Sunteți pe pagina 1din 33

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA SANITAR POSTLICEAL CAROL DAVILA


BUCURETI

LUCRARE DE DIPLOM
DOMENIU: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
CALIFICARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Coordonator ,

Abosolvent,

SESIUNEA AUGUST
-2013-

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE


COALA POSTLICEAL SANITAR CAROL DAVILA
BUCURETI

COLECISTITA ACUTA

Coordonator :
Absolvent:

Sesiunea
August 2013

MOTTO

Colecistita acuta este una din cele mai frecvente boli, una din cinci persoane este internata cu
aceasta boala. Studierea amanuntita a bolii, determinarea factorilor favorizanti este o cale de
combatere a mbolnvirilor "

CUPRINS

Cap I. Noiuni de anatomie si fiziologie a cailor biliare extrahepatice .......................... pag 5


Cap II. Colecistita acuta .................................................................................................. pag 11
1.

Definiie 2.1 ........................................................................................ pag 11

2.

Etiopatogenie 2.2................................................................................ pag 11

3.

Forme anatomo-clinice 2.3................................................................. pag 12

4.

Simptomatologie 2.4........................................................................... pag 14

5.

Diagnostic: paraclinic si de laborator 2.5........................................... pag 15

6.

Evoluie, complicaii si pronostic 2.6................................................. pag 15

7.

Tratament 2.7...................................................................................... pag 16

8.

Profilaxie 2.8....................................................................................... pag 19

Cap III . Ingrijiri specifice acordate pacientului cu colecistita acuta .............................. pag 21
1.

Studiu 3.1 ............................................................................................ pag 21

2.

Concluzii 3.2 ....................................................................................... pag 30

Cap IV. Anexe ................................................................................................................. pag 31


Bibliografie

I. NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE


GENERALITATI
Caile biliare: sunt conducte care asigura transportul bilei de la celulele hepatice pna la
duoden. Ele alcatuiesc prin urmare aportul excretor al ficatului.
Deosebim doua tipuri de cai biliare si anume:

cai biliare intrahepatice

cai biliare extrahepatice


Caile biliare intrahepatice sunt reprezentate de caniculele biliare intracelulare care nu au

un perete propriu, colangiole, canalele biliare interlobulare situate in spaiul pat; canalele
hepatice: drept si stng.
Caile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun rezultat din unirea
canalului hepatic drept si canalului hepatic stng, canalul coledoc, vezicula biliara si canalul
cistic. Canalul hepatic si canalul coledoc alcatuiesc canalul hepatocoledoc care dreneaza bila in
duoden.
Vezicula biliara si canalul cistic formeaza mpreuna aparatul diverticular al cailor biliare
extrahepatice.
Canalul hepatocoledoc: este un conduct cu diametrul de 4-5 mm format din doua
segmente, si anume canalul hepatic comun si canalul coledoc.
Canalul hepatic comun ia natere din cele doua trunchiuri biliare de origine, unul drept si
unul stng. El iese din ficat la nivelul hilului hepatic, mergnd pna la confluenta cu canalul
cistic. Canalul hepatic comun este cuprins intre epiplonul hepatoduodenal (mpreuna cu artera
hepatica si vena porta), si are o lungime de 3cm.
Canalul coledoc: continua canalul hepatic comun, intinzndu-se de la confluenta canalului
hepatic cu canalul cistic, pna la deschiderea in duoden. El are o lungime de circa 6cm. Canalul
coledoc coboara in jos si inauntru, trece in spatele zonei lateromediana a duodenului descendent
mpreuna cu canalul pancreatic principal (WINSURE) in ampula lui VATER. Ampula lui
VATER se deschide in duoden printr-un orificiu la nivelul papilei moi. Extremitatile celor doua
canale coledoc si WINSURE sunt nconjurate de un fascicol muscular cu rol de sfincter. Ampula
lui VATER este si ea nconjurata de un fascicul muscular care alcatuieste sfincterul lui ODDI,
cu rol in reglarea evacuarii sucului bilopancreatic in duoden. Ca structura canalul hepatocoledoc

este format dintr-o tunica externa conjunctivo-musculara si o tunica interna mucoasa prevzut
cu un epiteliu cubic. Mucoasa canalului coledoc conine glande tubulre a cror secreie
dilueaza bila. Canalul hepatocoledoc este invelit de seroasa principal.
Vezicula biliara si canalul cistic: pe fata interna a ficatului se gaseste un organ in forma
de para: vezicula biliara sau colecistul. Ea este aezata pe fata anterioara a santului anteroposterior drept, intr-o scobitura a acesteia: foseta biliara. Vezicula biliara vine in contact cu
peretele abdominal la nivelul coastei a IX. Are o lungime de 10 cm, o grosime de 3- 4 cm si o
capacitate de circa 60 ml.
Fundul veziculei biliare: este mobil, fiind acoperit din toate prile de peritoneul visceral.
El depete marginea anterioara a ficatului in funcie de gradul de umplere al veziculei biliare.
Fundul veziculei biliare se afla in incizura cistica a marginii anterioare a ficatului si vine in
raport cu peretele abdominal.
Corpul: are o fata superioara, care adera de fata interioara a ficatului si vine in raport cu
colonul transvers si cu prima poriune a duodenului.
Colul: sau gtul veziculei biliare are o forma conica si este cuprins in ligamentul
hepatoduodenal. El este delimitat de vezicula de canalul cistic prin doua anuri care corespund
in interior la doua valvule: o valvula proximala, care desparte colul de canalul cistic. Gtul
vaziculei biliare vine in raport cu ramura dreapta a venei porte si cu bulbul duodenal.
Structura:

peretele

veziculei

biliare

este

alcatuit

din

trei

tunici:

mucoasa,

conjuntomucoasa si seroasa.
Tunica mucoasa: prezint la examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre care unele
dispar dupa ntinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimiteaza mici cavitati pe
suprafaa mucoasei. La examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre care unele dispar dupa
ntinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimiteaza mici cavitati pe suprafaa mucoasei.
La examenul microscopic mucoasa apare formata dintr-un epiteliu absorbant in care se gsesc
celule cu plcut striata (microvili) si celule calciforme. Corionul mucoasei este format din tesut
conjunctiv in care se afunda glandelle mucoase.
Tunica coniunctivo-musculara: este alcatuita din tesut conjunctiv si din tesut muscular
neted. Fibrele musculare sunt dispuse in fascicula cu dispoziie plexiforma (circulare, oblice si
longitudinale).
Tunica seroasa: este formata din peritoneul visceral de pe fata inferioara a corpului

veziculei si in regiunea fundului, iar pe fata superioara a corpului se afla tesut conjunctiv lax.
Canalul cistic: este un conduct care continua vezicula biliara, si care se deschide in
canalul hepatocoledoc. El are o lungime de 3-4 cm si un calibru de 3-4 mm. Mucoasa canalului
cistic prezint numeroase proeminente lamelare numite valvulele lui Heistei. Acestea nu sunt
altceva dect plici ale mucoasei in structura carora intra fibrele musculare, uneori acesti plici au
aspect spiralat.
Vase si nervi: arterele cailor biliare extrahepatice provin din artera hepatica proprie pentru
duetul hepatocoledoc din artera cistica pentru colecist si duetul cistic. Venele urmeaza un traiect
invers arterelor, ele se varsa in vena porta. Exista un numr de venule, care pleaca din colecist,
ptrund in ficat si se ramifica aici, ele au valoarea unor vene porte accesorii. Nervii provin din
S.N.V si anume din plexul celiac. Fibrele nervoase formeaza in peretele veziculei biliare plexuri
nervoase intramurale.
Bila: este produsul de secreie exocrina a ficatului, este secretata in mod continuu de
celulele hepatice,aceasta poarta numele de bila hepatica. In perioadele interdigestive, bila
hepatica este transportata prin canalul hepatic si cistic in vezicula biliara, unde se acumuleaza si
se concentreaza de aproximativ 10 ori, aceasta se numete bila veziculara. Bila este un lichid a
crui culoare variaza in raport cu concentraia, cea ce se scurge din vezicula biliara (bila
veziculara) este de culoare brun inchisa, iar cea care se scurge din canalul coledoc si din canalele
hepatice (bila hepatica) este de culoare galben aurie.

COMPONENTELE BILEI SI ROLUL LOR IN DIGESTIE


Bila hepatica este alcatuita din 97% apa si 3% substante organice si anorganice.
Substanele organice: in proporie de 2,4% sunt reprezentate de numeroi compui: acizi
si sruri biliare, pigmeni biliari, colesterol si diferite grosimi.
Substanele anorganice: in proporie de 0,7% sunt formate din sruri de Na, K, Mg si Ca
(bicarbonati, fosfai si cloruri).
Acizii biliari si srurile biliare joaca cel mai important rol in digestia si absorbia
intenstinala, se gsesc in proporie de 1% si reprezint cel mai important constituent al bilei.
Srurile biliare sunt reprezentate prin glicocolat si taurocolat de sodiu care provin din
combinarea acizilor colic, chenodeoxicolic si licocolic, cu aminoacizii glicolul si taurina,
formndu-se acizii biliari glicolic si taurocolic care cu srurile de Na dau srurile biliare
amintite.
Srurile biliare manifesta o aciune asemanatoare detergenilor, scznd tensiunea
superficiala a particulelor mari de grsimi si determinnd astfel fracionarea sau emulsionarea
lor in particule foarte fine. Prin emulsionare suprafaa de contact a grsimilor alimentare cu
lipaza pancreatica devin mai mari, ceea ce accelereaza procesul de descompunere enzimaticohidrolitica a acestora. De asemenea se considera ca srurile biliare au proprietatea de a activa
lipaza pancreatica. Aceste sruri formeaza cu grsimile compleci coleinici solubili in apa,
permind astfel absorbia grsimilor si a vitaminelor liposolubile A, D, E, K si F.
Tot aceste sruri au rol laxativ, stimulnd peristaltismul intestinal, menin echilibrul florei
microbiene a intestinului gros, combtnd mai ales flora de putrefactie . rol antiputrid.
Un alt rol al srurilor biliare este acela de a stimula formarea insasi a bilei rol coleretic.
Pimenti biliari: reprezint produsii de degradare ai gruprii proteice din molecula
hemoglobinei. Ei sunt aceia care dau coloraia bilei. In bila exista doi pigmeni biliari si anume
bilirubina care se gaseste in cantitati mari si bilirubina care se gaseste in cantitati mici.
Bilirubina este un produs de oxidare al bilirubinei. Bilirubina existenta in plasma sanguina
circula combinata cu globulina sau cu o albmina. La nivelul celulelor hepatice, ea este
desprinsa de aceste proteine, cuplata cu acidul glucoronic, dupa care se varsa in calculii biliari,
iar de aici trece in intestin prin caile biliare extrahepatice.
Pigmentii biliari nu au rol in digestie, ei fiind produi de degradare care se elimina prin

fecale si urina, da bilei caracterul de a fi un produs de excreie.


Colesterolul: este substanta din care iau natere acizii biliari, ca si srurile, pigmentii
biliari, colesterolul din bila este in parte eliminat prin fecale, in parte reabsorbit in snge din
interiorul venei porte, ajungnd astfel din nou in ficat (este asa numitul ciclu entero-hepatic al
srurilor biliare, ale pigmentilor biliari si colesterolului). El nu are rol in digestie.
REGLAREA SECREIEI SI EXCREIEI BILEI
Reglarea secreiei biliare se face printr-un mecanism dublu: nervos si umoral.
Mecanismul nervos se manifesta prin aciunea excitosecretoare a S.N.V. parasimpatic si
prin efectele inhibitoare ale simpaticului.
Mecanismul umoral este reprezentat in special de secretina care ia natere in mucoasa
duodenala in urma excitanilor alimentari. Printre factorii principali care regleaza secreia biliara
se afla srurile biliare si unele subsatante alimentare, ca grsimile si produsii de descompunere a
proteinelor alimentare.
Reglarea secreiei biliare (evacuarea bilei din caile biliare in douden) se face printr-un
mecanism dublu: nervos si umoral. Astfel, contraciile ritmice ale veziculei biliare, care au ca
efect excreia bilei in douden, sunt reglate att pe cale nervoasa ct si pe cale umorala.
Reglarea nervoasa se realizeaza prin reflexe la care participa nervii simpatici si
parasimpatici, contraciile veziculei biliare sunt stimulate de excitatiile parasimpatice si inhibate
de excitatiile simpatice. In cazul musculaturii sfinterului lui Oddi fenomenele se petrec invers:
parasimpaticul inhiba contraciile sfincterului, iar simpaticul o stimuleaza.
Reglarea umorala se realizeaza prin intermediul unui fenomen numit colecistochinetor,
care se formeaza la nivelul mucoasei duodenale prin contactul cu chimul acid provenit din
stomac si cu principiile alimentare, dintre care cele mai importante sunt grsimile. In perioadele
interdigestive bila este secretata continuu, ea nu ptrunde in duoden din cauza contractiei
sfincterului Oddi. Ca atare bila este impinsa prin canalul cistic in vezicula biliara unde se
concentreaz de circa 10 ori.
In timpul digestiei intra in joc mecanismele de reglare a excreie biliare care produc
contractia veziculei biliare, a canalului hepatocoledoc concomitent cu deschiderea sfincterului
Oddi si eliberarea billei in douden. Toate aceste modificri se datoreaza faptului ca odata
secretata, colecistochinina ajunge pe cale sangvina la nivelul cailor biliare extrahepatice.

II. COLECISTITA ACUTA


2.1DEFINIIE
Colecistita acuta este o afeciune a veziculei biliare caracterizata anatomo- patologic prin
inflamatia acuta a organului, iar clinic printr-un sindrom dureros abdominal, acut si se dezvolta
in majoritatea cazurilor printr-un substrat litiazic.
Colecistita acuta este cea mai frecventa complicaie a litiazei biliare, 90% dintre
colecistitele acute apar pe o vezicula biliara litiazica. Multe colecistite nu se spitalizeaza. Poate
apare la orice vrsta, dar atinge un maximum de frecventa de decada de mijloc.
2.2ETIOPATOGENIE
Cauzele care declanseaza apariia colecistitei acute sunt:
a)

infecia provenita pe cele patru cai posibile si anume:


-

prin vena porta, odata cu substantele absorbite din intestin;

pe cale sangvina generala, in afeciuni infectioase, cu bacilocolii perfingens,

stafilococi, streptococi;

b)

pe cale limfatica, de la un proces inflamator din abdomen;

pe cale ascendenta din intestin, prin coledoc.

Litiaza biliara care traumatizeaza mucoasa colecistului in timpul contraciilor si prin leziuni

de decubit.
c)

Staza de colecist si bila hiperconcentrata care irita mucoasa vezicii biliare formnd patul"

pentru suprainfectie.
d)

Refluxul de suc pancreatic in calea biliara principala care este deosebit de iritant.

2.3FORME ANATOMO-CLINICE
Inflamatia colecistului poate duce la leziuni variate care se manifesta diferit:
Colecistita acuta catarala congestiva", in care colecistul este hiperemiat, congestionat si

cu pereii ingrosati de edem.


Colecistita acuta flegmonoasa supuranta", in care peretele veziculei este edematiat,

prezint in grosimea sa microabcese.

Colecistita acuta gangrenoasa necrotica", in care trombozele inflamatorii din vasele


peretelui colecistului, realizeaza zone de ischemie de culoare verde sau negricioasa care
ascund pareele de necroza.

Colecistita acuta cu plastron plastron colecistic", in care colecistul inflamat este acoperit
de organele vecine, ficatul, stomacul duodenul, colonul transvers si marele epiplon formnd

un bloc inflamator" care acopera colecistul. Reprezint modalitatea de reacie a seroasei


peritoneale la prezenta procesului inflamator acut.
Forme clinice particulare:
a) Formele icterice: secundare? in primul rnd litiazei coledociene, dar si angiocolitei fara
suport litiazic.
b) Colecistita gangrenoasa: la vrstnici cu semne locale puine, dar semne generale grave cu
toxicomie. Diagnosticul este dificil insa, cea mai mica suspiciune de colecistita gangrenoasa
pretinde interventie chirurgicala.
c) Colecistita enfizamatoasa: prezenta de aer in vezicula biliara la examenul radiologie; este
vorba de o infecie cu anaerobi de regula la un diabetic. Starea generala alterata, febra,
semnele locale usureaza diagnosticul. Radiologie se observa prezenta de aer in vezicula cu
eventual nivel hidroaeric.
d) Colecistita acuta postoperatorie: ridica probleme de diagnostic pentru ca simptomatologia
se intriga in mare parte cu evoluia postoperatorie.
Obstructia canalului cistic reprezint mecanismul cel mai frecvent ntlnit in patologia
colecistitei acute. In peste 93% din cazuri este provocata de calculu biliar care se oprete in
(canalul) gtul cisticului sau canalul cistic, obstruarea zonei infundibilocistice duce la stagnarea
bilei in vezicula biliara, consecventa fiind concentrarea bilei si creterea presiunii intraveziculare
care comprima vasele ce hrnesc pereii veziculei si in final determina inflamarea acuta a
acesteia.
Reasorbtia apei si a srurilor biliare de ctre mucoasa veziculei duce la creterea
concentraiei pigmentilor biliari de ctre carbonatul de calciu si a colesterolului. Acest amestec
de substante concentrate provoaca inflamatia chimica si creterea presiunii osmotice din
interiorul veziculei. Mucusul secretat de galndele mucoasei veziculei se acumuleaza in interiorul
organului, determinnd creterea presiunii intraveziculare, element patologic esenial in
producerea colecistitei acute. Creterea progresiva a presiunii intraveziculare are drept
consecina comprimarea vaselor sangvine si limfatice si perturbarea hemodinamicii in vasele
care hrnesc vezicula biliara. Comprimarea vaselor este maxima in locul obstructiei datorita
presiunii exercitate de ctre canalul inclonat in canalul cistic sau in zona infundibilocistica. La
bolnavii vrstnici, aterosclerotici, sau diabetici, comprimarea circulaiei in zona de irigaie a
arterei cistice este mai accentuata, favoriznd inflamatia acuta, necroza ischemica si perforaia

veziculei biliare. Colecistitele acute primitive infectioase sunt rare si se ntlnesc in special la
copii. De cele mai multe ori infecia este secundara modificrilor pe care le sufer continutul si
pereii veziculei biliare dupa obstructie. Infecia se grefeaza cu uurina datorita rezistentei
sczute a pereilor ischemiati aflai sub presiunea coninutului vezicular.
Dintre germenii care invadeaza secundar vezicula biliara, cel mai frecvent intlniti sunt cei
care provin din intestin cum este bacilul colii.
Mai rar infecia este provocata de clostridii, enterococ, salmonele, pneumococi si
stafilococi. Infecia se produce pe cale limfatica, alteori microbii ptrund in caile biliare prin
canalul coledoc, cnd infecia este provocata de germeni anaerobi acetia determina o inflamatie
particulara a pereilor veziculari si anume: colecistita enfizematoasa numita si gangrena
veziculara.
1. Calea hematogena portala: resorbia la nivelul intestinului si tranzitului portal pna in
ficat, de unde pe cale limfatica sau biliara se insamnteaza focarul colecistic. Aceasta
ipoteza este sustinuta de faptul ca ganglionul lui Mascongi conine frecvent germeni
microbieni.
2. Calea hematogena sistemica: dintr-un focar de infecie germenii trec in circulaia generala
si ajung pe cale arteriala la nivelul peretelui colecistic alterat, unde se cantoneaza.
3. Calea canalara ascendenta: se presupune ca in anumite condiii germenii se mica in
douden in sens retrograd prin hepatocoledoc. Aceasta ipoteza este discutabila deoarece in
mod normal in douden nu sunt germeni.
Cea mai plauzibila rmne calea hematogena portala. Ca un focar secundar s-ar mai putea
meniona rolul enzimelor pancreatice in patogenia colecistitei acute. In unele cazuri in bila
recoltata din colecist s-a identificat prezenta amilazelor.
2.4 SIMPTOMATOLOGIE
Toate colecistitele se manifesta prin colica biliara.
Colica este o durere paroxistica declanata de contractia defectuoasa a unor organe
cavitare.
A.Durerea: durerea abdominala este declansanta de regula de ingestia unor alimente
colecistochinetice (smntn, grsimi, frica, tocaturi, lapte, prjeli, mezeluri, maioneza, oua,
alcool), pot fi incriminate si produse celulozice ca: fasolea, mazarea, varza, etc., alteori este
vorba de o alimentatie dietetica, dar in cantitati mari. Relaia cronologica cu masa este de

mare valoare ,durerea incepe in epigastru unde poate avea un caracter discret, continndu-se
apoi cu violenta spre dreapta. Durerea se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale
veziculei sau cailor biliare, de regula durerea debuteaza in hipocondrul drept, iar iradierea sa
este neuniforma,. In colica biliara tipica durerea iradiaza dorsal in dreapta urcnd uneori spre
vrful omoplatului, mai rar cobornd in zona lombara. Tot att de caracteristica, este si
iradierea in umrul drept sau epigastru.
Durerea este insotita de multe ori si de late manifestari dintre care fenomenele dispeptice cum
sunt:
B.Greturile si vrsturile: sunt simptome constante. Se elimina iniial prin voma alimentele
consumate, stagnate obinuit intragastric, dupa care apare continutul biliar, uneori in cantitati
mari. Agresiunea fata de alimente este totala, intoleranta gastrica este obinuita. Starea de
disconfort abdominal se intensifica cu blocare epigastrica sau alteori difuza datorata parezei
intestinale. Eliminarea de gaze, poate fi suprimata de constipatie ce de regula este prezenta. Pe
lng aceste semne pot apare balonari si eructatii.
C.Simptome generale: sunt multiple, bolnavul prezint: cefalee, febra, frison si uneori stare de
agitatie. Hipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale, iar la coronarieni pot surveni
crize anginoase veritabile. Cnd colecistita se asociaza cu pancreatita, durerea iradiaza in
baza, sau in regiunea lombara superioara predominanta in stnga. Cnd procesul inflamator
determina inflamatia veziculei biliare intensitatea durerii din hipocondrul drept scade prin
dispariia distensiei veziculare, durerea generalizndu-se in tot abdomenul, datorita peritonitei
biliare. Cnd infecia cailor biliare predomina bolnavul prezint frisoane sau senzaie de frison
care paote fi insotit de hipertermii. Inspirul profuncd poate intensifica durerea in hipocondrul
drept.
Icterul: de obicei el are o intensitate modesta, este pasager, urmeaza apariia durerii la mai
multe ore si cedeaza spontan sub tratament medical. Apare la 25%-40% dintre pacienii cu
colecistita acuta si este dat de prezenta calculilor, de pancreatita acuta cefalica, de compresiunea
directa a cailor biliare principale prin calcul incavat, in infundibilul vezicii biliare sau in c ist ic.
Icterul mai poate fi dat si de compresiunea indirecta a C.B.P. de ctre colecistul destins, ce poate
apasa prin tensiune coledocul sau mai este produs de constituierea unei fistule biliare.

2.5 DIAGNOSTIC
a) paraclinic si de laborator
1. HLG: in formele necomplicate, leucocitoza crescut pna la 15000 elemente/mm3.
Creterea leucocitozei peste 20000 elemente/mm3, semnifica existenta unei complicaii.
2. Enzimele: transaminazele serice sunt crescute in cazurile in care colecistita acuta evolueaza
cu icter. Amilazele serice si urinare sunt crescute mai ales in cazurile in care colecistita
acuta evolueaza concomitent cu o pancreatita acuta.
3. Examenul radiologic: radiografia abdominala pe go poate evidenia calculii radioopaci,
vezicula de porelan, bila calcica, calculii in ilcon, aer in arborele biliar (in caz de fistula
biliodigestiva). In colecistita enfizematoasa se constata o imagine gazoasa att in lumen ct
si in peretele vezicular.
Examenul radiologie nu esje indicat in puseul acut. Se mai poate efectua colangiografie,
laparoscopie.
4. Ecografia colecistului si a cailor biliare reprezint unul dintre examenele cele mai
valoroase in stabilirea daignosticului de litiaza. Acuratetea rezultatelor sale este cert mai
buna dect colecisto sau colangiografiei. Ecografia romne frecvent singura investigaie
paraclinica disponibila pentru bolnavii cu colecistita acuta. In plus ea poate furniza date
privind vezica biliara, starea hepatocoledocului si asupra modificrilor pancreatice
2.6. EVOLUIE. COMPLICAII. PROGNOSTIC
Evoluia depinde de extinderea procesului inflamator pur. Complicaiile colecistitei acute
sunt multiple si deseori grave. Isusirea lor atrage atentia asupra unor posibilitati evolutive de
temut. Colecistopancreatita acuta, forma clinica de mare severitate sugerata de accentuarea
vrsturilor, iradierea durerii in bara" spere hipocondrul stng, alterarea strii generale si
certificata de creterea impostanta a amilazelor serice si urinare.
Angiocolita acuta severa exprimata prin durere, febra, frison si icter ce amplifica tabloul
iniial al colecistitei acute.
Supuratiile pericolecistice sunt de cele mai multe ori consecina evoluiei unei colecistite
acute neglijate sau tratate exclusiv prin mijloace medicamentoase.
Pediculita scleroasa cointeresarea inflamatorie si infecia torpida de vecinatate pot duce la
constituirea unor leziuni fibroase a pediculului hepatic, adevarate complicaii cnd afecteaza
coledocul. Ileusul biliar consecina a eliminrii printr-o fistula colecisto-duodenala a unui calcul

voluminos, care va conduce la obstructia lumenului jejunului sau ilconului.


Printre factorii de risc care agraveaza prognosticul: prezenta formaiunilor tumorale in
hipocondtul drept, icterul, leucocitoza mai mare de 20000 elemente/mm3.
In colecistita gangrenoasa, mortalitatea se apropie de 100% daca nu se aplica tratamentul
chirurgical. La bolnavii cu perforaie veziculara, prognosticul depinde si de intervalul dintre
debutul crizei si momentul interveniei chirurgicale. Cu ct intervalul este mai scurt, cu att
prognosticul este mai bun.

2.7 TRATAMENT
Colecistita acuta reprezint o urgenta medico-chirurgicala. Tratamentul in majorittatea
cazurilor este medico-chirurgical. Alegerea momentului operator difer de la caz la caz, in raport
de vrsta, starea generala a bolnavului, modificri locale si generale si alti factori.
Tratamentul pur medical: se aplica numai in acele cazuri in care sunt prezente semne de
evoluie progresiva ctre complicaii, bolnavul fiind tinut sub stricta supraveghere medicochirurgicala.
a) Internarea in spital este obligatorie pentru orice bolnav att pentru stabilirea
diagnosticului exact, ct si pentru urmarirea evoluiei bolii de baza si aplicarea
tratamentului medico- chirurgical adecvat.
b) Indepartarea durerii abdominale, morfina este contraindicata deoarece accentueaza
spasmul cailor biliare si in acelai timp acopera evoluia acuta a colecistitei. Pentru
calmarea durerii se poate utiliza Miofilin in doza de 100-150 mg la intervale de 6-8h, dar
numai in formele hiperalgice si strict supravegheat.

Se mai pot adauga: Scobutil o fiola la 8h; Algocalmin 4-6g/zi; cnd durerea nu cedeaza la
cest tratament, si interventia chirurgicala nu se impune de necesitate si imediat se
incearca perfuzia i.v de xilina 1%.
Spasmul cailor biliare si a duodenului, invariabil prezent, contribuie si el la intensificarea
durerii generale provocate de procesul inflamator. Medicamentele cele mai des utilizate sunt:

Papaverina in doza de 320 mg (8g)/24 h, la nevoie mai mult;

Nitroglicerina in doza de l-2mg la intervale de 15-20 minute;

Sulfat de atropina 0,5 mg subcutan de 2-3 ori pe zi;

Scobutil 20-30 mg (2-3 g)/zi, in injecii i.v. sai i.m. lent;

Miofilin 240-280 mg (1-2 g)/zi in injecii i.v. lent.

c)Aportul electrolitic si caloric. In formele uoare hidratarea bolnavului se face oral, se


creste raia prin adaugare de pine prjit, supe mucilaginoase de orez, ovaz. Dup doua trei
zile regimul de cruare fara proteine si grsimi este treptat imbogatit prin ados de alimente
care conin proteine si lipide uor digerabile, neiritante, dar cu valoare calorica ridicata,
supe de zarzavat cu fidea, creme de Ikegume, cartofi copi, carne de vita proaspata sub
forma de perisoare, unt compoturi. In formele medii si grave aportul hidric, electrolitic,
caloric si vitaminic se face in primele 3-5 zile, numai parenteral, prin perfuzie cu soluie
glucozata 5% si 10%, tamponata cu insulina, cte o jumatate insulina ordinara pentru 2g
glucoza.
d) Prevenirea si tratamentul infeciei biliare peritoneale. Cel puin in faza iniiala a
colecistitei acute necalculoase dar obstructive infecia lipseste. Pe masura ce procesul
inflamator evolueaza, vezicula biliara se poate infecta, de cele mai multe ori cu bacilul
colisi enterococ, criteriile de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infeciilor secundare
sunt in funcie de severitatea formei clinice sau cointeresarea peritoneului. Cnd exista
forme de perforaie, antibioticul de electie este Ampicilina administrata i.v.in doza de 1 g la
4 h. Acest antibiotic are mai multe avantaje printre care: se elimina prin bila realiznd
concentrata considerabile in caile biliare, are activitate asupra germenilor gram pozitivi
penicilino rezistenti (enterococ), ct si asupra germenilor gram negativi (bacilul coli). Cu
excepia piocianicului, in cazurile severe, cu evoluie ctre complicaii si tratate cu alte
antibiotice, sunt indicate asocierile:
Ampicilina + Gentamicina + Metronidazol Lincomicina + Gentamicina

Rimfapicina + Gentamicina Cefalosporine de generaia a treia.


Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical poate fi efectuat in trei situatii:
a) de urgenta: operaia este urgenta necesara in aproximativ 10% din cazuri si se adreseaza
acelor pacieni ce prezint la internare o complicaie a colecistitei acute. Operaia de urgenta
poate fi efectuata numai in cazul complicaiilor (perforaie, interventia colecisto-pancreatica
etc.) dar si in cazul in care colecistita acuta progreseaza rapid spre o stare toxica.
b)

Interventia precoce: in majoritatea cazurilor se efectueaza o operaie precoce in

primele 72 de ore de la internare. Acest interval este necesar pentru precizarea diagnosticului,
stabilirea unui bilan elementar al satrii bolnavului, iar pentru clinicile fara profil de urgenta,
ameliorarea condiiilor operatorii. De asemenea, tratamentul preoperator antispastic, antibiotic
si echilibrarea hidroelectrolitica amelioreaza simpromatologia si starea generala a bolnavului.
Sunt de evitat interveniile de dincolo de 10-12 zile cnd leziunile inflamatorii pericolecistice
tind sa se organizeze fibros, interventia devenind dificila si ntrziata.
c)

Intervenia ntrziata: o operaie poate fi rezervata unor pacieni ce prezint o

simptomatologie mai blnda de colecistita acuta dar are concomitent alte tare majore asociate.
In aceste situatii operaia este temporizata pentru a corecta celelalte afeciuni si micora riscul
operator. Trebuie prezizat ca daca atacul de colecistita a fost sever,
Obiectul principal al tratamenului chirurgical este colecistectomia. Colecistectomia rmne o
operaie de excepie facuta in mprejurri critice, la bolnavii vrstnici, la care cantitatile de
anestezie nu permit prelungirea unui act operator ce dureaza de obicei sub 30 de minute.
Interveniile chirurgicale in colecistita acuta pot fi sistematizate astfel:
a) colecistectomii
b)colecistectomie si interventie pe calea biliara principala fie prin drenaj biliar
extern, fie
prin papilosfincterectomie, drenaj transcutan, transhepatic al colecistului
(microcolecistostomii), colecistectomii celioscopice.
c)colecistostomii
Cel mai frecvent in clinica ne ntlnim cu prima situatie, in care necesara este simpla
colecistectomie.
In colecistita acuta este preferata calea de abordare cea mai comoda adica cea sub costala,

cu toate ca nu rare ori, mai cu seama cnd diagnosticul este cert sau se bnuiete si o pancreatita,
se alege calea mediana.
2.8. Profilaxie
Consta in tratarea atenta a colecisto-patiilor cronice si a litiazicilor (prevenirea stazei),
precum si in urmarirea tenta si tratarea prompta a bolilor infectioase, a strilor septice,
atulburarilor gastro-intestinale, si in asanarea focarelor de infecie.

III . Ingrijiri specifice acordate pacientului cu colecistita acuta


3.1. STUDIUL PE CAZURI
CAZUL NR. 1
Prezentarea cazului

I.

Domnul MS, in vrsta de 21 de ani, cu domiciliul in Bucureti, de profesie student, este


internat in spitalul de urgenta in 26 mai 2013, cu diagnosticul de colecistita acuta litiazica.
La internare bolnavul afirma ca prezint dureri in hicondrul drept, greuri, vrsturi, febra
38,5 C. La examenul obiectiv se evidentia zcypontracturcL musculara si durerea provocata in
zona colecistului
In urma examenelor clinice si de laborator la data 27 mai 2013 se intervine chirurgical
realizndu-se colecistectomie.

II.

Culegere de date

Nume si prenume:

M. S.

Vrsta:

21 ani

Sex:

Masculin

Stare civila:

Necstorit

Ocupaie:

Student

Limba vorbita:

Romna

Religie:

Ortodox

Rasa:

Alba

Examenul obiectiv:
Stare generala:

Alterata

Stare de contienta:

Prezenta

Facies:

Palid

Tegumente si mucoase:

Palide

Respiraia:

dispneeica cu raluri bronsice: 22 r/min

Zgomote cardiace ritmice 87 batai/min, T.A = 130/90 mm Hg


Vrsturi alimentare, contractura musculara, si hipersensibilitate la atingerea peretelui
abdominal, meteorism.

III.

Problemele pacientului postoperator

Dispnee
Febra
Durere
Glob vezical
Meteorism
Constipatie
Imobilizare
Senzaie de voma
NEVOI PRIORITARE
1.

nevoia de a evita pericolele

2.

nevoia de a respira

3.

nevoia de a mentine temperatura corpului

4.

nevoia de a elimina

5.

nevoia dea se alimenta

6.

nevoia de a fi curat

7.

nevoia de a dormii si a se odihnii

CAZUL 1
PLAN DE NURSING
NGRIJIRI POSTOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale domnului M.S. de 21 ani
Nevoia
fundamental
a

Problema

Nevoia de a evita
pericolele

-durere in
hipocondrul
drept
-contractura
musculara

Nevoia
respira

Sursa de
dificultate

Obiective

Inflamatia acuta
a colecistului ,
datorita
spasmului cailor
biliare,duodenul
ui
Obstructia cailor
respiratorii
de
catre
secretii
traheo-bronsice

Calmarea
durerii

-pozitionarea
-aplicatii calde in hipocondrul drept

Asigurarea
unei respiratii
eficiente

-urmaresc amplitudinea si frecventa


respiratiei si notez in F.O valorile constate
-pozitionez bolnavul in vederea obtinerii unei
mai bune respiratii,pozitia semisezanda
-aspir secretiile pt a usura respiratia
bolnavului
-instruesc bolnavul in vederea efectuarii
exercitiilor de gimnastica respiratorie
-masor si notez temperatura in F.O
-masor functiile vitale si notez in F.O
-asigur o temperatura adecvata in camera si o
imbracaminte lejera
-administrez o hidratare corecta a bolnavului ,
orala si parenterala pt evitarea deshidratarii
Urmarirea eliminarilor
Diureza
Materii fecale la pacient operat
Pentru eliminarea globului vezical montez o
sonda vezicala Foley respectand conditiile de
aspesie
Prevenim aparitia infectiilor urinare prin
manevre sterile si aplic un unguent antibiotic
in jurul meatului urinar

de

Dificultate
in respiratie

Nevoia de
mentine
temperatura
corpului

Febra 28,5
grade C

Proces infectios
prin inflamatia
colecistului

Diminuarea
febrei

Nevoia
elimina

Dificultate
de a
se
elimina
si
hidrata,
greata,
varsaturi

Durerea,febra
datorita
procesului
infectios

Asigurarea
unei
alimentatii

de

Interventii
Autonome

corespunzatore

Evaluare
Delegate
-Paraverina
8gr/24h
-Scobutil 23gr/zi
-Miofilin 12gr/zi
Oxigenoterapie
Bronhodilatato
are

Diminuarea durerii

-Antibiotice
-Antitermice
( Ampicilina ,
Gentamicina ,
Metronidazol)

Diminuarea febrei si prevenirea


infectiei secundare
Temperatura din camera = 20 grade C
Am asigurat igiena tegumentelor si
mucoaselor

Emetizante
Diuretice(Furo
semid)

Bolnav cu eliminari normale fara


greata si varsaturi

Respiratie normalizata

Nevoia
fundamentala

Problema

Nevoia de a se
alimenta si de a se
hidrata

Sursa de
dificultate
Proces
infectios,
greata si
varsaturi

Nevoia de a fi
curat si de a avea
tegumentele
integre

Incapacitate in sai mentine igiena


corporala datorita
imobilizarii
postoperatorii
,
manisfestata prin
tegumente
urat
mirositoare
si
murdare precum
si prin mucoase
uscate

Nevoia
de
a
dormii si a se
odihnii

Dificultatea
in
satisfacerea orelor
de somn datorita
starii
postoperatorii , a
febrei si a durerii
manifestata prin
oboseala si apatie

Durerea ,
febra , greata
, varsatura

Obiective

Interventii
Autonome

Pacient
alimentat si
hidratat pe
cale
parenterala

-hidratez pacientul cu cantitati mici


de ceai sau suc de finete
-urmaresc si notez in F.O cantitatea
de lichide si alimente ingerate de
bolnav
-urmaresc respectarea dietei
prescrise;inainte si dupa masa ofer
bolnavului apa pentru clatirea gurii
-administrez alimente pancientului
iv.

Asigurarea
igienei
tegumentelor
musculare

-ajut pacientul la efectuarea toaletei


corporale a bolnavului , pe segmente
ale corpului , cu apa calda
-evit obosirea pacientului
-chimb pansamentul placii de cate
ori este nevoie
-schimb pozitia bolnavului pentru
prevenirea escarelor
-asigur curatenia si comoditatea
patului cu lenjerie curata si bine
intinsa
-frictionez cu alcool si pudrez cu
talc regiunile expuse la presiune
-urmaresc buna functionare a tubului
de dren pt a nu pata lenjeria sau
tegumentele
-asigur conditii de microclimat
camera fiind aerisita si incalzita
-indepartez factorii psihici
nefavorabili
-asigur linistea in camera
-institui repaus intelectual
bolnavului
-asigur pozitie optima in pat si
confort de care pacientul sa se
bucure

In
urmatoarele 3
zile bolnavul
va reusi sa-si
satisfaca un
numar de ore
de somn
corespunzator
starii lui
generale .

Evaluare
Delegate
Perfuzii cu solutii
glucozate 5-10%
tamponate cu
insulina , glucoza
5% 1000ml si
dextran 70%
500ml.
Administrez
medicatie
antivomitiva:
Emetiral 2 dr/zi
Administrare
tratament

Pacientul a fost hidratat parenteral cu


dextran 70% si glucoza 5%, iar oral a
primit cantitati mici de ceai deindulcit.
Senzatiea de voma a disparut ,
revenindu-i apetitul si reusind sa-si
insuseasca regimul prescris

Administrez
algocalmin ,
piafen i.m
Administrez
hipnotce seara
inainte de culcare

In prima zi pacientul, datorita durerilor ,


a dormit doar 3 ore in timpul noptii ; a
primit medicatia prescrisa
In a doua zi a dormit 6 ore in timpul
noptii si a mai recuperat si in timpul
zilei
In cea de a treia zi pacientul nu mai are
probleme in satisfacerea orelor de somn,
mediul din salon si conditia lui ,
permitandu-i acest lucru

Am efectuat toaleta bolnavului cu un


prosop inmuiat in apa calda , toaleta
efectuata pe regiuni
Am schimbat lenjeria de pat si de corp
si am facut tot posibilul ca plaga sa fie
nemiscata si curata

CAZUL NR. 2
I.

Prezentarea cazului
Doamna A.M, in vrsta de 39 de ani, cstorit cu domiciliul in Bucureti, se prezint la Spitalul de Urgenta in 03 februarie 2013 ora 12, si este

internata in secia de Chirurgie cu diagnosticul de colecistita acuta. La internare bolnava prezint dureri puternice in hicondrul drept si epigastru,
insotite de cefalee, greuri, vrsturi, contractura musculara a peretelui abdominal. Pacienta declara ca se cunoate cu litiaza biliara de 2 ani. In ultimul
timp durerea din epigastru si hipocondru drept este accentuata la efort fizic si psihic. Durerea apare cu regularitate noaptea, intre orele 2 si 4, are o
legatua cu alimentatia si cedeaza de la sine. In anul 2004 pacienta a suferit o apendictocemie. La internare s-au masurat T.A. = 120/80 mmHg, P=73
batai/min, G=69 Kg, R = 15 respiratii/min. Pacienta va fi supusa unor examene, urmnd ca apoi sa se intervin chirurgical.
II.

Culegere de date

Nume si prenume:
Vrsta:

A. M.

39 ani

Sex:

Feminin

Stare civila:

Cstorit

Limba vorbita:

Romna

Religie:

Ortodox

Rasa:

Alba
Examenul obiectiv:

Stare generala:

Satisfacatoare

Stare de contienta:

Prezenta

Stare de nutritie:

Buna

Facies:

Terifiant

Tegumente si mucoase:

Palide

Respiraia:

15 r/min

T.A = 120/80 mm Hg, P= 73 batai/min,


G= 69 Kg
Abdomen: contractura musculara, este dureros la palpare in hipocondrul drept si epigastru. Diureza: mictiunifiziologice
III. Problemele pacientei preoperator
Anxietate Furie Revolta Anorexie

NEVOI PRIORITARE
1.

nevoia de a comunica

2.

nevoia de a bea si a mnca

3.

nevoia de a se odihni.

4.

nevoia de a fi curat

CAZUL 2
PLAN DE NURSING
NGRIJIRI PREOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale doamnei A.M. de 39 ani
Nevoia
Problema
fundamentala
Nevoia de a
Pacienta
comunica
prezint
dificultate in a-si
exprima
sentimentele
datorita
anxietatii si este
ingrijorata de
actul operator la
care va fi
supusa,
manifestata prin
negativism si
teama
Nevoia de a Pacienta
dormi si a se prezint
odihni
dificultate in a
se odihni, fiind
copleita
de
gnduri,
manifestata prin
oboseala
si
apatie

Obiective
Pacienta
sa
comunice si sa-si
exprime
sentimentele;
Pacienta sa aibe o
viziune buna asupra
desfasurarii actului
operator.

Interventii
Autonome
Delegate
- ncurajez pacienta sa-mi comunice -pregatirea prestrile sufletesti prin care trece;
operatorie
- ncurajez pacienta sa-mi puna
ntrebri despre interventia chirurgicala
si consecinele ei;
- Ii explic necesitatea efecturii
interveniei chirurgicale;
- O asigur de buna pregtire si
profesionalismul echipei de medici ce o
vor trata;
- Calmez psihic pacienta si inlatur
factorii perturbatori;

Pacienta sa doarma 8 - Sftuiesc pacienta sa citeasca seara,


ore pe noapte si ziua inainte de culcare ceva interesant pt a-i
inca 2-3 ore
alunga gndurile nefavorabile;
- Asigur pacientei un pat comod si o
camera aerisita;
- Asigur pacientei un climat linitit si de
sigurana; Sftuiesc pacienta sa doarma
la amiaza 1-2 ore/zi

La
indicaia
medicului
administrez:
diazepam

Evaluare
- in prima zi pacienta a reuit
sa-mi comunice ceea ce o
frmnt si temerea fata de
actul operator, fiind foarte
interesata de modul de
desfasurare al operaiei;
- pacienta a acumulat
informaii referitoare la
interventia chirurgicala;
- a doua zi pacienta este
pregtit
psihic
pentru
operaie, fiind mult mai
linitita, iar familia o sprijin.
- In primele doua zile somnul
pacientei a fost agitat si de
scurta durata;
-Pacienta nu a reuit sa
doarma in timpull zilei;
- A treia zi pacienta s-a trezit
dis de dimineaa si nu a mai
putut dormi, neputnd sa-si
satisfaca numrul necesar de
somn.

Nevoia
Problema
fundamentala
Nevoia de a se Dificultate in a se
alimenta si de alimenta si hidrata
a se hidrata
datorita anorexiei si
lipsei de acomodare cu
condiiile din spital
manifestata
prin
inapetenta si consum
insuficient de alimente
si lichide

Obiective

Interventii
Autonome
Pe parcursul a 6 Explic pacientei necesitatea de a mnca
ore pacienta sa tot ce i se serveste, fiind necesar sa aiba o
fe alimentata si greutate corespunztoare, sa fie astfel
hidratata
pregtit pentru perioada postoperatorie si
corespunztor
perioada de convalescenta;
O determin sa consume lichide suficiente;
O determin sa consume fructe proaspete,
lapte, legume si carne slaba

Nevoia de a Datorita
lipsei
de Pe parcursul a
avea
informaii,
pacienta doua zile
tegumentele
prezint dificultate in pacienta sa fie
curate
si pregatirea tegumentelor, informata cu
integre
mucoaselor si fanerelor privire la
pentru actul operator pregtirile
cauzata
de
lipsa preoperatorii;
cunotinelor medicale, Pacienta
sa
manifestate
prin prezinte
prezenta pilozitatii in tegumentele,
regiunea
cmpului mucoasele
si
operator, prin prezenta fanerele
rujului pe buze si pregtite pentru
lacului de unghii.
operaie in timp
de 2 zile.

Evaluare
Delegate
Administrez
pacientei
polivitamine
si minerale

-dupa ce a primit polivitaminele si


mineralele pacienta a mncat 750
ml lapte, un ou si supa de pasere;
- mai trziu lipsa poftei de
mncare a disprut, pacienta
primind o alimentatie uor
digerabila, la sfrsitul celor sase
ore pacienta nu mai prezenta
dificultate in a se alimenta si
hidrata.
- Efectuarea de baie generala in seara pun perfuzie - pacienta nu prezint afeciuni ale
premergtoare interveniei;
endovenoasa pielii;
- Facem cu o zi inainte de interventie,
cu
ser - tegumentele pacientei sunt
toaleta regiunii, indepartarea pilozitatii,
fiziologic
curate si integre, pacientei
facem dezinfectia regiunii cu alcool 70 si 500 ml
facndu-i-se baie generala;
se acopera cu compresa sterila;
- am indepartat lacul de pe unghii;
- Cu ocazia pregtirii cmpului operator,
pacienta nu prezint pilozitate in
observ daca in vecinatate nu exista puncte
zona operatorie;
de folicultura, eczeme, intertigo, deoarece
- inainte de intrarea in sala de
acestea sunt surse de infecie
operaie pacienta si-a golit vezica
preoperatorie;
urinara si i-am fcut clisma
- ndeprtez lacul de pe unghiile pacientei;
evacuatoare;
- Atentionez pacienta sa nu-si mai dea cu
- in timp de doua zile pacienta a
ruj;
acumulat informaiile necesare cu
- masor functiile vitale si le notez in F.O.;
privire la pregatirea preoperatorie,
atentionez pacienta ca inaite de intrarea in
ea
fiind
pregtit
pentru
sala de operaie sa-si goleasca vezica
interventia chirurgicala
urinara;

CAZUL NR. 3
I.

Prezentarea cazului
Doamna P.C., in vrsta de 42 de ani, cstorit, cu domiciliul in Bucureti, de profesie

invatatoare, se prezint la Spitalul de Urgenta in 03 martie 2013 ora 18, si este internata in
secia de Chirurgie cu diagnosticul de colecistita acuta.
In urma interviului, bolnava acuza dureri in hipocondrul drept, greaa, vrsturi, pirozis,
eructatii, frison, balonari postprandiale si scaune diareice.
La examneul obiectiv se evidentiaza contractura musculara si diareea. La internare s-au
masurat T.A. = 130/90 mmHg, P=82 batai/min, G=70 Kg, R = 18 respiratii/min si T= 38,5C.
II

Culegere de date

Nume si prenume:

P.C.

Vrsta:

42 ani

Sex:

Feminin

Stare civila:

Cstorit

Limba vorbita:

Romna

Religie:

Ortodox

Tegumente si mucoase:

Palide T=38,5C

Respiraia:

18 r/min

T.A = 130/90 mm Hg, P= 82 batai/min,


G= 70 Kg
Pacienta

prezint

contractura

musculaturii regiunea

abdominale in hipocondrului drept si hipogastru si durere in zona colecistului. Mictiuni


fiziologice: D = 17000 ml/zi
III. Problemele pacientei
Durerea si Anxietate
Eliminri inadecvate (scaune diareice si vrsturi)
Hipertermie 38,5C
Nu doarme si nu se odihnete corespunztor
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a evita pericolele
2. nevoia de a elimina
3. nevoia de a-si pastra temperatura in limite normale
4. nevoia de a manca si a bea

CAZUL 3
PLAN DE NURSING
Planul de nursing pe 3 zile al doamnei P.C. de 42 ani
Nevoia
fundamentala
Nevoia de a
evita pericolele

Nevoia de
elimina

Problema
Durere in
hipocondrul
drept
Contractura
musculara

a Greata
Varsaturi

Nevoia de a Febra 38,5 C


avea
o
temperatura
normala
Nevoia de a Inapetenta
manca si a bea

Sursa de
dificultate
Inflamata
acuta a
colecistului
datorita
spasmului
cailor biliare
si a
duodenului
Durere
Febra

Obiective
Calmarea
durerii

Autonome
Pozitionare
Aplicatii calde
Supravegherea
durerii

Interventii
Delegate
Papaverina 8gr/24h
Scobutil 2-3gr/zi
Miofilin 1-2gr/zi

Diminuarea
Regim adecvat
simptomelor
Hidratare
de greata si fiziologica
varsaturi
Iritarea
si Diminuarea
Aport
hidric
inflamatia
febrei
electrolitic
colecistului

Emetizante

Antibiotice
Antitermice(ampicili
na , gentamicina)
Atropina
Greata
Hidratarea
si Regim de crutare Perfuzii cu solutie
+varsaturi
mineralizarea
fara proteine si glucozata
date
de organismului
grasimi
5-10% tamponata
colica
cu insulina
dureroasa

Evaluare
Diminuarea durerii

Disparitia durerilor

Diminuarea febrei si prevenirea


infectiilor secundare

Dispariitia varsaturilor
Hidratare orala (per os)

Concluzii

In aceasta lucrare am avut posibilitatea sa tratez un aspect al meseriei de asistent medical,


si anume posibilitatea de a dialoga cu pacienii, de a avea o legtur strnsa cu pacientul.
Astfel a trebuit sa cunosc strile sufletesti prin care au trecut pacienii, sa incerc sa-i linistesc si
sa-i ncurajez sa poata trece peste aceste situatii. Eforturile mele in acest sens, nu au avut
rspunsul in cazul domnului M.S. in vrsta de 21 de ani, care fiind la prima internare a avut o
atitudine negativa fata de actul medical, fiind convins ca boala sa este necrutatoare si ca
eforturile medicului si asistentei medicale sunt de prisos.
Celelalte doua paciente, doamna A.M. in vrsta de 39 ani si doamna P.C. in vrsta de 42
de ani, urmrite de mine pe parcursul spitalizrii, au fost mai cooperante, ceea ce s-a
materializat intr-o buna colaborare. Lor le-am putut explica diferite proceduri medicale,
reuind in acest fel sa le ctig ncrederea, sa le reduc teama, bolnavii tiind ceea ce urmeaza sa
li se faca. In cazul celor trei pacieni ngrijii de mine, pe parcursul spitalizrii nu au aparut
complicaii, singurele probleme postoperatorii au fost: sonda vezicala, sonda de oxigen, tubul
de dren. Un alt aspect al ngrijirii acordate de ctre mine a vizat reacia si activitatea familiei si
a pacienilor vis-a vis de adaptarea psihosociala a pacientului. Astfel a aparut o problema in
cazul doamnei A.M., care nu a putut beneficia de prezenta famliei timp mai ndelungat asa
cum si-ar fi dorit. Inaintea externrii am purtat discuii cu pacienii, le-am explicat importanta
respectrii indicaiilor medicale privind modul de viata, eventual tratamentul urmat la
domiciliu, prezenta la control la data stabilita de medic si nu ultimul rnd daca apar
complicaii.

IV. ANEXE
ANEXA 1
PREGTIREA PREOPERATORIE
Bilanul preoperator
Bilanul preoperator cuprinde examinari curente: HLG, grup sanguin, Rh, uree sanguina,
glicemie, VSH, TC, TS, timp Hawel, timp Quik, examen de urina, examen radiologie, examen
toracic, EKG, colecistografie. In funcie de vrsta si strile biologice existente, medicul poate
sa solicite si alte examinari: fibrinogen si colesterol. Alimentatia din preziua operaiei este uor
digerabila, seara nu mai mnnc, eventual primete o cana cu ceai, pine prajta, brnza de
vaci. Se face o clisma evacuatoare seara si dimineaa.
Ingijiri specifice: tratarea unei eventuale infecii cu antibiotice prescrise de medic, dupa
antibiograma ncepnd cu mai multe zile inainte de interventie si continuind dupa aceea.
Corectarea anemiei, deoarece in unele afeciuni sngerarea este importanta si repetata ceea ce
predispune la complicaii postoperatorii si tromboze. La nevoie se face transuzie. Pregatirea
psihica a pacientului: consta in informarea acestuia despre riscurile interveniei chirurgicale si
se cere consimmntul. Pentru minori si pacieni in stare foarte grava este dat de de familie si
suprimam orice nelinite. Se pune bolnavul in legtur cu persoanele cu interventie
asemanatoare si cu evoluie favorabila. La indicaia medicului se administreaza calmante. I se
acorda pacientului ngrijiri igienice, dus, baie generala sau pariala, ngrijirea infeciilor
stomatologice sau de alt tip. Urmarirea funciilor vitale si vegetative inclusiv notarea in F.O.
( facies, respiraie, T.A., P, diureza). In dimineaa interveniei, bolnavul se lasa sa doarma mai
mult, i se face toaleta, schimbarea lenjeriei de corp, la femei se indeparteaza lacul de pe unghii,
se prinde parul, se indeparteaza protezele dentare mobile, se trimite bolnavul sa urineze, se
controleaza in salon funciile vitale, la indicaia medicului se administreaza un somnifer uor si
vagolitic (pentru eliminarea vrsturilor), se conduce pacientul pn la sala de operaie unde se
da in grija asistentei de la sala pentru a nu creea acestuia impresia ca este prsit. Pregatirea
camerei: patul cu lenjerie curata, sa fie prevzut cu muama si aleza, iar in camera sa fie o
temperatura de 18-20 grade C. Pregatirea materialului pentru reanimare postoperatorie, trusa
de perfuzie si transfuzie, medicamente cardiotonice, sursa de oxigen, aspiratorul, tensiometrul,
termometrul, borcan pentru diureza si tavita renala.

ANEXA 2
NGRIJIRI POSTOPERA TORIE
Transportul pacientului din sala in salon, va fi fcut de ctre asistena, invelit cu o patura.
Asistenta va urmrii: pulsul la artera carotida, daca functioneaza perfuzia, daca pipa
Guedel este in gura. Trecerea bolnavului de pe brancarda pe pat va fi facuta cu blindete.
Perioada postoperatorie este o perioada critica si necesita supraveghere si indicaii din partea
medicului reanimator. Faciesul si tegumentele, apariia transpiraiilor, constituie o urgenta ce
trebuie semnalata imediat medicului (soc). Cianoza demonstreaz o proasta oxigenare, in acest
caz se administreaza oxigen si se anuna imediat medicul.
COMPORTAMENTUL: unii pacieni sunt foarte agitati la trezire, incearca sa coboare
din pat sau sa-si smulg pansamentul, vor fi imobilizai sau sedai.
RESPIRATIA: se urmrete daca se efectueaza cu dificultate (din cauza toxicului
anestezic), daca apare jena la respiraie se vor aspira secreiile.
PULSUL: dupa anestezia generala este in general bine btut, daca este filiform se anuna
medicul.
T.A.: prabusirea ei trebuie semnalata imediat medicului.
FIXITATEA PANSAMENTULUI: imbibarea cu serozitate este fiziologica, daca
pansamentul se imbiba cu snge se anuna medicul. Poziia tubului de dren, supravegherea
continututlui de dren, se va urmrii evacuarea vezicii urinare, modul in care se evacueaza,
spontan sau prin sonda, se combate durerea conform indicaiilor primite.
COMBATEREA COMPLICAIILOR: vrsturile se combat prin spalatura gastrica.
Medicamentele se administreaza numai la indicaia medicului.

BIBLIOGRAFIE:

- URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE


de Lucretia TITIRCA, Editura MEDICALA
- CHIRURGIE
sub redacia Al. PRISCU, Editura Didactica si Pedagogica Bucureti
- MEDICINA INTERNA
sub redacia C. BORUNDEL, Editura ALL
- TEHNICA NGRIJIRII BOLNAVULUI
de dr. C. MOZES, L. CRINIC, Editura si Pedagogica Bucureti
- ANA TOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Editura si Pedagogica Bucureti