Sunteți pe pagina 1din 3

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL : acele componente care trebuie sau pot intra in struct. A.J.civil, adica elem.din care este el alcatuit

1. CLASIFICARE :

fct.de aspectul la care se refera

CONDITII DE FOND (INTRINSECI): cele care privesc continutul actului juridic civil

CONDITII DE FORMA (EXTRINSECI): cele care se refera la exteriorizarea vointei

 

crit.obligativitatii/ne

CONDITII ESENTIALE : care trebuie indeplinite in mod obligatoriu, lipsa uneia din ele ducand la nevalabilitatea A.J.

obligativitatii

CONDITII NEESENTIALE : care pot fi prezente sau pot lipsi din actul juridic

dupa sanctiunea ce intervine

CONDITII DE VALIDITATE --> nerespectarea lor se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic civil

CONDITII DE EFICACITATE --> nerespectarea lor atrage alte sanctiuni (de ex.inopozabilitatea fata de terti)

 

fct.de vocatia lor

 

CONDITII GENERALE : care privesc toate actele juridice civile

 

CONDITII SPECIALE : care privesc numai anumite acte juridice civile

2. CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC :

este aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si oblig.civile prin incheierea actelor juridice * este conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic.

Regula (principiul) capacitatii de a incheia acte juridice si exceptia incapacitatii

1. sub aspectul corelatiei dintre ele, capacitatea este o stare de drept , in timp ce discernamantul este o stare de fapt care se apreciaza de la persoana la persoana.

Capacitatea izvoraste numai din lege, pe cand discernamantul este de natura psihologica. ==> discernamantul poate exista si izolat, la o pers.incapabila, iar o pers.capabila se poate gasi intr-o situatie in care sa nu aiba discernamant.

2. pentru P.J., regula o constituie capacitatea de a dobandi orice drepturi si obligatii civile, afara de cele care prin natura lor sau potrivit legii nu pot apartine decat

persoanelor fizice.

3. exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile trebuie sa fie expres prevazuta de lege

 

Incapacitati de FOLOSINTA

 

natura lor

Incapacitati de EXERCITIU

continutul

Incapacitati GENERALE: care vizeaza in principiu toate actele juridice

 

(intinderea) lor

Incapacitati SPECIALE: care sunt instituite pentru anumite acte juridice

izvorul (sursa) lor

Incapacitati stabilite de LEGEA CIVILA (incapacitatile de exercitiu si majoritatea incapacitatilor de folosinta)

 

Incapacitati stabilite de LEGEA PENALA (interz.dr.parintesti si interz.dr.de a fi tutore/curator; unele masuri de siguranta)

 

Incapacitati ce actioneaza DE DREPT

dupa modul in care opereaza

Incapacitati ce actioneaza CA EFECT AL UNEI HOTARARI JUDECATORESTI : unele incapacitati de folosinta cu caracter de sanctiune (decaderea din drepturile parintesti), incapacit.persoanei puse sub interdictie

in raport de opozabilitatea lor

Incapacitati ABSOLUTE : impiedica incheierea valabila a actului juridic de catre incapabil cu orice alta persoana (incap.de exercitiu si unele incap.de folosinta din L.312/2005 privind dobandirea dr.de propriet.privata asupra terenurilor de catre straini si apatrizi, PJ straine)

Incapacitati RELATIVE: impiedica incheierea valabila a actului juridic de catre incapabil cu o anumita/anumite persoana/e

 

Incapacitati cu caract.de SANCTIUNE (decaderea din dr.parintesti, pedepsele in mater.succesorala, incapacit.civ.stab.de legea penala)

finalitatea lor

Incapacitati cu caract.de PROTECTIE/DE OCROTIRE

 

alta clasific.

Incapacitati instituite in considerarea persoanei (intuitu personae)

   

Incapacitati instituite in considerarea naturii sau destinatiei specifice a anumitor bunuri (intuitu rei)

Nerespectarea incapacitatii de a incheia actul juridic civil atrage sanctiunea nulitatii actului juridic respectiv:

* pentru PF:

* NULITATE ABSOLUTA -> daca s-a nesocotit o incapapcit. De folsinta impusa pt.ocrotirea unui interes general * NULITATE RELATIVA -> daca A.J. a fost inch.cu incalcarea unei incap.de folosinta instituite pt.ocrot.unui interes indiv.sau cu nesocotirea regulilor referitoare la capac.de exercitiu

 

* pentru PJ :

** NULITATE ABSOLUTA <-- lipsa capacit. De folosinta si nerespect.pr. Specialitatii capacit.de folosinta de catre PJ fara scop lucrativ ** NULITATE RELATIVA <--nerespectarea anumitor dispozitii privind capacit.de exercitiu

 

3. CONSIMTAMANTUL :

este exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil

* este o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil.

* partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor, afara de exceptiile prevazute de lege (AJ pt care legea cere ca manifestarea de vointa sa imbrace o forma speciala)

Manifestarea de vointa

* EXPRESA : cand ea se exteriorizeaza prin modalitati de natura sa o faca in mod nemijlocit cunoscuta cocontractantilor/tertilor

* TACITA (implicita) : atunci cand ea se deduce

* pentru anumite acte juridice este necesara manifestarea expresa de vointa (actele solemne, fiducia, scutirea de raport al donatiilor, acceptarea unei donatii,

revocarea voluntara a testamentului, retractarea revocarii voluntare a testamentului, indivizibilitatea conventionala, solidaritatea conventionala, subrogatia conventionala, fideiusiunea,

* alte acte juridice pot fi facute fie printr-o manifestare expresa de vointa, fie printr-o manifestare tacita a vointei (acceptarea mostenirii, relocatiunea, renuntarea la

compensatie)

Consimtamantul

VERBAL IN SCRIS printr-un comportament care nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de a produce efectele juridice corespunzat.

*

*

*

Modalitati de exteriorizare a consimtamantului

* in scris

* verbal

* gesturi/fapte concludente

EXCEPTII: tacerea valoreaza consimtamant in situatiile:

cand legea prevede expres aceasta

daca prin vointa expresa a partilor se atribuie tacerii o anumita semnificatie juridica (ex.stabilirea modalitatii de reinnoire a unei conventii sau denuntare a acesteia)

cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului

Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica. Principiile vointei juridice

Codul civil consacra 2 principii ce carmuiesc vointa juridica:

1. Principiul libertatii actelor juridice civile (pr.autonomiei de vointa)

continutul

limitele

* subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic civil:

* in cazul in care incheie un act juridic civil, partile sunt libere sa stabileasca continutul acestuia, asa cum doresc;

* prin acordul lor, partile sunt libere sa modifice actul juridic pe care l-au incheiat anterior;

* partile sunt libere ca, prin acordul lor, sa puna capat actului juridic pe care l-au incheiat anterior

* sunt trasate de anumite de normele imperative (inclusiv cele ce reglem.ord.publ.) si de morala => Nulitate absoluta/relativa * cand nu toate elementele unui contract sunt rezultatul direct si nemijlocit al acordului de vointa a partilor (ex. contractul de adeziune)

2. Principiul vointei reale (pr.vointei interne) este al doilea principiu ce guverneaza formarea vointei juridice, vointa juridica ce cuprinde un element intern (psihologic) si un element extern (social)

* daca nu exista concordanta intre aceste doua elemente, se pune problema stabilirii elementului caruia urmeaza sa I se dea prioritate

* conceptia subiectiva acorda prioritate vointei interne

* conceptia obiectiva acorda priorit.vointei externe/declarate

* Codul civil roman a consacrat (nu in mod expres!) principiul vointei reale (interne) ==> in materie de simulatie , intre parti prod.efecte actul secret care este real si coresp.vointei reale, nu actul public ce coresp.vointei declarate. La fel, in cazul consimtam.viciat de eroare/dol/violenta/leziune * EXCEPTII de la principiul vointei reale:

> in caz de simulatie, tertilor de buna credinta nu le poate fi opus A.J.secret, ci numai A.J.aparent (dar pot invoca in favoarea lor A.J.secret)

> ar fi posibil ca vointa consemnata in inscris sa nu fie cea reala si totusi aceasta sa-si produca efectele, cu toate ca vointa reala s-ar putea stabili din declaratiile unor martori, dar textul de lege nu permite aceasta, inafara de exceptiile expres prevazute de lege

Cerintele valabilitatii consimtamantului ( Art.1204: consimtam.trebuie sa fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza)

1. sa fie exprimat in cunostinta de cauza, adica sa provina de la o persoana cu discernamant

2. sa fie serios sau, mai larg, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

3. sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant

1. Consimtamantul sa provina de la o persoana cu discernamant (!!!a nu se confunda cu conditia capacitatii care este o stare de drept!!!)

* persoanele fizice cu capacitate deplina de exercitiu sunt prezumate ca au discernamantul necesar pt.a incheia acte juridice civile

* cel lipsit de capacitate de exercitiu este prezumat a nu avea discernamant (din cauza varstei fragede sau a starii de sanatate mintala)

* minorul intre 14-18 ani are discernamantul in formare

* pentru P.J. - reprezentantii lor sunt intotdeauna persoane fiice cu capacitate deplina de exercitiu

EXC: persoane cu discernamant in drept, lipsite temporar de discernamant (incapacitate naturala: betia, hipnoza, somnambulismul, mânia puternica)

Lipsa discernamantului la inch.unui act juridic civil --> nulitatea relativa a actului

2. Consimtamanatul sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

consimtamantul nu este considerat a fi exprimat cu intentia de a produce efecte juridice in situatiile:

*

cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, din prieteneie, curtoazie sau pura complezenta

*

cand s-a facut sub conditie suspensiva pur potestativa din partea celui care se obliga

*

daca manifestarea de vointa este prea vaga

*

daca manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mentala, cunoscuta de destinatarul acesteia

3.

Consimtamantul sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant

Viciile de consimtamant sunt acele imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a incheia un act juridic. Desi exista manifestare de vointa, ea este alterata fie in continutul sau intelectual constient (eroare, dol), fie in caracterul sau liber (violenta, leziune)