CUPRINS

Declaraia privind propria rspundere.2

Introducere..........................................................................................................................................3
Capitolul I Consideraii generale .....................................................................................................6
1.1 Tursim : Concepii i definiii speciale .........................................................................................6
1.2 Factorii de dezvoltare a turismului n uropa ...............................................................................1!
1.3 "rincipalele re#iuni turistice ale uropei .....................................................................................11
Capitolul II Potenialul turistic italian ...........................................................................................21
2.1 Caracterizarea #eneral$ a %taliei ..................................................................................................21
2.2 &pecializarea industriei tursimului n %talia .................................................................................2'
2.3 (one turstice n %talia....................................................................................................................33
Capitolul III Rolul monumentelor Patrimoniului ondial Unesco !n promovarea turismului
cultural ..............................................................................................................................................."#
3.1 "ropuneri i recomand$ri pentru promovarea i valorificarea turismului cultural italian ..........1!)
3.2 "ac*et turistic internaional+ C*iinau , %talia -.oma / .............................................................112
Conclu$ie .........................................................................................................................................113
%i&liogarie ........................................................................................................................................116
IN'R(DUC)R)
A face turism nseamn a merge s caui foarte departe dorul de a te ntoarce acas
George Elgozy
"e parcursul deceniilor+ turismul a e0perimentat o crestere continua si o diversificare adinca+
astfel incit in cele din urma a devenit unul dintre cele mai importante sectoare economice din lume.
Turismul modern este puternic corelat cu procesele de dezvoltare a tarilor si cuprinde un numar mare
de destinatii noi. 1ceste dinamici au facut turismul un factor c*eie pentru pro#resul socio2economic.
1stazi+ acest 3usiness se afla la acelasi nivel cu e0porturile de com3usti3il+ produse alimentare si
automo3ile. Turismul a devenit unul dintre cei mai importanti actori in comertul international si
reprezinta concomitent cea mai importnata sursa de venit pentru multe tari dezvoltate. Cresterea
industriei turismului se efectueaza simultan cu procesul crescind de diversificare si competitie intre
diferite destinatii. .aspindirea internationala a turismului in tarile dezvoltate si industrializate au
produs 3eneficii economice si sociale in multe sectoare asemanatoare: de la constructie la a#ricultura
sau telecomunicatii. Contri3utia turismului la 3unastarea economica depinde de calitatea ofertei
turistice. 4r#anizatia 5ondiala a Turismului ofera spri6in destinatiilor turistice in pozitionarea lor pe
pietele nationale si internatinale+ de asemenea+ evidentiaza tarile in curs de dezvoltare cu potential
turistic oferindu2le a6utor cu scopul de a le transforma in inmportante destinatii turistice pe piata
internationala.
Cea mai importanta 3o#atie a omenirii este patrimoniul cultural+ putin modificat de trecerea
timpului si de evolutia civilizatilor. %nca din cele mai vec*i timpuri+ cultura a motivat si a invitat
multi oameni sa calatoreasca si sa savureze noi locuri+ culturi si civilizatii diferite.
7iversitatea culturala este o forta motorie pentru dezvoltare+ nu doar referitor la cresteri
economice+ dar si ca mi6loc de atin#ere a unui nivel de viata intelectual+ emotional+ moral si spiritual
complet. Toate acestea sunt incluse in sapte conventii culturale care ofera o 3aza solida pentru
2
promovarea diversitatii culturale. 7iversitattea culturala este+ in asa fel+ o comoara indispensa3ila
pentru reducerea saraciei si a soma6ului si pentru atin#erea unui nivel de dezvoltare avanta6os.
8n acelasi timp+ acceptarea si recunoasterea diversitatii culturale duce la comnicare intre civilizatii si
diferite culturi+ la respect si intele#ere mutuala.
"romovarea diversitatii culturale2 9patrimoniu umanitar comun:+ conform 7eclaratiei ;niversale
;<&C4 privind 7iversitate Culturala+ 2!!12 a devenit una dintre cele mai presante pro3leme
contemporane+ din care cauza+ este amplasata c*iar in 9inima: mandatului or#anizatiei.
Actualitatea i importana temei investigate
8n %talia sunt concentrate apro0imativ 6!= din patrimoniul cultural al uropei > aproape
fiecare ora italian reprezint$ un adev$rat muzeu de istorie n aer li3er. 8n afar$ de nenum$ratele
monumente de cultur$ i ruine ale civilizaiei romane antice+ ara dispune de condiii naturale din
cele mai diverse > 5unii 1lpi nz$pezii+ pla6ele pitoreti ale $rmurilor adriatic i mediteranean+
acoperite cu livezi de m$sline+ precum i viile 1peninilor i minunatele lacuri nordice. ?a acestea
se adau#$ multitudinea de insule i posi3ilit$ile nelimitate pentru o odi*n$ activ$+ ca s$ nu uit$m
i de 3uc$t$ria italian$+ de 3o#atele tradiii reli#ioase+ desi#n i ar*itectur$.
1naliza patrimoniului cultural al %taliei este foarte important$ pentru nele#erea fenomenului
a3ordat de c$tre prezenta lucrare. "atrimoniul cultural material este un concept comple0+ materia
prim$ a politicilor de mar@etin# care fac su3iectul lucr$rii. "rin urmare el tre3uie cunoscut prin
diferite puncte de vedere: componene+ importan$+ starea actual$+ pro3leme cu care se confrunt$+
factori de influen$ i perspectiv$
8n acest conte0t+ teza de licenta i are ca scop evidentierea avanta6elor dezvoltarii turismului
-n special cultural/ in %talia. %n 3aza documentelor oferite de ;<&C4 si 45T+ au fost enumerate
monumentele culturale incluse in ?ista "atrimoniului 5ondial aflate su3 protectia ;<&C4+ si rolul
acestora in promovarea si dezvoltarea turismului cultural in %talia.
Suportul metodologic i teoretico-tiinific al tezei
Cercetarea a fost efectuat$ n 3aza studiului comple0 a strate#iilor de dezvoltare a economiei
naionale innd cont de e0periena internaional$ n domeniul turismului. "e lAn#$ acestea+ pentru o
cercetare comple0$ a fenomenelor economice le#ate de conceptele tiinifice a3ordate n lucrare+ a
fost studiat$ i utilizat$ 3aza informaional$ a 45T+ %<&+ T<& &ofre+ Tourism Bi#*li#*t+ lucr$ri
fundamentale+ pu3licaiile i studiile economitilor auto*toni i str$ini+ anuare statistice.
8n tez$ au fost utilizate metoda sistemic$+ metoda normativ$+ metoda statistic$+ metoda de
3
sintez$+ analiz$ economic$+ comparare+ inducia i deducia+ econometria+ analize dia#nostice i
de pro#nozare+ precum i alte procedee i instrumente de cunoatere tiinific$ a proceselor
economice.
Scopul i obiectivele cercetrii
"atrimoniul de 3az$ al lucr$rii const$ n analiza patrimoniului cultural n promovarea turimului
n %talia+ precum i studiul teoretico2metodolo#ic al impactului turismului asupra dezvolt$rii
economice a $rii.
.ealizarea scopului propus condiioneaz$ sarcinile cercetrii. &arcinile studiului au fost
determinate de necesitatea efectu$rii unui ir de investi#aii:
2studiera patrimoniului cultural al %taliei+ prote6area corespunz$toare a elementelor componente
2dezvoltarea continu$ a patrimoniului prin ncorporarea de noi valori cu importan$ cultural$
deose3it$+ #estionarea patrimoniului+ crearea unui sistem de valorificare adecvat$
Obiectul cercetrilor cuprinde sectorul serviciilor respectiv turismul+ sunt identificate
modalit$ile de dezvoltare a acestui sector. Turismul este tratat din perspectiva dezvolt$rii turismului
intern i internaional
Noutatea tiinific
<outatea tiinific$ a lucr$rii este determinat$ de scopul i sarcinile cercet$rilor+ de rezultatele
analizei comple0e a potenialului turistic naional+ de concluziile rezultate din cercet$rile efectuate n
tez$. "rintre a3ord$rile principial noi ale autorului enumer$m:
C studierea comple0$ a potenialului turistic natural i antropic al %taliei D
C evidenierea particularit$ilor punerii n valoare a resurselor turisticeD
C #eneralizarea e0perienei mondiale i tendinelor n domeniul mana#ementului potenialului
turisticD
C delimitarea i ar#umentarea sistemului de zone turistice naionale n %talia D
C o#lindirea posi3ilit$ilor de aplicare a unor instrumente de mana#ement a resurselor turistice.
E
C*PI'(+U+ I. C(SID)R*'II ,)N)R*+)
1.1 'urism - Concepii .i de/ini.ii u$uale
%mportanta tot mai mare pe care a do3indit2o turismul in perioada contemporana a sporit
preocup$rile pentru definirea cit mai e0acta si completa a acestui fenomen. Tratarea stiintifica a
activitatii turistice este condiionata si de necesitatea cunoaterii coninutului 2 economic si social 2 al
acesteia+ mutaiile nre#istrate continuu in evoluia turismului impunind readaptarea permanenta a
conceptelor cu se opereaz$.
'urismul0 caracterizat pe scurt+ apare ca un fenomen economico2social specific civilizaiei
moderne+ puternic ancorat in viata societatii si+ ca atare+ influenat de evoluia ei. 7e asemenea+ prin
caracterul sau de masa si prin coninutul comple0+ turismul antreneaz$ un vast potenial material si
uman+ cu implicaii importante asupra evoluiei economiei si societatii+ asupra relaiilor interumane
naionale si internaionale.
7in punct de vedere etimolo#ic+ cuvintul T;.%&5 provine den termenul en#lezesc T4 T4;. -a
calatori+ a colinda/ avind deci semnificaia de e0cursie. Creat in 1n#lia in secolul 1)2lea+ desemnind
iniial aciunea de a voia6a in uropa+ acest #alicism deriva la rindul sau din cuvintul francez T4;.
-calatorie+ micare in aer li3er+ plim3are+ drumeie/ si a fost preluat treptat de ma6oritatea lim3ilor
moderne+ pentru a e0prima forme de calatorie care urm$resc cu preponderenta un scop de a#rement
si recreere. Termenul francez T4;. deriva din cuvintul #recesc T4;.<4;& se respectiv din cel
latin T;.<;&+ pastrind semnificaia de circuit+ in sensul de calatorie. ;nii e0peri -3el#ianul 1rt*ur
Baulot / accepta si ipoteza ori#inii e3raice a cuvintuluiD in e3raica antica T;. corespundea noiunii
de calatorie+ descoperire+ recunoatere+ e0plorare.
%n consecina+ noiunea de turism e0prima aciunea de a vizita diferite locuri si o3iective atractive+
pentru pl$cerea proprie+ aceasta calatorie implicind atit deplasarea+ cit si ederea temporara in
localitatea aleasa ca destinaie pentru petrecerea timpului li3er.
7esi#ur de2a lun#ul anilor+ coninutul noiunii de turism s2a modificat+ s2a im3o#atit continuu
si+ de la nceputul secolului nostru nseamn$+ de fapt+ 9 un ansam3lu de aciuni umane puse in
funciune pentru realizarea calatorilor de pl$cere:. %n zilele noastre aceasta noiune include
9 industria 3unei serviri: si respectiv 9 industria ospitalitatii:+ ca o parte componenta a industriei de
servicii -sectorul teriar al economiei naionale/+ care coopereaz$ la satisfacerea cerinelor turistului.
;na dintre cele mai cuprinz$toare definiii ale turismului+ #eneral acceptata pe plan mondial+ este
aceea a profesorului elveian dr.F.Bunzi@er 9turismul este ansam3lul de relaii si fenomene care
G
rezulta din deplasarea si se6urul persoanelor in afara domiciliului lor+ atit timp cit se6urul si
deplasarea nu sunt motivate printr2o sta3ilire permanenta si activitate lucrativa oarecare.:
;nii specialiti au reproat acestei definiii ca este prea #enerala+ ca nu e0clude unele forme de
deplas$ri ce nu au scopuri turistice+ #enerate de anumite fenomene social2economice+ in defavoarea
manifest$rilor strict individualizate care il caracterizeaz$+ nainte de toate+ pe turist.
%n sc*im3+ ali specialiti i2au reproat caracterul limitativ+ deoarece e0clude o serie de
manifest$ri care au si un coninut turistic+ ca de e0emplu particip$rile la con#rese si reuniuni interne
si internaionale+ deplas$rile oamenilor de afaceri+ manifest$ri in care se solicita in mare m$sura si
servicii turistice.
"entru evitarea controverselor privitoare la definirea fenomenului turistic se poate apela la
metoda inductiva+ urm$rindu2se reinerea principalelor elemente caracteristice care marc*eaz$
activitatea turistica + pentru a se a6un#e in acest fel la o definiie cit mai cuprinz$toare. %n acesta
ordine de idei+ pentru o definiie accepta3ila pot fi reinute urm$toarele elemente caracteristice:
2 deplasarea persoanelor in cursul calatorie efectuate
2 se6urul intr2o localitate in afara domiciliului -resedintei permanente/ a persoanelor care se
deplaseaz$
2 se6urul are durata limitata
2 se6urul sa nu se transforme intr2o resedinta definitiva
1cceptind criteriile sus2menionate+ in dorina de a include in definiia turismului formele de
calatorii pentru oamenii de afaceri+ profesorul dr. Claude Haspar2 preedintele 1sociatiiei
%nternaionale a 0perilor &tiintifici in Turism+ in articolul pu3licat in revista 9.evue du Tourisme:
a propus urm$toarea varianta de definiie : Turismul este ansam3lul relaiilor si faptelor constituite
din deplasarea si se6urul persoanelor pentru care locul de se6ur nu este nici domiciliul si nici locul
principal al activitatii profesionale.:
?und in consideraie rolul si importanta economico2sociala a turismului intern+ 4r#anizaia
5ondiala a Turismului a propus si o definiie pentru turismul naional: poate fi considerata turist
naional orice persoana care viziteaz$ un loc ce nu constituie domiciliul sau o3inuit+ situat in
interiorul tarii sale de resedinta si avind un scop diferit de acela al e0ercit$rii unei activitati
remunerate si efectuind o edere cu o durata de cel puin o nnoptare -adic$ 2E ore/.
7ezvoltarea turismului presupune e0istenta unui potenial turistic care+ prin atractivitatea sa+ are
menirea sa incite si sa asi#ure inte#rarea unei zone+ re#iuni cu vocaie turistica in circuitele turistice
interne si internaionale si care sa permit$ accesul turitilor prin amena6$ri corespunz$toare.
"rintre componentele potenialului turistic tre3uie menionate+ in primul rind+ resursele naturale
-frumuseea montana si peisa6istica+ peisa6e de litoral+ factorii de cura din staiunile 3alneo2
6
climaterice+ clima+ fauna+ flora+ alte atracii de interes stiintific cu caracter de unicat/. %n sens
determinat+ valorile naturale -aa numita oferta primara/ constituie 3aza ofertei turistice poteniale a
unei zone+ considerate ca apta pentru a fi introdusa in circuitele turistice.
.esursele naturale sunt completate cu resursele antropice+ create de mina omului -aa numita oferta
secundara/+ menite sa im3o#ateasca si sa faciliteze valorificarea raionala a potenialului turistic
natural+ asi#urind premisele transform$rii acestei oferte poteniale intr2o oferta turistica efectiva.
7aca ne referim la latura culturala a turismului+ materializata prin promovarea si dezvoltarea
turismului cultural tre3uie de mentionat ca turismul cultural este forma a pelerina6ului sau o
calatorie privata spre un loc cu destinatie de a cunoaste monumente+ cultura+ o3iceiurile si traditiile
unei alte localitati diferita de cea o3isnuite.
43iectivele acestei forme de turism sunt: monumente ar*eolo#ice+ ar*itectura de cult si cea civica+
rezervatiile naturale+ localitatile rurale care contin monumente+ muzee+ teatre+ #alerii si o3iecte
etno#rafice traditionale -tir#uri+ festivaluri+ etc./.
7intre notiunile utilizate in ?ista "atrimoniului 5ondial+ merita a fi evidentiate:
IMonument2 lucrari ar*itecturale+ lucrari de sculptura sau pictura monumentala+ elemente ori
structuri de natura ar*eolo#ica+ inscriptii+ pesteri sau com3inatii de caracteristici+ care sunt de o
importnata valoare #lo3ala din punct de vedere istoric+ artistic si scenic.
IGrup de cladiri2 ansam3lul de cladiri individuale sau conectate+ care+ prin ar*itectura si
omo#enitatea sau amplasamentul lor in cadrul unui peisa6+ au o valoare universala deose3ita din
punct de vedere istoric+ artistic sau scenic.
ISituri (asezari) lucrari umane sau lucrari com3inate ale naturii cu cele ale omului+ si arii ce includ
situri ar*eolo#ice care sunt de o valoare universaDa deose3ita din punct de vedere istoric+ estetic+
etnolo#ic sau antropolo#ic.
&ursa informationala de reper in 3aza careia a fost posi3ila realizarea teza de licenta in cauza
este reprezentata de catre siturile oficiale ale or#anizatiilor ;<&C4 si 4r#anizatia 5ondiala a
Turismului. 1ceste doua or#anizatii 6oaca un rol important in promovarea+ sustinerea si controlul
asupra dezvoltarii unei industrii a turismului de durata. Jeneficiile aduse de aceasta noua ramura
economica sunt enorme+ insa de multe ori aceste 3eneficii pot fi transformate in rezultate
dezastruoase+ din cauza lipsei unei politici de suprave#*ere+ de mana#ement+ si din cauza nivelului
scazut de interventa a statului si altor or#ane specializate in vederea promovarii industriei turismului
in diferite re#iuni.
'
KConstituirea or#anizatiei UN)SC( a fost adopata de douazeci de tari in noiem3rie 1LEG la
Conferinta de la ?ondra. 1ctualmente or#anizatia are 1L1 state mem3re si 6 mem3ri asociati.
"rincipalul o3iectiv al or#anizatiei este mentinerea pacii si securitatii in lume prin promovarea
politicilor de cola3orare intre diferite tari+ pentru a evidentia respectul universal pentru 6ustitie+
le#islatie+ drepturile omului si li3ertatile fundamentale fara discriminari -rasa+ se0+ lim3a+ reli#ie+
etc./. "entru a indeplini mandatul sau+ ;<&C4 indeplineste cinci functii de 3aza:
1.studii referitoare la educatie+ stiinta+ cultura si comunicareD 2.transfera si face sc*im3 de
cunostinte+ pe 3aza de pro#rame de cercetare+ trainin# si activitati de predareD 3. efectueaza actiuni
standart pentru prepararea si adoptarea instrumentelor interne de conducere+ suprave#*ere si controlD
E. ela3oreaza e0pertize prin cooperare te*nica in statele mem3re pentru a suprave#*ea proiectele de
dezvoltareD G. face posi3il sc*im3ul de informatie specializata.
7eclaratia ;<&C4 pentru diversitatea culturala reprezinta un pas important pentru recunoasterea
patrimoniului cultural ca un factor c*eie pentru o dezvoltare avanta6oasa. "lasarea culturii in inima
principaleleor politici de dezvoltare constituie o investitie esentiala in viitorul lumii si o preconditie
spre procese de #lo3alizare care i2au in vedere principiul diversitatii culturale. ste misiunea
;<&C4 sa reaminteasca tuturor statelor despre aceasta necesitate primordiala.
%n acest sensm principalul aspect este sa convin#a autoritatile locale+ nationale si internationale
despre inte#rarea principiului diversitatii culturale si valorilor pluralismului cultural in politicile
pu3lice+ diferite mecanisme si practici. Mezi ane0a 6 -pa# 1EL/ referitor la conferintele+ meetin#urile+
adunarile desfasurate sauNsi rapoartele si pu3licatiile ela3orate de ;<&C4.
1(rgani$atia ondiala a 'urismului este o a#entie specializata a <atiunilor ;nite si cea mai
proieminenta or#anizatie internationala in domeniul turismului. a serveste ca un forum #lo3al
pentru politicile turistice si ca o sursa practica pentru @noO2*oO turistic.
45T 6oaca rolul central si decisiv in promovarea si dezvoltarea unei industrii turistice accesi3ile
universal+ sustinuta si responsa3ila+ orientindu2si atentia catre interesele tarilor in curs de dezvoltare.
4r#anizatia incura6eaza implementarea Codului de tici Plo3al pentru Turism+ cu privire la
asi#urarea ma0imizarii efectelor economice+ sociale si culturale ale turismului si minimizarii a
impacturilor sociale si ecolo#ice ne#ative ale tarilor mem3re+ destinatiilor si zonelor turistice.
Puvernele multor tari se orienteaza spre promovarea industriei turistice+ constrientizind importanta
acesteia pentru 3unastarea tarilor. 7in aceste considerente+ toate proiectele din domeniul turismului
sunt posi3ile de realizat doar in 3aza unei surse informationale detaliate+ o3tinute in urma unor
cercetari mai 9adinci: din diferite+ tari+ orase+ re#iuni turistice. 7atele o3tinute sunt analizate si
sistematizate+ luindu2se in consideratie mai multe criterii+ si astfel fiind+ in cele din urma+ pu3licate si
puse la dispozitia tuturor persoanelorNor#anizatiilor interesate.
)
7in rindul manualeleor de o importanta deose3ita in domeniul turismului national si international+
care au servit ca o sursa de reper in realizarea tezei de licenta in cauza+ pot fi enumerate: Economia
si politica turismului international (!ristina !ristureanu)" #esurse turistice pe $erra (%asile
Gla&an)" G'id practic de turism international si intern ((raica !onstantin) etc)
1.2 2actorii de de$voltare a turismului !n )uropa
7ei+ n prezent+ turismul de dezvolt$ ntr2un mod accelerat n toate zonele Terrei+ uropa
r$mne a fi principalul 9continent turisticQ+ cu cei mai muli vizitatori+ cu cea mai puternic$
a#lomerare de centre i staiuni turistice de pe #lo3 i cu cele mai mari profituri din aceast$ ramur$.
?a 3aza dezvolt$rii puternice a turismului n aceast$ tradiional$ macrore#iune turistic$ stau
urm$torii factori:
2 apariia .i de$voltarea marilor concentrri industrial3ur&ane pe tot cuprinsul )uropei0 cu un
nivel de trai ridicat i disponi3ilitate de c$l$torieD
2 tradiiile !n domeniu0 le#ate de apariia turismului ca fenomen social i economic+ 3azate pe
presti#iul c$l$toriilor+ asociat tradiiilor antice #reco2romane+ spiritului renascentist i sno3ismului
c$l$torului din epoca contemporan$D
2 desc4iderea spre turism0 spre strini !n general0 a populaiei locale0 care i2a format o
mentalitate i un comportament lar# desc*is spre o mai mare li3ertate de comunicareD
2 e5istena pe continent a unui cadru natural divers .i prielnic0 care include 3lndeea
climatului+ str$lucirea soarelui+ frumuseea munilor+ 3o#$ia p$durilor+ propriet$ile curative ale
apelor minerale i termale etcD
2 e5istena !n toate regiunile )uropei a numeroase centre cultural3artistice0 care e0ercit$ o
puternic$ atracie i au un rol primordial n spiritualitatea contemporan$+ cum ar fi orae cu vesti#ii
antice+ medievale+ o3iective contemporane de interes turistic+ orae2muzeu+ cet$i+ castele+ domenii i
muzee cele3re etcD
2 in/rastructura turistic ultramodern0 care cuprinde reele de transport moderne+ comode i
ieftine+ reele de cazare conforta3ile+ moderne+ de toate cate#oriile 2 *oteluri de lu0+ vile+ pensiuni+
moteluri+ ca3ane+ sate de vacan$ etc+ o3iective de alimentaie pu3lic$ i comerciale diverse+
tradiionale+ specifice+ moderne etc+ aeroporturi i #$ri moderne+ porturi turistice+ o3iective de
divertisment renumite 2 cazinouri+ clu3uri de noapte+ teatre de revist$+ parcuri tematice+ etc.
1ceti factori satisfac cerinele celor mai muli turiti din lumea ntrea#$+ inclusiv i a celor
mai pretenioi.
L
1." Principalele regiuni turistice ale )uropei
8n uropa principalele re#iuni turistice sunt 2 .e#iunea 5editeranean$+ .e#iunea 5unilor
1lpi+ .e#iunea 5unilor Carpai i uropa 1ltantic$.
Regiunea editeranean include litoralul 5$rii 5editerane pe cteva mii de @ilometri de la
Pi3raltar pn$ la strmtoarea Josfor+ cu insulele i m$rile m$r#inae. 1ceast$ re#iune constituie cea
mai e0tins$ zon$ turistic$ pentru turismul estival -turismul de var$/ i se remarc$ printr2un potenial
natural i antropic de e0cepie+ printr2o dotare turistic$ impresionant$+ apro0imativ G milioane de
locuri de cazare numai n *oteluri+ prin num$rul de turiti internaionali sosii+ peste 1!! milioane
anual i prin valoarea veniturilor provenite din turism. ste cea mai important$ re#iune turistic$ din
uropa+ cu cele mai numeroase staiuni i centre turistice. %nclude un ir de re#iuni turistice cu
amena6$ri specifice pentru recreere+ definite ca zone de litoral. "rintre ele se evideniaz$ 2 ?itoralul
mediteranean spaniol+ ?itoralul mediteranean francez+ ?itoralul italian+ ?itoralul sloven2croat2
muntene#rean+ ?itoralul estic mediteranean.
+itoralul mediteranean spaniol este mp$rit n mai multe sectoare denumite local 9costaQ.
Cea mai mare ntindere+ ntre Pi3raltar i Capo de Pata+ o are Costa del &ol+ care prezint$ un aspect
puternic ur3anizat+ cu spaiul natural complet transformat. Cele mai cunoscute staiuni turistice de pe
Costa del &ol sunt: stepona+ 5ar3ella+ Torremolinos+ Torre del 5ar+ <er6a+ Torrenueva+ Castell de
Ferro+ Jenalmadena etc. Ca centre turistice cele mai semnificative sunt oraele 5ala#a i 1lmeria.
5ala#a este renumit$ prin fort$reele mare 1lcaza3a i Pi3ralfaro+ catedralele catolice+ cele3rele
vinuri roii. 1lmeria se remarc$ prin parcuri de distracii+ o3iective de divertisment+ comple0e
sportive etc.
Costa %lanca cuprinde spaiul dintre Ca3o de "alo i Ca3o de la <ao. 1ici sunt localizate
urm$toarele staiuni renumite ca: Jenidorm+ Calpe+ 1ltea+ &anta "ola+ Torrevie6a+ ?a 5an#a de 5ar
5enor etc. 1ceast$ zon$+ cu o ntindere de 3!! @m+ este aezat$ n apropiere de 1frica.
Turismul litoral mediteranean spaniol este 3ine reprezentat i n zona insular$ prin ar4ipelagul
%alearelor cu insulele 5allorca+ 5enorca+ %3iza+ For2mentera. ste foarte solicitat de turiti prin
localizarea sa n mi6locul 5editeranei 4ccidentale cu2n climat su3tropical ideal+ favora3il turismului
3alnear pe parcursul ntre#ului an.
+itoralul mediteranean /rance$0 cunoscut i ca riviera /rance$0 este cea mai vec*e zon$
din .e#iunea 5editeranean$ care a intrat n circuitul turistic internaional nc$ din sec. R%R. 1re n
1!
componena sa mai multe sectoare denumite la francezi ca 9coteQ. Cea mai renumit$+ ce cuprinde
staiuni turistice de talie internaional$+ este Cote dS1zur -Coasta de 1zur/. 1ici anual sosesc peste 1!
milioane de turiti pe o lun#ime a $rmului de circa 1G! @m n staiunile cu renume: &aint Tropez+
&aint .ap*ael+ Cannes+ 1nti3es+ <ice+ 5enton etc.
Cel mai important centru turistic este oraul <ice0 care din sec. R%R se consacr$ i ca
staiune turistic$. <ice -<isa/ este un centru complet+ avnd ca em3lem$ turistic$ cele3rul 3ulevard
"romenade des 1n#les+ care se desf$oar$ pe 1! @m. 1ceast$ arter$ de circulaie m$r#inete litoralul
i orienteaz$ oraul cu faa spre pla6e i mare. 7e2a lun#ul 3ulevardului s2au construit numeroase
*oteluri de lu0+ dintre care *otelul <e#resco este cel mai renumit. Botelul a fost inau#urat n anul
1L13+ fiind construit de romAnul Benri <e#rescu -n$scut n 1)6) la Jucureti/+ fiul unui *an#iu din
Jucureti+ sta3ilit n str$in$tate de la vrsta de 1G ani.
4raul ofer$ i alte atracii turistice+ cum ar fi carnavalul de la <ice+ care se petrece cu
re#ularitate n fe3ruarie+ zeci de muzee+ numeroase 3iserici i palate n stil 3aroc din sec. RM%%+
palate de con#rese+ cazinouri+ clu3uri+ restaurante renumite etc.
Coasta de 1zur este o re#iune care nre#istreaz$ una dintre cele mai intense activit$i
turistice la nivel mondial. Totodat$+ este i cea mai solicitat$ zon$ turistic$ din lume+ cu un raport de
1!! turiti la un locuitor.
Cote dT1zur 2 Marois este un sector de coast$+ aezat ntre #ura fluviului .*on i oraul
Toulon+ care a fost supus unei amena6$ri turistice comple0e n anii de dup$ cel de 1l 7oilea .$z3oi
5ondial. Cele mai cunoscute staiuni sunt: Cassis+ ?a Ciotat+ Jandol+ &anarU2sur25er. Ca mari
centre turistice se remarc$ oraele 5arsilia i Toulon.
Cote d6*metist cuprinde impun$toare comple0e turistice+ construite n anii 1LG!21L6!. le
sunt amplasate n staiunile: &ete+ "ort Camar#ue+ "ort Pruissan+ Cape dS1d#e+ "ort ?eucate+ Prande
5otte+ <ar23onne. Centrul turistic principal din aceast$ re#iune se prezint$ oraul 5ont2pellier+
urmat de alte centre importante ca 1vi#non+ <imes+ 1rles etc.
Cote 7ermeille este re#iunea care cuprinde litoralul francez de ln#$ <ar23onne pn$ la #rania
cu &pania. 1ici se #$sesc mai multe staiuni turistice destinate turismului de mas$. "rintre acestea se
evideniaz$: "ort Jarcares+ Canet+ JanUuls+ Callioure etc. 4raul "erpi#nan este cel mai mare i
important centru turistic din zona dat$.
+itoralul italian a intrat n circuitul turistic de timpuriu i este dotat cu amena6$ri turistice
e0emplare+ care pot servi ca model pentru multe dintre $rile mediteranene. Ca i n cazul celui
spaniol i francez este mp$rit n mai multe sectoare : .iviera di "onente se e0tinde de la #rania cu
11
Frana pn$ la oraul Penova .iviera di ?evante se desf$oar$ din zona Polfului Penova pn$ la
oraul ?a &pezia. .iviera ?i#uric$ este o re#iune de litoral ce se ntinde de la localitatea ?a &pezia
spre sud+ pn$ la aezarea Miarre##io.
?itoralul sloven2croat2muntene#rean include coasta adriatic$ a &loveniei+ Croaiei i
5untene#rului. 1ceast$ re#iune are un peisa6 destul de pitoresc+ reprezentat prin $rmuri a3rupte+
#olfuri adnci+ numeroase insule+ canale+ ve#etaie mediteranean$+ vesti#ii valoroase ale lumii antice
i medievale etc.
?itoralul estic mediteranean cuprinde $rmul 5$rii #ee din Precia i Turcia. ?itoralul
continental al Preciei i ar*ipela#urile sale din 5area #ee sunt vizitate anual de peste 1! milioane
turiti. 8n zona continental$ se remarc$ staiunile tradiionale : "latamonas+ Halamata+ ?outra+
&tamio+ <afptio etc.
8n Precia se afl$ 6numeroase vesti#ii antice i medievale ce atra# n permanen$ un num$r mare
de turiti. Cel mai important centru turistic al $rii este capitala Preciei+ oraul 1tena. 1tena este
cunoscut$ n lumea ntrea#$ prin monumentele sale istorice i de ar*itectur$. "rintre ele se
evideniaz$ 2 comple0ul antic de pe colina 1cropole -templul "art*enon+ al zeiei 1t*ena+ rec*teion
.a./+ 3isericile 3izantine &finii 1postoli+ &finii Teodori+ palatul "arlamentului -sec. R%R/+
m$n$stirea 7ap*ni -n apropiere+ sec. R%2R%%/ etc.
?itoralul 5editeranean al Turciei se e0tinde pe o distan$ de G23L @m. &taiunile turistice
moderne au ap$rut n perioada inter3elic$+ dar o puternic$ dezvoltare re#iunea cunoate dup$ 1LG! i
mai ales n prezent. Turismul litoral este ntreinut de o serie de staiuni tradiionale sau mai noi+
toate 3ine amena6ate. "rintre ele se remarc$: Ceme+ Huadasi+ 5armaris+ 1ntalUa+ Hemer+ Jodrum+
Cana@@ale+ 1lanUa etc.
.e#iunea 5unilor 1lpi reprezint$ un etalon n turismul montan european i mondial i este
a0at$ n primul rnd pe practicarea sporturilor de iarn$ i apoi pe turismul 3alnear+ prin valorificarea
izvoarelor minerale. 1rcul alpin este cel mai important spaiu turistic montan din lume+ formnd o
vast$ re#iune turistic$ din Frana pn$ n &lovenia+ care este vizitat$ anual de peste 6! milioane de
turiti. 1tractivitatea turistic$ a zonei se datoreaz$ amena6$rilor turistice moderne i e0emplare+
cadrului natural deose3it ce se impune prin altitudini relativ mari+ frecvent peste 2G!! m+ relief alpin
cu numeroi #*eari+ lacuri #laciare+ p$uni i p$duri de munte+ ape cur#$toare+ izvoare termale i
minerale+ v$i lar#i care permit accesul uor n p$rile cele mai nalte ale munilor+ climat montan etc.
7ezvoltarea puternic$ a turismului n 5unii 1lpi este le#at$ i de #radul ridicat de umanizare a
12
re#iunii+ populat$ din cele mai str$vec*i timpuri i mpnzit$ de o reea de aez$ri umane foarte
vec*i+ cu activit$i economice comple0e.
.e#iunea turistic$ dat$ include mai multe sectoare+ care se remarc$ prin anumite particularit$i+
prin num$rul de staiuni i centre turistice. 1ici se distin# urm$toarele sectoare: 1lpii francezi+ 1lpii
elveieni+ 1lpii austrieci+ 1lpii 3avarezi+ 1lpii sloveni.
1lpii francezi reprezint$ re#iunea cu cel mai intens turism+ datorit$ com3in$rii turismului
estival cu cel de iarn$. 1nual aici sosesc circa ' milioane de turiti+ mai ales din $rile vecine. Cele
mai vec*i forme de turism din zona 1lpilor francezi au fost le#ate de turismul lacustru i 3alnear+ de
aceea primele staiuni au fost de profil 3alneo2climateric. 8n prezent num$rul acestora este
impun$tor+ iar cele mai cunoscute sunt: vian2les2Jains+ 1i02les2Jains+ Jri2de2les2Jains+ 5olit2les2
Jains+ Mic*U+ JrianVon+ 1nnecU+ 7ivonne2les2Jains etc. 8ns$ cele mai numeroase+ cu amena6$ri
moderne sunt staiunile climaterice+ orientate pentru sporturile de iarn$. "rimele staiuni de acest fel
s2au dezvoltat n sec. R%R i prima 6um$tate a sec. RR. 7up$ anul 1L6!+ au ap$rut un ir de staiuni
noi+ cu un spaiu sc*ia3il pn$ la 2!!!23G!! m i c*iar mai mult. 8n 1lpii francezi sunt localizate
numeroase renumite staiuni montane i de sc*i: C*amoni0+ 5e#Wve+ 1voriaz+ 5eri3el+ Courc*evel+
?a "la#ne+ 1lpes dSBuez+ ?es 7eu0 1lpes+ ?es Trois Malees+ Ti#nes+ ?es 1rcs+ Flain+ Mal dS%sWre+
%sola+ ?a Clusaz etc. 4raele de la poalele 1lpilor se caracterizeaz$ printr2un patrimoniu ar*itectural
i cultural 3o#at. le sunt importante centre turistice. Cele mai cunoscute sunt: Preno3le+ C*am3XrU+
1nnecU+ 7i#ne+ Pap+ Culoz etc.
*lpii elveieni ofer$+ prin altitudini+ peisa6ul alpin deose3it i forme specifice de relief+ un
mare potenial de atractivitate turistic$. 7atorit$ altitudinilor mari+ sectoarele montane nalte prezint$
z$pezi permanente+ ceea ce favorizeaz$ dezvoltarea sporturilor de iarn$ i var$+ ndeose3i sc*iatul pe
#*eari. ?a fel+ numeroase v$i #laciare i ale rurilor de munte au contri3uit la amena6area turistic$ a
spaiului montan n multe masive din 1lpii elveieni. "rimele tipuri de turism practicate n zona
respectiv$ au fost turismul climateric i turismul 3alnear. 8n le#$tur$ cu aceasta+ la sfritul sec. RR+
s2au amena6at i dezvoltat numeroase staiuni 3alneo2climaterice.
"rincipalele centre turistice : Peneva+ una dintre capitalele politice ale lumii+ unde se afl$
sediul european al 4.<.;. i al zeci de or#anisme internaionale+ ?ausanne cu sediul C%.4.
-Comitetul %nternaional 4limpic/+ ?uzern+ fosta capital$ a lveiei+ Jerna+ capitala actual$+ &an@t
Pallen+ &ion etc.
*lpii austrieci sunt preferai de muli turiti att pentru sporturi de iarn$+ ct i pentru a#rement+
turism 3alnear i climateric+ cine#etic+ rural. 1ustria e prima ar$ din uropa la turismul de sc*i 2
circa 3!= dintre turitii care prefer$ acest sport vin aici. "rincipalele centre turistice se prezint$ ora2
13
ele: %nns3ruc@0 #azda Yocurilor 4limpice de iarn$ din 1L6E i 1L'6+ &alz3ur#0 cu monumente
ar*itecturale 3ine conservate -castel episcopal+ catedrale+ numeroase 3iserici n stil 3aroc etc/+ oraul
natal a lui 5ozart+ Hla#enfurt+ Millac*+ ?eo3en+ Hapfen3er#+ %ruc80 cu edificii vec*i i aezare
pitoreasc$ etc.
*lpii italieni se deose3esc prin orientarea sudic$ a masivelor muntoase i printr2un climat mai
3lnd. i se e0tind pe o distan$ de 6!! @m. "rima cate#orie de staiuni sunt destinate turismului
3alneo2climateric i sunt localizate pe $rmurile lacurilor montane. 4 a doua cate#orie de staiuni
sunt predestinate n primul rnd sporturilor de iarn$. le au dot$ri specifice practic$rii sc*iului+ prtii
de sc*i amena6ate+ instalaii de transport pe ca3lu 2 teleferice+ teleca3ine+ telescaune+ telesc*i+ tancuri
de 3$tut z$pada+ tancuri pentru fa3ricarea z$pezii artificiale .a. ?a poalele 5unilor 1lpi se #$sesc
cele mai mari centre turistice+ marea metropol$ Torino0 #azda Yocurilor 4limpice de iarn$ din anul
2!!6+ oraele Jer#amo+ 5onza+ Micenza+ Trento etc. 8n vecin$tatea 1lpilor italieni+ pe Cmpia
"adului+ se afl$ una dintre cele mai mari metropole ale $rii 2 5ilano0 cu un 3o#at patrimoniu
cultural2artistic+ cu numeroase muzee i edificii impun$toare.
*lpii &avare$i se ntind de la ?acul Honstanz pn$ la #rania cu 1ustria. 1ltitudinea masivelor
montane din re#iunea dat$ este mai mic$+ ns$ ele dispun de numeroase v$i pitoreti cu lacuri
naturale+ cu p$duri ntinse cu2n tond cine#etic 3o#at+ fapt care determin$ ca spaiul respectiv s$ fie
dintre cele mai c$utate pentru a#rement i turismul rural din Permania. 1ici funcioneaz$ un ir de
staiuni 3alneo2climaterice cu ape termominerale.
*lpii sloveni constituie un mic sector din arcul alpin i+ de fapt+ sunt o prelun#ire a 1lpilor
italieni. &taiunile din zon$ au un profil comple0. Capitala sloven$+ ?6u3l6ana+ este principalul centru
turistic care dispune de numeroase o3iective antropice de interes istorico cultural+ printre care se
evideniaz$ 3iserici i palate 3aroce+ catedrale+ ansam3luri ar*itecturale+ muzee etc.
Regiunea unilor Carpai0 spre deose3ire de re#iunea 5unilor 1lpi+ este destinat$ n
primul rnd turismului 3alneoclimateric+ de a#rement i cine#etic+ turismului rural+ apoi pentru
practicarea sporturilor de iarn$. 1ceasta din motivul c$ lanul muntos carpatic+ care se ntinde su3
form$ de arc pe o lun#ime de 1G!! @m din &lovacia pn$ n .omAnia+ se caracterizeaz$ prin
altitudini 6oase i mi6locii+ cu puine masive ce trec peste 2!!! m. 1mena6$rile turistice pentru
sporturile de iarn$ se m$r#inesc la altitudini cuprinse ntre )!! i 2!!! m. Cu toate acestea+ climatul
este favora3il pentru acumularea unui strat de z$pad$ permanent pe pantele montane prielnice
sc*iatului+ nc$ din luna octom3rie. &porturile de iarn$ n masivele Carpailor pot fi practicate pn$ la
sfAritul lunii aprilie 2 nceputul lunii mai.
1E
7ezvoltarea intens$ a turismului n 5unii Carpai este le#at$ de faptul c$ sunt muni nu prea
nali+ cu climat favora3il+ accesi3ili n toate anotimpurile+ lucru pentru care sunt definii ca muni
3lnzi. .e#iunea dat$ este vizitat$ anual de zeci de milioane de turiti. ;n flu0 n cretere
permanent$ de vizitatori au toate sectoarele din zona respectiv$+ i anume: Carpaii .omAniei+
Carpaii ;crainei+ Carpaii "oloniei+ Carpaii &lovaciei+ Carpaii ;n#ariei+ care se remarc$ prin
dimensiuni+ anumite particularit$i+ amena6$ri i dot$ri turistice specifice+ prin profilul staiunilor
3alneare i montane etc.
Carpaii .omAniei reprezint$ cea mai e0tins$ re#iune din ?anul muntos al Carpailor. i se
desf$oar$ peste 1!!! @m. 1tractivitatea lor ine de frumuseea peisa6elor i a formelor spectaculoase
de relief+ se datoreaz$ celor mai ntinse p$uni alpine i celui mai lun# lan vulcanic stins din uropa+
s$l3$ticiei p$durilor de munte+ mulimii de lacuri naturale+ plantelor endemice i de leac+
numeroaselor izvoare minerale+ faunei 3o#ate i diverse+ climatului cu propriet$i curative+ mulimii
de peteri+ de cascade+ de c*ei+ de canioane i repeziuri de ape+ stnelor de oi i satelor de munte
pitoreti cu tradiii etnofolclorice+ staiunilor 3alneo2climaterice+ staiunilor montane i de sc*i etc.
Carpaii ;crainei includ un sector din ?anul muntos al Carpailor+ cuprins ntre masivele
Jes@izii .$s$riteni la *otar cu &lovacia+ 43cinele Jucovinei i 5unii 5aramureului la #rani$ cu
.omAnia. .eprezint$ un spaiu de munte cu mult mai restrns dect cel din .omAnia i se evideniaz$
prin irul de n$limi omo#ene cu vrfuri rotun6ite+ lipsite de stnci a3rupte i #olae+ definite ca
polonine. Cea mai cunoscut$ staiune 3alneo2climateric$+ cu zeci de sanatorii+ cu ape minerale
sodice+ sulfuroase+ car3onatice+ este renumita staiune Trus@ave+ situat$ la poalele 5unilor Carpai.
Turismul montan i al sporturilor de iarn$ este practicat mai ales n staiunile %aremcea i Ju@oveli.
"rincipalele centre turistice se prezint$ oraele: Cern$ui+ %vano2Fran@ovs@+ ;6#orod+ Holomea+ &tri
etc.
Carpaii "oloniei se #$sesc n partea de sud2est a $rii+ la #rani$ cu &lovacia i se desf$oar$ n
direcie latitudinal$ de la masivul Jes@izii 1puseni+ pn$ la munii Jes@izii .$s$riteni. i cuprind i
e0tremitatea nordic$ a celui mai nalt masiv al Carpailor+ 5unii Tatra. &e caracterizeaz$ prin piscuri
stncoase+ mai ales n Tatra de Mest i multe vrfuri cu pante a3rupte n celelalte re#iuni. Flu0ul
turistic esenial este ndreptat spre cunoscutele staiuni: (a@opane+ HrUnica (dro6 i centrele
turistice: Jiels@o Jiala+ <oOU &acz+ &ano@ etc.
Carpaii &lovaciei sunt destul de reprezentativi+ ei ocup$ cea mai mare parte din teritoriul $rii i
se e0tind de la *otar cu Ce*ia+ din valea rului 5orava pn$ la Carpaii "$duroi de la #rani$ cu
;craina. %nclud p$rile sudice ale masivelor Jes@izii 1puseni i Jes@izii .$s$riteni+ cea mai mare
parte a 5unilor Tatra+ ?anul muntos 5etaliferi &lovaci. ste sectorul cu cele mai mari altitudini din
Carpai. 8n$limea ma0im$+ piscul P*erla*ovsc*itit cu 26GG m+ este localizat n masivul muntos
1G
Tatra. Cadrul natural este destul de atractiv+ cu peisa6e montane de e0cepie+ climat curativ+ izvoare
minerale+ lacuri alpine+ p$uni i p$duri de munte. Cea mai popular$ re#iune pentru turismul montan
i a sporturilor de iarn$ este Malea "opard+ cu staiunile: &tre3s@e "leso+ Tatrans@A "oli2an@a i
Tatrans@A ?omnica. "rincipalele centre turistice din zona dat$: Hosice+ "oprad+ Jans@a JUstrica+
(ilina etc.
Carpaii ;n#ariei este cel mai mic sector al Carpailor i constituie doar cteva prelun#iri ale
5unilor 5etaliferi &lovaci+ care p$trund n partea de nordest a ;n#ariei cu cteva ramificaii.
5asivele principale sunt 5atra+ Ju@@ i (empleni+ care au altitudini foarte mici. Mrful cel ma nalt
C*ec*e din 5unii 5a0ra atin#e doar 1!1G m. .elieful lor este puin dezmem3rat i const$ dintr2un
ir de dealuri cu v$i lar#i+ acoperite n multe locuri cu p$duri. 1u condiii prielnice pentru practicarea
turismului de a#rement. Cele mai cunoscute staiuni montane sunt: 5atrafured i 5atra*aza. 4raele
5is@olc+ #er i 4zd+ se prezint$ ca centre turistice importante.
uropa 1tlantic$ include $rmul atlantic al uropei i re#iunile nvecinate din interiorul
continentului. &e distin#e printr2un potenial turistic 3o#at i divers+ dar are un climat oceanic care
reduce confortul termic. 7in aceste motive+ flu0ul de turiti este mai redus ca n zona ?itoralului
mediteranean. &taiunile i centrele turistice sunt mai dispersate i nu se contureaz$ 3ine anumite
re#iuni turistice dominante. 5a6oritatea staiunilor 3alneare prezint$ interes local+ iar num$rul celor
de talie internaional$ este nc$ mic. Totui+ pe parcursul timpului+ s2au definitivat i cunosc o
dezvoltare anumit$ cinci sectoare 3ine delimitate: ?itoralul normand+ ?itoralul 3reton+ ?itoralul
Polfului JiscaUa+ Costa Merde+ Costa de la ?uz.
?itoralul normand include zona Polfului &enei i $rmul 5$rii 5necii din partea de nord2
vest a Franei+ unde sunt amena6ate mai multe staiuni maritime+ unele nc$ din sec. R%R. Cele mai
renumite: Bonfleur+ 7eauville+ Trouville+ 7ieppe+ Joulo#ne sur 5er+ Calais etc. Centrul turistic
principal din re#iune este capitala Franei+ "aris+ care este aezat pe malurile fluviului &ena+ n
apropiere de ?itoralul normand. 5area metropol$ francez$+ pe drept cuvnt+ este considerat$ ca cel
mai important centru turistic mondial. "arisul este numit 5ecca turismului+ fiind vizitat anual de
peste 1! milioane de turiti de pe toate meridianele #lo3ului. 4raul este definit i drept capitala
cultural$ a lumii+ cu 13 universit$i+ zeci de 3i3lioteci+ asociaii tiinifice i societ$i culturale -ntre
ele &ociXtX de PXo#rap*ie+ fondat$ n 1)21+ prima societate de profil din lume/+ 6! de teatre+ G! mari
muzee 2 5usXe du ?ouvre+ desc*is n 1'L3+ 5usXe <ational des Tec*niZues+ Carnavalet etc.+
nenum$rate monumente de istorie i ar*itectur$. "rintre monumentele cele3re se remarc$ catedrala
<otre27ame -sec. R%%2R%%%/+ comple0ul ?ouvre -12!E21)6!/+ Turnul iffel -1))L/+ 1rcul de Triumf
-1)!)/+ 7omul %nvalizilor -sec. RM%%/+ ce ad$postete i mormntul lui <apoleon+ edificiul 4perei
16
-1)6221)'E/+ 3azilica &acrX Coeur -sec. R%R2RR/+ centrul cultural Peor#es "ompidou -1L''/+ noul
edificiu al Ji3liotecii <aionale -1LL6/ .a.
%nteres turistic deose3it prezint$ mai multe cartiere pariziene cu anumit specific. "rintre ele se
evideniaz$ cunoscute cartiere comerciale+ cartiere ale artitilor+ cartiere ale diferitelor #rupuri etnice+
cartiere de afaceri etc. Cartierele adau#$ o ima#ine deose3it$ marei metropole a lumii+ "aris+
m3innd elemente cu caracter tradiional i specific+ crend peisa6e ur3ane inedite. ;n cartier foarte
preferat de turiti este 5ontmartre+ cunoscut ca loc de ntlnire al artitilor i literailor i devenit
cele3ru dup$ construirea pe vrful colinei omonime a 3isericii &acre Coeur+ cl$dit$ ntre 1)'G i 1L1E
n stil romano23izantin. 7e mare popularitate se 3ucur$ i cartierul 5ontparnasse n care au tr$it+ la
nceputul sec. RR+ cele3rit$i ca "icasso+ C*a#all+ Bemin#OaU+ Cocteau+ 5odi#liani+ &travins@i. 8n
prezent+ cartierul este dominat de Turnul 5ontparnasse
-2!L m/+ cea mai nalt$ cl$dire parizian$. &unt cele3re i cartierele ?e 5arais+ cartier al ma#azinelor
de mod$ i #aleriilor de art$+ ?a 7efense+ cartier de afaceri al oraului+ dominat de 5arele 1rc+ cu o
n$lime de 11! m+ ce ad$postete 3irouri i instituii pu3lice.
1lte centre turistice importante din re#iunea dat$: 1miens+ .ouen+ ?e Bavre+ ?ille+ C*er3our#
etc. n interiorul Franei+ departe de $rmul normand sunt numeroase centre turistice ma6ore: .eims+
<ancU+ &tras3our# .a.
+itoralul &reton cuprinde $rmurile "eninsulei Jreta#ne din vestul Franei i este preferat+ ca
i n cazul celui normand+ mai ales de francezi. "rincipalele tipuri de turism practicate n zona dat$
sunt turismul de a#rement n staiunile maritime i spre interior turismul rural. 1ici sunt cunoscute
urm$toarele staiuni: [uimper+ [ui3eron+ ?orient+ ?es &a3les dS4llone+ &aint 5alo+ Carnac+ ?a
Jaule etc. Ca principale centre turistice se prezint$ oraele cu valoroase monumente medievale+
catedrale+ 3iserici i muzee+ cum ar fi: Jrest+ <antes+ .en2nes+ &aint <azaire+ 1n#ers+ ?a .oc*elle
etc.
+itoralul ,ol/ului %isca9a se e0tinde de la estuarul Pironden din Frana pn$ la Cap de
4rte#al din partea de nord2vest a &paniei. &e caracterizeaz$ printr2un flu0 turistic internaional mare.
1nual este vizitat de circa G milioane de turiti+ n special str$ini. &ectorul francez este
cunoscut su3 numele de Cote d:*rgent -Coasta de 1r#int/ i include staiuni maritime vec*i+ dar
foarte cunoscute: Jiarritz+ 1rcac*on+ Basse#or+ &aint Yean de ?uz etc. 4raul %ordeau5 este cel mai
important centru turistic. l este situat n una dintre principalele re#iuni de cultivare a viei de vie+
valea rului Paronne i se face renumit+ n afar$ de monumentele de istorie i ar*itectur$+ i prin
vinurile de Jordeau0 de nalt$ calitate. &ectorul spaniol+ spre deose3ire de cel francez+ este mai mult
destinat turitilor interni. 7intre turitii str$ini+ care a6un# n zon$+ cei mai numeroi sunt din Frana.
1'
1ici sunt localizate staiunile: &an &e3astian+ .i3adesella+ ?aredo+ 1l#orta+ .i3adeo etc. Centrele
turistice mai importante: &antander+ Jil3ao+ 4viedo+ Plion .a.
Costa 7erde se desf$oar$ n partea de nord a "ortu#aliei i are mai multe staiuni renumite+
precum: Miano do Castello+ Fi#ueira da Foz+ Mila del Con2de+ spin*o+ Mila "raia etc. Cel mai
atractiv centru turistic este oraul "orto. Turismul litoral este 3ine dezvoltat n "ortu#alia i pe Costa
de ?is3oa0 care se e0tinde n partea de sud a $rii. 7intre cele mai cunoscute staiuni din
re#iune+ndeose3i se remarc$: &esim3ra+ 4eiras+ storil .a. Centrul turistic principal este capitala
$rii+ ?isa3ona.
Costa de +u$ cuprinde re#iunea ?itoralului atlantic din sud2vestul &paniei. 4raul Cadiz0 cel
mai important centru turistic este i principalul punct de plecare spre ar*ipela#ul Canarelor -&pania/+
localizat n 4ceanul 1tlantic+ n lar#ul coastei nord2africane+ dar strns le#at de uropa+ inclusiv din
punct de vedere turistic. 1ici climatul tropical asi#ur$ posi3ilitatea practic$rii turismului 3alnear pe
parcursul ntre#ului an.
Turismul este dezvoltat i2n celelalte arii ale uropei+ unde flu0ul de vizitatori este ntreinut
mai ales de numeroase centre turistice cu2n patrimoniu cultural2artistic 3o#at i valoros+ de o
mulime de staiuni 3alneoclimaterice+ montane i de sc*i+ maritime+ de un cadru natural deose3it
etc. le se prezint$ ca importante re#iuni turistice.
)uropa Central0 ca zon$ turistic$ se e0tinde de la #rania de vest a Permaniei pn$ la
*otarul de est a "oloniei+ include spaiul #eo#rafic al Ce*iei+ unele teritorii din lveia+ 1ustria+
&lovacia i ;n#aria. .e#iunea dat$ dispune de litoral maritim n Permania i "olonia+ de climat
prielnic+ izvoare minerale+ lacuri naturale i artificiale+ p$duri naturale+ masive montane+ orae cu2n
trecut istoric 3o#at+ materializate n monumente+ catedrale+ 3iserici+ ntreinut de muzee i numeroase
activit$i culturale+ care favorizeaz$ din plin dezvoltarea multor tipuri de turism. 1ici sunt numeroase
staiuni i centre turistice+ multe de standard internaional+ ce atra# n permanen$ un num$r mare de
turiti str$ini. 7intre staiunile 3alneoclimaterice se remarc$: HarlovU MarU+ 5arians@e ?az2ne+
Frantis@ovU ?azne -Ce*ia/+ &iofo@+ Jalatonalm$di+ Jalatonszepla@+ Ja2lantonfiired -;n#aria/+
Jaden2Jaden+ 1ac*en+ Fies3aden -Permania/ etc.
uropa Jalcanic$ este o zon$ turistic$ cu climat favora3il+ peisa6e naturale nent$toare+ orae
medievale i metropole mari+ tradiii etnofolclorice 3o#ate i 3ine conservate+ litoral maritim nsorit+
masive montane mp$durite+ lacuri i izvoare minerale+ care atra# de la an la an un num$r tot mai
mare de turiti str$ini att din $rile uropei+ ct i din statele de pe celelalte continente. .e#iunea
dat$ include zonele de podi+ deal i cmpie+ litoralul maritim din .omAnia+ zonele continentale din
1)
Croaia+ 5untene#ru+ 1l3ania+ ntre#ul spaiu #eo#rafic al &er3iei+ Josniei i Bere#ovinei
5acedoniei i Jul#ariei. n unele re#iuni din &er3ia+ Josnia i Bere#ovina+ situaia social2politic$
ncordat$ are o influen$ ne#ativ$ asupra dezvolt$rii turismului. n pofida aceasta+ n uropa
Jalcanic$ actualmente turismul cunoate o dezvoltare accentuat$ n ma6oriatatea zonelor. Turismul
estival este foarte popular pe litoralul 5$rii <e#re+ care cuprinde sectorul 3ul#$resc i sectorul
romAnesc.
1L
C*PI'(+U+ 2- P(')N;I*+U+ 'URIS'IC I'*+I*N
2.1. PR)<)N'*R) ,)N)R*+*
%talia este asezat\ in uropa de &ud in "eninsula %talic\. ?imite: lvetia+ 1ustria -</+ &lovenia+
5.1driatic\ -/+ 5.1driatic\ -/+ 5.%onic\ -&/+ 5.5editertan\+ 5.Tirenian\+ 5.?i#uric\+
Franta -M/.
Scurt istoric
%storia %taliei este pro3a3il cea mai important$ n privina dezvolt$rii culturale i a dezvolt$rii sociale
din 5editeran$. ]ara a fost o #azd$ pentru importante activit$i n timpurile preistorice+ i de aceea
s$p$turi ar*eolo#ice pot fi #$site n multe re#iuni: ?azio i Toscana+ ;m3ria i Jasilicata. 7up$
5a#na Precia+ Civilizaia etrusc$ i %mperiul .oman care a venit s$ domine aceast$ parte a lumii+ au
urmat vul 5ediu ;manismul i .enaterea+ care au a6utat mai apoi la formarea filozofiei i artei
europene. 4raul .oma conine unele dintre cele mai importante e0emple de Jaroc.
1 #oma) Fondarea .omei are loc+ dup$ cum spune le#enda+ de c$tre .omulus i .emus n sec. M%%%
. Br. 8n epoca re#al$ -'G32G!L . Br/ civilizaia .omei a cunoscut o prim$ faz$ de e0pansiune i
unificarea peninsulei a fost completat$ n perioada repu3licii -G!L22' . Br./. 7up$ victoria n
r$z3oaiele punice mpotriva Carta#inei+ n sec. %%% . Br.+ principalele insule au intrat su3 controlul
.omei.
8n primul secol dup$ Br. .oma domina 5editeran$+ dar ca urmare a unor lupte interne+ a avut loc
evoluia de la repu3lic$ la imperiu. Puvernarea n teritoriile controlate de .oma a fost caracterizat$
de respectarea culturilor locale i de dezvoltarea economic$+ i datorit$ realiz$rii de mari
infrastructuri.
8n sec. %M d. Br. imperiul a cunoscut nceputul unei lun#i serii de invazii 3ar3are din partea
vizi#oilor+ *unilor i ostro#oilor. "entru a se opune impactului acestor evenimente+ imperiul se
divide n %mperiul .oman de 1pus+ care ns$ se sf$rAm$ rapid+ i %mperiul .oman de .$s$rit sau
Jizantin+ care a rezistat nc$ un mileniu.
1 E&ul mediu. 7up$ pierderea unit$ii politice ca urmare a sfAritului supremaiei .omei n sec. M
dup$ B.+ au continuat invaziile 3ar3are i luptele interne. Toate acestea au dus la o succesiune rapid$
a statelor+ principatelor i domniilor c$zute prad$ adesea viziunilor e0pansioniste ale puterilor
str$ine.
2!
&in#ura putere capa3il$ de a p$stra i a continua cultura latin$ a fost Jiserica+ atAt prin intermediul
vieii mona*ale+ cAt i prin crearea unei puteri temporare concentrat$ n centrul %taliei i anume
&tatul Jisericii. 1cesta s2a demonstrat capa3il s$ se opun$ invaziilor noi ca cele ale ?on#o3arzilor i
influenei altor puteri europene ca aceea a Francilor+ al %mperiului Jizantin i al &acrului
K *mperiu #oman. 8n ceea ce privete partea meridional$+ n sec R% a avut loc invazia normanzilor
acetia reuind s$ dezvolte un control puternic asupra zonei+ urmat$ apoi de invazia spaniol$ in
opoziie cu ceea ce se ntAmpla n nord i anume o dezvoltare pro#resiv$ a feudalismului.
1 #enasterea. 8ncepAnd din secolul al R%2lea+ tur3ulentele politice au dus la o autonomie crescAnda
ale oraelor italiene din centro2nord+ care a fost premisa pentru refacerea comerului si a industriei cu
iniierea unei noi perioade di prosperitate economica si culturala care a durat pana in secolul al RM%2
lea si a dus la marea dezvoltare intelectuala si artistica din .enatere.
"entru a ap$ra propria autonomie fata de %mperiu la nord si fata de invaziile ara3e din sud+ Comunele
ncepur$ sa constituie aliane care nu au fost insa niciodat$ suficient de ro3uste pentru a se opune
influentei papale sau feudale datorita a puternice rivalitati interne. &2au remarcat insa unele orae+ ca
5ilano -ora al .e#atului %taliei deci al %mperiului/+ in privina luptei mpotriva puterii imperiale si
Forli -ora in &tatul Jisericii/ in ce privete lupta mpotriva dominaiei ponteficale. %n secolul R%%% se
produse divizarea no3ililor si a oraelor in doua ta3ere: Puelfii si P*i3elinii. ;n alt fenomen in care
s2au reunit motivaii reli#ioase si politice au fost cruciadele+ determinate de voina de a se opune
creterii puterii islamice si de a se e0tinde c$tre comerul cu 4rientul.
1 (ominaia strin) 8n sec RM% o mare parte din statele italiane au fost nvinse si cucerite de puteri
str$ine+ precum cea a &paniei de &ud si a 1ustriei de <ord.
5otivaia atacurilor 3ar3are cit si a dominaiei str$ine era tezaurul economic italian. Ca rezultat al
acestor dominaii str$ine %talia a suferit o sc$dere a comerului in 5editeran$+ iar contrareforma
culturala a dus la un declin socio2economic. %n aceasta situaie de criza+ revoluia franceza devine o
sperana pentru resta3ilirea independentei italiene si eli3erarea de su3 6u#ul strain.
Ca rezultat+ Meneia a trecut su3 dominaia austriaca+ iar ?i#uria 2 o componenta a re#atului &ardinia.
1 +nificarea) ;nificarea %taliei -italian$: .isor#imento/ a fost procesul politic i social care a avut ca
rezultat unificarea statelor peninsulei italiene. "erioada n care s2a desfasurat acest proces nu este
foarte clar$+ muli istorici avAnd p$reri diferite. 8n #eneral se presupune ca a nceput cu Con#resul de
la Miena i s2a nc*eiat odat$ cu r$z3oiul franco2prusac din 1)'1. 7up$ campaniile napoleonice+
ndemnuri naionale spri6inite de &avoia+ care au v$zut n acestea o oportunitate de e0tindere a
.e#atului &ardiniei+ au dus la o serie de r$z3oaie de independen$ mpotriva imperiului 1ustro2
;n#ar+ i datorit$ spri6inului e0tern al Franei. 7ecisiv$ n acest sens a fost prezena n e0ecutiv a
.e#atului 7inastiei &avoia+ Camillo Jenso+ conte de Cavour. 7ecisiv a fost al doilea r$z3oi de
21
independen$ italian+ care+ prin trimiterea Celor o 5ie -voluntarii lui Piuseppe Pari3aldi -E iulie
1)!' , 2 iunie 1))2/ la sud i urmarea co3orArii de la nord a "iemontezilor+ a reuit s$ unifice su3
dinastia &avoia mare parte a peninsulei -e0ceptAnd .oma i Meneto/ i s$ duc$ la proclamarea
.e#atului %talian n 1)61. 8n 1)'! este i .oma acordat$ .e#atului %talian+ cu nceputul unei rupturi
ntre statul %talian i Jiseric$+ concludAnd cu "atti ?ateranensi n 1L2L. Forma de #uvern proclamat$
a fost cea a unei monar*ii constituionale cu un parlament ales prin vot limitat.
1 #egatul *taliei s2a orientat spre e0pansiunile coloniale in ?i3ia+ &omalia+ tiopia+ ritrea si ceva
mai tirziu spre Cino. ?a nceputul primului r$z3oi mondial+ %talia a luat o poziie neutra+ iar spre
sfirsitul acestuia %talia si2a completat e0pansiunea teritoriala acaparind unele teritorii austriece. 7up$
primul r$z3oi mondial a urmat o perioada dificila din punct de vedere economic si social+ iar c$tre
anul 1L22 s2a instalat puterea fascista+ a c$rui aspect formal era reprezentata de puterea fascista. %n
1LE! %talia a fost aliata Permaniei in cel de2al doilea r$z3oi mondial contra .e#atului ;nit si Franei.
7ictatura fascist$ a lui Jenito 5ussolini care a nceput n 1L22 a condus la o alian$ dezastruoas$ cu
Permania i cu Yaponia numit$ 10a Jerlin2.oma2To@io -"uterile 10ei/ i la nfrAn#erea ultimativ$ a
%taliei n cel de2al doilea r$z3oi mondial.
1 #epu,lica italian) 8n 1LE6 un referendum instituional a sancionat finalul monar*iei i trecerea la
repu3lic$. Familia re#al$ a fost trimis$ n e0il+ datorit$ asocierii acesteia cu dictatura fascist$. <oua
constituie a intrat n vi#oare la 1 ianuarie 1LE). 8n 1LG6+ %talia a aderat la <1T4 -<ort* 1tlantic
TreatU 4r#anization/ i n 1LGG a fost primit$ n 4<;. 8n 1LG' %talia a participat la crearea
Comunit$ii conomice uropene+ primul pas spre realizarea ;niunii uropene. 8n 1L6)+ %talia se
trasformase semnificativ n plan social+ n urma m3un$t$irii nivelului de trai i avAntului economic
din anii precedeni. %talia a fost #uvernat$ din 1LE6 pAn$ n 1L)! de "artidul 7emocraia Cretin$
-7C/+ de orientare conservatoare de centru+ susinut$ de "&7%+ ".%+ "?%. 7in 1L62+ ma6orit$i
parlamentare au fost constituite i cu a6utorul "artidului &ocialist %taliano -"&%/. 8n 1LL2 au nceput
s$ fie intentate procese ma6ore pentru corupie -n cadrul operaiunii Q5ani "uliteQ sau
QTan#entopoliQ/ care au produs convulsii ma6ore n viaa politic$+ marile partide de pAn$ atunci
disp$rAnd+ liderii lor fiind ncarcerai sau sinuci#Andu2se dup$ denunarea actelor lor de corupie.
8n *aosul politic ce a urmat+ a fost construit un nou partid+ Forza %talia+ care a cAti#at ale#erile din
1LLE+ mpreun$ cu ?i#a <ordului+ 1liana <aional$ i CC7. "artide de centru2stAn#a i centru2
dreapta au alternat la #uvernare de atunci.
22
,eogra/ia /i$ic= %talia este format\ din re#iunea Cisalpin\+ peninsula %talic\+ insulele &icilia+
&ardiniaN&arde#no+ l3a+ ?ipari+ %sc*ia+ "anteleria. %talia continental\ cupride: 1lpii %talieni+ cu
5onte .osa -E63)m.alt.ma0./ si Pran "aradiso+-E!61m/ formeaz\ ca un arc in nordul t\rii+ de la
.ivier\ c\tre 1ustria si &lovenia intrerupt de lacurile #laciare: Como+ 5a##iore+ Parda si de
v\ile apelor. 1cest zid ap\r\ teritoriul de v\nturile reci din nord. ?a poalele 1lpilor se e0tinde in
zona la#unar\ a deltei "aduluiN"o+ C\mpia "adului. 5untii1penini+ munti calcarosi+ formeaz\
coloana verte3ral\ a %taliei peninsulare+ intrerupti de v\ile apelor in special de 1rno si Ti3ru+ c\t
si de platouri , ei se prelun#esc in &icilia. Cei mai inalti -2LE1m/ sunt in -masivul Pran &asso
si 13ruzzi/. 5untii 1penini+ fra#mentati+ au vulcani stinsi si activi -Mezuviu 12''mD )@m&2 de
<apoli/. %talia insular\ are un relief predominant muntos si cu vulcani activi care erup periodic
-tna+ 33EGm in <2 &iciliei/. C\mpii intinse sunt in vest+ in Campania si in 1pulia. %ntre
c\mpiile de coast\ si 1penini sunt zone colinare.
Apele , Foarte multe izvor\sc din 1lpi si str\3at C\mpia "adului. %n #eneral riurile sunt scurte+ cu
de3it 3o#at iarna si sc\zut vara. 1duc aluviuni in c\mpii. "adul si 1di#e in nord -se vars\ in
5.1driatic\/+ 1rno in vest -se vars\ in 5.?i#uric\/ si Tevere -Ti3ru/ in vest -se vars\ in
5.Tirenian\/.
Clima , este mediteraneean\ in peninsul\ si in insuleDin partea continental\ -C."adului/+ clim\
temperat2continental\.Temperatura medie anual\ este -in ianuarie si iulie/ de ,1^C si '^C in 1lpiD
1^C si 2E^C la 5ilanoD 1!^C si 2G^C la .oma +1)^C si 2'^C in Cala3ria. "recipitatiile sunt de 1G2!
mmNan in 1lpii de vest si peste 2!!! mmNan in 1lpii de estD G!!mmNan in valea "adului+ Toscana+
?atium si su3 G!! mmN an in 1pulia+ sudul &iciliei si &ardinia.
Flor si fauna- %talia are o mare diversitate+ dup\ latitudine si altitudineD 1)= din teritoriu este
ocupat de p\duri -mai ales de fa#+ ste6ar+ frasin+ castan+ m\slin+ mirt+ leandru/. Fiind un climat umed
si r\coros cresc p\duri de foioase dar si p\duri mi0te -foioase si conifere/. 5ari suprafete de p\dure
au fost defrisate si au crescut in loc ar3ori mici si ar3ustiD ve#etatie de tip maZuis. "e pantele
muntilor si pe platouriD p\suni alpine. Fauna: lupul+ pisica s\l3atic\+ iepurele+ capra de mute+
muflonul -3er3ec s\l3atic/+ 3roasca testoas\+ ariciul+ cit si numeroase pasari si reptile.
conomie- 5em3ra a #rupului P)+ %talia reprezenta a sasea economie in 2!!E+ dupa &tatele ;nite+
Yaponia+ Permania+ .e#atul unit al 5arii Jritanii si Franta. %talia are o economie industrial$
diversificat$+ cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor $ri ca Frana i .e#atul ;nit. conomia
capitalista r$mAne divizat$ ntr2un nord industrial 3ine dezvoltat+ dominat de companii private i un
sud a#ricultural+ cu o rat$ a oma6ului de 2!=. 5a6oritatea materiilor prime necesare industriei i
mai mult decAt 'G= din necesarul de ener#ie este acoperit prin importuri. 8n decada trecut$+ %talia a
23
urm$rit o politic$ fiscal$ strAns$ pentru a ndeplinii criteriile ;niuniilor economice i monetare+
3eneficiind de de o rat$ a inflaiei sc$zut$ care i2a permis al$turarea la uro de la conceperea sa n
1LLL.
"erformana economic$ italian$ a r$mas n urma parteneriilor s$i europeni+ #uvernul actual iniiind o
serie de reforme pe termen scurt destinate m3un$t$irii competivit$ii i a creterii pe termen lun#.
&2a micat ncet+ totui+ n implementarea reformelor.
Cultura- %talia este 3ine cunoscut$ pentru arta i cultura sa+ precum i datorit$ nenumeratelor ei
monumente+ printre care se num$r$ Turnul din "isa i Colosseumul roman+ dar i pentru mAncarea sa
-pizza+ pasta+ s.a.m.d./+ vin+ stilul de via$+ ele#an$+ desi#n+ cinema+ teatru+ literatur$+ poezie+ arte
vizuale+ muzic$ -mai ales de oper$/+ s$r3$tori+ i n #eneral pentru #ust.
5ic$rile artistice ale .enaterii i 3arocului a ap$rut n %talia ntre secolele al 1E2lea i al 1G2lea+
respectiv la sfAritul secolului al 162lea+ determinAnd o adev$rat$ revoluie artistic$ n %talia+ mai
ntAi+ n uropa ulterior i apoi n ntrea#a lume.
"rincipalii indicatori:
&uprafata totala _ 3!1.23! @m` -?ocul '1/
&uprafata ocupata de ape _ 2+E=
"opulatia _ G).'G1.'11 loc. -?ocul 22/
7ensitatea populatiei _ 1L2+'3 locN@m p
Menitul intern 3rut _1 )EE 'EL milioane dolari &;1 -?ocul )/
Menitul pe cap de locuitor _ 3!+'!! dolari &;1
0porturi de 3unuri si servicii_ L' -volum 2!!!_1!!/
%mporturi de 3unuri si servicii _ 1!E -volum 2!!!_1!!/
Contri3utii la 3u#etul 4r#anizatiei 5ondiale a Turismului -2!!'+ =/ _ 3LL!
1. Comertul cu marfuri:
0port _E16 )'G -milioane dolari &;1/
%mport _ EE2 GGG -milioane dolari &;1/
Clasi/icarea Contri&utia >?@ Italiei in
e5porturile totale de mar/uri
Contri&utia >?@ Italiei in
importurile totale de mar/uri
7upa tipul marfurilor 2 produse a#ricole_ '+1
2 com3usti3il_ G+6
2 produse a#ricole_ 1!+L
2 com3usti3ili_ 23+3
2E
2 produse manufacturate_ )G+L 2 produse manufacturate_ 6E+6
7upa destinatii 2 ;niunea uropeana_GL+L
2;&1_'+G
2 lvetia_3+L
2 Federatia .usa_ 2+3
2 Turcia_ 2+!
2 alte destinatii_ 1+1
2 ;niunea uropeana_ GG+L
2 C*ina_ G+2
2 ;&1_ 3+1
2 lvetia_ 3+1
2 ?i3ia_ 3+!
2 alte destinatii_ G+6
2. Comertul cu servicii:
0port _ L'1G1 -mln dolari &;1/
'ipologia serviciilor )5port >?@ Import >?@
Transporturi 16+2 23+1
CalatoriiNturism 3L+E 23+6
1lte servicii E2E+E G3+3
%mport _ L)!!G -mln dolari &;1/
M(% 1<R1 E -pa#1E'/ si 1<R1 G -pa# 1E)/+ referitor la contri3utia %taliei la e0porturile si
importurile mondiale de 3unuri si servicii.
2G
2.2 SP)CI*+I<*R)* INDUS'RI)I 'URISU+UI IN I'*+I*
1'urismul cultural
Cultura este un element semnificativ in dezvoltarea si promovarea industriei turismului. "atrimonial
cultural 6oaca un rol primordial in turismul multor tari+ fiind un catalizator in atra#erea turistilor din
intrea#a lume. 1sa cum cultura este o latura tan#i3ila a omenirii+ este necesar de pastrat caracterul
sau intact+ astfel incit+ pe parcursul anilor sa nu se resimta de#ra3area unor elemente culturale.
Contri3utia statului face acest o3iectiv mai usor de realizat.
'a&elul 1 prezinta c*eltuielile #uvernamentale in primele zece tari din uropa pentru valorificarea
culturii -in euro/.
'ara C4eltuieli C4eltuili pe cap
,ermania 136) 220A
Italia 12A1 2A0B
2ranta 11G1 2C0#
Spania G6E 220D
%elgia 221 2A01
Norvegia 1L' "A02
Danemarca 1)1 "10#
area %ritanie 11' #0B
Portugalia G! A06
Irlanda 22 C0D
%n 3aza unui studiu neoficial realizat de catre ;<&C4+ mai mult de G!= din patrimonial cultural si
istoric din intrea#a lume este concentrate in %talia. C*iar daca apar du3ii referitor la aceasta cifra
-G!=/ %talia este la si#ur una dintre cele mai 3o#ate tari din punct de vedere cultural. a a avut
contact cu multe civilizatii antice+ asa cum si cu artisti si influente culturale recente.
1rta+ cultura si istoria sunt cele mai importante motive pentru cel putin 6umatate dintre oamenii care
viziteaza %talia in fiecare an. Totusi+ pina de curind contri3utia autoritatilor statului %talian in
dezvoltarea turismului a fost minima+ din care cauza o mare parte a patrimoniului cultural era
inaccesi3ila si nevalorificata. 5ult mai putin a fost realizat in cazul culturii italiene contemporane si
traditiile statului. ?ipsa documentatiei necesare in cazul asta a facut dificila o analiza si sistematizare
mai detaliata asupra valorificarii si includerii patrimoniului cultural in circuitul turistic national si
international. 7in momentul in care competitivitatea %taliei ca destinatie turistica e su3 presiune+ se
analizeaza si se implementeaza moduri de utilizare mai eficienta a patrimoniului cultural. .eforma
sistemului de muzee este un e0emplu de aceasta tendinta.
26
(2)R'* 'URIS'IC* CU+'UR*+*
Conform unor studii efectuate de 5inisterul Turismului in %talia+ se prezinta urmatoarele date
referitoare la concentratia patrimoniului cultural pe teritoriul statului+ vezi ane0a 1 -'a&elul 2.
7ensitatea structurilor culturale in provinciile din %talia+ pa# 1EG/.
Ta3ela arata ca patrimonial cultural al %taliei este concentrate diferit pe teritoriul statului.
%mpresionant este concentratia patrimoniului cultural in partea sudica+ reprezentat prin provinciile
Trapani-E/+ .a#usa -G/+ Jrindisi -)/ si Jari -1!/.
%n anul 2!!!+ %talia avea apro0imati 163E structuri culturale pu3lice+ dintre care aproape 6umatate se
afla su3 conducerea si protectia statului. Celelalte L2E apartin autoritatilor locale+ re#ionale sau
municipale. "atrimonial cultural mai este completat si cu '!! de institutii culturale private.
Cinci dintre cele mai importante re#iuni detin peste o suta de structuri culturale pu3lice: Toscano
-2GE/+ milia .oma#na -1)L/+ ?azio -1)1/+ ?om3ardia -132/ si "iemont -12!/. "roportia structurilor
culturale nationale e destul de inalta in Toscana -62+ 2=/ si ?azio -1)1/. %n nordul %taliei predomina
mai mult structurile aflate su3 conducere locala. 4ferta de 3unuri culturale a crescut continuu
oncepind cu 1L)!+ fiind o consecinta a noii politici de conservare a culturii si artei. <umarul total de
institutii culturale nationale a crescut de la 22L -1L)G/ pina la aproape 1!!! -2!!!/. 7esi numarul
institutiilor culturale a crescut considera3il+ nu s2a produs o crestere corespunzatoare in oferta
patrimoniului cultural pentru se#mentul turismului. 1 avea patrimoniu nu este sufficient+ este
necesara si o politica adecvata de utilizare a patrimoniului. 7iferenta o face nivelul de accesi3ilitate.
%talia este una dintre tarile care are un stoc de structuri culturale lar#+ dar accesi3ilitatea lor e destul
de 6oasa. ;n studiu al ;<&C4 arata ca din cele '1! institutii culturale nationale doar 2'E -3L=/
sunt desc*ise pentru pu3lic pe tot parcursul anului.
C)R)R)* 'URIS'IC* CU+'UR*+*
'a&elul " ilustreaza cererea patrimoniului national intre anii 1LL'22!!6. ste evident ca sistemul
patrimoniului national a trecut prin citeva crize+ iar numarul total de vizitatori a scazuti cu 1'+6=
intre 1LL'22!!6. Mezi ane0a 2 -ta3elul 3+ pa# 1EG/.
'a&elul E+ din ane0a 3+ pa# 1E6+ ilustreaza atractiile patrimoniului cultural cu acces li3er si contra
plata. "roportia cea mai mare pentru vizite contra plata o detin #aleriile -'!=/+ cea mai mica apartin
monumentelor -2E=/+ iar muzeele se #asesc intre aceste 2 e0tremitati cu doar E6=.
Circuitul turistic %talian depaseste *otarele nationale+ astfel incit %talia a fost+ demult+ inclusa in
turismul international. %n ta3elul ce urmeaza poate fi o3servat raportul dintre turistii national si cei
internationali sositi pe teritoriul %taliei.
2'
*n Italieni Straini
&osiri %nnoptari &osiri Innoptari
2DD1 1123) 2'2LL 'LGL 2D16#
2DD2 11G33 26E)2 )2E3 2DB2B
2DD" 11L'3 2'6E! ))!1 22"D1
2DDE 11)13 2)!!2 L!32 22AA"
2DDB 11')E 2'2L1 )!!! 2DE2"
2DD6 1DECE 2E"E1 A1BA 1A#6B
7upa cum a fost mentionat mai sus+ %talia nu are o politica de dezvoltare si promovare a turismului
cultural+ sunt doar citiva indicator ice au rezultate din ce in ce mai satisfacatoare. 5inisterul
Turismului a ales turismul cultural ca un se#ment potential de piata ce ar putea a6uta tara+ prin
stimularea dezvoltarii industriei turismului in #eneral.
1 'urismul de litoral 3 plaFele din spatele turismului cultural
%talia este faimoasa in turismul mondial+ dar foarte puin comentata pentru pla6ele si staiunile sale+
in ciuda faptului ca trei sferturi din frontiera acestei tari este sc$ldata de apele 5arii 5editerane.
Turismul cultural+ cel istoric+ c*iar si cel montan sunt adev$rate em3leme ale %taliei. Meneia+ cu ale
sale 9strazia cur#$toare+ .oma+ <apoli+ 5ilano+ toate intesate de m$rturii ale %mperiului .oman+ de
catedrale sau edificii culturale. "rea puine se scriu si se cunosc insa despre litoralul italian+ despre
riviera si spectacolul mediteranean+ cel care in %talia se afla la el acas$.
%talia este cea mai mare peninsula din 5area 5editeraniana+ avAnd al$turi si doua dintre cele mai
mari insule ale acestei mari+ &icilia si &ardinia. 7intre cele 2! de re#iuni care formeaz$ 9cizmaa+
doar doua nu au ieire la mare+ practic+ inuturile de dincolo de valea rAului "o fiind cele cu specific
de deal si munte. %n rest+ mparte cu Frana+ Croaia+ &lovenia+ Tunisia si 1l3ania marile ce o
ncon6oar$+ adic$ 1driatica+ %oniana+ Tireniana sau ?i#uriana.
1adar+ este o tara mica+ dar cu ).G!! de @ilometri de coasta. drept ca o 3una parte din tarm este
format din stAnci si nu poate fi amena6at pentru pla6a+ dar raman destule staiuni demne de atenia
turitilor. 7in punctul de vedere al climei+ ntrea#a re#iune mediteraneana se 3ucura de condiii
e0celente din mai pana in septem3rie+ cu luni foarte 3une+ poate prea c$lduroase in iunie si iulie.
1proape toate pla6ele au suprafee mai mici sau mai mari amena6ate+ cu acces pl$tit+ dar foarte
curate+ si care pun la dispoziie ezlon#uri+ vestiare+ 3aruri si multe alte facilitai. 0ista insa si
destule pla6e li3ere+ mult mai s$l3atice.
1'urismul religios
2)
1nalizindu2se raspindirea turismului reli#ios in intrea#a lume+ se pot evidentia principalele tari si
tendintele actuale ale dezvoltarii si promovarii lui:
I%ordan2 promovarea turismului reli#ios este o parte importanta a strate#iei turistice de dezvoltare a
turismului in aceasta taraD
-*talia turismul religios genereaza anual peste ./0 ,ilioane dolari S+A"
IJa*amas2 unul dintre putinele tari care au in director al turismului reli#ios si personal dedicat
pentru dezvoltarea si atra#erea vizitatorilor reli#iosiD
I&cotia2 proiecteaza triplarea veniturilor din turismul reli#ios catre anul 2!1E+ de la )! 21!! la 3!!
milioaneD
Ilvetia2 se orienteaza spre conservarea si evidentierea o3iectivelor turistice reli#ioase pentru a
atra#e cit mai multi turistiD
I%ndia2 cea mai mare parte a turistilor sositi sunt veniti in scopuri reli#ioaseD
I%srael2 5inisterul pentru Turism se orienteaza spre importarea o3iceiurilor turistice din 1merica de
<ord.
%mportanta turismului reli#ios in %talia dateaza inca din cele mai vec*i timpuri+ prin prezenta unor
deose3ite locuri si asezari cu semnificatie reli#ioasa+ ce invitau pelerinii sa calatoreasca c*iar si spre
unele destinatii mai indepartate. .uinele multor manastiri+ 3iserici si 3azilici+ inca prezente in zilele
noastre+ reprezinta sim3oluri ale unor culturi reli#ioase specifice diferitor perioade istorice. Cu toate
ca semnificatia acestor constructii reli#ioase ramine a fi aceeasi+ ar*itectura si stilul lor variaza si se
diferentiaza+ e0primind elementele specifice ale evolutiei timpului.
%n perioada de inflorire a stilului roman+ principalele edificii au fost 3isericile si manastirile.
7ispunand de imense averi funciare si tezaurizate+ manastirile si catedralele romanice au fost+ in
#eneral+ construite potrivit unor pro#rame monumentale+ amploarea lor fiind 6ustificata si de faptul
ca tre3uiau sa #azduiasca un urias numar de pelerini atrasi de cultul relicvelor sfinte.
Ca monumente reprezentative de ar*itectura romanica citam: domul din 5odena+ domul din "isa+
etc.
%n #eneral+ stilul artei romanice se caracterizeaza prin maretia si severitatea constructiilor+ prin
decorativismul artelor fi#urative. Cu toate ca intre#ul teritoriu al statului %talia este impinzit cu
edificii reli#ioase+ totusi+ inima reli#iei este concentrata in Matican.
<u multe sunt reli#iile care au un stat+ dar catolicismul nu e doar o reli#ie. &fantul &caun 2 7aticanul
2 este pro3a3il cel mai 3o#at stat independent din lume+ impresionanta colectie de comori
inestima3ile de arta compensand lipsa totala de resurse naturale. "entru iu3itorii de arta si reli#ie+
Maticanul este centrul suprem+ adapostind comori universal cunoscute+ de la Capela &i0tina la
cele3ra piata construita de Jernini. 7aticanul are el nsui o puternic$ semnificaie cultural$ si
2L
reli#ioasa. Cl$diri precum Jazilica &fAntul "etru i Capela &i0tin$ sunt casa unora din cele mai
frumoase opere de art$ din lume+ care includ opere de artiti precum Jotticelli+ Jernini i
5ic*elan#elo.
1%a$ilica GS/Hntul PetruG este sediul principalelor manifest$ri ale cultului catolic i are o funcie
solemn$ cu ocazia cele3r$rii s$r3$torilor Q<aterii 7omnuluiQ+ Q"ateluiQ+ ritualilor din Q&$pt$mAna
&fAnt$Q+ procl$m$rii noilor papi i funerarilor celor defunci.
Ca atractie turistica0 Jazilica Q&fAntul "etruQ reprezint$ una din principalele o3iective turistice pentru
orice vizitator al .omei.
1Capela Si5tina este capela palatului papal din Matican i este una din cele mai faimoase comori
artistice ale uropei.
"rimul serviciu reli#ios a fost cele3rat la L au#ust 1E)3 i a fost dedicat 8n$l$rii la cer a Fecioarei
5aria. 7in acea perioada+ Capela &i0tina a capatat o valoare reli#ioasa enorma+ devenind o parte
componenta a orasului reli#ios , Matican.
7ei Maticanul are un num$r mic de rezideni+ are totusi+ milioane de vizitatori anual i astfel statul
are cea mai mare rat$ de infracionalitate per cap de locuitor din lume i aproape de dou$zeci de ori
mai mare decAt n %talia. Meniturile inre#istarte anual sunt in valoare de apro0imativ 2G2 milioane b
si c*eltuieli 26E milioane b.
Cu toate ca puterea reli#ioasa a %taliei este concentrata in miinele Maticanului+ mai sunt multe alte
mici focare reli#ioase+ cum ar fi: 3asilica &fanta 5aria del Fiore -catedrala ar*idiocezei romano2
catolice din Florenta/D capela Malmarana+ 3iserica &f. Corona - lucrari ale lui 1ndreea "alladio din
re#iunea Meneto/D Catedrala &f. 5aria+ 3iserica lui &f. Cristoforo si &f. "ado -&iena/D 3isericile &an
Pennaro+ &an Pior#io 5a##iore si &an Piovanni 5a##iore -<eapoli/D monumentele paleocrestine
din .avennaD templul lui (eusD catedrala romana din 1malfi cu puternice influente orientale+ 3iserica
&f.&alvatore de Jirecto din 1trani si .avelloD 3iserica patriar*ala din 1#uileiaD 3iserica &f. Francisc
-1ssisi/D 9&acri 5onti: -"iemont si ?om3ardia/D &iracuza si <ecropola de la "antalica+ etc.
1 'urism montan
Cortina D6*mpe$$o este poate destinatia preferata din %talia pentru amatorii de s@i+ fiind QperlaQ
re#iunii+ oferind oricui sansa unui concediu de neuitat. &e spune c*iar ca cei care locuiesc aici sunt
privile#iatii %taliei+ pentru ca au sansa ca in fiecare zi sa admire padurile si muntii "allid+ dupa
numele celui care a descoperit aceste varfuri. 1cest oras montan+ aflat la 122E metri altitudine+ are
un farmec alpin #reu de e#alat+ recunoscut atat de cei care vin pentru a se rela0a si a admira natura+
cat si de pasionatii sporturilor montane.
3!
1ltadata doar un mic sat din Jelluno+ Cortina 7S1mpezzo s2a transformat in patru decenii dintr2o
localitate uitata intr2o statiune turistica pentru cei foarte 3o#ati+ pastrand insa farmecul traditional al
ar*itecturii. <u s2au construit 3locuri+ vile masive sau *oteluri+ ci s2a construit in stilul vec*i+ pentru
un ec*ili3ru de invidiat. 1ceasta ascensiune rapida a localitatii a inceput dupa 4limpiada din 1LG6+
iar de atunci tot mai multi indra#ostiti de sport vin aici in fiecare an.
<ici in timpul verii Cortina 7S1mpezzo nu este uitat+ localitatea fiind locul de intalnire pentru
amatorii de drumetii si e0cursii+ la preturi pe masura.
%storia localitatii Sestriere este le#ata de cele doua turnuri construite aici din dorinta senatorului
Piovanni 1#nelli+ undeva la inceputul anilor treizeci+ pe vremea cand nimeni nu s2ar fi #andit ca
satucul pierdut in munti va a6un#e mai tarziu una dintre cele mai atra#atoare statiuni montane din
%talia. "asionatii de s@i vin aici pentru ca partiile si zapada sunt e0celente+ de la prima nea pana in
primele zile ale lunii aprilie+ cand intarziatii mai sunt inca asteptati. 5ai mult+ localitatea se afla
c*iar in apropierea #ranitei cu Franta+ asa ca si turistii francezi au devenit mai ales in ultimul timp o
prezenta o3isnuita.
Cele mai apreciate partii de s@i sunt Janc*etta+ &ises+ Fraiteve+ "asso si mai ales .io <ero+ cea mai
3una din re#iune si considerata ca fiind una dintre cele mai 3une din lume
%reuil Cervinia se #aseste in provincia 1osta+ la o altitudine de 2!G! de metri+ fiind una dintre cele
mai atra#atoare si moderne statiuni montane din 1lpi. &ituata intr2o locatie desc*isa si insorita+ este
un centru al sc*iorilor veniti de pretutindeni+ oferind nu mai putin de 2!! de @ilometri de partii+ fiind
si o le#atura internationala cu (ermatt+ in lvetia+ unde puteti a6un#e pe 6os sau cu una dintre
teleca3ine sau telesc*iuri.
%ntre localitatile de aici se remarca desi#ur 7altournanc4e+ aflat in valea cu acelasi nume+ care inca
de la 6umatatea secolului R%R a devenit o statiune turistica apreciata de sc*iorii epocii+ care veneau
din intrea#a uropa pentru muntii de aici
7ar a3ia din 1L36+ cand a fost pus in functiune telefericul ce face le#atura dintre Jreuil si "lan
5aison+ statiunea a inceput sa fie tot mai cautata de turistii din intrea#a uropa. Trei ani mai tarziu+
cand lucrarile au fost terminate+ folosindu2se cea mai performanta te*nolo#ie a momentului+ a
inceput o perioada 3una+ intrerupta pentru un timp de raz3oi. %mediat dupa terminarea acestuia
contructia si amena6area statiunii au continuat itnr2un ritm alert+ in anii SG! fiind construite primele
telesc*iuri. Mec*iul satuc a devenit o statiune la moda care atra#ea vedete din lumea artistica si
sportivi de renume sau politicieni+ care veneau sa se 3ucure de zapada si distractie
2." <(N) 'URIS'IC) IN I'*+I*.
31
%n cadrul %taliei se pot distin#e mai multe areale turistice+ descrise in urm$toarele pa#ini .
1) *$A2*A (E 34#( 5
Cuprinde partea central\ a %taliei suprapus\ 1lpilor %talieni -5aritimi+ "enini+ ?epontini+ 7olomitici+
Carnici+ %ulieni/+ ce dep\sesc 2!!! m altitudine si "realpilor+ precum si ntinsa cAmpie a "adului. &e
caracterizeaz$ prin spectaculoase peisa6e montane si alpine+ cu forme #laciare si #*eari+ lacuri
#laciare de mare frumusee flancate de slendide staiuni montane -lacurile 5a##iore+ Como+ Parda+
%dra+ %sco etc./+ ntinse domenii sc*ia3ile+ dar si prin monumente istorice si de art\+ unele de valoare
universala+ localizate ndeose3i in CAmpia "adului .
!"!"#untii Alpi$
&e impun prin numeroasele staiuni montane pentru sportului de iarn\ +unele cu o dotare te*nic\
dintre cele mai moderne si cu accesi3ilitate uoara dinspre 1ustria -cu E c\i de acces transalpin/ si
lveia -cu ' artere rutiere si pe cale ferat\/. Cele mai multe staiuni se #rupeaz$ in 1lpii 7olomitici
-63/ intre care cele3ra Cortina dT1mpezzo -1231 m/+ 5aso Corto -2!!E m/+ 5erano -1))! m/+
5aransa 1l3a -1E)! m/ si faimoasa Malle dT1osta. 1lte localit\ti montane cu un cadru natural
pitoresc dein si &t.5artino etc.+ sau in 1lpiii ?om3arzi: "iva+ Como+ ?eco+ 5onza+ Jer#amo etc.
!"%" &iemont $
<ucleul istoric si administrativ al %taliei medievale este renumit prin ntinsele culturi pomiviticole+
industrie+ dar si prin turism+ avAnd multe orae turistice si staiuni de sporturi de iarn\.
&e impun cAteva centre: 'orino , al treilea ora italian +important centru industrial -;zinele Fiat/+
comercial si turistic cu numeroase o3iective culturale+ 3iserici -&an ?orenzo/+ #aleria Civic\ dT1rte
5oderne+ castel medieval + piee + #r$dini+ parcuri. 1lte centre viticole si comerciale cu monumente
medievale: "avia+ Cunea+ Tortona.
!"'" (ombardia si milia )omagna $
32
&unt provincii cu o civilizaie str$vec*e si care dein o pondere economic\ important\ in %talia. &e
remarc\: ilano (1+G mil. ?ocuitori/+ al doilea ora ca m$rime+ recunoscut prin industrie+
comer si finane+ dar si prin monumente si edificii vec*i+ care uimesc prin m\retia lor :
Castelul &forzza +Teatrul &cala -1'')/+ 7omul stil #otic+ din marmur\ cu 13G s\#eti+ EEE! de
statui -13') , 1)G)/+ care reprezint$ cel mai important o3iectiv turistic al oraului+ "alatul si
"inacoteca Jrera+ 1cademia de 1rte Frumoase+ muzee de art\ vec*e+ 43servatorul
1stronomic. "e 3un\ dreptate 5ilano , ora roman -sec.iii2i.Br./ , e0celeaz$ prin
fermec$toarele 3iserici+ 3asilici si teatre) 6olognia + cu multe o3iective turistice si culturale :
7omul -1'E'+ stil 3aroc/+ palate+ piee+ si cea mai vec*e universitate din uropa -111L/+ cu o
faimoas\ Ji3liotec\ si o 3o#at\ pinacotec\. Manto&a , centru al .enaterii -sec.0v20vi/+
Piacen$a , ora roman cu numeroase monumente ar*itecturale ale .enaterii. %erona , oraul
lui .omeo si al Yulietei+ renumit pentru monumentele sale romane si renascentiste -3iserici+
amfiteatrul roman+ palate+ castele+ piee/ si mormAntul Yulietei) Padova 2 ora mestesu#\resc
roman + centru universitar -sec.0iii/ si turistic cu numeroase monumente -3iserica
&t.1ntonio/.1lte centre: "arma+ 5odena+ Jrescia .
!"*" )iviera (iguric + (iguria $
"rezint$ peisa6e de mare frumusee ale 1lpilor 5aritimi si 1peninilor ?i#uri+ care co3oar$ in #olful
omonim si las$ spre mare o faa de pla6\ si faleze pitoreti si 3ine amena6ate+ staiuni si centre
turistice de faim\ mondial\+ ce formeaz$ un lan continuu pe acest litoral numit al florilor
-trandafirilor + #aroafelor si iasomiei/. San Remo 7 vec*i ora+ pitoresc renumit prin festivalul de
muzic\ uoara+ pla6ele sale frumoase+ dotate cu vile si *oteluri lu0oase si prin aceea c\ este
principalul centru al comerului cu flori din %talia+ prin Catedrala &an &iro -sec.0iii/. Savona 7
cele3r\ prin faiana de &avona -sec.0vi/+ minunat decorat\ cu flori + marinarul din &avona+ al lui
5a#ellan si prin pla6ele pitoreti. ,enova , -)!!.!!! loc./+ cel mai mare port al %taliei+ -aezare cu o
istorie de 2G!.!!! de ani/+ cu o poziie de mare frumusee+ etalAndu2si sutele de palate+ castele+ str$zi
si cartiere pitoreti+ 3iserici+ monumente ar*itecturale valoroase+ vaste piese mpodo3ite cu frumoase
fAntAni -Merdi+Mictoria/+ casa si monumentul lui Piuseppe Pari3aldi. %n "alatul 7oria Tursi se afl\
scrisorile lui Cristofor Colum3 si vioara lui "a#anini+ fii ai Penovei. Frumoasele pla6e+ ii im3o#\tesc
farmecul. +a Spe$ia , ora modern cu o 3o#at\ ve#etaie lu0uriant\+ vile si *oteluri de lu0+ pla6\ cu
nisip fin.
!"," &rovincia -eneto $
1mintim aici litoralul venetian+ statiunile termale+ sectorul montan : 7olomiti + 7elta "aduluiN"o.
+itoralul venetian , cuprinde riviera Polfului Meneia si litoralului 1driaticii intre Triest si
1ncona+ t\rm ml\stinos in primul sector si mai inalt cu pla6e frumoase c$tre sud+ cu centre turistice
33
cu valori culturale e0cepionale. 7intre pla6e amintim si 1l3arella+ .osolina+ &ottomarina+ Cavallino+
Yesolo+ raclea 5are+ Caorle+ Ji3ione .
7enetia , -3G!.!!! locuitori/+ fondat in secolul al v2lea si aezat in la#un\+ pe 11) insule+ este
un ora al su3limelor calificative le#ate de aezarea sa+ circulaia ur3an\+ m$iestria artistic\ a
monumentelor+ produsele specifice ur3ei. 7in Prand Canale -lun#imea de ' @m+ latimea de EG2'! m+
de forma unui a&:/ se desprind 1G! de canale de G m adAncime+ peste care trec EG! arcuri de pod+
care in loc de str$zi+ dei sunt si peste 21E! de str$zi n#uste si ntunecate . 4 linie ferat\ si o
autostrad\ o lea#$ de continent+ iar vapoarele si #ondolele asi#ur\ circulaia in ora. Ca o3iective se
remarc\: Jasilica &an 5arco -1!LE+ stil venetian , oriental/+ o adev$rata carte de istorie a artelor
venetiene+ campanilla+ "alatul 7ucal -al 7o#ilor+ sec.0v , 0vi/+ centrul politic al Meneiei+ cu o
ar*itectur\ si decoraii des\v\rsite+ Canal Prand+ "iaa &an 5arco+ toate reprezentAnd sim3olurile
Meneiei. 1lte atracii sunt o serie de palate+ muzee+ 3iserici+ renumitele ao#linzi de Meneia a si
asticla de 5urano:+ precum si pla6a lu0oas\ ?ido de Meneia .
'ermele din 7eneto dateaz$ din epoca .omei antice. 1st$zi+ instalatiiile termale din Meneto
sunt c\t se poate de avansate cu o ofert\ de servicii complet\ si ntotdeauna la cel mai nalt standard.
1mintim dintre ariile termale ale provinciei Meneto urm$toarele terme: u#anee + 7i .ecoaro+ 7i
Caldiero+ 7i Ji3ione .
+e Dolomiti 5area atracie este constituit\ de 7olomiti. 1cetia au fost denumii dup$
tipul de roc\ din care sunt alc\tuiti , dolomia. 1ceasta este format\ din car3onat de calciu si
ma#neziu asociat cu calcar si a fost clasificat\ pentru prima dat\ de #eolo#ul francez 7eodat de
Pradet de 7olomieu -1'G!21)!1/+ c$ruia oraul Cortina i2a dedicat in 1LG) un monument.
"entru a fi prote6at\+ aceast\ minune a naturii+ dispune in zona 7olomitic\ de dou\ parcuri: unul
naional , %l "arco delle 7olomiti Jellunesi -32.!!! *a/+ si unul re#ional , %l "arco <aturale delle
7olomiti 7T1mpezzo -11.!!! *a/.
Meneto propune multe posi3ilit\ti de vacant\ iu3itorilor de munte+ in localit\ti dotate cu toate
serviciile: *otele conforta3ile + 3uc$t$rie 3o#at\+ locuri de ntAlnire si divertisment pentru toate
e0i#entele+ posi3ilit\ti de alpinism in toate anotimpurile + trasee pentru mountain , 3i@e.
;n alt punct de mare interes il constitue (elta Padului I Po)
7elta+ cu peisa6ele sale orientale+ cu o diversificat\ flor\ si faun\ etc.+ ofer$ infinite posi3ilit\ti de
e0plorare a unui am3ient in care natura este inc\ dominatoare a3solut\.
7elta del "o este cea mai vast\ zon\ umed\ a %taliei si una dintre cele mai mari ale uropei , un
delicat ec*ili3ru intre p\m\nt si ap\. ;n am3ient de mare interes naturalistic atAt pentru flor\+ c\t si
pentru faun\.
3E
Ravenna/ vec*e aezare+ resedinta imp\ratilor romani din E!2+ resedint\ a domeniului
pontifical+ p$streaz$ numeroase monumente si are o frumoas\ pla6\: 7i .avenna.
.imini + 1ncona+ Triest+ "esaro sunt doar alte cAteva orae de interes.
Forme de turism: de odi*n\+ recreere si cur\ *eliomarin\+ de circulaie cu valene culturale.
2. I'*+I* P)NINSU+*R*
ste str$3$tuta de la < la &+ ca o coloan\ verte3ral\ de 5.1penini -peste 2!!! alt./ etaleaz$ cele mai
diverse peisa6e -calcaroase+ vulcanice+ alpine+ falez\/. ste m$r#inita de o rivier\ de mare atracie+
du3lat\ uneori de un ira# de insule fermec$toare in am3ientul lor marin si montan si dispune+
totodat$ de monumente de art\ si vesti#ii ale antic*itatii si ale unor str$lucite civilizaii de pe aceste
melea#uri .
2.1..oscana , inut cu o civilizaie de peste 2' de secole+ p$strata in oraele sale + adev$rate
comori de art\ etrusc\ si roman\ si care 3eneficiaz$ de o rivier\ de mare frumusee.
2iren$e 7 (.08)888 loc))/ora9ul muzeu+ de pe fluviul 1rno + cu renumite opere de art\ ale
.enaterii italiene -7omul + 12L621E36 +"alatul &i#noriei , cu turnuri de LE m. si statui cele3re+
#alerii+ piee+ castele+ muzee+ #r$dini si parcuri cele3re. "isa2 vec*e repu3lic\ independent\ -sec.0ii/+
oraul lui Palileo Palilei+ recunoscut prin monumentele sale cele3re : 7omul+ Campanilla+ Turnul
nclinat -sec.0i20ii/."e litoral se ntAlnesc 3inecunoscutele staiuni: ?ivorno+ Miare##io+ Carrera -cu
renumita marmur\/.
2.2./mbria 7 ainima verde a %taliei:.
Provincia 'erni este situat\ c*iar in mi6locul peninsulei italice si este una dintre cele dou\
provincii ale ;m3rieiD include 33 de municipii si 1G1 de orae. "e teritoriul s\u se afl\ dou\ lacuri
-"iediluco si Cor3ara /+ cinci rAuri -Tevere + <ere + Melino + "a#lia si C*iani/+ cascada 5amore+ dou\
parcuri re#ionale - parcurile fluviale <era si Tevere/ si alte parcuri -lmo+ Millal3a + 5ont "e#lia
etc./.
"rovincia Terni este un loc ce reprezint$ un punct de contact intre art\ si natur\+ istorie si cultur\+
sport si mediu natural. 1u loc+ de asemenea+ multe manifest$ri artistice si folclorice .
"rovincia Terni + loc perfect ca destinaie turistic\ ofer$ posi3ilitatea de a com3ina interesele
culturale cu dra#ostea pentru natur\ , prezint$ spatii de cazare pentru )L1G de persoane .
%n fiecare ora al provinciei+ fie mare sau mic + e0ist\ minunate picturi + statui si capodopere
ar*itecturale -7uomo 1melia + 7uomo di <arni 2 <arni + Jiserica &an Piovenale , 4rvieto + etc./+
numeroase muzee -5uzeul 1r*itectural aClaudio Faina a2 4rvieto+ 5uzeul a 4pera del 7uomo: ,
4rvieto+ 1ntiZuarium , Jasc*i+ Tena#lie/.
3G
7in punct de vedere al coleciilor de picturi+ cele mai importante muzee sunt: "inacoteca -Terni+
<arni/+ a[uadreria:-o #alerie de picturi/ aflat\ in interiorul 5uzeului 1r*itectural 1melia+ precum si
colectia aflat\ in 5uzeul a4pera del 7uomo:. 7e asemenea+ in interiorul Jasilicii &an Francesco di
1ssisi -1ssisi/ pot fi remarcate capodoperele marelui pictor italian Piotto .
Perugia , este cel mai mare ora al ;m3riei + relevante fiind manifest$rile si instituiile
culturale+ coala um3rian\ de pictur\ datAnd din sec.0v + cele3rele festivale muzicale si de teatru +
;niversitatea pentru str$ini -cu sediul intr2o frumoas\ cl$dire in stil 3aroc/ precum si frumuseea
peisa6elor montane si de podi+ ca si a lacului Trasumeno .
2." (azium 0(azio) 7 lea#$nul latinit\tii + este nucleul statului roman.
Roma -3+) mil. locuitori/ , acetatea etern\: de pe Ti3ru -Tevere/+ ntemeiata in 'G3 i.Br. si
str$6uita de cele apte coline+ #lorioas\ capital\ a %mperiului .oman+ reprezint$ una dintre cele mai
importante metropole care se impune prin multitudinea si varietatea de monumente si locuri cele3re+
ndeose3i romaneD castele+ palate+ arcuri de triumf+ 3iserici+ domuri+ temple+ piete+ #r$dini si parcuri+
muzee+ catacom3e+ terme+ fAntAni+ etc. %ntre acestea evideniem: Capitoliul+ Forumul si Columna lui
Traian+ Termele lui 1u#ust+ 7iocletianD 1rcurile de Triumf -ale lui Titus + &eptimus &everus si
Constantin/D "antenonul -2' i.Br./D Forumul .oman -2' i. Br./D Colloseum+ palate: "alatul
&enatorial+ "alatul MenetieiD f:nt:nile #omei: Trevi+ Tritoniului etc.D piete: Menetia+ <avonaD muzee:
5.Capitoliului etc.
7aticanul 3 acapitala 3isericii catolice a - EE *a + 2!!! loc./+ cel mai mic stat -format din
preoi + c$lu#$ri si soldai/. Cuprinde 3iserica &f. "etru -sec.v/ , cea mai mare si frumoas\ din lume.
"iaa &f."etru cu coloane+ o3eliscul lui Cali#ula etc.
1lte localit\ti turistice: ?atina+ Tivoli+ 1l3ano+ iar pe litoral staiunile: ?idio+ Fre#ene+ 4stia.
%"*" Apeninii Abruzz+ inalti de peste 2!!! m+ co3oar$ spre t\rmul adriatic+ printr2un podi
continuat cu cAmpia litoral\ si o frumoas\ pla6\ marin\. %ntr2un peisa6 atr$#$tor se afl\ Sulmona+ un
important centru turistic+ cu multe vesti#ii romane+ monumente ale .enaterii+ ;niversitate vec*e+
iar pe litoral+ staiunea Pescara .
%","Campania se circumscrie metropolei Napoli0 3eneficiaz$ de peisa6e dintre cele mai
atractive -vulcanice+ de litoral+ montane/ si reprezint$ o re#iune de vec*e civilizaie dezvoltat\ in
6urul vulcanului Mezuviu -12'L m/ , Berculaneum si "ompei+ orae disp$rute su3 lava vulcanic\.
Napoli -1+3 mililioane locuitori/ metropola sudului italian+ cel mai mare port la 5.Tirenian\+
aezat la poalele vulcanului Mezuviu. &e remarc\ prin valoroase monumente de art\+castele si palate+
3iserici+ piee de mare frumusee .
Salerno , o vec*e aezare preroman\+ cele3r\ prin coala de medicin\+ 7omul -secolul 0i /.
%nteresante sunt si staiunile litorale: Camerota0 Sapri0 Caserta.
36
Capri 2 peisa6ul carstic de mare frumusee -Prota de 1zur/ .
%"1"Apulia "
%rindisi , important port comercial si turistic D
%ari , ora , staiune de litoral + centru universitar 3o#at in vesti#ii istorice D
%arletta , port industrial si comercial+ centru turistic si staiune 3alnear\ .
%"2"Calabria + sectorul de &ud2Mest al peninsulei este un inut muntos -1peninii Cala3riei
21LG6 m/. Reggio de Cala&re , fondat in '23 i.Br.+ capital\ a provinciei+ se remarc\ prin istoria si
valorile culturale p$strate p\n\ ast$zi: termele romane+ templul #recesc+ 7omul+ palate castele+
5uzeul <aional al 1ntic*itatii. 1lte localit\ti de interes turistic sunt: Crotone+ "izzo+ &tron#oli+
Cantazaro etc.
Forme de turism: de circulaie cu valene culturale+ de cur\ *eliomarin\.
;) *$A2*A *3S+2A#A
Cuprinde insulele &icilia si &ardinia.
'"!"3nsula Sicilia -2G.E!! @m p/ punte de le#$tura intre 5untii 1tlas -1frica/ si 5untii
1penini cu un relief montan -5."eloritani/+ de podi si de cAmpie c$tre sud. &e impune in peisa6
muntele vulcanic tna -33E!m/.
;nul dintre cele mai importante orae este Palermo. essina , ora port+ de le#$tura cu "eninsula
%talic\.
".%"3nsulele liparice+ vulcanice+ au o ve#etaie lu0uriant\+ peisa6e ma#nifice in care se impun
prin interesul turistic insulele- Strom&oli -cu vulcanul omonim de L26 m/+ +ipari si 7ulcano.
'"'"3nsula Sardinia -23.)!! @m patrati/ cu peisa6 montan pitoresc ce trece spre cAmpii
litorale destul de n#uste. &e remarc\ si prin centrele turistice Ca#liari -capitala insulei/ , Castelul
5edieval+ Catedrala secolul 0iiiD Tortoli si 4l3ia etc.
Forme de turism: de circulatie cu valente culturale+ cur\ *eliomarin\.
'"*".San #arino , cea mai mic\ si mai vec*e repu3lic\ din lume+ din anul 1263+ aezata pe
o frumoas\ culme -5onte Titano/ la 33Hm de 5area 1driatic\. 1re 61@m patrati+ 2G.!!! locuitori+
capitala la &an 5arino+iar lim3a oficial\ este italian\ si a fost ntemeiata in 3!1 d.Br.
&ursa principal\ a venitului naional o reprezint$ turismul.
Forme de turism: de circulaie cu valene culturale.
3'
C*PI'(+U+ "- R(+U+ (NU)N')+(R P*'RI(NIU+UI (NDI*+ UN)SC( IN
PR((7*R)* 'URISU+UI CU+'UR*+ IN I'*+I*.
Tre3uie mentionat faptul ca lista completa a o3iectivelor incluse in "atrimoniul 5ondial ;<&C4
cuprinde )3! o3iective+ din care 6EE culturale+ 162 naturale si 2E de o3iective mi0te+ din 13) de tari
din intrea#a lume.
Ta3ela de mai 6os include clasificarea o3iectivelor turistice+ incluse in ?ista "atrimoniului 5ondial
;<&C4+ pe zone:
Cele patruzeci -E!/ de monumente culturale din %talia incluse in ?ista "atrimoniului 5ondial
;<&C4+ sunt enumerate in cele ce urmeaza:
1. 1L'L "icturile rupestre din Mal Camcnica -?om3ardia/
2. 1L)! Jiserica i 5$n$stirea dominican$ 9&anta 5aria delle Prazie: cu ta3loul 9Cina cea de
Tain$: a lui ?eonardo da Minci din 5ilano
3. 1L)2 Centrul vec*i istoric din Florena
E. 1L)' "laza del 7uomo din "isa
G. 1L)' Meneia i la#una sa
6. 1LL! Centrul vec*i istoric din &an Pimi#nano
<one Naturale Culturale i5te 'otal ?
*/rica 33 3) 3 'E L=
Statele ara&e 3 G) 1 62 '=
*sia3paci/ica EG 126 11 1)2 21=
)uropa si *merica
de Nord
G1 3G) ' E16 EL=
*merica +atina si
Insulele Carai&&e
3E )! 3 11' 1E=
3)
'. 1LL3 9&assi di 5atera: din 5atera
). 1LLE+ 1LL6 Centrul vec*i istoric din Micenza i vilele lui 1ndrea "alladio din re#iunea Meneto
L. 1LLG Centrul istoric din &iena
1!. 1LLG 9Crespi dT1dda:
11. 1LLG Centrul vec*i istoric din <eapole
12. 1LLG 4raul renascentist Ferrara
13. 1LL6 5onumentele paleocretine din .avenna
1E. 1LL6 Centrul istoric al oraului "ienza
1G. 1LL6 9Castel del 5onte:
16. 1LL6 9Trullile: din 1l3ero3ello
1'. 1LL' &itul ar*eolo#ic din 1#ri#ento
1). 1LL' 9&u <ura0i: din Jarumini -&ardinia/
1L. 1LL' "alatul re#al din Caserta+ cu parcul+ apeductul Manvitelli i comple0ul &an ?eucio
2!. 1LL' Mila roman$ Casale din &icilia
21. 1LL' 7omul+ Torre Cdvica i "iazza Prande din 5odena
22. 1LL' Pr$dina 3otanic$ din "adova
23. 1LL' "eisa6ul cultural de la "ortovenere i CinZue Terre
2E. 1LL' 9Costiera 1malfitana:
2G. 1LL' .eedinele Casei .e#ale de &avoia din Torino i mpre6urimi
26. 1LL' &iturile ar*eolo#ice din "ompei+ Berculaneum i Torre 1nnunziata
2'. 1LL) Centrul istoric al oraului ;r3ino
2). 1LL) &itul ar*eolo#ic i 3iserica patriar*al$ din 1Zuileia
L. 1LL) "arcul naional Cilento i Mallo di 7iano+ cu siturile ar*eolo#ice de la "aestum+ Melia i
Certosa di "adula
3!. 1LLL 9Milla 1driana: din Tivoli
31. 2!!! Centrul istoric vec*i din Merona
32. 2!!! %nsulele oliene
33. 2!!! Jiserica 9&f.Francisc: i alte cl$diri franciscane din 1ssdsi
3E. 2!!1 9Milla dSste: din Tivoli
3G. 2!!2 4raele 3arocului tArziu din Malle de <oto -&icilia/
36. 2!!3 9&acri 5onti: din "iemont i ?om3ardia
3'. 2!!E <ecropolele etrusce din Cerveteri i TarZuinia
3). 2!!E 9Mal dS4rcia:
3L. 2!!G &iracuza i necropola de la "antalica
3L
E!. 2!!6 Penova -9&trade <uove: i 9"alazzi dei .olli:/
PIC'URI+) RUP)S'I DIN 7*+ C*(NIC* >+(%*RDI*@
%7<T%F%C1.
(enumire "icturile rupesti din Mal Camonica
2ocalizare ?om3ardia
<ona turistica %talia de <ord -?om3ardia si milia .oma#na/
Stat %talia
(ata 21 martie 1L'L
Y;&T%F%C1.
1sezarea preistorica Mal Camonica nu este inca in totalitate e0ploarata+ se intinde pe o arie de '! @m.
"e lin#a cele 2E!! roci+ aici+ mai pot fi o3servate peste E!!!! de fi#uri remarca3ile si imprimate.
1ceste confi#uratii in piatra -care e0ista si in &pania+ &uedia si 5area Jritanie/ caracterizeaza
diferite scene din natura+ dans+ raz3oi+ ma#ie+ etc.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de prorpietate culturala maentionata in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial+ aceasta reprezinta o ase$are >sit@.
7&C.%.1
"icturile rupestre din Mal Camonica dateaza inca cu opt mii de ani in urma. <u este necesar de a
accentua natura intacta si unica a interpretarii umane+ care este de o antic*itate enorma.
"icturile rupestre constituie o documentatie fi#urativa e0traordinara a traditiilor si mentalitatii
preistorice. %nterpretarea sistematica+ clasificarea topolo#ica si studiile cronolo#ice ale acestor
confi#uratii in piatra au adus cu sine o contri3utie considera3ila+ in special in asa domenii cum ar fi:
preistorie+ sociolo#ie si etnolo#ie.
.C451<71.%
"roprietatea nominalizata a fost inaintata spre inscrierea in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza
criteriilor 3 si E.
%IS)RIC* SI *N*S'IR)* D(INIC*N* JS*N'* *RI* D)++* ,R*<I)K CU
'*%+(U+ JCIN* C)* D) '*IN*K * +UI +)(N*RD( D* 7INCI DIN I+*N( > Italia de
Nord@
E!
Santa aria delle ,ra$ie este o faimoasa 3iserica si manastire in 5ilano+ inclusa in ?ista
"atrimoniului ;<&C4.
Jiserica mai este faimoasa si pt ta3loul lui ?eonardo da Minci aCina cea de taina:+ care este sim3olul
si elementul central al 3isericii
Cina cea de .ain este o pictur$ mural$ a lui ?eonardo da Minci+ realizat$ pentru patronul s$u+
ducele ?odovico &forza din 5ilano. ;na din cele mai cele3re picturi din istoria universal$ a artelor+
se #$sete n fosta sal$ de mese a 3isericii dominicane =Santa Maria delle Grazie= din 5ilano.
Te*nica folosit$ de ?eonardo+ lucrAnd pe tencuial$ uscat$ cu materiale asem$n$toare picturilor pe
lemn+ s2a dovedit neadecvat$+ rezultatul fiind c$+ dup$ puin timp+ vopseaua a nceput s$ se
desprind$+ fapt atestat ntr2o scrisoare a lui 7e Jeatis din 1G1'+ adresat$ cardinalului din 1ra#ona. 8n
cursul secolelor+ pictura a fost de mai multe ori restaurat$+ rezultatele fiind mai de#ra3$ ne#ative+
ntunecAndu2se suprafaa pictat$. C$lu#$rii dominicani au distrus peretele inferior+ desc*izAnd o u$
c*iar la mi6loc+ eliminAnd astfel picioarele lui %isus. ;ltima restaurare+ nceput$ n 1LE) i terminat$
la 2) mai 1LLL+ a renoit pi#mentul colorant milimetru cu milimetru+ restituind i consolidAnd astfel
ceea ce mai r$m$sese din pictur$ i readucAnd la vedere aspecte dotate de o luminozitate i
prospeime neateptate. 8n au#ust 1LE3+ n urma unui 3om3ardament aerian+ tavanul nc$perii se
pr$3uete dar pictura r$mAne ca prin minune intact$+ prote6at$ doar de cAiva saci cu nisip.
8n 1L)!+ mpreun$ cu 3iserica i cu m$n$stirea dominican$+ opera lui ?eonardo a fost declarat$ de
c$tre ;<&C4 patrimoniu al umanit$ii.
C)N'U+ 7)CLI IS'(RIC DIN 2+(R)N'*
%7<T%F%C1.
(enumire Centrul vec*i istoric din Florenta
2ocalizare Toscana
<ona turistica %talia peninsulara -Toscana/
Stat %talia
(ata 3! decem3rie 1L)1
Y;&T%F%C1.
1ceasta proprietate culturala ar tre3ui sa fi#ureze printre cele mai importnate monumente din ?ista
"atrimoniului 5ondial+ si orice 6ustificare ar fi considerata impertinenta. 0pertii ar putea su3linia
faptul ca centrul vec*i istoric din Florenta raspunde la aproape toate criteriile de inscriere in lista
sta3ilita de catre Conventie.
7&C.%.1 &% C.%T.%%? 7 %<&C.%.
E1
-1/ comple0ul ur3an din Florenta este in sine o realizare artistica unica+ este fructul creatiei
continue in decursul a sase secole. ?asind la o parte muzeele sale -muzeul ar*eolo#ic+ ;ffizi
Jar#ello+ "itti+ Palleria dellT1cademia+ etc./ cele mai importante lucrari de arta au ramas
concentarte si re#asite in catedrala &f. 5aria del Fiore+ "iazza de la &i#noria -dominata si
cunoscuta prin palatul vec*i+ palatul Pfizi+ &an ?orenzo+ &anta 5aria <ovella+ &anta Croce si
capela "azzi/+ manastirea &f. 5arco impreuna cu picturile lui Fra 1n#elico+ &anto &pirito+
&an 5ineato.
-2/ Florenta a avut o influenta predominanta asupra dezvoltarii ar*itecturii si artelor
monumentale in primul rind in %talia si ceva mai tirziu prin uropa. Florenta a fost casa celor
mai importanti artisti: ?eonardo da Minci si 5ic*elan#elo.
-3/ Centrul istoric al Florentei+ prin caraterul sau armonios+ dovedeste intr2un mod deose3it
puterea sa de oras mestesu#aresc din perioada evului mediu si a .enasterii. Florenta
pastreaza multe elemente din trecutul sau: strazi intre#i+ palate fortificate - palazzo &pini+
palazzo del "odestra+ palazzo della &i#noria/+ cismele+ un pod imens din secolul 1E2lea.
-E/ Florenta e considerata ca fiind prima putere economica si politica in uropa+ din secolul 1E
pina in secolul 1'+ si s2a deose3it de celelalte prin cladiri presti#ioase construite si dedicate
unor 3anc*iri sau principi -palazzo .ucellai+ palazzo "itti+ mormintul &f. ?orenzo+ cavoul
familiei 5edici+ palazzo Pondi+ palazzo &trozzi/.
-6/ din punct de vedere material+ Florenta este asociata cu evenimente de o importanta deose3ita.
ste locul de 3astina a umanismului modern inspirat de catre ?andino+ 5arsilio Ficino+ etc.
P+*<<* D)+ DU(( DIN PISS*
%7<T%F%C1.
(enumirea "lazza del 7uomo din "issa
2ocalizare Toscana
<ona turistica %talia peninsulara -Toscana/
Stat %talia
(ata 3! decem3rie 1L)6
Y;&T%F%C1.
%ntr2o zona restrinsa intre peretii orasului+ "lazza del 7uomo din "issa ramine a fi unul dintre cele
mai renumite 9peisa6e: construite din intrea#a lume. &tructurile de 3aza individuale si lucrarile
ar*itecturale reli#ioase -3iserica+ catedrala+ cimitir/ au inceput sa fie construite intre secolele 11 si
1E+ formind un sistem unic de monumente.
7&C.%.1 &% C.%T.%%? 7 %<C?;7.
E2
Considerindu2se ca nu sunt necesare comentariile formale referitoare la monumentele universale din
Campo dei 5iracoli - catedrala+ constructia careia a inceput in 1!63 de catre ar*itectorul Jusc*eto+
finisata in secolul 132leaD Campo &anto+ constructia careia a inceput in 12') de catre Piovanni di
&imone+ finisat in secolul 1G2lea/+ acest #rup de monumente au fost incluse in ?ista "atrimoniului
5ondial in 3aza criteriilor 1+ 2+ E si 6.
-1/ fiind unica din punct de vedere artistic+ datorita stilului sau spatial+ Campo dei 5iracoli
contine patru lucrari ar*itecturale a3solute: catedrala+ sala de 3otez+ 9campanile: si Campo
&anto. 1ceste monumente sunt universal recunoscute si sunt considerate tezaure artistice.
-2/ 5onumentele din Campo dei 5iracoli au influentat considera3il dezvoltarea ar*itecturii si
artei monumentale in doua mari perioade istorice:
1. din secolul 112lea pina in anul 12)E+ in timpul apo#eului orasului "isa. "e parcursul acestei
perioade a fost descoperit un nou stil ar*itectural pentru 3iserici+ acest stil pisan actulamente
poate fi remarcat oriunde in Tuscana.
J. "e parcursul secolul 1E2lea+ cind ar*itectura din Toscana a fost dominata de stilul
monumental al lui Piovanni "isano
-E/ Prupul de monumente din Campo dei 5iracoli+ compus din cladiri reli#ioase tipice+
construite pentru functii distincte si specifice+ constituie in sine un e0emplu e0ceptional de
ar*itectura medievala crestina
-6/ 7oua dintre principalele cladiri din Campo dei 5iracoli sunt direct si tan#i3il asociate cu o
etapa decisiva din istorie si stiintele fizice.
7)N)'I* SI +*,UN* S*
%7<T%F%C1.
(enumire Menetia si la#una sa
2ocalizare Menetia
<ona turistica %talia de <ord -Meneto/
Stat %talia
(ata 22 aprilie 1L)6
Y;&T%F%C1.
%nscrierea 9proprietatii: in ?ista "atrimoniului 5ondial a cuprins nu doar istoricul centru al Menetiei+
dar si intrea#a la#una cu peste o suta de insule mici+ cele trei 9porti: -?ido+ 5alamocco+ P*io##ia/+
3azinele si zonele de pescuit. Coerenta sa #eo#rafica+ istorica si estetica fara du3ii ramine a fi
intacta.
7&C.%.1 &% C.%T.%%? 7 %<&C.%.
E3
%n la#una+ ce cuprinde aproape GE.!!! @m patrati+ natura si istoria au fost foarte apropiate inca din
secolul G %.CB+ cind populatia venetiana+ pentru a fu#i de tri3urile 3ar3are+ si2au #asit refu#iu pe
insulele nisipoase Torcello+ %esolo si 5alamocco. 1ceste asezari temporane au devenit+ cu timpul+
unice. 4rasul este construit pe 11) insule mici si pare a inota pe apa la#unei+ formind un peisa6 de
neuitat a carei frumusete incontesta3ila a inspirat pe Canaletto+ Puardi+ Turner si alti pictori. ?a#una
ventiana+ de asemenea+ una din cele mai deose3ite concentrari de lucrari artistice din lume: de la
catedrala Torcello pina la 3iserica &f.5aria &alvatoarea+ palazzo ducale+ ?anipolo si &cuola di &an
5arco+ Prari si &cuola di &an .occo+ &an Pior#io 5a##iore+ etc.
-2/ influenta Menetiei asupra dezvoltarii ar*itecturii si artelor monumentale este considera3ila. "rima
influenta a fost resimtita in 1sia+ #ipt si uropa+ insulele din marea %onica+ "elopones+ Creta+ Cipru+
etc.
-3/ misterul apei este o cone0iune intre est si vest+ intre islam si crestinism. Menetia ramine vie prin
numeroasele sale monumente ale unor timpuri indepartate.
-E/ Menetia contine un ansam3lu ar*itectural incompara3il+ ce ilustreaza virsta si istoria acestui oras.
"rin e0ceptionalele monumente cit si prin unele resedinte mai modeste+ ar*itectura venetiana
prezinta o tipolo#ie completa a asezarilor ur3ane.
-G/ in aria mediteraniana+ la#una venetiana formeaza un e0emplu deose3it de asezari ce au devenit
vulnera3ile ca rezultat al sc*im3arilor ireversi3ile. %ntre#ul ecosistem necesita o protectie enorma.
-6/ Menetia sim3olizeaza lea#anul unor lucrari umane armonizate perfect cu natura. 4rasul este
direct asociat cu istoria universala. 7enumita si 9stapina apelor:+ ea nu se limiteaza doar la la#una+
marea 1driatica sau marea 5editeraniana+ ea nu are limite.
&c*im3arile de teren+ poluarea atmosferica si sc*im3arile socio2economice sunt doar citeva dintre
pericolele care pot afecta inte#ritatea Menetiei. 1cesti factori au evidentiat+ in noi termeni+ pro3lema
supravietuirii Menetiei. 1stfel includerea 9monumentului: in ?ista "atrimoniului 5ondial va avea ca
rezultat diminuarea factorilor ce pot afecta orasul si istoria sa.
C)N'RU+ 7)CLI IS'(RIC DIN S*N ,II,N*N(
%7<T%F%C1.
(enumire Centrul vec*i istoric din &an Pimi#nano
2ocalizare Toscana
<ona turistica %talia peninsulara -Toscana/
Stat %talia
(ata 1G septem3rie 1L)L
Y;&T%F%C1.N%&T4.%
EE
%n Mal dTlso+ la doar G! @m sud de Florenta este asezat oraselul &an Pimi#nano+ a carui pereti si
case fortificate formeaza un peisa6 de neuitat in inima zonei trusce.
&an Pimi#nano a fost un punct de reper pentru turistii crestini ce calatoreau spre sau din .oma+ si2a
o3tinut independenta in anul 1L11. 7upa o3tinerea independentei orasul a intrat intr2o lun#a perioada
de prosperitate+ ce a durat pina in 13G3. 4rasul era condus de catre doua familii rivale: 1rdin#*elli si
&alvucci. 1u fost construite douazeci si sapte turnuri pentru a sim3oliza 3unastarea si puterea din
&an Pimi#nano. 7in acestea+ doar paisprezece au supravietuit pina in prezent.
51<1P5<T &% C.%T.%% 7 %<&C.%.
4rasul s2a dezvoltat in 6urul a doua elemente principale: "iazza della Cisterna si "iazza del 7uomo.
"iazza della Cisterna are o forma triun#*iulara si este ornamentata cu un izvor c*iar in centru. "iazza
este mar#inita de casale2turnuri: la vest de turnurile 1rdin#*ellis+ la sud cu turnurile Jenuccis+ casa
.odolfi+ "alazzo .azzi+ la nord de "alazzo dei Cortesi. "iazza del 7uomo include ma6oritatea
monumentelor pu3lice si private. %n vest2 Colle#iata of &anta 5aria 1ssunta+ la est2 palatul care a
fost transformat intr2o unitate de cazare+ mai tirziu intr2un teatru+ iar astazi este neutilizat+ in sud2
palazzo del "opelo si Torre Prossa.
%nscrierea centrului vec*i istoric &an Pimi#nano s2a facut in 3aza criteriilor 1+ 3 si E.
-1/ istoricul centru al orasului &an Pimi#nano contine o serie de lucrari ar*itecturale din secolul 1E
si 1G+ care s2au pastrat in forma lor ori#inala+ de e0emplu: frescele 9ultimul 6uramint: 9raiul si iadul:
de Taddeo di Jartolo+ si alte fresce de 7omenico P*irlandaio.
-3/ &an Pimi#nano aduce cu sine o mostenire e0ceptionala+ in special in ceea ce priveste civilizatia
medievala+
-E/ cele paisprezece turnuri ramase se inalta cu mindrie de asupra caselor si castelelor+ evidentiind un
oras feudal. le ilustreaza un moment semnificativ in istorie+ ceea ce deose3este &an Pimi#nano de
Florenta+ &ienna sau Jolo#na.
51<1P5<TN.C451<71.%
?uind in consideratie calitatea e0ceptionala a orasului &an Pimi#nano+ s2au facut citeva remarci cu
privire la politica mana#eriala pe viitor:
I implementarea planului orasului -1L)3/ nu tre3uie sa limiteze sau sa selectioneze care zone vor fi
si cele care nu vor fi prote6ate. %ntre#ul oras reprezinta un patrimoniu ar*itectural si este a3solut
necesar sa se aplice acelasi plan mana#erial peste tot.
I flu0ul de turisti depistat in fiecare vara la &an Pimi#nano nu tre3uie sa motiveze autoritatile pentru
a construi unitati de cazare+ alimentare+ etc. ceea ce ar putea afecta frumusetea asezarii.
I protectia tre3uie e0tinsa pentru a include si Contado+ o parte inte#rata a orasului fortificat.
JS*SSI DI *')R*K DIN *')R*
EG
%7<T%F%C1.1
(enumirea 9&assi di 5atera: din 5atera
2ocalizare re#iunea Jasilicata
<ona turistica %talia peninsulara
Stat %talia
(ata 23 octom3rie 1LL2
Y;&T%F%C1.
1nsam3lul 9&assi di 5atera: cit si parcul ar*eolo#ic natural sunt o dovata a activitatilor umane.
Maloarea universala deose3ita s2a nascut din sim3ioza dintre caracteristicile sale naturale si culturale.
"ropunerea de includere in ?ista "atrimoniului 5ondial s2a facut in 3aza criteriilor 3+ E si G.
7&C.%.1
1sezarile antice s2au 3azat pe doua 9#ra3i#lion: cunoscute ca &asso Caveosa si &asso Jarisano
-sasso _ roca/. Casele primare erau simple pesteri cu un perete format din 3locuri e0cavate. 1ceasta
a evoluat catre o camera desc*isa+ care oferea posi3ilitati de adaptare si e0tindere. %ntre cele doua
9sassi: a fost construit si dezvoltat centrul fortificat al orasului care cuprindea si catedrala.
1provizionarea cu apa a fost 3ine or#anizata. 1sa cum orasul crestea+ mai multe case au fost
construite+ acoperind+ in prezent+ si zonele de deal. Forma caselor se modifica+ iar+ de6a+ in perioada
renasterii au inceput sa fie construite si terasele.
51<1P5<T &% ".4TCT%
9&assi: e prote6ata prin le#ea numarul ''1 din 11 noiem3rie 1L)6+ prin care este nominalizat ca
fiind de un interes deose3it pentru statul italian. .esponsa3ilitatea directa pentru mana#ment se afla
in mainile 5inisterului 5atera. 4 mare parte din aria istorica este proprietatea statului. 4 arie vasta
din 6urul orasului 5atera este prote6ata de catre provincia Jasilicata prin termenii le#ii re#ionale.
Fondurile de finantare sunt alocate de catre #uvernul italian.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
%n anul 1L6! 5atera a fost nominalizata impreuna cu Menetia ca o entitate ur3ana unica+ care va
3eneficia de o le#islatie speciala pentru prote6area patrmoniului cultural din zona. ste planificat ca
multe din cladiri vor fi ocupate de institutii culturale nationale si internationale. 1utenticitatea+ la
momentul actual+ este ocnsiderata ca fiind ireprosa3ila+ in ciuda multor lucrari de reconstructie care
au avut loc.
.C451<71.%
"roprietatea a fost inclusa in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 3+ E si G.
-3/ &assi impreuna cu parcul din 5atera reprezinta un e0emplu fermecator de asezari in roca+
adaptate perfect la caracteristicile #eomorfolo#ice si ecolo#ice+
E6
-E/ 4rasul si parcul constituie un model deose3it de ansam3lu si peisa6 ar*itectural+ ilustrind un
numar semnificativ de etape din istoria umanitatii.
-G/ &assi reprezinta un e0emplu de asezare umana traditionala+ aratind evolutia unei culturi care
a mentinut relatii armonioase cu mediul sau natural.
C)N'RU+ 7)CLI IS'(RIC DIN 7IC)N<* SI 7I+)+) +UI *NDR))* P*++*DI( DIN
R),IUN)* 7)N)'(
%7<T%F%C1.
(enumirea Centrul vec*i istoric din Micenza si vilele lui 1ndreea "alladio din re#iunea
Meneto
2ocalizare re#iunea Meneto+ provincia Micenza
<ona turistica %talia de <ord -Meneto/
Stat %talia
(ata noiem3rie 1LL3
Y;&T%F%C1.
Concentrarea multitudinii de lucrari ale lui 1ndrea "alladio in orasul Micenza demonstreaza ca un
sin#ur artist a fost capa3il sa impresioneze asupra asezarilor ur3ane+ istorice si impre6urimile
acestora. %nfluenta lui "alladio a durat citeva secole la rind+ constituind un important punct de
referinta pentru ar*itectura pu3lica sau privata. 5esa6ul lui "alladio a fost dus in 6urul lumii din
Micenza pentru a deveni un sim3ol al e0celentei.
7&C.%.1
Micenza este definita de multe ape cur#atoare. &trada din zona centrala ce ocupa doar 21) *ectare isi
are radacinile in orasul roman cu modificari din perioada renasterii medievale. ste oricum o lucrare
a lui "alladio care ofera orasului forma si aparenta sa unica. "alladio a fost profund influentat de
monumentele .omei clasice si de lucrarile lui Mitruviu. "entru Micenza el a creat atit cladiri pu3lice
-3asilica+ lo##ia del Capitaniato+ teatrul olimpic/ cit si cladiri private. 7ouazeci si sase de cladiri
individuale sau parti ale constructiilor au fost construite sau reconstruite de "alladio: palazzo
Jar3aran del "orto+ palazzo "oiana+ palazzo Civena Trissino+ palazzo da "orto+ lo##e della 3asilica+
pallazo Malmarana2Jra#a+ palazzo C*itricati+ teatrul olimpic+ domul catedralei+ capela Malmarana+
3iserica &f. Corona+ villa Trissino+ villa Pazzatti+ villa Capra.
"alatele au fost incadrate in te0tura ur3ana a orasului medieval+ formind ansam3luri pitoresti in care
stilul venetian #otic se armonizeaza cu clasicismul lui "alladio.
51<1P5<T &% ".4TCT%
E'
Constructiile lui "alladio sunt proprietati private sau su3 conducerea si protectia municipala. Toate
sunt prote6ate prin le#ea numarul 1!)L din anul 1L3L. 1lte cladiri sunt de asemenea prote6ate si
incluse in lista patrimoniului mondial in conformitate cu importanta lor nationala si locala.
&uprave#*erea si conducerea orasului Micenza se afla in miinile or#anizatiilor re#ionale din "adua.
4rasul are un master plan #eneral ce include normele de planificare+ care sunt revazute momentan.
&unt doua cate#orii de arii verzi ce constituie arii nominalizate din 6urul centrului vec*i istoric din
Micenza.
C4<&.M1. &% 1;T<T%C%T1T
%ncepind cu 1L6! au fost intreprinse eforturi continue din partea proprietarilor si a#entiilor pentru a
conserva patrimoniul ar*itectural unic din Micenza. 1utenticitatea unui oras intre# se evalueaza ca
autenticitatea fiecarei cladiri luate idividual ce formeaza orasul+ materialele si te*nicile de
constructie utilizate cit si functiile individuale ale cladirilor.
Te0tura ur3ana a orasului a suferit putine sc*im3ari+ astfel incit+ la momentul actual+ se atesta
elemente ar*itecturala ori#inale.
.C451<71.%
-1/ Micenza reprezinta un patrimoniu artistic unic cu multe constri3utii ar*itecturala ale lui
"alladio
-2/ "rin ar*itectura sa orasul a e0ercitat o influenta deose3ita asupra stilului ur3an si ar*itectural
in multe orase din uropa si din intrea#a lume.
C)N'RU+ 7)CLI IS'(RIC DIN (R*SU+ SI)N*
%7<T%F%C1.1
(enumirea Centrul vec*i istoric din orasul &iena
2ocalizarea Toscana
<ona turistica %talia peninsulara -Toscana/
Stat %talia
(ata 22 septem3rie 1LLE
Y;&T%F%C1.
"rin caracteristicile sale ur3ane si ar*itecturale+ centrul vec*i istoric din &iena este o dovada a
creativitatii umane si e0prima capacitatea umana artisitca si estetica. 1cest puternic si personal
e0emplu de civilizatie artistica a avut o puternica influenta culurala nu numai pe teritoriul orasului
&iena dar si in alte orase din %talia si uropa+ pe parcursul secolelor 13 si 1'.
1r*itectura+ picturile+ sculpturile si planificarea orasului au fost 9e0portate: cultural catre teritoriile
vecine. &tructura orasului cit si evolutia lui+ intrerupta pentru citeva secole+ impreuna cu stilul care a
E)
fost 3ine pastrat+ a facut &iena una din cele mai pretioase e0emple de oras medieval si italian din
perioada renasterii.
Centrul istoric al &ienei este un patrimoniu natural care este unic de felul sau. %ntre peretii fortificati+
aici au 9supravietuit: lar#i spatii verzi. ?a momentul actual aceste arii sunt prote6ate prin acte
normative speciale+ formind o parte inte#rala a asezarilor ur3ane #otice.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial+ centrul istoric vec*i din &iena reprezinta un grup de cladiri.
7&C.%.1
Centrul vec*i istoric din &iena nominalizat spre inscrierea in ?ista "atrimoniului 5ondial este
delimitat de ' @m de meterez+ ruta caruia urmeaza cele trei dealuri pe care este contruit orasul.
"iazza del Capmo este+ fara du3ii+ una dintre cele mai remarca3ile spatii ur3ane desc*ise din toata
%talia. Formarea lui concide cu evolutia orasului medieval. ?a sfirsitul secolului 122lea+ #uvernul
comunei a decis unificarea celor doua sectoare pentru a crea un spatiu desc*is semi2circular unic. %n
acelasi timp a inceput constructia palatului "u3lico. 7in moment ce aici au fost instalate autoritatile
pu3lice+ au inceput lucrarile de pavare+ de constructie a Fontei Poia+ etc. &u3 conducerea lui 5edici+
"iazza a devenit localul ideal pentru festivaluri spectaculoase. Cel mai inalt punct al orasului este
marcat de catre Catedrala &f. 5aria. Fatada ei este lucrarea lui Piovanni "isano+ completata de
Piovani di Cecco. %n fata catedralei poate fi admirat si spitalul &f. 5aria della &calla+ cel mai vec*i
si lar# spital din oras descoperit in secolul 112lea.
&iena mai pastreaza multe din vec*ile 3iserici+ cum ar fi: 3iserica lui &f. Cristoforo si &f. "ado.
"alatul "u3lico este cosiderat a fi modelul palatelor #otice ale no3ilimii si marilor familii.
51<1P5<T &% ".4TCT%
lementele culturale care formeaza aceasta proprietate nominalizata spre includere in ?ista
"atrimoniului 5ondial+ sunt proprietati pu3lice variate+ apartinind statului+ 3isericii catolice+
autoritatilor locale sau or#anelor private individuale. Centrul istoric este prote6at la diferite nivele+
municipal si national+ prin standarde de conservare conform carora nici o interventie nu poate avea
loc aici fara permisiunea or#anelor responsa3ile. %ntre#ul teritoriu al orasului &iena -include centrul
istoric si impre6urimile sale/ e prote6at in 3aza le#ii nationale numarul 1EL' din 1L3L. Cladirile
istorice izolate sunt prote6ate prin le#islatie nationala pentru proprietate culturala numarul 36EN1L!L
si 1!)L.1L3L.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
&iena a dus o politica inte#rata pentru protectia si reconstructia cladirilor+ ceea ce a dus la
conservarea mediului ur3an initial. "rintre cele mai mari campanii de reconstructie tre3uie
EL
mentionate cele de la &allecto si Jruco. ?uind in consideratie #radul de conservare din timpurile
actuale si autenticitatea lui istorica+ tre3uie de mentionat ca &iena este un e0emplu rar de oras istoric
medieval. 1utenticitatea orasului nu poate fi pusa la indoiala. &tatul si municipiul suprave#*eaza
politica de conservare si proiectele active de reconstructie.
.C451<71.%
Centrul vec*i istoric al orasului &iena a fost inclus in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor
1+ 2 si E: &iena este un oras medieval care si2a pastrat caracterul si calitatea la un nivel remarca3il.
%nfluenta lui asupra artei+ ar*itecturii si planificarii oraselor in evul mediu+ in %talia cit si in uropa+ a
fost enorma. 4rasul este rezultatul ima#inatiei+ in care cladirile au fost desemnate sa se armonizeze
perfect cu te0tura ur3ana sta3ilita+ cit si sa formeze un ansam3lu perfect cu peisa6ele culturale
invecinate.
CR)SPI D:*DD*
%7<T%F%C1.1
(enumirea Crespi dT1dda
2ocalizare re#iunea ?om3ardia+ provincia Jer#amo
<ona turistica %talia de <ord -?omardia si milia .oma#na/
Stat %talia
(ata 11 octom3rie 1LLE
Y;&T%F%C1.1
Comple0ul Crespi dT1dda tre3uie inscris in ?ista "atrimoniului 5ondial din doua motive esentiale:
1. comple0ul este un rar e0emplu de oras+ datorita pozitionarii sale privele#iate si datorita
stilului sau ur3an si ar*itectural unilateral.
2. este martor a unei perioade critice a evolutiei societatii moderne si anume a revolutiei
industriale.
4rasul nu este deose3it doar prin structura ur3ana+ dar cel mai important este faptul ca reflecta o
societate ordonata si precisa cit si o evolutie economica crescatoare. Comple0ul evidentiaza o
ierar*ie+ roluri precise+ cit si relatii economice planificate. 4 alta caracteristica semnificativa a
comple0ului este starea lui de conservare perfecta.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ comple0ul Crespi dT1dda reprezinta un grup de cladiri.
7&C.%.1
%ntre#ul comple0 are o forma #eometrica re#ulara si este divizat in doua parti principale. ?a dreapta
este amplasata fa3rica+ un 3loc compact+ cu ornamente medievale+ iar la stin#a e 3anca ce contine
G!
oficiile desemnate de rnestro "irovano. "e partea opusa sunt construite casele asezate in trei linii.
Casele contemporane se deose3esc de cele initiale prin stil de constructie si asezare. Jiserica
comple0ului a fost construita in ?ui#i Pavena#*i+ fiind puternic influentat de templul &f. 5aria din
piazza Justo 1rsizo. Castelul este lucrarea lui "irovano+ fiind o com3inatie de stiluri neo2#otice cu
picturi si sculpturi specifice stilului venetian. Cimitirul ocupa partea de sud a orasului si este dominat
de mausoleul familiei Crespi+ o lucrare a lui Paetano 5oretti.
51<1P5<T &% ".4TCT%
?a momentul actual sunt patru cate#orii de apartenenta: pu3lica+ privata+ proprietatea #rupului
?e#lerte02"olli si proprietatea 3isericii romane catolice. "rin le#ea numarul 1EL'N1L3L+ Crespi
dT1dda este desemnat ca centru ur3an cu caracter istoric si cu importanta ecolo#ica+ ceea ce impune
un numar de restrictii. "rotectia comple0ului se face in 3aza le#ii E31N1L)G+ numai mausoleul
familiei Crespi este prote6at ca monument individual prin le#ea 1!)LN1L3L.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
<u a fost specificat nici un pro#ram de conservare+ 3azat pe semnificatia culturala si istorica a
comple0ului Crespi dT1dda. Cladirile private au fost 3ine pastrate+ mici deteriorari au fost depistate
la cladirile pu3lice. 1cestea din urma sunt supuse unor proiecte de reconstructie si conservare+ in
particular: scoala+ muzeul+ li3raria si centrul de intruniri. Cea mai #rava e situatia statiunii *idraulice
care este un e0emplu e0celent de ar*itectura a secolului 2!. ;n nivel remarca3il de autenticitate a
fost pastrat in comple0+ astfel incit elementele ori#inale -pu3lice+ private si industriale/ au ramas
intacte.
.C451<71.%
Comple0ul a fost inclus in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor E si G: Crespi dT1dda este
un e0emplu de oras fenomen din uropa si 1merica de <ord din secolele 1L si 2!. l a supravietuit
aproape intact. 4 parte a acestuia este inca utilizat in scopuri industriale+ astfel incit sc*im3arile
conditiilor economice si sociale asi#ura supravietuirea lui continua.
C)N'RU+ 7)CLI IS'(RIC DIN N)*P(+I
%7<T%F%C1.1
(enumirea Centrul vec*i istoric din <eapoli
2ocalizarea Campania
<ona turistica %talia peninsulara -Campania/
Stat %talia
(ata 11 octom3rie 1LLE
Y;&T%F%C1.
G1
%ncluderea orasului <eapoli in ?ista "atrimoniului 5ondial a fost posi3ila in 3aza mai multor criterii
de includere. ?ucrarile manuale+ cum ar fi: comple0ul &f. C*iara si altele+ ce se inte#reaza armonios
in te0tura ur3ana a orasului si care au suferit unele interventii dar fara urmari ne#ative asupra
caracteristicii ori#inale a elementelor componente+ formeaza situatii spatiale unice.
Cea mai vec*e parte a orasului a fost descoperita in secolul G %.C* de catre colonizatori. ste un oras
puternic stratificat+ cu ruine din diferite perioade istorice. <eapoli e considerat un e0emplu e0celent
de oras clasic+ cu elemente caracteristice ale diferitor stiluri culturale. 4rasul este+ deseori+ asociat cu
multe evenimente si personalitati istorice remarcante.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ centrul vec*i istoric al orasului <eapoli este considerat un grup de
cladiri.
7&C.%.1
&emnificatia esentiala a orasului se datoreaza te0turii sale ur3ane+ ce reprezinta o evolutie de 2G de
secole. 7upa cel de2al doilea raz3oi mondial au fost efectuate importante descoperiri ar*eolo#ice.
.uinele romane ramase au marcat cultura orasului <eapoli -teatrul+ cimitirul+ etc./. 7upa caderea
imperiului roman+ in partea vestica+ au inceput constructiile 3isericilor -&an Pennaro+ &an Pior#io
5a##iore si &an Piovanni 5a##iore/.
Castelul dellT4vo este un element component al patrimoniului orasului+ ce a supravietuit inca din
perioada normana. 1 fost construita+ initial+ ca o cetate2manastire+ si remodelata cu diferite ocazii+ iar
azi are forma pe care a capatat2o la sfirsitul secolului 1'2lea. %nfluenta artei si ar*itecturii din lumea
vestica a inceput sa se e0tinda+ inlocuind elementele #recesti si ara3e din constructiile ori#inale.
Jisericile din <eapoli capata un stil ar*itectual cu puternice influente din sudul Frantei. 7upa
unificarea din 1)6!+ au avut loc multe proiecte de planificare si reconstructie. 5ulte din cladirile
ori#inale au fost inlocuite cu altele moderne.
51<1P5<T &% ".4TCT%
Conducerea si suprave#*erea acestor cladiri ce formeaza centrul istoric al orasului <eapoli+ este
divizata intre statul national+ consiliul orasanesc+ institutii reli#ioase si seculare+ cit si sectorul privat.
"lanul #eneral al orasului+ din 1L'2+ identifica suprafata ariei a centrului istoric ce tre3uie de
prote6at. Conform le#islatiei in vi#oare+ nu poate fi efectuata nici o interventie fara permisiunea
or#anelor competente.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
5ulte lucrari de reconstructie au avut loc in perioada secoului 1L2lea+ insa doar un numar mic al
acestora sunt considerate eficiente si intilnesc standardele contemporane de constructie. Cutremurul
G2
de pamint din anul 1L)! a afectat o parte importanta a orasului+ iar lucrarile de reconstructie au
inceput sa fie imediat realizate. %ncepind cu anul 1LL1+ cele mai mai multe proiecte de conservare au
fost orientate spre cladirile reli#ioase. 4rasul se caracterizeaza printr2un inalt nivel de autenticitate+
astfel incit evidentele #reco2romane mai sunt inca vizi3ile. 5ulte din cladirile pu3lice siNsau private
si2au pastrat o autenticitate perfecta in termenii de functiune a acestora si relatiilor cu alte constructii.
.C451<71.%
1ceasta proprietate poate fi inclusa in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 2 si E: <eapoli
este unul dintre cele mai vec*i orase din uropa+ a carui te0tura ur3ana actuala contine elemente a
unei istorii lun#i si plina de evenimente. &trazile+ 3unastarea cladirilor istorice din diferite perioade+
ofera o valoare universala fara e#al+ avind o profunda influenta in multe zone din uropa.
(R*SU+ R)N*SC)N'IS' 2)RR*R*
%7<T%F%C1.
(enumire 4rasul renascentist Ferrara
2ocalizare milia .oma#na
<ona turistica %talia de <ord -?om3adia si milia .oma#na/
Stat %talia
(ata 2! octom3rie 1LLE
Y;&T%F%C1.
Ferrara este un vec*i oras2capitala a carui structura ur3ana este una dintre cele mai importante din
uropa. 7intre celelalte orase italiene+ Ferrara este unicul care are un plan ori#inal ce nu deriva din
stilul roman. Cea mai semnificativa caracteristica a orasului consta in faptul ca el s2a dezvoltat din
secolul 1E2lea in 3aza unor proiecte de planificare si constructie care se folosesc astazi in toate
orasele moderne. Ferrara a e0ercitat mereu o influenta in domeniul de planificare si constructie a
oraselor. ste patria pentru conceptul de 9perspectiva ur3ana:. 1cest atri3ut remarca3il a fost
mentinut pe parcursul timpului+ si ofera orasului caracterul sau specific si spectaculos+ c*iar daca
Ferrara nu are cladiri impresionante.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate mentionata in articolul1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ orasul nominalizat spre inscriere reprezinta un grup de cladiri.
7&C.%.
Cercetarile desfasurate in cadrul orasului ofera informatie despre asezarile medievale+ formate din
case de lemn si treptat inlocuite cu alte structuri mai dura3ile.
G3
Constructia catedralei &an Pior#io a inceput in 113G si a luat sfirsit a3ia catre secolul 1G2lea. 7upa
cutremurul de pamint din 1G'!+ interiorul a fost complet reconstruit de catre ar*itectorul Francesco
5azzanelli+ care a creat un mare contrast intre interior si e0terior. 4data cu reconstructia catedralei+
centrul orasului a fost reor#anizat si a capatat o aparenta monumentala. "alazzo Communale din
secolul 132lea a fost prima resedinta a familiei ste+ care+ mai tirziu in secolul 1G2lea+ a fost
incorporat in Castello &an 5ic*ele sau Castello stense. 1 urmat o perioada de e0tindere a orasului+
fiind construite mai multe palazzi si 3iserici+ realizate cu interventia ar*itectorului Jia#io .ossetti
-1E6G21G16/.
%n anul 1EE2 a fost construita Casa .omei+ consituita din doua #radini si lo##ias decorate cu picturi
si alte decoratii interne. 1lte cladiri importante sunt: "alazzo &c*ifanoia -construit in 13)G+ a carui
decoratii ilustreaza cultura umanistica a orasului/+ palazzo di 5arfisa dTste -consturita in 1GGL+
situat in mi6locul #radinilor/+ "alazzza dei 7iamanti -constructia caruia a inceput in 1EL2+ finisat in
1G6G/.
51<1P5<T &% ".4TCT%
Centrul istoric al orasului este format din insasi centrul istoric+ fortificatiile si Jor#o Joaria in partea
de &ud2st a orasului. %ntre#ul oras e prote6at la nivel de stat+ municipiu si re#ional.
a. centrul istoric este prote6at in 3aza master2planului #eneral acceptat in anul 1L'G si
reconfirmat in 1L)G. "lanul a fost aplicat timp de 2! de ani+ iar eficacitatea lui a foste de6a
confirmata. "arcul din <ord 2 o vec*e rezervatie pentru vinatoare 2 are o valoare istorica
speciala. 1cest parc si spatiile verzi desc*ise din parea sudica sunt prote6ate din cauza valorii
lor de peisa6e si a cone0iuniii pe care o creaza cu orasul.
3. Toate cladirile incluse in oras au fost supuse unei inventarieri+ toate sunt clasificate conform
valorilor+ #radului de folosire potentiala si tipolo#iei de 9tratamente: propuse. 1ceasta
evaluare detaliata reprezinta o 3aza informationala pentru un 3un plan de mana#ement si o
politica de conservare+ care constituie al doilea nivel de protectie.
c. .esursele economice+ industriale+ fizice+ culturale e0istente sunt luate sistematic in
considetatie in procesul de planificare+ care implica identificarea si documentarea asupra
caracteristicilor #eofizice ale teritoriuluii ca o 3aza pentru planificarea fizica.
d. 5onumentele istorice inventariate sunt prote6ate in 3aza le#ii din anul 1L3L pentru prote6area
patrimoniului cultural. 1ceasta le#e este aplicata pentru apro0imativ o mie de proprietati mici
sau mari+ dintre care 6G! apartin sectorului privat. .econstructia centrului si cladirilor
istorice sunt efectuate doar cu acordul autoritatilor locale si re#ionale.
C4<&.M1. &% 1;T<T%C%T1T
GE
"rimele lucrari de reparatie au fost efectuate in secolul 162lea dupa cutremurul de pamint din anul
1G'!. .az3oiul mondial a rezultat in distru#erea multor cladiri istorice. %n ciuda multor consecinte
ne#ative+ orasul a supravietuit. 1stazi numarul populatiei a atins cifra de o mie de locuitori. Cu
timpul alte noi cladiri industriale au fost construite in conformitate cu master2planul recunoscut si
acceptat. %ma#inea ur3ana a orasului este inca evidenta+ reflectind autenticitatea ideilor de planificare
din perioada renasterii.
.C451<71.%
4rasul Ferrara a fost inclus in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 2+ E si 6: Ferrara este
un oras planificat dupa ideile din perioada renasterii+ si2a pastrat te0tura ur3ana practic intacta.
7ezvoltarea proiectelor de planificare e0primate in orasul istoric Ferrara+ a avut o profunda influenta
asupra stilului ur3an din secolele urmatoare. Curtea dinastiei ste a atras multi artisti+ poeti+ filosofi
si vizitatrori inca din timpul renasterii.
(NU)N')+) P*+)(3CR)S'IN) DIN R*7)NN*
%7<T%F%C1.1
(enumirea 5onumentele paleo2crestine din .avenna
2ocalizare re#iunea milia .oma#na
<ona turistica %talia de <ord -?om3ardia si milia .oma#na/
Stat %talia
(ata 23 octom3rie 1LLG
Y;&T%F%C1.1
Cele opt proprietati incluse in aceasta nominalizare reprezinta cea mai deose3ita colectie de cladiri
reli#ioase din perioada antic*itatii tirzii.
C1TP4.% 7 ".4".%1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ manastirile paleo2crestine din .avenna reprezinat un grup de
cladiri.
7&C.%.1
K Mausoleul din Galla >lacidia. 1ceasta mica cladire cruciforma a fost construita in a doua 6umatate
a secolului G. 1re un e0terior simplu+ luminat de citeva arcuri incrucisate+ finisate cu un turn.
%nteriorul este si el decoat destul de simplu. %n partea centrala poate fi o3servata o cruce latina din
aur. "eretii reprezinta scene 3i3lice+ cum ar fi: cei opt apostoli+ viata martirului ?aOrence+ etc.
Cladirea e construita in stil ar*itectural rovian. ste cea mai vec*e constructie din zona+ dar si cea
mai 3ine pastrata si conservata.
GG
K 3eonian 6aptisery) Cladire construita de episcopul 4rso+ in secolul G+ si decorata cu mozaicuri.
ste amplasata in partea nordica a actualei catedale. ste cel mai fin si complet e0emplu de
3aptiserie a crestinismului. videntiaza fluiditatea in reprezentarea fi#urii umane din arta #reco2
romana. Cel mai deose3it aspect este cone0iunea armonioasa dintre dintre decoratiunile mozaice si
structura ar*itecturala ale cladirii.
K 6asilica lui Sf) Apollinare 3uo&o. %nitial era considerata a fi 3iserica lui T*eodoric+ fiind construita
alaturi de palatul sau in secolul 6. 1 fost dedicata lui %isus+ apio lui &f. 5artin si a3ia in secolul L lui
&f. 1pollinare+ primul episcop din .avenna. Caracteristica de 3aza este simplicitatea stilului sau.
%nteriorul era decorat cu mozaicuri si picturi+ multe dintre care au disparut in urma lucrarilor de
reconstructie din secolul 162lea. 1tit interiorul cit si e0teriorul+ ilustreaza fuziunea perfecta dintre
stilurile specifice din vest si est+ caracteristice secolelor G si 6.
KArian 6aptisery) Construita de T*eodoric+ alaturi de catedrala lui+ a fost dedicata Fecioarei 5aria.
;n element important al cladirii este reprezentat de mozaicuri+ ce ilustreaza &finta Treime+ si care au
ramas intacte pe parcursul timpului.
K !apela ar'iepiscopala) 7edicata episcopilor ortodo0i+ a fost+ mai tirziu+ dedicata lui &f. 1ndrei.
Capela situata la primul eta6 al palatului episcopal actual+ este construita in forma unei cruci #recesti.
&emnificatia deose3ita a acestei proprietati consta in localizarea ei in unica 3iserica privata din
perioada crestinitatii+ raminind+ astfel+ intacta pina in zilele noastre.
K Mausoleul lui $'eodoric) Cladirea a fost construita de insusi T*eodoric la scurt timp inainte de
moartea lui in anul G26. &pre deose3ire de celelalte cladiri crestine din .avenna+ mausoleul a fost
construit pe 3aza de piatra importata din %stria. &emnificatie lui consta in stilul si decoratiile sale+
care nu amintesc deloc de arta romana si 3izantina+ e0ceptie fac doar te*nicile de constructie
romane. ste+ de asemenea+ un e0emplu unic de mormint al re#elui 3ar3ar din acea perioada.
K6iserica lui Sf) %itale) Constructia acestei cladiri a fost inceputa de catre episcopul cclesius+ dupa
intoarcerea lui din Constantinopol in anul G2G+ fiind completata si finisata in 6urul anului GE'. 1 fost
construita pe 3aza unei 3iserici din secolul G2lea in memoria martirului &f. Mitale+ fiind icorporata in
noua structura. 1r*itectura interiorului sau este impresionanta prin spatiu si lumina. &f. Mitale este
una din cele mai importante constructii in stil 3izantin din uropa+ deoarece e0prima foarte clar
ideolo#ia si cultul reli#ios al acelei perioade.
K6asilica lui Sf) Apollinare din !lasse) &ituata la numai ) @m de centrul orasului .avenna+ este+
totodata+ considerata un element important ce formeaza patrimoniul artistic al orasului. ste o cladire
cu G6 metri lun#ime si 3! metri latime. 1tit interiorul+ cit si e0teriorul sunt decorate cu mozaicuri+
reprezentind scene specifice secolului 6+ cit si altor perioade cuprinse intre secolele 6212. ste un
e0emplu deose3it de 3asilica crestina+ evidentiindu2se prin stilul ei cit si prin natura decoratiunilor.
G6
51<1P5<T &% ".4TCT%
Citeva dintre proprietatile incluse in ?ista "atrimoniului 5ondial -1rian JaptiserU+ 5ausoleul lui
T*eodoric+ 3asilica lui &f. 1pollinare din Classe/ sunt proprietatile statului si se afla su3
suprave#*erea 3isericii catolice romane. Toate sunt prote6ate in 3aza le#ii numarul 1!)LN1L3L+ iar
aceste trei proprietati mentionate mai sus+ mai sunt prote6ate aditional in 3aza articolului )22 din
Codul Civil. %n 3aza acestei le#islatii+ nici o lucrare de reconstructie sauNsi conservare nu poate fi
efectuata fara autorizatia or#anelor responsa3ile.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
?ucrarile de reconstructie si conservare au o istorie destul de lun#a. 5ulte din lucrarile initiale
realizate nu sunt acceptate la momentul actual+ din care cauza alte multe proiecte au fost intreprinse
pentru a corecta #reselile anterioare. 1lte pro3leme le#ate de de#radarea solului+ des*idratarea cit si
poluarea ce apare ca rezultat al industrializarii orasului .avenna+ afecteaza zona si monumentele
incluse in aceasta nominalizare. 1utenticitatea manastirilor paleo2crestine din .avenna este inalta+ cu
toate ca cladirile au suferit multe modificari pe parcursul secoleleor+ dar fiecare dintre ele au
valoarea lor istorica si in asa fel nu este afecat #radul de autenticitate.
.C451<71.%
"roprietatea a fost inclusa in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 1+ 2+ 3 si E: comple0ul
format din monumentele reli#ioase din orasul .avenna+ are o semnificatie deose3ita prin stilul sau
artistic suprem+ mozaicurilor si totodata+ din cauza evidentei cruciale pe care o scot la lumina+ despre
le#atura artistica cu reli#ia.

C)N'RU+ 7)CLI IS'(RIC *+ (R*SU+UI PI)N<*
%7<T%F%C1.
(enumire Centrul vec*i istoric din "ienza
2ocalizare provincia &iena+ re#iunea Toscana
<ona turistica %talia peninsulara -Toscana/
Stat %talia
(ata 2L septem3rie 1LLG
Y;&T%F%C1.
7atorita ar*itecturii si planificarii constructiilor+ orasul "ienza este in e0emplu unic de oras construit
in stilul specific perioadei renasterii. &tructurile sale ur3ane cit si monumentele ar*itecturale
reprezinta un nivel incompara3il al #eniului Jernardo .ossellino+ care a folosit toate te*nicile ale
maestrului sau2 ?eone Jattista 1l3erti+ teorist suprem si ar*itectural al culturii umane cu antecedente
clasice. ;nul din principalele elemente de decoratie utilizat sunt #rafitele+ care confera un #rad inalt
G'
de uniformitate. 7in punct de vedere al planificarii orasul poate fi comparat cu alte orase italiene+
cum ar fi: 5antua+ Ferrara si ;r3ino+ care au fost retransformate radical catre secolul 1G2lea. "ienza
si2a mentinut caracterul sau unic si autentic pe parcursul mai multor decenii+ pina ce nu au fost
realizate unele proiecte de reconstructie ce au avut rezultate radicale. "eisa6ul natural din valea
4rcia+ din impre6urimile orasului "ienza este+ de asemenea+ considerata o 3o#atie unica+ fiind
admirat de poeti+ artisti si calatori.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de acte#orie de prorpietate culturala mentionata in articolul1 al Conventie
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ orasul "ienza este considerat un grup de cladiri.
7&C.%.1
Centrul ideal -dar nu si #eo#rafic/ al orasului "ienza este "iazza "io 3. %n partea de sud este
construita catedrala -1EGL21E62/ de catre .ossellino. %nfluenta lui 1l3erti e puternica mai ales in
compozitia fatadei triple. %n partea vestica poate fi o3servat "alatul "iccolomini+ construit in 1E63
initial ca o casa vec*e. &i aici se resimte influenta lui 1l3erti. "e partea cealalata a pietii se afla
"alatul piscopal+ ce initial a fost palatul "retorio+ iar in 1E63 a fost transformat si e0tins.
&e deose3esc casele construite pentru cardinali si alti mem3ri ai Curtii "apale+ dintre care doar un
mic numar au supravietuit. 1ici pot fi enumerate: 3iserica #otica a lui &f. Francis si manastirea lui
-acum *otel/+ palatul 1tre3atense -cu structura #otica si decoratii specifice perioadei rensterii/+
palatul 1mmannati -construit de Perolamo 1mmannati in stilul perioadei renasterii/ si alte cladiri+
care cu timpul au fost inlocuite cu #radini.
51<1P5<T &% ".4TCT%
%ntre#ul oras este prote6at in 3aza le#ii numarul 1EL'N1L3L si de decretul ministerial din 2'.!2.1L'!.
1lte peste G! de monumente+ cismele si #radini sunt prote6ate in conformitate cu le#ea numarul
36EN1L!L si 1!)LN1L3L. 5ana#mentul orasului este divizat intre or#anele locale #uvernamentale+
or#anizatii locale si companii private. 5unicipiul orasului "ienza este responsa3il pentru orice plan
sau proiect de reconstructie siNsau conservare.
C4<&.M1. &% 1;T<T%C%T1T
"e parcursul secolului 2!2lea au fost efectuate mai multe proiecte de reconstructie si conservare ce
au inclus catedrala+ oeretii+ pava6ul+ sculpturile din catedrala si rea3ilitatea Casei <uove. Pradul de
conservare este destul de 3un+ citeva dintre constructii mai necesita:tratamente:. Ca si alte orase
istorice+ "ienza a ramas in limitele sale istorice+ impreuna cu terenurile a#ricole din vecinatate. &e
incearca mentinerea nivelului ori#inal al stilului+ materialelor utilizate+ lucrarilor ornamentale+ etc.
.C451<71.%
G)
Centrul vec*i istoric din "ienza a fost inclus in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 1+ 2 si
E: centrul istoric al orasului "ienza reprezinta prima incercare de aplicare si utilizare a conceptelor
umanistice din perioada renasterii. 7in cest punct de vedere+ "ienza este considerat a fi 9orasul
ideal:+ ce a avut un rol important asupra constructiilor de acest fel in %talia si uropa.
C*S')+U+ D)+ (N')
%7<T%F%C1.
3ominalizare Castelul del 5onte
2ocalizare .e#iunea "u#lia+ "rovincia Jari
<ona turistica %talia peninsulara -1pulia/
Stat %talia
(ata 23 octom3rie 1LLG
Y;&T%F%C1..
1cest monument e0cepional m3ina toate elementele culturale a tuturor timpurilor+ intr2o
multitudine de domenii: de la ar*itectura la matematica+ de la psi*olo#ie la astronomie+ de la meserie
simpla la te*nolo#ie. Toate aceste aspecte contri3uie la meninerea caracterului unic al acestui
edificiu cultural+ fara precesori sau succesori+ prin planul octa#onal+ ce repeta num$rul opt cu o
semnificaie inedita+ care este situaia cea mai des prezenta in re#iunea Jari+ prin ar*itectura+
te*nolo#ia e0cepionala utilizata+ instalaiile specifice+ cit si prin ori#inea2% misterioasa.
Conservarea monumentului este deasemenea e0cepionala+ deoarece este de fapt unul dintre cele mai
rare monumente care si2a p$strat autenticitatea si caracteristicile ori#inale intacte+ in ciuda multor
pierderi pe parcursul timpului.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T.
%n termenii de cate#orie de proprietate sta3ilii in 1rticolul 1 a Conveniei "atrimoniului 5ondial+
Castelul del 5onte reprezint$ un monument.
7&C.%.1.
Castelul e localizat la 2L @m sud de Jarietta in 1ndria. "lanul lui reprezint$ un octa#on re#ulat ce
ncon6oar$ o #radina si un turn+ care este deasemenea octa#on la fiecare un#*i. Fiecare faada
conine doua ferestre. %ntrarea principala reprezint$ forma clasica a unui arc de triumf. %nteriorul
castelului este unic si misterios prin mozaicurile prezente.
Castelul este de un interes special din cauza:
1. lipsei elementelor caracteristice comune pentru ma6oritatea monumentelor militare din
aceasta perioada+
2. planificarea ri#uroasa -matematica si astronomica/+
GL
3. m3inarea multor elemente culturale din antic*itatea clasica+ nordul urope si din estul si
nordul 1fricii.
51<1P5<T;? &% ".4TCT%1.
5onumentul a fost luat su3 protecia statului in anul 1)'6+ iar protecia este realizata prin
intermediul unui cadru le#islative adecvat. "rin termenii le#ii num$rul 1!)LN3Lcu privire la
motenirea artistica + culturala si ar*eolo#ica a statului %talian+ el a fost declarat un monument cu o
importanta artistica si cultura deose3ita. 1ceasta fiind posi3ila prin decretul 5inisterului Culturii si
colo#iei in 1L'). un vast teritoriu din apropierea castelului este luat su3 protecie printr2un alt
decret ministerial din 1L6)+ in conformitate cu le#ea num$rul 1EL'N1L3L.
5ana#mentul acestui monument este asi#urat de c$tre o a#enie re#ionala a 5inisterului Culturii si
colo#iei+ a carei responsa3ilitati include: meninerea si suprave#*erea monumentului+ care poate fi
vizitat zilnic de c$tre turitiD realizarea lucr$rilor de conservare a monumentului+ eficacitatea c$rora
-lucr$rilor/ depinde direct de sursele financiare disponi3ile din partea statului.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1.
Castelul del 5onte a fost su3iectul multor campanii incepind cu 1)')+ pina cind a devenit o
componenta a patrimoniului statului. ?ucr$rile de consolidare si sta3ilizare au avut loc intre anii
1)'L si 1L!2. ;ltima lucrare de consolidare a fost realizata in 1L6221L6G+ cu privire la reparaia
acoperiurilor+ consolidarea pereilor. %n momentul actual nu sunt prev$zute lucr$ri si proiecte de
reparaie ma6ore+ dar+ totui+ este pus in vi#oare un pro#ram de meninere continuu.
7atorita re#imului politic al perioadei de domnie Bo*enstaufen+ castelul nu a fost supus unor
sc*im3$ri radicale atit in structura+ cit si in interior privind mozaicurile si decoratiunile interne.
?ucr$rile de consolidare+ ncepute in 1)')+ se realizeaz$ pe 3aza unor standarde italiene nalte+ in aa
fel incit autenticitatea monumentului ramine a fi la un nivel foarte nalt.
.C451<71.%.
1cesta proprietate a fost inclusa in lista monumentelor prote6ate de ;<&C4 pe 3aza criteriilor 1 si
2.
-1/ perfeciunea formei sale+ cit si armonizarea perfecta a elementelor culturale antic*itate+
lumea islamica si a uropei de <ord+ fac ca Castelul sa se transforme intr2un edificiu cu o
ar*itectura militar$ medievala unica+ ce reprezint$ umanitatea fondatorului sau+ Federic@ al
doilea de Bo*enstaufen.
-2/ includerea lui in lista monumentelor din ;<&C4+ tre3uie sa aduc$ cu sine si cererea ca
parcarea de auto sa fie mutate+ astfel incit sa nu fie atit de vizi3ila+ iar cea mai ur#enta lucrare
sa fie orientate c$tre remp$durirea versantilor din mpre6urimile castelului.

6!
'RU+I+) DIN *+%)R(%)++(
%7<T%F%C1.1
(enumirea Trulile din 1l3ero3ello
2ocalizare re#iunea "u#lia+ provincia Jari
<ona turistica %talia peninsulara -1pulia/
Stat %talia
(ata 2G octom3rie 1LLG
Y;&T%F%C1.
1l3ero3ello+ orasul in care sint localizate trulile+ este un e0emplu e0ceptional de ar*itectura
vernaculara. ste unul dintre cele mai pastrate si omo#ene arii ur3ane de aceasta tipolo#ie din
intrea#a uropa. Caracteristicile sale speciale si faptul ca cladirile sunt inca ocupate+ formeaza
caracterul sau unic. Comple0ul reprezinta elemente remarca3ile de te*nici de constructie preistorice+
implementate intr2un oras care este recunoscut ca fiind o importanta re#iune din punct de vedere
ar*itectural.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proeprietate culturala mentioanta in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ trulile din 1l3ero3ello reprezinat un grup de cladiri.
7&C.%.1
Trulile rurale au fost descoperite in valea %tria+ dar unica concentratie se afla in 1l3ero3ello in
special in re#iunile 5onti si 16a "iccola ale orasului. Cladirile au fost construite direct peste rocile
naturale+ utilizindu2se piatra din re#iunile invecinate. "eretii care formeaza odai rectan#ulare sunt
du3li. %nteriorul este 9ec*ipat: cu decoratii din lemn. 1coperisurile vin ca o prelun#ire a peretilor+
fiind si ele construite din lemn. &pre deose3ire de pereti+ acoperisurile nu sunt pictate+ totusi prezinta
sim3oluri mitolo#ice sauNsi reli#ioase.
.e#iunea 5onti care ocupa 6 *ectare+ contine 1!3! trule. Fiind localizate pe deal+ cuprinde strazi
care se incruciseaza si impinzesc intrea#a re#iune deluroasa. &e cunosc doua clasificari ale trulelor.
Clasificarea data de Jertau0 identifica trei cate#orii: structuri rectan#ulare cu acoperisuri in forma de
piramida+ structuri circulare si structuri rectan#ulare tipice pentru 1l3ero3ello cu acoperisuri conice.
Clasificarea data de Jatta#lia le divizeaza in cinci #rupe: trule cu acoperisuri triun#*iulare+ cu
acoperisuri in forma de piramida+ cu acoperisuri terasate+ cu acoperisuri conice si cele tipice pentru
1l3ero3ello identificate si de Jertau0.
51<1P5<T &% ".4TCT%
.e#iunea 5onti a orasului a fost declarata 5onument <ational in anul 1L2). 5onti si 16a "iccola au
fost declarate arii monumentale prin decretul le#islativ din 1L3!. ?e#ea numarul 1!)LN1L3L+ ce
61
impune control strict asupra oricarei tip de lucrari in zona sau in vecinatatea acestor monumnete
prote6ate+ este si ea vala3ila pentru protectia acestor arii.
%n cea mai mare parte+ trulile apartin sectorului privat+ doar unele monumente specifice au fost luate
su3 protectia Consiliului 4rasanesc din 1l3ero3ello. ?e#ea re#ionala numarul '2N1L'L este o sursa
de suport financiar pt orice proiect de interventie. a aloca resurse suficiente pentru ac*izitionarea+
reconstructia siNsau conservarea acestor proprietati.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
&implicitatea stilului si a constructiilor ale trulelor a fost mentinuta pe parcursul multor secole rin
proiecte speciale de conservare.
"rotectia activa din ultima 6umatate a secolului trecut+ cit si politica de conservare au asi#urat nivelul
inalt de conservare mentinut. Pradul de autenticitate este foarte inalt. Caracterul sau simlist a fost
posi3il de pastrat intact si in forma sa ori#inala. ?a momentul actual 3!= din trule sunt utilizate in
scopuri comerciale sau turism+ E!= sunt a3andonate si doar alte 3!= sunt utilizate in scopuri
rezidentiale.
.C451<71.%
1ceasta proprietate a fost inclusa in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 3+ E si G: trulile
din 1l3ero3ello constituie un e0emplu e0ceptional de stil de constructie ce deriva din te*nicile de
constructiile preistorice+ ce au supravietuit intacte din acea perioada si au fost cu succes introduse in
lumea moderna.
SI'U+ *RL)(+(,IC DIN *,RI,)N'(
%7<T%F%C1.
(enumire &itul ar*eolo#ic din 1#ri#ento
2ocalizare &icilia
<ona turistica %talia insulara -&icilia/
Stat %talia
(ata 1L iulie 1LL6
Y;&T%F%C1..
1rta+ istoria si natura au f$cut acest loc faimos inca din antic*itate pina in prezent+ aa cum a fost
menionat de muli scriitori -"indar+ 7iodorus/+ se istorici ai secolelor 16 si 1' -Fazell+ Cluverio/ si
de artiti si calatori din secolul 1) si 1L.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T.
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala menionata in articolul 1 al Conveniei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ &itul ar*eolo#ic din 1#ri#ento reprezint$ o a.e$are >sit@.
62
7&C.%..
Botarele acestui ora artistic sunt evideniate de elemente naturale. 1stfel in nord este dominat de
dealurile Pirdenti unde au fost construite oraele moderne si de 1cropola antica 9.oc@ of 1t*ena:.
%n partea de est si vest se mar#ineste cu riurile 1@ra#as si BUpsas. %ar in partea sudica cur#e riul &an
?eone si tot aici se afla portul oraului antic. Malea cu temple acoper$ ma6oritatea spaiului destinat
construciilor in oraul antic.
1rea sacra a fost creata in a doua 6um$tate a secolului 6. Templul lui (eus a fost unul dintre cele mai
mari temple #receti masurind aproape 112 m pe G6 m.
1a numitul templu of Concord este cel mai impresionant templu #recesc dup$ "art*enonul din
1tena. ste construit pe patru nivele si ncon6urat de 3E coloane. ;n alt templu ce a ost construit cam
in aceeai perioada este templul of Bera ?acinia+ in partea de est unde inca mai pot fi o3servate
vec*ile fortificaii #receti.
Cele doua temple dedicate divinitatilor -7emeter si "ersep*one/ si acel dedicat lui 7ioscuri au fost
construite in secolul 6 %.CB+ si reconstruite a3ia in anul E)!2E6! %.CB.
1ceasta aezare a fost+ pro3a3il+ dedicata multor zeitati pina la colonizarea #reaca.
51<1P5<T &% ".4TCT%.
Malea cu templele din 1#ri#ento a fost declarata o zona cu interes naional prin le#ea din 2)
septem3rie 1L66.
"rin decretele eli3erate de 5inisterul pentru ?ucr$ri "u3lice si ducare <aionala au fost evideniate
perimetrul asezarii si posi3ilitatile de utilizare a ei.
1ria este+ desi#ur+ considerata un parc ar*eolo#ic. %n prezent de6a 33' *a se afla in mainile re#iunii+
iar alte GG! *a sunt pe punctul de a fi acaparate. &e planifica ac*iziionarea a 1!! *a+ astfel sa se
formeze un teren de 1!!! *a. Totui+ aria finala urmeaz$ sa ocupe 1E!! *a. %n partea centrala+ care
este prote6ata prin le#e+ nu poate fi realizat nici un proiect de construcie.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1.
Cercet$rile sistematice in aceasta arie au fost ncepute inca din secolul 1)2lea. "ersoane speciale au
fost numite conduc$torii acestor proiecte de cercetare+ fiind responsa3ile pentru reconstrucia
templului destinat lui (eus si a templului Bera. "e parcursul primei 6umatati a secolului 1L+ lucr$ri
de reconstrucie au avut loc in templul lui 7emeter+ Mulcan+ Bera@les si 7ioscuri. Cele patru coloane
reconstruite in partea de nord2vest a templului 7ioscuri in anul 1)36 au devenit sim3olul
patrimoniului cultural din 1#ri#ento. %n cea de2a doua 6um$tate a secolului 2!+ au continuat lucr$rile
de conservare+ cuprinzind si monumentele din oraul antic si cimitir.
5inisterul a propus introducerea unor pro#rame pentru meninere+ cercetare si conservare
sistematica a templelor. 1cest proiect a nceput de6a sa dea rezultate e0cepionale.
63
Pradul de autentificare a sitului ar*eolo#ic din 1#ri#ento este nalt. ?ucr$rile de reconstrucie
desfasurate nu au afectat in nici un fel inte#ritatea ariei.
.C451<71.% F%<1?.
"roprietatea a fost inclusa in lista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 1+ 2+ 3 si E: 1#ri#ento a
fost unul dintre cele mai mari orae din lumea 5editeraniana antica+ fiind+ totodat$+ p$strat intr2un
mod aproape intact. Templele sale reprezint$ monumente cu o valoare culturala e0cepionala pentru
arta si cultura #reaca.
SU NUR*MI DI %*RUINI
%7<T%F%C1.
(enumirea &u <ura0i di Jirumini
2ocalizare Ca#lliari+ &ardinia
<ona turistica %talia insulara -&ardinia/
Stat %talia
(ata 1L iulie 1LL6
Y;&T%F%C1.
Comple0ul Jirumini este un e0emplu e0ceptional de cultura 9nura#*e:+ fiind construit inca in era de
3ronz. Cu toate ca stilul nura#*e este unic si poate fi #asit doar in zonele din &ardinia+ totusi unele
elemente ale acestui stil se o3serva si in unele manifestari culturale preistorice din 3azinul
mediteranian.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ &u <ura0i di Jirumini este o ase$are.
7&C.%.1
"rincipala si prima caracteristica a comple0ului &u <ura0i este un turn masiv construit din piatra
mare. l este format din trei eta6e suprapuse+ cone0iunea dintre ele fiind realizata printr2un sistem de
scari spiralat. %naltimea ori#inala a turnului a fost de 1)+G m. 1lte patru turnuri adau#ate mai tirziu
sunt conectate intre ele printr2un perete masiv de piatra. Curtea formata de aceste turnuri poate fi
accesata printr2o poarta de fier din partea de sud est. 1cesti pereti au fost lar#iti cu timpul+ iar alte
turnulete au fost construite trepatat+ incon6urind principalele cladiri din comple0ul &u <ura0i.
7upa atacurile din partea tri3urilor 3ar3are din zona+ au aparut noi constructii+ care aveau un specific
aparte si se deose3eau de constructiile anterioare.
51<1P5<T &% ".4TCT%
6E
"roprietatea ar*eolo#ica &u <ura0i a devenit o proprietate a statului italian inca in anul 1L'2 si este
prote6ata de le#ea numarul 1!)L sin anul 1L3L. 4rice interventie sau cercetare pe teritoriul
comple0ului nu poate fi efectuata fara autorizarea 5inisterului pentru 5ediul Cultural si
%ncon6urator. ste de asemenea prote6ata prin le#ea 1EL'N1L3L din cauza interesului cultural
deose3it.
1ria din impre6urimile proprietatii ar*eolo#ice este o zona prote6ata. Comple0ul &u <ura0i se afla
su3 suprave#*erea 5inisterului local din Ca#lliari si a a#entilor locale care or#anizeaza tururi
turistice in zona.
C4<&.M1. &% 1;T<T%C%T1T
"ina in anul 1LE! unicile ruine ramase de la comple0ul &u <ura0i au fost fra#mentate si s2a a6uns la
concluzia ca ele nu reprezinat altceva decit elemente ale fundatiilor ori#inale asezate pe un deal.
7upa ploile torentiale care au scos la suprafata mult mai multe ruine+ importanta comple0ului a
devenit indiscuta3ile si recunoscuta.
Cind comple0ul a inceput sa fie vizitat de catre turisti locali si straini un #rup de proiecte de
conservare au fost planificate si puse+ mai tirziu+ in aplicare. 1ceste proiecte au inclus reparatia
multor constructii din partea de sud est+ sistemul de instalatii din interiorul cladirilor+ scarile+ crearea
unor 3ariere electronice de protectie in 6urul monumentelor de o importanta deose3ita+ iluminarea
artificiala in interiorul cladirii+ etc. ?ucrarile de conservare si reconstructie au fost finantate din
3u#etul de stat+ la care au mai fost adau#ate fonduri ma6ore o3tinute de la a#entia pentru 7ezvoltare
in &udul %taliei.
Pradul de autenticitate a comple0ului ramine a fi considera inalt. %nterventiile care au fost infaptuite
in cadrul comple0ului nu au adus mari sc*im3ari si pre6udicii ori#inalitatii comple0ului. 5aterialele
folosite in prezent+ ca lemn si alte materiale+ nu au avut un mare impact asupra caracterului
ar*eolo#ic al monumentului.
.C451<71.% F%<1?
Comple0ul &u <ura0i a fost inscris in lista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 3 si E: &u
<ura0i este un e0emplu proieminent al stilului nura#*e din &ardinia+ ce reprezinta o reactie de
raspuns la conditiile politice si sociale si facea posi3ila utilizarea si im3inarea ima#inativa si
inovativa de materiale si te*nici din timpurile preistorice.
P*+*'U+ R),*+ DIN C*S)R'*0 CU P*RCU0 *P)DUC'U+ 7*N7I')++I SI
C(P+)MU+ S*N +)UCI(.
%7<T%F%C1.
6G
(enumirea "alatul re#al din Caserta+ cu parcul+ apeductul Manvitelli si comple0ul &an
?eucio
2ocalizare "rovincia Campania si Jenevento+ re#iunea Campania
<ona turistica %talia peninsulara -Campania/
Stat %talia
(ata 1L iulie 1LL6
Y;&T%F%C1.
"alatul re#al din Caserta este o creatie unica a spiritului secolului 1)2lea+ care a creat cladiri de o
valoare ar*itecturala deose3ita+ armonizindu2se perfect cu cadrul natural. 1cesta a influentat
dezvoltarea caracteristicilor teritoriale din Campania+ cit si stilul 3arocului tirziu si neo clasic.
"alatul re#al reprezinta un 9cintec: al artei spectaculoase a 3arocului+ de unde si2a inspirat si a
adoptat elementele de 3aza. Pradinile din Caserta com3ina in sine traditiile renasterii din Caprarela
si Ja#naia. Pradina specifica prin stilul sau en#lez+ este lucrarea lui P.1. Praefer+ care impreuna cu
Manvitelli au incercat sa aduca in %talia ar*itectura populara din uropa la sfirsitul secolului 1)2lea.
1peductul Carolino a fost construit sa aprovizioneze toate cismelele. ste o lucrare cu o in#inerie
*idraulica inalta si o constructie ar*itecturala capa3ila sa aprovizioneze toata re#iunea cu apa.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial+ aceasta reprezinat o ase$are >sit@.
7&C.%.1
"alatul re#al este rectan#ular+ cu patru curti lar#i in interior. 4cupa EG.!!! m.patrati+ iar inaltimea
ma0ima este de 36 metri. %ntrea#a structura este dominata de o cupola centrala. &carile monumentale
dau acces catre apartamentele re#ale+ ce sunt decorate si mo3ilate in stilul secolului 1)2lea. Capela+
inspirata opera din Mersailles+ ofera o priveliste deose3ita. ;n alt element este si teatrul re#al2 un alt
super3 e0emplu de ar*itectura din secolul 1)2lea. "arcul+ ce se intinde in fata palatului+ a fost
planificat de catre ?ui#i Manvitelli si completat de fiul sau Carlo. 7e2a lun#ul a0ei principale pot fi
admirate un sir de cismele in stil 3arocan.
Pradina en#leza ocupa 2G *ectare si a fost fondata in 1')2. ste un e0emplu e0celent al unei #radini
romantice cu copaci e0otici+ plante rare+ mici 3azine si infrumusetata cu ruine artificiale.
51<1P5<T &% ".4TCT%
"alatul re#al+ parcul+ #radina en#leza+ Jesco di &an &ilvestro+ Jelvedere state+ satul din
Casertavecc*ia sunt prote6ate prin le#ea numarul 1!)L din 1L3L. Constructia re#ala din &an ?eucio+
5onte &ommacco+ 5onte 5armorella+ dealurile Tifatini+ area din 6urul zonei Casartavecc*ia sunt
toate prote6ate prin le#ea 1EL' din 1L3L.
66
"alatul si parcul+ Josco di &an &ilvestro si apeductul Carolino sunt proprietati ale statului italian+
politica de mana#ment a palatului+ parcului este efectuata si dusa de catre o a#entie re#ionala a
5inisterului pentru 5ediul Cultural si %ncon6urator.
Josco di &an &ilvestro este suprave#*eata si condusa de catre voluntarii din Fondul 5ondial pentru
<atura. 1peductul Carolino inca mai functioneaza si este supus unor proiecte de conservare si
mentinere.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
Toate proprietatile care formeaza aceasta proprietate unica au suferit+ de2a lun#ul multor ani+ proiecte
de interventii de conservare.
1ctualmente continue unele din aceste proiecte+ si sunt prevazute proiecte de constructia spatiilor
pentru parcare. %n ceea ce priveste palatul re#al si parcul+ lucrarile aici au avut un caracter continuu.
<ivelul de autenticitate a cladirilor si a spatiilor desc*ise este inalt+ iar caracterul ori#inal s2a
pastreaza pina in prezent. 0ceptie fac doar Josco di &an &ilvestro+ &an ?eucio si dealurile Tofatini
care si2au pierdut aspectul initial ca rezultat al unor evenimente din secolul 1)2lea.
.C451<71.%
"roprietatea respectiva a fost inaintata spre includere in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza
criteriilor 1+ 2+ 3 si E: comple0ul monumental din Caserta este e0ceptional prin stilul sau ar*itectural+
continind nu doar un palat si un parc dar si mult mai multe teritorii invecinate. Comple0ul industrial
de la Jelvedere este+ de asemenea+ de un interes special prin conceptiile si politica sa de mana#ment.
7I+* R(*N* JC*S*+)K DIN SICI+I*
%7<T%F%C1.
3ominalizare Mila romana 9Casale: din &icilia
2ocalizare oraul "iazza 1rmerina+ provincia nna+ .e#iunea &icilia
<ona turistica %talia insulara -&icilia/
Stat %talia
(ata 1L iulie 1LL6
Y;&T%F%C1.
Mila 9Casale: este unica+ nu reprezint$ doar un 9monument: din antic*itate+ dar reprezint$ si un
sistem economic comple0+ o puternica le#$tura dintre diferitele culturi ale 3azinului mediteranian.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala menionata in articolul 1 al Conveniei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ villa romana 9Casale: este o a.e$are >sit@.
7&C.%.1
6'
1ceasta cl$dire este construita in stilul vilelor romane+ doar la nivel de lu0 mult mai nalt decit alte
monumente de pe timpul %mperiului .oman. Mila poate fi impartita in patru zone ori #rupe de
camere+ toate fiind decorate cu podele de mozaicuri de o nalta calitate. "rima #rupa este
reprezentata de o intrare monumentala ce se desc*ide intr2o curte. 9"alaestra: ovala da acces spre
camera rece de o forma octa#onala si spre cea calda+ cu 3ai calde. "artea de sud reprezint$ a treia
#rupa de camere ce sunt decorate cu scene mitolo#ice in special cele le#ate de Bercules. 1 patra
#rupa sa afla in partea estica. 1ceasta arie monumentala conine unul dintre cele mai fine mozaicuri+
ocupind aproape 3G! m.patrati. Tot in acest #rup este inclusa si 3asilica+ un lar# *ol pentru recepii.
1proape toate cele G! de camere din vila au fost im3o#atite cu podele din mozaic+ ce ocupa in total o
arie de 3G!!m. patrati.
&u3iectele mozaicurilor variaz$ de la mitolo#ie+ scene de vinatoare+ floraNfauna+ scene domestice+
etc.
51<1P5<T &% ".4TCT%
Milla 9Casale: este o proprietate a #uvernului re#ional si este prote6ata prin le#ea num$rul
1!)LN1L3L. 5inisterul pentru 5ediul Cultural si 8ncon6ur$tor este responsa3il pentru conducerea si
suprave#*erea acestei proprietati. Fondurile financiare necesare pentru proiecte de reconstrucii si
conservare sunt alocate de c$tre Puvernul re#ional. 1ccesul in vila este curent revizuit. 4 noua
intrare pentru vizitatori a fost construita+ care va permite accesul la vila si la celelalte monumente
c*iar de la intrarea monumentala.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
4 mare parte din lucr$rile de conservare au avut loc+ unele dintre ele actualmente sunt considerate
neadecvate. %n anul 1L'! au avut loc unele procese de reconstrucie in rezultatul c$rora s2au creat
condiii climaterice interne specifice dar care nu sunt acceptate ca fiind avanta6oase pentru
conservarea mozaicurilor delicate.
Pradul autenticitatii este considerat ca fiind nalt. ;tilizarea unor materiale neadecvate a dus la
diminuarea #radului de autenticitate. ?ucr$rile curente sunt 3ine pl$nuite si vor redresa situaia+
reducind efectele ne#ative ce afecteaz$ autenticitatea acestui monument.
.C451<71.% F%<1?
Milla 9Casale: din &icilia a fost inclusa in lista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 1+ 2 si 3:
villa romana 9Casale: este un e0emplu elocvent de vila romana lu0oasa+ ce ilustreaz$ structura
sociala si economica a acelei perioade.
5ozaicurile din decoratiunile interne si e0terne sunt e0cepionale prin calitatea lor artistica.

6)
D(U+0 '(RR) CI7IC* SI PI*<<* ,R*ND) DIN (D)N*
%7<T%F%C1.
(enumire 7omul+ Torre Civica si "iazza Prande din 5odena
2ocalizare 4raul 5odena+ .e#iunea milia2.oma#na
<ona turistica %talia de <ord -?om3ardia si milia .oma#na/
Stat %talia
(ata 2) iunie 1LL6
Y;&T%F%C1..
1spectele istorice si artistice multiple si variate ale comple0ului monumental al 7omului sunt
complet aliniate in irul unor criterii pentru includerea lui in lista "atrimoniului 5ondial.
1cestea sunt: I 7omul din 5odena+ cu colecia lui e0traordinara de sculpturi+ este o dovada a
#radului nalt de creativitate #eniala umana.
I ?a nceputul secolului 12 domul a fost destinat sa influeneze dezvoltarea culturii romane. ?a nivel
european+ sculptura domului din 5odena mpreuna cu sculptura monumentala din piatra reprezint$
un element cultural inedit. &unt doar alte citeva comple0e monumentale ce sunt considerate a fi la
acelai nivel cu domul din 5odena+ acestea sunt: Toulouse si 5oissac.
I 7omul este unul dintre cele mai importante dovezi despre societatea ur3ana din nordul %taliei intre
secolul 12 si 13. Toate elementele caracteristice societatii din acea perioada: or#anizarea+ caracterul
reli#ios+ aspiraiile si valorile populaiei sunt reflectate in istoria cl$dirii domului.
I Comple0ul monumental format din dom+ turn+ ofer$ un e0emplu de dezvoltare ur3ana puternic
intercorelata cu valorile vieii civice.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T.
%n termenii de cate#orie de proprietate culturala mentionate in articolul 1 l Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ domul+ turnul cu clopotnita si "iazza Prande din 5odena constituie un grup de
cladiri.
7&C.%.1.
<umai citeva modificari mici au fost efectuate in "iazza Prande. Forma lui ori#inala a fost
mentinuta pe parcursul multor ani. %n secolul trecut citeva din constructiile din vecinatate au fost
eliminate pentru a putea fi construita o mica stradela. 5uzeul domului si ar*ivele care au o strinsa
le#atura cu catedrala+ au capatat o desc*idere directa catre stradela. 7oua monumente care se
conecteaza cu "alazo Comunale ilustreaza viata civica: statuia Jonissima -sim3ol administrativ/ si
"reda .in#adora.
Turnul cu clopotnita+ denumit si P*irlandina+ impreuna cu domul formeaza o unitate armonioasa in
termeni fizici si stilistici. 1cest turn monumental+ construit din acelasi material ca si domul+ consta
6L
din 6 eta6e+ fiecare dintre ele era im3odopit cu ferestre - numarul ferestrelor era in crestere cu fiecare
eta6/. ?afranco a decis sa construiasca noua catedrala in stil italian si sa2i ofere astfel splendoarea
unui templu antic. Toate elementele ar*itecturale care evidentiaza structura cladirii2 semicoloanele+
coloanele mici+ arcurile2sunt decorate cu sculpturi. %nteriorul domului isi pastreaza aerul sau ori#inal.
Toate decoratiunile interioare par a fi foarte simple. 1stfel domul din 5odena a fost un lar# atelier
de sculpturi+ ilustrat intr2un remarca3il mod de catre Fili#elmo+ in principal in ceea ce priveste
fatadele. Talentul sculptorului poate fi apreciat in toate aceste lucrari in care se im3ina fle0i3ilitatea+
modul a#il al lui Fili#elmo de a utiliza si a com3ina diferite ima#ini cit si de a varia pozitioanarea
acestora. l s2a a0at mai mult pe ar*itectura romana+ dar a fost totodata inspirat de unele metode+
teme sau te*nici compzitionale medievale paleocrestine+ pe care el le2a modificat pentru a crea o
noua cultura romanica.
51<1P5<T &% ".4TCT%1.
Comple0ul monumental recomandat pentru includere in "etrimoniul 5ondial+ apartine 3isericii si
municipiului. 7omul+ turnul cu clopot cit si "iazza Prande sunt prote6ate de catre le#ea italiana
numarul 1!)LN1L3L+ acoperind patrimoniul artistic si ar*itectural al statului.
4r#anizatiile care sunt responsa3ile pentru protectia si conservarea proprietatii respective sunt:
Consiliul re#ional a re#iunii milia2.oma#na+ Consiliul provinciaal de 5odena+ %nstitutul re#ional
pentru patrimoniul cultural al re#iunii milio2.oma#na+ %talia <ostra si F1% -fondul pentru mediul
italian incon6urator/.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1.
5ultiple sc*eme de restaurare si conservare au fost efectuate in domul din 5odena. "rima sc*ema
care a avut loc in secolul trecut a inclus reconstructia unei lar#i arii interne cit si restaurarea unor
lucrari ornamentale din interior. ;n alt proces de reparatie a fost inceput dupa 3om3aramentele din
1LEE+ care au afectat puternic monumentul -in special porta dei principi/.
%ncepind cu 1L'!+ au fost efectuate proicte de restaurare e0ceptionale+ 3azate pe cercetari detaliate si
o3servari minutioase.
4 alta sc*ema de restaurare a fost cea a muzeului catedralei+ care va contine o arie informationala
pentru pu3lic+ ce fa oferi informatie despre constructia domului din punct de vedere istoric si ur3an.
1stfel+ acest monument este autentic+ luind in consideratie stilul+ materialele si functiile lui.
1dau#area nereusita a unei cladiri moderne in partea de sud in anul 1L6!+ au alertat autoritatile
responsa3ile pentru conservarea aceste proprietati.
.C451<71.% F%<1?. "roprietatea a fost inclusa in lista "atrimoniului 5ondial pe 3aza
criteiilor 1+2+ 3 si E.
'!
Creatia comuna si armonizata a lui ?anfranco si Fili#elmo este o capodopera a creativitatii umane
in care o noua relatie dialectica intre ar*itectura si sculptura a fost creata in arta romanica.
Comple0ul din 5odena reprezinta un e0emplu e0ceptional in traditiile culturale ale secolului 12 si
este cel mai 3un e0emplu de comple0 ar*itectural in care valorile reli#ioase si civice sunt com3inate
intr2un oras medieval crestin.
,R*DIN* %('*NIC* DIN P*D(7*
%7<T%F%C1.
3ominalizare Pradina Jotanica din "adova
2ocalizarea .e#iunea Meneiei+ provincia "adova
<ona turistica %talia de <ord -Meneto/
Stat %talia
(ata 11 septem3rie 1LL6
Y;&T%F%C1.1.
Pradina Jotanica din "adova este un monument antic ce m3ina valori atit ar*itecturale cit si
3otanice. "e parcursul multor secole+ #radina a p$strat interaciunea+ nu ntotdeauna armonioasa+
intre aceste elemente+ care o transforma nu numai in cea mai vec*e #radina 3otanica e0istenta+ dar si
intr2un punct de referina pentru multe alte #r$dini de acest fel.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T.
%n terminolo#ia cate#oriilor de proprietate culturala menionate in 1rticolul 1 a Conveniei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ aceasta reprezint$ o ase$are >sit@.
7&C.%.1.
%ntenia lui Jar3aro a constat in aezarea a celor 22.!!!m2 de teren ire#ular intr2o forma ce ar
reprezenta o lume de paradis+ fiind ncon6urat de un inel de apa -Canalul 1licarno/ ce ar reprezenta+
la rindul sau+ oceanul. 8ntrea#a #radina a fost divizata in patru cadrane cu un#*iuri e#ale. "rimele
documente arata ca aceste cadrane erau separate prin perei de plante si pietre+ iar in fiecare din
aceste cadrane se cretea o sin#ura specie de plante. 1ceasta aezare a supravieuit pina in prezent cu
mici sc*im3$ri ce au intervenit pe parcursul timpului.
Pardurile de fier care duceau spre cercurile interioare si cele patru 9acroteria: au fost plasate pe cei
opt stilpi+ cind cele patru intr$ri monumentale au fost remodelate in 1'!E.
Jalustrada ele#anta+ care parcur#e ntre#ul perete circular de 2G!m+ de asemenea a fost completata
in prima 6um$tate a secolului 1). &erele moderne construite din piatra au nlocuit serele mo3ile care
erau utilizate pentru a prote6a plantele mai delicate si mai fine pe timp de iarna. 1ceste plante se
#$sesc in partea de sud a #r$dinii. Pradina 3otanica #azduieste doua colecii importante. ?i3r$ria
'1
conine mai mult decit G!!! volume si manuscrise de o importanta istorica si 3i3lio#rafica colosala+
cit si o importanta colecie de foto#rafii -apro0imativ 1G!!!/ a 3otanicilor din secolul 13 pina in
prezent.
Pradina tradiional a colecionat si a crescut plante rare+ care mai tirziu+ de6a+ au fost introduse si in
restul uropei. ;n e0emplu de aa fel de planta este 9Mite0 1#miscastus:+ menionat in unele
documente din anul 1G)G+ a tr$it pina in 1L)ED specia 9C*aemerops Bumilis: a disp$rut in 1G)G si a
fost studiata de Poet*e in timpul vizitei lui in %talia in 1')6.
?a momentul actual+ #ardina cuprinde peste 6!!! de specii de plante ce sunt aran6ate pe 3aza unor
criterii sistematice -medicinale+ eseniale/ si criterii ecolo#ice -plante mediterane+ alpine+ etc./. 5ai
sunt si colecii tematice: c$rnoase+ suculente+ acvatice+ otr$vitoare.
51<1P5<T;? &% ".4TCT%1.
Pradina 3otanica din "adova aparent nu este prote6ata le#al+ dar ea se nvecineaz$ cu unele
proprietati prote6ate de c$tre stat prin le#ea num$rul 1!)LN1L3L+ aa cum ar fi Jasilica &f. %ustian si
&f. 1ntonio+ circul 9"ratu della Malle:+ cit si pereii "ontecorvo.
5ulte din mpre6urimile din st sunt prote6ate printr2un decret ministerial pe 3aza aceleai le#i.
Pradina se afla in proprietatea statului italian+ dar este permanent luata in arenda de c$tre
;niversitatea din "adova. ;ile ei sunt desc*ise pentru pu3licul ce au tic*ete speciale si pentru elevii
si studenii din diferite tari -fara plata/.
7e la fondarea ei+ in 1GEG+ responsa3ilitatea individuala pentru conducerea #r$dinii+ era in mAinile
9"raefectus Borti Jotanici "atavini:+ care este numit de c$tre rectorul universitatii. %n ultimile doua
decenii 9praefectus: a fost ales un comitet te*nic2stiintific+ compus din numeroi e0peri si
specialiti in materie de mediu ncon6ur$tor+ istorie si ar*itectura. ;niversitatea din "adova dispune
de un personal te*nic compus din 1E an#a6ai permaneni+ care sunt responsa3ili pentru meninerea
adecvata a #r$dinii si a infrastructurii serelor. 8mpre6urimile apropiate ale #r$dinii erau afectate de
c$tre o dezvoltare imperfecta+ pina ce nu au fost luate su3 protectei in 3aza le#ii din 1L3L. "artea de
sud a #r$dinii reprezentata prin minunatele #r$dini en#leze a fost puternic afectata de c$tre
construcia unor cl$diri. ?a moment e0ista planuri strate#ice in ceea ce privete nlocuirea unor mici
cl$diri industriale cu doua 3locuri rezideniale cu un lar# teren su3teran destinat pentru #ara6e.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1.
Pradina a fost meninuta in limitele construciei sale intacte de2a lun#ul istoriei sale lun#i. Citeva
lucr$ri de restaurare au fost efectuate in sectorul &ud2st al 3alustradei in secolul 1L+ in urma unor
furtuni puternice. 1cesta arie a fost din nou afectata in timpul unor ploi toreniale din 1L)L care au
avut ca rezultat pra3usirea unor copaci. 7e aceasta data lucr$rile de reconstructie+ care au durat pina
in 1LL3+ au fost f$cute in conformitate cu unele standarde internaionale contemporane. ;n alt
'2
proiect de reparaie care va acoperi o mare parte a cl$dirilor+ va fi desfasurat de c$tre Comitetul
te*nic2stiintific.
Totodat$ nu tre3uie sa e0iste ndoieli in privina autenticitatii #r$dinii 3otanice. a a fost intr2un
continuu proces de utilizare inca pe timpul cind a fost creata in secolul 16.
%ncercariile de a2i oferi un desi#n modern au fost efectuate in concordanta cu teoriile si practicile din
domeniul 3otanicii si ar*itecturii. %ar construcia noului muzeu nu va afecta semnificativ repartizarea
spaiala si autenticitatea #r$dinii.
.C451<71.%.
1ceasta proprietate a fost inclusa in lista patrimoniului mondial pe 3aza criteriilor 2 si 3. Pradina
3otanica din "adova reprezint$ punctul de reper pentru toate celelalte #r$dini ap$rute in acea
perioada in ntrea#a lume+ reprezint$ nceputul stiintei si a ntre#ii le#aturi dintre natura si cultura. 1
influenat intr2un mod spectaculos dezvoltarea multor discipline cum ar fi: 3otanica+ medicina+
c*imia+ ecolo#ia si farmaceutice.
JC(S'I)R* **+2I'*N*K
%7<T%F%C1.
3ominalizare Costiera 1malfitana
2ocalizare Comunele 1malfi+ 1trani+ Cetara+ Conca dei 5arini+ Car3ora+
5aiori+ 5inori+ "raiano+ "ositana+ .avella+ &cala+ &ant+ #idio+
5ontal3ino+ Tramonti+ MientriD comuna 5ontana+ provincia &alerno
<ona turistica %talia peninsulara -Campania/
Stat %talia
(ata 1L %ulie 1LL'
Y;&T%F%C1..
Coasta 1malfi poate fi pe drept considerata o arie cu o valoare culturala deose3ita+ im3inind lucrarile
armonioase ale naturii si omului. (ona este marcata de roci+ lemn si livezi+ vii si copaci de citrus
plantate si crescute de om. 1ria de coasta si2a pastrat caracterul distinct. ste necesar de remarcat
puterea economica 6ucata de .epu3lica 5aritima 1malfi+ cit si ar*itectura ce a luat nastere dintr2o
fuziune de elemente culturale orientale si vestice. Tipice e0emple in acest sens sunt catedralele+
monumentele din zona. 7e asemenea de o importanta deose3ita este si fenomenul cultural ce poarta
denumirea de 9Prand Tour: ce continua si in zilele noastre.
%mpre6urarile si topo#rafia acestei zone sunt unice si se caracterizeaza printr2un aspect ecolo#ic si
3iolo#ic deose3it. 5ulte din cele mai frumoase locuri din lume pot fi #asite in costiera.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T.
'3
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ costiera amalfitana reprezinta o ase$are >sit@.
7&C.%.1.
4rasele si satele din aceasta zona se caracterizeaza printr2un sir de monumente ar*itecturale+ cum ar
fi: Torre &aracena+ Catedrala romana din 1malfi cu puternice influente orientale+ 3iserica
&f.&alvatore de Jirecto din 1trani si .avello. Costiera a atras un mare numar de turisti+ incepind cu
turistii de pe timpul renasterii -Prand Tour/ si terminind cu mai multe sute de mii de turisti in
prezent.
%n multe parti ale Costierei+ peisa6ele naturale au ramas intacte suferind doar mici interventii umane.
7atorita numarului mare si variat de copaci si plante+ in cele din urma aici a fost creata o rezervatie
naturala. "eisa6ele difera de la coasta+ terenuri cultiva3ile+ pina la arii montane dramatice. Cu timpul+
din cauza variatiilor micro2climaterice+ s2au format si micro2peisa6e.
51<1P5<T &% ".4TCT%.
1ria este prote6ata printr2un mare numar de le#i. ?e#ea de 3aza este le#ea cu numarul 1!)LN1L3L+
care prote6eaza patrimoniul cultural al zonei. 5ulte monumente se afla su3 protectie individuala+
oferita de le#ea numarul 1!)LN1L3L. orice lucrare de reconstructie sau conservare se poate efectua
doar cu acordul 5inisterului pentru 5ediul Cultural si %ncon6urator. "roprietatile incluse in Costiera
se afla su3 suprave#*erea unor institutii pu3lice sau private cu caracter provincial+ re#ional sau
cantral.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1.
"roprietatile au fost su3iectele multor pro#rame de conservare sistematica. Cea mai multa atentie a
fost acordata oraselor si satelor din zona. Pradul de autenticitate a peisa6ului+ ca un tot intre#+ este
destul de inalt+ iar influenta dezvoltarii industriei turistice in secolul 2! este minima.
.C451<71.% F%<1?.
"roprietatea a fost inscrisa in lista "atrimoniului 5ondial pe 3aza criteriilor 2+ E si G: 9Costiera
1malfitana: este un e0emplu inedit de peisa6 mediteranian+ cu o valoare culturala si naturala unica+
ce rezulta din evolutia topo#rafica si istorica a zonei.
R)S)DIN'* C*S)I R),*+) D) S*7(I*
%7<T%F%C1.
(enumirea .esedinta casei re#ale de &avoia
2ocalizare .e#iunea "iemont+ "rovincia Turin si Cuneo
<ona turistica %talia de <ord -"iemont/
Stat .epu3lica italiana
'E
(ata 2) iunie 1LL6
Y;&T%F%C1.
"alatul re#al cu toate construciile sale din 9command area: cit si comple0ul de vile din afara
oraului+ construite in scopuri recreative si de vinatoare+ sunt o proprietate cu o valoare culturala
universala. .esedinta constituie o evidenta materiala a importantei acordata de c$tre casa de &avoia
pentru planificarea construciei si ar*itecturii oraului.
Capitala a fost or#anizata si se dezvolta simultan cu direciile definite de c$tre 9command area:. ste
ncon6urata de vile+ ce formeaz$ un 9inel de pl$cere:+ care ofer$ forma+ ori#inalitate oraului si il
prote6eaz$ de patriar*ia su32alpina. 1n#a6area unor artiti+ care au f$cut o contri3uie difereniata in
istoria culturii europene cit si in rolul 6ucat de c$tre dinastia de &avoia+ contri3uie la evidenierea
valorii supranationale a acestei proprietati inclusa in patrimoniul istoric si artistic al re#iunii
respective.
7ei+ alte capitale europene sunt caracterizate printr2un num$r mai mare de monumente+ niciuna nu
s2a difereniat printr2un aa fenomen cultural la nivel naional+ dezvoltat si meninut intr2o
continuitate lo#ica pe parcursul unei istorii lun#i.
7&C.%.1
"roprietatea cuprinde 22 construcii in Turin si in vecin$tatea acestuia.
7in 9command area: -Turin/ fac parte:
2 palatul .eall
2 palatul C*ia3lese
2 li3r$ria re#ala
2 palatul della "refetura
2 ar*ivele de stat
2 academia militar$
2 scoal$ de c$l$rit
2 teatrul re#al
2 monet$ria
7in rindul resedintelor ur3ane fac parte:
2 palatul 5adama -Turin/
2 "alatul cari#nano -Turin/
2 castelul della Malentina -Turin/
2 villa della .e#ina -Turin/
2 Castelul di .ivoli -Comuna .ivoli/
2 castelul di 5oncalieri -comuna 5oncalieri/
2 castelul di Menaria -comuna Menaria/
2 castelul della 5andria -comuna venaria/
2 palatina di &tupin#i -comuna &tupin#i/
2 castelul dT1#lie -comuna 1#lie/
2 castelul di .acconi#i -comuna .acconi#i/
2 "olenzo state -comuna Jra/
2 castelul di Povone -comuna di Povone/
Masta arie 9command area: a fost planificata in le#$tura cu noile spatii create pentru e0tensiunea oraului.
"alatul .eale definete structura acestui comple0. 7ecizia de a2l remodela a aprtinut lui mmanul2"*il3ert
in 1G'!. la sfirsitul secolului 1' palatul a capatat forma si ar*itectura pe care o are si azi+ iar cl$dirile ce
'G
separa piaa .eale si piaa Castello au fost nlocuite+ in secolul 1L+ cu o poarta de fier. 5arile sc*im3$ri
din secolul 1) si 1L au fost orientate spre procese de decorare a apartamentelor+ in particular de c$tre
Filippo Yuvarra si "ala#io "ala#i. &c$rile monumentale a palatului duc spre apartamentele re#ale decorate
cu picturi+ mo3ila re#ala+ etc.
"alatul 5adama+ care este le#at cu palatul .eale printr2un arc+ este centrul pieei del Castello. 1cest
comple0 de cl$diri ofer$ o istorie concisa a oraului prin toate transform$rile si com3in$rile de diferite
stiluri ar*itecturale. %n secolul 1G au mai fost ad$u#ate doua turnuri in partea de est. "roiectul a fost
influenat de construcia unor sc$ri monumentale si un atrium in 1'2!21'21.
Puarino Puarini a oferit o ar*itectura in stil 3arocan oraului Turin prin construcia palatului Cari#nano
-16'L216)G/ construit pentru principele 1madeodi Cari#nano. 1r*itectorul a construit unul dintre cele mai
atractive si impresionante castele italiene a secolului 1'.
?ocurile destinate pentru rela0are si festivitati sunt localizate in vecin$tatea oraului Turin. le au fost
create prin modernizarea unor structuri e0istente+ cum ar fi: castelul di .ivoli+ .acconi#i+ 5onaclieri+
"ollenzi si Povone care iniial au fost construcii medievale cu scop de ap$rare. 1cestea ofer$ o varietate
de stiluri ar*itecturale si de interior care pot fi raportate la sc*im3$rile pro#resive in activitatile de
vinatoare si odi*na.
4 atenie deose3ita a fost oferita si parcurilor si #r$dinilor ce formau o parte componenta a resedintelor.
Pradina 1#lie este compusa din trei nivele+ conine o #radina en#leza+ diferite soiuri de flori si sere
ornamentate cu diferite picturi.
Castelul di "ollenzo care a fost ad$u#at in secolul 1)+ ramine unica construcie izolata de celelalte
proprietati.
51<1P5<T &% ".4TCT%
5ulte proprietati ce formeaz$ casa re#ala de &avoia aparin statului+ cu e0cepia castelului di .ivoli si
castelului della 5andria -ce aparin re#iunii "iedmont/+ palatina di &tupini#i -aparine odinului &f.5aurice
si &f. ?azarus/+ castelul di Povone -aparine comunitatii/+ castelul di "ollenzo -proprietate privata/ si locul
destinat &ecretariatului de &tat -aparine provinciei Turin/. 5a6oritatea resedintelor sunt prote6ate de le#ea
italiana 1!)LN1L3L ce acoper$ patrimoniul artistic si ar*itectural a statului italian.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
1utoritatile competente au dezvoltat pe parcursul multor ani o politica de reparaie sistematice pentru
fiecare din aceste construcii. ;nele dintre acestea au fost totalmente realizate+ altele sunt inca in proces de
realizare+ in timp ce sunt citeva care nici nu au fost ncepute inca.
&c*eme de restaurare pentru a salva unele proprietati de la unele pierderi irecupera3ile+ ce au durat 1G ani+
in castelul di Menaria si Milla della .e#ina+ care au fost rezultatul al utiliz$rii necorespunzatoare a acestora.
?ucr$rile sunt inca in proces+ dar pentru a fi finalizate sunt necesare fonduri suplimentare din partea
'6
statului. "rintre cl$dirile care inca nu au suferit inca nici un proiect de reparaie pot fi menionate:
academia militar$+ scoal$ de c$l$rit+ castelul di Povone+ monet$ria.
1utoritatile responsa3ile de conservarea acestor proprietati au propus e0tinderea scopurilor iniiale de
utilizare a acestora. 1stfel ar*ivele au fost transformate in ar*ive de stat+ li3r$ria re#ala a fost desc*isa
pentru cercet$ri+ teatrul re#al este locul unde se desfasoara activitati artistice intensive+ iar castelul di
.ivoli a devenit un muzeu internaional de arta contemporana.
?ucr$rile de conservare si reparaie efectuate sunt 3azate pe cercet$ri #rafice+ analize stiintifice si analize
de structura. 1ceste lucr$ri+ de asemenea+ au ca scop scoaterea in evidenta a unor elemente care au fost
ascunse de construciile anterioare si de corectare a unor construcii anterioare incorecte.
.C45171.% F%<1?
5onumentul a fost nscris in lista patrimoniului mondial pe 3aza criteriilor 1+ 2+ E si G.
.esedinta casei de &avoia din Turin si din vecin$tatea acestuia reprezint$ un e0emplar unic de ar*itectura
monumentala europeana din secolul 1' si 1).
7up$ stil+ dimensiuni si spaiu ilustreaz$ intr2un mod e0cepional doctrinele unei monar*ii a3solute in
termeni te*nico2materiali.
SI'URI+) *RL)(+(,IC) DIN P(P)I0 L)RCU+*N)U SI '(RR) *NNUN<I*'*
%7<T%F%C1.
3ominalizare &iturile ar*eolo#ice din "ompei+ Berculaneum si Torre 1nnunziata
2ocalizare provincia <eapoli+ .e#iunea Campania
<ona turistica %talia peninsulara -Campania/
Stat %talia
(ata 1L %ulie 1LL6
Y;&T%F%C1.
"ompei este unicul oras roman comercial pastrat intr2un asa mod e0ceptional+ iar Berculaneum este un
oras rezidential de coasta+ deasemenea pastrat intr2o forma intacta. 1m3ele orase au fost afectate de
eruptia muntelui Mezuviu in anul 'L i. CB. 4rasele ofera vizitatorilot+ turistilor un ta3lou complet despre
viata orasaneasca din secolul 1 %.CB pina in secolu 1 d.CB+ in toate aspectele ur3ana+ ar*itecturala si
decorativa.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din anul 1L'2+ "ompei+ Berculaneum si Torre 1nnunziata reprezinta ase$ari >sit@.
7&C.%.1.
''
Forumul principal are o dimensiune de 1E2 m pe 3) m+ este compus dintr2un numar de cladiri pu3lice+
cum ar fi: Capitolium+ 3asilica si un set de 3ai pu3lice. 1laturi se afla forumul triun#*iular unde sunt
localizate cele 2 teatre. Cel mai mare dintre acestea are un interes deose3it datorita ori#inii sale #recesti.
Totusi+ "ompei este 3ine cunoscut prin numarul sau de cladiri pu3lice 3ine asezate de2a lun#ul drumurilor
pavate. 1ceste constructii difera atit dupa dimensiuni+ forma+ cit si dupa stilul ar*itectural. 7e2a lun#ul
anilor aceste cladiri au fost reconstruite+ lar#ite+ decorate cu columne si arcuri+ iar multe camere au capatat
functii speciale. Cea mai pompoasa casa de acest fel den orasul "ompei este considerata a fi Milla dei
5isteri+ ce reprezinta o asezare enorma+ ce la inceput+ in secolu 3 %.CB nu a fost altceva decit un modest si
mic orasel.
%storia orasului Berculaneum este total diferita de cea a orasului "ompei. <umai sapte -'/ strazi sunt astazi
accesi3ile pentru vizitatori. Totusi+ in ciuda amplasamnetului orasului intr2o zona vulcanica+ multe din
cladirile antice sunt mult mai 3ine pastrate decit cele din "ompei. Citeva dintre cele mai impresionante
cladiri au fost pastrate intr2un mod intact+ cum ar fi: 9"alaestra:+ 3aile pu3lice+ un teatru. 1ceste cladiri
sunt deose3ite si prin asezarea lor+ dar si prin decoratiunile lor+ in special 9 *ouse of t*e JicentenarU:+ sau
casele de lin#a mare.
7e o importanta deose3ita pentru am3ele orase este stilul lor artistic+ repezentat prin sculpturi+ mozaicuri
si picturi deose3ite.
51<1P5<T &% ".4TCT%
1m3ele asezari sunt prote6ate prin le#ea italiana numarul 1!)LN1L3L. "erimetrul orasului "ompei este
prote6at printr2un decret din 1! iunie 1L2L. le#ile numarul E31N1L)G si 1E3EN1L3L au e0tins protectia peste
o arie mai lar#a. &uprafata orasului Berculaneum este prote6ata intr2un mod similar. 1dau#ator+ mai sunt si
le#ile numarul E31N1L)G a impus controlul asupra orasului modern din Berculaneum. 1m3ele asezari vor
face parte din "arcul <ational Mezuviu+ care e pe cale de fi creat+ in acest sens o protectie aditionala va fi
impusa. 1m3ele asezari se afla in posesia statului italian si sunt conduse de catre o a#entie nationala a
5inisterului "atrimaniului Cultural si colo#ic. ?a momentul actual nu e0ista o politica sau un plan de
mana#ement+ dar+ totusi+ treptat sunt planificate si realizate proiecte de reparatie si conservare.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
.uinele orasului Berculaneum au fost decoperita in anul 1'!L. 7espre e0istenta ruinelor orasului "ompei
s2a stiut inca de pe timpul secolului 162lea+ dar nu a fost realizat nici un proiect de reconstructie pina in
anul 1'3). &ituatia orasului "ompei este mult mai favora3ila decit cea a orasului Berculaneum+ care se
afla intr2o zona vulcanica. 7oua dintre cele mai importante proiecte de reconstructie sunt realizate la
momentul actual. 1m3ele asezari+ "ompei in particular+ ilustreaza evolutia te*nicilor de conservare pe
parcursul a ultimilor doua secole. Pradul de reconstructie desfasurat pina in 1L)! nu mai poate fi acceptat
')
in prezent+ cum de altfel si materialele de constructie utilizate in acea perioada vor fi inlocuite cu altele
mult mai trainice si adecvate.
5ulte fonduri financiare din partea ;niunii uropene sunt utilizate in procesele de conservare si
reconstructie+ cit si pentru constructia de noi centre si facilitati in aceste orase: restaurante+ ma#azine de
carti+ etc. in orasul "ompei si in cladirile administrative ale orasului Berculaneum.
%n ciuda tuturor lucrarilor de reconstructie+ #radul de autenticitate ramine destul de inalt.
.C451<71.% F%<1?
%nscrierea acestor proprietati in lista "atrimoniului 5ondial se face pe 3aza criteriilor 3+ E si G: ramasitele
impresionante ale oraselor "ompei si Berculaneum+ cit si vilele lor+ afectate de eruptia vulcanica din anul
'L %.CB prezinta ta3loul ideal+ fara asemanare+ despre viata societatii umane din acea periaoda.
C)N'RU+ IS'(RIC *+ (R*U+UI UR%IN(
%7<T%F%C1.
3ominalizare Centrul istoric al orasului ;r3ino
2ocalizare "rovincia "esaro+ .e#iunea 5arc*e
<ona turistica %talia peninsulara
Stat %talia
(ata 1 %ulie 1LL6
Y;&T%F%C1.
"e parcursul perioadei .enasterii+ ;r3ino a atins un nivel cultural destul de inalt+ deoarece multi studenti
si artisti au trait si au activat aici. ;nii dintre personalitatile marcante ale stiintelor umanistice a acelei
perioade+ cum ar fi: ?eone Jattista+ 5arsilio Ficino si Piovanni JessarioneD cit si alti reprezentanti ai
stiintelor reale -"aul Man 5iddel3ur#/ si2au unit fortele si au creat un sir de proiecte culturale si ur3ane la
curtea ducelui Federico al 32lea+ conducatorul orasului ;r3ino intre anii 1EEE si 1E)2.
Federico+ noul principe+ a fost un comandanta militar si un maestru in arte. ra mereu incon6urat de artisti
distinsi ca: 5aso di Jartolomeo+ ?uciano ?aurana+ Francesco di Pior#io 5artini+ ?uca della .o33ia+
"aolo ;cello+ "iero della Francesco+ 1ntonio del "ollaido+ 1m3ro#io Jarocci si Piovanni &anti. "e
parcursul domniei sale+ orasul a devenit un centru european important+ mentinind relatii diplomatice nu
numai cu alti conducatori italieni+ dar si cu ?ouis din Franta si cu Ferdinand al 22lea din 1ra#on+ <eapole.
;r3ino a devenit un model cultural si ar*itectural pentru alte re#iuni+ iar unle elemente din palatul lui
Federico pot fi re#asite si recunoscute in palatul lui 5atias 1 Corvinus din ;n#aria si palatul lui &tanislav
al 22lea din "ra#a.
"alatul re#al cu aspect al unui orasel in limeitele unui oras+ este o cladire monumentala dotat cu o
frumusete ine#ala3ila. l reprezinta trecerea e0ceptionala a artei italiene de la evul mediu la renastere.
'L
7ecoratiunile interioare au un caracter distinctiv si transforma castelul intr2un muzeu. Camerele contin
sculpturi in lemn si picturi realizate de "iero della Francesca+ "aolo ;cello+ Piusto da Prand+ ?uca
&i#norelli+ Piovanni &anti+ Federico Jarocci+ .afael si Titian. Toate acestea formeaza patrimoniul
remarca3il de sculpturi si picturi+ ce alcatuiesc si formeaza nivelul patrimoniului reli#ios si monumental al
orasului ;r3ino.
;niversitatea a fost fondata in anul 1G!6 de catre ducele Puido3aldo si avea caracterul unui cole#iu de
doctori. Functia lui initiala era sa #azduiasca functia administrativa si 6uridica a orasului si+ de asemenea+
sa creeze o 3aza economica pentru oras.
;r3ino poate fi asemanat cu alte orase de arta din %talia sau uropa+ cum ar fi: .oma+ Florenta+ Menetia+ pe
3aza superioritatii artistice si culturale ce a capatat2o pe parcursul renasterii+ cit si a 3o#atiilor ur3ane+
ar*itecturala si a elementelor de arta #asite aici.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in aricolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ acesta este un grup de cladiri.
7&C.%.
1sezarea fortificata romana in ;r3in era asezata pe deal unde acum se afla "alatul .e#al. 4rasul a fost
e0tins cu timpul spre al doilea deal din partea de vest a re#iunii. "eretii au supravietuit pina in prezent.
5ai pot fi inca o3servate portile monumentale+ cea mai deose3ita fiind "orta Mal3ona+ reconstruita in
secolul 1)2lea. Totusi comple0ul format din palatul re#al si catedrala este monumentul ce domina intre#ul
oras. Fatada de vest a a palatului consta din doua turnulete. Constructia ei este realizata in caramida+ dar
sunt si unele elemente decorative realizate in piatra. %n celelalte zone e0teriorul palatului este realizat in
accelasi material+ deseori in piatra. "e partea palatului ce duce spre "iazza del .isor#imento pot fi
o3servate fatadele a doua palate medievale incluse in palatul re#al de catre ar*itectorul ?uciano ?aurana.
%nteriorul este a3undent in decoratiuni+ in special principala curte a palatului. "rincipalul eta6 este
im3o#atit cu niste scari monumentale realizate de catre Jarocci. 5ulte dintre camerele care acum fac
parte din muzeul national sunt deose3ite prin decoratiunile de pe pereti+ usi si ferestre.
7e o deose3ita importanta sunt si Camera %n#erilor+ &ala dT%ole din apartamentul ducesei. 7omul a fost
reconstruit in secolul 1)2lea+ completind constructia nefinisata de pe timpul lui Clement al L2lea. 1ici au
fost pastrate unele lucrari ale lui Piuseppe Maladier+ realizate intr2un stil neo clasic+ cit si alte lucrari de
arta importante.
51<1P5<T &% ".4TCT%1
Centrul istoric al orasului ;r3ino+ nominalizat pentru inscrierea in lista "atrimoniului 5ondial+ a fost
prote6ata de catre le#ea italiana pentru protectia mediului incon6urator -1EL'N1L3L/ pina in anul 1L6L.
Citeva dintre constructiile din oras -aproape '!/ sunt prote6ate individual de catre le#ea pentru protectie
)!
culturala -1!)LN1L3L/. 4rice interventie poate fi realizata pe 3aza unui acord ministerial. ?e#islatia
speciala -numarul 12EN1L6)+ E62N1L)G+ 1!3N1LL3/ acopera proiectele de reparatie a orasului si a cladirilor
din vecinatatea lui.
.esponsa3ilitatea pentru protectie si politica mana#eriala a centrului istoric al orasului se afla in miinile
5inisterului pentru mediul cultural si incon6urator si a unor a#enii locale.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
1r*itectorul Piancarlo di Carlo este considerat ca fiind raspunzator pentru lucrarile de reconstructie si
reparatie. Toate a#entiile locale+ cit si 5inisterul pentru mediul cultural si incon6urator sunt responsa3ile
pentru mentinerea orasului in forma sa intacta.
Pradul de autenticitate poate fi considerat ca fiind destul de inalt. ?uaindu2se in consideratie unele lucrari
si proiecte de reconstructie a monumentelor din secolul 1) si 1L+ totusi+ inca din perioada renasterii+ foarte
putine sc*im3ari au fost realizate.
.C451<71.% F%<1?.
1ceasta proprietate e inclusa in lista "atrimoniului 5ondial pe 3aza criteriilor 2 si E.
-2/ pe parcursul scurtei perioade de inflorire culturala+ ;r3ino a atras multi studenti+ elevi si artisti din
perioada renasterii+ care au creat aici un comple0 ur3an e0ceptional si omo#en+ influenta caruia s2a
e0tins si in restul uropei.
-E/ orasul ;r3ino reprezinta o com3inare perfecta dintre arta si ar*itectura renasterii+ fiind adaptata
armonios si intr2un mod e0ceptional la specificul mediului incon6urator.
SI'U+ *RL)(+(,IC SI %IS)RIC* P*'RI*RL*+* DIN *,UI+)I*.
%7<T%F%C1.
3ominalizare situl ar*eolo#ic si 3iserica patriar*ala din 1#uileia
2ocalizare comuna de 1#uileia+ "rovincia ;dine+ Friuli2Menetia Piulia
<ona turistica %talia de <ord
Stat %talia
(ata 1 iulie 1LL6
Y;&T%F%C1.
Calitatea speciala a re#iunii 1#uileia+ care era al patrulea ora al %mperiului .oman in secolul E dup$
.oma+ Capua si 5ilan+ consta nu numai in importanta sa istorica si ar*eolo#ica recunoscuta+ dar si in
conservarea monumentelor ei 2 forumul+ palatul naval+ str$zi si case private.
"e lin#a toate astea 3iserica cretina continua sa fie un centru reli#ios de o importanta speciala pentru
tarile din uropa centrala. a continua+ si in prezent+ procesul de evan#*elizare.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
)1
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala sta3ilita in convenia patrimoniului mondial din 1L'2+
aceasta proprietate este o a.e$are >sit@ .
7&C.%.1
5ulte din oraele romane au r$mas neatinse+ cu aspectul unor orae medievale mici si lar#i terenuri
a#ricole. 5ulte din aceste re#iuni sunt desc*ise pentru pu3lic+ din rindul acestora pot fi menionate:
forumul si 3iserica romana+ ma#azinul repu3lican+ 3aile pu3lice si doua comple0e rezideniale lu0oase.
Cele mai semnificative elemente ramase inca de pe timpul %mperiului .oman sunt instalaiile din port si
un ir lun# de ma#azii. 1ceste elemente erau utilizate in calitatea de fortarete in secolul E.
lementul reprezentativ al comple0ului din 1#uileia este 3iserica. T*eodorus a construit un comple0
compus din trei conace+ dar construcia lor a fost considerata ca fiind neadecvata pentru a primi sau #$zdui
turiti cretini sau pelerinii. 7in aceste considerente a3ia in anul 3EG o vasta structura a nlocuit partea de
nord a comple0ului. ?ucr$rile de reconstrucie au nceput in secolul L su3 conducerea episcopului
5a0entius+ fiind finisate a3ia in anul 1!)1 in ciuda invazii ma#*iare din secolul 1! si a cutremurului de
pamint din L)).
Jiserica are o inaltime de 23.!m+ o lun#ime de 6G.6m si o aezare in forma cruciforma. Jiserica reprezint$
un stil romanic cu toate ca mai are unele elemente ale stilului #otic+ care au fost p$strate dup$
reconstrucie. %nteriorul ei este reprezentat printr2o m3inare de mozaicuri ce evidentiaza diferite scene
3i3lice de pe timpul cretinismului luminos sau a pa#inismului. %n partea de est se o3serva scena celor 12
apostoli+ reprezentai prin 12 pescari. Tot in acesta parte a 3isericii s2a construit un lacas pentru a ad$posti
ramasitele martirilor. 5ormintele lor nu se mai #$sesc aici+ dar aici pot fi o3servate fresele din secolul 12
ce ilustreaz$ viata &f. 5ar@ si &f. Berma#ora+ moartea lui C*ristos si 1dormirea 5aicii 7omnului.
&anctuarul mai conine si unele elemente ale renaterii printre care si cariera preoeasca de Jernardino de
Jissora si un altar dedicat Fecioarei 5aria.
%ntrarea in 3iserica din partea vestica este ad$postita de o portia construita de episcopul 5a0entius in
secolul L + ce ofer$ accesul spre interiorul comple0ului.
;ltima componenta ce a fost ad$u#ata comple0ului este turnul cu clopot+ care a r$mas intact inca de la
construcia sa din 1!31. 1re o %naltimea de '3 m si a fost construit pe 3aza de c$r$mida luata de la
amfiteatrul roman din vecin$tate. .ecent a fost construit si al doilea comple0 3isericesc la 5onastero care
servete ca muzeu paleocretin.
51<1P5<T &% ".4TCT%.
8ntrea#a arie ce a fost propusa spre nscrierea in "atrimoniul 5ondial se afla su3 protecia le#ii italiene
num$rul 1!)LN1L3L ai 1EL'N1L3L+ ce acoper$ protecia patrimoniului cultural+ natural si+ respectiv+ a celui
peisa6istic. 4rice intervenia care poate afecta inte#ritatea comple0ului prote6at tre3uie sa se 3azeze pe
acordul autoritatilor. ;n num$r de monumente si asezari din aceasta arie sunt individual incluse in lista
)2
monumentelor prote6ate in 3aza le#ii din 1L3L. Conducerea acestora este divizata intre statul italian+
3iserica romana catolica+ comuna 1#uileia si a sectorului privat. .esponsa3ilitatea pentru protecie si
suprave#*ere ii revine unei or#anizaii de stat+ care are un plan comple0 pentru a conduce aceste
proprietati+ incluzind si unele proiecte de conservare re#ulate cit si activitati speciale de cercetare si
reparaie. Comunitatea controleaz$ activ toate activitatile ce se includ in limitele competentei ei.
"ropunerea de a crea un parc ar*eolo#ic in 1#uileia a fost discutata pe parcursul multor ani+ insa nu au
fost f$cute mari pro#rese in aceasta direcie din cauza unor diferente ap$rute intre autoritatile locale si cele
naionale.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
?ucr$rile ar*eolo#ice in 1#uileia au nceput c$tre sfirsitul secolului 1L si continua si in prezent. 1ceste
lucrari au la 3aza proiecte de reconstructie minime+ asociate cu cercetari aar*eolo#ice si art2istorice
meticuloase.
7in aceste considerente nivelul de autenticitate a comple0ului din 1#uileia este destul de ridicat. 5ulte
dintre lucr$rile de reparaie de dup$ cel de2al doilea r$z3oi mondial nu sunt acceptate de c$tre standardele
actuale. Cu toate acestea lucr$rile de reparaie curente ncearc$ treptat sa soluioneze aceasta pro3lema.
"roiectele de reconstrucie a 3isericii au fost acceptate+ in ciuda faptului ca s2au #$sit unele elemente
ar*itecturale du3ioase. %ar in ceea ce privete lucr$rile de reparaie din interior+ acestea au fost realizate
impeca3il.
.C451<71.% F%<1?
1ceasta proprietate a fost inclusa in lista "atrimoniului 5ondial pe 3aza criteriilor 3+ E si G.
-3/ 1#uileia este unul dintre cele mai mari si prospere orae al %mperiului .oman.
-E/ este cel mai complet e0emplu de ora din cadrul %mperiului .oman in zona mediteraniana.
-G/ comple0ul 3isericesc patriar*al a 6ucat un rol decisiv in procesul de introducere si raspindire a
cretinismului in tarile din uropa centrala.
P*RCU+ N*'I(N*+ CI+)N'( SI 7*++( DI DI*N(0 CU SI'URI+) *RL)(+(,IC) D) +*
P*)S'RU0 7)+I* SI C)R'(S* DI P*DU*.
%7<T%F%C1.
3ominalizare "arcul national Cilento si vallo di diano+ cu siturile ar*eolo#ice de la
"aestrum+ Melia si Certosa di "adua
2ocalizare "rovincia &alerno+ re#iuna Campania
<ona turistica %talia peninsulara -Campania/
Stat %talia
(ata E iulie 1LL6
)3
Y;&T%F%C1.
"arcul national Cilento este rezultatul lucrarilor com3inate ale naturii si omului. ste+ de asemenea+
rezultatul impactului istoric+ social+ economic+ artistic si spiritual. %n zilele noastre continua sa fie un peisa6
9viu: si 6oaca un important rol in societatea contemporana+ caracteristicile traditionale+ retelele de
comunicatie in modul de cultivare a plantelor+ etc. Ca si speciile naturale si mediile #eo#rafice+ asa si
oamenii au #asit punctul de contact+ de interactiune intre aceste locuri. Cilento reprezinta punctul de
intersectie dintre apa si munte+ intre 1tlantic si 4rient+ intre cultura nordica si cea africana+ si a dus la
aparitia de civilizatii si oameni noi.
Fiind localizat in inima 3azinului mediteranian+ este un parc 3ine cunoscut prin e0celenta sa+ din cauza
aspectelor tipice de interpenetrare a mediului incon6urator cu oamenii.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminilo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ elementele culturale ale proprietatii reprezinta un grup de cladiri. 5ai tirziu
proprietatii i2a fost oferit titlul de peisaF cultural.
7&C.%.1
"arcul natinal Cilento este o re#iune muntoasa+ fiind marcata de citeva vai ce duc spre 5area TUrr*eiana.
.e#iunea Cilento este 3ine definita de elemente naturale+ cum ar fi: marea TUrr*eiana+ riurile &ele si
Tana#ro. 5asivul 1l3urini se afla intre Tana#ro si Calore+ o artera a riului &ele. 1lte doua masive -5onte
&tella si 5onte &acro/ sunt formate de catre riul 1lento si 5in#aro.
%n timpurile preistorice tirzii+ rutele de comunicare au fost sta3ilite printre crestele muntilor+ dovada fiind
multe asezari preistorice ce au fost descoperite ceva mai tirziu.
%ntre peretii orasului+ care se e0tind undeva la G @m+ se #asesc cladiri pu3lice e0ceptionale. Cea mai vec*e
este Templul Bera+ care in secolul 1)2lea a fost identificat ca 3asilica. Ca si celelalte temple+ aici
predomina stilul doric+ cu coloane mari. ;na dintre cele mai mici constructii este templul Ceres+ fondat
undeva in anul G!! %.CB. in perioada medievala el a fost transformat intr2o 3iserica. 1r*itectorul templului
a fost inspirat de "art*enonul din 1tena.
.uinele forumului roman au fost reconstruite si astazi este un lar# spatiu desc*is incon6urat de cladiri
pu3lice. 4 parte a amfiteatrului roman a ramas neconstruit.
5ai putine elemente culturale antice s2au pastrat in zona lea. ;nul dintre cele mai impunatoare elemente
este "orta .ossa+ cel mai vec*i si comple0 e0emplu de poarta #reaca. Tre3uie mentionate+ de asemenea+
peretii acropolei din secolul 6 %.CB+ strazile pavate si ramasitele unor temple.
51<1P5<T &% ".4TCT%
)E
"arcurile nationale Cilento si M1llo di 7iano sunt prote6ate in 3aza a doua le#i italiene. 1riile naturale sunt
prote6ate prin le#ea numarul 3LEN1LL1. ;n decret prezidential din iunie 1LLG #aranteaza protectie
patrimoniului natural si antropic.
"roprietatile se afla in mainile sectorului pu3lic si privat. 4 or#anizatie pu3lica se ocupa de conducerea si
suprave#*erea parcului+ formata din presedinte si lucratori calificati+ iar lucrarile sunt suprave#*eate de
catre un Consiliu Puvernamental cu reprezentati din rindul autoritatilor nationale+ re#ionale si locale.
4rice lucrare de conservare sau reparatie se face doar cu acordul 5inisterului pentru 5ediul %ncon6urator.
1ctualmente o pro3lema ce tre3uie solutionata este cea de instiintare a populatiei locale si straine despre
e0istenta si importanta parcului Cilento. %n aces sens au inceput pro#rame de creare a unor 3uclete+ cartulii
pentru pu3lic+ tineret si specialisti.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
<u a fost #asita informatie despre istoria de conservare a parcului. Totusi+ este stiut faptul ca multe
proiecte de reconstructie au fost puse in aplicare in ariile ar*eolo#ice. Cea mai mare companie de
reconstructie a celor trei temple la "aestrum este acum in faza finala. ?a Melia+ 3aile romane si "orta .ossa
au fost complet reconstruite+ iar lucrarile in 1cropola si Turnul medieval continua. Toate aceste lucrari au
fost si sunt finantate de catre ;niunea uropeana.
1utenticitatea elementelor culturale din cadrul parcului este inalta. %n zonele rurale au fost efectuate unele
intervente ce au avut consecinte #rave si ne#ative asupra #radului de autenticitate.
.C451<71.% F%<1?
1ceasta proprietate a fost inclusa in lista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 3+ E si G.
-3/ parcul national Cilento apare ca un 9martor: e0ceptional al treditiilor culturala si civilizatiile antice
din zona mediteraniana
-E/ este un e0emplu inedit al civilizatiilor si ar*itecturii ur3ane+ care aminteste de prima colonie #reaca
din %talia 95a#na Precia:
-G/ este+ de asemenea+ un e0emplu de asezare umana si de nivel de comunicare ce duce inapoi spre
antic*itate si preistorie.
7I++* *DRI*N* DIN 'I7(+I
%7<T%F%C1.
(enumirea Milla 1driana din Trivoli
2ocalizare provincia ?azio
<ona turistica %talia peninsulara -?aziumN?azio/
Stat %talia
(ata 2) iunie 1LL)
)G
Y;&T%F%C1.
Milla 1driana detine o valoare universala si e0ceptionala. ste unica prin tipolo#ia de conceptie si prin
faptul ca reprezinta cel mai complet e0emplu de ar*itectura romana. Mila nu poate fi comparata direct cu
alte resedinte aristocratice ale conducatorilor romani+ nefiind cunoscuta su3 denumirea de vila in tipolo#ia
literara.
a este privita si acceptata ca un oras ideal. Constructia vilei a avut o influenta considera3ila asupra
ar*itecturii renasterii si a celei 3arocane. ?e#aturile ce apar intre villa 1driana si alte constructii moderne
sunt fundamentale. Milla 1driana ilustreaza cea mai importanta perioada din istoria romana. Fiind
considerata un oras+ ea include cladiri pu3lice si private+ pavilioane+ 3azine de apa+ care luate toate
impreuna formeaza cea mai inovativa solutie de ar*itectura romana.
1ceasta proprietate a ramas intacta inca din secolul 1)2lea+ oferind vizitatorilor posi3ilitatea de a vedea
aceleasi privelisti care au fost cindva admirate si de calatorii ce faceau 9Prand Tour:. Milla 1driana inca
mai reprezinta un e0emplu tipic de 9peisa6 de ruine: care inspira autorii+ sculptorii si pictorii din diferite
re#iuni.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ villa 1driana reprezinta o ase$are >sit@.
7&C.%.1
Comple0ul cunoscut su3 denumirea de Milla 1driana se intinde pe o arie de 12L *a pe pantele dealurilor
Ti3urtine. 5ulte structuri au fost construite pe parcursul istoriei fara un plan anumit.
1ceste structuri se divizeazas i formeaza patru #rupe distincte:
-1/ $eatrul grec si templul Afroditei) Teatrul este intr2o stare 3una de conservare si se evidentiaza
printr2un stil conventional. Templul circular mic este situat intr2o zona semi2circulara. 1ceasta arie
a capatat o importanta mai mare dupa secolul 162lea+ dupa ce a fost in totalitate uscata.
-2/ $eatrul Maritim/ !urtea 2i,rariilor/ 2i,rariile latina si greaca/ >alatul *mperial si piata de aur)
1ceasta reprezinta elementul principal al comple0ului. 1ceste elemente variat sunt #rupate in 6urul
a patru stiluri ar*itecturale. Teatrul maritim este circular cu E3 m in diametru. 1sa numita curte cu
li3rarii+ cea mai vec*e parte a acestu ansam3lu+ este deose3ita prin coloanele sale. "alatul consta
dintr2un numar mare de camere amplasate in 6urul unei #radini spatioase. "iata de aur este una
dintre cele mai impresionante cladiri din intre#ul comple0.
-3/ >ecile/ Stadionul si cladirile sale/ $'ermae/ !anopus/ Serapeum si !ento !amerelle) "ecile este o
imitatie a unei structuri impunatoare din 1tena+ faimoasa prin sculpturile sale. l are o forma
rectan#ulara+ o mare parte a peretilor sai se pastreaza in forma lor ori#inala. Cele doua sisteme de
)6
3ai sunt conventionale dupa forma+ cea mai mica dintre 3ai fiind utilizata e0clusiv doar de catre
femei. Canopus este un canal ce imite faimosul sanctuar de lin#a 1le0andria.
-E/ 2ily >ond/ $urnul #occa,runa si Academia) Turnul .occa3runa este considerat ca fiind o copie a
Turnului Timon din 1tena. 1cademia este un comple0 de cladiri ale caror scop inca nu a fost
depistat.
;n numar de constructii antice au fost inlocuite+ cu timpul+ de alte cladiri moderne+ inspecial dupa secolul
1)2lea. 1cestea din urma au fost construite e0act peste ruinele antice+ astfel delimitarea celor noi de cele
vec*i este foarte dificila+ iar pe alocuri practic imposi3ila.
51<1P5<T &% ".4TCT%
%ntrea#a proprietate este prote6ata de le#ea italiana numarul 1!)L sin 1L3L+ care interzice intreprinderea
unor proiecte sau lucrari+ fara autorizare+ ce ar putea afecta monumentul. Milla 1driana ocupa o arie de 12!
*a+ dintre care )! *a este proprietate a Puvernului %talian+ iar celelalte E! *a apartin sectorului privat.
5ana#mentul vilei se afla in miinile 5inisterului pentru 5ediul Cultural si %ncon6urator. Milla 1driana
este su3iectul multor proiecte de cerectare ar*eolo#ica si stiintifica.
5onumentul este vizitat anual de catre 3G!.!!! turisti. %ncepind cu 1LL6 a 3eneficiat de considera3ile
surse de finantare din partea ;niunii uropene.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
?ucrarile de conservare au fost puse in practica incepind cu a doua 6umatate a secolului 1L. Cele mai
importante lucrari de reconstructie au fost finisate de curind in Cento Camerelle si Turnul .occa3runa.
Pradul autenticitatii al villei 1driana este inalt. .econstructia si conservarea din ultimile decenii au fost
facute in concordanta cu cele mai inalte standarde contemporane.
.C451<71.% F%<1?
Milla 1driana a fost inclusa in lista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 1+ 2 si 3.
-1/ si -3/ villa 1driana este un comple0 ce uneste e0presiile celor mai inalte culturi din lumea
mediteraniana antica
-2/ cercetarile asupra monumentului+ 6oaca un rol important in redescoperirea elementelor ale
ar*itecturii clasice. 7e asemenea a influentat puternic multi artisti din secolele 1L si 2!.
C)N'RU+ 7)CLI IS'(RIC DIN 7)R(N*
%7<T%F%C1.
(enumire Centrul vec*i istoric din Merona
2ocalizare re#iunea Meneto
<ona turistica %talia de <ord -Meneto/
Stat %talia
)'
(ata 3! iunie 1LLL
Y;&T%F%C1.
Centrul vec*i istoric din Merona cuprinde numeroase monumente+ ce sunt e0emple ale creativitatii umane+
cum ar fi:
I perioada romana -secolul 1 %.CB2 secolul G/2 arena amfiteatrului+ teatrul roman+ podul "onte "ietraD
I perioada &cali#er -12G!213)!/ , peretii fortificati de la Can#rade 1+ podul "onte Castelvecc*ioD
I alte perioade , pe parcursul unei perioade de 2!! ani+ Merona a fost im3o#atita cu numeroase dovezi de
o valoare artistica enorma -palate+ 3azilici+ turnuri+ etc./.
Centrul istoric al orasului poate fi identificat cu *otarele intre#ului oras+ care a avut o influenta deose3ita
asupra dezvoltarii ar*itecturii militare europene. Centrul reflecta un nivel remarca3il de autenticitate+ in
special in ceea ce priveste conceptul ur3an de oras roman. %ntre#ul oras+ cit si ariile invecinate+ sunt
prote6ate in 3aza le#islatiei curente.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ centrul istoric din Merona reprezinta un grup de cladiri.
7&C.%.
1ria nominalizata ocupa EG2+L *ectare si include+ practic+ tot orasul de le vestul si estul riului 1di#e. 7in
punct de vedere administartiv orasul este divizat in patru districte: Citta antica -in centru/+ Cittadella -sud/+
&untend -nord/ si Meronetta -est/. %n nordul %taliei+ Merona este considerat unul dintre cele mai 3o#ate
orase in ruine romane+ incluzind: amfiteatrul+ teatrul+ porti+ etc. Contine+ de asemenea+ un numar
considera3il de monumente ce dateaza din perioada renasterii si a evului mediu. %nima orasului Merona o
constituie "iazza della r3e si "iazza dei &i#nori+ cu monumnete istorice -lo##ia del Consi#lio+ 1rc*e
&cali#ere+ 7omus <ova+ "alazzo del Comune+ "alazzo del Puverno/. "rintre artistii ce au contri3uit la
infrumusetarea orasului tre3uie mentionati 1ntonio "isanello+ Yacopo Jellini si "aolo Ca#liari.
I periada romana. "orta Jorsari -secolul 1/ este o poarta a orasului construita pe 3aza de piatra al3a cu
doua arcade. "orta ?eoni -secolul 1/ reprezinta o descoperire ar*eolo#ica fina. 1rco dei Pavi -secolul 1/ a
fost reconstruit alaturi de Castelvecc*io in 1L3!+ utilizindu2se materiale ori#inale. Teatrul roman -secolul
1/ a fost descoperit in secolul 1L+ fiind reconstruit anterior si astazi este #azda multor spectacole si
festivitati.
Iperioada renasterii -secolul )212/. Jiserica &f. Pivanni in Malle a fost construita peste ruinele cladirii
anterioare. Jiserica &f. Fermo -secolul 11212/ a fost construita peste ramasitele 3isericii anterioare care
data din secolul )2lea. Constructia ei consta din doua 3iserici suprapuse+ si astfel este un 3un e0emplu de
arta medievala din Merona. 1lte monumente din aceasta perioada includ: &f. 1postoli+ 3iserica &.&tefano+
133eU of &. (eno+ etc.
))
I perioada dinastiei &cali#er -secolul 1321E/. Jiserica &f. 1nastasia -secolul 13/ a fost construita de
dominicani+ iar fatada ei+ totusi+ ramine a fi incompleta. 1rca &cali#er este cimitirul familiei &cali#er.
Castelvecc*io este resedinta fortificata a familiei &cali#er. Comple0ul a fost reconstruit si transformat intr2
un muzeu in anul 1L3!. Casa Yulietei 2 un castel medieval+ iar de6a in 1L3! a fost adau#at un 3alcon+ fiind
inspirat de drama lui &*a@espeare. Casa lui .omeo 2 comple0 medieval+ puternic transformat in ultimele
decenii.
I renasterea2 perioada contemporana. "rintre cele mai proeminenete monumente ale acestei perioade
putem enumera: 3iserica &. <azaro -secolul 1G/+ &. 5aria in 4r#ano -secolul 1G/+ &.Peor#io -secolul 1G/+
&.Tomaso -secolul 1G/+ palatul Canosso+ "ompei+ Jevile#ua+ "orta <uova+ "orta Mescovo. %ar din perioada
austriaca -din secolul 1L2lea/ tre3uie evidentiate Castelul &an "ietro+ Casarma &. 5arta+ etc.
51<1P5<T &% ".4TCT%
"roprietatile mentionate mai sus+ sunt prote6ate in 3aza le#ii nationale pentru protectia proprietatilor
artistice si istorice -1!)LN1L3L/. 5ulte monumente artistice+ ar*eolo#ice si istorice se afla su3
suprave#*erea institutiilor pu3lice siNsau private. 1dministratia municipala poarta raspundere pentru
implementarea normelor de planificare si protectie. 4rasul are+ anual+ peste 1+G milioane de vizitatori.
Merona este inclusa in lista zonelor ce se afla su3 risc seismic.
C4<&.M1. &% 1;T<T%C%T1T
Centrul istoric al orasului a supravietuit intact pina in secolul 1L2lea. &tructura ur3ana evidentiaza un
nivel inalt de coeziune si armonizare. 7istru#erile cauzate de cel de2al doilea raz3oi mondial au fost destul
de mari si importante. 1cest eveniment putea duce la o transformare radicala a orasului+ dar+ totusi+ planul
de reconstructie din 1LE6 a luat in consideratie criteriile de mentinere a caracterului ori#inal. "ina la
inundatia din 1))2 si a raz3oiului doi mondial orasul si2a pastrat structura ur3ana intacta. .ezultatul
acestor doua evenimente au dus la de#radari si ca rezultat orasul a fost supus mai multor proiecte de
reconstructie. ?a momentul actual Merona inca mai evidentiaza multe din ruinele romane. &emnificatia
orasului este reflectata si in continua sa utilizare in scopuri militare.
.C451<71.%
Centrul istoric al orasului Merona a fost inscris in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 3 si E.
-3/ prin structura ur3ana si ar*itecturala+ Merona ramine a fi un e0emplu deose3it de oras care s2a
dezvoltat pro#resiv si fara intreruperi pe parcursul a doua sute de ani.
-E/ Merona reprezinta intr2un mod e0ceptional conceptul orasului fortificat la citeva etape diferite din
istora europeana.
INSU+)+) )(+I)N) -%talia insulara2 insulele ?iparice/
)L
%nsulele eoliene sunt localizate la mai putin de E! @ilometri de coasta de nord a &iciliei. Prupul consta din
' insule -?ipari+ Mulcano+ &alina+ &trom3oli+ Filicudi+ 1licudi si "anarea/ si alte G mici #rupuri de insule
-Jasiluzzo+ 7attilo+ ?isca <era+ Jottaro si ?isca Jianca/ in vecinatatea insulei "anarea.
1rea totala a insulelor eoliene este de 1+ 216 @m patrati. 7imensiunea insulelor variaza de la "anarea cu
3E @m patrati pina la ?ipari cu 3'6 @m patrati.
%nsulele vulcanice reprezinta elemente clasice in studiul continuu despre vulcanii din intrea#a lume. "e
3aza studiilor stiintifice din secolul 1)2lea insulele au oferit informatie despre doua tipuri de eruptii
-vulcanian si strom3olian/.
%n urma cercetarilor detaliate s2a o3servat o flora si fauna deose3ita. 5ulte plante rare+ insecte+ animale se
reintorc in zona insulelor. Coloniile de pasari sunt din ce in ce mai multe+ asa cum in prezent vinatoarea
este strict controlata.
"roprietatile culturale+ indeose3i cladirile+ au fost evaluate separat de catre e0pertii de la %C454&.
Concluzia la care s2a a6uns este ca aceste cladiri nu satisfac criteriile de includere in ?ista "atrimoniului
5ondial.
Comparatie cu alte arii. 7upa diferite metode de calculare s2au identificat aproape EGE de vulcani in
intrea#a lume. 5a6oritatea din vulcanii activi se #asesc in Cercul de Foc al "acificului. 1ctualmente sunt
peste 22 de insule vulcanice inscrise in ?ista "atrimoniului 5ondial: parcul national &an#aU+ parcul
national Mirun#a+ parcul national Hiliman6aro+ parcul national Ton#ariro+ vulcanii din BaOaii+ insiulele
Palopos+ parcul national 5orne Trois "itons+ vulcanii Hamc*at@a+ parcul national 5ount HenUa+ insulele
Beard si 5c7onald.
Cu toate acestea+ insulele eoliene din %talia au dat nastere celor doua tipuri de eruptii+ si sunt+ astfel+ cele
mai cercetate si documantate.
"entru aceste arii naturale nu e0ista un plan mana#erial. Totusi este un plan re#ulatoriu pentru patru
comune locale -?ipari+ santa 5arina+ 5alfa si ?eni/+ care tinde sa controleze dezvoltarea de mai departe a
insulelor.
%nscrierea lor in ?ista "atrimoniului 5ondial s2a facut in 3aza criteriilor 1 si ): influenta si caracteristica
de 3aza a acestei nominalizari consta in importanta vulcanica+ fenomenele vulcanice si influenta acestora
asupra culturilor si oamenilor de pe aceste insule.
%IS)RIC* JS2.2R*NCISCK SI *+') C+*DIRI 2R*NCISC*N) DIN *SSISI
%7<T%F%C1.
(enumirea Jiserica 9&f. Francisc: si alte cladiri franciscane din 1ssisi
2ocalizare provincia "eru#ia din ;m3ria
<ona turistica %talia peninsulara -;m3ria/
L!
Stat %talia
(ata 3! iunie 1LLL
Y;&T%F%C1.
4rasul 1ssisi reprezinta un e0emplu unic de continuitate a orasului2sanctuar de la ori#inea lui um3riano2
romana pina in prezent. 1ssisi este considerat punctul de reper in dezvoltarea miscarilor franciscane in
lume+ de asemenea fiind un model proieminent pentru arta italiana in secolul 13 si 1E si sim3olul
mesa6ului ei spiritual universal. 5ulte dovezi construiesc un complet ta3lou al evolutiei istorico2
ar*eolo#ice a asezarilor umane in aceasta re#iune. .uinele antice ramase sunt prezente in fa3ricile ur3ane+
incluzind si Templul 5inerva+ unul dintre cele mai proieminente e0emple de ar*itectura romana.
&emnificatia ur3ana si ecolo#ica a orasului 1ssisi poate fi vazuta si in continuitatea e0traordinara a
relatiilor morfolo#ice+ functionale si peisa6istice+ mai ales in relatiile dintre oras si turnurile incon6uratoare.
Teritoriul formeaza un 9peisa6: cultural cu elemente naturale si umane+ asa cum sunt: asezari+ ansam3luri
reli#ioase+ sisteme de transport+ etc.
&emnificatia artistica si ar*itecturala este e0emplificata prin 3azilica &f.Francisc+ care contri3uie la
dezvoltarea te*nicilor si metodelor de constructie. 1rtisti ca: Cima3ue+ &imone 5artini+ "ietro ?orenzetti+
Piotto si altii au facut din 1ssisi un oras model in istoria artei europene. 1ssisi constituie o dovada
e0ceptionala a unui ansam3lu de valori ar*eolo#ice+ monumentale+ ur3ane si naturale intr2un centru istoric
3ine or#anizat.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul unu al Conventiei
"atrimoniului 5ondial din 1L'2+ acest 9monument: reprezinta o ase$are >sit@.
7&C.%.1
1ria nominalizata consta din orasul istoric 1ssisi+ incluzind si 3asilica &f.Francisc. Ceva mai tirziu la
aceasta arie sus mentionata au mai fost adau#ate patru asezari franciscane: ?e Carceri+ &an 7amiano+
.ivotorto si &anta 5aria de#li 1n#eli+ astfel incit perimetrul proprietatii nominalizate a fost e0tins+
cumprinzind acum toata aria municipala de6a prote6ata total.
4rasul 1ssisi este construit pe panta dealului 1sio+ la poalele muntelui &u3asio. 1sezarile ur3ane se e0tind
de la nord la sud si de la est la vest. 4rasul a fost construit peste ruinele antice de6a e0istente aici. "artea
vestica este ocupata de 3asilica &f.Francisc cu su3structurile si arcadele spectaculare de mozaicuri. 4rasul
este de asemenea 9iluminat: de monumentele sale+ incepind cu &f.Francisc din vest+ &an "ietro+ &anta
5aria 5a##iore si &anta C*iara in partea de 6os a orasului. %n partea estica se afla catedala lui &f..ufio si
ramasitele amfiteatrului antic.
Comple0ul ur3an se armonizeaza perfect cu istoria orasului+ de la antic*itate pina la cele mai recente
constructii. Centrul orasului include palate lar#i si cladiri pu3lice.
L1
"arte de nord2est a orasului este deluroasa si impadurita+ in ciuda acestui fapt aici tot pot fi o3servate
numeroase asezari+ cum ar fi: ?e Carceri+ comple0e mozaice -&an Jenedetto/. %nteriorul orasului 1ssisi
include numeroase cladiri istorice importante+ 3asilici+ 3iserici+ palate private+ cladiri pu3lice+ muzee+
ar*ive si li3rarii.
Cele mai importante monumente reli#ioase din 1ssisi sunt:
I &f.Francisc2 cel mai principal comple0 reli#ios din 1ssisi. Constructia lui a inceput in anul 122). l a
fost construit in partea vestica unde nu au e0istat alte constructii antice. Forma si functiile 3isericii au
impus o tipolo#ie particulara de constructii.
I Catedrala &f..ufio2 prima catedrala din oras+ a fost construita+ pro3a3il+ in secolul ) si reconstruita de
catre piscopul ;#one in 6urul anului 1!36 ca o catedrala. "artea vestica reprezinat o ar*itectura
um3riano2romana. %nteriorul a fost complet reconstruit de catre Pallazzo 1lessi in 1G'1 in forme romanice
simple.
I Jasilica &f.C*iara2 constructia ei a inceput in 12G'. "lanul 3isericii se 3azeaza pe o cruce latina+ iar
interiorul este decorat prin fresce+ ilustrind le#enda &f. Claire.
51<1P5<T &% ".4TCT%
5onumentele principale+ cum ar fi 3asilica &f+Francisc si alte comple0e reli#ioase+ cladiri ur3ane sau
rurale+ sunt prote6ate prin le#e si se afla su3 controlul direct al 5inisterului "atrimoniului Cultural
responsa3il pentru arta+ ar*itectura+ ar*eolo#ie si ar*ive. &tudiile si cercetarile facute pe acest teritoriu
contin informatii referitor la cladiri si asezari luate individual. "lanul sta3ilit in 1LGE si adoptat in 1L66
repezinta o 3aza 3una pentru conducerea orasului si a fost responsa3il pentru controlul strict asupra
dezvoltarii orasului in ultimile decade. %ntre#ul teritoriu al orasului 1ssisi este su3iectul protectiei
mediului incon6urator+ sta3ilita prin diferite instrumente le#ale.
1ssisi este al dole loc turistic important dupa .oma+ numarul de vizitatori este aproape G+ G milioane+
dintre care 6!!!!! ramin pe mai mult de doua nopti.
C4<&.M1. &% 1;T<T%C%T1T
%ncepind cu perioada medievala+ locurile franciscane au servit ca importante atractii turistice si pentru
crestini. Ca rezultat+ acest oras a fost supus mai multor proiecte de restructrare si conservare. Cele mai
importante au fost desfasurate intre secolele 1L si 2!. &copul era sa se pastreze caracterul si tipolo#ia
constructiilor.
Jasilica &f.Francisc a fost inau#urata dupa mai multe lucrari de reconstructie. 5ulte monumente au avut
de suferit in urma cutremurului de pamint+ cele mai multe lucrari sunt realizate actualmente in comple0ul
Mescovato.
Ca un tot intre#+ orasul 1ssisi poate fi considerat ca fiind intr2o 3una conditie.
L2
%n ciuda tuturor lucrarilor de reconstructie+ 1ssisi si2a pastrat inte#ritatea istorica si autenticitatea intr2o
proportie uimitoare. 5ulte din lucrarile artistice ale lui Cima3ue si Piottou fost 3ine pastrate.
.C451<71.%
1cest monument istoric este inclus in lista "atrimoniului 5ondialin 3aza urmatoarelor criterii:
-1/ 1ssisi reprezinta ansam3lul creativitatii umane #eniale+ asa cum ar fi 3asilica &f.Francisc+ datorita
carui orasul a devenit punct de referinta in istoria artei europene.
-2/ %ntercorelarea dintre mesa6ul artistic si spiritual a odinului Franciscan are o contri3utie
semnificativa in dezvoltarea ar*itecturii si artei in lume
-3/ 1ssisi reprezinta un e0emplu unic de continuitate a unui oras2sanctuar de la ori#inile sale pina in
prezent+
-E/ Jasilica &f.Francisc este un e0emplu uimitor de ansam3lu ar*itectural+ care a influentat
considera3il dezvoltarea ar*itecturii si artei.
-6/ 1ssisi este asociat cu cultul si difuziunea miscarilor franciscane in lume+ 3azindu2se pe mesa6ul
#lo3al despre pace si toleranta c*iar si in cazul altor reli#ii.
7I++* D:)S') DIN 'I7(+I
%7<T%F%C1.
(enumirea Milla dTste din Tivoli
2ocalizarea re#iunea ?atium+ provincia .oma+ comuna Tivoli
<ona turistica %talia "eninsulara -?aziumN?azio/
Stat %talia
(ata 23 iunie 2!!!
Y;&T%F%C1.
Milla dTste este capodopera lui "irro ?i#orio+ ar*itect+ pictor care a fost recunoscut ca unul dintre cei mai
importanti artisti din perioada renasterii. %ar in secolul 1'2lea+ Pianlorenzo Jernini a contri3uit si el prin
multe sc*im3ari ar*itecturale.
Milla a devenit faimoasa datorita planului inovativ+ decoratiunilor si ori#inalitatii sale. %nfluenta ei a fost
decisiva pentru dezvoltarea artei a #radinelor europene si astfel ramine cel mai unic model+ pina ce
#radinile franceze din Mersailles si Mauz2le2Micomte au intrat in top. Milla este considerata cel mai
complet e0emplu de civilizatie italiana de pe timpul renasterii. ste un e0emplu de #radina italiana din
secolul 162lea+ cu lucrarile sale ar*itecturale si decoratiuni pretioase ramine a fi o proprietate fascinanta
cu o ar*itectura italiana deose3ita. %n decurs de citeva secole villa inspira si motiveaza multi calatori sa
participe la 9Prand Tour:.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
L3
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ aceasta este un grup de cladiri.
7&C.%.1
Milla dTste este situata in centrul istoric al orasului Tivoli+ mar#inita de apele tur3ulente ale riului 1nio.
1nsam3lul compus din castele si #radini ocupa un teritoriu de E+G *ectare. &tatuia lui Bercules localizata
in mi6locul #radinii+ aseamana #radina din Tivoli cu #radina mitolo#ica a lui Besperides.
lementele decorative si decoratiunile pictate cit si statuiele antice sunt sim3oluri ale le#endei despre
Bercules+ mostenitorul familiei ste.
"lanul villei este ire#ular. Camerele principale sunt asezate in linii la nivel de doua eta6e. ;nele elemente
decorative si mo3ilier nu au fost pastrate+ spre deose3ire de unele decoratiuni speciale ale lui Federico
(uccari+ Piralamo 5uziano+ ?ivio 1#resti si Caesare <e33ia care au ramas in forma lor intacta si
ori#inala.
Pradina nu ofera prioritate+ asa ca in cazurile vilelor contemporane+ dar ofera doar un aer mai ori#inal si
comple0. 1leea celor o suta de cismele este formata din trei 3azine care marc*eaza intrea#a #radina.
Cismeaua dellT 4vato este una dintre cele mai frumoase+ construita de "irro ?i#orio+ consta dintr2un 3azin
oval+ frumos decorat. %n partea vestica se afla cismeaua .omei+ construita intre 1G6'21G'! de catre Curzio
5accarone si reprezinta sim3olul .omei antice.
51<1P5<T &% ".4TCT%
Milla dTste este proprietatea Puvernului italian inca din anul 1L2! si se afla su3 responsa3ilitatea
5inisterului pentru "roprietati si 1ctivitati Culturale. Ca monument a fost prote6at prin le#islatia pentru
pentru protectia proprietatii artistice si istorice incepind cu 1L)). Conform acestei le#islatii volumul+
culorile si ar*itectura vilei nu pot fi sc*im3ate fara permisiunea 5inisterului pentru "roprietati si
1ctiviatati Culturale. ?a nivel national conducerea vilei se afla in mainile 5inisterului pentru "roprietati
si 1ctivitati Culturale -oficiul central pentru proprietate ar*eolo#ica+ ar*itecturala+ artistica si istorica/.
%ncepind cu 1LL' %nstitutul Central de .estaurare din .oma a condus studii multidisciplinare referitoare la
pro#ramele comple0e de reconstructie. 1sa cum numarul crescind de turisti este considerat un aspect de
mana#ement al proprietatii care are influenta si asupra economiei locale+ Consiliul orasanesc al orasului
Tivoli a creat un proiect in 1LLG cu scopul de a oferi valoare adau#atoare patrimoniului ar*eolo#ic si
monumentale ale orasului.
C4<&.M1. &% 1;T<T%C%T1T
7in cauza conditiilor climaterice ce au cauzat deteriorari rapide+ villa a suferit multe proiecte de
reconstructie+ utilizindu2se diferite te*nici si materiale -care citeodata erau diferite de cele ori#inale/.
;na dintre cele mai importante pro3leme le#ate de calitate a fost solutionata. %n prezent sunt proiecte de
reconstructie ce tre3uie realizate la 6umatate din cismele+ #rote+ etc.
LE
Pradul de autenticitate al palatului si #radinii este foarte inalt. .uinele vilei romane si manastirii+ peste
care au fost construite palatul actual+ sunt inca vizi3ile. Cu toate acestea o mare parte din structurile
spatiale si ornamentale ale #radinii au fost pastrate.
.C451<71.%
1ceasta proprietate a fost inscrisa in lista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 1+ 2+ 3 si E.
-1/ Milla dTste este cel mai important e0emplu al apo#eului culturii din perioada renasterii
-2/ Pradinile villei dTste au o profunda influenta asupra dezvoltarii stilului de #radini din uropa
-3/ "rincipiile stilului renasterii sunt ilustrate intr2un mod e0ceptional de catre #radinile vilei
-E/ Milla dTste este sim3olul apo#eului culturii din perioada renasterii.
(R*S)+) %*R(CU+UI 'IR<IU DIN 7*++) D) N('( >SICI+I*@
%7<T%F%C1.
(enumirea 4rasele 3arocului tirziu din Malle de <oto
2ocalizare provinciile Catania+ .a#usa si &iracuse+ din &icilia
<ona turistica %talia insulara -&icilia/
Stat %talia
(ata 1 nominalizare la 22 iunie 2!!!+ revizuirea la 11 ianuarie 2!!2
Y;&T%F%C1.
Centrele istorice si impre6urarile ur3ane a oraselor propuse pentru inscrierea in lista "atrimoniului
5ondial reprezinat lucrari ale creativitatii umane #eniale din perioada 3arocului tirziu. 4rasele sunt
remarca3ile si unice si implica sc*im3ari ale valorilor umane luate impreuna cu eforturile pentru
reconstructia oraselor dupa cutremurul de pamint din 16L3.
4rasele sunt deose3ite si prin concentratia de monumente din perioada 3arocului tirziu+ de ar*itectura si
lucrari decorarive deose3ite. 7e asemenea ele sunt vulnera3ile din cauza amplasarii intr2o zona de risc
seismic inalt.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ acestea reprezinta un grup de constructii.
7&C.%.1
Teritoriul din sud estul &iciliei se caracterizeaza printr2o omo#enitate si calitate e0ceptionala a oraselor
care sunt construite aici si sunt specifice prin monumente si cladiri ale 3arocului tirziu construite dupa
cutremurul de pamint din L si 11 ianuarie anul 16L3. 5ulte din orasele din aceasta zona au fost total
reconstruite.
LG
1r*itectura si planificarea moderna a oraselor din sud estul &iciliei au devenit raspunsul la dezastrul
seismic+ puternic influentat de stilul 3arocan e0tern. 9&tilul sicilian: a continuat sa persiste in noile cladiri
-turnuri+ fatade+ etc./.
7oua sute de ani mai tirziu+ ca rezultat al de#radarilor de lun#a durata+ au mai ramas inca comple0e de
monumente si cladiri+ care necesita interventii ma6ore de reconstructie+ consolidare si conservare.
Cele opt orase si zone au fost considerate ca fiind #ata pentru a fi incluse in lista "atrimoniului 5ondial:
1. Calta#irone2 cel mai vestic oras dintre cele nominalizate+ este deose3it prin planul de planificare si
prin fatadele ar*itecturale+ dar de asemenea prin impresionanta cone0iune dintre perioada pre si
post 16L3. Cele mai importante constructii includ: 3iserica &f. 5aria del 5onte+ &f.Yosep*+ &f.
7ominic+ &f. C*iara si &f. .ita+ &f. Francisc din 1ssisi.
2. 5ilitello val di Catania2 deose3it prin ar*itectura specifica secolului 1E si 1'. %nclude: 3isericile
&f. <icolo si &f. 5aria della &tella.
3. Catania2 a do3indit+ in timpul reconstructiilor+ un stil ur3an+ intruc*ipat printr2un plan unitar si
#eometric. Cladiri proeminente: "iazza del 7uomo+ Mia dei Crociferi+ manastirea Jenedicta si
palazzo Jiscari.
E. 5odica2 consta din doua centre ur3ane+ cel mai vec*i se afla pe panta sudica a dealului %3eli+
celalalt a fost construit dupa cutremurul de pamint. 5onumente: catedrala &f. Peor#e+ 3iserica &f.
"eter
G. <oto2 a fost reconstruit in totalitate si este format din doua nivele. ste format din noua comple0e
reli#ioase si numeroase palate.
6. "alazzolo2 ca si 5odica contine doua centre+ unul medieval+ unde un nou oras a fost construit+ si
celalalt reprezinta un centru nou construit dupa dezastrul din 16L3.
'. .a#usa2 este construit pe trei dealuri separate printr2o vale adinca. Ca si cele doua orase mai sus
mentionate+ consta din doua centre+ unul mai vec*i2medieval si altul construit dupa 16L3. contine
noua 3iserici si sapte palazzi toate fiind in stil 3arocan.
). &cicli2 palatul Jeneventano+ unicul in &icilia ce este reprezentat prin decoratiuni fantastice.
Contine trei 3iserici din secolul 1)2lea: &f. %on van#*elistul+ &f. 5ic*ael si &f.Teresa.
8ntrea#a arie se afla intr2o zona de risc seismic. Catania+ de asemenea+ ar putea fi afectata de erupiile
vulcanice ale muntelui tna. %n aceste opt orae traiesc peste 12!!!! locuitori+ 6um$tate dintre care in
istoricul centru al oraului Catania.
51<1P5<T &% ".4TCT%
5a6oritatea proprietatilor din aceste opt orae aparin sectorului privat. Citeva dintre cl$dirile reli#ioase se
afla su3 protecia 5inisterului de 1faceri %nterne. 1lte monumente se afla in miinile 1utoritatilor %nterne.
L6
5asurile cele mai importante de protecie si conservare sunt oferite de c$tre le#islaia naionala si
re#ionala+ pentru protecia patrimoniului artistic+ monumental+ peisa6istic+ natural si seismic - articolele
1!)LN1L3L+ 1EL'N1L3L+ 6EN1L'E+ E31N1L)G+ si acte re#ionale 61N)1 si 1GNL1/.
"rovinciile re#ionale din Catania+ .a#usa si &iracusa si municipiile celor opt orae sunt responsa3ile
pentru meninerea si conservarea patrimoniului ar*itectural in teritoriile respective.
Cele opt orae se 3azeaz$ pe planuri re#ionale+ e0emplificate de c$tre 7ezvoltarea conomica si &ociala
.e#ionala+ care conin 9proiecte de implementare: cum ar fi cele pentru Turism si "atrimoniul Cultural.
1ceste opt orae sunt identificate in aceste planuri ca (one Teritorial 4mo#ene sau Centre %storice+ unde
patrimoniul ur3an si ar*itectural e0istent poate fi destinat lucr$rilor de conservare si rea3ilitare care
respecta vocaia culturala si istorica a fiec$rui ora in parte.
"roiectele de reconstrucie sunt finanate de c$tre 3u#etele re#ionale+ provinciale si municipale.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
%storia de conservare a acestor opt orae nominalizate este reprezentata prin meninerea ori#inalitatii
contra de#rad$rii de lun#a durata.
%n terminolo#ia artistica si ar*itecturala+ autenticitatea si inte#ritatea este nalta. Calitate si interes adiional
este oferit de c$tre supravieuirea completa a planurilor oraelor+ e0primind diverse reacii la un simplu si
unic eveniment din 16L3.
.C451<71.%
%ncluderea oraelor 3arocului tirziu in lista "atrimoniului 5ondial a fost posi3ila pe 3aza criteriilor 1+ 2+ E
si G.
-1/ acest #rup de orae din sud estul &iciliei evidentiaza un model spectaculos de ar*itectura si arta ale
3arocului tirziu
-2/ oraele din Mali di <oto reprezint$ apo#eul final si culminant al artei 3arocane in uropa
-E/ calitatea e0cepionala a ar*itecturii si artei 3arocului tirziu in Mali di <oto consta in omo#enitatea
#eo#rafica si cronolo#ica
-G/ opt orae din sud estul &iciliei care formeaz$ aceasta nominalizare se afla intr2o zona de risc
permanent -cutremure de pamint si erupii ale muntelui tna/.
JS*CRI (N'IK DIN PI)(N' SI +(%*RDI*
%7<T%F%C1.
(enumirea 9&acri 5onte: din "iedmont si ?om3ardia
2ocalizarea re#iunea "iemont si ?om3ardia
<ona turistica %talia de <ord -"iemont+ ?om3ardia si milia .oma#na/
&tat %talia
L'
(ata 2) decem3rie 2!!!
Y;&T%F%C1.
"eisa6ul cultural oferit de &acri 5onti este un comple0 e0ceptional a acestor tipuri de proprietati+ in care
elementele naturale -munti+ paduri/ au fost utilizate ca locuri pentru reprezentari sfinte si sim3olice+
impreuna cu capele si scene sacre+ ilustrind viata lui %isus+ Feciaoarei 5aria+ cultul &fintei Treimi+ Cultul
.osarU si viata sfintilor.
1ceasta proprietate este un peisa6 cultural remerca3il pentru interesul si frumusetea lui+ cu valoarea sa
reli#ioasa si istorica inalta si o calitate spirituala enorma in care natura si elementele create de om sint
armonizate perfect.
C1TP4.% 7 ".4."%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ aceasta este o ase$areN iar conform para#rafului 3L aceasta proprietate ai este
considerata si un peisaF cultural.
7&C.%.1
2 9&acre 5onte: sau 9<oul %erusalim: din Marallo. ?ucrarile de reconstructie a peisa6ului sfint au inceput
in ultima decata a secolului 1G2lea. 4 serie de capele au fost construite+ ce contin numeroase monumente
si decoratiuni ilustrind diferite scene 3i3lice.
Tema a fost sc*im3ata spre sfirsitul secolului 162lea+ noua tema devenind Miata si "asiunea lui C*ristos.
5ulti artisti no3ili au contri3ui la aceste lucrari de reconstructie. 1ctualmente 9<oul %erusalim: din
Marallo aminteste de <azaret din Jetleem.
2 9&acri 5onte a &f. 5aria 1ssunata+ &erealun#a di Crea si "onzano:. 4ri#inea acestui peisa6 reli#ios
dateaza inca din anul 1G)L+ atunci cind a fost pus in practica proiectul de reconstructie a celor douazeci si
cinci de capele. 1cesta a fost modificat cu timpul+ iar actualmente aici se includ doar douazeci si trei de
capele si cinci sc*ituri. %mre6urimile se deose3esc printr2o flora destul de rara.
2 9&acre 5onte a &f. Francisc+ 4rta &an Piulio:. 1cest comple0+ unicul dedicat lui &f. Francisc din 1ssisi+
a fost construit in trei faze. "rima faza s2a desfasurat intre 1GL!2163!+ a doua faza a durat pina la sfirsitul
secolului 1'2lea si se deose3este prin stilul 3arocan+ si cea de2a treia faza ce a durat pina la sfirsitul
secolului 1)2lea. Comple0ul consta din douazeci si unu de capele+ ospiciul lui &f. Francisc+ o poarta
monumentala si o cismea. 1cest peisa6 sacru este unic+ pentru ca incepind cu secolul 162lea nu a suferit
nici o modificare.
2 9&acre 5onte of t*e .osarU: Marese. ?ucrarile au inceput inca in 16!E. 7atorita donatiilor constructia a
fost destul de rapida+ iar cele treisprezece capele au fost ridicate catre anul 1623.
%n anul 16L) lucrarile au luat sfirsit si de atunci a ramas e0act asa cum poate fi vazuta si astazi.
L)
2 9&acro 5onte a Fecioarei 5aria: 4ropa. ;nul dintre cele mai vec*i sanctuare dedicate Fecioarei 5aria+
ce este o atractie turistica pentru multi turisti. "lanul initial era sa se 9divizeze: viata Fecioarei 5aria intre
cele douazeci de capele. &tilul ar*itectural reprezinta nuantele perioadei 3arocului.
2 9&acro 5onte a Fecioarei din &uccore: 4ssuccio. 1cest #rup este situat in partea de vest a oraselului
Como. ste complet izolat de toate celelate cladiri+ incon6urat de cimpii si paduri. Cele paisprezece capele
au fost toate construite intre anii 163G si 1'1! si se caracterizeaza prin elementele stilului 3arocan.
2 9&acro 5onte a &f. Treimi: P*iffa. %ntre sfirsitul secolului 16 si mi6locul secolului 1' a fost pus in
aplicare un plan de constructie a comple0ului &acro 5onte in apropierea &anctuarului vec*i. %n prima faza
numai trei capele au fost construite ceea ce a dus la crestrea numarului de calatori crestini ce vizitau
sanctuarul. 1ctualmente &acro 5onte include sase capele pe diferite su3iecte 3i3lice.
2 9&acro 5onte of Jelmonte: Malper#a+ Canavese. %deea de constructie a unui &acro 5onte aici+ i2a
apartinut unui calu#ar in secolul 1)2lea. Capelele care sunt treisprezece la numar sunt diferite in plan si au
fost finantate de populatia locala. %nitial eu fost decorate prin picturi si su3iecte sacre+ iar de6a un secol
mai tirziu au fost aduse aici si statui din ceramica.
51<1P5<T &% ".4TCT%
Ca proprietati istorice+ artistice si ar*itecturale+ toate aceste proprietati sunt prote6ate prin le#ea numarul
1!)L din anul 1L3L si 3G2 din anul 1LL'+ cit si prin decretul le#islativ numarul EL!NLL. <ici o interventie
nu poate fi efectuata fara acordul or#anelor responsa3ile. "roprietatile considerate .ezerve <aturale
&peciale -Marallo+ Crea+ 4rta+ P*iffa+ 7omodossode si Malper#a/ sunt prote6ate prin le#ea re#ionala
numarul 12 din anul 1LL!.
C4<&.M1.1 &% 1;T<T%C%T1T1
"roiectele de conservare sistematice nu au avut loc mai devreme de anul 1L)!. %nainte de 1L)! au fost
efectuate doar mici interventii care au avut urmari ne#ative+ influentind asupra autenticitatii
monumentelor. 5ulte din proprietati au fost ne#li6ate e parcursul unei lun#i perioade de timp+ ceea ce a
dus la deteriorarea structurilor si decoratiunilor -din cauza conditiilor climaterice/.
Pradul de autenticitate al intre#ului comple0 9&acri 5onte: este inalt+ putine au fost pierderile pentru
fiecare #rup de cladiri in parte. 5aterialele si elementele utilizate in constructie sunt in conformitate cu
cerintele si standardele internationale.
.C451<71.%
1ceasta proprietate a fost inclusa in ?ista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 2 si E:
-2/ implementarea ar*itecturii si artei sacre intr2o zona naturala pentru scopuri spirituale si didactice+
ac*izitioneaza cea mai e0ceptionala e0presie in &acri 5onti din nordul %taliei+ si a avut o influenta asupra
dezvoltarii si constructiilor oriunde in uropa
LL
-E/&acri 5onti+ din nordul %taliei+ reprezinta inte#rarea armonioasa a ar*itecturii si artei intr2un peisa6 de o
frumusete rara intr2o perioada critica a istoriei 3isericii catolice romane.
N)CR(P(+)+) )'RUSC) DIN C)R7)')RI SI '*ROUINI*
%7<T%F%C1.
(enumire <ecropolele etrusce din Cerveteri si TarZuinia
2ocalizare provincia ?atium
<ona turistica %talia peninsulara -?aziumN?azio/
Stat %talia
(ata 3! ianuarie 2!!3
Y;&T%F%C1.
truscii au creat prima cultura ur3ana in vestul mediteranian+ iar in secolul 62lea a fost cea mai mare
putere din %talia. <ecropolele din Cerveteri sunt conservate in structura lor intacta si reprezinta prin
morminte 9replici: ale orasului+ caselor+ incluzind aspecte te*nice si decorative.
<ecropolele din TarZuinia reprezinta un e0emplu de picturi antice din vestul mediteranian+ din perioada
pre2romana. 1ceste picturi nu reprezinta doar aspecte ale vietii si credintii etrusce+ dar mai ofera si
informatie despre picturile #recesti care+ in timpurile noastre+ sunt pierdute -partial/.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ acestea reprezinta o ase$are.
7&C.%.1
truscii sunt un popor ce au trait in vestul si centrul %taliei din secolul L2lea %.C*+ iar cultura lor si2a atins
apo#eul a3ia catre secolul 62lea %.C*.
1ceset doua cimitire nominalizate spre inscriere+ incluzind constructie+ decoratiile artistice si o3iectele
#asite in ele+ sunt cele mai 3une dovezi despre cultura etruscilor.
<ecropola de lin#a Cerveteri este denumita si Janditaccia+ iar cea de lin#a TarZuinia , 5onterozzi.
Fiecare dintre aceste morminte sunt diferite prin caracteristica monumentelor.
Cerveteri contine peste o mie de morminte or#anizate dupa un plan cu 9strazi:. 5ormintele sunt diferite+
depinzid de perioada si statutul familial+ sau alte criterii. Cele mai faimoase sunt tumuli ce contin mai
multe morminte. 7e e0emplu Tumus 2 -din secolul '/ #azduieste 9FunerarU Couc* Tom3:+ 97olia Tom3:
si 9 #ree@ vase tom3:. 7oar o prezentare vizuala poate evidentia reli#ia+ ar*itectura+ mitolo#ia si aspecte
despre stilul de viata ale etruscilor.
1!!
TarZuinia+ faimoasa prin mormintele sale pictate+ contine peste sase mii de morminte. "rimele dintre
aceste morminte dateaza inca din secolul ' %.CB+ aproape cincezeci dintre cele doua sute de morminte
pictate sunt astazi accesi3ile pentru pu3lic.
0emple sunt: mormintul leoaicei -descoperit in 1)'E+ cu pasari si delfini pictati/+ mormintul de vinatoare
si pescuit -compus din doua parti+ prima reprezinta scena dansului dionisian si a doua , scene de vinatoare
si pescuit/+ mormintul 6on#lorilor -cu picturi inspirate din 6ocuri efectuate la ceremoniile funerare/.
51<1P5<T &% ".4TCT%
Toate proprietatile nominalizate se afla in miinile statului si sunt prote6ate prin le#islatia statului si cea
re#ionala. <ici o activitate nu poate fi intreprinsa fara autorizatia 5inisterului Culturii.
C4<&.M1.1
%n anul 1L6!+ citeva dintre lucrarile artistice din necropole+ au fost luate si puse in muzee+ dar aceasta
politica nu mai este acceptata si in prezent. 5ormintele pictate sunt prote6ate+ iar turistii le pot admira
frumusetea doar prin sticla. 1ctualmente se utilizeaza sisteme de ventilare si iluminare speciale.
1stfel nivelul de autenticitate este considerat a fi destul de inalt.
.C451<71.%
%ncluderea necropolelor etrusce in ?ista "atrimoniului 5ondial a fost posi3ila in 3aza criteriilor 1+ 2+ 3+ E
si 6.
-1/ Cerveteri arata o sc*ema a planificarii orasului si ar*itectura din anticitatea devreme. TarZuinia
prin picturile sale reprezinta performante artistice+ in timp ce conte0tul lor este o e0celenta
documentatie asupra felului de viata si credinta a etruscilor.
-2/ <ecropolele au un impact deose3it asupra planificarii si ar*itecturii necropolelor din acea perioada
si din perioadele urmtoare.
-3/ <ecropolele respective sunt o dovada e0ceptionala de cultura etrusca+ dar si de cultura italiana si
romana la #eneral.
-E/ .eprezinta o planificare a ar*itecturii si orasului etruscic+ practic+ ine0istent actualmente.
<ecropolele de la Cerveteri si TarZuinia sunt 9constructii: ce nu mai e0ista intr2o alta forma+ sau
alta localitate.
-G/ au avut un impacte deose3it asupra artei din perioada renasterii cit si perioadelor recente -de la
5ic*elan#elo pina la artistii moderni/.
7*+ D:(RCI*
%7<T%F%C1.1
(enumirea Mal dT4rcia
1!1
2ocalizare provincia &iena+ Toscana
<ona turistica %talia peninsulara -Toscana/
Stat %talia
(ata 3! ianuarie 2!!3
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mentionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ aceasta este o ase$are >sit@. %ar in conformitate cu para#raful 3L mai reprezinat si un
peisaF cultural.
Y;&T%F%C1.
Mal dT4rcia este considerat ca fiind prototipul ideal de peisa6 cultural din perioada renasterii italiene.
%nclude dealuri si o 3ucata de teritoriu ar#ilos ce a aparut pe parcursul timpului si care reflecta
reor#anizarea radicala a peisa6elor feudale si medievale e0istente inca din secolul 1E2lea. 1sezarile
fortificate din zona mar#inite de cimpii seamana cu niste vile in mi6locul #radinii sau a unui parc.
7&C.%.1
Mal dT4rcia ocupa partea de sud est a orasului &iena+ intrea#a asezare coincide cu *otarele parcului din Mal
dT4rcia. 9"eisa6ul: reprezinta o retea de ferme+ sate si orase+ reflectind prosperitatea fermierilor si a
mestesu#arilor din zona. Terenurile cultiva3ile cu pomi se intersecteaza cu dealuri decorate cu pomi
citrici. &ituatia 9peisa6ului: s2a sc*im3at din moment ce a fost colonizat in secolul 1E si 1G de catre orasul2
stat &iena. Mal dT4rcia reflecta persistenta acelor interventii+ ideolo#ia lor si felul in care 9peisa6ul: a
influentat artistii din &iena si mai tirziu calatorii din 9Prand Tour:.
1stfel Mal dT4rcia consta din urmatoarele calitati tan#i3ile:
2 peisa6e a#rare si pastorale colonizate+ ce reflecta un sistem inovat de mana#ment funciar
2 orase si sate
2 ferme
2 via Franci#ena
"eisa6ul reflecta colonizarea de catre mestesu#arii din &iena in secolul 1E si 1G. i tindeau sa formeze
unitati a#riculturale eficiente. "eisa6ul nou format se caracterizeaza prin planificarea constiincioasa si stil
deose3it ce a dus la aparitia unui nou concept de 9peisa6: ca o creatie a omului. "eisa6ul a fost creat pentru
a fi eficient+ functional+ ec*ita3il si estetic. Fermele erau mi0te si cultivau #riu+ masline+ fructe si le#ume.
Fermierii practicau trans*umanta pe rutele spre 5eremma si lT1miata. Mal dT4rcia a creat o puternica
identitate culturala si oamenii au ales sa ramin aici.
2 sate si orase. Colonizarea a adus cu sine si necesitatea de a crea noi asezari pentru fermieri si familiile
lor. 1stfel au inceput procese de e0tindere a asezarilor de6a e0istente. 7intre asezarile fortificate pot fi
mentionate: 5ontalcino+ .adicofani+ Casti#lion dT4rcia+ .occa dT4rcia.
1!2
2 fermele. 4cupa un loc aparte in acest 9peisa6:+ in special prin elementele ar*itecturale proieminente.
2 &ia ?rancigena. %mportnata strate#ica a acestei zone+ cone0iunile cu &iena si nivelul sau de dezvoltare
sunt toate le#ate de Mia Franci#ena. "eparcursul vului 5ediu+ via a servit ca o ruta crestina facind
le#atura intre Jiserica din .oma cu alte 3iserici din apropiere.
51<1P5<T &% ".4TCT%
?e#ea numarul 1!)L din 1L3L+ pentru conservarea patrimoniului istoric si artistic ofera protectie pentru
multe cladiri individuale si comple0e structurale.
4 parte a teritoriului este prote6at prin le#ea numarul 1EL' din 1L3L. "arcul Mal dT4rcia a fost creat in
1LLL ca un parc re#ional specific prin mana#mentul si conservarea avanta6oasa a resurseol naturale si
culturale din zona. "lanul de mana#ment curent este pentru anii 2!!322!!6. "rintre o3iectivele lui se
deose3esc: dezvoltarea turismului ecolo#ic+ cit si promovarea si sustinerea a#riculturii traditionale si a
produselor ei. "lanul respectiv cauta strate#ii inovative pentru dezvoltarea ecolo#ica locala+ masuri
speciale pentru instalatii infrastructurale si te*nice.
1;T<T%C%T1T1 &% C4<&.M1.1
<u e0ista o istorie detaliata asupra procesului de conservare. 5ulte din cladirile peisa6ului par a fi 3ine
conservate+ dar date e0acte nu sunt oferite. 1ria are un #rad inalt de autenticitate.
.C451<71.%
1ceasta proprietate a fost inclusa in lista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor E si G.
-E/ Mal dT4rcia este o reflectie e0ceptionala a felului in care peisa6ul a fost rescris in timpurile renasterii
pentru a reflecta ideile unei 3une politici de #uvernare
-G/ peisa6ul oferit de catre Mal dT4rcia a fost admirat de artisti de la scoala din &iena. Mal dT4rcia este
cunoscut ca locul unde oamenii traiesc in perfecta armonie cu natura+ iar stilul lor de viata este influentat
de dezvoltarea si evolutia peisa6ului.
SIR*CU<* SI N)CR(P(+* D) +* P*N'*+IC*
%7<T%F%C1.
(enumire &iracuza si necropola de la "antalica
2ocalizare re#iunea &iciliei+ provincia &iracusa
<ona turistica %talia insulara -&icilia/
Stat %talia
(ata 2 fe3ruarie 2!!E
Y;&T%F%C1.1
"rin inlocuirea culturii preistorice ce a e0istat in "antalica cu cultura civilizatiei #recesti ce s2a raspindit si
s2a dezvoltat in &iracuse+ reprezinta cel mai important centru din 3azinul 5editeranian. %storia si2a lasat si
1!3
ea amprenta asupra planificarii orasului si ar*itecturii+ astfel incit &iracuse reprezinta punctul de
cone0iune dintre mai multe culturi din lumea vestica.
C1TP4.% 7 ".4".%T1T
%n terminolo#ia de cate#orie de proprietate culturala mantionata in articolul 1 al Conventiei "atrimoniului
5ondial din 1L'2+ aceasta este un grup de cladiri. Conform articolului 2'+ proprietatea mai este
considerata si un grup de cladiri ur&ane.
7&C.%.1
Fiind situata pe coasta mediteraniana din sud estul &iciliei+ 3ucurindu2se de un climat favora3il+ si fiind
cunoscuta ca o zona cu monumente si asezari ar*eolo#ice propusa spre inscriere+ a fost populata inca din
timpurile protoistorice.
a. <ecropola de la "antalica se e0tinde pe 12!! m de la nord la sud si G!! m de la vest la est in
re#iunea &ortino. %n mi6locul mediului natural de p rara frumusete pot fi o3servate cele G!!! de
monumente ce sunt divizate in cinci #rupe:
1.<ord vestul <ecropolei cu 6!! demorminte #rupate in a cite cinci
2. <ordul <ecropolei cu 1G!! morminte
3. &udul <ecropolei+ situata intre primele doua
E. <ecropola Filipporto cu apro0imativ G!! morminte
G. <ecropola Caveta cu 3!! morminte
3. &iracuse. %n zona populata inca din timpurile protoistorice si in special incepind cu secolul 132lea+
&iracuse sim3olizeaza dezvoltarea prezentei #recesti in partea vestica a 3azinului mediteranian.
4rasul descoperit in secolul )2lea+ era foarte vast si e0trem de frumos. <ucleul central+ astazi
insula 4rtU#ia+ controla cele doua porturi naturale. 4rtU#ia consta din cinci parti. Cele doua porti
sunt vizi3ile si in zilele noastre: "orto "iccolo si "orto Prande.
7intre ramasitele #recesti putem mentiona:
Itemplul 1pollo
Itemplul ionic
Itemplul 1tenei
dar cel mai e0ceptional monument este catedrala care incorporeaza ramasitele unui templu #rec. "arcul
ar*eolo#ic din <eapoli+ construit in 1LG221LGG+ include cele mai frumoase monumente #recesti si romane:
Iteatrul #rec
Izona <Ump*aeum cu pestera
Isanctuarul lui 1pollo
Ialtarul lui Bieron al doilea
1!E
I amfiteatrul roman
Inecropola Protticelle
51<1P5<T &% ".4TCT%
"e parcursul timpului un 3un nivel de conservare a fost mentinut in ciuda multitudinii si varietatii de
monumente. 1u fost mentionati numerosi indicatori ai masurarii periodice a conservarii. <ecropola din
"antalica si2a mentinut autenticitatea materiala si functionala. ;nicul semn de intre3are care apare este
autenticitatea zonei 4rtU#ia+ din inima orasului modern. 7upa mai multe cercetari s2a sta3ilit ca cultura si
ar*itectura proprietatii nu au fost modificate in timp.
.C451<71.%
1ceasta proprietate a fost inaintata spre inscrierea in lista "atrimoniului 5ondial in 3aza criteriilor 2+ 3+E
si 6.
-2/ asezarile si monumentele formeaza o acumulare unica de remarca3ile 9marturii: a culturilor
mediteraniene
-3/ ansam3lul ofera un e0ceptional model de dezvoltare a civilizatiilor pe parcursul a trei milenii
-E/ #rupul de monumente si asezari ar*itecturale este cel mai 3un e0emplu de creatie ar*itecturala+ ce
im3ina mai multe aspecte culturale -#reaca romana+ 3arocana/
-6/ &iracusa antica a fost direct le#ata cu evenimente+ idei si lucrari literare de o semnificatie universala
unica.
Cooperarea dintre %talia si ;<&C4 se 3azeaza pe o multitudine de activitati culturale. ?uind in
consideratie patrimoniul cultural si natural al %taliei+ aceasta finanteaza lucrarile e0pertilor in domeniul de
cercetare si trainin# in ariile luate su3 protectia ;<&C4+ cit si in domeniul cultural si reconstructie.
%talia are patruzeci -E!/ de peisa6e culturale si unul natural incluse in ?ista "atrimoniului 5ondial. Menetia
si la#una sa+ care sunt principalul element pentru campania de protectie din 1L66+ necesita o atentie
deose3ita in special din cauza cresterii nivelului de apa+ fiind puternic influentat de conditiile climaterice.
1ceasta lista a fost reanalizata si acceptata din nou in anul 2!!6.
%talia a fost una dintre cele mai mari contri3uitori la activitatile de conservare operationala si reconstructie
a 9peisa6elor: si monumentelor af#ane. 7e asemenea a participat la operatiuni de conservare in
Cam3od#ea+ ?aos+ 1n#o3+ teritoriile palestiniiene+ Josnea+ Hosovo+ Tunisia si %ordan.
%n ceea ce priveste patrimoniul intan#i3il+ %talia a luat parte la lucrarile preparatorii pentru Conventia
referitoare la protectia patrimoniului cultural intan#i3il.
7oua dintre e0presiile sale culturale au fost proclamate opere de arta ale patrimoniului intan#i3il al
umanitatii: 4pera dei "upi -2!!1/ si Canto a Tenore -2!!G/.
1!G
"rin politicile sale culturale si dialo#urile interculturale+ %talia contri3uie la "roiectul "acii2 un pro#ram
mediteranian pentru dialo# interreli#ios.
7e asemenea+ reprezinta scaunul ;<&C4 pentru mentinerea pacii+ pentru politici si dezvoltare culturala.
Tre3uie mentionate cele doua proiecte desfasurate de %talia in &ud stul uropei: crearea muzeului 1rs
1evi si alt proiect pentru conservarea diversitatii culturale
".2 PR(PUN)RI SI R)C(*ND*RI P)N'RU PR((7*R)* SI 7*+(RI2IC*R)*
'URISU+UI CU+'UR*+ I'*+I*N
".1.1 I'IN)R*R 'URIS'IC
P+*,UN* 7IS)+(R D)7)NI') R)*+I'*')K
1! (%?NL <4"T%
%T%<.1. T;.%&T%C " .;T1:
Meneia , "adova , Micenza ,Merona , 5odena , Florena , "isa , &iena , .oma , "eru#ia , "esario ,
.avenna , Ferrara 2 Meneia
".4P.15 7 P&T%;< 1 T%5";?;%:
1 Prima $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!.!!211.!!_ piazza &an 5arco
11.!!211.3!_ 3asilica &an 5arco
11.3!212.!!_ 3iserica &anta 5aria
12.!!213.!!_ #aleria della 1cademia
13.!!21E.3!_ prinz
1E.3!21G.!!_ 3iserica .edentore
1G.!!21G.E!_ drum spre "adova
16.!!21).!!_ #radina 3otanica din "adova
1).!!_cina
1!6
1* doua $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!.!!21!.3!_ drum spre Micenza
11.!!212.!!_ ?o##ia del Capitaniato
12.!!212.1G_ teatrul olimpic
12.1G212.EG_ 3iserica &anta 5aria <uova
12.EG213.!!_capela Malmarana
13.!!1E.3!_ prinz
1E.3!21G.!!_ 3iserica &f. Corona
1G.!!216.!!_ palazzo da "orto
16.!!216.3!_ 1rco della &calette
16.3!21'.3!_ palazzo da &c*io
1).!!_ cina
K* treia $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!.!!21!.E!_ drum spre Merona
11.!!212.!!_ "iazza della r3e si "iazza dei &i#nori
12.!!212.3!_ arca &cali#er
12.3!213.!!_ 3iserica lui &f. Piovanni in Malle
13.!!21E.3!_ prinz
16.!!21'.2G_ drum spre 5odena
1'.EG21).1G_ domul din 5odena
1).1G_ cina
1* patra $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!.!!21!.3!_ piazza Prande
1!.3!211.!!_ statuia Jonisima
11.2G213.!!_ drum spre Florenta
13.!!21E.3!_ prinz
1E.3!21G.!!_ &anta 5aria del Fiore
1G.!!216.!!_ palazzo del "odestro
1!'
16.!!216.3!_ piazza della &i#noria
1'.!!21'.3!_ 3iserica &fintei Treimi
1'.3!21).1G_ palazzo "itti
1).1G_ cina
1* cincea $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
12.!!213.1!_ drum spre "isa
13.1!21E.3!_ prinz
1E.3!21G.!!_ plaza del 7uomo
1G.!!21G.3!_ catedrala
16.!!21'.!!_:campanile:
1).!!_ cina
1* .asea $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!.!!211.GG_ drum spre &iena
11.!!213.!!_ parcul Mal dT4rcia cu monumnetele sale
13.!!21E.2!_ prinz
1E.2!21'.!!_ drum spre .oma
1'.3!21).!!_ piazza <avona
1).!!_ cina
1* .aptea $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!.!!211.!!_ Colosseum
12.!!213.!!_ "ant*eonul
13.!!21E.3!_ prinz
1E.3!21E.EG_ Fontana di trevi
16.!!21).!!_ Matican
1).!!_ cina
1* opta $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!)
1!.!!212.!!_ drum spre "eru#ia
12.3!213.!!_ 3iserica &f.Francisc
13.!!21E.3!_ prinz
1E.3!21G.!!_ 3asilica &f. C*iara
1G.!!21G.EG_ ruinele amfiteatrului
16.!!216.3!_ catedrala &f. .ufino
16.3!21'.GG_ drum spre "esaro
1).!!_ cina
1* noua $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!.!!211.!!_ palatal re#al
11.!!211.3!_ catedrala
11.3!212.!!_ palatal medieval
13.!!21E.3!_ prinz
1E.3!21G.2!_ drum spre .avenna
16.!!21).!!_ manastirile din .avenna -mausoleul din Palla "lacidia+ 3asilica &f. 1pollinare <uovo+
3iserica &f. Mitale/
1).!!_ cina
1* $ecea $i turistica
).3!21!.!!_ de6un
1!.!!211.!!_ drum spre Ferrara
11.3!212.!!_ palazzo communale
12.!!213.!!_ Casa .omei
13.!!21E.3!_ prinz
1G.!!216.2!_ drum napoi spre Meneia+ sfirsitul itinerarului.
1!L
".2 P*CL)' 'URIS'IC IN')RN*'I(N*+0 CLISIN*U3I'*+I* >R(*@
Durata: ' zileN 6nopti -!1 %;<% , !) %;<%/
Direcia: C*isinau , %talia -.oma/
"ac*etul turistic respectiv+ ce isi are ca scop realizarea unor le#aturi turistice dura3ile intre C*isinau si
%talia -.oma/+ se adreseaz$ c$tre diferite cate#orii de turiti -incepind cu elevi+ tineret+ persoane de afaceri+
persoane de virsta a treia/+ iar in 3aza lui putindu2se+ astfel+ desfasura diferite forme de turism
-educaional+ recreational+ co#nitiv+ cultural+ reli#ios+ de afaceri+ de cura+ etc./. Transportul este realizat de
c$tre compania aeriana 1ir 5oldova+ in 3aza unui z3or direct de la C*isinau la .oma.
%n dependenta de cate#oria de turist si de motivaia acestuia+ in acest pac*et turistic au fost e0emplificate
diferite forme de cazare -*otel de 3+ E si G stele din .oma/ cu posi3ilitati de ale#ere intre camera sin#le si
dou3le.
In preul pac4etului turistic se includ- transport -tur2retur/+ cazarea -la *otel de 3+ E sau G stele/+ micul
de6un -doar la *otelul de E si G stele/+ polia de asi#urare+ transferul de la N la aeroport la N de la *otel+
costul vizei.
In pre nu se include- costul serviciilor alimentare -prinz+ cina la *otelurile de 3+ E si G stele+ si mic de6un
doar la *otelul de 3 stele/+ serviciile de a#rement.
1ne0at vei #$si date referitor la costul pentru transport+ polia de asi#urare+ costul pac*etelor turistice
individuale+ cit si descrierea unor locuri ce ar putea fi vizitate de c$tre turiti la ale#erea acestora+ locuri de
servire a meselor -serviciu oferit contra plata/. Mezi ane0a 1!.
11!
C(NC+U<I) -
7atorita unui concept #lo3al si inte#rat in care natura se intilneste cu cultura+ trecutul se intilneste cu
prezentul+ patrimoniul monumental si varia3il se intilneste cu intan#i3ilul+ protectia patrimoniului cultural+
ca o e0presie a unei culturi vii+ contri3uie la dezvoltarea societatilor si la mentinerea pacii. %n 3aza
ori#inilor multivariate si a influentelor diferite+ culturala ia diferite forme tan#i3ile si intan#i3ile+ toate
fiind esentiale pentru diversitatea culturala+ precum si pentru prosperitate si creativitate.
Fra#il si afectat de catastrofele naturale si conflictele umane+ patrimoniul cultural isi pierde din esenta+ iar
transmiterea lui spre #eneratiile viitoare este foarte nesi#ura. 7in aceasta cauza+ protectia si rezervarea
patrimoniului cultural constituie un sistem etic si imperativ compus dintr2o serie de instrumente
normative+ care au fost sustinute de principiul responsa3ilitatii colective din momentul punerii in circulatie
a notiunii de patrimoniu cultural.
%n 3aza documetelor+ rapoartelor+ pu3licatiilor si cercetarilor efectuate de catre 4r#anizatia 5ondiala a
Turismului si ;<&C4+ pot fi evidentiate urmatoarele previziuni #lo3ale:
I din 1LLG pina in 2!!G+ turismul mondial a inre#istrat o crestere in cifra sosirilor anuale cu 6+G=+
ma6orindu2se de la 2G milioane la )!6 milioane.
I veniturile #enerate de aceste sosiri a crescut cu o rata de 11+2= pe parcursul aceleiasi perioade+ atin#ind
cifra de 6)! 3ilioane dolari &;1 in 2!!G.
Iin anul 1LG!+ topul celor 1G destinatii au a3sor3it ))= din sosirile internationale+ in 1L'! proportia era de
'G=+ iar catre 2!!G s2a micsorat a6un#%nd doar la G'=D ceea ce reflecta ur#enta de valorificare si punere in
circulatie a noilor destinatii.
Isosirile internationale din 2!!6 au atins cifra de )E2 milioane+ ceea ce reprezinta o crestere anuala de
E+6=.
I2!!' a fost al patrulea an de dezvoltare a unei industrii turistice avanta6oase.
Iprecizarile 4r#anizatiei 5ondiale a Turismului referitor la cresterea cu E= in sosirile interantionale catre
anul 2!!' s2au adeverit+ iar catre anul 2!2! se prezice o crestere in valoare de E+1=.
Icatre anul 2!2! cifra sosirilor internationale vor atin#e cifra de 1+G 3ilioane oameni.
1rta+ cultura si istoria sunt principalele motivatii pentru o parte din oamenii ce viziteaza %talia. Totusi+ din
cauza lipsei unei intervente si suport din partea statului in acest domeniu+ patrimoniul cultural al statului a
ramas in componenta sa inte#ra+ dar inaccesi3il in acelasi timp. 4data ce competitivitatea %taliei ca
destinatie turistica e su3 presiune se analizeaza si se implementeaza noi proiecte de utilizare mai eficienta
a patrimoniului cultural. "atrimoniul este concentrat in partea centrala si sudica a %taliei. &urprinzator este
faptul ca o parte a patrimoniului tarii se #aseste in afara destinatiilor orasanesti traditionale+ cum ar fi:
Menetia+ Florenta si .oma.
111
Cu toate ca numarul institutiilor culturale a crescut considera3il+ aceasta nu a rezultat+ insa+ cu o crestere
corespunzatoare a ofertei turistice. 7irectiile principale sunt orientate spre conservare+ iar turismul si
conservarea sunt privite ca doi dusmani. 7e fapt+ pro3lema de 3aza cu care se confrunta turismul este
accesi3ilitatea+ asa cum %talia este considerata a fi una dintre tarile cu un vast si variat patrimoniu cultural+
dar a carui nivel de accesi3ilitate este destul de mic.
%n acest conte0t+ teza de licenta evidentiaza pozitionarea %taliei in 9ierar*ia turistica: formata de tarile
uropei sau c*iar de tarile din intrea#a lume.
Fiind o tara cu un 3o#at patrimoniu turistic+ %talia ocupa locurile de frunte dupa numarul de sosiri anuale+
cit si dupa veniturile incasate din promovarea si dezvoltarea turismului.
.elieful variat al tarii -de la munte+ dealuri+ ses+ cimpie/+ cit si iesirea la mare+ face posi3ila practicarea
mai multor forme de turism -montan+ 3alnear/+ iar prezenta si conservarea unui patrimoniu cultural+ istoric
si ar*itectural reprezinta elementele de 3aza in practicarea turismului cultural si reli#ios. "uternic marcata
de evolutia timpului+ %talia detine numeroase ruine din timpurile preistorice+ monumente si asezari din
perioada vului 5ediu si a .enasterii+ cit si din perioada contemporana+ din care motiv este considerata o
tara cu o multitudine de stiluri ar*itecturale si de constructie.
"atrimoniul cultural este o latura tan#i3ila a omenirii+ din care cauza multe din frumoasele 9peisa6e: sauNsi
monumente au fost puternic afectate de activitatile omului. 7e#radarea diversitatii culturale este o
pro3lema primordiala in zilele noastre deoarece transmiterea unor elemente culturale catre urmatoarele
#eneratii a devenit foarte nesi#ura.
5ulte din or#anizatiile turistice nationale si internationale au ca scop conservarea si prote6area
patrimoniului turistic am multor tari dezvoltate si in curs de dezvoltate -e0emplu: ;<&C4+ 45T+ etc./.
;<&C4 este o or#anizatie specializata in domeniul turismului+ tinde sa mentina pacea si securitatea pe
pamint prin prote6area elementelor turistice si prin promovarea industriei turismului in multe tari. %n
scopul realizarii o3iectivelor sale+ ;<&C4 a creat o ?ista a "atrimoniului 5ondial in care sunt incluse
monumente+ #rupuri de cladiri+ asezari+ peisa6e+ luate su3 protectia or#anizatiei.
1proape patruzeci -E!/ de 9peisa6e: turistice si culturale de acest fel din %talia au fost inscrise in ?ista
"atrimoniului 5ondial+ iar conservarea si protectia lor se afla in miinile ;<&C4+ care ela3oreaza si pune
in practica multe proiecte de reconstructie si conservare la nivelul standardelor internationale+ astfel incit
sa nu fie afectata autenticitatea elementelor turistice.
4 alta pro3lema ce urmeaza a fi solutionata este accesi3ilitatea. 5ulte din monumentele turistice din %talia
nu sunt desc*ise zilnic pentru vizitatori+ ceea ce limiteaza si in#usteaza circulatia turistica. Cauza nivelului
de accesi3ilitate scazut este in primul rind lun#a durata a monumentelor ce pun la risc viata turistilor+
amplasarea unor monumente in zone cu risc seismic sau vulcanic+ si nu in ultimul rind lipsa de fonduri
financiare necesare pentru a redesc*ide 9usile: unor elemente turistice cu un inalt apel turistic.
112
%n acest scop interventia statului cit si a unor or#anizatii #uvernamentale si non#uvernamentale ar fi o
posi3ila solutie pentru pro3lema in cauza.
7e asemenea+ este foarte important sa se constientizeze atit la nivel local+ cit si international importanta
promovarii industriei turistice in %talia si 3eneficiile cauzate de aceasta ramura economica.
"entru a facilita aceasta activitate+ in lucrare au fost propuse doua proiecte proprii realizate de studenta
1vram 7iana -itinerar si pac*et turistic/ pentru a aduce la cunostinta persoanelor din .epu3lica 5oldova+
dornice si apte de a calatori in %talia+ despre principalele trasee turistice posi3ile de realizat+ cit si preturile
reale -la cazare si transport/ ale acestora.
1sa cum scopul tezei de licenta este evidentierea monumentelor si 9peisa6elor: culturale din %talia+ incluse
sau posi3il de inclus in circuitul si oferta turistica locala+ lucrarea contine toata informatia #enerala despre
turismul italian+ in special despre latura culturala a acestui fenomen+ fiind inspirata din date reale oferite
de catre documentele or#anizatiei ;<&C4 si 45T.
%nca de la aparitia sa su3 forma or#anizata+ turismul s2a aratat a fi un fenomen socio2economic+ in deplina
ascensiune+ determinat de dorinta si nevoia umana de odi*na+ recreeere+ cunoastere+ refacere fizica si
mentala+ foarte necesare in conditiile civilizatiei actuale. %n conte0tul implicatiilor economice se inscrie si
contri3utia turismului la dezvoltarea unor zone mai putin 3o#ate in resurse cu valoare economica mare+
capa3ile sa asi#ure dezvoltarea unor intreprinderi sau industrii puternice+ dar cu importnate si atractive
resurse naturale si antropice. 1cestea din urma pot atra#e flu0uri turistice interne si internationale si duc la
aparitia si dezvoltarea localitatilor ca statiuni turistice.
1stfel %talia se situeaza in topul 9ierar*iei: tarilor cu cel mai puternic apel turistic+ iar o3stacolele e0istente
pot fi solutionate cu un 3un plan mana#erial+ sustinut si suprave#*eat de autoritatile locale. 7estinatiile
turistice italiene sunt 3ine cunoscute in intrea#a lume+ atra#ind anual milioane de turisti+ ce calatoresc din
diferite motive -reli#ios+ recreational+ educational+ cultural+ afaceri+ vizitarea rudelor+ etc/.
J'e indragostesti de Italia /oarte lent si cite un pic0 dar pe toata viataQK
-<.M.Po#ol/

%I%+I(,R*2I)
1. Cosmescu %. Turismul: Fenomen comple0 contemporan. JucurestiNditura conomica+ 1LL)
113
2. Cristureanu Cristina. conomia si politica turismului international. ditura 13eonaNJucuresti 1LL2
3. 7raica Constantin. P*id practic de turism international si intern. ditura 1?? JCHNJucuresti
1LLL
4. %strate %on+ Florina Jran. conomia turismului si mediul incon6urator.JucurestiN ditura
conomica+ 1LL6.
5. %strate %on+ Plavan Masile. 7ezvoltarea si promovarea turismului cultural. .evista romana de
turism.
6. Plavan Masile. .esurse turistice pe Terra. ditura conomicaNJucuresti+ 2!!!.
7. OOO.;<&C4.or#
8. OOO.Oi@ipedia.or#
9. OOO.FT4.or#
10. Masile Plavan+ .esurse turistice pe Terra +p.E22EL
11. Top 1! .oma + autor HindersleU 7orlin#+ ditura ?itera 2!12.
12. Ghidul National Geographic Italia (Colecia de!"rul#
13. %talia n cAteva cuvinte , 1ristide Ju*oiu -d. &tadion+ 1L'2/
14. C$l$torie n %talia , Y.F. Poet*e
15. .oma 2E de tururi tematice -d. 1d ?i3ri/+2!!!
16. Florena i Toscana -d. .ao Joo@s/+ 2!1!
17. C$l$tor pe mapamond: Florena i Toscana -#*id turistic/+ 1utor: Tim Yepson -coordonator/+
ditura: 1d ?i3ri
18. Jaltaretu 1ndreea + voluii i tendine n turismul internaional2aspecte teoretice i practice+
ditura "rouniversitaria 2!!6+ Jucuresti
19. Jolocan 7umitru+ Peo#rafia Turismului+ C*iin$u 2!1!+ ditura ;niversul
20.Cocean "ompei + Peo#rafia Turismului+ ditura Carro Jucuresti 1LL6
21. Consiliul 5ondial al C$l$toriilor i Turismului. *ttp: NN OOO.Ottc.or#
22. Cristulescu Cristian + &trate#ii i tranzacii n turismul interaional+ Jucureti 2!!6+ ditura Jec@ +
p.2!23!
23. stimari ale circulatiei turistice mondiale - 2!!)2 2!13 / , prelucrare dup$ statisticile 4.5.T.
24. Pa3riela Ticu + 5adalina Tala + 1dela Talpes + Crisanta ?un#u+ .esurse i destinatii turistice
pe plan mondial + p.G6 , G)
25. Pir3acea M.2!!) + Peo#rafia re#ionala a continentelor : uropa de Mest p.'L2)2
26. Plavan Masile + "otentialul turistic si valorificarea sa+ ditura Fundatiei .omania de mine+
Jucuresti 2!!6+ p.3223E
27. Plavan Masile+ .esurse turistice pe Terra+ ditura conomica Jucuresti 2!!!+ pEG
28.5i*aela 7inu+ Peo#rafia turismului + p.E2G
11E
29. <icoara ?.+ "uscas 1 . 2!!) + .e#ionarea turistica mondial$+ p.6)
30.4limpia Jan +Te*nici promotionale i specificul lor n turism+p.2G22'
11G