CUPRINS

MOTIVATIA LUCRARII/3
INTRODUCERE /4
CAPITOLUL I
1.URECHEA / 5
1.1.URECHEA EXTERNA / 5
1.2.URECHEA MEDIE / 6
1.3.URECHEA INTERNA / 9
CAPITOLUL II
FIZIOLOGIA SI FIZIOPATOLOGIA URECHII / 13
CAPITOLUL III
SEMIOLOGIA SI SINDROAMELE APARATULUI ACUSTICO-
VESTIBULAR / 2
CAPITOLUL IV
OTITELE MEDII ACUTE / 26
CAPITOLUL V
EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA IN AFECTIUNILE OTOLOGICE /36
CAPITOLUL VI
EDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR DIN SFERA
ORL / !2
CAPITOLUL VII
PROCESUL DE NURSING / !3
CAPITOLUL VIII
PLANURI DE INGRI"IRE/!#
CAPITOLUL IX
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRI"IRILE ACORDATE BOLNAVILOR/#$
CONCLUZII/$
BIBLIOGRAFIE / $1
2
Motivatia lucrrii
M-am nscris la COALA SANITAR POSTLICEAL pntru a puta
n!l" c#t $ $part pot $uc %&arirl vi!ii% '
%M$icina st o art car vin$c unori ( u)ur* a$sa )i consola*
ntot$auna%'

3
INTRODUCERE
Otologia este una din ramurile Otorinolaringologiei si Chirurgiei cervico-
faciale care se ocup cu studiul si explorarea analizatorului acustico-vestibular,
precum si cu diagnosticarea si tratamentul bolilor regiunii
auriculotemporopetroase
!mportanta practic a studiului otologiei rezult din urmtoarele"
urechea, prin functia ei auditiv are un rol foarte important #n viata social
fiind un canal de comunicare informational de prim rang, iar prin functia
sa vestibular contribuie la mentinerea echilibrului static si dinamic alturi
de proprioceptie si vedere
urechea, prin plasarea sa #n craniobasis, prezint afectiuni deosebit de grave
prin complicatiile pe care le pot genera
frecventa mare a afectiunilor supurate otice prezint important pentru
medicul otorinolaringolog, dar #n acelasi timp constituie si un indice al
strii economice si al nivelului de trai al populatiei respective
Otologia necesit un personal calificat, cu experient si aptitudini speciale,
instrumentar operator si de consultatie, aparatur complicat si costisitoare $surs
de lumin, microscop, aspirator, frez, laser etc% at&t pentru explorare, c&t si
pentru terapie
Otologia este acea ramur a medicinei umane care are meritul de a fi
introdus prima microchirurgia'lasarea urechii #n prelungirea craniobasisului, la
granita dintre neurocraniu, splanhnocraniu si cervix, explic relatia si evolutia
unor afectiuni cu alte segmente craniocervicale, precum si necesitatea colaborrii
interdisciplinare #ntre otologie si neurochirurgie
4
CAPITOLUL I
1. URECHEA

(in punct de vedere anatomic, urechea este #mprtit #n dou mari
componente"
U%&'(&) *&%+,&%ic alctuit din"
) urechea extern $pavilionul si conductul auditiv extern%
2 urechea medie $cutia timpanului, trompa lui *ustachio si mastoida%
3 urechea intern $labirintul osos si membranos%
U%&'(&) '&-.%)/) formata din caile si centrii acustici si vestibulari
1.1.U%&'(&) &0.&%-1
a% 'avilionul urechii este situat #ntre apofiza mastoid si articulatia temporo-
mandibular
+n 4/, superioar prezint o serie de reliefuri caracteristice, care difer de la
individ la individ si care sunt determinate de scheletul fibrocartilaginos de
,
sustinere -ceste reliefuri sunt" helix, antehelix, tragus, antitragus, incizura
intertragiana, foseta navicular sau scafoid si conca *le au semnificatia
amprentelor digitale, servind #n medicina legal la identificarea indivizilor
+n )/, inferioar exist lobul auricular, moale, rotun.it si format din grsime
/a exterior pavilionul este acoperit de tegumente, care se continu cu cele
din .ur $fat, g&t, craniu%
b% Conductul auditiv extern continu pavilionul, #n profunzime p&n la
timpan, #ncep&nd printr-un orificiu numit meat auditiv extern Conductul auditiv
extern este sinuos, turtit antero-posterior si prezint o dubl concavitate, care
priveste #n sus si #nainte, la sugar si #n .os si #napoi, la copil si adult
+n )/3 extern are o structur fibrocartilaginoas si este acoperit cu piele
bogat #n glande sebacee, ceruminoase si foliculi pilosi
+n 2/3 intern, conductul este osos, #n alctuirea sa intr&nd" scuama
temporalului- #n sus, mastoida- #napoi si osul timpanal- #n .os si #nainte +ntre cele
dou portiuni exist o #ngustare numit istm
Conductul se #nvecineaz cu cutia cranian- #n sus, cu parotida- #n .os, cu
mastoida-#napoi si cu articulatia temporo-mandibular - #nainte
1.2U%&'(&) 2&3+&
0reche medie este interpus #ntre urechea extern si cea intern, fiind spat
#n portiunea petro-mastoidian a osului temporal
a% Cutia timpanului este o cavitate acrat, de forma unei lentile biconcave,
care prezint trei eta.e suprapuse"
o eta.ul superior- atica sau epitimpanul
o eta.ul mi.lociu- atrium sau mezotimpanul
o eta.ul inferior- hipotimpanul sau recesul hipotimpanic, care se afl
sub nivelul conductului auditiv extern
*pitimpanul este compartimentat #n mai multe cmrute, numite pungile lui
'russac1, 2roeltch si 3retschmann, datorit prezentei la acest nivel a oscioarelor
si a ligamentelor lor (e accea, supuratia aticei $aticita sau epitimpanita%, este mai
favorizat la cronicizare si complicatii
4
C4.+) .+2*)-4/4+ )%& 5)5& *&%&.+6
'eretele extern sau timpanic este reprezentat la nivelul atriumului de pars
tensa a timpanului, iar la nivelul aticei de peretele osos al lo.etei si sub el de
membrana lui 5chrapnell $pars flaccida a membranei timpanului%6 pars tensa este
o membran fibroas, elastic si rezistent, de form rotund si #ndreptat oblic,
de sus #n .os si din afar #nuntru $cu at&t mai oblic, cu c&t v&rsta este mai mic% si
care este alcatuit din trei straturi" un strat extern, superficial, epidermic,
continuare a pielii conductului6 altul intern, mucos sau epitelial $mucoasa casei
timpanului% si un strat intermediar, fibros, fomat din fibre con.unctive, radiare si
circulare
/a periferie stratul intermediar se #ngroas, form&nd bureletul inelar al lui
7erlach, prin care membrana timpanic se inser pe margiea inferioar a osului
timpanal, #ntr-un sant $sulcus timpanicus%
+n partea antero- superioar, unde osul timpanal lipseste $incizura lui
8ivinius%, bureletul lui 7erlach formeaz ligamentele timpano- maleolare
anterioare si posterioare, care se insera pe baza scurtei apofize a ciocanului,
deasupra acestora se gseste pars flaccida sau membrana lui 5chrapnell, care este
lipsit de stratul fibros, intermediar si deci are o rezistent mai mic
'eretele intern sau labirintic prezint o proeminent central $promontoriu%,
care corespunde primului tur de spira al nucleului, deasupra si #napoia
promontoriului se afl fereastra ovala, iar sub aceasta, fereastra rotund (easupra
ferestrei ovale se gseste canalul lui 9allope, cu nervul facial si deasupra acestuia,
canalul semicircular extern
'eretele superior, cerebral sau tegmen timpani este subtire, uneori
dehiscent si separ cutia timpanului de endocraniu
'eretele inferior sau .ugular vine #n raport cu golful venei .ugulare, fiind si
deseori dehiscent
'eretele anterior sau tuba - carotidian prezint #n partea superioar orificiul
tubar, iar deasupra acestuia se afl canalul muschiului ciocanului, iar dedesupt
canalul carotidei interne
'eretele posterior sau mastoidian stabileste, #n partea superioar, legtura
dintre atice si antrul mastoidian printr-un canal $aditus ad antrum%6 sub acesta
exist o proeminent osoas $piramida%, pe care se insera tendonul muschiului
scritei
:
Continutul cutiei timpanului este format din lantul osicular, ligamentele
osiculare si muschii osiculari 2ot acest ansamblu constituie sistemul timpano -
osicular cu rol #n transmisia undelor sonore, de la urechea extern la urechea
intern
/antul osicular este alctuit din ciocan, nicoval, scrita si se #ntinde de la
timpan la fereastra ovala, fiind acoperit de mucoasa casei
Ciocanul, cel mai extern, este inclus #n pars tensa a membranei timpanice,
iar scrita cel mai intern, este inclavat #n fereastra oval, prin palatin si cu
a.utorul unui ligament inelar
;icovala este interpus #ntre capul ciocanului si capul scritei -rticulatiile
dintre oscioare se solidarizeaz #ntre ele, permit&nd buna lor functionare
-rticulatiile dintre ciocan si nicoval se anchilozeaz din primii ani de viat,
form&nd un bloc unic ciocan - nicovala, #n schimb, articulatia dintre nicoval si
scrita ram&ne mobil tot restul vietii, fiind functional
/igamentele osiculare sunt #n numr de patru" trei pentru ciocan $ligamentul
suspensor sau superior, ligamentul extern ce se #ntinde ca un evantai la marginea
inferioar a zidului atical si ligamentul anterior fixat pe scurta apofiz a
ciocanului% si unul singur pentru nicoval- posterior
<uschii osiculari sunt" muschiul ciocanului care se prinde pe fata intern a
m&nerului, apropiindu-l de peretele intern al casei $este inervat de trigemen% si
muschiul scritei pe care #l trage #napoi si #nafar $este inervat de facial%
b% 2rompa lui *ustachio sau tuba este un conduct care leag csuta
timpanului cu rinofaringele 'rezint dou segmente tronconice, turtite transversal
si opuse prin v&rf" un segment postero-extern osos, mai mic $protimpan% si altul
antero-intern, mai mare, sau segment fibrocartilaginos, care se deschide #n
timpanul deglutitiei, sub actiunea muschilor peristafilini, care se inser #n .urul
su, spre deosebire de trompa fibrocartilaginoas, cu rol fundamental #n patologia
urechii medii, trompa osoas sau prototimpanul exercit doar un rol pasiv #n
aerarea casei timpanului, av&nd pereti rigizi, nefunctionali /ocul de unire al celor
dou segmente este mai #ngustat si se numeste istm 2rompa este cptusit de o
mucoas cu epiteliu ciliat, #n continuitate cu mucoasa casei si a rinofaringelui
c% <astoida este un masiv osos al osului temporal, de forma triunghiular, cu
v&rf inferior, situat #napoia conductului auditiv extern /a exterior prezint pereti
=
formati din os compact $tablele mastoide%, #ntre care se gsesc celule pneumatice,
veritabile funduri de sac aerice ale cutiei timpanice 5istemul pneumatic
mastoidian nu are nici un rol #n fiziologia auzului, mastoidectomia neproduc&nd
surditate (intre celulele mastoidiene, una este constant, mai mare $antrul
mastoidian% si comunic cu casa timanului printr-un mic canal $aditus ad antrum%
5tructural, mastioda este denumit diferit #n functie de volumul si numrul
celulelor pneumatice C&nd celulele sunt mari si numeroase, mastoida se numeste
pneumatic6 atunci c&nd sunt mici este vorba de mastoida diploic, iar c&nd
celulele sunt aproape diprute, mastoida este eburnat sau scleroas +n peretele
anterior al mastiodei se afl portiunea a treia a apeductului lui 9allope cu
segmentul vertical al nervului facial, iar #n partea posterioar a peretelui intern
exist amprenta sinusului venos lateral 'eretele extern situat sub tegumente, este
peretele chirurgical de abordare a mastoidei
1.3.U%&'(&) +-.&%-1
0rechea intern contine aparatul cohlear, destinat auzului si aparatul
vestibular, destinat echilibrului, organe senzoriale situate #n cavitti membranoase
$labirint membranos%, la r&ndul lor asezate #n cavitti osoase de forme, directii si
dimensiuni diferite $labirint osos% +n labirintul osos circul perilimfa, lichid care
scald spatiul dintre labirintul membranos si cel osos, de unde si denumirea de
labirint perilimfatic, iar #n labirintul membranos se gseste un alt lichid
endolimfa, care ii d numele de labirint endolimfatic
a% /abirintul membranos - endolimfatic este alctuit dintr-un sistem de
cavitti #nchise, care comunic #ntre ele prin canale *xist o cmrut anterioar
sau sacula si o alta posterioar sau utricula, ambele fiind situate #n vestibulul
osos, anterior acestor dou cmrute se afl melcul membranos sau cohleea, care
comunic cu sacula prin canalul >ensen, iar posterior trei canale semicirculare,
care comunic cu utricula (in sacul si utricul pornesc dou canale, care
conflueaz #n canalul endolimfatic care se termin printr-o dilatatie ascuns #ntr-o
dedublare a durei mater $sacul endolimfatic%
'eretele labirintului membranos este subtire, fragil si format din dou tunici"
o tunic periferic, con.unctiv si o tunic intern epitelial, diferentiat pe
alocuri #n portiuni senzoriale +n structura stratului epitelial exist celule de
?
sustinere, celule neurosenzoriale ciliate si o membran extracelular #n raport
intim cu cilii celulelor senzoriale @onele neuro-senzoriale difer cu fiecare
cavitate a labirintului membranos +n sacul si utricul sunt petele sau maculele
acustice, ale cror celule ciliate sunt acoperite cu membrane otolitice, numite
AlapiliA pentru utricul si AsagiteA pentru sacul +n extremittile dilatate ale
canalelor semicirculare $ampule% exist crestele acustice sau ampulare, al cror
epiteliu senzorial este acoperit cu o formatie gelatinoas numit cupul Canalele
semicirculare sunt orientate #n cele trei planuri ale spatiului +n cohlee sau melc,
epiteliul senzorial este situat #n organul lui Corti, asezat pe membrana bazilara, #n
canalul cohlear delimitat de membrana lui 8eissner si stria vascular Organul lui
Corti este format din celule senzoriale auditive si din celule de sustinere ale
(eiters si Claudius (easupra acestor celule se afl membrana tectoria, care intr
#n contact cu celulele auditive, #n momentul trecerii undei sonore
b% /abirintul osos - perilimfatic cuprinde"
- o cavitate central, vestibular, care comunic cu cutia timpanului prin
fereastra oval si cu conductul auditv intern prin mai multe orificii
- trei canale semicirculare $extern, superior si posterior% situate #n afara si
#napoia vestibulului si care comunic cu vestibulul
- un canal cohlear sau melcul, rsucit de dou ori si .umtate #n .urul unui ax
central numit columel si care comunic cu partea anterioar a vestibulului si cu
casa timpanului prin fereastra rotund
+ntregul labirint $membranos si osos% este #ncon.urat de o carcas osoas cu
structur special, derivat din cartila., fr zone periferice de crestere, care nu
poate fi #nlocuit prin os cu structur haversian si al crei volum maxim este
dob&ndit #n luna a cincea de viata intrauterin $capsula otic% -ceast capsul
rezistent apr organul auzului si echilibrului si se afl situat #n piramida
pietroas $st&nca% a osului temporal
0rechea intern constituie locul de origine aparent a nervului cranian
perechea a B!!!-a, care este format din dou ramuri" nervul vestibular, care
provine din maculele otolitice si din crestele acustice ampulare si nervul auditiv,
care se formeaz #n organul lui Corti -mbele ramuri se unesc, strbat conductul
)C
auditiv intern, apoi unghiul ponto-cerebelos si ptrund #n bulb prin santul
bulboprotuberantial *le reprezint, de fapt, elemente anatomice ale urechii
centrale, cu alte cuvinte, cile si centrii acustici si vestibulari, a cror
complexitate depseste cazul unei prezentri sumare (e retinut c axonii centrali
acustici se gsesc #n c&mpurile corticale auditive din lobul insulei si din prima
circumvolutie temporal a lui >enschl si c pentru cile vestibulare exist o serie
de nuclei bulboprotuberantiali vestibulari #n str&nse legturi cu mduva spinrii,
cu cerebelul, cu nucleii musculaturii globilor oculari, cu nucleii bulbari ai vagului
si care explic manifestrile sindromului vestibular
V)5'4/)%+7).+) 4%&'(++ se face diferentiat pentru fiecare segment anatomic
'entru urc+a ,trn, arterele provin din artera auricular
posterioar si artera temporal superficial, ramuri din carotida extern, iar
venele, satelite ale arterelor, se termin #n venele .ugulare extern si intern
/imfaticele se vars #n trei grupe ganglionare" ganglionii parotidieni,
subauriculari si mastoidieni sau retroauriculari
'entru urc+a mi-loci, arterele eman din ramura auricular a
arterei maxilare interne, artera stilomastoidian din auriculara posterioar, artera
timpanic inferioar din faringiana ascendent, artera timpanic anterioar din
maxilara intern, artera timpanic superioar din meningeea mi.locie, toate ramuri
din teritoriul carotidei externe si artera caroticotimpanic, ramur din carotida
intern Benele, analoge ale arterelor, a.ung #n plexul pterigoidian si sinusul
pietros superior
'entru urc+a intrn, artera auditiv intern, ramur a arterei
cerebeloase antero-inferioare, irig #ntregul labirint membranos prin trei ramuri"
artera vestibulr, vestibulo-cohlear si cohlear Benele sf&rsesc #n sinusul venos
lateral /imfaticele se #ndreapt spre spatiile subarahnoidiene, #n parte sau
dreneaz prin intermediul limfaticelor cutiei timpanului, de-a lungul trompei lui
*ustachio, #n ganglionii rinofaringelui
I-&%8).+) 4%&'(++ este si ea diferentiat ;ervii senzitivi ai urechii externe
eman din auriculo-temporal $ramur din mandibular% si din ramura auricular a
vagului, care explic reflexul de tuse care apare #n timpul explorrii conductului
))
0rechea medie primeste sensibilitatea din nervul lui Dacobson $ramur din
glosofaringian% si nervul caroticotimpanic $ramur a plexului carotidian% ;ervii
motori asigur mobilitatea muschilor urechii externe prin facial si a muschilor
oscioarelor prin trigemen $pentru muschiul ciocanului% si prin facial $pentru
muschiul scritei%
)2
CAPITOLUL II
FIZIOLOGIA I FIZIOPATOLOGIA URECHII
0rechea particip la dou functii importante" auzul si echilibrul, fiind un
organ de simt sensibil la excitatii vibratorii $sunet% si la efectele gravitatiei
miscrii $acceleratie-deceleratie%+n ambele situatii, urechea este mecano-receptor
sau un transductor, care traduce sau transform energia mecanic primit $unde
sonore sau presiunea accelerarii si decelrii%, #n energie electric
-uzul sau functia auditiv cuprinde dou procese succesive de natur
diferit" unul fizic, mecanic, de transmisie vibratorie a undei sonore p&n la
organul Corti, unde stimuleaz celulele auditive si altul nervos, de perceptie, care
#ncepe cu aparitia influxului nervos la nivelul celulelor ciliate si se termin cu
integrarea central a mesa.ului sonor
C1+/& 5+ '9-34'&%&) 2&')-+'1 ) 8+:%).++/9% 59-9%&
0ndele sonore $vibratii periodice ce variaz #ntre )4 si 2CCCC duble vibratii
pe secund% sunt captate de pavilion si sunt conduse de conductul auditv extern la
urechea medie 'avilioanele urechii la om sunt organe putin importante din punct
de vedere acustic 9iind asezate pe laturile capului, permit diferentierea
intensittii si a timpului de latent a undelor sonore, ceea ce usureaz localizarea
spatial a sunetului 'avilioanele umane sunt mobilizate odat cu capul, spre
deosebire de animale, unde pavilioanele sunt orientate separat
0rechea medie este un adaptor de impedant dintre aerul din conductul
auditiv extern si lichidele labirintice, cu alte cuvinte permite un transfer maxim de
energie, prin multiplicarea presiunii transmis asupra ferestrei ovale, #n raport cu
cea exercitat de timpan 0ndele sonore a.unse la timpan #l pun #n vibratie
#mpreun cu lantul osicular <iscrile lantului timpano-osiculare fac un bloc, #n
.urul unui ax, ce trece prin polul superior al timpanului 'rin sistemul timpano-
osicular, vibratiile sonore a.ung la urechea intern, #n dreptul ferestrei ovale, unde
pun #n vibratie lichidele labirintice 9orta total care se exercit asupra ferestrei
ovale este aproape aceeasi cu cea care se exercit pe timpan, cu deosebirea c ea
este concentrat pe o suprafat mai mic +n acest fel, presiunea exercitat asupra
)3
lichidelor este cu mult mai mare si astfel rolul de adaptor al urechii medii este
realizat
8olul trompei lui *ustachio, pentru buna functionare a sistemului timpano-
osicular este capital 2uba detine dou functii principale" functia echipresiv si
functia de drena. 'rima functie asigur mentinerea unor presiuni egale, de o parte
si de alta a membranei timpanice, prin trecerea intermitent de aer prin tromp, cu
ocazia deschiderii orificiului faringian sau pavilionului tubar, la fiecare #nghitire,
sub actiunea muschilor peristafilini O #nghititur de saliv se produce, #n medie,
o dat pe minut, #n stare de veghe si la , minute #n timpul somnului -cest
mecanism este indispensabil #n cursul variatiilor mari ale presiunii atmosferice, ce
au loc la schimbri bruste de altitudine din aviatia supersonic sau #n timpul
scufundrilor submarine 9unctia de drena. a trompei permite eliminarea din
urechea medie, ctre rinofaringe, a secretiilor normale sau patologice, prin
deschiderea intermitent a tubei din cursul functiei echipresive, dar si datorit
miscrilor ciliare ale mucoasei tubare, miscrii orientate de la cas spre
rinofaringe
0ndele sonore, odat a.unse la urechea intern, pun #n vibratie lichidele
labirintice $perilimfa si endolimfa%, pentru ca acestea, cuprinse #ntr-o cavitate
osoas inextensibil, s poat vibra este necesar sa existe un Espatiu
compensatorA al vibratiei -cest spatiu este creat prin .ocul ferestrelor, adic #n
timp ce platina scritei este #mpins #n labirint de unda sonor, membrana
ferestrei rotunde bombeaz #n afar, ctre casa timpanului -stfel, vibratiile
sonore, prin intermediul lichidelor labirintice, pun #n vibratie membrana bazilar
si membrana tectoria, care actioneaza la r&ndul lor asupra organului Corti
5tructurile anatomice ale urechii externe, medii, capsulei otice $ferestre% si
ale urechii interne $lichidele labirintice, membrana bazilar si tectoria% reprezint
Eaparatul de transmisieA al vibratiilor sonore p&n la organul Corti
C1+/& 5+ '9-34'&%&) -&%89)51 ) +-,9%2).+&+ )'45.+'&
/a nivelul organului Corti, miscarea vibratorie sonor $fenomen fizic,
mecanic% este transformat #n energie nervoas printr-un fenomen bioelectric
sonora !nfluxul nervos parcurge trei relee pentru a a.unge la cortexul temporal
'rimul releu se #ntinde de la baza celulelor auditive ciliate, p&n la nucleii
)4
cohleari bulbari $nucleul dorsal si ventral% si este reprezentat de nervul cohlear -l
doilea releu este constituit de neuronul bulbo-talamics are un aspect heterogen,
prezent&nd fibre scurte sau lungi, directe sau #ncrucisate, care se #ntind de la
nucleii bulbari la corpii geniculati interni 0ltimul releu leag corpii geniculati
interni de cortexul temporal -ria auditiv la om este situat #n partea mi.locie a
primei circumvolutiuni temporale, #n lungul versantului su silvian $circumvolutia
lui >enschl% /a acest nivel, neuronii corticali sunt asezati #n ordinea frecventelor,
realiz&nd o adevrat hart sonor sau localizare fonal, numit tonotipie 8ezult
c urechea contribuie la realizrea auzului prin trei aparate" aparatul de transmisie,
format din urechea extern, urechea medie, ferestrele si lichidele labirintice6
aparatul de receptie reprezentat de organul lui Corti, nervul acustic si cile
nervoase superioare si aparatul de perceptie, constituit din centrul cortical
A/.&%)%&) ,4-'.+&+ )43+.+8& are loc #n urma lezrii acestor aparate si
se traduce prin" scderea auzului, v&.&ituri $acufene%, hiperacuzie si paracuzie
) S'13&%&) )474/4+ este denumit prin termeni diferiti 'rin hipoacuzie se
#ntelege scderea partial, #ntr-un grad oarecare, a auzului iar prin surditate se
defineste, ca termen general, orice fel de pierdere de auz, partial sau total (up
sediul leziunilor, care le determin, surdittile se #mpart #n trei categorii" surditate
de transmisie, surditate de perceptie si surditate mixt
a% S4%3+.).&) 3& .%)-52+5+& este hipoacuzie, deoarece leziunea aparatului de
transmisie nu produce scderi de auz mai accentuate de 4Cdb pe cale aerian *a
este datorat unor leziuni situate #n urechea extern sau medie, la nivelul
timpanului, lantului osicular sau ferestrelor
b% S4%3+.).&) 3& *&%'&*.+& 5)4 -&%89)51 este determinat de leziuni ale
traiectului nervos, #ncep&nd de la cohlee si merg&nd p&n la cortexul temporal
'rin acest traiect pot fi identificate mai multe tipuri de surditti de perceptie"
surditti cohleare, surditti radiculare si surditti centrale $bulbare,
protuberantiale, pedunculare si corticale% 2ermenul de surditate de perceptie este
impropiu, deoarece #nglobeaz toate aceste tipuri de surditsi si nu doar pe cele
corticale cum ar fi normal $cortexul este sediul perceptiei sunetelor% 5urditatea
de perceptie poate prezenta diverse grade, merg&nd p&n la anacuzie$cofoza%
),
c% S4%3+.).&) 2+0.1 prezint caracterele ambelor tipuri precedente si este
determinat de leziuni ale urechii medii si ale cohleei 'oate avea grade diferite,
a.ung&nd p&n aproape de cofoz, #n functie de extensia leziunilor
2 V;<;+&.4%+/& 5)4 )'4,&-&/& =.+-+.45> sunt zgomote auriculare sau senzatii
sonore, care nu #si au originea #n vreun sunet exterior *le sunt percepute de
bolnav #n mod diferit, sub form de fluierturi, tiuituri, suierturi, zgomote de
motor, .et de abur *xist acufene obiective auzite si de antura. sau de examinator
si care au ca origine, fie cauze musculare $spasme ale muschilor peristafilini,
spasme ale musculaturii periauriculare%, fie cauze vasculare $anevrisme sau
malformatii arterio-venoase, tumori de glomus .ugular%, fie cauze articulare
$cracmente #n articulatia temporo-mandibular% -cufenele subiective sunt
zgomote auzite numai de pacient si sunt cele mai frecvente, fiind #nt&lnite #n toate
afectiunile auriculare -cufenele din bolile urechii externe si medii au un caracter
grav si monoton, pe c&nd cele din maladiile urechii interne si cele ale nervului
acustic- neurinom sunt de tonalitate #nalt, muzical
3 H+*&%)'47+) semnific un auz mai putenic si poate fi pur sau dureroas
*a poate fi #nsotit de paracuzie
4 P)%)'47+) semnific un auz mai bun #n zgomot dec&t #n liniste -mbele
perturbri sunt mai rar #nt&lnite, doar #n anumite boli, cum ar fi" otoscleroza,
paralizia muschiului scritei, relaxarea ligamentelor osiculare
*chlibrul sau functia vestibular este o functie complex a mezencefalului,
la care aparatul vestibular $labirintul posterior% particip alturi de alte elemente
informationale 'rin urmare, este cu totul impropiu ca urechea intern s fie
considerat aparat al echilibrului /abirintul este doar o component #n cadrul
unui mecanism complex, care asigur simtul statochinetic, adic tonusul postural,
atitudinea si miscrile corpului, cu alte cuvinte functia de echilibru 2rei sisteme
informationale concur la mentinerea echilibrului" vederea, sensibilitatea
proprioceptiv superficial-cutanat, profund $tendoane, muschii, articulatii% si
apartul vestibular !nformatiile culese de aceste trei sisteme sunt integrate, #n mod
constient, #n sistemul nervos central, mai precis #n trunchiul cerebral, de unde iau
nastere impulsuri centrifuge, sub forma unor rectii motorii, ca miscri, contractii
si relaxri musculare -paratul vestibular, #n acest context, genereaz o activitate
permanent, chiar #n repaus, care este modulat dup cea mai mic miscare, prin
)4
interactiunea cu structurile anatomice amintite 2rebuie subliniat simetria
functiei vestibulare #n stare normal Cele dou labirinte posterioare actioneaz ca
dou .umtti separate, care emit potentiale de actiune egale, constante si
simetrice si care sunt #nsumate, ca un tot, #n centrul de integrare mezencefalic
2ocmai aceast simetrie .ustific tonusul postural si echilibrul Ori de c&te ori
potentialele de actiune labirintice sunt modificate numai de o parte, starea de
echilibru este alterat Organele receptoare vestibulare sunt sensibile la schimbri
de miscare $acceleratie, deceleratie%, modificri de pozitie ale capului, gravitatie
si vibratii 2oti acesti excitanti mecanici sunt transformati la nivelul maculelor si
crestelor acustice, #n potentiale de actiune electrice, care a.ung la sistemul nervos
central, unde alturi de celelalte potentiale vizuale, proprioceptive si senzitive, iau
parte la mentinerea orientrii spatiale Cerebelul contribuie la mentinerea posturii
si echilibrului prin folosirea acestor informatii #n vederea coordonrii miscrilor
5timulii fiziologici ai aparatului vestibular, reprezentati de acceleratia si
deceleratia unghiular si linear, exist canalele semicirculare, pe de o parte si
sacula si utricula, pe de alt parte Canalele semicirculare #ndeplinesc functia
cinetic, adic #nregistreaz miscrile corpului si capului #n spatiu, av&nd sub
dependenta lor miscrile rotatorii *xcitantul lor fiziologic este acceleratia
unghiular, exprimat #n grade/secund, care impresioneaz crestele ampulare
prin curentii endolimfatici pe care #i genereaz +ntruc&t cele trei canale
semicirculare din fiecare ureche, sunt situate #n cele trei planuri ale spatiului, se
#ntelege c sunt astfel percepute toate miscrile, din toate sensurile +n acest fel,
canalele semicirculare particip la miscrile corpului si mai cu seam ale capului,
#n stare normal si contribuie la efectuarea anumitor gesturi sau atitudini /a baza
fiziologiei canalelor semicirculare st miscarea curentilor endolimfatici, care
ascult de legile lui *Fald si 9lourens, conform crora miscarea excitatorie este
dat de curentul ampulipet, pentru canalele semicirculare orizontale, si de cel
ampulifug, pentru canalele verticale, iar mistagmusul se produce #ntotdeauna #n
planul canalului excitat 0tricula si sacula exercit functia static, prima av&nd
sub dependent sa #nclinarea #n plan sagital a capului si tonusul muschilor
extensori si flexori, pe c&nd sacula are sub dependenta ei miscrile laterale ale
capului si tonusul muschilor abductori si adductori *xcitantul lor fiziologic este
acceleratia liniar, exprimat #n m/sec si care este imprimat de pozitia capului #n
spatiu -cceleratia liniar sau gravitational stimuleaz otolitele, care actioneaz
asupra celulelor senzoriale de la nivelul maculelor 'rin greutatea lor, otolitele
):
produc o tractiune asupra cililor receptori din macule, la fiecare schimbare de
pozitie a capului 9unctia aparatului otolitic permite, deci, identificarea pozitiei
individului #n orice moment, indiferent dac este vertical sau orizontal, si
redresarea capului dup schimbarea pozitiei corpului $reflex de redresare
labirintic%, precum si asigurarea unui tonus muscular al corpului, #n functie de
pozitia capului $reflexe tonice labirintice%
5istemul vestibular are un rol important #n controlul posturii, care se
realizeaz prin integrarea complex a informatiilor exteroceptive, vizuale si
vestibulare <iscrile capului, prin contractiile muschilor membrelor si g&tului,
pe care le genereaz, readuc capul la pozitia anterioar sau la cea normal
-paratul otolitic restabileste pozitia normal a capului #n raport cu verticala
(ereglarea analizatorului vestibular sau a unor elemente ale complexului
functional legat de echilibru, declanseaz bolnavului o suferint caracterictic,
denumit sindrom vestibular 0n asemenea sindrom produce" veri. sau ameteal
$fals senzatie de deplasare%, tulburri de echilibru si fenomene vegetative
$greturi, vrsturi, transpiratii% Berti.ul apare fie prin informatii senzoriale
anormale vizuale, proprioceptive sau vestibulare, deci prin leziuni ale cilor
aferente, centripete, fie prin defectiuni de integrare central 2ulburrile de
echilibru reflect dezordini neuro-musculare secundare unor leziuni ale cilor
aferente, centrifuge, motorii *le pot exista si separat, fr verti. -ceste tulburri
subiective sunt #nsotite de urmtoarele manifestri obiective" nistagmus orizontal-
rotator, care bate de partea bolnav, c&nd labirintul este iritat, sau de partea
sntoas, c&nd labirintul este distrus6 devierii segmentare ale membrelor
superioare si inferioare si instabilitatea bolnavului $proba 8omberg%
(up sediul leziunilor de-a lungul cilor vestibulare se vorbeste de"
sindroame vestibulare periferice, c&nd este alterat labirintul posterior din urechea
intern #n urma unor infectii $otite labirintice%, intoxicatii endo sau exogene ale
labirintului, traumatisme $fracturi de st&nc, tulburri vasculare si vasomotorii ale
urechii interne $rul de mare, de avion, de transport%, modificri ale lichidelor
labirintic $hidropsul labirintic din maladia lui <eniere%, sindroame vestibulare
radiculare sau tronculare, unde nervul vestibular este lezat prin inflamatii $nevrita
sau neuronita vestibular%, intoxicatii, fracturi de st&nc si tumori ale unghiului
ponto-cerebelos $neurinom acustic%, sindroame vestibulare centrale, c&nd sunt
)=
afectate structurile creierului, nucleii vestibulari si conexiunile lor prin leziuni
degenerative, vasculare, de scleroz sau prin prezenta unor tumori
+n ceea ce priveste mecanismele de producere ale leziunilor aparatului
vestibular, predomin modificrile lichidelor endolabirintice, pe de o parte si
tulburri de irigatie ale labirintului membranos, pe de alt parte >idropsul
labirintic st la baza fiziopatologiei bolii <eniere si st #n ectazia labirintului
membranos prin hipersecretie de endolimf si ruperea echilibrului tensional dintre
endolimf si perilimf Cresterea tensiunilor lichidelor labirintice, produce atrofia
vaselor sangvine, subtierea striei vasculare si a membranei tectoria, precum si
modificri degenerative ale elementelor senzoriale Cauza hidropsiziei nu este
perfect elucidat *a ar fi atribuit unor perturbri ale metabolismului sodiului si
potasiului, unui dezechilibru vasomotor, cresterii permeabilittii capilare sau unei
toxiinfectii labirintice 2ulburrile vasculare produc, #n ultim instant, asupra
celulelor neuro-senzoriale labirintice, leziuni ischemice, prin anoxie
!schemia urechii interne poate fi realizat pe multiple ci +ngustarea vaselor
labirintice si a trunchiului vertebro-bazilar $din care eman aceste vase% este
#nt&lnit la hipertensivi si arteroscleroz prin procese de ateromatoz !nsuficienta
cardiac este o alt cauz de ischemie labirintic, la fel ca si anomaliile si bolile
s&ngelui -nomaliile arteriale ale vaselor de la g&t si craniu, ca si compresiunile
extrinseci ale acestora, prin variatii anatomice congenitale sau prin leziuni osoase
ale coloanei cervicale vertebrale $spondiloz, osteofitoz% contribuie la instalarea
insuficientei vertebro-bazilare, surs de ischemizare a labirintelor
0n alt mecanism este spasmul vascular al arterei auditive sau al ramurilor ei
)?
CAPITOLUL III
SEMIOLOGIA I SINDROAMELE APARATULUI ACUSTICO-
VESTIBULAR
-uditia este functia urechii de a percepe sunetele de anumite frecvente si
intensitti 'ragul minim al unui auz normal G pentru conducerea aerian G este
situat audiometric #ntre C si 3C dH
0n sunet poate fi receptat pe cale fiziologic $meato-miringo-osiculo-
cohlear% numit si cale aerian, dar poate fi receptat si pe alte ci, cum ar fi calea
otic osoas $mastoid-cohlee% G cale parafiziologic la omul normal, numit si
conducerea osoas -ceast cale devine fiziopatologic atunci c&nd este blocat
complet sistemul de transmisie
S+-3%924/ 9.9%&+'.
Otoreea $scurgerea secretiilor auriculare% poate avea aspecte clinice diferite
si anume poate fi seroas $otoleea tubar, otolicvoreea%, seromucoas $purulent%,
piosangviolent $otoragia%
Otoreea purulent poate fi #nt&lnit #n urmtoarele circumstante clinice" otita
extern supurat, parotida supurat sau adenita parotic fistulizat #n C-*,
adenita retroauricular fistulizat #n C-*, otita medie supurat acut, otoreea
tubar, otit medie supurat cronic, otomastoidita supurat acut si cronic, otita
2HC, otita luetic, etc
O.+.) 2&3+& 54*4%).1 '%9-+'1 *%9*%+4-7+51
Otita medie supurat cronic propriu-zis este forma osteitic de otit
supurat, denumit de -ubrI otoreea purulent -re o evolutie insidioas, cu
simptomatologie putin caracteristic, pe fondul creia apar brusc complicatii
grave ce pun serios #n pericol viata pacientului
*ste o form clinic ce necesit pentru rezolvare tratament chirurgical
E.+9*).9?&-+'@ elementul principal este obstructia tubar, dar factorul
AterenA este decisiv #n declansarea bolii
2C
Cu totul exceptional otita acut necrozant din cursul bolilor infecto-
contagioase trece direct #n otit supurat cronic
+n mod obisnuit exist o lung perioad otoreic, cu alte simptome schitate,
de otit subacut, latent, negli.at (ebutul nu este usor de recunoscut, deoarece
aspectul acut, dureros, nu este #nt&lnit #ntotdeauna
9ondul de afectiune cronic general, precum insuficienta hepatorenal,
tuberculoza, diabetul, distrofia proteincaloric la copil sunt de retinut ca factor de
cronicizare
Otita croinc osteitic poate aprea dup o interventie chirurgical
incomplet ce a negli.at un numr de celule mastoidiene
(in punct de vedere anatomopatologic, leziunile principale sunt cele de
osteit parietal si osiculara a cavum-ului tImpani
/a nivelul zonelor de osteit, epiteliul mucoasei dispare, iar stratul
subepitelial, remaniat, se transform #n tesut de granulatie esutul de granulatie,
tesut con.unctiv de neoformatie, este alctuit dintr-o tram con.unctiv si
elemente celulare inflamatorii 7ranulatiile, uneori conglomerate, alctuiesc
muguri inflamatori situati pe peretele medial al casei sau interosicular
'olipul auricular este alctuit tot din tesut de granulatie, dar este pediculat
fiind inserat pe o zon osteitic $care induce producerea sa si fr de care nu ar fi
aprut%, fixat parietal sau pe osisoare *xterioriz&ndu-se prin perforatia timpanal
el apare #n conductul auditiv extern si #mpiedic drena.ul agrav&nd leziunile de
osteit ale casei
5ub neoformatiile inflamatorii descrise, tesutul osos este denudat cu
pierderea suprafetei netede, este rugos, spat de mici anfractuozitti neregulate,
pline de tesut de granulatie uneori de consistent moale
M+'%95'9*+' apar cavitti medulare deschise, umplute cu tesut con.unctiv
inflamator, care a luat locul mduvei6 exist zone de osteit condensat,
caracterizat prin prezenta osteoblastilor
2)
'ierderea de substant osoas este deseori foarte important6 osteita
rarefiant sap #n mastoid caverne pline de fongozitti si secretii purulente Osul
necrozat ia uneori o tenta murdar, verzuie sau #nchis la culoare, sub actiunea
germenilor anaerobi 5e #nt&lnesc uneori sechestre osoase
/eziunile descrise pot fi localizate la nivelul peretilor casei timpanului, #n
special atical, determin&nd disparitia complet a zidului extern atical $portiunea
numit mur de la logette% si comunicarea liber a casei #n conductul auditiv extern
$#n formele colesteatomatoase%
Concomitent, exist si leziuni osiculare" bratul descendent al nicovalei, capul
si colul ciocanului 5crita este #n general respectat #n afara unor exceptii
Osteita osicular este variabil" ea poate realiza o stare de os poros acoperit de
tesut de granulatie sau pe care se fixeaz mici polipi, sau poate exista o carie
profund cu disparitia unei piese osoase, #n general, ramul descendent al nicovalei
sau #ntregul osisor -lteori lantul osicular este transformat treptat #ntr-un
conglomerat neregulat din care cu greu se mai pot distinge resturi osiculare
/eziunile inflamatorii ale urechii medii apar #nc din copilrie
'neumatizarea mastoidian este mai activ #ntre , si )C ani, dar acest proces de
aparitie si dezvoltare celular este oprit si #nlocuit cu unul de condensare (ac
infectia cronic persist, leziunile condensate continu reduc&nd dimensiunile
mastoidiene, antrul rm&ne mic, pneumatizarea fiind limitat la c&teva celule de
mici dimensiuni #n vecintatea antrului 8adiografia arat aceste modifici astfel"
mastoida este dens, dar uneori apar si alte leziuni proprii otitelor cronice
osteitice, ca geodele sau sechestratia osoas
S+2*.92).9/9?+) general a acestei forme clinice este frust cu stare
general bun, elemente care determin #nt&rzierea prezentrii la medic -ceasta
explic instalarea treptat a unei surditti importante si aparitia complicatiilor
endocraniene grave
5ubiectiv, local, bolnavul poate prezenta o senzatie vag de tensiune local,
#n special #n timpul noptii, dar simptomatologia devine zgomotoas #n momentul
acutizrii otitei cronice, ce coincide cu aparitia unei rinofaringite acute
22
E0)2&-4/ 9:+&'.+8 /9')/ evidentiaz #n primul r&nd otoreea #n conduct
'oate fi #n cantitate variabil, este purulent, puroi seros sau consistent $cremos%,
uneori sanguinolent, fr ca acest lucru s constituie un semn de gravitate6 este
intens fetid $#n special #n lipsa efecturii unei toalete corespunztoare a
conductului auditiv extern% Otoreea #n cantitate mic poate ascunde forme clinice
grave, osteitice, ca aticita ce necesit rezolvare chirurgical
9lora depistat #n secretie este polimicrobian, predomin&nd #n general
stafilococul 'rezenta anaeroilor mreste fetiditatea +n pusele de acutizare apare
un germen dominant, de obicei streptococul
E0)2&-4/ 9.95'9*+' va fi efectuat foarte atent, dup aspiratia secretiilor,
eventual dup instilatia apei oxigenate si aspitatia acesteia6 din c&nd #n c&nd se va
examina timpanul la microscop 5e va observa aspectul general al timpanului,
locul perforatiei, dimensiunile sale, aspectul mucoasei din cas, prezenta polipilor
sau a colesteatomului 0neori perforatia este greu de depistat, deoarece este
acoperit de secretii, de cruste $#n special de mica perforatie epitimpanal%, iar
polipul poate obstrua totalitatea lumenului conductului si atunci trebuie extras +n
alte cazuri, perforatia este recunoscut imediat si pare uscat, dar nu putem afirma
aceasta fr controlul efectuat cu a.utorul unei mese lsate #n contact cu perforatia
timp de )-2 zile
2rebuie s ne asigurm de la #nceput c nu este o fistul a peretelui posterior
al conductului $fistula masivului 7ellJ, masiv ce reprezint masa osoas ce
acoper portiunea a treia, descendent, mastoidian, a nervului facial%6 aceasta
poate exista cu un timpan intact
+n alte cazuri, perforatia nu este evident imediat, datorit lipsei aproape
totale a timpanului si a faptului c m&nerul ciocanului este distrus de osteit sau
mult #nclinat medial, orizontalizat, prin retractia cicatriceal 5uprafata gri-roz
care se consider a fi timpanul este de fapt mucoasa peretelui medial al casei care
se observ prin perforatie 5e exploreaz cu stiletul aceast suprafat, ea este dur
si corespunde promontoriului -poi, recurb&nd stiletul, acesta se orienteaz cu
mult delicatete cranial si posterior si uneori ptrunde #ntr-o mas moale care este
colesteatomul
23
P&%,9%).+) este de obicei marginal, deci a.unge p&na la nivelul insertiei
timpanului pe cadrul timpanal, expresia leziunilor de osteit parietal
'lasarea perforatiei se face #n functie de #mprtirea clasic a timpanului #n
cadrane, #n raport cu m&nerul ciocanului, cu ligamentele timpanomaleare, anterior
si posterior si #n raport de cadrul timpanal
'erforata membranei 5chrapnell corespunde leziunilor de aticit *ste o
perforatie mic, iar hipoacuzia este ne#nsemnat $mobilitatea lantului osicular este
pstrat%
'erforatia anterosuperioar ne face s presupunem existenta leziunilor
aticale *ste erodat capul ciocanului
'erforatia posterosuperioar este cea mai frecvent localizare ca rezultat al
leziunilor de osteit si se datoreste leziunilor #ntinse ale aticei si antrului G
antroaticit Caria nicovalei este aproape constant 'erforatia este #ntotdeauna
marginal
(istructia subtotal a timpanului este o perforatie marginal, reniform sau
semilunar, cuprinz&nd mezotimpanul <&nerul ciocanului dispare sau este redus
la un mic bont denudat #n Alimb de clopotA 9undul casei prezint leziuni
importante, iar posterior stiletul vine #n contact cu masele moi de fongozitti,
colesteatom sau os denudat
'erforatiile duble sunt asocieri de perforatii epitimpanale cu perforatii
posterosuperioare, sau asocierea unei perforatii dintre cele dou variante
mentionate cu una central -socierea unei perforatii epitimpanale cu una de
otoree mucoas, deoarece otoreea mucoas poate persista unei leziuni osoase,
dup interventie 5e poate identifica un polip de dimensiuni variabile, provenind
din casa cu leziuni osteitice, #mpiedic&nd drena.ul prin perforatie, favoriz&nd
acutizrile
Colesteatomul se prezint sub forma unor lame sidefii, strlucitoare, ce apar
#n secretia otic sau poate tapeta peretii casei $#n special cel atical% si s fie vizibil
microscopic
24
(eficitul auditiv este variabil !mportanta sa este #n functie de sediul leziunii"
deficit mic #n formele cu perforatii epitimpanale, deficit mai important #n formele
cu peforatii mari, reniforme sau #n cele cu perforatii postero-superioare
Ca regul general, surditatea este de transmisie cu prelungirea perceptiei
sunetului pe os 2otusi, chiar #n afara formelor complicate labirintic, #n vechile
otorei, se noteaz existenta unei componente de perceptie 5e adaug si crize
vertiginoase $sindrom labirintic prin fistula labirintic% 5indromul labirintic G
verti., nistagmus, apare #n cazul probei pneumatice $insuflare de intensitate
moderat de aer #n conduct% sau prin simpla manevr de aspiratie a urechii, #n
cazul existentei unei fistule prin osteit localizat la nivelul canalului semicircular
orizontal
E0)2&-4/ %)3+9/9?+' efectuat #n incidente speciale indic leziunile,
#ntinderea lor, uneori prezenta colesteatomului ca o geod osoas provenit din
mrirea antrului prin eroziunea osoas, prezenta unei fistule labirintice si raportul
sinusului lateral si a meningelor cu antrul mastoidian
2,
CAPITOLUL IV
OTITELE MEDII ACUTE
Otita medie acut se defineste ca fiind o inflamtie acut cu sau fr supuratie
a mucoasei cavittilor urechii medii, produs de o agresiune viral, bacterian sau
asociat !nflamatiile acute ale urechii medii au suferit mari modificri fat de
trecut, #n urma introducerii #n terepeutic a antibioticelor
(iagnosticul pozitiv al otitelor medii acute depinde de prezenta sau absenta
scurgerii auriculare, cu alte cuvinte starea de integritate a timpanului (in acest
punct de vedere otitele pot fi privite ca otite acute cu timpan #nchis si otite acute
cu timpan deschis
Otita medie acut supurat cu timpan #nchis G stadiul perforativ,
predomin la v&rsta prescolar, fiind o consecinta direct a infectiilor
rinofaringiene, care sunt frecvente la aceast v&rst !ncidenta scade dup sapte
ani, odat cu involutia tesutului limfatic din rinofaringe *ste deci o otit
bacterian, care poate succeda unei otite medii acute virale, prin infectie
secundar +n trecut, flora microbian era reprezentat de streptococul K hemolitic
$?CL%, streptococul viridans, pneumococul si stafilococul 9olosirea pe scar
larg a antibioticelor a schimbat radical aceast flor microbian, #n sensul
diminurii streptococului hemolitic #n dauna stafilococului aureu /a copiii sub
cinci ani predomin pneumococul si >aemophilus influenzae, iar la cei care au
primit anterior antibiotice a crescut incidenta bacilului piocianic <ecanismul
supuratiei din otitele medii acute bacteriene este similar cu cel din otitele virale,
calea infectiei fiind reprezentat de trompa lui *ustachio 5upuratia mai poate
aprea #ns si pe cale hematogen, #n cursul unor infectii generale sau dup
traumatismul ruptura timpanului, pe cale extern
Otita medie acut supurat evolueaz #n patru faze succesive" inflamatie,
supuratie, complicatie si rezolutie 5tadiul de inflamatie este caracterizat prin
hiperemie si edem al mucoperiostului din urechea medie $csuta timpanului si
mastoida%, cu constituirea exudatului serofibrinos, similar otitelor acute virale
*xudatul se constituie #n 3-: zile, se acumuleaz #n cavitatea timpanic p&n
ce o umple #n #ntregime si apas pe timpan care bombeaz ctre conduct
24
-cumularea exudatului #n cavittile urechii medii determin atodinie violent, cu
iradiere #n t&mpl, mastoid, orbit, maxilarul superior si ceaf 5tadiul de
supuratie #nsemn transformarea exudatului #n mucopuroi sau puroi franc, adic
se formeaz un abces al casei timpanului +n aceast faz, mucoasa casei
timpanului si a mastoidei se #ngroas, blocheaz celulele mastoidiene si aditus ad
antrum si #n acest fel, este #mpiedicat drena.ul mastoidei (urerile devin de acum
pulsatile, mai intense noaptea, determin insomnie, starea general se altereaz si
apare febr 3=-4CMC 5e instaleaz surditate accentuat, ameteli si verti.uri
puternice /a otoscopie timpanul arat congestionat, difuz, cu disparitia reperelor
anatomice, infiltrat si bombat, mai mult #n cadranul posterosuperior sau #n
.umtatea posterioar <astioda este dureroas la palpare, nu numai la nivelul
v&rfului, ci si pe antru si marginea posterioar Ctre a patra, a cincea zi de
evolutie spontan, puroiul colectat, se va elimina printr-o perforatie la locul de
maxim bombare +n acest faz perforativ a otitei acute supurate $otit supurat
#nchis% este bine s nu se astepte evolutia spontan ctre perforatie si s se
practice miringotomia de #ndat ce semnele de colectare sunt evidente 5ub
influenta antibioticelor si #n lipsa paracentezei, evolutia spontan ctre perforare
poate fi .ugular, cu riscul de a favoriza instalarea unei otite adezive, cu scdere
permanent de auz sau aparitia complicatiilor
Otitele medii acute cu timpan deschis sunt reprezentate de otitele
supurate perforate spontan sau paracentezate si de otitele acute necrozante
Otita supurat acut simpl #n faza ei de supuratie, #nspre a patra, a
cincea zi puroiul colectat se va elimina printr-o perforatie spontan, cel mai
frecvent #n canalul antero-inferior, punctiform, sub efectul presiunii puroiului
din casa timpanului Odat cu constituirea perforatiei si a aparitiei scurgerii
auriculare #n conduct, dispar durerea, febra si starea toxicoseptic, precum si
sensibilitatea dureroas a mastoidei la palpare, prezent #nainte de perforare (ac
durerea mastoidian se mentine si dup constituirea perforatiei #nseamn c exist
retentie de puroi #n celulele mastoidiene, semn de avertizare pentru aparitia
osteitei mastoidiene $mastoidit% /a otoscopie se observ prezenta secretiei
mucopurulente pulsatile la nivelul perforatiei, unde #n unele cazuri poate prolaba
o mucoas rosie, edemantiat $perforatie #n Et&t de vacA% 8adiografiile
mastoidiene efectuate #n primele dou faze ale otitei acute banale arat valoarea
sistemului celular de partea bolnav, datorit edemului de mucoas si acumulrii
2:
de secretii #n celule6 nu se remarc #ns distrugerea septurilor celulare, acesta
fiind prezent #n caz de mastoidit $complicatie% 0neori purulent, din otita
supurat simpl poate fi localizat #n pungile 2roeltch si 'russa1 $aticit acut sau
otita medie #nchistat%, situatie care este exprimat otoscopic prin limitarea
infiltratiei si bombrii timpanului la nivelul membranei 5chrapnell 5tadiul de
complicatii al otitei supurate acute banale nu este obligatoriu *l apare atunci
c&nd mastoida se umple cu granulatii ale mucoasei si cu puroi sub presiune, prin
lips de drena. la nivelul aditus ad antrum 5tadiul de rezolutie este caracterizat
este diminuarea treptat a secretiei, cedarea edemului de mucoas, revenirea
auzului si vindecarea, de obicei fr cicatrice rezidual, a perforatiei timpanice
Bindecarea dureaz #n medie sapte zile si a fost influentat favorabil prin
antibioterapie, care a modificat evolutia si prognosticul, reduc&nd simtitor aparitia
complicatiilor redutabile de altdat, #n special a mastoidei 2otusi, dac #n faza
de rezolutie si sub influenta antibioticelor reapare durerea si febra, si dac
timpanul se mentine infiltrat, trebuie s ne g&ndim fie la o retentie de puroi prin
drena. insuficient, fie la instalarea complicatiei mastoidiene -ntibioterapia, fat
de trecut, a modificat evolutia si desfsurarea fazei de rezolutie #n sensul
favorizrii trecerii la cronicizare a otitei supurate acute banale 5ub influenta
antibioticelor semnele functionale si generale dispar rapid si pacientul, familia si
chiar medicul consider otita vindecat, fr s mai tin seam dac scurgerea
mai persist, dac si-a constituit o perforatie permanent, cu alte cuvinte dac
otita acut s-a transformat #ntr-o otit supurat cronic (e aici decurge obligatia
de a se controla starea timpanului p&na la disparitia complet a scurgerii
auriculare #n cursul unei otite acute, mai ales dac a fost tratat cu antibiotice si
eventual de a verifica starea mastoidei prin radiografii repetate, atunci c&nd se
constat tendinta de persistent a scurgerii auriculare
Otita supurat acut necrozant difer de cea banal sau simpl print-o
evolutie supraacut, cu distrugeri largi ale structurilor urechii medii $timpan,
oscioare% *a apare la copii, ca o complicatie a po.arului, scarlatinei si gripei (in
fericire, #n epoca noastr, fat de trecut, prezenta ei este mai rar semnalat
!nfectia este provocat de streptococul K hemolitic, care produce o distrugere
precoce a pars tensa a timpanului si necroze ale mucoperiostului casei si lantului
osicular 'rocese rapide trombotice determin sechestre osoase #n mastoid si
leziuni de osteomielit a septurilor celulare si a tablei interne mastoidiene
*xtinderea procesului de necroz depinde de rezistenta organismului si de
2=
virulenta infectiei Cazurile mai putin virulente sunt limitate numai la distrugerea
timpanului 5imptomatologia este identic cu ce a otitei supurate simple, numai
c manifestrile sunt mai severe si mai rapide +ntruc&t ruptura spontan a
timpanului este precoce, primul simptom va fi aparitia unei scurgeri auriculare
timpurii, net purulente Otoscopic se constat de la #nceput o perforatie central
larg, care se extinde rapid p&n la disparitia total a pars tensa a timpanului 'rin
perforatie se vede mucoasa casei cu granulatii, acoperit de secretii purulente
murdare (in punct de vedere evolutiv, otita acut necrozant are tendinta rapid
de cronicizare, sau dac se vindec, las sechele cicatriceale postotitice cu
important deficit auditiv
D+)?-95.+'4/ 3+,&%&-.+)/ al otitelor medii acute, practic nu se pune, pentru
c diagnosticul pozitiv este usor 5imptomatologia dureroas, reactia mastoidian,
semnele generale, elementele etiologice, aspectul otoscopic sunt suficiente pentru
a afirma prezenta unei otite supurate acute +n stadiul de inflamatie si cel incipient
de supuratie, aspectul timpanului poate crea confuzie cu o miringit +n acest caz
exist semnele de otit extern subiectiv si modificrile obiective ale
conductului (e asemenea, nu trebuie fcut eroarea de a lua drept otodinie o
durere iradiant, lipsa modificrilor timpanice si prezenta focarelor vecine
rspunztoare $artrit temporo-mandibular, accident al molarului de minte, carie
dentar, angin% lmuresc diagnosticul O problem particular a diagnosticului
diferential este aspectul local #nt&lnit #n otita extern flictenular sau miringita
buloas hemoragic de origine gripal, care este etichetat de unii autori ca o
afectiune a urechii medii (iagnosticul nu este deloc usor" #n favoarea localizrii
leziunilor pe conduct sunt bulele si veziculele evidente pe pielea conductului si
timpan, si disparitia lor c&nd sunt #ntepate, #n plus dac se #ncearc o paracentez
se obtine senzatia de rezistent pe care o d stratul fibros al timpanului, cu proba
vacuittii casei6 pentru localizarea infectiei #n urechea medie pledeaz otodinia
fr caracterele durerii de otit extern si surditatea de transmisie, care nu este
suficient .ustificat prin prezenta bulelor6 evolutia leziunilor decide diagnosticul
+nainte de perforatie mai trebuie fcut diagnosticul diferential cu otitele medii cu
timpan #nchis
+n spri.inul otitei seroase ori mucoase pledeaz hipoacuzia de transmisie si
timpanul putin modificat6 constatarea nivelului de lichid si a bulelor de aer dup
politzerizare sunt semne patognomice6 #n unele cazuri #ns, aceste semne nu sunt
vizibile din cauza opacittii timpanului +n asemenea situatii, diagnosticul de otit
2?
seroas trebuie diferentiat de toate afectiunile urechii cu timpan aproape normal si
cu hipoacuzie de transmisie si #ndeseobi de otospongioz si aplaziile minore ale
urechii medii +n cazurile neclare, diagnosticul este hotr&t prin impendantmetrie,
care arat scderea complicatiei #n caz de otite seroase, precum si prin
paracenteza aseptic exploratorie
2impanul albastru idiopatic este o alt afectiune care intr #n discutie, pentru
c se confund cu otita seroas prin surditatea de transmisie $care este
unilateral%, prin prezenta #n casa timpanului a unui lichid ciocolatiu steril, cu sau
fr granulatii de colesterin si prin aspectul timpanului care este albastru #nchis,
aproape violet +n spri.inul diagnosticului de timpan albastru idiopatic, st pe
primul loc aspectul otoscopic al timpanului, miringotomia exploratorie, care nu
trebuie omis #n cazuri de dubiu si examenul radiologic al mastoidelor, la nivelul
crora poate exista un epansament sero-hemoragic cu sau fr leziuni osoase
(up aspectul otoscopic, timpanul albastru idiopatic poate fi la r&ndul lui
confundat cu" hemotimpanul post traumatic care se elimin prin interogatoriu
$prezenta traumatismului cranian, a unei interventii otologice recente sau a unui
tamponament posterior%6 hemotimpanul spontan #n cursul tratamentelor
anticoagulante6 procidenta golfului .ugularei interne $lipseste surditatea, aspectul
albastru este limitat la partea inferioar a timpanului si #n plus examenul
radiologic si .ugulografia precizeaz diagnosticul%6 tumorile glomice ale casei
diagnosticate prin aceleasi mi.loace
+n cazul otitelor medii cu timpan deschis $otita supurat dup perforatie%,
aceasta nu trebuie confundat cu otita cronic re#nclzit sau acutizat, mai ales
dac otita acut este necrozant 5e pune deci #ntrebarea dac este vorba de o otit
acut simpl sau de un puseu acut al unei otite cronice ;u este #ntotdeauna usor
de dat un rspuns corect la o asemenea #ntrebare, desi interogatoriul, examenul
otoscopic si cel radiologic #nlesnesc diagnosticul *xist totusi circumstante
clinice si tablouri otoscopice la limit, c&nd decizia este dificil
E+9*).9?&-+', elementul principal este si aici obstructia tubar, dar factorul
EterenA este decisiv #n declansarea bolii
Cu totul exceptional otita acut necrozant din cursul bolilor infecto-
contagioase trece direct #n otit supurat cronic
3C
+n mod obisnuit exist o lung perioad otoreic, cu alte simptome schitate,
de otit subacut, latent, negli.at (ebutul nu este usor de recunoscut, deoarece
aspectul acut, dureros, nu este #nt&lnit #ntotdeauna
9ondul de afectiune cronic general, precum insuficienta hepatorenal,
tuberculoza, diabetul, distrofia proteincaloric la copil sunt de retinut ca factor
decisiv #n cronicizare
2ot at&ta atentie va fi acordat maladiilor rinofaringiene, nazale si sinuzale,
tumorilor endonazale si rinofaringiene toate intervenind prin intermediul
obstructiei tubare
(in punct de vedere )-).929*).9/9?+', leziunile principale sunt cele de
osteit parietal si osicular a cavum-ului tympani !nsistm asupra leziunilor
generale din otita medie cronic propriu-zis ls&nd la momentul potrivit
descrierea leziunilor colesteatomatoase si pe cele din aticita cronic
/a nivelul zonelor de osteit, epiteliul mucoasei dispare iar stratul
subepitelial, remaniat, se transform #n tesut de granulatie esutul de granulatie,
tesut con.unctiv de neoformatie, este alctuit dintr-o tram con.unctiv si
elemente celulare inflamatorii 7ranulatiile, uneori conglomerate, alctuiesc
mugurii inflamatori situati pe peretele medial al casei sau interosicular -sa numit
Etesut fongosA $EfongozittileA%, este de fapt un tesut de granulatie cu inflamatie
intens si importante dilatatii vasculare 5e dispune #n mase vegetante 5unt
caracteristice leziunilor de osteit
'olipul auricular este alctuit tot din tesut de granulatie, dar este pediculat,
iar #n forma clinic pe care o discutm, el este inserat pe o zon osteitic $care
induce producerea sa si fr de care nu ar fi aprut%, fixat parietal sau pe osisoare
*xterioriz&ndu-se prin perforatia timpanal el apare #n conductul auditiv extern si
#mpiedic drena.ul agrav&nd leziunile de osteit ale casei +n literatur exist
descris posibilitatea exteriorizrii prin tub la nivel epifaringian
5ub neoformatiile inflamatorii descrise, tesutul osos este denudat cu
pierderea suprafetei netede, este rugos, spat de mici anfractuozittii neregulate,
pline de tesut de granulatie uneori de consistent moale
3)
M+'%95'9*+' apar cavitti medulare deschise, umplute cu tesut con.unctiv
inflamator, care a luat locul mduvei6 exist zone de osteit condensat,
caracterizat prin prezenta osteoblastilor
'ierderea de substant osoas este deseori foarte important6 osteita rarefiat
sap #n mastoid caverne pline de fongozitti si secretii purulente Osul necrozat
ia uneori o tent murdar, verzuie sau #nchis la culoare, sub actiunea germenilor
anaerobi, astzi din ce #n ce mai frecventi 5e #nt&lnesc uneori sechestre osoase
/eziunile descrise pot fi localizate la nivelul peretilor casei timpanului, #n
special atical, determin&nd disparitia complet a zidului extern atical $portiunea
numit mur de la logette% si comunicarea liber a casei #n conductul auditiv extern
$#n formele colesteatomatoase%
Concomitent, exist si leziuni osiculare" bratul descendent al nicovalei, capul
si colul ciocanului 5crita este #n general respectat #n afara unor exceptii
Osteita osicular este variabil" ea poate realiza o stare de os poros acoperit de
tesut de granulatie sau pe care se fixeaz mici polipi, sau poate exista o carie
profund cu disparitia unei piese osoase, #n general, ramul descendent al nicovalei
sau #ntregul osisor -lteori lantul osicular este transformat treptat #ntr-un
conglomerat neregulat din care cu greu se mai pot distinge resturi osiculare
+n ceea ce priveste structura si organizarea colesteatomului vom aduce
precizri corespunztoare la prezentarea acelei forme clinice de otit cronic
;u trebuie uitate modificrile anatomopatologice ce apar #n apofiza
mastoid /eziunile inflamatorii ale urechii medii apar #n copilrie
'neumatizarea mastoidian este mai activ #ntre , si )C ani, dar acest proces de
aparitie si dezvoltare celular este oprit si #nlocuit cu unul de condensare (ac
infectia cronic persist, leziunile condensate continu reduc&nd dimensiunile
mastoidiene, antrul rm&ne mic, pneumatizarea fiind limitat la c&teva celule de
mici dimensiuni #n vecintatea antrului 8adiografia va arta aceste modificri"
mastoida este dens, dar uneori apar si alte leziuni proprii otitelor cronice
osteitice, ca geodele sau sechestratia osoas
A5*&'.4/ ?&-&%)/ '/+-+' al otitelor cronice osteitice este important de retinut
pentru polimorfismul su 8m&ne ca unele aspecte deosebite s fie prezentate #n
32
cadrul formelor clinice particulare $polipoase, colesteatomatoase si #n cazul
aticitei%
S+2*.92).9/9?+) general a acestei forme clinice este frust cu stare
general bun, elemente care determin #nt&rzierea prezentrii la medic -ceasta
explic instalarea treptat a unei surdittii importante si aparitia complicatiilor
endocraniene grave
5ubiectiv, local, bolnavul poate prezenta o senzatie vag de tensiune local,
#n special #n timpul noptii, dar simptomatologia devine zgomotoas #n momentul
acutizrii otitei cronice, ce coincide cu aparitia unei rinofaringite acute
E0)2&-4/ 9:+&'.+8 /9')/ evidentiaz #n primul r&nd otoreea #n conduct
'oate fi #n cantitate variabil, este purulent, puroi seros sau consistent $cremos%,
uneori sanguinolent, fr ca acest lucru s constituie un semn de gravitate6 este
intens fetid $#n special #n lipsa efecturii unei toalete corespunztoare a
conductului auditiv extern%
;u exist o corelatie #ntre cantitatea otoreii si gravitatea otitei Otoreea #n
cantitate mic poate ascunde forme clinice grave, osteitice, ca aticita ce necesit
rezolvarea chirurgical
9lora depistat #n secretie este polimicrobian, pedomin&nd #n general
stafilococul 'rezenta anaerobilor mreste fetiditatea +n puseele de acutizare
apare un germen dominant, de obicei streptococul
E0)2&-4/ 9.95'9*+' va fi efectuat foarte atent, dup aspiratia secretiilor,
eventual dup instilatia apei oxigenate si aspiratia acesteia6 din c&nd #n c&nd se va
examina timpanul la microscop 5e va observa aspectul general al timpanului,
locul perforatiei, dimensiunile sale, aspectul mucoasei din cas, prezenta polipilor
sau a colesteatomului
0neori perforatia este greu de depistat, deoarece este acoperit de secretii, de
cruste $#n special #n mica perforatie epitimpanal%, iar polipul poate obstrua
totalitatea lumenului conductului si atunci trebuie extras +n alte cazuri, perforatia
este recunoscut imediat si pare uscat, dar nu putem afirma aceasta fr controlul
efectuat cu a.utorul unei mese lsate #n contact cu perforatia timp de )-2 zile
33
2rebuie s ne asigurm de la #nceput c nu este o fistul a peretelui posterior
al conductului $fistula masivului 7elle, masiv ce reprezint masa osoas ce
acoper portiunea a treia, descendent, mastoidian, a nervului facial%6 aceasta
poate exista cu un timpan intact
+n alte cazuri, perforatia nu este evident imediat, datorit lipsei aproape
totale a timpanului si a faptului c m&nerul ciocanului este distrus de osteit sau
mult #nclinat medial, orizontalizat, prin retractia cicatriceal 5uprafata gri-roz
care se consider a fi timpanul este de fapt mucoasa peretelui medial al casei care
se observ prin perforatie 5e exploreaz cu stiletul aceast suprafat6 ea este dur
si corespunde promontoriului -poi, recurb&nd stiletul, acesta se orienteaz cu
mult delicatete cranial si posterior si uneori el ptrunde #ntr-o mas moale care
este colesteatomul
P&%,9%).+) este de obicei marginal, deci a.unge p&n la nivelul insertiei
timpanului pe cadrul timpanal, expresia leziunilor de osteit parietal
'lasarea perforatiei se face #n functie de #mprtirea clasic a timpanului #n
cadrane, #n raport cu m&nerul ciocanului, #n raport cu ligamentele
timpanomaleare, anterior si posterior si #n raport cu cadrul timpanal
'erforatia membranei 5chrapnell corespunde leziunilor de aticit *ste o
perforatie mic, iar hipoacuzia este ne#nsemnat $mobilitatea lantului oticular este
pstrat%
'erforatia anterosuperioar ne face s presupunem existenta leziunilor
aticale *ste erodat capul ciocanului
'erforatia posterosuperioar este cea mai frecvent localizare ca rezultat al
leziunilor de osteit si se datoreste leziunilor #ntinse ale aticei si antrului
$antroaticit% Caria nicovalei este aproape constant 'erforatia este #ntotdeauna
marginal
(istructia subtotal a timpanului este o perforatie marginal, reniform sau
semilunar, cuprinz&nd mezotimpanul <&nerul ciocanului dispare sau este redus
la un mic bont denudat #n Elimb de clopotA 9undul casei prezint leziuni
importante, iar posterior stiletul vine #n contact cu masele noi de fongozitti,
colesteatom sau os denudat
34
'erforatiile duble sunt asocieri de perforatii epitimpanale cu perforatii
posterosuperioare, sau asocierea unei perforatii dintre cele dou variante
mentionate cu una central (e retinut asocierea unei perforatii epitimpanale cu
una de otoree mucoas, deoarece otoreea mucoas poate persista unei leziuni
osoase, dup interventie
0neori putem identifica un polip de dimensiuni variabile, provenind din
casa de leziuni osteitice, #mpiedic&nd drena.ul prin perforatie, favoriz&nd
acutizrile
3,
CAPITOLUL V
EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA BN AFECIUNILE OTOLOGICE
Osul temporal este unic #n corpul uman prin structura sa ce concentreaz
#ntr-un volum mic un numr mare de structuri vitale osoase si membranoase,
unele de dimensiuni foarte reduse (e aceea evaluarea sa radioimagistic a
reprezentat din totdeauna o provocare pentru medicul radiolog
+n prezent, principalele tehnici folosite pentru studiul osului temporal si al
structurilor neurovasculare adiacente sunt radiologia conventional, tomografia
computerizat $2C%, rezonanta magnetic $8<% si angiografia
R)3+9/9?+) '9-8&-.+9-)/1
'rezint avanta.ele unei investigatii simple si necostisitoare ce se poate
realiza cu aparatur radiologic standard disponibil #n ma.oritatea spitalelor
(ezavanta.ul ma.or al imaginii rezultate este reprezentat de sumatia #ntr-un singur
plan a multiplelor structuri situate #n planuri diferite, ceea ce determin
dificultatea interpretrii imaginii
Bom descrie c&teva incidente care prezint interes practic #n prezent
I-'+3&-.) .&2*9%9.+2*)-+'1 S'(4//&% este o imagine lateral a mastoidei
obtinut cu planul sagital al craniului paralel cu filmul si cu o angulare de 2,-3C
grade craniocaudal a razei incidente, ce permite o excelent vizualizare a gradului
si extensiei pneumatizrii mastoidiene, a structurii trabeculelor osoase si a
raporturilor cu portiunea vertical a sinusului lateral !maginea prezint dou
segmente $fig)% "
o anterior G format din articulatia temporomandibular, cu cavitatea
glenoid si condilul mandibulei $fig)a%
o posterior G mastoida cu urmtoarele repere $fig)b%"
conductul auditiv extern si casa timpanului, a cror proiectie suprapus
delimiteaz o zon circular de transparent crescut situat imediat
posterior de articulatia temporomandibular 2
conductul auditiv intern si vestibulul se proiecteaz ca transparente
suprapuse tot la nivelul acestei zone circulare, #n partea superioar
34
nucleul labirintic G intens opac, situat posterosuperior de proiectia
conductului auditiv extern 5
celulele pneumatice mastoidiene 3 care #n functie de pozitia fat de sinusul
lateral pot fi presinusale $dispuse anterior% sau retrosinusale $dispuse
posterior%
marginea superioar si marginea posterioar a st&ncii, prin unirea crora se
delimiteaz unghiul petros $sinodural% Citelli
sinusul venos lateral 4, ce apare ca o band de transparent crescut,
dispus paralel cu marginea posterioar a st&ncii la o distant de )C-), mm
de peretele posterior al conductului auditiv extern6 c&nd aceast distant
este mai mic de )C mm exist riscul lezrii sinusului lateral #n cursul
interventiilor chirurgicale la nivelul mastoidei
I-'+3&-.) )-.%9.+2*)-)/1 =C()455& III> se obtine cu pacientul #n decubit
dorsal, cu capul #n hiperflexie si #nclinat cu )C-), grade de partea opus celei
radiografiate ;e ofer o imagine de ansamblu asupra urechii medii si interne,
evidentiind "
o antrul mastoidian 7, ce apare ca o zon hipertransparent, adesea de
forma unui triunghi cu baza reprezentat de tegmen antri orientat #n
sus, #n contact cu fosa cerebral mi.locie6 dimensiunile sale medii
sunt de =-)Cmm/,-:mm, o crestere a acestora de peste )2-)4mm
fiind interpretat ca prezent de colesteatom
o aditus ad antrum, band de transparent ce face legtura #ntre v&rful
imaginii triunghiulare a antrului si partea superioar a casei
timpanului
o casa timpanului $dificil de vizualizat%
o lantul de oscioare din care se vd doar ciocanul si nicovala care prin
sumatie dau o imagine opac, relativ triunghiular, proiectat #n
partea superioar a casei timpanului
o vestibulul 1, vizualizat sub forma unei zone de hipertransparent
rotund sau ovalar proiectat #ntre fata superioar a st&ncii si casa
timpanului6 de a nivelul vestibulului pornesc canalele semicirculare"
superior 6, orientat vertical, cu bucla #n raport cu eminenta arcuat
lateral 5, cu bucla orientat spre exterior, #n raport cu antrul mastoidian
posterior, orientat paralel cu axul stncii, se poate vedea foarte rar #n
aceast incident, numai atunci c&nd fasciculul de raze este tangent la bucla
sa
3:
o cohleea 2 cu promontoriul 4, prima tur de spir osoas a melcului
situat sub vestibul
o conductul auditiv intern 3
!ncidenta Chausse !!! prezint o mare important #n evaluarea
postoperatorie a pozitiei implantului cohlear, obtin&ndu-se o imagine desfsurat
a dispunerii electrozilor la nivelul cohleei
I-'+3&-.) 9''+*+.97+?92).+'1 =S.&-8&%5> se realizeaz prin rotarea capului
pacientului cu 4, grade spre partea opus celei de examinat iar fascicolul de raze
trebuie angulat cu ), grade caudal
-stfel axul lung al st&ncii temporale devine paralel cu planul filmului si se
poate vedea #ntreaga st&nc, inclusiv apexul, dar incidenta este utilizat de electie
pentru evaluarea conductului auditiv intern
5e disting
o marginea superioar a st&ncii temporale 7 cu diferitele accidente
osoase prezente la acest nivel"
eminenta arcuat, situat la unirea a o treime extern cu dou treimi interne
ale marginii st&ncii, corespunde canalului semicircular vertical
fosa subarcuat
foseta ganglionului 7asser, situat aproape de v&rful st&ncii
o regiunea extern, mastoidian a stncii
o regiunea medie, labirintic, cu urmtoarele repere"
labirintul 5, hipertransparent, rotund-ovalar, de la nivelul cruia se desprind
canalele semicirculare superior 1 si lateral 6
prima portiune a canalului facial 2
cohleea 4
conductul auditiv intern 3 care apare ca o band hipertransparent orientat
de obicei paralel cu marginea superioar a st&ncii
v&rful st&ncii
'rin toate aceste incidente, denumite fundamentale, se obtin separat
imaginea fiecrei regiuni petromastoidiene (e aceea se execut #ntotdeauna dou
radiografii simetrice, pentru comparatie (intre incidentele prin care se obtine
imaginea de ansamblu a ambelor mastoide pe aceeasi radiografie, retinem"
3=
o incidenta frontosuboccipital Norms $st&ncile se proiecteaz la
nivelul orbitelor%
o incidenta axial >irtz $baza de craniu% care ne ofer #ns mai putine
detalii de structur dec&t cele unilaterale, fiind foarte rar utilizate #n
practic din aceast cauz
Conduita medicului radiolog #n alegerea incidentelor pentru explorarea
st&ncii temporale trebuie s respecte urmtoarea succesiune"
o examinarea radiologic #ncepe #ntotdeauna cu radiografii
comparative #n incidenta temporo-timpanic 5chuller, pentru a avea
o imagine de ansamblu asupra regiunii petromastoidiene
o urmtoarea incident se alege #n functie de semnele clinice si de
formatiunile anatomice pe care dorim s le examinm"
#n afectiunile inflamatorii G incidenta antrotimpanal Chausse !!! G pentru
antrul mastoidian si regiunea aditotimpanal
#n traumatisme, tumori si malformatii auriculare, pe l&ng cele dou
incidente mentionate anterior este necesar si incidenta occipitozigomatic
5tenvers
(e asemenea, se pot executa tomografii simple liniare #n cele trei incidente
fundamentale descrise *xplorarea modern presupune #ns executarea
tomografiei computerizate care aduce informatiile necesare #n ma.oritatea
afectiunilor otologice
T929?%),+) '92*4.&%+7).1
2omografia computerizat $2C% a #nlocuit cu succes tomografia
conventional #n studiul osului temporal prin multiplele avanta.e pe care le aduce
-stfel, pe l&ng contrastul crescut al imaginilor obtinute, ultimele generatii de
tomografe computerizate permit detectarea structurilor anatomice de dimensiuni
reduse precum si a patologiei lor +n plus, tomografia helicoidal permite
explorarea complet a regiunii si ofer posibilitatea de reconstructii
tridimensionale fidele, adevrate endoscopii virtuale
'entru evaluarea imagistic prin 2C a osului temporal sunt necesare trei
conditii" #nalt definitie, sectiuni subtiri si proiectii multiple 'rincipalele proiectii
pentru osul temporal sunt"
3?
o axial, care aduce informatii despre urechea extern, medie si intern
cu exceptia structurilor paralele cu planul sectiunii, cum ar fi
tegmenul
o coronal, care este indispensabil pentru completarea imaginilor
obtinute #n proiectia axial
o coronal oblic la 2C grade, care este o modificare a incidentei
coronale utilizat pentru studiul peretelui medial al cavittii
timpanice, #n special pentru fereastra oval, promontoriu si
segmentul timpanic al canalului facialului
o sagital $lateral%, care este extrem de dificil sau chiar imposibil de
obtinut direct, realizat, de obicei, prin reconstructia tridimensional
a imaginilor obtinute #n alte incidente, prezint interes pentru
segmentul mastoidian al canalului facialului si pentru apeductul
vestibular
Bom ilustra #n continuare radioanatomia normal a st&ncii temporale #n
sectiuni de tomografie computerizat executate #n plan axial, paralele cu planul
orbitomeatal, de la partea inferioar a conductului auditiv extern p&n la marginea
superioar a st&ncii
'rin 2C se pot diagnostica ma.oritatea afectiunilor malformative,
traumatice, inflamatorii sau tumorale ce afecteaz diferitele structuri ale st&ncii
temporale precum si extensiile lor intra sau extratemporale 9olosirea de substante
de contrast creste valoarea diagnostic a 2C, fiind util anomaliilor vasculare,
abcceselor cerebrale otogene si #n toate tumorile cu exceptia osteoamelor
+n plus, 2C prezint o important deosebit #n evaluarea otologic
postoperatorie (up mastoidectomii si timpanoplastii, reperele osoase sunt
frecvent absente sau discontinue si de aceea recidivele nu pot fi diferentiate de
modificrile postoperatorii dec&t cu a.utorul 2C
*xist #ns entitti patologice dificil sau chiar imposibil de detectat prin
2C, cum ar fi neurinoamele de acustic $de fapt schFanoame de nerv vestibular%
de dimensiuni reduse situate #n conductul auditiv intern sau #n unghiul
cerebelopontin precum si patologia labirintului membranos $din care se pot vedea
doar calcificrile si aerul posttraumatic, labirintele si tumorile rm&n&nd
invizibile% (e asemenea, nu se pot decela nevrita de nerv facial sau
cohloevestibular, #ns mici neurinoame de nerv facial #n portiunile !!-!!! sau #n
ganglionul geniculat sunt vizibile datorit modificrilor peretilor ososi ai
4C
canalului facialului -ceste dezavanta.e ale explorrii st&ncii temporale cu
a.utorul 2C sunt #ns compensate de evaluarea prin rezonant magnetic
R&79-)-.) 2)?-&.+'1
8ezonanta magnetic $8<% este o modalitate imagistic ce produce imagini
sectionale ca si 2C folosind #ns interactiunea dintre nucleii de hidrogen
$protoni%, c&mpuri magnetice statice si frecvente de unde radio, fr s expun
pacientul la raze ionizante +n plus fat de 2C, se pot obtine sectiuni #n orice plan
dorit iar imaginile obtinute au o rezolutie de contrast mai #nalt si nu sunt
artefacte de tesut osos #ncon.urtor
'uterea semnalului de rezonant magnetic convertit #n imagini depinde de
concentratia de nuclei de hidrogen liberi si de cei doi timpi de relaxare magnertic
2) si 22, care sunt caracteristice fiecrui tesut -erul, osul cortical si calcificrile
contin putini protoni liberi si de aceea apar #n imagini ca arii #ntunecate, fr
semnal
8ezonanta magnetic este o excelent metod de diagnostic a
neurinoamelor de dimensiuni reduse situate #n conductul auditiv intern sau #n
unghiul cerebelopontin, administrarea de substant de contrast $7adolinium%
determin&nd o crestere a sensibilittii metodei ce-si gseste aplicatii si #n
evaluarea nervilor #n conductul auditiv intern, a ganglionului geniculat si a
segmentelor !! si !!! ale facialului #n nevrite 'atologia labirintului membranos
poate fi diagnosticat tot cu a.utorul substantei de contrast #n asociere cu
utilizarea de sectiuni fine
A-?+9?%),+)
5e utilizeaz #n diagnosticul anomaliilor sau tumorilor vasculare
intratemporale cu sau fr extensie extratemporal
Arteriografia este util #n identificarea vascularizatiei leziunii, frecvent o
tumor glomic, atunci c&nd se preconizeaz o embolizare sau o ligatur
chirurgical 'entru a delimita masa vascular de celelalte structuri temporale se
practic substractia imaginii !n.ectarea se practic, de obicei, #n artera carotid
comun pentru a vizualiza at&t circulatia prin carotida extern c&t si prin carotida
intern
Flebografia .ugular retrograd se practi rar, pentru diagnosticarea
tumorilor glomice sau pentru procidenta golfului .ugularei
4)
CAPITOLUL VI
EDUCACIA PENTRU SANATATE BN VEDEREA PREVENIRII
BOLILOR DIN SFERA ORL
1. M154%+ 3& *%9,+/)0+& *%+2)%16
msuri pentru fortificarea organismului prin sport Oi activitPi #n aer liber
asigurarea unui mediu curat nepoluat cu praf, substanPe chimice #n oraOe Oi
la locul de munc
umezirea aerului din #ncperi, saloane Oi locuinPe
asigurarea unei temperaturi constante de )4-)= grade #n #ncperi
evitarea substantelor iritante ale cilor respiratorii superioare" alcool, tutun,
condimente
folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor Oi mOtilor de protecPie la
locurile de munc, cu praf Oi pulberi
folosirea de cOti pentru amortizarea zgomotelor puternice si trepidaPiilor
$cazangii, lctuOi, telefoniste%
efectuarea de controale periodice ale auzului
2. M154%+ 3& *%9,+/)0+& 5&'4-3)%&
depistarea tuturor #mbolnvirilor acute ale nasului, g&tului, urechii Oi
tratarea lor corect pentru prevenirea cronicizrii si a unor infirmitPi"
surditate, tulburri de fonaPie Oi respiratorii
tratarea corect a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor
reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinPe ale urechii
3. M154%+ 3& *%9,+/)0+& .&%D+)%1
#ndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditiv
educarea pacienPilor purttori de protez cum s o utilizeze pentru a se
adapta progrsiv la mediul sonor
educarea antura.ului pentru a susPine psihic pacientul cu hipoacuzie
examinarea periodic a hipoacuzicului pentru a aprecia din timp
accidentele surditPii Oi necesitatea schimbrii protezei
42
CAPITOLUL VII
PROCESUL DE NURSING
- P%&7&-.)%& ?&-&%)/1 -
'rocesul sau demersul de #ngri.ire este o metod organizat Oi sistematic
care permite acordarea de #ngri.iri individualizate *ste centrat pe reacPiile
particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenPial de sntate
(emersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse
etape, logic ordonate, care au ca scop obPinerea unei bune stri de sntate a
pacientului
(up 7enevieve (echanoz, procesul de #ngri.ire reprezint aplicarea
modului OtiinPific de rezolvare a problemelor, a analizei situaPiei, a #ngri.irilor
pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renunPa la
administrarea #ngri.irilor stereotipe Oi de rutin, bazate pe necesitPi presupuse, #n
favoarea unor #ngri.iri individuale, adaptate fiecrui pacient
-plicarea cadrului conceput de Birginia >enderson #n procesul de #ngri.ire
uOureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural Oi
spiritual Oi gsirea surselor de dificultate care #mpiedic satisfacerea nevoilor (e
asemenea permite stabilirea intervenPiilor capabile s reduc influenPa acelor
surse de dificultate, #n scopul de a a.uta persoana s-Oi recapete autonomia pe c&t
posibil
E.)*&/& *%9'&54/4+ 3& -4%5+-?6
) Culegerea de date
2 -naliza Oi interpretarea datelor
3 'lanificarea #ngri.irilor
4 8ealizarea intervenPiilor
, *valuarea
43
1. C4/&?&%&) 3& 3).&
;e permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul
#n globalitatea sa
;e informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinPei, obiceiurile
sale de viaP Oi strile de satisfacere a nevoilor fundamentale
*ste faza iniPial, debutul procesului de nursing de la care #ncepe derularea
acestui proces
Culegerea informaPiilor este un proces continuu, #n sensul c pe tot
parcursul muncii sale asistenta nu #nceteaz de a observa, de a #ntreba, de a
nota date despre fiecare pacient
2ipuri de informaPii culese"
date obiective $observate de asistent despre pacient%
date subiective
date conPin&nd informaPii trecute Oi actuale
date legate de viaPa pacientului, obiceiurile sale, antura.ul su cu mediul
#ncon.urtor
2. A-)/+7) E+ +-.&%*%&.)%&) 3).&/9%
(atele culese trebuie analizate Oi interpretate
-naliza datelor se face prin"
examinarea datelor
clasificarea datelor $care sunt independente, permit satisfacerea autonom a
nevoilor%
date de dependenP
stabilirea problemelor de #ngri.ire
recunoaOterea problemelor prioritare
!nterpretarea datelor #nseamn a da un sens, a explica originea sau cauza
problemelor de dependenP, adic a defini sursele de dificultate
44
-naliza Oi interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea
diagnosticului de #ngri.ire
(ificultPile #n clasificarea datelor dup prioritPi provin din" numrul mare
de date culese, varietatea surselor de informaPie, caracterul schimbrilor unui
mare numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul
adesea urgent Oi grav al situaPiei
(iagnosticul de #ngri.ire - definirea lui a #nceput prin anii )=,4-)=,, de
ctre 9lorence ;eithingel
(iagnosticul de #ngri.ire este o form simpl Oi precis care descrie
rspunsul sau reacPia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el
constituie o .udecat practic bazat pe colectarea Oi analiza datelor Oi
serveOte de pivot la planificarea #ngri.irilor
(iagnosticul de #ngri.ire este un enunP concis actual sau parPial al
manifestrilor de dependenP ale persoanei, grupate sau nu Oi legate de o
surs de dificultate
3. P/)-+,+')%&) F-?%+<+%+/9%
8eprezint stabilirea unui plan de intervenPie, prevederea etapelor, a
mi.loacelor de desfOurare Oi a precauPiilor care trebuie luate
'lanul de intervenPie sau de afecPiune are loc dup formularea
diagnosticului de #ngri.ire, trebuie s influenPeze pozitiv starea fizic Oi psihic, s
reduc problemele de dependenP si s Pin cont de prescripPiile medicale
'rezint dou componente"
Obiective de #ngri.ire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l
obPinem #n urma intervenPiilor sau descrierea unui comportament pe care #l
aOteptm de la pacient
!ntervenPiile sunt a doua component, alegerea intervenPiei permite
determinarea modului de a acPiona pentru a corecta problema de
dependenP a pacientului6 ele trebuie s fie msurabile, evaluabile
!. R&)/+7)%&) E+ )*/+')%&) +-.&%8&-D++/9%
4,
Constituie momentul realizrii conOtiente Oi voluntare a intervenPiilor
planificate pentru a obPine rezultatul aOteptat
5. E8)/4)%&) F-?%+<+%+/9%
Const #ntr-o apreciere asupra progresului pacientului #n raport cu
intervenPiile asistentei
*valuarea este o condiPie absolut a calitPii #ngri.irilor, ea trebuie s se
fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de #ngri.ire
Avantajele procesului de ngrijire
(emersul se spri.in pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci
constituie un instrument de individualizare, de personalizare a #ngri.irilor
O alt calitate a demersului const #n faptul c informarea constituie o surs
foarte util pentru controlul calitPii de #ngri.ire
'une la dispoziPia #ntregii echipe de #ngri.ire detaliile planificrii #ngri.irilor
fc&nd posibil raPionalizarea #ngri.irilor, coordonarea Oi stabilirea prioritPiilor
44
CAPITOLUL VIII
PLAN DE INGRI"IRE
- CAZ 1-
;ume" >
'renume" *
(omiciliul" Calafat, str 7heorghe (o.a, nr2:, .ud(ol.
8eligie" crestin-ortodox
5tare civil" cstorit
(ata internrii" 3CC3
(iagnostic de trimitere" otit medie acuta supurat
(iagnostic la internare" otit medie supurat 05
(iagnostic la :2 de ore" otit medie supurat 05
(iagnostic la externare" otit medie supurat 05
<otivele internrii" otoree 05
-ntecedente heredo-colaterale
o fr important
-ntecedente personale, fiziologice si patologice
otit medie acuta 05
menarha la )2 ani
menstruaPii regulate cu dismenoree
Conditii de viat si munc
4:
o corespunztoare
Comportamente $fumat, alcool, etc%
o cafea )/zi
I5.9%+'4/ :9/++
'acienta de 4, de ani se interneaz prezent&nd otoree 05, cu debut insidios,
de aproximativ 4 zile, #n vederea investigatiilor si tratamentului de specialitate
Evaluara clor ./ nvoi 0un$amntal
) ;evoia de a respira si a avea o bun circulatie
puls" :C b/min
respiraPie" ): resp/min
2-" )2C/:C mm >g
torace normal conformat
ampliaPii toracice normale
sonoritate pulmonar prezent bilateral
suflu tubar fiziologic
otoree
2 ;evoia de a m&nca si a se hidrata
#nlPime" ) ,,:m
greutate" 4,1g
orarul meselor este regulat
nu prezint aversiuni faP de unele medicamente sau alimente
abdomen mobil cu miscri respiratorii, nedureros la palpare
tranzit intestinal prezent
3 ;evoia de a elimina
micPiuni spontane fiziologice $4-, micPiuni/zi%
materii fecale de culoare Oi aspect normal
lo.e renale libere
menestre spontane fiziologice
transpiraPii #n limite normale
4=
4 ;evoia de a se misca si a avea o bun postur
sistem osteo-articular integru, mobil
sistem con.unctivo-adipos bine reprezentat
sistem muscular normotor, normo1inetic
amplitudinea miOcrilor" mers, tonus, forP muscular corespunztoare
, ;evoia de a dormi Oi a te odihni
doarme #n medie ,-4 ore pe noapte
#n ultimul timp prezint o uOoar insomnie legat de starea de boal
pacienta cunoaOte necesitPile de somn ale organismului
4 ;evoia de a te #mbrca Oi a te dezbrca
pacienta se #mbrac Oi se dezbrac singur, fr a.utor
prezint interes pentru o Pinut curat Oi adecvat
alege vestimentaPia #n funcPie de circumstanPe
: ;evoia de a menPine temperatura corpului #n limite normale
temperatura" 34,, grade Celsius
la temperaturi sczute bea lichide calde, se #mbrac corespunztor
la temperaturi ridicate se hidrateaz adecvat Oi caut refugiu #n locuri
rcoroase
= ;evoia de a menPine tegumentele curate
pacienta poate s-Oi efectueze singur igiena corporal
tegumente G normal colorate
fanere fr modificri de troficitate, calde
mucoase G normal colorate
sistem ganglionar G nepalpabil
prul este curat, #ngri.it
? ;evoia de a evita pericolele
uOoar labilitate fizic Oi psihic datorit anxietPii faP de boal Oi evoluPia
bolii
nu prezint tulburri vizuale, olfactive, tactile
nu prezint tentative de suicid
4?
)C;evoia de a comunica
pacientul nu prezint dificultPi de comunicare
limba vorbit Oi scris este rom&na
este #n relaPii bune cu familia
)) ;evoia de a acPiona conform propriilor credinPe Oi valori
este de religie ortodox
nu percepe boala ca pe o pedeaps
nu este #mpotriva altor religii
)2;evoia de a fi ocupat Oi realizat
pacienta este preocupat s fie c&t mai util, at&t #n cadrul familiei c&t Oi
profesional
solicit Oi accept a.utor
se consider mulPumit de sine
)3;evoia de a se recrea
#n timpul liber, pacienta se ocup de activittile casnice sau #Oi viziteaz
prietenii
urmreOte emisiunile preferate
)4;evoia de a #nvPa s-Oi pstreze sntatea
este preocupat Oi interesat s afle c&t mai multe despre starea sa de
sntate
este dispus s coopereze la toate tehnicile la care este supus Oi #nPelege
necesitatea acestora
este preocupat de consecinPele acestei boli asupra organismului
N&89+ ,4-3)2&-.)/& )/.&%).& /) +-.&%-)%&
) ;evoia de a auzi Oi a avea o bun circulaPie
1ia"nostic nursin"2
anxietate cauzat de scderea capacittii auditive
scderea capacittii auditive dat de otoree
,C
otodinie
O3ictiv
#mbuntPirea auzului
#nlturarea factorilor care #ngreuneaz auzul
secretii mucopurulente la nivelul C-* st&ng, cu perforatie mezotimpanal
Intrvn!ii
aspirarea secrePiilor mucopurulente
Evaluar
diminuarea anxietPii legat de scderea capacittii auditive
ameliorarea secretiilor si a otodiniei
2 ;evoia de a m&nca Oi a se hidrata
1ia"nostic nursin"
alimentaPia este facilitat de prezenta integral a danturii, dar procesul
masticatiei este #ngreunat de otodinie
O3ictiv
pacienta s cunoasc necesitatea unei alimentatii adecvate
#nlturarea durerii
Intrvn!ii2
administrarea medicamentelor prescrise de medic" antialgice
se supravegheaz pacienta cum se alimenteaz
se urmreOte cantitatea Oi calitatea alimentelor ingerate
Evaluar
pacienta se alimenteaz adecvat
pacienta cunoaOte necesitatea rezolvrii problemelor auriculare
pacienta nu mai prezint durere
,)
3 ;evoia de dormi Oi a se odihni
1ia"nostic nursin"
uOoar insomnie legat de cefalee, otodinie
anxietate legat de starea de boal
O3ictiv
diminuarea anxietPii
#nlturarea insomniei, pacienta s aib un somn liniOtit cu durat medie de
4-: ore
Intrvn!ii
se informeaz pacienta despre boala sa
se explic necesitatea intervenPiilor
se administreaz medicaPia prescris de medic" anxiolitice
Evaluar
diminuarea anxietPii
pacienta este mai liniOtit, se odihneOte mai bine
pacienta cunoaOte boala sa Oi #ntelege necesitatea tehnicilor aplicate
4 ;evoia de a menPine temperatura #n limite normale
1ia"nostic nursin""
discomfort legat de temperatura crescut
uOoar deshidratare
O3ictiv2
pacienta s aib temperatura #n limite normale
s fie hidratat corect
Intrvn!ii
administrarea medicamentelor prescrise de medic" antitermice
hidratarea corect prin administrarea de lichide per os
schimbarea mai des a len.eriei de corp din cauza transpiraPiei
,2
Evaluar
pacienta are temperatura #n limite nonnale
este hidratat adecvat
are tegumente curate Oi integre
, ;evoia de a se recreea
1ia"nostic nursin"
alterarea nevoii legate de durere, stare de boal
O3ictiv
relaxarea pacientei
diminuarea durerii
lntrvn!ii
administrarea medicamentelor prescrise de medic
#nvParea pacientei a tehnicilor de relaxare
accesul pacientei la programe de relaxri, #not, plimbri, vizionarea
emisiunilor preferate
Evaluar
ameliorarea durerii
pacienta este liniOtit, relaxat, bine dispus
A/.& +-.&%8&-.++ F- 5'9*4/ 3& ) )5+?4%) '9-,9%.4/ *)'+&-.4/4+
+nc de la internarea #n secPia O8/ i-am fcut cunoscute"
sala de tratament
sala de mese
grupul sanitar
am condus-o #n salon unde i-am fcut cunoOtinP cu celelalte paciente
i-am msurat, urmrit Oi notat #n foaia de temperatur valorile funcPiilor
vitale"
o 'Q:C b/min
o 2-Q)2C/:C mm>g
,3
o 2Q34,, grade Celsius
o 8Q): resp/min
9oaie de evolutie si tratament
(ata *volutie 8egim 2ratament
3CC3
!nternare O8/"
#ntocmire 9O
stabilire plan
terapeutic
supl
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
3)C3
continuare
tratament
pansament local
evolutie bun
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
C)C4 continuare
tratament
pansament local
evolutie bun
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
,4

com
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
Hetaserc cps 2
afebril
C2C4
continuare tratament
pansament local
evolutie bun
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
Hetaserc cps 2
C3C4 continuare
tratament
pansament local
evolutie bun
afebril
com (;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
,,
Hetaserc cps 2
C4C4
continuare
tratament
pansament local
evolutie bun
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
Hetaserc cps 2
C,C4
continuare
tratament
evolutie bun
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
Hetaserc cps 2
C4C4 continuare
tratament
pansament local
evolutie bun
afebril
com (;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
,4
2ertensif cps )
Hetaserc cps 2
C:C4
continuare
tratament
pansament local
evolutie bun
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
Hetaserc cps 2
C=C4
continuare
tratament
pansament local
evolutie bun
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
2ranxene cps 2
Otis2 local
2ertensif cps )
Hetaserc cps 2
;ospa tb )
-lgifen ) fiola
E*+'%+7)
'acienta de 4,de ani se interneaz prezent&nd otoree 05
,:
*xamen clinic O8/"
5ecretii mucopurulente la nivelul C-* st&ng, <2 st&ng cu perforatie la
nivelul R inferioare
Consult psihiatric"
5indrom anxios depresiv mixt
8p" 2ranxene 2 cp/zi
Citalopram 2 cp/zi
- control peste o lun
5e instituie tratament antibiotic antiinflamator local si sedativ, cu evolutie
clinic bun, pacienta extern&ndu-se cu recomandamente"
evitarea ptrunderii apei #n C-* st&ng
control O8/ #n ambulator
- CAZ 2 -
,=
;ume" 8
'renume" !
(omiciliul"Hasarabi, str (ecebal, ;r)=, .ud (ol.
8eligie" crestin-ortodox
5tare civil" cstorit
(ata internrii" )CC2
(iagnostic de trimitere" otit medie acuta supurat 05
(iagnostic la internare" otit medie acuta tubotimpanic supurat
(iagnostic la :2 de ore" otit medie acuta tubotimpanic supurat
(iagnostic principal la externare" otit medie acuta tubotipanic supurat
<otivele internrii"
o obstructie nazal cronic
o hipoacuzie
o otoree purulent
-ntecedente heredo-colaterale
neag
-ntecedente peronale, fiziologice si patologice
fr important
Conditii de viat si munc
corespunztoare
I5.9%+'4/ :9/++
,?
'acient #n v&rst de 43 de ani se prezint #n serviciul O8/ pentru
hipoacuzie ureche st&ng, otoree purulent simptomatologic cu debut insidios,
aprut #n urm cu c&teva sptm&ni 5e interneaz #n serviciul O8/ pentru
investigatii si tratament de specialitate
E8)/4%&) '&/9% 1! -&89+ ,4-3)2&-.)/&
);evoia de a respira si a avea o bun circulatie
puls" :4 b/min
respiraPie" )4 resp/min
2-" )3C/=C mm >g
torace normal conformat
ampliaPii toracice normale
sonoritate pulmonar prezent bilateral
<B fiziologic prezent bilateral
respiraPie #ngreunat datorit obstrucPiei
rinoree
obstrucPie nazal
secrePii #n fosa nazal
2;evoia de a m&nca si a se hidrata
#nlPime" ) ,:Cm
greutate" :,1g
orarul meselor este regulat
nu prezint aversiuni faP de unele medicamente sau alimente
abdomen suplu, elastic, nedureros la palpare
dentitie cu lipsuri
3;evoia de a elimina
micPiuni spontane fiziologice $4-, micPiuni/zi%
materii fecale de culoare Oi aspect normal
transpiraPii #n limite normale
4;evoia de a se misca si a avea o bun postur
sistem osteo-articular - aparat integru, mobil, nedureros
sistem con.unctivo-adipos normal reprezentat
4C
sistem muscular normotor, normo1inetic
amplitudinea miOcrilor" mers, tonus, forP muscular corespunztoare
,;evoia de a dormi Oi a te odihni
doarme #n medie 4-: ore pe noapte
#n ultimul timp prezint o uOoar insomnie Oi anxietate legate de starea de
boal
pacientul cunoaOte necesitPile de somn ale organismului
4;evoia de a se #mbrca Oi a se dezbrca
pacientul se #mbrac Oi se dezbrac singur, fr a.utor
prezint interes pentru o Pinut curat Oi adecvat
alege vestimentaPia #n funcPie de circumstanPe
:;evoia de a menPine temperatura corpului #n limite normale
temperatura" 3:,, grade Celsius
la temperaturi sczute bea lichide calde, se #mbrac corespunztor
la temperaturi ridicate se hidrateaz adecvat
= ;evoia de a menPine tegumentele curate
pacientul poate s-Oi efectueze singur igiena corporal precum Oi pe cea
buco-dentar
prezint tegumente normal colorate, fanere normal colorate, calde
prul este curat, #ngri.it
sistem ganglionar G superficial si este palpabil, nedureros
#Oi rade barba regulat
?;evoia de a evita pericolele
anxietate faP de boal Oi evoluPia bolii
nu prezint tulburri vizuale, olfactive, tactile
nu prezint tentative de suicid
)C;evoia de a comunica
pacientul nu prezint dificultPi de comunicare
limba vorbit Oi scris este rom&na
4)
este #n relaPii bune cu familia
));evoia de a acPiona conform propriilor credinPe Oi valori
este de religie ortodox
nu percepe boala ca pe o pedeaps
nu este #mpotriva altor religii
)2;evoia de a fi ocupat Oi realizat
pacientul este preocupat s fie c&t mai util, at&t #n cadrul familiei c&t Oi
profesional
solicit Oi accept a.utor
se consider mulPumit de sine
)3;evoia de a se recrea
#n timpul liber pacientul face plimbri prin parc, citeOte, #Oi viziteaz prietenii
urmreOte emisiunile preferate" Otiri, emisiuni sportive
)4;evoia de a #nvPa s-Oi pstreze sntatea
este preocupat Oi interesat s afle c&t mai multe despre starea sa de sntate
este dispus s coopereze la toate tehnicile la care este supus Oi #nPelege
necesitatea acestora
este preocupat de consecinPele acestei boli asupra organismului
N&89+ ,4-3)2&-.)/& )/.&%).& /) +-.&%-)%&
) ;evoia de a respira, a auzi Oi a avea o bun circulaPie
1ia"nostic nursin"2
anxietate cauzat de respiraPie dificil
respiraPie dificil cauzat de obstrucPia nazal cronic, otoree purulent
O3ictiv
#mbuntPirea respiraPiei
#nlturarea factorilor care #ngreuneaz respiraPia
42
Intrvn!ii
aspirarea secrePiilor nazale
aspirarea secretiilor otoreice
umidificarea aerului respirat
Evaluar
(iminuarea anxietPii legat de respiraPia dificil
2 ;evoia de a manca si a se hidrata
1ia"nostic nursin"
alimentaPie dificil legat de durere, dentiPie cu lipsuri
O3ictiv
pacientul s cunoasc necesitatea unei alimentatii adecvate
#nlturarea durerii
pacientul s #nPeleag necesitatea rezolvrii problemelor dentare
Intrvn!ii2
administrarea medicamentelor prescrise de medic" antialgice
se supravegheaz pacientul cum se alimenteaz
se urmreOte cantitatea Oi calitatea alimentelor ingerate
se #nsoPeOte pacientul #n cabinetul de stomatologie
Evaluar
pacientul se alimenteaz adecvat
pacientul cunoaOte necesitatea rezolvrii problemelor dentare
pacientul nu mai prezint durere
3 ;evoia de a dormi si a se odihni
1ia"nostic nursin"
uOoar insomnie legat de cefalee, otoree, obstrucPie nazal cronic
anxietate legat de starea de boal
43
O3ictiv
diminuarea anxietPii
#nlturarea insomniei, pacientul s aib un somn liniOtit cu durat medie de
4-: ore
Intrvn!ii
se informeaz pacientul despre boala sa
se explic necesitatea intervenPiilor
se administreaz medicaPia prescris de medic" anxiolitice
Evaluar
diminuarea anxietPii
pacientul este mai liniOtit, se odihneOte mai bine
pacientul cunoaOte boala sa Oi #ntelege necesitatea tehnicilor aplicate
4 ;evoia de a mentine temperatura in limite normale
disconfort legat de temperatura crescut
uOoar deshidratare
O3ictiv2
pacientul s aib temperatura #n limite normale
s fie hidratat corect
Intrvn!ii
administrarea medicamentelor prescrise de medic" antitermice
hidratarea corect prin administrarea de lichide per os
schimbarea mai des a len.eriei de corp din cauza transpiraPiei
Evaluar
pacientul are temperatura #n limite nonnale
este hidratat adecvat
are tegumente curate Oi integre
44
, ;evoia de a se recrea
1ia"nostic nursin"
alterarea nevoii legate de durere, stare de boal
O3ictiv
relaxarea pacientului
diminuarea durerii
lntrvn!ii
administrarea medicamentelor prescrise de medic
#nvParea pacientului a tehnicilor de relaxare
accesul pacientului la programe de relaxri, #not, plimbri, vizionarea
emisiunilor preferate
Evaluar
ameliorarea durerii
pacientul este liniOtit, relaxat, bine dispus
A/.& +-.&%8&-.++ F- 5'9*4/ 3& ) )5+?4%) '9-,9%.4/ *)'+&-.4/4+
+nc de la internarea #n secPia O8/ i-am fcut cunoscute"
sala de tratament
sala de mese
grupul sanitar
l-am condus #n salon unde i-am fcut cunoOtinP cu ceilalPi pacienPi
i-am msurat, urmrit Oi notat #n foaia de temperatur valorile funcPiilor
vitale"
o 'Q:4 b/min
o 2-Q)3C/=C mm>g
o 2Q3 :,, grade Celsius
o 8Q)4 resp/min
9oaie de evolutie si tratament
4,
(ata *volutie 8egim 2ratament
)CC2
!nternare O8/"
stabilire plan
terapeutic
supl
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9lonidan cps )
9luocinolon local
2ertensif cps )
-spenter cps )
))C2
stare general bun
apetent
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
-spenter cps )
)2C2
stare general bun
apetent
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
-spenter cps )
44
)3C2
stare general bun
apetent
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
-spenter cps )
)4C2
stare general bun
apetent
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
-spenter cps )
),C2
externare
9<
E*+'%+7)
'acientul #n v&rst de 43 de ani se prezint #n serviciul O8/ pentru obstructie
nazal cronic, hipoacuzie ureche st&nga, otoree purulent, simptomatologie cu
debut insidios aprut #n urm cu c&teva sptm&ni
*xamen clinic O8/" hipoacuzie ureche st&ng, otoree purulent, perforatie
mezotimpanal, membrana timpanic urechea st&ng, secretii purulente #n C-*
5e instituie tratament local $mes cu Otist% si se administreaz terapie
antiinflamatoare, antibiotic $liprocin%, antihistaminice, evolutia fiind lent
favorabil, pacientul se externeaz cu urmtoarele recomandri"
4:
) evit ptrunderea apei #n C-* 05
2 control periodic #n ambulator O8/
- CAZ 3 -
4=
;ume" (
'renume" <
(omiciliul" Com Ciupercenii Bechi, 5tr Castanilor, nr=, .ud (ol.
8eligie" crestin-ortodox
5tare civil" cstorit
(ata internrii" C?C4
(iagnostic de trimitere" otit medie supurat 05
(iagnostic la internare" otit medie acuta tubotimpanic supurat
(iagnostic la :2 de ore" otit medie acuta tubotimpanic supurat
(iagnostic principal la externare" otit medie acuta tubotipanic supurat
<otivele internrii"
obstructie nazal cronic
hipoacuzie
otoree purulent
-ntecedente heredo-colaterale
neag
-ntecedente personale fiziologice"
menarha la )) ani
un avort
menstruaPii regulate
-ntecedente patologice
fr important
Conditii de viat si munc
4?
corespunztoare
I5.9%+'4/ :9/++
'acienta #n v&rst de ,2 de ani se prezint #n serviciul O8/ pentru
hipoacuzie ureche st&ng, otoree purulent simptomatologic cu debut insidios,
aprut #n urm cu c&teva sptm&ni 5e interneaz #n serviciul O8/ pentru
investigatii si tratament de specialitate
Evaluara clor ./ nvoi 0un$amntal
) ;evoia de a respira Oi a avea o bun circulaPie"
puls" :,b/min
respiraPie" )4 resp/min
2-" l2C/=Cmm >g
2" 3:grade C
torace normal conformat
sonoritate pulmonar prezent bilateral
<B fiziologic prezent bilateral
nu fumeaz
Ooc apexian - sp, intercostal st&nga
zgomote cardiace ritmice
obstructie nazal cronic
hipoacuzie
otoree purulent
2 ;evoia de a m&nca Oi a se hidrata"
#nlPime" ),4Cm
greutate" 431g
orarul meselor este regulat
abdomen suplu, elastic/mobil cu respiratia, nedureros la palpare
tranzit intestinal prezent
nu prezint aversiuni pentru unele medicamente sau alimente

3 ;evoia de a elimina"
micPiuni spontane, fiziologice $4-, micPiuni/zi%
:C
materii fecale de culoare Oi aspect normal
transpiraPii #n limite normale

4 ;evoia de a te miOca Oi a avea o bun postur"

sistem ganglionar G superficial si este palpabil, nedureros
sistem muscular G normotor, normo1inetic
sistem osteoarticular G aparat integru, mobil, nedureros
tesut con.unctiv adipos G normal reprezentat
amplitudinea miOcrilor este corespunztoare
, ;evoia de a dormi Oi a se odihni"
uOoar alterare a acestei nevoi cauzat de anxietatea legat de boal
doarme #n medie : -= ore/zi
4 ;evoia de a se #mbrca Oi a se dezbrca"
prezint interes pentru o Pinut curat Oi adecvat
nu necesit a.utor #n satisfacerea acestei nevoi
alege vestimentaPia corespunztoare #n funcPie de circumstanPe
: ;evoia de a menPine temperatura #n limite normale"
temperatura" 3: grade Celsius
se #mbrac corespunztor #n funcPie de temperatura mediului #ncon.urtor
la temperaturi ridicate consum lichide
= ;evoia de a menPine tegumente curate Oi integre"
prezint tegumente normal colorate, fanere normal colorate
prul este curat, #ngri.it Oi pieptnat
unghiile sunt curate Oi #ngri.ite
pacienta poate s-Oi efectueze singur igiena corporal
?;evoia de a evita pericolele"
uOoar instabilitate psihic datorit anxietPii faP de boal
nu prezint tentative de suicid
nu prezint tulburri vizuale, olfactive, auditive, tactile
:)
)C;evoia de a comunica"
pacienta este comunicativ
gesturile sunt #n concordanP cu mesa.ul verbal
este #n relaPii bune cu familia, prietenii
limba vorbit Oi scris este rom&na
)) ;evoia de a acPiona conform propriilor credinPe Oi valori"
religia este ortodox
particip la slu.bele religioase #n fiecare sptm&na
nu percepe boala ca o pedeaps Oi accept a.utorul echipei de #ngri.ire
)2;evoia de a fi ocupat Oi realizat"
pacienta este preocupat s fie c&t mai util #n familie Oi vrea s-Oi a.ute
foarte mult prinPii
este mulPumit de sine
)3;evoia de a se recreea"
#n timpul liber face plimbri #n parc, iese cu prietenii #Oi a.ut prinPii
urmreOte emisiunile preferate" filme, Otiri si divertisment
)4;evoia de a #nvPa s-Oi pstreze sntatea"
este preocupat de consecinPele bolii asupra organismului
doreOte s afle c&t mai multe despre starea sa de sntate
este dispus s coopereze la toate tehnicile la care este supus
N&89+ )/.&%).& /) +-.&%-)%&
) ;evoia de a respira Oi a avea o bun circulaPie
1ia"nostic nursin""
anxietate legat de dificultatea de respiraPie si hipoacuzie
respiraPie dificil legat de obstrucPia nazal si otoree
O3ictiv
#nlturarea anxietPii
:2
ameliorarea otodiniei
Intrvn!ii
informarea pacientei despre boala sa
explicarea manoperelor Oi tratamentelor ce vor fi efecuate
aspirarea secrePiilor din cavitatea timpanic si din cavitatea nazal
#ncura.area exprimrii sentimentelor
Evaluar
pacienta respir normal
nu mai prezint anxietate
2 ;evoia de a m&nca Oi a se hidrata
1ia"nostic nursin""
starea de nutritie bun
O3ictiv
diminuarea durerii
pacienta s cunoasc necesitatea unei alimentaPii corespunztoare
Intrvn!ii
administrarea medicaPiei antialgice prescris de ctre medic
observarea orarului meselor pacientei, cantitatea Oi calitatea alimentelor
ingerate
Evaluar
se alimenteaz corespunztor
nu mai prezint dureri
3 ;evoia de a dormi Oi a se odihni
1ia"nostic nursin"
anxietate legat de starea de boal, uOoar insomnie cauzat de otoree,
obstrucPie nazal
O3ictiv
diminuarea anxietPii
#nlturarea insomniei
pacienta s aib un somn liniOtit cu o durat medie de 4-: ore
Intrvn!ii
identificarea cauzelor $fric, otoree, hipoacuzie%
:3
relaxare #nainte de culcare, activitPi plcute, relaxante
Evaluar
pacienta este mai liniOtit, mai odihnit
are un somn bun cu o durat corespunztoare
4 ;evoia de a-Oi menPine temperatura #n limite normale
1ia"nostic nursin"
anxietate, disconfort legat de temperatura crescut
uOoar deshidratare datorit transpiraPiilor
O3ictiv
pacienta s aibe temperatura #n limite normale
s fie hidratat corect
Intrvn!ii
administrarea medicaPiei prescrise de medic
hidratare corect prin administrarea de lichide
schimbarea mai des a len.eriei
Evaluar
pacienta are temperatura #n limite normale
este hidratat corect
prezint tegumente curate Oi integre
, ;evoia de a se recreea
1ia"nostic nursin"
alterarea nevoii legat de durere, starea de boal
O3ictiv
pacienta s fie mai relaxat
diminuarea durerii Oi anxietPii
Intrvn!ii
#ncura.area exprimrii sentimentelor
administrarea medicaPiei antialgice prescris de medic
Evaluar
pacienta va fi mai relaxat
durerea s-a diminuat #n intensitate
creOte #ncrederea #n echipa de #ngri.ire
:4
A/.& +-.&%8&-.++ F- 5'9*4/ 3& ) )5+?4%) '9-,9%.4/ *)'+&-.4/4+
+nc de la internarea #n secPia O8/ i-am fcut cunoscute"
sala de tratament
sala de mese
grupul sanitar
am condus-o #n salon unde i-am fcut cunoOtinP cu celelalte paciente
i-am msurat, urmrit Oi notat #n foaia de temperatur valorile funcPiilor
vitale"
o 'Q:, b/min
o 2-Q)2C/=C mm>g
o 2Q3 : grade Celsius
o 8Q)4 resp/min
9oaie de evolutie si tratament
(ata *volutie 8egim 2ratament
C?C4
!nternare O8/"
stabilire plan
terapeutic
supl
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9lonidan cps )
9luocinolon local
2ertensif cps )
-spenter cps )
)CC4 stare general bun
apetent
afebril
com (;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
:,
-spenter cps )
))C4
stare general bun
apetent
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
-spenter cps )
)2C4
stare general bun
apetent
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
-spenter cps )
)3C4
stare general bun
apetent
afebril
com
(;9
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
-spenter cps )
)4C4 stare general bun com (;9
:4
apetent
afebril
Ciprocin cps 2
'aracetamol sinus tb 3
9loridon cps )
2ertensif cps )
-spenter cps )
),C4
externare
9<
E*+'%+7)
'acienta #n v&rst de ,2 de ani se prezint #n serviciul O8/ pentru obstructie
nazal cronic, hipoacuzie ureche st&nga, otoree purulent, simptomatologie cu
debut insidios aprut #n urm cu c&teva sptm&ni
*xamen clinic O8/" hipoacuzie ureche st&ng, otoree purulent, perforetie
mezotimpanal, membrana timpanic urechea st&ng, secretii purulente #n C-*
5e instituie tratament local $mes cu Otist% si se administreaz terapie
antiinflamatoare, antibiotic $liprocin%, antihistaminice, evolutia fiind lent
favorabil, pacienta se externeaz cu urmtoarele recomandri"
evit ptrunderea apei #n C-* 05
control periodic #n ambulator O8/
::
CAPITOLUL IX
R9/4/ )5+5.&-.&+ 2&3+')/& F- F-?%+<+%+/& )'9%3).& :9/-)8+/9%
;evoile umane reprezint originea #ngri.irilor infirmiere #n toate serviciile
de sntate
2rebuie menPionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu
la altul ;u numai rolul ei se schimb, dar Oi situaPiile #n care se gseOte
8olul asistentei medicale const #n a Sa.uta persoana bolnav sau sntoas
s-Oi c&Otige sntatea $sau s o asiste #n ultimele sale clipe% prin #ndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi #ndeplinit singur dac ar fi avut voinPa sau cunoOtinPele
necesareS
-sistenta medical trebuie s #ndeplineasc aceste funcPii, a #ngri.i astfel
bolnavul s-Oi rec&Otige independenPa c&t mai repede posibil Ba a.uta bolnavul s
respecte prescripPiile terapeutice ale medicului
0nii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini
la bolnav ceea ce-i lipseOte pentru a fi complet #ntreg sau independent din cauza
slbiciunii fizice, a lipsei de voinP sau de cunoOtinP Cu c&t ne g&ndim mai mult,
cu at&t rolul asistentei medicale este mai complex
-sistentele medicale trebuie s #nPeleag foarte bine ceea ce vrea pacientul
Oi care sunt nevoile sale pentru a se menPine #n viaP Oi pentru a-Oi c&Otiga
existenPa *a va fi pentru un timp" SconOtiinPa celui lipsit de cunoOtinP, dorinPa de
a tri pentru cel ce a g&ndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat,
ochiul pentru cel ce a orbit, mi.locul de locomoPie pentru copil, cunoOtinPe Oi
#ncredere pentru mama t&nr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprimaS
8olul ei este cu totul aparte deoarece fiind #n locul unde este nevoie de ea,
poate drui dragoste celor suferinzi (e mai multe ori, un z&mbet, o vorb bun, o
ascultare sunt mult mai benefice dec&t un tratament complex
+n unitPile sanitare, #n general se trateaz suferinPa fizic, nepun&ndu-se
mare preP pe cea sufleteasc Oamenii sunt niOte fiinPe minunate, de aceea trebuie
:=
trataPi ca atare *i merit toat atenPia noastr Oi tot efortul nostru, trebuie
#ndreptat spre a-i aduce la starea de bine
BiaPa oricrui cetPean poate fi ameninPat la un moment dat, de o suferinP
aprut brusc, care-l aduce #ntr-o situaPie critic acut ce trebuie rezolvat de
serviciul sanitar cu promptitudine Oi deosebit competenP
-sistenta medico-chirurgical solicit zi Oi noapte corpul sanitar *ficienPa
asistenPei de urgenP impune o munc dus #n echip, pentru a fi eficient, cere
din partea fiecruia mult druire, dar #n acelaOi timp mult responsabilitate
5piritul acestei responsabilitPi cere la r&ndul ei conOtiinP Oi competenP
profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgenP, a crui viaP este
ameninPat a se sf&rOi uneori #n c&teva zile, dar Oi #n c&teva ore sau minute chiar,
aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s #nlture cauzele care se
opun supraviePuirii
CompetenPa corpului sanitar, pus #n valoare de o bun organizare Oi dotare
a asistenPei de urgenP, impune, din partea medicilor Oi a cadrelor medicale, o
continu pregtire Oi perfecPionare
:?
CONCLUZII
(atorit frecventei crescute a afectiunilor supurate otice si a multitudinii de
factori cauzatori care le pot declanOa, este necesar cunoaOterea mai aprofundat a
acestei patologii punct&ndu-se rolul Oi #nsemntatea asistentei medicale #n
#ngri.irea pacienPilor cu aceste afectiuni
5copul este de a alege corect strategia diagnostic si cea terapeutic a
patologiei urechii, a nervului cohlear, a nervului vestibular si a nervului facial,
#nsotit totodat de notiuni fundamentale de anatomie, embriologie,
fiziopatologie, semiologie, sindroame si metode de explorare ale aparatului
acustico-vestibular
=C
BIBLIOGRAFIE
/exicon al diagnosticului #n otorinolaringologie G vol !, *d (idactic si
pedagogic GHucuresti )??=
/exicon al diagnosticului #n otorinolaringologie G vol !!, *d (idactic si
pedagogic GHucuresti )??=
'an ! - 8adiodiagnosticul si radioterapia #n otolaringologie, *d <edical,
Hucuresti )?:3
5chmitzer 7h G 8adiologie medical G vol), *d (idactic si 'edagogic,
Hucuresti )?43
Costinescu ;, 7&rbea 5t G Otorinolaringologie, *d <edical, Hucuresti
)?44
-taman 2, (inescu B, Hurtea 9 G Colesteatomul, O8/ )??4
-taman 2, -nghel *lena, 8usu 8odica, (antis 7abriela G Osteita
polipoas si colesteatomatoas a osului timpanal, 'agini <edicale
H&rldene 2CCC
Huruian <, <aria !vanovici, <usttea ; G Otorinolarongologie, *d
-//, Hucuresti )??=
Clrasu 8, -taman 2, @ainea B, Hogdan C, 'ascu -, /uana -chimescu,
<dlina 7eorgescu, -nca !liescu, <ihaela ;egril G <anual de patologie
otorinolaringologic si chirurgie cervicofacial, *d 0niversitar ECarol
(avilaA, Hucuresti 2CCC
=)