Sunteți pe pagina 1din 146

l:tt,l!>\\tiliLIIill!t'lq;t.

,,,L;
:>.1 r.iull"nll lN
:dunt ...
-Eecqa 1
c;:}ntr-odtteeJte tn

!.Grupuri, teoremele de izomorfism.
Fie G un grup HcG UD subgrup. Vom defini o rela)ie de echivalenJJ in G prin:
"x =H y <:::> xy-
1
e H". Evident el ,.ee", numitA de modulo
H, este o rela)ie de ecbivalenJJ,
a. Este o simetricA: x=HY=>Y=ex; pentru xeHy=>
::.:cy-
1
eH=>(zy-
1
f
1
eH=> yx- eH=>y=e x
b. Este reflexivA: x sH x (V)x e H; pentru cA: .u- =ee H
c. Este tranzitivl: x =H y;y =e z => x =e z; pentru cA
x aH y,y i5H z => xy-
1
e H yz-
1
e H => (xy-){yz-
1
) e H:::::) xz-
1
e H.
Clasele de n raport cu de congruenta modulo H sunt:
.= {a X la E H}= H:c deoarece:
(V)y e X<:> Y=e x <=> y.r-
1
=a e H <=> y =axe Hx.
Aceste clase de echivalentA au urmAtoarele genemle:
a. candi=candy (lf)x,y ea.
b. it<y xny =0.
c. :cei {\l)xeG.
d. Ux=a.
...
Demo11slrll(i11 acestor fapte este simplA anume:
a. Fie x eG si --f> H,rp:Jax) =a tp_..este bine definitA
bijectivA deci cardi=card H=card e(\l)x eG
b. Fie z e :i () Y => z = H x; z s H y => x = H y => x e Y si y e X=>
=>Xc.Ysi.Yc.i
c. x e .i <=> x =e x <=>ee H evident.
d. din c.
1
.E..t<.l
1.1 Vom spune el un subgrup H al lui G este nonnal in G da.cA
(\l)x ea x/b;"
1
c H. .
in cazul G este abelian orice subgrup al este nonnal. fn caz contrar
subgrupuri ale unui grup G care nu sunt nonnale in G.
1.2 Fie G un grup H un subgrup normal in G atunci:
xH = H:c (\l)x ea.
!n mul)imea claselor modulo H: {.t lx ea } putem defini o lege de
compozi)ie ";.; =;, (\l)x,ye a" astfellnct aceasta sil devinA grup.
Vom nota cu afH aceastA structuri o vom numi grupul factor altui a prin
subgrupul normal H c a .
Demonstrape
Fie z e xH => z = xa;a e H => z = (xax-
1
).r,xax-e H=> z eHx; reciproc
z eHx =>z =ax =>z= x(x-
1
ax)x =>z exil.
Trebuie si demonstrAm cA:
Legea este bine definiti, adic:



eG i
1
= = j
1
=>
=> iJ'
1
=

Acest fapt se probeazA astfel: i, = i


2
;;Y, = ;Y
1
=>;
=> x
1
x
2
- e H; y
1
y
1
-
1
e H:::) x
1
= a.11;y
1
= Py
1
; a ,p eH => x
1
= ax
2
;
' '
Y
1
= y
1
P'' :;::::> x
1
y
1
= ax
2
y
1
=a x
2
y
1
P"= x
1
y
1
a'fJ" => x
1
y
1
= x
1
y
1
(am folosit in
din punctul precedent).
Legea este asociativA deoarece inmultirea n G este asociati vi.
Elementul neutru al noii legi este i;e eG neutru n G.
Simetricul lui X este x-
1
, x- fiind simetricul lui :c n G.
\llm demooslra acum trei leoreme irnpot1lUtte In Teoria grupurikJr In In
geneml:
1.3 Fie a" a, grupuri J:q .... a, UD homomorfism de grupuri.
a. notAm cu Ker f ={re a, 1/(:c) = 1}, 1 fiind unitatea lui a, atunci
Ker f este UD subgrup normal in a, (numit nucleul luif)
b. lm f {imaginea homomorfismuluif) este subgrup altui a,
c. Existi! un izomt:rlism 1n1re grupul filc1Dr a,/ Ker f I subgrupul/m f altui a, .
Demonstratie
a. DacA elementele x,yeKer f sunt oarecare atunci putem scrie
In plus cil(\l)xea,(\l)yeKerf
f(:cyx-
1
) = f(x)f(y)f(x') = f(x)f(xr' = 1 deci xKer f x-
1
c Ker f.
2
.!Joolfof
h. (V'))-.,y
2
e Imf (3)x
1
,x
1
e G
1
astfel nct f(x
1
) = y
1
;f(x
2
.) = y
1
deci
Y
1
Y
2
_, = f(x,Xf(x,)r' = f(x,x,-')e Jmf
c. Definimf:G
1
/Kerf-+lmf prin f(x)=f(x). Functia 7 este bine
definitA deoarec:e i = y .xy-
1
e Ker f e> f(.xy-
1
) = 1 f(x) = f(y). In plus
cladi f(x) = f(y) atunci f(.xy-
1
) =!deci x = y de unde rezultA ci 7 este injectivlL
Swjectivitatea fiind evidentA mnne si probAm ci 7 este un homomorfism de grupuri:
N y)= .9-) = J(.xy)= J(x)J(y)= /(x)/{Y) pentru ('V)i,y e GfKer f.
CoroiJu 1 Fie G un grup H. K subgrupuri in G. Daci subgrupul K este normal in
G atunci:
8. HK={xyi xe H;ye K} este subgrup inG.
b. H" K este normal in H K normal in HK.
c. Grupurile factor HK/ K si H/ H r-. K sunt izomorfe.
DeDroR$If'II(e
a. Daci eHK atunci

eH;y
1
,y
2
eK=>
= z,z/ = X
1
Y
1
Y
2
-
1
X
2
-
1
;y
1
y
2
-
1
e K => z,z
2

1
=



e H,y e K deoarece K
este normal inG (deci y, y, _,x, _, = x, -'y;y e K).
b. Este evidentA
c. Se aplicA propozitia 1.3. pentru homomorfismul de grupuri
j:H-+HK/K f(x)=x.
Corol11r 1 Fie G un grup H.K subgrupuri normale ale lui G astfel nct
K c H. Atunc:i avem:
a. HIK este subgrup normal in G!K.
b. (G/K)(H/K) este izomorf cu GIH.
De111onstrR(ie a. fiind evidentA este suficient sA aplicim propozitia 1.3
homomorfismului f:G/ K-+ G/H definit prin j(i') = i" (Am notat cu i' ,in
clasele respectiv la congruen!B modulo K H").

1. Fie S, grupul permutArilor de n obiecte A,. cS, subgrupul permutArilor
pare. Atunci A,. este normal in S, S,l A,. este abelian. Cine este grupul factor
S,IA,.?
2. S4 se arate cA subgrupurile grupului Z sunt de forma nZ, n eN. Cine sunt
grupurile factor ZlnZ ?

z"
J
.!]..-..,
9. se arate nZ f"'l mZ- kZ, unde k = cmmmc (m,n) nZ + mZ- =tiZ,
unde d = cmmdc (m,n). se demonstreze apoi /eorema lui Gauss: .. (m,n)=l<=>
(3)k,p E Z astfel nct mk+np:l".
4. DeterminatiHomz(Z.,Z.)={J:Z.-+Z,if homomorfism}z z. fiind
@tUPurile de clase de resturi modulo m respectiv"
6. Determinati Hom,(Z,G) unde G este un grup abelian oarecare
(Homz(Z,G)= {J :Z -+G lf homomorfism}l.
6. Demonstra teorema lui lAgrange: Fie G grup finit H c G subgrup; atunci:
card H 1 card G . Deduceti apoi de aici el (in notati multiplicativA) avem:
(\>')xeG=> x' = 1, n=cardG.
7. se arate ci:(v). e Z,n impar (3)k e N astfel cA2'- J:n.
8. grupurile factor Q IZ R IZ Stabiliti cine sunt imaginile lor
izomorfe.
9. Fie H un subgrup al lui R atunci sunt posibile numai
a. (3)aeRastfel nct H = aZ= {an !ne Z}.
b. H =R (Hfiind inchiderea lui Hin Rin sensul din
Afmnatia b. este ecbivalentA cu .. (\f)xe R (3Xx,) .... x, e H
astfel inct Iim x .. = x".
-
10. se determine superiorul inferiorul j:R->R
j{x)=cos(x)+sin( x./3
11. Si se arate cA pentru orice xe[-1,1] existA un (n.)
1
_.. de numere
intregi astfel ci: Iim sin (n,) = x.
-
12. se arate ci existA o pntere a lui 2 care incepe cu 11ll 1. (AdicA
(3) n eN astfel nct 2' = 11111. ..... ).
13. Fie !, : R-+ R,i = /,2 douA funcpi continue periodice de perioade 7j,
i=l,2. Suma lor este periodicie> T,/T, eQ.
14. Fie f : R -+ R .J o functie 1i pe R. Daci
H = {r eRI (v)x eR f(x)= J(x+r) }, atunciHeste un subgrupal lui Rdetipul a..
16. Fie /
1
: R -+ R /, : R-> R ccnlinue. periodice
pe R, atunci, daci raportul perioadelor celor funcpi este un sit se
determine sup(f,(x)+ J,(x)) inf {l;(x)+ J,(x)) .
:<eR .reR
4
.11-x;.r
16. Fie G={M. M, = :J.ae Z,a impa}M,(R). SI! se arate cA,
fatA de a matricilor, G este grup. se observe el:
GnGI,(R)=0 (Vezi 4 pentru grupuluiGI,(R)). aceste

17. Fie(G,) un grup
a. Orice parte stabili!, nevidli a lui G - subgrup.
b. (lt}x eG,(3}n e N"cu proprietatea x' = e.
18. Fie(G,-) un grup centrul sAu
(zentTum germ.). DacA(It}xe G x' =e=>x=esau x' e Z(G)atunci G este comutativ.
19. Fie(G,-)un grup astfelinot orice f :G care transforma un
subgrup al lui G tot ntr-un subgrup- un bomomorfism al lui G. sa se arate ci G
este izomorf cu grupul aditiv .z;.
20. Fie(G,)o in care s--a definit o lege avnd
propriet!liJe:
a. (\1)xeG((v)y,zeGxy=xz=>y=z).
b. (3)aeG,(1t)xeGaxa=x'.
SA se arate cA (G ,-) este un grup nbelian.
21. Fie G un grup finit notat multiplicativ avnd n elemente,
n =

p
2
a
1
.... ,p
1
p
1
numere prime a
1
e N . Atunci pentru orice x e G
exist! z.;x
1
; ... ;x, e G cu proprietatea cA ord{x. )1 p," pentru (V)a e s.,
permutare, x = .x; ... = xot.IJ XO'c
11
... xO'CI:I. n plus .x
1
sunt unice.
5
2. Inele, polinoame, matrici.
in cele ce prin Inel vom (pinA la expres! a
contmriului) un inel comutativ cu unitate.
2.1 Fie A un inel 1 cA o Vom spune 1 este un
ideal al lui A dacA:
a. (\l)x, ye/ =>X-yel
b. (\l)xel; (\1) a eA =>axei.
Vom spune cA Idealul leA este principal generat de x dacA exist! xeA astfel
nct 1 =Ax= {ax la eA}. Un inel integru (fanl divizori ai lui O) n care orice
ideal este principal va fi numit inel principal. Pentru exemple se pot consulta
exercipile de la paragrafului.
Evident cii orice ideal 1 al inelului A este subgrup n A deci p!lem consideta grupd factor
A/1. Definim n A/1 o lege de punind (V)i,ye Al 1 => x y= _.;,.Se constati!
imediat cii aceasta este bine definitii n A/1 o structunl de inel. Vom
numi A/1 inelul factor al lui A n raport cu idealul /. Un ideal 1 cA maxima! n raport
cu de incluziune ntre idealele proprii ale lui A va fi numit ideal max.imal.
2.2 Fie 1 cA un ideal al lui A. Atunci 1 este maxima! dacA numai daci
A/ 1 este corp.
Demonstrll/k
Fie ieA/1 sixA/1 idealul principal generat de i. Fie {:jzeA,.ieiAR}=J
imaginea inversA a lui iA/l n A. Atunci J este ideal in A /cJ. Daci .i*O
atunci 1 ':f:.J. RewltA de aici 1 maxima! de unde J=A deci l e J deci ei A II sau
=ix';i'eAI1deciieste inversabil. Reciproc dacA A/Iesle corp atunci pentru
orice ideal A=>hl mulpmea j={ilzeJ)cAileste ideal n A/1 deci
j ={o} sau j =AlI (exen:ipul 1). o.rj ={o }=>J=I ceea ce este abswd deci
j = A 1 1 daci (conformprop.l.J)J=A de unde rezultll. cA/ este maxima!.
2.3 Fie K un corp; atunci inelul K[XJ este principal.

FielcKIXJ un ideal P, el un polinom de grad minim printre polinoamele lui
1 (Acesta exist! dacA P,K[X]cl. Reciproc dacA Pe! atunci
(folosind teorema de cu rest) P= P,Q+R unde R=O sau gr R<gr P,. DacA
gr R<gr P, atunci R=P-P
0
Qel gr R<gr P
0
contrazice lui P, deci R=O
de unde /= P,K[ X].
6
..Eec{i<> f
G\:.1"' Daca, in loc de corpul K, considerAm un inel oarecare A
atunci (chiar in cazul unui inel principal) nu putem afirma cA inelul A[X] este
principal deci .K[X,Jr(.K[X])[}] nu este neapArat principal (vezi exer"CiJiu/3).
urmAtoare este cunoscutA ca teorema lui Gauss.
P,opozipJl 2.4 Fie (P,),.,. o fumilie finitA de polinoame din A.1XJ anmci:
c.m.m.dc (P,, l=l..n}=l dacA numai dac4(3XQ
1
)
1
.J. astfel nct :tP,Q
1
= 1.
11
ObservAm initial ca pentru orice douA polinoame P,;P, e K(X]
avem P,K[X] c P
1
K[X] e> P, 1 P,. NotAm cu 1 idealul lui K1XJ definit prin:
1 ={:tP,Q ,IQ, e.K[X]} notat 1 = :tP,K(X] atunci 1 este evident un ideal in
11 11
K[XJ deci este principal deci existA PeK{X] astfel ca I=P.KIXJ. Cum
P, K[X]c 1 = PK{X] rezultA de aici ca PjP, (11)1=/..n. Vom aratac4Pestecel
mai mare divizor comun al polinoamelor P,, i:::J..n.Fie pentruacestaQun divizor comun:
Q 1 P, , 1=/..n rezultAP, K[XJ c QK[XJ deci 1 c QK[XJ de unde Q 1 P Am demonstmt deci:
Lem4 :t P,K[X] = PK[X], P=e.m.m.dc (P,, i=l..n).
,.,
Aplicind aceastA lentA propozijiei noastre rezultA in mod evident ca:
P= 1 e>K(X]= :tP,K[X] e> le nct 1 = :t P,Q,.
11
Un alt rezultat ce va fi folositor iD cele ce vor urma va fi demonstrat in
continuare. el este cunoscut ca Lema chfnezeascd a resturilor de pollnoame:
2.5 Fie o fumilie de polinoame din K(X] prime intre ele douA
cte douA ((P,,P,) = 1 (V)i j). Atunci pentru orice fumilie de polinoame (R, ), ...,
existA un polinom Qe K[X]astfel nctQ-R,: P,, i=l .. ll
Vom proceda prin inducjie relativ la n de polinoame.
Pentru n=2 considerllm Q= P,Q,R, + P,Q,R, unde Q Q, sunt astfel nct
JlQ
1
+ P,Q, =!(vezi teorema lui Gauss 2.4). Vom avea atunci Q- R, =
=P,Q,R,+P,Q,R.-R, = JlQ,R,+(P,Q,-1)R, = JlQ,R,P,Q.J!.:P, Q-R,=
=JlQ,R, + P,Q,R,-R, = P,Q,R,+(P,Q, -1)R,=P,Q,R,-P
2
Q
2
R,: P,. Presupunem
acum adevArati pentru familii de n polinoame o pentru
n+ 1 polinoame. Fie deci (ca n text) ... P., P.a.
1
Deoarece familia (P,)
1
..


ipoteza de rezultA ca Q' e K[X] astfel nct Q'- R,oP,(V)i = l.n.
Cum ... P" si P".
1
sunt prime ntre ele existi polinoamele T S astfel in ct
7
.E.Ji&t
P
1
P
2
.. P
11
T+P,..+
1
S=l. Fie polinomul QeK[X] Q=P.P
1
.P,.TR .. +
1
+Pu
1
SQ'.
Atunci vom putea scrie egalitatea:
Q-R'"'
1
= (fj P
2
1'
11
T-I)R"+
1
+P.ott
1
SQ'= -P,..
1
SR_
1
+P-
1
SQ':P-
1

Pentrui::;; n avem:
Q- R, =C.P. P, .. .P.T)R.,, +P.,,SQ'- R, = (P
1
P
2
... P, T)R,,
1
+ P.,,SQ'-
-(P, P, .. .P,T

= P
1
P
2
.. P,(TR,,
1

-R, )oP, pentru ca


Q'- R, : P, (V) i = L.n cooform ipotezei de inducjie.
Corobu 1 qJ(P)=(P, .... ,')qJ:K[x) ... J:iK!.r]/P, K[x] este un

homomorfum surjectiv de inele (in condipile propoz//iel 2. 5).
Observam el, in bomomorfismului tp, clasele de echivalentA sunt
luate modulo idealele P,K(X). De asemenea produsul cartezian TI K[X]/P,K[X]
,.,
este nzestrat cu structura adunarea inmulprea pe componente. In plus
homomorfismul 91 nu este injectiv (vezi exercijiul Il de la sfir1itul pamgrafului).
In fmalullecjiei vom discuta despre inelul M,(K) al matricilorcu in
corpul comutativ K. Evident M,. (K)este uo inel necomutativ deci este nevoie de
redefinirea de ideal in M,.(K).
2.6 O submulpme nevidA ac M.(K) va fi numitA ideal stdng al lui
M.(K) a este aubgrup n M,(K) (V)M eM.(K),

Vom spune a este ideal drept n M,(K) daca a este subgrup in
(V)A ea,(V)M AM ea.
Vom spune a este ideal bilateral n M,(K) dacA numai a este ideal
stng drept.
Propozitia 2. 7 Singurele ideale bilalemie ale lui M. (K) sunt a ={0} a= M. (K).

Fie ac M.(K) un ideal bilatemi diferit de {O} A ea, A.O. Fie E,J e M.(K)
matricea avnd toate elementele nule cu celui situat pe linia i coloanaj
care este egal cu 1. Daca A O atunci matricea A are cel pujin un element a , .,. o. Din
relajiile evidente: E,,
1
E,, = E,, daca j = k E,,
1
E,
1
=O daca j k rezultA avem:
bEJ-J)Efo,j = :takiE;Jo&,lEJo.j Ea. Cum a !oJ orice
tJ..t
matriceAe M.(K);A = (a;),,
1
,. se poate scrie A= :Ea.,E." = :Eca.p.:;,)a.."E,,
1
rezultil
!.Jl l.j .. l
de aici a= M,(K).
8
.!1-+'
Referitor la idealele stngi (sau drepte) putem afirma cA:
ldealele n ={A eM,(K)iA = (a,
1
),,
1
oN a, = O(V)j "'j,} }, fiind
un indice fixat sunt ideale minimale stngi n familia idealelor nenule stngi
in M,(K).
DemDIISirfl/le
Conditia impusi este echivalentA cu faptul el toate matricile idealului n au
Jo
coloanele nule cu coloanei }
0
care elemente arbitrare. Elementar se
verifici cA nil este un ideal stng. fn plus daci n' c n
10
este un alt ideal stng nenul
A E n', A* O. Presupunind cA elementul 0
1010
din matricea A este nenul avem
.
E "'" E E '

1.111

lofo En =>
,.,
=> = en' deci EJtio en'. Dar El/o = EloJoEiofa en'deci
,.,
n' = n
1
, RezultA el n este ideal minimal. In plus din cele ce pn:ced rezultA cA pentru
('o')A en
1
,, mulpmea M,(K) A= {M A IM eM,(K)} este egali! cu n
1
, dacA A
este
flnal
Propozitia l.J corolariile ei sunt datorate matematicienei germane E.Noether
se numesc teoremele de izomorfism: prima teorem6 (propozitia 1.3) respectiv a
doua a treia teoremii de Izomorfism (corolandl; corolarul2).
Exercl(tt
1. Uu ioel comutativ unitar A este corp numai dacA singurele sale ideale
sunt {O] A.
2. Inelul Z este inel principal, la fel sunt .2[i], intregii lui Gauss L[iv'i'].
lnelu12[i.J5] este principsl? Dar .2[i.J7J ?Ce se poate spune in general?
9. L[X) nu este inel principal. K[X,Y] nu este inel principsl .
4. Fie A 1Dl inel connnativ integru. O w: A 4o N se evaluare
enclidianl dacA are proprietAtile:
a. ll(xy)<: w(x), (v)x,ye A"
b. ('o')x,yeA' (3)qeA', (3)reA astfelinct x=qy+r q=O sau
w{x)< w(y).
i. se arate cA un astfel de inel este inel principal.
9
.Eoof-1
u: SA se arate el n Z[.J2] = verific!
a. b. deciZ[.J2] este inel principal.
iii. n inelul K[X]aplicapa w{P(X))= grad(P(X)) verificA a. b. LI kl in
z{ i ] aplica tia N(z) = z z este o evaluan: cuc li dianA (exerclfll/e 3).
5. Si se determine idealele inelului de clase de resturi Z".
6. Fie K un corp fmit (cu un numl!r fmit de elemente). SA se arate cA sub grupul
(/(,.)este izomorf cu un grup de clase de resturi.
7. SA se determine bomomorfismele de inele rp: R-+ Q rp:Z,-+ Z
8. SA se determine idealele inelului A=Q[X]/PQ[XJ dacA
P =X' + 3X + 2; P =(X -1)'.
9. SAsearatecliinelul Z,[XJ/PZ,[XJ cu P=X'+X+l esteuncorpcu2S
de elemente. Analog pentru P(X)=X' +2X +3. SA se arate apoi cA cele douli
corpuri sunt izomorfe.
1 O. Orice inel integru fmit este corp. Orice corp finit este comotativ
(Wedderbunr).
11. SA se demonstreze formula: E
1
1
EkJ =
11
{
E dac!}=k
. o dac!j,ok
12. SA se detennine nucleul homomorfismului surjectiv de inele:
tp (P) = (', .... j) rp: K[X]-+ ITK[XVP; K[X]defmit in corolan11l propozl(fa 2.5.
. ...
18. Fie m,n e N astfel inct {m,n)= d. Atunci cel mai mare divizor comun
al polinoamelor x + 1 x + 1 este:
{
X' + 1 pentru !!!. , !!. impsre
(x + J,X" + 1)= d d
1 pentru !!!. !!. pare
d'd
14. se completeze cu demonstratii toate nedemonstrate in 1.
/0
ci< " .u: t 1 il r ,"
>i \t:o ;,. i,:,;;,.;_.)<OJ'


foute.
Fie K un corp oarecare 1p: Z-> K q> (n)=n l,(lf)n e Z,l fiind
unitatea lui K. Se observA imediat el tp este bomomorfism de inele nucleul sAu este
de forma pZ (ideal n Z) . Din teorema 1 de lwmorjlsm rezultA cii existi o aplicati
injectivl fj: ZP K; deci Zpeste izomorf cu un subinel (integru) al lui K, de unde
rezultA c4 peste numAr prim (dacii P"' 0).
Deforlllal Numilrul pe Z definit n cele ce preced este numit caracteristica
corpului K este O sau p,p e N ,p numAr prim.
in cazul caracteristicii O este evident ci Z este izomorf cu un subinel al lui K
deci Qeste Izomorf cu un subcorp al lui K; deci K este neap4rat infinit
In cazul unui corp finit notat F, , q tiind numArul de sllu de elemente;
caracteristica sa este diferiti de zero, deci orice corp finit tm subcorp izomoif
cu corpul claselor de resturi z, , p prim.
Putem defini n F, o structuri de vectorial ( leqla 2, leq/JJ 3)
consideriind nmultires n F, a unui element din z, (identificat cu un subcorp al
lui F,) cu un element din F, . Conform /eqiJJOI' 2,J rezultA cii F, este z, -spatiu de
dimensiune finitA; deci (considerind o bazA fixati B a lui pesteZP) avem un
izomorfism F, "(Z,)"definit de asocierea x>->'(x],( leq/JJ 3 2 ). RezultA de aiei cA
F, are p" elemente. Am arAtat orice corp finit are p" elemente unde p
este un numAr prim inr ne N. RezultA din cele ce preced cii grupul adi tiv al lui F,
Il
.lJ"'f-1
este izomorf cu grupul aditiv (ZP t ,q = p". Confonn teoremei lui Lagrange aplicata
grupului multiplicativ J; avem: x
9
-l =1 (V)xe deci orice element xe o
a .t
9
-
1
-1 =O . are evident distincte deoarece
(q-l,p)=l.
C<>nform unei teoreme importante, demonstmti de J.M Wedderbum,
orice corp fmit este comutattv. Vom demonstm acest fapt in cele ce unneazA. Avem
nevoie de o micA incursiune in aritmetica elementari..
Defln/till2 Fie ne N' un natural nenul. NotAm ll'(n) numilrul numerelor
prime cu '?mai mici de<t n numim ll'(n) indicatorul lui Euler al numilrului
n (I!':N' -+N',tp{l)= 1).
Evident cii Il' ( n) este numJrul genem1Drila grupului aditiv Z, , adcili1Uillilrul demen1elor
de ordin n din grupul aditiv z. sau elementelor in-ile din inelul z ..
Avem urmAtorul rezultat:
Lenull Fie tp : N" N"., tndicatontl/111 Eu/er atunci :
" ll'(mn)=l!'(m)q>(n) 1
b. )= (p -1) p este prim n eN'
""' Observa(le Dacii cmm.d.c.(k,n)= !atunci n clasele de resturi Z,
k Z, = { kt 1 x e z. } coincide cu z .. Reciproc, dacii k Z, =Z atunci
existi xeZ., astfel nct kt=l, deci la-ldivizibil cun, deci kt+ln=l n Z, de
unde cmm.d.c{k,n) = 1, n aceste conditii (c.mm.d.c{k,n)= 1) vom spune cii
elementul ke z. genereazA z. sau el el este un generator altui z ..
Din cele de mai sus rezulti cii tp{n) este numilrul genetatorilor lui Z, cii x eZ,
este un generator daci numai dacA este inversabilla inmultire n z ..
Denumstra(io lemei Dacii cmm.d.c{m,n) = 1, atunci apli. f:Z .,-+Z. x z.
definitA prin ( unde am notat cu .c) clasa elementului
xeZ n z,) este un izomorfism de inele.
DemonstrAm in prealabil c!f este bine definit!, anume cii : dacii .C-)= yl-1 atunci
J{x!-))=J{v!-1). 'Dor xl-l=yl-1 implicil x-ydivizibil cu mn deci x-y divizibil
cu x-y divizibilcu n de unde .JI=y(l xl)=y(l.
f este pentru cii r(x!-)). r(y!-1) implicil xl)= y!) xl)= y!) ,
deci x-y divizibil cu m n, insi c.m.m.d.c.{m,n}=l, deci x-y divizibil cu mn de
unde xl-1= yl-). Cum Z _ z. xZ, au de elemente aplicatia
f este
/2
.e.,..,
RAmne s4 cA f este un homomorfism r(x<->)=r(y<->)=rnyy->)
= (.<>+y<>,x<>+ (x<>,x<>)+(y<>,y<>)= r(y<->)
Analog pentru produs. de aici el un element x<-) e z_ este inversabil
numai dac! xl) E z. x<> e z. sunt inversabile deci 9J(mn)=
Punctul b. este un calcul asupm numerelor prime cu p"' , deci cu p , cuprinse ntre
1 p"-1.
Un>a care urmeazll este 1111 rezultat al teoremei lui J.ogrange.
Lema 1 Dac! un element x e G din grupul multiplicativ G verificA ecuatia x = 1
dac! d este cel mai mic Intreg J,;;d,;;n astfel cA x'=!(d este numit ordinul
elementului x) atunci n este divizibil cu d.
DeniiJ1ISirtllk lntradevir dacA d nu dividen k=c.m.m.d.c.(d,n), dlk, nlk
sunt prime Intre ele deci /,le Z astfel cA (d!k)l+(nlk)t= 1 deci dl+nt= k
sau x> =(.')'{x-)'=l,J,;;d,;;n ;contradictie.
De asemenea avem
Lema 3 ('rf)n e N" Lq>(d) = n.
...
Df!IIW11S/rtllk Orice element x e z. genereazA un subgrup dZ., d 1 n. Cum
dZ,. rezultA numArul generatorilor lui dZ,. este
Lemtz 4 Fie p un numAr prim Z, [X] inelul polinoamelor cu
lnZ,. Fie Pe z,(x] UD polinom ireducb'bil de gradul n. Coosider!m inelul factor
K,.(P)=Z,(XIJPZ.(X]. Vom nota cu 1\' clasa de resturi a lui P. eZ,[X]
definim (lecflal) operatiile ntre clase punllnd P," + P;=(P,+ P ,)" P," P; = (P, +P,)"
ceea ce determinA In K .(P) o sbucturll de inel. Vom arAta cA:
p
a. K,-(P)este un vectorial peste Zp cu baza I'",X'",X-'1. , ... ,X ... -1 deci
are p" elemente.
b. K _.(P}este un corp.
13
.!J""fof
Demonstratie a. t.x,x\ ... ,x ... -t sunt liniar independente pentru el
a
1
1. +a
1
x + .... +a,. X""- =O implicA a
1
+a
2
X + .... +a. x..,. =0 deci
a
1
=a
1
= ... =a. =0, t,x,x-l, ... ,x- formeaza un sistem de generarori deoarece
dacA P. e ZP (x] atund folosind algoritmul cu rest avem = PQ + R
grad R< n,inplusdeci P" =O" deci P,' =P'Q' +R' =R'.
.o.r 1. lnlnlCt a 1" = Pl' implicA a= P re:zu111! cA notalia al" =a nu
poate genera deci vom putea nota a. +a
2
x" + .... +a_. x- =O n loc de
a
1
1" +a
1
x" + .... +a. x"-
1
=o.
2. n s. este continutA n mod implicit urmAtorului
fapt: dacA peste un numAr prim neN,n>l atunci n Z. nu putem defini o
p
sbucturll de corp pAstrllnd structura aditivA. este lAsati ca
exerc/flu.
b. DacA un produs (a
1
+a
2
x"+ .... +a,.x""-
1
XP
1
+P
1
x"+ .... +P_.x-)=0
P
1
=a
1
+a
1
x" + .... +a,.

P
2
= P
1
+P
1
x" + .... +P,. .xa-atunci n mod evident
avem P, P,divizibil cu P. Cum P este ireductibil rezultiP
1
divizibil cu P sau P,
divizibil cu P, deci a
1
+a
1
x" + .... +a,. x- =O sau P
1
+ P
1
x" + .... + P. x.,._. =O.
cA inelul K_.(P) este integru deci corp.
Aplica( le numerlcd Considerllnd P(X) = X' +X + 1 e Z
2
(X) aplialnd c:mstnl<lia
de maisu<>'Om gllsiunCO!pcu4 elemente K,(P)= { a+bX"i a,be Z,(X)}. Tabla de
a acestui corp va fi:
1 .T ITX
1 1 X l+x
X X l+x 1
l+x l+x 1 X
unde x=x.
Lema 5 Fie G un grup finit multiplicativ cu proprietates cA ('rf}d E N,d 1 n
maxim d elemente InG astfel nct>' = 1. Atunci G este izomorf cu un grup
(aditiv) de clase de resturi z., n = card(G).
Df!IIWJUINJ(ie
Fie x eG d=ordinullui x. Subgrupul .... ;:x'-
1
) este izomorf cu Z,
este format din toate elementele verificllnd >' = 1 . Rezultii cA exact
(11 (d) elemente de ordin d n G . G are n elemente este o reuniune de
submultimi avllnd (11 ( d) elemente penbu din (nu neapArat toti divizorii). Cum
14
_J].,..,
Lll'(d) (tema 3) (\l)d In inG ll'(d) elemente de ordin dde<:i

ll'(n) elemente de ordin n deci G" z ..
w' Aplicind lema 5 in cazul unui corp finit cu q p" demen1l: n:zul1l1
am rezolvat c:xen:iJiu1 s din 1oc11a 1 l: I!'IJPUI r, estr: grup ciclic (IZOIIIO!f cu z,_, ).
Avem de asemenea
Lema 6 Orice subgrup finit al grupului multiplicativ K" al unui corp comutativ
K este ciclic (IZOmorf cu un grup aditiv Z.).
Demonstra(h
Daci corpul K are caracteristica zero atunci afirmajia din tema 3 rezultA din
aceea c4 ecuatia x -1 nu are n\d!cini multiple in K. DacA corpul K are
caracteristica p n : p iar G este un grup cu n elemente n K atunci pentru
orice x e G :t' = 1 deci x" = 1 sau (x' -1)' =O deci x' = 1. RezultA (inductiv) c4
x' = 1 pentru q e N astfel nct (q,p) = 1.
Oemunstn'lm acum urmAtoarea temA:
U.a 7 Fie O un grup abelian multiplicativ finit p un numar prim
p 1 card G. n O un element de ordin p.
Demonstra(h
Prin induc:jie, fie x e G k = ord x. DacA k = p q alunci x' este de ordin p.
Daci (k,p) = 1 abmci, consideriind subgrupul H genellll de x avem:
picard(G 1 H) < card(G) deci existA y e G 1 H astfel ci Y' = l,y "- 1 deci y' E H
deci (y'Y = 1 in G. Deci y' este de ordin p sau y' =1 deci y = 1 in G 1 H. Cum
(k,p) = 1 => (3)/,re Zastfel nct kl +rp = 1 deciy = y" Y" = inG 1 H, absurd.
Leiiii>I-Dej/11/(k 8 Fie P{X)e z[x). DacA notAm cu c(P(X)) cel mai mare
divizor comun al coeticienjilor lui P(X) numim c(P(x)) coll{inurul polinomului
P(X), atunci :
s. c(P(x)Q(x))=C(P(x))c(Q(x))
b. P{x)e Q(x) atunci P(X)=(mln)P"(X), unde P"(X)e z(x]
c(r(x))= 1
s. DacA p este un prim care divide coeficientii lui P(X)
sau Q[x] atunci P(X)= O mod p sau Q(X)= O mod p , deci PQ "O mod p .
Reciproc, daci PQaO mod p atunci (Z,(x) este inel integru) P=Omodp sau
Q=Omodp.

b. Fie n=cmm.m.c. al numitorilor lui P. Atunci
P, eZ[X]. C(P,)=m P" este astfel ciP, =mP" atunci P"(X)ez(X]
c(r (x))= 1.
Definllie 3 Un polinom unitar este un polinom avnd coeficientul termenului de
grad maxim 1.
LenuJ 9 Fie C corpul numerelor complexe , ... ,wj> }c C rAdAcinile primitive
ale x = 1 (n\d!cinile primitive de ordin n ale unitlljii verificA relajiile
(v); => w; = 1, w; "1, (lf)k < n). Atunci:
s. k = 91(n)
b. { OJ
1
, ,0J9() }= { w; 1 c.mm.dc.(i,n)= 1 }
c. Polinomul P.(X)=(X +w.XX +w,) . (X +wo{o)) aparjine lui Z(X)
este ireductibil in Q(x).
Demunstro(ie Primele douA afinnajii sunt eviden1ll in virtutea coosiderajiilor ce preoed.
c. Fie P(X)e Q(x] polinomul unitar do grad minim care are pe m
1
ca n\d!cinA
in C. P(X) este ireductibil in Q[X] clei P(X)=P,(X)P,(X), O< gradP,<
P,(m,)P,(.,,)=O, deci P
1
(m
1
)=0 sau P
2
(m,)=Ocontrudicpe. sA
arlillm ci P.(X)= P(X)e z(x].
Fie pentru aceasta T(X)= (x -1)/c.m.mdcf..x -l,(X -lXX' -I) ... (X"-
1
-1)).
Este clar ci o n\d!cinA a lui T(X) in C nu poate fi n\d!cinA a unui polinom
X' -1, n > d <: 1 deci este o n\d!cinA primitivA. Reciproc, orice n\d!cinA primitivA
este n\d!cinA a ecuajiei T(X)=O. Cum T{a>,)=O rezultA (folosind algoritmul de
impilrjire cu rest ) ci P(X)IT(X)de unde grad (T(X))<:grad (P{X)). Pe de altA
parte, T(X)= P.(X). Vom an\ta ci daci atunci P(a.:J= O sau (echivalent) daci p ou
este factor prim al lui n atunci P(W:)=O. Cum X"-l=P(X)I-(x) in Q(x)
aplicnd tema precedentA X" -1 = (""m, 1 n,n,)l P"(X)I""(X) de unde
n,n,(X" -1)= m,m,P"(X)I-"(X) deci c(n,n,(X" -l))=C(""m,P"S') de unde
n,n, =m,m,. De aici P=P,",S =S" deci PeZ(X]. Daci p oueatefactorprimallui
n atunci (m{ f -1 P(mf )s(a.{ )=O. Daci P(m{ )"- O atunci s(a.{ )= O deci P(X)
divide s(x') deci s(x)=P(X)R(x). Cum s(x')=(S(x))' in clasele de resturi
z, (mica teoremA a lui Fermat) avem inZ,: (S(X))'
X" -1 = S(X)P(X). RezultA de aici cii orice n\d!cinA a lui P(X) care este n\d!cinA a
lui X -1 =O va fi n\d!cinA dublA pentru X" -1 =O . Acest lucru reprezintA o
16
.e..:fi.sf
pentru (K-tJ pentru orice (ln z,[X]).
de aici P(X)=T(X)=P,(X)
Sil se evidentieze sil se acopere lacunele acestei
lndica{le Am folosit mai sus faptul P(X) are o P(X) este
ireductibil In Z,(X) atunci din kma 4 genereazl! un subcorp K,
1
(P)
care zp in care p are o anume x.
Suntem In m!surl s! enunt4m s! demonstrAm:
Suntem In s! enunt4m s! demonatrlm:
bd Wedderbllm DacA K este un corp finit cu q = p elemente ( p
prim) atunci K este comutativ.
Fie Z inclus lnK, Z = { xe K 1 xy = yx,(ll)y e K }. Z este un
subcorp al lui K numit centn1l lui K . UnnArim s! prin absurd, Z = K .
Fie p elementelor lui Z k dimensiunea vectorial K peste Z .
Urm!rind rationamentul din kma 3 obpnem q = (p r deci nk = m. X e K'ab!nci
vom nota cu N(x) N{x)={veKjzy=y.r}. Se observi N(x) este un
subcorp al lui K Z inclus In N(x) oricare ar li x. 6(x )este dimensiunea
luiN(x)ca Z vectorial arunci N(x) are p"il elemente. Cum K poate fi
considerat vectorial peste corpul comuta tiv N(x) notnd ,u(x)
dimensiunea luiK peste N(x)vom avea p"' =&"'">rll deci 6(x) dividek.
Fie atunci y e K arbitrar. Vom spune cA x este conjugat cu y dacA existi
ze K"astfellnct x = z'
1
y:. Conform femeii O (care urmeazil) elementelor
lui K conjugate cu x este (r -1)/{r"l.o) -1), r = p.
Considerind toate elementelor x e K" pentru care sunt distincte de
K se conjugatelor lor este K 1 Z .
xezawnciN(x)=K, deci singurul conjugat al lui x este x. de aici cA
, =r-1+ () suma fiind luni! elementelexpentnJ care
subcorpurileN(x )sunt distincte distincte deK .Fie acum P, (X) polinomul constnlit
In kma 9. Conform kme/9 P,(x)divide (x -tY(x' -1) pentru orice divizor6allui
k P, e Z(x). In ( ) termenii cu lui r -1 se divid cu P, (r) deci
r-1 se divide cu P,{r), ind P,(x)= fl{r-w,) deci
IJ',{r) = [1(r-.,, 1 = r-1, P,(r)
divide r -1. Presupunerea Z t; K este deci contradictorie de unde Z = K deci K este
comutativ.
17
.[]-..,
Lema 10 n de mai sus eJemenelor conjugate cu x este

Demonstrllfle :xz-, z e Katunci zxz-
1
nu se pe z
la dreapta cu un element dinN'(x). Considerind z
1
-z
2
zj
1
z
2
eN'(x)
aceasta eate o relatie de gJUpul multipUcativ K', iar clasele sale sunt de
forma zN'(x) deci au numllz de elemente. claselor de echivalenlli
este evident conjugatelor lui x deci

.. ) -1).
Problema fundamentalA a Matemalicii este aceea de a rezolva de orice
nablrl ar fi ele. Legat de vom face
Fie K c L o extensie de corpuri ( K este subcorp al lui L)
1Un element x eL se nume!fte algebric peste K dacA existA un
polinom P(X) e K[X], nenul P(x)=O trnnscendent (denumire
introdusa de J.liouviUe in 1844) in caz contrar.
Un exemplu de astfel de element il constituie x E R, x =.fi solutie a
P(X)=X' -2 =O,P(X)e Q[X] deci ..fi este algebric peste Qn timp ce x=1r este
transcendent peste Q(demonstra!ia acestui lllcutl de F.Lindemann n 1882, este
depane de a fi
Necesitatea acestor elemente peste QJ a apArut din
considerente de Geometrie referitoare la cu rigla compasul.
DeflltllltJ 8 Extensia K c L de corpuri comutative se
orice element al lui Leste algebric peste K.
W"' in cazul unei extensii oarecare K c L submulJimea
elementelor .T e L algebrice peste K un subcorp L' astfel nct
K c L' c L numit inchiderea algebricA a lui K n L. Elementele x e L \ L' sunt
transcendente peste K peste L' ). acestor fapte nu este dar
suplimentare. deci o omitem.
fn clasa extensiilor algebrice subclasa cea mai o constituie extensiile
galoisiene. Aceste extensii vor fi definite n cele ce urmeazA.
Fie K c L o extensie
18
DefuU(ia9
a. Un homomorflsm de corpuri u: L -t L se K -automorfism al
lui L C7 (x pentru orice X E K .
b. O extensie algebricA K c L se va numi dacA
mulfimea elementelor iuvariate de toate Kautomorfismelc lui L este K.
adiel {xeLiu(x)=x ('V)u:L->L,CT
c. Se grup Ga/ois al extensiei K c L
K-automorfism). Gai(LIK)este grup In raport cu
compunerea Kautomorfismelor.
w- Observa[ll
Se cA orice bomomorfism cr: L L al corpului L de caracteristicA zero este
un Q-automorfism al lui L. La fel orice automorfism cr:L -+ L, aJ corpului L de
p ., O este un z, -automorfism al lui L.
Fie x eL un element algebric peste corpul K P(X)e K[X],
P(x)=a
0
X"+a
1
Xn-t+ ... +a
11
,a
1
eK polinomul anulator al lui x (P(x)=O,
dejllll(ill 1). Fie u:L-> L un K-automorfism al lui L, atunci u(P(x))=O deci
u(a,.r"

+ .. O deci a,(u(x))'

+ ... +a. deci u(x)
este rldlcinl a polinomului P.
Daci extensia K c L este galoisianl avnd grupul Galois G = Ga/(L 1 K) rezultii
tiunilia elementelor {u (x) 1 u E G) este finitil pentru orice element x E L . Aceastil
se conjugatelor lui x in extensia La lui K.
SA luAm ca exemplu extensia R c C care este galoisiani avnd grupul Galois
format din douA elemente automorfismul identic conjugarea. Obtinem astfel
rezultatul arhicunoscut anume: un po/t,Jom cu reali are
x = a + ib are conjugat a sa 'i =a- tb ca
K c L este o extensie P(X) e K[X] este un polinom
ireductibil In K avnd toate rldlcinile distincte In L
A= { .ta;x
1
; ; x.l n = grP } este rldl.cinilor lui P atunci o extensie
galoisian4 a lui K, inclusi In L numita corpul de reductlbilitate al lui P notata K,
cu a. K c K,., b. Ac K,. c. K 1' este cea mai micA extensie galoisianA
cu proprietAtile 11. b .. (Asupra corpului de reducuDilitate nu vom
insista; vezi exerci(iile 12,13).
Teo,ema 10 (Teorema as11pra rezoh-6rii ecuatii/or algebrice,
datoratll lui E. Galols (1811-1832): grupul lui Galois Gai(K, 1 K) al corpului
de reductibilitate K, al polinomului ireductibil Pe K[X] are o .. anumiti! structuri"
atunci orice rldAcinl a lui P(X) in K, se exprimA ca de radicali ai
19
.E..u.l
polinomului P. n plus Galois a daci K-Q gradul lui
P(x) E Q[X] este mai mic egal cu 4 arunci orice grup Galois Ga/(Q, 1 Q) are acea
structurA" deci orice de grad mai mic egal cu 4 poate ti
prin formule algebrice continind radicali.
Un punct de vedere diferit n rezolvarea problemei asupra solutionArii prin
radicali a ecua!Hior algebrice 1-a avut matemaricinnul norveginn N.Abel
V om prezenta in continuare cteva dintre ideile acestuia legate de problema noastrA:
Propo::ifiaii (Artln) Fie K un corp G un grup abelian,multiplicativ finiL Fie
x
1
;x,; .... ;x,:G-> /( bomomorfisme ale grupului G in grupul multiplicativ al lui K.
x
1
.,x
1
pentru i., j atunci familia B = {x,;x,; .... ;x,} este lininr independentii
peste K (vezi 2 2).
Denwnstrll{le
Vom utiliza in demonstratie un rationament deosebit, utilizat pentru prima datA
de Dedekind(R. Dedeklnd1831-l916) anume:
Fie :ta
1
x, =O o linianl ntre x, cu proprietatea el numind
il
nenuli a
1
este minim (evident nenul). Daci acest lucru este posibil
atunci putem scrie ;a ,x,(g)=O ('<t)geG, de unde rezulta ta ,x, (gh) =
M
,x, (h)x, (g) =O (V)g eG,(V)h eG. indicele i, are proprietatea

a
1
; '#O atunci, prima cu x,g (h) scAzind din a doua
ta ,(x,(h)-x,(h))x,(g)=O ('V)geG,(\I)heG. Cum x, ,.x,, rezultl el
,_,
....
existA ho e G astfel ;t X;; unde, inlocuind mai sus, deducem:
;a ('V)geGdeci f.p,x, =0 ,P,=a,(.x;(il,)->;,(h,))eK
w td
t,oj
0 lto
relatie care este mai scurti (are mai multi scalari nuli) dect cea miniml aleasl initial,
deci absurd. Presupunerea sistemul (x, )
1
:o..u este legat ne-a condus la o
deci aceSta este liber.
6b"' .x, din de mai sus se numesc caractere
(multiplicative) ale grupului abelian G.
Un exemplu de astfel de caracter este dat de orice -automortism u al unui
corp finit FP. Avem
20
.Eo+t
12 Fie FP un corp finit cu q elemente pe N astfel nct peste
prim p" = q. Atunci extensia FP c
Demonstrtl{le
Fie u:F.,-->F.,, u(x)=x'. Se ci: u(x+y)=u(x)+u(y) clei
(x + YY = xP + C!xp-' y+ ... +c;-' xys>-
1
+ yP c;: p. La fel (x. YY = xP . yP deci
u(xy)=u(x)u(y). ci u este un automorfism al lui F.,
a(x)= x (V }te F, (mica a lui Fermat). RezultA cA a ,a
1
, ... ,cr ,..,
sunt F, .. automorfisme ale lui Cum u,. = 1,, grupul
1 F;,) = {cr ,cr
1
, ... ,u ""
1
Z" este ciclic deci extensia este
(avnd grupul Galols ciclic).
Coroltu Fie u ,G
1
, ..,u 1 ). AbJnci familia tuturor automorfismelor
{ CT ,t7
2
, ,cr ,.., } este liberA peste F.,.
Este suficient automorfismele O'
1
sunt distincte
ntre ele.
Propo:ltUJ 13 Fie f e F,[X] un polinom ireductibil de grad n
K = F,[XhF,[X] inelul factor al lui F,[X]in raport cu idealul generat de 1.
Atunci K este un corp finit cu p
11
elemente, deci K = .
Este suficient sA orice element nenul din K este
invenabil. Vom proceda in etape anume: Vom arlita nti ci familia
B= ... ;.t''} este o In K peste F,.lntr-adevlir dacii eK,geF,[X]
atunci utilizind formula de cu rest avem:
g=fq+r,r=a,+a,x+ ... +a,x',ksn-1 deci i=q+r=r=
=a
0
+a
1
.+ ... +a .it deci B este. sistem de generatori. in plus
a
0
+ a
1
.i+ ... +atzt =O n K atunci polinomul r = a
0
+ ... +a,.x" se divide cu f
gr(l) = k < n deci r =O In F,[X] deci a, =a. = ... =a, = O deci B este liber, deci
Cum orice element din K este de forma q (x),q (X) e F,.( X) fiind un polinom
de grad mai mic dectlrezultl! polinoamele u(X),v(X) eF,[X] astfellnct
avem egalitatea (Teorema Gauss): u(X). q(X) +>(X) I(X) = 1 eF.(X] de unde
u(i) q(x)+ v(x) l(i)= u(x)q(x)= leK.
21
.}]..tjol
Elementul x = .i din corpul K avnd proprietatea cA familia {t;.x; ... ;x-1 } este
a lui K peste FP se element primiliv al extensiei c K = ,q = p".
Se poate arAta orice extensie F, c are cel un element primitiv.
Propozi(llll4 Fie FP = o extensie de corpuri finite. Atunci existi un
element primitiv x
0
e
Demonstrtl{le Fie x, un generator al lui F.," kmtU)
B = { l,x
0
,,x;- }. Daci B este sistem legat atunci existi un polinom
r(X) =a
0
+a
1
X+ ... +a,X',k sn-l astfel nct r(x,)= O. Alegem rde grad minim
cu proprietate. Cum (V) k e N X'= r(X)h(X)+r,(X)
gr r
1
(X)< grr( X) rezultl! ci x,' = r(.r,)h(.r,) + r,(.r,) = r,(x,) deci orice element
din este de elemente ale sistemului { l,x
0
,,x
0
t-t },k::;; n -1, k
fiind gradul lui r. Cum dim F, = n, din teoremele de unicitate a bazei
(lectia 2), ci k este egal cun B = { } este liber.
Corolar Orice corp finit F., este de forma F., = F,["l'iF,[X] unde 1 este
ireductibil in F,[X] 1 fx - 1.
Demonstrtl{le polinoamelor care elementul primitiv x, este
un ideal11n x'"
1
-1 eI (vezi textul care dupA definitia 1). Fie 1
generatorul lui 1 el/ IX'-
1
-1 orice element din de forma
J (/) d . F. F,[X]j
Oo + ... +a,._IA ; n = gr ecl q = 1 f F,(X)
Matematicianul gennaJJ. E.Steinltr. (1871-1928) a demonstrat cA.. pentru orice
ne N existA un corp finit cu q = p" elemente dar, din nefericire, lui
nivelul acestui curs. In plus eonfonn teoriilor sale nu decit un singur
corp cu q = p" elemente pentru un n dat. In esenlli Stetnltz a arlitat ci existi! un corp
suficient de mare n care toate polinoamele f e se descompun in factori de gradul
1 ci acesta este unic. In plus corpuri finite cu q de elemente
sunt egale deoarece sunt, ambele, x' - x = O in acest corp.
Vom da n continuare o noUl anume:
Defln/#ll15 O B a vectorial F., peste F, , q = p" se va numi
un element x e astfel nct
22
j]."._,
B; { 11 (x)i (v)<> e Gai(F, 1 F,)}deci, cont de lilptul 1 F")este grup
ciclic generat deu F, F, ,cr ,(x); x', 1 x'' 1 k; O,l, .. ,n -lj.
T eomna care111"1110a2i, de E.Noether, sus!ine cA o astfel de bazA
16 Extensia F" c F, are o bazA nonnaiA.
Pentru vezi lecpa 6 2.
Exercitii
1. DacA rp: N" N" este indicatorul lui Euler atunci:
a. 9'(nm);rp(n)rp(m1{V)n,m(n,m); 1.
b. rp(p ); p' - (V)p numAr prim.
c. rp(n);p
1
'-
1
{p
1
-l) ... n;p'' ... p'' este
destompunerea lui n n factori primi
2. Fie G un grup abelian finit multiplicativ $i H un subgrup al Fie
z: H c un caracter al lui H cu valori n C ; atunci existi un caracter
z : G C" astfellnct z(x) ; z(x) (V)x e H.
3. Dacii caracter} este caracterelor grupului
abelian finit G dualullui G) atunci G este un grup. In plus f:G H
este un homomorfism de grupuri atunci :I ....... G; }(z) = z of este un
homomorfism al dualelor lor. DacA H c G este un subgrup i:H G este
de incluziune atunci i:G h; f<z J= zle este un bomomorlism suJjectiv.
4. Daci G este un grup abelian finit notat multiplicativ atunci
A
e:G (6) prin s(xXz); z(x) este izomorfism de grupuri.
DacA n = card(G) atunci avem formulele (numite de ortogonalitate!):
"' {n ,z=l . "' {n ,x=l
..:...z(x) = ..:..,z(x) = .
a o ,z;t1 zd; o ,.x;t 1
6. Daci U,este grupul multiplicativ aJ elementelor inversabile n z4 IJS n
z, se determine O, O,.
7. Fie (F;l' ={x' 1 xeF;}. SA se arate cA <J7J' este subgrup in F;
F,'I(F;l' "{Il q = p' ,p 2. In cazul q = 2' avem r, =(F,")'.
8. SA se arate <r, )'con line elementul -1 = p -1 numai dacA numArul
prim p este 2 sau de forma 4k + 1.
9. Orice corp finit cu p
1
elemente o a X
1
+ 1 = O .
23
11""'-1
10. se determine n care un corp finit = p contine
X
1
+ 1 =O.
11. se determine n care un corp finit q = p
rAdAcinile cubice ale X
1
-1 =O).
12. Fie K un corp (nu neapArat finit) K(x]un polinom ireductibil;
atunci K';K(X]/PK(X] este un corp KcK'; in plus din
P{x)e K(X]c K'(X] P(x);O,x; X e K' P(X) este reductibil In K'(X].
13. Fie K un corp de zero $i P{X)e K[X] un polinom
ireductibil, fie K' construit ca n exercitiul 12. DacA P(x)e K1X] se descompune in
K1X] n factori de gradul nti atunci K' este corpul de reductibilflate al lui P(X).
u
1
1 f_ t
\J O(;U:t;U,. teC-a .
...:). "
/.Fie & :S, -+{1},6

Cum(!}
formead grup (fali de 1nmulpre) izomorf cu grupul aditiv al claselor de resturi
modulo 2 este suljectivl, putem aplica teorema de izomorfism: Kerl_s ) A"
este subgrup normal in S, S,l A, "Z,.
2. Fie H c Z un subgrup (aditiv) ne H , n = inf{ x e H 1 x > 0}. Atunci n
existi daci H (O} avem evident nZ c H. Pentru reciprocl considerAm x e.H.
Conform teoremei de impltpre cu rest avem: x= nq+r ,o::; 1'<n. DacA r,p. o atunci
r = x- nq eH, r >O r <n"" inf{x eHj.t > 0} deci absurd. Re:mltl r =0 deci X e nZ.
J. ObservAm iD prealaba c1 nZ c mZ n: m deci pond cont de
exerciliul 2 avem: nZ n mZ = kZ, deci kZ c nZ;
kZcmZde unde k:n;k:m. In plus daci k':k atunci k'ZckZ deci
lc'ZcnZ k'ZcmZ deci k':m;k:n de unde k':k. fn cazul
nZ + mZ = dZ se procedeazA in mod.
Pentru teorema lui Gau.!S: Daci (m,n) =!atunci nZ + mZ = Z deci
1 e nZ + mZ de uade rezultA ci existi k,l e Z astfel inct 1 = mk +ni. Pentru
reciprocil se procedead invers.
4. Fie feHom,(Z . Z.) =>f(l)eZ,. Dar O=m 1n z. deci
O= /(0) = f(m) = /(1 + 1 + ..... + 1)= /(1)+ /(1)+ ... + /(1) = m /(1) deci [(1)
{te Z,lmk =O}c Z,. Fie d =c.m.m.d.c.(m,n)
Vom arilta el . lntradevlr daci
mx = m!!.k = .'!!.nk =O .Reciproc daci mk = O,k e Z, atunci dk =O (conform
d d
teoremei lui Gauss) de unde rezultA ci dk: n ( 1n Z ) deci dk = n/,1 e Z deci
k=St inZdeunde Z,. sz. esteizomorfcu Z,.
320

Fie rp:Z
4

(Am notat i'clasa in

.rctasa
in z. ). Trebuie ariltat cA rp este bine anume cA
x'=.Y'=>x-y:ddeci deci rp(x')=rp{Y');
dupl cum se observA surjectivA. n plus tp este homomorfism de grupuri
abeliene.
S. Fie rp:Hom,(Z,G)-+G defmit4 prin egalitatea:
rp (/) = /(1) (V)/ e Hom,(Z,G). Atunci rp este homomortlsm bijectiv de
grupuri abeliene.
6. Fie H c Gun aubgrup al grupului finit G. Conform 1 clasele
de modulo H sunt Hx, x e G au proprielllilc a.b,c.d din
debutul 1. RezultA cA numArul elementelor lui G este egal cu numlrul claselor de
inmultit cu numlrul elementelor lui H deci
card(G)= card(H)card(G!H).Pentru partea a doua consideri!m x e G
keN ordinul lui x(k=min{/eN'I x
1
=1). Mulpmea H,={1,x, .. _x''l
are k elemente este subgrup al lui G (Subgrupul generat de x ). RezultA din
cele ce preced el k este un divizor al lui n = card(G) deci n = k m de unde
rezultA cA x' = ?' = 1" = 1.
7. Fie T,(Q)= (o,l)nQ T,(R)= (o,1). Putem defini in T,(R)o
structurii de grup aditiv daci punem
x Gl y = x + ymodZ = . Aplicatiile
{
x+y daclx+y<i ...
x+y-1 datlx+y>l
rp :Q'Z-+T,(Q) rp(x)=xmodZ '1' :R'Z-+T,(R) !l'(.i)=xmodZ (unde
xmodZ eate partea fractiunarii a lui x ) sunt izomorfisme de grupuri abeliene.
Grupurile T,(Q);T,(R)senumescwrurlleO-dmenslonakdefinite!n Q respectiv R.
9. Fie HcRun subgrup aditiv li a=inf{.eHix>O}. Numlrul a existi
(dacii H,. p}) este pozitiv. Sunt posibile douA
a) a>O
b) o=O
32/
d7..A.(uk<f f-4
fn primul caz vom a e H . n caz conlrar pentru orice e > O un
element x e H , a < x < a + e . De asemenea existA y e H astfel nct
a< y < x. Elementul x - y e H este strict pozitiv
a
O< x- y < s .Alegnd s = :Z rezultA O< x- y <a (absurd). Cum a e H rezultA
aZ c H. Pentru reciprocA folosim "Axioma lui Arllimede":
(V)xeH (3)neZ astfel nct 05:x-na<a. DacA x-na"'O atunci
x - na e H x- na <a este o
In cel de-al doilea caz dacA a = O rezultA cA existA x. e H un de numere
pozitive astfel inct Iim x. =O. Folosind axioma lui Arhimede arAtAm cA

(V)yeR (3)x, eH limx, =y.
. -
10. Fie
x, =2klr => f(x,) =sin( 2klr +2klr,fi +2llr)
Demonstnlm + 1 )+

-+O, (3)k,,/, e Z astfel in ct


(.Jlk, +1,)-+- H = IF3k+/lk,/e Z }care este un subgrup allui
(R,+).
Presupuuem coafurm a.9 cA (3)a e R a.l.
H=aZ:> :>-;3=-eQ
{
,fi=akl r. k
l=al 1
=> {3)., = ,fik, + 1, e H astfel inct x,-+- lr. => supf(x)= 2
4'Y3 nR
Analog se cA inf f{x)= -2.

18. Fie x,ye G atunci {zyy = xyxye Z(G) t=xyxy deci
322

uyx=zy,ueZ(G). Avem (zy')=(uyx)' =u'(yx)'; (zy)',(yx)' eZ(G). Din
z' e Z(G) {v)ze G deducem:
{zyy = xyxy = x- xxyxy = x-'yxyx' = x-
1
(yx)' x = x- x(yx)' = (yx)' deci
introducind n precedentA obtinem u
2
= e deci u=e sau xy=yx.
19. Alegem xeG un element de ordin prim (existA peN, numAr prim
astfel nct x' = 1). Fie H = {l,x,x
1
, ... ,xP-
1
} subgrupul generatdex.
a. DacA H "'G atunci existA H punem tp:G-+G
tp(z) ={z pentru z e H. Pentru orice subgrup H' al lui G avem: tp(H') = H dacA
!pentru uH
H'=>H tp(H'J=l H rz:H' cAci H rz:H' H'nH={l}dupAcum
se poate verifica de mai sus transfunnA un subgrup al lui G intr-un
subgrup nu este endomorfism.
b. DacA. H =G atunci G = {l,x,x
1
, ,.r"-
1
} este un grup izomorf cu z,.
DacA p>3 tp(l) = = x';;tp(x'-
1
) = tp(x"-
1
) = x nu este un
endomorfism pentru p "' 3 dar are proprietatea din ipotezA.
20. Din ipoteze avemaxa = x
1
aaxa = axxx => a{ax)a = a:ux, dar
a{xa P = axaxax deci axaxax = ox:u. Simplifidad la stnga c:onfotm a.
axax=xx sau nlocuind x
1
x=xx de unde x =x
2
(V).xeG deci
x
1
=x{V)xeG. Rezull4 de aici cA axa=x pentru (V)xeG de unde
a
2
axa= a
2
x=> a
1
xa = a
1
x=> OXll = a
2
x deci a
2
x =x. RezultA el a
2
este neutru
ta stnga. fn plus xa
1
=a
1
.m
2
deci a
2
este neutru la
dreapta. Fie e:: a
2
elementul neutru; din x' :: .x rezultA el .x.x
1
= xe, deci
cnnfotm proprietAiu o. x' =e {V)x e G de unde rezultA x- = x{V)xe G
el G este un grup comuta tiv.
21. Fie x e G H = , ... ,x"} subgrupul generat de x. Din faptul cA
xe H H este oomutativ rezultA cA (3)x,;x,; ... ;x, e Hastfel incAt
.l) ... .x. ord(x,)l p,a,; x
1
x, = .%
1
xi'V)i,j.
323

DacA .x=y
1
4
yl ... y..,;y,eG cu proprietatea y
1
y
1
=y
1
y
1

atunci .. ., ... =y/'"'-P"*. Dar (pt
1
;p
1
AJ pta..)=l deci (3)q,seZ astfel
nct q p,., +J. Pl.,"'Pt"* = 1 =- Yt = .... } = .l'(,.
1
.,M,p" E H.
Analog se arat! el y,; ... ;y, e H,Hcomutativ rezultA y, = x, (V)i = 2, ... ,k.
2
1. Fie A un inel comutativ unitar 1n oare {O} A sunt singurele ideale. Dac!
elementul :reAeste nenul atunci idealul A:r,.p} deci Ax=A de unde
rezultA el existi y E A astfel lnct y X= !.Reciproc dac! A este eorp
ac A este un ideal nenul atunci ale@nd x e a,x ,.O remit! el x-'xe a deci 1 e ade
undea=A.
2.. Fie H c Z un ideal nenul ne H cel mai mic intreg din H, strict
pozitiv. Evident nZ c H. Pentru incluziunea reciprocA considerAm x e H
avem x = nk + r O ,; r < n 1-eonform teoremei de cu rest In Z. Cum
x-nkeH rezultA r=O deci H=nZ.
PentJU intregii lui Gauss z( i ] vom proceda analog anume vom
demonstra el avem:
Lem4 (V)z=a+bleZ[I] (V)v=c+diez[l] existi
x=a+ Ple z[1] r=r+cHez[l] astfel lnc!t
tt. z=vx+r;
b. O,;N(r)<N(v) unde N(z)=zhlzf
1
este norma numArului complex
z.
Pentruaceasta.vomconsideranumArul :_eQ[;] !..=m+ni, m,neQ
V V
vom alege a,p e Zastfel lnc!t fa-mf,; tp -nf,; Jiie x =a +i P, avem:
:_:o: m + i n =-z :;(m + i n) v= xv +(m + i n-a- i P)v =
V
JU

xv +[(m-a)+ i (n- p)] v= N[((m- a)+ i (n- p)) v]=
= N[(m-a)+l(n- P)l N(v)<:( +} N(v)< N(v.)
!o plus [(m-a)+i(n-p)J.v=z-xvez[l] ceea ce trebuia
demonstrat AplicAm apoi Lema de mai sus intr-un celui
1n care am el Z este inel principal.
In inelul zttFs] avem . In plus nici unul
dintre factorii 1+2i-'S,l-21Fs, 7 3 nu poate fi descompus In produs de
factori din z[;] diferiti de 1, deoarece: 1 +2iFs = z
1
z
1
;z,.z
1
e Z[i-'SJ de
tJDde rezultA 21= N(z,) N(z,\N(z,)e Z deci N(z,)e { 1,3,7,21 }.
Dac!N(z,)= 1 => z
1
= a+lb-'S =>a' +Sb' = 1 =>a= tb =Odeciz
1
= 1.
Dac! N(z
1
)=3=>z
1
=a+lb-'S =>a' +Sb' =3 ceea ce este imposibil. La
fel pentru N(z.) = 7 .
Dac! N(z,)= 21 atunci N(z,)= 1 deci z
1
= I.Analogpentrul -2 1 Fs, 3, 7.
RezultA el 21 se descomptJDe n doul feluri 1n factori ireductibili. Un astfel
de inel nu poate fi principal. Pentru arilta aceasta vom proceda astfel:
Fie (1+2iFs)ztl_l5]cZ[IJ5) idealul priacipal generat de 1+21-'S
A=Z[IFs)(+2IFs}ztiJ5J inelul factor. Cum 37 =21 in Zrezultii el
j.kI = (1 n A j ,.0, 7 .. o n Ade unde remit! el A
nu este corp. Fie m c A un ideal maximal n A imaginea sa inversA prin
aplicapa q>:zti-'S]-+A, q>(z)= .!atunci !!! este un ideal in Z[IJ5) (maximal)
conform teoremelor de izomorfism. Idealul !!! nu poate fi principal deoarece
m=>(t+21Fs}zt1FsJ m=(a+biFs}zttFs] implic! faptul el
(3)x,ye Z astfel lnctl +2-1-'S =(a iYFs),eeea este o

In general se poate consulta N.Bowbaki Les structurn fondameniDles de
I'AnaiYselivre 2 Cbapitre 7 Paris-Hermann 1965-1975.
125

J_ Fie P,(X)- X
1
- 3X P
1
(X) = 2X- 3 ac Z[X] idealul
a= P,(X)Z[X]+P
1
(X)Z[X].
Atunci dac! a este principal existA P(X) e Z[X] astfel nct
P,(X) =P(X)Q,(X),P
1
(X) = P(X)Q
1
(X) Q,(X);Q,(X)e Z[X].
Din 2X -3=P(X)Q
1
(X) P(X)=(2X -3)sau P(X)=I.
In primul caz avem X
1
-3X=(2X-3)Q
1
(X) deci (pentru X=-1)
4=SQ
1
(-l);Q
1
(-I)eZ (absurd). In cel de-al doilea caz avem a=Z[X)
deci Q,(X);Q
1
(X)e Z[X) astfel nct:
(2X -3)Q
1
(X)+(X
1
-3X)Q
1
(X) = 1 de unde (pentru X=O) avem
-3-Q,(O)=

deci absurd. in cazul inelului K[X,Y],K un corp


oarecare se observA c4 idealul X K[X,Y)+Y K[X,Y) nu poate fi principal
generat de un polinom P(X,Y) deoarece egalitllpile X =P(X,Y)Q,(X,Y);
Y = P(X,Y)Q
1
(X,Y) sunt imposibile.
S. Fie 1p: Z-+ z. suJjeclia canonic! ac Z, un ideal, atunci
1p '(a)= {xe Zl'l' (x)e a} este un ideal n Zdeci de forma kZ de aici
c4 a=kZ,.In plus dac! d=(k,n) avem dZ, =kZ,deci idealelelui Z, sunt de
forma dZ,,dln.
6. Avind n vedere complexitatea ocestui exen:ipu rupm cititorul sA
urmAreascA ra!ionamentele din suplimentul anexat 1.
7. Fie tp:R _.Q un homomor:fism de inele. DacA xe R,x atunci existi
y e R y
1
= x deci 1p (x) = 1p (y') = (ip (y))
1
deci pentru orice
x,

eR avem lp este o funcpe
crescAtoare. Dar (V')xeQ dupA cum se poate observa
rp crescAtoare conduc imediat la o fP : Z,. -. Z este un
homomorfism de inele atunci lp (!) = 1 dar 1 = n + 1 n Z, deci
l=ip(l)=ip(l+ .... +l)=ip(l)+ ..... +ip(l)=n+l n Zdeci n=O n Z,
absurd.
316
<!i".kfi'-fi- , ...
8. Fie a cA un
ideal. Atunci 1p '(a)={PeQ[X)IfP(P)ea} este un ideal n Q[X] deci ideal
principal generat de un polinom R(X)eQ(x]; adie!
1p '
1
(a)=R(X)Q[X)=>P(X)Q[X) de unde deducem c4 R(X):P(X)deci
R(X) poate fi I;(X +2)sau P(X).
9. Conform exerrilllllul 1 7 inelul A nu are ideale diferite de
{O} A deci este corp. Cum n Z,[X]eate adevAratA teorema de cu
rest c4 pentru orice R(X)eQ[X] existA a,pez, astfel nct
R(X)=P(X)Q(X)+aX + p n Z,[X) deci R(X)=aX + P n A.
fiind unic! (a , p unic determinap). de aici c4 A are 2S de elemente
notAnd x=X avem A={ax+Pia,peZ,}, x
1
=4x+4 n primul caz
x
1
= 2x + 1 n cel de-al doilea; relalii definitorii pentru structura multiplicativA a lui A.
10. Ap6calia h,: A-+ A h,(y) = x yeste (V')x (pentru c!A
este integru) deci (A finit) deci (3)y e A astfel nct y = t.
m ..
,' . ./ . , .. ,. '
1
4. DacA Z,xZ-+Z (.<,x),....<xeste o lege n Zdefinind o
de Z -moda! atunci lx=x (V')xeZ. Dar 1 =n+1 n Z,deci
(n+l)x=xdeci nx=Osau x+x+ ... +x=O (suma avind n termeni) teea ce
este absurd.
6. Z este Q -spaliu vectorial (pAatriind structura n Z) atunci
.!..xeZ (V')xeZ deci punAnd .!..x=keZ avem x=nk (V')keZ deci
n n
(V')x e Z (V')n e Z (3)k e Z astfel nct x = nk ceea ce este absurd. Se
analog n cazul R deoarece Q c R . Un grup abelian G verificnd
("m nolape axioma: (V')x e G (V')n e Z (3)y e G astfel nct x = ny se
va numi grup divizibil. Condipa ca un grup G fie divizibil este deci
cu aceea de a putea defmi n O o stru"tun1 de Q
317
6. Fie p caracteristica lui F. . Confonn la
/eqial F, corpul Z,deci putem defini o lege externA In F, restrngnd
la Zp
7. Vezi /ecJia 4.
8. Submodulele lui Z, sunt subgJ11puri deci de fonna dZ,,d 1 n. Daci
d
1
,d
1
sunt divizori ai lui

= J;d
1
d
1
=" atunci din teorema lui Gaus.s
rezultA eA existA k
1
,k
1
eZastfel !nct

deci (V)xeZ, avem


d
1
(f<.x)+d
1
(k
1
x)=xde unde d
1
Z, +d
1
Z, =Z,.In plus dacA
atunci d,=d,=O deci


9. FieT={AeM,(K)rA=-A}atunci SnT={O}. In plus
(V)MeM,(K) avem
I_(M-'M)eT deci S+T=M,(K)
2
10. Este evident
11. Vezi rezolvarea datA exePCiJiulw .l. Da eA n = p', p este un numAr prim
atunci submodulele sale sunt p' ZP, ZP'" ,/ < k. fn plus
p
1
'Z a np',Z_j =iZ a.l=rnax{ll.l2)
p y p
12. Orice submodulln K[X]este ideal aici deci generat de un polinom P.
Daci P, K[X] P, K[X] sunt submodule (P,,P
1
)= 1 ablnci (folosind
Teorema lui G11U3S) avem P, K[X]+P, K[X]= K[X]. In plus
P, K[X]nP, K[X]=PK[X], P=c.m.m.m.c(P,,P,).
18. Ve'li lecJia 4.
U. Daci M =EBM, definim p, :M -+M,p,(x; + ..... 1 fixat,
,.,
x
1
e M
1
(V)j = l,,n.Evident eA lm(p,)=M, p,(p,(x)) = p,(x,) = x, = p,(x).
Deasemenea 'i;p,(x)='i;x, =x (lf)xeM.
11 11
2
1. Vm lectia 1 completarea.
2. a. DacA M este simpla x ;t o x e M atunci submodulul monogen
generat de .r: A x este nenul continut in M deci A x = M .
b. Fie rp ;A-+M rp ,(A)=Ax,xeMun element fixat. Confonn a)
rp ,este sutjcctiv. Kerrp ,=Ann(x)={AeAJAx=O} ae mai li
328
...
anulatorul elementului x. Conform teoremei de izomorfism =::M. Cum
M este simplu re2li!IA eA Ann(x) este ideal maxima!.
c. A, fiind simplu rezultA eA A nu are ideale dect {O} A deci A este corp.
d. V eri lecJia 4 (prop. 1.4)
e. Ve'li lecJia 4.
a. 1. 6. Solu!iik sunt conjimne D lectia 4.
6. Daci M este sumand direct atunci (2Z x 3Z) (fJ M = Z x Z. Din
teorema de izomorfism rezultA cA Zx "'M; (considerAm proiectia lui
Z x Z-+ M ca u corolarul 2 la teoreiiUl 2.4: x 1-+ x, dacA
x=x, +x,;x, eM,x, e2Zx3Z). Insa n orice element are
proprietatea el 6(x,y) =O deci lucru oe petrece In M . Cum
M c Z x Z aceastA afi111181ie este absurdA.
7. In conditiile date orice polinom P(X) e K[X] oe scrie unic:
P(X) = I_(P(X)+ P( -X)) +I_(P(X)- P( -X)).
2 2
8. Fie +.r,,x; eUnll(;.r, eUnW, .r, eU
deci x eU x = x; + .r,; x; e W,; .r, e W, => x e W. + W, .Restul este la fel de
simplu.
9. RezultA din definitia sistemelor libere.
10. Daci W :::>.V atunci W :::> Sp{.V} deci una dintre nclu7iuni. Pentru
cealaltA obaervlmeA Sp{.V}este un tennen al interaecpei.
18. Demonstrtm propo'litia prin inductie dupA n.
DemonstrAm afinnatia pentru n = 2 .
Fie J,,/
1
: (-1; 1 )--> R, limctii liniar independente peste R. Atunci
(3)x
1
,.r, e (-1; 1) pentru care familia {1; }..., fonneazA bazA n R'; unde
J. R'

R'.
Presupunem prin absurd el (V)x,x
2
e [-li 1 ), vectorii
sunt liniar dependenti in R
2
Atunci, confonn
exercittului 12 2 2), avem:
IJ.{(x)) J,((x,)l J,(x) J
1
(x,)- J,(x,) J,(x)= O, (11}>,, x, e
l/2 x fa x1l
J,(x,). J,- J,(x,) J, =Q J,{.r,)= /,(.r,)= o, (v)x, e H1] J, = /, =O.
Ceea ce implicA faptul eA J,,J, nu sunt liniar independente, contradictie.
DemonstrAm P(n):
329
cli"""'+il..4<> ,_.
P(n-1} Fle ki-U]-> i=l, 2, 3, ... ,n-I .functii liniar indepmdmte
atunci (3)>,, x,, ... e (-t;t) pm1ru care o bazlla lui
unde J. = .... J,(x,_, ))e /r
1
(\>')i = 1,2,3, ... , n -1.
Pn:supmcm prin absurd cA P(n) nu e adicA: (v) >,.x,. ... ,x, e [-1;1),
liunilia (J.l, .. este Alegem x, = x e (- 1;1), iar >,, x,, ... , x,_
1
1ixaJi, atunci:
/
1
(x
1
) J,(x,) J,(x)
/,(>,) j,(x,) j,(x)
de =O;
/,_
1
(>,)
/,(>,) /,(x,) /,(x)
Dezvolfnd dupA ultima coloanA,
DJr,,x,, ... ) /,(x)+ D,(>, ,x, , ...

/,(x)+ ... + D,(>,,x,, ... ,x,_,) J.(x)= O


(V)xe[- x,, ...

complenJa1pj algebrici ai ul1imei ooloane.


Cu alte .. .,x..,) /, +D,(:o;,x,, ... ,x_}J, + ... +D,(:o;,x,, .. .,x_J. f. =0,
ceea ce implicA: D
1
=O, 1 = 1,2, ... ,n ,deundea\elll:D.(J;,.l], ... ,x,.....)=O, ('v')x",x
2
, ,.x__
1

heas1A n:lalie este echivak:nt! cu:
l
f.(x,) J,(x,)
de /,(:.;) /,(x,)
J.(x,) J.(x,)
contradicpe.
11
1.
.r.k,)
!,(x,_,) =O, deci
P(n-1) nu e
a. Dacll xeKer j atunci j(x)=O deci j(j(x))=O de unde
x =(x- j(x))+ j(x) = (1,- fXx) deci .e lm(j).
Reciproc x =(1,- JXY)=> j(x) = j(y- j{y))= j(y)- f(j{y)) =O.
b. Dacll g = 1, - f atunci g g = g deci putem aplica a).
c. (\f)xeV x=(x-j(x))+f(x) x-J(x)eKerf J(x)elmj. n
plus dacll elementul xeKerjf'll"'f atunci x=f(y),yeV deci
O= f(x) = /(/(y)) = j(y) = x.
330
a. x e V atunci putem scrie egalitatea
j(x)) f'(x))=O deci
Ker(l, - f) + lm(l, - f) =V. n plus dacA x e Ker(l, - f) f'l lm(l, - f) atunci
avem x=y-f(y) deci f(x)=f(y)-f'(y)=f(y)-y=-x de unde n=IIA
f(x)+x =0. Cum xe Ker(l,- f)=> x- j(x) =O n=IIA 2x =O deci x =0.
b. Am arAtat cA Im(l, + /) c Ker(l, - j). De asemenea
V= Im(l, - /) + Im(l, + f)rezu!IA din egalitatea X= .!.(x + f(x)) + .!.(x- f(x)).
2 2
Din punctul a) al exen:ipului n=IIA cA V= Ker(l,- f)EB lm(l,- /) deci
lm(l, + /) = Ker(l, - f).
c. Se analog.
a.
a. DacA f este injectiv B cU este o bazA atunci /(8) c V este siatem
liber. Fle o bazA B'cV B'=f(B)uiJ,. Definim g:V-+Upunnd
g(x)=Odacll xe8
1
g(x)=x' dacA x=f(x')ej(B) prelungind prin
liniaritate aplicalia g definiiA pe baza B' a lui V. Avem evident
gof(x)=x (\f)xeU. Reciproc dacA gof(x)=x (\>')xeU /( ... )=/(x,)
atunci {g/Xx,)={g/Xx
1
) deci x, =x,.
2
1. Din definipa 2.1 avem: j(e
1
)=/(100)=(1J)=e. +e,;
f(e,) = f(O 1 O)= ( -1,0) = -e. ,j(e,) = j(O O 1) = (0,1) = e, deci matricea este
M,,,,U>=[:


2. Analog.
8. Se aplicA teorema lui Rmtche (sau Kronecke...Cape/11).
4. Vezi 10 (Grupuri de matrici, transvecpi, etc ... ).
/J. Vezi 10.
6. Vezi lecfia 10.
7. Din pamgraful/ rezuliA cA dim,(Ker f)+dim,(lm(f))=dim,(U)
deci dim,(U)=2dim,(Im{f)). Fiej:R' -+R
1
astfel inctM,,.,(J)=[: =:J
atunci Ker f = lm{j) = lx e R}.
8. Dacll Ker(J') :::> lm{f')atuncif,.'(x) = J'(J'(x))=Odecif"(x)=O
(\t)xe V. Reciproc dac! J' =0, atunci Ker(f') :::> lm{f') ={O}.
331

9. Conform propozitiei 2.4 da<l B. cU B
1
c V sunt baze arl>itrare
atun<:i U(.x)]
81
=M
818
,(/)[x]
8
,. Daci rang(M
8181
(/))=katunci existA
tcoloane liniar independente 1n Fie c
1
,.,c,
1
, ,c,. aceste coloane
e
1
,,e,
1
., .,e
1
, vectorii corespunzAtori din B
1
Rezultl el f(e,,),j(e
11
), ..


sunt liniar independenti apartin lm(j) deci
Daci {e,, ;e
11
; ;e,..,.} c vectorii coloanA c
1
,,c,
1
, ,c,MI din matricea
sunt liniar independenti (rang(M,,,,(f))=k) deci 1n sislemul de
generatori /(B.) c V orice familie cu k + 1 vectori este dependenti. Din teorema
schimbului rezultil cii lm(f) are o bazA cu IIIIIXm k elemente deci
dim(/m(f)) ,; rg(M ,,,, (/)).
10. Fie B. = le.,e,, ... ,e,);B, = IJ,,J,, ... ,J,) definim f :U-+ U punllnd
f(e,) = /, pn:lungim prin liniaritate:
f(x)= J<"t.< ,e,)= "i;l, f(e,)= "i;l, /, ('l)xeU.
11 11 1-.1

. ...;), - - .,.,
1. Pic a= M,(K) idealul sthg geuem de A. Coofonn prop i.S (ll<ti 4)
existil un idempotent B eM,(K)astfellncilt M,(K)B =a. Re:zultil de aici cii
(3)X eM,(K)astfel incit B =X (3)f eM,(K) astfel incAt Y B= A. Din
XA=B rezultA AXA=AB=(YB)B=YB'=YB=A deci
AXA=A.
2. Fie <PEHomu,<X>(n) atunci da<l lm(<P),eOatunci lm(ip)cneste un
submodul 1n 11 care este simplu deci lm( <P) = n deci 11' .,;tiectivl. In plus
<P" krl..<P)" ndeci Ktrl.<P) ={O) deci , bijectivl rezultA cii orice element
nenul din ioelul Hom
11
,m(n) eate corp. Cum toate idealclc minimale din
M,(K)sunt M,(K)-module izomorfe rmdtil cii inelele Homu.m(n)sunt
izomorfe. Vom calcula Hom.,,m(n.) unde n. =M,(K). E., este unul dintre
idealele din propozitia 1.4. Dacii ip:n. -+n
1
atunci 4J(E
11
)en. deci
[
a,O.Ol
<P(E,
1
)=AE, de unde rezultA ca : : .E,', =E., implica
a, O O
332

[
a, o . o] [1 o . o] [a, o . o]
IP(E,,)=E11 ip(E11 ) deci : : = : : . : : =
a,O O 00 Oa,O O
: deci a, = a, = ... = a, = O de unde rezultA ca pentru orice 11'
o o . o
avem rp(E
11
)= a" E
11
;a e K.
Cum fi
0
/?(Eu)=.f! a .. fi"(Eu)= a .. a" Eu =a.a,. Eu
Asocierea <I>:End.,,m(n)-+KdefinitJI de .este un homomorfism de
corpuri swjec1iv deci End""'(n)"'K.
""" ExA:rcipul 2 In prima sa parte este un caz par1icular al
numitei ,.Lema lui Sch111" sau In partea sa secundA este o variantA simplific:atil a
teoremei lui Burnslde, care c:onstituie rezultate imporamte in teoria
reprezentArilor de II"'P''J finite (1teornHI l.lS).
8. EM,(K)Eeste inel cu unitateaEdeoarecc E=El,EeEM,(K)E
E(EXE)(EXE)E=EXE ('I)XeM,(K). !o plus auma 1i
produsul a doul elemente din EM,(K)Eeste tot un element din
EM,(K)E. Daci EM,(K)Eeste corp atunci ('I)X eM,(K)
(3)YeM,(K) astfel incit (EYE)(EXE)=E deci EYEXE=E.
Fie atunci {O},encM,(K)E un ideal. Confonll propozitiei l.S rezultil cii
existil o matrice idempotentil G astfel ca n=M,(K)G=M,(K)E deci
(3)XeM,(K) astfel Incit G=XE deci EG=EXEde unde
EYEG=EYEXE deci EYEG=E. RezultA de aici cii
EeM,(K)G deci M,(K)E=M,(K)G deunderezultAclM,(K)E este
ideal minimal.
Reciproc daca M,(K)E eate minimal atunci pentru orice X eM,(K)
astfel lncilt EXE,eO idealul M,(K)EXEcM,(K)E deci
M,(K)EXE=M,(K)E deci (3)YeM,(K) utfel el YEXE=E
deci (EY E)(EX E)=EY X E=EE=E deci EX E esteinvcrsbil
la stnp. Cum EM,(K)E este K-spatiu fmit dimensional aplicalia
h
8
.x.e :EM,(K)E -+E M,(K)E definitA prin h
8
.u(EY E) =
=(E X E)(E Y E) este Uniarll injec1ivl (E X Eeste inve18billa stn8!')
rezulta el ht-x-B este !IUijectivl deci (3)EYEeEM,(K)E astfel tocit
EXEEYE=E=El E deci EXE este invenbil la dreapta
"
('I)X eM,(K).
333
"'<"" ,_.
4. Confonn pmpozifiel 1.5 idealul sting M.(K) A este generat de un
idempotent E o matrice EeM,(K) astfel E' =E
M,(K)A=M.(K)E deci MeM,(K) astfel nct E=MAdeci
M A este idempoteutl.
5. Consiclenlm idealul 61ing M,(K)E, +M,(K)E
1
Aplicnd
1.5 E idempotentA astfel nct:
M,(K)E, +M,(K)E, =M,(K)E deci (3)A
1
,A, eM,(K) astfel nct
A, E, +EA, =E.
6. Folosim identitateu 1,=1,-N"=(I.-NXI,+N+ .... +N"-
1
) deci
1. - N este inversbiiA.
7. Confurm corolarului 2la prop.lA idealul a'"n '"" Ell ...... Eiln
1

J, .... Ji J, f
ConsiderAm imaginile in aale idealelor n
11
(minimale), aeste suma directA a
acestom. DemonstrAm afinnatia asupra lungimii prin indicele relativ la o
descompunere a idealului a in suml de ideale minimale. anume: DacA a se
descompune n sumA directA de m ideale minimale atunci orice altA
descompunere va avea maxim m componente. Pentru m = l este evident (orice
ideal minimal nu paste fi sumA.de cel putin 2 ideale minimale). Presupunem
propozitin adevlratA n cazul unei descompuneri de lungime m o demonstrAm
pentru m + 1.
Fie deci a=n
1
$ .... E&n ...
1
=n;e .... $n;,t>m+1. Idealul
b = n, Ell Ell n, c a este mnximal. Confunn propozipei 1.4 (corol.2)
, , , '
idealele n ; ... ;n" astfel nct b = n Ell . Ell n
1
, Confonn ipotezei de inducpe
{I,, .... ,J,}c {l. ... J} ""' mnxim no elemente. In plus (conform corolaruluil)
linnd cont de filptul beste maxima! 1 = k + 1. Deducem de aici
l=k+I:Sm+l.
8. Fie acbdouA ideale de Junsjme. a,.b raJionnd c:a in
/.4(corolanll /) gAsim cel putin un ideal minimal n din
descompun"""' lui b astfel nct a E1l n c b de<:i Junsjmea lui b> hmsimea lui a.
9. Se nponeazl mai simplu folosind teorema Hamilton-Cayley. Confurm
acesteia este de grad P:(X)[X". .
Dinlct se paste npona c:a mai jos :
Fie a=M.(K)N idealul generat de N. Fanilia de ideale
a,= a ::>a,= M,(K)N' ::> .... ::>a, =M,(K)N" =(O} este un
de m-1 ideale diferite de M.(K)a lungime este n. lungimile lor sunt
diferite atunci vom avea uu desm:sdtor (strict) de m numere naturale in care
primul termen este < n . RemltA m S n.
10. Definim q,:Hom".cr
1
(M,(K)E,,M.(K)E,)-+E
1
M,(K)E
1
prin q,(/)=/(E,). Este evident f(E,)eM.(K)E, n plus din
f(E
1
)=/(E
1
E
1
)=E
1
/(E,) rezultA /(E
1
)eE
1
M.(K)E
1
=
334

=E, M.(K)r.M.(K)E,. Aplioatin q, este
/(E
1
) =O=> J(X E
1
) =X /(E,) =0 (V)X eM,(K)deci q,(/) =0 => f =O.
In plus dacA E,X, E, eE,M.(K)E
1
atunci definind aplicapa
f:M,(K)E, -+M,(K)E, prin /(X E,)=X E,X,E
1
vom avea
q,(f)=E,X,E
1

11. M,{K)E, =M.(K)E, <o>(3)X,Y eM,(K) astfel nct E, =X E,
avem E, =Y E, =>E
1
E
1
=X E
1
E
1
=X E
1
= E, de unde rezultA
E
1
E, =Y E
1
E, = Y E, =E, deci s<>:>b.
(1, -E,)(l. -E,)=l, -E, -E,+E, E
1
=1, -E, -E, +E, =I. -E, analog
(/. -E,HI. -E,)=I, -E,deci (/,- E,)M,(K)= (1,- E,)M.(K) de unde
b<>:>c.
12. Fie f:M,(K)E
1
-+M,(K)E
1
bijectivA (Izomorfism) atunci
(3)X eM,(K) astfel incAt f(X E,)=E, rezultA de aici putem scrie
E
1
=E
1
E
1
=E
1
/(XE
1
)=/(E,XE
1
) ,E,XeE
1
M,(K) de unde
(3)Y =E
1
X eE, M,(K) astfel nct f(Y E
1
) = E
1
Analog
(3)X e E,M.(K) astfel nct F'(X E,)= 1 <>:>X E
1
= f(E,). Avem atunci
Y X E
1
= Y (X E,) =Y /(E,) = /(Y E,) = f{f-'(E,)) = E
1
de unde rezultA
YXE,=E,. '
Analog X Y E, =X (Y E
1
)= X F'<E,)= F'(X E,)= F'{f(E,)) =E
1
deci XYE
1
=E
1
Cum YeE
1
M.(K) implica YXeE
1
M,(K)
XeE
1
M.(K) implicA XYeE,M,(K) rezultA E
1
(YX)=YX
E,(XY)=XY
Deducem YXE,=E
1
=>YX(E
1
YX)=E,YX de unde
(YX)(YX)=YX. Analog avem egalitatea (XY)-(XY)=XY. Fie
r; =X Y;F
1
= Y X, f;,F
1
idempotente dupA cum am ariltat mai sus. Vom
arilta f;M,(K)=E,M.(K) F
1
M.(K)=E,M,(K)
X Y = E
1
(X Y) E
1
=(X Y) E, prima egalitate iar
Y X = E
1
(Y X) E, = (Y X) E, pe cea de-a doua. Aplicnd exeroiJiul 11
vom avea E, r; = E, din E, = F; rezultA E
1
= F,. Analog E
2
= F
2
deci
E,=XY
335
!\.:.< t<l<"n'"" '"" '":.'
:::r. id h ,,,
riN<I
!.Module spatii vectoriale.
fn cele ce wmeazl prin Inel vom intelege UD inel cu unitate nu neapArat
comutativ. Prin corp vom un corp comutativ.
Dforitia 1.1 Fie A un inel M UD J!IIIP abclian notat aditiv. Vom spune el in M
s-a delioit o structunl de A-modul srns daci s-a definit o Iese de compozitie exterall:
".':AxM -+M cu propriedJile:t
1. (V)..-eM (A+p>:)"=Ax+px
2. (V}AeA (v)..-,yeM A(.r+y)=A.r+Ay
8. (v)..-eM (Ap)x=A(Jlx)
4. (V}..-eM lx=x
Vom spune ci in M s-a definit o slnlctunl de A-modul drept daci s-a definit o
lege de compozipe exteml: M xA-+M (x,l)t-+%l cu propriedple:
1. (lf)xeM
2. (lf)leA (V)x,yeM (x.+y)A=xl+yA
9. (lf)xeM
4. {lf)% e M xl = x , 1 el .......r:v.. ;:,. It
StJucturilc la drapta li la stnga nu sunt identice dect in caz comutativ; vezi
leqlaS,2 a.IO.
Daca M, M, sunt doul@module srnsi f:M
1
-+M
1
este
un bomomorfiBlll de srupuri atunci vom spune ci fesli: bomomorfism de A-module
(apllcapeA-Ilniadl) daci: (V)x e M, (V)A eA f(Ax) = Af(x).
In cazi.t A-modulelor drepti: definitin es1e analoagA: f:M, -+M, este un
homomorfism de A-module daci este homomortism de grupuri
(V)xeM
1
(V)AeAj(xA)=J(x)A
Un bomomorflsm Oa stinga sau la dreapta) bijectiv va fi numit izomoljism. In
cazul M
1
= M
1
un homomorfism va fi numit endomol'jisrtr. un endomorflSm bijectiv
va fi numit llUiomorjlsm.
Exemplu
Fie K un corp (inel) comutativ A eMm..n(JO o matrice oarecare. Definim o
:K'-+ K"prin

n = (x, .. x,}'A.
x,V ... M.,,wt o> ,M4,>"\
Aplicapa.J:. este liniara, daci Jinem cont de liniaritali:a transpusei a produsului
de matrici. Ea se va numi aplica/la 030Ciat/J matricii A intre spafllle tk coordonate
/C' fi K". Vom adi ta 1n leqW. 2 /eq144fl propoVtt.ri.B ci aeestca
esenJinl, toali: linian: Intre K' /C'. Puli:m astfel utiliza un limbaj
dual: Aplicati Ltnlar/J = Matrice, in toate consideratiile de Algebrd Ltnlar/1.
61.1' Obsen'tJ/U
1. In cazul unui inel comutativ A cele 2 tipuri de structuri Oa stllnp 1i la
dn:apta) nu sunt diferite; propriet4Jile A-modulele sllinp sau drepte sunt
2. in caz necomutativ acest lucru nu se mai intimplA (vezi S Tcotema
Hamllton-Coyle)').
8. Daci inelul A este un corp arunci A-modulele Oa srnp sau la dreapta) vor 6
numite K-spafll vec/orlale. bomomorfismclc vor fi numite K-ltnlare (sau
linian: daci nu existA posibilitali:a de confuzie).
4. Este evident (in .... ut definitiilor de mai sus) ci srupurile abelicno sunt Z-
module daci c:onsiderlm ca apliCSJie cxteml legea "n. x %' + x + ... x (de n-i)'"
pentru orice ne Z 1i x e M, M J!111P abelinn oarecare.
I.J Data M este un A-modul stllllsli N c M este un subJ!IIIP al lui M
arunci vom spune el N este submodul al lui M daci:
(V)A eA (V)x e N A x e N. Analos in cuul modulelor drepte.
61.1' Observtl/le In cele ce unneazl toate definitiile li propriedtifc vor 6
enuntate pentru A-module stllnsi care vor 6 numite in conill"""' A-module. L!slm
cilitorului grija de ale eeunta in cuul A-modulelor drepte.
Propa:ifio 1.4 fie M UD A-modul Nun submodulal slu . Fie M/ N SJUpul
factor al .lui M prin subsrupul N (lecfla /). Legea eXIerall definitA prin:
"A. = (Ax) (V)A eA, (lf).i e M/N" es1e bine definiti in M/N li gcnerazl o
structunl deA-modul in M/ N.
.i Y,x,y e M/N atunci avem x y de unde x-y e N
deci A(x- y) =A x-l y e N l x = A y. Rezultll ci legea este bine definita.
Faptul ci M/N este A-modul rezulddln aceea cii Mvcriflclaxiomelcdin dt!flntfla 1./.
1.5 A-modultil M/ N din propod(/4 1.4 se A-modulul factor
al lui M n:lativ la sub modulul N.
61.1' Observatii
1. Orice ideal la stinsa al lui A este A-modul (stins) deci orice ideal bilateral
este A-modul (stllns sau
ZJ
t t_ t
7t-t 6
. . '
.E""fo
2. A este A-modul stfutg (sau dn:pt) deoarece A este ideal bilatend n A. Vom
nota cu A, structura deA-modulstng a lui A (respectiv A, pentnl A-modulul drept).
3. Din propodfla 1.4 rezultA cA aplicalia tp :M-+ M/ N este un bomomorfism
surjectiv deA-module. Vom numi canonicA acest bomomorfism.
4. Mai dacA in textele celor 3 teoreme de izomorfism se inlocuiesc
sintagmele .subgrup, subgrup normal cu submodul homomor;/13m cu aplica/le
A-llnlanl atunci acestea rlntn adevArate o cazul A-modulelor.
6. Daci K este un corp atunci inelele M, (K) (al matricilor) K[X] al
polinoamelor sunt nzestrate In mod natural cu stnlcturi de K-spatiu vectorial, legile
exteme fiind cele cunoscute unei matrici sau a unui polinom cu un
element din corpul de bazll K ).
6. DacA A,. este un subinel al inelului A M este un A-modul atunci
restdngiod legea externA din M doar la inmu/j/rea cu elemente din A, vom
o M o structuri de A, -modul. Aceasta va li numitA stnlcturl de A, -modul
prin rutrlc/la scalarllor la A, (vezi 9). In cele ce vor urma vom numi scolari
elementele inelului A vectori elementele A-modulului M.
/'ropo:/114 1.6 fie (M,),.r.;o liunlllefln/14 de submodule ale A-modulului M
N = {i;..;l>; e M,,(V)I = l,n}. Atunci N este submodul al lui M.

DemoiUirfl/le N este subgrup In M cAci x = tx, e N (x, - y,) e M, deci

(x- y) eN.in)iJS(V)A eAIMOliiAi:.'i = t<A>;);A.>; eM, =>A tx, eN.
,... 11 11
Defln/tla 1.7 Submodulul N considerat in 1.6 se suma
/anrlllel de sub module (M, ),.;;; se noteazA N = t M, .

W" ObservojU
1. Se poate observa cA rlM, familiei de submodule (M,),.r,;;

este ea un submodul al lui M.
2. Mai in cazul interseo)iei eondi)ia ca familia de submodule si fie finitA
ou intervine, deci putem afirma el intersectia oricArei familii de submodule ale lui M
este uo submodul al lui M.
26
.E""fo
Deflnilla 1.8 Fie o familie de submodule ale _lui M. Vom spuue d
suma i: M, a familiei de submodule este directA vom nota $M, aceastA sumA


daca: {V)i, e{l,2 .. ,nJ M,,n<:tM,)={OJ.
...
....
Propod{la 1. 9 Suma familiei (M, ),.r.; de submodule ale lui M este
directA<:> (VX>; ),.r,;; .>; e M,. t .. = O => >; = O (V)/ = t,n

DemoiUtrfl/le
DacAt>; =O, >; existA x., "Oatuncl>;, = t(->;) eM,,ntM, deci
11
11
M,, n t M, ,o {O) reciproc.

'"''
1<11, .....
Coro/Ju Suma familiei (M, ),.;;; este sumA directA dacA numai dacA
(VX..x,), . i:;,(Y,),...-::;, x, eM,,y, eM, (V)I=l,n.
11 tl
DemoiUirfl/le Evident z, = x, - y, verificA propozl/le/1. 9.
Defln/t/IJ 1.10 Fie N c M un submodul al A-modulului M. Vom spune cA N
este factor direct (sau sumand direct) in M dacA existA un submodul P c M astfel cA
N G! P = M ( N G! P este suma directA a familiei {N.P) de submodule conform
definitiei 1.8). Submodulul P vaii numit.sup/emmror al lui NlnM .
l'ropo:J(/4 1.11 Uo submodul N c M este factor direct dacA numai dacA
existA un homomorfism p:M -+M deA-module astfel nct

2. N = Ker(p).
DemoiUtrfl/le DacA N este sumand (factor) direct atunci existi Pc M astfel
nct NEilP =M. Defmimapllcatialinlarl p:M-+ M:
p(x, + x
1
) = x, (V)x = Xt + x,; Xt e N; x, e P .Atunci p este bine definitA (pentru cA
suma este directi) A-liniarA. Este evident cA p are dorite. Reciproc,
dacA p are proprietA!ile 1.,2. atunci punindP-Im p obtinem suplemeutarUI cAulaL
Corollu N este sumand direct daci numai daci existi un endomorfism
p: M -+ M astfel incit:

2. N=lm(p).
27
.!f.+t
Danomlrllfe Oric;e sumand dirc este :ruplcmcutar al suplemcuwrului s4u.
DeflnJIU. 1.11 O aplicajieA-liniarl p:M-+ M cu proprietatea 1. dinpropo:ipa
1.Jlse va numiproiectoraiA-modululuiM.
...,.. Observatii
1. Vom arAta in aceste el, in cazul vectoriale, orice este
sumand ctirect, lucru ce nu se mtmpll ll cazul mai general al A-modulelor (vezi
Acest fapt va simplifica simtitor studiul stnlcturilor de K-spatii ll raport cu
acela alstnleturilor de A-module.
2. Vom evidea1ia de asemenea o clasA de iuele (inelele semisimple) n care
proprietatea de mai sus rlmine adevArati (ve2i kcfia .f).
de j<" ;jea{U'
1. Fie A un inel (unitar) nu neapArat comutativ A'c((z
1
, ... ,.r,)\.r
1
EA). Fali de
adunarea (.r" ... ,.r,) + (y., ... ,y.) = (.r,+y" ... , :r,-oy.) inmulPrea cu scalari .!(.r" ... ,
x.)= (A.r., ... , .!.r.) A' devine A-modul stng. mentinem de ndunare
definim cu scalari prin A(.r" ... ,x,)= =(.rr.!, ... ,.r,.!) atunci A' devine A-
modul drept. (Este convenabil in acest caz si notlm A (x., ... ,>;J cu (.r., ... ,x,) .!).
.2. Fie "'(a, b]= {f :(a,b]-+RI f continui} .In raport cu adunarea
a a functiilor cu sealari reali introducem In
"'[a ,b ]o stnlcturl de R- spapu vectorial.
3. Fie "'[a, b]= {f:[a,b]-+ Rl f derivabili,j'continul} .In raport cu
adunarea cu scalari la functiile cu valori reale vom obline in
"'(a, b] o stnlcturl de R- vectorial.
4. Fie "'(a,b]={f:(a,b]-+RIJ',j', .. ,JI'lcontinue }. Fali de legile din
exemplul2. "'(a, b] este Il- spapu vectorial.
5. Fie ""[a,b]= {f: (a, b]-+ Rl e N}multimea tuturor
funcliilor f: [a, b)-+ R care au derivate de orice onfm . .,.. (a, b) este R - spsliu
vectnrial in mport cu Iepe din exemplul 2 .. Sunt adevlmte incluziunile de sabspapi
.,..(a, b)c .,.[a, b)c ... c 'f''(a, b)c 'l"(a,b).
6. Fie d'(a,b)= {J: [a,b]-+ RJ f integrabill pe(a,b)}. c:l'(a,b) este R-spapu
vectorial ll raport cu legile din cteii1Jlful2..
7. Fie A un inel comutativ A[X )inelul polinoamelor cu coeficienp in A. A[X) este
A-modul in mport cu adunarea polinoamelor Inmultirea IA cu scalari.
28
.E..w.z
8. Fie A un inel comutativ M_(A) matricelor cu m linii n
coloane c;:u in A. fn raport cu adunarea matricelor inmultirea a
matricelor cu elemente din A mulpmea M (A) este A - modul. (Evident
A" = M ,
1
(A)deci exemplul 1 este caz particular al acestui exemplu) .
9. Fie M1o M
1
doul A-module (stingi sau dropte) mulpmea

fliniarl }. Se observi imediat el suma a douA


liniare: (J; + /,X.r)= /,(.r)+ (V).reM, este Inmultirea Oa stnga) a
unei liniare/cu un scalar aeA:
{a JX.r) =a (V).r e M,este tot o functie liniarA daci inelul A este comutativ.
Rezult4 el

}este Amodul daci A este inel


comutativ. Reciproc, daci fiiii de legile de mai sus

{J:M, -+M,I f liniarA } este A-modul (stng) ('I)M..Mz A-module


sblngi atunc:i A este inel comutativ. (Este suficient sA .A/I=M'J.=A.
1
*'A cu
stnlcrurs din exemplul 1. f: A-A aplicapa identici. rr/ este A-liniarA
atunci (a.fXfJl)=fJ(aJXl) deci putem scrie el af{fJl)=fJ{af(l)) de
unde aP=fJa ('f)a,fJeA
10. Fie A un inel comutativ M un A-modul. Fie deasemenea, f :M-+ M
un endomorfl5m al lui M A(X] inelul polinoamelor. Daci P(X)e A[ X]
P(X)=a
0
XN +a,XN-& + ... +aNX' este un polinom oarec:are atunci
... +a.f' unde !'=1/ ... f !'=1
11
este
aplicati identici. Se poate observa imediat el P(f) este un endomortism al lui A
(suma eudomorfismc:lor este sumA intCI'Ill (exemplul 9.) compunerea a douA
endomorfismc este tot UD cndomorfism. Definim n A-modulul M o structuri de
A[ X) in felul urntltor:
Plstrlm adunarea existentl in M definim cu scalari din A[X] prin:
P(X).r=P(JX.r)('t).reM unde P{f) este endomorfismul definit mai sus. In
raport cu aceastA stnlcturl A[X]-modulul M va fi notat M
1
(stnlctura depinde de
endnmorfismul f considerat fix).
RecomandAm cititorului rezolvarea urmAtorului exc:rci&iu:
Exercitiu Fie M un A-modul J, g endomorfisme fixate ale lui M. SI se
detertDine conditiile in care stnlctura de A[X]-module M

M
1
sunt izomorfe.
Il. Fie M un A inel comutativ
endomorfismelor sale (notati End,(M)). Daci in End,(M) considerAm oper&lllle
interne de adunare a funcJiilor respectiv compunere awnci (vezi excmplul9.
End,(M) devine un inel (necomutativ) cu unitate (functia identici). Putem defiui ll
29
:!J..+o
M o struc:turl de EndA(M)-modul dad punem: adunarea n M nlmoe
adunarea existenll in A-modulul M inmul)irea cu scalari din End (M) este definiti
prin: fx;f(x) (V)feEnd.(M) (V)xeM. Vom nota cuM' structura de
End.(M)-modulallui M. SugerAm cititorului sA studieze urmltoarele exerclfll.
Exercl(fl
1. SA se determine submodulele unui modul M
1
(defmit in exemplul 8.
submodulele modulului M' definit in exemplul 9..
2. SI se arate c:l, daci A este corp c:omut&ltiv, arunci M' nu are submodule
proprii.,. M A
1
=A.
9. In cazul el A este un inel comutativ sA se determine submodulele lui A' (vezi
lectiih 5 6).
4. Fie z.; inelul de clase de resturi modulo n. SA se arate el in Z nu poate fi
definiti o structura de z.; -modul
5. Fie Z grupul intregilor. Atunci Z nu poate fi nici Q.spapu nici R-spatiu
vcctoriaL
G. Fie F. un corp finit cu P' elemente. Atunci existi o structurA naturalA de ..0::-
,
spapu vectorial in F,. pentru orioe peN numAr prim (F,-fiind considerat cu
srrucrura sa de grup aditiv).
i: Fie G, G, douA sobgrupuri (submodule) ale grupului abelim1 G. Sunt
ecbivaleote alirma!ille:
a. G,vG, este subgrup.
b. G,!::G,sau G,!;;G
1

8. SI se detennine submodule/e mlnlmale in raport cu incluziunea pentru
M.(K)-modulul M.(K),
9. SA se arate el submodulul 2 z, .i l.i e Z, }este sumand direct in z,. SA
se arate el 2Z,este izomorf cu Z-moduluiZ,.Cino este suplementarullui 2Z,in
Z,. SI se generalizeze acest
10. Fie Kun corp comutativ, presupunem Z, <r. K ,fie K-spapul. M.(K)
S c M.(K) subspa(iul definit prin S = {AeM.(K)I 'A= A}. SA se arate el S este
factordirectin M.(K).
11. SAse arate el sub modulul 4Z
1
al Z-modulului de clase de resturi Z, nu
este factor direct. SI se determine submodulele lui Z, se arate cA nici unul
dintre ele nu este faetor direct in z,.
12.. Fie 1 c K(X] un ideal. SA se arate el existi J c K(X), J ideal astfel
incit/ +J = K(X].Se poate detenmina Jastfel incit IIB J = K(X)?
30
.e.."....
13. SA se determiue idealele (submodulele) lui M.(K), K corp comutativ.
M.(K)este sumA directi a unui numAr de maxim n submodule <v.ezi /ee.<() .
U. SA se orale el un A-modul M este sumA directia unei &milii (M,),.c;
de submodulee> (3)o &milie (p, ),.c; de proiectori ai lui M astfel incit:
a. lm(p,) M, (V)i = l,n
b. p,p
1
=p
1
p,=O(V)i-..j
c. i: p, 1.,
,_,
16. SA se arate el unmAtoo,.le aplicatii sunt proiectori pe apa(iile lor de

a. Fie do droaptl continutA in R' P un plan, ambele continind origiuea.
ConsiderAm aplicati p: R' -+ R' definitA prin p(x) proiee(ia vectorului" in planul
P, proieo(ie paralelA cu d. AceastA aplica(ie este un proiector al spatiului R'.
b. p, :R{X]-+ R[XJ,p,(P(X))= Pl.!) X' ,(V}P(X)eR(X] k fiind un numAr
natural fixat. SI se arate el famitia(p,J..w verificA proprietatea a din aerclflu/14:
6Hm{p, )= R(X).
hN
c. Fie P. :'i''[-1,1]-+'i''[-J,t),p.(fXx) /(x)+:(-x),(V}xe[-1,1]
(v)J e'l''[-1,1] :...-[-1,1]-+...-hl),p_(fXx) /(x)-:(-x},(lf}.e(-1,1)
(v)J e '1''[-1,1). Aplicatiile p.,p.suut proiectnri care verifici coodl(il1e din
exer<lflul 14.
d. SA se constroiasel ou exemplu asemAnAtor celui de la punctul c l! eazul
spa!illor R(X) M. (R}.
31
.8-+
2.Sisteme de generatori, sisteme libere, baze.
Couvenlille din patagraful pn:cedent rlmn valabile in acest patagraf.
2.1 Fie A un grup abelian (.i,),., o familie de elemente din A. Se
suport al familiei J c 1 delinit4 prin J {le /j.! Vom
nota supp (,! ,).., suportul familiei vom zice cA (.! ,),., este de suport finit dacA
supp(.l ,).., este submultime fmitA a lui/.
cont de aceastA defmilie ji de faptul evident cA intrun grup abclian pot
fi definite sume cu un num!r finit (aJbitnor) de tenneni putem enunta:
2.2
1. Fie M un Amodul 1i (x,),., o familie de elemente din M. Vom spune el
aceasta este llnku lndependmtll (sau liberi!) dacA pentru orice familie de suport finit
(.!,),.,de elemente din A care verificA l;.!,oJ<, rezultA supp(.!,),.,=" (adicA
.. ,
.! (V)I e 1). In caz contrar familia de vectori (x, ),., se va numi liniar
dependenttJ (sau legatii).
2. Fie M un Amodul (x,),., o familie de elemente din M. Vom spone el
(:t,),., este un sl3/em de generatorlallui M dacA (\l)x eM (3X.! ,),", familie de
suport finit, astfel incAt x x, .
,.,
Vom spune el M este finit generat dacA existA un sistem finit de generatori
alluiM.
Vom spune cAM este liber dacA existA o familie (x, ),., de elemente din M
liberA care este sistem de pentru M. O astfel de familie va fi numit4 in cele
ce urmcazl bazd a lui M.
....,. 064..-vattl
s. DacA (x,),., o familie de elemente din Amodulul M atunci
considerind submultimea S, {dl') a lui M definitA prin egelitatea:
j.!,eA(\I)Ie1jisupp(.!,),., finit} putem demonatra
el S ,(dl')este subspatiu a lui M.
IHjlnl{lo 2.J Acest subspatiu va fi numit spo(lul generat de (familia) .::?'Este
evident el d"este sistem de genendori In acest
b. Fie o familie de elemente ale Amodalului M


J c 1 o subfamilie a sa; atunci:
1. DacA ""'este liberi atunci 9J'este liberi!.
2. DacA 9!' este sistem de generatori atunci ""'este sistem de generatori.
J2
.8-+
3. DacA existA 1 e J astfel inc:t x; = O atunci ""'este legetA.
4. DacA existA 1" j e 1 astfel cA x, x
1
atunci Gl<Rste legetl.
6. Familia

este sistem de generatori inM.


6. fie M un Amodul aJ = ( x, o familie de elemente ale lui M .
Atunci 9!' este bazll (v)xeM (3)(a, }., o familie de suport finit astfel inc:t
La, x, = x; in plus familia (a, lu este unic determinatA.
"'
Demonslr<llle DacA 9!' este bazA atunci 9!' este sistem de generatori deci
(V)xeM (3)(a,),., familie de suport finit astfellnc!t l;a, x, x.
""
Presupunem el existA douA familii (a,)., (a,').,, (a,).," pentru care
x=La,.Ji=La,'x, deci pentru cel putin un
lei lei NI
indice ie/deoarece(a,).., "(a;),.,cccs ce este In contradictie cu faptul el O!' este
bazA. Presupunerea flcuti fiind falsi rezultl cA familia {a,}., eate unic determinatA.
7. Caracteristica de a fi b"bcri a unei fsmitii de elemente au depiDclc de modul
de indexare al acesteia. de asemenea nici caracteristica de a fi sistem de generatori.
Vom identifica de aceea familiile cu muiJimile lor subiac:cnte in unde
Un rezultat important n teoria spatiilor vectoriale este urmltonll:
TeoreMa 2.4 Orice K-spatu vectorialeste tibcr (are cel o bazA).
Vom demonstra o teoremA mai precisA p anume:
Lelffl (a schimbuluf) Fie L UD sistem liber in K-spatiuJ V S un sistem de
geaeratori al acestuia. Exista o bazA B c V astfel iDc:t L c B c SuL.
(Sistemul$ u L este sistemul obtiaut prinjuxtapuncrea familiei S a familiei L).
DemOIISirll/hJinnri
Vom utiliza UD rezultat fimdamental al MatenuJtlc/1 cunoscut sub aumcle de
/ema lui Zom.
Umil lui Zorn Fie riT o mullime oevid4 ordonatA cu proprietatea ci orice
submulpme tollll onlonad a sa admite un majorant (in Aamci cel putin
un element maximaL
Acest rezultat poate fi CODSiderat ca axiomA a teoriei mullimiJor (se poate
ari!ta) este ec:bivalent cu Axioma alegerii.
Cousideri!m mulpmea tuturor sub familiilor lui S u L care contin familia
liberi! L sunt (ele 1n5ele) familii libere. Orice total ordonati a lui r9"
fatA de incluziune are ca element majorant reuniunea elementelor ei. Conform lemei
lui Zom existA un element maxima! 8 c S u L.
NotAm B=(:t,),., acest sistem. DacA 8 nu este sistem de generatori al lui V
atunci existA x e S in V astfel lnct x
1
x,, ('v')(..t, ),., , o familie de suport
,.,
finit de scalari din K.
.Bo+
RezultA el sistemul B' = B v {x} este liber strict pe B care este
maxima! in Gr"deci contradietie. RezultA cAB este bazA In V.
Tetm!ltla 2.4 se demonstreazA apUcind !ema schimbului familiei L={x},
amitrar In V familiei S= V.
Din UortmUJ 2.4 rezultA imediat urmAtorul corolar:
CorolJJr 1 Fie V un Kspatiu vectorial W c V un subspapu al sAu atunci W
este sumand direct n V.
Demo1Uir/IIU Fie B o bazA in W; atunci B este sistem liber in V. Fie B
1
o bazA in
V astfel incit B c B
1
B' = B
1
1 B. Subspatiul U al lui V generat de B' este un
suplementar altui W in V.
Coro/Ju 2 Fie V un K-spapu vectorial W c V un subspapu. Atunci existA un
subspapu U c V astfel el V /W "'U.
Demmutrllf/l
f'10 Uun suplementar altui W(CDro/aru/1) QJ: V-+ V/W suljecpacanonicl.
Fie vnU -+ V fW restriclia lui tp la subspapul U. Aplica pa '1' este injectivl
surjectivl deci izomorfism.
<*/' ObsenVI/It
1. Dupll cum se poate vedea (u.B,u.9 1) nu orice submodul al unui Amodul
M este sumaod dim:t. Existi inele A cu proprietatea el orice submodul al
oricArui Amodul este sumand direct orice modul factor este izomorf cu un
submodul. Un astfel de inel este inelul matricilor M.(K) peste un corp K.ln acest caz
o teoremA analoagA teormra 2.3 nu este adevllmtl (vezi a 2).
2. In cazul unui inel principal se poate demonstra el orice submodul al unui
modul liber este tot modul liber existi submodule ale unui modul liber care nu
sunt sumanzi directi (vezi u. 2)
Vom demonstra acum un nou rezultat important in teoria spatiilor vectoriale.
Teo""" 2.$ F'1e V un Kspatiu B o bazA a sa ntunci:
a. Daci B este infinitA (are un numAr infinit de elemente) atunci orice ba7A a
lui V este infmilll.
b. Daci B este finitA atunci orice bazA a lui Veste finitA are numAr de
elemente.
DemoiiSttiJfle Vom arAta el daci B este o bazA cu n elemente
B = {e
1
,e
1
, .... ,e.} atunci orice sistem S=(.t,),.
1
cu mai mult de n elemente este
legal Fie deci o sumA de forma :l ,x, = O,m> n (1), x, elemente ale sistemului S.

J4

Cum B este o bazA => (3)ae K a.l.x, = i;a"e
1
('1)1 = l.m deci, {1) devine:
,.,
f l,(:ta,t'J ) = :t<fa.l ,)e
1
=O
..., Jl Jl '""
Deasemenea deoarece B este o bazA 1\lztdtll el i;a.l ,=O (V)}= l,n relapi care

definesc un sistem de n cum necunoscute A
1
,A
1
, ..... ,4 .. Din cauzA el m>n
acest sistem omogen are cel pulin o solupe nenulA deci cxislll o famllie (A,),.;:;; de
elementedinKdesuportnevidastfellnclt i;l,x, =O deci sistemul{x,,x
1
, .... ,:r.} este
,.,
legat deci S este legal a. b. din tcomnl rezultl de aiei.
2. 6 Fie V Ull B o bazA a sa.
Daci numlrul elementelor lui B este finit atunci vom nota dim r. Y acest
numAr vom numi dimensiunea V.
Daci numArul elementelor lui Y este infinit vom spune cA Y este infinit
dimensional vom scrie dimc Y -= co.
<o Spatiul nul are dimensiunea zero: dimx {O}= O
w Observofle Conform teoreme/].$ de mal sus este coreclll.
Propu:i(k 2. 7 DacA U c: V este 1111 subspapu al finit dimensional V
daci dim,U = dim,V anmci U=V.
DemoiiSttllf/l
Fie 8 cU o bazA a lui U. Din prii/H1d#IJ 2.4 rezultA el existA o bazA B' a lui V
astfel el B c 8' Din propo:lfla 2..S raptul el B 8' au numAr de elemente
rezullllB=B'deci B este bazA in V deci U=S,(B)=V.
Y!;a-menta1'iu.fotal
1. Fie V. W douA KaSpaJii de dimensiune. Atunci V W sunt izomorfe.
Este suficient si observAm el, dacA dim ,(V)= n atunci, fixind o bazA
B = {e..e,, .... ,e.} in V, aplicati f:V-+ K", defmitl prin egalitatea
/{x) = e.J= (A. ... .I") e K" este definitA corect realizeazA un izomorfism
intre cele Pentru amluunte se poate vedea hepaJ 2.
2. lu cazul dimensiunii infinite se poate constata (vezi enrdllll din 2) el
existll subspapi infmit dimensionate W ale unui vectorial V eu proprietatea el
dim, V= dim, W W" V. Acest lucru revine la a arata el existA pentru orice
multime infinitl A o aplicati tp: A-+ A care si fie
Jj
..eo+
9. Srudiul spaJillor vectoriale infinit dimensionate nu face obiectul teoriilor
algebrice deoarece Algebra nu oferi suficiente n acest caz.
Introducerea de structuri ale Analizei ll infmit dimensionate constiruie un
progres major in studiul acestora. Aceste teorii a1gebro-analitice sunt grupate n
cadrul Analize/ Flln&f/onole, capitol al Matema/lcll care include Algebra Liniarrl In
ceea ce rezultatele fundamentale ale acesteia.
Exm:lf/1
1. Fie A un Inel. Vom spune ci un Amodul este monogen daci exist! x E M
astfel ci s, {x) = M. Slse11181e ci:
8. Orice submodul al lui Z (ca Z-modul) este monogen); la fel pentru
submodulele din K[XJs
b. Existi submodule ale unuiA-modul monogen care nu sunt monogene.
2. Fie A un inel M un Amodul. Vom spune ci M este sbnplu dacA nu existA
nici un submodul N c: M diferit de (O) M. Vom spune c4 M este semlslmplu dac:ll
M este sumA directA a unei familii de submodule simple ale sale. SI se amte cA:
8. Orice modul simplu este monogen.
b. Daci M este un A-modul simplu atml.cl existi un ideal maximal m c A
astfel u:it M A/m.
c. Dac:IA este enmutativ li A, esteAmodul simplu atunci A este corp.
ti. Dac:l M este A-modul semisimplu anmci orice submodul al sAu esl<:
sumand diRct.
e. DaciAmodulul A, este semisimplu atunci oriceAmoduleste semisimplu.
9. ldealele mlnimale ale lui M,(K) sunt submodulele simple ale lui M,(K). SI
se dctcnniDc acestea.
1. Nici un ideal minimal in M,(K) nu este liber.
6. Orice submodul al lui M,(K) este sumand din:ct.
6. 2Z x 3Z nu este sumand din:ct In Z x Z
7. Fie W, = {P eK(X]IP(X) = P(-X)} SA se arate ci W. este sumand direct
In 1'-oK[XJ; (ca vectoriale peste K) daci z, <r; K. Sa se arate ci
dim,W, =elim, V pciW,,oV.
8. Dac:l U, W,, W,. V sunt Kspatil vectoriale 1i U, W,, W, ale lui V
atunci: U" (W, + W,) :o (U " W,) + (U " W,). Egalitatea are loc daci W, c: U.
9. Orice fiumlie !l de elemente ale K-spaliului vectorial V este liberA e> orice
parte finitA ..... ., h'bctl.
10. Fie .V c: V o familie de vectori S, {.V) generat de ea. SI se
arate ci: s, (cV) = nw.
'"'""
36
.[!.J;.z
11. Fie Yt. donA ale K.spa.P.uJui Y. Atunci suma JI
1
+J!
1
este
din:ct! e> (V) B
1
cV
1
,('V) B,c:V, baze in V
1
respeetiv V,=> B
1
vB, es1<: balll n
V,+V2.
12. Fie !?c R ,!?= {.l'J; x 2; ... ; X.t) un sistem de k vectori. Familia !?este
-..----il-[:J-u ..
linii SUDl chiar Ve<:lOrii
19. Fie [
1
: [-1; 1 ]-+ R, l-1.2,3, ... ,n, functii liniar Independente
peste R; atunci (3).r,.x,, ... ,x, E [-1; 1] pentru can: familia (7,)".,, este o bazlalui
R"; unde 7, ... .f.(x.})e R" (V) 1= ... ,n.
U. SA se glteascl laCUDele demonstraJiilor din aceastA s4 se
completeze aceste
t

-8ectw3
-'
:;i ::'-t,\r;mt lll't;lint! 1
rt ;('i.,,,l.i(ol(!'i,t-.t!ul
adftm
1. Teoreme asupra dimensiunii. Endomorfisme.
Conventiile din parapfele precedente rlm4n valabile; in plus orice
vectorial va fi considerat de dimensiune linitl peste corpul de bazl K.
Teflmlllll.l Fie !'un K-spatiu vectorial 11' el' un al sllu; atunci:
dim,(l' /11') "-dim, w.
lhmo1Uirtql4 Conform cursului precedent VIW este izomorf cu un suplementar
Ual lui Win !'deci: dim,(I'/W)= dim,u = dim,l'-dim,W.
Accastl teoremA are citeva consecinte importante:
CtJt'tJltu 1 Fie /: -t Y
2
o aplicaJie Kliniarl ntre V
1
V
1
, atunci:
elim, V,= dim,(Ker/)+dim,(lm/).
Demmutrtqle Din prima- 6e izomorfism (vezi ll!q/4 1) putem CXIISidera
i2Dmcxtismul V,/Ker(/)" lm(/) deci:
dim,(lm/) = dim,(V,/Ker(/)) = dim,V,- dim,(Kerf).
Corolar l Fie Y un K-spaJiu W
1
, Wl ale sale, atunci:
dimc("'i +W
2
)= dimc(W
1
)+dimc(W
2
)-dimc(W
1
r. W,)
Conform celei de-a doua teoreme de izomorfism avem:
(W
1
+W
2
)/W, - W,/W
1
"W, 6e unde deducem: dim<(W
1
+ W,)-dim.(ll',)=
= dimc("'i)-dimc(W. r.W,).
flbl' Corolarul de mai sus este binecunoscut sub numele de teorema lut
Grassmmrn. Din el rezultA cA avem :
Corolar 3 Suma "' + a douA subspaJii ale lui Y este directA
.,. dim,(W. +W,) = dim,(W.)+ dim,(W,).
ij
Coroltu 4 Fie /:V, -> V, o aplica)ie K-linianl, atunci:
s.feste injectivl.,. Ker(f) ={O} e> dim,(Kerj) =O.
b. foste SUijectivl.,.lmU) =V, Q dim,(lmf) = dim,{Y,).

a. Evident Ker(/) = (O} e> dim,(Ker /) = O.
38
.e ......
b. Evident V
2
= Im(/).,.dim,(V,)=dim,(lmf).
Corolar 5 Fie f : V V un endomorfism, atu.D.ci:
a.

Ker(/')<;;. ...
b. Im(f);;zimU');;z Im(/
3
);;z . .....
c. Dac:J!Ker(/
1
)= Ker(/
1
'
1
)aJund.Ker(f') = Ker(f')penbuoric:en> k.
d. Dac! Im(/
1
)= lm(/ ..
1
) ablnci lm(/
1
)= lmU') penlru orice n >k.
DemOII.Stro(ie
a. Dacll/
1
(x)=O ablnciavem: /''
1
(x)=/(/
1
(x))=/(0)=0 de unde
rezultllcl Ker(f')cKer(/,.
1
).
b. Daci y e Im(f''') atunci rezultll el existA x e V astfel incit
y= /
1
'
1
(x)=/'(/(x))e lm(/
1
).
c. Dac1Ker(/
1
)=Ker(f''
1
)atunci (V)xeV

deci
dacln>k /'(x)=Oatunci , .. ,u ..

.. '-'(x))=O deci
/ ..
1
(x) =O de unde Ker(f') = Ker(/'-
1
). Se continui procesul de desceusie.
d. Se procedeazA analog sau prin deacensie folosind punctul prec:edenL
Coro/iu 6 Daci V este finit dimensional f :V V este un endomorfism
atunci existi keN astfel nct Ku{f')=Ker(/''
1
) 1i lm(f')=Im(/,.
1
).
Demonstrtqie Se corolarul precedent.
Exnnp/ll
Fre U cR',U =Sp{e,,e,,e,} V c R' ,V= Sp(J,,f
2
},e, = (1,2,1,2),e, =(.W.l),
e, = = (O,l,O,l).Vom determina cte o bazl in
Ur.V.
Solll(le U +V= { x+ y 1 xe U,ye V}=Sp{e
1
,e
2
,e
2
,f.,f
2
}.
1212 1212 0101
2 2 2 2 010
A= 1 1 lgA = 1 = O O O O =2
010 o o 0000
0101 0101 0000
Dar U +V= Sp{e,,e,,e,,f../
2
}= Sp{J,.J, {J.,/
2
}= Bcste bazl in U +V.
Din incluziunile
=U=V.
Exercitii
39
.e .....
/. fie f:Y-> Y un endomorfism astfel incit Jof =/(un proiector). sa se
arate el sunt adevArate
8. Ker(f) Im (1, - /)
b. Jm(f) = Ker(l, -/)
e. Ker(f)!fJ lm (/) = Y
2. fie f:V-> V un endnmorfism astfel nct/ of = 1,. Presupunem ci
z, a: K (K nu are caracteristica 2). sa se anote ci sunt adevl!rate afirma!iile:
8. Ker(l,- /)(fJ lm (1, -/)=V
b. Ker(l, - /) = lm (1, + /).
3. Fie f:U-> Yun homomorfism Kliniar. Atunci sunt adevllmte afirmatiile:
8. f om injectiv<> (3)g:V-> U K-liniar asfel ci g of = lu
b. f om swjectiv<> (3)g:V-> U K-liniar asfel ci/ o g = 1,
4. Fie Ut j U, douA subspapi ale K-spajiului V de dimensiuni dimlf.U,)=
=dimt(U
2
) = dimJ{.V) 1. Slae calculeze dlmt(U, r.U,).
6. sa se amte ci nu existll nici un endomorfism f:R' ->R'cu proprietatea
Ker(/) lm({).
8. Fie f V ... v un endomorfism SA se am te <A existA g: Y ... v astfel cJI
Km(g'f"lm(/) ti lm(g'f"Kel"{j).
?. g sunt endomorftsme ale lui V. atunci Ker( g{) ;:2 Ker(/) lm(fg)
r;.lm(j) de asemenea Ker(fg) ;:2 Ker( g) g.f) r;.Jm(g ).In ce coadqii Ker(
fog) ;:2 Ker(/)? Daci forgf atunci in ce condqii sunt adevllrate e@lllitltile lm(
fog) =/m(f) i Ker(fog)- Ker(/)?
8. SA se dea un exemplu de endomorfism f V ... v eu proprietatea el Ker( {
1
)-'Ker(/ );de asemenea un exemplu de c:ndomorfism cu proprietatea Ker( f
J-Ker(f) Ker(/
1
)=Ker(f).
9. sa se dea exemplu de endomorfisme distincte fv ... v. g:v ... v cu
proprietatea el: Ker(f) Ker( g) /m(/) = /m( g ).
10. Fie ...

un de
aplicatii liniare astfel el Jm{J, )= Ker(f,,,t(v)k = O, ... ,n. sa se amte el:
i:(-1)' dim,(V,)=O .
..,
11. SI se dea o demonstralie directa teoremei lui Grassman.
40
.e....
liniare matrici.
Fie Ji o Dlrc douA K .. spaJii vectoriale B
1
,B
1
baze
fixate n V, respectiv V,. Notnd cu B
1
= (e,,e,, ... ,e.) B, = (J,,J,, ... ,J.) cele
douA baze ordonate vom putea scrie atunci ci: f(e
1
) eV, =>(3)a" E K,l = l,nastfel
nct f(e
1
) = i;a"J.;(V)j = l,m. NotAm cu M
8
,,, (/) matricea avnd elementele
,_,
au; 1= !,11; }= deci M
88
(/)=[a"] ._.
' 1 JI.M
DeflnltiJJ 1.1 Matricea M ,,., (/) defmitl mai sus se matricea aplktJ!Iel
K-linlare f In perechea de baze (B
1
,B
2
).
<IV' Vom anlta In cele ce urmeozll ci leg!tum intre aplicajiilor
liniare aceea a matricilor are suficiente proprietlti de regularitate care vor permite
considemrea unui limbaj dual In demonstrajiilo asupm aplicajiilor llniare: ApHctJ!ie
llniar6 = Matrice. Vezi de asemenea: din kqi11 1 afirmajiilc din
lecti 4, Teorema Skolem-NoetiJer. Vom putea astfel, in funcpe de necesitAti. sA
identificAm orice liniarl cu o matticc.
Daci notAm cu Hom,(V ;V J K-spajiul vectorial al apficajiilor liniare ntre V


V, i cu spajiul matricilor cu coeficien!i In K atunci:
Propo:l(lll2.2 Asocierea f H M
8
,
8
,U) un izomorfism
M ,,., :Hom,(V ,.V ,)-+M,_.(K).
Demon.rtrll{le Daci j,ge Hom,(V ,v,) M '' (/)=M (g)atunci notnd
M

(/)= lau!.
1
,M

(g)= lflul.
1
putem scrie
f(e
1
) = i;a
0
/, = i:Pu/, = g(e
1
) ('f)j = l.m
11 ll
Vom arllta acum de mai sus asigurA egalitatea funcjiilor liniare 1 g.
Lem4 Daci f(e
1
)= g(e
1
) (V)}= l,m atunci (\l)xe V, f(x) = g(x).
41
.!1-fo
Fie x E Y
1
atunci ( B
1
bazl) existi x, & K, i = 1, m astfel nct

x=I;x,e
1
deci f(x)=I;x,J(e
1
)=I;x,g(e
1
)=g(x). Am demonstmt deci cii
Jal Jcl J-l
M
1
a
1
este injectivl. Penb'U surjectivitate vom considem o matrice
definim pe baza 8
1
o f:B,-+V, punnd
f(e
1
)= }:a .r. 1.'1)}=1,11. Conform lemei precedente existl! o singurA funcjie K
,.,
liniarl/: V
1
-+V, definitl! astfel:

f(x) = I;x.J(e
1
)peotru x = I;x
1
e
1
e V
1
Vom demonstm acum cii aplicati M
Jl J=l
este liniarl anume:
a,PeKatunci avem egalitatea de mai jos
M.,,<af +Pg)=aM,,.,U)+ pM,,,(g).
Pentru a arata acest lucru este suficient si verificAm egalitatea in orice element
e
1
al bazei 8
1
deci dacii notl!m +Pg) putem scrie

(af + pg)(e
1
)= D.J.. Pentru(V)e, e B, =>(af +Pg)(e
1
)=af(e)+Pf(e
1
)=
, ..
=atz.J; + PD".t; = Daa" + PJtJ.f., din unicitatea scrierii In raport cu baza
,.. '"" ""
B
2
objinem r u=aa + P P. (V)J,J ;deci egalitatea dorit.'l.
Construcjia facutA matricii M .,, U) asociati cu f permite demonstrarea
faptului potrivit clruia matricii asociate face posibili detenninarea
algoritmic! a valorilor funqiei f.
Vom introduce in prealabil o definitie:
Dflnlll4 2.3 Fie V un vectorial 8
1
( e,,e,, ... ,e.}o bazl in V. Dacii
.x e V , x = X,t"! este descompunerea lui % in raport co baza dati atunci vectorul

coloanA (x,l.J:; e M .
1
(K) se vectorul componentelor vectorului x n raport
cu baza B se noteazA [x, ], .
Vom avea,pnnd seama de accastl! defonitie, urmAtoarea propo>ipe:
Propotltlo 2.4 In notatiile de mai sus avem: [t(xJ],, =M ' Ul (x].
42
.E-fo
Dacii x= i:X
1
e
1
atunci M ,,,,UJ-(x],, =[i:a.x
1
l . Pe de altA
}"'l }-t .(ii
parte f(x)= J<:x,e,J= DJ<)= = J:"Thr-,lf. deci [t(xJ]., J i;a.x
1
]
"' i"' 1-1 1-t J-l [;:, fi:i
SugerAm cititorului sA compare textul de mai sus cu exemplul din lectia 1 1.
Vom demonstm de asemenea o propo>ijie referitoare la compunere:
Propotltlo 2.5 Dacii f:V
1
-+ V, g:V
2
-+ v, Kliniano pe spaliile
vectoriale V
1
, Y
2
, V
3
nzestrate cu bazele 8
1
c V
1
; 8
2
c Y
2
; 8
1
c Y
3
atunci:
M (g o/) =M
DemonstrfJ/le Dacii dim,<v.J= m ;dim,(V
2
)= n; dim,{V,)= p
B, = (e
1
,e
1
, ,e .. ), B
1
= (/.,/
1
, ,/,J, B
1
=(g,,g
1
, ... ,g,) iar.
matricea
M .,., Ul= [aJk

eM._..(K) vom de mai jos:



(gJXe,)=gU(e,))=g(I;aJk/
1
)= I;aJkgU
1
J=I;a" z..Pu8
1
=
Jml FI J-1 1-t
.j.,f. f.
= z..<L.Pp")g, ("v')k = t..mdeci r a= L.Pua"; ceea ce trebuia demonstrat
tai J-l J-1
Dejlnl#JJ 2.6 Fie 8
1
,8
2
doul baze in V. Vom numi motrice de
Jrecere (sau de schimbare de baze) matricea notati M ,,., egali cu: M .,., (1,),
1, :V-+ V fiind aplicajia identic!.
Din defud/142.1 a matricii unei aplicatii cont de faptul cii l,(e
1
) = e
1
obtinem, in notatiile de mai sus, cA:
e
1
= l,(e
1
) = (V)j = J n deci M,,,, = (in deDnlflo 2.6 am
.. ,
considerat 8
1
= (e
1
,e
1
, ... ,e.) B
1
= {ft,/
1
, ,/.))
Dinpropotltlo 2.5 rezulti de asemenea:
Propo:Jtla 2. 7 Dacii f: Vj -+ V
2
este Kliniarl B,,B,' sunt baze in Vj 'i 8
1
,8,'
in V
1
atunci: M,. (f)=M . M . UJM .
BA a_s" B,a,
Demonsull(ie M M .. (f)M. =M Ov. )M . . (j)M. Ov. )=
.... 1 .,.. .... 1
=M,,.,(I,, fI")=M,,.,U).
4J
.Eo+
CMohu 1 Daci B,,B,,B, sunt ba2e n spariu Y atunci
M,,., =M.,., M.,,,.
Coroltu 2 Daci 8
1
,8
2
sunt baze in spatiu V atunci M
8111
este
invenabili ti (M s,s, r' = M .,., .
DDIIOIUtni(IJJe ctJroltuilhn
J. Se aplicl propozitia pentru/= 1, ti B
1
,B,,B, baze n V; avem:
M B,6, (1,) = M 1,6, M B,B, (1"). M B,J, <::) M B,B, = M B,B, M B,B, pentru cA
M ,,., (1,) este matricea identitate.
:Z. Se aplicA formula din ctJro/tuu/1 pentru B, = B, avem:
M .,., = M s,s, M .,., ti Jinind cont de faplill el M .o, .o, (1,) este matricea
identici afumalia din c:orolar rezulll.
Aplka}lt numerice:
1. Fie U eR'.U = {(a+P+r.a-P+r.a+P+r.a-P+r)la,p,yeR}
VeR',V={
SI ,. determine o baz.ll in U, o baz.lln V. o baz.ll!n U+ V ti o baz.ll in U r.V.
Daci zeU 1)+ -1: 1)+ 1)
Fie g
1
nollm
A=[: :]a,=[:

estebazllnU.
1 -1 1
. [' o]
Daci
1 0
=1
1
'i,.o
1 1 ' 1 -1
1 -1
=(h,;h,), h
1
h, =(O;Qo.;!;-l)estebaz.lln V.Confonn
Prop 1.6 din L(UJ 2 U +V= { x+ Yl xe U, ye V }=spfg,,g,,Jr.,h,}. Se noteaz.ll
C=[: -:: t.,=-:: B=(g,;Jr.:h,)ostcbaz.llin
1 1 1-1
1 1 1
U +V. Conform Cor.], Teorema 1.1 dim(U +V)=dimU +dimV -dim(Uf'>V)
deci dim(Uf'>V)=2+2-3=1.
xeU f'>V xe V deciexistla,p,y,6 a.l. x=ag, +Plr
1
= )h, +llr,
e>
a-P-r=O
a-P-r+6=0 P=O
f'>V = {(a;a;a;a}la eR }. Rezulllcl dim(Uf'>V)=l
B' = fg,} este baz.llin U" V.
2. Fie j:R' -+R
1 2 1
SI se calculeze KerU), ImU) ti si se verifice daei KerU) el ImU) = R'.
Solutie
a. KerU)={xeR'If(x)=O).
f(x)=O e>V{z)1.
t., =-a,x, =O,x, =a, aeR
x,=a
Ker(J)= { (-ae, +0e
1
,+a'e,)l aeR}=> B
1
= {(-1,0,1)= /, } baz.llln Ker(f).
b. Im(J)=
45
.e ......
oompatibil
::



=y, =P,y, =y,p,yeR
2 y,
=>lm{f)= {Pe, +re, +Pe, 1 p,ye R }= {(p,y,p) 1 p,ye R }=>
B, = (f, = (1, o, 1); /,=(o, 1, o)) este bazA in Im{f).
c. Deoarece la' .. o=> B, uB, = (/,,J,,/
1
) em bazA in R'rezullll ca
1; 1 o
Xer(j) fi! lm(j) = R'.

1. Fie j:R'-+R' f(x,y,z)=(x-y;x+z). se determine matrices
liniare f in perechea de baze canonice ale celor (Vom numi
bazA canonica in R" baza B = (e,,e,, .. ,e.) cu proprietatea ca: '\ = (O, ... D,I,O .... ,O)
elementul nenul fiind pe .1"; adicA '\ = (6,)
1
..... ).
2. DncA bazele in .... toriale R' ti R' sunt
B, = (g,,g, ,g,) g
1
= (I,I,I);g, = O,I,O);g, = (1,0,0) ti B, = {h,.h,} h, = (1,2);
h, = (2,1) atunci sA se determine M (/), unde f este ca in uerd/1Jt11.
3. Fie j:R'-+ R' liniaril definitA prin /(P)=simetricul punctului P
fa(A de planul x+ y+z =0. SA se scrie matricea In perechea de
baze canonice. Analog pentru planul de 2x- y + 2: =O . se scrie matricea
eompunerii celor douA Ce se observi (kqiG -1)?
4. SI se arate cA o familie B=(e
1
,e
1
, ,et) e,=(a
11
)
1

1
_..eR"este liniar
independentA dacA numai daci rangul matricii A= (a,),.,_. este k este sistem de
, .....
generatori pentru R" daci numai daci rang A::::n.
46

5. DacA H c R" este un de dimensiune nl atunci existA o
R-liniaril 'I'n : R" -> R astfel incit Xer( 'I'n) = H n:<:iproc. se deduca de aici ca
orice HcR" de dimensiune n-1- de forma: H={(.x,,x,, ... =0}
unde (a,,a, , ... ,a.) este o familie fixatA depinznd de H.
6. Daca H,,H, c R" sunt de dimensiune n-1 atunci sau
dim.(H
1
nH,)=n-2 sau H, = H,.
7. SA se arate ca orice U c R" om de forma U = H
1
,., H,n .. .nH . ,
unde H, c R" sunt subspa!ii de dimensiune n-I (distincte) ti k = dim
1
U.
""" Subspaliilo H, cara<tcrizate in unci(iik4,6,6oe numesc lllperplane.
8. se arate ca daca f:U-> U este un endomorfism al U atunci
Xer(j) = lm(j) => dim, U = 2k,k e N. SA se dea exemple de astfel de endomoriisme.
9. Un endomorfism f:V-> V al V se nl/porenl daca existA
k e N astfel incit !' =o,; o, endomorfismul nul. SA se arate cA f este nllpotenl
daca numai daca existA k e N astfel incit Xer(f') :::> Im(f'). se des exemple
de endomorfisme 111/porente ale unui spa!iu.
10. Fie j:U-> V o X-liniarA. SA se arate cA
dim, /m(f)= rang(M (/)) unde8
1
cU,B, c V sunt baze arbitrare(vezikqiG 10).
11. Fie 8
1
cU,B, cU douA baze oan:can: in U. SA se arate ca
existA un izomomorfism X-liniar f:U-> U astfel incit /(8
1
) = 8
1

12. F'10 B cU o bazll oan:<:an: in U avind n demonle. se arate
el existA ni izomomorfisme Xliniare j:U-+ U astfel nct f(B) = B.
lor formeazA un grup izomorf cu grupul S. al permut.lrilor de ordin n (vezi Lectia 4
l ).
13. se oompleteze demonstn!(iile din kqla 3.
47
.ur (Ilhi "in
i,u mtt!lt intru
intuJtrric ..
1. Structura inelului de matrici. Studiu introductiv.
in aceastA leclie ne >Om ocupa cu studiul inelului M.(K)evid.;,pind citeva din
proprietAJilelui Corpul de bazA K este prosupas comutanv.
Confonn 1. prap.:Z.7 prop.:Z.B idealelo bilaterale ale lui M,(K) sunt
(O) M.tK), ias idealele n
1
,) = I. .. :,n sunt ideale s!Aitgi minimale ale lui M,(K),
deci submodule ale M,(K)modulului M,(K),. Avem atunci:
Propo:l{UJ /,] M,(K), este sumA directA a submodulelor (idealelor)
n
1
,j = l, ... ,n-:
Din datA idealetor n
1
rezultA el pentru
(V')AeM,(K) A= f.A
1
unde A
1
en
1
este matricea avnd coloana j identic! cu
11
aceea a matricii A iar restul coloanelor avnd numai elemente nule. Scrierea de mai sus
fiind unici, rezultA suma diroctA: M,(K) = El n .
Jl J
Propo:l(UJ 1.21dealele n, ,j =t ... n sunt M,(K}module izomorfe.'
DtmDnstrfiM Fie !, :M,(K)-+ n
1
,J,(A) = AE, atunci j,(X A)=
(X A)E, =X (AE,) =X fv(A) deci/, este aplicapeM,(K}liniarl.
Faptul cA !,este este evident. Calc:ulnd nucleul sllu avem:
Ker(f,)=\AIAE,=O}={A=(a,),.A a. =O(V')k=I .. n} deci KerU,) este
fonnat din matricile avilnd coloana 1 nu li. Confonn teoremei de izomorfism avem
M,(K)jKer(f,) "'nr Considerind aplicapa /, :M,(K)-+ '1 definitA in mod analng
obJinem Kerl,/,) = Ker(f,) deci M,(K)/ Ker(/,) "'1 RezultA de aici eli n
1
; n,
,(
48
. ii
sunt ideale izomorfe ea M:(K)module stingi. Confonn defini!iei din .kctiD 1 1. ;.);fbi41
e.urcJiiu/2 putem spune el. 'J
1.3 M,(K), este semi simplu sumA d\rectlla exact
11 submodule s1mple Izomorfe 1ntre ele.
6V' Propo:i(i 1.3 este in o roformulare a propoz/{11/or 1.1 li 1.1. Vom
demonstra acum un alt rezultat rofentor la stnJctunl inelului M,(K). . ,
Propo:#l<zUOriceideal sling ac M,(K)- filctcrdinoct,casubm:ldulln M,(K), .
(N. Bourboki): Fie a un ideal stng In M (K) g' familia tuturor i;
, . ! . .
idealelor b = !, n
1
, ,p s n cu proprietatea el a nb = {O} . Familia g' este
_ .._. j :o:k:{;;
deoarece dacA n
1
ca (V)} = l..n ca (K) =a deci (3)} = l, ... ,n .'
/1 ; ' . -, :,":.:
astfel1nc4t n
1
a: a deci n
1
na deci (deoarece n
1
este minimal) n
1
"a= {O}de;_;_,-_:;\-:f)
unde rezultA el n
1
e /7, Cum g- este o familie finitA =uitA el existA un element.
1
:;>'1;;
maxima! in g- in raport cu incluziune&. Fie b, acest element. Vom arilta el . : .. :;.c?"\i';
a!!Jb, = M,(K), Din anb, ={O} rezultA el suma directA existi. Dac! conSiderim"
n
1
c.M.(K) astfeltncAt n
1
ct.a&b
0
atunci

n,
{O} deci a!!Jb,!!Jn
1
existA ea sumA directi. RezultA de aici el'
elementul ho & n
1
e !T contine b
0
care este maximal, deci absurd . Ani-'
.
demonstrat dect el a!!Jb, ::>n
1
(V)}= l .. n de unde rezultl el' '':"<.'
;,:::: ;,:;;:d: lec#41,
putem observa-cA 1dealul b
0
este de forma n
11
-J,; l-s;J
1
< ... <},. n deci:
:.,;
astfel el a AS n
1
.-J > , _ : ::---;-
t 1 ':"<
DemonstraM Din. PropozJtla 1.1 avem M,(K) = a!IJ n,_,, (vezi de asemenea"'.;:::'';'.::;
corolmrl/ 1). Fie f:M,(K)-+ a definitA prin f(A, +A,)= A,' .
(V)A =A, +A,;A e M.(K);A, ea; A, en"_,'. Aplicalia f este liniaril surjectivLit. 'S:tEf
In plus Ker(j) = n,,_,, o C<infunn teoromei de izomorfism /:M,(/0/< .. ,J: ...
este un izomorfism. fmind seama de -spa1iului cit pentru 1
1
,1
1
,. .. . ,diii
{J,2, .... n} cu proprietatea el < 1, < ... < /
1
, 1 + k = n ";:;,:;f\:'
{i
1
,/
1
, ,l,,j
1
,}
1
, ,j"} = {1,2 ... .n} putem scrie el
49
.__, a!'J:::t.:. .............. ,
< _ n, $ n"---!' = deci avem el (\f)A eM,.(K);A = A
1
+A:;A1 e .. M";
A, e n A-.t. deci A = A, .
: :. '. J Dac! m c M.(K'!este stJ!ng maximal atunci m este izomorf
!; '. ,._: cu suma dircctllan-lldeale stJ!ngl81elw M.(K).
.:. Propozitilia llrlllltoare este Inci o caracterizare a idealelor stJ!ngi ale lui M.(K).
!,?'iP .: .. hOfiDdlla I.S Fie ac M.(K'J un ideal stJ!ng; atunci exista o matrice de
'
,,;,_-,-:< M eM.(K) . (cu proprietatea M = M') astfel IncAt are loc egalitatea
;;;:,
nc.l.,;:, Conform propo:/llel J..l exista bcM.(K) :astfel incit
::?;;>a6Jb=M.(K) deci matricea 1. (matricea unilate) se poate scrie
t:'>J
0
=M+N,Mea,Neb. Din N=I.-M ob!inem MN=M(I.-M)= =0
deCI matricea X = M N = (1.- M) M aparJine att lui b (conform
X=MN)cAqilui a (conformegalita!il de.unde
M' = M M N =O. Analog putem ea N' = N
11
N M = O. Din egal1tatea
f'k : ! = M + N obJiaem penbu ('o') A e M. (K) avem A = A I. = 1:M + A N,
i':.':'i': scricau fiind uni<:J, deci ('o')A ea avem A= A M +A N deci
,ANeb,A-AMea deci. AN=A-Alrf.=O deci
i2t:::;l' .. =: AM de unde ac M.(K)M .lncluziunearociprocaesteevidenllldeoarece Mea.
.\: In incheierea acestui paragraf vom demonstra teorema de caracterizare a
[\'i,.:: .' inelului M.(K) .Sunt necesare cteva preliminnrii:
:; . , <V' Observatle V= M"(K) atunci dim r(End r (V))= n' cum
1' . rezulta din prop.2.2 lecr/11 J. :
17
-;''f _ ProJHit/lltl/.6 Fie V K-spaJiul vcctorial al matricilor M.(K) .EndrCV> K-
:;\;::c apa)iul endomorfiamelor lui V. Pic u,
1
.,:V-+V u,
1
.,(X)=EuXE.
('o')X e M.(K) =V atunci familia (u,,.,),,., ._.este o bazli in &d,(V).
... _ DeiiiOIUt7tqleDacl raljkl 11/jtl =0 ,aljH e K atunci avem:
t.i.tl

EM = }:a;,,ftlE, =O deci a,,


11
.t =0
<:; - IJ.tJ 1.1
: .. '? (V)i,J;('o')lof,.
;".;' ,.;; '.>; C-'tu In de mai sus orice cndomorfism u al lui V se scrie unic sub
u = I;u,
1
unde . u,
1
:V-+ V sunt endomorfisme defmite prin:
;/t; .. ,/;.,. IJ
ti'::.

=Eu X N,, ('o')X e M.(K) Nu e M.(K) matrici fixate.


50
)
Demonstril/k Din propozitie rezulta ca u(x) = La,,., E, X E. =
l,j,k}
= LE,X (La,
1
., E.). NotJ!nd La,
1
., E. = N,
1
rezulta. Penbu
I,J tJ tJ
unicitate presupunem LE,
1
XN,
1
=0 (V')X. Cum orice matrice NIJ. se scrie
''
N,=La,"'E ob!inem LEuX(La,
1
.,E.)= LU,
1
.,E,XE =0 deci
tJ IJ t) l,j,l)
a,
1
., =O (V)I,j,k,l deci N, = O (V) l,j.
Dejln/(lil /, 7 Fie rz.M.(K)-+ M.(K) un automorfism al liniar
M.(K). Vom spune ca u este un Kautomorfism al algebrei
u(MN)=u(M)u(N), ('o')M,NeM.(K) u(I.)=I . Vom spune u este un
K-automorfism interior o matrice M e M.(K) astfel !nct
u(X)=MX.-M"
1
('o')X eM.(K).
Teorema :do mai jos este datomta matematicieuilor Skotem Noedrer
caracterizeazA automorfismclo K-algebrei M. (K):
Propo:J(Iizl.B Orice K-automorfism al algebrei M .(K) este interior.
Demonstril/k Din corolluul 2 al proptn/Jid 1,6 rezulta ca u este de fonnio
u(X)= I;E
0
;:,X Nq. Dac! u(XY) =u(X)I(Y) ('o')X,Y eM.(K) rezulta a'"m
u . .
oplitatea:O= LE,XYNu- LJiVXN,u(Y)deci LE,X(YN, -N.'u(Y)) =O
IJ IJ IJ
dccl(YNu-:tfvu(Y))=O ('o')l,j ().Pion,
1
eM.(K) 'IJ=N,M.(K) idealul
la dreapta generat do N,. Conform eplita!ii () n, este ideal bilateral in M.(K)
deci n,=(O}'ilaun,=M.(K). Dar nu=(O}=>N,. =0 deci exista t,,J, astfel inct
N,,
1
, = M.(K) de unde rezulta N,,. deci revenind n egalitatea ()
avem: u(Y) = YN.,
1
, (V)Y eM,(K).

Teorema Slrotem-Noether arata el asoci<rea f H Intre
endomorfiamele unui K-apatiu V 1i matricile M.(K), definita in kql4 J este
asocierea fiind cont de condi!iile impuse In kql4 J materializale In
propozitiile din aceasta care precizeaza ca asocierea respectivi este
un homomorfism do K-algebre.
Exercitii
1. ('o')A eM.(K) exista X eM.(K)astfollnct AX A= A.
2. Fie n c M.(K)un ideal minimal End
11
,
1
.,(n) inelul cndomorfismolor sale.
Atunci EnduAuJ(n) este un corp. SI se determine acest corp.
jJ
4
9. Fie Ee M,(K) o matrice de proiectie (E' E, matrice idempotentA) atunci:
Idealul n M,(K)E este idealsblng minimal dac! numai dac! E M,(K)E este
un corp (necomutativ)./ndica/ie: vezi l,prop 1.5
4. SI se_ IUllte c! pentru orice A e M, (K) existA M e M, ( K) astfel incAt M A
este idempotentA.
6. Daci E,,E, e M,(K) sunt matrici idempotente atunci existi A
1
,A, e M,(K)
astfellnct A,E
1
+ A
1
E
1
si tie idempotentA.
6. O matrice Ne M,(K)se nilpctentl dac! existi m e N astfel nct
N" Dac! N este nilpctentl atunci /, - N este inve ... bill.
7. SI se amte c! orice ideal a al lui M,(K) este sumA directi de ideale
minimale. SA se deduci de aici el numarul de ideale minimale din descompunerea lui a
in sumA directi este consblnt (depinde numai de a). Acest numAr se lungimea
idealului a.
8. SI se amte c! doua ideale de lungime incluse unul n altul sunt
e@ale .
. 9. SI se amte c! dac! Ne M,(K)este o matrice nilpctentl atunci (3)k,; n
astfellnct N' O.
10. , Fie E,,E, e M,(K) douA matrici idempotente. SI se amte c!
Hom., w(M,(K)E,;M,(K)E,) este Izomorf cu
E
1
M:(K)E
1
E
1
M,(K)ro M,(K)E
1
. DeduceJi de aici c!
Hom.,,
1
(M,(K)E
1
;M,(K)E,),. E,M,(K)E,.In primul caz izomorfismul
este de grupuri abeliene , n cel de-al doilea de inele.
11. Fie E,.E
1
e M, (K) douA matrici idempotente. Sunt echivalente
:
s. M,(K)E
1
= M,(K)E
1
b. E,E
1
E, E,E
1
= E
1
c. (I,-E
1
)M,(K)=(I,-E
1
)M,(K)
12. Fie E,,E, e M,(K) douA matrici idempotente. Sunt. echivalente

a. ldealele M,(K)E, M,(K)E
1
sunt izomorfe.
b. matricile X,Y e M,(K)astfelincAt X Y E, Y X= E;
19. Fie E eM,(R). SAse amte c! E este idempctentl,.dac! numai dac!
aplica pa h,:M,(K)-> M,(K), h
8
(X)=X E este un homomorlism de M,(K)-
module stingi cu proprietatea c! h, h, = h,(un proiector). SI se deduc! de aici c!
dac! E, E, sunt idempotente M,(K)E, = M,(K)E
1
atunci existi o matrice
inversabiiA A e M,.(K) astfel inct A E
1


= E
1
deci E
1
E
1
sunt una imaginea
printr-un automorfism interior.
52
''''''""
'<,;iJ
' 1

}
#
'
2. Cteva grupuri de matrici. .. ,
2.1 Fie G/,(K) c M,(K) mulpmea matricilor de determinant nenul.
Vom numi G/, (K) gropu/ general liniar de ordin n cu coeficieop In K. -'
Evident c! dac! X eG/,(K)atunci detX .. o deci X este o matrice'iliversabiiA'.
de unde rezultA c! G/, (K) este grup in mport eu Inmultirea nonnalA din M,(K),
Aplicapa determinant det:GI,(K)-> K M >-+ det(M) este evident un homomortism ';']:
de StUP"ri (V)X,Y. Nucleul acestei aplica1ii ;.
notatS/,(K)este evident un subgrup normal inG/, (K)(kqlG 1). ' '
Def/nJ{UI2.2 SubStUpul Sl,(K) al lui G/,(K)se special liniar de
ordi"r:n cu coe:cienp Gl, (K) putem considem .
1 ).

Analog XeO,(K)::>'X x- =>X .x- =>X! 1, deci_._'..
'(X.,) X' deci x- eO,(K). ''
__ ._:_ .. _...:_
Acest grup este interesant In C82Ul particular in care corpul K este corpul:,, .:
numerelorre&lc Rsau un subcorpalacestuia. . . _.
Dac! considera subStUpullui G/,(K) fonnat din matricile'Xco{':' i''j
1
S
,_ - - . ,.,_-><_'';,
proprietatea c! 'X unde X este matricea COII)ugAnd elementele ' ,. ';.'.;.;
matricii X. - .
Dt./11ll(k2.4 u,(C)=\XeGI,(C) se
.. 1 - '
Wlitar de ordin n iar subgrupul sAu se gropu/"
specialrmitar de ordin n.
Aceste subgrupuri multiplicative ale inelului matricilor cu iD K vor fL:
studiate mai amlnunjit In urmAtoare. . ' .
Vom continua paragraful intr-un spirit modificat: . __ ..
jj ..
. '" G w .. , '"' ...... :'!.."".;...., ....,,, G .&} '
:.G ';-+ G h,, (g,) = Bt g, e G. Daci notlm g. g, = s.,(l obtinem,
h, o permutare .... ,n}-+ {1,2, .... ,n}. u. este
- . ' a . .
.:. grupulpermullrilor de n elemente, atunci "'' G-+ u. este un bomomorfism
':c, do grupuri uuecliv penlnl el:
:__, .. J. h,, oh., = h,,."
l.(:tc; ;- . Z. .r
1
e {pennutarea h,, (g,) = g
1
g, = g, (V} 1 g
1
= 1.
'Considcrlm acum un n-dimrnsiooal o bazA

,e.} a sa. Fie


apUca pa p : o;. -+ Au/<( 1') , 11" 1-+ V -+ V care este definiti Pe bazll astfel:
,, p(Jr(e,))= e,
1
,.. Este evident el aceastli este homomorfism de grupuri
':. :' P(Jr, "X) = 'dll = '!()) = = P(Jr,)p(n;Xe,).
/:-:,:t
Compunind aplicap;le 1ro p definit< mai sus ob)inem un homomorfism de

... ' ,:_._"..'.' grupuri iqjoctiv: p Jro :G-+ AUJ<(V), care depinde de baza fixati B li lui V a cArui
. ... . imagine in AUJ<(I') este izomorfli cu G.
. AUJ.t:?:::
' caro se COBSinliOfle cu ajutorul unei baze B; rezultl deci el avem
;-.)-:':-
: . Prt1J'Of4/e2.6. Orice grup finit G este izomorf cu un subgrup al'grupului GIJ,K)
{,;:: .unde K este un corp aubitrar n este numArul elementelor lui G. Izomorfismul
.... :_ respectiv fiind chiar repreunJtirea regu/at4 a lui G.
",. ' '. , F'10 deci un grup G Pu : G -+GIJ,K) reprezentarea sa regulati. ConsiderAm
/:;>:- GI.(K) c: MJ,K) conslnlim lui M,.(K) generat de imaginea lui G in
'!;:;: . . M.l,K). notilm cu K( G ) acest abmcl:
l,p0(g,)l.t,eK,g,eG} K(G}
multiplicativi din MJ,K) atunci putem scrie
.. ,. . . .
<:(:'''\.'LAlPo(s,)L.U/Po(s,)= Ll<PiPo(s.-s
1
) deci K(G} formeazA inel
, ! ':: : , c', Jl I,JJ
;;ci''': '"necomutadv n mport cu adunarea din M.(K), deci un subinel al lui M.(K)
core;: se numepe me/u/ gTUpm al lui G peste K
54


.!'..,..,
Studiul: inelelor grupale face obiectul unei teorii matematice foarte dezvohate
numit4 Teoria de GTUpuri care, n cazul grupul G este face
apel la delicate do Anallzil Matemat/cd. In acest caz corpul de bazll este
corpul complex care este foarte util penlnl studiile din domeniul aplicaPilor praetice
ale Fizicii, Chimiei sau ale altor piin;e. de exemplu, faptul teoremele
de clasificare n CriJtalogrqfle sau Teore11U!Ie de ciiJS/jlcare a particulelor e/emmJare
se sprijinll pe aceastA teorie.
Vom cOnsidera in c:ontinuare un grup finit G cu n elemente V un
vectorial dimensional.
Deflnll!4.8 Se numcfle reprezentare a lui G in V orice homomorfism de grupuri
p: G -+ peste injectiv abmci rt!prezentarea se numowte j/de/4.
V se va spt1f/ul reprezent/lrll iar dimensiunea sa vs fi numili gradul
reprezentlli'll.
""' {}bservofle Cum p: G-+ Aw(V}este homomorfism de grupuri rozultl
(\f)geG (p(g))"=p(g')= 1, deCi p(g) este endomorfism diagonalizabil valorile sale
proprii sunf:rldlcinile de ordinul n ale unitlpi, deci {U) este eodomorfism normal
(conform lictla 7, teorema lui Sdmr) datorili faptului pentrU orice valosro
proprie l /U) avem .t ). = Il 1' = 1 rezultl el /U) este unitar. Identificind V cu
C" GI.(C) rezultl imaginea p(G) a lui G prin peste de fapt con)inutll
n grupullmiiar u. ( C).
'
Fie atw'ci p:G-+G/,(C} o reprezentare C,(G}=Sp{p(G)}. C,(G}c:
Ena(JI) generat de imagineap(G) a lui pin End(JI). ,
De}ltrl(!e2.9 C,(G} se algebra grupaJ! a reprontllrii pin Ena(JI).
't
Propo:J,(Ie2.10 c,(a} este un inel (necomutativ) cu unitate.
""' Este evident ci V este C, (G }modul finit generat.
Propod(Je2.11 Orice C,(G}modul finit generat M esie C spapu vectorial finit
generat.
DentD118171J/le Fie {>:. }, un sistem de generatori al lui M peste C, (G }; atunci
{p(g).r,},, este sistem de generatori alluiM peste C
Propo;/lle2.12'C,(G} este inelsemi simplu.
Demonst7a(leFieMun Nc:Mun submodul al sAu; CumMoste
Cspaliu N c: M este al slu, putem considera un proiector p: M -+ M
55
Cliniar astfel nct Im(p) N. Fie arunci
iJ(xJ =! Ll'(gJ P(l'(g:'H
n,.a
p: M-+ M esre c,(G)-Iiniarl clei, daci = L. p(h) XEM.
hO !
avem iJ(.!x)=.!_LPg)J
n ,.a 1-'\. ho . ')
= .!_ LP(g) j L,! -P(g'h}x) = .!_ L L,p(g) P{p(g'h}x}=
n ,.a P\.. .. a n .ha ,.a
= L! P(h'gr' x) =
.on,.a 11.
= (L.t,p(h)U LP(h'g)J P(h'g)"'x)= .t.P(x).
.. a n,ea 11.
In plus, daci Im(p) = N N este submodui in C,(G)moduiuiM atunci, pentnt
orice.rEM.a><:m:p(g'')xeM ,deci:
p(x): .!_ E N deci Im(jl)c N. De asemenea daci
n,.o
elementul x apartine lui N atunci putem scrie:
p(g"'}x e P(g"')x .il{x)=! LP(s)
n,.o . .
.re im(.il) ::> N. RezultA ci jl este proiector al C,(G)-moduiului M lm(.il) = N
deci C,(G) este semisimplu.
Deflnllle2.13 Fie G un grup p: G -+ Aut(V) o reprezentare a lui G in V.
Se csracter al reprezentArii p se noteazA z ,
z,:G-+C,z,(g)=rr(p(g))eC(It)geG; unde este urma
endomorfismuiui p(g) e Aut(V).
Sunt evidente urmAtoarele proprietlp:
J. zif'hg)=zJ.h)lfh,geG.
2. zJ.l)=n=card(G).
3. z =X ,(g) Vg e G (vezi obsenoatfa 1)
56
_
._ ..
/ . . c;:
Din propo:i{la 2.12 rezultA ci C,(G)-modulul V este semi simplu deci sumA de
. .'' __
submodule simple ale sale.
. . :
Dt.finllle2.U Fie p: G-+ Aut(V) o reprezentare a lui G. Vom spune cip esre
ireductibili dacA C P (G )modulul V este simplu. __
Unui din rezultatele de bazA ale teoriei reprezentirllor de grupuri osre teorema de '.c:(J
::: .
reprezentAri ale lui O in f :V, -+ V
1
o Cliniarl astfel :
incitp,(g)f = f p,(g) It g eG. Atunci: '
s. Dacif"' O atunci! este izomorfism.
b. Daci V,-V,=Vatuncij=.tlr .leC ... ..,,,,
(lt)g
lui V
1
, care este simplu, deci lm(f)=V
1
f suJjectivA. Analog l#xeKer f Ker f osre . : ;;
submodui in Ker f={O), deci/este bijectivA.
b. Fie ftO,J :V-+V. Cum f este Ciiniarl putem considera o valoare proprie '
complexA c,(G)-iiniarl nucleul sAu osre .':."/''.\r;
o
..
.tiy=O dect/=.tlv.
.,,,.,_ . ';!
. r-\ ._.. ,
Din de mai sus rezultA ci daci f: V, -+ V, esre un Cizomorfism iiniat-:
1
-:(;j;'"-i?l
atunci J: V.-+ v,,J(x)= .!_ Lp(g).J{o(g"'}. x}(v).e G este in
n _ . ., .
Bumsllk-Schur. . , ,, h:l
IdentificAm AUI(V) cu C,(G) cont de fapiui ci n bazele ortoaorniate o;,
oarecare B,cVt. B,c.Y, matricile k=/,2 sunt mltrici
notate M, (p(g))=(rf,) Coosiderlm de asemenea o


' I,JI-
' . ..-, ,
atbitnull f:V.-+V, 11 matricea elM,..,{f)=(.r,,J din /ema,:'":;,<;'/'/'
. I,Jt-.a . '.'.;
BlUIIS/tk-St:hur a. ci:(v)f O, daci V
1
V
1
nu sunt izomorfe . Caleuland ;,c ;_
- " .. <''J
E-vo
L
' n,.o k.J .
r',A.d).x., =0=>.!.. I:h(g)r',A.d)=o <l
:' ." :: u n,.a n ,.a
'
Dac4 coosiderlm cazul b. din lem4 Ba111$/tk-Sc/nu atunci :7 = .< ly .Putem
i(<'';; . .:_. 1 (p{g)\ M (J) M (pL-)1 ' 1
-"- , '1' '" s \J v
., .. - n,.o
{;) :j Calculind unna matricilor din ambii membri rezultA cA avem:
}:rr( M,(p(g))M,_.{f)M,(o(,-')) )=.tdim(v)=> .<= ))
.

11
..
=> .< = ca mai sus, JinAnd cont de ultima putem scrie c:A:
(.s-: ;::r I:(r,,(g)xu r,_{g''))=-<(s.J); idcntific:Am variabilelor X..,
..
"";. __ . avem.
f:_F_r: _nl (u).
;; ., ,.o '
.. '. Coosiderlm In continuare muljimea functiilor complexe ip:G->C verific&td
tC. fl(ghg')=I{J(g)Vg,heG notam de funcpi. Se observi
'1:{.,. imediat c:A .Wcste un Cspapu vectoriaJ c:A orice caracter al lui G este o funcpe din
,:, :.,-
cW.
' "
, : D6}1n/(le 2.16 cW se spafiulfimcflllor centrak definite pe G cu valori
gurcomplCXI:. .Wx cW .... c (I{J;lp )>-+ .!. LI{J(g ) este un produs scalar In
_ n ,.a
.w notst (1'.11') (vezi 7 pentru definitii).
,. ""'-'!::'-''; ' "'--'
"'Yid''(-:i'" <Y' . Observafle Dac:A considerAm in grupul G echivalenta prin
' g ,. h (3) teG, g = lhf
1
, numitA rela!in de conjugare, ale C1!rci clase se numesc
:;;; :; ', ciase de cOI!fugare, atunci funcpile cen1rale sunt constsnte pe orice clasA de
conjugare; deci cW={fll fi:<X ->CI de unde n:zull cA c/Jm (Qll")= :Ocard(CX)
deci nu mirul claselor lui O este c/Jm ( cW) . ,
: : .
. i: '
58
-E'!t'"' l
Putem enunfa urmAtoarea care &e referA la onogonalitatea earac:terelor
ireductibile: ,
Proptn/fle 2.17 Fie X , X> caracterele a douA ireductibile ale lui G.
Atunci: (z,,z.z) =O daclt1 oi 11 nu sunt izomorfe.
(x,.x,) (x,.x,) = 1

(x,.x,)=.!. I;,r.(g) X ,(.r)=.!. LX ,(g) x ,(g) =!LI: {r',"(g)r'"(g)) =
n .o ".o . ".o1,
1
= L .!. I;(r'JJ(g)r'.,(g-))=0 conform () de mai sus
IJ
(x,.z,) =.!. I:x,(g) x,(,-') =.!. LL (r'"(g)r'"(,-))= L = 1
n
6
.o n,.a 1,1 1 ,,
conform ( .. ).
Formulele din do mai sus lllabilcsc faptul c:A familia caracterelor
ireductibile ale lui G este ortonormat4 In cW 7) .Mai mult se poate arilts el ele
formeazA o baz4 orlononnaJ/J In cW . Formulele de ortogonalitste au efect In
determinarea caracterelor ircductibile.
Ob!inem din FOf'0%4JJJ 2.17 unnlloarele corolarii :
Corollu 1 Dac:A p:G-> Aut(Y) este o reprczentsrc a lui G Y=Y,e.:.ev, este
descompunerea lui Y In suml de submodule simple; atunci numArul
submodulelor simple ireductibile) izomorfe cu V, este (x .. x) unde z,
este camcterul reprezentArii ireductibil p,: G-> Aut(V,) iar xeste caracterul lui G.
Corollu 2 DouA p,:G->Aut(V,) p
1
:G-+Aut(V,) sunt
izomorfe dac:A numai dac:A caracterele lor sunt egale.
<Y' Obscrvafle DacA p: G-+ Aut(Y) este o reprezentsre Y=Y
1
EB ... EBY, este
descompunerea lui Y In suml de module simple atunci, regrupAnd modulele
simple izomorfe, putem scrie: Y=W
1
lll ... EBW, unde W, este aum! de module simple
izomorfe Intre ele pentru orice 1 pentru 1 ;<} W, , lf'J nu au, In dcscompunen:a lor
module simple izomorfe.
Def/llltle 2.18 Submodulele W, se numesc crnp<JnLntele izotipice ale
p: G -> Aut(V). NumArul de module simple care apar In
descompunerea lui W, In sumA de module simple se lungimea
componente/ izotiplce w.
Putem c:On1inua sA enuntlm acum cteva consecinte ale propatlflel2. 17:
59
... ,
Corolar 3 DacA z este caracterul repn:zenlllrii p:G->AuJ(V) atunci (z,z)
= L m: unde m
1
sunt lungimile componentelor izotipice nle lui Y.
din acest corolar cA avem de asemenea unniltorul coroiat, care este un
criteriu de ireductibilitate:
Corobu 4 DacA z este caracterUl reprezenll!rii pll-> Aut(V) arunci (z,z) = 1
dacA numai dacA p este reprezentare ireductibili.
DemoNJirll/fe: Corolarul rezulll! din corolarul precedent
Fie acum p
0
: G-> GI,(C), n=card(G) reprezentarea regulati a lui G in C
. (g) {n dacA g=l .
Zo caracterul atunci z
0
= .
O dacA g"l
Corobu 5 Orice reprezentare iredutllbill a lui G este con(inulll in descompunerea
in sumA de reprezenlllri ireductibile a reprezenll!rii regulate a lui G de attea ori cAt
este gradul sAu n
1

DemoNJtrll/fe: Este conform corobuulul 1 , si calculAm produsul
scalar (;c
0
,;c,) unde ;c, este un caracter ireductibil. Avem egali!Aple:
(z.,z,)=.!. :Ez.(g) ;:(g) = .!..n. ;:(t) = = dim(V,) = n,.
n
6
.o n
Corollu 6 In corohuulllL$ avem: 'f,n,
2
= n, unde suma este luati in
'
raport cu toate reprezenllrile ireductibile ale lui G.
DemomtraJie: CalculAm produsul scalar (z
0
,z
0
). Avem (z
0
,;c
0
)=
1 -- n'
=- :Ez.(g) z.(g) =- = n. Se aplicA apoi corobuul 3, lungimile componentelor
n
6
.o n
izotipict fiind egalt cu n
1
(coroiat S).
'?;"mntlrett la jtnalallectjei
Se poate arilta de asemenea cA gradul jlecdrel reprezentdrl /reductibile a lui G
divide card,G), afirmape ce ne va sprijini in incercarea de a determina reprezenllrile
ireductibile ale unui grup dat.
ocbciem leclia cu cteva exemple.
J. caracterelor lreductJbl/e ale unul grup ciclic. Fie G. un grup
ciclic de onlin n astfel incAt (G,,.) (Z,,+). Claaele de conjugare ale lui G, vor avea,
fiecare, un singur clement c.Aci:g-
1
hg = h' = h' ,deci G. are n
lreductibile. p, este o reprezentare ireductihiiA a lui G., atunci:
60
'!- .
-E--!1 :_it;
(p, (xJ]'= p,(x') = p,(l) = 1. Deci z,(x) p,(x) este rAdacini de ordinul n a .;Ij
deci dacllx,
2. Detertl)lllarta caracterele/ar /reductibile . ale grupului de
...
a,.Considernd clasele de conjusare ale lui o;, obtinem cA o; are clasele: ::.'ji;ft};ti
{
1
{
1
(
1 2 3) (1 2 3) .. ,;.;
d,a' ,c,= t,UT,a'r
3 1 2
,
3 2 1

Cum orice )1
caracter z este constant pe clasele de .; fC:-
numlrul caracterelor ireductibile este numArul cluelor de
congruen!l, rezulll! cA exisll! trei caractere ireductiblle: . "
z
1
,z
2
,z,. Fie n
1
,n
1
,n, gradele lor, atunci n, [6 li ... '.' .....
n
1
2
+n; +n: =n
1
=l,n, =2,deci Xr.Z2 sunt . ...;;:._
caractere de gradul 1, iar z, este un caracter de gradul2.
ConsiderAm tabla caracterelor: '-\:.}:
Din formulele de onogonaJitate a earacterelor,
1+2a l,P
1 =>.!o +2a' l=>a =
6 s s
(z,,z,) =o=> 1+2r+3.5 =o=> r = -1,6 =o
.'-,-.';[!1
,,. .
-
. ., , ,
. . .. , ) ...,,.._
3. Grupul Dledral9l (10 elemente) este grupul de simetrie al
regulat este generat de douA elemente: a de ordin S (o ;:o.!.',!'
de 72') b de ordin 2 (o simetrie),elemente care
verificA relatiile bob'' =a''= =a'.b'= 1. Grupul diedral 9, ' are
patru clase de conjugate . Y
c,= { e) ,c1= { a,a
4
) ,c1= ( a
2
,a
3
) ,c,.= { b,ab,a
2
b,a
3
b,a
4
b}
existA patru reprezentAri ireductibile ale ciror caractm sunt
z,,;c,,z,,z,; gradele lor d" d,, el,, ti, verificA relatia + df + df + d: = 10 deci
din egalitatea 1
2
+ 1
2
+2
2
+ 2
2
=. 10 doua caractere de gradul 1 .
61 .
. Atunci peste o reprezentare a lui dJC Analog pentru:
62
,,
'


p(v)= p(w)=
1} (o -J} (-
o -1 o o
Sunt aceste
reprezentlri ireductibile?
9. FieZ, grupul claselor de restUri modulo 6, p: Z,-+ Gl,(R),detinitA prin
o o o o o 1
o. o o o o
p(l)=
o 1 o o o 0
. Atunci p esle o reprezentare a lui Z,. Analog pentru
o o o o o
o o, o 1 o o
o
(). o
o o
z. ,n e N; ciue dinlre aceste reprezentAri sunl ireductibile?
4. SA ae calculeze camclerele ireducbbile ale grupului de simelrie !1, al
hexagonului !l,al_ heptagonului .
63
tr.w ilut>iilc rut(! in matt, t>.lr nl.ltt-1 nu
urnr{r rd tit intt-tt t-in noo Lt Il-cut
bin fo1tr olu rLtml ...
&JfJuwi <k malria,:

1.
Fie K un corp comutativ M. (K) inelul matricilor (K algebra matricilor).
Reamintim o definipe dati in 4:
1 Se grup general/in/ar de ordin n se noteazA Gl. (K)
mulpmeaG/,(K)={AeM,{K) 1 Se
ordin n cu coeficien)i In K, submul)imes notati: SI.{K)={AeM,(K)I
delA= !}(vezi 42) .
...,. Se cA S/,(K)cG/,(K) cA st.(K)este nonnal n G/,(K).
Delinilfe 2 Se transvecfle de element tt Indic/ IJ, 1 ,; 1 j ,; n,
o matrice r,J(a) ale cArei elemente diagonale sunt egale cu unitatea, elementul de
pe linia 1 c:oloanaj este egal cu a, iar restul elementelor sunt nule:
{
1 pen/r1l 1' = j'
r,An)=[r,.,J'].undc r .. r = n pentru 1'=1. J'=J
O pentru ceilalti Indic/
Prnprietoleo 3 Fie A eM,,.(K) o matrice A=

.Atunci:
JI.
1. Pentru orice r, . (a)eM.,.(K) produsul r;, . (a)A este o matrice avllnd
toste elementde egale cu cele din A cu exceptia celor de pe linia 1
0
, linia /
0
fiind
prin adunarea liniei 1
0
a matricei A cu linia J; a matricei A inmuljiti cu tt.
2. Penttu orice r;,,,,(a)eM.,.(K) produsuiA este o matrice
avllnd toate elementele egale cu cele ale matricei A, cu excepjia celor de pe
65
' t. .1J.+
coloana )
0
, coloana )
0
fiind inlocuiti eu suma dintre coloana Jo a matricei A ti
coloana i
0
a A cu a..
[
1 ... o]
Fie A

.. r,J {a)= ; . .
J-1..- ' a . :
o ... 1
1 0. ............... 00 a,,a,., a .. a,, ................................ a,.
O 1 .............. .0 O a,,a" .. a,.
r, .... (a)A= :: a,,a,, .. a,. = aa,,+a,,, ..... pa_...+a'"
.. .1 .... 0 . . ..
OQ .............. Ol a,.la.
2
.. a. a
111
................................ a_
Fie (a )e M (K) o Sunt valabile urmllloluele c: .;';;,

unde u,,
1
este ..
matricea avllnd pe linia 1 colosna j elementul 1 In rest zero, Jar '
{
!pentru}= k , - .. ?;
61 =
0
k Simbolul lui Kronecker. .. _;,,:

2. r,)a)r,)P)=r,)a+P) .
9. [r,,
1
(a)f
1
= [r,,ka)]
4. r,J(a P)= r,,,{a) r,)P) r,j(a)
5.

. ,,
Demoutratle . _'--.-
1.

=6
1
,.U
11
rezultA din calcul. Deci r,,
1
(a)=I. +aU,J 1i _
r,
1
{p)= 1. + P u ,
1
.lnmullindu-le obJinem: ,,,
r;J(a)

+1. +IX'U,J +aPU,J U>.I =1. +a-UIJ

: , , )${

+aP6,J -u,.
1
. ,
5. Se obline din 4. ' c;
...,. Plopi etatea 5. de mai sus exprimi! faptul cA o transvecpci este un . ':C: .
comutaJor in Gl. (K). Pentnl semnificajia ei se pOate consulta bibfiOgrafia citail. ' ':>
66 . . ,,, '

.Y,': .


Propodfla 5 F'1e o matrice in GI.(K)-. Atunci, notAm matricea
.. ;,)..) avnd pc diagonala elementele 1, l, ... , ).. n rest O, vom avea
. A=Sd(A) sau unde S,TeM.(K) sunt produse de transvectii
,::i>'; r v(a). ,
Demonstratie Fie A::;(a,,
1
t.iiA' Putem presupune ei cel putin unul dintre
elementele a., este nenul (de exemplu a,,). Facem apoi produsul
:. ] '-" .,. = '"""'
. a., ... ... au
t .c-> ' - -. '" [: :' j:]
'"' [1 o 'o a: ' '' . . ... . -
O 1 ... O a;:
Cmtinulm procedeul pentru n - 1 coloane; vom : . . .:
. O O . ,O a.!
;:: Dar a: = det A "O. in continuare cu matrici de forma
., ...
. \:
[
0
0: :.. ;
O ... delA
r (
- ) r ( "_, ) ob!i'
r.,. -a. aa... , ... , -l.- -a .. a.-
1
ncm
. . unde ). =dat A. Luind s = produsul
'obtinem
luturor matricilor r,Aa) utilizate,
Lucrind ladreapla 1n mod analog A =d(A.)T
Corolar 1 F'.e A eSI.(K). Atunci A este produs de reciproc,
orice produs de transvecpi este in grupul special liniar.
.. Daaonslnlfe = dlag(l,l, ... , A). Dsr
A :'s<mag(l, ... ,l)= s 1. = s, un produs de transveC!ii.
. Corolar2 A,B eM.(K), abmci det(AB)=detAdetB. '
67

Pentru folosim urmAtoarea IernA:
Lema 1 Daci r,Aa) este o transvectie, atunci pentru orice A eM,.(K)
avem: det(r,Aa)A)=detA =det(A r,Aa)).
lemei se se in manualul C.Nturtuesro C.Nifd Algebrd
clasa a-Xl-a 1998 sau lec(ig 8 asupra produselor exterioare.
Revenind la corolarului; conform propriet4Sii anterioare
A =S d(1.
1
),B

T, unde S, T sunt produse de transvecjii. RezultA


det(A B) = dei(S d(A,) d(1.
1
) T) =

det AdetB.
G.r Observafle Demonstralia este lllcutl In cazul In
general, A eM.(K)- GI.(K) sau B eM.(K)-GI.(K), atunci
det(AB)=O =delA detB.
Corolal' 3 GI.(K} SI.(K) sunt subgrupuri multiplicative in
algebra M.ff'). In plus St.(K) este nucleul bomomorfismului .derermtnanr
det:GI.(K):.:.K, At-+detA.
Dellnlfle 6 Fie /<!L,(U) endomorfism BcU o bazA. Se
delermlnana/UI endomoifrsmulul/ se noteaza det{f) determinanbd matricei in
bazaB a lui f.del(/)=det{M ,(/)).
Propodjia 7 Detl:nninaoatu1 endomorfismului DU depinde de !ma aleasli in &paliu.
Demonstrofle Fie B' alti bazA. Vom avea M,.(I)=M,.,M,(/)M,..,
de unde rezultA cA Dar
M
88
=(M,.,)"'. RezultA de aici det{M,.(/))= det{M,(/)).
ilo" Observati un operator f e L,(U) este izomorfism
(/ eAw,(U) numai det(/),oO. datA intn: Aw,(U)
01. (K), f >-+ Aut B bazA fixA, un izomorfiSm de grupuri.
G./' Ugltura Intre determinanli forme exterioare este evideujiatl in lpa
B 2 .
W' Pentru amAnunte asupra de determinant in az comutattv se
poate consulta N.Bourlx1/cl Algdbre (111-Al&Cb,.. multlllnealre) Paris Hermon
19S8. In cazul se poate vedea lucrarea originalA a lui J.
citati la bibliografie:
DdlaiJie 8 FieAeM...,(K). Se rang al lut A dimensiunea celui
mai mare determinant nenul are poate fi scos din matrice (pcnb'U prccizlri vezi
manualul C.Ntuttuescu C.Nifd clasa a-Xl-a 1998).
Lema l Rangul unei matrice nll se schimbA dacA inmultim matricea cu o
transvecpe .
68

Corolar 1 Rangul unei matrice coincide cu numind de linii sau coloane
liniar independente.
Corolar 2 Dac! A eM.(K), atunci detA =O dacA numai dacA liniile sau
coloanele lui A s\Dit liniar independente.
Dermlfle9 Fie/ eL,(U,V). Se rang se noteazll'll(f),
rangul matricii sale Intr-o perocbe de baze fixate B
1
1i B,.
ProprletaiH 10 Rangul unei nu depinde de bazele alese.
Pentru folosim unnltoarea leml:
Lema 3 Dac! A eGI.(K) B eM;;.(K), atunci 'll(AB)='ll(B).
Analog dacA A eGI.(K), atunci 'll(B A)='ll(B).
Dem..,.trafle eli A = S d(l.), unde S este produs de
Dard(.t)B= : dacliB=(b .. ) _.Rezultl
[
b,, b,, ... b,.l
: : : v IJI,It
bd bd b ..
'll(d(l.}B)='ll(B), dacA ).,.O. In cu nu schimbi
rangul.Rtzultl'll(AB)='ll(B).

Revenind la demonstratia Fie B, B, baze in B, B, baze n
V.VomaveaM.(.f}=M, M.,(f)M .. DarM. .sunt
. ' lj ' ' 1 1 '' ' ' ''
inversabile, rezultll: .-.-Vl) M _. (/)M ... ) rB(B).
Propozipall Fie f eL,(U,V).Atunci
Demonstra fie Fie B,, B, douft baze 1n U, respectiv n V. Confonn
'll(J) = li{M '' (/)). Insi coloanele matricii endomorfismului f reprezinti
descompunerea imaginilor vectorilor din baza B
1
1n raport cu baza B,, deci
genereazft un sistem de geoeratori pentru lm(f). Din orice sistem de generatori
putem alege o bazl, rezultll eli numlrul coloanelor independen1e genereazft o bazl
in lm(.f).
W' Observ(ltle de mai sus se teorema Kronecker-
Cape/11 pentru matrici, se astfel: Sistemul A x = b, unde A e M _ ( K)
beM .
1
(K) este compatibil dacA undeAjb este matricea
obpnutl prin adaugarea coloanei b la matricea A se matricea.extinsft.
se face liniind cont de faptul eli sistemul A x = b este
compatibil daci numai dacA belm{JA), undefA este aplicapaliniar!
l,.atricii A pe coordonatelor. .
69
;l
IJ{if -t). NumArul elementelor din SI.(K) este egal cu
homomorfism de grupuri 11 .
card(si.(K))card(K")=card(GI.(K)) 1i cara\K')=q-1. Din prima :';'i!;;
rezultA, deci, a doua. Pentru demonstrarea primei formule se observA el Gl.(K}.
este izomorf cu Autx{K }de unde rezultA el un automorfism este. perfect
detenninat de imaginea sa pe o baza fixati din K". Fie. -' '
B = {e
1
, e
2
, e,, ... , e.} baza canonicl in x. Pentru a defini un autOmOmsm
u: K" -+ K" este necesar suficient ca u(e,),.O, deci u(e
1
) poate fi ales in.
q" -1 moduri; pentru u(e,) observlm eli fiunilia {u(e
1
),u(e
2
)} lrd>uio si fie
liberi, deci u(e,) si nu fie coliniar cu u(e
1
) {.< .u( .. )l.t e K}. Pentru
r.(e,) fixat rezultl deci q' -q de alegere 1n cazul vectorului r.(e,):
Analog pentru u(e,), u(e,) fixare rezultl q' -q' posibilitllp. Vom avea astfel
(q" -l)(q -q) ... (q" -q-) automorfisme ale K, deci:
cant(Aut,(K")) =(q -t)(q- q) ... (q -q-).
SugerAm deasemenea:
Ap/lcajle 2 ConstrUctia gTuputui afin ( transfarnrflrl /lnlare afine) . . , )':ji;
Fie Aff.(K) perochilor de fonna (M,a), unde M eGI.(K) ti. '
a eK", (Aff.(K)= GI.(K) x K"). Pentru orice element (M,a) e40'.(K) puel,;, :",; <i.::;
' . 'o
considera aplicapa f ;,, : K" -+ K", f M (x) = f .,(x) +a, uodo f., este aplicafla
liniarilgenemt!deM (vezihqil!2 IE>:enq>/u). Canpunereaaplil:ajiilor f .,, Swac:aui ,;/':t:
=fu.N.Jt..,deci: '-.
(M,a)(N,b)=(M N,M b+a), V(M,a),(N,b)eA.ff.(K).
' ' ' ,
Elementul neutru Aff.(K) va fi (1.,0). In plus transfonnlrile fu,.
bijective inversa unei astfel de transonnAri u-.-Jr ... RezultA ci ,
70 ..

.... !) __
'r--
i:!:'<i'. (M,a)(W',-M-' a) =(1,,0), deci inver.;ul elementului (M,a) din Aff.(K)
,(M-
1
,-M-'a). Aplicatia y :-1ff.(K)-+GI,(K),y(M,a)=M este
. bomomorfi.sm sujectiv de grupuri al c4rui nucleu este Kery= {(I,,a)la eK"}.
. Daci ' coosiderlm un element ( M ,a) e 4ff. ( K}, M = (m,J L.i;i, iar
a=(a
1
,aza.) atunci matricea (M,a) defutitl de egalitatea:
::: ; apartine lui Gf.,1(K), deoarece
dei[Ai,a) = detM "O. Asocierea a :Aff,(K)-+ GI .. ,(K), (M,a)>-> (M,a) este
un bomomorfism injectiv de grupuri, deoar0ce:
&((M,a)(N,b))=a((MN,M b+a))=(MN,Mb+a)=
_'i . = =a((M,a))a((N,b}). lnjecfivitatea homomorfismului este
S' 6\.1' In Hmba)ul kct/e/4 2 putem spune cU :Aff,(K)-+G1 ..
1
(K) eate
. o Jepezentare fideli a grupului Aff, ( K).
,:,;>' ' OboOrvlm de ucmmea c4 mulpmeu {(I,,a)iaeK")=Kerr esle
tmnsformaUI de 6 1niMin subgrup al grupului SI .. ,(K):6(Kery)cSI ..
1
(K).
" Vom apune el boiD01110tfiJmul a ,.,.u.,.azl o reprezentare matricla/li a grupului
J;:> adiliv K' "Kerr={(I,,a)aeK'}ln SI .. ,(K) ..
;, Vom Caracteriza acum invariante la SJUpul Aff.(K).
t,''_, Fuo K' un subspaJiu k-dimensiooal a e K' 1m vecfDr fix. Submuljimea

"-' .. . Daci V. este o varietate liniaril de dimensiunt k n K' b e V, este un
vedor fix, itunci V, = {x +bl.t eV} =V,, deci vectorul de nu este unic
diicimlnat dacA : eV,, atunci : = .t+ a= X+ a- b + b. InsA b eV, ,
pc; b = x, + a,dccia- b = -x
0
e V, deci z = x+ b-a+ a ,.l' +b..: a eV" deci z e V
11

. . '.. ' Vom arilta el orice varietate liniaril este tmnsformalll de o aplicape alinl
f
11
, tot Intr-o varietate finiarl de dimensiune.
Fie V.' o varietate de dimenaiune k V spapul suport; atunci f = W..
unde W=/
11
(V) d=/
11
(b)+a.
71
"'.[J..Ij. l
lntmdevlr dacA z eV, atunci z=x+b, deci fw . (z)=/.,(z)+a=
= f
11
(r+b)+a = f .,(x)+ f
11
(b)+a. Cum f
11
este izomorfism al lui K' pentru
M eGI,(K), rczullll CA f .,(V)= W este un de acceqi dimensiune cu V.
Rezullll el j
11
, (V,}!;;; W
1

1
,,....
lncluziunea rociprocl rezultA din el doua llnltue de
dimensiune conJinule rma &l alta sunt egale. .
lntmdevlr, dacA V, c W. I dimV, =dimW,, atunci confonn celor ce proced
putem considera vector de tmnslapc a .pentru ambele varietip, deci putem
scrie V
4
c dimY = dim W. Cum V c: W rezultl el V= W, deci = v ..
Se va numl hlperplan qftn ln K" orice varietate afinl de dimensiune - 1.
6\.1' Se poate demomstra imediat el orice varietate qftnd este lntenecJ/e de
11/perplane ojlne.
6\.1' Familia lrlhuor varletdJI/or qflne ale lui K' este global /nvarlanld la
apllcaJII/e grupului qftn. Aceasta este cea mai larsA fanu1ie de submultimi ale lui
K' invarialll de toate tmnsfonnlrile SJUpului afin.
6\.1' In cazul ccnslderlrii 1tructurll afine a spatiului COIIstatim importan)a
pe care o captA ..pozt(ID" elcmentului (veotoruhn) sirua1 in acc:sl spaliu- Din aces1
punct de vedere este evidenlll importan)a natiunilor afine 1n anumlte probleme de
mecanica (de exemplu) in ..,., punctul de apti..,., al fortei este- perfect
individualizat 1n spajiu. Justificarea natiunilor afine nu m:idl lnaii numai in
exemplul de mai sus; 1n principal evolupaMatemDJicll ca auiOnoml a impus
conaiderarea .rtructurllor qftne alilturl de cele lininre 1n probleme legate de
Geometria
' {2'"' -x, -x, =2 '
Apllca{le J Se consiilerll sis1emulliniar: x. + 4x
1
- 2x, = 10. SI se
... -2x, +2x, = 10
determine inversa matricii asociate sistemului solutiile acestuia utiliznd _metoda lui
GaUSI.
71

2:]: :::tiin ia 3 la linia 2, iar prima linie


o o 10 .
adunat succesiv linia 21a linia 1 apoi
2 30 .
lalinia3;
[
9 o o 2 2
pas4:22001
-9 o -6 o -3
linia 3 cu 3;
3 S4]
1 20 am adunat linia 3 la linia 1, am
-6 -90
(
1 o o 2/9 2/9 3/9 6)
1 1 O O 1/2 1/2 10 am adunat linia 1 la linia 3
o o 1 -1/3 1/6 1/2 6
impArtind succesiv toate liniile cu 9, cu 2, respectiv cu -6;
[
1 1 o 2/9 2/9 3/9 6] .
pas6: O 1 O -2/9 S/18 1/6 4
o o 1 -1/3 1/6 1/2 6
adunat -o la a linia 2; rezultatul final: {: :: A" =

s%:
x,=6 -1/3 1/6 1/2
SA seA::: priu mei oda lui Gauss invena matricei A = :) .
4 9 3
Solutie In partea stlingl a tabelului se aliA matricea A matricele obJinute
din A prin acjiunea transformArilor elementare. In partea dreapt! a tabelului apare
matricea tmitate matricele din aceasta prin
elementare.
73


c4.f-1- t. .e-r '
00][12110
; o
1 2
2
o 1 -2 -3
o -1 -4
o
1 2 1
o
o 1 o -s
o o -1 o
[
12
Rezultil A-'= -s
-1
Exerclfll
o
-2 -3
-1 -1
o 12 3
o -s
-1
-1 -1
1. SI se demonstreze cA pentru orice q=fl' (putere a unui numlr prim p)
11(01-l) ..
avem: q-
2
-TI(q' -1}; ni
,.,
2. SI se construiascA elite o reprezentare a grupului multiplicativ (K )" In
Gl,(K) in SI,.,(K).
9. Fie Aff.(R)= {,..., :R'-+ R" l(ll.(x)= A x+B,det(A)" o} grupul afin
n dimensional F
11
:Aff,(R)-+Aff.(R),"FAq> ..,)=<P....,""' unde
M eG/,(R). SI se arate cA F"este un automorfism al lui -iQ',(R).
4. FieA={ra } Abmci
A este grup fatA de matricilor este izomorf cu J(ff. (R). SI se
determine douA izomorfisme esential distincte ntre A li -iff. (R). Exist! trei astfel
de izomorfisme?
6. SI se arate cA Fr :Gl,(R)-+Gl,(R), A>-+det(A)TAT,'-l,,:.o.,,
Te GI,(R) fixatA, este un automortism al lui GI,(R). Analog pentru
G, :GI,(R)-+GI,(R),A ,_. TAT-'.,

luo[( ... " iliJ\i rri.!ll;(J
rmr j-tlii'N 1ricr inbtittn;, ;r, t>r.
m ...
veouas
....

1 Valori vectori proprii
In acest patllsraf opaJiilo voctoriale W>r fi jlnll dlmenslonole.
Fie V un f: V -+V un endomorfism.
1.1 Se num 0/<dat propriu. al oadomorfismulul f orice vector
r eV;r" O ca el cxistll e K astfollnclt /(r) = l r.
Sealarul A e K C<liO!JIUnZlllo w fi rmmlt ""o!r"' a ..,domarfismulai f.
Daci x este un vector propriu al lui 1 1i valoarea proprie compunzltaate
atunci vf ={yeVI/{y)=Ay}, formati dln toti veetorii proprii
corapunzltori aceloiql valori proprii ImpreunA cu veetorul nul, este un
subopa)iu voctorial al lui V.
Dej/11/fla 1.2 Subspa)ial V f al lui V se num s,ptJ#uf propriu al
endomorfismului 1 relativ la valoarea proprie A e K.
l'rDp<n/fltii.J Fie l
1
;l
1
; ... .;A, valori proprii distinc:to douA douA ale
.
.
endomorfisml al lui V. Atunci suma I: V 1 osle direetl.

DentOIUiriiJie Aplielm m)ionamentul datomt lui Dedeklnd: Daci
. . .
r e "I: V 1 , atunclf(x) = A, x (3)>; e V, ;/" /
0
astfel Incit:
11 '
'"'o
\ . -,
x= deci /(x)= p(>;)=,P, x, deci\-\ x= :f:-1, x, 1

76
.,BrtJ*S
Alegem elementele X
1
E V, astfel el n scrierea X = r x_. numArul de valori X
1
0


si fie minim. Fie un indice astfel incit .1'
11
O. Din relatiile x :;:; x_.

....

A,;x=LA.-x
1
(
11
-l,,)x= L(.t.,-..t.) cum ..t,.
11 11
'"' lf'it.ll
-1
obtinem prin cu (..t,.-..t,,r
1
=> x= L(..t,,-A.,,)

Vectorii y, = (..t,. - A.,,f
1
(A.,, -..t,) X. e Yf. definesc: o scriere a lui x ta suml:

x = LY
1
Jl, e Y!, . fn aceastA suml nu mirul de vectori nenuli este mai mic cu o
,_, .
'""J'.
unitate decit In suma Tmlnd cool de fllcutl rezultl el
numlrnl minim do veetori nenuU osle O deci x =O, deci suma este dim:tl.
l'rDp<n/fltii.J aae eorolaril intemante:
Coi'Diiu 1 Daci A,;A
1
; .... ;A, sunt valori proprii distin= alo lui f atunci
orice tmilic (x, ),.u x, E V f este liniar independenti. "
. ..
Tmem cont de faptul cA x, EVi, =-a,x, eYJ.pentru orice

l=l.kdeci :Ea,x, =0=> a,>; =O(V)I=>a, =O (V)/.

Coroltu 2 a doul spatii proprii Vf/YfJ corespunzltoarc unor
valori proprii diferite este nul.
Dumutr"P Corolurul rezultl daci coosiderlm In propozl/ftii.J cazul Pl.
Vom fixa acum un ondomortlsm Vnotatf:V-+ Vf( vom introduee
iD V o-de K{X}-modal 2 1 aemplul8) c1..,a cum urmoaz/1:
Legea aditivA In V rlminc aceeqi Iar cu sealari dln KlXJ se face
dupA regula urmltoare:(V)P e K[X);(V)x e V=> Px = PUXx). Prin PU) se
ln)elege endomorfismal lui V ob)inutlniOillind 1 in polinomul P(X) li anume: daci
P(X)=a"X+a,X""'+ ... +a. atunci PU)=aJ'+aJ ... + ... +a.l, unde t,Q!'
este aplk:atie
cent de faptul el eu scalsri din K[X] definqte In V o
strocturl do K[X]-modul notat v
1
putem enun)a:
77

C"""""'JSubspojbleproprii Vf ale lui Vsunt""'modulealeK!X}modulului VI"
Dt!IIIDIUtrlr/k Evident cA ('<l)xeVf => Px= P(/Xx)= P(J.)x penbu
orice Pe K[X].
D<ftnl/la 1.4 Fie V f: V-> V ca mai sus. Un tic V se
f dacA /(fi) cU.
Este evident cA orice spapu propriu al lui f este invariant la f. Avem in
plus un analog al corolarului 3.
I.S Oricare ar fi invariant Ual lui f acesta este submodul
al JqX]-modulului V
1

DDIID"_aP Daci x eU alune! /(x) eU deci Px = P(JXx) eU
(V)P e K[X]. Observam cA in struelurii de K!X}modul a lui V dacA
considerAm numai polinoamele constante P = a . a e K avem egalitatea:
a x = P x = P(JXx) =a l,(x) =a x in care inmuljirea inlnl a x din
stnp eplitl(ii este CO!tforml lesfi de K[XJ-modul iar ces din dreapta este
eot1fomtllesii de KIXJ-spaliu a lui V. Aeestes coiacid deci daeiiDetD cont de
eplitl(ilc precedente.
Gol" 0/n""''fe In aceastA online de idei obscnolm el orice sistem de
gcucratori al lui V peste K este sislcm de geueratori al lui V
1
peste K[X] deci
V
1
este KlX}modul finit general
A vom atum;i unnltoan:a
Existi un polinom nenul P eK[X] astfel noit P(/)=0,,
o, endomorfisnwl nul.
Dt1IIDIUII'fllk Cum V este finit dimensional vectorii (X' x).,. sunt in
numAr inrmit rezuitl el avem: ('<l)x e V (3)a
0
, ... a, e K astfel incit a
1
si nu
fie toti nuli P suma urmAtoare sA fie null: ta X .r =O deci, considerind
.. ,
[P(X) a
1
+a
1
X +a
1
X
2
+ ... +a .f-]avem Px = O.Avematunei:
._ , ('<l)xe V (3)P e K[X] astfel incit P x =0. Fie acum un sistem de generatori
(x., ... ,x,} al lui V .... ;P, e K[X] pnlinoameie obpnute anterior. Daci
P=P,P, ..... P,eate produsul lor atunci evident el avem Px, =O ('t)l=l..n
deci P x = O (lf)x e V de unde rezultl el: P(/) = O,.
Corohu Fie f:V-+ V 1
1
c K[X] submulpmes definiti mai jos:
1
1
= {P :;9(V)xeV
1
} ={Pe Altlnci I
1
este
idest ai lui K[X] deci ideal principal generat de un polinom P.{ (x) e K[X].
78

DetnO".".a/k DacA P,Qe/
1
R,S eK[X] sunt arbitrano atunci
(RP+SQ)x= R(Px)+S(Qx) = RO+SO =O deeiRP+SQ e/
1
.
Faplul cA I
1
este ideul principal rezuitl din /eq/11 1.
Defini/la /, 7 Polinomul P.{ (x) e K[X] .din corolarul pRlCOdetrt se ntllllOfle
polinomul minimal al endomorfosmului este (mform lttdl).., po1iDom de
grad minlm cu proprietatea el P(/) = O (polinom ti1IUiaJo, al endomorlimmlui f ).
Gol" Ob-tl In general daei U este un subspaliu invariant al lui V (in
nport cu/) putem considera idealul Ann{U)=.{PeK(X]IP.r=O('<I)xeU }.
ldeulul Ann(U) este (conform /tlell) tm ideal principal gcucrat de
p.f'll (X) ;fP :U-+ U fiind lui f la subspaliul invariant U.
Avem atunei:
1.8 Polinomul minimal are
a. Daei U c V este subspapa invariant atunci P.{ (X)
b. Daci U
1
,U
2
aunt invariante V =U, +U, atunci
P.{ (X)=
c. Daci V eate sumA din:etl de aubspa(ii invnriante nnidimensimalc atum;i
P.{ (X) se descompune in K[X] in factori de gndul 1, distincti inlnl ci.
ti. Daci P.{(X)=P,(X)P,(X); P,,P,primc inlnl ele atunci
V= U
1
alU, , U,,U, subspaJii invariante la f.
DntDMI7G(I
a. Daci P x = O ('<f)x e V atunci avem eplitatca P x O ('</).reU deci
Ann(V)c Ann(U) de unde
b. Din punctul a. rczultl cA avem ti
deci P.{ (X); P/!' (x)). Reciproc dacA ,i
P(/X.r,)= P(IX.r,)= O,x, e u,,x, EU,dcundcP.r= o,
('o').r ev deci
c. DacA U este midimmsiooal cu baza (fiind invariant) rezultA
f(x) eU => f(x) = .1. xdeci xeste vector propriu. Este in aeeat caz, cA
P.l'll (X)=X-). . Se aplicA apoi b.
. Fie U,={P,xl.reV} U
1
'i U, ount
invariante deoarece f(P,x)=X(P,x)=P,(Xx)=P,f(.r) analog
79
.E-:.:.s
pcnnu u,. Dat fiind faptul ca J;,P, SUDt primo intre ele r<ZUitll /)ca existA
J!,,R, e K[X) astfel incit P
1
R
1
+ P
1
R
1
= 1 deci (V)x e V
P
1
(R
1
x)+P,(R,x)=x ji J;(ll,x)eU
1
;P,(R,x)eU
1
.1n plus dacii
xeU,nU, atunci x=Pa x,=P, x, deci x=lx=(J;R,+P,R,)x=
= P, 11, x+P
1
R, x = P, R, P, x, +P, R, P, x, = R,P! :r, +R,P! x, =O.
om JWOPOZIIIII/.8 avem imcdiatlll1Ditorul corolar:
CorDIIu 1 8pljlul V eate anm1 dim:tll de oubsJllllii (unidimensia!lllo) lnwriante
la f daci Il numal dacii P! (X) se deiiCOIIIpune in KlX) in filctnri (do gradul 1)
dis1incli doi cite doi.
D_,.."41 Rczubl dind. ti c.
1.9 Vom apune cA nn polinom P eK(X) eate
corpul K dacA P se cleacompune in factori de gmdull in K!X).
Dacii conaiderlnt un polinom de gmdul 1, P(X)= X- A, putem III observAm
el orice oubapaJiu U al lui V invariant la 1 cu proprielatea el
Ann(U)= PK{X) este al propriu Vf.lntr-adevlr dacA
(X -A )x =O (V)x eUstuncif(x)=% (V)xeUdeci% eVfli reciproc.
Avem deci:
Cot'DIIU Z V este suma (dlrecia) a proprii Vf ale lui f dacA ti
numai dacii P! (X) este K p are numai factori de gmdul 1
doi cite doi.
D,__"41 Se aplicA coroltnvl 1 do mai8U8 propozlf/a/.3.
Daci V= lflVf atunclmdent el P! (X)= llCX -A,). Pentru reciprocA se
' ' '
cont de precedentA corolarului.
Din ecesta corolaril rezultA:
. , COt'DIIU 3 Valorile proprii ale lui f: V -+ V sunt rldlcinile pofinomulul
P! (X) in K.
Putem apnne atunci ci endomorfwnul f este f'O/Ional peste corpul K dacA
P! (X) .. te "'((lmaJ peste cmpul K cnnlonn dtd/lllf/a/.9. cont de lecfla 3,
.llnelul endomorfiamelor lui V notat End,(V) este izomorf cu inelul de matrici
M,(K),n= dim ,(V) 2.2 H) prin liniarA
M,,,:End,(V)-+ M,(K) unde B c: V eate o bazA fixati!, Egalitatea
f(x) = .! x eate echivalentA (coafonn P""J'JZOIID 1.4, l<tf/DJ) cu egalitatea
80
.e...-s
matricialll [f(x)), = [x), care poate fi asimilatA wui sistem liniar OIIIOJ!ICII ca
n ei n necunoscute:
() M,,,UHx), =A [x), (Mulf)-A 1,)[x), =0 .
x"' O impu&A in valorilor proprii eate deci aceea el sistemul () de mal
sus are cel pup. o aolupe nenula, deci determirumtul &Au eate nul
dei(M,,,[f)- 1,) =O. Considerind in coalinullhl polinomul
P{(X)=det[M,,,(f)-X 1,] obpnut calculind determinantal mitricii
M,_,[f)-X 1, e M,(K{xD. Din cele ce preced raultil cA valorile proprii ale
lui f in corpul K ount rldllclnile lui P{(X). Observlm de asemenea el, dacA B'
este o alta bazA a lui V atunci putem serie eplitilple:
det[M,.(/)-X l,)=det[M,.,M,.(/)M".-X 1,)=
det{M,., (M .. U)-X 1,)M,..)= det(M,.[f)-X /,)
coro/aru/1/a proptiZIJ/a 2.1/ecflo 3). Rczubl el P/ (X)nn &. baza B
alea&A ooea ce justificll definilia de mal jos:
Dqllt/(la I.IO P{ (X) e X{ X) oe numOjle polinomul ctmiCterUtic al
endomorfiamului f.
Un alt rezultat important referitor la polinomul caracteristic n constituie
teorema urmAtoare:
Propa:l{l4 1.11 (Teorema Polinomul caractcristL:
P{ (X) eate anulator pcnbU /;adiel P/ (/)=O.
Gv" Obwwq/t Un alt mod de a exprima pt'Dpozlf/a 1.11 este ..-.orul:
P{(X)iP!(X).
Demo11S17/Ifk 1. Facem in prealabil o micA observnlie: DacA V eate K{X)-
modul cu structura notati! anterior v,aturu:i in prodaaal can.zian
v = V x V x ... x V putem (vezi /BCfla 2 1 eumplul 8) defiDi o stnleturl cxtenlll
cu scalari in M,(K{X)) pwlnd:
(\f)(
1
, ... ,,)e V' (V)M eM,(K[X)),
u L
81

Evident ay(x) K{X} deci a
11
(x) v este considerat relativ la structum de
K!XJ-modula lui V notatA V
1
Avem deci X' = /'(v). cont de aceastll
de faptul evidentei pentru o bazA B = {e
1
, .... ,e"} avem:
(M,.<f>-x I.)<, ..... ,e,>=(t, , -x ,) =(t.-,-!<,>) =O
Pol j-4... l:.... J-l..M
(conform deftnlflo 2.1 din lecfla J construcjiei ce o precedA). Daci
considerAm matricea adjuncti (M"(/)- X I.r asociati matricii
(M,.(f)-X /,)eM,(K[X)) atunci este cunoscut faptul el:
(M,.(f)-X l,)(M"(f)-X 1.)' = det(M,.(f)-X 1,)-1. =P{(X)l,.
In viflutea celor ce preced putem scrie deci egalitatea:
(P/ (X) 1.)(e,. ... ,e,) = ((M.,(f)- X 1,) (M .,(f)- X l(e,, .... ,e,) =
(M .,(f)-X l,T [(M .,(f)-X 1,)-<e,, .. ,e,)]=O de rezultA el:
P/(X) O O
O P/(X) O
.. )(e
1
, ,e .. ) = (e
1
, ,e.) =
o o P/(X)
=(P/(f)(e,), .... ,P/(f)(e,))=O deci P{(f)=O.
(Demonstratia de mai sus este dasiel. In forma pn:zentatil ea apare in
manoatnl lui S.Ltmg Algebra (AddiSOD-Wesloy,l%5) lucmre citati la

Co,.".ndl
Daci f: Y-+ Y este un endomorfism, atunci valorile proprii ale lui f sunt
. rldlcinlle (din corpul K) ale polinomului caracteristic al lui/.
DemtmnraJie DiD observatia nnnlod propozlflel 1.11 avem el P/(x) se
divide cu polinomul minimal P!, (X) iar, din corolarul J al pn>pozlfkl/.8, valorile
proprii sunt rldlcinUe poUnomului minimai P!,(X) deci ale lui P{(X).
Pe de altA parte. J(x)=.tx, x,oO =.![.r undeB este
o bazl oareCOJe a lui V. De aici rezultA: {M,_,{f)-.4/,)(xL =0, unde n este
dim x Y, egalitate care este un sistem liniar omogen. Acest sistem liniar are
82
.e+s
solutia (xL diferitlidezerodscl dct{M,_,{f)-.t/,)=0, decidscl P/(.t)=O.Cu
alte cuvinte, .t este valoare proprie aluifdael e rldlcinla lui P{(X).
""" Obsmla/11
1. Structura, definitA in cursul demonstrapei in y = Y x Jf)(_.xv, este o
structnrl de modul drept.
2. In demonstratia de mai sus nu am presupus el/ are valori proprii l K (este
m)iooal pes,. K); daclrac.m .,...,. vom putea simplifica claDoGstnl!ia ost&l:
2 Fie A<OK o valoare proprie ti Yf spajlul propriu COJe este
invariant la/. fie /: -> v, aplica)ia de trecere la c!tnri /(i) =J(.r). Cum
v.. v.. . .,
dim,( pul<m m)iona inductiv. AlegAnd o bazl S. c v, ti un

sistem de reprezeotan)i B, al ei in V completlm pinlla o bazl Ba lui V f scriem
:.>
o .....
O M
oarecare de dimonsiunl corespunzitoare, iar M este mamcca M;;{f). Dooonlce
confonn ipotelei de indue)io P!(J}= O rezultA el P!(IX.r) e Vf (lf}z eY deci
t{P.'(/>X.r) = .tP.'(/}(If}z eV sau ((x -.t)P.'(x)XtJ =o.
Din (") rezultA el P!(X)1(X -.t)P.'(x) ceea .. lncboie nooa
demonstra)ie a teoremei Hamllton.Cayky
&m:lfll
J. Fie
1
:M,(R)->M,(R) aplicajia definitA prin: '(A)='A, tranapusa
matricii A. SI se determine valorile vectorii proprii ai acestei
2. Fie!J:R(X)-> R(X), 9(P(X))=P(X)-X P'(X), P'fiind derivat&.
SI se determine valorile vectorii proprii .al aplicatiei 9. SI se observe cA existA
o infinitate de vnlori proprii reale.
8]
P..-,.s
a. Fie !l!l':'l'"[o,l}-+.,..[0,1); .x' fiind a doua derivatl a
...,.,..[0,1}. SI se arate ca (v).t e R este valoare proprie a lui !1!1'. Mal precis:
a. Daci ..! > O atunci propriu eorespunzltor este:
v!' = +Ps..f.i, a,Pe R}deci de dimensiune 2.
b. Daci ..! < O atunci spatiul propriu corespunzAtor este:
deci tot
de cfiiiiCIIslune 2.
c. Daci ..!=0 atunci propriu corespunzAtor eate:
V.., =Kn{!l!l')= (.rer[o,l)l >{t)=at+ p, a, pe R},dimenslune2.
ou aerd/11111 2. Cum justifica fipss
'
J. Fie Sa se arate
o
el g nu poate avea valoarea proprie A =0 oi el, daci .t este valoare
prOprie peniru g atunCi este valoare proprie pentru
!1!1' : ""[0,1}-+ ""[0,11 !l!l'(.r)=.r', .r'fiind a douaderivatl a ...,.,..[0,1).
6. Fie ter[-1,1] o fi.ratl ti
.!i!i<.rXI) = (/(r)A(r)dr. Slae arate el:
a. .!i7 este fiaiaril ti neswjecti>t.
b. Daci Z(/)=(.r@[-1,1)1/(.r)=O) 1
atunci .!i7 are valoaml proprie O daci ti numai daci Z(/) conpno un interval. In
caz ca ..! =O este valoarea proprie al se arate ca spapul propriu v."' = Kel(.!i!i)
este intiah dimensional.
; .
'.
c. Daci ..! e R' atunci ..! este valoarea proprie penlnl .!i7. In cazul acesta
este un spojiu de dimensiune 1 pa.tru orice f e "'[-1,1). (Vozilftt/o11ti l.l).
1
6. Fi'. :r<-J.J> ... rc-J,I)apficaPa'.UX.r>=
!"'fiind dorivata de ordin .ta /. SA searate el:
Valorile proprii ale lui '.sunt ..! =O sau ..! = 1. In cazul ..! = 1 al ae
de determine v," . fn cazul ..! =o al .. arate el v,'- = '.) este intiait
84
.E+s
dimensional. sa .. des e.remplu de functie 1 e v,'- ca"' al r .. pnlinomiall ti
exemplu de funcPe f E V,'- CS... al nu f10 polinomiala.
b. SI se arate el n V,'- (O) observind In P"'aaai>D el
V
0
'- C

; ('v')n 1.
...
c. Considerind Uniaril rJ::r(-1,1)-+.,..(-1,1),
D!(JX.r)=r"/(.r) al ae anote Este adevarat ca
.
1. Fie '11 :.,..[0,1)-+ "..[O,IJ,"'I'(.rXt)= .C >{IU)du. SAse anote el:
a. '11 este o 8Jllicalio lilliarl! injedivl cleei ..! = O nu este valoare proprie a ei.
b. Daci ..! e R' anmci A este valoare proprie a lui '11 .SI se determine In
acest caz apapul propriu : v,"'
8. Fie F:R{X)-oR{X);F(P(X))mXP(X-I)+(X+l)P(X).SI ..
determlne valorile ale apficapej F ti apa!iile proprii COI'CS]IUIIdtoa si se
arate el spa]iile propni au dimensiunea 1. EsJO adevlrat el sww propii
este dln:cta epll cu R{X]? (Reamintim d suma uaei famlil iatiaite (M,)., de
Amodule este I;M, = (I;x,l.r, eM,,(.r.).., fiunUie de supott tiah}. Caufi1ia ca
la/ Nl
suma al fio directi )nM, = (G)). CoraparaJi cu detiai]iilo cfm kt:tla 1. ).
9. Fie SI ac anote el orice
numlr A -Iesle valoare proprie pa.lnl dJ" .SI se determine apa]lllo proprii
V;' ti al se arate el suma lor directi este R{X].(Vczlprob/e..,B.)
10. 1'"10 aeR #.:R{XJ-+R!X], #,(P(X))=P(-X)+aP(X).
a. Considerind poUnomul P.(X) =X' -2a.f +a' -1 al ac anote el
alaetntl!ll concluzia eiP.(X)este pnlinonml minitnal al lui 1,.
b. SAse determine valorile ti vectorii proprii al Juli,.
c. Slae arate el auma directia apatillor proprii alo lui 1, ...., R{X].
11. In spaput ""(R) se consideri N(O) definit prin:
N(O) =li er<R>Irna >Oastfellnclt,J(.r)=O;(V).re(-a,a)). r1e spatial
cii notat numit s]HJ//ul ge""""l/or de clasll r fn
punciUI origine. rJe "T:G,.,."(R)-+G,.,."(R) "Tc))=j(O)unde (O) este
clasa n G,r(R)a con-t epll cu /(0) pen1n1 orice .re R. SI se
determine valorile proprii proprii ale aplicapel "T.
BJ
2.Fonna
Fie f:V-+ V un endomorfism al finit dimensional V peste corpul
comutativK.
11 Vom spune cA f esli> dlagonalizDhll pes1e corpul K (sau
:rnd.rlmplu) dacA existi o bazA lidl formatii din vectori proprii pentru 1 .In aceastl
bazA M.,(J) esli> diagcnaiA avAnd pe diagmallmJmai valori proprii ale lui 1.
w- Oburwqtt Este evident (coaform propozlfla 1.8) el ! -
diagonalizabil dacA numai dacA suma (dim:til) a proprii ale lui ! este
V sau, ceea e""' ocbivalcnt, dacA dlmDUiunl/"r proprii e.rte egald
CII dimDUiwlea lui V. Tmllnd cont de deliniJia polinomului caracteristic
de mai sus revin la:

Eodomorfismul diagonalizabil dac! numai daci dimensiunile
spaflllor proprii Vf aunt egale CII ordinele de mu/tlpllc/111/e ale tuturor valorilor
JliPPIi Ain P{(X). . .
DacA munim mu/JiplidiiiJe a valorii proprii AeK numind natural
multiplit:ltt* a/gebrlcll ordinul de multiplk:ilate al valorii proprii AeK!n
polinomul C8111d1:riltic P/ (X), atunci pull>m refonnula n:mllatul de mai aus astfiol:
Eodomorfiamul 1 .... diagonalizabil daci oi numai dacA dimenslumle
algebrice coincid CII cele geometrice pentru !Date valorile proprii.
De ucmenca din paraSJllful pn>eedent rezultA el orice enomotftsm
dlagonollzablleste pes1e corpul de bazA K.
Avem atunci o noul CIUIIC!Ilri7are a endomorfismelor cfoapalizabile li anume:
11 Fie f:V-> V un endomorlism pe""' corpul K. Atunci
1 - diagonafiZIIbil e> P! (X) nu are rldlcinl multiple.
Pull>m formula propaziJia de mai sus 1iastfel:
11 Fie f:V-> V un K-endomorlism. Atunci f - diagonalizabil
e> P! (X) are toate rtdlcinile lmple K.
Pull>m demonstra acum o teoremA asupra comportamentului eret1Jar al formei
cfmgonale:
hofttl:ilia ZJ (T>nma de eredltote) Fie j:V-> V diagonalizabil
U c V un aubspaJia invariant la f . Atunci j1p : U -> U-diagonalizabil.
D--..,k Conform propozitia 1.8 .. P.I'P (X)- divizor al P! (X).
Se apliclapo; propoziJia U
86
.&v-s
O aliA JI">J"'Dpe DupoNntl so teferi! la diagonalizarea a uoei
familii de <Ddomorfisme (vezi lutta/1):
Propmlfh :Z.4 Fie (/,).,"o familie do endomorlisme diagonalizabile ale
spaJia V. Atunci existi! o bazA B formatii din vectori proprii pentru toote
endomorlismele /, daci nnmai dacA (\f)J,J e 1 J. o /
1
= J, o J. .
Daci existi o bazA B formati din vectori Jli9PIi pentru
f. (V)/ e 1 atunci M"(J.) = diag(A: ,A; , .... ,A:) (V)/ E 1 deci
M .. (J. of)= M"(J.)M"(/
1
) = M.,(J
1
)M,,(J.) = M
11
(J
1
oJ.) de unde
rezulll cA /,o J, = J, o/, (V)/ >f' j. Reciproc vom folosi urmlloarealeml:
Leml Fie f ,g e End,(V) astfel incit f o g = go 1. Atunci orice
propriu V f- invariant la g.
Demonstro#JJ kmd Fie z e vjun vector propriu, atunci pull>m ocrie:
f(g(z)) = g(j(z)) = g(A z) =A g(z) deci g(z) e Vf.
Dcmonstrajia teciprocei propaz//lel 1.4 se face pdD iaduqie rda1iv la
dimensiunea spaJialui: n dim,(V). Peotnl a=J nu avem nimic de demoallmt.
Preaupunem propaziJia adevArati pentru orice l < n = al._ un
endomorlism J. din familia dati. Cum J., e""' diagonalizabll ouma apaJillor sale

Propn.i esli> V: V= &W'' de asemenea V
1
Z 111nt invariaote la J. (V)/ e 1
' ... Ai
(conform lemei) dimalsiunile lor suot strict inferioale dim,(V). ApUcAnd
ipoteza de inductie restticjiilor (],),., alo endomorl"osmelor J. la oubapaJille
Invariante v'i: care sunt diagonalizabile lpropoZI/IaZ.J) coamtl doulclll> douA
.o;
rezulll cA existA bau B, c Comiam din vectori propn1 pentru toshl
endomorfismelo 7. deci pentru f.. Reuniunea acestor bau - baza clulall!n
V (corolarul 1, tetmnra 1.1 dia lectta1).
Vom prezenta acnm c4teva exemple de calcul referitoare la propaziJille
demonstrate mai sus:
Exemple
1. SI se determine o bazA 1n c:arc eodomorlismele J,,J, : R' -> R',
j,M,.{!,)=(-
1
2 2
3
1
) auntambelediagonale.
o o 2J -1 2 :J
81
._!)ijots
Poliooa.mdc QU'IlCteisticc ale celor doul eudomor.fismc suot:
P.;"(X)=P/(X)= (X- ff (X -6).
Spa ite oroDrii:
v, ={{a,p,a)la.PeR} Yt ={(2a,a,O)jaeR}
v[' = {(2a+ p,a,P)Ia.Pe R) Y/ ={{a,2a,a}jaeR}
Avem atunci: V/ nvl =V/J,Vf nv/ V/' nvl :::(a,O,a)aeR}.
Deducem baza in c:ano endomorfismele se diagonalizeazllsimultan:
B = {e, = (1.2Jle
1
le, =(2,1,0)}.
t
-6 6 -12 12 6 o o
diagooale.
SolM,WP,A(X)= (X -4)' (X -2),P/'(X)= (X -2)(X -4)(X -6),
P/' {X)= (X -4}' (X+ 2), sunt polinoamele caructeristice; iar proprii
SUDt:
v('

V." .;(a ,
Ol!im ca mahus baza: B =

la {tnalul
Dup1 cum om putul obocrw n a<est paragraf <OIIdi!ia de diagoaali2are peuuu ,..
eitd&norfiJm 1 : Y -+ Y Impune ca 1 o!l fie peste corpul K.
In acest caz daci! P! (X) este polinomul minimal al lui 1 atunci
P! (X)= fi (X -l , ) l , >' l
1
(lf)k >' 1, .!, fiind toate valonle proprii ale lui

1. De asemenea Am(Y)este idealul principal generat de P! (X). Considerind
struclura de K[X)-modul a lui Y notatA cu V
1
)XItem observa imediat c:4 V
1
este
K(X}j:! (X) K[Xfmodul dac:4 punem prin
88

.(V)P e K[X] (\l)x e Y
1
'x = Px = P(JXx)"ca ooeficienp
in (X) K[X] pAstram structura adirivll din Y. Pe de altA pnrte inelul
(X) K(X)este izomorf c:u subinelul K[f) definit prin eplitatea
, f' la ,eK} m= gmdP!<X).Acest lucru se observi dsc:4 aplic:4m
teoi'BitiiJ/dll12omorftsm aplicalid (bomomorlism de
CI>: K(X]-+ End,(Y) <I>(P) = P(f) al c:4rui nucleu- idealul generat de
polinomul minimal a clrui lmasine - K[f),
Cum P! (X)= fi (X -l,) l, >'l
1
rezultA (lec:(lo 1 cor.} 14 prop.1.S)

c:4inelul K[f)
lnelde _ .t ,) K(X) sunt de fapt corpuri comutative izomorfe c:u K
deoareceidealele (X- .t ,) K[X] sunt maximale.
Coofurm ex1, l(la 2 =uiti el inelul K[f) este aemisimplu deci Y
1
este
K[/]modul aemisimplu. Componentele aale simple vor fi izomorfe ntre ele 1i
izomorfe c:u unldimensional Ks.
Existi Insi In c:ano polinomul minimal P! (X) al unui enclomorfism
f:Y-+ V al Y nu se ponte deacom)XIneln K[X) In fae1ori de gradul 1
dar existi un corp K' (extensie a lui K)in care P!(X)devne mJioaal (tlqlnl(lo
1.9). Se poauo ar1ta el un astfel de corp existA (vezi leettal.). Eha fi ll1llllit C'OipUl
dll raflonalllaJe al polinomului P! (X). Vom extinde structura de a lui Y
la o structuri de K' iar endomorfismul 1 la un endomarfiSID 7 al
slructurii extinse (le<:(ta9).
Vom spune el un endomnrfiam 1 este absolut aemlslmp/u daci! struc1ura
extinsA la corpul de rapmalitate al polinomului P! (X)- endomorfism
semisimplu. Aceste consideratii vor face insii obieclul unor dc:z>Oitlri urmltoarc
Exerc/(11
1. Fio I:Y-+ Yun endomorfism. SI se arate el sunt echivalente afirmatiile:
" (lf)xeY (3).t eKf(x)=lx
b. (3).t E K (lf)x E Y f(x) = .t X
89
.Eri .1
2. Fie f:V-+ V un endomorfism peste corpul K astfel incit /
1
= 1,.. SI se
decidA n c:e conditii f este diagonalizabil. problemA pentru
f: V -+ V !' = f (/un proiector). In primul caz sll se den exemplu de spatiu
vectorial V peste un anumit corp K de endomorfism f:V-+ V care si verifice
!' = sll nu fie diagonalizabil.
3. Fie f: V --> V un endomorfism P e K[ X] un polinom. Arunci
endomorfismul P(f):V ..... v este inversabil (deci este un aulomorlism) <o>
c.m.m.d.c.(P(X);P{ (X))= 1 <o> c.m.m.d.c.(P(X);P.{(X)) = 1
1. DacA /, g sunt endomorfisme ale lui V p P{ (X) se de9COmpune n K[X] n
faclori de gnldul ldistincti doi cite doi dscA/g = g f atuncigeste dngonali7Jibil.
6. SI se caracterizeze endomorfismele f:V-+ V raponale peste corpul K
pentru care P.{ (X)= P{ (X); polinomul minimal coincide cu c:el caracteristic .

6. Fie f:V--> V un endomorfism rational P,f (X)= il(X- .l ,)'
,_,
descompunerea polinomului minimal in factori priini. Fie J-; c V
1
V. = {xevt(X- .l ,)' x =0}. Slsearatecll:
a. V, sunt subspatii ale K spatiului V.
b. V. sunt invariante la 1 (deci submodule n Y
1
)

c. ev, = v
,_,
J. DacA polinoamele P,(X) = ( P! 1 = l..k ablnci avem:
X-.l,
V, = {P,(X).xfx eV} = lm(P,{f))(vni le<.6 /1.".,2) .
. 1. Fie f:V--> V un endomorfism rational peste corpul K. SI se arate eli
existA un polinom P(X) e K[X) astfel incit P(/) sll fie diagonalizabil.ln plus
valorile proprii ale lui f cele ale lui P(/) sll fie
8. fie f:V-+ V un automorfism. SA se amte el inversul sAu este polinomial
in fadicll (3)P e K[X] astfel incit P(/)/ = / P(f) = 1,
9. Fie f:V-+ V un endomorfism rational peste corpul K
. "" .. ,..t
11
,n = dim.c(V) elemente distincte din K. SI se mte c4 existA un
polinom P(X) e A1XJ astfel incit P(f) sll fie diagonalizabil valorile sale
PO
.e+s
proprii ss apar!inil multimii {.t ,, ... ,-! .}. Dacll P.{ (X) are n rtdleini distinete in
K atunci valorile proprii ale endomorfismului P(/) gAsit .mai sus sunt toate
elementele ..t
1
, , ...t "
10. SI se arate eli legea extenol definiti ll cursul demooo1Jalieiprop./.l/
V' o strucblrlde M,(K[X))-moduldrept.
11. Daci f:V-+ V este un endomorfiam (nu nenplrat rational peste
corpul de bazll K) iar P! (X) se dencompene in factori ireducbloill In
K[X) (flrl factori de pulete >2) ablnci inelul K[f] eate inel semiolmplu
(este produs cartezian, sau direct, de corpuri comutative).
li!. Slse completeze demonstn(iile dill/flo S.
9/
1.
9.
a. Daci ..l>O atunci spatiul propriu corespunzAtor este
vi" = x(r)=a.t:i + p . ...fi,a,peR }deci de dimensiune 2.
!MmDiutrofleFU: x(r)e vt =>x"(r)=A.l(t)l2xXt) =2AxXt)x(t)
[x"{t))'.,: A[x'{t))' Ax'+l=>:t-J..tx'+K
:i
:::::> =1
.J..tx' .,.K
J . ", K 1r = Jx In [u + ]
..J;.. IX +-
'/ .t .
(4;,0,,\ >0 _h.tn[ .l(t)+

+f] =t+L
.l(l)+

+ ]= ./X (I+L) J.l(r)' +j= => x'(t)+ =
.. b. Daci A <O atunci propriu corespunzator este:
v,"'' = t)+ Psin(..i-I t)a,pe R j, deci tot de
dimensiune 2.
:i J :i
!Mmomrrofle Aaalop =>
1
= 1 => dt = t+L
v..tx'+K .J-I. -x'+.!__
-..t
(
K ) 1 . .l(t)
--;,o, -.t >O >O "" f'""":"an:smff=t+L =>
A .;-A -K
A
329

x(/)= FKsin(r-"r(r+L))=
-K '/T
..t
= t.K sin(../-I 1+ .,/-I. L
t..tK ain(../-I t)+ t..tK cos{ ..l-I
t)+ .8ain(Nr)a. PeR. .
c. Daci A."() atunci propriu corospunz.lltor este:
vJ" = xer{!i!')= p,a,pe R}, dimeusiune 2.
Demonmatf ,t.,Q x(t)=Kt+L, K,L eR =>
a,peR .
4. Pmupunem c4 ..t =O este wloare proprie pat1JU apica(ia llllml:i cxislii
astfel Incit sA aYOIII
!<sintcosr:..costsinr).l(r)dr =sint( cosn(r)dr -cost(sin n(r)dr =O.
Derivnd uldma obtinem:
cost{ cosn(r)dr+ sintc:ost>(t)+ sint(sinn(r)dr -costainn(l) =O deci
cosr!cosu(r)dr+sint(sinn(r)dr=O. Dcri.tnd din nou egalitatea IOZlllta el
-sint{cosn(r)dr+cos
1


t.l(t)=O; de unde
.l(t) =O (V) te [0,1).
Pentru cea de-a doun afinna(ie vom yroc:eda astfel : din egalitatea
= ..tx, ,\,o O,H O rezultA = ..tx(r)(V)t e [0,1). Derivind de dou.l ori
cs mai aus, -2'(xXt)+.l(r)= ..tx'(t) de unde, prin inlocuire,
rezultA -.b(t)+ .l(t)= ..tx'(/) deci x'(t) =
1
.t .l(t) !IJ
1
(x) =
1

4
x.
7.Facem schimbarea de variabitl v=lu (.l(v}dll
1
a. Preaupunem el (3)xe astfel inct'l/(xXt)= O,(v)t e [o,t) deci
(.l(v)dv=O demonslrlm c4 .l(I)=O(II)/e[O,I). Daca, prin absurd,
(3)t e [0,1) astfel incAt .l(t) >O atunci, x fiind c:ondnul, rezulta el
330

(3)& >0 ('l}le (1-&,1 +&) => .x(l') >O dar L.x<v)dv= (.x<v)dv=O=> r l(v)dv=O
ceea ce este fals.
b. Van 8llta el astfel nct '1/(x)=.Ue>
e> L.x<v)dv=..!tx(r).('l)e[O,I]. Deri- In 111)01 a1 1 obJinem ecua)ia
x{r)=.u(r)+ut(r) cloci 4!J= l-..! .!,re(O,I], de Wlde, prin integrare,
"''' ..! 1
l-A
,CeR. Avem deci spaJii1e p-opii
117 ={ ,CeR} de dimensiuni dim,V:' = l,..!e R'.
1.
/. lmpli<a)ia b.=> 8. es1e evideaiA.
2. lmpli<apa s.=> b. fie {e,,e,, ... ,e,} o baZA o lui V. DiD 8. rezuiiA <1
('l)l=l. .. n.(3)..!,astfel incit /(e,)=..t,e,. Pentru {'l)l,je{l.n} avem
f(e,+e)=..t,(e,-i-e
1
) <oafonn s. f(e,+e
1
)=f(e,)+f(e)=..!,e,+..lf'
1
deci ..! ,=..! ,=..!
1
de unde rezuiiA el ..!
1
=..! ,= ......... =..! .=..! deci
f(x)= /(x,e,) = x, f(e,) = 'i;x, ..lf(e,) = ..!x pentru orice xe V.
11 11 11
9. Daci caracteristica lui K este diferiti de 2 atunci aplicind ex.2 ! 1ect14 3
rezultA el /este dingonalizabil 11 spa)iile aale proprii sunt V!, ;V.'. Daci
caDICreristica lui K oare 2 atunci siogura valoare proprie a lui /oare ..! c 1.
Conoiderilnd de exemplu endomorlismul f al unui spa)iu bldimenoional V pesre un
corp de caracreristicl2 a clmi malrice esre :]. B o bazl arl>itrarl
J 1 2
avem M,.(f )=(M,.(f)) =/,deci f =1,. Endomcrfismul nu oare
diagonalizabil in mod evident
4. 3) Daci (P.{(X),P(X)) = latuu:i (confimn reoremei lui Gauu (1<4- I) existi
polinoamele R(X),T(X)eK(X] utrcllnc:tl P.{(X)T(X)+P(X)II(X)=I deci
P.{(/)T(/)+P(/)R(/)=1 ti P.{(/)=0 deci P(/)R(f)=R(/)P(/)=1
deci J este iiYersa1ril. In cazul polmomului Wlcteristic se folose:ltc tcoren. Hami.b.on-Caylcy.
R,.;proc daci P(/)..re invenabD aumci P(f) nu arc wloare proprie uro
( Ker P(f) ={O} ).Daci (P,P.{) = Q 1 atunci Q 1 P ei Q 1 P.{.
33/
c.V..Af;i' s
5. FieR= P.{ :Q purem i/l:riecl: P(f)oR(J)=(PIQXfloQ(f)oR(f) =
=(PIQXf)o(QR(f))=(PIQXf)P.{(/)=0. Cum
lm(R(/)) c Ker P(f).
6. In cazul alegem un factor ireductibil Q
1
al lui Q In
K[X]. Daci Q,(/)=0 atunci Q,iP.{ deci P(/)=0 absurd. Deci
pentru nrioe factor ireductibil al lui Q. Cum P' este un di>izor al lui pl rezultA
el P.{ esre produs de factori iroductibili ai P/ deci Q' = (P,P.{J este un
divizor al lui (P,P/)deci al lui Q. Factorii sli primi fiind fllctori primi In Q
alegem Q, un astfel de lllctor prim ra)ionlm ca mai auo pentru polinomul
R = P.{ : Q, => lm(R(f)) c Ker P(f).
7. Orice spa)iu propriu V f al lui f esre unidimensiooal invariant la B
deci esre format din vectorii proprii pentru B. RezultA de aici el B esre
diagnnalizbil.
8. Coofonn lecrlel 6 polinomul minimal P .{(X) al lui fesre de forma
P.{(X)= n (X -A ,)" unde n,este rangul celei mai mari celule Jordan din blocul

J ' RezultA el 1 are In descompune,.. sa Jordan numai el re o ululd Jordan
pentnl valorile proprii distiuc:te.
9. Vezi lti 6./orma cano11lc6 Jordtm.
10. Polinomul P poate fi ales P,, /ee". 6 fi, teorema Jordan -
Cheva/ley.
11. Daci f eare inversabD atunci f nu are valoarea proprie zero cleei
Alegnd polinomul P(X)=-a->1\(X) avem
evident /o P(/) = P(f) o/ = 1, deci F' = P(/).
12. Obserwqle Coosideriind ca in lectie Inelul KV] ca subinel al lui
End,(V)avem evident el P(f) inversabilln End,(V) ImplicA faplul el P(/)
nu oare divizor al lui zero in Klfl deci inversabilln KVJ deoarece nrice element
din KVl esre oau inversabil sau di>izor al lui zero (<kmtUUraff ace# fapi).
Compara)i exercitiile 3, Il din acesstlleqle.
332
1 .III' hi:u::l :'01 . .:\ li 1 r r:! ,,
. :11 11:1' 1 i .111 ;:1:mcr l.'.'i ,, !: :r 1:
III o'l 1 1 1' . , .' 1; 1
:, :
o 1 o
SoiiiJf'
ColcuiGm nloriloe proprii, r.'lda('inlc polinomului camc1eristic:
P/ (X)= dct(M,,,, (j)-X 1,)= -X'+ 2X =0 de unde A, =O;.l", =./.
DeterminAm spaliile proprii:
Pentru l=O avem V[= {xe R' 1/(x)=O} =Ker(/)) deci:
/(x)=O<O>M,,.,<fHxJ,, =O a
o 1 o .1'J
de unde obtinem :
1;
1
= {xeR' lx=ac, -a c,,a e RJ;c, =(I,O,O);c, =(O,I,O);c, = (0,0,1) fiind
vectorii bazei canonice. Avem deci V/= {(a,O,-a)la e R} de unde diml';,l = l.
omo:::::
.. .t:z- Jj,TJ =O .r, = !J_a
2
l
t {(.fi ..fi. 1 R)
r: = -a:a;-a) a e
" 2 2
avnd dim vf = 1.
Analog V
1
r.={(- ,fa;a;- ,fa)laeR) cu dim1'
1
r.=l.
- 2 2 . ,
ntruct suma dimensiunilor spnliilor proprii este dimensiunea spatiului total RJ
endomorfismul fse poate diagonaliza. deci o bazlla spatiului prin
reuniunea bazelor spaJiilor proprii.
93
Baza n care endomorfismul este diagoilal este, confonn celor de mai sus ,
constmiUI. astfel:
Al v
1
o 1 1'
1
,fi ,fi 1t ,fi ,fi
cgemt; e ,e" =(1, ,- );e
1
E ./i,e
1
=(2;.;2):e
1
e ..JJ,e
1
=(2;-.. 2)
baze in spatiile proprii pe care le reunim intr-<t bozlla lui R
1
: 8 = {e,;e
1
;e
1
}.
Din constructie

vectori proprii) avem:


f(e,)=O;f(e,) =,fi c,;J(e,) =-,fi e, deci M"(/) =
molricco lui f in forma diagonalA.
Matricile de schimbare de coordonate (baze) sunt:

-1
.,fi
2
1
,fi
2
2
-.[21
u", =<M,,,r'.
o
,fi
o
] ....
-.J
w' Obsu\'O{ie Cooform l.c{iri 7, 2 definitia 2.8 Srlrur 2.9
.:ndomorflsmul f este deci existA o bD1A onop.onaiA io matricea sa ntc
diugonaiA , deducem eli vectorii proprii e
1
;e
2
;e
3
sunt ortogmali intre ei (se poe te observa
direct )deci coosidcrnd o noul b07A B0 = = = = / 1} aceasta es/e o
bnzd orlonormatd fonuntlf din \'ectorl proprii at lui f.
Avem J. de
unde rezuhll matricile de trecere:
.,fi
,fi
o
.,fi
2 .i 2
2 2
=
o
.,fi
J2
Af
88
=(M
8
csr'='(llf
8
c
8
)=
1
,fi
1
2 2
2 2 2
.,fi
1 1
1
,fi
1
2 2 2
2 2 2
(ronfonn corolllrtllui 5 la teorema lui Scbur 2.9, lec(ia 7).
94
Motricea diagonala este M ,.,.,(/)= ] =Al,.(/).
o o -J!
2. Si se la forma diagonala endomorfismul:/: R
1
--+> RJ, care
Af,
0
,,(/)=[-
4
3 -
6
5 ]
-3 -6 -5
Solot/e
+SXX -lXX

-3 -6 -s-x .1, =-2
Pentru ..t
1
= -5, consideram endomorfismul: J_, = f- ( -S) 1
11
), pentru care
M :
-3 -6 o
=-S(x],, .,.[:3
-3 -6 0 .T,
=> {"' = x, =
0
V!,= {(O,O,a) Ja e R};dimQ'!,) = 1
x
1
=a
Pentru .z = 1. considerAm endomorfismul: f.. = f -llr, pentru care
]
. -3 -6 -6
/(x) = x-=> M ,, (f!'(xJ., = [xJ., -=> [}3 -
6
6
-3 -6
kcr{f.)= V
1
1
= {(-2a,a,O)Ja e RJ;dimQ'/) = 1
Pentru .a, = -2. cc:tnsid.:ram endomorfisnull: = /-( -2) 1".., pentru care
M ,,,,(/_,)=[-
6
3 }
-3 -6 -3
95
3. Sd s..: .OOucd tu fomto diugtmnli\ 4:ndornorfismul: f: R,-+ R
1
, p.mtru care
[
7 -12 6]
M,,,,(/)= 10 -19 10.
12 -24 13

P{(X)= 10 -19-X
I
I-X
10 o
6
'
-X -12
12 -24 13-.\' !-1-X
-12
-19-X
-24
6
JO =O<o>
13-X
1: =O=>
2-2X
(1- X)'(l +.\')=O=>{,!,=-<,=
1
.
,t,= -1
Pf.11tru s = ), consiJcrlm endomorlhmml: f. = j ... ).)
111
, pcnlru CflfC
. [6 -12 6]
M ,,,,(/,) = 10 -20 10 .
12 -2A 12
96
=>{;:
2x
2
=x
1
+xJ
kfif.)=T(,_' = {(2a.a + /1./l)la,fl e Rl. dimKer(/,)= 2;Ker(/,)=U"'
cndomorfismul: /.
1
=/-(-I)IR', pentru care
12 -24 14
[
8 -12

=-[xJ,,, <:,;> 10 -18


12 -24
{
4x1 -6.<2 +3.r, =O {x, =3a
:::> 5.T
1
- 9.t
2
+ Sx, =O .T
2
=Sa
6.r
1
-12.f
2
+7.r
3
=::0 .t
1
=6a
Ker(J_,) =V!,= {(3a.Sa.6a) la eRI, dim Ker(J_,)= I;Ker(J_,)=U'-
11
Deoarece dimensiunile spnliilor proprii sunt egale ordinele de
multiplicitate. endomorfismul este diosonoli7.nbil, baza formtttli din
proprii este B = {e, =

= = (3.5,6)} iar forma este:
Al

] Matricile de schimbare de baze sunt:
.. o o -1
M,,, ;]=(11.,,..)'.
OJ.6
'- se[
4
rodu: la
0
rorm] a cndomorfismul: f: R'--> R',
M ..,,
0
(/)= -J -s o .
-3 -6 -s
97
pcnbu care
SohJ{ie
+SXX -lXX
-6 -S-X A, =-2
Pentru A. = -S, oonsiderim. endomorflSmul: J_, = f- ( -5) lr, pentru care
M,,(/_,)
-3 -6 o
f(x)=J., :::=O
-3 -6 o X,
v_; = {(O,O,a)la e R};dim(V!,)= 1
Pentru )-z = 1, considel'llm endomorfismul: J; f - 1. III" , pentru care
-
6
6
-3 -6 -6
f(x)= A, x=x."AI,)fl(L, =(L, "'[:3 -
6
6
-3 -6 -6 x, .
V,'= {(-2a,a.O)ia e R);dim(l;') = 1
cndomorfismul: J_, = f -(-2)1,., pentru can:
-3 -6 -3
f(x)=A, x=x<>M,(f)(rl.,. =-2(r].., "'[:3 :3 =-x, =x, =a
-3 -6 -3 :r,
V!,= {(a,-a,a)lae R);dim(V.',)= 1
Deoarece dimensiunile proprii sunt egale eu ordinele de multiplieitale,
matricea este diogonolizabiiA, ba7.a B = {e, =(O,O,I),e, = (- 2,1,0),e, = (1.-1,1)} iar
forma este:

]
o o -2
98
_J. aaJu..a. b fo:m3. Jurti&tf ft{'lil.';;lftt Hni:u-Q f: R
1
R' care n baza
canonicA are motriceo M = [: =
6 -9 4
SoiUJie
Polinomul caracteristic P/ (.\') =det(.Msc&(/)-X 1
1
)= -X
1
(X -1).
Valorile proprii ale lui f = 1.
O valoare rroprie =V{= {xe R
1
1 /(x)= O}= V/ =Ker(j)::;..
=0, =>x, =a,.Y, =2a,x, =la =>Kel(fJ=ka.2a,3a)laeR}
= dim Ker(j) = 1.
f'(x) =0 =>M .,.,(/') (x),. =0, .,"(/Jf (x]., =0,

:][=:]=0,=>x,=a,x,=P,x,=-3(a-p).
3 -3 1 X
1
Ker(j')= ka,p,-3(a- Pll a,p e R}=>dimKer(/
1
)= 2.
NurllH! .film . 8dZ4
Ker(f')
2
(1,1,0) = e,
.
Ker(j ) 1
1 (1),0) = (-1,-2,-3}=<,
Pentru.<, = 1 valoare proprie => ft = {YeR' lf(x) = .r}=>V.J' = Ker(j -1,,) =Kr(j,)
j(x)= x= (.<\.-/ !cs.:<f)- JJ)(x].s. = OJ = .T
1
= a,.T
1
=a,x
1

Ker(/,)= e R}=> dimKer(/,)= 1.
B(Qo..
(1,1,1) = e,
Daza Jordan cstu B = { e, = = = (1,1,1) }
99
M.,(j)=M,., M.,.,(j)M.,,, M .,, =[i
-1 1] [1
-2 1 ,M,"(At,.,r'= 1
-3 1 o
-1 !]''
-2 1 .
-3 1

o o 1
i. s.<" fllrmll JwYbt f : R
1
-. R
3
n baza

3 -1 -1
Polinomul

(X)= det(A - X 1, )=-{X -IY =O deci
vnlorilc proprii sunt = ..t, =A, = 1. ConsiderAm endomorfismul fz = J-1. avem
M ,,..,(},)=[- -:].In continuu re culcu lAm Ker{f, ),Ker{r,' ). Ker{r,') ...
3 -1 -2
[
2 O -1] [''] {2x -x =0 {x =-a
/
1
(x)=0-=- -2 O 1 x
1
=0= 3x:- .

x:=ta
3 -1 -2 x
1
x
1
=a S1
-1
2 2 O x
1
xj=P . ..-
1
=/J

0 0 0 .T
1
XJ = r
Avem deci:
Ker(J,)= {(-a;a;-2a)!a e R },dim(Ker(/> ))= 1
Ker(r,'}= {(a;-a;P)I a,p e R },dim(Ker(/,'))=2
Ker(r,')= {(a;p;y)! a,p,y e R ),dim(Ker{r,' ))=.l
Putem scrie tabelul
/1111
<.rN' . : ,., ... S-
.\itc-lee dim Rtc.tr
Ke,{ f?) 3 (1:0;0)= g,
Ker{t;') 2 /,(1:0:0 )= (2:-l;.l)= g,
Ker{f,) 1 /'('->l)= (1-1' )= g
... J .. . . .. .-: . ... 1 . ..
=oM,,,(/)=[: :
001 2 3 o
se reducllln forma cnnonica .Iordan nplia.lia !inimi\ f : -+ R
4
pentru core
M ... i

;1.
o -1 2 1
Solufle
Polinomul camctcristic ,, . (/)-X 1, }={X -11.
Vnlorile proprii ale lui f sunt ..l, = .<, = ;., = .<, = 1
Pentru.!,= 1 valoare proprie =o J, = /-11,.. =
i)= {.-eR'lf(x)=x}=>V,
1

/(.t)= .t"' (A-t .., ... (/) -1,] (x],. =O,

o -02 1
O
=0. =-fJ,x, =2a,.t:
1
=-a,x. =fJ.
o 1 x,
-1 2 o x.
Ker(j,)= R}"' dim Ker(j,) =2.
. //(x) A.f (.r)e .. =o. (M lk&(f. ))2 , [x1ec ""o .


0000 X
1
o o o o x.
Ker(h
2
) = e Aer(J;
1
) =4;J.este endomortism
nilpotent de indice k=2.
III/
St1dt11 dim
B"'n
: . .
Kei(J,') 4
(1,1,0,0) = e, (0,0,1,1)= e,
Kcrl./, ) 2
/,(1,1,0,0) = (1,2,1,-1) = e, /, (O,Q.I,I) = ( -2.2.1,2) = e,
lln71> Jordnn B = { e, = (1,2,1,-l);e, =(IJ,O,O);e, = ( -2,2,1,2),e, = (O,O,IJ)}
M .,(/) =M ""' M,,,.(J)M "'

-2
'1 ['
-1 4
:1
1 2 o 1 2 -2
M =(M ) =-
-1
o
1'
8
& s..-
8
30
o 1
-1 o 2 1 1 -1 2 1
["
o
:1
o 1 o
M.,(J)= O O
1 .
o o o 1
o
<111 r Il
o o .
'1
SA se n:duc4/ In forma C80011ic:IIJonim.
o
o
.Sofrq;e
P[ (X)=(I-X)' =0=>..1, =.t, =.t, =.t, = 1
Pentru = 1, considerAm cndomorfismul: J.. = /-11_., pentru ure
o o o o
[
o 1 o o]
M,,(/,)= O O O O .
o o 1 o
Ker(j,) = {(a,O,O,fl) [a,p e R). dimKer(j,) =2;Ker(j,)=V,
1
M,,(/,')=0,,
Kef(/,')-'((a p X o)[a p X 6eR) dimKer(/,')=4Kef(j,')=U'"
'
- . . .
'
'
,Vuclt_L
ldim

.
..
.
' :, ; ,,
''.''
:'"!:
Kcr(J,')
4
(0,1,0,0) = .; 1
Ker(j, )
2
/,(0,1,0,0) = (1,0,0,0)= .; 1 /,(0,0,1,0) =(0,0,0,1) = .;
102
I
l 1
o 1
M,.(j)= O O
o o
o OI o o
1 1 .
o 1
$. Fief:R' -+R'
2
o
pentru care M
-1 -1
la tbm\d t..'AilUOir! Jcm/.m.
SoJu.rr.
o OI 1 o
. se reducA lo f
2 1
-1 1
Polinomul caracteristic P! (,Y)=det(M 1,) => P( (X)= (X -2)'.
Valorile proprii ale lui f wnt -\ =A,.= J, = .
4
= 2.
Pentru -\ = 2 valoare proprie,fie !
1
= f - 2 1 =>
=>V(= {x e R' 1 /(x) = 2x }=>V[= Ker(f -21,,) = Ker(f,)
/(x)a 2x => (M ..,,.(j)-2 TJ (xL, =0,

: 11::1=0, =>.<, =a,x, =-a,.<,=.<, =0.


-1 -1 -1 -1 ....
Ker(f,)= {(a,-a,O,O)Ia e R}=> dimKer(j,)= 1.
1
0 o o
o o o
o o o
o o o
lll} "' "'' .o
Ker(f
1
4
) = a,p,y,() e R}:;:::,dimKer(/
2
4
) =4 ::;.f
1
este endomorfism
nilpotent de indice t
tlim
....
Ba:.a
Ker(f,') 4
(0,0,0,1) = e,
Ker(J,') 3
/,(0,0,0,1) = (0,0,1,-1) = e,
Ker(f,') 2
/,"(o,o,l,-1) = (0,1,-1,0) = e,
Ker(J,) 1 .1{(0,1,-I.OJ = (1.-1.0,01= e,
Baza Jordan B = = (1,-l,O,O);e, = (0,1,-l,O);e, = (0,0,1,-l),e, = (0,0,0,1)}.
Al
88
=M Bllt: M ltdcU)Af II.:B
I
l o o OI Il
-1 1 o o )
M,.,= O -1 1 O,M,",=(M",,) = 1
o o -1 1 1
o o OI
) o o
(Mttoda lui GmMs)
1 1 o
1 1 1
1
: 1 1 o =[! o
M,.(j)= 1 1 1 O . O O 2 1 O -1 O O O 2 1
1 1 1 1 -1 -1 -1 1 o o -1 1 o o o 2
Rezultatul em de deoon:ce conform corolorului 2 al lemei l, forma
Jordan a lui f contine cel puJin o celulA dli!: k = 4.
ff. S4 :re reducA la fonna canunicli cndomortisnml f: lr -+ R" pentru
I
l o o o]
2 1 o o
careMBcllc= O 2 1 O.
1 o 2 1
.

1-X
P.'(X)= 2
r. o
o
1-X
2
o
o
1-X
o
o
=o.". c1- =o=>.<, = = = = 1
o
O 2 1-X
Pentru t :::: 1, considerAm cndornorfismul: J; = f -1 1 It, pentru cnrc

1 o 2 o
f(.T)=x.,;.M,. (/)[x], =[x],.,;. '=0=> ., ' '

1; {" =x =0
c c c c O 2 O O x
1
x
4
".a
1 o 2 o -"4
KerU,) = ((O.O,O,a)[a e R}. dimKer(j,)= I;Ker(f
0
)=V,'
M
o 4 o o
Il llW}+r
dimKer(J.')=2
:, Ker(J.')= ((O,a,p,z)[a,p,ze R}, dimKer(J.')=3
8 o o o
M Reu.) =O,, Ker(f.') = i(a,p, z,6)[.z,p,z.<1 e R),KerU,') =VII)= R'.
105
_:, ......
"-.:.' '!"'-
Jim 811!11'
.: ..
'
Ker(J
0
')
4
(1,0,0,0) = .;
Ker(J,')
3
/,(1,0,0,0) = (0,2,0,1) = .;
Ker(J
0
2
)
2
/
1
(0,2,0,1) = (0,0,4,0) = e;
Ker(J
0
)
l
/
1
(0,0,4,0) = (0,0,0,8) = e;
------- --- -----------
::11 rr )-.
0001 8010
7.. Sii se reducAflafornra canonicdJorJan aplicntia liniarA f: It-+ R
4

:
Al BcBc = O O O .
o o o 1
Snlrrfie
1-X -1
P/(X)=
o 1-X o
o o 1-X
o o o
o
o
=O.,;. (1- X)' =O=> -1, =A, =A, =A, = 1
o
1-X
Pentru = 1, considerAm endomorfismul: J; = f pentru care
[
o 1 -1 o]
o o o o
M,,(f,)= O O O O .
o o o o
Ker(j,)= {(a,p,p,z)[a,p,z e R}. dimKer(j
0
)=3;Ker(j
0
)=V,' M,,(/,
1
) =0 ..
Ker(J,') ={(a p z o) [a p z 6 e R}, Ker(/,
0
) =Vi'l = R'
o
. . . .
o
. .. __ ; _______ --------'-- ...
1
Ker(/,
1
) 4 (0,1,0,0) =:e; ( :
0
. . .. ..
Ker(f
0
J 3
/,(0),0,0)!= (1,0,0,0) = e; (0,1,1,0) = .; (0,0,0,1) =
.

0001 0001
li. S4 reducA la forma canonicA Jordan endomorfismul f : R' ...-. R'
1 -1 o o o o
o 1 -1 o o o
o o -1 o o
pentru care M .,,,(/) =
0 0 0
_
1 0
o o o o -1
o o o o o
Solutie Polinomul car.wt.:ristic (&le : P/ (x) = det(M &:&:(/)- xI,)
1-x -1 O O O O
O 1-x -1 O O O
0 0 1-.T -1 0 0
P/=det ={1-.t)'
O O O 1-x -1 O
o
o
o
o
o
o
O 1-x -1
O O 1-x
Valorile proprii sunt la = A, = ..t" = 1
4
= .t, = ..t, = 1.
Mulriplicitatea alscbricA a lui A= 1 es1e 6.
. = l valoare proprie => j(x) = x,
V,
1
= {xe R'lf(x)= .T }=Ker(f -1,,)=Ker(J.).
o -1 o o
o o -1 o

o
o
. G o
o -1 o
o
o
o
/(.T) =X=> [A!.,.,(/) -/,] (.t]., = 0
0
:> O O
o
o
o -1 o
o o o o -1
oooooo
=>xl =a,x2 "'.r3 =.r4 =xs =x6 =0
Ker(/
1
) = ka,O,O,O,O,O) 1 aeR)=> dim Ker(/
1
) = 1
J.'(x)= O=> M ,.,.(!;' ). (x k =O,
107
x,
x,
.T,
=0, =>
x,
x,
....
00 ooox,
o o o o o
o -1 o o o o
o o -1 o o o
o -1 o o
o o -1 o
o o o o o -1
000000
001000
000100
o o o o o
o o o o o
oooooo
000000
o o o o o
o o o o o
x,
x,

x,
o o o o o o x,
oooooox,
Ker(l;' t.p,O,O,O,O)Ia.P e R)=> dim Ker{l;' 2
f.'(x) =O =>M .,,.(/,') (x]., O,
o o o -1 o o
o o o o -1 o
o o o o o -1
M.,,.(J,')=M",,.(f.')M,.,.(f. )= O O O O O O
000000
000000
0 0 0 -1 0 0 .T
0
o o o o -1 o x,
o o o o o -1
o o o o o o.
o o o o o o
o o o o o o
x,
=0
6
=a,x
1
= ':Sf,.r, -s:.x, =x, =O
x,
x,
x,
/1!8
Ker(j,')= Ka.p,y,O.O.O)I a.p.ye R]=> dim /;er(.J.')= 3
f.' (x) =O =>M ,,,,U,' ) [x1, =O,
o o o o o' o o o o 1 o
o o o o o o o o o o
o o o o o

O O O O O
000000
000000
O O. O O O O
000000
o o o o o o
o o o o o o
o o o o
o o o o o 1 x,
000000 x,
=Oa ===>x, =a,x
2
=P,x, =r.x( =8,x, =X
6
=O
o o o o o o x,
000000 .Y,
000000 x,
Ker(.f.') = [a,p,y,O,O.O)I a.P.r.Oe R}=> dimKerU,') =4
J;'(x)-= M o.
o o o o o -1
000000
, "000000
M,.,"U, )=M.,"U, )M,.,.v,)= O O O O O O
o o o o o -1
000000
.000000
000000
00000 o
00000 o
000000
000000
x,
x,
x,
= 0
6
=::) .x
1
=a,x
1
= p,.TJ = r,x, =8,x, =0,.1'
6
= 0
x,
x,
x,
Ker(.f.')= Ka.p.y,O,<>,O)Ia.p,y,O.S e R}=> dim Ker(.f.') = 5
=0,
' (i.-L)
/119
o o o o o o
o o o o o o
o o o o o o
o o o o o o
x,
x,
x,
=0, ==>x, =a,x
1
=P,x
1
=r.x
4
=O,x, =B,x, =q
x,
000000 x,
o o o o o o x,
KerU,') = {(a,p, a,p, e R}=> dim KerU,') = 6 = mulliplicitalea
nlgebric!l.
.Vttdec tllm
'
,,
u
. Bma ,; .. '.'
Ker(f.')
6 (O,O,O,O,O,I)=e,
Ker(j,') 5 f. (0,0,0,0,0,1) = (0.0,0,0,-1,0) = e,
Ker(f.')
4 f. (0,0,0,0,-1,0) = = e,
Ker(.f.
1
)
J /, (0,0,0,1,0,G) = (0.0.- LO.O,O) e,
Ker(f.')
2 f. (0,0,-1,0,0,0) = (0,1,0,0,0,0) e,
Ker(f. ) 1 f. (O.l.O,O.O.Q) = ( -1.0.0.0,0,0) = e,
Bo7..a Jordtrn este:
B = -1,0,0,0,0,G),(0,1,0,0,0,Q),(0,0,-1,0,0,Q),(0,0.0,1,0,Q),(O,O,O,O,-
-1 o o o o o
o o o o o
-1 o o o o o
o o o o o
o o -1 o o o o o -1 o o o
M..,= O O O O O ,M,,.=(M,.,r'= O O O 1 O O
o o o o -1 o o o o o -1 o
00000 00000
o o o o
1 1 o o o
o o o
o
o
M,,,(f)= o
o o 0
,Mf!pU)=Ms& A-l&&:<f)l\lp.."
o o o o 1
o o o o o
110
- ........ ;!.
9. S se lafomra canonlciJ Jordan endomorfismul
1 o
o o o o o o o
1 1
o o o o o o o
o o
1
o o o o o
o o o 1
o o o o
j:R'-.R';.M!ciJc =O o o o
o o o o .
o o o o o
1
o o
o o o o o o
1 o
o o o
o o o
1
o o o o o 1
Sclrtlie
P/(X)=O""(I-X)' =.<, =.1., =A, =.l, =,l,. =A, =, =1
Pentru = J, considerAm endomortismul: h = f -11R,, pentrU care
o o o
o o o o o o
1 o o o o o o o o
o o o
1 o o o o o
o o o o
o o o o
A1 Bclc (j,) =
o o o
o o o o o o
o o o o o o
o o
o o o o o o o 1 o

o o o
o o o o
o
o o o o o
=[.t],, =>
r
=x, =x, =x, =x, =x, =.t,=O
:;:) x
3
=a
x, =P
KerlJ,) =V,' = J(O,<l,a.O.O, /1,0,0,0)1a./l e Rl. dim Kerl./
1
) = 2
KeriJ,') = {(O,a,p,-a,O,.f,O,O,a)la,p,z,8 e RJ, dimKerl./
1
')=4

.t
1
=-x
4
=X
9
:;/I
)
x1=z
M, <J. l[x], =0=>
c
c
x, =5
x, =e
x8 =;
Ker(J,') = ((a,p,z,-P,-a,o,e,;,p) la.P.z.o,c,-1 e R}. dimKerl.J,'> = 6
x
1
=a
X: ,._X4 = jJ
x, =x
M,,(f,'Hxl,, =0=> x
6
=o
x, ;::6
x8 =t/J
Xg =q>
Ker(J,') = ((a,p,z,-P,-a,o,c,(J,'f') !a,p,z,il,c,<l.'l' R}, dimKer(J,'> = 1
M ..,u,'>!xl,, =O=>
X
1
=a
Xoz = fJ

= 6
x,;:: c
x, =<1
= I{J
= r
..
Ker(j,') = ((a,p,z,o,-a,c,;.q>.y) l<t.P.z.li,c,;.q>,y e R}, dimKcr(j,') =8
Al 6c6c (J/) =O R';
Ker(j,') = ((a.P.zJi,e,;.q>,y,q) ia,p, z .S.e.;,q>,y,qe Rl = vti = R'.
dimKer(/
1
6
)=9.
Tabelul arati astfel: 6e4..;. f' cr/ -Iz>
0
>' 6 3e,c.,; w'.? U
lcJ-.k'
3 )';_$
dim Ba:a .c.:_.
Ker(/,
6
)
9
(1,0,0,0,0,0,0,0,0)= e; :.
. : .

Ker(J,')
8 j, (LO,O,O,O,O,O,O,Q) =

.
(0.1,0,0,0,0,0,0,1)= .;
:__
Ker(J,')
7
J,(o.l.o.o.o,o.o:o:i =
.

(0,0.0.0,0,0,0,1,1) = .;
-;-!-';':-,-- -- ...
(1,0,0,0,-1,0,0,0,0) = e; Ker(j,')
6 j, (0,0,0,0,0,0,0,1,1) =
(0,0,0,0.0,0.0,1,0) = . ;
Kcr(j,')
4 J, (0,0,0,0,0,0.0,1,0) = /,(1,0,0,0,-1,0,0,0,0) =
(0,0,0,0.0,0,1,0,0) = e, (0,1.0,-1,0,0,0,0,1) = .;
Ker(j,) 2 j, (O,O,O,O,O,O,I,O,QJ = /,(0.1,0.-I.O.O,O,OJ) =
(0,0,0.0.0,1,0.0,0) = .; (0,0,-1,0,0,0,0,0,0) = .;
B = {e; = =

= e,.e: = e
1
+ = e
2
+ =

= -e,;
Baza Jordan: . ,
e, = e
2
-e. +e,;e, c e
1
-e,}.
Forma Jordan a matricii cndomorfismului f este:
o o o o o o o
o o o o o o o
o o o o o o o
o o o 1 o o o o
M,.(j)= o o o o 1 1 o o o .
o o o o o o o o
- -
-
o o o o o o 1 o
o o o o o o o 1 1
o o o o o o o o
iar matricile de schimb'arc de bD7.c sunt:
1/J
....... ;4 ,!.
o o o o o o o
o o o o 1 o o 1 o
o o o o o o -1 o o
o o o o o o o -1 o
A1 B<B = o
o o o o o o o -1
=(M,.J'
1 o o o o o o o o
o o o o o 1 o o
o o 1 o o o o o
o o o o o o
1 O. sa se reducdflaforma canontcif Jordan endomorfismu1
,, r 4r,._.(f}[i
1 1
il
1 1
1 1
1 1
Solutie P{(X)= = .l, =.l, =O
.<. = 4
Pentru Jt, = 4. considerAm endomorfismul; J. = f -4 1; . pentru can::
[_,
1 1
' l
M,/,J.) = :
-3 1 1
1 -3
1 '
1 1 -3
j(x)=l,x=4x<o>M,,,,<J)[xJ., =4[x),, <o>
tU
[
1 o
o 1
M.,(/)= O O
o o
sunt: M
8
"
8

-1
o o
o o]
1
O deci o formA diagonallt matricile de schimbare de baze
o 4
o o
o
o
1
-1 -1
1
1 .. X]dan endomorlismu1
o o 2 -1
/15
3-.T -4
4 -5-x
P,f (x)=
o o
o o
o
-2
3 -.T
2
2
4
=0e:>(x-1)
2
(x+ 1)
2
=0 =>
-2
-1-..,
/(x) A, .T =X<;:> M, B (f)-[xj
8
= (.<], <;:>
c c .;: a 0
o
-4 o
-6 -2
o 2
o 2
Ker(f,)= {(a,a,a,a)[a e R}. dimKer(f,) = 1;Ker(f.) =
(1,0,1,0) = :
/16
.
1 Ker(j,) 1 1' ,1;(1,0.1.0) = (2,2,2,2) = e; 1
M [Y =} f_, = 1 -<-Il 1_., pencru eare
o o 2 o
f(x) = ..t, x = -x ." M
8
,
8
, (/) [x]
8
, = -(x],, ."
[
: =: -
0
2 1 {' =x, =0 . =0=>
O O 4 -2 .r
3
.t
1
='l =a
o o 2 o x,
_ .
o o 8 - 4 .t'l - .\'4 -o
Ker(f_i) = ((a,p,O,O)Ia,p e R), dimKer(f.',) = 2
.... d;m Bota .... ...
Ker(f_;) 2 (0,1.0,0) =
Ker(f_,) f_
1
(0,1,0,0) = (-4,-4,0,0) = e;
Baza Jordan:
B = {e; = 2e
1
+ 2e
2
+ 2e
3
+ = e
1
+

= -4e
1

=e
2
}
M (/ : ]M

\-1
Bll )- 0 0 -J l ' Br:B- 2 J -4 Q -!(YfBBc/
o o o -1 2 o o o
12. ; ;

cndomorfismul
o o o 2
117
S<Jbifie
P[(X)=(I-X)'(2-X)' =0=> - -
'{A,-A.,-1
A, =A, =2
[1 nirf]endomorfismul: /, = 1-1' 1_.' penlru care
o o o 1
Ker(/,)= {(a,O,O,O)Ia e R), dimKer(/
1
) = I;Ker(j,) =V/
;
o o o 1
Ker(j,')={(a POO)Ia PeR} dimKer(f.
2
)=2;Ker(/,')=UI'l
' '
_,
1
Jim 8<1:4
CC
Ker(/,
2
)
l
(0,1,0,0) = e,
Ker(/,) 1
=
--::---- ---
Pentru ;, =2, cons1denlm endomorfismul: /
1
= f -21N', pentru care
M
,,(/,)- o o o 1 '
o o o o
f'""' . ''" v [ I : 11m ...

x, = 2x,
Ker(j,) = ((a,2a,a,O)Ia e R), dimKer(/
2
) = = Vf
JJ8
l
x, =a
;r) ". p
<o>
x, = 2/1-a
x, =2a-2P-2P+a =3a-4/1
Ker(j,')= ((3a -4p.a.P:lP-a)la.PeR).
dimKer(j
2
2
) = 2;Ker(j
2
2
) =U'"
....
.. _ __ci..i:, .. , ... ,:-; -"::.: ..
Ker(j,') Z (3.1.0.-1) =e;
Ker(j,) /,(3.1.0.-1)= (-2.-2.-l.o) = e;
13.
4 -1 3 -1

1/9
3-X
1
P/(X)=
3
1-X
o
o
o
S-X

-
3
1-1 3
4 -1 3 -1-X
-
0
3 I=O<o>(X -2>' =O=>A, =.l, =.<.=A. =2
3 -1-.\i
, = 2, oonsiderAm endomorfismul: j
1
= f- 2 III', pentru care
M s,<f,)=[i
4 -1 3 -3
o
-3 +
-I-X
f(x)=A, .<=2x<o>M.._..,(/)-[x),, =2[x),, <>[
34
:


-1 3 -3 x ..
Ke.-(J,)= {(a.a.p.a + /l)la./1 e R}. dimKur(/
2
) = 2;Ker(J,)=Vf
.M Or
Pentnl
!;,'1J/>= ((a.p_.z.3)ia.P . !..:.6 e '!l,._'!!_mKer(j,') = 4;Ker(j,') = U"'

=tfitit. Ba:a .:, - ,:_.," ;'


Ker(j,') 4 (1.0.0.0) = e; (0.1.0.0) = e;
/]0
i6.ptG.Wv, aorpt.OJUlrov.
Alox. &:t1J.l
-8ecS(a 6'

l Forma Jordan
Fie U un fmit dimensional peste corpul K f eLK(U) un
endomorfism al
1.1 o B cU astfel nct matricea M
8
(j) fie
superior
Vom demonstra teorema prin inductie relati" la n = dimc U:
pentru n = 1 este evident n cazul n 2 un vector
propriu x._ valorii proprii .
1
a lui 1 cu U,
U, = Sp{x,J. Fie UjF
1
ct Deoarece U, este invariant la
f f(x)= j(.Y) este bine Cum
dimrU/Ul = dimcU -dimcU
1
= dimKU -1, ipoteza de
deci o 1 = {.iz, .... ,.i,.} in U/L\ astfel nct matricea
'
endomorfismului 7 fie superior f(.i) = i: a"X, ",. f(x
1
).
,.,
' '
Deducem de aici IC:x)- Laq:x, eUl' decif(x
1
)= Laq-X,. Matricea
hl , .. 1
endomorfismului 1 n baza B = {:x
1
.xw .. deci superior triunghiularA.
Fie B = {x
11
x
1
, .... oarecare1n U, daci U, cU sunt:
U, =Sp{x,,:x
1
, . ,x,),


avem:
1.2 Matricea n baza B a endomorfismului 1 eLk(U)este
superior familia (U,),=o:;; U
0
={O}, mai sus este
din spatii invariante la 1.
99

Putem CllltDl:t. de a:iCmenea rropo-71\ie:
1.3 f e 4CU)este n baza B
M,V>[:
a..,]
.
. , atunci a11 ,aua""

sunt chiar valorile
proprii ale lui 1 .
Polinomul caracteristic P
1
(x) va fi chiar
P
1
(X)=(au -XXa
11
-X) .... Se deduce de aici a.,.an, ... ,a",.
sunt chiar valorile proprii ale lui f.
1.4 Un endomorfism f e Lk (U) se ni/potent
k N astfel nct f' =O (O fiind elementul nul in f e L,(U)).
6V' Evident un endomorfism nilpotent are toate valorile proprii nule,
deci forma sa va avea diagonala
1.5 Dad. 1 e Lk(U) este nilpotent, atunci o B cU
astfel nct matricea M
8
(J) fie:
M,V>[: : :1
Referitor la triunghiularizarea familiilor de endomorfisme ale unui U
vom da urmiitoarea
1.6 Fie (J; t,
1
o familie de endomorfisme caro ciite
douii; atunci o a lui Uastfel nct matricile

fie superior
triunghiulare pentru orice i eI (vezi 11).
Vom n prealabil, prin relativ la n = dimrU,
un vector propriu comun tuturor endomorfismelor J.. dacA
u{o este un propriu pentru endomorfismul f.o ,io fixat, atunci el este
invariant la J. ,(V)i el. Cum dimKu_{'o < dimcU conform ipotczci de
vom x, eU{' astfel nct Xa fie vector propriu pentru J. .(V)i e 1.
acum pasul de pentru n =
100

Pasul de inducfie: Fie X
1
UQ W\!tur prCI('riU oomuo lUl\lfQt f. ,('V)i e/
U
1
= UJSp{x
1
}. ntruciit Sp{.'l}este invariant la/, ,('V)i e/, se pot
defini endomorfismele ul' f,(.i) = f.(x). Cum dimCUI = dimcU -1,
ipoteza de Fie J = {Xz, .... ,Xn}o bazli n U, n care
matricile A4
8
(J.) sunt superior triunghiulare, imediat
B == ,.1'
1
, ... este n Un care A/
8
(/,) sunt superior triunghiulare.
Reciprt<eil uu c:.1e (pentrU w.zi c-omemariile
care urmeazA p:uag.nfhlui).

1. 7 Fie A= [a,),,J=c;o matrice n M,.(K). Vom spune A este o
Jordan de dimensiune n dacll. a., = pentru 1 = l..n, a,,,+1 = 1 pentru
i = l .. n- 1 av =O pentru 1 > 1 sau 1 > i + 1. Un bloc Jordan este o
de celule Jordan valori A.; J astfel
de bloc.
l'.:r""-ph; d<. bltl': J\'lrtla.n:
l
1 o o
o 1 o o
o o
).
o
o o
o o o
).
..! 1 o o
o
).
1 o o
J A= nl
o o o o
o o o
).
).
1 o o
o ).
1 o o
n,
o
o o
).
o
o o o
).
JOI
6'
.Deftm'tt'a 1.8 Vom s.puu.e nl.1Uic<". M eMn(K)este o matrice Jordan
n forma canonicd Jordan ) lvl este o de blocuri
JotdmJ unor valori {1 ,}, nu distincte.
Evident, orice matrice Jordan este superior Teorema lui
Jotdan
Teorema 1. 9 (fonna Jordan) Oricote ar fi e'lldoPlorfisS'lUI
f o BcUastfel nct fie nfon.uJ
Jordan.
acestei teoreme reprezintA scopul paragrafului de O vom
face n etape:
Lema 1 Fie 1 E endomorfism atunci o bazA
BcU pentru care

J
0
,. =0.
Dupii. cum se imediat putem scrie:
Ker f c Ker /
1
c. ... c Ker = U. Evident incluziunile sunt stricte, ci.ci
Ker f' = Ker f' ...

Ker/' ...
1
= Kerf'+
2
deoarece x eKer /' ...
2
atunci
f(x)eKerf', deci f(x)=z, zeKerf'de unde f'''(x)=f'(z)=O, deci
x e Kerf..-
1
Fie atunci L" = {x:, .... ,x!,} c: Ker astfel nct L
1
liber
.... ,x!,}EDJ;!I.i5"""K;;/;--;{jj Evident cii. avem incluziunea:
f'(L,) = {!'(x,'), .... ,f'(x;,)} c Ker !'- ,i = l..k -1. n plus, suma lor
Kerf--'EilS,{f'(L,)} deoarece xeKerf--,..,s,{f'<L.l}
atunci x=f'(x
1
) fk-l-l(j'(x
1
))=0 deci x
1
eKerfk-
1
nSP{L,}. deci
x
1
= O. Cum /(L") c: Ker JH putem alege 4 c: Ker fk-l, L
2
liber,
L, = { x,' , .... ,x;,} astfel nct K<r !'-' Ell S ,{/(L,)} Ell S, {L,} = Ker !'-.
Aplicnd mtionament, vom putea afirma cA J'(i,) c Ker


Kerft-Hesp{f'(L
2
)} Continuilm procesul alegnd ... analog.
Sistemele obtinute \'or Ji cenU'aliLate in tabelul de mai
Vectorii in acest tabel sunt linlari Vom aceasta
utiliznd lui DedeJ..ind anume: presupunnd contrariul, alegem
cea mai intre vectori (cu cei mai scalari nu li); in
aceasta scalarii corespunzAtori liniilor Ker f ,Ker f
2
, ,Ker J'-
1
sunt nuli, iar cei
liniei Ker p nu sunt loJi nu li, atunci aplicnd f' in Pil
vom o 'Pil" intre vectori mai dect :o/l, ceea ce este
absurd.
Din rezulUi evident \'CCtorilor din tabel
coincide cu dimensiunea spatiului U, deci ei o in U.
Renumerotnd lexicografie aceastA anume:
X
1
=

... ,xt = j(x:),xt =X


1
1
,
xl-+t .... ,x
2
l- . tH+l .... se o
B = k.xzo ... ,x,.},11 = dimt U lo care matricea MfjU) fie bloc Jordan de
tip J
0
Celulele Jordan ale blocului vor fi ordonate
dimensiunea lor anume: n
1
celule de dimensiune k, 111. celule de dimensiune k-
1, .... , ne celule de dimensiune 1 (elemente diagonale). Avem:
o 1
o
o
o
o
o
o
o
o
o
celule
0
.
0
) celule
Putem face
Corolar 1 Fie fun endomorfism nilpotent k indicele lui de (cel
mai mic ntreg astfel = 0), atunciforozaJordan a lui cel
o de dimensiune k reciproc: indicele de este egal cu
dimensiunea celei mai mari celule Jordan.
103
<> c o
Coro/a.r 2 Fie f un m, '= dim Ker f';
{m,}, .. Lt este strict (k indicele de nilpotcn)d); de asemenea
{ml+
1

. .t-l este (nu strict).


= m, + 1, 1 = O,k- l, m
0
= O, atunci rnn.tricca A/
8
(/) este o
Jordan.
Corolar 3 f e are o valoare proprie atunci f se
poate aducenfonnaJordan.
Polinomul caracteristic este P
1
(X)= (X- . r, deci
g = f- . lueste nilpotent. Fie B o Jordan pentru g, atunci
M,(j) = M,(g)- .< M,(lu), deci o matrice Jordan.
Lema2 Fie f P/(X)=(X -.<,)' .... (X -4 ,)'' . .<, "4
1
polinomul caracteristic. Fie U
1
"J = Ker(J- . ,lu)"' ,l = l..k. Atunci:
1. U(J.,J sunt invariante ale lui U relativ la f.
2. u'"''e ... = u
3. Da..:A J; =//UiJ.'l:Uu.'
1
-+U
1
"' sunt restrictiile lui f la U
1
"'J,
atunci J; are o valoare proprie.
Demonstrafie ]. DacA .teUtA.l atuncl U'-
1
lu)'lt(/(x))=
= f(j - J.
1
lu )' (x) = f(O) =O, deci V"
1
sunt inyariante.
2. polinoamele P,(X) = TI (X-.</' . Cum P,(X),I = l .. k
A
1
:.A,
sunt prime intre ele (conform lemei lui Gauss) polinoamele R, (X),I = l.k
' '
astfel nct Lf!(X)R,(X) = 1. deci lu = LP.<f)R,(f). de aici
1=1 l=l
'
pentru orice x eU vom aven x = L P, (j) R, (j)(x).
,.,
Fie x,=P,(f)R,(f)(x), deoarece avem (j-.<;lu)'(x,)=
=((x-.<,lu)' P,(f))R,(JXx)=P/(JXR,(j)(x))=O,
'

x, eKer(J-A.;l'u)llj =ifl
1
,deci LU'.t;) =U. Lxj =O, .t, eU
1
A;J
,., ,.,
'
l i
0
$ k este fixat, atunci UXLx,) = O, deci
l=l
104
..Ev.t
prime cu (x-

, R(X) T(.l.) astfel nct
R(X)P,, (X)+ T(X)(x- 2 ,,)' = 1, deci:
x,o = R(j)P,.(JXx
10
) + T(j)o(x-l ;
0
r"" (X
10
) =O. Suma este
li . evident t'<\ f,:U'A
1
-4 U'A
1
are singura valoare ..t = ; deoarece
(/,- .; lu)'' =O.
Corolilr 1 e LtCl.l) atunci, n notatiile lemei 2 eli
P,(/,):U
0

1
-+ u(A,) este un izomorfism; de asemenea Im (.P,{j)) = u(A,J.
1.10 Spatiile u<AJ definite n /ema 2 se numesc nucleele stabile
ale endomorfismului 1 corespunzAtoare valorilor proprii
1

Combinnd lemele 1 2 putem demonstra teorema:
teoremei lui Jordan: Fie 1 E utA,). 1=1 , .. ,k,
nucleele stabile nle lui 1 . Fie /, lui 1 la U'A;
1
Cum f. are o
valoare proprie n uo.,J, o B
1
n care J: are forma Jordan. Dar suma
nucleelor stabile este directA cu U, familia
B = B
1
u B:u .... uBteste o n U n care matricea M
8
(j) este n forma
canonic! Jordan.
Corolilr 1 1 e L!"(U) atunci dim(U(A,J) = n,.
Demolls/ra{ie Se scriind polinomul caracteristic P/ (X) folosind
matricea Jordan a lui f .
Corolllr 2 1 e U{, sunt proprii ale lui f, atunci
dimU{; S nj. Endomorfismul 1 este diagonalizabil dacii numai
polinomul minimal P! (X) se descompune n K[X) in factori liniari
cu lec(ia 5 ).
Evident dimU{, = dim(Ker 1-1
1
lu) 5 dim(UCA,J) = n,. n
plus se polinomul minimal al lui f este (n cazul general)
P,!(X)=(X-l
1
j
1
(X-A.)"'
1
unde .. ,m_..sunt dimensiunile celor mai
mari celule Jordan din blocurile JJ
1
, ... ,JJ. valorilor proprii
1
1
, , ..t kn forma Jordan ului f(cor.J,lemal). DacA "'-! = .... = m.t =1 atunci 1
va awa n fonnn Jordan numai blocuri 1-dimensionale, deci elemente diagonale.
Vom ttcum o uha hWn!tnii imrortantli anunte teorema de
de::c0111pune-te- Jlh'(/UJI Chevc1.lley:
105

:rromtla l.Il C"-/1111) Fi< / L,(U). Atu"ci
endomorfisme fz,f.. e Lr(U)cu
).j = /, + 1. ' /, o 1. = !. o/,
2. fzdiagonali:z.abil, l
11
nilpotent.
n plus polinoame P,(X),P,(X) ek1XJ astfel nct
/, = P,(/) P,(j).
Demonstrtz{ie Fie B o bo.zll. n care f este la fonna
Jordan D o matrice care s4 coincidA cu diagonala matricii Ati
8
(f).
Fie/, astfellnct M,(j,)=D Cum M,(/.)=M,(j)-D
f ... este nilpotent. Se /, (J = o 1,. Conform lemei
Chineze a reshtrllor polinoamelor (X- 4 S
1
, ,(X -A, )" (factorii
luiPf (X)) un polinom .P,(X} astfel nct
P,(X)-2,:(X-2,)',('>')i=I..k. de aici
(1',(/)-.<,luXx)=O ('f)xeU"', deci 1',(/)este diagonal pe U"'
Deducem 1- P,U) = (x- P,(x))(j) este nilpotent pe u
0

1
, deci notnd cu
P,(x) polinomul P,(x) = x- P,(x) /, = l',(j) /, = P,(J); ceea ce
trebuia demonstrat.
Unici/alea Veziprop.J.13.
1.12 Endomorfismele /, definite in teorema precedentA se
numesc componenta respectiv componenJa nilpotenli1 ale lui f.
Ele sunt unic determinate cum unneazA.:
1.13 DacA 1 /,este un endomorflsm sem/simplu iar
este ni/poieni astfel nct l, o In = 1 = + /" atunci J, sunt unic
determinate.
' ' ' ,
Demonstra(ie Fie /, ,f, ,f, = P,(j); /, = P, (/) ca ln teorema 1.11; atunci
. .

J,o/, =J. of.. Din egalitatea
/=
= /, +In = + =:> ls- 1
3
1
= -In. Din teorema de mnmtare (lec(iaS)
fz' este diagonalizabil, iar din prop./.5 t..'- 1. este
nilpotent. Rezulld de aici cil cndomorlismul g = /,- fs
1
= - f" este sin1Ullan
l!,iiFPten.t, deci este nul. aici f, =-:Iz' = 1:,
ceea ce trebuia demonstrat.
/06
C.T.anp!e
.. ..
se f la forma Jordan.
polinomul caracteristic:
. r-X o
3 2 X
P! d=
0

o o
deci valorile proprii sunt ;"1 = = = .-
4
= 2.
o
2 o
o 2
o 3
l
o
2-X
3
ll
o
O =(2-X)'
2-X
3 o o l


0
O
0 0

[
o o 1 o]
o o 3 o
Se endomorfismul f
2
este nilpotent (vezi 1.4). n continuare
Ker{r, Ke,{;, } Ket{r,' }, ....
/,,., .. ,[!
o
wl r
o o 1 X
1
X:=P
. =0 =>
o o 0 X
1
x
3
=0
o 3 0 X
4
= -3 X
1
= -3 a
["
o o
wl r
' o
o 6 O x
2
x
2
= P
/, (x)=O=>
.
o o 0 X
3
X
3
=0
o o 0 X
4
= Y
107
[
o o o
' o o o
o o o
o o o
Avem deci:
Ker(f,)= p, O, -3a)ia, Pe Rt dim(Ker{r,))= 2
Ker{r,' )={a, p, O,yl<z, P.r e dim{Ker{r,' ))= 3
Ker{ri )={a, p, y, )a, P. y, .5 e dim{Ker{ri ))= 4
Putem scrie tabelul:
'------':l>YI'-l'M
De observat am obtinut patm vectori= ordinul mu/Jiplicitate.
Noua este B = {g,, g,, g,, g.} (bazaJordan).
/,(g,)=0=>/(g,)=2g, I
j,(g,) =o=> j(g,) = g, + 2. g 2 1'16f, 1'1 I!>'Bc.. f'IBtBc. lM
j,(g,)= o=> f(g,)= g, +2 g,.
j,(g.) =0 => t(g. )= 2 g,
Matricea endomorfismului si matricile de schimbare de sunt:
lll .. [1 i 1 }
. [3 2. FiefR' -+R' un endomorfism astfel nct: M,)/) =
a. se forma Jordan.
108

b. se detennine polinomul minimal allui.f.
se calculeze componentele ale
polinoamele: (vezi teorema Jordan-Chevalley).

n. Polinomul caracteristic al endomorfismului f este determinat mai jos:
P,I(X) = det(M,,(/)- X l,) =(X- 3)' (X -4) deci valorile proprii sunt
;., =J.,=.<l,=3, .4=4.
Pentru ..t:=:J endomorfismul /
1
= f- 3 ltr pentru care:
[
0312]
o o o o
M,,(/,)= O O O 2 .
o o o 1
Avem dcciKer{!,)= { (a,p,-3P,O)I a,p e R},dimKer{!,)= 2;Ker{f,)= V/.
Ke,{f,' )= ta,p,y,O)a,p,y e R},dimKet{J,') = 3;Ket{f,') = u<l. Putem scrie
tabelul:
!l
oJ_ (\, 3
Pentru A.=4 endomorfismul /
4
= f pentru care
[
-1 3 1 2]
o -1 o o
M,,(f,)=
0 0
_
1 2
,Ker(f,)={(4a,0,2a,a)iaeR},
o o o o
Batn J<lrdnn B = 1/
1
, e
1
, e
3
, , io.t m.1iriC:lo1a
i\1
8
(/) = ; de schimbare de baze sunt:
o o. 3' o
o o o-4
109
6'
M_. [! i ; i :::]
b. Polinomul minimal este: P.'(X)= (X -3)' (X -4) finnd cont de
faptul cea mai mare Jordan pentru .=3 este de ordin 2.
c. Conform teoremei lui Gauss avem
=>{3)1;,r, eR[X) astfel nct r,(X)(X- 3)
1
+ T,(X)(X -4) = 1.
putem alege T,(X) =a e R a (X- 3)' -1!X- 4 de unde cil a = 1.
Alegem deci

Conform
... \' -4 y
lemei Chll1tr!e a resmrllor de po/i"rmme putem scrie:
P, (X)= X- P,(X) P,(X)= 4T,(X)(X -3Y +J.T,(X)(X -4)=
=4 (X -3)' -3(x' - 5X +1} (X -4);. Din TeoremaJordan-Cheval/ey
'
matricile:
H
o o o 4 o o o o
M .:::[rrr r 1]domorfism astfel nct:
o o o 3 o
o o o 4 3
n. se f lafonna Jordan.
b. se determine polinomul minimal altui f.
r. se calculeze componentele nilpatetatA ale lui f
polinoamele: P,(X);P,(X).
110

.$. Proccdnd ca in exemplul anterior vom obtine.:
M,(/)= i
0 o o 3 l
o o o o 3
b.P:(X)=(X -2)' (X -3)'.
c.J;(x) = 10- 3-X.T,(X) = --{3X' -IOX +9). Avem deci:
P,(X) = 3J;(X)(X -2)' +2 T,(X)(X J:.(X) =X- P,(X).
4. se calculeze polinomul minimal, polinomul semisimplu polinomul
ni/patent pentru endomorfismul f;R
3
-+R
3
a matrice n baza este;
a. b.
0 o 3 o o 4
Solutie
a. polinomul rninimal al lui f are fonna:
P:(x) = (x -1 ,)"'(X- ..t ,r .. {X- ..t,f'. unde ........... .,. sunt
dimensiunile celor mai mari celule Jordan din blocurileJA.,J.XJ. .. ,JAJt.,
valorilor proprii .
1
,..t
2
.. ,t n forma Jordan a lui /, deci vom
aduce matricea lui f la forma Jordan :
1
1-X 2 1
l:t(X)= det(A-X1,) = 2 1- X O =-(X-3)
2
(X+ 1).
1 O O 3-X
Va1orile proprii sunt polinomului caracteristic, deci: .l""-2""3
2,= -1.
Fie .=3 f
3
=j- 3 1R'; trecnd la fonno avem
(
-
2 2 1
)
..
M < {r,)= 2 - 2 O . Se sistemul: , cu
2-2x =O
o o o
., '
x
1
=a, x
2
=a, x
3
=0, deci

aeR},dimensiuneasafiind egalA. cu 1.
111
(
- 2 2 lJ r- 2 2 IJ r 8
M,,(J,') = 2 -20 2 -20 = -8 8 2 .
-8 -2J
000 000 o o o
Din -8x,+8x,+2x,=O => ker j,'={(a,p,4a-4/l) 1 a,peR} cu dimensiunea 2,
eu ordinul de multiplicitate al valorii proprii .==3.
(
2 2 1
) {2x, + 2x, +x,=O
In cazull=-1, M,,(/_,)= 2 2 O sistemul: x+x =()
o o 4
1
l
de unde kerf.
1
={(a.a.O)J aeR} , de dimensiune cu ordinul de
multiplicitate; deci n bazaJordanB; matricea asociat:llujeste:
M,,(f)= In concluzie, polinomul minimal este: P,;{x)=
o o -
(X-3}'-(X+l).
Pentru determinarea polinomului semisimplu se /ema chinezeasciJ a
resturilor de po/lnoame pentnl CX- ).,)mi (factorii lui P/ (X)).
In cazul nostru polinoamele vor fi (X-3)
2
(X+ 1) , resturile vor fi 3 -1 ,
iar polinomul descris n lemiJ va fi chiar Ps, polinomul semisimplu (vezi
teoremei Jordan-Chevalley). din aceasta P
1
este de forma
P,= f
1
e,J/>-tP&iL!. Pi2,t=l. Q,=a, Q,=bX+c,
a,b,ceR din idcnt.ificare
a=lf16, b=-1116, oMtJ
P, = P
1
Q,R, + Pz1J,R
1
= (X-3)
2
(1/16)-(-1) 1)-( -X/16 + 7/16}3 =
=- (x'--6X-3)i4.
Polinomul nilpotent este P"(X) =X P ,(X)= W2X3)/4.
Putem verifica aceste polinoame sunt cele prin
calcularea matricilor lui (J'.P$(-f} f.=P,t,f) n baza BJ.
M,,(J.)=-( M,,{f)'-6M,,(f)-3l,Y4=
Z L Z OO-
112
f
(M,,{J)'-2M,,(/)-3h)
o o
b.
Analog,


P, -(X
2
-8X)/4
P. X-P:f.,\) (X
2
-4.\)/4 .
113
2 Structunl endomorfismelor vectoriale peste
corpuri oarecare.
Daci in cele ce prec1 tUD ('i\ :t"l<}tt eu..kunor(L-.mele ruot ;w;KmiJe
c-Mpttl bOJ'.l, \:Om COO.ili.kra acum ca1.ul C'liU'are.
Hc Vuu v:tt,rinl, K uu wrp srhiwlT f: V -v uu eudo.roorfi.;"m..
Reamintim ca putem defini n V o de K[X)-modul punem:
P(x) x = P(/Xx) ('f)P(x) e K{X],('f)x e V. Se simplu V nzestrat
cu aceastA suplimentarA devine K[.\1-modul. Vom nota V
1
, acest modul
pentru a preciza faptul ca structura sa este intim de considerarea
endomorfismului f:V
2.1 V este un A-modul vom spune V este monogen (sau
ciclic) x e V astfel nct V= {..t :c j . eA}= A x ceea ce revine la a
spune c!l V,. -+ xeste un homomorfism
A/" ne referim la exemplul precedent atunci K[X}-modulul V
1
, este
monogen numai conform teoremei de izomorfism,
V
1
De asemenea V
1
este monogen atunci o
B c V de fonna:B = {xJ(x), ..... f'-'(x)}, n = gr Pf (x) pentru care
O O O -a,
1 o o
-a"_,
o 1 o -a,._,

avem:
M,.(f)= O
() unde a, sunt
o
-
o o o -a,
polinomului minimal al lui[. (.l) = x + a
1
x-l + .... +a .
M. Defuafil 2 2 Spunem un A-modul V este ireductibil nu
\\\\ submodule V.,,V
1
nenule ale lui V astfel nct V = V.. E9 v;.
n de mai sus V
1
este K[J]-modulul construit prin intermediul
endomorfismului f:V :-+V atunci submodulele lui V
1
sunt cu
lui V invariante la f . deci un submodul ireductibil al lui V
1
nu se
poate descompune n de invariante la f netriviale.
Vom folosi in cele ce expresia de submodul sau subspa)iu invariant n
cazuiK[.X]-modulului V
1
teama de confuzie a
114
....
1 fo notatiile de mai sus fie Q,(x). i=/ ... k factorii ireductibili ai

polinomului minimal al lui 1 n K(.\1 P,f(x) = TIQ"'(.t).Atunci
'"'
submodulele U, . i=l ... k ale lui V
1
(subspatiile invarianteU,) astfel :

a. v,=mu,
,.,
b. Pf'"' (x) = Q,' (x)
pt(X)
Demonstrape FieR,(X)=---,i=L.k. Deoarece R,(X),I=L.k sunt
e,' (X)
(global) prime ntre ele din /ema lui Gauss, T, (X), i = 1.. k astfel

nct LR,(X)T,(X)=l. Deci pentru orice xeV
1
avem: x=lx=
,.,
'
.
= IR,(X)T,(X)x= IR,(X)x, ;x, =T,(x). U, =R,(X)V
1

1'1
:1

observam cA U, sunt submodule ale lui V
1
LUj =V
1
. n plus
,.,

Ix, eU, atunci R,, (X) Ix, =0
,.,
...
=> R,, (X) x, =0, ('V)i ,,;, deci R,, (X). x,, =O. Din (R,, (X),g,, (X))= 1=>
=>(3)T(X),S(X)eK[XJ astfel T(X)R.,(X)+S(X){!.,""(X)=ideci
x,, = (T(X)R,, (X)+ S(X){!,;"' (X)). x, =O. de aici suma este

V
1
= E9 U,. in plus egalitatea Q., (X) U, =O
,.,
faptul cii Pf'" (X)I?,' (X) deci Pf'"' (X)= g," (X); m
1
;; n
1
. inegalitatea

de mai sus ar fi strictl atunci, jinnd seama de descompunerea V
1
=

am

avea P! (X)= IJQ. "'J (X),ceeace ar fi absurd.
,.,
;,;" Din lema de mai sus putem
endomorfismului 1 la subspatiile invariante U,. Acestea au proprietatea
polinoamele lor minimale sunt de forma Q,"' (X), Q
1
fiind ireductibile in K{X]
('ll)i = i..k.
Pentru aceast.1 situatie avem Ierna
115

Lema 2 Fie un endornortism astfel nct Q
ireductibil n J..1X]; atunci o descompunere n lui V
1
de
subrnodule 1 -invariante) ciclice astfel nct
V," K[XJI<e' (x) K[X]); 1 n, " 1 e .
Fie Y: c V
1
submodulele spa)iului V definite prin:
= {.r eV
1
jg x = O,i = I..n}.Avemevident ""cJI; c ... cV" =V.
n plus V.= r-:+I atunci Jt;+
1
= r-; .. z = ... =V deoarece pentru
X EJt;+Z ::::;> QX eV,+l::::) Q.t eV, =>ll (QX) = 0 dccj e ..
1
X = 0 deci
x e Jt; ..
1
, etc. ca indicele i pentru care V, =V poate 6, eventual, mai mic
dect n. in de mai sus cturile V, IV,., sunt K[X)/(gK[X])-module
deoarece pentru orice x e V,, Q x e deci putem defini legea de
>x=P:x ('ll)xeV, IV,_,. Cum Q este
ireductibil in K[X] el K[XJ/(QK[X])este corp deci V, IV,_, sunt
vectoriale peste K[X]/{gK[X]) deci au, fiecare, cte o Fie
Bt c 1 v .. _
1
o B; = {i
1
,
1
; ; it,.t B
1
c un sistem de ai
lui Bj: B
1
={e
1
J; .... sistemul QB:={Qt\
1
; ....

1n
.,
Acest sistem este liber deoarece Lfi: Qe,,
1
tO



QLJ!oe,,
1

LJ!oe,J

unde

=0 in VJP:,_
1
ctea ce
=1 !=l
1 .. 1
implicA P, =O (V)i = L.k. Vom acum o a lui

B;'
astfel nct B;'-::J QB
1
, deci B
2
n = QBtv B; (B;poate fi eventual vidA) .
sistemul de B
2
allui

....

sistemul
Q
1
B; u QB; in r-:,_
1
/ r-:,_
1
care este liber. Prelungim acest sistem la o a
respectiv B;. sistemul B
3
de reprezentanti ai lui
B; procesul la (V,este K[X]/(QK[X])spaliu). Am
o familie de Vectori B
1
vB
1
u ... = {e
1
,
1
; .... ;e .... sau B, = 0. Spatiul
(submodulul lui V
1
) generat peste de vectorii eJJ
1 i n,l j k, este monogen deci izomorf cu K[X]/(Q' l.1X]). n
plus cum orice polinom P(X)e k1X] se scrie unic n forma
116

P(x) = :Le<x).J;(x), grT,(x) < grQ(x)rezultli orice element al
submodu!ului ciclic J...1X]eN generat de e
1
J se !$crie n fonna
xN = LI;,JJ f1 -e,J deci dacA Lxu =O atunci (! '6JJ Din
'" '' u
tacutA anterior elementele (j e
1
J ,/ < 1 sunt independente
peste .1.1X1f(QK(X])deci T,.u de unde suma subspatiilor
(submodulelor) generate de eN este
Coroltzr 1 seama de observapa care 2.1 de rnai
sus rezultA C> bazA B a V pentru care matricea aplicatiei
1 este M.,(/); diag(A,,A, ... ,A",)unde A
1
sunt matrici de forma ().
Corolar 2 (Teorema factorilor f:V--+ V este un
'
endomorfism astfel nct P! (x) = TI g"' (x) arunci CI bazA Ba lui V n care
, ..
matricea lui f este de forma MBBU'> = ... ,A.), matricile A
1
fiind n
forma (). n plus polinoamele P,_,Ji, ... ,P". ce definesc matricile A, au
proprietatea cA P,._
1
!P, (V)i 1 :S: 1 S m.
kma 1 descompunem Vin V= !U.
astfel nct P!
1
u = . apoi lemo. 2 fiecArui u.
pentru fiecare V. n parte, o familie de polinoame Q;.k[ .... [Q;''
2
[{l.''
1
verificnd
conditiile impuse in corolar. Este suficient apoi sl1 el pentrU orice
polinoame ireductibile distincte Q
1
,Q
1
eK!X] avem:
K(X)/(Q;'' .1.1X))EH1X1f(Q;'' .1.1X)) K[XJ/(Q;'' Q; .1.1X)).
2. 3 Polinoamele care apar n descompunerea de teorema
se numesc factorii ai endomorfismului f.
Putem observa factorii ai unui enclomorftsm f sunt unic
n sensul dacil polinoamele P,(x) avnd COeficientul
termenului de grad maxim egal cu 1 atunci P.,P
1
, ... ,P". definit n teorema
factorilor e8te unic determinat. Aceasta se faptului
k ... ,
Ell .1.1XJ/(Q;'' K[XJ) Ell.I.1XJ/(Q" .1.1X)) k modulo evidnt
,... . , ...
'
o permutllre de indici, Q = Q , = n, ('V)i . Calculul factorilor invnrianti ai
unui endomorfism f:V-+ V se poate face utiliziind metodele de!ierise in IPnct 1
Iemo.2. Existli metode directe de calcul f.lct!Jrii ai unui
endomortlsm deoorisc, de exemplu, in cele ce UnTteazA:
117
.!Jii(J.
Propo:i{ia 2.4 Fie f:V-+ V tlO ('.Odt.ltl\l:"lrfissn .. -1 Ult\U'icc-a i<a. iQU'o-\) hul
data. Fie Dtcel mai mare divlzof comun al minerilor de ordin k din
matricea A- X 1,.. Atunci factorii invarianti ai endomorfismului f sunt:
P. (x)- .!!._. P. (x) D-.!. P. (x)-
- 2 = , ..... , .t - ....
He 1: R' -> R' astfel nct M., (/) = atunci
" 0010
o o o 1
D,=P,
1
(x)=(!-x)'(2-x), D,=D,=!.
P. =(l-xi(2-x);Pz =(1-x);Pg =1! forma a lui f ntr-o
:w
o o 1 o
o o o 2
Din teoremaft:tclorilor deducem corolarii:
Corolar 3 (Teorema asupra forme/ canonice JordaJJ) P/ (X) se
descompune in K(X] n factori lin inci atunci existA o B a lui V astfel
nct M
89
(/) fie n forma Jordan.
Corolar 4 (Teorema bazei normale a lui Noether) Fie K c L o extensie
ciclicl (extensie Galois cu grupul Gal(L 1 K) ciclic) atunci o
a lui L considerat ca vectorial peste K.
Reamintim el o a unei extensii e o de forma
B={u(x)lueGa/(LIK)). In cazul nostru xeL astfel nct
B; {x,u(x), .... ,0' - (x)}, n ,(L) sil fie o L.
teoremei lui Noether Endomorfismul u e Ga/(L 1 K) este
evident K-liniar egalitatea a"(x) =IL; n = dimz-(L) deci
P: (X)= X
11
-1. FactOrii ireductibili ai lui X
11
- 1 fiind evident simpli
din teorema factorilor invarillhli descompunerea L = U
1
E9 ... .JBU",;U,ciclice.
.
Alegem x, eU"l i m un gt:nerator. Atunci elementul x = Lx,

baza
118
/,-,
fn cele C'e preced am dez.,.,oJtat o de descompunere a
uoui .KI.\}.modu.lfinil gener.-11 de !On:na "f(leqia5 comentariul rorolt:u1tl1
.. u leqia6 /. ).Se poate demontra oriee Al.\}-modul finit
geaerat pruinl o astfel de destompUllere. acest.u.i fapt se:
de exemplu. in: .Algebra litografia U.P.B. 1988. De
altfel, arolo am prezentat o dcmons-uatic a Teoremei Factorilor tn
cazul uooi inel principal oaret".arc:: inspiJatl din c-nnea lui
P.Samuel: Theorie Algibrique des Nombres in editura
Hermann din Paris.
Vom este mai ea petrecndu-se ntr-un
cadru mult mai larg. Sunt necesare cteva
Definitiei A este un inel comutativ unitar, vom spune A este
noe/Jrerian orice de ideale a1 c OJ c OJ c:. ... c an c. ...... este
(3 )k eN astfel O.t"" ak-1-p ('V)peN.
W' Putem observa orice Inel principal este noetherian.
Vom da acum o definitie
Defuai(ie2
R. DacA A este noethcrian p este un ideal al sAu, vom spune cii p este
ideal prim daci Alp este inel integru.
b. A este noetherian M este un A-modul, vom spune un ideal
prim peste asociat lui M (3)xEMastfel =\:z e AJa X =0}= Ann(x).
c. Vom notaAss(M) idealelor prime asociate lui M.
Avem de asemenea
DefinifieJ
a. Fie A un inel noetherian .M un A-modul cu proprietatea p
prim astfel Ass(..>\1)= {p}. Vom spune atunci este p-primar.
b. Vom spune submodulul QcA.f este p-primar relativ la M dac!
modulul ctM{? este p-primar.
c. N c M este un submodul vom numi descomJllmere a lui
N n M orice familie de submodule

primare relativ la M, astfel


=nQ.
,..,
Suntem n acum teorema asupra descompunerii primare:
119
(le. t/er;romjtune-re
M tm A-modul de tip fmit peste inelul noctherian A N este un
submod.ul al su, anmci e.xist4 o descompunere primanl a lui N in M de. forma.:
N = nQ{p) ,unde Q(p) este p-primar relativ la M penuu orice peAss(Mf!V):
P"An{.wN)
Ass(MIN) fiind n acest caz.
; Demonstratia acestei teoreme prea multe pentru a
face obicct.ul acestei Pentru se poate consulta: N .Bourbaki
Alge bre Commutative Ch.4 la bibliografie.
cititorul observe din
M 1 N" El) M 1 Q(p), izomorfism care. ln cazul N ={O A= K[X), este
pl!llu(JtiN)
rezuhatul din ;1 . .; .. ;;i.
O directie de a ideilor conthmte aici es.te nceea de a considaa
forme cano11ice pentru matrici (sau de matrici) precizatd in lec-lio/0
lecrw 11.
E'CerciJii
/. Fie K un corp de oarecare f:V--. V un endomorfism al
spatiului finit dimensional V astfel nct /
2
= 1
11
;/ ci: 1
11

n. char K 2 atunci f e diagonnliza.bil peste K .
b. charK = 2 atunci fnu e diagonalizabil. se descrie n acest
caz forma sa.Jordan. Cine este P,! (X)?
2. Fie A e M,.(K)o matrice avnd valorile proprii in K. se
arate o matrice M e M,. (K) astfel nct 'A = A1 A ;,\1-
1

3. Fie f:V-+ V un endomorfism al V ...t e K o valoare
proprie a sa. Sunt echivalente :
a. Ker(J- . l,)$lm(/ -. 1,) =V
b . ..l este 1n P!, (X).
-L Fie K un corp algebric nchis (de exemplu C) A e M,.(A.') o matrice
Se arate ("i/)meN B eM,.(K)astfel caB"'= A. n
plusB este n A, P(X) e K[X] astfel nct P(A) = B.
6. Fie ... ,A,.. eM,.(R) cu valori proprii atunci
de!( A,'+ A,' + ... +A.'J;, O A, A, =A,- A, ("V)i.j = l..m
120

F'e K un corp oarecare f:V--!> V un e11domortism al V. Fie
P(.X) e J::[X} atunci P(j):V-+ V este inversnbil numai dacd
(P,J'/l 1.
;: Fie K un corp algebric nchis (de C) A e M,.(K) o matrice
cu proprietatea B,C e M,. (K), B
2
= C
2
= 1,. A= B. C.
Atunci M e Af.,. (K) astfel nct A= M-
1
A-
1
M. se
de aici A A-
1
au Jordan.
1!. Fie F, un corp cu p
1
elemente, p :1:. 2 a: F J -+ F_
1
un automorfism al
' ' '
se determine n care a este diagonalizabil ca F" -automorfism.
B. Fie f ,g:V-+ V douA endomorfisme care f o g = g of. se
arate (f + g), = J, + gz U' + g),. = f. + exemplu de endomorfisme
f ,g:V -+V pentru care de mai sus nu sunt
10, Fie f:V-+ V ,n = dim r{v)un endomorfism nilpotent. se arate cii
indic-de $u de :S: n.
Jl.. Fie f:V-+ V un endomorfism care nu este neap!rat Atunci
f este absolut semisimp/11 numai in descompu11erea n factori primi a
polinomului minimal P! (X) n K(X),acesta nu are factori multipli.
121
lNewton 1643-1727
LEuier 1107-1183
J.L.Uignmge 1736-1813
J.BemouHi 115!J-J189
K.F.Gauss 1111-1855
A.F.MObius
E.G4!r>is 1811-1832
L.Ktonecker 1823-1891
J.WJI.Oedekind 1831-1916
M.E.CJordiln 1838-1922
M.S.Lie 1842-1899
F.G.Frobenlus 1849-1917
J.H.Poinani 1854-1912
A.M.lapunov 18571918
G.Pebno 1858-1932
D.Hffbert 18621943
AE.Noether 1882-1935
T.ASkolem 18871963
H.Hopf 189-1-1911
E.Attin 1898-1962
H.P.Ci3rttln 1904-1992
lA.E Dieudonmf 1906-1992
R.F. Thom 1923-
lP.Stme 1926-
1 V.Mitnor 1931-
V.l.Arnol:l 1937-
li
!'Dualitate
[e( ce !>aC1te Nnrul nu
cel ce uita Llrwri nu

Vom considera n un vectorial fmit dimensional.
Veste vectorial finit dimensional vom numi
dual al lui V vom nota V"' V"' =1lomx(V,K). Elementele lui v
liniaref :V-+ K) vor fi numite forme liniare pe V sau cavectorin V.
V este V"' dualul atunci putem considera
<l>: V X v--> K' <l>(:r,f) = j(:r). aplicati< are
Propozi{ill1.2
1. tl> este n raport cu fiecare
('V)a,peK, :r,yeV, J,geV' avem:
8. <l>(a:r+ P y,f)=a<l>(:r,j)+ P<l>(y,j)
b. <l>(:r,af + pg)=a<l>(:r,f)+ P<l>(x,g).
2. tl> este
a. <l>(:r,f) =O ('V):r e V=> f =O
b. <l>(:r,f) =o ('V)/ e v => :r =o
Prima din tl> . Pentru
cea de-a doua avem: <l>(:r,j) =O (';f):r e V=> j(:r) =O (';fJ:r e V=> f =O
<l>(:r,j) =O ('V)j e V" => j(:r) =O ('V):r e f. Dar :r" O atunci putem
considera o B a spatiului V care pe x. Punnd f: V__. K
145
f(y) = 1 ('V)y e B obtinem o aplicatie f e V" astfel nct f(:r) "O deci
contradictie.
Corolar Fie B={e
1
,e
1
, ..... e.}o n V B={e
1
,e
1
, .... ,e,;}cv
definitA prin e; (e
1
) =O fj (V')j = l.n (V')i = l.n. Atunci B"' este bazA n V"'.
(8 fjeste simbolul lui Kronecker).
" "
,.,;(e
1
) =O=> I;-<
1
..5 y= O=>;.,= O deoarece
/oal i=l
o = .
{
1 f = j
(J o i 1
n plus pentrU orice f e V'" notnd j(ef) = ). F K averri
"
"
,.,;(eJ) = ,= f(e
1
)deci I;-< ,.,; = f.
{ .. }
;..1
Defin.iiUz 1.3 Baza B'" n corolarul de mai sus se baza
bazei B.
cont de cele ce preced putem defini un izomorfism (care depinde de
o B c V ) ntre V V" punnd: .
<P
8
: V-+ Jr tp
8
(i:
1
-ef) = f:;..
1
-e;. J.r; V
2
sunt Kspatii
lal 1"'1
f: v,_ -+ V
1
este atunci putem defini o
'f:V," ->V;' prin asocierea: 'j(tp)=tpJ ('!f)<pev;.
1.4 '/se contragredientd (sau
lrtmspusii).
Propozi{ill 1.5 V,--> V, este injectivl
v; -+ v; este (injectivl).
f este injectivl atunci (conform 3, l,es.4)
exist!! g:V,-+V, astfel nct Avem deci pentru (V')<pev."
tp=tpolJ't =(tpog)of='J(tpog).tpogev; deci
1
/este reciproc
daci '!este atunci f este deoarece n caz contrar
xev;,x.,eO,f(x)=O. Alegem o bazA nct xe B definim
f:V, -->K,tpeV," punnd tp(y).=O('V)yeB\{:r}. (confonn
lui '/) 'f(l/f)=tpatunci 1/fJ=tp deci 1/f(f(:r))=tp(:r)
=> 1/f(O) = 1 (absurd).
146
in cele ce llrnle3ZA Yom considera in F"
2
baze fixate B
1
B
1

dualele lor s; c ,B; C v; \'Om reYeni asupra din 3, 2.
Conform acestora putem defini
1
J . j(e
1
)= i:a y};,
1=1
i = l..n,j = l.JJ. Vom calcula acum matricea contragrediente n
perechea de baze B;,B;. fie E B;, aYern 'J(j;) = J;
0
f deci:
'J(fjXe,) = Jj(f(e,)) = J;ci:,a
0
/,) = i,a ,.-/j(/,) =
,:..} '"'l
"
=La ik. iJ= a. Jk ('r:t)j = l.m,k = I..n. cont de din
... }
corolarul 1.2 avem egalitatea
1
/(/;) =a J.t.eZ deci
1
M,.,. \Il= lP ;l,;..;p q= a p
1 l Jcn
W" Aceste denumirea de pe
care am dat-o
1
f .
ctt.r n virtutea celor de .mai sus n
leqia 3, 2 nouA V = K" este standard nzestrat cu
baza atunci dual V"' = (K")'" este egal cu matricilor
M ",
1
(K)avnd o
Asocierea x H in 3 2.4 este un izomorfism
ntre un arbitrar V inzestrat cu o B dual
(K")" ,n = dimx V. De asemenea formula din 2.4 o
identificare v, v2 MBlB,. U) [x].a. = [j(x)]B:.
Exerrifii
1. se arate pentru orice pereche de endOmortisme f: v, -+ v2
g:V
2

'(gof)='fo'g.
.2.. se arate V este un V= V
1
EB V
2
atunci
v =V
1
" ev;.
9. se arate

,v;"").
4. se arate aplicatia c, : V-> (v J.{c, (x ))(!) = <l>(x ,f )este un
izomorfism independent de bazele din V numit izomorfismul canonic.
Putem spune astfel bidualul V este identic cu V.
147
2. Dualitatea reale
euclidiene, mutare, ...
n cele ce corpul de K poate fi corpul real R sau corpul
complex C
2.1 Fie V un vectori al peste K tp: V x V o
Vom spune este fP este n raport cu fiecare
(V)a,{JeK, x,y,zeVtp(ax+f3y,z)=arp(x,z)+f3rp(y,z)
rp(z,a x + P y) =a rp(z,x) + P rp(z,y).
O se simetricd
rp(x,y)=rp(y,x) (V)x,yeV .
n cazul K = C vom spune fP este
tp(x,y)=rp(v.x) (\i).<.yeV pentru (V)a,{JeC,(V)x,y,zeV avem
<p(a x+ p y,z)=arp(x,z)+ P y)=arp(z,x)+ P<p(z,y)
a este conjuga.rul complex a ).
O formA hermiticd are proprietatea ('v')x e V tp (x,x) e R
rp (x,x) = rp(.<,.T).
O formA biliniarl se \'a
rp(x,y) = -<p(y,x) (V)x,y e V deci, n
tp(x,x) = -rp(x,x) => rp(x;x) =O (V)x e V.
numi
acest

caz, avem
Putem observa prin slnlcn.tra de formA este
intim de structura corpului complex (prc:zenta ronjugArii} ill timp ce
struc;urile de bilinian'll sau pot fi definire in cazul
corpuri
2.2 Fie q?:VxV Ko sau
sau o (m cazul K = C). Vom spune el 9' este
nedegeneratA (V)xeVcu proprietatea rp(x,y)=O (V)ye V =>x =O.n
cazul unei forme biliniare simetrice sau al unei forme hermitice vom spune cA
aceasta este pozitiv (sau negativ) daci tp(x,x)>O ('o')xeV\{O}(sau
rp (x,x) < O (V)x e V 1 {0}).
O pozitiv definitA sau o pozitiv
se va numi produs scalar in Jt;(real sau complex).
2.3 Fie cp: V x K o
prin xHfrev unde fx(Y)=rp(y,x) este un
148
izomor:fis.m de 5-p3.Jii ,eo.:toriak da.;: (in caw.l K = C) defmim n V o
de punnd .:r = Y x (\f). e C, x e V: n cazul real
structurile fiind cele

qJ .(ax+ P fax.py deci rp.(a x+ P YXz) P y)
=(;<p(z,x)+Prp(z.y)= (;.rp.(xXz)+fJrp.(y)(z) deci rp.este
rp .(x) atunci rp(y,x) (\l)y e V deci x de unde rp
este Cum dimx V= dimK este
Comparnd cu paragraful precedent 1.2) pentru
orice bazA B c V putem considera o B" c: V care fie preimaginea
bazei duale s c Vj:lrin rp . Avem atunci:
Corolar 1 B c V este o a lui V atunci notnd
B.l. =tp :'(B") c V avem BJ.este o a lui V pe care o vom numi baza
bazei B.
DemoMtrll{ie B = {e,,e,, .... ,e.} B" = {l;.j, ..... .j.}atunci, prin
definitie. j
1
=rp;
1
(e;) deci e; =rp.(f
1
). Cum e;(e,)=o
0

deci B"=(/
1
}
1
este de relatiile
rp(e,.j
1
) =8
0
(\1)/,j = l.n. Corolarul de aici.
Corolar 2 Pentru orice bazA B c V o haz! B".
Defini{ill2.4 Vom spune ci o bazif B c V este ea este
.B = BJ.. Aceasta revine. conform corolarului 1. la faptul
vectorii e
1
ai bazei B tp(e
1
,e
1
) = 8 lJ (V)t,j = l.n.
2.5 Orice V nzestrat cu o biliniarA simetriei (sau
pozitiv are cel o ortonormatl.
Ne sprijinim pe Ierna
Lem4 Fie U cVun nedegenerat al nedegenerat V
U' ={xeVIrp(x,y)=O (\l)yeU}.Atunci:
a. dimcU.L+dimcU=dimcV
b. UnU"= {O}
c. ueu' =V
Demonstrafia lemei
Fie i: U V incluzhmea lui U n V rp .: v izomorfismul din propo:#ia
2.3.Atunci ';o <p .: u este nucleul ei este
149
Ker('iorp .) { xe V 1 'i(rp ('<f)ye
deci (conform dimrUJ. +dimrU =-dimJ: V. Dar dimK Tf =dimK U
deci 11. Pentru 6. atunci
rp(x,y) (\l)y eU (pentru xe U")deci.lroarece U este nedegenerat,
2.5 Fie vector nenu1. Din ipotez!
1 .
a= (/J(x,x) >O deci vectorul e.
1
= -r= x are propnetatea

S
1
{e
1
}=Ueste nedegenerat deci UEBUJ.=V(conform lemei) U.!este un
sub de dimensiune n -l,n = dimx V. Aplicnd principiul de
UJ.are o cu n -!elemente

.... ,e,.}.
Baza B = {e.,e:, ..... e.}este ortonormati..fie V un Kspatiu inzestrat cu un
produs scalar. acum un endoii10'diisnt f: V.-.. V al V (real
sau complex) 'f : v ....., v endomorti:aul contragredient. Fie B o
n V (conformpropo:iriei 2.5) .-icea M uCf) a endomorfismului
f n baza B. A1llnci cont de putem consideno endomorfismul
J" :V-+ V definitprinf" =rp ;
1
o'f orp .;rp .;.V-+ V" ca infJI'OPV'jpa 2.3.
2. 6 Endomorfismul f"'se adjunctul endomorfismului f
2. 7 Adjunctul J" al cmdolDOI'Ismului f este unicul cndornorfist11
al lui V cu proprie131ca rp(x,f(y))= rp(j"(x),y), (\l)x,y_e V. n plus avem
f" + g" = (f +g)",J.-j" = (}./)" (li)f,g e Endx(V),(\f)J.e K.
rp(x,j(y))=tp(f"(x),y) elite cu
J" = rp ;
1
o'f o rp . Celelalte dincercipul3 1.
Coro/Ju V este real atunci matricea M
88
(/.) este transpusa
M BB(j) (daci B. este V este complex atunci
M u (j") este conjugata a (f) (B
fie din lismula rp(x,f(y)) = rp(j"(x),y),
(\l)x,y e V n propozipal. 7 fie din definitia adjunctului.
Dt?jini(Ul 2.8 Un endomorfism f : V-+ V se va numi normal
f o J" J" of . El se va numi autoadjunct doc1 J" = f anJiautootunct
J" =-!.
150
-r"';o Obsen-arii n ... real .. e.<.,tc echivale111 c-u _simerrk-.
n caz comple:r .. mrtotufjlmCf- est.: echivalent cu _hermitic ...
Un endomorfism fse ortogonal (in caz real) sau unitar (n caz
complex) for= ro f = 1,.
f este mJioadj1mct, antiautoadjunct, ortogonal (sau unitar) atunci
evident f este normal.
Asupra endomorfir.melt."'r normale ,-om demonstra propozitia
lui E.Sclwr:
Proplld(ia 2. 9 (Teorema lui Schur) Fie f: V-. V un endomorfism
normal peste K. Atunci f este diagonalizabil ntr-o
reciprOc orice diagonalizabil ntr-o bazA este
no.nnal peste K.
f o/"'= f"' of atunci orice propriu al lui
f este invariarit la cont de 5 un vector propriu
al lui f care este vector propriu pentru 1. ca in
prop.2.5 U =S,{e,}, e
1
=. ):,_ ,x U" definit n !ema din

prop.2.5. Avem
Lem4 U c Veste invariant la f atunci Ul.este invariant la
reciproc.
Denwnstrtqie xeU" atunci q>(f"(x),y)=q>(x,j(y))=O,
('t)yeU deoarece U este invariant la f deci /{y)eU. de aici
f' (x) eU". Reciproca din egalitatea (/")" = f.
Ap1icnd Ierna de mai sus U E9 U.J. =V cont de teorema
de ereditate (prop.2.3, leqia 5) teorema I,P Schur este in
virtutea unui de
n general V este un (K :::: R, C) iar tp: V x V-+ V este un
produS scalar pe V atunci nu posibilitatea de confuzie) vom conveni
cu produs scalar, de aici din
propo:ifia 2. 7 se poate scrie (x,f{y)) = (J"(x),y)('t)x,ye V aceaxta fiind de
altfel fundamentalA care adjunctul unui endomorfism.
Endomorfismele autoadjuncte deci
151
(x,j(y)) = \f(x),y) (''r/)x,y e V iar cele ortogonale (unitare)
(f(x),f(y)) = (x.y) (V')x,ye V deoarece f c /"' = c f = 1., =>
=> f izomorfism f-
1
= j"' deci pentru orice x. z e V avem de mai
jos:
(/(x),z)= (x,J"(z)).., (/(x).flv)) = (x.J" o f(y)J = (xf' o /lv)) =
=(x,y) ('t)x,yeV.
= Endomorlismde cni/otuffJmclc (antiaufO(IdjJmcle), ortogmra/e
(hemJitice) OllNhermUice deci conditiile din teorema lui Schur.
Din cele de mai sus avem:
Corolorl Eodomorfismele auroad_juncte sunt peste R (au valori
proprii reale).
Demonstrtqie din (f(x), x) = (x ,J(x)), (v)x e V vector propriu, de
unde avem (..i-x,x) = (x,A- x) => (.x,x) = i {x,x) => . =A.
CoroLul Endomorfismele antiauloadjtmete sunt peste C
(valorile lor proprii sunt pur imaginare sau 0).
Denwnstrtqie din (f(x1x)=-{x,J(x)),('t)xeV deci ca mai sus
= -(x, x) =>A{x.x) = -1-(x,x):::::>). = -J..
Corolar3 Endomorfismele orrogonale au singurele valori proprii reale
egale cu 1sau (in cazul unitar) valorile proprii complexe au-modulul egal cu 1.
Corolar4 Matricea unui endomorfism simetric (antisimetric) ntr-o
este (antisimetricA}
CorolarS Matricea unui endomorfism ortogonal este
2.).
Corolor6 Un endomorfism este ortogonal (unitar) <=>pentru orice
B c V => J(B) c V este
Vom demonstra acum ca la Teorema lui Schur o teoremA
de geometrie binecunoscutA:
Teorema Euler-Cartan-Dieudon.ni Orice r: V-. V a unui
euclidian V de dimensiune n este compunere a maxim n simetrii, prima (sau
ultima) dintre acestea putnd fi aleasA arbitrar.
dimensiunea n =:= 2 S
1
:V-+- V este o simetrie
aturu::i s
1
o r: V-. V (respectiv ro s
1
:V_,. V) este o transfonnare ortogonalA cu
determinantul -1 valoarea proprie . = -1. Cum dimR V= 2
152
s: = S
1
Or:V-+ V C5!e o !.imetrie deci r= s
1
os
1
(analog pentru s: = ros
1
deci
r=s
1
os).
acum prin relativ la dim
11
V=n. o
simetrie s
1
:V-+ V r
1
= s
1
o r: V-+ V cu detenninantul
-1 deci (cf. Teorenw Schur; Corolarul 3) are \'aloarea ). = -1 deci
un \'C.Ctor nenul .x
1
e V inct r
1
(xJ= .
Fie V,= {..!x, iJ.eR }=Sp{x,} V, =V,c. rezultA V =V, .LV,.
Pentru orice x e V, (r, (x)ix,) = -(r, (x)lr,(x, )) = -(xix,) =O deci r, (x ).L x,
deci 1j(x)eV
1
, Deducem de aici V
2
. este invariant la f
1
deci
'i : V
2
.-+ V
1
este o .transformare ortogonaUi de determinant + 1, deci o rotatie.
1j este compunere de maxim n -1 = dim R V -1 = dim R V
2
simetrii
deci' putem scrie

de unde


produs de maxim '! simetrii.
fi.: poote obscT\'a cA simetriilor din descompunerea de mai
sus este par. deoarece o simetrie are de.terminantul egal cu -1 iar o
cu ...:.].
O unneaza a fi. in cele de mai jos:
/Hfinitia 2.10 fie f :V-+ V un endomorfism autoa4iUDct al spatiului V.
Vom spune feste pozitiv definit tp{j(x),x)>O ('v')xeV\{0}
pozitiv tp (J(x),x) ('v')x e V\ {O).
Deoarece un endomorfism autoadjunct are valori proprii reale (cor.l de
mai sus) putem afirma cA avem:
2.11 [este pozitiv defmit (pozitiv)<=> valorile proprii ale lui
f sunt >O
Daci ..t este valoare proprie a lui f vectorul propriu
arunci tp(f(x),x)=tp(..lx,x)==}.tp(x,x)>O deci ..\>0.
Analog n cazul Reciproca din faprul f este
diagonalizabil (Teorema lui Se hur).
Propozqilz 2.12 f este pozitiv definit (pozitiv) g: V-> V este un
endomorfism oarecare atunci g of o g g of o g sunt pozitive. n
plus, g este izomorfism atunci acestea sunt pozitiv definite f este pozitiv
definit.
x e V atuncitp(g' of o g(x),:t) = O.
n cazul f este pozitiv definit g automorfism pentru ('v')y e V
existA un element xe V astfel nct y = g(x) deci: tp(f(v),y) >O""'
153
= tp (/(g(x)),g(x)) >O""' tp (g of o g(x),x) >O.
Propo:.i(ia 2.13 f este pozitiv atunci g: V-+ V pozitiv avnd
proprietatea g
2
= f .
Aplicnd teorema lui Sclmr endomorfismului pozitiv f
cA o B c: V n care acesta este diagonal deci
,\1 Ee(g) = w .. ,J.. ..),J.. Alegem un endomorfism g: V-+ V astfel
nct: M BB(g) =diag(,/J:;, .... ,F., ), atunci g
1
= f.
Propo:i{io 2.14 Opemtorii J' o f o J' sunt pozitivi.
(J' o J)' = J' o 1 = J' of. n plus avem
tp(J' o f(x),x) 0,('/)xe V deci J' of este pozitiv.
Din 2.14 via teorema lui Schur, existA o bazA
ortononnatA B =

.... ;x"} a lui V astfel nct J" o j(x


1
)::: 7x;;
1
e R,;
proprii (pozitive) ale lui f" e f. Vom ci vectoriif(x,) 1 :S: i :=; n
sunt valori proprii pentru f of" corespunzAtori valori proprii:
in plus avem
tp (f(x, ),f(x, )) = tp(J' o f(x, )./(x, )) = 2 ;. tp (X,, x,) =..\;.o , de aici

este o familie ortogonalA de vectori ai lui V.:, n plus lungimea


vectorilor f(x
1
) este ..t,.
2.15 Valorile .
1
construite mai sus avnd proprietatea
1
>0 (se
poate) se numesc valorile singulare ale endomorfismului f iar baza
B = {x
1
; .... ;x"} din cele de mai sus se va numi baza singularA a lui f.
precedlind defmitia 2.15 se pot deci condensa n:
Propo:i{io 2.16 f : V V este un endomorfism
.
1
, ,2 .. mS n sunt valorile sale singulare B-= {x
1
; ;x"} baz.a
atunci j(x
1
), .... ,f(x .. ) sunt vectori proprii ortogonali ai lui f o 1 de lungimi
egale cu valorile singulare
Propozqilz 2.17 Fie J:V ->V un endomorfism al lui V. ExistA un
endomorfi.sm pozitiv p: V -+V un endomorfism ortogonal (unitar n caz
complex) u : V -+ V astfel nct f = p ou.
Fie B = {x
1
; o a lui f
.
1
, ..... ,.
111
m S: n val_orile singulare. Alegem vectorii y" ..... ,y., astfel nct
j(x,) =A, y, 1$ i :S: m. Din demonstrate anterior avem:
154
1
'fJ(v,,y.)=:-;((J(/(x,),j(x,))=l q>(Y,,,v,)=O deci. sistemul
/.
este ortonormat. Construim o
{y
1
, ..... ,)'
111
,ym+
1
, .. .y"} care contine acest sistem punem u(x,,) = Y.tl k $ n
respectiv p(y
11
)=}. . yk,l S: k S
1
=0 (V)k > m.
u p definite mai sus sunt cele anume u este
deoarece transformA o tot ntr-o
iar p este n plus f(x
1
) = p(u(x
11
) (V')l k n
egalitatea 1 = p o u.
s.untem n
2.18 Descompunerea 1 = po u din 2.17 se
descompunerea a endomorfismului 1.
.;.:.-; n ncheiere daci n descompunerea a lui
f endomorfismde p c.omut3 intre ele: atunci 1 este nonnal.
f o J" =(pou)o(u" o p)= p(uou)o p= p
2

2
f f=(pou)o(uop)=po(u ou)oe=p.
'(;.,./,.,nh<"<u k j?wlu/ ktje,
In ,general studiul formelor biliniare definite pe un K-spaJiu vectorial este o
teorie aparte, suficient de in precedentii 100 de ani. Nume ilustre ale
. \Jaremaricii s-au aplecat asupra acesteia objinnd rezultatele ei fundamentale:
K.F.G([llsS, D.Hilberl, E Will, H.Hasse, H.Minkuwski sunt numai c.tev:i dintre
ek ln priDcipiu natura rezultaTelor obtinute este dar nu se exclud
rezultatele de sunt di\ene de la
si la Economie.
Vom face cte\'8 sumare in cu ac.este obiecte
matemooic-e: mai multe detalii \'Of fi oferite cititorului n /0.
Pentru nceput subliniem faptul vom presupune corpul de bazA
comutativ de de 2.
1 Fie V un K-spatiu de dimensiune -+K o
Vom spune ca ea este:
(v}x,yeV
'fJ(x,y)= -({J(,',x), (\l}x,ye V.
de (anti)simetrie a formei este de considerente
geometrice. Vom preciza acest lucru n continuare.
155
2 Fie tp: V x V-. si x,y e V. Vom spune ca x este
perpendicular pe y si vom scrie x.ly tp{X,JI) =O.
Pentru o oarecare x.ly nu n general yl.x
ded. rel:qja de perpend:icularitate este nefericit de asi Pentru a o apropia
de Sil in /e('(Q }0 (urmndu-1 pe
E.Arrin Geometric Algebra Primetou Uni,enif:"'. IntenJcie/1ce Pub/ishers
195 i) urmAtoarea propozitie:
2 Fie cp: V x V-+ K o atunci xl.y =!> yl.x
y e V numai este tp sau
Din propo:iriu1 rezulta din motive geometrice. trebuie considCTate
numai folllle simetrice s.au anrisimeuic :1vnd in vedere f:1prul .Mecanica
ea o parte a Geometriei Spajiului. Putem obsc:r."a de asemenea imediat
forma 'P: V x V -> K este atunci 'fJ(x.x) = -'P{x.x) deci
'fJ(x,x)=O ('ll}:<eV.
Spatiul vectorial V nzestrat cu o forma va fi numit
ortogonal. In cazul unei forme antisimetrice . el va fi numit
slmplectic (vezi Il).
este ctorva introductive.
Dejini{ie 4 Fie V un inzestrat cu o biliniarl sau

1. Un vector x e V se iz o trop daci x) = O. O
vectori izoiropi se .
2. Vom numi radical al formei rp: V x V -+ K
8. Rad('fJ)={xeV!'fJ(x.y)=O(V)yeV}. submulpme a lui V
fiind in mod evident. Spunem (/J: V x V-+ K
Rad(q>)=O.
J. Spunem ca

ale spatiului V sunt ortogonale
('ll)x, e V,x, eU, 'P{x,,x,)=O. Vom scrie U, .L U, in acest caz.
Avem de asemenea cteva imediate:
1. ntr-un orice vector este izotrop.
2. Rad('P }.LV:.
.'J. UPU
1
c: V sunt lJ.
1
este nedegenerat relativ la forma


xU
2
:U
1
xU
2
-+K, atunci

O.
Demonslrllfe Fie {'ll}x,eU, => xeRad(U,)
:::::)x=O.
156
.f. U, este subspatiu nedegenera1 si U
2
este subspatiu al lui V atunci
din U
1
l.U
1
U, QliU
1

5 Daci U
1
,U
1
cV astfel nct U,l.U
2
U,nU
2
= O atunci
suma lor va fi numiti ortogonaltl.
6 Fie U
1
un nedegenerat al nedegeoerat V;
atunci U
2
c V astfel nct U
1
l.U
1
U
1
E9U
2
=V.
acestei este celei date pentru lema din
2. 5.
Din cele ce preced cA U
1
este unic determinat, de aceea 1 vom nota
cu l \'Om numi suplementaml ortogonal al lui U
1
relativ la tp .
de asemenea tp: V x V-+ K este U este
un suplementar algebric al lui Rad(V), arunci tpiu:U >:U -+K este
Ne vom putea, astfel, reduce la studierea numai a formelor
nedegenerate. Se poate demonstra de asemenea ca nem:
7 DacA rp: V x V-+ K este simetricA si atunci
o n V .
Alegem un .T
0
e V neizotrOp
generat de et: U =Sp{x
0
}. Fie U.l. suplementarul ortogonal al acestuia;
conform ipotezei de putem alege o a lui ul.
{ ... ,x"..J; atunci familia { X
0
,.1i,Xl' ... ,X,...
1
} este o n V.
8 Fie rp,: v; -+ K' 'Pz : vl X V] -+ K nzestrate cu
forme biliniare. O 1 : v; -+ V
2
ntre cele se
izometrle "A{x ,y)= tp,({(x1f{y)) (V')x,y e V,.
Se poate observa numai atrage sine
bijectivitatea 1 in cazul
E-cemple
1. Fie rp:K' xK' -> K >; y, -x, y,. Forma rp este
si se hiperbolicd de dimensitme 2. K
2
inzestrat cu aceasta va fi numit plan hiperbolic.
2. Fie rp:K'xK'->K rp((x.,xj{y"y,))=x,y,+x,y,. K=R
atunci forma este K = C atunci ea va fi cu forma
In general acest lucru depinde de structura corpului de
3.. E. Witt a :rit3t (\"ezi leqia 10 pentru detalii)
157
........ 1i.:arrn2. peste K se descompune iotro
di.""eC'".. de pkme Mper-balice un defr.nil.
,....: formele c;t, :VI X --4> K' fi': ; vl X vl -+ K SUl)[ definite &\.unl:i in
r--; X v; putem defini forma <pl + rpl : X vl) )1. (J.-; X vl)-+ K.
('1', + '1', X(x, ,xJ(y"y, ))= '1', (x,,y, )+ '1', (x,,y,) care este
suma a celor forme. Ea are

1. no1lim V,= {(x,O)ix e V,) atunci
V, E!)V
2
=v; xV
1
v;l.V
1

2. v; = V
1
= V si <p
1
= -rp
2
atunci forma rp, + rp
2
este de plane
hiperbolice.
.,.::: Puiem introduce o relatie' de i.n clasa tuturor formelor
nedegenerate definite pe finit dimensionate prin:


componentele defmite ale celor forme sunt zometrice". In
claselor de W(K)={cl.!{V,'f',)i'l' introducem o
prin:

xV
2
,rp
1
+f'J care determinA aici o
de grup abeltan. Acest grup se Grupul Wiff al corpului K
este invariant al structurii geometrice a lui K.
1. w(R)= Z (Legea a "lui Sylvester care exprimi faptul cA douA
forme defmite peste R de .dimensiune sunt izometrice ).
2. W(C)= Z
2
(C" nu are structura din punct de
vedere al geometriei elementare).
Pentru detnHi se pot consulta. in afarfi de-lec-fiti 10, C3rl.ea pro!. E.Artin
ciat anterior sau cursul . .t.lgebri Lifo.l.P.B./987.
ETercifii
1. Fie 1: V-+ V un endomorfism 1 adjunctul Atunci:
R.. Ker f' = (Jm Il"
b. dim(1m f) = dim(1m f')
c. dim(Ker j) = dim(Ker f')
d. lm f' ={Ker J}"
2. Fie 1 :V-+ V un endomorfism. se demonstreze teorema lui
Fredholm:
"Sistemul l(x) compatibil b e (Ker /)J.'"'"
158
.t 'Fie f: V 4> V un endomorfism. Atunci este alternativa lui
Fredholm:
.. Sau sistemul j(x) = beste compatibil (V)b e V sau Ker
.J. Fie f: V 4> V un endomorfism. Atunci:
" Ker(f" of)=Ker f
b. Im (r of)=lmf"
5. Fie f ,g :V""'+ V endomorfisme astfel nct g .. of= O, atunci:
lm f l.Im g.
6. /, g! V""'+ V sunt endomorfisme astfel nct g of= g of" =O
atunci:
" lm(f + g) = lm f g
b. Ker(J + g)= Ker f ,-,Ker g
<. dim(lm(f + g)}=dim(lm f)+dim(lm g)
7. Fie f: V-+ V un endomorfism W c V invariant la f atunci
WJ. este invariant la 1 reciproc.
8. Fie f :V -+V un endoniorfism normal, atunci:
a. Ker f Ker f(J)Jmf=V
b. Ker J-Ker f"
c. lmf=lmf'
.9. Fie f : V -+ V un endomorfism normal, atunci:
li f(x) 11=11 J"(x) 11 (\f}x e V;ll x li= ,:;:-:;::x>
10. Fie f :V ..... vun endomorfism ["adjunctul x este
vector propriu comun pentru f j"' arunci valorife proprii
sunt conjugate.
11. Fie f:V-+Vun endomorfism /adjunctul x este
vector propriu pentru f corespull1Ator valorii proprii y e V este vector
propriu pentru 1 valorii proprii J.J, P * ;_ atunci (x ,y) =O.
12. Fie endomorfism f"'adjuncrul Fie Vf;v;;
# nuclee stabile pentru f J"'. Atunci Vf J..V;
159
JS. f :V 4> V este un endomorfism normal atunci orice vector
propriu x altui f este vector propriu pentru J"' .
14. :V---+ V are proprietatea orice vector propriu altui f este
vector propriu pentru J"' atunci f este normal.
15. Orice invariant la f (normal) este invariant la j".
1 G. Fie f: V---+ V un endomorfism normal U c V un
invariant. Atunci fiu : U U este normal.
17. 1: V 4> V este un endomorfism normal, arunci
P(X)e K[X] (K=RsauC) astfel f" =P(/) reciproc.
18. f: V-+ Veste normal g: V-+ V atunci:
fo g=gof =>rog =g o J" fo g" -g of.
19. Fie f: V un atunci f este normal
,.. (V') e K Ker(f-21, ).llm(f.t 1,).
20. Fie f: V-+ V un endomorfism; atunci f este unitar <=> ('v')x e V
11/(x)ll=ll xll, 11 xll= .J\x,x).
21. Fie f:V-+V un endomorfism. pentru (V)x,yeV
x .l y => f(x) .l f(y) atunci ;. e K astfel g = }. 1 este unitar.
22. Fie 1: V-+ V un endomorfism antisimetric pe euclidian V.
Atunci (/(x),x) = 0,(\f)x e V. Ce se poate spune n caz antihermitic ?
23. Fie f: V 4 V un endomorfism bermitic (simetric) astfel
x) =O, (\f)x e V. Atunci f =O.
2.f. Fie 1: V-+ V un endomorfism hermitic. Atunci:
(f(x),x) e R, (\f)x e V.
25. Fie f :V 4 V un endomorfism diagonaliz.abil. Atunci un
produs scalar in V astfel nct f fie normal.
3. Procedeul Gramm-Scbmidt de ortogonalizare.
Fie V un \'ectorial (K=R sau K=C) uzestrat cu un produs senlar
notat <,> : V-'t v; Vom descrie in cele ce un procedeu care permite
con'ij.troqia unei baze ortononnate pornind de la o oarecare a l:
de ortogonalizare este Gramm-Schmidt in memoria
matematicienilor J.P.Gramm (1850-1916} E.Schmdt (1876-1959), ultimul
fUnd ac.ela gencrnlizat procedeul ia cazul spaiiilor hi/betiene (lec{fa 12 1).
!60
. --: - -
Fie deci B- {e
1
,e
1
, ... o 03recare a r-: Von1 o
B' = {/
1
,/
1
, ,/"} a acestui n care vectorii sunt de forma:
/, = e,;fz =e2 +.u /,;/, = e, +.n /, +.n /2; ... ;
/" = +

/
1
+ ,..z /
1
+ ....

J"_
1
Scalarii (.
1
) ;2. vor fi
determinati punnd de ortogonalitate pentru baza B' anume:
< /! ./
1
>=O implic!< e
2
+
21
/
1
./
1
>=O deci < e
2
,f
1
> +.
11
< .ft,J" >=O.
-<e1,!,>
</"/, >
Analog< /
3
./
1
>=< /
1
,/
2
scalarii i...
31
prin egalitAtile
' - < <"J> 1 - < e" (. > . .
r-
31
= n . Deducem 1med1at formula
. </l'fl > </1./2 >
)
-<e,,f > lab'l
"l.1= ' va 1ipentruonceiSkS:n lS/<k.
<.f.J,>
Baza B' mai su.s este ortogonalA. .
Defini(io 1 cu B
1
baza V prin
B-f /, /, /, latu.B b
' - 1 r ( 1/2 f f 1/2 ..... f 1/2 'j DCI 1 se aza
. J> < :.:> <
prin ortonormalizarea GrammSchniidt a bazei B.
b:lZ8 B este onooormatfi atnoci e\ident B
1
= B.
Exetririn. Sa se arn1e B B' sunt ca mai sus atunci
det(G,,, (B)) = det(G<> (B')) ;G
1
,
1
(B)= det{(e,,e, )\.,- fiind numit deierminalltul
lui Gramm al bazei B, analog pentru G<.>(B') = det{(J: ,/
1
)},.)
a din contextul acestui manual vom considera un exemplu
infinit dimensional anume:
V = R[ X] este spatiu vectorial al polinoamelor definim in V

produsul scalar prin < P(X),Q(X) >= f p (x)P(x)Q(.x)tb: unde
p: (a,b)-+ R este o continui paziti;! in (a,b) cu proprietatea ci

pentru orice polinom Pe R[X] integrala J p"(.x)P'(x)d:t converge.
.
CO!lsidernd in V baza B = {I;X;X
2
; ..... } atunci
confonn procedeului Grumm-Sdtmfdi de!tC'ris mai s.us putem construi baza
B, = { P, !X): P, <X); ..... ; P, (X); ..... }.
2 Baza B, = {P,(X);P,(X); ..... ;P,(X); ..... } se familia
polinoamelor ortogonale pe [a,b] fn raport cu ponderea p: (a,b)-+ R.
161

1. n cazul (a,b)=(-1,1) p:(-1,1)-+R, p(x)=(l-x)"(l+x)',
a >-1, P>-l.obtinempolinoameleJac.obycarein cazul P =a =O se numesc
polinotrmele Legeudre..
1
2. In cazul p ""a ""-2 polinoamele Jac-.oby se nnm.esc polinoamele
tic prima spefO iar in cazul p =a polinoamele tic spe/a a
2
doua nota;.:: T,.(X) n cazul nti U"(X) n cel de--al doilea.
l
3. Pentru p =a = polinoamek c:(X) numite
ultrasferice uu poli11oarnele hd Gegenhmll!T.
-1. Pentru (a,b)=(O,x:) p(x)=e'' x ob)inem polinoamele
polinoamele lHi lag11erre. Pentru (a,b) = R p(x) = e' ob)inem
polinoamele H,(X) ale ltn Hermite.
Etercijii
. 1. se determine primele trei potinoame onogonale iD toate caz:urile
dc-.sc-rise mai sus.
2. S se ar>Ie el! polinoamele Sllllt
3., T.(r) = cos(n:m:co,;(x)).('o'jx E(-Ul in cazul spetei nti.
( .. ,-
4. SA se arate ci P"(x)=[(l-x
2
r) sunt ortogonale pe
(-1,1) in raport cu ponderea p (.x) = 1 (polinoamele lullagrange); Jllfiind
derivata de ordin n.
5.
Hen'llil-e.
6.
Polinoamele
lui
Considerind spatiul v. al polinoamelor reale de grad mai mic dect n
. '
aplicapa L:V,-+ V,, L(P(x)) = (x' -1) !, P(x)+2x! P(.x),
atunci L este o in raport cu produsul scalar definit de
p()=l (a,b)=(-1,1). n plus 'alorilesale proprii suntA., =k(k+1) iar
vectorii proprii sunt chiar polinoaJ!iele l.iipngeP,:(x), RezultA de_ '!).ci: L .
diagonalizabil(veri teorema lui Schru) . . . . .. . ' .
i. Analog polinoamele Hermtre sw:n vectori proprii pennu operatorul
liniar H:V,-+ v:_, H(P(x))= :. P(x)-2x! P(x), pentru valorile proprii
l., -(2k + 1) deci H este autoadjunct. n cazul polinoamelor p1tem
162
r
d' d
considera operatorul C: T';, C(P(x)) = (1- x
2
) dx
2
P(x)- x dx P(x) ale
valori proprii sunt A.t = -n
2
vectori proprii T .. (X).
c (/)
ra n..Jj<;;,mara:t -!;orenA
un sis<em S' cu vi!eza v relativ la
S $ in :..istemul S o de Jumin:i, viteza luminii fiind
c atunci. C('lnfQrm prinriplilor gaiileene \'iteza luminii rc.la!h. la 5'
e!'te c:!: t' cum directiile de deplasan:o ali>: turninii sistemului 5' coincid
i>-UU nu.. Ace:.-t lucru a infirmat de Afichelson care a aritat \'ite:ro.
luminii (pe indiferentA de de. rotatie a acestuia in mpon.
ru Soarele.lo 1905 Albert Einstein a publicat o lucrnre in care a
pus iD rezul:a.tde lui ,Virlwlum cu o teorie Teoria
resu-toue.
Ide.ea eS1e coo!itanta vitezei luminii in !oo.te si..<;:1emele de.
inertiale. Conform principiului lui Gcllilei este imposibil de a
determina rectilinie a unui sistem numai prin
met:.anice. realizate in interiorul sb.1emului. Conform principiului lui Einstein
este impos.ibiJ de a face aceas-.a inclusiv. prin ntilizarea de experinte optice. nu
numai mecanice. Eim;tetn s-a obligat rcuunte la timpului
absolut.
S!i ne un tren (trenul lui Ein.stel'n) c. ' :>
de .. n care "\.ittza ettte
\"lt.eza lummu. presupunem lD fata unet


ferestre. a trooului es-.e un l)bs:ef\ator cu o '"" . '
o de luminA spre plafon unde 2.
este sim.ati o ce reflectA lumina. Din 'A Ng.J
pu.nctul de vedere fumina pa.muge distanta AlJ apoi BA (raza
(vezi Fig.J). Pentru un obse.n.--ator exterior traiectoria va fi A
1
B; (deci o
traiectorie mai Cum ";tez.a luminii este c.ons.t:mt timpul
parcurgerii traimorid ABA este. mai mic dect cel parcurgerii
traiectoriei A,BAJ. Ttmpul din tren se in rapon cu timpul eXterior.
Notiune.a de sinndtaneitare se a fi Se presupune
dn "Vagonului sunt cu un mecanism care le deschide
arunci cnd lumina le atinge (ajunge la ele). Ob.;ervatorul situat in centrul
vagonului va observa cele se deschid simultan. Obse:natoml
exterior \"a vedea din se anterior celei din spate.
SA presupunem avem sisteme ine.rtiale S S' facem ipoteza
s se cu \'heza \' de s. Presupunem depla3area
. ..- in sislemul S raportat..1la timpul i x' in S' la t'. mai
presupune-m de 1a sistemul S(:r.r) la S'(x',t') sunt. ca n
mecanica gablearui, liniare.
163
Pentru s1mphficare presupunem originnle celor sist.:rne
deci .'f = :r' =O pcutru 1 = r' =O. in m(lmcntul t = r' =O se
un in r:ele. sisteme atunci x este punctul din
S in care se se:nmnJul la momentul t iar x' este c.el din S' la
momentul r' atunci. preropuond viteza luminii c avem:
= = c deci ;x
1
-t
2
c
2
=O x'
1
-t'
1
c'
1
=O prin extensie ci forma
: t t' 1
x
1
-/
2
c
1
este n toate sistemele notnd x = x
1

c t = Xz forma x: - xi este de de coordonate
deci matricea de schimbare de baze este n raport cu

! 'I

ll-J3
2 " 1 p l
Deducem A = 1 V ; '\! este matricea de schimbare de baze.
["1-P'
. ' e,+Pe, . '-
n e
1
= , e
2
- r.-o-z este noua

Conform formulelor de schimbare de coordonate avem:
, , x' + ct' l , _ x-
I
X, X- X-
. ' deci . lnversnd ob!inem .
- :x'+t' . -- x+t
.11 = r;-;:;-2 . t = t' =
"1-P


Considernd n sistemul S' un punct imobil n origine
x- ct = O deci = p c. Dar este viteza sistemului S' de S v.
t t

V

c
numite
< ldeci jv! < c.
'C
Introducem
x' + v't'

' v'
11--
v C
2
_!_x' +1'
<'
r;;r
11--
v c'
fransforrnt'irile lui Lorentz. Aceste sunt
164
, x-vt

j;i"

V
-zx+t
t'- ("
r-;>
11--
, ca
'"-a.Jabile pentru
Q::)C<jkr-e ji jhJ<me ea:tenc:<bJ<e:
1 T ensori, tensoriale
n acest parngraf vom considera vectoriale finit dimeosionale. Fie V
1
V, dou! astfel de spalii B, = {e,, ... ,e,,} B, = {f., .... ,.f..,} baze n spa!iile
respective. expresiile formale e, f
1
;i= l .. "t,j = l .. n
1
; familia
B={e
1
/
1
!i=l . .n",j=I.n
2
} poate fi ca o n spatiul
V = S" {B} ale legi de compozitie sunt definite de
8. e, (j
1
+ J.) = e, J, f, (e, +e,) J, = e, J, +e
1
J,
b. ).(e, J,) =(J.e,) f, =<, (J. J,) pentru orice l,j,k.
Un element din veste deci o de forma X= L..t IJ(e, /,). . fie K.
''
:.uma inmultirea cu sc-alari tiind definite preltwgind prin li.niaritate
definite in a. h.
Defini{ia 1.1 SpaJiul vectorial V definit mai sus se produsul
tensorial al VI v2 se noteazA V = v; v2 sau V = V" Vz .
c
1. 2 v; este un vectori al real de dimensiune n" n,., deci
dim(Y; Tt;) = dimy; .
DemonstraJie Evident. din constructie, Il; It; este vectorial
{e, /
1
}wS<t1 este o V
2

lSJ$>:2
E"lemple
J.K
1
K
2
;;:.K'. Izomorfismul este (x,y)(x',y')H
c
>-> (x x',x y',yx',y y').
167

2. R R ;;;: R . aplicatia x y H x y este un izomorfism de
spatii vectoriale. Orice element din RR se scrie n mod unic n forma
J.. (ll)deci xy=(xy){ll).
1.3 Fie

Js-;;f
2
:V
1
--+ w; aplicatii liniare. Se produs
tensorial al /
1
/
2
se noteazA /" f:

pe baza {e:/1,
1
a lui v;p; prin:
f. J,(e, f
1
) = j,(e,) J,(/
1
). Evident xev;,yeV, atunci
.,
x=La,e,,
=t
,,
y = 'LP ,J, , deci xy=a,P,<e,f,), deci
;o.l 1=1 }"l


J, J, (x y) = 'L'La ,P
1
/,(e,) f.(j) = 'La.J,(e,) 'LP ,J,(f,) =
.... , .. 1
11 J=l
=J,(x)j,(y).
Propozqia 1.4 Daci p;, V
2
, u; ,Jf: sunt vectoriale, atunci:
8. Hon(V, V,,W, W,) = Hom(V,.W,) Hom(V, .W,)
b. (V, V,)' =V,' V,'.
Fie {rv
1
} lS:SO>J , {!
11
} , n._ = dimv;. n
2
= dimV
20
I$.Jti><i l:I:JS.
71't =dimw;, baze in respectiv n Hom(V
2
,W
2
).
Definim (f,' f;Xx y) = J,'(x) J;(y) pentru orice x y e V, v;, deci
/,/ poate fi ca o ntre v; v; W.
aplicafie este bine definitll realize.lZ.! izomorfismul Punctul b. rezultll din
a. din izomorfismul K K "K.
Importante n aplicatii sunt ca1culele directe, pe componente, n raport cu o
Fie deci V
1
, V
2
spatii vectoriale B
1
=

B; =
B
2
= {t; B; = baze n V
1
respectiv n V
2
; atunci, daci x e v; avem

111
1
'Il .2
x = Lx,e, = LX:e,' iar penttu y e avem y = LY
1
/
1
= "'f2y;J;. Rezulti de
, .. 1 11
Jl 1"1
N.2 1!11 Oi
aici x y = 'L'Lx,y,e, f, = 'L'LX:y;e; J;. Familiile {x,,y,} , respectiv
1<1 Jl <=IJcl
I,J
{
x;.x;} se numesc componentele monomul;.,i tensorial x y n bazele B
1
B
2
''
respectiv B; B; .
168
Se l,r..:hlc-1.ua hmc C\):npmlt'l'tlelc- m0U(lllului y n
cele baze. Avem
1.5 Fie z = ,
1
e, /
1
un element din produsul tensorial
J:l j:)
0 Vz. baza B; B; = f; /
1
'}1S<.s."1 atunci z =
l:SJ'""2 r:l ;:1
iar componentele sunt legate de ;. prin formulele de schimbare de baze:

= LLa;.4,,b/, unde



este matricea de schimbare de baze 1\1
8
;1s, iar
JE)

(h;') ISIS:., este matricea de schimbare de baze


0f, = L;.,(i,a;e;) =
=1 )'"1 1,) i' .. l 1=1 )
= L(i:fu.;.A'): 0 .t;, deci;.;,= ffa;;.,b/.
i',) '"' ;:1
=l )'"1
Un ca1cul direct aratA, dE!asemenea, ci este

1.6 sunt cele de mai sus, atunci matricea
/
1
0 f: in perechea de baze B
1
0 B
1
, B; este
[
a,,,B a,,,B a,,,,B]
AfEOtSBi,B
1
eE,u;J1)= ;
a",..
1
B a",.,
1
B ..... a",.,,
1
B
iar A=[at
1

n care
" .... , J
a
este matricea A= l-4/iiBJJ;) iar B = (/1), Bl n V" B; Jr;,
B: n V:, in Am considerat n

ohftnea

.... ,.. ...
j,(e, e
1
)=J,(e, )0 f,(e)= :Ea ,e; 0:EP
0
],'=
hi ;:J
= .,P /Je; /
1
' pentru i = 1 .. "', j = Considernd n pr<xiu5Ul
)-1 .
cartezian {L .. ,n}x {1, .,m}ordinea
169
{
'C'
(i j)L(i' /) (:)
1
_, . ,matricea
, r'=i'.j5j'

6V"' Evident, construct:ia anterior pentru produsul tensorial al
este iterativ, deci putem defini produsul al n .... ,li;.
prin V, V, ... v: =(V, V, ... V,_,)v:. In plus, se
este n sensul V
1
)V:-: este izornort'cu v; (Vz V,),
p
deci putem defini puterea a unui spatiu prin: 0 V"" E._ V ... V.
pM
]. 7 Se tensor p-cavariant q-confravanant fn V un
element X e(V)0(@V"), V" dualullui V.
' '
n cazul vectoriaJe reale, cum (V)0(V") este finit di01ensi011al
el va fi n mod natural Banach, deci putem considera continue
11' :U c V -> (@V) 0 (@V') unde U c V este o n "P"tiul
(Banach) finit dimensional V peste R. Fixnd o bazA V putem identifica V cu
. ' '
R", n = dimV, deci putem scrie: 11'' U c R"-> (R")((R")").
]. 8 O <p (sau ca !!'ai sus se
n Sau (prin abuz de limbaj) tensor n R" p-covariant
q-contravariant Vom mai spune rp este un tensor de tip (p,q) continuu (sau
neted) nR".
E.-re111ple
1. Fie Bil(V >< V,R) spatiul vectorial al foi'JI\elor biliniare definite n V,
arunci:
Bii(VxV,R) .. (VV)"prin asocierea <P:VxV ->Re->;:V0V-> R,
(i(x0y)=<P(x,y). In plus (VV)' deci orice
bilinillli este un tensor de tip (0,2) n R'=V.
2. Hom(V,R) j:::l V" deci orice este un tensor 1-contravariant.

J, se detetmine fonnulele de schimbare de baze in cazul unui ten!OOr
' ' ( )"
<P:U ->(0R")( R" ) .
170

D - ''- o o o o . 1 .
puns aca 'P = / ... ... '<>' 'O'e,,. e.,, 'OI

este e"--presaa Ul rp
n baza B={eu,e .. } iar ..... f.,J
1
: ..... J
1
: este
expresia sa n baza B
1
= {/, , ... ,f .. } B; = {/," , ... B" = {e," , ... } sunt
bazele duale, atunci:
... , a{, sunt elementele matricii M
818
iar
matricii lv/ , I\1 . =' ll1
88
=' {b/)={b:).
E1 E B, B 1 '
b;;, .... . , b;; sunt elementele
Mai precis, matricea
.'\1
51
.e =:(aq atunci .i este indicele liniei k al coloanei.
seJJUlificA faptul este elementul de pe coloana
.\.fse1 = (Ms1sr
1

La fel =
1
Mss,
1 linia j n
2. se demonstreze

pentru orice

2. T ensori antisimetrici, fonne exterioare.
- , p
Fie V un vecto'rial real ndimensional V puterea sa tensorialA de
ordin p. Fie S P grupul de p elemente e :S P-+ { 1}
p
.li .... xP e V este un monom tensorial atunci putem considera
monomul .xcr(t) ...... prin permutarea indicilor eS p).
p
U c V generat de toate monoamele
.x
1
.... .x,-e(a).xcr(tl ...... .xcr(,) unde a eSP sunt arbitrare
x, eV ('t)i e {l..p) sunt vectori arbitrari n V. ct ( v) ju se
'
AV este format din toate clasele de tensori in raport cu de congruenta
modulo U. notAm ... AxP clasa monomului .... xP n raport cu
p
congruenta modulo U, atunci este evident ci orice element din AV este de forma
ro= La.
11
_,, X
11
A. ... IU,, ,a
11
.-7 eR. Sumele fiind finite iar

..... x
1
, eV fiind
vectori arbitrari.
p
2.1 AV se produsul exterior (puterea exterioara)
de ordin p a lui V. Elementele sale se numesc tensori exteriori (sau tensori
antisimetrici) de ordin p cu coeficienti n V
171
p
Propo:i{UI" 2.1 dimR(V) = n atunci dimR(AV) = c: p::;;; n
p
dim,(AV) = {0) p;;, n + 1.
p S.n B = {el' ... ,e"} cVeste o atunci
putem considera multimea .\B = {e,, Ae,, A ..... Ae,, < ...... < ip n}
n V. Aceasta este o n F deoarece, conform deftniJiei date, orice
monom exterior XtAxz.A .... I\xP se poate scrie fu forma:

.... AxP = <a.


1
,
1
e)A(:a.
2
,;e
1
)A .... A(i:ctP.
1
e
1
). Folosim apoi
J=l )"1 J"l
liniaritatea produsului tensoriaJ faptul orice e
0
r,,
1
A ...... Ae
0
r,,J este
p
in AV cu o e,,Ae,
1
A ..... Ae,,;1 :S: .... t, n.
n cazul p>n orice monom exterior e, Ae,_ A. .... Ae, p>n are cel
' - .
douA componente egale e,J = e,, . Conform egalitAtii
e,
1
'A .... Ae,_JA ..... Ae,,A. .... Ae,, = -e,
1
A .... Ae,JA. .... Ae,,A ..... Ae:,, care se
faptului signatura uncp transpoziJii este 1 , deducem cA toate
.
p
monoamele e,
1
A ..... k,,, p>n sunt nule deci AV ={O}. Exemplul -cel mai
important legat de va fi prezentat n cele ce urmeazA:
Fie V = (R" r = (R'J dualul standard n-dimensional fonnat,
cum se din toate formele liniare <p: -+- R; dimensiunea lui V este n iar o
(baza n V este din de pr, : R" --> R
_pr.(x
1
..... x")=xl'i=l. .. n. Notnd ett ..... e .. vectorii bazei canonice n R"estc
evident ( leefia 7, 1) pr, = e;. Din considerente de Analizd
anume din faptul proiecpei pr, : R' --> R este notat! cq,r, = d%,
vom conveni si notAm dx.
1
, .... ,dx .. duala bazei canonice e
1
, .... e., a lui R".
p
cont aceste precizAri vom considem puterea eA"'ferioari A(R")"
inzestratA cu baza ={dr,,Adt::A .....

...... ln cazul

p
p S: n. tinitudinii dimensiunii real A(R")" putem nzestra acest
cu o structliri de nonnat (Banach) deci putem
nici un risc
172
2. !J Fie U c: R" o multime Se
p
de rang p, p $ n. n deschisul U orice aplica tie ro: U-+ A(Rn)" pe U.
Vom spune tll este ( sau de 'li'r: (U)) t!) este o aplicatie
(sau de '&'" (U)) ca aplicatie pe deschisul avnd valori n
p
finit dimensional
Y Obsena;u din orice
sau de (U)) este de fonna:
ro(x
1
..... xr.)= (x
1
x")dx,
1
A ...... Adx,, a.,, _ _,,. fiind

cot;tinue (respectiv netede sau de ?1 r (U)) pe deschisul U c cu
\'alori reale-.
Vom defini acum o de n Geometrie.
p
Fie (1): U-+ )" o de rang p, in deschisul U c
Cum coeficienpi a ., ..... p :U-+ R sunt n U putem considera
Oa. .
lor

.. Xx
1
: x");, L

)dx
1

(cX,
p .
Dejini{ia 2.4 Se a p-fonnei (j): U-+ A(R' )'
p+l-fonna dw prin:
dro(x
1
L(da.
1
, _ _,_Xx
1
...... Adx
1
,.::;:
'1-',.
Oa. .
= .....

..... Adx,,.
1
1
..:
7
Pl (:X
1
Putem demonstra acum are
Propo:i{ia 2.5
ll. Fie m
10
co
1
p--forme de <cf
1
pe U c. a
1
,a
1
e R. Atunci:
d(o.tro, +a.2m2) = a.ldrot +crl dro:
b. Fie m o de clasl! W' pe U c R" atunci d(dro) =O.

Il, Este evident cont de faptul derivarea are de
liniaritate.
b. cont de a. esle suficient pentru o
ro (x
1
..... x.) == a.

... )dx,,A ...... Ad x,p.
173
Avem n acest caz: dro = d\,)Adx,,A ..... Adx,, deci
ox,
1a.
d(dro) = :DI;---dx )Adx,Adx, A ...... Adx, Conform teoremei lui
}E\ x
1
x,
1 1
r
a 2a a ,a.
Schwarz avem ---= --- deci n d(dro) apar monoarnele
cx,c:r, C.YJ3x:
dx
1
Adx,Adx,,A ...... :\dx,,. dt,Adx
1
Adx,,A ...... Adx,, avnd coeficientii
a
2
a.
0
2
a. d 1 1 R 1 d(d J o
--- respecllv - --- ec1 suma or este nu . ezu ro = .

2. 6 Fie w o n U c R-" de %"
1
Vom spune c-9- c.o
este form/1 inchis/1 dro =O. Vom spune co este o exact/1
o w ' n Ude

astfel nct dfJJ '= co.
Din atunci corolar:
CoroiD.r Orice ro de 'df
1
este
Reciproca acestui corolar nu este n cazul formelor de ... rang 1
este numita Lem/1 a lut Poincare din AnalizA. 1n cazul
rangului 2:2 caracterizarea domeniilor U pentru care reciproca corolarului este
face obiectul Geometriei Diferentiale al Topologiei Diferentiale
Algebrice. Vom face cteva mici trimiteri n aceastA
Fie QP(U) vectorial al p-fonnelor netede pe deschisul UcR";
Q'(U)=W"(U} Q'(U)={w:U ->(R")" 1< peU}. de
derivare definesc un
....... -+ ....... .
Conform celor ce preced dP d;;
1
=0 deci lm(dp-
1
)cKer(dP) deci putem
"d 1 ' Ker(d,)/ H'(U)A .
cons1 era e cat /Im(d r-J) notate cestea sunt grupun
abe/iene ir1 ceea ce definitia de mai jos.
2.7 Grupurile abeliene HP(l.J), p2:lse numesc gropurile de
coomo/ogfe ale deschisului U c Rr. .
Grupurile de coomologie ale lui U SUDt inva.-ianti ai structurii
geometriCe a lui V cum se poate observa din C\ll"Sul de Analizd Fie, in cele
ce UllllCBZ., multimi U c lr' V = R" o intre
ele. Coofonn ctusutui de aplicatia
d'l'(x, .... .x,):R' -+R este o (li}x={x. .... .x,)eR".. a
matrice n bazele canonice din Rn, R"' este;
174"
M,,,,(d<p (x, .... ..... x,)] .
( .t 1
Considernd 'dtp(x
1
aceasta este
(conform 7, 1) ntre duale 'drp(x, ..... x,}(R")' -+(R')' avnd
bazele B:={dy
1
.dy1' .... ,dy,.,} respectiv B:={dxl'dxl' .... Conform
p p '
}. A(' dep (XI . A(R"' r -+ r este o
prin:
'
(x, ..... x,)Xdy,,A ...... Ady,,) = d<p, (x, ..... x,)A ........ (x,: .... x,)
unde . c;p"c;p., ... sunt componentele Avem deci:
,
o<p o<p o<p
A(' ..... x,)) = .....
roci zl ('XI 1=1 C .'1',
Suntem acum in sA o
Definifio 2. 8 Fie q> : U -+ V o ntre U V din R'"
p
respectiv R"" (j): V-+ A(R")' o p-formA pe V definim o
. p t
pe U q> (m) punem. q> (m)(x, ..... x,)=(A( ..... x,)
o co o cp Xx,_ .. : .. x"). Daci fonna co este (m coordonate)
w (ytY ... ) = {y
1
y,,)co/,
1
A ..... Ady,,. atunci:
,,..J,.
rp' ((J) Xx, .... x,) = L a '-, (q>(x, .... .x, )) d.'P., (x,, .... ,x, )A. ...... Adrp,, (x,, .... ,x,)
,,,..J,.
p
1. Fie f: V -+ V un endomorfism AV puterea de ordin p. se
p p p p
arate Af:AV-+ AV A/(x,A. .... Ax,) = j(x,)A ..... Af(x,) este
bine
p
"""' se puterea pa endomorfismului f .
p
2. dim RV = n f:V-+ V este un endomorfism atunci:
Aj: R-+ R este 1.. >-+ l. det f
' p p
3. /,:V-+ V;f,:V -+V atunci A(f, /,)= A/, A/,
4. Q'(U)esle p-formelor definite pe U (de
QP (U) este vectorial infinit dimensional. (U) este inelul
175
..
{J :U-+ R lf de atunci O'(U)este modul peste finit generat
Este Q'(U) hber?
5. ro
1
= ..... Adr,, este o k-formi
ls:,s...s.,!:n
oo
2
=



..... AdxJ
1
este o 1-fonni n descbisul U atunci
IS)IS-SJ:SII
oo,Aoo
1
= L ..... Adx,,Ath
1
,A ..... AdxJJ este k+/-formi pe U

numitA produsul exterior al celor douA forme. SA se arate cA:
n. ro
1
Aco
2
=(-lt'oo
2
Aco
1
b. DacA k este impar atunci ro
1
Aro
1
=0
6. se arate cA
a. d(a w, +b w ,)=adm, +bdm, ('t)a,pe R (lt)w "w, eQ'(U)
b. d(w
1
Aro
2
) = d(ro
1
)Aro
2
+(-lY'"''oo
1
Adro
2
(ll)w, en' (U),m,

m, = k este gradul formei m,


c. q> : U -+V este de (U) atunci
q/,(d(J))=d(rp'(J)) (lt)weQ'(V).
i. DacA tp: U-+ Veste aDmei tp" o familie de
homomorfisme ntre grupurile de coomologie H" (V) H" (U) . rp este un
difeomorfism neted atunci respectivele homomorfisme sunt bijective {deci
grupurile de coomologie sunt izomorfe).

ji -pe$/1<tc{ta
j/n<ma Mdii.
1 Extensi.a scalari1or
Fie U un vectorial L c K un subcorp al lui K. In mod evident
putem considera n U o structuri de restrngnd scalarii la L anume
dacA vom considera la inmultirea cu scalari numai produse de forma
). x. e L, x. e U . ntruct K are n mod natural o de L-spafiu
176
; _ _;.
\ectorial, vom presupune dim L (K) este dc.c.S.: de
Avem arunci:
Propo:i(i.a 1.1
a. U este un L-spatiu vectorial a dimensiune dim._(U)este cu:
dim ,(U)= dim ,(1.1) dim, (K).
b. Orice vectorial al U este al U.
c. feLK(U,V)=>jeL,(U,V)
Fie B
1
= {e
1
,e:, ... ,e"} o bazA a U
B, = {2
1
,2 ,, ... ,J. ,)obazli A1llnci tiunilia B ={J.


in U. La v; .. ,e
1
=0, aiJ :t(aiJ). ,)e
1
=0 cum
-
I,J
1:1
'
'
La,?., eK ('<!)j L .. ,n iar B
1
este o La .,J., =O (l;l)j !.n ='>


=>a, =0 ('<!)i,j in K peste L) de unde B este liniar

Orice element x eU se poate sctje n forma x
1
e
1
, x
1
e K.
. .
,/1

n plus ('<!)j,x
1
eK ='> (3)a
0
eL astkl avem x
1

l=l
=>X= La!i}. ieJ (V)xeU,a
11
de generatori. DeciBeste o
;.j
n U.
Corolar
a. S={e
1
}
1
=t .. m este sistem de generatori ai U atunci
S L = {). {e
1
} i-l .. l- este sistem de generatori U.
}=1..111
b. L = {e
1
}
1
,.1..m este K-liniar independent atunci L = {e
1
} J=l .. m este
L-liniar independent.
Uun complex; din de mai sus U este
vectorial dimR(U)=2dimc(U). n plus B={e
1
, ... ,e"}este o
a U ab.lnci BR = {e
1
, ,ie
1
, ,ieft} este o a R U.
Propa:;ifia 1.2 Fie f eLc(U,V) B B' baze in C-spatii!e V. Fie
baze construite ca mai sus, atunci B'B(j) =lvf +iN CH,N vom

177
Coro/.ar Fie f eLe (U) c.a mai sus, a:UDc.i:
det ,U) = detc (/) detc (.() =1 detc (/) 1'.

-NI il{ +iN


A=M+iNeM ccJ=>det
=det[

1V Af
N
M +iN O 1
- .
= detl
= det.4 de! A =ldetAI-.
.tv M -1N
iM-N
M
4.-' Se poate pun(' problelll3 un "'ec:iori.al real C poate _fi
inzestrat cu o s!rllcnm:t definim de nct
la R in C-spatiul ob\Dut obtinem U. este
neaptlral necesar ca fie par. Vom presupwte aceasta n
continuare. cu i n U o
u : U -+ U. cu proprietatea u
2
= -1
0

Deftnifia 1.3 Fie U un R-spaJ]u vectorial de dimensiwte 2n
Cr: U-+ U o astfel nct u
2
= -lu . Vom spune (U,c)
este o stnu:turtl pe U.
(U, l'r ) este pe U, atunci definim fes cu
scalari din Cprin:
(a+ ;p )x =ax+ p u (x) ('<!)a +iP e C,('<!)x e 1.1.
1.4 n rapOrt cu adunarea n mai
sus U este vectorial de dimensiune n.
Demonstra{ie
a + ;pe C .r + io e C => (a + ;p l[Cr + io )x] = (a + ;p l[Cr x + o u (x)] =
=(a +iP )y X+(a +P)o u (x) ;ar X+ p {j u(x)+a {j u (x)+ p {j u '(x) =
=(ar- p o)x +CP r +a o)u (x) =[ca +tPXY +io J]x.
Analog se demonstreazA celelalte axiome ale
B = {el' ... ,e
1
} este o n U atunci B R = {epek ,ie
1
, ,ie
1
} este o
baiA in U deci dim,(U) = 2n = 2 dimc(U) ='> k = dimc(U) = n.
t;Y" de faptul cu i e C n C-spaJ]ul U cu
structura u revine la aplicarea lui l'r (ix =a (x)) matricea
a ntr-o B={e
1
, ,e,.} a ui U este MJJ(u)=i-1
11
Aplicnd


178
./'ropo:iria 1.5 Fie g e LR(UJ CJ o strum.r:rJ cOIR.p{.a pe {.'_ a:"UDci
g e Le(V) (jo g=go(j .
g((a +iP )x) =(a +iP)g(x) => g(a x+ P u(x)) =
=a g(x) + P u (g(x)) deci a g(x) + p g(u(x)) =a g(x) + p u (g(x)) ('<l)xe U,
('</)a+ iP e C. a= O, P = 1 => g(u (x)) = u (g(x)) => u o g=g ou .
n cazul wtui spatiu vectorial real V vom construi o strucnui. in cele ce
slroctura a lui V: C-spatiul astfel obJinut va fi no1Bt
Te . Fie deci Ve suma a exemplare ale lui V (prodnsul cartezian):
ve = V Ell V =V X V . Definim o structurii un /Hpatiul ve prin asocierea:
u: ve.-+ ve. u (x,y) =(-y,x). (a(x,y))=a(-y,x) = -{x,y) deci u
o struclllril complexA pe ve.
(a+iPXx,y)=(ax,a y)+(-P y,p x)=(ax- P y,a y+ Px)
pentru a+ iP e C V cu submu)timea:V ={(x,O)I xeV}cVe) a)lmci
iV={(O,x)lxeU deci v< este suma a V iV. Orice
vector z e ve poate fi scris n mod unic, n forma z = x + ty, x e V, y e V .
n acesteoonditii vom avea: (a +iP)z =(a +.iPXMiy)=
=ax- P y+ i(a y + P x) pentru ('</)a +iPe C ('<l)x+iy e v<.
1.6 R-automorfismul r al lui Vedefinit prin-x+iy-+-x-iy se
auromorflsm de conjugare.
E'ident V= {ze ve 1 r (z) = z) iV =. {z E v< ! r (z) = -z} sunt subspatii proprii
ale lui r valorilor proprii + 1 -1 (peste R). n plus 1'
1
= lu
cA r este involutiv.
Pentru a realiza n ve o complexA care cu
structura ve este suficient R-automorfismul lui ve dat de
nmulprea cu t, notat u (a eL,; (Ve)).
Fie acum o f eLR(T..l,V). Putem considera
fe prn fc(x+iy)=f(x)+if(y). B
1
""spectiv B,
sunt R-baze n U respectiv in V atunci B
1
,B
2
pot fi considerate C-baze n ve
respectiv ve zeuc,z=x+ty, x,yeV deci x=La,e,,y=
=LfJ
1
e"a
1
eB
1
+iP ,)e, ::::)B
1
este n uc. Din
cele ce preced el matricea f matricea aplicatiei fc coincid
Reciproc orice C-!iniarii geLe(Ue,Ve)cu
179
proprie1Btea g(U} c V. prin restriqie la l', de1crmn o aplicalie g 1U e L,(U ,V) cu
proprietatea (gjU)e = g.
6./' Pn:suj:unem acum esre o valoan: proprie complexA a lui fc .
Lenta 1 z este vector propriu pentru le valorii proprii
2, atunci '(z)este vector propriu pentru valoarea T..
fc (z} = J. z, z = x+ iy,x,y e V,J.= a +IP => fe (x+iy} =
=(a +IP Xx +iy} = j(x) + if(y)=a x- P y +i(a y + P x) => f(x}=a x- P y
f(y)=a y+ P x=> f(x}-if(y) =ax- P y-i(ay+ Px) => /c(r(z)}= 'J.nz) ..
Corolar 1 . e R este valoare proprie realA a lui le. Atunci existi un vector
propriu xeVpentru fe.
Flcz E ve \<Ctor propriu pentruJ. (z}vedDr propriu pentru ;: .
Dar = :f => x = z + 1' (z) este -vector propriu pentru . x e V .
2
Corolar 2 J. E R este va1ooR: proprie oomple!O'I. a lui fc z = x + iy es1e un
y f(y)=ay+Px, a=Re(J.),p =lm(..l).

1. Fie V 1Dl '\'ectorial; considerAm produsul tensorial
C V nzestrat cu legea definiti prin egalitatea:
R
.l(ax)=(.<a)x;(\l).<,aeC,('</}xeV. Atunci CV este un
R
vectorializomorfcu ve.
2. Fie 1 : p; V
1
un homomorfism de R-spatii vectoriale; atunci
lef:CV, ->CV, coincide cu fe.
R R R
2. Forma forma Iordan
Vom ncerca n cele ce prezentAm un analog al formei Jordan n
cazul corpului numerelor reale atunci cnd polinomul caracteristic al wui operator
nu se descompune n factori liniari (nu este peste R ).
2.1 f e L.(U) are polinomul minimal P! (X) aoesta ae
descompune n Cp:] n fuctori liniari dislncti vom spune f este absoluJ semtstmplu.
f este absolut semisimplu atunci fe este diagonalizabil.
2.2 1 este absolut semisimplu atunci existA o
B c V astfel nct matricea lui f n baza B forma:
180
o
o o
o J. k
o
o
o o
a, P,
-P,
unde).
1
.. 1.: sunt valorile proprii reale ale lui a
1
/3
1
, .,a P/3 Psunt valorile
propri.complexe ale lui f (nu distincte).
Fie B c ve o din vectori proprii pentnl le
cum

1
este valoare proprie real a lui fc atunci alegem e
1
e.V vector
propriu pentru fc.
.i..
1
, /.
1
sunt valori proprii complexe conjugate atunci alegem
vectorii proprii de forma z
1
, r (Zj).
Construim acum o R-bazA B a lui V astfel: B e,,i = l..k
va1orilor proprii reale ale lui fc.
1
:;.
1
sunt valori proprii
complexe conjugate n loc de vectorii z
1
,-r (z
1
) vectorii din V
astfel: x_, = f(z
1
+-r (z)),y
1
=

(z
1
)). Considernd a lui V
astfel se imediat B este o a lui V }vf B(f)
are forma
2.3 Forma din de mai sus se forma canonictl
a unui endomorfism absolut semisimplu f e LR(V).
Vom prezenta n continuare un analog al formei Jordan in cazul n care
f e LR(U)nu are toate valorile proprii reale.
24 Fie 2 =a+ ib o valoare proprie a endomorfismului
f e LR(U). Vom numi Jordan valorii , de
dimensiune 2ko matrice avnd pe k blocuri de forma [a b]=b,
-b a
181
deasuprd diagonalei k -1 blocuri egale cu [ = 1
2
in rest elemente nule.
Deci
1
6 1, :
: 6 .
=
o

1,
6
2. 5 f e LR (U) atunci o B cU astfel nct
matricea },{
8
fie din celule Jordan reale valorilor
proprii complexe, respectiv din celule Jordan valorilor
reale ale lui f .
Baza B se pornind de la o bazA n care forma
Jordan a lui fc este A. este o valoare a lui
fc z
1
, .... ,z
1
un sistem de vectori astfel nct
f(z
1
)=.z
1
; .... ;j(z
1
)=J.z
1
+z
1
_
1
({z
1
} genernd o Jordan a lui fc)
atunci vectorii r (z
1
), ... ,r (zJo) o Jordan a lui fc de
valorii J. a lui A . n locul familiei
... ,zJo, r (z
1
), ...... r (zJo )} putem con:;idera, ca n cazul precedente,
familia: H<z, -x (Z,)), ...... +< (z,))+(z,_-x(z,))}
in U. Reunim aceste familii pentru diversele celule Jordan conjugate ale lui fc
un sistem B
1
c U.
. este o valoare proprie a lui fc atunci putem alege o. familie din
U pentru care matricea lui fc la invariant \'alorii
. fie n fonna unui bloc Jorckm. j(x
1
) = . .:c
1
+ .:c
1
_
1
atunci
f(x (x, )) =). x (x, )+r (x,.,) deci f(x, + r (x, )) = i. (x, +r (x, )) + x,_, + r (x,_,)
.:c, +r(x,)eU ('V)i.
Baza n care f are forma Jordan se reunind familiile din
B
1
cu familiile de vectori din U construite mai sus.
Obserwirie f e LR(U)atunci blocurile Jordan complexe ale lui
fc e Lc(U) valorilor proprii conjugate sunt fonnate din
de celule au dimensiuni ale celulelor. Deducem de mai sus
V cU este un invariant al lui f e LR(U)astfel nct restrictia
jjJ .. nu are valori proprii reale de unde dimR(V)este par.
182


Fie V un vectorial peste corpul K, real sau complex, 11 11: V-+ R, o in V, astfel inct V
complet in raport cu topologia de nomm Vom spune \Ul astfel de vectorial
nonnat este uh spafiu Banach ( SI.Banarh 1892-1945 ). in F norma este dintr-wl produs
scalar (li x 11= .J< x,.\' >,(V)x e V) atunci un astfel de spatiu Banach va fi numit spafiu Hilbert(
D.Hilbert 1862-1943 ). in cazul dimensiunii finite a V vom c orice
o structul"l de Banach. n plus aceste stmcturi slmt izomorfe intre ele intr-un sens
ce va fi precizat. De asemenea, putem introduce o structurii de Hi/bert pe orice finit
dimensional.
Propo:i(io 1.1 Fie lun spariu Banach. Sw1t echivalente
1. Dimensiunea V este finitA.
2. Mullimea B(O,I) ={xe V III xiiS 1} este
Demonstrtl{ie Vom aplica IernA:
Lemd Fie Ee V un subspatiu finit dimensional,atunci exist! X
0
eVastfel nct IIXoll= 1
1
lfx, -xll>2 , (ll)x E.
Demonstrafi.a lemei Fie x
1
e V\ E un vector oarecare. Cum E este finit dimensional el
va fi inchis deci inf 11 x
1
- x 11= O> O. Alegem atunci x' eE astfel nct 11 x,. - x'll< 26 notAm
...
x
0
=llx
1
-x'II-
1
{X,. -x').Vom avea pentru orice xeE:
llx" -xll =llllx,- x' lr' (x,-i)-xll='91 >; !>; -(x'+ll>; -tii' -6 > pentru
x'-llx, -x'lfxeE.
Demonstratia teoremei DacA dim V este infinit! atunci alegem x
1
eB(O,l) cu llxll= 1
consideram E
1
= Sp{x.}. Aplic.nd /ema putem x,; e V astfel nct 1 llx
2
-

k.
apoi E, = Sp{x,;x,} x, astfel nct 11 x,ll = 1 llx, - i = 1,2.
Repet.nd acest proces vom gAsi un (x.) .,N de elemente din :B(O,l) cu proprietatea ca
1
\lx,- "2 ('V)i j. Un astfel de nu va nici un convergent ceea ce este absurd
226
h . .-q.a.:Z
8(0,1) este este o a faptului cA,
V este finit dimensional atunci el este izomorf cu sau c.
Preciznd deci Banach fmit dimensionate in contextul general al
Banach sA celelalte n deschiderea acestei
Pentru nceput o
Defutl(le 1.2 Fie V un vectorial (real sau complex) 11 11
1
11
1
norme deflllite
in V. Vom spune cA ele sunt echivalente vom scrie 11 11
1
-ll 11
1
daci c
1
;c
1
E /( astfel
nct (ll)x e V cdlxll
1
,;Jixlb S
Evident de a normelor este o de n sensul uzual
anume este simetrica, reflexivA tranzitivA. Ceea ce este mai important va fi subliniat in
urmAtoare.
1.3 Daca 11 11
1
;li 11
1
sunt norme echivalente atunci: orice D c: V deschisA.
in raport cu 11 11
1
este deschisA n raport cu 11 11
1
reciproc.
Fie D c V in raport cu 11 11,; atunci (ll)x e D (3)r >O astfel nct
8,
1
(x,r)cD. 8
10
(x,rc
1
)cB
11
(x,r) deoarece llx-x'll
2
<rc
1
=>.!..llx-x11,<r
' l 1 c.
11 x- x'll,< .!..11 x- x'll,. c4 D este in raport cu 11 11,. Reciproca rezulta din faptul c4
c,
de echivalent! a nonnelor este simetricA.
CorolDJ' 1 Daca f: U c V 4> R este o continui n raport cu 11 11. atunci este continui
in raport cu 11 lh reciproc.
CorolDJ' 2 DacA (x. )u,.. este un din V convergent (Cauchy) in raport cu 11 !1
1
atunci el este
convergent (Cauchy) in raport cu 11 11
1
reciproc.
Propo:i(io 1.3 corolariile ei norme echivalente defmesc in r
de
Propo-J{ia 1.4 Fie V un fmit dimensional 1111
1
;11 11, norme n V; atunci
1111,-1111,.
Demonstra(ie Fie B c V o bazA B = {e,; ... ;e.}. Construim in V o
punem:llxll= (ll)x e V unde x, sunt sca1arii in leqla3 prin [x], = [x,], deci prin egalitatea
,_,
x='f.x
1
e
1

,.,
AplicAm acum Ierna:
Lem4 Orice nonn! 11 11
1
: V -+ R a spatiului V este echivalenta cu norma de mai sus.
227
llilJl.lZ
lemei Fie 11 11
1
o normA oarecare n V. Atunci
M xll, -11 y 11.1 ,;jJ X- Yll"' :t<x, - y.)e, :tJ x, - y, 1-11 e, 11, unde [x], = [x,] [y], = [y,] deci,
1 l
alegnd K = m'axiJe, Il, pull:m scrie 111>11, -IIYII,I yJJ. f/1: V-+ R 'l'(x) =Jixll, este deci ,_,
rap::rtcu normali lideei unifam con tinu!, deci continui. Deoarece Fr B
1 0
(0,1) este
mulJime compactA (prop.l.l) rezultA funcJia rp este m!rginitA atinge marginile deci existi
numerele m,M e 1( astfel incAt pentru (\l)re Fr B.,(O,l) sa avem m = f/l(x) M. Cum
(\l)x e V , x " O li :Il e Fr B
11
{0,1) pull:m scrie inegalit!ple m M deci

Demonstra(ia prop<nl(iel Cum Il 11,-11 Il Il 11,-11 Il rezutta ca 1111,-11 Il,.
Conform lecfiel3. Veste spa)iu vectorial fmI dimensional anmd K"; K=Rsau K=Cprin
iZDmorfiSmul cp .XH' [x],, B o bazA fixatA n V. Construind n V norma: llxll= i:Jx,J, ca n demoostrapa
-
lemei de mai sus obPnem evident tp este o izometrie, adica Il f/I(X)II=II xll(\l)xeV daca n K"
consideram ca norma
Il (x,), Il= :t 1 x, 1 (\IXx,), e K".
-
Cum in K norma este dedus! din produsul scalar canonic rezultA ca
putem defmi in vectorial V un produs scalar punnd
('I'(X),9'(Y)) = ((x, )"(y,),) (\l)x,y eV [x], = (x,),;[y], = (y,), liniara f/1 devenind, n
urma acestei o izometrie intre V .Vom considera acum vectorial
Homx(V,V), notat Lx(V), al endomorfismelor unui finit dimensional V (real sau
complex), nzestrat cu o nonnl. arbitrar! care poate fi consideratii este necesar) ca derivnd
dintrun produs scalar.
Fie li= {x e V III x 1} bila inchisa de centru O razi r =1 care este, conform celor ce
preced, o compact!. Pentru orice endomorfism f e LK(V)defmim:
Il fii= sup Il f(x)ll, {ll)x e V.
uB
Propo:ipal.S f Il defmit! ntre R este o norma n L,(V).
228
!t
Cum <rice aplicatie feL, (f") este (uniform rezultA norma
definit! n L, (V) este o aplicatie bine definit!. Cum, din data, rezuhil up-
(\l)x eV (pentru 2.. eB)rezult! de asemenea lfll= O=> => f =O. n
llrll
llf + gl = supOif<x>IO + llfl+M, deci
uB zB u8 .NB
!1 +gii*II+M.
Corolar 1 Pentru orice f e Lx(V)avem:
a. !J(rlll !fll-llxll (\l)x e V
b. llfl = sup
141
<. 11111 = inf(K ilf(x)ll K lirll (\l)x eV}
Demo11strarie a. h. din faprulcA (\f)x e V => 12..11 = 1 deci e B.
llxll llxJJ
<. (\l)xeV} este evident!. Reciproc daca Kll'i
(\l)xeV
Corolar 2 Pentru orice f,g e L,(V)avem !J
Demonstra(ie (\l)x eV.Se aplica apoi
punctul c. din corolarul 1.
Corolar 3 Pentru orice tE K (real sau complex) orice f E Lx(V) seria L r este
:.11 n!
convergentA in Lx(V), uniform in raport cu t pe orice compact U c K.
Demonstrtl(le Fie V c K o compacta marginit!). Atunci

r 11 iti .. ' a .. ' .


L-- f""' unde a e(O,o>) este astfel nct
.hl(n+k)! l(n+k)!
1 t IS a ('V)t eU ( U tiind compacta). Deoarece seria este convergentA n R
rezulr! (din criteriul Cauchy) seria L [" este uniform convergentl. pe V pentru orice
n!
feL,(V).
229

1.6 Se exponential! a endomorfismului t f e LK(V) suma seriei din
corolarul 3 exp(t. f); "2./- r E L,(V) (ll)t E K .
.. :.o n!
t:?./' ObservClfie Confoml teoremelor demonstrate n ctu'Sul de Marematicli fllllc\ia
exp : K -+ (V) .ti-+ exp(l f) este indefinil pentru orice f e L ( J ") . Vom studia in
paragraful urmator cteva propriet!ti ale acestei
EYercilli
1. Fie Of{' un Hilbert, sa se demonstreze egalitatea paralelogramului:
(ll)x,y e ).
:!. Fie "1:1 "!' .1 normale de dunensiuni oarecare. Fie f"l'-+ "!' o aplicape
liniarA; atunci f este numai [este in x =O.
3. Fie "1'.1 nonnate. Fie[: "1'-> "!'o aplicatie atunci f este
continuA dacA numai K e R.. astfel nct oricare ar
cu proprietatea ,;K .
xecr, =>Kw.Jli$K g; H, =>(IIJx,yecr,=>
=>llf(x)- f(Ylll, $J..'jx- Fie &>0 alegem J, =f => [lx-yll, < 6,=>
f(yl[l, $ KJ, ;& =>[este uniform continua, deci este continua.
atuncifeste nx"" O deci oricare ar fi & >O existA 0,. >O astfel nct oricare
<o, atunci <&;alegem & = 1 =>(3)o, >O astfel nct oricare ar fi xe<r,
< 6, => [lf{x li, < 1. Fie x e 7, astfel nct
H=l => i.l'd J, j <1 => <.;_ => k =.;_, deci functia f este continua daca
rllh 2 l 2

0
1
c>
1
numai dac:Afeste pe bila unitateB(O,l).
4. Fie 'i''(a, b] = { f li: (a,b ]-+ R, f continua } functiilor continue

(, b] x 'i''[a,b]-+ R, (f, g) = f f(x) g{x)dx. sa se arate cA:
<> (, ): >r(a,b]x'i''{a,b]-+R este un produs scalar in >r(a,b].
nu este un Hilbert deoarece nu este complet.
230

5. Fie ert' un Hilbert 9>? un inchis al Fie
= {x [xe (x,y)=O (ll)y e sub spatiu inchis al lui
.
6. se arate cA. n notatiile de mai sus, avem:
q
<> (11) x= x +x', x x" e = intrex OI!".
<:a Fie astfel lnct

::;; d
2
atunci conform egalitAtii paralelogramului
n
putem scrie:
[[(x, -x)+(x-x.)[[' +[[(x,-x)-(x-x.)[[' =2[[x-x,[[' +2[[x-x.[[' s

.. -x .. I s{2d
1
+
1
: 1 +

+
deoarece de unde ca (x.) .. Neste 1ir
Cauchy deci convergent in di'li care este inchis. Fie x' = e x = x- x', vom arata
x e &(J..
Pentru un element arbitrar avem d' $1>:-(x'+ty)l' =[[x'-of =
=llx11' [[y[['pentru(ll)teC. Dar l[x'r =ix-x1' =d' deci
O$ -{t(y,x)+ i(x,y))+[ti Pentru orice element te R avem inegalitatea
0$-t((y,x)+(x.y))+t'iy[[' deci (y,x)+(x,y)=O iar pentru (ll';eiR avem inegalitatea
O$ -t{;(y,x)- i(x,y )}+ t' M' deci (y, x)- (x,y); O de unde (y,x) = (x,y) =O (ll)y de
unde rezultax e
7. Lema IIJi Riesz ( F.Riesz 188()..1956 ): Fie d1f un Hilbert d1r dualul sa.u
Of(' = {r:ort'--+ R 1 f continuA}, atunci sunt adevarate de mai jos:
<> (11)[ e0lt"(3)x
1
,[(y)= (y,x
1
). {ll)ye
Q hl.. ..
SA se interpreteze de mai sus in 7.
<:a Fie f e d1r dJI(' = K er f. Cum[ este continua rezulta
231

d)f(i;.difl' este inchis in &r, deci complet Conform precedent &re&r" = dK. Fie x
0
e r:Pr.
Notam x
1
=f(xo) x
0
1
ca Xf cerute. x=axo, atunci:
!ro li
f{x)=f{ax
0
)=af(x
0
) iar(-< x
1
)=a/x,,f(x\lx,)= =af(x,)(x",x")=<if(x,)=f{x).Cum
\ llx,ll ixol
orice x e tSTl', x = (x- f(x) x
0
) + f(x) xo, din egalitatea [( x- f(x) x
0
) = O=>x' =X- f(x) x
0
e
f(x,) f(x,) f(x,) f(x,)
OI!": x" = f(x) x e OJr.
' f(x,) o
Putem deci scrie,confonn de mai f(x)= f(x')+ f(x')= (x',x
1
)+0 =
= (x' +x',x
1
) = (x,x
1
).
8. Fie!, ={{a,J..I a, eC(If)leN,,?;Ia,converge}.
Fie(,):!, xl,-> R, (a,P)= L;a,)i,. S.l se arate c4 (, ):!, xl, ->R un produs
"'
scalar in el (
2
este spafiu Hilbert.
9. Fie spaJiu Hilbert S = {e
1
t
1
1 = ... n}sau 1 = N un sistem de vectori (fmit
sau num!rabil) din &ff.
(:::1 Daca (e,,e
1
) = o,)'tf)i,j e 1 vom spune ca sistemul este ortonormat (vezi 7 /ee( ia
4 2).
Dac4{1t)xe (x;e,)=O(If)le/ =>x=Ovom spune sistemul este complet.
e;, Un sistem ortonormar complet se
Un Hilbert G'f'"care are o se va numi separabil.
S este un sistem ortonomtat n vom muni coeficienti Fourrier ( J.B.J.
Fourrler )ai lui f nraportcusistemul_Snumerele: a, = ( f,e, ),1 e/.
c;. se: dtmonstreze dacA l=N, arunci este inegalitatea lui Besse/ (F. W.Besse/1784-
" 2 " 2
1846): =II(f,e,)l
10 10
Q Teorema Riesz-Fischer ( E.s.Fischer 1875-1954 ). Un Hilbert separabil este izomorf cu
de la
*2 liniare
232
Fie o matrice fixatA.
2.1 Se n n variabile o
egalitatedeforma: dx=Ax (1).
dt
Se a (1) orice x: 1 c K (/r). .. (K),
unde 1 este o deschisA a lui K, verificnd relatia dx (t) =A x(t) ('V)/ e 1.
dt
Se a problemei sau a problemei Cauchy (t
0
,:c
0
), /
0
e K, Xo e (Kf orice
a ( 1) verificnd 1
0
e 1 x(t,) = x" .
Referitor la lin iare putem afrrma:
2.2 problemei Cauchy x(t
0
) = Xo existA pentru orice
1
0
e K,x
0
e (K")" este unicA. Mai precis: problemei Cauchy detenninatA de perechea
(t,, x,) este: x(l) = exp((l -t,) A) x,, x: K-> (K)'.
"-/ Obsetw'(ie Conform /eqiei 3 2 /eqiei 7, putem identificaL, (V)cu M.(K) modulo o
fixalll 8 c V ,deci obiectul exp((l -t,) A) este perfi:ct definit.
Demonstratia propozitiei Flu:ud o n K (t-1
0
=u) putem presupune 1
0
=O. H
de alt4 parte din corolarul 3 1.5 rr..ult4
!!.(exp( t A) x,) = (!!.(exp( t A))) x, =A exp( t A) x, declexp(t A)x, este a
dt dt
Cum exp(O A) x" = x" m.ultd cd aceasta verifiCI/problema lni(/DJd (t, =O; hntru a denwtUtra
unicitatea este sujlc/ent sd olxretV/Im cd orice a ecuapel (1) esteofunqle de dasd De
asemenea problemei Cl11lclt.v x{ t, )= x"pent7u (/) ,..,.!f/cll
= x, +A) x(u)du reciproc IH'ice a (2) este o so/Ufle a ecuJl(/el (1) care
'
verijicll problema x(O) = x,.
Vom considera acum vectorlaJ al tuturor continue definite 1n bila
compactd B(O,r)cK: este spa(iu Banach
Infinit dimensional cu norma urmlltOIII'e:
llx<rJII

233

L este avem
'
Alegem acum r astfel nct
= q<ldeci qllx- Yl Cum ..-'(r) este spaliu Banach L este o a sa
rezultA existi x e 'f"
0
(r) astfel inct L(x) = x .n plus xeste unic detenninata dupA cum rezulta din
/ema deoarece L(x) = .>;L(y) = y => IIL<xl- L(ylll qllx- >11 deci >11 q llx- Yll de
unde jjx- >i =O sau- .x = y. Aplica Pa x e ,..
0
(r) este diferenJiabill (conform celor ce preced)
verificA ( 1) x(O) = x
0
. Cum x{t) = exp(t A) x
0
verificA
conditii rezulta teorema.
Coro/ar 1 Operatorul L: (r)--+ este un operator continuu deoarece este contractiv.
Coroltu 2 Din teoremA rezulta faptul ca orice a (1) este
n K, este egala cu suma seriei sale Taylor n vecinltatea oricArui punct din K.
Corolar 3 problemei Cauchy x(O) = x
0
;x
0
e este finit dimensional
are dimensiunea n.
Alegnd l<i , .... ,e;) c (K"f baza canonica n (K"f ca coloanele matrieiiexp (1 A) sunt
solupi ale ecuapei (1) col,(l) este coloana i a matricii
dt
exp(IA).
Corolar 4 exp(O A)=/ .
Vom demonstra acum cteva ale
2.3 Fie AeM._(K) TeGl.(K). Atunci pentru 'orice tel\ avem:
r-' exp(l A) T= exp(l r-' A T).
Demonslrafie Putem scrie T
4
(i: = i: C.cr-
1
A Tt. Egalitatea prin
to(l k! i..O k!
trecere la limitA pentru n--+ oo.
Dinpropczifia 2.3 /ecfia 7, 1 putem scrie:
Corolar M.,(exp(t-f))=exp(tM.,(f)) pentru (\f)BcV
pentru(\!)[ e L,(V),(\I)t e K .
Acest corolar justific! unui operator liniar f cum a fost aceasta
in 1
Propo:iria 2.4 f,g e L,(V) atunci f g = g f => exp(f) exp(g) =
234
= exp(f + g).
dx
exp(t(f + g)) este solulia ecuatiei - = (f + g)(x) a problemei initiale
dt
d
x(O)=l,. Pe de parte avem: dJ(exp(tf)exp(tg))=
= f exp(tf) exp(tg) + exp(!f) g exp(tg) = ([ + g )exp(tf) exp(lg) deoarece
fg=gf=>exp(flg=gexp(f).ln plus exp(Of)exp(Og)=l,deci, din teorema 2.2.
exp(t(f + g)) = exp(l[). exp(tg). Facem apoi 1 = 1.
Corolar Fie f e Lc(V) [,,[,. componentele respectiv componenta a
lui f 6. Ieorema Jordan-Chevalley). Atunci exp(tf) = exp(t[,) exp(l[,.).
Din corolarul de mai sus rezultA cA este adevaratA formula:
. ,.
exp(lf) = exp(tf,) L - r: ,n = dimV.
t.ok!
Combinnd acest rezultat cu propozifia 2.4 putem stabili cteva formule utile in cele ce
urmeazA.
Propozi{la 2.5
1. Daca A e M.(K) este o matrice diagonala A = diag(J. ,, ... ) ) atunci
exp(L4) = diog(eA
11
, ... ,eA"').
2. J este o celulA Jordan
t'
, .. -]
.< o o
1! 2! (n-1)!
o .< o
o
J= o o
;.
o atunci exp(tJ)=
t'
"
e .
2!
1
o o o .<
1!
o o 1
Demonstratie
1. Este evidentA
2. J = . 1 + unde/,.este matricea unitate iar N,.este matricea nilpotentA
'[[ '
235
!.a:t).a.::
o
o
r r'
1! 2!
.
.
o

(n -1)1
r'
2!
r
11
1
Conform 9 asupra formei Jordan reale este suficient, pentru calculul
exponential ei unui endomorfism f e LR(V) care nu este sa aplicam
urmatoare.
Propozl(la 2.6 Daca J eM,,(R) este o matriceJordan reala,
E(r)
r'
,-
E(r)- E(r)--
-f
I,
.]
ll 21 (n-l)!
o,
eM,,(RJ;,exp(<l)=

o, r
E(r)-
1!
o,
o, E(r)
[
cos bt -sin bt]
unde E(t) = e- . e M
2
(R) A.= a+ ib este valoarea proprie complexa asociata
sm bt cosbt
bloculuiJordan real J.

Avem: -E(t)= ae +e b =
d [cosbt - sinbtl [- sinbt - cosbtl
dt sinbt cosbt cosbt -sinbr
= [ -b][CC:sbt -sinbt] =A E(t) rezultA de aici ca:
b a sm bt cosbt
236
E(t)!_
r'
E(t) E(r)-
jl
2l
o,
d
dt
o,
AE(t)
1!
o,
o,

E(r)--
\n -1)!
r'
E(r)-
2!

o, E(t)
r r'
-E(t)+AE(t)-
1! 21
r r'
o,
/_,
--E(t)+AE(t)--
(n-2)1 . (n-l)!
r r'
-E(r)+AE(t)-
H 2!

AE(t)
,-
E(r) E(t)ii E(r)2!
=IA I, ::] o,
O, A
E(t) (n -l)!


1!
O, O, E(t)
Vom demonstrn in continuare teol'ema lui Liomtlle (Joseph Liozn-11/e 18()9.188:2):
Proprnl(la 2. 7 Daca f e L,(f"J atunci de!(exp(ifJJ = exp(r Tr(f)).
Pentru demonstratia teoremei avem nevoie de urmatoarea IernA.
Lemil Fie A e M.(K) x
1
,x
1
, ,x. e(K")" o familie liniar independemlf, atunci
i:x,Ax,A ... A(A x, )A ... Ax, =Tr(A)x,Ax,A ... Ax,.
,.,
Daca e
1
',e
2
, ,e,. e(K" )"sunt vectorii din baza canonicA iar A =[a"),' atunci
putem scrie ca :te;Ae
2
A ... AA e
1
A ... Ae,. =
,.,
237
1_.,C(!.O..t:
n cazul general o matrice G astfel nct G-e, = :x
1

avem:
i;x,Ax,A .. .... Ax. = IGe,AGe,A ... AAGe,A ... AGe. =
jool 1"'1
= :t Ge,AGe,A ... A(G .a-- A G e
1
)A ... AG . =
,.,
=detG :te,Ae,A .. A(G-' A G)e
1
A .. Ae, = detGTr(G-' A G)e,Ae,A .. Ae, =
,.,
= Tr(A)detG e,Ae;A ... = Tr(A)Ge
1
AGe
2
A ... AGe,. = Tr(A)x
1
1\x
2
A ... I\x,..
Ieoremei lui Liouville el, in matricea exp(lA), coloanele sunt solutii ale
ecuapei (11 deci putem scrie: (lA))) =
dl
d d
=-(col, (I)A ..... Aco/,(1)) = 2: col, (I)A ... A -col ,(I)A .. Aco/, (1) =
. .
=:ta>\ (I)A .. AA cd
1
(I)A. .. Acd,(l) >\ (I)A. ... . Aco/, (1) = Tr(A) det(exp(lA)).
'"
in plus exp(O A) = 1, de unde det(exp(O A))= 1. Deducem deci c!
d
dt(det(exp(L4)))=Tr(A)det(exp(L4)) det(exp(OA))=I de unde
= exp(r Tr(A)). Confonnpropozi(iei = exp(r Tr(f)).
Din teorema lui Liouvil/e avem corolar.
Corolar 1 Pentru orice matrice A e M. (K) (A e gl, (K))
exp(IA) eGI,{K) {V)r eK.
Corolar 2 Pentru orice matrice A e M, (K) cu proprietatea Tr(A) = O(A e si,(K))
exp(L4)eSI,(K) (V)IeK.
Demonslra(le exp(r Tr(A))=!.
Vom demonstra de asemenea:
2.8 A e o(n,R) atunci exp{IA) e O,(R) c GI,(R).
Demonstra(le Este suficient exp(tAr' =' (exp(IA)); dar
lA r'J = -lA)) =-A exp( -lA)= -A exp( tAr'
dr dr
238

d '(d ) -('(exp( tA)))= -(exp(lA)) ='(Aexp{lA))='(exp{IA)A)=
dt dr
='A! (exp(L4)) =-A! (exp{lA)). Cum exp( O Ar'=' (exp( OA)) = 1. egalitatea din
propozitia 2.2.
Putem de asemenea
Propozl{ia 29 Dac! Aeu(n,C) atunci (V)reC exp{lA)eU,(C) unde
U, ( C) = {X e Gl. (C) 1 X =' X }este grupul unitar format din matricile din c; inversabile pentru
care inversa coincide cu conjugata transpusei (vezi leqia .f).
n limbaj de endomorfisme U,.(C) este grupul endomorfismelor unitare ale complex
C".
Demonsh'O/ia este 2.8.
Rezultatele continute n aceste propozitii vor fi interpretate in in care \'Om
cteva din teoria gn1purl/or Lie.
dr
DeflnllitJ 210 Se o ecuape de forma dr = A(t) r
(1 ), unde A : 1 -+ M. (R) este o funcpe de 'ii'' {1) ,/ c R fiind un interval deschis.
W' Obsen:atie Evident in lectia/S ecuatia {l)
de cmpulX{t,.\')=A(t)xntr-o autonom! in spatiul n+ldimensional generata de
crn pul X , ecuatie care nu mai este liniar&.
Teorema fonna solupei problemei Cauchy pentru ecuapa ( 1 ).
2.11 problemei Cauchy x(t
0
) = Xo pentru liniara.
neautonomil. ( 1) este: x(t) = R(t,t
0
) .tg, J e 1 unde R(t,t
0
) este o a
: = A(r) R cu eondipa Couchy R(t,,r,) = 1. eM. (R), /, matricea unitate.
Demonstra( ia 2.11 fiind o omitem.
G:""' Obsen
1
afii
Este important retinem faptul propozifia 2.11 reduce srudiul ecuatiei ( 1) cu n variabile
la o (1') avnd n
1
variabile deci utilitatea practicii. a ei pare sa. fie destul de redusi!..
Dac! remarcam faptul ca, coloanele matricii R(t,J
0
) sunt ale (1) verificnd
Cauchy adecvate putem spune cii.:
Notnd cu x,(r) colaina i a matricii R(r,r,) atunci x,(r)este solupe a problemei Couchy
x,(r,)=(6
1
,.) =e;.
....
Cum ecuatiei (l) un vectoral real propo'd{ia 2.11 se
poate exprima n forma echivalenta urmatoare:
239

1.11 (1) cu problema Cauchy x(/
0
) = x
0
e R" este finit
dimensional, dimensiunea lui coincide cu rangul sistemului iar o baza. este fonnatll din
problemelor Cauchy :x,(t
0
) = e,, e, vector n baza canonic! a lui R".
R(t,t
0
) care globalizeaz! aceste rezultate se va numi rezolventa (1) se
de proprietAti:
1. R(t,t,)R(I,,t,)=R(I,t,), ('o')t,t,,t, El
2. R(l
1
,t
1
) este inversabila R(t
1
,t
1
) = (R(t
1
,t,)r'.
1 este imediatA anume: se observa. cA R(t,/
1
) R(t,. 1
1
) verifica
problema Cauchy ca R(t, 1
2
), Punctul 2rezult imediat din 1, 1 = 1
1
.
1.12 Se liniara neautonom! neomogena de rang n
de forma: (2) dx = A(t) x + B(t), tE 1 unde A: 1 -+ M,(R) B: 1 -+ R' sunt de clasa
dr
intervalul deschis 1 .
Putem enunta o analog propozJ{Iel ], 11.
Propcni(ia 2.1.3 (2) cu problema Cauchy x{t
0
) = x
6
estex(t)=R(t,t
6
)x
0
+jR(t,r)B(r)dr undeR(l,t
0
) este rezolventa neautonome
'
asociate (2) anume (1).
Putem de asemenea forma echivalenta a propozfJiei ], 13.
Propo:l{ia 2.13 problemei Cauchy .x(t,) = x, E R"' pentru (2) formeazA un
dx
afm n iona! asociat dt = A(t) x,
x(t
6
)=x
0
eR".
dx
Fie x
1
(t),x
1
(t), ... ,x" (t) ale neautonome dt = A(t) x verificnd
Cauchy X
1
(1
0
) = X
1
e R" matricea X(t) avnd coloanele x
1
(t),t e 1 atunci este evident ca X(t)
dx
este a neautonome dt = A(t)X verificnd condi{ia CauchyX(t
0
) = X
0
,
undeX
0
este matricea avnd coloanele cont de propozi{ia 2-.ll putem afinna
X(t) = R(t,t,)X,.
214 Se Wronskian al familiei{x,(r),x,(r), .... ,x.(r)} de solutii ale
lin iare (1) determinantul W (X(t)) = det(X(r)).
240
''""'" (
Evident ca solutiile { x
1
(t),x
1
(t), ... sunt liniar independente n punctul te 1
numai W(X(l))
Teorema este generalizarea teoremei lui Liouvil/e:
Teorema 1.15 (Teorema h Liow;//e) n precedente avem
W (X (r)) = exp u Tr(A(< ))d < } W (X (r, ))
Este nesard in nou Ierna asllJill produselor exterioare (propa:tia 2.7).
Lemll Fie A e M .(R) o matrice Xw .. ,X .. e (R")" vectori liniar atunci:
(A X,)AX,A .... AX, + X,A(A X,)A ... AX. + .... + X,AX,A .... A(A X.)=
=Tr(A) X,AX,A .... AX,.
Revenind la teoremei lui Liouville, din formula de derivare pentru fonnele
multiliniare, avem:
))= x, (t l}x,(r )A . Ax. (r)+ ... + x, (t )Ax,(t )A. ... =
= (A(r) x, (I))Ax,(r)A ....... Ax, (1) + ...... + x, (t)Ax,(I)A ....... A(A(r) x, (t)) =
= Tr(A(t)) x, (r)A.<,(t)A .... Ax. (r) = Tr(A(t)) W(X(t)).
Rezu It! c.ll. 1-V(X(t)) este solutia problemei Cauchy W {1
0
) = det(X
0
) pentru
d
neautonomS de o variabilA -W = Tr(A(t))W. Rezulta de aici c!
dr
W(X(r)) = ex{f.rr(A(r ))dr }w(X(r,)).
Confonn teoremei lui Liouvi//e demonstrata mai sus pentru un sistem liniar neautonom
rezultli W(R(r,r,)) = ex{f.rr(A(r ))d <) deci formula valabilA in cazul
care nu sunt independente in punctul t
0
.
F.ll.cnd o pe axa timpului putem reduce problemei Cauchy n /
0
e 1 la
aceea n O e 1, de unde rezulta cA toate vectoriale ale salu Pilor problemelor Cauchy n
t
0
e 1 sunt izomorfe indiferent de lui 1
6
, deci se poate vorbi de
neautonome (1). Teorema lui Liouvi/le afrrma ca un sistem de vectori n acest
independent ntr-un punct t
6
e 1 daca numai dac! este liniar independent n orice punct te 1 .
241
Obsenatie dx =A x; A eM n(R) atunci conform teoremei lui
dt
Liouvi/Je putem scrie W(R(t,t,)) = exp (Tr(A) (t-1
0
)) .
rezolventa R(t,/
0
) coincide n cazul liniar autonom cu exponentiala
matricii A(t-1
0
). de unde formula lu; Jacoby: det(exp(t-t
0
)A)=exp((t-t
0
}Tr(A))
pentru orice t, t
0
in R sau det(exp A)= ercAJ.

1. Vom rezolva (l)
d'x
-+x=4te' cu conditiile initiale:
dt'
x(O) = l,x'(O) =O.
dx
Soli/fie Pentru rezolvarea acestei vom face x = x
1
, dt = x
1
de
unde rezultA sistemul asociat:

=x, matricea sistemului A=[O


1
]. matricea B=[
0
,] a
ehi.: =-x +
4
te' -1 O 4te
dt '
termenilor liberi. Egalnd membrul stng al (1) cu O, ecuatia omogenA:
d'x
djl+x=O.
Se observA ca o a acestei este de forma x = eAt =>
:;:::)
2
eAt +eAt =O=>;! +1 =0 =>=i decix(t)=C
1
e" +C
1
e-
1
'. Aplicam apoi lui
Euler avem x(t) = C
1
(cost +i sin 1) +C
1
(cost- i sin 1) de unde
prin regrupare x(t) =(C
1
+C
1
)cost+i(C
1
-C
1
)sinl. Fcnd K
1
=C. +C
1
eR
K
1
=i(C
1
-C
1
) eR=>x(t)=K
1
cosi +K
1
sint.
vectorul = (2)
[
x,(t)] [ K,cost+K,sinl l
x
1
(1) -K
1
sint+K
1
COSI
verific! sistemul omogen
Folosind corolantl 3 de la propozi[ia 2.2 . din
{
x,(O)=I {x,(O)=O {K,=I {K,=O
initiale x,(O)=l obtinem seturi de valori pentru K,,K, K,=O K, =l
Exponentiala matricii A va avea pe coloane vectori de forma (2) in care am introdus cele doua seturi
242

de valori pentru constante. Avem
[
cost sin tl
deci egalimtea exp(IA)= . J" Din n fonnula de
-Sin/ COSI
rezolvare obtinem solutia sistemului: [x,(t)]=exp(tA)[exp(-4A)x, + fexp(-tA)B(r)dr]. nlocuind
X, (1) '

[
X,(I)] [COSI sini] [[x,(O)] s[ cos(-r)
x
1
(J) = -sint cost x
2
(0) +
0
-sin( -t)
sin( -r)l [ O l, ]
cos(-r) . 4e'r rr :::
"" co.st smt . + , o integralele fiind egale cu:
[
. ] [[
1
] [-4f re' sin mrll
-smt cost
0

"
- 4 j r e sin rdr = 2/e'(cost- sint)- 2e' cost+ 2
"
4 j re cosrdr = 2te'(sin t +cosi)- 2e' sint.

S 1
. .
1
. . .. (l) [x,(l)l [2te' -2e' +3cost] d .
1
. . .
o ststemu u1 asoctat este = , . ect so ecuatie!
x,(t) 2te -Jsmt
date este x(t)=x
1
(t)=2te' -2e' +3cost.
2. sa rezolvam acum liniara neomogena. de ordin 2
d
1
x + 2 dx -3x = t
1
e' cu initialex{O)=I. x'(O)=l.
dt
1
dt
\
dx,
x(t)=x,(t) -=x,
Soli/fie { , avem dt , de unde sistemul
x'(t)=x,(t) dx,
3 2
, ,
-= x,- x
1
+1 e
dJ
asociat:
d [x,) [O 1 ) [x,] [ o )
- - + iar
dr x
1
- 3 -2 x
1
t
1
e'
sistemului este de fonnula
' =exp(tA) exp(-t,A)x, + J exp(-tA)B(r)dr .
[
X (1)] [ ' ]
xl(t) '
Problema Cauchy: x(O)= 1, x'(O)= 1 este
243
echivalenta cu x
2
(0)=1, pentru deci
[
Il [x,(O)]
x,= 1 = x,(O)
Calculam acum omogena este: d
1
: + 2 dx- 3x = O.
dJ dt
Se cauti x(t) ale omogene de fonna eJJ, rezulta ca

e
11
-3e;u=O de unde ).
1
+2-t-3=0, cu ).
1
=1, l
2
=-3. Avem deci ecuatiei
[
x (t)] [ C e'"+C e' ]
omogene x(t)=Ce"
1
'+Cze' deci sistemului omogen este
1
1
) =
1
_
1
,
1
, .
x
2
\t -3C
1
e +C
2
e
. .. [x,(O)l [1] [x,(O)l [O] {C,+C
2
=1 . {C,+C,=O V
Dtn = = om
x
2
(0) O x,(O) 1 -3C,+C,=O -3C,+C,=I
avea deci. dupa rezolvarea celor doua sisteme. C
1


=% C
1
=

= de unde rezulta
[
1 _" 3 '
-e +-e
exponentiala matricii exp(tA)=
4
3
_,, j
--e +-e'
4 4
1 _" 1 ']
--e +-e
3
4
1
4 . Se introduce apoi in fonnula ().
-e-J' +-t!
4 4
244
Lrta.l5
. ;:.. .

1 .
c R' un d>meniu (deschis conex) tp :D --> R' o fuactie declasii ,.- (D).
Dejillip11 1.1 S.: polfbme }IQI'QIIIell'tuiiii&:: dlm:n:!itJru: k in
R' imaginea tp(D) a unei de clasii ,.-'(D) cu proprietatea e!
>g(dtp (x)) = k (\l)x e D.
In cazul R' distingem douA
G> cazul k =lin care R' este o astfel nct cp' (t)"'O
(\l)le(a,p). In aceas14 imaginea tp((a,p)) va fi nvm11Jipol'flunede
.rJ curbd parau11:rrizatll in R';
G> cazul k = 2 in care tp : D c R' --> R' este o
.;:::: . .q(!l_ astfel inct (u,,u,)l"' O (\IXu,,u,) e D.
Exemple
Vom spune e! inuoginea aplli:atid tp este o
(pol'flun de suprqfafll) paramell'lzOiil.
Ftg.1 G> inarzul n=2 k =1 vom avea de-a li.eecuo
(pol'ftuno) &:: curbiJ pland.
1. R--> R' (t)=(x
1
(t); x, (t)), defmi14 prin x,(l) = rsint;
x,(t) = rcosl, re (O,co) este definitorie pentru o plan!. AceastA curb! este
un cerc cu centrul n origine razA r.
2. Fie tp : R--> R' ,defini14 prin:
(1) = (x,(t);x,(t);x,(l)) ,x,(t) = rcost; x,(l) = rsin t; x,(l) = at, (\1) 1 e R.
AceastA o curb! apapaiA a e!rei imagine este o elice descris!
pe un cilindru vertical de razi r (fig.!).
3. Fie R--> R', x,(t) = rsin a lcos p t; x
2
(t) = rsin al sin pr,
x,(t) = rcosa 1 .Imaginea acestei esreoaub! definitll pe o sfi:r! de centru O
razi r.
245
Udj.a.6
4. Fie R--> R', x,(t) = t; x,(t) = imaginea aplicatiei nu
este o curb! nu este de clasii ,.-'(R). In cazul 1 P}--> R'
x,(t) = t; x,(t) = imaginea este o curb! plan!.
6. cR'--> R' v}oo{;!j{u, v) x,(u, v) x,(u, v) ),
x,(u,v) = rcosv;x,(u,v) = rsinv; x,(u,v) = u. Daei D = R' atunci imaginea
este un cilindru vertical de razi r (fig. 2).
Dac!D = R" x este:x,(,.v) = rc:ow,x,(,.v) = rsinv;
x,(u,v) = u atunci imaginea este un con
Din acest ccn vrful
silu O.
Dae!D = R' este:
X
1
(u,v) = = rsin v;
x,(u,v) = u atunci imaginea
nu este o supn!liqii in
sensul deftirlliei 1.1 deoarece:
'11.$(0.0))= =
1 o ,.., 1
Ftg.3
Dejilll(la 1.2 verificnd conditiile din 1.1 se
poTametrizare (de clasil ,.-) a de supmfatll S = .
Fie acum F: D cIt" --> R o de clasA ,.- pe domeniul D cIt"
S c D S = {x e D 1 F(x) =O}. Presupunem S "'0.
Dejiiii{U. 1.3
" ScIt" se de de
dimensiune n-1 in R' sau dac! (\l)x eS >g(dF(x)) = 1. In
acest caz vom spune el F este ecuatia a de S.
b, O nevid! S c R' se de
Implicita de dimensiune k dac! existJi n - k
S
1
, ... ,S,._. cir de F;, ... ,F'_.Jt :D-+ R
astfel inct s = s,n .. nS,_, rg[i/F, (x)] = n- k
PxJ s-L-t
}1.. ..
246
.,
Aslroida

pentru orice x e S. vor li sl.rremul ck ecuapi Implicite al S.
Exmpl
J. DacQ n = 2 k = 1 atunci orice F: D c R
2
-+ R o
curbA Cn R' pentru orice xe C avem [
8
F F (x)] ,o O.
Q x, ux,
' ' '
J/, Ficaplklllla F:R' 1{0}-+R,F(:r.;x,)=:r.' +xl-al, atunci
[
2-'2-']
diferenlialasaestedF(x)= 3:r.';3x
2
'
(v)(x..x, )e R' 1 tJ) dF(x)" O.
C ={ (x
1
,x,+1 +xl-al =0} R'
o umilA A.t/I'OIW.
/1. Fie aplicalia F: R' 1 {O}-+ R,
c
B
F(x,;x,) =(X: u;}r,- 2axi, atunci sa Cuolda lui Dloclu
este +X::2:r.x, -4ax,] dF(x),oO.
C = {(>
1
,x
2
) 1 (X:+_.;).,- 2axi = o}esteo
n R' uumilll Cuol<b lui Dlodta (llit:Diul D).
4, Fie aplica)ia, F(:r.;x,J=W +,C,j -2a'{< -,C,)
F: R' 1 {O} -+ R, atunci diferenliala sa este
dF(x)= [4x,(X: +X:)-4a'x,;4x,(X: u;}+4a'x,],oO.
Lemnl>cata lui Berncu/11 A
c = {<x..x.JI (x: +x:r -2a'{.,'
-ocuWJnR'1llJIJ'dJJl.U!nn/ualo/ul&!mou/ll ( '\ /
f/,&moi/UI/667-1748). ?-o 11
6.F<apll<alia F(x,;x,J=(x.' u;Y -4a'X:x;, ( ; )
F: R' 1 {O}-+ R, atunci sa este cu pmru
dF{xJ=[OO;('I' +:>C.i -8a'X"C,:m,(< +:>C.i -Sa',C,:r,l "o
. = {<x..x,JI (x.' +X:Y -2a'X:X: =OI-
o n R' 1 {o} cu pai1'U
peta/8.
6.F<apUcalia F:R' -+R,
247

+ x;r- 2b
1
(x: -X:}-(a -b), atunci sa este
dF{x)=[4:r.(X: +>:)-4b'x,;4x,(x.' +X:)+4b'x,] dF(x)=O<o>:r. =x, =0.
C= l<x..x,JI (X: +:tii -2a'(X: -X:)=a' -b'l R'
Ovul al lui Coullii{O.D.Caulni J42H71J).In 4!lt1! cQ a = b.., objln< Lfnmllaltalul
/Jemoll/11 , d<d C 1 {o} <:It.: o CUJ>ba In nul dofiulfillor OOillitno,
?.DacA n=3 k=2 atunci orice F=(F;,F,):DcR
1
-+R'
o C = { x J F(x) = O }n R' pentru orice x e C
[
8 F, (x) ; oF, (x) ; oF, (x)l
ux, 1
avem rg oF,{>) ; F, (x) ; (x) = .
tJx, C)t.'J Dl'j
8. Consld<ltmlllw:)ia F=(r;.F,):DcR' -+R' ,F,(llj,:r,.x,)=>/ +:>C. +>i -R';

+x: -Rx
implicitA C n R
3
deoarece pentru orice
[
2:r. 2x, 2>,]
punct x e C avem rg
0
:;: 1.
2x
1
-R 2x
2
A..,.,.l!l curbA .., ulllll<jw FHNI4>tra lui Vlvuml.
9. Cons!d<lilm ti.lnqia
F=(F,,F,):DcR' -+R',
r;(llj,x,.x,)=x,' +X:-!{;
x,
F,(x,,x,.:r,)=...; +...; _ R: Ferea.ttra lui Plv/anl
care o curbA implicitA C in R
3
deoarece
pentru orice x e C avem rg[


2
:] = 1.
A<<!ISI!l culb4 sc CuJ'IJ4 blclllndrtcll.
10. n = 3 k 1 atunci orice
Curbe bicillndrli:e F : D c R' -+ R o S n
R
3
dac:A pentru orice x e S avem
[
i!F i!F i!F ]
-;;-:- (x); -IJ (x); -IJ (>) ,o O.
ol
1
X
2
X
1
11. Fie F:R
3
\{0}-+ R, F(x
1
;x";x,) = X
1
1
+x: +x: -r
1
, atunci
sa este dF{x) = [2x,;2x,;2x,] dF{x) =O." x, = x, = x, =O.
248
UcljD.6
MuiJimea S = {(-'J,x,,x,) 1 x; +xi +xi = 1 mzll.
12. Analog F: R' 1 {O}-+ R ,F(-G;x,;x,) =X: +xi- xi implicit un
con In R' fllril virful sAu.
WrCifll
1. Considerilm un segm<tU de dll:aptA de extremitAJi A B lunsime a,
car< alunecA pe .,.,le de coordonat<. Parat.kle la axe prin A B se taie in C. Din
C se cobaaril o perpendicuinril CM pe AB. SA se arat< el eeunJia implicitA a curbei
descrisA de M .,1>0 o .UiroldJJ. SA se dercrmine taupta la .Utroldi!J in punctul M.
2. Un segment AB de lunsime constantA AB=2a aluneeA sprijinindn-se de
cele douA """ de coordonat<. Din origine ducem o perpendicuinril OM pe
segmentul AB. SI se deto:nnine ecua(A implicitll a curbei descrisA de M.
(Trondt:if/ru/ cu 4 petale)
9. Se coJISideri! un cerc de diametru OA =2a tanpta sa In A. O coatdA
ca"' =e prin O taie cercul In C tangcuta In B. Cousiili:ri!m M .. tr.I lncllt
OM=BC. Curba descrisA de punctul M est< Clsolda lui Dlocles ( v.:zi figura de la
exemplul 1). Daci D .,"' .. Ifei incAt OD =20A aturu:i AB,;, OA\[i ceea ce
permit< rezolvsr<a problemei dedubiArii a cOJIStrucJiel unui cub da
volum dublu unniA dat ..
4. Se caasidcril un cerc de razA a un punct O al acestui cerc. De o parte
de alta a punctului A de intcr.iec(ie cu cen:nl al unei coarde vsrinbile dusi prin
O se consideri! punctole Mt M2 .. tfetlndt AM
1
=AM
2
=2b. SI se scrie ecna(ia
implicitA a curbei descrise de pnncto:le M. M, (Melcul lui Ptaca/). In cazul a=b
accnstl curbA se CardioJdJJ.
6. Un diac de IU2ll a ruleazA Jl!ri! alunecare pe o drcoptl. Fie M un punct
tixnt In plonul discului situat la diatan(l d de centrul acestuia. Daci d=a atunci
curbn descrisi de M se Clc/oldJJ. Daci d<a atuuci ca se va numi
Ctc/oldii scurtati!J, iar daci d>a, atunci c:nrba va 6 numitA Cic/oid4 a/ungttil. SI
se dctcnni:uc o paramctrizare a acest curbe.
6. SI se determine pentru curbele de la precedenre.
?. Un"""' de 11l2il r n1LmA !&.! sl1 alnneee in interiontl unui cerc de mzA R (R>r).
Un punct M tiXJI! pe cen:ul de 11l2il r descrie, In o ,.t:Ur/Jir numiti Hlpol:lcloidll.
SI se determine o par!ll1IClrizar a acesreia. Ce se n cazul!... = '!.?
R 4
8. Analog, ln cazul el c:crcnl de mzA r nJLmA <XIelior. Se ob(ine Ep/c/J:Ioitb.
1.4 Fie S c R" o de suprafa(l implicitA de dimensiune k.
Vom spune S este local pentru orice x eS o
U c R" astfel x eU o funcpe '1': D c R' -+ U r. S
verificnd dqinlfla 1.1 (o parametrizare) astfel nct lm(qJ) =U r.S, n plus '1'
este Vom spune _de asemenea el rp este o paramelrizare a
249
suprafe(ei Sn veeinltatoa lui x.
Confonn defmipei de mai sus Teorema Func1111or 1mp/Jclte dia AMiiz6 se
poato: <nlUl(a astfel:
TI!DNDUI LS (TeonmUl FtmCflllor bnp/JcUe) Orice JXXInne de suprali(l implicitl
n R" este local parametrizabilli.
Din cele ce preced se impune considerarea unor noi anume.
Fie S c R" o D c S o a sa vom spune el D este
deschisii (sau re/otiv deschlsli) n S existA o U c R"
astfel nct D = S r. U. Vom spune o V c S esbO vecJni!Jtate a unui
punct x e S daci existA o n S ,D nstfelncit x e D c V.
Fie /:8
1
-+ S
1
o definitA ntre douA S
1
c lr;S
1
cR vom
spune f este conlinui!J pentru orice D c S, ('m sensul de mai
sus) F'(D) c S, este
Vom numi <J>Iicafie neted! o fimc(ie/: S, -+ S,(&: IV')dacl(1t)x e S,c:xistl
o vecinltale descbislix e D c S,, D = S r. U o aplics(ie de claslilr' F : U -> 1r
astfulnct J'1D(x) = /(x) (1f)x e D (FJDfiind
S,,s, cR";S, cir
daci f eslenetedll, bijectivA invenaei F':S,-+ S, esbO nebOdl bijectivA.
Vom introduce acum fundamentali din aceastA
Defini/Uz 1.6 FIC S c R" o submulpme nevidl. Vom spune cA S ..re o
(varietate) de dimensiune k il R" daci (lf)x E S existi o vecinAtare D asttel
incit x e D c S o par!ll1IClrizar qJ : U c R' -+ D astfel incit qJ (U) = D .
DacA tp:U -+Desle atunci (din teomna fimcfli/or implicite
leorema de inversiune inversa sa rp-
1
: D-+ U este pe D deci
ffJ eSbO un difeomor6sm. Aplicapa tp_, :D -+U se peD.
Conform Jeoremei implicile teoremei de
din cursul de pubOm afirma el orice suprafil(l de
dimensiune k n sensul di!fln/#el 1.6 este {local) o suprafa(l implicitll de
dimensiune k reciproc orice de suprafa(l implicitA eSbO o suprafil(l n
sensul 1.6 avnd dimensiune.
Exemple
1. Fie GI.(K)cM.(K) grupul general liniar (leqia 4, 2.). ldentificnd
spapuiM.(R)cu spaJiul R"', confurmpropoz/f/e/1.4 dia /ecf/o /21,obJinem el
X={AeM.(K)IdetA=O} este nchiAI n M.(K) deci GJ.(K)=M.(K)\X
este n M.(K) deci GJ.(R) este o suprafa!il (varietate) de dimensiune
250

nln R "' . Vom GI,.(R) nu este
1. 7 Gl, (R) are componente conexe:
GI,(Rt ={A ldetA >0} GI,(Rr ={A 1 delA <0 }.
Demonstrap.e Conform teoremei de descompunere orice matrice
se scrie: A= U H unde U este ortogonalll ('U =U-
1
) iar H este
(' H = H). Conform teoremei lui Schur o matrice ortogcnall
x astfel nct X. H. x- = D, D o matrice Din condipile
teoremei de descompunere polanl rezulll cii D are pe elemente strict poziuve.
q>:[O,l]-+GI,(R) q>(l)=ll, +(1-I)D,aplicslia tp este bine
(tp(l)eGI,(R)) continui. Cum GI,(R) este invariant la automortismele lui
M,(R) (ffor<JIIIJI SkolfmNDftltv 1114 propoT.q/4 1.11) multA apll.,.!la
(t)= x- tp(t)-x este un drum con6nuu n Gl, (R) care 1, cu H deci
aplicapa z( 1) = U x- tp (t )X este un drum con6nuu care U cu A.
Si presupunem acum cii delA> O. cii 1 = detU >O deci U este o
Conform teoremei lui Schur consideraliilor din 9 o matrice
Te Gl, (R) astfel nct TAr' = diog(t.
1
, ... ,t.,), t.
1
, ... ,t., fiind matrici de tipul
6., -sin a, ]sau , = tdup! cum valcrile propriU, ale lui U sunt reale sau
SJD a
1
cosa.,
complexe. Calsidednd aplica!laf: (0,1]-+ SO,(R),/(1) = (t.,(l), ... ,<l.,(l)) unde
<1. ,t) -Sl:(a rl))l sau <1.,(1)=1 aceastA aplicape este un drum
sm{a,t) J
continuu care matricea ortogonall T U r-' cu matricea unitate deci
aplica!lag(l) = r' f(t) Teste un drum con6nuu care U cn I, n GI,(R).
Am demonstrat astfel Gl, (Rt este conex.
Analog se cii GI,(Rr este conex.
:l. Fie O,(R)cGI,(R) subgrupul matricilor ortogonale
SO,(R)f"oO,(R) grupul rotspilor. Cum O,(R)={AeGI,(R)I'AA=I.} iar
o;(R)=SO,(R)={AeGI,(R)I'AA=I,;detA=i} cii O,(R)
o;(R)=SO,(R) sunt (implicite) n R'' avnd n(n
2
+ l) ecuapi implicite
n cazul O,(R) dedusedin 'AA = I, din filptul cii 'AA estesimetricii.

1
n(n+l) n(n-1)
cii O,(R) este o suprafali de dimenSiune n --
2
- = -
2
- iar
o:(R)=SO,(R) =O.(R)r.GI,(R)' este una din componentele sale conexe.
251

Av<m di cteva corolarii la pi'DpotJ/Ull.7.
.. n(n-l) 'd
Corohu 1 O,.(R)este de dtmens1une -
2
- avan
douA componente conexe o;(R)= O,(R)r.GI,(Rr.
Corol<lr 2 SI, (R) este o de dimensiune n' - 1 conexll.
Denwnstra#e di S/,(R) are o singuri
n descbisul GI. (R) c R"' de unde prima parte a
Fie apoi f: [0,1]-+ GI,(R) un drum continuu care (in G/,(R))
matricea unitate cu Ae SI,(R). Deoan:ce det(f(t)) >F O (V)I e[O,I]
detf:[O,l]-+R este continui (compunere de funcpi conunue) cii
/V)= __1!!)_ este un drum continuu n SI,(R) care A cu I,; deci
. detf(l)
SI,(R) este o suprafilli conexll.
2. Spatiul tangent
Vom considera n coo6nuare o c R" de dimensiune k un punctx, e S .
Fie rp: U c Rr -+ S o paramelrizare a lui S in vecinltatea lui
x,(tp(u,)=.r,,u,eU). dtp(u,):R' ->R"este liniarA injec6vi
deci lm(dtp(u,))cR"este un vectorial de dimensiune k
al lui R" . In plus dacii V -+ S este o parametrizare locali a lui S in
lui ., atunci aplicapa

->V este un
difeomorfism intre V z(u
0
):::v
0
Din teorema de
a .. compuse avem: rp =tp o z deci
d4> (u,)= (z (u, ))dz (u,) = Cum dz(u,)este izomorfism
ci lm(dtp(u,)) = Putem deci o primi
Dejlnj#a 2.1 Se spslio tangent la S c R" n punctul .r, e S
este nolllt r,,s subspsliol de dimensiune k al lui R" definit prin r,,s = lm(dtp (u, )),
unde tp:U cR'-> S esteopararnetrizan: localia luiSnjurullui.r,.
Conform celor ce preced tk.fin/#4 2.1 aceasta este n sensul cii
dtp (u,)nu depinde de tp este R-spapu k dimensional.
t. 0112UI1111Ci upm!iot< implleh< afirma cA av<m:
.I'I'OptJ;jp. 2.2 " ... ,x.) este ecuape implicitila unei Sn
descbisol U c R" .r, e S atunciT,,S = {(>j, ... ,x.)e R" 1 (x,)= O}.
b. DacA S .:!li: o 11Uprat'aJI implicitA de dimensiune k in
252

deschisul U c Ir' Fi , ... ,F,._k sunt sale implicite care defmesc
-<
S
1
, ,S,._J: atunci pentru X
0
E S => 1:, S = n T..Sj.
; 11 ..."
DurotlJII4fU a. Conform Teoremei funcfl/lor Implic/le eX:!tA o
parametrizare a S n jurul punctului x
0
= ,x; , ... ,x!) de forma
q> (x,, ...

= (x,, ... ,x_


1
,f(x,. ...

unde f este definitA in lui


CZ: ,X: , ... ,x:_,) de .,., F(x,, ... ,x._
1
,f(x,, ... ,x._
1
)) = O pentru
x
1
, , x,._
1
n acea vecinAtate. parametrizrii tp a Sin jurul lui
x
0
=

,xi, ... ,x!) este de fonna de mai jos:
o o o
o o o
drp(x,)= derivatele parliale of fiind calculate
ax,
o o o o
of of of of
ox, ox, ox, ax ...
n X:

...

Coofonn . .functiilor implicite rezultil cA avem


oF (x,)
of (x,) =- ,de unde rezultA, 1n continuare, egalitatea ImdqJ (:r,) =
ax, -(x,)
ax,
{
of-} { - of }
= (x,, ... ,x.)eR' lx. = :Ex, -. (.r,) = (x,, ... ,x.)e R' 1 >;. = L>; -;-(:r,)=O .
j,.J iJ 1=1 V X
1
Pmu:nd b. rezultA In mod evld.:nt din puw:IUI a.
Deftnllle 2.3 Vectorul n = V(FXx,)=(F (:r,), OF (x,), .. , OF (:r,))se
ax, a., ih. ')
1IOI71IQ/a /Q hlpetpkmu/ la S In x.,; simbolul V se nabla. VeciDrul de
1
n( ) V{F)(x,) nonnaia __ ,......, _.....,
8

x0 - este mx,.
Este din c.11 n(x,) .L r.,s ,(v)x, e S.
Conform kqieiiO putem considera spapul afin asociat fiec.l!rui spapu
253

tangent laS notat TAXos = {xo +v 1 VE rz.s }.
2.4 Spapile se numesc tangentele afine la suprafuta Sin
punctele x
0
e S sau tangente in sens geometric laS.
2.2 descrie aceste spapi tangente in cazul unei
implicite. l.Aslm cititorului de a explicita propor.i{lll2. 2 n acest caz.
Exemplu Fie Q: R -+ R o piltratic.l! in R (restricpa la diagonala
produsului cartezian R" xr a unei fonne biliniare simetrice q:R" xR"-.. R).
Forma biliniarl qcare genereazA forma Q (Q(x) = q(x,x) (\f)x e V)
va fi numitllfonno po/arllasociatlllui Q.
Fie f : R -+ R o liniarA aeR fixat.
Submulpmea S c R S = {xe R'IQ(x)+ f(x)=a }este o hipe!liUpral'aJli implicitA
in R dac.l!este nevidil dac.l! se e>o:lud punctele x in care d(Q+ fXx) =O.
In cazul este voJba de o curbll pionii. AceastA euro! va fi numitA
Considerind baza canonicA in R
2
generalA a unei conice va fl:
()F(x,,x,)=vi' +2a,,x,x, +a,,>i +a,x, +a,x, =a unde a"= q(e,.e
1
),Bc = {e
1
;e,}.
Conform leo1'emei lui &hur matricea simetricil a formei q in baza canooicli se
reduce, via o tnmsfOnnare ortllgaudli (o la fonna diagooalil F'le T = M,,,
matricea /le schimban: /le baze. Conform formulelor din krtitz 3 vom avea
[x),, = T[x],.

. Notnd [x),, = [ [x), = [;:]
vom avea o transformare liniarA
[::]=rt:J care introdus! in
relapa () va detennina
()G(y,,y
2
)=A
1
Y: +.
1
Yi +h. y
1
+b
2
Y
2
=a. DacA "-
1
sau
1
suntnenule
putem face o {" = y, + u astfel incilt b, = O sau b, =O a= O deci
Zz=Yz+V
vom una din formulele de mai jos (ve:zijig. ():
1. . (Z
1
1
+.. fZi =P ,p >O aceste curbe vor fi:
254
J..4o,6
elipse pentru A.
1
::> O, )..
1
>O (cercuri pcutru .
1
= ..
1
).
'* hiperbole pentru .
1
>O, .
1
< O.
:1. i.,
1
z
1
1
+ 1 z
1
=O; parabole
3.
1
z: + ..
1
z; =O , .
1
< O,.
1
>O care va fi formatA din
drepte concurente.
In cazul n=3 procednd analog cteva ecua!ii canonice (vezi.fig . .5):
1. ).
1
z
1
1
+.
2
z: +..
1
z: =P. p >O care va fi:
elipsoid pentru )..
1
> 0,).
1
> O,
1
>O.
'* hiperboloid cu o pentru .
1
> 0,.
1
> O,., <O P =O
un con numit conul asimptotic
'* hiperboloid cu pnze pentru .
1
<O, .
1
< O,., >O P =O
un con numit conul asimptotic.
x,
:J. .
1
+ .
1
z: + r z, =O lui ., = O.Aoeste Sllplllli:!e sunt
'* paraboloid eliptic pentru .
1
> O, 1., > O.
'* paraboloid hiperbolic pentru ).
1
> O, .
1
< O .
3. ).
1
+1.
2
z: = > va fi:
c::> cilindru eliptic pentru .
1
>O, A.
2
>O
c::> cilindru hiperbolic pentru .
1
> O,A
1
<O
4. ..t
1
+ r z
1
= P care este un cilindru pambolic.
fn imaginea sunt reprezentate aceste

Cl_li euopdnzA
x
1
poraboloid eli plic
x,
(jig.6) douA de dimensiuni k
1
,k
1

255
J..4o,6
j:S
1
-.S
2
o atunci F:Uclf' -+R"' este o de
ca n comentariul anterior 1.6 iar rp este o parametrizare a lui
S
1
in lui x eU n S
1
vom putea considera F o rp
vom scrie deci f(x)=yeS, ljl este o
parametrizare n vecinAtatea lui y avem: Of// '
1
o F orp = tyo 7' 7 ="' '
1
oF otp fiind
de ,.., deci lm(dF(x)dq>(u)}=lm(d\fl /(u)}od{J(u)). /(u}=v de unde
c1 dF(xXr,s,)= drp( vXImdf(u))c drp(vXR' )= de aici c1
putem considem dF(x):T,S
1
-+ r,s,.
2.5 dF(x):T,S,-+ r,s, se diferenJiala
aplicatiei netede fn punctul x se <ff(x):T,S, -+ r,s,.
Propo:l/ie <ff(x) nu depinde de F.
F,; F, sunt functii netede cu proprietatea el
F,IS, = F,IS, n vecin!tatea punctului X e S
1
alunci avem q>(u}=F, o'l'(u) unde
Flg.6
q> este o parametrizare cu pmprietatea q>(u) = x =>
=> <fF.(IP {u )). dq> (u}=dF,(9' (u)}dq> {u)=>
dF
1
(x Xdq> ( u X )}=dF, (x Xdq> (u X )) (V'):z e R'
deci ,u;;(xXz)= dF,(xXz),(v)z e r,s,.

c RJ ,O';=



+ x! +X: ::::: 1} sfera
unitate f:<ii',-+R f(x,.x,,x,)=x,.
Atunci! este pe suprafill& <il', putem alege
F; :R
1
J<;(x
1
,x
1
,x,) = .l) sau, n cazul
putem alegem F,:R'I(O}-+R,

Este evident el F,ID=F,ID=JID. Fie


x, = ( un punct pe <il',. Vom avea atunci el
vl vJ vJ
r,dl,'={(.x,,x,,.x,)l.>; =0} dF,( x,)= [O,OJ),<fF.(x,)=H-1,0]
deci

dF
1
(x
0
Xx,,xpx,)=-.t
1
-x
1
x,=-x
1
-X
1
(V')(x,.x,.x,)e T,<fl',.
""" 0b4Wilflti Problcmo dotcrmlu4ril <XII'<m<lor Ulld 1\lru:pl /, de
"
1
, definitA pe o suprafata S de dimensiune n -k n R" cu valori n R este
cun"'"""' In An4/12/J ca probL:lllll all'emelor cu /egiJJurl peutru functia
256
Ld!D-6
f : U c R" -+ R ( S c U ,J 1 S = .h ). Vom re formula, in unul limbaj, TeJ>rema
asupra multlp/Jcatorl/or luiiAgrange celelalte rtZUltatc din teoria extn:melor
cu legAturi. Obo.vlm J"''llnl inceput el avem:
Propo'lltle 2 7 (de clasA W'') f: S-+ R are un extrem local
n x
0
E S dacA numai pentru orice parametrizare tp n jurul lui .t
0
J = f otp are un extrem local n sens clasic n

Xo
J(x,).(v)xe S e Dpentru
orice parametrizan: 1p: D-+

x,.
EnUIIflm acum Teorema mu/tlpl/catortlor lut /.ogra11ge:
28 Fie f: U c R" -+Ro de clas.!l W'' S cU o
suprafa)4 de dimensiune n-k. Fie FJ(x)=O,F
2
(x)=O, ...
implicite, de clasiiW'
1
, ale supmfejei S. Daclix, e S este un punct de extrem local pentru

:S-+ R, a1unciexisla.l,,.<,, ... ,.<, e Reu propri-ei <!f(x
0
)= :E-<, dF,(x
0
).
...
Conform dacA 1p:DcR"
4
-+S,'P{u,)=x,
este parametrizarea a lui Sn lui Xo, atunci, aplicnd teorema
lui Fermat, rezultA el putem scrie:
df(x
0
)= d{J o '1' Xu, )=O=> <!f{x,Xdip(u,Xa})= 0,(\l}z e R- =>
=> <!f(x,Xlm(d'l'(u, ))) =o => df(x, Xr.,s )=o.( 1)
cff(x
0
)=0, atunci nu avem nimic de demonstrat; tlf(x
0
)*0,
atunci rg{<!f(x
0
))= 1, deci n jurul lui x., J(x)= j(x
0
) o
hipersupmfa)4 implicit! X al cArui plan tangent n punctul x., este
r.,x ={(/J,,p,, ... ,p,)l A

(2) a cArui nonnalA n x., este


t=l Cx,
notat! cun. Comparnd (1) (2) rezult! r.,s c T.,X. Cum T.,S este

(confonn propo:l(iel 2.2.b) r.,s =nr.,s, unde s, sunt de
...
implicite FrO, i=1,2, ... ,k cu normalele n
1
n punctul XoE S
1

(\l)x e R"(n,.x) = 0,(\l)i = l,2, ... ,k => (n,x) =O deci sistemului omogen
{
(n,.x)=O, i=l,2, ... ,k
{ (n
1
,x) =O, i = 1,2, ... ,k sunt ale sistemului
(n,x) =O
Deducem de aici rangul matricii avnd liniile egale cu n
1
este cu
rangul matricii din aceasta prin unei linii egale cu vectorul n
de unde rezultA vectorul n este liniarA a vectorilor n
1

257
Exemplu mtmerlc
Fie j:R' -+R.j(x)=X: +:r; +x: ,x=(x,.x,,x,) F:R' -+R
F(x)= x
1
+x
2
+X:J-1 =O unui plan P. SA detenninllm extremele locale
ale jlf : P -+ R.
Fie x
0
= )e P un punct de extrem local. Conform
teoremei asupra multtpl/catorllor lui Logrange avem: (1 )F(xf .X:)= O
sistemul (2) iJj (x' )- .< iJF (x' )= 0,1 = 1,2,3. Rezolvnd sistemul (2) cu
. ax, ax,
(1) xf = x: = x: = x' ={x: P
.sts: un posibil punct de c:xtrmt local. V om studia in ct:lt: ce urmcul natura
acestui punct utili:zAud TeoremafimcJII/or tmp/lcUe. Din
implicit! F(x) = x
1
+ x, + x, -1 =O putem determina in ve<inAiatca lui
x
0
o x, ='l'{x,,x,),(x,,x,)n astfel
nct F(x
1
,x
2
,ip(X, ,x, )) = x
1
+ x, +ip(x,,x, )-1 =O cu derivatele date de
-:: (x,,x,,'l'{x,,x,)) . .. .
fonnulele (3): oq> (x,,x,) oF = -1 ,, = 1,2, n:lap1 dtn care,
ax, ax, (x,.x,.'l'{x,,x,))
considerind pammetrizarea l"(x
1
,x
2
) = (x
1
, x
2
,q>(x
1
,x,)) lf/: D c R' -+ R',
obtinem 7 = f o lf/: D-+ R. diferenpala a doua a functiei
7 :D-+ R 7(x,,x,)= J(x,,x,,'l'(x,,x,))
folosind formulele (3): Putem scrie c
a7( )-

ax P
:r, 1 J
i=1,2 printr-o nouA derivare,
c a'7(xo x')=4 a'7(xo x')=4
Oxf 1'2 'Oxi 1'2 '
02
/ {t
0
x
0
}= 2 . de unde matricea
ax,ox2 1' a '

care este
pozitiv definit!. Rezult! x
0
este punct de minim local pentru/ cu legAtura F.
258

Pu,c:m gcomeait:: o.cc::uc: fapte a:tUi:l (Fig. 7):
Vom numi potenfl4/ 1\mcJia f Jupr'lfT IJChlpotnfltiiB upralq<L: do
ecuapi[(r,,x,,x,)=k' =constant, rg(<ff(-';.x,,x,))=l. Acestea sunt, n cazul
nootl'll, ""'"' do contru O ,1 ,.. .. k. Vorl<IBI<4 P .. .., uu plou. lnt....,cJliL: dln!l'l!
upNf"!"l< ocblpoton!iale P unt u vid< .. u cet<:Ur! cu e<utrul In i'.Rale
oc .. tor corcuri, crcurll oc/1/potnfla/e 1 fuuc!ldfp< ploaul P, c""'c o
dotA cu k. P""tru m """"1 poate ob...vn cA cercurile lll!hipollnf/4/1 :111ut
varlo:t4Jl do dlm< .. lun< 1 avAud btcm de ecua!lllmpllclt ua!lliJ=k', F...O.
In puucrul de <XIl'<m X o upralol" ochlpoton!lol4 coN !l'I!C< prin ;r
0
.. ,. 14Ugout4 1ll
planul (varietoi<U) P docl ltmul de uo!ll [=k', F=O nu o curbllu
.... uJ dljiHlfUJ J.J ... .
259
Ledia..t4
->.

1. Cmpuri de vectori
Incepind cu aceastli lectie vom prin opllcafle neredli o aplicati< de
pentru k suficient de mare.
Fie ScR"o T,.S tangente in punctele xeS. Fie
TS = {T,.S lxeS} acestor cu o a lui Ra
prin asocierea u e T"S H (x,u) e R
1
". Vom defmi n TS o de de
dimensiune2k, k =dimS considerilm locale
<l>:UxR'-->R'', <l>(u,v)=(q>(u),dq>(uXv)) unde q>:U-->S este o
parametrizare (de 'i'
1
cel a lui S n lui
x
0
= tp (u
0
),u
0
eU. <1> defmesc n TS o structurii de varietate 2k
dimensionaUl, TS c Rh.
1.1 TS mai sus se al lui S.
Putem considem i(x)=(x,O) sectiunea care este o
aplica!ie netedll ntre cele aplicapa p.'IS--> S, p(x,u) = x care
este de asemenea neted! pe care o vom numi a lui TS pe S.
1/r/' tangente T,.S se pot identifica cu imaginile inverse p-
1
(x)
ale punctelor lui Sn fibratul tangent TS. n acest context ele se vor numijibrele
lui TS n punctele respective.
Eunrpbt Fie


+xi =1} cercul de cenbu zero razA 1.
Fibratul tangent 'Nf poate fi reprezenlllt n R' se identificll
CU cilindru] + = 1.
Fibrele lui TW sunt chiar generatoarele cilindrului.
(vezi Fig./).
Vom da acum o
r,
1.2 Se cdmp de vectori y
J.'
laS orice X:S TS cu proprietatea
r,
p(X(x)) = x (lt)x eS. Fig.l
n cele ce vom identifica (pentru a scrierea), imaginea
X(x) = (x,u) a unui cmp tangent cu vectorul u din T,.S.
260

Fie c9; = { (x,, X1 x
1
) e R
1
\ x
1
1
+ xi + x: = 1 } sfera unitate
X:&; --+ Tc9; X(x
1
,x
1
,x
1
) = ((xpx
1
,x
1
),(x
2
,xpO))
X un cmp de vectori tangenti la prezentat nfig.2.
Fie acum f :S--+ R
X :S -->TS
punctuJ xeS tp:U cR --+S este o
p!llllldrizare aluiSnjurullui x,q> (u) = x,
atunci,notindru = dq> (uXBc) imaginea
IJXI ILt
bazei canooicea lui R bijediW
Fig.2 dq> (u): R' --> r.s, putem scrie egalitatea

X(x)=(x,:Ex,(x)-)= :Ex,(x)- {1).
,., iJu, ,.1 Ou
1
Tmind cont de lectia 7 2 putem coosidera baza canonicA ca bazA autoduaJ5 in
mJX?rt cu produsul scalar canonic al lui R deci vectorii pot fi ca
r.u,
f01ine liniare pe tangent r:s. n acest context putem defmi simbolul
prin egalitatea: q>(u)=x.
ax, Cx, Ox,
Fie X f ca mai sus. Se a lui f n raport cu
- U"'
cmpuiX se noteazll X(j(x)) numllrul reaiX(j(x)) = IX,(x)-j(x) (2).
1=1 Cu,
W' cont de le<(ia7 1 putem scrie egalitatea:
X(j(x)) = ((X,(x)),(df o q> Xu)) = (d'P cxXX(x)),(<ff o '1' )(u)) unde '1' (u) = x.
Folosind putem demonstra unnAtoare.
Propod(iil 1.4 Cantitatea X(j(x)) diD propozqla J.J nu depinde de
parametrizarea aleasll.
Demonstra#e Fie q>:U V 4 S parametrizAri ale lui S in
veciniltatea punct x eS u eU,v eV astfel tp(u) = = x. Fie
z:U un difeomorfism astfel nct 'lfO X= j ;x {u)= V. Avem' atunci
(dq> cxxx (x)), (<ff o '1' )(u )) = (dz '(v) o VI cxXX (x)), (<ff o '1/ o z }(u )) =
=

(dq>o l!f(v))odz (u)) =


261
L<t!<>M
,dx (uXdf 0 1!'(v)))= (dx (u)odz cvXd'l' cxXX(x)), df olfl(v)) =
= (d'l' "'(xXX(x)),df ol{l(v)).
Este de asemenea
1.5 f g sunt netede pe S X,Y sunt cmpuri de vectori
atunci :
1. X(f gXx) = /('x) X(gXx) + g(x) XCJXx)
2. X(af+Pg)=aX(fXx)+flX(gXx) (V)a,peR
3. (aX+PYXfXx)=aX(fXx)+flX(gXx) (V)a,peR
1. (gXXf)(x) = g(x)XC!Xx) (V)g :S-> pentru orice x e S
Demmutt11[ie Afirmajl1e 1.,2. exprimA faptul derivarea In 111p0rt <UX om
o derivare D sensul uzual al cuvntuJuL
1. Din definitie avem: X(/ g)(x) =< d\jJ (x)(X(x)),d(/ g)cp( u) >=
=< d\jJ ''(xXX(x)),g(x)df( q>(u)) + /Cxl4l{ q>(u)) := f(x) X(gXx) + g(x)XCfXx).
2.,3. RezultA din liniaritatea produsului scalar a diferenJialei.
/Daca X e61e cmp de vectori tangmli a1lmci evident g X este cmp de-
vectori pentru orice g :S R.
Dinpropo-Jtla 1.5 imediat:
Corolar 1 X (S)= {X:S -t7S[ X cdmp tangent } atunci X (s) este
vectorial.
Corolar 2 'ir"(S)este inelul netede pe S cu valori reale
atunci X (s) este 'if'(S)modul.
Defini/ia 1.6 Vom spune S este o suprafatA W'(S)
modulul X (S) este liber finit generat.
Exemplu Cilindnd
.V= { (x,,x,.x,) e R' 1 x,' + x: = 1} este o
suprafatA
FieX,(x) = (O,O,l);X,(x) = (-x
1
,x, ,0),
x=(x
1
,x
1
,X
1
)
(Fig.J).Pe-ntru orice cmp X: dl'-> T<ff putem
considera:
/,(x) = ( (X(x),X,(x))
= ( = (X(x),X,(xJ)
262
Fig.3
1.."'1<> M
lui X(x) peven;orii cmpurilor X,(x),X,(x) n raport cu produsul
scalar canonic n Jll. /
1
j
1
sunt netede pe polinomiale
de netede, componentele lui X,X
1
,X
2
) avem evident
X(x) = f
0
(x)X,(x) + f,(x)X, (x) pentru orice xe dl'.
Interesant este faptul sfera c9; = {(X., x
2
, x
3
) e R
3
1 x.
2
+ x: + x: = 1 } nu
este Acest rezultat, pe care l vom preciza in cele ce se
sub numele de Teorema Arlciulltl (un arid sttns ghem nu poate fi
pieptlinat eufrezlf).
Vom introduce n cele ce urmeazA o structunl de algebnllie n R-spaliul III' (s).
7 Fie X,Y e Z(S) douA cmpuri netede. Se
Poisson a celor cmpuri se [X,Y] cmpul definit prin:
k
[X,Y],(x)= X,(x)).
1
.. , u
1
u
1
Avem atunci:
Pentru orice pe S avem egalitatea:
[X,Y](f) = X(Y(f))- Y(X(f)).
Demonstra(k X(Y(f))= /(x))= ID,<,J f(x)]+
1=1. 1-1 J-1 lau
1
a'i
+ x
1
() f(x)];
1,.1 j=l 1 iJ "lJ u,
iar Y(XU))= Y,(x)[tJ X,(x) f(x)]. Cum
IIJ-1 Ou
1
c.-u, C11/Ju
1
alq>
din teorema lui Schwartz rezultA --f(x) = --f(x) deducem avem
Ou;iJu,

''( a a )a
X(Y(f))-Y(X(f))= LL X
1
(x)-a Y,(x)-Y,(x)-X,(x) -f(x) deci
Jal /'1 u, ul au,
[X,Y](f) = X(Y(f))- Y(X(f)) ceea ce trebuia demonstrat.
Prop<ni#a 1. 9 Paranteza Poisson a crn puri are :
1. [X,Y] = -{Y,X] (\t)X,Y efi'(S)
2. [aX+PY,Z)=a[X,ZJ+P[Y,Z) (V)X,Y,Zefi'(S) ('t)a,peR
3. [[X,Y],Z] +[[Y,Z],X]+[[Z,X],Y] =O (\t)X,Y,Z E fi'(S)
(identitaJea lui Jacoby)
4. [X,X]=O (V)Xefi'(S).
de mai este pur calculatorie, o vom omite.
263
L<djo.W
DiD propo:Jtia 1.9 imcdint :
C orolar 1 Il' ( S) este o R-algelri lie liUillitA algelna c6mpurilor tangenre pe S.
Corolar 2 Fie U c R o deschisA X(x) = x-' A, Y(x) = x-' B,
A,B e M.(R) doull cmpuri liniare de vectori la U; atunci paranteza
Poissana coincide cuprantezaLie: [X,Y] = [A,B] = AB- BA.

Alegem ca parametrizare chiar lu:U U avem
[X,Yj(x)= Y,(x)-J;(x)-f- X,(x))= Th,.r.b, -w,)=
r4 IJ11J OUJ
= t(ta.b
1
-b,a
1
\ =x(AB-BA). Deci [X,Y] = AB-BA = [A,B].
t"'J Jcl f'
2. Grupuri Lie liniare.
Fie grupul GI.(R) considerat ca de
dimensiune n
2
n M .. (R) =:: R"
1

Este evident cA (R)x GI.(R)--> GI.(R) (A,B) >->A B
Gl. (R)--> GI.(R) A>-> A-' sunt de clasA (am observat cA
imersa matricii A este polinomiala lD A lec1ia5). Grupul G/,.(R)considerat ca
de dimensiune n
1
n care produsul de inversare sunt
netede va fi numit Gropul Lie genera/liniar de ordin n .
21 Se Grop Lie matriciat orice subgrup G c GI . (R) care
poate fi inzestrat cu o de netedA n cu proprietatea
produs G x G G aplic1ia G G x 1-+ x-
1
sunt
netede. n plus inc/uziunea G GI,.(R) este o
Un exemplu imediat de grup Lie este dat de:
Propozitia2.2 Fie AeM.(R) o matrice fixA exp:R-->GI.(R)
1--> exp(/A). Atunci imaginea exp(R) = { exp(tA) It e R } esli: un grupLie matricial.
RezultA din /e<1fa}] ca ! exp(tA) =A exp(tA) deci exp este
o ( de clasA ). [n plus exp(t,A) exp(t
2
A) = exp(/
1
+ /
2
)A)
exp(OA) = I. de unde exp(-tA) = (exp(tA)r'.
Fie S c R" o de dimensiune k . Putem considera R x S
de dimensiune k + 1 n RH
1
local cu ajutorul
unde ip:U-->S o
parametrizare a lui S.
264

DrjinitUI 2.:1 Se grup cu un parametru iD S orice aplicajie
g: RxS -+S g(t,x) = g,(x) avnd
B- Aplicatiik g,(x) :R--> S 1 >-> g,(x) sunt injective ('t)x e S.
b. g,:S --+ S sunt x 1--t gt (x),t e R fixat atunci:
g, o g,. = g,it. (V)t,t' e R g
0
= ls, identitatea lui S.
Din de mai sus imediat avem:
Corolar 1 PentnJ orice 1 fixat g, :S--+ S &mt difeomorfisme ale luiS.
Corolar 2 (gr)rcR este un grup cu un parametru de difeomortisme ale
lui S X:S--> TS este prin X(x) = !!_(g,(x))l atunci X este
dJ
un cmp de vectori laS.
Rx S S esteWI grup cu un paramebu de atunci
!!_g,l =E__(g(O,x))este de neted peS. In plus daca !!_g,[
dJ c0 iJt
dJ =O
atunciq>: 1 >-> g,(x)esli: o pammetrizare a unei curoenetede rp peS"' proprietatea
cAip(O) = xdeci!!,ip(O) =X(x)e T,'i'cT,S. Daci!!!_ g, (x) = OatunciX(x) =O e T,S.
dJ dt
Corolar 3 (g,),.,R este un grup cu un parametru pe S atunci
d
dJg,(x)=X(g,(x)) \'l)xeS ('t)teR.
Demonstrll(k
!!_g (x) =Iim g,_,(x)- g,(x) =Iim g,(g,(x))- g,(g,(x)) = X(g (x))
dl' Jo-+O /J .t...o h r
Dejini(iD 2.4 Cmpul X definit D Cf)ro/aru/ 2 se cimpul de \'CC!ori
asociat grupului cu un parametnJ (g
1
)
1
ER sau cmpu1 de vitc:zc: of lui (gr)tfR'
...,. Relatia:= X(x);x(t) = g, (g,), .
Scopul acestei a cursului este expunerea de rezultate asupm structurii
obiectelor de tip : = X(x) obiecte numite ecuafii Vom face oarece
dezvaluiri n n ce vor unna.
Pnil atunci vom' considera o Fie S
1
;S
2
varietati de
dimensiune in R f:S
1
--+ S
1
un difeomorfism. Fie X:S
1
'IS
1
un
cmp de vectori tangenti. Putem considera cmpul f.(xXy) = df(xXX(x)) unde
x eS
1
f(x) = y; /.(x):S
2
--+ 'IS
1
Invers Y:S
2
--+ TS
1
este un cmp de
265
Ldvll4
vectori atunci putem considera cmpul = c:fl-
1
(yXY(y));y eS
2
x = r'(y>J'cr>:s, _. rs,.
Defmitio. 2.5 Cmpul f.(x):S
1
TS
1
se imaginea a
cmpului X:S
1
---+ TS
1
prin difeomorfismul f , j' (Y):S
1
-+ TS
1
se
imaginea a cmpului Y:S
1
---+ TS
2
prin difcomorfismul f.
Avem
2.6 j:S
1
-+ S
1
este un difeomorfism atunci
f. :Z(S,)--> Z(S,) j' :Z(S,)--> Z(S,) sunt izomorfe inverse unul altuia
pentru strucb.lrile de R-aJgebre Ue.
Caracterul liniar al aplicatiilor /. f' din
liniaritatea iar faptul cii /. = U'')-
1
din aceea
(dJXx)o (t:ff'' ,Xy )= d{r o r Xx)= lr,s, (v)x E s,. Verificarea formulei
U. (x,),J.(x,)] = /. ([x,.x,]) este pur calculatorie.
Fie acum un grup Lie G c: Gl. (R) a e G un element fixat.
h,:G-->G, h,(x)= ax este un difeomorfism al lui G (dej/niJia 1.1) al c4nri
invers este h .. ; h. (h _, (x)) =a (a'' x) = x =a' (a x) = h,., (h,(x)). Aplicapa
. .
ha :G-+ G se omotetia in G de raport a.
Defmi(ia 2. 7 Cmpul tangent X: G--+ TG se invariant la stnga
(Il.)' (X)= X ('<!)a e G.
Confonn definifle11.S (h.)'(XXx) = X(x) (\f)a,x EG este echivalentli cu
diJ,., (axXX(ax)) = X(x); alegnd x = e obpaem dh,., (aXX(a)) = X(e) sau
X(a) = dh,(eXX(e)) unde a eG iare este elementul neutru al lui G.
Putem deci
2.8 Un cmp X:G """"+ TG pe gupuiLie G este invariant la stnga
numai (\f)xeG avem X(x)=dJJ,(eXX(e)) unde eEG este
unitatea lui G.
Corolar 1 g c Z(G) este cmpurilor tangente la G
invariante la stnga atunci geste o a algebrei cu
tangent T.(G).
Demonstratie t.' este un automorfism al lui Z(G) deci g = {x 1 J.' (X)= X}
este n propriu corespunzli.tor valorii proprii . = 1)
n Z(G). n plus X e T,(G) este un vector fixat definim cmpul
X(x)= d l,(eXX) X :G--> TG cu proprietatea X(e) =X. de aici
g--> T.G prin X 1-t X(e) este un izomorfism de spaJii >ectoriale.
266

Avem. deci posibilitatea sl cnuotm o noul dcfwilk:.
Defmi{ill29 AlgebmLie g T,G
care un exemplu important de grup cu un
parametru pe un grup Lie G.
2.10 Fie X un cmp invariant la stnga pe grupul G. Atunci X este
liniar (3) A E T,(G) astfel nct X(x) = x A ('V)xe G c GI.(R).
Demonstl'il/ie X(x)=dl,(e)(A); A eT_(G) eonform defintliel 27
urmlltoarclor. Insi! I,:G--> G este liniare 1, : M, (R)--> M.(R),
1, (X)= x X deci dl,(e) = 1, .AvematunciX(.t) = I,(A) = x A
.Corohu X este un cmp invariant la stnga pe G atunci g,(x) = x exp(L4)
x e G, 1 e R A e T.,G este un grup cu un parametru n G astfel nct
cmpul vitezelor lui g, este X.
Este evident Kr este un grup cu un parametru (vezi
precedente). n plus:
X(x)=!!..g,(x)l =!!..xexp(L4)l =xAexp(L4)l., =xA.
dJ t=O dJ ..o
Gd" Am observat in corolarul precedent grup11rile cu un parametru de lip
exponenJia/, cmpurile de vectori invariali la stnga in unitatea
grupului Lie G sunt obiecte echivalente. Vom considera in cele ce
aJgebra Ue a lui G sub wml din aceste trei aspecte. Vom incheia aceste consideratii
(din lipsA de eoUDJijnd o variantila Teoreme/ Arlcluild BDume:
Proptr.i(itz 211 Ori ee grup Lie (de matrici) este paralelizabil.
DemonsJtllPa este n bazstli pe coro/anJI 1 de la propo:ziJia1.8
anume: X
1
; ... ;X.,k = dimG este o familie libcrd D g 11111 T.,G din
cmpuri invariante la stnga n G atunci evident aceasta este o n G
considerat ca Rspa)iu. Se arstli este o n I!'(G).
E:remp/e
1. C<m!l unitate 'dl; = {<;t,, x,) 1 x: + x: }c R'cste un gn>p Lie de 1
Cooformpropazl(lei 2.11 'dl; este
sma cosa
tangent T,,SO,(N) = Je R}"' R.
2. Fie tU; torul bidimensional rD; c R
1
de ecuatie
(x.
1
+ x: + xJ -R
1
- r
2
)
2
+4R
2
xi =4r
2
R
1
O< r< R.
Evident <fT, (fig.4) se cu produsul direct [0,2n) x [0,2n) prin
267

(a ,p)H(x,,x,,x,)=x,x,(a,p)=(R+r<osP) eosa,x,{a,p) =(R+ rcosP) sin a,
x
3
(a ,p) = rsin p care este un m6rfism de grupuri n
[0,21t) structura factor 'JI2n z iar n torul cU;
x(a,p) +x(a ',p ')=x(a+a',p +P').
Considertnd x SO,(R) prin:
?p]=M(a,p) o imagine a
cos -sm
O O sinp cosP
torului ca subgrup Lie de matrici n SO, (R). d7,' este paralelizabil (ca
grup Lie) tangent T,dlj c SO,(R)fiind definit mai jos.
Fig.4
expoucn\ialil.
unde
AlgebraLie
TorD; este cum se poate verifica
Orice cmp de vectori la tD; este invariant la
stnga iar grupurile cu un parametru au expresie
9. Algebra Ue a grupului GI.(R) este gi.(R) iar a lui SI.(R) este si.(R)
deoarece (conform celor ce preced) GI.(R) este deschis n M.(R)iar SI.(R) este
n GI.(R) de detM = 1 ('V)M e SI.(R). Din considerapile
legate de teorema lui Llollvtlle c:A:
exp(tA)e SI.(R) {'!f)A eM.(R} Tr(A) =O. de aici A e si.(R)
4. Analog algebra Lie a lui SO.(R) format din
toate matriciile ortogonale de detenninant 1 (matrici
de rotafie) este so.(R)={AeM.(R)i 'A=-A).
din faptul dimensiunea sa
este dimSO.(R)=dim.so.(R)= din acela
(V')Aeso.(R) CV)teR=>
=>exp(IA)e SO.(R) (CODfOtm propozifli:/2./IJ).
5. Cilindrul = { (x
1
, x
2
,x
1
)! x
1
2
+ x; = 1 } este un grup Lie de matrici
c,J'--+ GI
1
(R) prin:
268

care a p sunt ca n.fig.5


o o '
M(O,O) fiind originea lui Cjf. Acest fapt lijJ' este paralelizabil.
n cele ce vom considera complex bidimensional
:r = C
2
nzestrat cu baza Bc = {hph
2
}. Vom nota cu 1'
B'= (J 1/ eEndc(KJ, f' =f, Tr(f)=O ).
Propo:;ipo 1
a. Weste vectorial real tridimensional.
b. u
1
,u
2
,u
3
e W sunt astfel nct M Bc (aJ =
-i) (J o)
O ;M,,(a,)= O -1
atunci Bc = fr
1
,a 1}
este o a vectorial W.
c. definim<,> prin: <f,g>=!Tr(fg), 0f)j,gelr atunci<,>
2
estew produs scalar in W relativ la Rdeci S"este euclidian tridimensional.
d. Su_nt
1
}. <j,g>='4Tr((f+g)'-f'-g') (V)j,gelf
2. llfll = .
1
unde A.
1
este valoarea proprie a lui feS'.
269

3. B = {e
1
,e
2
,el} este n e
1
au valorile proprii 1
pentru orice e
1
oe
1
+e
1
oe
1
=0.

o. j,g E 8' .,pe R atunci putem scrie
('1../+JJ.g)' =[J' +J;"g' ='!../+JJ.g Tr('!..f+JJ.g)='!..Tr(f)+JJ.Tr(g)=O
deci J.f+pgetr.
b. Pentru f e 3" baza n r
M
8
(/) = b) unde a e R,b e C deci matricea f se pcate scrie:
' b a

-lm(b)M8,(a,)+aM,,(a,),deci f = Re(b)a, -lm(b)a, +aa,.
/
1
,/
2
,geW .
1
,.
2
eR atunci: <.
1
f
1
+Ad
2
,g>=
1 1 1 1
= lTr(('!.,/
0
+'!.,J,)og) = lTr('!.J, og+'!..,/, og)='!., lTr(f, og)+'!., ].Tr(f, og)=
=A, </.,g> +A
1
</
2
,g>. Simetria este deoarece:
<f,g>=iTr(fog)=iTr(gof)=<g,f>pentro oriccj,getf. n plus,
b)')=!l':{(a'+bb 'O
2 2 h -a 2 O a +bb . . .
Am notat cu b) matricea aplicatiei f n baza
b -a
tl.J. din relatia fog+gof=(/+g)'-1'-g' ('l)f,getf
deci <f,g> =)_ Tr(f o g) = )_Tr(f o g + go /) = )_ Tr((/ + g)' - f' - g
1
).
2 4 4
2. f e tr pclinomul caracteristic va fi P/ (X)= X' + det(/). Cum
det(/) = -(a
2
+ bb) este real negativ, valorile proprii ale lui j vor fi:
'!.., = ,Ja +bb;'!., = -,Ja +bb, deci [if[[' =</./ >= &Tr(f') =a' +bb, deci
[lf[[= ,}</,/ > = .Ja +bb =). '.
3. Faptul e
1
au valorile proprii l din punctul precedent:
< e
1
,e, >= 1 <::>;. = 1 unde este valoarea proprie a lui e
1
,i e {1,2,3} .
Pentru < epe
1
>=O este cu:
270
..!. Tr( e
1
oei + ei o e
1
) =O. Dia c. n:2uttli c4 patratul malricii
4
(i !)=/etf
este cu /
1
= (a
1
+ bb)-1
11
Folosind /.
e
1
oe
1
+ei oe
1
=(e
1
+ei)
1
-e
1
1
-e; este cu IH' Din egalitatea
Tr(e
1
oei +ei oe
1
) =0 deci eli e
1
o e
1
+ei oe
1
=O.
2 euclidian E'construit in 1 se va
numi spaJiul fizic, iar a
1
,u
1
,u
1
vor fi oum.ite operatorii lui
Patrii. Prin abuz de limbaj vom nota tot cu a
1
,a
1
,u
1
matricile
u .=(
0
'}u

-i}u


0
) le vom numi matricile lui Pauli
[ o l o o -1
(W.Pm1li- fizician elve]iaD,laumot al premiului Nobel in 1945).
3 = {e
10
ezoe
1
} este o bazA ortononnat.A in spatiul fizic
E' atunci o B' = {h{ 1n complex r cu
proprietatea M
8
.(e
1
)=a
1
; M
8
.(e
2
)=u
1
;M
8
.(e
1
)=cr
1
unde a
1
,i=l,2,3
sunt matricile lui Pauli. n plus dacii B" ={/(,It;} este o bnzi! n .r cu
atunci numerele complexe a
1
,a
1
e C de modul unitar
([a,[= [a,[= 1) astfel nct It;= a =a ,h;.
Fie z; z: proprii ale aplicatiei e,: .r-> .r
respectiv valorilor proprii + 1, respectiv -1. ;r: r_ sunt
ortogonale (confonn teoremei lui Schur) r = .:r.: E9 r_. Fie e r.. hl E r_'
atunci matricea lui e
3
in baza de {h
1
,h
1
}este o
1
:
e,(h,)=e,(e,(h,))=-e,(e,(h,)), deci e,(h,)eZ:de unde e,(h,)=ah,. Analog
e,(h,)=Ph,, deci matricea aplicatiei e,, n baza {h,,h,} este
M",,
1
(e,)=[: Alegnd h,.h, astfel nct rezuftli
{h,,h,} a=/J.
Din rezultli de{: = '!.,'!., =-!(punctul IL) afirma pa 3.
din de aici a (X= 1 , deci 1 . vectorii
h,,h, cu x,yeC, deci e,(xh,)=xe,(h,)=xah,=(xay-')yh,
e
1
(yh
2
) = ye
1
(h
2
) = yCl 11
1
= x- ):ch
1
deci pentru a matricea u
1
este
suficient ca xa y- = 1 yQ r- = l cu b4 =lxl = 1.
271
J.4D,W
- [o 1
0
]
Putem alege pentru aceasta x =a. ;y = 1. M!hi.hll(e
1
) =
1
unde h{ =0.h
1
;h; =h
1

B' baza B' = avem: MIJ'(e
3
)= a
3
M
8
.(e
1
)= Op analog
proprietatea de comutare e,e
1
+e
1
e,=0,
dec4 X+ i = lxl = 1
deci l = i . RezultA de aici M
8
( e
2
) = o
1

ntruct W este un euclidian tridimensional, rezultA SO(B') este
izomorf cu grupul ortogonal SO,(R).
Vom construi n cele ce urmeazA un homomorfism
nwnit honwmorjisrmd de ocoperire
Pentru aceasta vom considera baza n 1 B
0
=
Bc = {a
1
,o
1
,o
3
} baza canonic! in B'. Fie ueSU
1
(C); din
prezentate n lectiile precedente det(u) = 1 mulpmea B' = {h{,h;)
unde h,' = u(h
1
);h; = u(hz, )este o bazA ortononnatil n.:t'. Fie B = {e
1
,e
2
,e
3
} o
in B' astfel nct M
8
.(e
1
)=cr
1
; M
8
,(e
2
)=cr
2
; Mtr(e
3
)=o
3
RezultA din
propo:i{ia 1 (d,3) este o ortononnatilln lr. s(u) e SO,(R) aplicati
pe baza prin s(u)(a
1
) = e
1
;s(uXa,) = e, ;s(uXa ,) = e,.
Avem
4 u H ntre SU,(C) SO,(R) se
homomorflsmu/ de acoperire a lui S0
3
(R). Deci putem scrie:
s: SU,(C)--> SO,(R),u H s(11).
Referitor la acest homorfism putem afirma:
5 Homomorftrnnd de acoperire s: SU, ( C) --> SO,(R) este
un bomomor!ism de grupuriLie 14) suljectiv, al carui nucleu este ker(s) = {!).
Vom spune n urma acestei SU
1
(C) grupul ortogonal
SO,(R)cu doull joi sau SU,(C) se de ori asupra lui SO,(R).
Din M
8
,(e,)=a
1
=M
8
c(a
1
), deci
MB'Bc; M
8
c(e,)Mflcll' =MBc:(a,), dar Mllr:B' =MB,;(u), deci M
8

8
c = M
8
c(u-
1
).
deci M se (e
1
) = A4

(u) M se (a;) M Bc (U-


1
).
272

ldentificnd grupul SO,(R), r<spectiv SU,(C) cu grupurile de matrici
folosind asocierea ntre homomortismut matricea sa in baza
homomorfismul de acoperire s se poate scrie:
s(U)(A)=UAU-
1
1. s(Isu,
1
c
1
)=lso,
1
RJ
2. s(UV)=s(U)s(V).
Decis este un homomorfi.sm. s este surjectiv. Fie f eS0
3
(R) o
transfonnare f(a,)=e,;J(a,)=e,;f(a,)=e,.
{e"e
2
,e
3
} = B este o ortonormatA in W. Din 3 o bazA
in r, B' = {h
1
' ,h;} astfel nct M
8
.(e
1
) = cr
1
;
M
8
,(e
1
) = a
2
;M
8
.(e
3
) = 0'
1

W' De ce am pus +a
1
? Deoarece o transformare ortogonalA de
detenninant egal cu +1 (o orientarea n euclidian
tridimensional anume transfonna o bazA dreapta tot n
g.l ;_: Fig2
Reamintim doua baze se numesc
1
echivalente n euclidian e,
e1 detenninantul matricii de trecere ntre cele e
1
douA baze este pozitiv.
Orice bazA cu baza
canonicA se bazd Bazele care nu sunt echivalente cu baza
canonicA se numesc baze stngi.
Fie u:Z-+Z astfel inct h; = u(h
1
);h; = u(h
2
). u este unitara
pentru cA duce o baza tot tntr-o bazA n cazut cnd
determinantul este diferit de 1, det(u) :# 1. Acesta va fi oricum n modul egal
cu 1 <ldet(u)j = 1), decidet(u}= e'",qJe R. vectorii "!.Il;
-1!
cu e.
2
cA ei vor avea considernd
-j! -1!
u(h
1
)=e 'h{;ll(h,)=e SU,(C).
de de homomorfismului de acoperire s, s(u) = f, deci s este
surjectiv. Din 3 u e ker(s) atunci u = e/<p 1 H. Cum
u e SU,(C) e' = 1, deci )= {1").'
W' Obs"""'fie Fie

,),le R. Din faptul


cA cr.,cr
1
,a
3
sunt n cl iapicr
2
,icr
1
sunt antihennitice, deci
exp(iu ,.!.);exp(iu ,.!.);exp(iu ,.!.) fiind unitare,
2 2 2
273
n plus avem:
exf ")
"\.
2
15m- cos-
2
SIR- cos-
2
O e-''i
2 2
2 2
6 Orice matrice U e SU
2
( C) se poate scrie n fonna
U =exp(iia ;)exp(ifa ,).
Demonstrll(ie Din U eSU,(C) U = (i = 1
exp{i!Ea ,)exp(i-a


1
)= 2 tP-<P 2 ql+-'1' .Din identificare
1}
Jsin!!../7']
2
2
2 . . 1} ,_ 1} ,_
rsm -e
2
cos-e l
2
2
[a[ e [0," ].arga = '1'; '1' .'1' e [0,2" ].'1' e [-2" ,2" ],[b[
<P-'1'+"
argb
2
,rp ,lp ,8 se oumesc unghiurile luiEuler.
acum a acestui paragraf:
7 Fie A o matrice A e S0
1
(R). Atunci unghiurile rp ,V/ ,B ,
<PE [0,2" ), '1' e [0,2" 1 O e [0,2;r ), astfel nct avem egalitatea:
::,: s:l}
O O 1 O -sini} cosi} O O
Demonstrll(ie Fie s:SU
1
(C)-->S0
1
(H) de acoperire
Am in 6 pentru orice U e SU
1
(C) unghiurile Euler
rp '1' /} astfel nct U
1
cp)-c.'f.l'fjia
3
1J1). Cum s este
cA pentru orice A e S0
1
(R} e."tist! ,O astfel nct
A= s(U) = s(exp( !;a ,'!')) s(exp( !;a
1
0)) s(exp( !;a ,1[1)). Dar s(.!_ia
1
1) =
2
2
2
2
pentru ,IX a,)= isin
O sint cost
1Sm2 cos2
274

.. ( 1) { 1) 1
tsm -
2
co -
2
cos
2
1 J ( 1
cos- cos-
2 .. 2
. . t . . 1
rsm
2
-sm
2
-isin (O 1)
2 = =u,
cos.!..
1 0
2
(
1 . . 1)
( 1 . . 1]
1
cos- 1sm- (O -) cos- -tsln-
De asemenea s(exp-ia,Xa,)= 2 2 . . 2
2 =
2
isin!.. cos!.. ;
0
-isin! cos!..
2 2
2 2
(
. 1
-sm-
- 2
- . 1
ICOS-
2
2 . 2 2 = 2 2 =OOSI -
-1cos- cos- -ism- -sm- -1oos- (O _,)
. 1) ( 1 . 1] ( . 1 . 1)
sm!.. -isin!. oos!... ioos!.. sin!.
i o
2
2 2
2 2
- sint ( -
1
1
) = cost a
2
- sint a
1
Analog putem scrie egalitatea
.s(exp(!ia
1
t)Xa
1
)=costo
1
-sinta
1
de aici avem
2
calcule (s(exp(la ,1)))
O cost
sint
cost
o
8 rp ,fii ,O de mai sus se numesc
unghiurile lui Euler ale de matrice A e S0
1
(R).
w- Confonn proptni(iel 7 o a triedrului
0-')'% se astfel: Rotim triedrul in jurul lui Oz cu
unghiul li' OXocupil o. Rotim n jurul lui o
cu unghiul 1} Oz' apoi rotim n
jurul lui Oz' cu unghiul fP ce 6 Ox' .
Este evident 6 este planului Ox'y' cu Oxy.
')ka y'
x

X 6
Fig.3
Vom construi n incheiere un homomorfism injectiv
p:SO,(R)-->Aui(M
11
(C)) definit pe grupul ortogonal cu valori in grupul
automorfismelor algebrei de matrici M
21
( C) .
275

Fie pentru aceasta un element f e S0
3
(1l) fie Bc = {cr
1
;o
2
;o
3
} matricile
lui PQII/i. Daci considenlm matricea unitate 1 = familia

1
;u
1
;u J este o bazA n M
11
(C). Prin calcul direct obpnem
formule de exprimare a produselor matricilor din {1;1'1
1
;0'
2
;u
1
} (vezi tabelul
Daci pmau f(u ,) = e, e W ('1)1 = 1,2,3
a1lmci, lblosind matria:a lui f n baza Bc a
matrici/ar hJi Pmdi:M8"' (J) = [av LJl.u(care
este o matrice de rotatie) gAsim el aplicajia
lf' fM
11
(C)-+M
11
(C) definit! prin liniaritate
1 .
"'
"'
"'
1
1
"''
"'
"'
"'
"''
1
-ta,
ta,
"' "'
"'' "'
lcr, -ia,
1 ta,
ieri
1
pornind de la relajiile tp /1) = 1;tp
1
(u ,) = e, ,1 = 1,2,3 este un automorfism al
algebrei M
11
(C) doc:i, Clllilrm T-SlaJiem.NoeJbu (lfja 4) acesta va fi interior.
el existi o matrice inversabill h
1
eM
22
(C) astfel nct
cp
1
=h
1
x(h,r
1
Procednd apoi ca n propozi(la 3 el h
1
este o
matrice din SU
1
(C). Daci h
1
hi verificA
lf'
1
=h
1
x(h
1
)"
1
=hix(hi)"
1
('V)xeM"(C) atunci h
1
(h{)"
1
=l. 1
;.. = 1 deci).= 1 sau h
1
=hi.
Intrucit automorlismul interior '1' generat de h
1
este cu cel generat de h
1
re2llltli el aplicapa p: SO, (R) -+ Aut(M" ( C)), p (!) = tp
1
este homomorfism
injectiv. Cum Aut(M"(C))cG/
4
(C) deoarece spatiul M"(C)"'C' putem
considera p :SO,(R)-+ Gl,(C).
ea,
9 Homomorfismul p se reprezentarea spbJorial/i a
grtlpu/ui ortogom>l.
Imaginea sa n GI
4
(C) izomorf!! cu SU,(%
11
este ca
repreunlore splnorlalll a grupului tk rotatll ale spapului 4 2). Orice
rotatie tridim.easioaall poate fi considerati t:a splnor. (Vezi /(ia 10 sau
Cursul tk Ltntarll scris de autor iD /988 Lftograftat /.P.B.).
276
!.Ecuatii autonome neautonome
Fie S c R' o suprafufll de dimensiunek X un cmp de vectori laS.
Dejln/(ie 1.1 Se ecualie pe S de
viteze X o expresie de forma: : = X(x) (1)
Se solutie a (1) orice :x: l -+ S ntr-un
interval deschis l c R cu proprietatea eli:!!..(.x(t)) = X(x(t)), (lf)l e 1.
dt
Vom spune eli x(t) a (1) verifieli problema Cauchy (t
0
,x,)daeli
1
0
x(t
0
)=x
0
eS.
SuprafaJa S pe care cmpul X va fi spiJ/iulfazelor sistemului (1).
Vectorii X(x) vor fi in cele ce vectorii n punctul xe S.
Vom arAta cA, n anumite asupra cmpului X, prin orice
punct x al supmfetei S trece vecinAtate a acestui punct) o
singuri .x(t) cu proprietatea eli la momentul 1 =O
aceasta se aflA n x .
Rezultatul acesta este n fapt teorema de unicitaJe a
solup<i problemei Cm;chy pe care o vom enunJa mai jos. Sunt
neceare citeva progl<iri preai1lbilc peuttu a putoa simpllfica cnun!Ui Hg.l
Fie x
0
eS un punct flXBt V
0
o vecinAtate a lui x
0
inS. Fie U
0
c Rt o vecinAtate
a unui punct u
0
tp : U
0
--. V
0
o parametrizare localA a lui S in lui u
0
astfel nct q> (u
0
) = x, (fig /). Considernd (1) : = X(x) de cmpuiX
problema Cauchy .%(1
0
) = x
0
eS putem asocia acesteia ecuaJia:
(2): = <p '(XXu); <p '(X):U,-+ R'lmpreunl cup,.oblema Cm;chy u(t,) = u,.
Se observi imediat el solupa problemei Caucily penttu ccuapa (1) existA este unici dacii
numai dacA existA est< noicA solupa problemei Caut:ily penttu ccuapa (2) la
deschisul U
0
din Rk. Acest fapt pennite reducerea studiului unei pe o
suprafa)4 S la acela al unei ecuatii diferentiale al c!rui cmp generator este definit ntr-o
deschisA a unui euclidian k = dim S . Putem abmci teorema
fimdamentalll:
278
J..rd!o.lb
1.2 (Teorema de fi unle/tate) Fie X :U c Rt -+ Rt, U
X e 16'
1
(U). Fie x
0
eU un punct fixat atunci: > O o fimcpe de clasA
W
1
(/
0
-& ,1
0
+& ) x:(t
0
-&, /
0
+G) -+U astfel nct:
8. x(1
0
)=x
0
d
b. (lf)le(/
0
-s,t,+e) dl(x(I))=X(.x(t)).
In plus daci douA fimclii -'J,X, e W'(t, -s ,t, +G )verificll coudiJijle " b. de mai
sus atunci -'J(I)=x,(t) (V)Ie(/
0
-s ,t,+s ).
Din teorema de existenfll uaicitate cA solutiile ecuapei ( 1) sunt curbe
paralele (nu se intersecteazA ntre ele) care se pot autointersecta. Vom an\ta mai tJziu el,
n acest caz, sunt curbe nchise pe
teoremei de existentA unicitatc fiind prezentatA n diverse cursuri
apArute n amAnuntele prezenUlnd-o schematic (Metoda lui Picard a
itera!iilor succcsive (E.C.P/card 1856-1941)):
Definim 11ru1 aproxtmamelor prin: x
0
:(1
0
-&,1
0
+1i )-+U,Xo(l)=x
0
,
'
x.: (t, -s ,1
0
+s ) -+U,x.(t) =x
0
+ jX(x,_
1
(u))du. Se el pentru & >O suficient de
'
mic de functii x. : {1
0
- G ,1
0
+ E ) -+ U este uniform convergent cAtre o
x: (/
0
- s, 1
0
+s ) -+ U de ci1lsl 16'
1
(1, -s ,1
0
+ s ) . Din cmveJgl:lljei unifurme
'
el pJtem trece la n de avem Iim x,(t) = x, + f X(limx . , (u))du
- - '
'
deci x(/) = x
0
+ f X(.x(u))du rei1lpe care este cu afirmatiile a. 6. din textul
'
teoremei.
x, se numesc aproxima/iife de ordin n ale soluflel problem:i lui C4ucily. Condipa
impusi cimpului X de a fi de ci1lsl poa1e fi restrnsl anume:
G.Peano (1858-19'32) a arAIBI In 1890 el est< sufi<:icm, penttu exisleUJa solupei
problemei lui Cm;chy si P"""P""""' cimpul X comtnuu la U. Exemplul urmAtor
el uuicitatca nu esb! asiguratA in acc.st caz.
Exempill Fie .ecuapa: : = 3 .!Jx'
cmpului X(x)=3W;X:R-+R continuu in R.
Functiile x(/)=(/-1
0
)', x:R-+R (x,eR o
realA) sunt solu(ii ale pentru orice x
0
. n plus
279
X
Fig.1

x(t) = 0,('1)1 e R. Se ub .. t\14 ca pentru urieo x, e R cel
soiU!ii olc problomei lui Cauc/Jy x(/
0
) = x, anume: identic x(l) = 0,('1)1 e R
x(t) = (t -1, )'. Pentru a ooigura uulcltatoo problcrnei C4Uchy .. w nficient sa
presupunem cmpul X /oca/lipschitzian n domeniul U.
1.3 Vom spune eli un cmp X: U--> R' este local lipschitzian daeli
(V)x
0
eU o V
0
a lui x
0
n U o k e R astfel nct
!X<x')- kix'- x'l
Evident din dejbdfla 1.3 c4 X este uniform continuu n V, deci continuu n U.
De asemenea din fonnula Taylor c4 orice cdmp de

este local
1/pschltz/an.
Exerclflll SI! se arate c4 orice A : R' --> R' este
anume (\f)x',xeR' unde este norma

A 12).
W' Revenind la exemplul ecua)iei = 3 1/x' observl!m c4
x(t) = (1-t,)' mpreuni! cu x(t) =O sunt toate Suntem astfel
teutA!l A numlm, foc Wlu ourorl, .olufl gnaral/1" familia de de mai sus
inb'odudrul astM o de!lni!le intdlnlt4 in unele cur:; uri de UO!il : "S num111 Jolufl
d!t
generalii a acu.afll dt = X(x) o familie deflmcf/1 x(t,c) deplm4nd tk o Nltllll
c "'' proprltt.atea el! orlco Jolufle .a obflne prin particular/zarea conttantsl".
hu:onol:uen! aeestel detini!il, ca de oltfel o celurlolte cu care vlz4m delinlreo
llO!Iunli de JOIUfl8 genera/4, este evldent4 dac4 oboet'I'Gm c4 ftmcplle:
{
(x-C,)', xe(-oo,C
1
)
x(l) = O, x , C,,C, e R sunt ale considerate.
(x-C,), xe(C,,>)
lll'tll4tor t< furulzot de ua!la Rlccatl (J. Rlc<all 1676.17S4)
: =a(x)y
2
+b(x)y+c(x) (1) unde a,b,c sunt continue de argument x definit
::m:ec::te
0
d::: : tooremcl


,zy =a(x)y
2
+b(x)y+c(x)
dt .
280

X:UxR->R' 8Soeiatecuapoi Rlccarl<>to X(x,y)=(l,a(x)y
2
+b(x)y+c(x)). X este
continuu locallipschitzian.
re;.o/vure 11 R.Weatt .:2te Se! eousiderll. a
y, =y,(x) a (1) se face z(x)=
1
o
y(x)- y,(x)
liniara, ""' (v<>ll /Q IBCflll 1 J) .
W CO!I>I<U4 ca olu!lQ fo!O:Iit4 p<tllru detomunoreo 10111{/BI gn61'tJif a ecuapei
(!) ou .. poAte ob!lae prin pordculori>ol'<o conumtel. Suntem lu QC<St !lot !o
urml!toarea probleml!:
Care este natura solutillor care se prin partiwlari:zare conS1Bntei de integTare, sunt ele
solu!il obljuulto nu ce sehljeleJ!l! prin obqmt/141
In cazul : =3W este evident faptul eli, cmpul asociat nu este
lipschitzian in punctului x =O, deci teorema de unicitate ('m fonna
seuml4) u olci.ln cqzul ecuo1iel Rtccutl : =y' +2e'y+e" +e' avnd
y(x) = e' observAm el, cmpul tangent asociat este llpschitzian in
punct de fonna (x
0
,e'
1
) iar
11
!10lltjl4 gsnera/11"' a c!CU4J-ld y(x) = e' + -
1
-,
k-x
k e R constanta. x =O pentru prima respectiv y(x) = e' pentru cea de-a
doua, nu se prin particularizarea constantei de integrare au, naturi diferite
anume: prin orice punct al x = O trece cel incA o a
dx = 3 W n timp ce pentru cea de-a doua prin orice punct al sl!u nu trece dect ea.
dt
Suntem astfel de urmAtoarea
1.4 Fie X :U--> R' un cmp continuu : = X(x) (!)ecuatia asociatii; o
x = x(t) .o ecuo!lel tl) .. onllntlJ'Il docQ prin orice punct al ei b'<Ce o mgurll
a (1) anume ea (n orice punct (t,.x(/
0
)) problema Cauchy este unic
O x = x(t) o (1) .. Mlngulard dacA prin orleo JllUII't al
sl!u trece cel inca o solutie a (1) de ea (problema Couchy nu este unic
n punctele singplare).
El.YJrciJIU SA 01'1110 cA peutnt eeuo!l Bemoui/J (J.Bmoul/1 1667-1748)
: =a(x)y+b(x)y",ae(O,>) solutia y=O este pentru a. e(O,I)
pentru ae[l,>).
281
Ud!Jl.W
Peulnl a* 1 se fuce substitulin y
1
- .. (x) = z(x) (vezi exemplele de la
lectie pentru detalii).
Vom demmstra acum ctc\u J'CZll!tate tolositoorc in dcz\cltarca uherioarii. a acestor leq:ii.
Pentru nceput vom considera un cmp vectorial .\"(x,..) depinznd de un parametru
. e K ,K c R"' Fie deci X : S x K TS o cu
proprietatea (V) e K aplieatia X, :S -> TS, X, (x) =X (x,l. ) este un cmp neted pe
S. Fie = X(x.A) x = x(t,. ) acesteia verificnd problema
Cauchy x(I
0
,A.) = x
0
,x
0
e S. Putem enuntAm:
1.5 Solutia x(t,A.) a problemei Cauchy x{I
0
, )= x
0
este o
in raport cu variabila E K .
Denwnsll'll{ie Procedam ca n demonstratio tcorcmei de unicitate anume
'
x,(I,.) = x,;x,,,(O.) = x, + J X(x,(t,l. ), )dt.
'
Din pentru 1 suficient de apropiat de /
0
Cjt-t,J < 6 ; 6 < .

.. (x, (1 ,. )), este uniform convergent in raport cu 1


sup (I,)

.. ,
deci limita sa (vezi teorema lui Plcard)

problema Cauchy

Cum (x"(t_). un de continue 1n A din


convergenta limita sa x(t ,!.. ) este n raport tu 1.. E K.
Corollll' Solutia x(t,A. )este uniform pe K.
x(t,A. )este pe compact.
Vom cmsidcm aatm = X(x); X un cmp neted pe d=bistl U c R' solutia
dt
pnlbl<tuoi C4uchy x(t,) = x,. Vom notax{/) = x(t,t"x,) pentru a pteciza
dqlh>dc de !)lllbl.mt t-lty t"'Jl'CCVA. 1 = T 1 S:e
- ;r.: dx d
J=x{r +t,)-x,,O'(r
11
5r vom avea -=-x{r +t,)=X(x(r +t,))=
dr dr
=X(h{r )+ x,) =Xc;,x,) unde X: B{.t,,r)x B(x"r)-. R'.
D.ht 'de ce preced r.:zultD cD olutilt Cauchy .t{/
0
) = x, pentru ecuatin (2)
cu SQluiU. problcmoi Cati<lry iCO) =O pentru (depinznd de panunetru)
ii: --
- = X(x,x,).
dt
282

Confb"n teol'1mleti I!Ste llllilbnn continui\ lu 1'1\JlOTt pn_nunctrul
(x
0
,/
0
)deci putem unnAtoare.
Propozj{ia 1.6 Fie x(t,t,,x,)rolupo probk:mci Cauch,l x(t,)=x,pentru ecuatia (1)
:=X(x) atunci (V)e>0,(3)8.>0 astfel nct V!-t;I+Jk-.T;j]<6,..::)
=> x(t,t! ,x; < & ('V)/ e 1 (1 fiind un interval definit in ttorema lltl Plt:anl).
Demonstrllfie din cele ce preced din comentariul anterior
teoremei fundamentale.
Ultimul rezultat prezenlllt aici se t'<fcri! la posibilitatea JifernJierll soluJtlior
prob/emiJ!or Cauchy in raport cu condi!iile
acum : = X(x) (J) unde X:S-+ TS este un cmp
neted pe S (de cel W'(S)) not4m g,(x) va/oorea la momenlul 1 a
soluJiei x{l) a (1) veriflcdnd com/jJia Cauchy x(O) = x, familia de aplicatii ale lui
S (g, (x)L
5
,/ eI .. ,/% c R intervalul maxim de al x va fi curentul
asociat ( 1) sau cmpulul X pe S. Confonn date putem scrie
(!') ; g,(x) = X(g, (x)) ('V)t eI, g
0
(x) = x ('V)x e S.
CoosideJnd rurenrul (g,(x)J..,ca functie de x pe suprafuta S vom eli este adcvilratil

Propozifia 1. 7 cmpniX este neted pe S atunci curentul (g, (x)),.., este dill:n:ntiobil n
raport cux = &(g,(x)) dg,(x)(2) cu = 1,, I,
.
matricea unitate, n TS.
Egalitatea (2) de mai sus are sens in tibrarul tangent TS; dg,(x),
dX(g, (x))fiind liniare ntre spatii tangente.
Vom considem ca n teorema de unicitaJe, aproximatille succesive
ale ecuapei (!)in forma (!') anume: g,,,(x) = x ('V).teS g, ... ,(x) = x + J X(g._(x))dT.
'
Fie de asemenea, recurent y
0
(x,l)=l,.:T,.S-+T .. S,l,. identicA;
'
y,.,(x,t) = I, + J &(g,. (x)) y,(x, t)dt (*). Se poate observa imediat
Yo(X,I) = = dg,,o(X) apoi, prin n formula c>. Yn ... (x,t) este
n raport cu x arc prupri!i:tulc. Fulo:dnd teorsma tk
diJerenJI"" lnteii"Q/q/or CII
283
l.odj.i>W


(x) =de+ j d\"(g,.., (x)) dg<.., (x)drde tmde (_v) = (x, 't) atunci
yM
1
(x,t) = dg,JH
1
(x). Folosind de mai sus y
0
(x,t) = dg
1

0
(x) convergenta
a de respectiv y"(x,t) atimm1U! tileutA r'(lUit4 dtn ltarumfl.le de
IIIII(OFIII4 O fii'UI'i/ar fkj/J#Cfl/,
,w; Cititorul <>te it"illlt O comp.l'< propoziJiu do m!li ;u:; cupopo>ltll/1.) ).4
din lctfu 12.
dx
In cazul sistemelor autonome generaJe de fonna dt = X(x) unde X este un cmp de
lf
2
pe deschisut U din Ra putem enunta teorema lui Liouville n forma sa genemUi
(vcz.i l'ctla 1 1).
Teo,.llllll.S (fiiOJfltntl lui LJt>Uvlll) Fk ..:w X(x) n deschisul
. ... dt
U c g, : U U curentul definit de acesta; fie D c Uun deschis integrabil
f..l (D) = Jit: volumul Atunci sunt afirmatii:
i)g
1
(D)este integrnbil pentru orice/.
(,u (g, (D))) J,,,o, div(x (x))dx.
Demonstra(ie Curentul g, (x) veriJicll integrnlA J X(g, (x))dr
'
deci confonn teoremei de ckrivare fn raport cu avem
"<.!i,(x)) (x))]{IJ,(x)) dr),
ar} o 1>4 a-c
1
n x
1
ar!-
unde {ek}este baza in R .
Din Jormulu J< ;th/mhal' Ja vaFJ"b/14 "'zultP LoF fo J(g,(x))dx deci
d d f ilg tl}/ f " tlg d ilg ilg
-d
0
-;"-1\. ...

... I\dt(-"'- )li ... A-;::-dx. Folosind


t t vx
1
vx" ht

'X it ril;;
relaJiile (1) (2) obJinem:
!!_ J d< J {:tilg, /\. .. A !!_( + J[i!!c(g, (x))] C<.!I, (x)) dr . .. A!!,_. dx}
dt s,(Dl D b'l /)J.
1
dt Il {)x
1
axj: ,..
... (x))] ... A ilg, dxL...
k:l f.ll:l &J ax.. 8x. r
284
l.fti!<J. w
AplioAud Lenu1 do>,.,., ... p<ntru ''"""'"' 1111 ./.laillilll (/<l<'fl" 12 .l) putem '"""
(considemndmatricea A(t) (g,(x))]l
ax,
v{[ :; (g, (x))])*/\ .... 1\*d''
Dar Utiliznd din nou fonnula de schimbare de
d
avem -(,u(g,(D))) J dN(X(x))d'.
dJ g,(D)
Corolar 1 cmJ:lllui X este atunci mlwnele.
Demonstratie deci
dt g,(D)
Uu exemplu de curent care conservA volumele este cel generat de un c4mp
hanrlltonlan.
Sunt necesare cteva precizAri: Fie U c un deschis, vom nota
.... p,.q,. ... ,q,) un punct din U. H:U->R;He'ii''(U) atunci
aH aH
derivatele sale -,1 = 1 n -;i = 1 n sunt de clasli 'W
1
(U)
ap, aq.
1.9 Se cmp hamillonian in Uun cmp X ale cArui componente sunt
aH aH
--;-;t=l..n deci:
p, q,
(
oH aH oH oH aH )
X(p.q) - -;:-(p.q):--;,- (p.q); ... ;-a-- (p.q):,-<p.q); ..... ;,-(p,q) .
0
Pt rJPz P" '-'91 CJq"
DupA cum se poate verifica imediat unui cmp luuni/tonian este (orice cmp
hamiltonian este so/enotdal) deci p1tem afinna avem corolarul
Coro/m 1 Orice CUJ't!nl hamiltontan cousC1v4 volutnc:h:.
Un ah exemplu este furnizat de cibnpurile de
1.10 U c: R
11
este o multime deschisA X :U-+ un cmp de
'ii'' (U) vom spune cii X este cdmp de gradieJl/f n U o F : U -> R"
F e W'(U) astfel p<nbu ('t)xe U avem -grad(F(x)).
de aici:
Corolar 3 DacA X este un cmp de n U atunci curentul generat de X
volumolc da<4 F <si< arnlanlcu tn U ( M'(x) O,('<l)x eU).
285

Uu aernplu care ih.Jstn:'flrJ cousUlerArii f.>Ul'CIIPJ,or can: oon:ierv4 este: &it
1n cele ce U11ll0111.A; tooo:rna dal<ll1lndu-se lui //. (
ProprrJ{U 1.11 Fie Uun ck:u:bio de rua,ur4 l.b.ufl'" tinitAln R' g, un grup cu un
parametru de difeomorfisme ale lui U, care invariazA volumele. Atunci, pentru orice punct
x
0
eU orice vecinAtate V a lui x
0
existi un punct xe V 1 >O astfel nct
g,(x)eV.
Fie/
0
>0 B(x
0
,e)cVo in lui x
0

{g,.,(B(;r..e)) L sunt de
4
";' >O incluse n U. Cum U
este de existA indicii n.,n
20
n
1
> n
2
astfel nct

deci g
1

1
_,.
2
}t(B(x
0
,e))nB(x
0
,6)'*-0 deci
xeB(x
0
,e)cV astfel nct g
1
,.
1
-n
2
H(x)eB(X
0
,&). .
E)'Qifl.. ,ff, c R' torul bidimensiona! g, : ,ff,-+ ,ff,
curentul (gropu/ cu wr parametru) g,(9'
1
,rp .,)"" (tp
1
+a
1
/,tp
2
+a
2
/)
unde rp
1
,tp
1
sunt coordonatele unghiulare ale unui punct pe tor iar
Fig.J a ,,a
1
SWlt constante reale. Cmpul asociat grupului g, este
X(rp
1
,rp
2
)=(a
1
,a
1
) deci divX=O. Considernd traiectoria
1 f-? g ,(rp ,.rp .) grupului g, pentru rp
1
,rp
2
fixate atunci, !!J..!! Q, aceasta este
,
pe tor se nchide e Q. E Q atunci, conform teoremei lui
a z uz
ddcll uo punL":t A1 ( rp rp pe traiectorie o V a sa
n aceasta un punct

revine n de aici lvf(rp :.lp revine n V.


g
1
(M) = M atunci traiectoria se inchide deci e Q. absurd.
a'
ncheiem acest paragraf prezentnd succint cazul neautonom reducerea acestuia la
cel autonom prin ridicarea dimensiunii fazelor:
Defini/ia 1.11 Se o
.. ec11ape" de forma:
(l): = X(l,x)undeX :! xU -+R'J = [a,b]c R,U c R' est
e o X eW(lx/1).
Intervalul I din dejlnlfla 2. 1 pilat< li eventual inlinit.

286
Flg.4
l
dT .
-=cosfx-smly
dJ
dy .
-=smtx+cos/ y
dl
1 e R,(x,y) e R
1
este o ecuatie (fig 4).
Considernd complet (extins) a/fazelor sistemului anume R
1
x R
vectorii cmpului X o n jurul axei timpului deci n fazelor R
1
vectorii vitezA se n timp.Putem reduce studiul acestui tip de la acela al
autonome dacA vom considera extins al fazelor 1 x U crnpul
X: I xU-+ R"., definit prin X(l,x) = (LX(I,x)). Aceasta revine la ccnsiderarea ecualiei
{
dx

autonome:(!'): =X(x,,x) (1' ::: ,x=(x,. .... ,x,)eR'.
. dt = X(x,,x)

E.vllktlt cA In {1} timpul devine o :tg n spatiul fazelor extins,
dx
traiectoriilor n raport cu x
0
fiind ecuaiiei "-d
1
= 1. formei sale
particulare cmpul X nu are puncte critice deci teorema de indreptare
pentru sistemul (1) (sau (1') ).
n acest context cititorului ca exprimarea textelor teoremelor
fundamentale pentru neautonome ( 1) traducnd textele lor scrise in cazul ecuatiei
(!')sau (l').
de exemplu de lipschilzianilale pentru cmpul .,Y se rescrie in
cazul cmpului X astfel: X este lipsciUtzian n raport cu variabila (1
0
,x) numai
X este lipschltzian in raport cu variabila x iar constanta din lui Lipschitz nu
depinde de timpul 1 :
KJfx. - x,ll, ('V)x,.x, eU, K n rapurt cu 1 x.
o\7' ()h!II'I'V(l{/t In Flilcil COII>II'IICP< JllcutO ck noi 11u """ Jl"flUD ;paliul
llf< o ad.,.lfl oll'll0tur.l4 p """ llmpulul, nuti Jl""'''' timpul jul< nu m4 rav.r.fi/J/1 (V<'<l
penti'U la /ec{/a 7 ll!l4< oot< P"'Z<UtatD mrJ/rlca ln cozul
""rlno<).
2 Prelungirea Grupul cu un parametru asociat
287

Fie X:S--. TS (S c o de dimensiune k) un cmp de fi'
1
(S)
ecuatia (1) dx = X(x).
dl
Lmuz 2J fie .T
0
= .T
0
(/);.T
0
= X
0
(/) solutii ale ecuatiei (1) definite l1 inteJval J.
/
0
e 1 astfel nct x
1
(1
0
) = x
1
{1
0
) ab.mci x
1
(/) = x
2
(/), ('V)/ e 1.
Fie J c 1 multimea punctelor 1 el astfel nct x
1
(1) = X
1
(1).
t. eJ este un de elemente din J convergent t' el atunci x
1
(/,.)=x
1
(/,.),
('V)neN, functiile xl'x
1
fiind continue lirnx
1
(/.)=x
1
{1')=x
1
(t')=limx
1
(tJ
........
deci l' e J de unde J este Din teorema de
unicitate c! pentru orice t' e J astfel nct x
1
(t') = .T
1
(1') e >O cu
proprietatea x
1
(t) = Xz(l), t e (1'- e. t' + & ) deci J deschisd. CumI este conex
J=l.
,.,.. C011fomt ltll11t 1.1 putem vorbi de;t"" tl!Ol'IIOiul maxim de defoli(ie el uu<i
x = x(l) a (1). Ac.,.,. <>T< ueupdrut deoW. d<l ducA 1 "[a ,p] este
intervalul maxim de definitie pentru x(t) atunci aplicnd teorema de unicitate in
punctul P vom avea o solutie .'t
1
{t) n (p-e, P + e) pentru e >O suficient de
nd.: j uplidnd lenta},/ ro-zultA cA x(l) poate fi defmitA n (a ,P+e). Analog pentru
l=[a,p).
1.1 n de mai sus x: (a, p) U a-:#- oo sau p-:# +oo
este o a (1) definitA in intervalul ei maxim atunci pentru orice
K cS /e (a ,p)astfel ca K.
Fie punctele 1"1, e (a, P) atunci /ft,)- x(l, J! = lif. =
eK, K pentru ('V)/ e (a, p )atunci, cum X eate continuu
pe K, X nWginit pe K deci 1/X(x{IJJI/o>M,(\I)Ie(a,p) de unde
!-'(1,)-.1(1,)! "Hxcx(l))djl o>tflt, -1,1 deci tlegatitatea
lx<t,)- x(t,)J o>M/t, -t,/ ,._ce faptul .T(I)este unifunn crntinuli pc (a, p).
Cum orice .fiotCfie ro!iform pe (a , P) are in capetele bllem:tlu/ui
,,
x(p ) = Iim x(t,). Trecnd la n relatia:
r,-ob
x(t,)=x(/
0
)+ JX(x(l))dl
,,
avem
288

Iim x(/
2
)=x(1
1
)+'JX(x(l))dt deci x(p )= ..\'(1
1
)+'JX(x(l))dt.
/2-+b
11
It
x: (a , p ] U este a ( 1) ceea ce contrazice observntia precednd
propozitia 2. 2. Analog se procedeazA n cazul a?:- -oo.
Corobu 1 o a (1) este ntro submultime
K c U atunci ea este pe R ntreg.
Corolar 2 cmpul X:S TS se in exteriorul unei compacte
K c S atunci orice a (1) este pe Rintreg.
eate pe R atunci t,aslfel nclx(/
0
)
solutiu,(/)=x{/
0
) ('V)teRa ecuajiei (1) coincide cu
dr
x(l) pc I!X blli:IVulul de dotinl!i< !Il"""'"'"" (/ema 2, /), 0...'1
Corolar 3 S c atunci (1) sunt definite pe R
ntreg.
n cete ce presupunem cmpul X: S--+ TS este de maniera: definit nct
(1) sunt definite pe ntregul R (de exemplu X din
cora/al'lll 2 Sliatl curolttYul J da mat lillj; X poate li de tin cO.mp la ;taugn
p< 11ll grup Lte),
Fie x e S x(l) ecuatiei (1) care la D1011l<111ul/ =O ccndipa Caucby x(O) = .T;
g,(x) valoa!eala fil0llla11Ul/ e R a accslei solutii, deci g, (.T) = x(l).
Aptieatiag: R x S-> S pring(/,x) = g,(x) ('V)I e R,x eU
se gntpu/ cu un parametru asociat ecuaJiei ( 1 ).
CoofMDIIICJhll U 2 cara/ar 11 prop,2.1 tkjln/Jia/1.4 eompul el< voct<>d
"""'LI! (g,),., c;te chior X
Este deci. necesar propozitie.
2.4 (g,(.'t)leReste un grup cu un parametru de difeomorfisme ale
lui U.
Evident g,(x) = x ("v)x eU din tkfln/Jiu 1. 9 11
g,.,. (x) = g, (g,, (x)) ('V)x eU ,('V)I,I' eR. n plus pentru 1 e R fixat din teorema
de n raport cu g,:U-+ U este difeomorfism al lui U
avnd inversul g_,:U U. g din teorema de derivare
in raport c11 condiJiile iniJiale (1).
ExeJ'Cl(Ju SA f;ktennue grupul cu un p-.tr.atnetru asociat c:cuutiilor:
dx 1 nnu
/J .."...=cos x xe(--.-)=
dt 2 2
289
b
dx .
. =smx xe(O,n-)=U.
dl
R4tpun.

_ arcoo{cosx(l + e
11
) + 1- e
2
'l
h.g,(x)-
2 2
l,leR.
cosx(l-e ')+ l+e ';
Propazitia urmlJDare se referi! la conrulllrea ocliunu wrcntilor asociali la ccua!ii.
Propozifia 2.5 F1e {g,},., {11,},., gtUpurile cu un parametru generate de cmpurile (de
viteze) X Ydefinite pe suprafataS. Atunci g, oh, =h, og, , ('<l)t,seR numai
pannll<'/Ji Poiun celor rin>t'''" "'"nuia [X, Y] = o .
g, ohz =h
1
og,, ('V)t,seR atunci pentru xeU avem
d
di (g,(h,(x)))!,., =X (g ,(h, (x)))l,., = X (h,(.<))
d
ds X (h,(.r))l,., =
= = [!!..'!.!. (x)] Y(.<) = :t (x). Y(x) (1).
t;u, ds "1, ..
0
S u, ,".,o 11
1
Din teorema de derivare n raport cu
..'!_(_<!_(h'(g' (>1)j (x)))l_ (x))J
ds dt .tJu
1
'J dt ir-0 Cu, dt
=[4'"-(g,(x))]X(g,(x)). 1=0 !<!<h,(g,(x)))l =
t. ui t=r-()
l
ay, J
= ---(.r) X(x)=.<"-X,(x) (2). Din (1) (2)
Ou
1
1
".,u
1
ax, ay,
Y,(x) --(x) X,(x)) =O deei [X,Y] =O.
1
" 1 Ou
1
u,
Pcnlru demoulr.!i vot vede lu<rorc lui V.I.Arnold P,.tn<lpl/1<
maTemaTice alemecanl<ll c/mlcc.

Prop(l:,ipa 2.5 ie mai teorema de comutare a CUN1tlJIIOI' dacA prin
curent n spaJhll fazelor defonnarea n raport cu timpul de grupul cu un
parametru in spatiul fazelor.
290

Am observat in 14 prop. /.9 corular 2 ca.. in r.:n7.ul cflm}lurilor Un iare, plli'llnletJl
coincide cu parante1..a Lle. lucru se 1ntilmpl6 i.t1 .:"-Zul ctlmpurilor iovari.Ol)te!
la "ihtga pe un !!fUP LI< O.
pr!!cllllth1 .:11 TIIPIIJl N>111JUI.w d/f<H'IIttJiof<'l ln'1\ IUltuta. sale
funcSIIIna.tlik, il l.tdl1# l:tlil. 1JIIU:tVJI 11. impwill Ind <!llllildcr:sre:t UtiOf lnrerwlc: do! timp ll'llr1c la!!l,
iil.ptc damultu1ftd ilb.lflc;ll)fi!IP!l fd:i:ftii)JfC la 4o!Udlil elo\llllc: 1\IIIIU lUlp cl; U spAjiU.
Vom lniF.'fkl liJ_; d4 It \'111' llltfJI 2.

Fie f: D c R' -> R o fime(ie de n deschisul D (Reamintim f este
(V) a e J,(t,x)e D (l)) j(a t,a .r) = f(t,x).
dx
Consider.im ecuatia -=f(t,x) cu sistemul autonom:
dt
J
dx, -1
dt (1') (am notat xo=t, x
1
=x) al clirui cmp asociat este

f(x
0
,x
1
)
d/
X(x
0
,x
1
) = :D c R'-> R'. Considernd
difeomorfismul:
q>: D, = {(x,,x,) 1 x, "(},(x,,x,) e D}-> <P(D,) c R',

(i
0
,X'
1
); X
0
=x
0
; X, =!t. cu

putem calcula
x,
imaginea a cmpului X prin rp:
q>.(X)(.i,.x,) = d<P<'P'<x,,x,)X(q>'<x, ,x,)) = d<P(x,,x, XI;J<x, ,;x, . x, ))=
=(-

Jf
1
_ ) = + f<.:X
1
)). Putem, deci, considera sistemul autonom
X ..,_ (l;x,) Xa Xo
. .,
,mLonna:-= (x)un ex:::: _ (1) ' dX x- - d - (i')
dt X
1
"<- -l (,.fO;x,l->',) E d d 1 1 -
.11. x
0
,4 = ..; . este ec1 (rcvcmnm a notatii e Xo = 1;

X,= X): di =!(t(l;X)-X). este o ecuatie cu
dt 1
291

variD.bilc: scpnrntc, cnN se in punC'I:c.lor care uu anuleazA exprc:Jin:
F(t,x)- t f(l,x)- x= O.
1-a -

1 , -a
x, =x
1
:::;>x
1
=x
1
:::;.(l-a)x
1
=(1-a)-.

)=.lj_ .
x:'
d'P(x.,>;)=(o1 o )=(1 o )
(1-a)x; o (1-a)x:
1 - ecua1ie
Consider.lm eruapa = /tx, = f(t,x)unde f: D c R' -> R,
dJ 1 +X
l
dx(J = 1
. . dl
A..
2
.
Xpl:J
dt - 2 2
x
0
+x
1
, . X R' R' 1 2xox,
carnpasoc1ateste: :De -+


2 2
).
x
0
+x
1
difeomorfismul (schimbarea de coordonate):
"'' D, = {(x,..>;) 1.<, D) ->tP.D,)cR' ,'P(x, ,x
1
) = (x,,x, ); x, = x, ;x
1
= !.t cu
X,
, . {x
0
=i
0
( 2l'qX
1
) ( 2l'
1
)

_-- X(.T
0
,x
1
)= 1,
2 2
= 1, .
X
1
-x,.t
0
x
0
+x
1
l+lj
Putem calcula imaginea a cmpului X prin rp:


= d<P.'P'cx,,x,Jxxc"''(X,,x,>)) = (- = (- k l)( z1. )
x! Xo x, Xo Xa l+.X,:
=(L-3.+ 21 )=(1


ib i!l(l+X,z) 'X
0
0+X/') .
l'll!fm, oonsidOijj >lremul ocu)i<i omogen< (1), ln fomlJI:
- =X(x) unde X=
0
X(X,,X,)= . Eeuapa este deci
dl' - (:<) - ( o-'J)
ili
. . .. _ _ _ dX 1 x(l-.i'
2
)
(revemnmd la x
0
= 1; x
1
= x) - =-
2
, ecuape
dt , 1+x
cu variabile separate.
292
.'1 = 1 + 4(A)
2
t
2
>O :=> x(t)
t -x
0
(:) x(t) =-
1
- z + 1
1
. Din impuse pentru logaribnilor
2,..:'!--,
t -x0
1
z -:t!
de mai SUS avem: X(l) > 0 1- x(l) > 0 => X(l) = ::<t) E (0,1)
1
x(t)e (O,t).
2 -

C
"d dx VI -x +X f
onst = (t,x)
dl 1
unde f: De R'-> R, D = {(l,x)l 1 0,-1 < x < 1} cu sistemul autonom:
293

=
1
1
2 2
(1') al cmp asociat este X: D c R'--> R',
dx
1
-vx
0
-x
1
+x
1
dt x
0
(
,f-,-y )
X(x
0
,x
1
) = ...
Considernd difecmorfismul rp: {(x
0
,x
1
) 1 x
0
"ll',(x
0
,>;)e D}-> 9'(D,) c R',


= . Putem deci considem sistemul autonom asociat omogene (1), in
fonna: dX Ecualia este deci
dt x
1
xu
.. d la "" - - _)dX
1
,, . d'' 'al (revenmm not:a....,e x
0
= 1 ; x
1
= x - = - "ti J. -"A'- ecuape A cu
dl 1
variabile separate.
di
probLm .. Cuu<hy x(l,) = x,, x(l,) =X'. Avem: "- dt . =
lo l-X2 1
1
1 di
1
1
n raport cu 1 de la /
0
la 1 J .J-.... -dr = J ;..,Jr (::::}
'o l-';i2 tit 'ot
<=> arcsin i(r)l
1
=In .!_ <=> arcsin i(l)- arcsin i(/
0
) =In.!_(::::}
1
o lo lo
294

.x(l) ,.Y,
1
1 .. x,
1
1
<::::> + n-" <::> x(l) = /stn(arcsm-=- + n-),
1 1
0
1
0
1
0
1
0
3 -
Se ecuatia otnogc!nA ueautouotnA:
dx x+.Jt:X ,
(1) dl=
1
=/(l,x) unde f:D,uD_cR'-->R;
D _ = {(t,x)! t <O; x :S O}. D .. D_ sunt, n sensul acestor conexe cu
bord: aD, ={(1,0)11>0}, aD_ ={(1,0)11<0}. curba -'(I)=O,(V')Ie(O,oo).
aceasta este o solutie a (1); la fel curba ;t(/) =O, 1 <O. Vom n
continuare acestea sunt singulare pentru ecuatia (1). Pentru a putea aplica
care n D este:
dx
1
x
1
+ vx
0
x
1
dt x
0

{X; x, ),(x
0
,x
1
)eD,
Xo v-;;;
Avem deci

ale imagini sunt figurate mai jos


(L-L- .::L),(x
0
,x
1
)eD_
Xo Xo
(fig2). Se poate observa fiind structura cmpului X(x
0
,x
1
) in D_, orice
care trece printr-un punct A(a,a) are n (a, a) un punct de minim local. Reducem cmpul
X utiliznd imaginea sa printr-un difeomorfism adecvat Fieq1:D+ -+D+,
9'(x
0
,x
1
) =(X,,.!!.)= ('<,,i
1
)
x,
Vom avea: X(i
0
,i
1
) = 1Px(XXX
0
,X
1
) = drp(<p-
1
(X
0
, i
1
)X X (rp-
1
(X
0
, i
1
))) =
= [- k i](- X .-. ) =
:io x, + ..[f;
295
1 f'} deci
. d - - (
asociati: 1 -:::- (2)
dt x
0
care la fannn neautonomA este: (2)
tfi,{j
-=-
dt 1
SI coaoidenlm problema Cauchy
generali pentru ecuaJia (l) x(t
1
) o;; x
1
JlB.l
deci i"(t.) =!!. pentru (2). ntruct (2) este o cu variabile separate vom proceda la
t,
di(r)
integr.a"ca ei: J . ./r dr = J Y..Jr e> 2.j'ii(t) - .j:i'(t,) =In!... sau .J;i'(t) =In /I + {Xj
1
, x(r) ,, f t, V 1
1
')!;'
de tmdc: x(/)={ln fi+
1
S:J'. solutia problemei Cauchy x(t,)=x, pentru (l);
vt;" ,,
Pentru z. -.o observam x(l)=tln
2
fi este o a (1) care in
v';
punc:tul (/
1
,0) este la frontiera lui D +. Cum /
1
>O este arbitrar
x(t) = 0
9
1 > O este solutie a (1 ). Analog, n D _ vom ca
solutie a problemei Cauchy generale x(t
1
)=x
1
,t
1
<0,x
1
<0
iarpeatru x
1
_.o obtinem x(t)=tln
2
f OD_ n (tpO), /
1
<0.
n primat caz .t(l) este in domeniull E t
1
e " ,co , iar n
[
-'r J
296
cel de-al doilea caz este pentru 1 El:'fi ,O J,
4- ecua{ie reductiblltl/a o omoKelltl
dl

unde f:DcR
2
-tR,
dt 1-r:r-3
Dreptele de 21-4.1'+6=0 t+x-3:=:0 se
n A(l,2). Facem 1 = t' + 1, x = x' + 2 de unde rezultA dt = dt',
dx=dt'.
E
,; d . dx' 21'- 4x' hi 1 . 1
cua .. a evme - = --- ee va cu s1stemu autonom:
dt' t'+x'

=
2
1
4
(1') al cmp asociut este:
Xo- XI
d/
1
X
0
1- X
1
X
(
2x, - 4x, ) v D R' R'
(.t
0
,x
1
)= 1, , ... 1: c __. .
x
0
+x
1
Considernd difeomorfismul rp: {(x
0
,.Y
1
) lx
0
#-O; (.1'
0
,.1'
1
) e D}-+ rp(D
1
) c: R!,
ip(Xo,x,)=(X
0
,i
1
); X
0
=x
0
;

cu

Avem{Xo=io

X(xc"x
1
) = (1.
2
Xo -
4
x
1
)= (1.
2
-

) Putem calcula imaginea a cmpului X
x
0
+ x
1
1 + x
1
prin rp: q>.(XXi'
0
,x,) = dq>(q>-'(:i'
0
,x
1
))(X(q>-'(x
0
.X,)))= =(-h =
XoJx,
[
_h ?J(2-
1
4x,J
X
0
X
0

sistemul autooom asociat 001Qb"l."tle ( 1 ), in fonna: dX = i (X) W1de X =
dt x,
"<- -l ( t 2-s:<,-x,'J Ecu. . d . . . d ta tiil. - ,
A .T
0
, x
1
= ..., ..... '"' . este ect, revenmm nota e x
0
= f ;


lT x
1
297
eli'' 1 2 s- -
2
X
1
=X', o cu variabile separate - =-. - x - x
df ,. l+i'
dX'
problema

i'(l,) = :!/_.
t'
Avem Ji .
2-5X'-X'
2
7'
1.,.. X'

inte!!Jllm n raport cu ,.
de la
la ,.
,. 1-r-i' tii'
1
1
=>J . ,-.
10
2-SX'-i' dr ,r
1
l+X' di' t'

l(,):'+j:f'-2 dr tD
t 1 di' 1
1
2X' + 5- 5 eli' t'
<o>-J -dr--J
X
12
+ ... ' 2 dr 2 + 2 d'T ,,
' - . - .
1
1
1n - l' 5-'


5
1 1 l' d (;:)- -- (x(r + x(r)- +- =n-une
2 2
l= -dt= -dt= arclg :::::;.
' 1 di' ' l di' 2 2X'(t)+51t'
h'+5:i"-2 d; dr m JTI r.
2-(arct
2
x'(t')+
5
arct

tn!
.m g JIT g .J;n 2 1'''<t,l+5x'<t;)-2 r.
3 ( 2x'(t') + 51'
-= arctg
.J3J r.fii
2x' + 5t' J l. .t''. '. '
2
(1') + 5t'.'x'(t.') -. 21'
2
arctg a
0
--ln:L .
t'.
"""33 2 t'' ' 5 1 J .,.,1
o..., A:q +

- .411J
t'
In-
,.
o
Bernoulli
Fie a,b:Ic:R-J-R de '1?
1
{1), I intenral 1.1> .., t!J'
deschis. ccunjia ( 1) > :. Jl-,.:<
dx = a(t) x + b(t). x", aeR
dt fi"- ----.... R
2
a= O(sau a= 1) ecuatia (1), este o ecual).e
caz tratat n detaliu n 12.
flfr.J
a *- O vom proceda la scrierea autonome asociate notnd x
0
= 1 .11 = x.
d
Obtinem: di(x
0
,x
1
)=X(x
0
,.T
1
)=(ta(x,)x
1

(1'). Vom reduce sistemul (l')


298

la Wl :J:itcm unei ncon}l.)g.:J:lC:
difeomorfismul:
<p:D=1xJ-+D'=q(1xJ)cR', 9'(x,,x
1
)=(i,,i,), i
0
=x, X,=x:-. Dacli
a fi! atunci, n mod evident. intervalul descbis J nu contine originea.
Cmpul X, imaginea a lui X prin cp, este:
X('r,,il) = d'f<tp-
1
(i,, X,)X(tp-
1
(x, .X, ))=dtp(x,, XI { l; a(x,) + b(x,). J =
(
l o X l ) [ { _ _"_ _._ J)
= -...!.... ..!!..... = 1;(1-a a(i
0
)X
1
L-a it" +b(i'
0
) =
O (1-a)X
1
l-a a(X
0
)+b(X
0
)xt"
= (1:(1- al(a(i,).>; + b(x, l)).
sistemului di =X\x) este: dx =(l-aXa(t)x+b(t)) (2) deci
dt dt

n considerarea difeomorfismului rp n cele ce preced, am impus X'# O (Oii! J). n
cazul a> O, este evident functia x: l-+ R, x(t) =O (V)/ el este a
( 1 ). Care este natura acesteia se poate stabili imediat pentru a e [1, oo)
prin orice punct (1,0), 1 e l nu trece dect solulia .:t(t) =O. Pentru a e (0,1) prin orice
punct (/,0), 1 e 1 trece att o solutie a (2) ct x(l) =O ('l)t e 1 deci x{l) =O
este solul].e .
5 - ecuaJie Bernoul/1
Considcriim ecuap.a Bcrooulli cu dx = 2e' :r + 2e' Jx unde f: D c R
1
-+ R,
2 dl
D = {(l,x) 1 x >O}, cu sistemul autonom:

=
1
( 1) al cmp asociat este X : D c R' -+ R',
dx\ = 2e"' .>; + 2e" rx
dl V 1
X(x
0
, x
1
) = {1,2ex
0
x
1
+ 2e.x
0
.JX;). Considernd difeomorfismul
tp:{(x,,x,)lx, ;tO;(x,,.>;)eD}-+9'(D,)cR', tp(x
0
,x
1
)=(x,.i
1
); i, =x
0
;
i, =.Jx
1
cu

avem {Xo X(x


0
,x
1
)=(1.2e_'ioi
1
+2e.'ioi
1
2
). Putem
XI =XI
calcula imaginea a cmpului X prin ({J: . .'rXi
0
,i
1
)
299

? l )'
2
;"-
1
2
:;,-z)
2
,/X; JX1
21
\ e x1 + e x1
+eia). Putem deci considera sistemul autonom asociat omogene (1), n
fonna: unde i(X
0
,:?'
1
)=(l,e
10
i
1
+ei'o ). Ecuatia asociatii este
dt x,
deci, reveninind la i
0
= 1: i
1
=X, dX = e'X + e',
dt
cu variabile separate.
tii
problema Cauchy .t(t
0
) i(t
0
) = .J;;;. Avem
1
= e'. IntegrAm in
x.-
' 1 tii ' l'
raport cu 1 de la t
0
la 1 => J-,--dr=Jer:dr ln(:X(r)+l) =e'-e'o
lox-rl dr
10

x(r) + 1 ,_ ,[xiij + 1 ' - '( r:: ) ,_, r
ln- e-e""(:::) -1 .Eaamfllcal ....
x(t,)+I vA'o +1
Ricatti
6 Fl<ceuad Rlcott d< = 2rx-x' +5 -t
2
(1).
. dt
x(l) = 1 + 2. x
0
= 1 x
1
= x sistemul:

=
1
al --, ca'mp
wuu asociat este X : Rl -+ R
1
,
dx, 2 :!
-;,; = 2x
0
.l'
1
- x
1
+ 5- X
0
X(x
0
,x
1
)=(l,2x
0
x
1
-x
1
2
+5-.t
0
2
).
Fie difeomorfisrnul <p: R
1
-+ R
2
, .p(x
0
,x
1
) = (x
0
,x
1
- x
0
- 2) = (i
0
,i
1
), de unde
{
x
0
= x
0
x
1
=i
1
+i
0
+2.
Avem X(x
0
,x
1
))
2 2
(1,-x. +2x"x. +5-x")
(1,-(x, +:ii, +2)' +2x"Ct, +:ii, +2)+5 -:iiJ'> = (1,-x,'- 4x, + 1).
Imaginea a cmpului X prin difeomorfismul q> este: tp.( .. YXX
0
, X
1
) =
300

=d9'(<t>-'(x,,x,>XX(<t>-'<:r,.:r,m=




={t,-i
1
2
-4X,). deci .. f(i
0
, X
1
) = {t,-X
1
2
- 4i
1
). Putem considem sistemul autonom
(I) ' tii x"" -> d - (") "- -) (1 _, 4-) d
asoc1at m tonna: - = (x un e x = _ .\ (x
0
, x
1
= ,-x
1
- x
1
, ec1
dJ x,
[
; =
1
(2). Fonna (2) pe care o obtinem este ntotdeauna un sistem autonom
&, -2 4-
-=-x, - x
1
dt
asociat unei Bemoulli cu a= 2. n acest caz forma (2) este o cu variabile
b
'1 . tii _, 4-
separa -=-x - x.
dt
Fie problema Cauchy x(t
0
)= x
0
(1') pentru ecuatia ::) problema Cauchy
x(t
0
) = x
0
- t
0
-2 (2') pentru ecuatia (2) (x = x- t- 2). ecuatia (2) cu problema
tii
Cauchy (2'). Avem ... 1' 1. n raport cu de la t
0
-x -4.\
tii tii tii
Iar=> J dr=Jldr e> ,!, J A.!....dr- .
1
J<lr.dr=l-1 e>

4'oit-4 X
0
1 t' 1 1 x(t)+4 1 x(t,)
-ln{X(r)+4. --lnx(r = t-/
0
<=:) ____ ".._, + .... In----:::::/ -/
0
(:::)
4 o 4 r, 4 l'(r) 4 x(r,)+4
1 x(t)+4 1
1
x0 -t0 -2 ln'i(r)+4 __
4
(r-r,)-lnx0 -r0 -2.


<:::>
4 x(t) 4 x, -r, +2 ;l'(t) x, -1,+2
A=4(t-t
0
)-ln Xo -lo -
2
vom avea X(t)+
4
=eA => X(t)=-
4
-
x0-t0+2 i(t) A-I
=> x(t) = r + 2 + -
4
- este problemei care are sens
A-l
A-l;tO /;t-In " D +/
0
Deci teR\ -In' +1
0
1 X -1 -2 {' ' -1 -2 }
. 4 x
0
-t
0
-r2 4 X
0
-1
0
+2
+
4
>o e> x(t) e ( -oo,-4)u (O,ao) <o> x(r) e ( -oo,r- 2) u (r + 2,<X>).
l'(t)
301
il;<M<ema de )unde t:muce }6. af'lica(e6
1 Teorema de ndreptare.
n lectie valabile notatit1e Bcute anterior. ncepem prin a introduce
o
1.1 Fie este un cmp de vectori laS. Un punct x
0
e S se
punct critic (singular) pentru X X(x) =O punct regulat (ordinar) dacA X(x)
x
0
e S este un punct critic al lui X atunci din teorema de unicitate
orice traiectorie f : ( -E, E)-> S n x, (/(0) = x,) este neapArat redusA la un singur
punct f(l)=x,,(\1)1.
X,(.T,y)_l .
........ /- -....,
;: . ,/\
1 '-f., .. ..-- \ \
- '/ ' t-
\"fi '"-r...
/ _ _,/ '
Fig./
Exemplul/ Cmpun1e plane:
X
1
(x,y) = (x,y),X, (x,y) = (x,-y),
X,(x,y)=(x' -y
1
,-2xy),X
4
(x,y)=(y,-p'x) au
originea ca singur punct singular. Traiectoriile lor
sunt prezentate n figura 1.
Exemplul 1 Fie X cmpul plan definit prin
X(x.y)=(y.-x) ale cArui traiectorii sunt cercuri
concentrice -cu centrul in O. (Fig. 2)
Fie difeomorfismul definit prin
f : (0, "') x (0,2")-> R' 1 Ox,
f(p,O)=(pcosO,psinO) cunoscut sub denumirea
de schimbare n caordonate polare. Ecuapa aubelor
integrale rp(t)=(x(t),>(t)) pentru cmpul dat va fi:
dt deci confonn WlOr anterioare, /-
1
o tp va fi a lui
{
<h(l) = >(t)
<!J(I) =-.x(t)
J' (X) va
dt
verifica ecualia:
.",<,>>. NotndF' rp (t) = (p(t),O (t))
avem:
303
Fig.]
.e....,,.
J'(XXP,O)=df'(f(p,O))X(/(p,O))= = _P;:::o] = [
deci ecuaJia curbelor integrale ale cmpului /'(X) este J
1
. Imaginea lor este n
LI
figura 3.
in exemplul de mai sus cmpul neconstant X a fost tmnsfonnat,
modulo difeomorfismul f, cmp constant
!' (XXp,O)= (0,-1).
Vom arAta acest procedeu este universal. este ca
punctul n facem transformarea si nu fie punct
singular al cmpului.
Teorema de mai jos complet structura unui cmp de
vectori in unui punct nesingular:
6
p
F;g.J
Teorema 1.2 (Teorema de ndreptare) Fie X un cmp neted pe S x
0
e S un punct
nesingular aJ cimpului. o vecinAtate W n S a lui x
0
in S un difeomortism
f: W "S-> f(W" S) =V" S astfel nct/. (X) sA fie constant pe V" S.
(;!.;" Evident teorema de ndreptare permite studiul curbelor integrale ale cmpului X n
unui punct nesingular. Aceasta corolarului teoremei de ndreptare mai
jos.
Corolar X este un cmp de vectori lmtgenp la de dimensiune k n R" x
0
e S este
nesingu/al' atunci o W n S a llli .t
0
, o vecinAtate U c K un difeomorfism
f : W " S -> U astful nct J, (X) sA fie un cmp consimti n U, egal cu e, , unde e
1
este primul vector al
bazei canonice a lui Rit .
corohuului Din teoremA putem o V n S a luij(x
0
) n care
/.(X) este constant Fie f:VnS4UcRk un difeomorfism de a lui S
eventual V" S). Cmpul rp ,(f.(X)) este constant pe U rp ,(f,(X)) = (rp /).(X). Faptul
vectorul constant v = (rp o j).(XXx) poate fi ales chiar e
1
este un rezultat de
teoremei de ndreptare Este evident faptul putem presupune S o a
lui O n lf (compunnd eveniual cu un difeomorfism de al lui S). Deci putem considem
x
0
e lf ;x
0
=O U o vecinAtate suficient de mica a lui x
0
n S. Not!im cu tp(t,x) valoarea la
momentul 1 a curbei integrale rp=tp(l) a cmpului X care pentru 1 =0 este cu x
( rp(O) = x => rp (O,x) = x 15 2).
304
ti"
Cum x
0
--= O este un punct ordinar pentru X v = X(O) Fie V c generat
de v H un hiperplan n Hl.V. Evident deci orice poate fi scris
x = t(x) v + p(x) unde t: --+ R p: --+ H sunt liniare. Alegem U a lui
O suficient de astfel nct t(U) c ( -E ,E ), p(U) cU unde ( -G ,& ) este intervalul de
al curbelor integrale Q> (l,x). Definim apoi ']: U-> R' prin f(x) = Q>(l(x),p(x)) eli:
" /(0) =O
b. '] este de Il'' (U).
c.
d. f'(X(x)) = v,01)xe U.
a. f(O) = Q>(I(O),p(O)) = Q>(O,O) =O
b. din teorema de n mport cu
dcmcnstratl n am;ul de 1eqia 15 1. F;g.<
c. d f(O) este o de forma: d f(O) = (0,0) 1 +! (0,0) p.
deci pentru yeV avem egalitatea
t(y)=.teR;y=v p(y)=O, deci putem scrie df(OXy)=A.y=y, iar pentru orice
vectory e H avem Dar pentru orice xeU rezultii :(0,0)=1,dccidf(OXY)=Y
- af aJ -
df(OXy)=vt(y)+ r(O,OXp(y))= r(O,OXY). Din cele ce preced rezultl eli df(O)=I.deci
(conform teoremei de inversiune f este un difeomortism al lui U eventual
U).
d. Este cu df(xXv)=X('](x)). Aceasta egalitate se imediat
- a[ aj
d f(xXv) = ii(l(x),p(x)) l(v) + &: (l(x),p(x)) p(v) =
= (l(x), p(x)) = X(Q>(I(x),p(x))) = X(](x)).
Alegnd f = (i'}' : f(U) -+ U teorema de ndreptare.
&-"' Teorema de indreptare este o ca exprimnd faptul cd, n unui punct
onlinar al cmpului X, curbele integrale se comportii de o facturi! (provin prinh'<l defunnare
difeomorfil din drepte paralele). Din acest punct de vedere ea este analoagil teoremelor care dau formele
canonice n algebra
Comportarea unui cmp X n unui punct critic este mult mai ea neputnd
fi dect cu ajutorul unui utilaj matematic destul de sofisticat.
305

1.3 Fie f: S --t-M o aplica}ic netcdJ intre S M. dimS dimM; vom
spune un punct x e S este punct critic al lui f rg(ctf(x))< dimM pWJCt regulat dacA
rg(df(x))= dimM. Daeli C cS este punctelor critice ale lui f atunci f(C) cM este
mu/Jimea valorilor critice ale lui f iar M \ f(C) mu/Jimea valorilor regulate ale lui f.
Eremplul 1 !it: .9; = kx,y, z) 1 x
1
+ y! + z
1
= 1} sfera unitate
f :.9', -+ R f(x,y,z)= z. Punctele critice ale lui f pe .9', sunt N(O,O,I)
S(O,O,l). considerind F(x,y,z) = y
2
, Fcoincide cu f
n lui N dF(O,O,I)=O deci <if(O,O,I) =0.
Analog G{x,y,z) =

y
1
coincide cu fin lui S
dG(O,O,I) = <if(O,O,I) =O. Punctele N S sunt extremele lui f pe compactul F;g.5
S. Dac.!i :<;" e .9', \{N,S}atunci x este valoare /(%,) 1.
{x e .9', 1 f(x) = f(x,)} = 11; este o subvarietaJe a lui .9',.
Vom defini acum o anume aceea de cu bord.
Fie X 1: c R" ,X" = tx", ... .x") E R" 1 x" ;;;:: o}. o submultime deschisit n x. este, prin definitie, de
rorma U n X,, U n R' . Se bord al lui X, se noteazA ax,
ax, = {Cx,, ... .x,) e X,l x, =o).
1.4 Se cu bord n R" de dimensiune k o
submultime S c R cu proprietatea pentru orice x e S existA o
W n S a lui x in S un deschis Un X .t in X" difeomorfe
(adieli(3)Jdifeomortism, f:WnS->UnX,). Se bord al Fig.6
suprafefei s as a punctelor lui s care sunt transformate prih difeomorfismele de
ale suprafetei n puncte ale bordului ax" al lui X .t.
1.5 Fie S o suprafatA (t'Arii bord) in R" f: S-+ R o functie cu
proprietatea eli zero este valoare a lui f. Daeli mulpmca M = {x e S 1 f(x) 2: O} este
atunci M este o suprafatA cu bord oM = {x e S 1 f(x) =O}.
Fie x
0
e M astfel nct /(Xo) > O. o a lui x
0
n S astfel nct
f(x,) > O n acea W n S vccinlltatea Din cele de mai sus rezultii
W nS c M W nS este difcomorfil cu un deschis U din R'. Tmnslnd eventual dcschisul U
(translatiile suntdifeomorfisme!), putem consideraU c X, Un ax, = 0.
Daeli x, e oM atuncif(x,) =O. Cum zero este valoare pentru f
df(x,):TS,, -+ R este deci
306
.!J.<#.f<
Cum OM este suprafa&l de dimeosiune k -1 {c:oofonn J) existA o
W nM a lui x
0
in OM cu un deschis U c Rr-t. ldentiticnd Rk-t cu
ax.t definitA prin:
O.Xr = e X* 1 = O}c Rt, deschisul U este de fonna V n O.X.t. Cum OM nu este
deschisA n R'" rezultA W n M ;e- W n OM W n M este deschis n M difeomorf cu un deschis n
X* 1n V l X t sau (V \ X .. ) v ax t n cazul al doilea compunem cu difeomorfismul lui Rt
definit prin asocierea .... ;xk) H .... ;xt.
1
;-xt) ,care
multimea(VIX,)u8X,n X,.
2 Orientarea a cu bord
Fie V un vectorial real finit dimensional B
1
= {e
1
, .e. };B
2
= {f. , ... Jt}, k = dim V,
baze ordonate in V. _
un izomorfism f: V-> V astfel nct f(B,) = B,. matricea lui f ntr-o
oarecare a V lui Gt; (R) vom spune cele baze definesc orientare
n V. ntruct GI,(R)=GI;(R)uGJ;(R), exist! clase de baze definind orientare. in
cazul V = R clasa bazelor definind orientare cu baza a lui K va defini prin
orientarea standard a lui Rt .
21 Fie S c R"o (film bord) de dimensiune k. Vom spune S este
putem considera cte o orientare in 1S x astfel nct pentru orice x
0
e S
o vecinAtate W n S a lui x
0
un difeomorfism h :W nS -+U c R astfel nct pentru orice
x e W r"l. S dh(x) transfonne izomorf orientarea n ,TS x n orientarea
standard a lui R' .
n cazul unei cu bord S vom considera pentru un punct x e i:JS tangent ros x
ca de dimensiune k-1 al lui TS X. Vom alege o bazA n 1S pornind de la o bazA n
n cazul x as vom alege o bazA n 1S x n mod convenabil astfel nct: pentru orice punct x
0
e S
existe o W r"l. S a lui x
0
difeomorfit cu un deschis U r"l. X din X , cu proprietatea
daci h: W f"'\ S -+ U f"'\ X este difeomorfismul
considerat. dh(x) orientarea
[ J[Q, 'j. l wll .. n 1S' n orientarea standard a lui R'. Ca
- l _ _ _J_ exemplu de cu bord n R
1
citim clasica Bandd o lut Moeblus.
Banda Ju; Moebius 2.2 Fie S o suprafa\4 compactl (ca
submuiJime a lui R) f : S -+ M o dim S = dim M . Presupunem ca y e M: este
o valoare a lui f; atunci:
307
.e..,,.
a. F'(y) = {x e S lf(x) = y} este
h. # f-
1
(y) elementelor lui /-
1
(y) atunci #
este local pe valorilor regulate ale lui f o V f"'\ M a lui
y nMastfelnct # F'(y)=# F'(z),CV)ze V).

s. Cum y este valoare pentru x e /-
1
{y) t!f(x) este izomorfism deci
(confonn teoremei de inversiune existA o U f"'\ S a lui x n care f este un
difeomorfism local deci j(X" y,('l)x' eu,.., s. Rezult! r (y) c s este
deci Atunci /-
1
(y) este
b. F'!en=IIF'(y) .... ,x. r.S,U, r.S, .... ,u. r.S ale
!llflctelor x, ast!i:l nct aces1m fie disjuncle cte d'deomorfe cu V, r. S , ... , v. r. S
ale lui y (ven pmctu!
Fie V, nS, ... ,v. nSV=((V, nv, n .. nV.)r.M)\f(S\{Jcu, nS)) atunci
...
Veste o a lui oricare ar fi y' e V,# r'(y = n =# F'(y).
Vom aplica cele ce preced la unei teoreme importante:
Teorema 2.3 a algebrei) Orice polinom neconstant Pe are cel
putin un zero z e C astfel nct P(z) = 0).
Demonstra(ie Presupunem eli eXistA un N
pE C[X] neconstant care nu se in nici UD c"
Vom construi cu ajutorul proiectiei stereografice din (
1
./ . B
.9; o f :.9;-> .9; care are un \, =, . ' h_{h_''(z))
wlori critice. Cum .9;\f(C) este conexll (din . .
numAr finit de puncte) ., ___ S__../
pe
ti este
f : Si -t .9i este
Fig.8
polinom
punct zeC.
polul N al sferei
finit de
sfera se scot un
# este local
.9; \j(C)
deci
Fig.l
fiurcliel f: Fie h. : .9; \ {N}-+ R
1
proiectia
stereograjicli din polul nord al sferei h_ : .9; 1 {Sl-> R'
polul sud. R
1
cu pJ3nut complex C de unde rezultA
308
.!J.di.<t
h+ o h_ : C --t C are expresia h+ (It_ -t (z)) =.!. deoarece sunt
z
arg;=argz Pe de nltli parte din figura 8 deducem imediat
_, ,, h _, ( li 1 o
arg(h,oh_ (z))=arg(z) r'o: z =j;j(.WCS-MCBunghiulCavnd90
medianele CO CO' sunt perpendiculare. Scriind puterea punctului O de
cercul circumscris triunghiului ABC rezultA cliiiOAJIIiOB!=l deci 1" defmi
acum f: .9;-> .9; astfel j(x) = ' . Evtdent / este o fimqie
{
h-'oPoh(x), .
N, x=N
(compunere de netede) pentru orice punct x N.
Pmtru a arJ.ta f este fu polului nord compunem cu
Q = h_ o j oh __ , ,Q:R
1
-> R', Q(z)=(h_ oh,-')oPo(h_ oh,-'f'(z)=
Cum deci
Q(z) = z" . Q este netedil in vcciniltatea lui O deci f este in
0
0
+U
1
Z-+ . +a,.z
lui N. (/ = h __ , o Q o h_, h __ ,(O)= N). Cum h.,h, _, sunt difeomorfis,;,e reztdtli
punctele critice ale lui f provin din cele ale lui P. Punctele critice ale lui P sunt
derivatei deci in finit. cont de comentariile B.cute la inceputul
1 este deci x E .9; astfel nct f(x) = S sau h, _, (P(h, (x))) = S deCi
P(h,(S)) =O. Notnd z = h,(S) rezultA P(z)= O, absurd.
Ererclfil
]. Fie f: S-> R o functie pe suprafala S de dimensiune k
y E R o valoare regulatA. Dacii multimea M = {x E S 1 /(x) = y}este
atunci M este o supra13tl de dimeosiune k -l 1n S.
2. se ara1e cA ecuapa tonJlui objiDm prin rolalia UDUi cere dio plmml xOy
cu centrul in (2,0) r.m1 1 itt jurul axei est<:
(x! + yz +zz +3)z =16(xz + yz).
se detennine punctele critice ale f(x,y,z)=z. (Vezi
flg.9).
3. lloithi al" alluiS din dqinlpa 1.4 es1e corect este o supmfajil ;z=O
de dimensiune k -1 n Il" .
309
FiP.IO
..&i- 16"
4. Fie/ :.9;-> R z. SubmulliO:ea M = kx,y,z)l z este o cu bcrd,
i)M fiind cereul de centru O 1. Analog fie .9ic R' torul de ecuatie
(x'+y'+z'+3)
1
=16(x'+y
1
) fimctia j:!J,->R,
j(x,y, z) = z- a; ae(-3,3) 1 {1} .Submu$mea
M = { (x,y,z) 1 J(x,y,z)2:0 } es11: osupnlfaJI cu bcrd nfigwu
1 O unde nivelele z = -1; z = 1; z = - 3; z = 3 sunt crilice pentru fimqia j.
5. SA se intapn:I<ZC in limboj de supmfcte teoria extranclcr cu kgAruri
a extremelor de implicite. Care este satsul geometric ni leoremel
mu/JiplicaJorilor lui
Lagrange? Dar al a doua?
6. SI se arate el sfera c RJ este (vezifik. 1 1).
Fig. Il
Vom considera cele proiectil stercografice din N S ca familie de
difeoJ?orJisme de pentru .9i vom orienta spatiile T cu ajutorul"for.
7. Scmisfera { Xe s IX= (x,y,z),z;;: o} este ca suprafatf cu bord prin orientarea
n def"mi#a 21.
8. Si se orienteze torul.9;de ecuatie;: (x
2
+ y
2
+ z
1
-3)l = 16(x
2
+ )
2
).
pe tor meridinnele paralelele vectorii la acestea.
310
. .Ledu111 1
,>-- ..,. r.

l Integrale prime pentru sisteme autonome.
V om eonsidera in acest paragraf \al sistem autonom
dx
(1) dJ =X(x);X:.UcR'-->R';Xe'ii'
1
(U).
DejiRi(ia /.1 Se integra/Il prlm/1 a sistemului (1) orice fimqie
neconstant4 f: U--> R de

proprietatea cll X(JXx(t)) =O pentru


orice x = x(t) a sistemului (1).
ObservAm cflX{fXx(t)) = O,(ll)teste cu i;X,(x(t)) qj (x(t))=O <>.
1-l t,
dx, i}f d
e> L -tit (1)-iJ (x(t))= O e> -dt(f(x.,(t)), .... ,f(x,(t)))=O,('II)I, de unde
,., x
1
f(x{t)) = ccnst,('V}I.
"-"' Obsm'<l/JI
11. Din c'ele de mai sus rezult.! cll o prlm/1 a sistemului (1) este o
de 'ii" (U) cu proprietatea cll aceasta este con stari tA pe orice a
ecuttJiei (!)(sistemului (1)).
b. Cooside!tm ,.suprofetele de ntver ale lui f adicA punctelor
x diil U pentru caref(x) = k,k e R rezultA cll (1) sunt situate pe
aceste supmfeje, orice solu)ie fiind situati pe o singurii ..suprq[atll de ntver a lui f.
c. Am fOlosit sintagma de ..n-er intre gbilimele deoarece acestea
nu suot neaplrat suprafete in sensul din aceste /eqll. X fiind tangent la solu)ie
in orice penct al ei n::zulUi cA X este tangent suprafetelor de oi vei ale lui f.
_:: =Tr:,:,::::: ::,:::
cArui solu)ii sunt x
1
(1)=ae';x;(t)=Pe';teR. Dac! f :R'--> R este o
312
/
...
.li4on
integralA primi a sistemului c f este constantA pe orice n
origine .
Dacll{a ,,p
1
),(a ,,p
1
)e R' atunci/(a
1
,p
1
) = f(a
1
e ,p ,e'),{\1)1 e R deci
f.(a ,,p
1
) = limf(a ,- e' ,p ,<') = /(0,0)= f(a ,,p
1
) deci f este conSillllti! in R'.
.
x2 Exerci(IJt SI se procedeze analog pen1rU sistemul
. . . . =a
11
x., + a
11
X
1
_ _::"lJ;:e:::__ lm1ar simetric care are matricea
x, dx
d/ = Ou.ll + DnXl
Fi./ simetricA A =[
011 011
]cu detA>O.
g. u
Introducem acwn de inJegra/IJ
Definitia 1.2 Se prim6 pentru sistemul autooom (1)
definit in V, orice f : V c V ---Jo R definitA in vecinatea deschisA V in V
de 'ii''(V)astfel inct X {fXx{t)) =O pentru orice solu)ie x(t) con)inutA in V .
Teorema urmAtoare afirmA existenta integralelor prime locale pentru orice
sistem autonom in pune/ nesingular.
Teorem11 1.3 F'te sis1enwl (1) : = X(x);X e 'ii''(U),U c R' x, e U un punct
nesingu/ar al cmjlJJui X (X ( x,) O ). Aimci, exislli o vecin!tlle V c U a lui x" cu
'
proprielatea efi sisremul (!) aren -1 iniEgnlle prime locale/, " .. , f . , definin>ln
V, mdependen1e func)ima!ln V rg D(f, ' ., !. ) = n - 1 . In plus aice integralA primii
... ,x")
local4 a sislcllllllui (1)1n V este /(x.,, ... ,x.) = = tl>{f,(x., , ... ,x.); ... ;f,_
1
(x,, ... ,x.)) unde
ti> . este o de il" cu n - 1 variabile.
DemOtiSiril(k Catfunn teoremei de Indreptare aplicatA unei veciti!UlJi V a penctului
nesingular, existi! un difeomorfism q> : V --> q> (V) c R" astfel incl cmpu1
q> .(X): '1' (X)--> R' si! fie conSilll1tq> .(XXy,. ... ,y,) = {1,0, .... ,0) e R" deci sisremu1 (1)
{
dv
J -1
devine :: (2).
j,'=O,i2:2
Din
=0,i=2, .. ,n
dt
rezultA
/, : ip (W)--> R ;/, (y,. ... ,y.) = y,. i = 2, .. ,n sunt integrale pr,i;"e pentru {2) rangul
313 1
.&y. 17
D([,, .. J.) o o
1
o 1 Fi 1 . . . ul'(2
1
010 ..... 0]
rgD(y,, ... ,y.)= ... . .. =n-. oe u1 ),
o o o 1
atunci :t(l> .(X),(y(t)) a1 (y(t)) =O deci !. (y(t)) =O pentru orice solutie y(t)
1.,\ 0y
1

continutA n (l>(V). RezultA 1 depinde numai de variabilele y,, ... ,y. deci
1 = <l>(y, , ... ,y.) = <1>(/,(y,, ... ,y.); ... ;f . ,(Y,, ... ,y.)). Sistemele (1) (2) fiind
echivalente teorema este pentru sistemul (1).
Eump/u
11. Fie UcR'" H:U->R o functie de clas.!l W'(U),
H = H(p
1
, ,p,.,q
1
, ,q,.). sistemul hamiltonian:
l
dp, =-aH (p" ... ,p.,q" .... ,q.)
dt aq, .
dq aH ' = l, .. ,n (3).
-t = p
1
(p" ... ,p,.,qpq,,)
Este de verificat lui Hamilton H este o a
sistemului (3) in U.
:t(- (p,q) aH (p,q)+ aH (p,q) aH (p,q))=o
11 cq, p, p, Oq,
('tXp,q) = (p,, ... , P q" .... ,q.) eU. Conform tkr111i(iei 1.1 rezultA
H(p,q) este constablt.A pe orice solutie a sistemului (3) in U. AceastA
este expresia legii energiei n cazul sistemelor hamiltoniene.
in particular cazul oscilatiilor mici ale unui pendul sferic.
Ecuatiile de sunt(onno1lllii mecanice) (,J"., = -x, , x= notAm
''l X1 = -xl dt
. . . H( ) 1 ( ' ' ' ')
JJt=x,.;-q.=:r,;pz=A;;-ql=.rl PPPHq,,ql =2 P1 +p2+q, +q1
sistemul (i)este echivalent cu sistemul asociat hamiltonianului H deftnit n fr
(ii) dJ dt . Confonn legii conservAri.i energiei pentru sisteme
l
dp, =-q, ; dq, = p,
dp, =-q . dq, =p
dt l'dt l
hamiltoniene rezultA cA H este pe solutiile sistemului (il) deci
aceste sunt situate pe sfere 4-dimensionale.
314
lzzlzl
Expresia H(p
1
,p
2
,qpq
1
)=z(p, +P
1
)+2(q, +q
1
) se energia
a sistemului (i) iar componentele sale U =


+ p:) respectiv
1 '
T = 2(q
1
1
+ q:) energia respectiv energia ale sistemului.
/'
b. Un alt cx.:mpiD de slslnl hamiltonfan acela al mfdlor cu
thrh'i grade de lu.mate: (/ii) =-x, , , (J) e R constantA. Fnergia poten]ialll
xl = -aJ Xz
1
a sistemului este U(x.,Xz) = 2(X.
1
+m
1
X:) iar legea de conservare a energiei se
' tfil
1
('' '') U( ) t k ln -'
1
c
expnmA as e: 2 x, + Xi + x,.>; = c . = . tru ... t 2 x, + x, dm legea
de conservare a energiei orice solutie a sistemului (ii) este n
groapa de potenflal U(x,.>;) k deci continutA n elipsa


+ w
1
xD = k. ntruct {i)este fonnat din douA sisteme
independente .i; = -X. i2 = -OJ
1
Xz ale solutii sunt de
1
x,
forma >;(/)= A,sn(/+9',) respectiv >;(/)= A,sin((J)/+(l>,)
rezultA ponctul (x,(t),x,(t)) descrie n plan rezultanta a 2 F.,.
2
osci1aJii independente d!Xi lungul celor dou.!l """ de amplitudni
A, respectiv A,. Tmiecloria punctului (x,(t),x,(l)) SIDII deci
curlx: nscrise n elipsa + (J) 'xil = k de ampifllldlniA,
respectiv A, do-a lun8111 celor dou.!l axe. (fig. 2). Figurile
care apar n interiorul dreptunghiu1uiamplitudinilorsellUil'eSC cp=ql!
.figurl/ebdlA>q\lus.Famalordq>ndealitdcfi<venta(J) ' ' Fig.J
dedili:renl&defilzA (l>,- (l>
1
Suntc!eva""""""en fi(jlrile.de maija;(FigJ,4). Voma""' o
efipsA nscrisA pentru '1'!- q>,= diagooale nscrise n dR:plunghi pentru ((li,- 9',).., .
Diagonalele dreptunghiului amplitudnilor pentru (l>, = (l>, .
'\ '
'
(
/
'
' /
' '
\
\
\ 1 V
J
\
/\
'
/
'
.
/

""'
U.; ....,...,
a, >a,
3/5

Legea coaservrii euergiei peatru sisteme cu un grad. de Jibenate .
Fie F :1 c R--+ R,F e irt(J),/ interval deschis. sistemul conservativ
d'x
grad de libertate: di' = F(x). Acesta este echival("t cu sistemul:
:: =x, X(x .. x,)=(x,,F(x,)). NotAm T(x,)= 1


-
2
=F(x
1
) '"o
dt
T-este energia cineticA U energia potentialA a sistemului.
Daca E(x; ,x,) = T(x,) +U(x,) atunci E este o integralA primlla sistemului.
E se energlo tota/4 o sistemului.
2 cu derivate liniare cuasiliniare.
fn cele ce urmeazJi prin -varleJate vom desemna uneori o 1 J
1 defbtlfia 1.6). Vom considera o neteda M de dimensiune n in R"
X un cmp de vectori laM de clasA 1!"
1
(M).
O subvarielate N c M a suprafetei M este o varietate de dimensiune k n
R"' cu proprietatea cA N c M T.N c T ).1 pentru orice x e N .
Defini/ia 2.1 O subvarietate N c M se
a cmpu1ui X penbu orice x e N vectorul
X(x)e T.N.
Este evident faptul cAM este integral! a lui X
de dimensiune n. Este problema detenninArii
suprafetelor integrale ale lui X de dimensiune < n. J,. R' ... M
DacA N c M este o pentru cmpul X atunci pentru orice
x e N o veciniltate a lui x n N astfel nct sistemului (1) : =X(x)
cu .x(O) = x fie (pentru Iti suficient de mic) in
de mai sus nu este evident
Defini/ia 22 Fie X wt cmp de ff'(M) pe M c R" de dimensiune
n k < n. Fie r c M o subvarietate de dimensiune k - 1. Se problemd
Oluco/ peutru supraf<Jele iDtei!Jllle ale lui X problema """ u detenninarea unei
suprafete iDtegrale N a lui X de dimensiune k astfel nct r c N. SupmfaJa r se
a sau
316

Definitie Z.J Se nUIJlelf.e punct curacterlslic (/ig 6) a! lui X relativ la oooditia
iniJiall r un punct X. r astfel nct X (x). T,r (intr-
un punct caracteristic x sistemului (1)
ln x este la r).
<V" Este de probat faptul x este
Decatacteristie D r pentru X, atunci generat de
X(x) este transversal J:f; cont de
tangent. cA o vecinAtate
a lui x n r fonnat.A numai din puncte necaracteristice.
Este atunci urmAtoarea teorema:
Teorema 2.4 FieXwt cmp de vectori r o subvarietate
dimenSlme k - 1 . X E f nu este pmct caracteristic atunci
o integralA de dimmsiwte k a lui X n vecin4!Btea
lui x care cooJiue r fllg 7). D plus dcu4 supraJi:1e de
dimensfunC k care <XDID r Slllt idez:ltice ll vec::iJll1alea lui X.
Daci X nu este punct caracteristic atunci
X(x) *"O deci x nu este singular. Putem, deci, aplica
Teorema de indreptare vom un difeomorfism M
f/J: V _.., W in V a lui x astfel nct
N
Fig,l
(D.(X)(y) = e W, e
1
primul vector al bazei canonice a lui R" (fig. 8).
Considernd f/J (f r. V)= f' c W cilindrul de
segmentele de paralele cu axa de e
1
, n W care trec
prin punctele tp(f) atunci evident cA acest cilindru este o de dimensiune
k in W N' care este soluJie a problemei Cauclry pentru 9).(X).
_N' Subvarietatea N = 91 '(N1 a lui Mn V

) -..%x

este deci a problemei Cauchy
r }''T'--''"' =- / . . pentru X cu f n
_ / - - lui x . Unicitatea in W fiind
c: / prin compunere cu difeomor-
.._.... fi -w Fig.B fismul qJ el aceasta este adevlratl
inU:
Dqinquz 2.5FieXwt cmp de ff'(M), dimM = n. Se
derivate JXll1ia}e o de timna X(/)= O (2). Se a ecuaJiei
(2)o funcJie 1 de c1asll W'(M) astfel nct X(fXx) =O pentru orice x e M.
Considernd o a unui punct x
0
din M un sistem de coordonate locale n
(2) se poate scrie !. =O. cootde definiJiile
317
.e..r .. "
anterioare o f este a (2) numai dacA f este
sistemului (1 ).
.
. .
Considenind NcM, N={xlxem,j(x)=O;(<!fXx),oO}
atunci N este o a cmpului X n
/Hjlrifiil1.6 Se ptob/DtfiJ Cmd!v pentru eruatia (2) pmlll.ema care CO>Sil
n detenninaJ<a uoei solulii f a co:uatiei 8S1fc! inrit I<Sbiqia ei la bipersupm1iiJl fixati
r c M de dimensiune n -1 sii fie o fimcpe g : r -+ R datil: f 1 f = g .
r este suprq/Oia iar g condiJiile
Dejlni#tl 1. 7 Solutiile ecuapei (1) asociate cmpului X se 'n:imesc curbe
caracteristice ale (2).
Un punct x e f este necaracleristic curba care trece prin
X nU}.'Ste la f (este transversal!). .
. .
Teorema 28 Fie X un punct necaracleristic al lui r; pentru orice g: r-+ R
de clasA i'
1
pe r o a lui x iD Mas !fel ca probl.."., Cauchy cu
datele initiale f 1 r = g sA aibl solutie uuic! in aceastA vttinilaie. ,
Demoll3trfJ/k Fie y ={.teflg(x)=Otr cM. Aplicind teorema 1.4
r o vecinAtate a lui x o subvarietate N integralA pentru X
asfel nct re N,dim N = dimJ+ 1 = n-2 + l =n-I. Fie f o a lui
lui X. Atunci/ 1 r = g. Unicitatea tot dln teorema 2.4
berciJiu SI se stabileascA eroarea flicua!n demoastnrtia precedCutl sA se
ttfacl demonstratia.
R6spmu SubmuJtimea r c r este o subvarietate a lui r lui X
numai dacld(gXx),oO. Dac! d(gXx)=O difeomorfislliul ip din_teor"""' 1.4
ales astfel nCt lui r sA fie .t; =O n lui x,. n aceste
conditii ecuatia (2) devine : = O iar problema Cauchy !\ {.t, =O}= g .
Fie M c R". o de dimensiune n X un cmp de vectori
pe M x 1, 1 fiind un interval de5!'his n R. Dac! X, (x,u), i = . n; b(x, u) sunt
componeRtele lui X ntr-un sistem local de coordonate atunci:
Defrnilia1.9 Se cuasiliniord de cmpul X o expresie de
fonna (3) :tx:(x,u) iJu = b(x,u). O solu\ie a ecuapei (3) este o fiDictie u: M-+ R

.
de clasii if'(M) astful nct pentru orice xeU i:x,(x,u) Se
11 l.aj
problemd Couchy pentru ecuatia (3) de initiaiJl r ( r sub varietatE de
dimensiune n -1 n M) problema constnd n detenninarea uoei soluli u : M -+ R de
clasiii'
1
(M)astfel inct 1 r = lf! ,lf! : r -+ R o fimctie amitmril de clasii W'(r).
3/8
'
..
n punctul x
0
e r dacA vectorul
(X,(.x,,lfl(.x,))),.,,._ nu 7'e tangent initiale r. --
1.10 Ecuatia (3) are o s!>lutie verificnd problema Couclly.
U 1 f = tp in vecinll.tatea punct X
0
e r.
subvarietate de dimensiune n-1 n M, no.tnd
G(if! ,r) = i r} graficul lui 1p atunci G(ip .r) este subvarietate;de
dimensiune n-1 rl MxR. Considerind teorema 1.4,ob,serv!m el G(ip,r)
teorevrei, punctul (x,,q! (x
0
)) fiind necaracteristic.
deci o Subvarietate'de dimensiune n n- M x Rcare contine G(fl', f)in
punctulu.i(x
0
,ql (.x,)). Dacii F(x,u) =O este ecuatia a n vecin!tatea


punctului atunci, din conditia de a fi necataeteristic, rezultA iJu " O .
i!F i!F i!F
Cum l;X,(x,u)-(x,..,);!-b{x,u)-(x,u) =O, O confonn teoremei
11 . ar, u uu
implicite ecuatia F(x,u) =O o functie u = u(x) astfel nct
i!u (x) =-i!F/i!F (.<>) deci o a ecuatici (3) v<rificnd oondJria Couclly.
x, x, u ... ...
... ...
"'

. ,.
319