Sunteți pe pagina 1din 70

Motoare termice.

Solutii tehnice si scheme de cogenerare


CAPTOLUL
Soluii tehnice i scheme de cogenerare cu motoare termice
Tipuri si caracteristici de motoare termice utilizate pentru cogenerare
1. Motoarele cu ardere interna cu piston pot fi clasate in funcie de evoluia fluidului
motor in motoare cu piston cu evoluie alternativ sau rotativ (fig.1.1). n prezenta
lucrare s-au luat n considerare pentru echiparea CET laborator tipurile de motoare cu
ardere interna pe gaz natural, cu piston i micare alternativ.
2. Motoarele termice se mpart dup mai multe criterii, dintre care se enumer:
procedeul de aprindere a combustibilului;
durata ciclului;
procedeul de formare a amestecului aer-combustibil;
numrul de curse ale pistonului in care se realizeaz ciclul motor;
starea de agregare a combustibilului;
numrul de combustibili utilizai;
sensul de rotaie;
numrul de cilindri.
3. Motoarele cu ardere interna se compun din:
mecanismul motor;
ansamblul de sisteme auxiliare;
aparatura de control i automatizare a funcionarii.
4. Mecanismul motor este format din doua pari:
a) partea mobil numit mecanism biel-manivel i care cuprinde urmtoarele
organe principale:
- piston;
- biel;
- axa cu came;
- arbore motor (arbore cotit)
b) partea fix este compus din cilindrul chiulasei si carter.
Ansamblul de sisteme auxiliare este format din:
sistemul de distribuie;
sistemul de alimentare cu combustibil;
sistemul de aprindere;
sistemul de rcire;
sistemul de ungere;
sistemul de filtrare;
sistemul de pornire;
sistemul de supraalimentare;
Aparatura de control i automatizare este alctuit din diferite aparate de
control pentru msurarea presiunilor, temperaturilor, turaiei, etc. precum i bucle de
automatizare privind ncrcarea n putere, reglarea temperaturii agentului de rcire la
intrarea n motor, protecii privind supraturaia, temperatura minim si maxim admisa,
etc.
FG1.1. Seciune printr-un cilindru cu motor termic
Legenda:
1-piston; 2-canal de admisie; 3-supap de admisie; 4-supap de evacuare; 5-
canal de evacuare; 6-cilindru; 7-biel manivel; 8-arborele cotit; 9-sistem de aprindere
pmi- punct mort inferior; pme- punct mort exterior.
n funcie de ciclul termic dup care are loc producerea lucrului mecanic
motoarele se pot mpri n:
motor cu aprindere prin scnteie (motor funcionnd dup ciclul Otto, Beau de
Rochas), m.a.s.;
motor cu aprindere prin comprimare (motor funcionnd dup cilul Diesel),
m.a.c.;
motor cu aprindere prin jet de combustibil (motor funcionnd dup ciclul
Sabathe, Seilinger), motor Diesel-Gaz (dual-fuel).
Mrirea puterii care poate fi obinut de un motor se poate face prin folosirea
suplimentarii, prin intermediul unor turbosuflante cu turaie ridicat, variabil, ce
folosesc gazele de ardere ieite din motor ca fluid termodinamic de antrenare.
Pentru aceeai putere la cupl, datorit supraalimentrii volumul ocupat de
motor scade fa de motorul nesupraalimentat cu cca. 23-29%. Toate motoarele
folosite pentru cogenerare sunt supraalimentate, datorita avantajelor aduse de
supraalimentare.
Motoare cu aprindere prin scnteie.
Motoarele cu aprindere prin scnteie pot funciona cu doua tipuri de
combustibil:
lichid;
gazos.
Motoarele funcionnd cu combustibil gazos se numesc motoare termice cu
gaz, pe scurt motoare cu gaz. Gazul folosit poate fi gaz metan, gaz de cocserie, gaz
de sond etc.
Motoarele cu aprindere prin scnteie au nevoie ca amestecul aer-combustibil
s fie pregtit ntr-un echipament special nainte de a intra n piston, numit sistem de
carburaie. Arderea amestecului combustibil se realizeaz n momentul n care acesta
a fost comprimat, pistonul ajungnd n punctual motor (mort) superior.
Procesul de aprindere este declanat de o bujie, amorsarea fcndu-se datorit
unei scntei electrice produsa de aceasta.
Motoarele cu gaz se mpart n funcie de excesul de aer cu care funcioneaz in
dou mari categorii:
motoare cu gaz cu amestec bogat (motoare standard) cu d=1,2~1,3;
motoare cu amestec srac (lern burn) cu d>1,5.
Caracteristicile unei maini sunt date mai jos:
alezaj (diametrul interior al cilindrului);
cursa (deplasarea pistonului ntre PM si PMS);
cilindreea (volumul total al cilindrilor);
numrul de supape;
configuraia cilindrilor;
raportul de compresie;
sensul de rotaie;
turaia;
viteza medie a pistonului;
puterea medie pe cilindru;
presiunea medie efectiv;
dispoziia cilindrilor;
supraalimentarea;
indice de metan (pentru motoare cu gaz) / cifr octanic (pentru motoarele cu
combustibil).
Motoare cu aprindere prin comprimare.
Motoarele cu aprindere prin comprimare difer de motoarele cu prindere prin
scnteie prin faptul c nu mai este necesara prezenta carburatorului i nici a bujiei
care s amorseze procesul de ardere.
Motoarele diesel se mpart n dou mari categorii:
motoare diesel lente;
motoare diesel rapide.
Principiul motorului cu prindere prin comprimare este autoaprinderea
combustibilului prin atingerea parametrilor critici ai acestora. Compresia aerului se
realizeaz n cilindru, in apropierea punctului mort inferior, aprnd injecia
combustibilului. Acesta se disperseaz n masa aerului aflat la presiune si temperatur
ridicat, producnd explozia amestecului cu ardere instantanee n toat masa.
Avantajele motorului cu aprindere prin comprimare fata de motorul cu aprindere
prin scnteie sunt:
randament mi bun;
pericol de incendiu, de explozie redus;
permite folosirea unui combustibil mai ieftin, mai greu volatile;
nu apar zone moarte si nici front de flacr.
Dezavantajele motorului cu aprindere prin comprimare este acela c n
combustibilul folosit se gsete sulf, ceea ce presupune msuri pentru ndeprtarea
SO
2
produs n timpul arderii.
Motoare cu aprindere prin jet de combustibil.
Sunt folosite pentru minimizarea costului combustibilului, deoarece utilizeaz
att un combustibil gazos ct i unul lichid. Elementele de construcie funcionare
mbin cele doua tipuri de motoare descrise anterior. Motoarele cu aprindere prin jet
de combustibil au carburator, pentru realizarea amestecului aer-gaz, dar nu au bujie
aprinderea fcndu-se prin injecia combustibilului lichid. Acest motor necesit un grad
de automatizare mai avansat pentru c procesul de funcionare este mai complicat.
Caracteristicile tehnice de funcionare sunt identice cu cele ale motoarelor anterior
descrise.
1.5.Analiza tehnic a soluiei de cogenerare cu motoare termice.
Ciclul motoarelor termice folosite pentru cogenerare se deosebete de ciclul
clasic de cogenerare cu turbine prin urmtoarele:
pe parcursul ciclului de producere a lucrului mecanic, agentul de lucru nu i
schimb starea de agregare;
producerea energiei termice se realizeaz cu schimbtoare recuperative;
se considera c n cazul recuperrii de cldura din gazele de ardere, nu toat
cldura poate fi recuperat;
existena recuperatorului de cldur pe traseul gazelor de ardere introduce o
cdere suplimentar de presiune ce va influena lucrul mecanic produs de motor.
Puterea motorului poate scdea cu cca. 1 -1,5%.
Analiza soluiei de cogenerare utiliznd motoare termice se face in funcie de
tipul motorului, respectiv dup tipul ciclului dup care acesta va funciona. n proiectul
de fa s-a luat n considerare motoare de cogenerare cu aprindere prin scnteie, pe
combustibil gazos si supraalimentare cu turbosuflant (fig.1.2).
Fig 1.2. Schema centralei cu motor termic si cazan de vrf folosit pentru
nclzire.
Legenda:
S
1
- schimbtor recuperator de nalt temperatur;
S
2
- schimbtor de echilibru;
S
3
- schimbtor recuperator de joas temperatur;
S
4
- schimbtor nclzire ap cald;
SR- schimbtor recuperator a cldurii gazelor de ardere;
CV- cazan de vrf.
Sistemul se folosete i ca sistem de rezerve electric pentru ca n cazul n care
dispare alimentarea din reea, compresorul se poate debrana, motorul termic
rmnnd s acioneze generatorul electric ce se poate ncrca foarte repede.
1.6. Analiza termodinamic. Randamente. Analiza energetic.
Motoarele termice funcioneaz dup diverse cicluri termodinamice ce difer
intre ele n funcie de natura evoluiei procesului de transmitere a cldurii ciclului
motor.
Procesele de ardere pot fi:
izocor (ciclul Beau de Rochas, Otto) motoare cu aprindere prin scnteie;
izobar (ciclul Diesel) motoare cu aprindere prin comprimare;
mixt izobar i izocor (ciclul Sabathe, Selinger) ciclul dup care
funcioneaz motorul dual-fuel.
Fig.1.3. Diagramele entropice de stare p-V i T-s pentru arderea izocor
Fig.1.4. Diagramele entropice de stare p-V i T-s pentru arderea izobar
Fig.1.5. Diagramele entropice de stare p-V i T-s pentru arderea mixt
Pentru ciclul teoretic, procesele desfurate n cilindru sunt urmtoarele:
a-c proces de comprimare (transformare adiabatic);
c-y arderea combustibilului (transformare izocor);
c-y' arderea combustibilului (transformare izobar); pentru motoarele DUAL-
FUEL punctul y este punctul de ncepere a injeciei de combustibil lichid.
yb / y'b destinderea gazelor (transformare adiabat);
ba evacuarea gazelor de ardere (transformare izocor).
n cazul ciclului real apare suplimentar faptul c, dup fiecare ciclu, agentul
termic va fi evacuat din motor, fiind nlocuit de un nou amestec aer-combustibil sau aer
(nchiderea ciclului se face practic prin atmosfer, prin preluarea aceluiai combustibil
i aceluiai volum la fiecare ciclu).
potezele referitoare la fluidul motor pentru ciclul teoretic:
este un agent perfect;
are compoziia invariabil.
poteze referitoare la ciclul n cazul ciclului teoretic:
masa fluidului este invariabil pe ciclu;
procesul de ardere este nlocuit cu un transfer de cldur de la sursa
cald;
cedarea de cldur ctre sursa rece este instantanee(evacuare din
motor);
comprimarea i destinderea sunt adiabate - izentrope;
aspiraia / evacuarea au loc fr apariia laminrii;
evacuarea liber a gazelor de ardere este rcire izocor;
Principalele mrimi care apar in cazul ciclului teoretic sunt urmtoarele:
raportul de comprimare
c
a
V
V
=
(1.1)
unde s-a notat cu:
Va volumul maxim ocupat de fluidul motor(la sfritul fazei de aspiraie);
Vc volumul minim ocupat de fluidul motor (la sfritul fazei de compresie).
raportul de cretere a presiunii (pentru procesul izocor de ardere);
c
y
p
p
=
(1.2)
unde:
py presiunea n punctul y ;
pc presiunea n punctul c.
raportul de destindere prealabil;
c
y
p
V
V
'
=
(1.3)
unde:
Vy' volumul ocupat de fluidul motor in punctul y';
Vc volumul ocupat de fluidul motor n punctul c.
Pentru toate cazurile se va considera exponentul adiabatic egal cu 1,4 (cel al
aerului, considerat gaz perfect).
Cantitatea de cldura primit de ciclu este dat de o ecuaie de forma:
) (
i c x
T T mc Q = [ ] J
; (1.4)
unde:
m masa fluidului motor;
c
x
cldura specific medie;
T
c
temperatur medie de evacuare;
T
i
temperatur medie de intrare;
x parametru ce rmne constant in timpul arderii.
Pentru procesele izocore de ardere:
) 1 (
1
=


a
k
v
T mc Q [ ] J
; (1.5)
Pentru procesul izobar de ardere:
) 1 (
1
=

a a
k
v
T k mc Q [ ] J
; (1.6)
Pentru procesul mixt de ardere:
) 1 ( ) 1 (
1
+ =

p a
k
v
k T mc Q

[ ] J
; (1.7)
Expresiile cldurilor evacuate din ciclu vor fi date de urmtoarele ecuaii:
Pentru procesul de ardere izocor:
) 1 (
0
=
a v
T mc Q
[ ] J
; (1.8)
Pentru procesul izobar de ardere:
) 1 (
0 p a v
T mc Q =
[ ] J
; (1.9)
Pentru transferul mixt de transfer de cldur:
) 1 (
0 p a v
T mc Q =
[ ] J
; (1.10)
Randamentul termic este:
Q
P
Q
Q
Q
L
1 0
1 = = =
(1.11)
Pentru ciclul cu introducere izobar a cldurii randamentul este:
4 , 0 1
1
1
1
1

= =
k
(1.12)
Pentru ciclul cu introducere izobar a cldurii randamentul este:
) 1 (
1
4 , 1 1
) 1 (
1
4 , 0 1

=

p
p
p
k
k
p

(1.13)
Pentru ciclul cu introducere mixt a cldurii randamentul este:
[ ] [ ] ) 1 ( 4 , 1 ) 1 (
1
) 1 ( ) 1 (
1
1
4 , 0 1
+

=
+

=

p
p
p
k
k
p
k

(1.14)
n cazul ciclurilor termodinamice randamentul nu depinde de agentul termic
introdus si nici de excesul de aer.
Temperatura medie superioar se definete ca temperatura medie de proces de
introducere de energie din ciclu.
S
Q
T

=
1
[ ] K
0
;
(1.15)
unde:
AS variaia de entropie n timpul procesului de transfer de cldur la sursa
cald.
1
0
1
T
T
ex
=
(1.16)
unde:
qex - randament exergetic;
T
0
temperatura mediului ambiant.
Pentru ciclul cu introducere izocor a cldurii este:
( ) ln
v
mc S =
[ ] K KJ
0
(1.17)
) 1 (
) ln(
1
1
0

k
a
ex
T
T
(1.18)
Pentru ciclul cu introducere izobar a cldurii este:
( )
p p
mc S ln =
[ ] K KJ
0
(1.19)
) 1 (
) ln(
1
1
0

=

p
k
a
p
ex
T
T

(1.20)
Pentru ciclul cu introducere mixt a cldurii este:
( )
k
p v
mc S ln =
[ ] K KJ
0
(1.21)
[ ] ) 1 ( ) 1 (
) ln(
1
1
0
+
=

p
k
a
k
p
ex
k T
n T

(1.22)
Se definete randamentul corectat al ciclului motorului termic:
t
r
c
P
P
=
(1.23)
unde:
P
r
puterea obinut intr-un ciclu real;
qr = qt*qc;
q
c
raportul dintre randamentul ciclului teoretic si al celui real.
Randamentul mecanic al motorului:
e t r m
=
(1.24)
m
e
e
P
P
=
(1.25)
unde:
Pe puterea la bornele generatorului acionat de motorul termic.
Randamentul global al grupului motor termic-generator electric va fi:
e t c m ge
=
(1.26)
1.7. ndicatori tehnici caracteristici soluiei de cogenerare cu motoare termice.
Randamentul termic total:
cb
g apa e
cb
t e
Q
Q Q P
Q
Q P
+ +
=
+
=
(1.27)
unde:
P
e
puterea electric;
Q
t
cantitatea de cldur livrat consumatorilor;
Q
cb
cantitatea de cldur introdus de combustibil;
Q
apa
cantitatea de cldur recuperat din apa de rcire;
Q
g
cantitatea de cldur recuperat din gazele de ardere.
Randamentul nclzirii:
cb
g apa
cb
t
i
Q
Q Q
Q
Q
+
= =
(1.28)
n cazul folosirii unui cazan de vrf randamentul total devine:
cbCAF cb
CAF apa g e
cbCAF cb
CET e
Q Q
Q Q Q P
Q Q
Q P
+
+ + +
=
+
+
=
(1.29)
unde:
QCET cantitatea total de cldur livrat de central;
Q
CAF
cantitatea total de cldur livrat de CAF;
QcbCAF cantitatea de cldur introdus ca energie cu combustibilul n CAF.
La motoarele termice apare o recuperare parial a cldurii din gazele de
ardere:
) ( T T mc Q
ev g g
=
[ ] kJ
; (1.30)
unde:
Tev temperatura gazelor de ardere la evacuarea din motor;
T - temperatura gazelor de ardere la ieirea din recuperator.
) (
0 0
T T mc Q
ev g
=
[ ] kJ
; (1.31)
Dac c
g
= constant, atunci:
0 0
T T
T T
Q
Q
x
ev
ev
g
g

= =
(1.32)
unde:
x grad de recuperare a cldurii din gazele de ardere.
Din analiza relaiilor (a randamentului nclzirii, a celui electric i a cogenerrii)
se va observa c n urma motoarelor termice vor rezulta urmtoarele observaii:
randamentul termic total va crete pe msur ce crete randmentul producerii
energiei electrice de ctre motorul termic i va apare o mai mare recuperare a cldurii
provenite din rcire si gaze de ardere;
mrimea gradului de recuperare va duce la o cretere parial a cantitii de
cldur posibil de a fi livrat consumatorilor, pentru c o alt cot de cldur se va
obine din rciri tehnologice.
1.8. ndici de termoficare
t
t
t
q
P
y =
(1.33)
unde:
P
t
putere produs n termoficare;
q
t
cldur produs n termoficare;
) (
0 0
x r Q
P
Q Q
P
Q Q
P
Q
P
y
g
e
g apa
e
d apa
e
t
e
t
+
=
+
=
+
= =
(1.34)
unde:
0 g
apa
Q
Q
r =
; (r coeficient de recuperare pentru un anumit motor) (1.35)
pentru x = 1 va rezult:
) 1 (
0
0
+
=
r Q
P
y
g
e
t
(1.36)
Din relaiile 1.34 i 1.36 rezulta:
t t
y y <
0
(1.37)
t e
t
y P
Q
z
1
= =
(1.38)
unde:
z- indice de structura
CAPTOLUL
PREZENTAREA GENERALA A CENTRALE ELECTRCE DE TERMOFCARE-
LABORATOR
2.1. Funciile principalelor categorii de instalaii din CET-Laborator
Centrala electric de termoficare (CET) reprezint un complex de instalaii care
au ca scop transformarea unei forme primare de energie, n cazul nostru energia
chimic a combustibilului, in forme finale de energie termic si electric pe care le
furnizeaz consumatorilor. Lanul principalelor transformri energetice care au loc n
CET este prezentat principial n figura 2.1.
Fig.2.1. Lanul transformrilor energetice n CET-Laborator
n cazul CET-Laborator, combustibilul de baza l reprezint gazele naturale,
care prin ardere n cazane energetice se transform n energie termic. Cldura astfel
degajat prin ardere este preluat de apa de alimentare a cazanului care se
vaporizeaz si n continuare aburul se supranclzete. Aburul supranclzit se
destinde n turbine obinndu-se astfel lucrul mecanic util. n turbogenerator energia
mecanic este transformat n energie electric prin efect electromagnetic. Pentru
alimentarea cu cldur a consumatorilor se folosete energia unei pri din abur a
crui destindere n turbin se face parial (abur extras la prize). Restul aburului se
destinde total pn n apropierea presiunii de saturaie corespunztoare temperaturii
apei de rcire, se condenseaz n condensator, iar cldura preluat de apa de rcire
este disipat la nivel cobort de temperatur n mediul ambiant.
O alt categorie de instalaii ale CET-Laborator realizeaz modificri ale
parametrilor unora dintre formele lanului de transformri energetice. Acest rol l au
transformatoarele electrice i respectiv staiile de reducere-rcire a aburului. Alte
instalaii importante folosite pentru modificarea parametrilor energetici in CET-
Laborator sunt cele intercalate pe circuitul ap-abur care nchide ciclul Rankine prin
degazor, cazan, turbin i condensator. Astfel dup schimbarea strii de agregare a
purttorului de energie n condensator are loc n continuare ridicarea presiunii si
temperaturii condensatului prin pompele de alimentare si prenclzitoarele
regenerative, ajungnd la parametrii necesari alimentrii cazanului.
0 a treia categorie de instalaii o reprezint instalaiile de transport ale
purttorilor diferitelor forme de energie, respectiv conductele de gaze, ap, abur i aer
comprimat, precum si diversele tipuri de conductoare electrice.
Pe lng aceste echipamente si instalaii enumerate, CET-Laborator mai este
prevzut i cu alte categorii de instalaii, ndeplinind funciuni de tratarea chimic a
apel, rcirea apei de rcire (turnurile de rcire), producerea de aer comprimat precum
i un sistem de conducere i urmrire a funcionrii instalaiilor in camerele de
comand electric si respectiv termic (msur, protecie, automatizare, comand)
Pe lng alimentarea consumatorilor din exterior, centrala laborator mai trebuie
s-i alimenteze consumatorii si interni sau proprii de energie (motoare pompe,
ventilatoare, iluminat, nclzit etc).
2.2. Amplasarea instalaiilor si funciile lor principale n CET-Laborator
Amplasarea n teren a CET-Laborator este prezentat in figura 2.2.
nstalaiile centralei sunt dispuse practic n trei construcii principale:
A - corpul principal, n care sunt amplasate majoritatea instalaiilor tehnologice
ale centralei (cazane, turbine condensatoare, staiile electrice de 10 kV si 0,4 kV,
camerele de comand, PRAM, etc);
B - corpul cuprinznd staia de tratare chimica (dedurizarea apei) i staia de
producere a aerului comprimat folosit n CET i furnizat consumatorilor externi;
C - turnul de rcire a apei umed, cu circulaie natural, care evacueaz n
atmosfer cldura din apa de rcire a centralei ;
n cele ce urmeaz se prezentat succint dispoziia utilajelor i sunt artate
funciunile celor mal importante instalaii din corpul principal al CET-Laborator. Ordinea
de prezentare din text este aceeai cu numerotarea instalaiilor pe planurile la cota 5,3
m i la cota zero ale corpului principal al centralei din fig.2.3. i 2.4. (cota zero este
cota terenului).
Fig.2.2. Amplasarea pe teren a CET-Laborator
Legenda
A - corpul principal; B - staiile de epurare chimic a apei i de aer comprimat; C
- turnul de rcire
D - catedra de cazane i turbine (laboratoare)
nstalaiile termomecanice sunt grupate in dou mari sli ale corpului principal
(cldirea A): sala cazanelor i sala mainilor.
n sala cazanelor sunt amplasate dou cazane de abur supranclzit (1 i 2),
fiecare cu un debit de abur nominal de 12 t/h la presiunea de 35 bar i temperatura
400 C. Lng cazane sunt dispuse urmtoarele:
- tablourile locale de comanda (3, 4);
- ventilatoarele de aer, cate unul pe cazan amplasate la cota zero (5,6);
-ventilatoarele de gaze de ardere, care sunt instalate pentru cele dou cazane
de abur ( la cota 12 a), (7);
-expandorul de purja intermitent (8) i expandorul pentru purjarea continu a
cazanelor n scopul reducerii de sruri din cazane cnd aceasta nu corespunde din
punct de vedere calitativ;
n imediata apropiere a slii cazanelor, dar n exteriorul acesteia sunt
amplasate:
- coul de fum (9), nalt de 20 m, comun pentru ambele cazane;
-amortizorul de zgomot pentru aburul eapat n atmosfer pe durata pornirii
cazanelor (10).
nstalaiile din sala mainilor sunt dispuse pe dou niveluri, unul la cota 5,3 m,
iar cellalt la cota zero.
La cota 5,3 m sunt dispuse grupurile generatoare nr.l, 2 i 4 acionate cu turbine
cu abur (11, 12, 14) i grupul nr.3 format dintr-un motor Diesel de 375 CP cuplat cu un
generator sincron de 265 kVA (13) ce poate sigura consumurile electrice de servicii
proprii n cazul cderii alimentarii cu energie electrica din reeaua naional. Tablourile
locale pentru comanda i conducerea acestor grupuri sunt amplasate la aceeai cot
5,3 m, n imediata vecintate a lor.
Turbina cu abur i generatorul grupului nr.3 sunt dispuse n exteriorul slii
mainilor (15). ntr-o nchidere uoar din panouri metalice izolate termic.
Caracteristicile celor patru grupuri cu turbine cu abur sunt prezentate n tabelul 2.1.
Sala mainilor dispune pentru mecanizarea lucrrilor de reparaii de un pod
rulant de 2 tf.
La cota 5,3 m se mai gsesc instalaiile de ejectoare cu abur necesare pentru
extragerea gazelor necondensabile si meninerea vidului n condensatoarele grupurilor
1 i 2. Pentru nclzirea condensatului de la turbine, la cota 5,3 se afl un prenclzitor
de suprafa (21), nclzit cu abur i apoi degazorul termic cu rezervorul de ap de
alimentare (22)
Tabel 2.1. Caracteristicile principale ale turboagregatelor
Denumire
a
Tipul Puterea Parametrii Presiuni la: Contra- Turaie
turbinei aburului viu condensato
r
priz Presiune
pre-
siune
temp.
kW bar C bar bar bar
rot/min
Turbina
nr.l
Condensaie 2000 35 400 0,04 - - 3000
Turbina
nr.2
Condensa-
tor i priz
1500 35 400 0,07 12 - 7500
Turbina n
r: 4
Contra-
presiune
450 13 350 - - 1,2
.
1,2
6000
Turbina n
r. 5
Condensaie
i priz de
termoficare
2000
3200

3200
2000
35 400 0,08 4,5 - 3000
Celelalte instalaii principale ale turbinelor cu abur sunt amplasate ntre cota
zero i cota 5,3. Condensatul rezultat din condensatoarele turbinelor nr. l, nr. 2 i nr. 5
este preluat de ctre pompele de condensat (23) care l trimit prin prenclzitoarele
ejectorului (20) i prenclzitorul (21) pn n degazor (22). De aici apa este preluat
de ctre pompele de alimentare (24, 25), i pompat la cazane. CET-Laborator a fost
echipat cu trei pompe de alimentare, dou acionate cu motor electric (24) i una
acionat cu turbin de abur cu contrapresiune (turbopomp) (25).
Condensatul care se colecteaz prin scurgeri i drenaje ajunge n rezervorul de
puncte joase (27) i este readus n circuitul principal, fiind pompat n degazor, cu
ajutorul a dou pompe de puncte joase (28).
La cota zero sunt amplasate i instalaiile anexe ale turbinelor: instalaiile de
rcire, de ulei i pompele de condensat.
Circuitul nchis al apei de rcire, ap care traverseaz condensatoarele
turbinelor, rcitoarele de ulei pentru ungere (29) si rcitoarele de aer ale
generatoarelor (30) este trimis la turnul de rcire. Fiecare turbin are pompele proprii
de ap de rcire, cate dou la grupul 1 i cate una la grupurile 2 i 5. Mai exista nc
dou pompe (33) care asigur circulaia apei pentru celelalte rciri tehnologice, ntre
care rcitorul de ulei al grupului 4 i rcitorul grupului Diesel.
CET-Laborator este echipat cu trei staii de reducere-rcire (38) care au scopul
de a reduce presiunea i temperatura aburului pn la valorile cerute de consumatorii
care urmeaz a fi alimentai atunci cnd nu funcioneaz turbinele centralei. Lng
staii sunt amplasate i dou compresoare de aer tehnologic (39) pentru consumul
propriu al CET i un rezervor de aer comprimat (40).
nstalaia de preparare a apei calde n sistemul de termoficare asigur
nclzirea i pomparea apei din reeaua de ap fierbinte. Circulaia apei de reea se
face n una sau n doua trepte de pompare (dou pompe pentru prima treapt de
presiune (41) i alte dou pompe pentru cea de a doua treapt de presiune (42)).
Totodat mai sunt prevzute dou pompe de ap de adaos (43) care completeaz
pierderile de ap din reeaua de termoficare. Apa este prenclzit parial n dou
boilere de baz (46) nseriate cu un boiler de vrf (47) si parial in rcitorul de
condensat (45). Boilerul de vrf este amplasat n exteriorul cldirii. nclzirea apei din
circuitul de termoficare se face cu abur de la prizele turbinelor sau/i din staiile de
reducere - rcire.
nstalaia de tratare chimic a apei de adaos pentru cazane.
Pentru buna funcionare a instalaiilor termomecanice este necesar ca apa de
alimentare a cazanelor s fie tratat chimic prin dedurizare si demineralizare n filtre
cu mase schimbtoare de ioni. Apa preluat din reeaua publica se introduce direct la
demineralizare, pe cnd n cazul cnd se folosete apa din puurile proprii (cu duritate
ridicat, peste 27 grade Germane) se face mai nti o dedurizare n staia de epurare
chimica.
nstalaiile staiei de tratare chimic a apel de adaos sunt dispuse n dou sli
suprapuse. n sala de la cota zero (48) sunt amplasate pompele, rezervoarele i
dozatoarele de reactiv. n sala de la cota 5,3 m (49) sunt filtrele grupate n dou linii
tehnologice, fiecare compusa cu cate un filtru mecanic i cte dou filtre cu mase
schimbtoare de ioni, precum i cate un decarbonator, parcurse n serie. Tot n
aceast sal se gsesc instalaiile anexe pentru splarea i regenerarea filtrelor i
pentru controlul calitii apei. Decarbonatoarele de CO
2
sunt amplasate n exteriorul
cldirii.
Pentru completarea pierderilor din circuitul principal de condensat apa
demineralizat este trimis cu pompe speciale printr-un prenclzitor (50) n degazor.
n vederea asigurrii gradului de alcalinitate pe care trebuie s-l aib apa de
alimentare a cazanelor, sunt prevzute dou rezervoare pentru soluie de fosfat
trisodic (51). Acest amestec este introdus n circuitul principal n aspiraia pompelor de
alimentare.
Camera de comand termic (52)reprezint punctul din care se realizeaz
conducerea centralizat a unor instalaii termomecanice din CET-Laborator i anume,
conducerea blocului energetic format din cazanul 1, turbina 1 i turbina 5.
Dispoziia spaial i tipurile tablourilor i a pupitrelor de comand (model
minimod) coincid cu cele adaptate la actualele centrale termoelectrice din sistemul
energetic naional.
Staiile electrice de conexiuni si transformare sunt amplasate la cota zero.
Staia de medie tensiune a centralei (56) pe 10 kV reprezint nodul de legturi
electrice la care sunt racordate:
- generatoarele sincrone ale blocurilor generatoare;
- transformatoarele de servicii proprii care alimenteaz staia de 0,4 kV;
- reeaua de alimentare prin cabluri a posturilor de transformare din UPB si
consumatorii captivi (TV Naional si FAST ECO);
- liniile de legtur cu sistemul energetic naional (staiile de conexiuni
Cotroceni i Militari)
Transformatorul bloc al grupului nr.5 este dispus in exterior (57). Restul
transformatoarelor sunt instalate ntr-un ir de camere dispuse paralel cu staia de 10
kV, pe partea dinspre exteriorul cldirii. Accesul n camerele transformatoarelor este
posibil numai din exteriorul cldirii.
Cablurile de circuite secundare (semnalizare, comand la distan etc.) vin
ctre camera de comand, de la staiile centralei si de la posturile de transformare din
reeaua UPB printr-un pu (59) la podul de cabluri.
Camera de comand electric (60) reprezint punctul central din care se
conduce funcionarea CET-Laborator si a posturilor de transformare din reeaua de
alimentare cu energie electric a UPB. n acest scop n camera de comand sunt
centralizate pentru informare - aparate de msur i dispozitive de semnalizare, iar
pentru conducere - dispozitive de comand manual la distan, relee de protecie si
alte dispozitive de automatizare.
Bateria de acumulatoare (63) reprezint sursa de energie de la care n caz de
avarie si dispariie total a tensiunii alternative se asigur alimentarea consumatorilor
proprii vitali i iluminatul de siguran al centralei.
Laboratoarele AMC i PRAM au rolul de a asigura ntreinerea instalaiilor cu
ajutorul crora este supravegheat i condus funcionarea centralei (66). Laboratorul
AMC - aparate de msur si control are sarcina s verifice diapozitivele pentru
msurarea, controlul, protecia si automatizarea instalaiilor neelectrice din central.
Laboratorul PRAM - protecia prin relee, automatizri si msurtori - are
aceleai sarcini, ns care privesc instalaiile electrice din CET-Laborator si reeaua de
alimentare cu energie electric a UPB.
Staia de dedurizare a apei si staia de compresoare.
Modul n care sunt dispuse instalaiile n staia de dedurizare i staia de
compresoare grupate n cldirea B este reprezentat n figura 2.5.
Staia de aer comprimat a CET-Laborator alimenteaz consumatorii proprii, i
consumatorii externi cu aer la presiunea cca. 7 bar i cuprinde 3 compresoare de 900
m3/h, antrenate de motoare electrice sincrone cu putere unitar de 100 KW. Aerul
absorbit din atmosfer este filtrat, comprimat i rcit. n rcitorii de aer (10) se
condenseaz i se colecteaz apa i se reine uleiul, obinndu-se astfel i purificarea
aerului comprimat n limitele prescrise de norme. Aerul comprimat este introdus n 4
rezervoare de acumulare (12), fiecare cu capacitate de 12 m3. Reeaua de aer
comprimat este arborescent, alimentnd laboratoarele UPB.
Staia de dedurizare din CET-Laborator pregtete ap de adaos pentru
circuitul de termoficare i pentru laboratoarele institutului. Apa este preluat din
reeaua publica sau din puurile proprii i este trimis n rezervorul de ap brut (8), iar
de aici prin pompele de ap (9) n cele trei filtre de tratare chimic a apei (7). Apa
tratat este pompat ntr-un castel de ap aflat n interiorul coului turnului de rci re,
n scopul evitrii ngheului din timpul iernii (C).
Fig.2.3. Planul cldirii principale a CET-Laborator. Cota 0,0 m.
Fig. 2.4 Planul cldirii principale a CET-Laborator. Cota 5,3 m.
LEGENDA FGURLOR 2.3 si 2.4 PRVND AMPLASAREA PRNCPALELOR
NSTALA| DN CET-LABORATOR
1. Cazanul de abur supranclzit nr.1
2. Cazanul de abur supranclzit nr.2
3. Tabloul de comand al cazanului nr.l
4. Tabloul de comanda al cazanului nr.2
5. Ventilatorul de aer al cazanului nr.1
6. Ventilatorul de aer al cazanului nr.2
7. Ventilatoarele de gaze arse
8. Expandorul pentru purtarea continu i intermitent
9. Coul de fum
10. Amortizorul de zgomot pe durata pornirii cazanelor
11. Grupul turbin-generator nr.l
12. Grupul turbin-generator nr.2
13. Grupul motor Diesel-generator nr.3
14. Grupul turbin-generator nr.4
15. Grupul turbin-generator nr.5
16. Tabloul de comand al grupului nr.l
17. Tabloul de comand al grupului nr.2
18. Tabloul de comand al grupului Diesel nr.3
19. Tabloul de comand al grupului nr.4
20. Ejectoarele i prenclzitoarele ejectoarelor la grupurile nr.l i nr.2
21. Prenclzitor de condensat
22. Degazorul termic
23. Pompe de condensat
24. Electropompe de alimentare
25. Turbopompa de alimentare
26. Tabloul de comand al pompelor
27. Rezervor de puncte joase
28. Pompe de puncte joase
29. Rcitoarele de ulei pentru ungere
30. Rcitoarele aerului din generatoarele nr.l i nr.2 si nr.5
31. Turnul de rcire uscat
32. Pompele circuitului de ap de rcire
33. Pompe de ap pentru rcirea uleiului de ungere la turbina nr.4 cu
contrapresiune
34. Pompele pentru ejectoarele hidraulice ale grupului nr.5
35. Pompele de condensat ale grupului nr.5
36. Pompa de ulei a grupului nr.5
37. Pompa de ap de rcire a grupului nr.5
38. Staiile de reducere-rcire
39. Compresoare de aer
40. Rezervor de aer comprimat
41. Pompele primei trepte de presiune in reeaua de termoficare
42. Pompele celei de a doua treapta de presiune in reeaua de termoficare
43. Pompa de adaos in reeaua de termoficare
44. Tablou de comand al pompelor de termoficare
45. Rcitorul de condensat din circuitul de termoficare
46. Boilere de baz din reeaua de termofioare
47. Boilerul de vrf din reeaua du termoficare
48. Sala pompelor staiei de tratare chimic a apei de adaos
48a. Rezervoare substane chimice
48b. Pompe substane chimice
48c. Pompe ap adaos
49. Sala filtrelor mecanice i cu schimbtoare de ioni pentru apa de adaos
50. Prenclzitorul apei de adaos
51. Rezervoare pentru emulsie de ap cu fosfat trisodic
52. Camera de comand termic
53.a,b. Sli pentru pregtirea lucrrilor de laborator s1 instructaje
54. Birou
55. Magazie pentru echipamente termomecanice
56. Staia electric de 10 kV
57. Staia electric de 0,4 KV pentru alimentarea serviciilor proprii
58. Transformatorul bloc al grupului nr.5
59. Pu de cabluri ctre podul de sub camera de comand electric
60. Camera de comand electric
61. nstalaia de condiionare a aerului pentru camera de comand electric
62. Magazie pentru echipamente electrice
63. Sala bateriei de acumulatoare
64. nstalaia de ventilare a slii acumulatoarelor a
65. Depozit de acizi
66. Laboratorul AMC i PRAM
67. Atelierul mecanic al CET-Laborator
68. Magazie
69. Grup sanitar
70. Vestiar
71. Captatori solari
72. Rezervorul de ap al instalaiei da nclzire solar
73. Platforma de ncercri pentru cercetri termoenergetice
Figura 2.5. Plan de dispoziie a utilajelor n cldirea staiei de dedurizare
compresoare (B)
Legend:
1 - camer pompe ap dedurizat (spre castelul de ap)
2 - camer staie dedurizare
3 - camer staie compresoare
4 - camer panouri de comand pentru pompele puurilor
5 - rezervoare soluie sare
6 - pompe soluie sare
7 - filtre Na - cationice
8 - rezervor ap brut
9 - pompe ap brut
10 - compresoare
11 - rcitoare de aer pentru compresoare
12 - rezervoare de aer comprimat
13 - filtru
14 - tablouri de comand pentru compresoare
15 - tablouri de comand pentru pompe
2.2 ncadrarea CET Laborator n sistemul energetic
Centrala electric de termoficare-laborator produce i furnizeaz energie
electric consumatorilor de pe platforma UPB Grozveti, precum i n sistemul
electroenergetic prin interconectarea n staiile de racord Cotroceni i Militari.
Schema de conexiuni a CET-laborator are, pentru partea electric, dou noduri,
numite bare colectoare, avnd tensiunea de 10 kV. Pe schema principial din figura
2.6 este reprezentat una dintre aceste dou bare, cea de a doua fiind simetric. La
aceste bare colectoare se racordeaz grupurile centralei U.P.B., precum i cele dou
cabluri de legtur cu reeaua naional.
Tot la acest sistem se racordeaz cele dou transformatoare de servicii proprii
TSP
1
i TSP
2
.
Ambele sisteme de bare colectoare pot fi secionate prin cate un ntreruptor (de
cupl longitudinal), ceea ce mbuntete condiiile de siguran in funcionare i
permite izolarea CET-laborator de sistemul electroenergetic. Aceast "izolare" este
necesar pentru a nu deranja funcionarea sistemului energetic precum i a
consumatorilor alimentai n cazurile n care la CET-laborator se produc anumite avarii
sau se fac anumite lucrri cu caracter didactic sau de cercetare. Se permite de
asemenea funcionarea normal a U.P.B. n cazul unei avarii totale n sistem.
Generatoarele sunt legate bloc cu transformatoare ridictoare de tensiune,
avnd puterile nominale 4 MVA, la grupurile 1 i 5 i 0,63 MVA la nr.4.
Legturile CET-laborator cu sistemul electroenergetic se face prin staiile de
transformare i conexiuni de 110/10 kV Militari i Cotroceni.
Alimentarea cu energie electric a consumatorilor de la barele de 10 kV ale
staiei de conexiuni a CET-laborator are loc prin intermediul mai multor perechi de
cabluri (distribuitori) care alimenteaz 11 posturi de transformare 10/0,4 kV. Aceste
posturi sunt echipate cu cate dou transformatoare cobortoare de tensiune de cate
630 kVA fiecare.
2.3 nstalaii termomecanice
nstalaiile din sala cazanelor
n centrala electrica de cogenerare complexul de instalaii din sala cazanelor
ndeplinete funcia de producere a agentului termodinamic sau termic - aburul.
n cazul CET-Laborator, capacitatea de producie a cazanelor instalate asigura
alimentarea cu abur a grupurilor turbogeneratoare nnr.1 i nr5. Debitul instalat n
cazanul Erste Brunner capabil de a funciona n regim de durat este de 12 t/h, iar
principalele date tehnice sunt prezentate in continuare.
Acest cazan este capabil sa alimenteze turbina nr.1 AEG de putere 2 MWe,
precum si boilerele de termoficare.
nstalaia complex din sala cazanelor mai cuprinde, pe lng cele dou
cazane i urmtoarele instalaii comune:
-alimentarea cu combustibil;
-sistemul de evacuare a gazelor (coul de fum);
-sistemul de rcire a apei rezultata din purjare;
-sistemul de eapare n atmosfer a aburului la pornirea cazanelor (amortizorul
de zgomot);
-dispozitivele de preluare-rcire a probelor de ap din cazan.
nstalaia de alimentare cu combustibil a CET-Laborator cuprinde staia de
reducere reglare precum si rampele de alimentare ale arztoarelor cazanelor.
Tot n staia de reglare se afl i debitmetrele i dispozitivele pentru
contorizarea consumului total de gaze.
Fig.2.6. Schema instalaiei de alimentare cu combustibil a cazanului de abur
Schema cuprinde o serie de ventile manuale sau cu acionare electrica care
ndeplinesc urmtoarele funcii:
-ventilul manual de nchidere (2) separa instalaia de alimentare cu combustibil
de reeaua de distribuie in perioadele de nefuncionare ale cazanului;
-ventilul electromagnetic (6) are rol de protecie , nchiznd la stingerea flcrii
din focar (in urma unei comenzi date de supraveghetorul de flacra (12), la oprirea
ventilatoarelor de gaze i de aer de ardere, iar scderea sau creterea presiunii
gazului natural peste valori minime, respectiv maxime admise i la scderea nivelului
din tambur sub o valoare minim admis;
-ventilul de reglaj cu acionare electric (7) regleaz debitul de combustibil n
funcie de sarcina cazanului;
-ventilele manuale (8) separ circuitul de alimentare al arztorului pilot de cel al
arztorului principal;
-ventilul electromagnetic (9) nchide la dispariia flcrii in focar fiind comandat
de supraveghetorul de flacra (12);
-ventilele de aerisire (3) care permit aerisirea conductei n perioadele de
nefuncionare a cazanului.
Supraveghetorul de flacra (12) este montat in capul arztorului pilot si este
echipat cu o celula fotoelectrica care, la dispariia flcrii in focarul cazanului,
comanda nchiderea ventilelor electromagnetice de admisie gaze naturale.

Principalele caracteristici funcionale si constructive pentru Cazanul nr.1
combustibil principal : Gaz natural
debit nominal de abur:12 t/h
parametrii nominali ai aburului: 40 bar, 400 C
temperatura apei de alimentare:100C
temperatura gazelor de ardere la cos::180C
temperatura aerului prenclzit:150C
consumul maxim de combustibil:1080 Nm3/h
dimensiuni de gabarit: lime, nlime, adncime : 4950 mm; 8900 mm; 9330
mm
suprafeele de schimb de cldur:
economizor : 239 m2
vaporizator : 222 m2
supranclzitor: 162 m2
prenclzitor de aer: 138 m2
volumul de ap: 10,5 m3
randamentul nominal: 88% 2 %
Cazanul de abur constituie un schimbtor complex de cldur unde prin
arderea combustibilului se genereaz gaze fierbini care transfer o parte din cldura
lor sensibil apei. Aceasta sufer in cursul procesului de transfer de cldur i
schimbarea strii de agregare, prsind cazanul sub form de abur supranclzit.
Schimbul de cldur are loc prin intermediul unor suprafee metalice format
din evi prin care circul ap i abur (sistem de presiune), splate la exterior de ctre
gazele de ardere.
Sistemul da presiune este format din economizor, in care apa cu care este
alimentat cazanul aste nclzit pn la o temperatur apropiat de aceea de
vaporizare, vaporizator, n care apa sufer schimbarea de faz (lichid-vapori) i
supranclzitor, in care aburul (vaporii de ap) saturat este nclzit pn la tempe-
ratura necesar pentru admisia n turbina de abur.
Pentru realizarea n condiii bune a schimbului de cldur, gazele de ardere
parcurg un traseu alctuit din trei drumuri (ascendent, descendent, ascendent),
suprafeele de schimb de cldur fiind amplasate in lungul acestui traseu.
Cela trei drumuri de gaze i modul de amplasare a suprafeelor de schimb de
cldur sunt puse in eviden n seciunea transversal prin cazan, prezentat n
fig.2.9.
Primul drum de gaze l constituie focarul cazanului, spaiul n oare are loc
arderea, care are volumul cel mai mare i n limita cruia este amplasat vaporizatorul
i o parte din supranclzitor. Gazele de ardere parcurg focarul n sens ascendent, de
la cota arztorului spre plafon, spal pachetul de evi secionale al vaporizatorului i
restul supranclzitorului, dup care sunt ndreptate printr-un drum descendent spre
intrarea n ultimul drum de gaze, n lungul cruia sunt amplasate pachetele de evi ale
economizorului i prenclzitorului de aer.
Circulaia gazelor de ardere este ntreinut cu ajutorul ventilatoarelor de aer i
de gaze, precum i prin tirajul natural al coului de fum.
Pe partea apei i aburului, circulaia prin economizor i supranclzitor este
ntreinut cu ajutorai pompei de alimentare care asigur la intrarea n economizor o
presiune de cca. 45 bar.
n sistemul vaporizator circulaia fluidului este natural, efectundu-se prin
diferena de densitate ntre evile fierbtoare aflate in focar si supuse deci fluxului
termic al gazelor de ardere, n care are loc vaporizarea unei pri din ap i formarea
emulsiei ap-abur care se ridic pn n tambur i evile descendente exterioare
focarului, prin care apa coboar din tambur spre baza focarului pentru a alimenta
evile fierbtoare. Circuitul apei n vaporizatorul cazanului nr.l este prezentat n fig.2.7.
Cazanul se numete cu circulaie naturala.
A B
Fig.2.7. Schema circulaiei amestecului ap-abur in sistemul vaporizator al
cazanului
A - l-evile de legtur cobortoare; 2-colectoarele secionale inferioare; 3-evile
schimbtoare de cldur; 4-colectoarele secionale superioare; 5-evile de alimentare
a tamburului; 6-tamburul.
B - l-tambur; 2-evi cobortoare; 3-eav fierbtoare(ecran); 4-incint focar; 5-
colectorul inferior.
Ventilatorul de aer aspira din interiorul sau exteriorul slii cazanelor si acoper
pierderile de presiune datorata strbaterii celor doua pachete de evi ale
prenclzitorului, canalelor de aer si arztorului. El este amplasat la cota 0,00 m a slii
cazanelor, in spatele cazanului. Ventilatorul de gaze aspira din drumul al treilea de
gaze al cazanului, acoperind pierderile de presiune datorate strbaterii pachetelor de
evi i schimbtor de direcie suferite n cazan i n canalul de tabl care duce la coul
de fum. El este amplasat pe plafonul cazanului, la cota 8,90 mm, deasupra celui de al
treilea drum de gaze.
Sistemul de presiune este format din economizor, vaporizator i supranclzitor.
Economizorul este un schimbtor de cldur ap-gaze de ardere, amplasat la
baza celui de al treilea drum de gaze al cazanului. El realizeaz nclzirea apei de la
temperatura de alimentare la o temperatur apropiat de aceea de saturaie
corespunztoare presiunii din tambur.
Suprafaa de schimb de cldur este nervurat, fiind format din evi de font
cu aripioara dreptunghiulare aezate transversal.
Colectorul de intrare al economizorului este prevzut cu un sistem de golire i
purjare, precum i cu puncte de msur a temperaturii i presiunii apei, colectorul de
ieire este dotat cu aceleai puncte de msur i cu o supap de siguran cu arc.
Pachetul de evi al economizorului este sprijinit pe dou grinzi orizontale.
Sistemul vaporizator. Vaporizarea apei este asigurat de sistemul format din
tambur, dom, pachetul de evi secionale, dou fascicole de ecrane, colectoarele
acestora i conductele exterioare de legtur.
Apa provenind din economilor este trimis n tambur. n continuare, ea va
parcurge un circuit nchis format din tambur, evile vaporizatoare, colectoare i
conductele exterioare, n caro are loc vaporizarea.
Deoarece numai evile vaporizatoare sunt plasate n interiorul focarului i sunt
deci supuse fluxului termic emis de ctre gazele de ardere, n interiorul lor ncepe
vaporizarea apei, avnd ca rezultat formarea emulsiei ap-abur, a crei densitate este
mai mic dect a apei aflate la aceeai temperatur. Sub aciunea diferenei de
densitate, circulaia se va desfura n sens ascendent n evile fierbtoare i
descendent n conductele exterioare de legtur, fiind numit din aceast cauz
circulaie natural.
n tambur are loc separarea emulsiei n cele dou faze componente. Aburul se
ridic la partea superioar de unde trece n dom, unde sufer o uscare mecanic
(separare de picturi).
Camerele secionale au rolul de colectoare de intrare i ieire. Ele au o form
ondulat care le permite mbinarea una in alta, formnd astfel o suprafa compact i
etane care nlocuiete cte o parte din pereii frontali i din spate ai focarului.
Pachetul de evi secionale este amplasat la sfritul focarului n zona n care
gazele sufer prima schimbare de direcie n drumul lor prin cazan.
Tamburul are dimensiunile 41220x40, lungimea sa fiind egal cu limea
cazanului. La interiorul su este plasat schimbtorul de cldur ap-abur pentru
reglarea temperaturii aburului supranclzit, Pe capacele laterale sunt montate sticle
de nivel, dou manometre metalice i o u de vizitare.
Domul are dimensiunile 4600x24 i este prevzut in interior ca un sistem de
separare a picturilor de ap din abur iar la exterior cu dou supape de siguran cu
arc i un ventil de aerisire, Este legat cu tamburul prin mal multe conducte 4102, iar
din el pleac spre supranclzitor conducta de abur saturat uscat. Tamburul este
prevzut cu un sistem de colectare a probelor de ap, precum si cu conducte de purje
care alimenteaz un expandor. Colectoarele inferioare ale evilor vaporizatoare sunt
prevzute cu sisteme de drenaj i purjare.
Supranclzitorul de abur se compune din dou trepte, ntre care este plasat
sistemul da reglare a temperaturii aburului viu.
Fig. 2.8. Schema de reglare a temperaturii aburului supranclzit
Legend
1-tambur; 2-dom; 3-supranclzitor de convecie; 4-supranczizitor de radiaie;
5-robinet cu 3 ci pentru reglarea debitului de abur trimis spre schimbtorul de cldur
din tambur; 6-schimbtor de cldura imersat n apa din tambur cu rolul de a rci aburul
supranclzit.
Traseul aerului de ardere cuprinde ventilatorul da aer, prenclzitorul de aer i
tubulatura (canalele de aer) aferent.
Traseul gazelor de ardere cuprinde arztorul i anexele sale, ventilatorul de
gaze, coul de fum, tubulatura (canalele de gaze) i armturile aferente.

2.4. nstalaia de turbin
Turbina este maina mecano-energetic rotativ ce transform energia intern
a fluidului de lucru n energie mecanica. ndiferent de tipul turbinei i de fluidul de lucru
utilizat principiul de funcionare este acelai:
- n profilele staionare (ajutaje), fluidul motor se destinde 9 mrindu-i i viteza
i deci energia cinetic, pe baza reducerii energiei poteniale; la ieirea din ajutaje,
fluidul are o
micare de vrtej;
- n profilele rotorice (palete mobile), fluidul i schimb direcia de curgere,
transformnd energia sa cinetic n energie mecanic pe care o transmite rotorului
mainii.
Variaia de energie intern a aburului ntre intrarea i ieirea din turbin
constituie lucrul mecanic de rotaie captata la arborele turbinei.
Turbina nr.l este o main monocorp, monoflux, de condensaie, fr prize care
antreneaz direct un generator sincron la turaie n= 3000rot/min. Puterea electrica
nominal la bornele generatorului este de 2000 kW. Parametrii nominali ai aburului viu
sunt: pon=34 bari , tcn420C; n CET - laborator ea funcioneaz cu por = 30 bar, tor =
400 C. Presiunea nominal la condensator este p
c
- 0,06 bari pentru ap de rcire cu
temperatura t
ra
= 22 C. Maina este amplasat n sal lng peretele exterior al
acesteia.
Turbina are o treapt de reglare de tip Curtis cu diametrul mediu de 1250 mm i
10 trepte de presiune cu aciune cu diametrul mediu ntre 1030 - 1140 mm (v.fig.5.4).
Rotorul este cu discuri fretate pe buce conice, cu arbore elastic avnd turaia critic
de 1800 rot/ /min. Carcasa este cu perete simplu, turnat din oel la nalt presiune i
din font la joas presiune. Diafragmele sunt turnate i au la orificiul central labirini cu
prindere rigid.
Schema termomecanic de principiu a circuitelor din limita TA 1 i anexele sale
este prezentat n fig.2.9.
Etanrile terminale sunt cu labirini cu praguri i lamele. captul de joas
presiune al turbinei, se creeaz n funcionare o perdea de abur cu uoar
suprapresiune fa de presiunea atmosferic
Fig.2.9. Seciune schematic prin turbina numrul 1
2.5. nstalaia de termoficare
CET-Laborator are posibilitatea alimentarii cu cldura prin termoficare a
urmtorilor consumatori (fig.2.10)
- consumatori de abur, la 12 bar si 6 bar (nefuncionali);
- consumatori sub forma de apa fierbinte, prin intermediul schimbtoarelor abur-
apa fierbinte, boilerele de baza (poz.11) si de varf (poz.12).
Alimentarea cu cldura a acestor consumatori se realizeaz prin termoficare
direct la consum (pentru consumatorii de abur) sau prin intermediul schimbtoarelor
de baza si vrf (pentru consumatorii de cldur sub form de ap fierbinte).
n cazul in care aburul respectiv (parial sau integral) provine di rect de pe bara
de abur viu a cazanelor (prin intermediul SRR), consumatorii respectivi se considera
alimentai in regim de centrala termica (CT).
n cazul schemei prezentate, schimbtoarele de cldura de baz sunt
ntotdeauna alimentate n schem normal cu abur din bare, adic din priza turbinei,
deci n termoficare. Schimbtorul de cldura de vrf poate fi alimentat direct din bara
de 6 bar, de la bara de 10 bar prin staia de reducere SR 12/6, in acest caz el este
alimentat cu cldura din bara de abur viu, deci n regim de CT. Atunci cnd se
realizeaz jocurile de ventile V4 i V5, schimbtorul de vrf poate fi alimentat cu abur,
in paralel cu schimbtoarele de baza, din priza turbinei de termoficare.
Consumatorii de abur pot rmne alimentai, direct din cazane, prin intermediul
SRR 35/12 si respectiv SR12/6, deci numai in regim de centrala termica.
Aceste doua regimuri caracteristice de alimentare cu cldura din CET-
Laborator, conduc la funcionarea cu consumuri specifice de cldura (si combustibil)
diferite. n regimul de termoficare consumurile specifice de combustibil pentru
producerea energiei electrice sunt mai mici dect cele corespunztoare producerii ei in
regim de condensaie. Din aceasta cauza este recomandabil ca n exploatare sa se
livreze cat mai multa cldura din aburul destins in turbine, pe seama cruia se obine
simultan i energia electric.
Fig.2.10. Schema de principiu a alimentrii cu abur a consumatorilor de cldura
sub form de abur i ap fierbinte
Legend:
1-bara de abur viu a cazanelor de abur; 2-turbin cu oondensaie i priz
reglabil de 3,2 MW; 3-staie de reducere i rcire de la 35 bar, 450 C la 12 bar,300 C;
4-colector abur de 3,5-5 bar; 5-colector abur de 12 bar 300C; 6-colector abur de 6
bar, 300C; 7-rcitor abur 320 la 190C; 8,9 - consumatori de abur; 10-reductor de
presiune 6-5 bar; 11-schimbtoare (boilere) de baz; 12-schimbtor (boiler) de vrf;
V1-V1Q - vane.
Apa fierbinte este nclzit n CET-Laborator cu ajutorul aburului preluat din
prizele turbinelor de condensaie sau din bara de abur de 6 bar/ 300C.
Aburul din priza reglabil a turbinei are presiunea variabil ntre 3,5 - 5 bar i
asigur nclzirea apei fierbini n cele dou schimbtoare de baz, iar aburul de 6 bar
este utilizat pentru nclzirea apei n schimbtorul de vrf.
Fig. 2.11. Schema de preparare i distribuie a cldurii n UPB
Apa fierbinte este utilizat in cadrul UP.B pentru asigurarea de cldur de joas
temperatura (fig.2.11), aferente nclzirii si consumului de apa cald n scopuri
sanitare sau de laborator.
Pe partea de ap, instalaia se compune din dou tipuri de instalaii: cele care
asigur prenclzirea si nclzirea apei fierbini i cele care asigur circulaia sa.
nstalaiile pentru prenclzirea i nclzirea apei fierbini sunt reprezentate n
principal de rcitorul de condensat, prenclzitoarele de baz - numite i boilere de
baz i prenclzitorul de vrf .
nstalaiile pentru transportul apei fierbini, de la CET Laborator la consumatori
al sunt compuse din pompele de reea treapta -a (15), treapta a l-a (17) i pompele
de ap de adaos (13).
n afara acestor dou grupe de instalaii, schema mai cuprinde separatorul de
nmol (14), vanele de reglare, clapete de sens unic, oale de condensat, etc.
Rcitorul de condensat este constituit n dou corpuri i este un schimbtor de
cldur prin suprafa, cu evi de oel. Suprafaa de schimb de cldur este de 12 m,
circulaia apei are loc prin exteriorul evilor, iar prin interior circul condensatul.
Rolul su este de a utiliza cldura condensatului secundar rezultat de la
schimbtoarele de baz si vrf, pentru prenclzirea ntr-o prim treapt a apei,
necesar consumatorilor de ap fierbinte. n acest fel se recupereaz o cot parte din
cldura coninut de condensat, care altfel s-ar fi pierdut la rezervorul de puncte joase.
Schimbtoarele de cldur de baz (11.a i 11.b) sunt de tipul prin suprafa,
cu urmtoarele caracteristici fiecare:
- suprafaa de nclzire de 60 m2 , realizat cu 141 evi de oel ; Fluidul pentru
nclzire este aburul cu presiunea de 1,2 - 6 bar i temperatura 160-190C, care
circul printre evi, avnd un volum exterior de 1280 l;
- fluidul nclzit - apa -, cu presiunea maxim admis de 6 bar i
temperatura de 100C care circul prin evi, avnd un volum interior de 650 l.
Rolul acestor schimbtoare este de a nclzi n continuare apa - dup rcitorul
de condensat - pn la temperatura impus de consumatori, conform graficului de
reglaj funcie de temperatura exterioar.
Schimbtorul de vrf (12) este de tipul prin suprafa, cu urmtoarele
caracteristici:
-suprafaa de nclzire este de 100 m2, cu evi de oel dispuse hexagonal;
Fluidul pentru nclzire este aburul cu presiunea de 6 bar/ 300C, sau de 3,5-5 bar /
160-190C, dup sursa de abur.
El circul printre evi avnd un volum exterior de 1121 1; Fluidul nclzit - apa -,
cu presiunea maxim admis de 16 bar i temperatura de 200C, circul prin evi
avnd un volum interior de 483 l.
Rolul su este de a nclzi n continuare apa fierbinte (dup schimbtoarele de
baz), ntr-o a doua treapt, pn la temperatura impus de consumatori, dac
aceasta din urm depete valoarea care se poate obine n schimbtoarele de baz.
Pompele de reea treapta -a i a -a (15) i (17) sunt de tipul TERMA 8ox22,
cu un debit de 45m3 /h fiecare i o nlime de refulare de 38 m H2O. Ele funcioneaz
dou cte dou, n dou trepte. Sunt cu acionare electric, cu turaie constant. Rolul
lor este de a asigura circulaia apei fierbini in circuitul nchis format de instalaia de
termoficare din CET, instalaiile consumatorilor i retur. Debitul de apa vehiculat la un
moment dat corespunde necesarului de cldura al consumatorilor. Variaia debitului de
ap se poate face cu ajutorul vanelor de pe refularea pompelor i cu vanele de by-
pass.
nlimea de refulare a acestor pompe asigur pierderile de presiune ce apar n
instalaiile de termoficare din CET (schimbtoare de cldur, conducte, vane etc.) n
reeaua de distribuie a apei fierbini - tur-retur , pn la consumatori i n instalaiile
interioare ale acestora.
Pompele de ap de adaos (13) sunt de tipul SRET 65x80, cu un debit de 4
m3/h fiecare i o nlime de refulare corespunztoare de 40 m H2O. Sunt n numr
de dou, antrenate electric cu turaie constant. Rolul lor este de a introduce n
reeaua de ap fierbinte debitul de ap corespunztor pierderilor ce apar pe traseu i
de a asigura amorsarea pompelor de reea treapta -a.
Pompele aspir apa, tratat chimic (dedurizat) i degazat, din degazorul de
1,2 bar i o refuleaz n colectorul de aspiraie al pompelor de reea treapta -a
2.6. nstalaiile electrice ale CET laborator
Schema electric a circuitelor primare din CET-Laborator (fig.2.12) a fost
conceput avndu-se n vedere urmtoarele dou scopuri:
- sa asigure funcionarea centralei electrice ca un laborator didactic i atelier de
producie;
- s asigure distribuia energiei electrice n Universitatea Politehnica din Buc. Si
a consumatorilor captivi de pe platform, fr ca perturbaiile ce pot s apar n
funcionarea centralei, mai ales n regim de lucrri de laborator, s afecteze aceast
distribuie.
Principalul element al schemei electrice a centralei l constituie staia electric
de conexiune, funcionnd la tensiunea de 10 kV. Prin intermediul acestui nod electric
(staia de conexiuni) se realizeaz evacuarea energiei electrice produse de genera-
toare precum i legtura cu sistemul electroenergetic naional;
De asemenea, se realizeaz i alimentarea cu energiei electric a
consumatorilor din
Universitatea Politehnica Bucureti precum i a serviciilor proprii ale centralei.
Schema electric monofilar de principiu este prezentat n figura 2.13.
n vederea realizrii celor dou scopuri prezentate la nceput staia de conexiuni
are cele dou sisteme de bare colectoare care sunt secionate longitudinal (cupl
longitudinal):
pe secia 1 sunt racordate generatoarele electrice ale centralei;
pe secia 2 sunt racordate dou linii de interconexiune ( ,Cotroceni i ,Militari
prin care se realizeaz legtura cu sistemul electroenergetic naional ) i consumatorii
de pe platform.
n acest fel prin intermediul celor dou cuple longitudinale se poate oricnd
realiza separarea dintre central i instalaia de distribuie a energiei n UPB. Totodat
prin cele dou cuple se poate realiza evacuarea energiei electrice produse de
generatoarele centralei atunci cnd aceasta funcioneaz n regim de ,atelier de
producie sau de laborator, energie ce poate fi livrat att consumatorilor din schema
intern cit i n sistemul electroenergetic naional.
n central mai este instalat i un grup Diesel (GD), de intervenie, racordat la
barele de servicii proprii ale centralei.
Fig. 2.12. Schema de principiu a circuitelor primare din CET laborator
Serviciile proprii ale centralei, funcionnd la tensiunea de 0.4 kV, sunt
alimentate de la staia de 10 kV prin dou transformatoare de cte 1000 kVA i
10,5/0,4 kV. Unul din transformatoare este racordat la secia 1 de bare, (TSP1) cellalt
la secia 2 (TSP2). n funciune este totdeauna unul singur cellalt fiind n rezerv.
Grupul de intervenie antrenat de un motor Diesel cu demaraj rapid este racordat
direct pe secia de 0,4 kV a serviciilor proprii alimentat de TSP 1.
Fig. 2.13. Schema electrica monifilar
CAPTOLUL
CARACTERSTCLE GENERALE ALE CONSUMURLOR ENERGETCE ALE
COMPLEXULU U.P.B. GROZAVEST
3.1. Situaia actual privind alimentarea cu energie electric i termic
n prezent, alimentarea cu energie electric i cldur a Universitii Politehnica
Bucureti este asigurat astfel :
energia electric este achiziionat integral de la S.C. Electrica SA;
cldura este de asemenea cumprat integral din reeaua de distribuie a
R.A.D.E.T. Bucureti. Pn n anul 1999 Universitatea Politehnica Bucureti a fost
alimentat parial cu energie electric i cldur de ctre CET laborator, coordonat
de catedra de Centrale Electrice i Energetic ndustrial.
n momentul de fa, ca urmare a ieirii din funciune a echipamentelor
termomecanice, ca urmare a uzurii fizice i performanelor reduse, CET UPB mai
poate asigura doar legturile electrice cu sistemul energetic naional i a distribuia
energiei electrice att pentru platforma universitii ct i pentru consumatorii captivi
din zona adiacent. n ceea ce privete reeaua de distribuie a cldurii sub form de
ap fierbinte, partea de agent primar aparine RADET, iar partea de agent secundar
aparine UPB. Acestea, n special reeaua primar, are un grad ridicat de uzur, fiind
necesare investiii suplimentare pentru reabilitare
nstalaiile de producere a energiei din CET sunt de generaie veche fiind
preluate prin transfer din uniti ale fostului Minister al Energiei Electrice avnd durata
normat de funcionare cu mult depit. Pentru a putea face fa cerinelor impuse
de caracterul de laborator aceste echipamente au fost reabilitate periodic prin reparaii
curente i capitale.
3.2. Consumurile de cldur i energie electric nominale i anuale ale U.P.B.
Consumurile de cldur i energie electric nominale i anuale ale U.P.B. au
fost estimate att pe baza unor date de proiect, ct i pe baza datelor de exploatare
ale instalaiilor de alimentare cu energie din ultimii patru ani (pe baza facturilor lunare
emise in perioada 2001-2004).
Acest mod de determinare s-a folosit din urmtoarele motive :
- nu mai exist proiectele actualizate ale instalaiilor de alimentare cu cldur i
energie electric;
- folosirea numai a datelor de proiect existente pentru reeaua de termoficare
este incorect deoarece acestea in cont i de cantitile de cldur necesare att
instalaiilor de ventilare (nclzire spaial cu aer cald) din U.P.B., ct i a celor de
preparare a apei calde de consum, ambele n prezent nefuncionale.
Valorile consumurilor de cldur i energie electric momentane i anuale ale
U.P.Buc, estimate conform celor de mai sus, sunt prezentate n tabelul 3.1.
Tabel 3.1.Consumuri estimate de cldur i energie electric momentane i
anuale ale U.P.B.
Tip consum Valori momentane Valori anuale
maxim mediu minim
Consumuri de cldur 15
Gcal/h
(17,5
MWt)
7,3
Gcal/h
(8,4
MWt) 1)
3,5
Gcal/h
(4,0
MWt) 1)
18000 Gcal/an
21000 MWht/an
Consumuri de
energie
electric
total 3,5
MWe
0,742
MWe
0,200
MWe
6 500 MWhe
U.P.B. 3 000 MWhe
subconsumatori 3 500 MWhe
1) valori estimate corelat cu condiiile climatice caracteristice municipiului
Bucureti.
Datele care au stat la baza stabilirii consumurilor din tabelul 3.1 sunt prezentate
detaliat n tabelele i reprezentrile grafice de mai jos, i sunt n concordan cu
consumurile de cldur i energie electric, preluate din facturile lunare n perioada
2001 2004.
De asemenea soluia tehnic analizat, pentru acoperirea consumurilor medii
de mai sus se bazeaz pe instalaii de cogenerare cu motoare termice funcionnd pe
gaz natural i n completare cu cazane de ap fierbinte.
n cele ce urmeaz sunt prezentate i prelucrate valorile consumurilor de
energie electric si termic la nivelul U.P.Buc - Grozveti
Consumuri de energie termic
Tabel 3.2. Consumurile de cldur facturate lunar n perioada 2001 2004
Nr.
crt.
Luna Consum de cldur lunar [Gcal/lun]
2001 2002 2003 2004 Valoare
medie
lunar
multianual
2001-2004
1 anuarie 3 170 3 555 4 740 4 360 3 956
2 Februarie 2 163 2 371 4 022 3 541 3 024
3 Martie 1 813 1 249 3 599 2 357 2 255
4 Aprilie 869 1 310 545
5 Mai
6 unie
7 ulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie 357 299 1 200 1 353 802
11 Noiembrie 2 337 3 251 2 532 2 903 2 756
12 Decembrie 4 199 4 165 4 918 4 763 4 511
Total anual 14 039 15 759 22 321 19 277 17 849
Fig. 3.1. Variaia consumului total anual de energie termic
n perioada de analiz 2001 2004
Tabel 3.3. Consumurile de cldur medii zilnice lunare n perioada 2001 2004
Nr.
crt.
Luna Consum de cldur anual / lunar / zilnic
[Gcal/an]
2001 2002 2003 2004 Mediu
2001-
2004
1 anuarie 102.26 114.68 152.90 140.65 127.62
2 Februarie 77.25 84.68 143.64 126.46 108.01
3 Martie 58.48 40.29 116.10 76.03 72.73
4 Aprilie 28.97 43.67 18.16
5 Mai
6 unie
7 ulie
8 August
9 Septembrie
Valoare medie
17850 Gcal/an
10 Octombrie 11.52 9.65 38.71 43.65 25.88
11 Noiembrie 77.90 108.37 84.40 96.77 91.86
12 Decembrie 135.45 134.35 158.65 153.65 145.52
Total anual 462.86 520.98 738.06 637.20 589.78
Fig. 3.2. Variaia consumului mediu lunar n cei patru ani de analiz
Fig. 3.2. Variaia consumului lunar anual de energie termic
Tabel 3.4. Consumurile de cldur medii orare lunare n perioada 2001 2004
Nr.
crt.
Luna Consum de cldur orar [Gcal/an]
2001 2002 2003 2004 Mediu
2001-
2004
1 anuarie 4.26 4.78 6.37 5.86 5.32
2 Februarie 2.91 3.19 5.41 4.76 4.06
3 Martie 2.44 1.68 4.84 3.17 3.03
4 Aprilie 1.17 1.76 0.73
5 Mai
6 unie
7 ulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie 0.48 0.40 1.61 1.82 1.08
11 Noiembrie 3.14 4.37 3.40 3.90 3.70
12 Decembrie 5.64 5.60 6.61 6.40 6.06
Total anual 18.87 21.18 30.00 25.91 23.99
Fig. 3.3. Variaia consumului de cldur mediu orar- lunar n fiecare an de
analiz
Fig. 3.4. Variaia consumului de cldur mediu orar- lunar n cei patru ani de
analiz
Consumul de energie electrica:
Tabel 3.5. Consumurile de energie electric facturate lunar n perioada 2001
2004
Nr.
crt.
Luna Consum de energie electric lunar
[MWhe/lun]
Valoare
medie lunara
multianual
2001-2004
2001 2002 2003 2004
1 anuarie 378 431 503 591 476
2 Februarie 162 334 444 567 377
3 Martie 240 351 448 558 399
4 Aprilie 255 362 398 449 366
5 Mai 214 263 393 496 342
6 unie 238 270 436 391 334
7 ulie 232 237 411 625 376
8 August 203 201 365 429 300
9 Septembrie 240 252 410 478 345
10 Octombrie 366 448 591 601 502
11 Noiembrie 408 417 547 539 478
12 Decembrie 431 500 617 698 562
Total anual 3 367 4 066 5 563 6 422 4 855
Fig. 3.5. Variaia consumului de energie electric mediu lunar - anual

Fig. 3.6. Variaia consumului de energie electric mediu lunar multianual
Tabel 3.6. Consumurile de energie electric medii zilnice - lunare
Nr.
crt.
Luna Consum de energie electric medie
zilnica lunar [MWhe / zi]
Valoare
medie zilnic
multianual
2001-2004
2001 2002 2003 2004
1 anuarie 12.19 13.90 16.23 19.06 15.35
2 Februarie 5.79 11.93 15.86 20.25 13.46
3 Martie 7.74 11.32 14.45 18.00 12.88
4 Aprilie 8.50 12.07 13.27 14.97 12.20
5 Mai 6.90 8.48 12.68 16.00 11.02
6 unie 7.93 9.00 14.53 13.03 11.13
7 ulie 7.48 7.65 13.26 20.16 12.14
8 August 6.55 6.48 11.77 13.84 9.66
9 Septembrie 8.00 8.40 13.67 15.93 11.50
10 Octombrie 11.81 14.45 19.06 19.39 16.18
11 Noiembrie 13.60 13.90 18.23 17.97 15.93
12 Decembrie 13.90 16.13 19.90 22.52 18.11
Total anual 110.40 133.71 182.91 211.12 159.54
Fig. 3.7. Variaia consumului de energie electric mediu zilnic - lunar multianual
Tabel 3.7. Puterea electric medie lunar
Nr.
crt.
Luna Puterea medie electric lunar
[MWe]
Putere
medie
multianuala 2001 2002 2003 2004
1 anuarie 0.51 0.58 0.68 0.79 0.64
2 Februarie 0.24 0.50 0.66 0.84 0.56
3 Martie 0.32 0.47 0.60 0.75 0.54
4 Aprilie 0.35 0.50 0.55 0.62 0.51
5 Mai 0.29 0.35 0.53 0.67 0.46
6 unie 0.33 0.38 0.61 0.54 0.46
7 ulie 0.31 0.32 0.55 0.84 0.51
8 August 0.27 0.27 0.49 0.58 0.40
9 Septembrie 0.33 0.35 0.57 0.66 0.48
10 Octombrie 0.49 0.60 0.79 0.81 0.67
11 Noiembrie 0.57 0.58 0.76 0.75 0.66
12 Decembrie 0.58 0.67 0.83 0.94 0.75
Total anual 4.60 5.57 7.62 8.80 6.65
Fig. 3.7. Variaia consumului mediu orar multianual de energie electric
Fig. 3.8. Variaia puterii electrice medii anuale
Fig. 3.9. Variaia puterii electrice medii multianuale
3.3. Soluii posibile pentru alimentarea cu energie electric i termic a
Universitii Politehnica din Bucureti site Grozveti.
Variantele posibile pentru noile soluii de alimentare cu energie electric i
cldur a Universitii Politehnica Bucureti pot fi difereniate prin :
- natura sursei de alimentare cu energie ;
- modul de transport a energiei termice ;
- gradul de concentrare al produciei de cldur.
Variante de analiz:
Soluia alimentarea cu cldur din surs proprie central termic -, iar
alimentarea cu energie electric s fie asigurat n continuare integral din sistemul
energetic. Centrala termic poate fi dimensionat pentru acoperirea integral a
necesarului de cldur, U.P.B debranndu-se n acest fel de la reeaua RADET;
Soluia a -a alimentarea cu cldur i energie electric parial din surs
proprie central de cogenerare. Centrala de cogenerare va asigura integral
consumul mediu multianual de cldur i parial consumatorii de energie electric.
Avnd vedere valoarea ridicat a gradului de neuniformitate a curbei de consum de
energie electric (raportul
med
e e
P P /
max
- tabel 3.1.) nu se justific economic
dimensionarea centralei de cogenerare pentru puterea electric maxim, ntruct nu
se asigur un grad anual de utilizare a acesteia corespunztor. Centrala de
cogenerare se va dimensiona pentru o putere electric n jurul valorii medii anuale. n
cazul n care cererea de energie electric depete puterea instalat, diferena va fi
achiziionat din sistemul energetic.
Din punctul de vedere al tipului de echipamente folosite n centrala de
cogenerare, trebuie inut cont c vara, U.P.B. nu consum practic cldur, i ca
urmare, n acest anotimp energia electric va trebui produs integral n regim de
noncogenerare. Pentru ca producia de energie electric n noncogenerare s fie
eficient economic este necesar ca valoarea cheltuielilor cu combustibilul s fie
inferioar valorii facturii energiei electrice produse i necumprate din sistem. n
condiiile preurilor actuale ale energiei electrice cumprate i combustibilului, aceast
condiie se ndeplinete dac randamentul producerii energiei electrice n
noncogenerare este superior valorii de 23%.
n cazul vnzrii energiei electrice produse excedentar ctre Electrica SA (n
orele de noapte si perioadele de smbt i duminic cnd consumul propriu este
redus) condiia de eficien economic, pentru preurile actuale de vnzare ale
energiei electrice i preul de achiziie a combustibilului, se realizeaz numai dac
randamentul producerii energiei electrice n noncogenerare este mai mare dect cca.
36%.
Pentru puteri electrice n jurul valorii de dimensionare (
kWe P
med
e
1000 750
)
randamentele producerii energiei electrice n noncogenerare realizate de diversele
tehnologii de producere a acesteia sunt :
- pentru ciclurile cu turbine cu abur randamentele sunt n domeniul 15 18 %;
- pentru ciclurile cu turbine cu gaze randamentele sunt n domeniul 20 26 %;
- -pentru ciclurile cu motoare termice cu ardere intern randamentele sunt
n domeniul 38 43 %.
Avnd n vedere cele prezentate mai sus se vor lua n considerare doar acele
echipamente de cogenerare care produc energia electric n noncogenerare n
condiiile cele mai avantajoase energetic (cu randamentele cele mai ridicate),
respectiv motoarele termice cu ardere intern cu gaz.
Din punct de vedere al transportului energiei termice sunt posibile de asemenea
dou soluii :
Soluia utilizarea drept agent termic de transport a apei fierbini cu
temperaturile tur retur de 150/80 C, care prezint urmtoarele caracteristici :
- ecartul mare de temperatur tur retur, implic debite de agent termic reduse
i ca urmare :
- conductele vor avea diametre mai reduse, iar investiiile aferente vor
scdea ;
- cheltuielile anuale cu energia de pompare vor fi de asemenea reduse ;
- este posibil utilizarea reelei primare existente de transport de pe
amplasamentul actual.
- necesit investiii pentru reabilitarea punctelor termice de distribuie ;
- permite alimentarea consumatorilor cu ap cald de consum de 60 C.
Soluia a -a utilizarea drept agent termic de transport a apei calde cu
temperaturile tur retur de 90/70 C, cu urmtoarele aspecte :
- ecartului redus de temperatur tur retur, necesit debitele de agent termic cu
valori mai mari ca n cazul anterior i ca urmare apar urmtoarele implicaii:
- conductele vor avea diametre mai mari, deci investiii aferente mai ridicate ;
- cheltuielile cu energia de pompare vor crete ;
- reeaua primar de distribuie trebuie reproiectat si reabilitat integral ntr-o
perioad relativ scurt ;
- nu necesit investiii pentru reabilitarea punctelor termice de distribuie ;
-consumul redus de ap cald menajer nu justific o reea special de
distribuie a acesteia (inclusiv recircularea pentru evitarea rcirii apei n circuit n
perioada lipsei de consum). Este posibil o preparare local a apei calde de consum,
folosind agentul termic din reeaua de nclzire. Datorit ns reglajului calitativ din
circuitul de nclzire nu mai este posibil pstrarea strict a temperaturii limit impus
de normative, de 60 C. La temperaturi exterioare, superioare valorii de 0 C,
temperatura apei calde menajere va avea valori sub 60 C, scderea fiind cu att mai
accentuat cu ct temperatura exterioar va avea valori mai ridicate.
Din punct de vedere al concentrrii produciei de cldur se ia n considerare o
surs unic, amplasat n cadrul CET laborator, soluie care prezint avantajul
posibilitii utilizrii unor construcii i instalaii deja existente (cldire, co de fum,
instalaie de tratarea apei, reea alimentare cu gaze naturale, reea alimentare cu ap
brut, posibilitate de racord la reeaua primar de distribuie, etc.) ;
Capitolul V
METODOLOGA DE ANALZA TEHNCO - ECONOMC A SOLU|LOR DE
COGENERARE
4.1. poteze generale pentru aplicarea indicatorilor economici bazai pe valori
actualizate
Selectarea soluiei optime de cogenerare se va face pe baza analizei tehnico-
economice comparative a soluiilor propuse, utiliznd indicatorii economici (criterii)
bazate pe valori actualizate: VNA, RR, DRA, criterii bancare, acceptate pentru
evaluarea economic a proiectelor de investiii. ndiferent de indicatorul economic
calculat, pentru ca rezultatele analizei economice s fie corecte, iar concluziile
obinute n urma interpretrii rezultatelor s fie pertinente, este necesar aplicarea
metodelor de analiz economic n urmtoarele ipoteze generale:
- calculele se fac n moned constant. O consecin direct a acestei ipoteze o
constituie faptul c nu mai este necesar estimarea inflaiei i nici a efectelor ei asupra
elementelor de natur economic ce intervin n calcule - preuri (inclusiv investiii) rate
de actualizare, dobnzi e.t.c., lucru care simplific esenial calculele. se estimeaz
diferitele durate de realizare i de exploatare a proiectului de investiii,
- se estimeaz costurile de investiii i de exploatare corespunztoare pe toat
durata de via a echipamentelor;
- de regul fiscalitatea nu este luat n consideraie. Atunci cnd considerarea
ei conduce la aspecte particulare, acest lucru trebuie specificat i analizat pentru
fiecare indicator n parte;
- sumele considerate n calcule sunt ncasrile i plile (cheltuielile) reale
efectuate i nu beneficiile i cheltuielile contabile. n caz particular, cheltuielile de
investiie sunt considerate n momentul n care sunt fcute (n cazul utilizrii fondurilor
proprii) i nu prin intermediul amortismentelor. Amortismentele se includ n cheltuielile
anuale numai n cazul calculelor costurile de producie specifice;
-se consider aceeai durat de studiu, egal cu durata de via pentru toate
variantele analizate. n cazul analizelor unor variante cu durate de via diferite se
consider drept durat de studiu aceea a celui mai mic multiplu comun a duratelor de
via a variantelor comparate, cu considerarea investiiilor de nlocuire n anii dinaintea
expirrii duratelor de via respective.
Pentru fiecare indicator economic determinat apar ipoteze specifice care vor fi
menionate la prezentarea fiecruia.
4.2. Prezentarea indicatorilor economici (criteriilor economice) utilizate
Venitul net actualizat (VNA)
Venitul net actualizat se determin ca suma algebric a veniturilor nete anuale
actualizate.
Forma analitic a criteriului depinde esenial de momentul de referin
considerat pentru actualizare. Din acest punct de vedere, se face ipoteza, n cazul
analizat CET Laborator: momentul de referin este considerat pentru actualizare
momentul nceperii exploatrii proiectului de investiii.
n acest caz, venitul net actualizat se determin cu relaia:
( )
( )
i
n
i
i
n
i
i
i i
a
a
C !
V!A
r
+
+

=

= =
1
1 1 1
(4.1)
unde: Ni sunt ncasrile efectuate n anul ,i; Ci - cheltuielile totale : pentru
procurarea combustibilului i pentru de exploatarea i ntreinerea echipamentelor din
anul ,i - exclusiv amortismentele; i - investiiile efectuate din fonduri proprii n anul ,i;
a - rata de actualizare considerat; iar n - durata pe care se calculeaz venitul net
actualizat (durata de studiu). Durata de timp pe care se calculeaz venitul net
actualizat este:
" r
n n n + =
(4.2)
unde n
r
reprezint durata de realizare a investiiei (de montaj), iar n
f
- durata de
funcionare considerat.
n analiza economic efectuat se mai consider urmtoarele ipoteze :
- investiia se face ntr-un singur an ;
- cheltuielile anuale totale se consider aceleai n fiecare an ;
n cheltuielile anuale nu sunt incluse amortismentele. ncluderea lor ar conduce
la considerarea investiiilor de dou ori, odat direct i a doua oar prin intermediul
amortismentelor.
O soluie de investiie cogenerare, propus este economic dac :
0 V!A
, (4.3)
iar n cazul comparrii mai multor soluii, soluia optim corespunde
max = V!A
. (4.4)
Rata intern de rentabilitate (RR)
Rata intern de rentabilitate a unei investiii (RR) reprezint acea rat de
actualizare pentru care venitul net actualizat se anuleaz, deci este soluia ecuaiei:
( )
0
1
1
0
=
+

a
C !
n
i
i
i i
(4.5)
unde:
0
a ## =
(4.6)
Soluia ecuaiei (4.5) rezult dintr-un calcul iterativ, utiliznd fie tabelele de
actualizare, fie un program de calculator (de ex. M.S. Excell), ecuaia neputnd fi
rezolvat analitic.
nterpretarea economic a RR este: RR reprezint dobnda procentual care
poate fi acceptat att pentru investiii ct i pentru fondul de rulment, astfel ca
proiectul de investiii propus s nu produc pierderi.
Rentabilitatea unui proiect se estimeaz n raport cu valoarea RR astfel:
proiectul este rentabil dac :
## a
(4.7)
Rata intern de rentabilitate se utilizeaz pentru estimarea eficienei economice
a unei investiii. Ea nu poate fi utilizat pentru compararea mai multor variante ntruct
poate conduce la concluzii false .
Determinarea ratei interne de rentabilitate nu necesit cunoaterea ratei de
actualizare, ns, aprecierea economicitii unei investiii face apel la aceasta,
deoarece ea trebuie comparat cu rata intern de rentabilitate.
Durata (termenul) de recuperare actualizat (DRA)
Se definete drept durat de recuperare a capitalului n
r
, timpul dup care
veniturile brute obinute permit recuperarea investiiei fcute, respectiv rezult ca
rdcin a ecuaiei :
( )
0
1 1
=
+

a
C !
V!A
r
n
i
i
i i
(4.8)
unde N
i
sunt ncasrile din anul ,i; C
i
- cheltuielile de exploatare din anul ,i
(exclusiv amortizrile); iar
i
investiiile din anul ,i.
Definirea duratei de recuperare a capitalului necesit stabilirea unei origini a
timpului. De regul, convenia acceptat este de a calcula aceast durat ncepnd cu
momentul punerii n funciune a obiectivului respectiv.
Durata de recuperare a capitalului (n valori actualizate) este durata de
exploatare a obiectivului, la sfritul creia se poate acoperi investiia iniial i realiza
un venit suplimentar corespunztor ratei de actualizare considerate.
Teoretic, decizia de acceptare sau de eliminare a unui proiect de investiii ar
trebui luat prin compararea duratei de recuperare a capitalului
r
n
cu durata de via
a obiectivului n
v
. Dac
v r
n n
, proiectul de investiii poate fi acceptat, el aducnd
venituri actualizate nete, dac
v r
n n <
, proiectul trebuie respins, el neaducnd venituri
nete pe perioada de via a echipamentului .
n practic, innd cont c se lucreaz cu un viitor incert, pragul de timp care
conduce la respingerea unui proiect de investiii se mult mai redus dect durata de
via a obiectivului.
Acest indicator permite att stabilirea economicitii unei soluii ct i alegerea
soluiei optime dintr-un ir de soluii posibile (cu respectarea acelorai condiii de
actualizare);
Termenul de recuperare brut (TRB)
Termenul de recuperare a investiiilor unui proiect este egal cu durata de
exploatare a acestuia care permite ca veniturile realizate s recupereze investiia
iniial, adic:
( ) 0
1
=

=
T
i
i i i
C !
(4.9)
Termenului de recuperare brut se definete asemntor duratei de recuperare a
capitalului, singura diferen constnd n faptul c diversele sume nu mai sunt
actualizate. De multe ori, pentru evitarea confuziilor, durata de recuperare a capitalului
este numit termen de recuperare n valori actualizate.
Dac produciile anuale pot fi considerate constante (sau puin variabile) n
timp, termenul de recuperare este:
C !

=
(4.10)
Termenul de recuperare necesit definirea unei origini a timpului (similar cazului
duratei de recuperare a capitalului). De regul, se consider drept origine a timpului,
momentul punerii n funciune a obiectivului respectiv.
Pentru utilizarea termenului de recuperare ca un criteriu pentru admiterea sau
eliminarea unei soluii necesit stabilirea unui timp de referin
r
T
- termen normat de
recuperare a investiiei.
Acest indicator permite evaluarea economic rapid a unei soluii. Trebuie
ndeplinite simultan condiiile :
r
T
a
T =
1
(4.11)
unde
a
T
r
1
=
reprezint termen normal de recuperare a investiiei.
v r
n T
3
1
2
1

(4.12)
n care n
v
este durata de via a proiectului de investiii.
Acest criteriu economic este unul simplu, iar dac se respect condiiile
prezentate anterior conduce la concluzii coerente cu criteriile bazate pe actualizare.
CAPTOLUL V
ALEGERAEA VARANTE OPTME DE ECHPARE A SOLUTE DE
COGENERARE S CALCULUL TEHNCO ECONOMC
5.1. Considerente generale
Pe baza analizelor tehnice efectuate n capitolele anterioare, se despride
concluzia ca varianta optima pentru retehnologizarea CET laborator n concordan cu
acoperirea medie a curbelor de consum electric i termic ale platformei UPB
Grozveti, se va face cu motoare termice pe gaz natural. Acest lucru este explicat
att de randamentele cvasi constante de funcionare ale motoarelor de cogenerare,
precum si de unele faciliti privind temperaturile posibil de asigurat pentru agentul
termic, de modul de racordare la reteaua de transport existenta, de posibilitatea
racordrii pe parte de energie electrica i de alimentare cu combustibil gazos.
Deoarece consumul mediu de energie termic este superior celui produs de
mortoare n cogenerare s-a luat in considerare echiparea suplimentara a CET
laborator cu un numar de cazane de apa fierbinte care sa acopere aceasta diferenta.
Utilizand baza de date existenta in biblioteca facultatii de Energetica din UPB
am ales pentru motoarele de cogenerare o solutie cu doua motoare cu ardere interna
functionand pe gaz natural.
n tabelul 5.1 sunt prezentate principalele caracteristici si preturi de oferta
pentru diferite tipuri de motoare posibil de utilizat in vederea realizarii solutiei rezultate
din calculele anterioare.
Conform cu datele obtinute in urma calculului necesarului de energie termica i
electric, se alege varianta cu dou motoare termice pe gaz natural, tip JENBACHER ,
de 600 kWe i 732 MWt fiecare (2xJMC 312 GS). n completarea necesarului de
energie termic pentru nclzire se propun a fi luate n considerare doua cazane de
apa fierbinte (CAF), fieare de cte 4,3 MWt. Motivatia suplimentara a echipamentului
ales o constituie si faptul ca motoarele tip JENBACHER alese, au deja o aplicatie in
tara noastra de unde s-au putut extrage si alte elemente privind costurile reale
adiacente precum si experienta de exploatare.
Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de motor sun prezentate in
tabelul 5.2.
Tabel 5.1. Caracteristici tehnico-economice pentru motoare termice
Productor/Furnizor Cummins Cummins Jenbacher Eneria Eneria Waukesha
Tip motor CHP 315 CHP 1160 JMS 312 G3508 G3516B L 36GLD/2
Nr. Unitai Necesare 4 1 2 2 1 2
Putere electrica
Pe unitate (MWe) 0,315 1,16 0,601 0,507 1,14 0,586
Putere totala (MWe) 1,26 1,16 1,202 1,014 1,14 1,172
Putere termica
Pe unitate (MWt) 0,406 1,456 0,732 0,609 1,37 0,939
Putere totala (MWt) 1,624 1,456 1,464 1,218 1,370 1,878
Consum specific
combustibil

unitatea (Ncum/h la 95 320 163 179
comb(Ncum/h) la 100% 380 320 326 0 0 358
Timp de operare(h/an)
8 000

8 000
8000 8
000
8
000

Suport tehnic extern UK UK Austria, Ungaria Franta Franta Elvetia, Germania
Prt ofertat echipament 757000 USD 600000 USD 592500 C 537000 C 464000 C 820340 C
Pret cu transformator 745000
Container pentru nclus nclus 803000 Euro Opiune Opiune nclus
9,500 USD 6,000 USD nclus in pret Nu Nu nclus in pret
Costuri operare 13,81
USD/MWh
8,72
USD/MWh
10,3 Euro/MWh 13 Euro/MWh 13 Euro/MWh 11 Euro/MWh
(Euro/MWh) (ptr.6x8000
oref)
(ptr.6x8000
oref)
(ptr. 6x8000 ore) (ptr. 10 x 8000
ore)
(ptr. 10x 8000
ore)

Termen livrare 14-16
sptmni
14-16
sptmni
4 luni max. 6 luni
(sptmni sau luni) franco locatie franco locaie franco locaie franco locatie
Scolarizare personal inclus in pret inclus in pre nclus in pre nclus in pret
Garanie de la instalare 12 luni 12 luni 12 luni 24 luni
Colaboratori pe partea da? da? General Electric Solar Solar Kawasaki
Documentaie tehnica Da Da Da Da Da Da
Referine Romnia Nu Nu Da Da Da Da
Grad Minim de
ncrcare(%)
50-60% 50% 50-60% 50-60% 50-60% 60%
Tabel 5.2. Cracteristici tehnice generale ale motorului termic JMC 312 GS
U.M. 100% 75% 50%
Putere calorifica inferioara gaz
natural
kWh/m
3
N
9,5
Energie intrata cu combustibil kW 1,544 1,191 838
Debit orar de combustibil m
3
N
/h 163 125 88
Putere mecanica la arborele
motor
kW 621 465 310
Putere electrica neta kW el. 601 449 297
Putere temica recuperata kW 732 576 418
- rcitor amestec combustibil (tr.) kW 98 45 3
- rcitor ulei kW 68 56 49
- apa rcire bloc motor kW 168 168 152
- cldura recuperata din gazele
arse
kW 399 307 214
Putere totala generata kW total 1333 1025 715
Consumul specific de gaz al
motorului
kWh/kWh 2,49 2,56 2,7
Consum de ulei kg/h 0,19 0,19 0,19
Eficienta electrica % 38,9 37,7 35,5
Eficienta termica % 47,4 48,4 49,9
Eficienta totala % 86,3 86 85,4
Circuitul de apa Fierbinte
- temperatura tur
o
C 90 85,7 81,4
- temperatura retur
o
C 70 70 70
- debitul de apa fierbinte vehiculat m
3
/h 31,5 31,5 31,5
Temperatura gaze arse la ieirea
motor
o
C 485 ~ ~
Presiunea gazului la intrare
min/max
mbar 80/200
Debit aer combustie m
3
N
/h 2575 ~ ~
Raportul de compresie 12,5 ~ ~
Date generator electric
- puterea aparenta kVA 910 ~ ~
- puterea activa la cos(4)=1 kW 601 ~ ~
- puterea activa la cos(4)=0,8 kW 593 ~ ~
- frecventa de lucru Hz 50 ~ ~
-tensiunea de lucru kV 0,4 ~ ~
- randament generator % 96,7 ~ ~
Schema interna de recuperare a caldurii din racirea motorului si gazele de ardere, cu punerea in
evidenta a puterilor si ecrturilor de temperatura pentru fiecare suprafata in parte, este prezentata in
figura 5.1.
n ceea ce priveste modul de racordare a echipamentului de producere a cldurii in cogenerare
cu motoare termice cu cazanele de apa fierbinte suplimentare si punctele termice de distributie a
caldurii sunt posibile mai multe variante din care m-am oprit la urmatoarele doua variante prezentate
schematizat in fig 5.2:
varianta 1, in care apa calda la nivelul temperaturii de 90 C produsa de motoarele termice, este
trecuta printr-un schimbator de caldura intermediar cu placi unde transfera caldura returului circuitului
de incalzire inainte de intrarea in cazanele de apa fierbinte. Daca temperatura pe turul de incalzire,
conform graficului de reglaj este inferioara valorii de 90C (in perioadele cu t
ext
>0C) atunci cazanele
pot fi by-pass-ate.
varianta 2, in care caldura produsa de motoarele termice, tot prin intermediul unui schimbator de
caldura intermediar poate fi transferata unui circuit separat pentru prepararea apei calde de consum.
Varianta 1 asigura practic preincalzirea returului circuitului de incalzire diminuind astfel consumul
de combustibil al cazanelor de apa fierbinte. Dezavantajul major al acestei scheme il constitue faptul ca
pe timp de vara, cand sistemul de alimentare cu caldura este oprit, energia termica din motoarele cu
cogenerare este evacuata in mediul ambiant (functionare numai in regim electric).
Varianta 2 are o functionare teoretic continua tot anul la un regim termic practic constant, in
concordanta cu productia de energie electrica. Dezavantajul schemei poate fi cauzat de
neuniformitatea (lipsa) continua a consumului de apa calda menajera. Neuniformitatea consumului
poate fi atenuat prin introducerea unor acumulatoare de apa calda de consum. Deasemenea se poate
avea in vedere asigurarea pe timp de vara a necesarului de frig pentru climatizare prin cooperarea
motoarelor termice cu chillere cu absortie antrenate cu apa calda.

a cu utilizare pentru oincalzire in serie cu returul ce alimenteaza CAF
b cu utizare de producere directa a apei calde menajere
FG5.2. Scheme de racordare a caldurii produse in cogenerare
5.2. Calculul tehnico economic
Pe baza metodologiei prezentate in capitolul V s-a efectuat un calcul tehnico-economic privind
eficienta solutiei de modernizare a CET laborator in varianta analizata anterior.
Datele tehnice de intrare preluate atat din oferte de instalatii pentru echipamentele de baza cat
si din literatura de specialitate sau experienta din proiectare pentru elementele de tip constructie
montaj, conducte interioare, trsee de cable etc. sunt prezentate centralizat in tabelul 5.3
Tabel 5.3. Date tehnice generale
Date cu privire la consumurile de cldura ale UPB (dup curbele clasate)
-consumul mediu de cldura pentru nclzire [MWt] 8,5
-temperatura exterioara de calcul [
O
C](conform SR 1907-1/1997) -15
-durata perioadei de nclzire [zile/an] (conform SR 4839/1997) 187
-numrul de grade zile pentru Bucureti (conform SR 4839/1997) 3 150
-temperatura exterioara medie zilnica [
O
C] 3,2
-durata perioada de alimentare cu apa calda [zile/an] 340
-consumul nominal total de cldura [MWt] 8,5
-consumul anual de cldura pentru nclzire [MWht/an] 21 000
-cons. anual de cldura pt. preparare apa calda de consum [MWht/an] 0
-consumul total anual de cldura [MWht/an] 21 000
Date cu privire la consumurile de energie electric
-puterea electrica maxima ceruta [MW] 3,5
-puterea electrica medie ceruta [MW] 0,750
-consumul anual de energie electrica [MWh/an], din care 6 500
-pentru alimentare UPB [MWh/an] 3 000
-pentru alimentare subcontractani [MWh/an] 3 500
Caracteristicile echipamentelor energetice
Motoare termice
-numrul de motoare termice 2
-puterea electrica unitara instalata [MWt] 0,601
-randamentul electric al motoarelor termice[%] 38,9
-temperatura gazelor de ardere evacuate de motorul termic [C] 485
-gradul de recuperare a cldurii 0,81
-indicele de termoficare de baza realizat [kWh/kWht] 0,670
-indicele de termoficare realizat [kWh/kWht] 0,822
-sarcina termica maxima acoperita de un motor termic[MWt] 0,732
Cazane de vrf speciale
-numrul de cazane de vrf 2
-sarcina termica unitara necesara [MWt] 3,75
-sarcina termica unitara instalata [MWt] 4,60
-randamentul cazanelor de vrf [%] 88,0
Producii estimate ale centralei de cogenerare
-randament nominal estimat transport apa calda [%] 98,0
-randament anual estimat transport apa calda [%] 96,0
-producie nom. de cldura sub forma de apa calda [MW], din care: 8,7
-sarcina termica nominala acoperita de motoarele termice [MWt] 1,464
-sarc. term. nom. acoperita de cazanele de vrf speciale [MWt] 7,209
-producie anuala de cldura sub forma de apa calda [MWht/an], din care: 22 000
-sarcina termica anuala acoperita de motoarele termice [MWht/an] 6 570
-sarc. term. anuala acoperita de cazanele de vrf speciale [MWt] 15 430
-producia nominala de energie electrica [MW], din care: 1,202
-puterea electrica nominala neta [MW] 1,04
-cons. propriu nominal de en. el. al motoarelor termice [MW] 0,04
-cons.nominal de en. el. pentru pomparea apei
fierbini [MW]
0,13
-producia anuala de energie electrica [MWh/an], din care: 5 701
-producia anuala de energie electrica in cogenerare [MWh/an] 5 399
-producia anuala de energie electrica in noncogenerare [MWh/an] 302
-producie anuala neta de energie electrica [MWh/an] 4 954
-cons. prop. anual de energie electrica al motoarelor termice [MWh/an] 171
-cons. anual de energie electrice pentru pomparea apei fierbini [MWh/an] 577
-durata anuala de utilizare a puterii maxime [h/an] 4 743
Consumul total anual de combustibil [MWht/an], din care:
-al motoarelor termice [MWht/an] 14 656
-al cazanelor de vrf speciale [MWht/an] 17 534
-total 32 190
Randamentul global al soluiei de centrala de cogenerare [%] 85,12
Calculul economic:
Date de natura economica Date economice generale
-rata de actualizare [%] 12.00
-durata de studiu [ani] 20
-impozitul pe proflt[%] 0
-TVA [%] 0.00
-pretul combustibilului fara TVA [C/10
3
Nm
3
]
175.00
[C/MW
h]
18.35
-cresterea anuala a pretului combustibilului [%] 1.50
-pretul caldurii fara TVA [C/Gcal
]
40.00
[C/MW
ht]
34.39
-cresterea anuala a pretului caldurii [%] 1.50
-pretul energiei electrice fara TVA [C/MWhe] 80.00
-cresterea anuala a pretului energiei electrice [%] 1.00
-inv. specifica de baza in MT [C/kW] 490.00
-capacitatea nominala pentru care a fost definita
[MW]
10.00
-coeficientul de scara 0.90
-inv. spec, de baza in cazane recup. [C/kWt] 56.00
-capacitatea nominala pentru care a fost definita
[MWt]
10.00
-coeficientul de scara 0.80
-inv. spec, de baza in cazane de varf spec.
[C/kWt]
40.00
-capacitatea nominala pentru care a fost definita
[MWt]
10.00
-coeficientul de scara 0.80
-cost fix spec, mentenanta [C/kWi an] 6.00
-cost var. spec, mentenanta [C/MWh an] 6.00
-durata de realizare a investitiei [ani] 1
-cota investitii realizata din fonduri proprii [%] 100.00
nvestitii
n centrala de cogenerare [C] 1 661 900
-in motoarele termice [C] 592 500
-in cazanele recuperatoare [C] 92 000
-in cazanele de varf speciale [C] 430 000
-echipamente electrice auxiliare [C] 61 400
-echipamente mecanice auxiliare [C] 104 400
-constructii civile [C] 230 500
-alte cost, de inv. (project., preg. mont, asig. ,
taxe etc.) [C]
151 100
nvestitia specifica in echip. de cogen. [C/kWe] 963.39
nvestitii in reteaua de gaze [C} 5 000
nvestitii in reteaua de termica [Cf 660 700
nvestitia totala aferenta solutiei de cogenerare
[C]
2 327 600
Fonduri proprii necesare [C] 2 327 600
Fluxul de cheltuieli si incasari anuale
Flux de cheltuieli si incasari Perioada
de montaj
Perioada de exploatare, anul:
1 2 3 4 5
nvestitie din fonduri proprii [C] 2 327 600 0 0 0 0 0
Cheltuieli anuale totale [C/an] -fara TVA 0 869 905 880 948 892 156 903 533 915 080
-cheltuieli anuale cu combustibilul [C/an]
-fara TVA
0 736 187 747 230 758 439 769 815 781 362
-consumul anual de combustibil [MWht/an] 0 40 114 40 114 40 114 40 114 40 114
-pretul combustibilului [C/MWht] -fara 0 18.35 18.63 18.91 19.19 19.48
-cheltuieli anuale cu personalul [C/anJ 0 65 000 65 000 65 000 65 000 65 000
-cheltuieli anuale fixe de mentenanta [C/an] 0 11 352 11 352 11 352 11 352 11 352
-cheltuieli anuale variabile de mentenanta 0 49 056 49 056 49 056 49 056 49 056
-rest cheltuieli anuale [C/anJ 0 8 310 8310 8310 8 310 8 310
Venituri brute anuale totale [C/an] -fara TVA 0 1 310 897 1 327 615 1 347 524 1 367 733 1 388 244
-din reducere factura caldura [C/an] 0 722 270 733 104 744 101 755 262 766 591
-catdura consumata anual [MWht/an] 0 21 000 21 000 21 000 21 000 21 000
-pretul caldurii [C/MWht] -fara TVA 0 34.39 34.91 35.43 35.96 36.50
-din reducere factura energie electrica [C/an] 0 320 877 323 960 328 632 333 373 338 186
-reducere taxa de putere [C/an] 0 15 532 15 532 15 532 15 532 15 532
-energie electrica produsa pt. UPB anual
[MWhe/an]
0 3 000 3 000 3 000 3 000 3 000
-pretul energiei electrice [C/MWhe]
-fara TVA
0 80.00 80.80 82.01 83.24 84.49
-energie electrica produsa pt. camine anual
[MWhe/an]
0 854 854 854 854 854
-pretul energiei electrice [C/MWhe]
-fara TVA
0 76.50 77.30 78.51 79.74 80.99
-din vanzare energie electrica la
subcontactanti [C/an]
0 267 750 270 550 274 792 279 098 283 468
-energie electrica vanduta anual [MWhe/an] 0 3 500 3 500 3 500 3 500- 3 500
-pretul energiei electrice [C/MWhe]
-fara TVA
0 76.50 77.30 78.51 79.74 80.99
Venit impozabil anual [C] 0 324 612 330 287 338 988 347 820 356 785
Venitul net anual [C/an] 0 440 992 446 667 455 368 464 200 473 165
Venitul net actualizat anual [C/an] 0 393 743 356 080 324 122 295 008 268 486
Venitul net actualizat cumulat [C/an]1) -2 327
600
-1 933 857 -1 577
777
-1 253
655
- 958 647 -690 161
Flux de cheltuieli si incasari Perioada de exploatare, anul:
7 8 9 10 11 12
nvestitie din fonduri proprii [C] 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli anuale totale [C/an] -fara TVA 938 697 950 771 963 027 975 467 988 093 1 000 909
-cheltuieli anuale cu combustibilul [C/an]
-fara TVA
804 979 817 054 829 310 841 749 854 375 867 191
-consumu! anual de combustibil [MWht/an] 40 114 40 114 40 114 40 114 40 114 40 114
-pretul combustibilului [C/MWht] -fara 20.07 20.37 20.67 20.98 21.30 21.62
-cheltuieli anuale cu personalul [C/an] 65 000 65 000 65 000 65 000 65 000 65 000
-cheltuieli anuale fixe de mentenanta [C/an] 11 352 11 352 11 352 11 352 11 352 11 352
-cheltuieli anuale variabile de mentenanta 49 056 49 056 49 056 49 056 49 056 49 056
-rest cheltuieli anuale [C/an] 8 310 8310 8 310 8 310 8310 8 310
Venituri brute anuale totale [C/an] -fara TVA 1 427 042 1 445 258 1 463 716 1 482 418 1 501 369 1 520 571
-din reducere factura caldura [C/an] 789 761 801 608 813 632 825 836 838 224 850 797
-caldura consumata anual [MWht/an] 21 000 21 000 21 000 21 000 21 000 21 000
-pretul caldurii [C/MWht] -fara TVA 37.61 38.17 38.74 39.33 39.92 40.51
-din reducere factura energie electrica [C/an] 346 376 349 714 353 086 356 491 359 930 363 404
-reducere taxa de putere [C/an] 15 532 15 532 15 532 15 532 15 532 15 532
-energie electrica produsa pt. UPB anual
[MWhe/an]
3 000 3 000 3 000 3 000 3 000 3 000
-pretul energiei electrice [C/MWhe]
-fara TVA
86.62 87.48 88.36 89.24 90.13 91.03
-energie electrica produsa pt. camine anual
[MWhe/an]
854 854 854 854 854 854
-pretul energiei electrice [C/MWhej
-fara TVA
83.12 83.98 84.86 85.74 86.63 87.53
-din vanzare energie eiectrica la
subcontactanti [C/an]
290 905 293 937 296 999 300 091 303 214 306 369
-energie electrica vanduta anual [MWhe/an] 3 500 3 500 3 500 3 500 3 500 3 500
-pretul energiei electrice [C/MWhe]
-fara TVA
83.12 83.98 84.86 85.74 86.63 87.53
Venit impozabil anual [C] 371 965 378 107 384 309 390 572 396 896 403 282
Venitul net anual [C/an] 488 345 494 487 500 689 506 952 513 276 519 662
Venitul net actualizat anual [C/an] 220 903 199 715 180 553 163 225 147 555 133 384
Venitul net actualizat cumulat [C/an]1) - 224 928 -25 213 155 340 318 565 466 119 599 504
Flux de cheltuieli si incasari Perioada de exploatare, anul:
14 15 16 17 18 19
nvestitie din fonduri proprii [C] 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli anuale totale [C/an] -fara TVA 1 027 119 1 040 520 1 054 123 1 067 929 1 081 942 1 096 165
-cheltuieli anuale cu combustibilul [C/an]
-fara TVA
893 402 906 803 920 405 934 211 948 224 962 448
-consumul anual de combustibi! [MWht/an] 40 114 40 114 40 114 40 114 40 114 40 114
-pretu! combustibilului [C/MWht] -fara 22.27 22.61 22.94 23.29 23.64 23.99
-cheltuieli anuale cu personalul [C/an] 65 000 65 000 65 000 65 000 65 000 65 000
-cheltuieli anuale fixe de mentenanta [C/an] 11 352 11 352 11 352 11 352 11 352 11 352
-cheltuieli anuale vanabile de mentenanta 49 056 49 056 49 056 49 056 49 056 49 056
-rest cheltuieli anuale [C/an] 8 310 8310 8 310 8 310 8 310 8310
Venituri brute anuale totale [C/an] -fara TVA 1 559 743 1 579 720 1 599 962 1 620 474 1 641 258 1 662 320
-din reducere factura caldura [C/anj 876 513 889 660 903 005 916 550 930 298 944 253
-caldura consumata anual [MWht/an] 21 000 21 000 21 000 21 000 21 000 21 000
-pretu 1 caldurii [C/MWht] -fara TVA 41.74 42.36 43.00 43.65 44.30 44.96
-din reducere factura energie electrica [C/an] 370 457 374 036 377 651 381 302 384 989 388 714
-reducere taxa de putere [C/an] 15 532 15 532 15 532 15 532 15 532 15 532
-energie electrica produsa pt. UPB anual
[MWhe/an]
3 000 3 000 3 000 3 000 3 000 3 000
-pretu 1 energiei electrice [C/MWhe]
-fara TVA
92.86 93.79 94.73 95.68 96.63 97.60
-energie electrica produsa pt. camine anual
[MWht/an]
854 854 854 854 854 854
-pretu 1 energiei electrice [C/MWhe]
-fara TVA
89.36 90.29 91.23 92.18 93.13 94.10
-din vanzare energie electrica la
subcontactanti [C/an]
312 773 316 024 319 306 322 622 325 971 329 353
-energie electrica vanduta anual [MWhe/an] 3 500 3 500 3 500 3 500 3 500 3 500
-pretul energiei electrice [C/MWhe]
-fara TVA
89.36 90.29 91.23 92.18 93.13 94.10
Pagina 60 din 70
Venit impozabil anual [C] 416 243 422 819 429 460 436 165 442 937 449 775
Venitul net anual [C/an] 532 623 539 199 545 840 552 545 559 317 566 155
Venitul net actualizat anual [C/an] 108 985 98 510 89 038 80 475 72 733 65 734
Venitul net actualizat cumulat [C/an]1) 829 060 927 570 1 016 608 1 097 083 1 169 816 1 235 551
-Venitul net actualizat [C] 1 294 958
-Termenul de recuperare in valori neactualizate [ani] 4.06
-Termenul de recuperare in valori actualizate [ani] 8.14
-ndicele de profitabilitate [C/$] 1.56
-Rata interna de rentabilitate [%] 19.82%
5.3. Concluzii finale in urma calculului tehnico-economic
n urma calcului tehnico economic se pot trage urmatoarele concluzii:
durata de actualizare luata in calcul este de 12 %;
durata de studiu este de 20 de ani avand in vedere si durata de viata a
principalelor echipamente;
valuarea totala a investitiei este de 1 660 000 EURO din care :
-in motoarele termice [C] 592 500
-in cazanele recuperatoare [C] 92 000
-in cazanele de varf speciale [C] 430 000
-echipamente electrice auxiliare [C] 61 400
-echipamente mecanice auxiliare [C] 104 400
-constructii civile [C] 230 500
-alte cost. de inv. (proiect., preg. mont., asig. , taxe etc.) [C] 151 100
nvestitia specifica in cogenerare este de 964 eur/kWei
Calculele de eficienta prezinta valori pozitive pentru realizarea
investitiei caracterizate prin:
-Venitul net actualizat [C] 1 294 958
-Termenul de recuperare in valori neactualizate [ani] 4,06
-Termenul de recuperare in valori actualizate [ani] 8,14
-ndicele de profitabilitate [C/$] 1,56
-Rata interna de rentabilitate [%] 19,82%
n concluzie investitia este rentabila chiar si in conditiile in care pot
apare variatii ale pretului combustibilului si energie electrice achizitionate din
sistem peste valorile luate in calcul in exemplul de fata.
CAPTOLUL V
PUNCT ELECTRC: SCHEMA DE RACORDARE A NSTALATEEDE
COGENERARE LA SSTEMUL DE ALMENTARE CU ENERGE ELECTRCA
A UPB
6.1. Descrierea soluiei propus pentru conexiunea grupurilor
generatoare in staia de 10 kV UPB
Pagina 61 din 70
Furnizarea energiei electrice produsa de cele doua grupuri se va
realiza prin intermediul a doua trafo - ridictoare de 0,4 / 10 kV de 1000 kVA
fiecare, si care se vor racorda in substatia de 10 kV a CET-UPB
Avnd in vedere ca in staie sunt deja libere celulele de racord ale
generatoarelor G2 si G4 (aferente turbinelor 2 si 4 care un sunt funcionale)
aceste celule se pot reechipa cu echipamentele necesare noilor generatoare
antrenate de motoare termice, noua lor denumire fiind GMT1 si GMT2.
Schema de principiu a celor doua noi generatoare este prezentata in
fig.6.1.
Fig. 6.1. Schema de principiu a generatorului GMT1
Ambele celule de generator se vor racorda in paralel pe secia de
bare cu posibilitatea dubla de alimentare prin jocul ntreruptor 10kV
separatoarea celor doua sisteme deja existente (sistemul si sistemul ).
Din punct de vedere al circuitelor primare echiparea celor doua celule
se va face cu echipamente Standard si anume:
- ntreruptor debroabil cu SF6
- transformatoare de curent cu izolaie in rina pentru 24 kV
- cuite de legare la pmnt
Corespunztor circuitelor primare utilizate si specificul determinat de
conectarea generatorului a fost conceput un echipament integrat (releu
Pagina 62 din 70
multifuncional) care sa satisfac cerinele privitoare la comenzi, masuri
electrice, blocaje si protecii.
Comanda ntreruptorului se va efectua cu tastatura echipamentului
integrat, sau direct cu ajutorul butoanelor nchis/deschis ale ntreruptorului.
Comanda separatorului de punere la pmnt se va realiza manual si va fi
blocata de poziia broata a ntreruptorului. Pe monitorul releului se vor
vizualiza poziia ntreruptorului (nchis/deschis) precum si principalele mrimi
electrice msurate in conformitate cu specificaia tehnica a acesteia.
Fiecare celula va fi prevzuta cu o secionare de curent direcionat
spre generator care va declana ntreruptorul celulei la scurtcircuit polifazate
si monofazate pe partea de JT.
Protecia va fi desensibilizata fata de curentul de scurtcircuit la bornele
generatorului. Ca rezerva pentru aceasta protecie si pentru scurtcircuitele
aprute pe celelalte plecri din staia de 10 kV CET-UPB va fi prevzuta o
protecie maximala desensibilizata fata de curentul maxim debitat de
generator. Aceasta temporizare va asigura funcionarea selectiva a proteciei
si fata de plecrile din staiile de alimentare (Militari si Cotroceni).
Ambele protecii vor transmite comenzi de declanare ntreruptorului
de JT al grupului generator. Protecia de gaze aferente transformatorului si
funcionarea proteciei generatorului se va declana ntreruptorul din celula de
generator.
n caz de refuz de ntreruptor se va prevede o instalaie de DRR prin
care va fi declanat sursa in funciune: fiderul de legtur cu staiile de
alimentare sau cupla longitudinala.
6.2. Calculul puterii de scurtcircuit pe barele de medie tensiune (10 kV)
Date iniiale:
S
b
= 10.000 kVA = 10 MVA;
S
b
puterea aparenta nominala pe bara de 10 kV din staiile de
conexiuni.
Ub = 10kV;
U
b
tensiunea pe bara.
kA A
$
S

b
b
b
578 . 0 578
10 10 73 . 1
10 10
3
3
6
= =

= =
;
(6.1.)

b
- intensitatea curentului nominal pe bara.
S
sc
= 450 MVA;
S
sc
puterea total de scurtcircuit pe bara de 10 kV (avnd in vedere
toi consumatori de pe bare).
Pagina 63 din 70
022 . 0 = =
%c
b
%
S
S
x
(6.2.)
x
s
reactana sistemului
Date transformator ridicator 0,4 / 10 kV (2x1000kVA)
S
n
= 2 x 1000kVA = 2 MVA
(6.3.)
S
n
puterea aparenta nominala totala
u
k
= 13,2 %
66 , 0
2 100
10 2 , 13
100
%
=

=
n
b k
T
S
S &
x
;
(6.4.)
x
t
reactana trafo.
682 , 0 66 , 0 022 , 0 = + = =
T % t't
x x x
(6.5.)
x
tot
reactana totala.
Determinarea curentului de scurtcircuite pe bara de medie tensiune:
A kA
x

t't
b
mt %c
850 847 , 0
682 , 0
578 , 0
.
= = =
(6.6.)

sc
.mt curentul de scurtcircuit pe bara de medie tensiune.
Determinarea puterii de scurtcircuit pe bara de medie tensiune:
(VA $ S
mt %c b mt %c
7 , 14 850 10 73 , 1 3
4
. .
= = =
(6.7.)
S
sc
.mt - puterea de scurtcircuit pe bara de medie tensiune.
CAPTOLUL V
CONCLUZ GENERALE PRVND RETEHNOLOGZAREA CET-UPB
7.1.Situatia actuala
Pagina 64 din 70
CET din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti este un laborator
coordonat de catedra de Centrale Electrice si Energetica ndustriala,
Facultatea de Energetica si indeplineste trei functii distincte:
- fomarea inginerilor termo si electro-energeticieni, prin efectuarea
lucrarilor de laborator, a practicii de exploatare si a cercetarii stiintifice
studentesti;
- producerea energiei electrice si termice ca rezultat al activitatii
didactice si de cercetare, in vederea asigurarii partiale a consumurilor
universitatii;
- asigurarea legaturilor electrice cu sistemul energetic national si a
distributiei de energie electrica prin statiile si posturile de transformare
existente in CET atit pentru platforma universitatii cit si pentru consumatorii
captivi din zona adiacenta.
- deservirea cu utilitati, pe baza de comenzi interne (aer comprimat,
apa industriala si apa demineralizata ) a tuturor laboratoarelor facultatilor din
cadrul UPB.
nstalatiile de producere a energiei din CET sunt de generatie veche
fiind preluate prin transfer din unitati ale fostului Minister al Energiei Electrice
si avind durata normata de functionare cu mult depasita. Ele au fost reabilitate
periodic prin reparatii curente si capitale, pentru a putea face fata cerintelor
impuse de caracterul de laborator.
Asfel CET - UPB este dotata cu urmatoarele agregate si instalatii aflate
in stare de functionare:
- un cazan de abur supraincalzit, cu circulatie naturala tip Erste
Brunner (produs in Cehoslovacia in 1943), de 12 t/h cu parametrii actuali de
32 bar si 400C, funtionand pe gaz natural;
- o turbina AEG de 2 MWe cu condensatie si priza fixa;
- un grup electrogen Diessel montat in 1980 este de tip MB 836 Bb
(Maybach-Benz), are rol in asigurarea serviciilor proprii ale CET si este de
450 CP (330 kW);.
- instalatii de termoficare din CET laborator cu posibilitatea de
alimentare cu caldura a consumatorilor de abur de 12 si respectiv 6 bar prin
statiile de reducere racire SRR35/12 si SRR 12/6 si a consumatori de apa
fierbinte prin schimbatoarele de caldura de baza si de virf (2x2Gcal/h);
- o statia de tratare chimica a apei de alimentare (demineralizare
partiala) cu debitul nominal de 10 m3/h;
-o statia de dedurizare a apei de racire, cu debitul nominal de 40 m3/h;
- o statia de pompe de termoficare treapta si , echipata cu pompe
TERMA 80x22 cu debitul de 45 m3 fiecare si inaltimea de refulare de
38mH2O;
- un turn de racire umed cu ciculatie naturala;
- un cos de fum de 26 m in constructie metalica.
- statiile de transformare de 10 si 0,4 kV echipate cu celulele de
legatura cu sistemul energetic si instalatiile proprii de producere. De
asemenea se subliniaza faptul ca, de la turbina nr. 5 se dispune de
transformatorul de 4 MVA de 6,5/10,5 kV cu celula proprie si pupitrul de
racordare in camera de comanda electrica;
Pagina 65 din 70
- o camera de comanda electrica;
- o camera de comanda termica;
- ateliere macanice si PRAM;
- o statie de acumulatoare pentru iluminatul de siguranta la avarie.
- serviciile proprii ale centralei, functionind la tensiunea de 0,4 kV,
alimentate din statia de 10 kV prin doua transformatoare de cate 1000 kVA.
- o instalatie de producere a aerului comprimat, echipata cu trei
compresoare de aer, cu piston cu dublu efect tip Resita, fiecare cu debitul
nominal de 900 m3/h la 6 bari.
n afara echipamentelor si instalatiilor aflate in functiune, mentionate
mai sus, in cadrul CET laborator mai sunt instalate o serie de echipamente cu
rol didactic, demonstrativ, si anume:
- un cazan de abur supraincalzit cu aceeiasi parametrii de functionare
ca si cazanul nr 1, de productie Babcook Wilcox;
- o turbina de condensatie cu priza reglabila de 3,2 MWe Brown -
Boveri (turbina nr.5);
- turbina cu condensatie si priza de 1,5 MW;
- turbina cu contrapresiune de 450 kW.
7.2. Consumurile de cldura i energie electric nominale i anuale ale
U.P.B.
Consumurile nominale i anuale ale U.P.B. de cldura i energie
electric au fost estimate pe baza datelor de exploatare ale instalaiilor de
alimentare cu energie din ultimii patru ani (2000-2004).
Acest mod de determinare s-a folosit din urmatoarele motive :
- lipsa proiectelor actualizate ale instalaiilor de alimentare cu cldur i
energie electric;
- folosirea datelor de proiect pentru reeaua de termoficare ar fi fost
incorect deoarece acestea ineau cont i de cantitile de cldur necesare
att instalaiilor de ventilare din U.P.B. (n prezent scoase din uz), ct i altor
consumatori racordai la aceeai reea (fostele AUC i Didactica) care si-au
modificat puternic in timp consumurile de caldura si energie electrica.
Valorile consumurilor de cldura i energie electric nominale i anuale
ale U.P.B. estimate conform celor de mai sus sunt:
- consumul maxim de cldur al U.P.B. este de cca. 8,5 MWt (7
Gcal/h), iar consumul anual de cldur pentru un an cu condiii climatice
normale este de cca. 35 000 MWht/an (30 000 Gcal/an) -
- consumul maxim de energie electric al U.P.B. este de cca. 750 kWe
iar consumul anual de energie electric este de cca. 3 200 MWhe/an
7.3. Oportunitatea modernizarii C.E.T. laborator din cadrul U.P.B.
Pagina 66 din 70
Consumurile nominale i anuale ale U.P.B. de cldura i energie
electric au fost estimate pe baza datelor de exploatare ale instalaiilor de
alimentare cu energie din ultimii patru ani (2000-2004). Conform acestora s-
au considerat urmtorele :
- consumul maxim de cldur al U.P.B. este de cca. 8.5 MWt (7
Gcal/h) ;
- consumul anual de cldur este de cca. 25 000 MWht/an (15 000
Gcal/an) - pentru un an cu condiii climatice normale ;
- consumul maxim de energie electric al U.P.B. este de cca. 750
kWe ;
- consumul anual de energie electric este de cca. 3 500 MWhe/an.
Acest mod de determinare s-a datorat lipsei proiectelor actualelor
instalaii de alimentare cu cldur i energie electric si faptului ca folosirea
datelor de proiect pentru reeaua de termoficare ar fi fost incorect deoarece
acestea ineau cont i de cantitile de cldur necesare att instalaiilor de
ventilare din U.P.B. (n prezent scoase din uz), ct i altor consumatori
racordai la aceeai reea (fostele AUC i Didactica) .
Costurile folosite n analiza oportunitii modernizrii C.E.T. laborator
au fost :
-pentru echipamente conform valorilor din cataloage de oferte (ne
negociate) ;
-pentru combustibil, cldur i energie electric conform tarifelor
actuale pltite de U.P.B. pentru aceste utiliti.
Caracteristicile tehnice ale echipamentelor din solutia propusa pentru
retehnologizarea C.E.T. laborator.
Caracteristicile tehnice ale noilor echipamente au fost determinate
avand in vedere urmatoarele :
- sa se asigure alimentarea integrala cu caldura a localurilor
Universitatii Politehnica Bucuresti;
- producerea de energie electrica sa se faca in cele mai bune conditii,
respectiv cu consumuri minime;
- sa fie respectat pe cat posibil raportul dintre cantitatea de caldura
data in regim de cogenerare si cantitatea totala de caldura recomandat de
literatura de specialitate pentru ciclurile de cogenerare cu abur, pentru cazul
consumatorilor urbani si tertiari (cca. 0,5).
CAPTOLUL V
NORME N TEHNCA SECURTAT MUNC N NSTALAT DE
COGENERARE CU MOTOARE TERMCE
8.1. Regulament de funcionare a CET laborator
Pagina 67 din 70
n scopul aducerii la ndeplinire a sarcinilor ce revin acestui laborator,
respectnd actele normative ce stabilesc cadrul organizatoric legal, activitatea
CET laborator se desfsoara dup ,Regulament de organizare si funcionare
a CET laborator aprobat de Conducerea UPB.
n cadrul exploatrii curente a instalaiilor, personalul de serviciu
asigura supravegherea acestora, controlul lor periodic si manevrele necesare.
Supravegherea se asigura prin urmrirea parametrilor din instalaiile
respective si completarea evidentei acestora. Personalul executa de
asemenea operaiile legate de curtenia locului de munca. n ntreaga activitate
se vor respecta cu strictee normele de protecie a muncii indicate in cele ce
urmeaz:
- personalul de exploatare operativa a instalaiilor este cu desvarsire
interzis sa scoat din proprie iniiativa ngrdirile de protecie, sa ptrund
dincolo de acestea, sa execute lucrri sau manevre fr a exista o autorizaie
de lucru si instruciuni tehnice sau dispoziii in acest sens.
- cnd schimbul este format din doua persoane, una din ele poate
participa la lucrri, fiind inclusa in echipele de revizii sau reparaii
- in timpul executrii controlului, in instalaiile electrice, instalaia trebuie
considerata ca aflata in funciune, chiar atunci cnd se cunoate ca ea este
scoasa de sub tensiune. Aceasta prevedere are in vedere faptul ca instalaia
nu este legata la pmnt si ca exista eventualitatea punerii ei sub tensiune
La efectuarea tuturor manevrelor pentru Prevenirea accidentelor
umane sau tehnice datorita arcului electric, se vor respecta urmtoarele
reguli:
- manevrele se efectueaz numai in ordinea ntreruptoare-
separatoare
se efectueaz nti manevrele cu separatoarele de linie si apoi cu cele
de bare, la operaiile de deschidere si invers la operaiile de nchidere
- poziia personalului in timpul manevrei trebuie sa fie laterala fata de
siguranele fuzibile, precum si fata de separatoarele care nu sunt prevzute
cu dispozitive de blocaj
8.2. Norme de protecie a muncii specifice la executarea de lucrri la
generatoare, compensatoare, sincrone si motoare electrice
Generatoarele si compensatoarele sincrone aflate in turaie, chiar
dezexcitate trebuie considerate ca fiind sub tensiune. Se interzice atingerea
sau executarea lucrrilor in circuitele statorului generatorului sau
compensatorului sincron aflat in turaie.
Manevrele pentru pornirea si oprirea mainilor electrice de nalta
tensiune se executa de ctre personalul operativ de serviciu.
naintea executrii oricror lucrri de reparaii la partea mecanica a
unui motor electric, se va opri motorul, se va realiza o separaie de lucru
Pagina 68 din 70
vizibila care se va bloca, iar pe dispozitivul de acionare se va monta un
indicator de interzicere.
Carcasele mainilor electrice si cele ale echipamentelor de pornire ale
acestora trebuie sa fie legate la pmnt. Se interzice executarea de lucrri la
aceste legturi la pmnt in timpul funcionarii mainilor electrice.
8.3. Metode de protecia muncii pentru partea termomecanica a
centralelor
nstalaiile de gaze se pun in funciune si se exploateaz in
conformitate cu normativul pentru distribuirea gazelor naturale, numai de
catre persoanele autorizate de unitatea de distribuie a gazelor.
Se interzice determinarea prezentei gazelor in aer, in incaperi sau
camine prin flacra libera. nainte de predarea in exploatare, toate conductele
de gaze trebuie probate. Daca o conducta a rmas fr gaze mai mult de
doua luni, nainte de a fi pusa in exploatare trebuie probata din nou.
Este interzisa folosirea gazului in cazul cnd presiunea in conducta de
gaze a sczut sub 40mm H2O.

8.4. Masuri generale de prevenire si extindere a incendiilor
Prin prevenirea incendiilor in centrale si staii electrice se nelege
respectarea regulilor stabilite de normele in vigoare si luarea tuturor masurilor
menite sa elimine cauzele care pot provoca incendii. Totodat, prevenirea
incendiilor presupune si asigurarea din timp a unor masuri necesare pentru
limitarea dezvoltrii incendiilor, stingerea lor in faza iniiala, evacuarea
oamenilor si a bunurilor materiale.
Un mijloc esenial de aprare contra incendiilor este obligativitatea
instruirii periodice, in privina masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, a
tuturor celor care lucreaz in sectorul energetic.
8.5. Procedee si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor
Lupta mpotriva incendiilor cuprinde: prevenirea, detectarea,
avertizarea, combaterea si stingerea.
n faza de prevenire se stabilesc punctele pericol de incendiu, cauzele
posibile si masuri pentru nlturarea lor. Se ntocmesc planuri de prevenire si
lichidare a avariilor si se urmrete aprovizionarea cu materiale de combatere
si utilarea panourilor si punctelor PS.
n faza de combatere si lichidare este necesar :
- stabilirea obiectului incendiului si determinarea cauzei apariiei lui
- precizarea locului de apariie (focarul)
- asigurarea securitii personalului
- folosirea tuturor posibilitilor de lichidare a focului
Pagina 69 din 70
Pentru cazul in care incendiul nu se poate lichida imediat se va
determina zona periculoasa si se va ncerca limitarea posibilitilor de
extindere.
Pagina 70 din 70