Sunteți pe pagina 1din 6

Legea invatamantului nr. 84 din 1995 si Legea educatiei nationale nr.

1
din 2011.
Analiza comparativa.
Inainte de orice, vreau sa remarc niste diferente intre cele doua legi din
simpla lectura a titlului lor. Invatamantul si educatia pot considerate
sinonime, dar pentru mine sunt doar sinonime partial. Legea invatamantului
pare sa reglementeze un proces, conditiile in care se realizeaza transferul de
cunostinte, de cultura dinspre reprezentantii sistemului, in speta profesorii,
spre elevi. ! un transfer unidirectional, fara feed"ac# consistent, fara interes
pentru masurarea inteligenta a unor indicatori de performanta si fara
urmarirea interesului, nevoilor si dorintelor $invataceilor%. In sc&im" termenul
de educatie imi evoca un sc&im", un dialog, o miscare "idirectionala,
sustinuta de un feed"ac# puternic si avand cel putin doua o"iective ma'ore(
a) elevi foarte "ine pregatiti, gata sa faca fata provocarilor vietuirii, dotati cu
spirit critic si urmarind si stimuland, in acelasi timp, interesele lor de studiu*
") dezvoltarea in folosul societatii, natiunii+care nanteaza, investeste in
sistemul de educatie) a unor resurse umane+e un termen pe care nu,l
validez, dar il folosesc datorita largei sale utilizari si acceptari* as prefera sa
vor"esc de capital uman) valoroase, -e.i"ile, pregatite sa invete continuu si
sa adauge valoare grupurilor si sistemelor in care se vor integra. / alta
diferenta intrinseca intre cei doi termeni+este o interpretare su"iectiva, la fel
cum este si comentariul de mai sus) este urmatoarea( educatia presupune
transferul unui e.emplu personal, construirea unui caracter, orientarea
morala si participarea profesorului ca mentor in relatia cu elevul, nu ca
instanta superioara infaili"ila, severa si ina"orda"ila. / sa inc&ei acest
comentariu initial spunand ca inclusiv numarul care este atri"uit legii in
legislatura anului in care a fost promovata sta"ileste importanta demersului
si o ierar&ie a prioritatilor. 0u cunosc conditiile in care a fost conceputa
Legea invatamantului nr. 84 din 1995, dar Legea educatiei nationale nr. 1 din
2011 este rezultatul unui proces consistent de analiza a sistemului de
educatie din 1omania, proces care a inceput prin constituirea comisiei
2iclea, apoi prin redactarea raportului comisiei si a recomandarilor sale.
!ducatia a fost un domeniu incadrat intre prioritatile a"solute ale regimului
politic care a promovat actuala lege+desi determinarea ulterioara si efortul
reformator nu spri'ina armatia de mai sus), iar termenul $national% ofera legii
o autoritate nationala, un caracter unicator si referential, indica un consens
politic si am"itii reformatoare.
Am parcurs cele doua legi, incercand sa urmaresc transformarile
institutionale, de a"ordare si de su"stanta pe care le sufera invatamantul
preuniversitar intre cele doua momente. !ste evident ca legea din 2011
apare ca un demers mai serios, mai competent, mai e.igent, mai indraznet,
mai amplu, mai general, mai coordonat cu alte sisteme educationale
prezente in tari de referinta si cu asteptarile pe care le au "eneciarii directi
si piata de idei si de locuri de munca. / alta o"servatie ar ca legea din
1995 foloseste niste concepte, niste notiuni care pot greu de e.plicat pana
la capat, induc dileme si dez"atere losoca, utilizeaza termeni a"stracti si
idealisti in denirea sistemului, iar asta o face greu de aplicat, de inteles, cu
rezultate greu de cuanticat si greu de diseminat la un standard uniform de
performanta. Legea din 2011 e alcatuita in 'urul unor principii c&eie, unor
vectori. A"ordarea are un grad superior de pragmatism, dar e in continuare
usor a"stracta, confuza, rezultatele sunt in continuare greu de masurat si
aplicarea ei este dicil de sustinut pentru ca se spri'ina pe alte sisteme care
ar tre"ui sa incura'eze si potenteze reusita aplicarii ei+e.. ma pot gandi aici
la situatia economica a 1omaniei si la dicultatea de asigurare a nantarii
necesare pentru a atinge o"iectivele cele mai indraznete ale legii* la
rezistenta la sc&im"are a sistemului, etc.).
Analiza comparativa a celor doua legi o sa urmareasca niste puncte
specice. 3rimul punct va curriculumul utilizat de sistemul preuniversitar
de educatie reglementat de Legea educatiei nationale nr.1 din 2011 in 4itlul
II, 5apitolul I6( 5urriculumul invatamantului preuniversitar, iar de Legea
inavatamantului nr. 84 din 1995, in principal, in 4itlul III, 5apitolul I, Articolele
127,128, plus alte referinte prezente in alte sectiuni ale legii si vreau sa
mentionez 4itlul I, 5apitolu I, Articolul 12. Al doilea punct al analizei mele
vizeaza misiunea, viziunea, principiile, o"iectivele, premisele celor doua legi
cu privire la sistemul de educatie. 4oate acestea sunt reglementate de Legea
educatiei nationale nr. 1 din 2011 in 4itlul I, Articolele 2,4, iar de Legea
invatamatului nr. 84 din 1995 in 4itlul I, Articolele 2,5.
1. 5urriculumul invatamantului preuniversitar
!.ista diferente semnicative de a"ordare, de seriozitate a demersului,
de profesionalism, de claritate intre cele doua legi in privinta denirii
5urriculumului national pentru invatamantul preuniversitar. Legea din 1995
rezolva aceasta c&estiune in cuvinte putine, neclare, lasand loc de
interpretari, intr,un mod eliptic si plin de omisiuni. Intreaga
responsa"ilitatate, in constituirea 5urriculumui national era plasata in
mainile unui "loc centralizat, inc&is, din interiorul ministerului, care
contureaza in prezenta cercetarii, competentei si viziunii, sau, mai degra"a,
in a"senta lor, structura , o"iectivele, metodologia 5urriculumului urmat de
ecare elev din sistem. 3rocesul era intru totul netransparent, caracterizat
de o inertie ideologica, de sla"a contaminare cu pareri diferite sau cu
evidente de necontestat oferite de dezvoltarea stiintei, a mediului de lucru, a
stiintelor socio,umane si comple.itatea panoramei intelectuale si emotionale
a lumii noastre. 0u e de mirare ca, in aceste conditii, actualizarea
cunostintelor predate si sincronizarea scolii cu teoriile care sunt cel mai
validate era foarte mica. !.ista domenii ale cunoasterii unde aceasta
actualizare nu e foarte importanta pentru ca, acolo, noile teorii,mai mult
decat descopera un adevar, sporesc gradul de comple.itate al dez"aterii,
introduc ipoteze noi sau vor sa rescrie istoria ideilor din perspectiva
momentului, dar pentru altele aceasta actualizare este fundamentala.
Asadar, toate aceste elemente ,structura, o"iectivele, metodologia, tre"uie
sa e mereu supuse unei dez"ateri intelectuale si cu a"ilitate si
discernamant tre"uie revizuit 5urriculumul cu frecventa mult mai mare,
pastrand o perspectiva desc&isa si ingaduitoare fata de toate ideile a-ate in
concurenta. 2ai curand decat impregnarea unei structuri de gandire,
5urriculumul tre"uie sa prezinte intregul spectru de idei care e.ista, inclusiv
cele respinse ulterior ca incorecte, dar ind tot timpul atenti la ultimele
descoperiri si la construirea unui 5urriculum suplu si elastic care sa nu inece
mintea elevilor numai cu noutati, cu lucruri proaspete, dar nici plim"area lui
o"sesiva pe cararile trecutului. 8c&im"a ceva Legea din 20119 Incearca.
3utem vor"i de inovatie, de precizie, de o"iective clare, de transparenta mult
mai mare, de implicarea scolilor si a dascalilor su" principiul su"sidiaritatii,
de criterii, de optiuni.
/ sa dezvolt in continuare fraza de mai sus. Inovatia apare su" doua forme(
a)inovatie in metodologia de realizare a 5urriculumului. 2a gandesc aici la
introducerea conceptului de 5urriculum la decizia scolii, care ofera scolii
responsa"ilitatea de a alcatui 5urriculumul pentru 20,:0; dintre discipline,
si anume cele optionale. <isciplinele optionale pot denite atat la nivel
national, regional, local, cat si la nivelul unitatilor de invatamant. =oarte
important, elevii si parintii sunt consultati in ela"orarea 5urriculumului la
decizia scolii. 2ai mult, 25; din timp este alocat pentru utilizarea lui
discretionar de cadrul didactic, care in acord cu scoala, tre"uie sa decida
cum foloseste acest timp( pentru invatare remediala, consolidarea
cunostintelor, stimularea elevilor capa"ili de performante superioare* ")
inovatie prin utilizarea te&nologiei recente, adica dezvoltarea >i"liotecii
8colare 6irtuale si a platfromei de e,learning. !fectul acestui demers
inseamna sincronizarea sistemului de educatia cu era digitala si sporirea
accesului la educatie pentru elevii si profesorii dezavanta'ati de sistem sau
de mediul economic in care traiesc si se dezvolta. Acest lucru inseamna,
uniformitate sporita pentru sistem si cresterea performantelor individuale ale
elevilor. Autonomia sistemului creste prin masuri ca cvasili"ertatea oferita
profesorilor de a,si alege manualele dupa care lucreaza, de a,si organiza
parte din timp si prin spri'inirea alternativelor educationale+pot sa,si
deneasca propriul 5urriculum care tre"uie avizat de 2inister). 3recizia si
claritatea rezulta din e.primarea lipsita de omisiuni, am"iguitati si din
transparenta. 8e denesc in aceste articole criteriile dupa care se ele"oreaza
5urriculumul+dezvoltarea personala, nevoile pietei de munca, nevoile
comunitatii) si se instituie principiul su"sidiaritatii. 8e denesc conceptele
utilizate, atri"utiile, se urmaresc o"iectivele, continuturile fundamentale si
orientarile metodologice. <easemenea, un etalon al calitatii legii este
prezentarea celor 8 concepte,c&eie pe "aza carora se structureaza
5urriculumul. 5red ca o lege atat de precisa ,cel putin pe zona pe care am
urmarit,o eu, e rara in 1omania, unde avem o avalansa de legi incalcite,
neclare, stufoase, prost gandite si prost redactate. ! remarca"il si felul in
care sunt denite, grupate competentele, rezultand de aici o clara inspiratie
straina pentru ca legile si sistemul nostru de educatie are o forma mai
conservatoare. Am descoperit si o luciditate sporita pentru ca disciplinele
gliseaza intre pozitii de importanta in etapele successive ale sistemului de
educatie preuniversitar. <ar, cu totul remarca"ila si lauda"ila este a"ordarea
puternic psi&ologica in denirea structurii 5urriculumului, o"iectivelor si
metodelor folosite. !.ista o denire diferentiata a o"iectivelor in functie de
nivelul de studiu, dar mai mult decat atat imi place calitatea o"iectivelor
propuse pentru ecare grupa de varsta in parte. / masura minunata este
constituirea 5?1A!,urilor+5entrul ?udetean de 1esurse si Asistenta
!ducationala) care au o"iective valoroase si ar tre"ui sa ai"a un rol
important in cresterea calitatii elevilor si a sistemului in sine.
2. 2isiunea, viziunea, o"iectivele, pricipiile enuntate, premisele
3oate mai mult ca in alte parti cele doua legi se suprapun in mare+daca
suntem ingaduitori cu Legea din 1995) cand vor"im de misiune, o"iective,
principii care guverneaza sistemul. Legea din 1995 isi enunta misiunea,
o"iectivele si principiile intr,o forma mai traditional,umanista, usor romantic,
rezultand si de aici conformismul cu legile anterioare si cu e.primarea care
le,a alcatuit. 0u principiile sunt pro"lematice, pentru ca ele sunt universal si
nu pot contestate, ci frica de a arma totul pana la capat, de a deni o
viziune completa, indrazneata, moderna, clara, precisa, de a asuma si a
crede in enunturi. Legea din 1995 e cuminte din punctual asta de vedere, are
un fel spirit umanist larg care ii deneste principiile, are si un fel de
intelepciune molcoma, de "atran care stie ceva ine.pugna"il, dar care simte
ca pierde contactul cu comple.itatea si viteza adaugata de legile mai "une.
Lim"a'ul acesta arata o calitate mai sla"a a celor care au redactat,o sau
surse de inspiratie mai putine sau disponi"ilitate la efort intelectual si zic
redusa. ! o lege saraca. 5&iar si aici apare un fel $ratacire% intelectuala, un
fel de somnolenta. As pastra doar viziunea romantica si senzatia de
incredere in triunful "inelui si adevarului. Legea din 2011 e mai vivace, are
un ritm mai alert, densitate de principii, o"iective, o viziune completa,
enuntata pana la capat. Aceasta lege pare sa includa o vizune mai larga,
desc&isa, europeana, desi enunta timid prote'area si asumarea identitatii
nationale. As vrea sa o faca mai pregnant, desi sunt in acord cu desc&iderea,
cu comunicarea interculturala. 2a convinge tot mai mult precizia, claritatea
de metal a e.primarii, -uiditatea enunturilor, supletea e.presiilor. !.ista o
sincronizare cu viziunea dominanta despre lume in spatiul vestic, unde
coretitudinea politica, toleranta a"soluta+care devine relativism moral) si
dezvoltarea personala sunt valori stridente. 1emarc un utilitarism si
pragmatism in principii, in viziune care nu ingaduie o risipire in cautarea
frumosului. As vrea ca un sistem de educatie sa spri'ine si asta, pe langa
utilitarism. 8unt evindente folosirea standardelor international si "unelor
practici pentru denirea sistemului de referinta. Legea din 2011 este
convingatoare in lucrurile pe care le sustine si are un aer reformator "ine,
venit. <in multimea de principii enuntate am ales cateva pe care le consider
importante, dar mai ales noutati in a"ordarea educatiei de stat din 1omania(
principiul calitatii+aici e o revenire), principiul relevantei, principiul
descentralizarii, principiul raspunderii pu"lice, principiul li"ertatii academic,
principiul transparentei, principiul centrarii educatiei pe "eneciar, principiul
participarii si responsa"ilitatii parintilor+minunat@), principiul fundamentarii
deciziilor pe dialog si consultare+minunat@), principiul respectarii dreptului la
opinie al elevuluiAstudentului "eneciar+minunat@).
<incolo de asta o"iectivele sistemului de educatie sunt prezentate ca
formarea unor competente care sa genereze atasamentul pentru niste valori
prezentate in succesiune. 5ompetentele sunt fundamentale, dar pe laga asta
Bsi aici o sa,mi e.prim primul punct critic esential, mai e nevoie de ceva. <e
discernamant, de rectitudine morala, de imaginatie si o multime de alte
lucruri greu de masurat care ne fac pe noi oameni. <oar ro"otilor le a'ung
competentele. Lipsa asta poate compensata de prezenta luminoasa a
profesorilor de calitate.
Asadar, mi se pare un progress semnicativ intre legea din 1995 si cea
din 2011. La nivel de principii, de criterii, de precizie este o lege remarca"ila.
4otusi, nu simt aceasi indrazneala in privinta solutiilor. Legea educatiei
nationale, poate sa e "una pentru momentul acesta, dar mi se pare ca de'a
e.ista sisteme de eductie in alte tari care i,o iau inainte. As fost incantat sa
citesc o astfel de lege a educatie in 1990, acum sunt mai temperat, dar
progresul e important. 8e poate constitui intr,un model de lege pentru viitor
si intr,un model de cum se redacteaza o lege pentru 3arlamentul 1omaniei. !
o lege "ine,venita. Intre"area e in ce masura se va aplica ea, in ce masura se
va aplica uniform, in ce masura va spori performanta sistemului si va educa
oameni demni, "uni, maturi, inovatori, inteligenti, cu discernamant
intelectual si moral.