Femei criminal in serie

Multa vreme s-a crezut ca femeia este incapabila sa ucida. Se

sustinea existenta unui soi de diferenta biologica intre cele doua sexe:
corpul feminin, predispus sa dea viata, nu putea f capabil s-o ia.
Infanticidul, in mod deosebit, era de neconceput: femeile: care totusi il
comiteau nu puteau f altfel decat nebune si nefemei, intrucat doar
pierderea feminitatii si a instinctului matern ar f putut oarecum
!ustifca o astfel de fapta.
"m cautat sa a#am dac$ femeia este un criminal sau devine un
criminal, urmare a unor agresiuni suferite, uneori, ani la r%nd.
Intr-un studiu asupra criminalitatii feminine devenit clasic,
psihiatrul Cesare Lombroso a infatisat femeia criminala ca
ansamblul tuturor caracteristicilor criminale masculine
insumate celor mai mari defecte ale femeilor: in opinia acestuia,
siretenia, ranchiuna si inselatoria. &ombroso mai credea si ca
femeia criminala se !oaca cu ideea ca dispune de victima din motive pe
care le considera intemeiate, dar care pot sa nu fe aceleasi pentru un
barbat' atunci cand aceasta decide sa ucida este capabila sa-si !ustifce
actul in fata propriilor oc(i, inventandu-si o moralitate proprie,
adecvata cazului respectiv.
)roflul femeii criminale
Sunt persoane aparent normale, de cele mai multe ori casatorite
si cu un loc de munca. &a fel ca barbatii, si ele cresc in familii cu
probleme, aproape toate suportand vreo forma de abuz in
copilarie. &a multe dintre ele se dezvolta o sexualitate precoce si
intensa, insotita de o personalitate agresiva, violenta si
dominatoare. "poi, in timp ce barbatii isi aleg in general victime cu
care sa nu f avut niciun tip de raport anterior, femeile *prefera* sotii,
amantii sau rudele si cunoscutii. Motivatiile acestora sunt diferite
de cele ale barbatilor, dupa cum diferita este si tipologia victimelor.
Femeile nu-si aleg victimele in functie de sex; ele sunt
"stabile" din punct de vedere geografc, adica au tendinta de a
ucide intotdeauna in acelasi loc, aceasta diferenta datorandu-se
probabil traditionalei concentrari a activitatilor feminine in !urul casei si
al familiei. "sadar, ele nu se deplaseaza pe distante lungi pentru a-si
comite delictele: mai degraba isi atrag victimele in *vizuina* lor printr-o
te(nica cunoscuta in criminologie drept "tehnica paianenului";
atunci cand crimele nu se consuma in spitale sau case de batrani.
)e de alta parte, daca motivatiile si traseele delictului feminin erau
diferite pana in urma cu circa +, de ani, azi seamana din ce in ce mai
tare cu cele comise de barbati. Mania, razbunarea, rivalitatea
invidia, ura, interesul! -oar recent unii criminologi au inceput sa ia
in considerare importanta in#uentei structurilor sociale asupra crimei
feminine. Si printre aceste in#uente, banul pare a f motivul
fundamental al omuciderilor comise de reprezentantele sexului
frumos. Intr-un studiu realizat in Statele .nite pe // asasine in serie,
motivele in ordinea relevantei s-au dovedit a f: banii, razbunarea,
placerea de a ucide, sexul, drogurile.
Femeia dezlantuita
-isparitatea cantitativa intre delincventa feminina si cea masculina
a fost observata inca de la primele studii criminologice care s-au
ocupat de asasinii in serie. Incidenta statistica mai redusa a
criminalitatii feminine a primit multiple interpretari, de unde se poate
banui ca nici una nu s-a dovedit sufcient de convingatoare. Si ar putea
f mai mult aparenta decat reala.
)oate ca, spun *gurile-rele*, femeile doar au avut mai multe
posibilitati de a-si "acoperi urmele", de a-si ascunde crimele
comise de obicei in mediul familial, acolo unde ele traiau si se
afrmau si unde isi dezlantuiau si pasiunile criminale. 0ealitatea este
ca, in mod traditional, femeile nu erau educate sa fe agresive, ci mai
degraba pasive, si toate conditionarile sociale faceau astfel incat
femeile sa a!unga mai rar la crima.
0ud1ard 2ipling scria ca femela din orice specie animala este
mult mai feroce decat masculul si de-a lungul timpului au existat si
unii cercetatori ai fenomenului care au considerat femeia mai cruda
decat barbatul in razbunare, neobosita in urmarirea victimei si cu mai
putine scrupule si procese de constiinta. S-a mai spus si ca femeile
care a!ung sa ucida gasesc solutii extreme la probleme cu care mii de
alte femei convietuiesc pasnic in fecare zi' sau ca o asasina este doar
o femeie obisnuita care a facut o criza de nervi.
3ele care dau dovada de cea mai mare mobilitate sunt femeile care
ucid in cuplu sau in grup, care decid de fapt sa-si urmeze barbatul
in deplasarile lui.
-e asemenea, in general, femeile nu-si tortureaza victimele
inainte de a le ucide si nici nu se gratifca sexual asistand la
suferintele acestora, desi o otravirea lenta "modalitatea
preferata de reprezentantele sexului frumos# cauzeaza o lunga
agonie considerata de multi o forma mai *subtila* de tortura.
&a ora actuala, fenomenul "serial $iller"-ului este unul in
crestere in toata lumea, si cu precadere in tarile industrializate. Intr-
un top al ororilor comise de reprezentantele sexului frumos, regasim:
4. Statele .nite
/. Marea 5ritanie
6. Franta
7. 3anada
+. 8aponia
9. Italia.
%ipologia femeilor serial-$iller
&aduva neagra
Incepe sa ucida la maturitate, este foarte inteligenta, manipulatoare,
extrem de organizata si rabdatoare. 3ea care se descotoroseste de
soti sau amanti omorandu-i, reprezinta cea mai atenta si
meticuloasa categorie de asasina in serie, iar motivatia ei este cel
mai adesea interesul economic.
Isi incepe cariera de obicei dupa /+ de ani, ucizand soti, amanti, rude,
cunoscuti. -e obicei ucide pe parcursul a 4,-4+ ani inainte de a f
identifcata, cu un numar de victime care oscileaza intre 9 si :. "rma
preferata este otrava, utilizata inteligent, astfel incat sa induca
simptome care sa fe confundate cu cele ale unor boli usor
diagnosticabile. Succesul actiunii face asasina sa intre in posesia averii
victimei.
'ngerul mortii
"sa-numita *inger al mortii* este cea care ucide persoane a(ate
in ingriire si care sunt extreme de vulnerabile ;batrani, copii,bolnavi
etc< se considera ca este motivata in principal de dorinta de a domina,
obsedata de nevoia de a controla vietile celor din ur.
"cest tip de asasina are tendinta de a discuta despre crime infaptuite
cu alte persoane, find capabila sa gaseasca !ustifcari crimelor,
transformandu-le in *acte de compasiune*.
Ingerul mortii ucide adesori in spitale si case de batrani, atacand
pacientii de care se ocupa, persoane slabe si lipsite de aparare, copii si
batrani. Incepe sa ucida de obicei pe la /, de ani, in locuri unde
moartea constituie un eveniment natural: spitale, clinici, case de
batrani. .nde crima poate f cu usurinta ascunsa, iar asasina poate
experimenta puterea de a decide cine trebuie sa traiasca si cine sa
moara. "ici si mi!loacele sunt la indemana: e sufcienta adaugarea unui
medicament la terapie, marirea dozei, intreruperea #uxului de oxigen.
= inclinatie perversa de a se lauda cu propria omnipotenta ii scurteaza
*cariera* la un an-doi, cu un numar mediu de victime in !urul a opt
persoane.
)azbunatoarea
)otrivit studiilor facute asupra acestui gen de serial >iller, aceasta isi
incepe cariera in !urul varstei de // de ani, si ataca atat membrii
familiei, cat si persoane identifcate simbolic cu contextul in care a fost
maltratata sau umilita. ?ictimele sunt trei-patru, intr-o perioada de
doi ani, desi in anumite cazuri pot trece si cinci ani inainte de a f
prinsa. -esi razbunatoarea este sufcient de capabila sa-si controleze
emotiile pentru a-si duce la bun sfarsit actiunile, de multe ori se
dovedeste incapabila de o planifcare meticuloasa,find determinata de
un comportament pasional. In mod paradoxal, cand este capturata,
poate manifesta remuscari profunde pentru crimele comise, intr-o
tentativa de a compensa intensitatea faptei. Si acesta este un tip
destul de rar de serial >iller femeie, dar si in general, intrucat vendetta
prin defnitie se consuma violent intr-un unic episod.
*sasina pentru +proft,
Isi ucide sistematic victimele in decursul comiterii altor infractiuni,
actioneaza singura si nu este asimilabila vaduvei negre. 0eprezinta
tipologia feminina cea mai lucida si insensibila, determinata de
setea de castig, mereu in crestere. Isi concentreaza energia
distructiva asupra unor persoane straine familiei sale si
intotdeauna pentru un proft economic. @ste o asasina foarte
organizata, plina de resurse si atenta la detalii, prin urmare foarte greu
de prins. Incepe sa ucida la o varsta intre /+ si 6, de ani, si *cariera* ei
poate dura un deceniu sau c(iar mai mult.
*sasina psihopata
Suferind de o psi(oza, ucide ca reactie la un delir cu halucinatii,
de o maniera hazardata, datorata tulburarilor psihice, implicit a
abolirii discernamantului! Crimele sunt comise aleatoriu, fara un
mobil clar si univoc. -otata cu o inteligenta superioara mediei si
introvertita, se simte neinteleasa si considera ca astfel isi ia revansa
fata de viata, isi exprima superioritatea si devine celebra. -e obicei
aceasta asasina nu are copii si nici o viata de familie stabila, si c(iar si
atunci cand este casatorita, relatia este una care nu functioneaza. -u
este deloc integrata in societate, c(iar daca uneori nu se vede.
@ste o asasina foarte organizata si isi premediteaza cu foarte mare
gri!a delictele.
-elictele nu sunt de obicei descoperite imediat. ?ictimele lor par a f
murit din cauze naturale si de obicei nu sunt prinse inainte de opt ani
de la primul delict, o perioada dubla fata de cea in care sunt prinsi
barbatii -e asemenea, daca un barbat criminal in serie comite prima
crima inainte de 6, de ani, femeia de obicei dupa 64.
@xemple de femei criminal
&era )enczi . &aduva -eagra
?era s-a nascut la sfarsitul secolului al /'/-lea, in 5ucuresti, in
urma legaturii dintre un om de afaceri ungur si o frumoasa tanara din
0omania. 3opilaria si-o petrece la 5ucuresti, acolo unde ramane pana
la varsta de 46 ani. =data cu pierderea mamei, ?era este mutata de
tatal sau la 5er>ere>ul, oras din fosta Iugoslavie, unde acesta detinea o
mica mosie. "dolescenta ?erei este marcata de numeroase aventuri
amoroase, ea a!ungand nu o data, pe prima pagina a ziarelor locale
din cauza scandalurilor in care implica de la elevi de liceu pana la
bancheri si oameni de afaceri. Se casatoreste cu 2arl Sc(ic>, un
in#uent banc(er austriac, dar la mai putin de un an, acesta dispare
misterios, pentru a nu mai reveni niciodata.
?era explica apropiatilor ca sotul sau a parasit-o si ca a decedat
ulterior intr-un accident de masina in 0omania. .rmeaza cea de a doua
casatorie, cea cu 0oseph )enczi, un important om de afaceri sarb. &a
scurt timp insa, acesta avea sa dispara ca si primul sot! )entru
?era 0enczi incepea o noua perioada in care escapadele amoroase
aveau loc cu regularitate. ?esnic imbracata in negru, frumoasa
castelana atragea pe domeniul de la 5er>ere>ul numerosi amanti,
niciunul dintre acestia nemaintorcandu-se vreodata. &a insistentele
sotiei unuia dintre ei, autoritatile locale descind la resedinta ?erei
0enczi.
)rima perc(eziAie a conacului nu aduce nimic Bn plus. Cu mai r$m%nea
dec%t cripta familiei, cea ale c$rei c(ei se a#au Bn permanenA$ asupra
tinerei. F$r$ s$ se opun$, aceasta desc(ide uDa, absent$, Di Bi BnsoAeDte
pe !andarmi pe scara Bn spiral$ ce conducea c$tre subsolul Bntunecat al
conacului. Imaginea care avea s$ li se Bnf$Aiseze martorilor era, pe
drept cuv%nt, una de coDmar.
Cu mai puAin de 12 de sicrie de zinc, a3ezate 4n cerc, Bncadrau
camera luminat$ doar de c%teva lum%nari. Fiecare sicriu avea o
etic(eta pe care era notat, elegant, un nume. En mi!ocul camerei se
a#a un fotoliu, iar l%ng$ acesta se g$sea un sfesnic bisericesc cu o
lum%nare pe !um$tate ars$ precum Di o sticla Di o cup$ de sampanie!
5n fa6a andarmilor, &era )enczi 43i 4ncepea confesiunea, 4n
fapt 12 de confesiuni terifante. =prindu-se Bn faAa fec$rui sicriu,
frumoasa st$p%na a conacului Ainea, f$r$ nici un pic de emoAie, un
monolog sinistru. &a cel de al doisprezecelea sicriu, ?era se prabusi
izbucnind in plans. @ra sicriul propriului ei fu. "Da cum avea s$ declare
ulterior, fusese nevoit$ s$ Bl ucid$ pentru c$ Bi a#ase secretul macabru.
3onform propriilor declaraAii, ?era 0enczi Di-ar f ucis primul soA, pe 2arl
Sc(ic>, cu o doz$ de arsenic pe care i-ar f turnat-o din plin Bn cupa de
vin pe care obiDnuia s$ o bea Bn fecare sear$. MotivulF -esele c$l$torii
de afaceri Di b$nuiala unei presupuse infdelit$Ai. &a fel se Bnt%mplase Di
cu 8osep( 0enczi, cu deosebirea ca sadismul tinerei atinge, Bn acest
caz, paroxismul.
&era sim6ea o pl7cere stranie s7 3tie ca ea, 3i nimeni alta, a
fost ultima femeie din via6a fec7rui b7rbat care 4i trecuse
pragul! 5n lini3tea sumbr7 a criptei, ea se reculegea adesea,
delect8ndu-se cu o cup7 de 3ampanie 3i vorbind cu fantomele
celor uci3i! *cest ritual a durat vreme de peste 92 ani!
3ondamnat$ la moarte, ?era nu mai realiza ce i se Bntampl$. )edeapsa
i-a fost comutat$ la 4nchisoare pe via67, Bntruc%t femeile nu puteau
f executate Bn Gugoslavia acelor vremuri. En Bnc(isoare, starea ei s-a
agravat. En celula Bn care era Bnc(is$, ?era 0enczi se credea Bncon!urat$
de toAi cei pe care Bi ucisese Di le vorbea acestora ore Bntregi cu voce
tare. Sc(izofrenic$, ?era a fost transferat7 4ntr-un ospiciu, acolo
unde se stingea Bn urma unei (emoragii cerebrale, cu puAin Bnaintea
Bnceperii celui de "l -oilea 0$zboi Mondial. 3azul s$u ramanea Bn
istoria criminalisticii sub numele de cazul &7duvei -egre!

:lizabeth ;athor<
Contesa ;athor< este considerata cea mai infama criminala in
serie din istoria lumii. Multe zvonuri au circulat in acea vreme despre
fetele de tarani angaate la castel care dispareau ca prin
minune fara ca nimeni sa le mai vada vreodata sau sa mai stie
ceva de ele. "ceste zvonuri au a!uns la urec(ile regelui Mat(ias al II-
lea, care a trimis o comisie sa verifce autenticitatea lor. Soldatii au
intrat in castel la timp pentru a descoperi cadavrul unei fete, o alta
care era pe moarte si sa elibereze alte cateva, care se a#au inc(ise in
temnitele castelului.
)rintre activitatile preferate ale reginei se a#au: mutilarea totala,
mutilarea mainilor sau a organelor genitale, batai indelungate,
muscaturi ale fetei si corpului, amputarea bratelor sau a altor parti
ale corpului si infometarea victimelor pana la moarte.
Se pare ca aceste crime au avut loc pe o perioada indelungata de
/+ de ani. " fost condamnata numai pentru :, de victime, insa se pare
ca numarul lor neofcial se ridica la cateva sute. -atorita statutului ei
social, contesa nu putea f !udecata, insa a fost inc(isa intr-o singura
camera a castelului, pana cand a decedat, patru ani mai tarziu.
0autatea extrema a acestei contese a insapimantat lumea, iar folclorul
local i-a atribuit si fapte care se pare ca nu le-a infaptuit. 3ea mai
cunoscuta dintre ele este ca :lizabeth ;athor< se imbaia in
sangele tinerelor pe care le omora, insa acesta teorie nu a fost
dovedita nicioadata, negasindu-se dovezi in spri!inul ei.
Faptul i-a uluit demult c(iar si pe istorici. Hanara, frumoasa si obsedata
de ideea ca trecerea anilor ii va rapi aceste calitati, contesa @lisabeta
5at(or1 s-a lasat ispitita, auzind din gura unei tamaduitoare ca nu-ti
pierzi niciodata tineretea, daca te imbaiezi saptamanal in sange de
fecioara, scrie Factroom.
@ste socant sa auzim astazi asemenea lucruri, dar sa nu uitam ca ne
a#am la cumpana dintre secolele al I?I-lea si a I?II-lea.
-esi numarul victimelor nu a putut f dovedit cu precizie, el variind
intre un minimum de 6, si un maximum de 9+,, 3artea 0ecordurilor a
consemnat-o ca atare.
Cumarul de :, victime pare cel mai verosimil, tinand seama numai de
afrmatiile martorilor, intrucat, in @vul Mediu, familiile de conditie
modesta se fereau sa prezinte plangeri, de teama represaliilor.

'rma =rese
.na dintre cele mai feroce produse feminine ale nazismului, 'rma
=rese era cunoscuta sub numele de Cateaua din ;elsen, si asta
nu datorita caracterului ei milos. " abandonat scoala la 4+ ani, pentru
ca nu avea foarte multa dedicatie pentru studiu. Mai tarziu, a incercat
sa devina asistenta medicala, dar nu a fost primita in randul acestora.
Si-a gasit in scurt timp vocatia, odata cu inscrierea in randul Ligii
femeilor germane.
In 4J76 a fost transferata la *usch>itz, devenind in mai putin de
un an +?enior ?uperviser,! )romovarea a fost facuta pe baza
excesului de zel de care dadea dovada. )rintre (obb1-urile ei se
numarau crimele, torturile psihice si fzice, abuzurile sexuale,
bataile crunte cu biciul sau asmutirea cainilor infometati
asupra prizonierelor. .mbla incaltata cu cizme foarte grele, un
accesoriu util in torturarea fzica a prizonierelor si nu se deplasa
niciodata fara pistol si bici. In data de 4K aprilie 4J7+ a fost capturata,
impreuna cu alti ofteri SS, !udecata sub legea britanica si condamnata
la moarte prin spanzurare. "pelul ei a fost respins, devenind astfel,
cea mai tanara femeie condamnata la moarte sub legea britanica in
secolul II. @ste responsabila de uciderea a 1@!@@@ de femei
evreice. )ersonal a savarsit cateva crime monstruoase' a (ranit caini
#amanzi cu prizoniere, pe altele le-a violat, le-a impuscat, le-a biciuit si
le-a selectat pentru camera de gazare.
Aatherine Anight "nascuta in 9B2C#
)rima femeie din "ustralia condamnata la inc(isoare pe viata,
2at(erine 2nig(t are o intreaga istorie cu relatii violente. I-a macinat
dantura unuia dintre soti, altuia i-a taiat gatul. " mai avut o relatie cu
un barbat pe care l-a macelarit cu 6K de lovituri de cutit.
"poi l-a !upuit si i-a agatat pielea in fata usii de la intrarea in living-
room, i-a taiat capul si a facut cu el o supa, iar fesele le-a pra!it si le-a
pus alaturi de o garnitura de legume. " vrut sa-si (raneasca copiii cu
acest meniu, dar politia a arestat-o exact cand aran!a masa.
*ileen Carol Duornos
s-a nascut in 4J+9, in Mic(igan, intr-o familie dezorganizata. Mama ei
avea doar 4+ ani cand s-a casatorit cu Leo Eittman si in numai doi ani
i-a nascut pe Aeith si *ileen. "ceasta nu si-a cunoscut tatal intrucat el
a fost arestat pentru pedoflie imediat dupa nasterea ei, dupa ce a
violat un baietel de : ani. -upa cativa ani, barbatul s-a sinucis in
inc(isoare.
*ileen si Aeith au fost abandonati de mama pe cand aveau 7,
respectiv + ani. "u fost adoptati de parintii mamei si timp de cativa ani
au avut o viata relativ normala. Insa *ileen a deraiat la un moment
dat de pe drumul bun descris de bunici. -e foarte tanara a fost
implicata in numeroase relatii sexuale. "stfel, la numai 47 ani a ramas
insarcinata, pretinzand ca a fost violata de un necunoscut. Mai tarziu a
spus ca in acea perioada s-a culcat in mod constant c(iar si cu fratele
ei cu un an mai mare.

In martie 4JK4, *ileen Duornos a nascut un copil pe care bunicii l-au
dat spre adoptie. -upa numai cateva luni, bunica devenita mama
adoptiva s-a stins, iar bunicul a alungat-o pe *ileen de acasa, satul de
problemele pe care i le-a facut.

0amasa fara spri!in, adolescenta s-a intretinut singura practicand
prostitutia si a locuit o vreme in padurea din apropierea fostei locuinte.
Cu a trecut prea mult si *ileen Duornos a fost arestata pentru prima
data pentru conducere in stare de ebrietate, comportament turbulent
si pentru ca a tras cu o arma de calibru // dintr-un ve(icul a#at in
miscare..
-e fecare data cand a ucis *ileen a procedat la fel: si-a abandonat
victimele in locuri izolate, apoi le-a abandonat si masinile. Se pare
ca *ileen a fost vazuta la un moment dat in masina unuia din barbatii
ucisi. "sa a a!uns politia la ea.

In prima faza, *ileen Duornos a afrmat ca i-a ucis pe cei sapte
barbati pentru ca toti au incercat sa o violeze, iar ea a fost in legitima
aparare. In timpul audierilor, ea a strigat catre anc(etatori: Am fost
violata! Sper sa fti si voi violati, ticalosilor!. )ana la urma a pledat
vinovata pentru toate crimele si a primit S"S@ condamnari la moarte.

-upa ce si-a auzit sentinta, *ileen Duornos a refuzat sa faca apel. @a
a spus: I-am omorat pe acei barbati si i-am jefuit cu sange rece. Si as
face-o din nou. Nu trebuie sa ma tineti in viata pentru ca voi ucide din
nou. " facut probleme si in inc(isoare. " acuzat personalul si pe
detinute de abuz.

*ileen Duornos a fost executata prin in!ectie letala pe J octombrie
/,,/. " fost a doua femeie executata in Florida. " refuzat ultima masa
si a baut doar o cana de cafea. .ltimele cuvinte: *?reau s$ spun c$
voi pleca pe mare. Ens$ m$ voi Bntoarce ca Bn Liua IndependenAei
Bmpreun$ cu Iisus Mristos, pe data de 9 iunie. Se va Bnt%mpla exact ca
Bn flm, cu nava-mama si restul...m$ voi Bntoarce

&a numai un an dupa executie, a fost facut flmul Monster, inspirat
din viata criminalei in serie, in care au !ucat Charlize
%heron si Christina )icci. )rima a primit pentru rol premiul =scar
pentru cea mai buna actrita.
"similand informatiile, concluzionam ca femeile criminal
reactioneaza violent cand sunt supuse constant violentei domestice, in
copilarie sau mai tarziu, iar ma!oritatea crimelor comise de femei au la
baza un anumit grad de sensibilitate afectiva.
-in punct de vedere psi(ologic, exista un atasament pasional mult
mai mare la femei, acestea find foarte afectate cind sint inselate sau
contrate intr-un mod sau altul. "tunci, capacitatea de autocontrol le
poate f afectata.
-iscrepanta dintre cantitatea criminalitatii masculine si cea feminina
este data de insasi fondul afectiv de care o femeie dispune si aceasta
deoarece criminalii in serie actioneaza cu sange rece, cu premeditare
si au o incapacitate de a experimenta anumite sentimente, precum
anxietatea sau surescitarea, in genere barbatii. @i cauta mereu sa
obtina sentimentele care le lipsesc. "sa cum unii oamenii cauta
Nsenzatiile tariO facand Nbungee-!umpingO, asa si criminalii in serie
incearca sa descopere unele sentimente pe care nu le pot obtine
altfel*.