Sunteți pe pagina 1din 34

Personalitate Alfa -Descopera-ti vocatia- de Pera Novacovici

I. Capitolul I-Increderea in sine...............................6


Fundatia...................................................................................6
Curba de invatare.....................................................................8
Zona de confort.......................................................................11
3 Povesti.................................................................................13
II. Capitolul II-Inteligenta emotionala.....................22
biceiurile................................................................................22
Igiena mentala.........................................................................23
Imaginatia si creativitatea.......................................................26
III. Capitolul III ! Personalitatea si vocatia.............3"
#espre vocatie.........................................................................3"
Povestea mea..........................................................................3$
%ocatia &'...............................................................................()
I%. Capitolul I% ! *upta pentru statut social............6"
Programarea sociala...............................................................6"
&elevi+orul si de+informarea...................................................6$
#isiparea atentiei,,,,,,,,............................................6-
.olutii.....................................................................................6-
Cel mai important sfat,,,,,,...........................................$)
Dedicaie:
Pentru cei care /tiu c0 prima oar0 trebuie1
S ai ceva nainte s poi s dai ceva.
S te ajui pe tine nainte s i poi ajuta pe ceilali.
S te schimbi pe tine nainte s poi schimba lumea.
&rebuie s0 consideri cititul acestui material o mic0 deviere de la drumul pe care 2l ai acum 2n via304 oricare ar fi
acesta.
&oate problemele pe care le ai la ora actual04 convingerile4 educa3ia4 valorile pe care le-ai dob5ndit p5n0 acum
consider0-le baga6ul pe care 2l por3i cu tine pe drumul t0u. %reau s0 le la/i pentru o vreme 6os /i s0 te sim3i eliberat
de orice povar0. C5nd vei decide c0 e timpul s0 pleci din nou la drum4 le po3i lua. #ar4 pentru c5t timp vei citi acest
material4 la/i orice povar04 te a/e+i confortabil /i ui3i tot ce /tiai p5n0 acum.
Primul pas este s0 recuno/ti c0 nu vrei s0 faci tot ceea ce vei g0si 2n acest material4 dar le vei face a/a cum un
medicament amar te scute/te de probleme cu mult mai complicate.
Po3i s0 faci cel mai greu pas7
#ac0 da4 c5nd vei termina de citit4 23i promit c0 vei fi tot 2n locul 2n care e/ti acum /i 2l vei vedea pentru prima oar0.
&e vei uita 2n oglind0 /i te vei vedea pentru prima oar0. 8i vei 2nt5lni pe cei din 6urul t0u /i 2i vei cunoa/te pentru
prima oar0.
Cam multe condi3ii7
'tunci4 mai am o rug0minte. 9u fi o persoan0 care cite/te /i apoi spune :;tiu lucrurile astea: .
&eoria e necesar04 2ns0 e doar o parte din ce ai nevoie pentru a avea via3a pe care o dore/ti. 8ntrebarea e dac0 aplici
ceea ce 2nve3i 2n via3a real0 /i dac0 ai re+ultatele pe care le vrei. Informa3ia nu te a6ut0 cu nimic dac0 doar o /tii.
#ac0 o folose/ti4 atunci informa3ia se transform0 2n putere.
<ste via3a ta a/a cum i3i dore/ti7
rice altceva e vorb0rie goal0.
'plic0 tot ce g0se/ti 2n acest material p5n0 c5nd po3i st0p5ni 2n via3a real0 ceea ce ai 2nv03at.
Capitolul I-Increderea in sine
In care vorbim despre punctul de plecare in cautarea scopului nostru in viata . Ce este curba de invatare4 +ona de
confort si 3 povesti e=traordinare care cu siguranta te vor emotiona si la care pe langa te=t ai si un lin> spre
povestile originale insotite de imagini video pe ?outube.
1. F@9#'&I'
Cand vrei sa construiesti o casa4 cu ce incepi7 Cu acoperisul7 <vident4 nuA
Incepi cu fundatia. .i de felul in care fundatia este construita depinde ce poti ridica pe acea fundatie4 cat de multa
siguranta ai pe ce ai construit si cum va re+ista timpului si incercarilor ceea ce ai construit.
amenii4 de obicei4 vad partea care se afla la suprafata.
%ad campionul castigand cursa4 nu vad miile de ore de antrenament pe care s-a pus ba+a re+ultatului.
%ad omul de afaceri imbogatit4 nu vad numeroasele esecuri din care s-au invatat lectii si care au dus la succes.
%ad copacul4 fara sa vada radacinile prin care copacul creste4 se sustine4 se Braneste.
.tii cum arata un copac sanatos cu tot cu radacini7
#upa cum ve+i4 radacina e aproape la fel de mare4 daca nu cBiar C'I mare decat ceea ce se afla la suprafata.
.tii cat de mare trebuie sa fie fundatia pentru un +garie nori7
&urnurile Petronas din Duala *umpur4 pana de curand cei mai inalti +garie nori din lume4 au o fundatie de 12) de
metri adancime. 'dica vreo 3 blocuri cu 1) eta6e unul peste altul .@E pamant.
Fandeste-te la viata ta. #aca vrei sa fii o persoana e=traordinara4 daca vrei sa ai reali+ari care sa iti aduca satisfactia
pe care o cauti4 ai nevoie de o fundatie pe masura. #espre asta vom discuta in continuare.

2. C@GE' #< I9%'&'G<
9u spune ca nu poti.
.pune ca poti si apoi incerca. .i cand nu reusesti nu e pentru ca nu poti4 e pentru ca nu esti antrenat4 pregatit4 nu ti-
ai de+voltat suficient abilitatea de a face acel lucru. 9@ renunta din prima si nici dupa a 1)-a incercare. Freseste
fara frica4 dar invata din greseli si nu le repeta. Fa altele si mergi inainte.
'lege-ti domeniul. Ce vrei sa poti face e=celent7
<=ista 2 feluri de oameni pe lume1 cei care se lasa dusi de val si cei care se opun valului. .au4 cel putin4 asta spun
cei care stiu doar o parte din adevar. Cai e=ista si un al treilea fel de oameni1 cei care CG<<'Z' valul. 'sadar4 in
loc sa lasi lucrurile sa ti se intample4 &@ esti persoana care face lucrurile sa se intample.
#iferenta intre oamenii care resusesc si care nu este C9%I9F<G<.
amenii care reusesc4 putini la numar4 cred ca pot fi o C'@Z'. Ca pot fi cei care generea+a valul.
Gestul sunt %IC&IC<*< care se plang1 H9@ am putere4 eu sunt unul4 lumea e mare si reaA: etc.
9IC<9I dintre toti oamenii cu reali+ari pe lumea asta nu ar fi reusit daca nu ar fi fosti convinsi ca pot fi o cau+aA
<=ista oameni care cred ca se pot scBimba pe ei si viata lor si e=ista oamenii care nu cred lucrul asta.
<=ista oameni care care vor sa invete4 sa se de+volte si sa evolue+e si oamenii care nu vor.
@nii oameni sunt optimisti4 altii nu.
9u lasa pe nimeni sa iti spuna ca nu poti face ceva. amenii4 cand nu pot face ceva4 spun si altora ca nu pot sa faca
acel lucru.
'i un vis4 prote6ea+a-l.
<=ista un proces de invatare pentru GIC< in lumea asta.
H#aca traiesti dintr-un simt al obligatiei4 esti un sclav.I #r. Ja?ne J. #?er
*ucruri de genul asta se intampla cand astepti prea multe de la cei din 6ur si prea putine de la tine. .unt sigur ca esti
o persoana inteligenta. .pune-mi si mie1 ti se pare normal sa stai acasa in scaun sau in pat si sa te gandesti ca sunt
lucruri pe care vrei sa le faci4 dar nu are rost sa faci niciun pas pentru ca vei suferi un esec7 &i se pare normal ca
atunci cand vine vorba de viata4 emotii4 se=4 bani4 putere sa te gandesti inainte la scenarii care e=ista doar in capul
tau si apoi sa nici nu actione+i7 #aca imaginatia ta are o influenta atat de mare aspura actiunilor tale din viata reala4
macar IC'FI9<'Z'-&I lucruri po+itive. #e ce ti-e teama7 &i se pare normal sa spui ca marea ta problema este
lipsa de e=perienta4 in timp ce tu nu faci nimic ca sa dobandesti aceasta e=perienta7 amenii au multe presupuneri
si ganduri. < 'E.@G# sa gandesti la lucruri I9'I9&< sa le faci. &G'I<.&<4 actionea+a si apoi4 cu feedbac>-ul
pe care il ai4 poti sa evalue+i situatia. amenii traiesc prea mult in capul lor si fac prea multe presupuneri despre ce
e posibil si ce nu. Ceea ce te va face un om mai bun4 mai interesant4 un magnet pentru cei din 6ur si cu lumea la
picioare e #<.&I9@* &'@.
&u cine esti si ce scop ai in viata7
Culta lume se sperie cand aude un cuvant ca destin4 pentru ca nu stie ce inseamna si ii este frica sa descopere.
.ursa nefericirii oamenilor in general o repre+inta asteptarile mari pe care le au de la cei din 6ur si asteptarile mici
sau ine=istente pe care le au de la PGPGI' P<G.'9'.
9u astepta nimic de la nimeni. 'stepti degeaba. 9u e nimeni pe lumea asta care sa vina si sa iti dea pe tava ce ai tu
nevoie ca sa te simti implinit si multumit.
Ce trebuie sa faci e sa scoti din tine acele lucruri care te vor face o persoana e=traordinara.
- .a ai destin. @ita-te la viata ta si la pasiunile tale. Ce iti place sa faci7 Cum ai putea face lumea din 6ur mai buna si
cum ai putea oferi celor din 6ur ce ai tu mai bun7
- .a inveti despre personalitate si nevoile oamenilor. Invata ce ii motivea+a4 invata ce nevoi au si vino in
intampinarea lor. fera tu primul4 nu astepta sa primesti.
- .a incura6e+i oamenii si sa cre+i in ei cand nimeni nu crede4 nici cBiar ei insisi.
- .a stii sa aduci emotii po+itive4 optimism si distractie peste tot unde te duci. Cand ai oca+ia sa te distre+i4 sa fii cel
care da tonul. Fa ca oamenii sa isi aduca aminte de +iua sau noaptea in care ai fost si tu
acolo si fa-i sa isi doreasca sa fii si data viitoare.
- .a lasi deoparte temerile si nesigurantele. Cand ai de gand sa si traiesti7 *a ") de ani7 .tii ce +ice un om de ") de
ani7 ICe stiu la ") de ani stiam si la 2). 3) de ani am facut doar o munca de verificareI.
'ctionea+a si invata din intamplari. rice faci4 indiferent ca vrei bani multi4 iubire4 se=4 putere4 la inceput vei fi
foarte slabK in orice domeniu care cre+i ca te va duce la fericire sau la lucrurile care le vrei in viata.
Ca sa a6ungi unde vrei4 pasii sunt urmatorii1
1. Cura6 sa actione+i.
2. <sec. Cu siguranta nu vei reusi din prima.
3. *ectie invatata. %ei invata o lectie din incercarea ta.
(. Perseverenta. 'dica deci+ia de a continua4 in ciuda esecurilor
temporare4 a obstacolelor si a de+amagirilor temporare.
". Cura6 si mai mult pentru a actiona din nou
6. .ucces.
'cest ciclu se repeta din nou si din nou4 pana cand un copil invata sa mearga4 pana un om a6unge sa aiba multi bani
muncind4 facand afacerea lui sau fiind un mare mafiot. Pana cand o persoana isi gaseste partenerul sau partenera de
viata sau pana cand obtine puterea.
Fandeste-te la esec. Invata sa traiesti cu esecul. Cai ales4 invata ca esecul e ceva normal si ca esecul si succesul
merg tot timpul mana in mana4 fiind de nedespartit. Invata sa privesti cu detasare ambele4 pentru ca4 asa cum vei
vedea4 nu esecul si succesul contea+a4 ci sa te simti bine facand ceea ce-ti place si sa devii tot mai bun in ceea ce-ti
place.
&otul e un proces4 e un drum. 9ici esecul si nici succesul nu pun capat calatoriei. &ot timpul va fi alt drum4 alta
destinatie4 iar pe drumul tau vei intalni tot timpul obstacole si oa+e.
Increderea in sine in orice domeniu apare cand4 dupa procesul de invatare4 reusesti sa faci acel lucru din ce in ce
mai bine. .i nu vei reusi din prima.
Cu cat treci mai repede prin procesul de invatare4 cu atat scBimbarile in viata ta vor fi mai rapide.
9@ uita ca H' avea cura6 este deosebit de important. Poti pierde banii - e rau. Poti pierde un prieten - e si mai rau.
#ar daca ti-ai piedut cura6ul - ai pierdut aproape totul.: Jinston CBurcBill
Cine Botareste ce meriti si ce nu7 Cine da masura valorii tale ca fiinta umana7
9u te multumi cu putin niciodataA #ar pentru asta trebuie sa te gandesti la ,
3. Z9' #< C9FG&
<ste acea +ona fi+ica4 psiBica si emotionala in care noi aveam acea stare de bine1 cand ne rela=am4 cand facem
lucrurile de rutina care nu ne tre+esc prea multe emotii si probleme4 cand suntem cu persoanele
din grupul nostru social.
#in pacate4 nimic 9@ nu se intampla cand esti in +ona de confort.
.cBimbarea4 invatatul de lucruri noi4 e=plorarea si descoperirea4 toate acestea se petrec I9 'F'G' +onei de
confort.
%rei sa devii bun in relatiile cu se=ul opus7 #aca +ona ta de confort e cu cei cativa prieteni sau prietene si nu esti
dispus sa actione+i cu cura6 si sa cunosti oameni noi4 9ICIC nu se va intampla.
%rei sa faci bani7 Poate e timpul sa iti descoperi talentele naturale4 sa ti le antrene+i si sa le valorifici. #ar pentru
asta trebuie sa pasesti I9 'F'G' +onei de confort cu mult C@G'L.
%rei sa scBimbi ceva la tine in bine7 &rebuie sa e=perimente+i4 si asta te va duce 'F'G' din +ona de confort.
#e obicei simti in stomac emotii atunci cand esti pe teritoriu nou. Cand faci lucruri noi4 cand intalnesti situatii si
oameni si nu stii la ce sa te astepti.
'sta e EI9<. Pentru ca daca pasesti de cateva ori in afara +onei de confort4 iti vei mari +ona de confort. *ucrurile
care pareau grele de facut sau te faceau sa nu te simti bine sunt 9'&@G'*< .I 9GC'*<
acum4 pentru ca ti-ai e=tins +ona de confort.
&ine minteA #aca nu faci lucruri care sa te aduca in afara +onei de confort4 vei avea ce ai avut si pana acum. <sti
multumit7 Foarte bine. 9@ esti multimit7 Iesi afara din +ona de confort si actionea+a catre scopul tau.
&ot timpul te poti intoarce la +ona de confort ca sa iti refaci energia si puterileA #ar ve+i sa nu ramai acolo toata
viataA
9u ti se pare ciudat ca atunci cand esti mic toata lumea spune sa iti urme+i visele7 Insa cand esti mare toti sunt
6igniti4 cBiar si numai daca incerci7 <u nu am renuntat. .i asta da sens vieti mele. Iar mesa6ul meu este1 9@
G<9@9&' *' %I.@GI*< &'*<A
9@ fi obedient si nu te agata de lucrurile e=terioare. Ea+ea+a-te pe tine si pe fortele tale.

- 'suma-ti responsabilitatea4 o data pentru totdeauna4 pentru && ce se intampla4 bine sau rau4 in viata ta si intelege
ca tu faci lucrurile sa se intample.
- 9u mai astepta niciodata aprobarea4 acceptarea4 aprecierea sau recunoasterea de la cei din 6ur.
- Increderea in fortele tale in orice domeniu vine dupa ce actione+i4 esue+i de cateva ori4 inveti lectii si apoi reusesti
sa faci mai bine acel lucru. 'stfel vei dobandi incredere.
- .capa de temeri si nesigurante. &oti murim. 'ctionea+a cand esti in putere4 sa nu ai regrete cand iti mai raman
doar amintirile. &rebuie sa ai ce povesti nepotilor.
Ce vor +ice oamenii7 #aca spun ceva4 cei din 6ur vor fi de acord7
9@ da puterea oamenilor din 6ur. Cauta puterea din tine.
#aca nu respecti regulile de mai sus4 se vor intampla cateva lucruri neplacute1
- oamenii nu vor dori sa stea in prea6ma ta4 pentru ca ii obosestiK
- vor simti ca le furi energia si ca trebuie sa se concentre+e pe nevoile si trairile tale emotionale4 in loc sa se
concentre+e pe ale lorK
- se vor simti indreptatiti sa abu+e+e de tine4 de timpul tau4 de banii tai si de orice altcevaK
- vei parea o persoana disperataK
(. Cele 3 povesti emotionante care te vor face sa privesti viata ta putin altfel1
P%<.&<' 9@C'G@* 1
&rebuie sa ar+i in flacari de dorinta pentru a avea un lucru si apoi .' C@9C<.&I cu toata pasiunea si energia ta ca
sa il obtii. #aca persevere+i4 vei obtine acel lucru4 indiferent de obstacole4 esecuri4 timp cBeltuit etc.
.i nu e niciun secret4 asta poate stiam toti pana acum. Ceea ce e secret si misterios si ine=plicabil inca e un adevar
pe care toti l-am simtit pe propria noastra piele4 doar ca nu am stiut sa il observam poate sau sa il pretuim4 sau sa il
definim. Ceva ce stia si FoetBe acum 2)) de ani1
H<=ista multa e+itare inainte ca cineva sa se dedice total unui scop4 unui vis. Cai mult4 sunt sanse mari ca omul sa
dea inapoi4 sa fie ineficient in multe dintre actiunile sale. #ar in toate initiativele si actele de creatie functionea+a
un adevar elementar4 a carui ignorare ucide multe idei si planuri splendide1 acela ca atunci cand cineva se consacra
unei idei4 si providenta se misca in aceeasi directieA .i incep sa se petreaca tot felul de lucruri4 care nu s-ar fi produs
altfel si care a6uta implinirii scopului. @n intreg lant de evenimente nepreva+ute pornesc de la acea deci+ie de a
merge inainte4 fie ce-o fiA Incidente4 intalniri4 oameni si spri6in material ! lucruri la care omul4 la inceput4 nici nu a
indra+nit sa vise+e !4 toate ii vin in a6utor.
rice faci4 sa vise+i ca poti face si I9C<P< sa faciA: 'm un prieten inteligent care a pus urmatoarea intrebare1 :.i
fiind sinceri cu noi insine1 cBiar ne dorim ceva cu toata inima si facem tot posibilul sa ni se intample7:
'cum4 vreau sa te fac sa intelegi diferenta intre Hvreau ceva: si Hvreau ceva atat de tare incat sa obtin acel lucru
merita sacrificiul intregii mele fiinte:.
Pentru cei care isi imaginea+a ca isi doresc suficient de tare4 dar nu li se intampla4 sau ca muncesc mult si nu au ce
vor4 trebuie sa le spun ca nu stiu ce inseamna sa iti doresti si sa muncesti pentru visurile tale. 'm gasit un e=emplu
care arata e=celent ce inseamna sa vrei si sa muncesti cu adevarat. .e aplica in orice domeniu.
In e=emplul asta e vorba de un copil care isi dorea foarte tare sa a6unga actor. .e nascuse cu dificultate4 cu a6utorul
forcepsului4 ii ramasesera urme pe craniu si avea gura stramba. Cand era tanar4 a fost refu+at la Moll?Nood de mii
de ori . #e cate $4 8 ori de fiecare casa de productie. 9imeni nu vroia sa ii dea un rol. ' divortat de sotie dupa ce i-a
vandut bi6uteriile pentru ca nu aveau bani de mancare.
.i-a vandut cainele pe strada4 pe 2"O4 in timp ce plangea de durere, <ra prietenul lui cel mai bun4 care il iubea
neconditionat4 spre deosebire de nevasta-sa. 'poi i-a venit o idee si a scris un scenariu in cateva +eci de ore de stat
la masa4 in continuu. .-a dus la o casa de productie si aia au +is1 ICe scenariu .@P<GAA Iti dam 12" de CII de
dolari pe el4 dar tu nu 6oci in filmul pe care il vom face dupa scanariul tauAI #ar omul vroia sa fie actor si a +is
H9@A <u trebuie sa fiu actorul principal ca eu inteleg rolul mai bine ca oricineAH. Peste o saptamana l-au cBemat din
nou si au +is P2") de CII de dolari4 dar tu nu 6oci in elAH. mul care a divortat si si-a vandut cel mai bun prieten pe
2" O a +is H9@A:4 pentru ca el avea un vis si muncea pentru el. 'poi au +is P32" de CII de dolari4 dar tu nu 6oci in
elAH. .i a +is P9@AH.
'poi cei de la casa de productie au fost de acord4 siguri ca avea sa fie un esec1 HIti dam 3" de mii de dolari si rolul
principal.:. Ce a facut cu banii7 ' stat 3 +ile pe strada unde si-a vandut cainele si cand a trecut ala cu cainele a +is
ca i-l cumpara inapoi cu 1))O. &ipul a refu+at. #ar omul nostru isi vroia cainele4 asa ca a oferit "))O pentru
prietenul meu cel mai bun:. 'poi a trebuit sa urce la 1)))O. In final4 si-a primit cainele inapoi pentru 1" mii de
dolari si un rol pe care l-a dat acestui trecator in noul film. Filmul se cBeama Goc>? I4 omul nostru se cBeama
.?lvester .tallone. Cainele din film este cainele din viata reala a lui .tallone. Povestea reala povestita de &on?
Gobbins e aici4 ca sa va faceti o idee despre cum functionea+a P'.I@9<'. .i ce insemna sa %I.<ZI4 sa %G<I si sa
C@9C<.&I cu adevarat ca sa obtii ce vrei. Goc>? I a castigat scarul si 2)) de milioane de dolari. 'sta ca dovada
ca pana la urma obtii ce vrei. .ucces in reali+area propriilor voastre viseA
P%<.&<' 9@C'G@* 2
In continuare este te=tul integral al discursului lui .teve Lobs4 director la 'pple Computer si Pi=ar 'nimation
.tudios4 adresat absolventilor de la @niversitatea .tandford. H.unt onorat sa fiu aici cu voi asta+i4 la absolvirea
uneia dintre cele mai prestigioase universitati din lume. <u nu am absolvit niciodata facultatea. .a fiu sincer4 asta e
cel mai apropiat moment de o absolvire4 la care am participat. 'm sa va spun 3 povestioare scurte din viata mea.
#oar atat.
#espre unirea punctelor in viata
C-am lasat de facultate dupa 6 luni4 dar am ramas in campus inca 18 luni. #e ce am renuntat7 &otul a inceput
inainte sa ma nasc. Cama mea biologica era o tanara studenta care nu absolvise inca si a decis sa ma dea spre
adoptie. <a simtea ca trebuie sa fiu adoptat de o familie cu studii superioare4 asa ca totul era aran6at ca familia unui
avocat sa ma adopte. .-au ra+gandit in ultma clipa4 pentru ca doreau o fata.'sadar4 a fost sunata urmatoarea familie
pe lista1 H'vem un baietel4 il vreti7:. 9oua familie a spus H.igur:.Parintii adoptivi nu avea facultate4 insa au promis
ca baiatul va avea una.
*a 18 ani am a6uns la facultate. @na scumpa pe care se duceau economiile de o viata ale parintilor mei. #upa 6 luni
nu am va+ut niciun rost in a merge la facultate4 pentru ca nu intelegeam cum ma va a6uta sa imi dau seama cine sunt
si ce vreau sa fac cu viata mea. 'm decis sa renunt la facultate si sa sper ca totul va fi in regula. 'tunci ma simteam
mic si nea6utorat4 dar cand ma uit in urma imi dau seama ca a fost una dintre cel mai bune deci+ii ale mele. In clipa
in care am renuntat la cursurile obligatorii am putut merge la cursurile care imi placeau cu adevarat si care erau de
la diferite facultati.
9u era totul frumos. 9a aveam camera in campus4 asa ca dormeam pe podea in camera unor prieteni. .trangeam
cutii de suc si le vindeam pentru "c ca sa imi cumpar mancare4 iar in fiecare duminica mergeam 12 >ilometri pe 6os
ca sa mananc o masa copioasa la templul Mare DrisBna. Iubeam +ilele de duminica.
@n curs care imi placea foarte mult era cursul de caligrafie Qera poate unul dintre cele mai bune din taraR. 'm
invatat despre tipurile serif si sans serif4 despre variatia spatiului intre litere si care sunt lucrurile care fac un scris
e=celent. Ci se parea fascinant.
9imic din asta nu avea o aplicatie practica in viata mea. Insa peste 1) ani4 cand lucram la designul pentru primul
CacintosB4 am reusit sa punem tot ce invatasem atunci in arBitectura tipografica a Cac-ului.#aca nu as fi facut
cursul de caligrafie4 CacintosB nu ar fi avut tipurile de font-uri si posibilitatile de a scrie pe care le are acum. .i
cum JindoNs a copiat Cacintos-ul4 probabil niciun computer din lume nu ar fi avutA <vident4 ar fi fost imposibil
sa unesc aceste puncte din viata mea inainte. #oar uitandu-te in urma poti uni punctele.
'sadar4 trebuie sa ai incredere ca4 intr-un fel4 punctele se vor uni la un moment dat. &rebuie sa cre+i in ceva1
intuitie4 destin4 viata4 >arma4 orice. 'bordarea asta nu m-a de+amagit niciodata si a facut toata diferenta in viata
mea.
#espre iubire si pierdere.
'm avut noroc4 am aflat devreme ce vreau sa fac in viata. 'm pornit 'pple in gara6ul parintilor mei cand aveam 2)
de ani. In 1) ani4 compania a crescut de la un gara6 la o companie de 2 miliarde de dolari si ())) de anga6ati. #e un
an de +ile lansasem CacBintosB-ul4 iar eu implinisem 3) de ani. 'poi am fost concediat.
Cum poti fi concediat dintr-o companie pe care ai fondat-o7 Pai4 cand 'pple era in crestere4 am anga6at pe cineva
foarte talentat sa ma a6ute4 si pentru un an treaba a mers bine. 'poi vi+iunea noastra despre viitor a luat-o pe cai
diferite si astfel au aparut disensiunile. Cand s-a intamplat asta4 comitetul director i-a tinut patrea4 iar eu am fost dat
afara.
Cunca unei vieti intregi era pierduta. %oiam sa ma retrag undeva departe4 insa ceva nu ma lasa. Inca imi place ce
fac4 imi placea munca mea. 'm fost respins4 dar inca iubeam. 'sa ca am decis sa incep din nou de la ). 'tunci nu
am inteles4 dar acum stiu ca a fi dat afara a fost cel mai bun lucru pentru mine. Freutatea de a fi o persoana de
succes a fost inlocuita de usurinta de a fi inceptor din nou4 mai putin sigur pe lucrurile din 6urul meu. 'm intrat in
cea mai creativa perioada din viata mea.
In urmatorii " ani am intemeiat compania 9e=t si compania Pi=ar. 'm cunoscut-o pe *aurene4 care a devenit sotia
mea. 'm creat primul film animat pe computer si am a6uns cel mai de succes studio de animatie din lume. 'pple a
cumparat 9e=t4 iar teBnologia pe care o de+voltam la 9e=t este la ba+a companiei 'pple asta+i. C-am intors la
'pple4 iar *aurene si cu mine avem o familie minunata impreuna.
9imic din astea nu s-ar fi putut intampla daca nu eram dat afara de la 'pple. ' fost un medicament foarte amar4 dar
pacientul avea nevoie de el. 9u iti pierde credintaA .unt sigur ca singurul lucru care m-a facut sa merg mai departe
a fost dragostea pentru ceea ce faceam.
&rebuie sa descoperi ce iubesti. 'sta e valabil si in munca4 si cu oamenii. Cunca va ocupa o mare parte din viata ta
si singurul fel de a fi cu adevarat satisfacut este sa ai reali+ari frumoase. .i nu poti avea reali+ari frumoase decat
daca I@E<.&I ceea ce faci. #aca nu ai gasit inca4 continua sa cauti. 9u te multumi cu putin. 'sa cum se intampla
cu toate problemele ce tin de suflet4 vei sti cand vei gasi. Iar pe masura ce anii trec4 totul va deveni mai frumos. .a
nu uiti doar1 nu te multumi cu putinA
#espre moarte
Cand aveam 1$ ani4 am citit ceva ce m-a impresionat profund1 :#aca traiesti fiecare +i ca si cand ar fi ultima4 intr-o
+i sigur vei avea dreptateA:.
.a tin minte ca voi muri a fost cea mai importanta unealta pe care am avut-o ca sa iau marile deci+ii in viata. Pentru
ca totul4 toate asteptarile e=terne4 toata mandria4 toata rusinea si frica de esec4 toate dispar in fata mortii4 lasand doar
ceea ce este important cu adevarat. .a tii minte ca vei muri e cel mai bun mod de a evita capcana de a te gandi ca ai
ceva de pierdut. <sti de6a de+bracat. 9u e=ista niciun motiv sa nu iti urme+i inima.
'cum un an am fost diagnosticat cu cancer. 'm primit diagnosticul la $43) dimineata1 aveam o tumoare la pancre-
as. 9ici nu stiam ce e ala pancreas. #octorii mi-au +is ca sigur e unul din acele tipuri de cancer care nu pot fi tratate
si4 prin urmare4 aveam sa mai traiesc intre 3 si 6 luni. Ci s-a spus sa merg sa imi fac ordine in treburi4 pe limba6ul
doctorilor asta inseamnand Ho sa mori:.
In seara acelei +ile mi s-a facut o biopsie1 mi-au bagat pe gat un endoscop4 prin stomac si intestine4 pana la pancre-
as4 si4 cu un ac4 au prelevat cateva celule din tumoare.
<u eram aneste+iat4 dar nevasta mea a spus ca doctorii au inceput sa planga cand s-au uitat la microscop. <ra o
forma foarte rara de cancer care se putea vindeca prin operatie. C-am operat si acum sunt in regula.
'sta a fost momentul in care am fost cel mai apropiat de moarte si sper ca asta sa fie valabil inca cateva decenii.
'cum4 ca am simtit pe pielea mea4 pot spune niste lucruri cu o mai mare certitudine decat cand moartea era doar un
concept pur intelectual.
9imeni nu vrea sa moara. CBiar si oamenii care vor sa 6unga in rai nu vor sa moara ca sa a6unga acolo. .i totusi4
moartea e destinatia tuturor. 9imeni nu a scapat de ea vreodata. .i asa si trebuie sa fie4 pentru ca moartea este cea
mai mare inventie a vietii. 'gentul scBimbarii. Curata vecBiul pentru a face loc noului. 'cum4 voi sunteti noul4 dar4
in curand4 veti fi vecBi si veti fi inlaturati. Imi pare rau sa fiu asa dramatic4 dar acesta e adevarul.
&impul fiecaruia este limitat4 nu il consuma traind viata altora. 9u te lasa indoctrinat4 adica nu trai dupa regulile
altora. 9u lasa +gomotul parerilor altor persoane sa amuteasca propria ta voce interioara. .i4 cel mai important4 ai
cura6ul sa iti urme+i inima si intuitia. <le stiu de6a ce vrei sa devii. rice altceva e lipsit de importanta.
#iscurs .teve Lobs
P%<.&<' 9@C'G@* 3
Cum definesti un tata7 Foarte simplu. Iei po+a lui #ic> Mo?t4 o pui in dictionar si lasi restul lumii sa ii urme+e
e=emplul. Cand i s-a spus sa isi interne+e fiul intr-o institutie pentru ca nu va putea merge4 nu va putea vorbi si va fi
o leguma intreaga viata4 a refu+at. In scBimb4 si-au petrecut toata viata impreuna4 calatorind prin intreaga lume si
fiind o sursa de inspiratie pentru toti cei care i-au intalnit. &atal secolului7 Fara indoialaA
#e 8" de ori si-a impins fiul la maraton. #e 8 ori au participat la triatlon. 'dica a impins caruciorul cu rotile intreg
maratonul4 a tras inotand barca cu fiul sau in ea " >ilometri si a pedelat pe o bicicleta speciala 16) de >ilometri.
&'&< 3 PGE< I9 'C<<'.I ZI.
#e asemenea4 #ic> si-a dus fiul la scBi4 l-a carat in spate pe munte si a facut turul 'mericii pe bicicleta.
Cand ma uit la filmul asta4 si o fac des4 are un efect profund asupra mea. Cand ve+i ce fac oamenii astia si in ce
conditii4 te intrebi ce anume ii impedica pe oamenii sanatosi sa faca lucruri e=traordinare in viata... Cand un tanar
imobili+at de la nastere4 pentru toata viata4 in scaun cu rotile4 si fara posibilitatea de a vorbi normal vreodata spune1
H%reau sa arat oamenilor cu probleme ca nu e nevoie sa stea deoparte si sa lase lumea si viata sa treaca pe langa
eiA:4 ce altceva mai e de spus7
Cre+i ca ai probleme care te impiedica sa-ti traiesti viata asa cum vrei7
'runca o privire aici1
&@ P&I
Capitolul II-Inteligenta emotionala
%om de+volta putin problema obiceiurilor bune si rele4 ritmul de viata pe care toti il avem4 ce inseamna igiena
mentala si vom vorbi despre una din cele mai importante trasaturi ale inteligentei emotionale4 CG<'&I%I&'&<'.
Ce semeni4 aduni.
'm tot au+it de inteligenta emotionala4 de emotii... #ar4 in viata mea4 @9#< *%<.C <C&II*< C<* C'I
&'G< si cum pot sa transform asta in avanta6ul meu7
'sa ca am gasit cateva puncte vitale in viata mea si a oamenilor4 in general4 in care emotiile afectea+a in bine sau in
rau.
1. EIC<I@GI*<
Cum se formea+a un obicei7
Cintea noastra este ca o retea de stra+i. Inainte de a se forma un obicei4 in mintea noastra4 acolo unde nu se afla
stra+i4 este teren gol. .tra+ile sunt G<&<*<*< 9<@G9'*<.
Cand incepi sa faci un lucru nou4 care generea+a emotii4 incepi sa pasesti pe langa stra+ile batute. .tra+ile
repre+inta tot ce ai invatat4 trait si memorat pana atunci. Cu cat faci mai des un lucru4 cu atat locul prin care mergi
devine mai batatorit si devine o retea neuronala in toata regula.
Ca sa intelegi si mai bine4 imaginea+a-ti ca iei o bucata de sfoara cand faci pentru prima oara un lucru. 'poi4 cand
faci a doua oara acel lucru4 impletesti o alta bucata de sfoara cu prima. .i de fiecare data cand faci acel lucru vei
mai impleti o bucata de sfoara. *a un moment dat vei avea o funie pe care o va putea folosi si un alpinist care urca
pe <verest.
.i acum4 o intrebare1 Cand e mai usor sa rupi un obicei7
GIC< F'CI PG<' C@*& iti crea+a un obicei si o dependenta. Cancat4 se=4 baut4 muncit4 mers la meci si orice alt
lucru care generea+a emotii .I <.&< F'C@& I9 C# G<P<&'&.
@ita-te la un om care merge regulat la meciuri de fotbal. *a stadion. .au se uita la ele. Cand e meci4 e nebunie.
Incearca sa il faci sa nu se uite. Ce constati7 're un obicei si o dependenta de acele emotii.
femeie care se uita la un serial4 de e=emplu Qca tot sunt in voga telenoveleleR functionea+a la fel. Earbatii isi bat
femeile pentru ca nu gatesc. Femeile se uita la telenovele pentru ca sunt pline de dramatism si emotii. #aca se uita
2)) de episoade4 incearca sa o faci sa nu se uite la al 2)1-lea. 're o dependeta si o emotie.
*' fel cu GIC< activitate.
2. Igiena mentala. *ista obiceiurilor
Eea4 mananca4 leneveste si nu face nimic " ani4 si ve+i unde a6ungi...
Fa sport4 citeste +ilnic4 aplica ce citesti4 cunoaste oameni noi4 invata sa iti faci munca bine4 invata sa iubesti din ce
in ce mai bine. Fa asta " ani4 si ve+i unde a6ungiA
<vident4 asa cum am +is4 e=tremele daunea+a. 'sa ca trebuie sa le faci pe ambele. #ar stii ce e interesant7 Ca foarte
multi oameni fac prima parte. #e ce atat de multi oameni mor fara sa aiba succes7 #e ce sunt atat de multi
pensionari nefericiti7 .i ei au avut sansa lor4 dar atat de putini sunt cei care reusesc sa faca in viata reala ceea ce isi
propun... Pentru ca e usor sa ca+i prada tentatiei. #ar pretul pe care il platesti < %I'&' &'. 'sa ca4 fa-ti in fiecare
+i treaba4 investeste in tine si educatia ta4 apoi4 cand ti-ai facut treaba pe +iua aia4 iesi4 bea4 rela=ea+a-te si nu te
concentra decat pe distractie. Fa asta 6 luni si viata ta se va scBimba in bine cum nici nu iti poti imaginaA
Inainte sa adormi4 in fiecare noapte4 intreaba-te1 PCe am facut a+i pentru mine care4 adunat la ce am facut ieri4 imi
va aduce ce vreau la urma7: #aca nu poti raspunde4 e belea. #a-ti doua palme si a doua +i sa nu mai treaca fara sa
faci ce e nevoieA
Consuetudinis magna est4 adica P@&<G<' EIC<I@*@I <.&< C'G<. stiau romanii4 o stim si noi a+i. #ar
ignoram acest lucru. .emeni 2 ore pe +i sa inveti ceva4 sa iti de+volti o abilitate si culegi acea abilitate. <.&I
.@C' EIC<I@GI*G &'*<.
*I.&' EIC<I@GI E@9< *I.&' EI<C<I@GI PG'.&<
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-

'cum4 gandeste-te cum poti sa intaresti obiceiurile bune4 cele care4 facute in timp4 iti vor aduce satisfactii. .i
gandeste-te cum poti rupe obiceiurile proaste sau cum poti face ca timpul si e=perienta din obiceiurile proaste iti
pot aduce anumite avanta6e in viata.
#e e=emplu4 un obicei prost e sa te culci foarte tar+iu noaptea. %e+i4 poate poti sa faci ceva productiv4 sa citesti
ceva pe net4 sa urmaresti niste seminarii4 sa scrii sau orice altceva ce te poate a6uta daca tot nu dormi.
'm o verisoara care a terminat medicina. .i avea re+ultate foarte bune4 desi materiile erau grele si programul
infernal si4 mai mult4 o buna parte din semestru o tinea doar in cBefuri. .i intr-o +i4 stand de vorba4 am intrebat-o
care e secretul ei. Isi imparte timpul. Cand e cBef4 apoi e cBef. Gupere. 9u te mai gandesti la nimic4 savure+i clipa4
te pui in cap. Cand vine vremea invatatului4 atunci te baricade+i in casa si inveti. " ore numai asta faci.
#upa $ ani4 parcurgeam un caiet de teme de la un seminar al unuia dintre cei mai de succes antreprenori in lume la
ora actuala. Il luasem de pe net. .i ce am gasit7 'celasi lucru.
#aca vrei sa ai succes masiv in orice domeniu4 trebuie sa ai un timp in care te rela=e+i si #'G &< G<*'S<ZI si
un timp in care muncesti si #'G C@9C<.&I.
<le trebuie sa alterne+e de-a lungul +ilei4 al saptamanii si al lunii. Pentru ca asta este mersul firesc al lucrurilor.
Inima bate asa1
@ndele emise de creier arata asa1
CuscBiul se contracta cand este sub tensiune si se rela=ea+a cand tensiunea este eliberata.
&otul are un ciclu. #aca doar muncesti sau doar te rela=e+i4 vei a6unge o victima a propriului tau stil de viata.
rice vrei sa faci4 ca sa o faci bine4 trebuie sa fii la ma=imum din potentialul tau.
.i pentru asta trebuie sa iti faci o igiena mentala1
.. Fandeste-te la ce manci si cat.
.. Fandeste-te cat sport faci si cum.
.. Fandeste!te ce obiceiuri se=uale ai.
.. Fandeste-te la cat din timpul tau construiesti ceva si cat trece fara sa se intampla nimic.
.. Fandeste-te cat timp il petreci invatand lucruri noi si folositoare si cat il petreci doar cu activitati de divertisment
9u uita ca esti suma obiceiurilor tale si ca trebuie sa gasesti un ritm dupa care sa traiesti.
3. Imaginatia si creativitatea
Cine este familiari+at cat de cat cu ce scriu eu stie probabil ca nu scap nicio oca+ie sa fac scandal cand vine vorba
de programarea sociala. 'm sa incerc sa ma centre+ cat mai putin aici pe problema si cat mai mult pe solutii.
Ca sa recapitulam scurt4 programarea sociala este educatia pe care o primim de la parinti4 scoala si mass-media care
ne impinge spre statutul de oaie4 ca indivi+i4 si de turma4 ca grup4 in loc sa a6ute sa devenim fiinte libere si
independente.
Parintii spun copiilor ce sa faca in timp ce prin e=emplul pe care il ofera4 de cele mai multe ori4 iti taie orice cBef sa
asculti sfaturile lor.
.coala de la clasa I pana in ultimul an de facultate te tratea+a ca pe un retardat. 9u contea+a ce vrei tu4 ce vise sau
dorinte ai... *asa4 ca stie sistemul mai bine ca tine ce vrei4 asa ca stai in banca4 memorea+a ce ti se preda si ai viito-
rul asiguratA .i la 2" de ani4 cand termina facultatea4 multi tineri se intorc sa se 6oace pe calculator4 pentru ca nu stiu
ce altceva sa faca. Iar cei care se duc la lucru isi fac credite si sunt sclavi pe viata intr-un sistem de tot raBatul.
9imeni din sistemul scolar nu este preocupat sa scoata personalitati de pe bancile scolii sau tineri cu educatie
financiara4 sau oameni foarte buni in relatiile interumane4 sau relatii se=uale si de iubire.
C@ '.&' 'G &G<E@I .' I9C<'P' .C'*'A
#ar nuuuA 'i materii4 carti si profesori care stiu teorie. In timp ce din primii 1) oameni care sunt cei mai bogati in
lume4 8 nu au terminat facultateaA
9u spun ca scoala nu e buna. < foarte buna. Cat timp te duci la scoala ca sa inveti ceva ce iti place si sa folosesti
aceste lucruri in viata ca sa obtii ce vrei.
Cea mai mare resursa umana4 pe care sistemul educational o mutiliea+a4 este creativitatea.
#esi multi profesori iti vor spune ca e importanta4 masurile care se iau pentru a avea o educatie care stimulea+a
creativitatea sunt ine=istente. Cat timp profesorul va sta la catedra si va repre+enta o autoritate care pedepseste si
recompensea+a prin note C<CG'G<' #< I9FGC'&II4 iar discipolii vor sta aliniati in banci4 nu va e=ista
creativitate.
.i fara creativitate nu e=ista solutii la probleme4 nu e=ista o vi+iune a viitorului4 nu e=ista gasirea oportunitatilor si
fructificarea lor4 nu e=ista alternative4 nu e=ista <SPGIC'G<' FII9&<I @C'9< la intregul ei potential.
3. #e+voltarea creativitatii
#oua din armele impotriva programarii sociale sunt pasiunea si creativitatea... %om vorbi despre ele asta+i.
'm sa incep cu un fragment care mi-a placut mult4 pe care l-am citit in revista #ilema vecBe si care m-a inspirat sa
scriu 1 HPe 12 decembrie 2))14 cand a aparut in librarii4 cartea rianei Fallaci *a Gabbia e lTrgoglio QUCania si
rgoliulVR s-a vandut in 2)).))) de e=emplare. Intr-o singura +i.
#e atunci se retipareste 2ntruna. riana Fallaci nu mai publicase nimic din 1--1K 2si 2mpartea viata 2ntre Florenta
natala si 9eN Wor>4 refu+2nd publicitatea4 interviurile4 apari.iile &% si cBiar contactele cu oamenii Q2n afara c2torva
prieteni apropiatiR. .uferea de cancer1 spunea ca s-a 2mbolnavit 2n 1--14 din cau+a inBalarii fumului de la sondele
din DuNeit4 incendiate de armata lui .addam Mussein. *a 6) de ani4 plecase corespondent pe frontul din Ira>4 dupa
ce de-a lungul carierei nu ratase nici unul dintre conflictele lumii1 %ietnam4 'merica *atina4 ra+boiul indo-
pa>istane+4 rientul Ci6lociu. Cu ra+boiul se familiari+ase din copilarie1 la 1( ani4 a luptat 2n Ge+istenta italiana
alaturi de tatal sau. H
.i iata ce spune ea insasi despre pasiune1
U9oi nu mai avem persona6e facute din pasiune4 nascute din pasiune. Pentru a le gasi4 trebuie sa ne 2ntoarcem 2n
trecut. *a .f2ntul Francisc4 la .f2nta &ere+a4 cBiar la &orXuemada. *a #anton4 la Carat4 la Gobespierre. *a
9apoleon4 la 9elson4 la Ca++ini4 la Faribaldi4 la Cavour. *a *enin4 la .talin4 la CBurcBill care4 pentru a lupta
contra lui Mitler4 le-a promis engle+ilor Ulacrimi si s2ngeV. *a Cao &+e #un4 la Mo .Bi Cin. Y...Z
8n rest4 cBiar si 2n arta4 2n mu+ica4 2n pictura4 2n afara de Picasso n-am avut dec2t contrafacuti. .tii de ce7 Pentru ca
am pierdut pasiunea. Pentru ca am 2nlocuit pasiunea cu rationamentele. Cai rau1 cu Bedonismul4 cu cultul comodi-
tatii4 cu moliciunea. si cu conceptul unei egalitati care aplati+ea+a4 nivelea+a4 stinge genialitatea si personalitatea.
.i astfel stinge arta4 stinge poe+ia. .puneti-mi unde este4 de o 6umatate de secol4 arta7 @nde este poe+ia7 'vem
stiinta si gata4 teBnologia si gata4 bunastarea si gata. #ar nu se poate trai doar cu stiinta si gata4 cu teBnologia si
gata4 cu bunastarea si gata. 9u se poate trai fara pasiune. <u nu stiu sa traiesc fara pasiune. &ot ceea ce fac4 fac din
pasiune si cu pasiune. .criu din pasiune4 ma supar din pasiune4 2n6ur din pasiune4 ma bat cu pasiune. si4 pentru
#umne+eu1 mica mea carte este i+vor2ta din pasiune. .2nt sigura ca oamenii o citesc nu numai pentru ca spun
adevarul4 ci pentru ca 2l spun cu pasiuneH. 'sadar4 stii ce e aia pasiune7 ' ta unde este7 Ce faci cu pasiune7 %rei sa
fii o persoana mediocra si sa stai la caldurica sau ai cura6 sa iti provoci destinul si sa sacrifici totul pentru visurile
tale7 Iti spun eu unde ti-e pierduta pasiunea ta ... &i-au luat-o parintii tai. ... .i educatorii tai ... .i antura6ul tau ...
'r trebui pedepsiti ca ti-au furat pasiuneaA Cu puscariaA
'i fost educat sa te multumesti cu putin4 sa te simti vinovat daca ceri mult de la viata...
'cum trebuie sa inveti din nou sa iti tii rutina la respect...
@rmarea fireasca4 daca am identificat problema4 este sa gasim si solutia.
'sadar4 creativitatea.
Poveste1
HCand eram tanar si liber4 si imaginatia mea nu avea limite4 visam sa scBimb lumea. Pe masura ce imbatraneam si
deveneam mai intelept4 am descoperit ca lumea nu vrea sa se scBimbe4 asa ca am Botarat sa privesc mai putin
departe si anume4 sa-mi scBimb doar tara. #ar si ea parea sa fie de neclinitit. In amurgul vietii4 intr-o ultima
incercare disperata4 am incercat sa-mi scBimb doar familia4 pe cei apropriati mie4 dar4 vai4 nici ei nu au vrut asta. Iar
acum4 cand +ac pe patul de moarte4 imi dau seama ca daca m-as fi scBimbat pe mine4 mai intai4 atunci4 prin acest
e=emplu4 mi-as fi scBimbat familia si prietenii. Incura6at si insufletit de ei4 as fi gasit putere sa-mi fac tara mai buna
si4 cine stie4 poate cBiar as fi scBimbat lumea...: Q'nca Cunteanu4 Introducere in creatologieR

Poate esti satul de atatea lectii.
#in pacate4 cBiar daca avem ambala6e si eticBete diferite4 traim prea aproape aliniati unii de altii4 ca si cutiile de
detergenti.
'sa incepe deprinderea lipsei de ori+ont si ridicarea mediocritatii la rang de virtute. In acest proces4 devenind tot
mai asemanatori cu obiectele4 este firesc sa avem cultul obiectelor.
.i totusi...
P.e spune ca in timpuri imemorabile4 orice om era in+estrat cu un Bar divin. #e teama sa nu-icomple=e+e pe +ei4
EraBma4 +eul suprem4 s-a Botarat4 intr-o +i4 sa-i deposede+e pe oameni de acest dar.
Ca urmare4 slu6itorii lui EraBma au sugerat ca divinul din om sa fie ascuns in adincurile pamantului. .tapanul s-a
opus4 pentru ca stia ca oamenii4 cu spiritul lor iscoditor4 vor sfredeli maruntaiele pamantului4 iar aceasta ascun+a-
toare nu era deloc sigura.
'tunci4 slu6itorii lui EraBma au propus ca aceasta comoara a oamenilor sa fie ascunsa in adancurile oceanelor.
.tapanul a obiectat din nou4 sugerand ca si acolo comoara este in pericol.
Printre stele atunci4 au spus slu6itorii4 intr-o ultima incercare de a da o solutie.
UIi stiu pe oameni prea bine4 curio+itatea ii va impinge sa e=plore+e intreg universal4 nici acolo nu e sigur.V
.i pentru ca toti slu6itorii erau intr-o pana de inspiratie4 EraBma insusi a de+legat problema4 propunand ca Barul
divin sa fie ascuns acolo unde acesta nu il va cauta niciodata4 adica in profun+imile propriei sale fiinte.
<i bine4 continua legenda4 din acele timpuri uitate4 omul a cautat peste tot1 in adancurile pamantului4 a coborat in
lumea de corali a marilor4 a cercetat spatiul in cautarea acelui lucru minunat4 care e=ista in fiecare om4 in regatul
sau interior.:
Cetafora e clara pentru noi toti. In aceste timpuri in care verbul Pa avea: si banul au devenit +eii nostri4 sa ne
amintim macar uneori ca e=ista4 in sertarul nostru launtric4 un sambure de lumina4 caruia ii datoram protectie si
respect.
'sadar4 fiecare dintre noi detine o comoara4 un potential creativ. #in pacate4 aceasta nu se tre+este la viata automat4
odata cu maturi+area individului. <ste nevoie de o stimulare timpurie si statornica.
Prin intermediul creatiei4 omul are la indemana cea mai profunda si nobila cale de a fructifica singura resursa
umana ce nu cunoaste penurie si care este combustia umana1 CG<'&I%I&'&<'.
<ducatia creativitatii este acut necesara si pe deplin posibila. Ideal ar fi ca ea sa inceapa de timpuriu si cu mi6loace
adecvate varstei. Gegretabil este ca nu numai familia4 dar si scoala4 in ciuda sloganelor sforaitoare4 sunt departe de
a-si acBita datoriile fata de creativitate.
#aca parintii au o scu+a4 sistemul educational nu are. #ar sa nu fim Pe=cuseri: si sa trecem la treaba.
Pentru de+voltarea creativitatii este nevoie de anumite metode.
<. de Eono a impartit in 6 moduri de gandire mintea umana4 prin cele 6... palarii ale sale.
.. Palaria alba ! care vanea+a informatiile necesare4 dar care ne lipsesc.
.. Palaria rosie ! care permite e=teriori+area necen+urata a sentimentelor si a intuitiei noastre.
.. Palaria neagra ! care adaposteste 6udecatile.
.. Palaria galbena ! care fertili+ea+a practicarea unei logici po+itive fata de intamplarile vietii.
.. Palaria albastra ! care e responsabila de supervi+area faptelor4 deci metacognitia.
.. Palaria verde4 de care ne vom ocupa si noi4 care plon6ea+a individul in mie+ul aventuros si seducator al creatiei.
'sadar sa ne punem palaria verde pe cap si sa trecem la treaba4 dar nu inainte de a citi banderola de pe palarie4
unde sunt scrise cuvintele lui F.E .BaN1
@nii oameni vad lucrurile asa cum sunt si se intreaba P#e ce:7
9oi de6a visam la lucruri ce n-au fost inca si spunem1 P#e ce nu7...:
In final4 nu uita ca ratiunea poate sa raspunda la intrebari4 insa imaginatia trebuie sa le puna...
P<ste vina societatii si a familiei4 a pedagogiei si a scolii ca cei creativi nu evoluea+a spre destinul lor natural si ca
atat de des a6ung niste epave ale societatii4 in loc sa constituie stelele.: .tefan doble6a
.a incepem cu putina teorie
#e ce are nevoie un om pentru a fi creativ si apoi pentru ' P@9< I9 PG'C&IC' ceea ce are i-a aparut in
imaginatie7 Cu alte cuvinte4 care sunt metodele cu aplicabilitate imediata pentru stimularea si folosirea creativitatii
in viata de +i cu +i7
<=perienta este cel mai dur profesor. Prima data te asculta si apoi iti preda lectia.
< nevoie de practica si antrenament4 ca in orice domeniu al vietii. &rebuie sa iti antrene+i creativitatea in
permanenta.
Factori care stimulea+a creativitatea1
Interni1
aR intelectuali ! imaginatia4 gandirea fluenta4 fle=ibila4 sensibilitatea la probleme4 inteligenta4 memoriaK
bR aptitudini speciale ! scolare4 creatoare4 stiintifice4 teBnice4 artistice4 sociale4 sportive4 culinareK
cR de personalitate ! atitudini4 motivatie4 caracter4 vointa4 perseverenta4 descBiderea spre e=perienta4 atitudinea de
e=plorare4 dorinta de a scBimba4 tendinta de informare4 curio+itate4 pre+enta unor preocupari si interese de tip
Bobb?4 nonconformism4 fond emotional bogat4 capacitatea de a-si asuma scopuri indepartate4 increderea in sine4
cadrul intern de evaluare4 toleranta la ambiguitate si imageria mentala.
<=terni1
aR Colectiv ! climatul creativ4 personalitatea indivi+ilor din grup4 conducereaQ sefii etc.RK
bR .ocial ! valori promovate4 conditii create4 educatie4 nivelul cultural4 securitatea psiBologica si personala4 spiritul
vremii.
'sadar4 putem contura o personalitate pe care o putem numi :persoana creativa:
&rasaturile cele mai importante ale acestei persoane ar fi1
1. Geceptivitate si interes fata de tot ce apare nou4 cBiar daca e in domenii diferite de interes.
2. Independenta si nonconformism in gandire si actiune.
3. Preferinta pentru re+olvarea problemelor comple=e.
(. Capacitatea de a-si asuma riscul in sustinerea si promovarea ideilor originale4 proprii si ale altora.
". Perseverenta si re+istenta la eforturi prelungite si insuccese.
6. .ensibilitate si profun+ime in trairi.
$. Capacitatea de a recepta si cultiva umorul.
8. Incredere in fortele proprii.
-. Prestigiu in colectiv Qba+at pe calitati de personalitate4 si nu neaparat pe re+ultateR.
Cetode individuale pentru de+voltarea creativitatii1
.. .port
.. Iesitul in natura
.. Cetode ba+ate pe discutia individuala
.. Cetode de rela=are
.. .ugestopedia
.. Cetoda sofronica
.. Controlul mental silva
.. Mipnoterapia
.. 'rtterapia
.. Celoterapia
.. #ansterapia
.. Cromoterapia
.. 'romoterapia
.. Milaroterapia
.. .ofroterapia

Cetode de grup pentru de+voltarea creativitatii1
.. Erainstorming
.. .inectica
.. Cetoda PBilips 6-6
.. #iscutia Panel
.. Cetoda 6-3-"
.. Cetoda #elpBi
.. Cetoda Frisco
.. Cetoda listelor
.. Cetodele matriceale
rice incercare de educare a creativitatii are 2 etape mari.
1. Geali+area unei ecologii psiBice4 de curatare. 'dica sa scapi de convingeri negative4 de scu+e4 de atitudinea de
victima4 cam toate acele lucruri de care toti trebuie sa scapam la un moment dat.
2. Instalarea individului intr-o stare psiBologica propice creatiei. #aca ti-e foame si ti-e frig4 probabil creativitatea
ta va fi la nivel sca+ut. #aca lupti in fiecare +i pentru supravietuire4 la fel. #oar geniile care au marcat istoria au
reusit sa cree+e lucruri minunate in conditii foarte grele. Pentru noi4 oamenii obisnuiti4 e nevoie de o oarecare
liniste sufleteasca pentru a putea deveni creativi.
P... Ceea ce ti-am spus pana acum a fost un foarte succint re+umat al unui intreg semestru de psiBologia
creativitatii. #aca sunt lucruri despre care vri sa stii mai multe4 scrie-mi.
.i incBeiem cu vorbele lui %ictor Mugo4 care spunea ca unul dintre cele mai bune moduri de a te apropia de
teritoriul creatiei este pasiunea pentru ceva4 un Bobb?1
PPrin urmare4 prietene4 nu e+ita sa ai o pasiune4 sa te indragostesti de un ideal4 si4 mai ales4 sa persevere+i in aceasta
iubire. 9u tine cont de privirile ironice ale celor din 6ur la adresa productiilor tale. <i nu pot intelege cat de mult ai
crescut cu ele si prin ele. .i pentru ca ai totusi nevoie de recunoastere4 de gratificare4 felicita-te singur pentru orice
reusita4 daca ceilalti nu se grabesc sa o faca. Cert este ca4 inaintand cu rabdare4 stoicism si fara abateri ma6ore pe
acest drum4 vei merita4 intr-o +i4 sa ti se puna la rever insigna de persoana creativa.:
Capitolul III-Personalitatea si vocatia
Capitolul cu aplicabilitate practica IC<#I'&'. %ei gasi cateva cuvinte despre de+voltarea personalitatii si gasirea
vocatiei4 pentru ca sa intelegi in ce te bagi. 9u e usor4 dar se poate. Iti vei face singur[a testul C?ers-Eriggs si vei
descoperi domeniile in care ai puncte forte si domeniile in care ai puncte slabe.
1. #espre vocatie
mul este destinat lumii4 nu unor tipare stramte si a unor vieti rutiniere si plictisitoare.
Insa din cau+a inconstientei multor parinti4 care nu isi pregatesc copii sa traiasca liberi si independenti ci continua
sa ii considere copii toata viata pentru a nu pierde acel sentiment de autoritate parinteasca sau pentru ca ei insisi nu
vor sa imbatraneasca. 'stfel asupra copiilor care vor deveni adulti se abate o influenta nefasta4 care lipsindu-i de
oca+ii de a-si asuma responsabilitati si de a invata sa traiasca pe cont propriu4 ofera lumii persoane Bandicapate
social.
.copul scolii ar fi sa faca ea acest lucru pe care de cele mai multe ori parintii sunt incapabili4 insa si aceasta esuea+a
pentru ca aparent scopul scolii este sa indese cat mai multe cunostiinte teoretice in capul elevilor si studentilor sai
cu o ardoare sinucigasa si ignorare totala a laturii practice a vietii. Pentru ca4 nu-i asa4 traim in lumea pe care o
meritam.
.coala trebuie sa scoata tanarul din acel confort familial si sa il faca sa devina constient de sine. Fara constiinta de
sine nu va stii niciodata cine este4 ce vrea in viata cu adevarat ci va ramane intr-o stare de dependenta si nu va stii
decat sa imite alte comportamente4 avand sentimentul ca este neinteles si reprimat.

mul trebuie sa fie adaptat la 2 lumi.
Cea e=terioara cu familia4 profesia4 relatiile sociale si de iubire si cea interioara cu propriile ganduri4 trairi4 +bateri
si cu propria sa natura. 9egli6area uneia dintre acestea poate duca la boala psiBica.
#eoarece fiecare individ este o combinatie unica de elemente psiBice4 nu e=ista retete universal valabile.
'cum a6ungem si la mie+ul problemei noastre. #upa " ani de studiat psiBologia mi-am dat seama ca e=ista un
lucru4 un numitor comun pentru fiecare persoana care face o diferenta enorma in calitatea vietii.
'cel numitor compun este P%C'&I':4 .CP@* I9 %I'&'4 #<.&I9@*.
'ceste ar trebui sa fie scopul educatiei. Pentru ca odata ce o persoana isi da seama care este vocatia ei4 nu mai e
nevoie de educatie. &otul se va transforma in autoeducatie si acum motivatia de a invata4 de a evolua de a reali+a
lucruri in viata reala vine din interiorul persoanei si nu mai e nevoie de sfaturi4 pareri si influente din e=terior.

Imediat vom vorbi despre vocatia ta si cum putem face putina lumina ca sa iti usure+i calea catre descoperirea ei.
Inainte insa vreau sa vorbim inca un pic despre ce este aceasta vocatie4 cum este privita ea de societate si care e
povestea mea in privinta acestei %C'&II.
Carl Fustav Lung4 una din personalitatile mileniului in psiBologie4 spune ca scopul fiintei umane este individua-
li+area. 'dica de+voltarea totala a personalitatii pana la punctul in care o persoana este libera4 independenta si se
poate e=prima complet.
%ocatia aduce cu sine imediat si de+voltarea personalitatii care este un Bar si in acelasi timp un blestem pentru ca
prima urmare a ei este detasarea de turma.
'sta inseamna4 la inceput4 .I9F@G'&'&<. Primul lucru care se intampla atunci cand o persoana isi asculta vocea
interioara si se Botareste sa isi urme+e vocatia este ca va fi singura. .i nu e=ista consolare pentru asta. #e la acest
sentiment ca ai pornit singur pe un drum nu te salvea+a nici dragostea familiei4 nici antura6ul si niciun statut social.
P#e+voltarea personalitatii este o asemenea fericire incat trebuie platita scump...ea inseamna mai mult decat spaima
de singuratate4 ea inseamna si 1 FI#<*I&'&< F'&' #< PGPGI' .' *<F<. Personalitatea nu se poate de+volta
fara a alege in mod constient PGPGI' C'*<: C.F Lung.
Ce ii determina pe oameni sa se ridice din turma cu drumurile ei batute4 sa isi urme+e calea si sa isi de+volte
personalitatea7
%C'&I'.
Faptul ca multi sufera enorm mergand pe calea lor nu il afectea+a deloc pe cel care la randul lui alege sa mearga pe
drumul sau.
<l &G<E@I< sa asculte de propria lege.
&oti oamenii au vocatie. Insa la unii ea se aude tot mai slab pe masura ce presiunile si tentatiile vietii ii fac mici si ii
imping in turma. *a altii4 putini4 ea urla tot mai tare si ii impinge inainte.
'cestia sunt oamenii pe care ii admiram cel mai mult4 personalitatile4 oamenii de succes4 modelele noastre de cand
eram copii si poate si adulti.
*a cei care nu reusesc sa isi urme+e vocatia vocea sociala cu conventiile ei se aude mai tare decat vocea interioara.
%ocea grupului4 a turmei4 este lege.
PFrandoarea si caracterul salvator al oricarei personalitati adevarate stau in faptul ca aceasta se aduce pe sine ca
6ertfa4 alegandu-si liber vocatia...In masura in care4 tradandu-ne propia lege4 nu ne de+voltam personalitatea4 ne
ratam sensul vietii.
#I9 F<GICIG<4 E@9' .I G'E#'&'G<' 9'&@G' 9@ *<-' P@. C<*G C'I C@*&I 'C<9I P<
*ICE' I9&G<E'G<' F'&'*' G<F<GI&'G< *' .<9.@* %I<&II *G. .i unde nimeni nu intreaba4 nimeni
nu trebuie sa raspunda.: C.F.Lung
2. Povestea mea
Cand aveam ( ani m-am tre+it pe un scaun de pian cu bunica-miu langa mine si e=ersam. #e aici si pana la 12 ani
nu m-am oprit din cantat la pian . <ram foarte bun. 'poi in cei 12 ani de scoala e=celam la limba romana4 limbi
straine4 istorie. Cartile era drogul meu4 imi placea sa citesc enorm si imi place si acum.
@itandu-ma in urma imi dau seama care a fost criteriul pe care am facut ( ani un liceu de informatica si " ani de
PoliteBnica. P Calculatoarele sunt viitorul:
Parinti4 profesori parca erau orbi si sur+i. 9imeni nu te intreba P&i-ar place7: sau sa iti spuna P&u parca te descurci
mai bine la stiintele umaniste decat cele e=acte:
Calculatoarele sunt viitorul4 asa ca facem calculatoare.
.i m-am tre+it in anul ( de PoliteBnica4 mergand la o slu6ba de6a de 3 ani de +ile in care ma straduiam sa fiu un bun
calculatorist. %roiam sa fiu inginer si sa merg in Canada sa lucre+. 'sta era scopul meu in viata. Ceea ce atunci nu
stiam e ca era vocea turmei care imi spunea ce sa fac4 nicidecum cea interioara care +icea altceva4 si culmea4
simteam dar nu faceam decat sa o inabus pentru ca ma deran6a.
Intre timp4 descoperisem resurse despre seductie4 personalitate si tot felul de descoperiri psiBologice de care eram
fascinat. *e aplicam in viata mea si ele imi faceau viata mai frumoasa. Citeam toata +iua pe net neNslettere de la
site-uri de seductie si psiBologie si cautam carti sa citesc si mai mult. <ra ciudat4 pentru ca Babar nu aveam ce este
psiBologia cu adevarat. Ceea ce facusem in clasa a = a la scoala era plictisitor. In scBimb acum4 la 22 de ani
descopeream ce este C@ '#<%'G'& psiBologia. .tiinta despre sufletul si mintea umana. <ra domeniul care ma
atragea cel mai tare dintre toate si oricat de mult petreceam citind4 aplicand si descoperind lucruri noi4 nu simteam
efort. .e imbina perfect cu viata. PsiBologia era mi6locul de transport pentru evolutia mea. #escopeream din nou
dragostea de a cerceta si afla. Imi Braneam curio+itatea dormita de atat timp. Ca redescoperisem pe mine. Imi
placea.
#ar era doar un Bobb?4 ceva din care nu poti trai. Ca sa fii un membru respectat al comunitatii iti trebuie o facultate
si .*@LE' si lumea te va purta pe brate.
&imp de cativa ani am a6uns sa dispretuiesc orice lucru care genera emotii. <motiile sunt pentru femei4 eu sunt
barbat. .port e=trem4 e=cursii7 Ce idioti sunt cei care practica asa ceva. %iitorul ti-l faci la calculator4 la birou nu
cautand sen+atii tari. #upa ani de +ile am avut oca+ia sa imi dau seama ca atunci4 eu eram idiotul.
In sufletul meu era un conflict. Pe de o parte drumul batut4 cu o diploma de inginer4 cu o slu6ba bine platita4 cu
intemeierea unei familii si cu o cariera cat mai stralucita. 'sta imi spunea vocea &@GC<I.
Pe de alta parte era incertitudinea. @n drum nebatut acoperit de ceata pe care poti descoperi aproapele din fata ta
doar dupa ce pasesti in necunoscut. <ra foarte riscant. viata intreaga putea fi pusa pe faras. Giscam sa ma rate+
daca imi ascultam vocea interioara. Ci-e era al dracului de frica.
.i in vara in care treceam spre anul % de PoliteBnica4 seful meu de atunci la lucru mi-a spus asa1 : #aca iti iei din
prima certificarea de *otus 9otes Qo platforma de ba+e de date si emailR firma iti plateste cursul si e=amenul. #aca
pici4 il platesti tu:
'sa ca m-am pus sa invat si m-am dus la Eucuresti sa imi dau e=amenul. Pentru promovare aveam nevoie de $)\
din raspunsuri corecte. 'm avut 6"\. 'm plecat acasa si am lucrat toata vara ca sa imi platesc cursul. Centorul
meu era in Canada si eu ii spusesem ca vreau sa fac calculatoare si el ma credea. .i mi-a +is P%reau sa vad ca poti
sa iei certificarea asta:. 'vea el un fel de a pune problema care ma facea sa urc si muntii. 'sa ca am invatat inca 2
luni si in toamna m!am dus din nou. 'm facut $"\ si mi!am luat certificarea.
<ra o reali+are mare4 un pas inainte. In Canda4 un Certified *otus 9otes 'dministrator isi incepea slu6ba de la $)
de mii de dolari anual. &in minte foarte limpede momentul de intoarcere spre casa pentru ca era ceva in legatura cu
bucuria pe care o simteam. <ra ca o picatura de otrava. 'i va+ut vreodata cum e cand intr-un paBar cu apa curata
arunci o picatura de cerneala7 Cum intr-o clipa albastrul se intinde cat poate si vrea sa atinga si ultimul colt neatins
de transparenta cu albastrul lui.
'sta a facut acest Psucces: cu sufletul meu.
*-a invaluit intr o clipa intr-un conflict urias. Pentru asta trebuie eu sa trag luni si ani de +ile7 Pentru o facultate4 o
slu6ba si o parere buna a celor din 6ur despre mine imi aduc eu sufletul ca 6ertfa7 Cum am a6uns eu aici 7 #e ce
ascult de altii si traiesc pentru altii7 &'&< '.&<' &G<E@I< .' .< PG<'.C' 'C@C.
.i pentru prima oara in viata4 am avut cura6. Cura6 din ala nebun. *a 23 de ani4 cand altii termina facultatea si isi
fac o viata4 eu sterg tot cu buretele si o iau de la ). 'm anuntat pe toata lumea de deci+ia de a merge la facultatea de
psiBologie. 'sta imi place4 asta vreau sa fac. 'm sa termin PoliteBnica dar n-am sa profese+ niciodata. *umea din
6ur a dat din umeri. EI9<. 9imanui nu-i pasa. Caica-mea a urlat putin la mine dar s-a potolit cand am inceput sa
arunc in ea cu toate cursurile4 seminariile4 lucrarile de laborator si cartile stivuite in " ani de +ile. <ram fara viitor4
cum ar +ice un cetetean model4 dar eram F<GICI&. 'm renuntat la slu6ba si m-am inscris la facultatea de
psiBologie.
%ocatia mea in viata e psiBologia.
'cum imi respect propria lege.
3. %ocatia ta
<u nu pot sa stiu care e vocatia ta pentru ca nu te cunosc. .i daca te-as cunoaste ar trebui sa petrecem timp
impreuna4 sa ne cunoastem si incet-incet4 stand de vorba sa descoperim care sunt punctele tale forte4 punctele tale
slabe4 ce iti place sa faci cu pasiune si ce faci din obligatie si astfel te-ai putea apropia de raspuns la intrebarea care
este vocatia ta7
@rmea+a sa iti faci un test care im mod normal4 la psiBolog in statele unite costa 2)) de dolari.
'cest test ar trebui facut in liceu la &&I tinerii. *a noi in tara evident ca pe nimeni nu preocupa acest gen de
lucruri.
.tiu ca daca mie mi ar fi spus cineva ce urmea+a sa afli acum despre tine probabil mi-ar fi salvat 1) ani din viata4
de la 1" la 2" in care am facut lucruri care nu mi se potriveau deloc.
#upa acest test probabil ca nu iti vei descoperi vocatia4 insa vei inlatura -)\ din obstacole si vei stii si unde sa
cauti.
<u am mare incredere in cititorii mei.
.i cred ca isi pot face singuri o mica evaluarea daca li se cere.
'sa ca acum am sa iti cer sa te evalue+i si sa iti descoperi tipul de personalitate si in functie de el sa vedem cam
care domenii de activitate ti s-ar potrivi.
Ia-ti ceva de scris.
Inainte sa incepem vreau sa stii ca nu e=ista tipuri bune sau mai putin bune. &'&< tipurile au puncte tari si puncte
slabe. &u trebuie sa stii care sunt punctele &'*< forte pentru ca in +ona aia se afla talentele si aptitudinile tale care
te vor a6uta sa iti descoperi mai devreme sau mai tar+iu4 vocatia.
Introversie sau <=traversie QI[<R
2"\ din oamenii de pe planeta sunt introvertiti. $"\ sunt e=travertiti. 'ceasta caracteristica ne arata de unde isi iau
oamenii energia. <=travertitii din lumea e=terioara iar introvertitii din lumea interioara.
'ici trebuie sa iti dai seama ce te energi+ea+a mai mult.
Caracteristici ale unei persoane introvertite1
- ma energi+e+ mai mult cand sunt in intimitate4 singur[a
- imi place sa imi concetre+ energia asupra lumii mele interioare a
gandurilor ideilor si sentimentelor
- imi place sa fac o singura treaba odata
- imi place sa am intimitatea mea
- ma gandesc inainte sa fac ceva

Caracteristici ale unei persoane extravertite
- ma energi+e+ mai mult cand sunt cu alti oameni
- imi place sa imi concetre+ energia asupra lumii e=terioare4 a
oamenilor si a lucrurilor.
- imi place sa ma ocup de mai multe lucruri in acelasi timp
- imi place sa fii o persoana publica
- prima oara fac ceva si apoi ma gandesc
<vident4 toti oamenii au parte de ambele. Insa una domina. #aca ai descoperit care din cele doua domina in viata
ta4 notea+a pentru introversie litera I si pentru e=traversie litera <.
.en+atie sau IntuitieQ.[9R
.en+atia sau intuitia determina care sunt informatiile la care oferim mai multa atentie in mod natural. ")\ din
oameni sunt sen+atie4 ")\ intuitie.

Caracteristici ale unei persoane de tip senzatie
- de obicei acord atentie detaliilor si faptelor
- sunt cu picioarele pe pamant in general si .IC& ce se intampla in 6urul meu
- am incredere in ceea ce vad si ce se intampla4 in e=perientele directe
-imi plac idelile noi daca au si o utilitate practica

Caracteristici ale unei persoane de tip intuitie
- in general incerc sa inteleg subtiltatile4 motivele ascunse si implicatiile
- am foarte multa imaginatie si creativitate. @neori sunt cu capul in nor
- de multe ori ma ba+e+ pe instincte4 simt in stomac daca ceva e bine sau rau
- imi plac ideile noi si discut despre ele cBiar daca nu au o imediata aplicabilitate practica
'cum4 urmatoarea litera pe care vreau sa o scrii este . pentru sen+atie si 9 pentru i9tuitie. &oti oamenii le au pe
ambele insa una inclina balanta mai tare. Pune litera care domina la tine.
Fandirea sau <motia QF[<R

Fandirea si emotia sunt felul in care luam deci+ii in viata.
6"\ dintre barbati sunt gandire si 6"\ dintre femei emotie.

Caracteristici ale unei persoane de tip gandire
- iau deci+ii ba+at pe argumente pro si contra
- sunt logic si anali+e+ lucrurile
- e important sa spui tot timpul adevarul cBiar daca asta afectea+a persoanele din 6ur
- sunt convins mai degraba de un argument logic si solid decat de orice altceva
- e mai bine sa fii dur decat afectuos

Caracteristici ale unei persoane de tip emotie
- iau deci+ii ba+at pe ce simt si pe felul in care ma va afecta pe mine si pe cei din 6ur
- sunt sensibil si pot simti ce simt si ceilalti
-trebuie sa ai tact si cBiar sa nu spui adevarul pe fata daca asta ar rani pe cineva
- actione+ daca sunt influentat puternic de o emotie
- e mai bine sa arati afectiune decat duritate
#in nou4 cred ca stii de6a4 ambele se gasesc la toti oamenii. *a unii insa inclina una mai tare. .crie F pentru gandire
sau < pentru emotie.
.i ultima4 cum ne place sa ne organi+am4 6udecata si perceptie. #in nou ")\ din oameni sunt 6udecata si ")\
perceptie.
Caracteristici ale unei persoane de tip Judecata
- iau deci+ii usor si repede
- imi place sa re+olv lucrurile aici si acum
- e important sa detin controlul in general
- in general sunt o persoana ordonata
- sunt foarte constient de trecerea timpului si sunt punctual
- imi place sa termin treaba si apoi sa ma rela=e+

Caracteristici ale unei persoane de tip Perceptie
- daca trebuie sa iau deci+ii pe moment devin nesigur si nelinistit
- imi place sa las o portita descBisa pentru orice eventualitate
- ma simt confortabil sa ia altii deci+iile
- de multe ori intar+ii si imi dau seama ca timpul a +burat
- sunt o persoana de+ordonata
- de multe ori aman treburile

Euun. @ltima litera pe care o treci este L daca te regasesti mai mult in Ludecata si P daca te regasesti mai mult in
Perceptie
'r trebui ca acum sa ai ( litere. <le sunt tipul tau psiBologic.
.unt 16 combinatii posibile.
'ceste 16 tipuri pot oferi o idee generala despre tipul tau si preferintele tale. Pe mine m-au a6utat enorm sa ma
cunosc si sa ii inteleg pe cei din 6ur.
'cum. #espre aceste tipuri se poate vorbi in +eci de carti si cursuri. <le iti influentea+a viata si relatii cu cei din
6ur. 9u poti scBimba persoanele din 6ur dar poti sa le accepti si intelegi. 'sta e rolul acestor tipuri psiBologice in
primul rand. .a te a6ute sa te descoperi pe tine si pe cei din 6ur. Insa aici le vom folosi pentru a afla un singur lucru
acum. @nde este domeniul in care tu te descurci cel ma bine4 ca sa nu mai pier+i vremea facand lucruri la care poti
fii in cel mai bun ca+ mediocru si sa te apuci sa faci lucrurile la care poti <SC<*' in viata.
ISJ ! Soldatii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] Pretuiesc traditia4 siguranta si linistea sufleteasca
] .unt dispusi sa munceasca mult si pe o durata lunga de timp pentru a-si indeplini datoriile
] *umea se poate ba+a pe ei
] *oiali si credinciosi
] .tabili4 practice si cu picioarele pe pamant
] Preocupati de familie
] 9@ le place sa faca lucruri care nu au sens pentru ei
] 9@ le plac teoriile decat daca au aplicabilitate practica
] *ideri naturali
] Prefera sa munceasca singuri insa pot lucra si in ecBipa daca e nevoie
] .pirit ascutit al observatiei4 acumulea+a informatii prin simturi si le tin minte
] 'u un interior bogat si plin de informatii care ii a6uta sa inteleaga problemele pe care le intalnesc in viata
] Gespect profund pentru fapte si informatii concrete
] Iau deci+ii obiective aplicand un rationament logic
] 9u le place scBimbarea decat daca li se arata un beneficiu concret
] 'u o parere foarte clara despre cum trebuie facute lucrurile
] *e plac mediile ordonate
] 'u standarde foarte inalte pentru comportamentul propriu si al celor din 6ur
] 9u pot intelege usor sentimentele oamenilor din 6ur
] Capabili sa faca aproape orice daca isi propun
I.FL au o trasatura care ii pune in avanta6 cand vine vorba de reali+ari- P<G.<%<G<9&'. Pot face aproape orice
isi propun4 totusi4 e=ista domenii pe care se vor descurca mai bine si mai natural. riunde e nevoie de abilitati
organi+atorice si de putere de concentrare pentru a crea ordine si sisteme.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru I.FL
] 'dministratori4 manageri4 directori
] Contabili
] Politisti sau detectivi
] Ludecatori
] 'vocati
] #octori[dentisti
] Programatori[specialisti in calculatoare
] *ideri militari
<.FL ! Fardienii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] *ideri naturali- le place sa conduca
] *e place siguranta si traditiile
] *oiali
] Marnici si de incredere
] Ge+istenta si putere fi+ica
] 'u un set de standarde si convingeri dupa care se gBidea+a
] 9u au rabdare cu incompetentii si cu lipsa de re+ultate
] <=celente abilitati organi+atorice
] Foarte profun+i
] #uc proiectele pana la capat
] #irecti si sinceri
] 'u o motivatie interna sa isi indeplineasca sarcinile
Cei din tipul <.FL au o mare fle=ibilitate in cariera. .unt buni la multe lucruri pentru ca pun la bataie o mare
cantitate de energie si efort spre a face ceea ce ei stiu ca e corect si bine. &otusi4 vor fi cei mai fericiti in po+itii de
conducere pentru ca au o inclinatie naturala spre a conduce.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru <.FL
] 'dministratori4 manageri
] Politisti sau detectivi
] Ludecatori
] 'vocati
] *ideri militari
] Profesori
] Gepre+entanti de van+ari
I.<L ! Ingri6itorii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] 'duna cantitati mari si valoroase de informatii despre oameni.
] @n simt ascutit al observatiei orientat spre emotiile si reactiile oamenilor.
] memorie e=celenta pentru detaliile importante
] .unt pe aceeasi lungime de unda cu mediul inco6urator- un e=celent simt al spatiului
] .unt de incredere si duc la capat munca inceputa.
] Cuncesc mult ca sa vada treaba terminata
] .tabili4 practici si cu picioarele pe pamant4 nu le plac teoriile abstracte si fante+iste
] 9u le place sa faca lucruri lipsite de sens pentru ei
] .unt orientati spre nevoile oamenilor
] 'u intelegere si sunt politicosi
] #e multe ori pun nevoile altora mai presus de cele proprii
] Invata cel mai bine atunci cand pun in practica ceva
] *e place ordinea si organi+area
] Isi iau responsabilitatile in serios
] 9u le place conflictul si confruntarea
I.<L au 2 trasaturi care ii a6uta sa isi defineasca foarte bine directia in viata. 1R .unt interesati de ceea ce simt
oamenii si sunt pe aceeasi lungime de unda cu ei4 si 2R le place sa aibe ordine si organi+are in 6ur.
Ideal4 I.<L isi vor folosi abilitatile de a observa oamenii pentru a afla ce nevoi au si isi vor folosi felul organi+at de
a fi pentru a crea un mediu sau un plan pentru a obtine ceea ce oamenii vor.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru I.<L
] #ecoratiuni interioare
] #esigneri
] 'dministratori sau manageri
] 'sistenti
] Consilieri['6utor social
] Eibliotecari
] Patroni de maga+ine
] Functionari
<.<L ! Crescatorii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] rgani+ati
] *oiali
] Isi termina treaba
] *e place sa-si faca planuri si ordine
] *e place sa interactione+e cu oamenii
] 'u caldura sufleteasca si intelegere
] Pun nevoile celor din 6ur deasupra propriilor nevoi
] Foarte buni la a oferi a6utor practice
] Cooperativi4 lucrea+a bine in ecBipa
] Practici si cu picioarele pe pamant
] *e place mediul linistit si siguranta
] *e place varietatea dar pot face si munci de rutina
] 'u nevoie de aprobarea celor din 6ur
] 'u satisfactie cand pot oferi ceva celor din 6ur
] &raiesc in present si nu le plac teoriile fante+iste despre viitor
&ipul <.<L au deasemenea 2 trasaturi primare 1R Foarte organi+ati si ordonati si 2R sunt foatre satisfacuti cand pot
oferi ceva si pot a6uta oamenii din 6ur. #eci4 se vor descurca foarte bine cand trebuie sa cree+e structuri organi+ate
si vor putea fi de folos celor din 6ur.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru <.<L
] .tiinte economice
] Ingri6ire medicala
] Invatamant
] Incgri6irea copiilor
] Consilieri[ *ucrator social
] Dinetoterapie
] Contabilitate
] 'sistenti
I.FP ! Cecanicii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] Interesati de cum functionea+a lucrurile
] 9u le plac mediile foarte rigide si organi+ate. .e vor plictisi
] 'duna constant informatii despre mediul inco6urator si le
] 'u o abilitate e=celenta de a aplica logica si rationamentul in imensa lor ba+a de informatii si de a alfa astfel cum
funtionea+a lucrurile
] Invata cel mai bine practic
] 9u le plac teoriile abstracte daca nu vad aplicarea lor practica
] .unt orientate spre actiune
] .e concentrea+a pe present mai degraba decat pe viitor
] *e place varietatea si e=perientele noi
] Foarte practici si realisti
] Foarte practici4 pot gasi rapid solutii la probleme
] rientati pe re+ultate. %or sa vada re+ultate imediate.
] Gela=ati si fle=ibili in 6urul altor oameni
] Isi asuma riscuri si le place actiunea
] Independendenti si Botarati ! nu le plac anga6amentele
] #e obicei cu multa incredere in fortele lor
&ipul I.FP are nevoie de un stil de viata cu multa libertate si autonomie fara prea multe presiuni e=terne si reguli.
Cel mai bine lucrea+a pentru ei si in medii fle=ibile. Inclinatia lor naturala este spre gasirea de solutii practice si
folosirea rationamentelor pentru a vedea cum finctionea+a lucrurile.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru I.FP
] 'ntreprenori
] Politisti
] Programatori
] Ingineri
] Cecanici
] Piloti4 soferi4 motociclisti
] 'tleti
] 'ntreprenori
<.FP ! 'ctivistii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] rientati spre actiune
] &raiesc in pre+ent
] 9u le place teoria fara aplicabilitate practica
] %or sa vada re+ultate immediate
] 'u un ritm de viata rapid si multa energie
] Fle=ibili si adaptabili
] 'u multe resurse
] Gareori isi fac planuri. #e obicei improvi+ea+a
] Placuti in grupurile sociale
] .imt ascutit al observatiei
] foarte buna memorie a detaliilor
] 'bilitati in lucrul cu oamenii
] Eine intentionati
] %ad rapid problemele si gasesc solutii rapid
] .unt atrasi de aventura si risc
] *e place sa atraga atentia
] *e place sa inceapa lucruri insa nusa le si duca neaparat pana la capat
<.FP au niste avanta6e specifice tipului lor de personalitate. 'bilitatile de observatie fac sa poata vedea repede
motivele si perspectivele altor oameni. #e aceea4 sunt e=celenti in van+ari. #e asemenea pot identifica rapid o
nevoie urgenta sau o situatie de cri+a. 'ceasta e o abilitate importanta in cateva domenii4 mai ales cele orientate
spre actiune Qpolitie4 pompieri4 etcR. 9u le place sa fie supusi multor reguli4 vor sa vada re+ultate rapide ale muncii
lor si nu le place teoria multa. #e aceea cel mai potrivit domeniu ar putea fi munca cu oamenii si fara rutina prea
multa.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru <.FP
] %an+ari
] Car>eting
] Politie4 Pompieri4 urgente de orice fel
] 'ntreprenori
<.<P ! Performerii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] &raiesc in pre+ent
] .unt stimulati de e=periente noi
] Practici si realisti
] Interesati in mod autentic de oameni
] .tiu sa se distre+e si sa ii faca si pe altii sa se simta bine
] Independeti si cu resurse interioare bogate
] .pontani- rareori fac planuri
] @rasc structurile si rutinele
] 9u le plac teoriile si e=plicatiile lungi si teoretice
] .unt pe aceeasi lungime de unde cu copii si animalele
] @n simt estetic foarte de+voltat
] <=celente abilitati interpersonale
<.<P sunt buni la multe lucruri4 dar nu pot fi fericiti decat daca sunt in contact cu oamenii si au parte de multe
e=periente noi. 'r trebui sa isi aleaga cariere care le ofera oportunitati sa isi foloseasca abilitatile cu oamenii si firea
practica care le va oferi multe provocari astfel incat sa nu se plictiseasca. @rmatoarea lista nu trebuie privita cu
strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru <.<P
] 'rtisti4 actori
] Consiliere
] #esigneri de moda
] Fotografi
] *ucrul cu copii
] Gelatii cu publicul
I.<P ! 'rtistii

In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] Foarte constienti de mediul ce ii incon6oara
] &raiesc in pre+ent
] *e place un ritm mai domol si oportunitatea de a savura momentul
] *oiali si credinciosi ideilor si oamenilor importanti pentru ei
] Individualisti4 fara dorinta de a conduce sau urma
] Iau lucrurile in serios desi de multe ori par a nu le lua
] &acuti si re+ervati cu e=ceptia oamenilor pe care ii cunosc foarte bine
] @n simt estetic foarte de+voltat
] *e place sa fie originali si nonconformisti
] 9u le plac programele stricte
] 'i nevoie de spatiu silibertate de desfasurare
] 9u le plac activitatile de rutina dar le fac daca e nevoie
&ipul I.<P are nevoie de o cariera care e mai mult decat o slu6ba. Cariera lor trebuie sa corespunda cu valorile si
convingerile puternice pe care le au. #in moment ce le place sa traiasca in clipa pre+enta si a savure+e clipa4 nu se
descurca prea bine in medii cu ritm foarte dinamic. 'u nevoie de spatiu si timp ca sa functione+e in mod natural.
#aca abilitatile lor naturale sunt lasate sa lucre+e4 pot gasi un minunat artist in fiinta lor. 'proape toti marii artisti
din lume au fost I.<P. Pentru ca I.<P este foarte sensibil la sentimentele oamenilor si reactiile lor iar valorile
proprii ii indeamna sa a6ute oamenii4 cei din tipul I.<P sunt consilieri si profesori inascuti.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru I.<P
] 'rtist
] Cu+ician [ Compo+itor
] #esigner
] *ucrul cu copii mici
] Profesor
] PsiBolog
] %eterniar
] Pediatru
<9FL ! <=ecutorii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] Cotivati sa transforme teoria intr-un plan
] 'precia+a foarte mult informatia
] rientati spre viitor
] *ideri naturali
] 9erabdatori fata de ineficienta si incompetenta
] *e place ordinea si structura
] 'bilitati verbale e=celente
] 9u aprecia+a rutina si munca cu detalii
] Motarat si cu multa incredere in sine
<9FL sunt foarte buni pentru lideri si pentru a construi organi+atii. 'u abilitatea de a identifica problemele si sa
gaseasca solutii inovatoare pentru problemele pe termen scurt si lung. 9u sunt fericiti daca nu conduc. %or sa detina
controlul situatiei si sa se foloseasca de abilitatile lor speciale.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru <9FL
] 'ntreprenor
] 'vocat
] Ludecator
] 'dministrator de firma sau manager
] Profesor universitar
] Consultant in probleme de specialitate in orice domeniu
I9FL ! amenii de stiinta
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] Capabili sa absoarba materiale foarte teoretice si abstracte.
] Cotivati intern sa cere+e ordine si structura din materiale teoretice
] <=celenti strategi
] rientati spre viitor
] %ad imaginea globala4 de ansamblu
] %i+iune si intuitie in care au mare incredere
] Isi aprecia+a propriile pareri mai mult decat cele a oamenilor din 6ur
] *e plac provocarile teoretice dificile
] *e place informatia si eficienta
] 9u le place confu+ia si lipsa de eficienta
] 'u standarde foarte ridicate pentru performanta si le aplica pe ei insisi in primul rand
] Ge+ervati si detasati fata de alti oameni
] Calmi4 adunati si analitici
] Foarte logici si rationali
] riginali si independenti
] *ideri naturali dar ii vor urma pe cei pe care ii pot sustine in totalitate
] Creativi4 ingeniosi4 inovativi si cu multe resurse
] *ucrea+a cel mai bine singuri si prefera munca solitara
Cai mult decat orice alt tip4 I9FL sunt e=ceptionali in intelesul teoriilor greoaie si comple=e si aplicarea lor
strategica si pe termien lung in problemele cu care se confrunta. *a acest tip e=ista o imbinare fericita intre dorinta
de a face si capacitatea de a face. Cel mai bine se descurca daca sunt lasati sa lucre+e singuri si li se ofera multa
autonomie.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru I9FL
] m de stiinta
] Ingineri
] Profesori si invatatori
] Cedici
] *ideri militari
] 'dministratori[manageri
] 'vocati[6uristi
] Ludecatori
] Programatori4 analisti de sisteme si specialisti in calculatoare
<9FP ! %i+ionarii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] rientati spre proiecte
] *e place sa genere+e idei si teorii noi
] Creativi si ingeniosi
] Fle=ibili
] <=celente capacitati de comunicare
] *ideri naturali dar nu le place sa controle+e oamenii
] 9u suporta sa fie controlati
] Plini de viata si energie. Pot motiva lumea din 6ur
] *e place mult competenta si informatia
] Fanditori rationali si logici
] Inclinatie spre re+olvarea problemelor complicate
] 9u aprecia+a rutina si detaliile
] 9u lucrea+a bine cu program strict
<9FP sunt in generali buni la orice le tre+este interesul. 'u multe optiuni se vor descurca in mediile unde au
libertate de miscare si isi pot folosi creativitatea pentru a gasi solutii. 9u vor fii foarte fericiti in medii stricte si
foarte rigide.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru <9FP
] 'vocati
] PsiBologi
] 'ntreprenori
] Ingineri
] ameni de stiinta
] 'ctori
] Car>eting
] Fotografi
] Consultanti
] Programatori4 e=perti in calculatoare
I9FP- Fanditorii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] *e plac teoriile si ideile abstracte
] Cauta adevarul- vor sa inteleaga anali+and motivele asunse si principiile de functionare
] 'precia+a cunostiintele si competenta mai mult ca orice
] Independeti si originali4 uneori e=centrici
] *ucrea+a cel mai bine singuri4 aprecia+a autonomia
] 9u au dorinta de a urma sau conduce
] 9u le plac detaliile
] 9u sunt interesati in latura practica a muncii lor
] 'u standarde ridicate pentru performanta pe care si le aplica si lor
] rientati spre viitor
] Creativi
] Ingeniosi si sclipitori
] &raiesc in general in mintea lor4 si pot parea detasati si neimplicati fata de oamenii din 6ur
I9FP au abilitatea de a genera si anali+a teorii si posibilitati si de a le dovedi corecte sau gresite. 'u foarte multa
intuitie si sunt ganditori e=ceptionali. 'u abilitati e=celente de a argumenta si de a anali+a. I9FP cauta claritatea in
lume iar abilitatile lor inascute le pemit sa clarifice foarte multe lucruri. .unt foarte fericiti in cariere care le ofera
autonomie in care pot lucra singuri. .copul lor este sa descopere
adevarul mai degraba decat o aplicabilitate practica a muncii lor.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru I9FP1
] ameni de stiinta ! in special fi+ica4 cBimie
] Fotografi
] Foarte buni in alcatuit planuri si strategii
] Profesori universitari
] Catematicieni
] Ingineri
] Cercetatori
] .pecialisti in calculatoare
] Ludecatori
<9<L ! Fenerosii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] Interesati in mod autentic de oameni
] Gespecta sentimentele oamenilor
] *e place structura si organi+area
] %alori+ea+a armonia si stiu sa o cree+e
] 'u abilitati cu oamenii
] 9u le place logica rece si depersonali+ata4 prea analitica
] .unt buni organi+atori
] *oiali si sinceri
] Creativi si cu imaginatie
] *e plac provocarile
] *e place sa a6ute pe cei din 6ur
] .ensibili la critica
] 'u nevoie de aprobare de la cei din 6ur ca sa se simta bine
<9<L sunt foarte fle=ibili si au multe optiuni in a-si alege o profesie. Cat timp lucrea+a cu oamenii si au destule
provocari pentru a-si stimula creativitatea se vor descurca foarte bine.
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru <9<L
] Facilitator
] Consultant
] PsiBolog
] Functionar
] Gesurse umane
] Canager
] Coordonator de evenimente
] Gepre+entant de van+ari
] Politicieni [ #iplomati
] .criitori
I9<L ! Protectorii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] Inteleg intuitiv situatiile si oamenii
] Idealisti
] 'u principii pe care le respecta cu sfintenie
] .unt persoane comple=e si profunde
] *ideri naturali
] .unt sensibili la nevoile oamenilor si au compasiune
] rientati spre servicii
] rientati spre viitor
] 'precia+a relatii profunde si autentice
] Ge+ervati in a se de+valui celor din 6ur
] 9u le pac detaliile decat daca ii a6uta in vi+iunea pe care o au
] Cauta constant intelesul si scopul a tot ce ii incon6oara
] Creativi si vi+ionari
] Pot fi foarte intensi
] Pot lucra logic si rational dar isi folosesc mai mult intuitia
I9<L au nevoie mai mult de o cariera decat de o slu6ba. &rebuie sa simta ca tot ce fac este in concordanta cu
valorile lor profunde- cu ceea ce cred ca este corect si adevarat. 'u mare nevoie sa simta ca au un scop in viata care
e aliniat cu toate lucrurile din viata lor. CBiar daca sunt buni de lideri opt urma pe altii daca asta este in acrod total
cu ceea ce e important pentru ei
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru I9<L
] Functionari publici[preoti
] Profesori
] Cedici
] PsiBologi
] PsiBiatri
] Consilieri
] Cu+icieni si artisti
<9<P- Ispiratorii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] .traluciti si capabili
] rientati spre proiecte
] .tiu sa isi e=prime emotiile4 abilitati e=celente cu oamenii
] Pot sa se ridice sau coboare la orice nivel
] rientati spre servicii. Pot sa puna nevoile altora mai presus decat cele proprii
] rientati spre viitor
] 9u agreea+a rutina
] 'u nevoie de recunoastere si atentie de la cei din 6ur
] Cooperativi si prietenosi
] *ideri naturali
] Ge+ista cand se incearca controlarea lor
] Pot sa lucre+e logic si rational dar isi foloseasca intuitia cel mai mult
] Pot sa inteleaga concepete si teorii dificile
<9<P sunt norocosi pentru ca pot sa aleaga din multe activitati care li se potrivesc. &otusi4 se plictisesc repede si nu
isi termina intotdeauna ceea ce incep. 'r fi bine sa evite munci care implica multe detalii si rutina. .e vor descurca
cel mai bine in domenii care le permit sa isi e=prime creativitatea si sa lucre+e cu oamenii
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru <9<P
] Consultanti
] PsiBologi
] 'ntreprenori
] 'ctori
] Profesori
] Politicieni[#iplomati
] .criitori[Lurnalisti
] Geporteri
] ameni de stiinta
] Ingineri
I9<P ! Idealistii
In general se regasesc in urmatoarele caracteristici1
] @n sistem de valori puternic
] Interesati de oameni in mod autentic
] rientati spre servicii4 pun nevoile altora inainte celor proprii
] *oiali si devotati oamenilor si cau+elor in care cred
] rientati spre viitor
] rientati spre crestere si de+voltare
] Creativi si inspirationali
] Fle=ibili si rela=ati in afara de ca+ul cand este violat un principiu fundamental
] 9u le place munca de rutina si detaliile
] riginali si individualisti4 nonconformisti
] 'bilitati de a se e=prima in scris
] Prefera sa lucre+e singuri si au problema la munca in ecBipa
] 'precia+a relatiile profunde si autentice
I9<P au nevoie sa simta ca au mai mult decat o munca de facut. .unt motivate sa faca ceva ce are sens si directie in
viata lor. Cel mai bine se descurca in medii in care pot trai urmandu-si principiile. Culti dintre marii scriitori au
fost I9<P
@rmatoarea lista nu trebuie privita cu strictete ci mai mult ca o ba+a de pornire1
Posibile cariere pentru I9<P1
] .criitori
] Consilieri
] Invatatori[Profesori
] PsiBologi
] PsiBiatrii
] Cusicieni
] Functionari[Preoti
'i reusit7 Ca gandesc ca da. #aca ai reusit sa descoperi cu succes tipul psiBologic ai reusit sa economisesti o vi+ita
la psiBolog si vreo 2 ore de teste si interpertari. Felicitari.
'i un talent4 o aptitudine.. #'G < #<P'G&< #< ' FII .@FICI<9&.
#aca un copil e=traordinar de talentat la pian cu urecBe mu+icala nu se atinge de instrument..ce se petrece7 .-a
nascut talent si a murit speranta4 poate ai au+it poate vorba.
'bilitatea este talentul antrenat.

'P&I&@#I9<' este atrac3ie 2nn0scut0 Qspre o anumit0 activitateRK dispo+i3ie fireasc0K 2nclina3ieK voca3ieK facultateK
capacitate.. 8nclinare4 dispo+i3ie natural0K destoinicie4 pricepere. Y fr. aptitudeZ. aplecare4 aplica3ie4 atrac3ie4 cBemare4
dar4 Bar4 2nclinare4 2nclina3ie4 2n+estrare4 pornire4 predilec3ie4 predispo+i3ie4 preferin304 talent4 voca3ie4 Qlivr.R
propensiune4 Qpop.R tragere4 Q2nv.R aplec0ciune4 plecare. Q/i-a demonstrat din plin ^ pentruR 2. v. sim3. 3. v. facultate.
'EI*I&'&<' este 2ndem5nare4 iscusin304 pricepere4 dib0cie.
'P&I&@#I9< antrenata devine o 'EI*I&'&<.
'cum ca ai inceput sa iti faci o idee despre tipurile psiBologice4 ai si un punct de pornire in cautarea ta. <ste
important sa descoperi domeniile spre care ai o inclinatie naturala si sa te de+volti acolo. Pentru ca in viata e
important sa faci ce iti place. .i succesul adevarat doar de acolo va veni.
Incepand sa lucre+i in domeniile in care esti talentat iti vei de+volta abilitati.
.i intr-o +i vei simti ca ceva in viata ta s-a scBimbat. Facand ce iti place4 e=perimentand si e=ersand vei au+i o
cBemare. voce interioara care te va indruma spre propria ta individualitate si cei stii ca drumul pe care mergi este
cel corect pentru tine. %ei simti ca toate lucrurile in viata ta se ordonea+a si toate ntrebarile au un raspuns. 'tunci
vei putea spune ca ti-ai gasit vocatia. .per ca te-am a6utat sa faci primul pas.
Cai mult4 se afla in tine.
.ucces.
Capitolul I"-#upta pentru statut social
Programarea sociala4 cau+a numarul 1 a faptului ca doar "\ din oamenii de pe planeta a6ung sa se bucure de succes
in orice domeniu. bstacolele pe care le vei avea de infruntat si cateva elemente a6utatoare pentru lupta ta.
*iber esti. #ar independent7
'stea sunt cuvintele pe care le-am au+it de la mentorul meu cand saream in sus de bucurie ca sunt un om liber si ca
fac ce vreau.
9u e destul sa fii om liber. &rebuie sa iti castigi si independenta.
Insa ai sa constati ca4 din prima clipa in care faci pasul spre a fi o persoana libera si independenta4 o batalie uriasa
incepeA
Cai intai4 batalia cu tine. In care nu te cunosti destul si in care tu esti primul care isi pune bete in roate in drumul
spre propriul succes1 obiceiuri proaste4 necunoasterea punctelor tari si a celor slabe4 necunoasterea oamenilor din
6ur si felului lor de a fi ! toate astea sabotea+a la inceput succesul unei persoane.
'poi4 lumea e=terioara. In asa fel este construita societatea incat independeta este foarte greu de obtinut.
Canipulare prin mass media4 programare sociala si indoctrinare4 modele idioate dupa care sa traiesti etc .
Prima oara vreau sa enumeram C<*< C'I C'GI P<GIC*< I9 C'*<' <%*@&I<I &'*< C' FII9&'
@C'9'1
1. PGFG'C'G<' .CI'*'
'm vorbit despre vocatie4 despre de+voltarea personalitatii. &rebuie sa vorbim si despre cele mai mari obstacole si
greutati pe care le vei intampina.
.coala
's vrea sa stiu un singur motiv pentru care inca de pe bancile scolii tinerii nu sunt invatati sa fie antreprenori de
succes. 'sta inseamna sa descoperi ce abilitati ai4 sa ti se faca testul C?ers Eriggs4 ca scoala sa aiba o idee4 in linii
mari4 despre cam ce abilitati ai putea avea4 in ce domenii ai putea fi bun4 ca apoi sa te indrume si sa te directione+e
catre afacerea ta4 catre banii tai. #e ce esti invatat doar sa iti faci un C%7 .ubconstient4 inca de pe bancile scolii ti
se comunica faptul ca esti prea prost ca sa iti faci tu afacerea ta. Cine a mai au+it asta7 PFa-ti C% si du-te lucrea+a
pentru altiiA:
<u am mers la un liceu de informatica ( ani si la PoliteBnica " ani4 pentru ca dupa - ani sa imi dau seama .I9F@G4
citind4 ca am abilitati de stiinte umaniste4 nu e=acte. .I9F@G4 CI&I9#4 am descoperit. In - ani niciun profesor
vreodata nu mi-a +is PEai4 baiatule4 nu te duce la Poli si la info ca o sa fii mediocru cel mult4 tu ai abilitati de stiinte
umaniste4 incearca acoloA:. Cacar o discutie orientativa. 9ICIC. .i muream si nimanui nu-i pasa. &rebuie sa iei
atitudine.
'sta ti se spune la scoala. <=ista un motiv pentru care Eill Fates4 #ell si primii 8 cei mai bogati oameni din lume s-
au lasat de scoala. .coala e buna4 dar sa mergi cu un scop la ea. 9u pentru ca asa trebuie4 ca asa e modeluT. &e duci
acolo4 dar tragi pentru tine4 te de+volti singur. Intrebi profesorii si daca nu te pot invata4 treci tu la catedra si spune
ce ai descoprit nou4 9@ &< C'I *'.' PG.&I&. Caica-mea e invatatoare. .tiu cat de grea si umilitoare poate fi
uneori munca asta. < greu4 cand esti bat6ocorit de la cel mai inalt nivel4 sa educi. < un intreg sistem care ii obliga si
pe profesori sa aiba aceste sabloane si sa transforme tinerii in oi. 9u face viata grea profesorului4 nu il cBinui.
<=plica-i ca tu vrei sa inveti ce ai nevoie pentru viata4 cBeama-l pe director in clasa si spune-i ca vrei sa inveti ceva
ce cBiar iti va folosi in viata. Gecunosc4 eu nu am facut asta cand eram adoloscent. Ci-era frica4 eram un neadaptat.
'cum4 la Facultatea de PsiBologie si la 2$ de ani nu prea am cu cine sa ma cert4 pentru ca ni se ofera libertatea de a
face ce vrem4 cat de cat. .untem invitati cBiar sa ne e=primam. #ar cred ca e unul dintre putinele locuri.
&u trebuie sa fii cel care generea+a scBimbarea. <=ista ta=e pe care parintii nostri le platesc pentru educatie. &ot din
munca parintilor tai si a celor din 6ur sunt bani pentru educatie. Cere-ti drepturile. #aca esti student si iti platesti
scoala mai ales4 cere-ti drepturile.
.tii de ce m-am dus la Facultatea de PsiBologie7 Puteam sa citesc singur tot si sa invat. #ar ma pasionea+a si fac
orice pentru psiBologie. C-am dus pentru ca am vrut sa cunosc profesori si colegi4 sa vad cum face lumea psiBo-
logie. .a iau tot ce e mai bun de la toti4 sa ii devore+ si sa fiu cel mai bun. #in pasiune. .i nimic nu ma poate opri.
#e 2 ori era sa fiu e=matriculat ca nu mi-am platit scoala. 'm avut si restante la materiile care nu m-au atras. #ar
iubesc psiBologia si as face orice pentru ea. .i am mers la scoala ca sa am diploma si atunci cand vorbesc lumii4 sa
nu vina vreun destept si sa imi fluture o diploma sub nas si sa ma contra+ica doar pe faptul ca el are o bucata de
Bartie4 si eu nu. <u stiu ce vreau in viata. .i vreau sa a6ut cat de multi oameni pot sa descopere ce vor ei in viata si
cum sa obtina. Pentru ca nu vreau sa ma simt singur pe lume.

2. &elevi+orul si de+informarea
Cuta canalele la televi+or. Cate din lucrurile de acolo &< 'L@&' P< &I9<7 &elevi+orul este o sursa de informare
care apartine altor oameni.
Imaginea+a-ti urmatorul lucru. &u ai un post de televi+iune. Prin televi+oarele din casele oamenilor postul tau de
televi+iune ofera informatii si divertisment. Intr-o +i la usa ta vin niste oameni foarte bogati. Care au firme si
afaceri mari. <i sunt prieteni si au aceeasi vi+iune4 pentru ca fac parte din acelasi club1 al oamenilor de afaceri
bogati. .i ei iti spun ca te vor plati pentru ca sa faci reclama firmelor4 produselor si ideilor lor. <sti de acord. Pana
la urma4 si televi+iunea e o afacere ca oricare alta.
<vident4 acum4 ca baga bani4 oamenii de afaceri vor si re+ultate. Ce ii interesea+a pe ei este sa scoata mai multi
bani. .i pentru asta trebuie influentat consumatorul. 'dica tu4 cel care te uiti la televi+or.
'sa ca emisiunile4 tal>-sBoN-urile4 reclamele sunt facute dupa aceleasi standarde si reguli in intreaga lume.
'. Consumatorul trebuie sa fie speriat4 in general4 si sa ne priveasca pe noi4 televi+iunea4 ca pe o salvare. 9oi
suntem autoritatea4 noi avem informatia si noi ii putem oferi telespectatorului sentimentul de siguranta.
Cum ti se baga frica in piele7 In mod direct4 prin toate accidentele4 crimele4 mi+eria umana care sunt aratate la stiri
si in emisiuni. #a4 lucrurile astea se intampla si trebuie sa stim despre ele. #'G .' C9C<9&G<ZI #'G
'C<.& F<9 #< I9FGC'&I< P< E@C'&I C'GI #< &ICP CI .< P'G< E*9'%. 'poi tal>-sBoN-uri in
care sunt pusi oameni4 familii sau indivi+i sa puna pe masa durerea4 suferinta proprie. #aca iese si o cearta sau
bataie in direct4 .@P<GA #istractia e asigurata. Prima regula a psiBologiei spune1 G<.P<C&'
C9FI#<9&I'*I&'&<' 'C<9I*G C'G< I.I #<.CMI# .@F*<&@*. .i ei o pun pe tapet.
E. 9oi4 televi+iunea4 detinem adevarul suprem si il spunem oamenilor ca sa ii informam in mod obiectiv.
C994 care este privit ca cel mai profesionist post de televi+iune4 a deformat infomatia din documentarul controver-
sat al lui CicBael Coore despre sistemul de sanatate american4 pentru ca fabricile de medicamente platesc 2)) de
milioane de dolari anual. #ar i-au prins si au aratat adevarul. 9u au putut sa minta lumea pentru ca e=ista internet4
bloguri si ?outube. 9u e=ista obiectivitate la televi+or.
C. #upa ce speriem consumatorul4 il eliberam de frica prin minunatele noastre produse. .i acum4 G<C*'C<.
Cumparatul e un sport pentru mintile slabe si plictisite. 9u sunt absurd. .i eu merg la cumparaturi. .i eu ma pierd
la supermar>et Bolbandu-ma pe raft pana cand imi dau o palma si incep sa ma misc mai repede. Ceea ce vreau sa
spun eu e ca e=ista o intreaga piesa de teatru regi+ata cu un singur scop.
mul e idiot si nu stie pe ce lume traieste. 9oi vom profita de asta si ii vom spune ce e bine si ce nu4 ce sa manan-
ce4 cum sa se imbrace4 cum sa se distre+e .I 'PI %C C@*<F< G'#<*<.
9imeni nu te incura6ea+a sa fii liber si independent si sa de+volti la ma=imum potentialul tau. Pentru ca nu ai mai fi
o oaie ascultatoare si nu ai mai pune botul la toate prostiile lor.
.i ca sa iti mai dea un picior in gura Qde fapt sa iti dea inca o mana de a6utor pentru a fi sclav cu adevaratR4 dupa ce
intreg sistemul e pus la punct si tu FI<GEI de dorinta sa te umpli de lucruri si produse4 ti se ofera .*@&I'
C'FIC'1
Creditele si datoriile facute pentru lucruri perisabile4 care te fac .C*'% in cel mai adevarat sens al cuvantului.
'stea sunt E<*<'. #upa ce ti se inoculea+a ideea ca trebuie sa consumi ca sa fii cool4 ti se da o mana de a6utor.
Cum mai poti fi tu un om liber cand ai credite 1) ani de acum incolo7 Cand seful iti latra ordine7 Cum mai poti sa
fii liber si independent4 cand ai teama ca iti pier+i slu6ba7 Cum mai poti avea initative si personalitate atunci cand
esti @9 .C*'%7 9u iti platesti ratele un anumit numar de luni4 se a6unge la e=ecutare silita si cBiar P@.C'GI<.
Cai sclav decat atat nu se poateA
&e rog eu frumos4 daca vrei un lucru foarte mult4 nu fii un animal cu bale la gura de lacomie. #ecat sa iei credit si
sa dai dobanda cand lucrul pe care l-ai dorit si-a pierdut de mult valoarea4 mai bine mai stai 1 luna4 24 64 un an sau
34 sau " si strange banii si cumpara-ti. 9@ .' CG'PI daca nu ai televi+orul4 masina4 obiectele casnuice sau mai
stiu eu ceA *e vei avea. Insa facandu-ti credite iti tai orice sansa de a mai avea ceva. Incepand cu libertatea.
.i daca I9C' mai ai putere si energie sa te lupti cu toate de mai sus si daca I9C' mai ai o sansa4 atunci mai vine
peste tine un Pcadou:1
3. #I.IP'G<' '&<9&I<I
'vem
- mai multa informatie4 mai putine re+ultate4
- mai multe planuri4 dar mai putina actiune4
- mai multe carti4 dar mai putin timp de citit4
- mai multe activitate4 dar mai putine reali+ari4
- mai multe optiuni4 dar mai putine deci+ii4
- mai multe cBeltuieli4 dar mai putina fericire.
.i lista poate continua la nesfarsit.
<fectele7
- #eficit de atentie si lipsa de concentrare.
- 'manarea actiunii.
- .entimentul de victima in lumea mare si rea.
- ameni grabiti si cu atentia distrasa in toate partile.
- <pui+are fi+ica4 mentala si sentiment de neputinta.
(. C'&<%' .*@&II
&rebuie sa iei masuri impotriva lucrurilor de mai sus. <le sunt obstacole mari in calea a ceea ce vrei. 9u stiu
<S'C& ce vrei4 dar si eu vreau tot felul de lucruri. .i ma straduiesc sa le obtin. .i stiu ca nimic in lumea asta nu
s-a reali+at decat daca vointa4 perseverenta si concentrarea pe un scop au mers toate mana in mana.
- #aca vrei sa fii o persoana informata4 educata si care ia deci+ii ba+at pe propriile principii si valori4 arunca
televi+orul pe geam sau4 cel putin4 urmareste desene animate si #iscover?.
- Foloseste internetul4 selectea+a-ti informatia pe care o vrei si nu cea care iti este bagata cu forta pe gat. rice
informatie pe care nu o ceri si iti este data se cBeama .P'C. &elevi+iunea face spam.
- #e+voltarea creativitatii si a personalitatii
'stea 2 te vor ridica din turma. %a fi greu4 va trebui sa lupti4 dar satisfactia de a fi o persoana libera si independenta
merita orice sacrificiu.
". Fa urmatorul lucru. Imparte-ti timpul in doua.
'i va+ut ca totul se intampla ciclic. Inima bate dupa un ritm4 undele creierului au un ritm4 clipesti intr-un ritm4
organismul tau are un ritm.
&rebuie sa iti gasesti acest ritm care este propriu fiecarei persoane.
.i sa faci doua lucruri.
1. Invata sa iti concentre+i atentia pe un singur lucru o data. #e fiecare data cand faci mai multe lucruri o data4 &<
&'*M'G<.&I .I9F@G. In loc sa pui calitate intr-un lucru4 pui aceeasi cantitate de timp4 energie si efort in mai
multe. Calitatea a && ce faci scade. #a un singur lucru o data4 si calitatea CG<.&<. 'fla domeniul in care ai
aptitudini4 talente si antrenea+a-te. Faseste activitatile care te pasionea+a si F'-*<A. %ocatia4 munca4 afacerile4
de+oltarea personala trebuie sa fie @9@* .I 'C<*'.I *@CG@.
'poi4
2. Gecuperare4 odiBna4 distractie4 mancat4 sport4 baut4 dansat4 iesiri. &ot ceea ce inseamna pentru tine rela=are si
timp de calitate in care nu faci efort4 ci e doar o placere continua. .I F' #'G '.&'4 F'G' .' &< F'9#<.&I
#<*C *' 1.
'cum4 ai un ritm al vietii tale care merge1
1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
Fa asta4 si lumea e ta. 9u face asta4 si sunt sanse mari sa fii doar o victima colaterala. 9u te lasa dus de val4 nu te
opune lui.
FII C<* C'G< F<9<G<'Z' %'*@*
Ca sa poti lupta cu toate cele de mai sus si sa poti intoarce soarta in favoarea ta4 e nevoie de anumite trasaturi pe
care poate le ai sau trebuie sa le de+volti.

1. .tima de sine crescuta Qoile nu o au4 doar cei care isi de+volta personalitatea o dobandesc4 prin incercarile la care
sunt supusiR.
2. 9evoia de a face ceva in viata.
3. *oc de control intern. &u esti responsabil4 de tine depinde totul.
(. ptimism si gandire po+itiva .
". C@G'L.
6. Cotivatie interna puternica.
Foarte multi oameni au mentalitate de .C*'%I. 'steapta sa li se spuna ce sa faca si sa primeasca mura-n gura.
9@ <SI.&' P*'9@GI .I G<&<&< P<GF<C&< C'9# &@ C9#@CI .&I*I&'&I*<.
] <ntrepreneursBip is first and foremost a mindset.
'cum4 la sfarsit4 trebuie sa recunosc ca si eu sunt subiectiv. 9u detin adevarul suprem4 nu calea mea e cea mai buna
de urmat. < doar calea pe care am descoperit-o si care ma face pe mine fericit. 9oi nu suntem la fel4 desi avem
multe lucruri in comun.
Iti propun niste intrebari la care sa raspun+i si sa iti dai seama daca lucrurile pe care le-am vorbit pana acum te-ar
putea a6uta cu ceva sau nu.
1. Poti sa incepi #< 'C@C sa iti descoperi vocatia si scopul in viata4 daca nu il stii inca7
2. 'i in 6urul tau oameni care sa te poata spri6ini in drumul tau sau4 daca nu4 poti duce lupta asta singur7
3. <sti dispus sa risti4 sa esue+i si sa faci fata esecului4 apoi sa o iei de la capat7
(. Poti sa actione+i4 in ciuda temerilor pe care le simti7
". 'i4 sau iti poti educa rabdarea4 perseverenta4 spiritul de sacrificiu al propriei tale persoane7
6. Poti trece peste de+amagiri repede4 indiferent de cat de mari au fost asteptarile7
$. Incerci sa fii sincer cu tine si cu cei din 6ur7
8. Poti sa lasi in urma ce nu functionea+a si sa cauti solutii reale7
-. 'i4 sau esti dispus sa iti antrene+i disciplina interioara7
1). 'i motivatia interioara sa inveti si sa evolue+i7
#aca ai mai multe raspunsuri cu da decat cu nu inseamna ca mai avem ceva in comun.
Cu cat te educi mai mult4 cu cat iei deci+ii ba+ate pe valorile tale si nu mai accepti toate raBaturile4 cu atat va fi mai
bine pentru tine.
.i tine minte1 cand problemele vietii se abat asupra ta si ai indoieli asupra ta si asupra posibilitatilor tale4 singurul
lucru care contea+a este sa lupti.
P< mai bine sa mori pe picioarele tale decat sa traiesti in genuncBi.:- <miliano Zapata