Sunteți pe pagina 1din 10

1. Definii n modul cel mai general oelul i fonta.

Oelul aliaj al fierului cu maxim 2,11% C. Pe langa C se gasesc in proportii mici si elemente insotitoare
ca:Mn , Si , P , S , O , N , .
!onta aliaj al fierului cu car"onul ,acestea contin peste 2,11 si #,#$ % C.. Pe langa C fontele mai contin si
alte elemente : Si , Mn , P , S
2. Definii n modul cel mai general alama i bronzul.
%lama este un aliaj Cu cu &n care conine maxim '(% &n, cu propriet)i mecanice *i te+nologice e, superioare
celor ale cuprului, precum *i o "un) sta"ilitate la coro,iune.
-ron,urile sunt aliaje ale Cu cu Staniu ..enumirea /e "ron,uri s0a generali,at si pt. alte aliaje ale Cu , in care
staniul a fost inlocuit cu : %l , P" , Si , -e, aliajele re,ultate sunt /enumite "ron,uri /e %l , /e P".
3. Ce este un material ceramic? Exemple.
Materialele ceramice sunt materiale anorganice, nemetalice 1oxi,i metalici, neoxi,i 2 car"uri, "oruri, nitruri,
siliciuri etc.3. se o"tine prin com"inarea unor elemente metalice cum ar fi Mg ,%l, !e cu elemente nemetalice :
O
2
, C, N
2.

4xemple: roci,calcar,gresia, granitul, marmura5 sintetice0portelan, faianta, carami/a,pro/use /e olarit.
.Ce este un eutectic? Dou! exemple "alia#e fier$carbon i neferoase%.
4utectic 0 amestec mecanic fin /e /oua sau mai multe fa,e , re,ultat /in /escompunerea unei solutii lic+i/e
la temperatura constanta.
4x: aliajul !e 2 !e
6
C, %l0Si 1siluminurile 3, aliaj %l0 Cu
&. Caracterizai un oel inoxidabil.
Otelurile inoxi/a"ile sunt oteluri aliate special ce au o structura austenitica ce le confera puternice proprietati
in oxi/are cu re,istenta puterinca la coro,iune intergranulara.
0 pe langa Cr , otelurile inoxi/a"ile mai pot contine: Ni , M/, Cu , 7i , Mn.
otelurile inoxi/a"ile martensitice 2sunt oteluri autocali"ile ,au /uritate mare , utili,are instrumente c+irurgicale,
arcuri.
0oteluri inoxi/a"ile feritice0nu li se pot aplica tratamente termice pt. ca nu pre,inta in /iagramele /e ec+ili"ru
transformari in stare soli/a .Sunt sta"ile la supraincal,ire .
0otelurile inoxi/a"ile austenitice Cr0Ni se pot utili,a numai /upa aplicarea unui tratament termic.
'. Ce este celula elementar!? Exemple de metale care cristalizeaza in diferite celule elementare.
Celula elementar) repre,int) cea mai mic) entitate a structurii cristaline, care repetat) 8n spaiu /uce la
formea,) reelei cristaline 9n functie /e :alorile parametrii liniari si ung+iulari sunt $ sisteme cristaline :cu"ic
, triclinic, rom"oe/ric , monoclinic, +exagonal. 9n natura se intalnesc mai multe 11' 3: C;C 2 N", < , 7i , &r ,
Cr = 5 C!C 2 !e > , Cu , %u , %g , %l , Pt5 sistem cu"ic /iamante , sistem +exagonal :Mg , -e , C/, Co5
0Celula elementara0 un corp geometric simplu ce pose/a simetrie cristalina si a carei repetare in spatiu in cele
trei /irectii /uce la formarea retelei cristaline.
(. Definii perlita) ferita i austenita.
!erita 2solutie soli/a /e C in fierul = 1ferita3 cu reteaua c:c , poate /i,ol:a maxim ?,?22 % C la $2$
?
C 1pct P
3, !erita = este moale, tenace , plastica.
Perlita repre,inta eutectoi/ul /iagramei !e0C, amestec mecanic /e ferita si cementita. Se formea,a /in
austenite cu continut /e ?,$$ % C la sca/erea temperaturii su" $2$
?
C 1pct. S3.
%ustenita 2solutie soli/a /e C in fierul > 1retea cfc3, sta"ila la temperatura peste $2$
?
C , poate /i,ol:a max.
2,11 % C la 11'@
?
C. %ustenita are /uritate foarte mica , poate fi /eformata plastic foarte usor.
*. Ce este o diagram! de faze i ce informaii poate furniza?
.iagrama /e fa,) repre,inta :ariaia st)rii unui sistem /e aliaje 8n funcie /e temperatur) *i concentraie,in/ica
fa,ele aflate in ec+ili"ru. Presiunea se consi/er) constant).
Diagramele de ec+ilibru ne furni,ea,a o serie /e informatii asupra sistemului /e aliaje:
0/omeniile /e existenta a /iferitelor fa,e ce pot aparea5
0temperaturile la care se pro/uc transformari /in stare lic+i/a sau transformari in stare soli/a , respecti:e pct.
critice.
0structura /iferitelor aliaje.
0temperaturile la care se pot efectua tratamente termice si c+iar tipul tratamentului.
0inter:alul termic la care poate fi aplicata prelucrarea la cal/.

,. -n ce se m!soara rezistena la rupere a unui material? Dac! fora de traciune m!surat! la rupere este
. / (*&01) pe o epru2et! cu diametrul d / 10mm) care este 2aloarea rezistenei la rupere?
Ae,istenta la rupere pentru otel se o"tine prin /eformare plastica la rece.
Am B B B1??CND E SB B B$@,( 314 5
10. Care este structura de ec+ilibru a unui oel cu 0.&6 C? Dar dup! c!lire i re2enire nalt!?
0 Structura ferito0perlitica
0Structura martensitica /upa calire
structura sor"itica /upa re:enire inalta.
11. Care sunt propriet!ile mecanice i fizice care caracterizeaz! un material metalic?
Proprietati fi,ice 1termice, electrice si magnetice3 0culoarea :aria,a /e la cenusiu inc+is la al" stralucitor5 0
ten/ina /e a forma reele cristaline compacte55 0 propriet)i optice /eose"ite 1opacitate, luciu metalic35 0
con/ucti"ilitatea termic) *i electric) 5 0metalele sunt opace, un permit trecerea luminii c+iar /aca sunt in pelicule
su"tiri. 50re,istenta la coro,iune,proprietatea metalelor /e a re,ista la /egra/are lenta /e la suprafata la interior su"
actiunea agentilor c+imici /in me/iul inconjurator.
Proprietati mecanice1 re,istenta la rupere, limita /e curgere,alungirea la rupere3
4lasticitatea0propritatea materialului /e a0si sc+im"a forma su" actiunea unor forte exterioare si /e a re:enii la
forma initiala /upa ce acestea nu mai actionea,a
.uritatea0proprietatea materialului /e a se opune patrun/erii uni corp strain mai tare /ecat el care tin/e sa le
/eforme,e suprafata.
Plasticitatea0proprietatea materialelor /e a0si sc+im"a forma su" actiunea unor forte exterioare si /e a ramane
/eformat /up ace acestea nu mai actionea,a.
Ae,ilienta0proprietatea materialelor /e a re,ista la socuri
17. Care sunt diferenele ntre ruperea ductil! i ruperea fragil! a unui material?
Auperea fragila0se /eose"este /e cea /uctila prin lipsa aproape complete a /eformarilor plastice.Suprafata /e
rupere este plata , stralucitoare cu aspect grauntos si /oar rareori se e:i/entia,a liniile /e alunecare.Auperea
fragila poate fi transgranulara sau intergranulara.
Auperea /uctila0 procesul se /esfasoara cu consum /e energie ri/icat , este insotit into/eauna /e o /eformatie
plastica totala.Spre /eose"ire /e ruperea fragila este caracteri,ata /e o propagare sta"ila a fisurii, /aca sarcina
ce /etermina propagarea fisurii incetea,a fisura se opreste. Auperea /uctila in comparatie cu cea fragila este
urmata /e formarea unui nr. re/us /e fragmente. Auperile /uctile se pro/uc la tensiuni situate /easupra
re,istentei la curgere a materialului. 9n pri:inta aspectului microscopic , aproape in:aria"il ruperea /uctila este
transgranulara.
Auperea fragile0 fara /eformare plastic Suprafata plana, Suprafata cristalin0stralucitoare
Auperea /uctile0Cu /eformare plastic, graunti /e /eformare, Suprafata mat-fibroasa"cu gropite%
13. 8copul recoacerii de normalizare i domeniul de aplicare.
Aecoacerea /e normali,are 2scopul este /e a o"tine graunti fini , uniformi,area structurii , anulare structurilor
/e la prelucrarile anterioare si /e o"icei amelioararea caracteristicilor mecanice.Pro/usele au structura fina cu
caracteristici mecanice superioare.
Normali,area se aplica /upa prelucrarea la cal/ , /upa su/are , /upa taierea cu flacara , prelucrea la rece can/
piesele au fost ecruisate la gra/e critice ,/upa tratamente termice incorect executate sau can/ este necesara
repetarea tratamentului termic.
1. Ce se urm!rete prin c!lire ?
Se aplica in scopul o"tinerii unei re,istente mecanice si /uritati inalte a stratului superficial a unei piese, mie,ul
ramanan/ aproape moale.
%re ca scop atingerea unei structuri martensitice si o stare /e tensiuni astfel /istri"uite incat sa se e:ite fisurarea
si /eformarea. Calirea nu este un tratament termic final ..upa calire se aplica into/eauna re:enirea..
1&. Ce semnificaie are c!libilitatea unui oel i prin ce m!rimi se exprim!?
Cali"ilitatea este capacitatea materialului /e a0si mari /uritatea pe o anumita a/ancime si se exprima prin0
continutul in car"on, factorii /e multiplicare, /iametrul critic real si i/eal.
C)li"ilitatea este proprietatea oelului /e a se c)li, caracteri,at) printr0o /uritate minim) *i prin a/Fncimea
/e c)lire. Aepre,int) a/Fncimea /e p)trun/ere a c)lirii.
Se poate exprima prin a/Fncimea /e c)lire sau prin raportul /intre /iametrul ,onei semimartensitice *i
/iametrul total al pro"ei
1'. Care este scopul re2enirii #oase i ce transform!ri structurale au loc n timpul acestui tratament?
SCopul: re/ucerea tensiunilor interne, cresterea f putin a tenacitatii, sca/erea f putin a /uritatii
Structura: martensita /e re:enire si austenite re,i/uala
Ae:enirea are /rept scop /etensionarea martensitei primare, transformarea austenitei re,i/uale 8n martensit) *i
uniformi,area /urit)ii. Consecina ime/iat) a re:enirii este cre*terea u*oar) a /urit)ii, m)rirea termosta"ilit)ii
*i a calit)ilor mecanice ale materialului sculei. Mo/ificari /e proprietatii: se re/uc tensiunile remanente,sca/e
pericolul /e fisurare , creste putin tenacitatea , /uritatea sca/e putin pentru otelurile car"on cu ?,'01,2 % C.
1(. Caracterizai metodele de c!lire superficial!.
Meto/e /e calire superficiale: prin in/uctie , cu flacara , cu fascicol laser, cu fascicol /e electroni.
Calirea prin inductie 2se "a,ea,a pe fenomenul /e patrun/ere a energiei electromagnetice in piesa situata in
campul magnetic :aria"il ,pro/us /e un in/uctor .Piesa se incal,este rapi/ prin efectul Goule.
Calirea cu flacara0stratul superficial al piesei este incal,it in /omeniul austenitic cu flacara oxiacetilenica,iar
apoi racit "rusc folosin/ jeturi /e apa.
Calirea superficiala cu incalzire in bai topite$cu saruri sau cu metale topite este o forma /e incal,ire relati:
rapi/a, asigura atingerea temperaturii la suprafata pieselor peste punctele critice intr0un timp scurt, iar /upa
racire in apa se o"tine un strat calit in grosime /e or/inul cator:a mm.7emperatura "aii este mult mai inalta
/ecat cea normala , folosita la calirea in profun,ime .Se ajunge la H(?
?
C la "aile /e P" si 1???011??
?
la "aile
/e saruri.
Calire superficiala prin contact electric$la suprafata /e contact /intre o rola /e Cu si piesa /e calit , la
trecerea unui curent alternati: , la o intensitate mare , ca urmare a re,istentei electrice mari se /e,:olta o
cantitate mare /e cal/ura .
1*. Care este scopul tratamentului de mbun!t!ire i cum se realizeaz! ?
-mbunatatirea 2scopul este /e a mari toate caracteristicile mecanice ale pieselor a:an/ ca re,ultat cresterea
/ura"ilitatii si sigurantei in exploatare a piesei. 0Se
reali,ea,a prin com"inatia unei caliri si a unei re:eniri inalte 9m"unatatirea 2
este un tratament termic care mareste toate caracteristicile mecanice ale pieselor a:an/ ca re,ultat cresterea
/ura"ilitatii si sigurantei in exploatare a piesei. %cest tratament este format /in asocierea a /oua tratamente :
calire si re:enire inalta. Structura o"tinuta /upa acest tratament este sor"itica 1sor"ita /e re:enire3.
1,. Ce este carburarea) la ce oeluri se aplic! i n ce scop ?
Car"urarea este un tratament termoc+imic /e im"unatatire in car"on a stratului superficial al piesei incal,ite in
/omeniul austenitic intr0un me/iul capa"il sa puna in li"ertate atomii acti:i /e car"on. Scopul 2reali,area unui
strat superficial cu /uritate ri/icata,cresterea /uritatii stratului superficial ,a re,istentei la u,are si la o"oseala
a piesei si un mie, moale cu tenacitate ri/icata , re,istent la socuri . Se aplica0 otelurilor car"on si sla" aliate cu
un continut re/us /e C, I?,2( % C , otelurilor /e cementare , otelurilor inoxi/a"ile , otelurilor /e u, general .
70. Ce procedee de nitrurare cunoatei? Descriei microstructura stratului nitrurat.
Microstructura: Stratul al" /e nitruri poate fi: monofa,ic sau "ifa,ic1206? microni3 si stratul /e /ifu,ie1?.20
?.@mm3 Nitrurarea 2este un tratament termoc+imic /e im"unatatire in a,ot a stratului superficial al pieselor si
sculelor. Proce/ee /e niturare:0nitrurarea in ga, , nitrurarea in plasma . Nitrurarea in ga,0 a. 0se reali,ea,a in
atmosfera /e amoniac 1N63, stratul /e nitruri este "ifa,ic 1> JK 3,are grosimea mare 1@06?Lm3 0/urata mare 2?0
#? ore. 0se aplica pieselor in stare finite Nitrurarea in plasma 1ionica 30are loc in :i/ in con/itiile unei
/escarcari in plasma .Piesele care se nitrurea,a se leaga la cato/ iar peretii incintei constitue ano/ul.
7emperature '??0(??
?
C 1 6(?0'(? 3 .urata #02? ore.
Microstructura stratului nitrurat : la oteluri atomii /e a,ot sunt a/sor"iti pe suprafata , /ifu,ea,a in stratul
superficial insa limita /e solu"ilitate a a,otului in !e = este /epasita rapi/ , /upa care , /ifu,ia a,otului in
material este insotita /e reactii c+imice /e formare a nitrurilor 1 nitrura /e !e 3 . Nitrurile /e !e care se
formea,a in strat se pre,inta su" forma unor cristale aciculare. 9n stratul nitrurat au loc transformari fa,ice :
/escompunerea austenitei su"racite , re:enirea martensitei si /escompunerea feritei suprasaturate. %ustenita se
formea,a la temp. /e nitrurare mai mare /ecat temp. eutectoi/a . Ma temp. inferioara temperaturii eutectoi/e
fa,a gama este insta"ila si este supusa transformarii.
71. Cum se explic! creterea durit!ii stratului nitrurat i ce rol au elementele de aliere?
Cresterea /uritatii stratului nitrurat este /eterminata /e formarea precipitatelor /e nitruri. .uritatea stratului
este cu atat mai mare cu cat precipitatele /e nitruri sunt mai fine si mai uniform /istri"uite.
4lementele /e aliere au influienta asupra finetii precipitatelor /e nitruri, cu cat sunt mai fine cu atat mai mare e
/uritatea., si a cur"ei /e micro/uritate a stratului nitrurat.
77. Ce este nitrocarburarea i ce a2anta#e are fa! de nitrurare?
4ste o :arianta mo/ificata /e nitrurare care presupune /ifu,ia simultana a a,otului si a car"onului in stratul
superficial al piesei.
%:antaje : 0.urata mult mai re/usa 5 0 Ae,istenta superioara la u,are 5 0 Ae,istenta la coro,iune 5 0 %spect
estetic placut.
73. -n ce constau tratamentele mecanice superficiale i n ce scop se aplic!?
7ratamentele mecanice superficiale constau in /eformarea plastica la rece a materialului /in stratul superficial ,
pe o a/ancime /e pana la 1 mm. O/ata cu cresterea gra/ului /e /eformare plastica apare fenomenul /e
ecruisare ce se manifesta prin cresterea limitei /e curgere , a re,istentei la rupere si a /uritati .
Scopul :creste re,istenta la u,are , creste re,istenta la o"oseala , creste re,istenta la coro,iune su" sarcina
im"unatatirea calitatii suprafetelor si creste preci,ia /imensionala.
7. Ce este durificarea secundar! i la ce oeluri se manifest! acest fenomen?
Ma re:enirea otelurilor aliate cu Mo si D sau < la temperatura /e (?? 2 (#?
?
C se constata o crestere a /uritatii ,
fenomenul se numeste /urificare secun/ara . Cau,e : /in martensita se formea,a car"uri /e Mo si < 1e:entual
aliate cu !e 3 ce sunt mai sta"ile /ecat !e6C si extrem /e fin /ispersate,contri"uie la cresterea /uritatii. 0la
racire , austenita re,i/uala se transforma si ea in martensita care este mult mai /ura. Pentru a :alorifica mult
mai "ine fenomenul /e /urificare secun/ara , la oteluri "ogat aliate , care contin o cantitate mare /e austenita
re,i/uala se aplica /oua sau trei re:eniri la temeraturi /e (??0(#?
?
C.
7&. Ce este un cuptor cu mufl! i care este rolul muflei?
$4ste un cuptor pt tratament termic la care incarcarea si /escarcarea se face sarja cu sarja. Mufla este camer) a
unui cuptor in/ustrial sau /e la"orator, cu perei refractari, 8n care materialul supus 8nc)l,irii nu :ine 8n contact
cu com"usti"ilul sau cu ga,ele /e ar/ere putan/u0se utili,a atmosfera controlata. Mufla are rolul /e a feri
contactul /irect /intre piesa si sursa /e incal,ire.
7'. Caracterizai nc!lzirea n b!i de s!ruri topite.
0 asigura :ite,e mari /e incal,ire,temp poate fi reglata cu preci,ie /e ,se e:ita fenomenele /e oxi/are.
Cuptoarele cu "ai /e saruri topite , particularitatea lor consta in me/iul /e incal,ire folosit.
-aile /e saruri topite pot lucra pana la #(?
?
C, se utili,ea,a pentru re:eniri me/ii si inalte, tratamente
termoc+imice /e ciani,are, preancal,ire, caliri in trepte si i,oterme Pana la H(?
?
C utili,ate pentru calire
cementare , ceani,are inalta.Pentru temperatura N 1???
?
C se folosesc numai la incal,irea finala .
Cuptoarele cu saruri topite pot fi incal,ite atat cu flacara cat si electric, folosin/ re,istori sau electro,i
imersati.
7(. Ce este patul fluidizat?92anta#e fa! de nc!lzirea n mediu gazos?
Patul flui/i,at este un me/iu /e incal,ire mixt , /e tip soli/0 ga,, constan/ /intr0un strat /e particule soli/e ,
fine , care se comporta asemenea unui lic+i/ ca urmare a insuflarii /e jos in sus printr0o placa /e /istri"utie a
unui curent /e ga,.
%:antaje: .urat) scurt) /e 8nc)l,ire, Nu este o te+nologie poluant).. On urma 8nc)l,irii piesele au suprafee
curate
7*. Care este principiul de funcionare al unei instalaii de r!cire sub 0
0
C cu azot lic+id?
A)cirea su" ?
o
C se aplic) pentru transformarea austenitei re,i/uale 8n martensit) .%gentul frigorific
lic+i/ se stoc+ea,) 8n re,er:oare mari, "ine i,olate termic, ferite /e ra,ele solare 1/e o"inei amplasate
su"teran3, situate 8n afara atelierului /e tratament termic. Prin con/ucte su"terane, "ine i,olate termic, agentul
lic+i/ este a/us la ni:elul camerei /e r)cire un/e este intro/us printr0o serpentin) care are rolul /e :apori,ator.
7emperatura /e e:aporare a a,otului lic+i/ este /e 0 1@2
o
C On incinta /e r)cire se poate o"ine o temperatur)
minim) /e aprox. 2 1$(
o
C. Pentru omogeni,area temperaturii 8n incint) se folose*te un :entilator /e
recirculare. Aeglarea temperaturii 8n incinta /e r)cire se face prin mo/ificarea /e"itului /e agent frigorific.
7,. Ce este atmosfera endoterma si cum se obtine?
%tmosfera en/oterma se pro/uce in reactoare speciale, numite generatoare /e atmosfera controlata
en/oterma, prin ar/erea unei +i/rocar"uri.Ma o"tinerea en/oga,ului se foloseste /e o"icei metan, insa se pot
utili,a si alte +i/rocar"uri
30.1umii legile deform!rii plastice: 8emifabricatul din figura de mai #os este deformat plastic. Ce lege
este respectat!?
;egile deformarii plastic <
0Megea constantei :olumului 2in timpul /eformarii plastic a metalelor si aliajelor ,:olumul
semifa"ricatului supus /eformarii se mentine constant. 0Megea pre,entei
/eformatiilor elastice in timpul /eformarii plastice 2/eformarea plastica a metalelor este insotita /e o
/eformare elastica , /eformarea plastica incepan/ numai /upa /epasirea unei limite /e marime a /eformarii
elestice. 0Megea re,istentei minime0in ca,ul posi"ilitatii /eplasarii
punctelor unui corp supus /eformarii , fiecare punct se :a /eplasa in /irectia re,istentei
0Megea eforturilor suplimentare0prin /eformare plastica a unui corp metalic in afara tensiunilor principale :or
aparea si eforturi /e tractiune sau compresiune ce raman in corpul /eformat si /upa incetarea actiunii fortelor
/e /eformare . %ceste eforturi unitare care se ec+ili"rea,a reciproc , sunt eforturi suplimentare.
0Megea similitu/inii0se aplica corpurilor metalice ce sunt asemenea /in p./.:. geometric , aceeasi compo,itie
c+imica si structura si care sunt supuse /eformarii in aceleasi con/itii /e temperatura , gra/ /e /eformare si
aceleasi con/itii /e frecare pe suprafetele /e contact.
La semifabricat se aplica legea constantei volumului. ( )
31. Care este rolul lubrifiantului ntr$un proces de deformare plastic!: dai c!te2a exemple de procese de
deformare unde este necesar! lubrifierea i c!i2a lubrifiani folosii?
Aolul0 re/ucerea coeficientului /e fracare 0asigura o calitate mai "una a pro/usului finit Mu"rifiantul utili,at0
emulsii 1ulei in apa3,ulei mineral, ulei :egetal, "orax, stearat /e Na sau Ca 4xemple /e procese0 trefilarea
sarmelor, laminarea te:ilor. la rece si la cal/, 7ragere si laminare

37. Care sunt metodele de extrudare? Care sunt parametri care determin! m!rimea forei
4xtru/area 2proce/eu /e /eformare plastica a materialelor metalice prin care semifa"ricatul este presat /e
catre un poanson intr0o matrita Mato/e te+nologice /e extru/are : /irecta , in:ersa , com"inata5extru/area
+i/rostatica. Merimea fortei sau presiunii specifice /e /eformare /epin/e /e material si /e geometria sculei ,
:ite,ei /e extru/are Parametrii care /etermina marimea fortei sunt re,istenta la rupere si suprafata
33. De ce se practic! deformarea la cald? Descriei influena temperaturii asupra rezistenei la deformare
la cald a metalelor.
0Se practica /eoarece materialul are o /eforma"ilitate mult mai "una si o re,istenta la /ef mult mai mica
0 re,istenta la /eformare sca/e continuu cu cresterea temperaturii
9n ca,ul /eformarii la cal/ , re,istenta la /eformare plastica este /e circa @01? ori mai mica si /eforma"ilitatea
/e 60( ori mai mare comparati: cu /eformarea la temperatura me/iului am"iant
.eformarea la cal/ se executa la temperaturi superioare celor /e recristali,are, nu este insotita /e ecruisarea
materialului. .eformarea la cal/ permite recristali,area concomitent cu /eformarea. 9ncal,irea
semifa"ricatului se face cu scopul /e a micsora re,istenta la /efornare si a cresterii /eforma"ilitatii materialului
..in p./.:. al re,istentei la /eformare0 re,istenta la /eformare sca/e continuu cu cresterea temperaturii ,
/eforma"ilitatea creste , atinge un pct. maxim si apoi sca/e
3. =rezentai factorii care influeneaz! rezistena la deformare a metalelor.
Compo,itia c+imica a materialului, temperatura /e /eformare, :ite,a /e /eformare, starea /e tensiuni,
con/itiile /e frecare, forma sculelor /e /eformare.
3&. >peraii te+nologice folosite n for#area liber!.
!orjarea li"era0proce/eu /e /eformare plastica prin lo:ire sau presare , in timpul careia curgerea materialului
are loc atat li"era cat si /irijata, reali,an/u0se mo/ificarea caracteristicilor mecanice si te+nice ale metalelor si
aliajelor precum si sc+im"area formei si /imensiunii semifa"ricatului.
Operatiile /e "a,a : refularea , intin/erea , gaurirea , rasucirea , in/oirea 5
1
0
0
1
0
1
0
0
1
1
0
6
1
5
1
,
5
3'. Ca2it!i folosite la for#area liber! pe ciocane.
!orjarea li"era pe ciocane 2se utili,ea,a nico:ale cu latimea mai mare /acat a nico:alei folosite pt. alte operatii,
acestea numin/u0se mese /e refulare.
!orma nico:alelor sau a placilor poate fi : plane , profilate sau com"inate
0Ca:itate finala, /e ela"orare, /e latire, /e rulare, /e intin/ere, /e refulare.
3(. Etapele proiect!rii formei te+nologice a piesei matriate.
a3 9ntocmire /esen piesei matritate
"3 Sta"ilirea /imensiunilor semifa"ricatului initial
c3 .eterminarea fortei necesare pt /eformre si alegerea utilajului
/3 Constructia matritelor, poansoanelor
3*. Care sunt factorii care influeneaz! fora de laminare?
Presiunea /e contact normala me/ie si suprafatata /e contact /intre cilin/rii si laminat 1ung+iul /e prin/ere si
suprafata /e conact /intre cilin/rii si laminat3 . 7emperatura /e laminare,;ite,a /e laminare, suprafata /e
contact /intre cilin/ru si laminat
3,. Care sunt semifabricatele folosite la laminare pentru profile) pentru e2i) pentru table ?
Profilele se o"tin /in "lumuri care sunt semifa"ricate patrate sau /reptung+iulare si care au /imensiunea intre
1(?P1(? si '??P'?? mm.
7e:ile se o"tin /in tagle rotun/e care sunt semifa"ricate mai mici a "lumurilor cu /imensiuni intre
mm
7a"lele se o"tin /in sle"uri care sunt semifa"ricate numai cu sectiune /reptung+iulara
0. Care sunt succesiunile de calibre) mai uzuale folosite in laminarea profilelor ?
romb$p!trat) o2al p!trat o2alrotund
0 Aom"0patrat, rom"0rom", o:al patrat, o:al0rotun/, o:al0o:al.
1. 1umii procedeele de obinere a eboului la laminarea e2ilor.
Pe laminor cu cilin/rii "itroconici, cilin/rii /isc, cilin/rii ciuperca.
7. Caracterizai procesul de trefilare a s?rmelor ?
7refilarea este un proces /e /eformare plastica in car semifa"ricatul laminat este trecut printr0o succesiune
/e filiere intercalat cu gratamente /e recoacere pina la o"tinerea /imensiunii /orite .@refilarea este un
proces /e /eformare plastica la rece 1la temperatura inferioara temperaturii /e recristali,are3 reali,at prin
tragerea fortata 1 cu o anumita forta , numita forta /e tragere 3 a pro/usului finit printr0o scula fixa numita
filiera. Pentru ca /eformarea plastica se /esfasoara la rece , sunt reali,ate simultan /oua procese D efecte
secun/are : ecruisarea , texturarea . 4cruisarea 2este un efect secun/ar ce se manifesta prin cresterea continua
a proprietatilor /e re,istenta a materialului metalic 1/uritate , re,istenta la rupere,limita /e curgere ..3 si
sca/erea corespun,atoare a proprietatilor /e plasticitate 1alungirea si strictiunea la rupere 3 7exturarea 2este
efect secun/ar al tragerii la rece a unui agregat policristalin si poate fi o"ser:at prin mo/ificarea structurii
agregatelor /eformate, o/ata cu aceasta 1in sensul alungirii grauntilor cristalini /upa /irectia /e tragere3 are
loc si mo/ificarea orientarii retelei cristaline , o"tinan/u0se o orientare preferentiala /upa /irectia in care are
loc /eformarea principala maxima a semifa"ricatului.
3. Ce este i de ce trebuie efectuat un proces de tratament termic de patentare la trefilarea s?rmelor ?
7ratamentul termic efectuat la trefilare este un tratament /e recoacere si se face in scopul refacerii
structurii ecruisate re,ultate in irma trecerii sirmei prein filiera. Patentarea ofera sarmei re,istenta la rupere
mai mare.
. Care sunt caracteristicile fizico$mecanice care se modific! la trefilare i care este sensul lor de
e2oluie ?
Creste0 /uritatea, re,istenta la rupere, limita /e curgere Sca/e0 alungirea
4fect al trefilarii : ecruisarea , care se manifesta prin cresterea continua a proprietatilor /e re,istenta a
materialelor metalice : /uritatea , re,istenta la rupere , limita /e curgere . %re loc sca/erea corespun,atoare
a proprietatilor /e plasticitate : alungirea , strictiunea la rupere .. %lt efect al trefilarii : texturarea , se
manifesta prin mo/ificarea structurii agregatelor /efQrmate in sensul alungirii grauntilor cristalini /upa
/irectia /e tragere, are loc si mo/ificarea orientarii retelei cristaline , o"tinan/u0se o orientare /upa
/irectia in care are loc /eformarea principala mRxima. %re loc o micsorare a /iametrului si o crestere a
lungimii semifa"ricatului.
&. Care este parametrul care definete o pres!?
!orta /e actionare !orta nominal SN sau MN
.a3 Caracteristici te+nico0functionale 0forta nominala 1SN , MN3 5 0cursa "er"ecului , 1mm3 intre limTtele minime
si maxime5 0numarul /e curse ale "er"ecului D minut 1 curse /u"le 35 0lucru mecanic 1 SG35 0puterea instalata
S<."3 Caracteristici geometrice : 0/imensiunile /e ga"arit 5 0/imensiunile mesei 5 0/istanta /e la masa pana la
"er"ecul presei5 0/iametrul corpului /e fixare , a matritei superioare in ale,ajul /in "er"ec5
'. Care este principiul de funcionare a unui ciocan abur$aer?
%ceste ciocane lucrea,a fie cu a"ur fie cu aer. Sint utili,ate la forjarea li"era sau prin matritare a pieselor.
Ciocanele eu a"ur0aer pentru forjare li"era se intilnesc in :ariant cu un montant sau /oi montanti.%gentul motor
al ciocanului este transmis /e la generator 1pt a"ur3, respecti: re,er:or1pt aer3 print0o con/ucta la un cilin/ru care,
prin interme/iul unui /istri"uitor poate intru/uce agentul in partea inferioara1ri/icare a nico:alei3, sau
superioara1co"orare3
Pentru ri/icarea "er"ecului, se alimentea,a cu aer comprimat camera inferioara a cilin/rului .9n urma /estin/erii
agentului /e lucru , pistonul se pune in miscare si o/ata cu el "er"ecul cu nico:ala superioara , care lo:este
semifa"ricatul aflat pe nico:ala inferioara , fixata pe sa"ota.
Ciocanele cu /oi montanti permit mane:rarea pieselor /in am"ele parti , fiin/ utili,ate la pTesele cu /imensiuni
mari si in special la operatii /e intin/ere
(. =recizai principiul de lucru al laminorului "ca utila#% i p!rile componente ale acestuia.
;aminorul este utilajul pe care se /esfasoara laminarea.4ste un ansam"lu mecanic complex a carui functionare
este influentata /e proprietatile materialului /e laminat , /atorita reactiunii pro/usa /e acesta asupra laminorului.
Motorul prin interme/iul "arelor /e cuplare si re/uctor pun in miscare caja /e angrenare iar acesta prin "are
/e cuplare pune in miscare cili/rii /e laminare. Partile componente ale unui laminor sunt : motor electric, "are /e
cuplare, re/uctor, caje /e angrenare, "are /e cuplare, caje /e laminare
*. Care este mecanismul de baz! folosit n acionarea preselor mecanice?
-iela0Mani:ela
=resa mecanica cu simpla actiune$mecanismul de presare este o"tinut cu ajutorul unui mecanism "iela0
mani:ela, un/e "iela este actionata cu ajutorul unui ar"ore cotit5 =resa mecAnica cu dubla actiune$are /oi
"er"ecT , cel interior fiin/ cu rol /e poanson , este antrenat /e mecanismul "iela 0mani:ela, iar cel exterior
are rol /e inel /e mentinere, este antrenat /e mecanismul cu parg+ii 5 %m"ele mecanisme fiin/ antrenate /e
la acelasi ar"ore principal , se reali,ea,a corelarea mo/ului lor /e functionare5 =resa cu genunc+i contine
un mecanism "iela0mani:ela O%- si unul cu genunc+i C-.
Mecanismele utili,ate la actionarea preselor mecanice sunt prese cu suru", cu excentric, cu "atiu /esc+is, cu
actionare electrica..
,. Care este agentul de lucru utilizat la funcionarea preselor +idraulice?
%gentul /e lucru utili,at la presele +i/raulice este uleiul si apa cu emulsie 1la prese mari3
&0. > s!rm! cu diametrul d
0
/ 1 mm este trefilat! ntr$o s!rm! cu diametrul d
1
/ 0), mm) iar apoi)
aceasta) ntr$o s!rm! cu diametrul d
7
/ 0)* mm. Care este gradul de reducere realizat pe fiecare trecere i
gradul de reducere total.
B 1H %
B 21 %
.B/B
1
CB
7
/ 0)1, C0)70,/0)3,
B 6# %
&1. Care este 2aloarea forei de trefilare necesar! pentru a obine o s!rm! cu diametrul d
1
/ &)0 mm)
dintr$o s!rm! cu diametrul d
0
/ ')0 mm.Dezistena la curgere medie)E
m
/ (00 14mm
7
.

!BU
m
. S
0
!B$?? NDmm
2
. @,#6H mm
2
B #?'#,# N B #,?'## SN
. / ')0'' F1
&7. Gn disc cu diametrul d / &0 mm este matriat dintr$un semifabricat cilindric cu diametrul d
0
/ 30 mm.
Dezistena la deformare a materialului este E
d
/ 100 14mm
7
. Care este fora de presare necesar!?
!B12(#,#6$mm
2
. 1?? NDmm
2
B12(##6,$ N B 12(,##6$ SN
. / 17&)''3( F1
&3. Gn semifabricat este laminat<
Care este 2aloarea gradului de deformare B
+
) a coeficientului de lungire H i a lungimii dup! laminare?
.in legea constantei :olumului V
;
?
Bl
?
."
?
.+
?
B1? x 1? x 6?? B 6???? mm
6
;
1
B l
1
."
1
.+
1
B11 x $ x l
1
B6???? mm
6
;ungimea dupa laminare este l / 3*,)'1 mm
Iradul de deformare pe inaltime este
WB
WB
Coeficientul de lungire este de 17,)*( 6
&. Care sunt principalii constitueni structurali ai fontelor cenuii?
!erita, perlita, grafit.
ferita5 este o soluie soli/) /e car"on 8n fierul , perlita este un amestec mecanic format /in lamele
alternati:e /e ferit) *i cementit).
1?
?
1?
?
6??
?
11
?
$
?
lB
X
&&. Care este rolul garniturii de model in procesul de formare ?
4ste utili,ata la o"tinerea formelor
Prin garnitura /e mo/el se intelege totalitatea elementelor te+nologice utili,ate la reali,area negati:ului
configuratiei unei piese, repre,entan/ forma /e turnare in care prin turnarea aliajului topit se o"tine piesa
turnata. Yarnitura /e mo/el se compune /in mo/el, pl)ci portmo/el, *a"loane /e formare, cutii /e mie,,
*a"loane /e control.
&'. Care sunt elementele te+nologice ale reelei de turnare?
Aeteaua /e turnare este formata /in totalitatea canalelor *i ca:it)ilor practicate 8n form), ce au ca scop /irijarea
jetului metalului sau aliajului lic+i/ 8n form).
Aeteaua /e turnare se compune /in : 0palnie ,cupa sau "a,inul /e turnare.
0 0piciorul palniei, cupei sau "a,inului
0 0 canal /e /istri"utie si colectare a ,gurei .
0 0alimentatorul
&(. Care sunt categoriile de fonta elaborate pentru turnarea in piese "dupa forma grafitului%?
.upa forma grafitului, fontele cenu*ii sau pestrie pot fi 8mp)rite 8n:
fonte cenu*ii cu grafit lamelar5
fonte mo/ificate 2 cu grafit lamelar, cu grafit no/ular *i :ermicular5
fonte malea"ile 1cu grafit 8n cui"uri3.
&*. Cum se face modificarea fontelor turnate in piese?
Se intro/uce aliaje mo/ificatoare care contin1 Si, Ca, %l ,Mg,3 in stare lic+i/a in forma.
Prin mo/ificare fontelor li se in/uc proprietati mecanice superioare
Mo/ificatorul este intro/us inaintea inc+i/erii formei intr0un locas special, numit camera /e reactie, amplasata in
general la "a,a piciorului palniei /e turnare. Prin mo/ificare fontelor li se in/uc proprietati mecanice superioare.
-ntroducerea modificatorilor se face in stare lic+i/a : in jet , in oala , in forma. Prin mo/ificare se 8nelege
sc+im"area con/iiilor /e formare a germenilor la cristali,area primar), Ma mo/ificarea fontei, in/iferent /e
scopul urm)rit, au loc interaciuni c+imice 8ntre elementele intro/use *i cele pre,ente 8n compo,iia c+imic) a
fontei. On urma acestor interaciuni apar mo/ific)ri ale unor propriet)i ale fontei lic+i/e 1tensiune superficial),
:Fsco,itate, /ensitate, etc.3 cu consecine asupra procesului /e cristali,are primar)..

&,. Jateriale utilizate la prepararea amestecurilor de formare.
%mestecul /e formare sau pamntul /e turnatorie este compus /in nisip cuartos, argila , apa , /iferite a/aosuri si
tre"uie sa ai"a refractaritate mare, pentru a re,ista la actiunea metalului topit , plasticitate pentru a se mo/ela
usor , reistenta mecanica pentru a suporta presiunea exercitata /e metalul topit si permea"ilitate pentru a
permite e:acuarea ga,elor si aerului /in forme
Nisipul cuartos componenta care confera refractaritate si re,istenta mecanica. Yranulatia sa, asigura
permea"ilitate si plasticitate amestecului.
%rgila are functia /e lian si confera amestecului plasticitate .
%pa in procent /e max. 12 % mareste plasticitatea
%/aosurile im"unatatesc unele proprietati te+nologice:permea"ilitatea ,compresi"ilitatea
'0.Care sunt fazele te+nologice necesare realiz!rii unei piese turnate ?
Prepararea amestecurilor /e formare5 Aeali,area formelor si mie,urilor 5 7opirea aliajelor 5 %sam"larea si
asigurarea formelor in :e/erea turnarii 5 .e,"aterea si curatarea pieselor turnate.
Procesul te+nologic /e o"tinere a pieselor turnate in forme cru/e 1pier/ute,compactate prin in/esare mecanica 3
are trei fluxuri te+nologice: 0/e preparare a amestecurilor /e formare si /e reali,are a formelor5 0/e topire a
aliajelor lic+i/e 1 in :e/erea turnarii in forme 35 0/e /e,"atere si curatire a pieselor turnate 5
'1.Ce sunt adaosurile de prelucrare ? Care sunt procedeele de prelucrare unde se cer a fi indicate?
%/aosurile /e prelucrare sunt sporuri /e metal pre:),ute pe suprafeele care urmea,) s) se prelucre,e
prin a*c+iere
'7.Care sunt cele dou! tipuri principalele de instalaii de cur!ire a suprafeelor pieselor turnate ?
Curatirea suprafetelor pieselor turnate consta in in/epartarea a/erentelor /e amestec /e formare .Se
efectuea,a in incaperi speciale , prin improscarea pieselor cu un jet /e nisip sau /e alice /e fonta. 9nstalatii
pneumatice /e curatire0 intalatii care intre"uintea,a energia aerului comprimat pentru proiectarea jetului a"ra,i:
1nisip sau alice3 . 9nstalatii mecanice /e curatire cu alice0 instalatii in care jetul a"ra,i: este proiectat prin
interme/iul unui rotor cu palete.
'3.Care este rolul cristalizorului n cadrul unei instalaii de turnare continu! a oelului?
%re rolul /e a e:ita lipirea semifa"ricatului /e cristali,ator /atorita miscarii lui oscilatorii si /atorita
cristali,orului care este racit cu apa, are loc prima soli/ificare a materialului su" forma /e cruste.
Cristali,atorul asigura o soli/ificare puternic /irijata a aliajului lic+i/. Cristali,atorul asigura o :ite,a mare /e
racire a aliajului lic+i/ in timpul soli/ificarii.
'. Care sunt principalele propriet!i ale amestecurilor de formare?
9mestecurile de formare tre"uie sa ai"a refractaritate mare, pentru a re,ista la actiunea metalului topit ,
plasticitate pentru a se mo/ela usor , re,istenta mecanica pentru a suporta presiunea exercitata /e metalul topit
si permea"ilitate pentru a permite e:acuarea ga,elor si aerului /in forme.
'&. Care sunt procesele ce nsoesc solidificarea alia#elor?
7recerea aliajului /in stare 9ic+i/a 8n stare soli/a este 8nsotita /e /oua procese: cristalizare si solidificare.
Contractia Prin cristali,are se 8ntelege procesul legat /e formarea cristalelor i,olate si a ,onelor cristaline
pe sectiunea punctului piesei. Prin soli/ificare se 8ntelege procesul legat /e /inamica cresterii /e fa,a
soli/a si /e micsorare /e fa,a lic+i/a pFna la /isparitia completa 8n /iferite ,one ale peretelui piesei. .eci
soli/ificarea este procesul /e trecere al aliajului la scara macroscopica /in stare lic+i/a 8n stare soli/a ,fara a
se tine seama /e formarea microstructurii, /atorita racirii lui. Contractia metalului si aliajului in timpul
soli/ificarii si racirii, /etermina /imensiunile mo/elului , /ar mai ales ale retelei /e turnare si in special ale
maselotei.
''. Care sunt principalii parametri ai procesului de ac+iere.
;ite,a /e asc+iere 1turatia3,a/ancimea /e asc+iere, a:ansul.
Ma strunjire :0 n 0 turaia semifa"ricatului C rotDminE, 0t 0 a/Fncimea /e a*c+iere CmmE,
0s0 a:ansul CmmDrotE, 0: f 0 :ite,a /e a:ans CmmDminE.
Ma fre,are:0 a/Fncimea /e a*c+iere t a:ansul pe /inte s/
:ite,a /e a*c+iere : 0numarul /e treceri 0turatia sculei
'(. Ce procedee de prelucrare prin ac+iere asigur! generarea suprafeelor cilindrice exterioare.
Strunjire, rectificare
'*. Ce procedee de prelucrare de prelucrare prin ac+iere asigur! generarea suprafeelor cilindrice
interioare.
Strunjire, gaurire,ale,are, "rosare,fre,are, rectificarea retelelor cilin/rice exterioare.
',. Ce procedee de prelucrare de prelucrare prin ac+iere asigur! generarea suprafeelor plane.
Strunjire frontala, fre,are,ra"otare, morte,are, rectificare,"rosare.
(0. Cum influeneaz! carbonul i constituenii structurali) prelucrabilitatea prin ac+iere a oelurilor
Continutul optim /e C pentru prelucra"ilitate foarte "una este /e ?,2(%. Ma continuturi su" ?,2(% C otelurile
sunt moi si se prelucrea,a greu /atorita /epunerii /e material pe cutit. Ma peste ?,2(%C otelurile sunt mai mici
/ecat /iametrul minim al ar"orelui /e:in /in ce in ce mai /ure si fragile si se prelucrea,a mai greu.