii colegi.
C2nd aceste lucruri se nt2mpl" nu i %udeca prea tare i ncearc s reziti tentaiei de a cere
detalii.
$plic2nd aceste trei ntrebri pentru fiecare dintre locurile de munc pe care candidatul din faa
ta le&a avut" vei vedea c acesta se va simi n largul su i va descrie din propria iniiativ
probleme pe care le&a avut cu fostul management" diverse diferende avute cu fotii colegi sau cu
asumarea responsabilitilor" situaii pe care n alte condiii nu le&ar fi adus n discuie.
=otui" fii atent dac nu cumva e#ist un tipar al lucrurilor pe care candidatul le povestete. Dac
potenialii candidai au avut constant probleme cu fotii efi" colegi sau cu asumarea
responsabilitii" este posibil ca acelai lucru s se nt2mple i n firma ta dup ce l anga%ezi.

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07
Pag 112 din 112