Sistemul nervos

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si

intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Prin functia
reflexa, care sta la baza activitatii sale, sitemul nervos contribuie la realizarea unitatii
functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul inconjurator.
Sistemul nervos, unitar ca structura si functie, este subimpartit in:
sistemul nervos al vietii de relatie (somatic), care asigura echilibrul organismului cu
conditiile variabile ale mediului;
sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent activitatea organelor
interne.
Sistemul nervos, din punct de vedere funcional, este alctuit din:
! sistemul cerebrospinal "i
! sistemul nervos autonom sau vegetativ.
Primul #"i are numele de la cele dou segmente componente: creierul "i mduva spinrii, fiind
denumit "i sistemul nervos de rela$ie a organismului cu mediul #nconjurtor.
Prin func$ia sa, el transform stimulii proveni$i din mediul din jur #n diferite tipuri de reflexe
(de aprare, de adaptare, etc.) dup natura "i intensitatea stimulilor. %a om, el #ndepline"te "i
func$ii superioare, ca stocarea de informa$ii, rezultate ale excita$iilor, memorizarea lor,
#nv$area "i educarea, reprezent&nd "i substratul individualit$ii "i personalit$ii
umane.Sistemul nervos autonom sau al vie$ii interne, vegetative, coordoneaz activitatea
organelor interne "i func$iile vegetative ale organismului (nutri$ia, respira$ia, circula$ia,
excre$ia etc.).
'i el este format din dou componente, care, din punct de vedere func$ional sunt
antagonice: simpaticul (ortosimpaticul) "i parasimpaticulul, primul fiind
consumator, iar cel de!al doilea reparator. (ele dou aspecte ale sistemului
neurovegetativ, c&rmuitorul "i reglatorul metabolismului, simpaticul, grupul
dinamizant "i parasimpaticul, grupul anabolizant sau relaxant, sunt #n str&ns corela$ie
cu manifestrile vitale ce evolueaz #ntre activitate (uzura materiei) "i repaus
(regenerarea materiei). Pe plan func$ional, aceste dou sisteme antagoniste lucreaz ca
)ni"te h$uri cu care vizitiul modific viteza animalului, sau ca pedalele unui pian, cu
care muzicantul #ntre"te sau #nbu"e sunetele acestuia*.
Arcul reflex vegetativ are acelea"i componente cu cel somatic; diferen$a const #n
modul #n care este alctuit calea eferent. +ceasta cuprinde , neuroni. Primul are
corpul neuronal situat #n substan$a cenu"ie medular sau cerebral, iar axonul su face
sinaps cu cel de!al doilea neuron #ntr!un ganglion vegetativ. Primul neuron se
nume"te preganglionar iar al doilea post ganglionar. -riginea fibrelor preganglionare
"i localizarea ganglionilor vegetativi ajut la diferen$ierea celor dou componente ale
S./: simpatic "i parasimpatic.
Sistemul nervos simpatic, care este subdiviziunea cea mai mare a sistemului nervos
autonom, cuprinde dou trunchiuri de!o parte "i de alta a coloanei vertebrale; acestea cuprind
c&te ,,!,0 de ganglioni, care sunt uni$i #ntre ei prin ramurile interganglionare. 1l #ncepe
dedesubtul bazei craniului cu ganglionul cervical superior "i se termin cu ganglionul
coccigian, nepereche, la prima vertebr coccigian. Pe acest traseu al ramurilor
interganglionare se pot diferen$ia patru pr$i: partea cervical, partea toracal, partea
abdominal "i partea pelvian sau sacral. Partea cervical este format din 2 ganglioni
simpatici, cea toracal este format din 34!3, ganglioni, cea abdominal din 5!0 ganglioni
lombari, iar partea pelvian este alctuit din 5 ganglioni sacra$i. Partea dreapt "i st&ng se
unesc la prima vertebr coccigian, pe linia median, #n ganglionul )cocc6geum*.
(entrii parasimpaticului nu sunt dispu"i #ntr!o manier continu precum cei ai sistemului
simpatic "i nu sunt bilaterali; ace"tia, #n fapt, sunt localiza$i la nivelul trunchiului cerebral "i
coloanei sacrate, "i con$in celulele primului neuron eferent, preganglionar. 7ibrele care ies nu
formeaz nervi independen$i; de obicei se conecteaz, #n apropierea organului inervat, #ntr!un
ganglion parasimpatic sau intramural situa$i pe mduva spinrii. 7ibrele parasimpatice se
gsesc #n nervii oculo!motor, facial, glosofaringian, vag, "i al doilea "i al treilea nerv sacral.
8a$iunea pentru care cele dou grupe ale parasimpaticului sunt separate una de alata, la cele
dou extremit$i ale nevraxului, rezid #n ac$iunea sa anaboligen, separat #n reflexe orale,
respectiv anale, la cei doi poli ai corpului, care reprezint de fapt polurile de intrare "i ie"ire
ale aparatelor economiei organice (de import "i eliminare a materiei). +ceste reflexe sunt
separate #n organism "i, p&n la un punct, chiar antagoniste, fapt intelifibil prin aceea c
materia introdus trebuie s aib timpul necesar spre a fi digerat "i asimilat, #nainte de
eliminarea de"eului. 9ot a"a se explic de ce parasimpaticul cefalic #"i #ntinde teritoriul su
de ac$iune de prin nervul vag p&n la unghiul splenic al colonului, adic p&n la acel nivel de
unde #ncepe s se manifeste influen$a parasimpaticului sacrat, adic acela care asigur
eliminarea fecalelor din tubul digetiv. +ceste reflexe anabolice au fost deci polarizate dintr!o
necesitate vital, care s asigure #ndeplinirea func$iilor de refacere a rezervelor organice.
Sistemul excretor
Eliminarea substanelor rezultate n urma descompunerilor se numete excreie.
rganele la nivelul c!rora se formeaz! urina, rinic"ii, mpreuna cu organele care
conduc urina la exterior, c!ile urinare, alc!tuiesc sistemul excretor.
Anatomia:
8inichii sunt localiza$i in cavitatea abdominala, de o parte si de alta a coloanei vertebrale. 1i
au forma unor boabe de fasole, 34!3, cm lungime, culoare ro"iatica "i suprafa$a neteda "i
lucioas.
8inichiul este acoperit la exterior de o capsula fibroasa, care se #nltur u"or, sub care se
gsesc dou zone:zona corticala "i zona medulara. :n zona medulara se gsesc ;!35 forma$iuni
,numite piramide renale, cu v&rfurile #ndreptate spre interiorul rinichiului. Piramidele renale
sunt alctuite din tuburi colectoare si vase de s&nge.
#$%&A&EA S&'#(&#'A)* S% +#$(,%$A)* A '%$%(-%#)#% ES&E
$E#+'$#).
9uburile colectoare nu fac parte din structura neufronului. 1le str&ng urina de la mai mul$i
neufroni, strbat piramidele renale "i se deschid #n pelvisul renal.
+rtera renl se ramnific p&n la nivel de arteriole ce ptrund c&te una in capsula neufronului
"i formeaz glomerul. +rteriola iese din capsul "i formeaz capilare #n jurul tubului urinifer.
+ceste capilare se continua cu capilarele venoasa , care formeaz #n final vena renal.
Pelvisul renal se continua cu ureterele. <retrele sunt conducte care ies din partea concava a
fiecrui rinichi si se deschid in vezica urinara. Pere$ii ureterelor con$in fibre musculare netede,
orientate circular si longitudinal. /ezica urinara este un organ cavitar #n care se depoziteaz
urina, este situata in partea inferioara a cavit$ii abdominale.
Peretele muscular are 2 straturi de mu"chi "i e cptu"it cu o mucoasa cutata.

+iziologia:
%ichidul filtrat din capsula formeaz urina primara, 3=4 l #n ,5 ore.
<rina primar #nainteaz prin tuburile urinifere "i o mare cantitate de apa, substan$e
folositoare "i toata glucoza se absorb #n s&nge. (eea ce rm&ne #n tuburile urinifere "i trece #n
tuburile colectoare este urina final 3!3,0 l #n ,5 h. urina se formeaz la nivelul neufronilor.
(ompozi$ia urinei
3. >4 ? apa
,. uree "i acid uric(format #n ficat #n urma degradrii proteinelor)
2. sruri minerale(care nu au fost utilizate de organism)
5. medicamente
0.
<rina finala este un lichid limpede, transparent, de culoare galben!deschis, u"or srata "i are
o reac$ie acidic , la omul sntos.
1liminarea urinei din vezica urinara se nume"te mic$iune.

%giena:
@giena sistemului excretor se refer la men$inerea sntoasa a organelor excretoare "i la
#nlturarea produ"ilor de excre$ie, care sunt duntori organismului.
8e$inerea de substan$e nefolositoare sau pierderea unor substan$e de care organismul ore
nevoie produc tulburri care influen$eaz starea de sntate a organismului.
7unc$ionarea normala a sistemului excretor poate fi tulburata de o serie de factori de risc.
7actorii chimici:mercurul, cromul, ciupercile otrvitoare si medicamentele luate in cantit$i
mari .
7actorii fizici: frigul "i cldura
7actorii biologici : microbii
Aoli:nefrita, tuberculoza renala, pielouefrita, cistita.
Sistemul circulator. %nima
Sistemul ciculator este format din inim, vasele sangvine "i limfatice care alctuiesc o unitate
func$ional coordonat "i permanent adaptat nevoilor organismului.
Inima
@nima este un organ musculos,cavitar, tetracameral, care pompeaz ritmic #n artere s&ngele pe
care #l primeste prin vene. Be"i la om c&ntre"te aproximativ 244 g "i are mrimea pumnului
unui adult, inima efectueaz o activitate uria", zilnic contract&ndu!se de peste 344444 de ori
"i pomp&nd peste ;,44 de l de s&nge. Sec$ion&nd inima, se constat c este construit din
dou atrii "i dou ventricule, separate complet prin septurile interatrial "i iterventricular.
7iecare atriu comunic cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio!ventriculare prevzute cu
valve, care se deschid doar intr!un anumit sens, spre venticule:st&ng(biscupid) "i drept
(triscupid).

Structura histologic a inimii
@nima este alctuit din tei straturi concentrice: endocard, miocard "i epicard.
Endocardul este constituit dintr!un endoteliu situat pe o membran bazal ce se continu cu
stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulin, fibre elastice, rare celule
conjuctive "i numeroase termina$ii nervoase senzitive.
Miocardul este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular #n
peretele atriilor, "i din fibre oblic!spiralate #n ventricule.
@n peretele inimii. :n afara celulelo miocardice, mai exist celule specializate #n generarea "i
conducerea impulsulilor de contrac$ie acestea constituie $esutul excitoconductor nodal.
Epicardul este o membran epitelio!conjuctiv sub$ire ce acoper suprafa$a cardiac "i
constituie foi$a visceral a pericardului. :ntre foi$ele pericardului se gse"te cavitatea
pericardic cu olam sub$ire de lichid, care favorizeaz alunecarea #n timpulactivita$ii
cardiace.
Vascularizaia inimii, extrem de bogat este asigurat de cele dou artere coronare care se
desprind de la originea aortei "i se #mpart #n ramuri care nu se anastomozeaz #ntre
ele.-bstruc$ia unei coronare sau a ramurilor sale provoac necroza teritoriului cardiac
deservit.
Inervaia extrinsec a inimii este realizat prin fibre vegetative simpatice "i parasimpatice
form&nd plexul cardiac. 7ibrele simpatice provin din ganglionii paravertebrali cervicali "i
exercit efecte stimulatoare asupra miocardului "i vasodilatatoare coronariene. 7ibrele
parasimpatice provin din nervii vagi, nerveazpredominant nodulii sinoatrial "i
atrioventricular "i au ca efect diminuarea activita$ii cordului.
Proprietaile muchiului cardiac
Ciocardul care din punct de vedere structural este un mu"chi striat are proprieta$i comune cu
mu"chii stria$i, dar "i o serie de propriet$i caracteristice.
-Ritmicitateaeste proprietatea cordului de a se contracta succesiv ca urmare a impulsurilor
contrac$iile generate de nodul sinoatrial. +ceste impulsuri sunt urmarea unor modificri
metabolice care au loc #n sistemul excitoconductor.
.Conductibilitatea este proprietatea miocardului #n specil a $esutului nodal de a conduce unde
de contrac$ie de la nivelul nodului sinoatrial #n #ntreg cordul.
-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a rspunde printr!o contrac$ie la stimuli
adecva$i.
-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atuci c&nd este stimulat
adecvat. (ontrac$iile miocardului se numesc sistole iar relaxrile diastole.
Afeciuni ale inimii
3. A$E/'%S0#) A'&E% &'A(%(E 1% A230%$A)E.
Sunt dilata$ii anormale, segmentare, congenitale sau dob&ndite ca urmare a afectrii peretelui
arterial prin arteroscleroz, aortit luetic, infec$ie sau traumatism.
Anevrismele aortei toracice 4 tulburri prin compresiunea organelor vecine. (omplica$ii:
ruptura "i emboliile #n marea circula$ie .
Anevrismele aortei abdominale 4 durere #n lombe ("ale) "i abdomen cu prezen$a unei tumori
pulsatile. (omplica$ii: ruptura. +nevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea
foarte intens cu iradiere pe #ntreg traiectul aortei.
&ratament: Cedical D const&nd #n scderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales #n
anevrismul disecant. (hirurgical D de urgen$ #n anevrismul rupt; se rezec, de asemenea,
anevrismele simptomatice sau cele asimptomatice care se mresc progresiv.
5. A$6%$A 7E(&'A)*.
(ea mai frecvent form de manifestare a cardiopatiei ischemice cronice dureroase. 8ar poate
apar "i #n alte condi$ii dec&t cardiopatia ischemic: anemia sever, tulburrile rapide de ritm,
hipertiroidiile, stenoza sau insuficien$a aortic etc.
Simptoame: durere retrosternal ce apare la efort, iradiaz #n bra$ul st&ng, la baza g&tului,
cedeaz la repaus "i .itroglicerin. <neori criza dureroas apare "i la repaus (angor de
repaus). :n general, crizele anginoase sunt produse de : efort , emo$ii, digestie, defecri
borioase, fumat, medicamente (tiroid, efedrin). Stimuli provenind din alte organe (esofag,
vezicula biliar, spondiloz vertebral) se pot #nsuma cu cei veni$i de la inim (angor intricot).
9raseul 1EF #ntre crize poate arta modificri de cardiopatie ischemic sau poate fi normal,
#n acest caz fiind util proba la efort.
&ratament: 1liminarea factorilor declan"an$i : efortul fizic (mersul repede, alergarea dup
vehicule), frigul, pr&nzurile abundente, emo$iile, surmenajul, constipa$ia, alcoolul, tutunul,
cafeaua. 9ratamentul medical: a) .itroglicerina cp. 4,0 mg D 3!, sublingual #n criza de angin;
b) 9ratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitri$i cu ac$iune prelungit
(Pentalog, @zoGet!izodinid) administrare c&te H tb. I 2Jzi; are ac$iune 5!0 ore; blocan$ii K
adrenergici: Propanolol 54 mg H tb. I 2Jzi (numai cu aviz medical av&nd contraindica$ii
absolute); blocan$i de calciu: .ifedipin ((orinfar) 34 mg tb. 2Jzi; deriva$i coronarodilatatori
sintetici: Bipiridamol ((Persantin) 4,4,0 dg. LJzi, +gozol, L4 mg D , capJzi, (arbocromen
(@ntensain, @ntercordin) ;0 mg dg. 2Jzi. 9ratamentul chirurgical: este stabilit #n urma
coronarografiei "i const #n diverse procedee de revasculariza$ie a miocardului. 9erapia
naturist recomand: climatoterapia #n perioadele de acalmie, la 9u"nad, /atra Bornei etc.
8. A'%&0%%)E. Sunt dereglri ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecven$ei, fie al
regularit$ii frecven$ei cardiace, fie din ambele.
(auze: cardiopatie ischemic, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficien$ respiratorie,
dezechilibre hidroelectrolitice, intoxica$ie cu digitalice, alcool, tutun.
(lasificare:
9: Aritmii atriale: a) tahicardia sinusal (frecven$a inimii D >4!3,4Jmin.); b) bradicardia
sinusal (frecven$ sub L4Jmin.) :n ambele este pstrat focarul normal al impulsurilor
cardiace: nodul sinusal; c) extrasistolele atriale D impulsuri ectopice; d) tahicardia paroxistic
atrial (frecven$a 354!,,4Jmin. regulat); e) fibrila$ia atrial "i flutlerul atrial (tulburri de
ritm neregulate).
5: Aritmii ventriculare: a) extrasistolele ventriculare; b) tahicardia paroxistic ventriculare;
c) fibrila$ia ventricular.
&ratament 4 vezi recomandrile la: extrasistole, tahicardie, fibrila$ie.
;. A'&E'S()E'<A =arthere M terci, scleros M #ngro"are). 1ste o combina$ie de
modificri ale tunicii interne a arterelor const&nd #n depuneri de grsimi ce se #nso$esc de o
reac$ie fibroas , depuneri de calciu "i progresiv ulcerarea ateromului. +stfel, se produc
stenoze progresive ale arterelor, iar prin ulcerarea plcilor eteromatoase este favorizat
coagularea M tromboz (astuparea vaselor).
Simptomele sunt diferite dup localizare: coronare, a. cerebrale, aorta cu ramurile sale.
+actori de risc: predispozi$ia genetic, hiperlipemia, diabetul, hipertensiunea arterial, tutun,
obezitate.
&ratament: Bieta: scderea aportului de grsimi de origine animal; din grsimile ingerate
(24? din ra$ia caloric), dou treimi s fie de origine vegetal. 1vitarea zaharurilor ce duc, de
asemenea, la cre"terea lipidelor sanguine. Cedica$ia hipocolesterolemiant: Neparina s.c.
ac$iune de scurt surat, (lofibrat, +cid nicotinic (/it. PP), dextrotironina etc.
&erapia naturist! recomand! : infuzie de pducel (04 g flori uscate la 3 litru de ap), 2 cni
pe zi: v&sc (30 g frunze proaspete la 3 litru ap), se bea #ntr!o zi; decoct de anghinare.
3. 2)(#) 3E 'A0#'* S&>$6* 1% 3'EA7&*.
1ste o tulburare de conducere caracterizat prin #nt&rzierea stimulului inimii la nivelul
ramurilor sale din ventriculi: c&nd conducerea este #nt&rziat #n ventriculul drept se produce
blocul de ramur drept, iar #n ventriculul st&ng D blocul de ramur st&ng.
(auze: cel drept poate fi congenital fr semnifica$ie patologic; ambele pot aprea #n:
cardiopatie ischemic, hipertensiune arterial, cord pulmonar, intoxica$ii cu digital, chinin,
infec$ie reumatic etc.
3iagnosticul este numai electrocardiografic, blocurile de ramur nu au simptoame clinice.
&ratament: nu exist un tratament al blocului de ramur; prezen$a lui atrage aten$ia asupra
cauzelor ce l!au produs, deci conduita este dup caz D coronarodilatatorie, tratament
antiinfec$ios, #nlturarea medica$iei incriminate.
3. 2)(#) S%$A&'%A) 1% A&'%/E$&'%(#)A'.
locul sinoatrial reprezint o tulburare de conducere provocat !ie de absena
stimulului sinusal" !ie de blocarea lui la trecerea spre atriu# locul
atrioventricular reprezint o tulburare $n propagarea unui stimul
sinoatrial ctre ventricul" ast!el neav%nd loc contracia inimii la acel
moment#
(auze: cardiopatia ischemic, cardiomiopatii diverse, intoxica$ia digitalic, reflexe vagale
pornite din irita$ia organelor interne.
Simptoame: ritm cardiac rar, regulat sau cu pauze. Sincopele +dams!StocGes (pierderea
con"tiin$ei) sunt provocate de scderea frecven$ei cardiace sub ,4Jmin.
&ratament: etiologie "i #nlturare a cauzelor. 9ratament simptomatic: se impune la frecven$a
sub 54Jmin. : @suprel 34 mg la 2!L h, atropin 4,0!3 mg. Stimulatorii electrici artificiali
endocardici (pacemaGer) reprezint singura solu$ie terapeutic de durat.
3. (A'3%7A&%A %S(-E0%(* ('$%(* 3#'E'AS*.
1ste forma clinic a cardiopatiei ischemice cronice care se manifest prin crize dureroase cu
particularit$i specifice. :n aceast categorie sunt cuprinse : a) angorul pectoral (angina de
piept); b) sindromul intermediar; c) infarctul miocardic. (lasificarea actual nu mai
recunoa"te drept entitate )sindromul intermediar* sau )preinfarctul* ; formele clinice cuprinse
#n aceast categorie fiind cunoscute ca )angor instabil* #n care sunt incluse: 3) angorul de
)novo*, prima criz de anginoas prezentat de un bolnav "i care are evolu$ie imprevizibil;
,) )angorul agravant* D crizele anginoase care apar la eforturi din ce #n ce mai mici, la un
bolnav cunoscut coronarian; 2) )angorul de repaus* ! crizele anginoase apar #n afara oricrui
efort, uneori noaptea.
&ratament: vezi angina pectoral, infarctul miocardic.
?.(A'3%7A&%A %S(-E0%(* ('$%(* $E3#'E'AS*.
Suferin$ cardiac secundar reducerii debitului sanguin coronarian. Ciocardul este
vascularizat prin cele dou artere coronare, primele ramuri ale aortei "i se situeaz alturi de
rinichi "i creier printre organele cele mai irigate din organism. 9ermenul de cardiopatie
ischemic exprim faptul c debitul coronarian este destul de redus pentru a produce
simptoame sau semne de suferin$ cardiac. Aoala cea mai frecvent a arterelor coronare este
arteroscleroza, rar este incriminat luesul, tumor ce comprim o arter coronar, stenoz
aoric. 9ermeni similari pentru cardiopatia ischemic cronic nedureroas sunt: cardiopatie
coronarian, arteroscleroz coronarian, miocardoscleroz, insuficien$ coronarian. &erapia
naturist! recomand!: coada "oricelului, #n general se beau , cni din ceai pe zi, tinctur de
arnic montan, 34 picturi diminea$a. 7actorii naturali, climat protector, sedativ, bogat #n
oxigen, via$ echilibrat.
Simptoame: dup cum este denumit, aceast form a cardiopatiei ischemice nu produce
acuze clinice dureroase. 1a poate avea mai multe forme de manifestare: a) asimptomatic
clinic, singurul semn fiind modificrile ischemice vizibile pe traseul 1EF; b) tulburrile de
ritm "i de conducere (blocul atrioventricular, blocurile de ramur drept "i st&ng); c)
insuficien$a cardiac cronic; d) insuficien$a ventricular st&ng (edemul pulmonar); e)
sincope; f) moartea subit. 1volu$ia "i gravitatea cardiopatiilor depinde de localizarea
stenozelor provocate de procesul arterosclerotic, de numrul acestora "i dezvoltarea unei
circula$ii colaterale.
&ratament: vezi angina pectoral "i arteroscleroz.
&erapia naturist! recomand!: ceaiuri: cardiosedative, antiasmatice, calmant #mpotriva
tulburrilor cardiace, sedativ, produs de Plafar, din care nu lipsesc plantele talpa g&"tii, coada
racului, frunze de roini$, rdcini de valerian.
3. ('3#) 7#)0$A' ('$%(.
+fec$iune caracterizat prin suferin$apr$ii drepte a inimii datorit bolilor pulmonare. +cestea
duc la cre"terea presiunii #n artera pulmonar ce constituie un obstacol #n fa$a inimii drepte.
Se produce astfel, #ntr!un prim stadiu, hipertrofia inimii drepte, apoi insuficien$a cardiac
dreapt.
Simptoame: cele ale bolii pulmonare: tuse, lips de aer, apare apoi cianoza (#nvine$irea)
buzelor "i extremit$ilor, edeme (umflturi) ale membrelor inferioare, ficat mrit, dureros.
&ratament: a) tratamentul afec$iunii pulmonare: bronhodilatatoare, combaterea infec$iilor
respiratorii, administrarea de oxigen; b) tratamentul insuficien$ei cardiace drepte: diet fr
sare; tonicardiace: Bigoxin ,04 mg 3 tbJzi D 0 zile pe sptm&n; diuretice; 7urantril 54 mg 3
tb de dou ori pe sptm&n; s&ngerare la hematocrit peste 00?.
3. %$+A'(&#) 0%(A'3%(.
8eprezint o necroz a miocardului datorit unei opriri a circula$iei s&ngelui #n arterele
coronare produs prin: a) tromboz primar dezvoltat pe o plac arteroscleroas; b)
hemoragii ale intimei, cu ruptur a acestuia "i tromboz secundat; c) hematom prin
hemoragie #n peretele vascular, urmat de ocluzia vasului.
(auze: cea mai frecvent! este arteroscleroza coronarian!, foarte rar apare
n coronarite infecioase sau colagenotice, ca i dup! embolii, oc,
sau dup! "emoragii.
Simptoame: durere intens! retrosternal! cu iradiere n brae, care nu
cedeaz! la repaus i nitroglicerin!, nsoit! de paloare, transpiraii
reci i dup! caz, de simptome specifice complicaiilor infarctului.
(omplicaiile imediate sunt: edemul pulmonar acut, tulbur!rile de
ritm i de conducere, embolia n circulaia sistemic!, oc cardiogen,
moarte subit!. (omplicaii tardive: anevrism cardiac, insuficiena
cardiac!, rupturi ale inimii, sindrom postinfarct.
Biagnostic: electrocardiograme i semne biologice: creterea transaminazei
i a altor enzime ca (7@, )3-, leucocitoz!, creterea
fibrinogenului, a /-S, a glicemiei.
9ratament: . repaus absolut la pat n secia de terapie coronarian! intensiv!
circa A.? zile; apoi mic!ri active ale gambelor, ridicare la marginea
patului, apoi n fotoliu, astfel ncBt n 8 s!pt!mBni bolnavul s! se
poat! mobiliza prin nc!pere i la grupul sanitar. 0edicaie: sedarea
durerii cu 0ialgin n diluii, Algocalmin, sedative uoare.
xigenoterapia: ; lCmin. /asodilatatoare coronariene: se folosete
$itroglicerina fiole 9D mg n perfuzie, (arbocromen =%ntensain:,
7ersantin, 0iofilin. Se mai folosesc per os 7entalong, %zoEet,
$ifedipina. &onicardicele: n complicaii =insuficiena cardiac!: cu
pruden! (edilanid, fiind preferat 3opamina sau 3obutamina.
Antiaritmice: Filina i. 0usc. Sau per os i alte antiaritmice dup! caz
-eparina i apoi &rombostopul =anticoagulante: la cumulul
factorilor de risc.
99.%$S#+%(%E$,A (A'3%A(*.
%nsuficiena cardiac! stBng!: reprezint insuficien$a pompei ventriculului st&ng, av&nd drept
cauz cardiopatia ischemic nedureroas sau dureroas, inclusiv infarctul de miocard,
hipertensiunea arterial, boli valvulare aortice (insuficien$a sau stenoza aortic).
Simptoame: dispnee la effort apoi "i la repaus, edem pulmonar acut, tahicardie "i alte
tulburri de ritm, dureri precordiale.
%nsuficiena cardiac! dreapt!: reprezint insuficien$a cordului drept, av&nd drept cauz
principal o boal pulmonar (deci identific&ndu!se cu cordul pulmonar cronic).
Simptome: edeme ale membrelor inferioare, congestia dureroas a ficatului, cianoz a
extremit$ilor (#nvine$ire), scderea cantit$ii de urin (oliguria).
%nsuficiena cardiac! congestiv! global! 4 asociaz cauzele "i simptoamele insuficien$ei
cardiace st&ngi "i drepte, fiind insuficien$a #ntregului cord.
&ratament: condi$ii de via$ D repausul relativ sau absolut cu pensionare. Biet: hiposodat D
sunt permise ,!2 g sareJzi, mese cantitativ reduse, alcoolul "i fumatul sunt interzise.
0edicaia: a) 9ahicardiacele reprezint medica$ia de baz: (edilanid (%anatosid) fiole i.
/enos pentru urgen$e "i pentru tratament de #ntre$inere; Bigoxin tablete 4,,04 mg 3 tbJzi 0 zile
pe sptm&n cu , zile pauz (s&mbta "i duminica). %anatosid tablete 4,,04 mg are
eficacitate mai redus prin absorb$ia slab; b) Biuretice: 7urantril (54 mg 3 tb., de dou ori pe
sptm&n) (sau .efrix ,0 mg).; c) 9ratament coronarodilatator: Bipiridamol, @ntercordin,
Pentalong, @zoGet, .ifedipina; d) 9ratament anticoagulant: #n insuficien$ele cardiace greu
reductibile cu risc de tromboz: Neparina "i apoi 9rombostop ca tratament de #ntre$inere; e)
/asodilatatoare: Nipopresol, .itroglicerina, Cinoxidil, Pentalong, (aptopril.
&erapia naturist! recomand!: infuzie de frunze de mesteacn, urzic, ptlagin, fag; past
de dovleac fiert, suc de dovleac fiert, de ro"ii; ceai diuretic de ceap "i miere.
3. 0%(A'3%&E.
8eprezint afectri inflamatorii sau degenerative ale mu"chiului inimii (miocardul) produse
de cauze diverse, altele dec&t cardiopatia ischemic.
(auze: a) idiopatice (necunoscute) gener&nd (ardiomiopatia idiopatic: obstructiv,
restrictiv sau congestiv; b) cauze infec$ioase: miocardite virale, ricGettsiene, cu protozoare,
micotice, bacteriene (bacil difteric, streptococ, pneumococ); c) toxice: medicamente ca
citostatice, antidepresive, sulfamide; alcoolul (miocardita alcoolic); d) cauze metabolice:
caren$e alimentare, deficit de vitamine din grupa A, dezechilibre electrolitice (hipopotasemie),
endocrinopatii (mixedeme, hipertiroidie), obezitatea, hemocromatoze (excesul de fier);
amiloidoza; e) boli de colagen: lupus eritematos diseminat, sclerodermie, poliartrit nodoas;
f) cauze genetice: boli neuromusculare degenerative; g) miocardite post!partum (dup
na"tere).
&ratament: #nlturarea cauzei "i tratamentul insuficien$ei cardiace.
c"iul i vederea
Structura i funciile aparatului vizual
Aparatul vizual, cel mai important organ de sim$, informeaz sistemul nervos central asupra
tuturor modificrilor care au loc #n mediul #nconjurtor.
7unc$ioneaz pe principiul sistemul cibernetic, adic are #n exterior globul ocular numit "i
Oaparat de luat vederiO, apoi ci de transmisie a mesajului "i centri corticali de interpretare a
imaginii.
6lobul ocular este #n general de form sferic "i are o structur format din trei membrane:
! Cembrana extern, numit sclerotica, de culoare alb sidefie, fibroas "i rezistent,
inextensibil la adult, dar u"or extensibil #n prima copilrie, este numit "i scoica scleral,
deoarece men$ine forma globului ocular "i a fost asemuit cu sistemul osos din alte pr$i ale
organismului. 1ste format din fibre conjunctive!elastice, #mpletite #n patru straturi, #n sistem
de re$ea de balon, care #i d rezisten$a "i starea opac, netransparent. +ceste fibre iau na"tere
prin secretarea de substan$e colagene "i mucopolizaharizi a unor celule numite fibrocite. Bac
genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substan$e, apar fibre cu
rezisten$ redus, care prin presiunea con$inutului globului ocular se alungesc sau #"i modific
forma, put&nd s duc la tulburri de refrac$ie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul.
8olul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.
0embrana extern!, sclerotica, #n 3JL anterioar, la polul anterior #"i modific structura prin
plasarea fibrelor #n sistem paralel, ceea ce face ca aceast por$iune s devin transparent.
+ceast zon este numit corneea transparent, prin care ptrunde lumina, excitantul specific
al ochiului. (orneea poate fi asemuit cu geamul unei #ncperi.
(orneea are principalul rol optic de a permite ptrunderea radia$iilor luminoase "i, prin
puterea ei de refrac$ie de 54 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la
retin.
. 0embrana miGlocie este numit uveea "i se #mparte #n: uveea anterioar "i uveea
posterioar. <veea anterioar cuprinde la r&ndul ei dou elemente: corpul ciliar "i irisul.
Corpul ciliar este format de mu"chii ciliari "i procesele ciliare.
Mu&chii ciliari sunt netezi, nesupu"i voin$ei "i func$ioneaz reflex, av&nd legturi foarte fine
cu lentila cristalinian transparent. :ndeplinesc cea mai important func$ie optic ocular "i
anume punerea la punct a imaginii pe care o fixm de la orice distan$. +ceasta este func$ia de
acomodaie vizual, necesar unei vederi clare #n privirea de la orice distan$ dorim. Cu"chii
ac$ioneaz prin contrac$ie sau relaxare asupra cristalinului.
'rocesele ciliare, bogat vascularizate, secret umoarea apoas necesar men$inerii presiunii
normale intraoculare, precum "i nutri$iei forma$iunilor care nu au vase, cum sunt corneea "i
cristalinul.
Irisul, membrana diafragmatic situat vertical #n fa$a cristalinului este colorat diferit de la
subiect la subiect, de la ras la ras. (entral, irisul are un orificiu numit pupil.
'upila #"i poate mic"ora sau mri diametrul #n raport cu lumina din mediul exterior, av&nd #n
mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumin ce ptrunde #n interiorul ochiului p&n la
retin.
(vcea posterioar, cunoscut "i sub numele de coroid, este asemuit cu un burete vascular,
deoarece con$ine aproape #n totalitate numai vase de diferite mrimi, care au rolul de a hrni
retina "i celelalte componente oculare.
(oroida con$ine "i un pigment, care realizeaz a"a numita camer obscur a ochiului.
! + treia membran a ochiului este retina, de tip nervos, format din 34 straturi #n care exist 2
tipuri de neuroni: primul neuron: conul "i bastonaul; al doilea neuron celula bipolar "i al
treilea neuron celula ganglionar.
%a acest nivel se face transformarea radia$iei luminoase #n energie electric, care transmite
mesajul vizual la scoar$a cerebral. (onurile "i bastona"ele sunt neuronii cei mai importan$i,
care con$in substan$ele fotosensibile "i anume iodopsina "i rodopsina, substan$e care au #n
compozi$ia lor ca element esen$ial vitamina +. (onurile sunt a"ezate #n centrul fundului de
ochi #n zona numit macula optic (pata optic).
1xist #n general p&n la aproximativ =444444 de celule, care se ocup cu perceperea formei
elementelor fixate (sim$ul formelor) "i cu distingerea luminii monocromatice, deci a culorilor
(sim$ul cromatic).
Aastona"ele sunt cu aproxima$ie #n numr de peste L4444444 elemente "i au proprietatea de a
sesiza intensit$i de lumin din ce #n ce mai reduse, adic permit orientarea #n lumina redus,
#n #ntuneric (sim$ul luminos).
1xcitantul specific al acestor celule neuroni este radia$ia electromagnetic, adic lumina
compus alb, format din particule foarte fine numite fotoni sau cuante de lumin.
(uantele de lumin ptrund #n ochi prin mediile transparente "i refringente, cum sunt corneea,
umoarea apoas, cristalinul "i corpul vitros. +junse la conuri "i bastona"e, determin un
microbombardament, deoarece au mas "i vitez, rup&nd molecula de substan$ fotosensibil
(iodopsina "i rodopsina). +re loc o transformare fotofizicochimic, ce se face prin rezonan$
paramagnetic "i electronii sunt arunca$i pe orbite externe, determin&nd o diferen$ de
poten$ial. +ceast diferen$ de poten$ial se transmite prin ceilal$i neuroni (celule bipolare "i
ganglionare), prin nervii optici "i cile optice p&n la scoar$a cerebral, unde se formeaz
imaginea prin mecanism psihic.
+ceast proprietate piezoelectronic a neuronilor retinieni d posibilitatea transformrii
luminii #n energie electric, care duce mesajul vizual la scoar$a cerebral.
Beci imaginea vizual, a"a cum #nf$i"eaz tot ce fixm din mediul extern, este complet "i se
formeaz intr!o etap optic (mediile transparente "i refringente), una fiziologic
(mecanismele petrecute #n neuronii retinieni) "i o etap psihic (interpretarea mesajului #n
scoar$a cerebral).
(omponenta optic ocular, format din corneea transparent, situat #n polul anterior al
globului ocular "i refringent cu o putere de 54 de dioptrii, poate s dirijeze razele luminoase
sosite la ea. <moarea apoas care este numai transparent, se afl #n spatele corneei, #n a"a
numita camer anterioar a ochiului, care din punct de vedere optic nu are dec&t s conduc
razele luminoase.
+l treilea element "i foarte important este lentila cristalian convex, transparent, "i
refringent de ,4 de dioptrii.
+ceast lentil este legat prin fibre foarte fine (zonula Pinn) de mu"chii ciliari. (ristalinul
este situat #n spatele irisului "i are posibilitatea prin contrac$ia reflex a mu"chiului ciliar fie
s!"i creasc refrigen$a (se bombeaz) permi$&nd vederea de aproape, fie s!"i scad
refringen$a (se turte"te), permi$&nd vederea la distan$.
+ceast proprietate este acomoda$ia vizual, care ne permite s vedem clar de la orice distan$
privim.
:n spatele cristalinului "i deci #n restul con$inutului ocular se afl corpul vitros (sau umoarea
sticloas) element transparent, gra$ie unui edificiu chimic colagenic cu o structur foarte fin,
lipsit de orice alt element structural "i mai ales de vase. 8olul corpului vitros este de a
permite razelor s ajung la neuronii retinieni.
Anexele globului ocular. (a s func$ioneze #n condi$ii bune, globul ocular sau aparatul de
luat vederi are aparate ajuttoare sau anexele.
)rbita este o cavitate de form piramidal, patruunghiular, cu v&rful #ndreptat posterior "i
u"or oblic din afar #nuntru. %a v&rf se afl gaura optic, pe unde ptrunde nervul optic #n
craniu "i trece #n creier prin cile optice.
Aaza acestei piramide se afl anterior la nivelul fe$ei, de o parte "i de alta a liniei mediane a
craniului.
-rbita protejeaz globul ocular #mpotriva diferitelor agresiuni externe. Pe baza orbitei este
a"ezat globul ocular, iar #n rest orbita con$ine cei L mu"chi extrinseci care determin mi"crile
ochiului, vase, nervi "i $esut adipos (grsos).
+ doua anex important sunt cele dou pleoape forma$iuni cutaneo!musculo!membranoase,
care protejeaz globul ocular #mpotriva agresiunilor (praf, fum, corpi strini etc.).
*paratul lacrimal este anexa necesar lubrefierii corneei "i conjunctivei prin secre$ia
lacrimilor, care particip "i la unele schimburi nutritive "i la oxigenarea polului anterior al
ochiului. %acrimile con$in "i o substan$ numit lizozim, care este un bacteriostatic ce men$ine
echilibrul bacteriologic la polul anterior al ochiului.
Con+unctiva este o foi$ foarte fin, roz!transparent, care tapeteaz fa$a posterioar a
pleoapelor apoi la baza lor se reflect, formeaz un fund de sac "i trece pe 3J2 anterioar a
globului p&n la cornee.
1ste o membran bogat vascularizat "i inervat, care protejeaz globul ocular contra oricrui
corp strin, praf, fum etc. Cu"chii extrinseci ai ochiului sunt 5 drep$i (superior, inferior "i
externi) "i , mu"chi oblici, care to$i particip la mi"crile ochilor.
-chiul astfel organizat, transmite prin nervul optic mesajul de la retin prin cile optice, care
se #ncruci"eaz par$ial #n chiasma optic "i trec #n bandeletele optice, corpii genicula$i extern,
apoi #n radia$iile optice, care se termin #n scoar$a cerebral #n scizura calcarin #n zonele 3;,
3=, 3> Arodmann.
Bolile oculare mai frecvente
/iciile de refracie ocular!. -chiul are acelea"i #nsu"iri ca un veritabil aparat optic, fiind
astfel cel mai rsp&ndit aparat optic. 8etina este asemuit cu o plac fotografic sensibil, cci
pe ea se formeaz imaginea ca #ntr!un aparat fotografic, datorit existen$ei unui sistem
dioptric #n ochi. @maginea pe retin se formeaz inversat "i mic"orat, #n compara$ie cu
obiectul pe care!l privim. Bioptrii oculari sunt forma$i din corneea transparent, umoarea
apoas cristalinul "i corpul vitros. +cest ansamblu de dioptri are valoarea unei lentile
convergente cu distan$a focal de ,2 mm, exact c&t este lungimea axului antero!posterior al
ochiului. 7ocarul posterior al acestei lentile la un ochi considerat normal (emetrop) #n stare de
repaus, se gse"te pe retin #n regiunea macular. 8efrac$ia ocular este #n ansamblu dat de
devierile pe care le produc dioptrii oculari razelor luminoase, care le strbat "i care vin de la
obiectele fixate cu privirea. Starea normal a unui ochi numit emetropie, se realizeaz printr!
o corelare armonioas a acestor dioptri (cornee, umoare apoas, cristalin "i corp vitros), astfel
c raza ajunge #n centrul retinei, pe macul "i imaginea se face normal. -chii cu defecte
optice denumi$i ametropi, sunt cei #n care razele paralele plecate de la o surs luminoas
(obiect) situat la infinit, nu!"i formeaz focarul principal pe retin, ci #naintea sau #napoia ei.
+metropiile au fost #mpr$ite #n: defect de corela$ie "i defect de structur genetic a dioptrilor.
+metropiile de corela$ie survin la ochii #n care diferitele componente ale aparatului dioptric
sunt cele #nt&lnite #n ochiul normal (emetrop), dar #ntre care nu se face o corela$ie armonioas
ca #n mod normal.
Befectele (ametropiile) de structur apar prin existen$a unor anomalii de structur ale
diferitelor elemente care formeaz dioptrul ocular. :n anomaliile de corela$ie este vorba de
variante biologice ale dioptrilor, pe c&nd #n cele de structur exist modificri #n conforma$ia
lor, determinate genetic. :n raport cu felul #n care se formeaz imaginile pe retin, defectele de
optic sau ametropiile se #mpart #n: ametropii stigmice sau focale "i ametropii astigmice.
+metropiile stigmice sunt hipermetropia "i miopia, iar din cele astigmice sunt astigmatismele.
(ondi$iile de mediu, distan$a de la care citim, iluminarea, caracterul literelor etc., pot s
determine #n unele cazuri ametropii de valoare mai mic "i #ndeosebi miopia.
Crimea ametropiilor adic excesul sau deficitul de refrac$ie #n raport cu ochiul emetrop, se
determin #n dioptrii.
a) ,ipermetropia este deficitul optic ocular (ametropia) #n care focarul se formeaz nu pe
retin, ci #n spatele acesteia. Poate fi consecin$a unei dezvoltri insuficiente a diametrului
antero!posterior al globului ocular (hipermetropia axial) sau unei insuficien$e de curbur a
dioptrilor oculari (hipermetropie de curbur) sau unei modificri, adic scderii indicelui de
refrac$ie a dioptrilor (hipermetropie de indice de refrac$ie, care duce la deficit de refrac$ie).
7asciculul de raze paralele care vin de la obiectul fixat "i ptrund #n ochiul hipermetrop #n
stare do repaus, #"i va forma focarul #napoia retinei, care va percepe o pat difuz circular.
Nipermetropia este ametropia cea mai frecvent.
:n mod constant este #nt&lnit #n copilrie, c&nd ochiul nu este complet dezvoltat.
Nipermetropia poate rm&ne mult vreme nedescoperit. (&nd exist, apar semne de oboseal
ocular (astenopie de acomodare) cu dureri de cap (cefalee) dup o lectur prelungit, dureri
"i congestii oculare dup eforturi oculare, care ne fac s o bnuim. +ceste simptome oculare
se datoreaz faptului c hipermetropul face eforturi de acomoda$ie (de punere la punct a
imaginii clare) "i c&nd prive"te la distan$ "i c&nd prive"te aproape, #ncerc&nd prin aceasta s
corecteze o parte sau #ntregul defect de refrac$ie. Nipermetropia are #n majoritatea cazurilor
mrimi sub Q0 dioptrii, excep$ional este Q30 dioptrii (#n deficitele de conforma$ie de tipul
microftalmiei).
Cedicul specialist oculist va determina gradul de hipermetropie #n mod obiectiv "i va indica
corec$ia necesar cu ochelari cu lentile convergente adic de OplusO necesare #n raport cu
v&rsta "i gradul ametropiei, pentru fiecare caz #n parte.
%a persoanele tinere vor fi prescri"i ochelari care se poart permanent, iar la cei peste 50 de
ani dou perechi de ochelari, una pentru distan$ "i alt pereche pentru vederea de aproape,
adic de la 20 cm.
Purtarea ochelarilor face s dispar toat fenomenele de oboseal ocular, s dea o imagine
clar, odihnitoare "i un echilibru al #ntregului organism.
b) Miopia este ametropia, caracterizat printr!un exces de refringen$ a dioptrilor oculari, care
deierm formarea imaginii obiectelor situate la infinit, #ntr!un focar #n fa$a retinei. 8etina este
astfel stimulat de prelungirea razelor #ncruci"ate intr!un focar #naintea ei "i imaginea apare
sub forma unor cercuri de difuziune, deci o imagine neclar.
:n mod frecvent miopia este dat de alungirea axului antero!posterior al globului ocular, "i
mai rar de o cre"tere a refringen$ei dioptrilor oculari.
Ciopia poate fi #mpr$it #n mic, ce nu dep"e"te minus L dioptrii "i este o ametropie de
corela$ie, care nu progreseaz "i o miopie boal, care depinde de structura globului ocular,
put&nd s ating minus ,4, minus 24 dioptrii, numit "i miopie progresiv. +ceasta din urm
este determinat de o degenerare a fibrelor elastice "i colagene sclerale, printr!un defect
genetic.
Bin punctul de vedere al simptomelor, #n miopia mic exist numai o scdere a vederii pentru
distan$, iar pentru aproape vederea este bun. :n miopiile mari vederea este diminuat at&t
pentru departe, cit "i pentru aproape.
Pentru tratament trebuie consultat un medic specialist oftalmolog, care va indica ochelarii
necesari #n raport cu gradul miopiei "i purtarea unei perechi de ochelari permanent sau dou
perechi: una pentru distan$ "i una pentru aproape, #n raport cu v&rsta.
Be asemenea, se va indica o alimenta$ie bogat #n proteine "i vitamine, evitarea eforturilor,
precum "i o igien a cititului, pstr&ndu!se distan$a de la carte de 20 cm, iar lumina s nu fie
orbitoare, ci s vin din partea sting "i pu$in din spate.
Ancile "i masa de scris vor fi u"or oblice (distan$a negativ) "i corespunztoare cu talia
copiilor.
Aparatul respirator
+paratul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea
schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.@n plus,prin partea superioara a cavitatii
nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al
aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia.
+paratul respirator este alcatuit din :
caile respiratorii organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea nazala si faringele
formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile ! caile respiratorii
inferioare.
plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si dioxid de carbon).
CAILE RESPIRATORII
(A/%&A&EA $A<A)A D primul segment al cailor respiratorii.
1a este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.7osele nazale se
afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie.
+A'%$6E)E,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie
si digestiva.
)A'%$6E)E,este situat in partea anterioara a gatului,sub osul hioid,deasupra
traheei,proeminand sub piele.+re un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje neperechi
(cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate si
cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.%a interior este captusit de o mucoasa
care determina in cavitatea laringelui,patru plici numite corzi vocale,doua superioare si doua
inferioare.
&'A-EEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara a laringelui
pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.1ste situata anterior de esofag.+re doua
segmente;cervical si toracal.@nelele bifrocartilaginoase sunt incomplete posterior,unde se afla
o membrana musculabifroelastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului
alimentar in timpul deglutitiei.%a exterior se afla tesut conjunctiv,iar la interior mucoasa
traheala,formata dintr!un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,avand si celule care secreta
mucus.
2'$-%%)E 7'%$(%7A)E.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezulta! te din
bifurcarea traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla
pintenele traheeal.Aron!hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman
,ramnificandu!se si formand astfel arborele bronsic.Structura bronhiilor este aceiasi cu a
traheei.
7)A0A$%%
Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea
toracica,deasupra diafragmului.+u forma unor jumatati de con sectionat de la virf spre
baza,masa medie a celor doi plamani este de 3244g.
Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin inter!mediul
difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga cu lobul stang al
ficatului,cu fundul stomacului si cu splina;
varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului

fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la

plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar plamanul stang numai fisura
oblica;
fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de
intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala,artera si
venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi si vase limfatice).
S&'#(&#'A 7)A0A$#)#% D este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind formate dintr!
un sistem de canale aeriene si dintr!o multitudine de saci.
%obii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua fisuri,in timp ce lobii
plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o fisura.7iecare lob este alcatuit din
segmente,care reprezinta unitatiile anatomice,functionale si clinice ale plamanului.7iecare
segment este format din lobul,unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma
piramidei,cu baza spre suprafata plamanilor,iar varful suspendat de o bronhie supra!
lobulara,indreptat spre hil.@n jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice,celule
conjunctive si celule macrofage.
A'2'E)E 2'$S%(. Bupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se
ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare.Aronhiile
segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund
prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului,devenind bronhiile intralobilare.Aronhiile
intra lobilare se ramifica,lal randul lor dind nastere bronhiilor terminale,numite astfel
deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic,cu rol de a conduce aerul.Aronhiile
terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele
alveolare,ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari,in care se
deschid alveolele.9otalitatea elementelor care continua o bronhiala terminala formeaza acinul
pulmonar.
1piteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub ea ,membrana
bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta
de oxigen si dioxid de carbon.
/AS(#)A'#<A&%A 7)A0A$%)',plamanul are o dubla vasculariza!tie ; functionale si
nutritive.
/AS(#)A'%<A&%A +#$(&%$A)A D realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata
de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.
9runchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmo! nara stanga si
dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.+junsa in plamin artera urmareste
ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul
alveolelor pulmonare.%a nivelul acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat
alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.+ceste vene
parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang,de unde va trece
in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.
/ascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de artarele si venele
bronsice.+rterele bronsice provin prin aorta toracala ,iar venele bronsice se deschid in
sistemul az6ges.
Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la
exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.(ele doua foite se
continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.@ntre cele doua foite se afla cavitatea
pleurala spatiuvirtual,in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica
respiratiei.@ntre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros,care mentine umeda
suprafata lor ,usu! rind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii. (avitatea
pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange
(hemotorax) sau puroi (piotorax).
C1B@+S9@.<% este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi
plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana vertebrala toracala si de
catre extremitatiile posterioare ale coastelor.@n mediastine se gasesc;inima invelita de pericard
, vasele mari ; venele cave superioare si inferioare,cele patru vene pulmonare,artera aorta
,trunchiul pulmo!nar cu ramurile lui,traheea si cele doua bronhii principale.
'ES7%'A&%A
'ES7%'A&%A reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general,functie
prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular,in paralel
cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,realizat din metabolismul celular.+ceasta
functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe
etape strans corelate,intr!o stricta succesiune,acestea sunt : ventilatie pulmonara,difuziunea si
schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo!capilare,transportul gazelor in sange si
respiratie celulara.
/E$&%)A&%A 7#)0$A'A
1ste procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si
alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si
eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.
0%S(A'%)E /E$&%)A&'%%
(irculatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei
toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta
prin intermediul foitelor pleurale./ariatiile ciclice ale volumului aparatului toraco!pulmonar
se realizea!za in cursul a doua miscari de sens opus,definite ca miscarea inspiratorie si
miscarea expiratorie.
@n timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a
volumului pulmonar.(resterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a
cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi!nal si transversal.
- data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plama!nilor,favorizata de
bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei
aderente functionale intre cutia toracica si plaman.
1xpansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o
scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu
,!2 mm Ng) realizandu!se astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic
patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce
iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de
sens contrar,generator de insasi particularitatile structurale ale aparatului toraco!pulmonar.
Bintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele
elastice,vascoase,inertiale.
Ciscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei,in cursul careia
are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.@n conditii de
repaus,expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.8evenirea
cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice
ale aparatului toraco!pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza
sub forma de energie cinetica,energia potentiala acumulata.(a urmare a scaderii volumului
pulmonar in cursul respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu ,!2
mm Ng),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de!a lungul careia
aerul din plamani iese catre exterior.
/)#0E)E S% (A7A(%A&%%)E 7#)0$A'E
@n cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este
in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc. si a caror cuantificare poate aduce
informatii asupra integritatii aparatului toraco!pulmonar.1valuarea volumelor se face prin
spirometrie si mai ales prin spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul
spirometrelor.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.
Cetoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistra!rea grafica a
volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.@n
alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme:
sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul,per!mite
inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer
introdus.
sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand efectuarea
succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau sa expire
atmosfera ambianta.
sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta
absorbanta a dioxidului de carbon.
@n consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta
evitandu!se acumularea dioxidului de carbon in exces.
sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel
oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer
curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si
descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer maximal,la sfarsitul unei
inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie,iar prin efectuarea
unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de
rezerva expiratorie.
/olumul curent (/9) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in cursul unei
inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele adulte este de 044 ml.
/olumul inspirator de rezerva (/@8),reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la
sfarsitul unei inspiratii de repaus.
/aloarea lui medie la adulti este de 2444 ml. ceea ce reprezinta L4? din capacitatea vitala.
/olumul expirator de rezerva (/18) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la
sfarsitul unei expiratii de repaus./aloarea lui medie la adulti este de 3,44ml.,adica
aproximativ ,0? din capacitatea vitala.
/olumul rezidual (/8) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei
expiratii maximale./aloarea lui medie la adulti este de 3244ml. ceea ce reprezinta
aproximativ ,0? din capacitatea vitala.
(apacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare
astfel :
capacitatea pulmonara totala ((P9),reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la
sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare
mentionate./aloarea ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu!se in
consideratie o valoare de L444ml.
(apacitatea vitala ((/) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr!o
expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.1a este egala cu suma a trei volume
pulmonare (/8@) Q (/18) Q(/9) si are in medie o valoare de aproximativ 5;44ml.
reprezentand in jur de ;0? din (P9;
(apacitatea reziduala functionala ((87) reprezinta volumul de aer care ramane in
plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus./aloarea ei,se poate obtine prin insumarea
/18 Q /8 ,ea reprezentand aproximativ 04? din (P9;
(apacitatea inspiratorie ((@) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman
printr!o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus./aloarea ei
este echivalenta cu suma dintre /9 si /18 si reprezinta 04? din (P9.
3E2%&E)E /E$&%)A&'%%. Baca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de
parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco!pulmonar,pentru obtinerea unei informatii
legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii.
Bebitul ventilator de repaus (/) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in
conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa
oscilatiei.
Bebitul ventilator maxim (/max) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca
urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii,el poate atinge valori de
pana la 3043 Jmin. la persoanele antrenate.
/E$&%)A&%A A)/E)A'A. %a sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul plamanilor
se afla aproximativ ,044 ml. aer din acestia doar in jur de ,204 ml.participa la schimbul de
gaze,aflindu!se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 304 ml. este
condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze,fapt pentru care acest
spatiu a fost numit spatiu mort anatomic.
Bin cei 044 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus,304ml. vor primeni
aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 204 ml.se adauga aerului alveolar.(u alte cuvinte
ventilatia alveolara (/a) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea
volumului spatiului mort anatomic (/sma) in timp de un minut.
/a M / D /sma x f