CARTEA CARE A FOST CENZURATA TIMP DE 22

DE ANI! Douglas Reed Controversa Sonulu!

Pr"a #arte!
07/09/2011 de deveghepatriei
Titlul cartii este luat din Biblie, editia King Jamess din 1611, saia !"#$ %&'r it is
the da( ') the *'rds vengeance, and the (ear ') the rec'mpences )'r the
c'ntr'vers( ') +i'n, -.aci a s'sit /iua ra/bunarii 0'mnului si anul rasplatirii
c'ntr'versei 1i'nului,2 3cest verset c'nstituie m'tt'4ul cartii2 5n editia din 1762 a
Bibliei de la 0'uais47heims, versetul este# %&'r it is the da( ') the vengeance ')
the *'rd, the (ear ') rec'mpences ') the 8udgment ') 1i'n, -9 anul rasplatirii
8udecatii 1i'nului:2 3l d'ilea m'tt' este un citat din ;dmund Bur<e despre
rev'lutia )rance/a# %3n event has happened, up'n =hich it is di>cult t' spea<
and imp'ssible t' remain silent,2
3ut'rul a )'st c'resp'ndentul principal al /iarului britanic Times ?n Berlin, @iena si
celelalte capitale din centrul ;ur'pei ?ntre 192" si 19!$, ceea ce l4a pus ?n
legatura directa cu t'ate evenimentele p'litice si militare eur'pene ?n acesti ani
si i4a permis sa stabileasca c'ntacte si sa 'btina in)'rmatii veridice2 5n 19!$ si4a
dat demisia ?n semn de pr'test pentru ca rep'rta8ele lui erau din ce ?n ce mai
mult cen/urate, dist'rsi'nate si )alsiAcate Basta/i t't ce se publica ?n marea presa
a tutur'r taril'r este ' imensa minciuna si de/in)'rmare, asa cum d'vedeste
aut'rul ?n cartea de )ataC2 3 c'ntinuat sa scrie cu mult succes de/valuind
adevarul despre t'ate tran/actiile militare si p'litice ale sec'lului, pDna cDnd
cartile lui au )'st b'ic'tate, editurile au re)u/at sa4i mai accepte manuscrisele si i4
a )'st taiat accesul la demnitarii si 'amenii p'litici ai /ilei2 7uina carierei si vietii
lui publice i4a dat ?nsa raga/ul si singuratatea necesare studiului intens care a
pr'dus cartea ce4' re/umam aici2
.artea a ramas nepublicata timp de 22 de ani, timp ?n care atDt manuscrisul cDt
si aut'rul au )'st intens b'ic'tati de cei ce detin )'rtele de 'presiune civila si
intelectuala si detin m'n'p'lul tip'graAc ?n lumea %libera,2 7etras cu resemnare
?n an'nimat, aut'rul a va/ut cum p'litica internati'nala c'ntinua sa ev'lue/e pe
liniile descrise de el si cum Eniunea 1'vietica, aparent adversara sraelului, pe
ascuns unelteste cu acesta ?mp'triva taril'r atacate de srael -1967, 19$2:F a trait
sa vada sraelul devenind cea mai mare putere militara din lume dupa Eniunea
1'vietica, .hina c'munista si 1tatele EniteF a trait sa vada cum numai evreii din
Tel 3viv sunt singurii care pr'testea/a ?mp'triva gen'cidului si macelaririi
re)ugiatil'r civili arabi de catre armata israeliana# t'ate aceste evenimente
venind sa c'nArme anali/a stralucita din aceasta carte2
PRIME$E % CAP! SUNT REFERIRI DIN &EC'IU$ TESTAMENT( CARE SUNT
INTERESANTE PT CEI CARE AU STUDIAT ! )PERSONA$( CRED CA SUNT SI
NISTE MICI DE&IERI*INTERPRETARI ASUPRA CARORA NU MA PRONUNT+
DACA ESTE CINE&A INTERESAT I $E TRIMIT !
&A TRIMIT ISTORIA INCEPAND CU &REMURI$E $UI 'RISTOS !
.apit'lul 9# 3scensiunea )ariseil'r
.el mai numer's partid p'litic in mica pr'vincie r'mana udeea era al )ariseil'r,
care c'ntinea secta d'minanta, clerul levitic2 &ariseii au preluat stindardul ideii
levitice sub cea mai )anatica )'rma, asa cum si4a gasit eGpresia ?n ;/echiel, ;/ra
si Hehemia2 ;ncicl'pedia udaica /ice ca %au depus 8uramDnt sa pastre/e cea mai
stricta puritate levitica,2 Iarte din cler s4a rev'ltat la c'ntinua rescriere a %legii,
dupa bunul plac si interesul p'litic de m'ment initiata de sc'ala scribil'r lui
;/echiel si ;/ra, /icDnd ca legea nu mai trebuie schimbata2 *a aceasta )ariseii au
raspuns ca ei sunt pastrat'rii %legii, si ce /ic ei e lege, Aindca ei au traditia
secreta 'rala data de eh'va lui J'ise care nu s4a scris nici'data2 0e aici
respectul mistic pentru %?nteleptii si'nului, si )rica de ei de care nu scapa nici un
evreu2
T'tusi au eGistat si alte 'pinii si un ast)el de partid m'derat erau saduceii, care nu
vr'iau c'nKict cu puterea imperiala r'mana2 3ceste d'ua partide erau la p'li
'pusi si asa au ramas pDna ?n /iua de a/i evreii m'derati si cei hab'tnici2 0ar
atunci, ca si de atunci ?nc'ace, partidul m'derat a pierdut si )anaticii hab'tnici au
cDstigat si masele s4au aliniat cu acestia din urmaF la )el ?n acest sec'l, cDnd
c'munitatile evreiesti din Lermania, 3nglia si 3merica s4au 'pus eGtremismului
si'nist -ca si saduceii:, acest eGtremism si'nist din 7usia -ca si )ariseii: a reusit ca
?n rastimp de 60 de ani sa devina singurul purtat'r de cuvDnt al %evreil'r, ?n )ata
guvernel'r din ?ntreaga lume si le4a pus pumnul ?n gura tutur'r cel'rlalti evrei din
t'ata lumea2 &ariseii sunt a d'ua ?ntrupare a sectei p'litice ne)aste# prima au )'st
levitii din Babil'nF a d'ua, )ariseii din udeeaF a treia, talmudicii din 1paniaF ap'i
rabinii din 7usiaF si ?n timpul n'stru, si'nistii2
%&ariseu, ?nseamna %unul care se separa, de t't ce nu este destul de pur pentru
ca sa Ae ?n c'ntact cu 0umne/eu2 ;i )'rmau ' as'ciatie care admitea numai
membri bine veriAcati, Aind ast)el primii specialisti ?n c'nspiratia secreta ca
stiinta p'litica2 1tiinta si eGperienta l'r c'nspirat'rie a dat r'ade ?n cele mai
distrugat'are rev'lutii din ;ur'pa din ultimele d'ua sec'le, t'ate 'rgani/ate si
c'nduse de evrei2 Jet'da )ariseil'r de a c'ntr'la strDns pe c'nspirat'ri prin
teama si suspiciune a un'ra )ata de ceilalti )ace ca actiunile l'r sa Ae invincibileF
aceasta este met'da in)'rmat'ril'r si spi'nil'r care spi'nea/a pr'prii membri pe
care se ba/ea/a arhitectura partidel'r c'muniste si pre/enta c'misarului p'litic ?n
armata c'munista este ' m'stenire de la )arisei, eGprimata prin teGtul biblic %veti
pune ' garda ?n 8urul gardei mele, din 'riginalul ebraic citat ?n ;ncicl'pedia
udaica2 7ev'lutiile c'muniste din sec219 nu p't A ?ntelese )ara un studiu al
met'dei talmudice )'l'site de 'rgani/at'rii l'r, m'stenita de la )arisei2 1ub
d'minatia )ariseil'r a aparut pentru prima data ideea mesianica a unui
c'nducat'r care va veni sa instaure/e rasa superi'ara ca stapDna asupra restului
lumii2 ;ncicl'pedia udaica /ice ca ideea )ariseil'r era ' %recun'astere universala,
a imperiului lui 0umne/eu ?n viit'r2 ;Gclusi din lumea viit'are v'r A t'ti ne4evreii
-rabi *aible:2 1ub d'minatia )ariseil'r masele iudaice credeau ?ntr4un imperiu
lumesc ?n care mesia le va da suprematie asupra tutur'r si le va da t'ate
b'gatiile lumii2 3sa pr'misesera levitii ac'litil'r l'r2 &ariseii pr'miteau la )el, dar
nu AGau nici ' data precisa2 0ar masele iudaice care purtasera 8ugul levitic -acum
)ariseic: timp de "00 de ani au ?nceput sa ceara sa se stabileasca ' data pentru
de/r'birea si pr'speritatea pe care le4' va da mesia, cDnd s4a nascut Mrist's2
.apit'lul 102 Lalileanul
;Gpectativa mesianica era puternica si scribii intr'dusesera treptat ?n scripturi
pr')etii despre venirea lui Jesia2 5n c'mentariile rabinice -Targamuri: e scris# %.Dt
este de )rum's regele Jesia care se va naste din casa lui uda2 5si va ?ncinge
salele si va lupta cu dusmanii si va ucide multi regi,2 3sta asteptau iudaicii de la
mesia, ?nvatati de )arisei si de generatii de leviti mai ?nainte2 En mesia umil care
sa le spuna sa4si ierte si sa4si iubeasca dusmanii ar A )'st %dispretuit si respins,,
cum a /is saia, ale carui cuvinte au prins ?nteles dupa m'artea lui Mrist's2 1i
t'tusi multi l4au urmat si aclamat pe Mrist's cDnd predica umilinta si iubire, caci
cuvintele lui au alungat negurile pe care sec'le de p'litica rasiala si sectara le
?ngramadisera deasupra legii de c'mp'rtare m'rala2 5n cuvintele lui ?nvatatura
'riginala mai veche a iesit din n'u la lumina2 0e aceea )ariseii au va/ut imediat ?n
el dusmanul l'r de m'arte2 ;ra urmat de multi iudei, caci desi acestia asteptau
un mesia care sa4i elibere/e de trupele r'mane si sa4i )aca b'gati, multi simteau
ca adevarata l'r captivitate era cea )ariseica, a spiritului, nu cea r'mana2 0ar
masele largi s4au aliniat la p'runca )ariseil'r de a4l denunta pe Mrist's ca un
blas)emiat'r si )als mesia2
.restinii /ic ca Mrist's era evreu, dar si'nistii neaga aceasta atunci cDnd nu sunt
'bligati s4' admita ?n public din m'tive p'litice ?n )ata %g'imil'r, -rabinul 1tephen
Nise, 'rgani/at'r si'nist de )runte ?ntre 191041960, a spus la .arnegie Mall de
.raciunul 1926 %isus a )'st evreu, nu crestin, O crestinismul s4a nascut dupa
m'artea lui Mrist'sF pentru aceste cuvinte a )'st eGc'municat de catre 1'cietatea
7abinil'r Prt'd'csi din 1tatele Enite, dar a avut mare succes cu publicul ne4
evreuF la care el a c'mentat# %nici nu stiu ce m4a durut mai mult, acceptarea si
iubirea )rateasca a crestinil'r, sau diatriba vi'lenta a rabinil'r,:2 %Mrist's era
evreu, este argumentul cu care se astupa gura cel'ra care 'biectea/a la
masacrarea palestinienil'r de catre evrei, de eGempluF desi acest argument n4are
nici ' aplicare, are mare putere de c'nvingere pentru multime si este des )'l'sit
de catre clerul si p'liticienii ne4evrei care cauta sa intre ?n gratiile si'nistil'r2
.uvDntul %evreu, nu c'respunde n'tiunii de %iudeu, sau %iudaic,, )'l'site ?n
timpul lui Mrist's2 Jai mult, n'tiunea de evreu n4are nici ' deAnitie legala ?n
statul si'nist srael, ceea ce nu e de mirare, caci ?n Th'ra n'tiunea cere pur sDnge
din tribul lui uda si nimeni pe lume de mult nu mai are asa ceva2 0eci %Mrist's
era evreu, ?nseamna sau ca se tragea din tribul lui uda, sau ca l'cuia ?n udeea,
sau ca practica religia iudaica2
H'ul Testament arata geneal'gia &eci'arei Jaria si4a lui 'si), desi acesta nu4i era
tata, din casa lui 0avid si din tribul lui uda, dar rabinii /ic ca acestea sunt
interp'latii )alse menite sa alinie/e H'ul Testament cu pr')etiile din @echiul
Testament2 Mrist's s4a nascut la Bethlehem ?n udeea, din n'u ' interp'latie )alsa,
/ic specialistii iudaiciF ;ncicl'pedia udaica /ice ca s4a nascut la Ha/areth, ?n
Lalileea2 T'ata lumea este de ac'rd ca era Lalilean O ' pr'vincie t'tal separata
de udeea, ' alta %tara, ?n imperiul r'man2 .asat'riile ?ntre galileeni si iudei erau
inter/ise si 1im'n Jacabeul ?i 'bligase mai ?nainte pe t'ti iudeii din Lalileea sa
imigre/e ?n udeea2 0eci galileenii erau di)eriti rasial si p'litic de iudei2 0ar ?ntre
ei, evreii hab'tnici si si'nisti neaga cel mai tare credinta iudaica a lui Mrist's2
; greu de stabilit ce anume c'nstituia credinta %iudaica, pe vremea lui Mrist's2
Enii din udeea se ?nchinau lui eh'vaF ap'i erau sectele, )ariseii, saduceii,
esenienii, ?ntre care aveau l'c c'ntr'verse vi'lente si care rivali/au pentru
suprematie asupra masel'rF si acestea nu erau d'ar secte ci si partide p'liticeF
cel mai puternic era al )ariseil'r2 0aca, asa cum cred guvernele 'ccidentale a/i,
si'nistii repre/inta %evreii,, cum pe vremea lui Mrist's si'nistii erau )ariseii cu
pretentia l'r de a detine religia revelata numai l'r prin traditie 'rala, )ariseii
repre/entau %evreii,F si ?mp'triva l'r a predicat Mrist's2 *e4a )acut unele repr'suri
si saduceil'r si scribil'r, dar )ariseii erau dusmanii lui 0umne/eu si4a 'menirii, ?n
vi/iunea lui Mrist's2 .eea ce a atacat Mrist's la )arisei este eGact ceea ce
c'nstituie esenta iudaismului asa cum este ea pre/entata de si'nisti ?n /ilele
n'astre2
0esi nu se p'ate stabili eGact rasa, religia, sau nati'nalitatea lui Mrist's, cuvintele
si )aptele lui au imp'rtanta suprema2 &ara sc'lari/area )'rmala a timpului sau, Aul
tDmplarului cun'stea teGtele, mai mult, )ara acces la sc'ala si de/baterile secrete
ale clanului )ariseic cun'stea, spre uimirea )ariseil'r, %legea, levitica si %traditia,
)ariseica ?n t'ata hid'senia l'r pr')unda2 Price citit'r atent al @echiului Testament
care citeste ap'i %Iredica de pe Junte, a lui Mrist's parca iese la lumina dintr4un
tunel ?ntunecat, parca vede s'arele rasarind din cea mai neagra n'apte2 %*egea,
se umKase ?ntr4' masa imensa de regulamente c'mplicate a car'r aplicare era
ist'vit'are si ?nabusit'are, augmentata de munti de interpretari si c'mentarii
rabinice, peste care se adauga mrea8a tesuta de ?nteleptii, batrDnii c'munitatii, ?n
care era prins Aecare gest al vietii /ilnice, de/v'ltata de generatii de 8uristi care
au depus t'ne de sud'are si e)'rt pentru a preci/a, de eGemplu, ca nu este v'ie
sa Ae c'nsumat 1Dmbata, de 1abat, un 'u a carui cea mai mare parte a iesit din
gaina ?nainte ca cea de4a d'ua stea sa Ae vi/ibila pe cer2 0e8a %legea, cu t'ate
c'mentariile ei 'cupau ' cladire ?ntreaga si unei c'misii de 8uristi i4ar trebui ani
de /ile de studiu ca sa4si dea seama despre ce este v'rba ?n ea2 5n cDteva
cuvinte, tDnarul galilean nedus la sc'ala a eGplicat eGact si deAnitiv esenta %legii,
si4a de/gr'pat de sub muntii de c'mpilatii acumulate de sec'le p'runcile lui
0umne/eu# sa4l iubesti sincer pe 0umne/eu si sa4ti iubesti apr'apele ca pe tine
?nsuti2 .u aceasta a c'ndamnat ere/ia )undamentala pe care levitii si )ariseii au
bagat4' ?n %lege, de4a lungul sec'lel'r2
*eviticul c'ntine p'runca %nu4i persecuta pe cei din 8urul tau, -26#17:, dar levitii
au anihilat aceasta p'runca intr'ducDnd regula ca cei care nu sunt desemnati de
ei ca atare nu sunt %cei din 8urul tau,, ?n speta, nici un 'm ?n a)ara de secta
iudaica nu e %'m,2 Mrist's a aratat ca %t'ti 'amenii, ?nseamna, c'ntrar %legii,
iudaice, %t'ti 'amenii,2 3l d'ilea m'tiv pentru care )ariseii i4au 8urat m'arte lui
Mrist's a )'st pentru ca a re)u/at sa c'nduca ' rev'lutie ?mp'triva trupel'r
imperiului r'man care sa le permita iudeil'r sa ucida, sa 8e)uiasca si sa instaure/e
un imperiu al l'r ?n 3sia Jica, asa cum se asteptau ei ca va )ace mesia2 0aca ar A
acceptat acest r'l, ar A avut mult mai multi adepti ?n p'p'r si )ariseii l4ar A
spri8init2 0ar el a spus# %imperiul meu nu e pamDntescF imperiul cerului e ?n v'iF
nu acumulati b'gatii lumesti,2 3ceste putine cuvinte simple erau un atac direct la
adresa cel'r mai puternici p'tentati ai vremii, care4si c'ns'lidasera suprematia
de4a lungul sec'lel'r2 1utele de pagini ale @echiului Testament sunt de/g'lite si
c'mbatute ?n putine cuvinte ?n %Iredica de pe Junte,, unde iubirea, mila, buna
vecinatate, dreptatea, actiunea c'nstructiva, viata sunt ')erite ca ' alternativa la
imb'ldul la ura, ra/bunare, rautate, separatism, discriminare, destructivism,
m'arte din @echiul Testament2 0euter'n'mul pr'mite averi si putere cel'r care
urmea/a ?nt'cmai mii de regulamente, dintre care unele prescriu crima si
masacrul nevin'vatil'rF Iredica de pe Junte nu pr'mite nimica, d'ar arata ce
este c'mp'rtarea m'rala, care este ' satis)actie ?n sine2 Lalileanul n4a ?ndemnat
nici'data la servilismF d'ar la m'destie -umilinta: interi'ara si a )'st t'tdeauna
c'nsecvent atacDnd )ariseii2
;ncicl'pedia udaica /ice ca %numai ?n ceea ce priveste separarea de gl'ata
impura si nespalata era Mrist's mult di)erit de )arisei,2 3sta e asa daca prin
gl'ata impura si nespalata )ariseii ?nteleg t'ti 'amenii ?n a)ara de ei si cei aserviti
l'rF si )ariseii asa au ?nteles si de la ?nceput au planuit 'm'rul lui Mrist's2 5ntDi l4au
atacat pentru ca sta la masa cu hangii si pacat'sii -cum nu e v'ie dupa %lege,:2
0ar cu t'ate generatiile l'r de studii 8uridice, Mrist's le era mult superi'r ?n
de/bateri2 *e4a raspuns# %nu cei sanat'si au nev'ie de d'ct'r, ci cei b'lnavi,2 *4au
acu/at ca discip'lii lui au cules spice de grDu 1Dmbata si de sute de multe alte
?ncalcari ale ritualuril'r O nici'data pe artic'le de credinta religi'asa2 Mrist's le4a
raspuns direct la tinta, aratDnd ip'cri/ia ?nvataturil'r l'r, care ?nl'cuiau d'ctrina
cu ritualul si cuvDntul lui 0umne/eu cu p'runca l'r2 3 aratat ca miile de
regulamente de pregatit mDncarea <'sher n4au nici ' val'are religi'asa, caci %nu
ce intra ?n gura 'mului determina religia lui, ci ce iese din gura lui arata ce4i ?n
inima lui,2 .u aceasta a atacat unul dintre cele mai preti'ase prer'gative ale
)ariseil'r si anume cel de a detine m'n'p'lul alimentatiei masel'r prin miile de
regulamente cu privire la ce au v'ie sa manDnce, cum si de unde4si p't pr'cura
evreii mDncarea2 3tDt de puternic si vechi este privilegiul m'n'p'lului
regulamentului alimentatiei, atDt de )undamental traditiei levitice, ?ncDt ;/echiel
cDnd i s4a p'runcit sa manDnce eGcrement de 'm n4a 'biectat aratDnd repulsie
naturala ci a 'biectat aratDnd ca el t'ata viata a mDncat <'sher si nu crede ca
eGcrementul de 'm e <'sherF si atunci i s4a permis sa manDnce eGcrement de
vitaF pDna si discip'lii lui Mrist's n4au putut ?ntelege cum e p'sibil sa nu Ae
mDncatul <'sher cel mai imp'rtant lucru ?n religie si au cerut eGplicatii -Jarcu
7#1642!:2 @a/Dndu4si atacat acest m'n'p'l )ariseii au ?nceput sa unelteasca
uciderea lui2 5n acest sc'p au ?nscenat pr'v'carea cu tributul dat ce/arului si
pr'v'carea cu deAnitia de 'm, ?ntrebDndu4l %cine este apr'apele meuQ,,
ba/Dndu4se pe educatia de sec'le a masel'r ca numai iudeii sunt %'ameni,2
1uccesul primei ?nscenari le4ar A permis sa ceara m'artea lui ca rasculat
?mp'triva imperiului r'manF succesul celei de4a d'ua le4ar A permis sa ceara
m'artea lui ca pacatuind ?mp'triva %legii, l'r2 3ceasta este met'da )'l'sita si a/i
pentru distrugerea unui adversar p'litic cinstit si pericul's# ?nscenarea unei
de/bateri publice unde se ridica ' ?ntrebare minuti's pregatita dinainte ?n secret
la care cu greu se p'ate raspunde pe nepregatite2 3mDnd'ua ?nscenarile au )'st
magistral demascate de Mrist's, de asa maniera ?ncDt pentru 'amenii murit'ri
?ntelepciunea lui divina ramDne un eGemplu de4a lungul veacuril'r, ?ntDi cu
raspunsul %dati ce/arului ce e al ce/arului, si ap'i cu parab'la samariteanului
mil'stiv, ?n care samariteanul -care c'n)'rm d'ctrinei levitic'4)ariseice seculare
este pDna ?n /iua de a/i cea mai spurcata Ainta ?n 'chii %legii,, de care un evreu
drept4credinci's nu se p'ate apr'pia )ara a A p'luat O m'tiv pentru care Mrist's l4
a ales anume pentru parab'la sa: a )'st singurul care a aratat mila si iubire de
apr'apele ?n timp ce pre'tul si levitul nu, ?ntrebDndu4si la s)Drsit interl'cut'rul
care dintre cei trei este %apr'apele,, cel care are mila si a8uta, sau ceilalti d'i2
En iudaist m'derat, .2L2 J'nteA're, ?i repr'sea/a lui Mrist's ca v'rbind despre
iertarea dusmanil'r i4a atacat t'tusi pe )arisei si nu le4a aratat iubire2 0ar ceea ce
Mrist's le4a repr'sat )ariseil'r a )'st )aptul ca au pervertit religia divina ?ntr4'
d'ctrina diab'lica si un regulament gigantic si absurd care distruge suKetul si
bunatatea 'muluiF si iubindu4i si iubindu4le 'pera ar A ?nsemnat sa pr'm've/e
raul pe care4l )ac2 Ie cruce Mrist's s4a rugat pentru ucigasii lui# %iarta4i 0'amne
caci nu stiu ce )ac,2 .a ?ncununare a agitatiei )ariseil'r, s4a ?ntrunit sanhedrinul
-marii pre'ti, scribii si ?nteleptii: sub .aia)a si singurul iudeu dintre discip'li, uda
scari'tul, i4a c'ndus pe emisarii sanhedrinului la l'cul unde stia ca era Mrist's si
l4a identiAcat sarutDndu4l, pentru !0 de arginti2 uda scari'tul a )'st can'ni/at
drept s)Dnt 'rt'd'G ?n 7usia s'vietica dupa rev'lutia b'lsevica si ?n Lermania
dupa caderea lui Mitler O dem'nstrDnd ca secta )ariseil'r iesise trium)at'are ?n
ambele ca/uri, cu trium)ul b'lsevismului ?n 7usia si cu ?n)rDngerea Lermaniei ?n
19"" si dem'nstrDnd puterea acestei secte a/i2 ;vanghelia dupa Jatei arata ca
uda s4a spDn/urat ap'i2 st'ricul si'nist 0r2 J'seph Kastein are multa simpatie
pentru uda, care, /ice el, era un 'm bun de/ilu/i'nat de Mrist's si care %a rupt ?n
secret, cu Mrist's2 .uvintele %a rupt ?n secret, descriu tradarea lui uda ?n stil
si'nist2 &ariseii l4au 8udecat pe Mrist's ?ntr4un %tribunal al p'p'rului, de tip
rev'luti'nar4s'vietic, unde un in)'rmat'r identiAca victima si ap'i gl'ata pune
gheara pe victima si ' tDraste ?n )ata unui tribunal care n4are nici ' aut'ritate
8uridica, unde este c'ndamnat la m'arte pe ba/a un'r marturii mincin'ase
inventate ad4h'c2 0in acest m'ment %?nteleptii, au pr'cedat ca %c'nsilierii, din
ep'ca n'astra si au inventat actul de acu/are care sa ceara pedeapsa cu m'artea
atDt sub %legea, iudaica cDt si sub legea statului r'manF ?n primul ca/, pentru
blas)emia de a se pretinde mesiaF ?n cel de4al d'ilea, pentru a se pretinde %regele
evreil'r,2 Luvernat'rul Iilat a ?ncercat ?n )el si chip sa evite nedreptatea pe care
i4' cereau %?nteleptii, iudeil'r, pretin/Dndu4i sa4l ucida pe Mrist's2 ;l seamana cu
p'liticienii engle/i si americani din sec'lul acesta# ?n cele din urma teama lui de
secta at'tputernica a )'st mai mare2 1'tia lui l4a s)atuit sa nu se atinga de
Mrist's2 .a un p'litician tipic, Iilat a ?ncercat sa se eschive/e trimitDndu4l lui r'd
3ntipas, guvernat'rul Lalileii, ca galileanF r'd i l4a trimis ?nap'i2 3 ?ncercat ap'i
sa4i reduca sentinta la biciuire la sDngeF )ariseii insistau cerDnd m'artea si
amenintau cu denuntul# %nu4i esti prieten lui .esar daca nu4l uci/i,2 3sa a cedat
Iilat, eGact ca guvernat'rii britanici si repre/entantii Hatiunil'r Enite cDnd li se
cer in)amii sub amenintarea ca se v'r duce campanii publicitare ?mp'triva l'r la
*'ndra sau He= R'r<2 5n m'd evident Iilat ?si cun'stea guvernul, asa cum si4l
cun'sc p'liticienii sec'lului n'stru si stia ca va A ?nl'cuit sau demis din )unctie
daca re)u/a sa se lase manipulat2 3semanarea dintre Iilat si guvernat'rii britanici
ai Ialestinei dintre cele d'ua ra/b'aie este i/bit'areF unul dintre ei a menti'nat4',
cDnd dDnd tele)'n unui rabin si'nist inKuent din He= R'r<, a /is secretarei#
%spune4i marelui pre't .aia)a ca Iilat din I'nt d'reste sa v'rbeasca cu el,2
Iilat a mai )acut ' ultima ?ncercare de a se eschiva spunDndu4le %?nteleptil'r,#
%8udecati4l v'i dupa legea v'astra,, dar acestia versati Aind i4au raspuns# %n'i n4
avem dreptul sa eGecutam 'ameni,2 3tunci Iilat a ?ncercat sa4l salve/e pe Mrist's
apelDnd la p'p'r si ')erindu4se sa4l amnistie/e, dar p'p'rul a cerut ca ?n l'cul lui
Mrist's sa Ae amnistiat Barabas, un bandit si ucigas n't'riu2 Ir'babil Iilat nu
spera prea multe de la p'p'r, caci ?n decursul ist'riei ?nca nu s4a va/ut vre'data
dreptate sau mila la gl'ata la care i se /ice %p'p'rul, si Iilat ca administrat'r cu
eGperienta stia ca %p'p'rul, sau gl'ata sunt t'tdeauna instrumentele un'r secte
inKuente# %dar marii pre'ti si ?nteleptii au c'nvins p'p'rul ca sa4l ceara pe
Barabas si sa4l ucida pe Mrist's, -Jatei 27#20:2
5n /ilele n'astre secta are aceeasi putere de a c'nvinge masele2 mperiul r'man a
ascultat de p'runca )ariseil'r, dupa cum imperiul persan ascultase de p'runca
levitil'r cu 600 de ani ?n urma2 5n capit'lul despre Mrist's din ist'ria sa a
iudaismului, 0r2 Kastein /ice ca Mrist's a )'st %un mesia ratat, si ?ncheie ?n m'd
caracteristic cu v'rbele# %viata si m'artea lui sunt treaba n'astra Ba si'nistil'rC%2
.apit'lul 11# 7enaste )ariseismul
;ncicl'pedia udaica arata cum la cDteva decenii dupa m'artea lui Mrist's )ariseii,
a8utati de ultimul rege r'd al udeii, 3grippa , care i4a eliminat pe saducei, au
ramas at'tputernici si )ara rivali, eGact ca levitii dupa despartirea dintre triburile
israelitice si cel iudaic2 .a si atunci, a urmat ' catastr')a, din care )ariseii au
renascut, ca si levitii2 5n cei cDtiva ani de putere )ariseica abs'luta ?n udeea ei au
rescris din n'u %legea,F aceasta rec'mpilatie, arata 0r2 Kastein, reglementea/a
viata evreil'r pe veci de veci ?n t'ate amanuntele2 +ice Kastein# %?ntreaga ist'rie
a iudaismului a )'st rescrisa din punctul de vedere al )ariseil'r9 )ariseismul a dat
)'rma deAnitiva caracterului iudaismului si vietii si gDndirii iudaice pe veci de
veci9 caracteristica principala este Sseparatismul,2 Mrist's le4a repr'sat ca au
substituit 'rdinele l'r c'men/il'r divineF Mrist's a )'st ucis si )ariseii au
intensiAcat caracterul tribal si de ura rasiala al %legii, si au pr'mulgat pe veci
cre/ul masacrului, ?nr'birii, distrugerii si suprematiei l'r asupra cel'rlalte natiuni,
chiar ?n a8unul di/'lvarii l'r2
.uvintele 0r4ului Kastein sunt revelat'are2 ;l arata mai ?ntDi ca dupa ce Hehemia
a impus %n'ul c'ntract, asupra tribului lui uda, Th'ra a )'st %ultima data
rescrisa, si ca ulteri'r %nici un cuvDnt, nu mai putea A schimbat2 Jai mult, la
vremea cDnd )ariseii t'tusi au %rescris, din n'u Th'ra, eGista de8a ' traducere ?n
greaca, ast)el ?ncDt 'rice schimbare au )acut )ariseii ar A trebuit s4' )aca ?n
'riginalul ebraic2 0eci nu Th'ra au rescris4' )ariseii ?n aceasta rescriere a legii de
care v'rbeste 0r2 Kastein aici, ci Talmudul, aceea imensa c'ntinuare a Th'rei
?nceputa ?n ultimii ani ai udeii, dar c'nsemnata ?n c'dice mult mai tDr/iu2
5n 70 30, circa !6 de ani dupa m'artea lui Mrist's, era mare de/'rdine ?n udeeaF
p'p'arele ?nvecinate, ?n special galileenii, se rasculau ?mp'triva imperiului
r'manF )ariseii, care invitasera trupele r'mane ?n udeea, nu )aceau nimicaF dupa
multe campanii r'manii au dem'lat erusalimul si4au desAintat pr'vincia udeea2
Timp de 19 sec'le dupa aceea n4au eGistat abs'lut nici un )el de evrei ?n
erusalimF singurii care au trait ?n erusalim ?n m'd permanent din antichitate
pDna a/i sunt samaritenii, dintre care un mic numar au supravietuit tutur'r
persecutiil'r la care au )'st supusi2 0r2 Kastein /ice ca cei 70 de ani dinainte de
distrugerea erusalimului sunt %anii er'ici,, pr'babil gDndindu4se la trium)ul
)ariseil'r asupra tutur'r alt'r tendinte care rivali/au sa d'mine asupra suKetului
evreil'r2 5n nici un ca/ nu se p'ate spune ca iudeii ar A re/istat %er'ic, ?mp'triva
imperiului r'man, caci t'ate luptele care au avut l'c au )'st duse de catre
galileeni, pe care 0r2 Kastein ?i dispretuieste2
.apit'lul 12# *umina si ?ntuneric
0'ua grupuri de calat'ri au parasit erusalimul ?n ultimele sale /ile# discip'lii care
aduceau 'menirii crestinismulF si )ariseii care, anali/Dnd situatia p'litic'4militara
si preva/Dndu4si s)Drsitul, ?si mutau sediul ?ntr4un n'u l'c de unde sa c'ntinue sa
diri8e/e diasp'ra, asa cum ' diri8asera din Babil'n ?n trecut levitii2 .ri/a civili/atiei
n'astre re/ulta din antag'nismul mesa8ului cel'r d'ua cete ce4au parasit atunci
erusalimul, caci sunt irec'nciliabile si vict'ria unuia este disparitia celuilalt2 14ar
parea ca mesa8ul distrugerii va trium)a ?n /ilele n'astre2 5ntreaga ist'rie a
'ccidentului dem'nstrea/a acest antag'nism2 .Dnd %legea, era ?n ascendenta,
au avut l'c ?nr'biri de alte p'p'are, s4au ars eretici, s4au ucis ap'statii, s4au )aurit
p'litici primitive de d'minatie rasialaF sec'lul 20 pare cel mai mult d'minat de
%lege,2 .Dnd 'presiunea %legii, a slabit putin, s4a )acut dreptate, s4a stabilit
principiul dreptului la 8udecata deschisa si dreapta, s4a respins suprematia rasiala
si s4au acceptat t'ti 'amenii ca Ai ai lui 0umne/eu# era ?n ascendenta ?nvatatura
lui Mrist's2
0upa distrugerea erusalimului )ariseii, liberi si nestDn8eniti ?n n'ua l'r capitala,
si4au identiAcat dusmanii ?n secta crestinil'r, care credeau ca Mrist's a )'st
mesia2 .restinii ?nsa nu4si cun'steau dusmanii, dupa cum nu4i cun'sc nici a/i,
caci ei iubeau pe t'ata lumea2 0ar t'cmai re)u/ul de a ur? si persecuta era
pacatul cel mai mare al crestinil'r ?n 'chii )ariseil'r, caci %legea, prescrie ura2
0eci crestinismul trebuie neaparat distrus ca sa trium)e %legea,, au decretat
%?nteleptii si'nului,2 0ar au )'st printre ei si unii care au pr'testat, de eG2
Lamaliel, care a /is, cDnd ?i biciuiau pe 1)2 Ietre si 'an pentru ca au pr'p'vaduit
crestinismul# %3veti gri8a ce )acetiF daca )apta l'r e )apta de 'm, va dispare ?n
curDndF dar daca e )apta lui 0umne/eu, nu ' puteti distruge,2 Ja8'ritatea
)ariseil'r ?nsa se simteau destul de puternici ca sa distruga crestinismul, chiar
daca v'r munci sec'le de4a4rDndul ?n acest sens2
&ariseii si4au stabilit c'mitetul central la Jamnia ?n Ialestina2 3c'l' au intrat ?ntr4'
lume n'ua, alt)el de cum )usese lumea %legii, de pDna atunci, unde t'ata
varsarea de sDnge si t't 8a)ul si masacrul aveau l'c ?ntre triburi care pricepeau
aceste n'tiuni si nu aveau idei mult di)erite2 0ar de acum %legii, i se 'puneau
n'tiuni t'tal di)erite care nu atacau 'ameni ce p't A us'r ucisi si ?nl'cuiti ci
atacau chiar %legea,2 Junca )ariseil'r era mai grea# erusalimul nu mai eraF tribul
lui uda era at'mi/at, rasa iudaica se di/'lvaF ce le ramasese era un %p'p'r
evreu, c'mpus din cea mai pestrita amestecatura de rase si sDnge, ?mprastiati
prin lume si care trebuiau tinuti strDns ?n clestele %?nt'arcerii, ?n %tara
)agaduintei, a %neamului ales,F si aceasta multime ?mprastiata trebuia
?nregimentata si c'nvinsa sa distruga t'ate natiunile printre care l'cuia2
%*egea, nu mai putea A rescrisa dupa ce era de8a cun'scuta si alt'ra si dupa ce
Mrist's demascase interp'larile si dist'rsiunile pe care scribii le )aceau t't timpul
?n %lege,F desi )usese ucis, nu )usese c'mbatut si urmasii lui erau t't mai
numer'si2 0ar %legea, trebuia t'tusi adaptata la Aecare necesitate p'litic'4
militara curenta ast)el ca Aecare gest sa Ae ' ?mplinire a p'runcii lui eh'va2
&ariseii din Jamnia au inv'cat din n'u traditia secreta 'rala pe care ' primisera ei
de la eh'va prin J'ise si au ?nceput din n'u sa rescrie p'runcile lui eh'va ca sa
le p'ata aplica ?n distrugerea crestinismului2 3st)el s4a nascut Talmudul, care nu
este decDt ' de/v'ltare anti4crestina a Th'rei2 5n decursul veacuril'r Talmudul a
devenit %pava/a legii,, si4a aparut ?n m'd semniAcativ atunci cDnd erusalimul si
udeea nu mai eGistau si eGista ?n schimb ' religie care /icea ca 0umne/eu ?i
accepta pe t'ti 'amenii2 1arcina )ariseil'r ar putea parea imp'sibila, caci 'amenii
?n m'd natural sunt gregari si diasp'ra evreiasca ?mprastiata prin lume ?n m'd
natural s4a simtit atrasa de ceilalti 'ameni2 0ar )ariseii au reusit, dupa cum arata
d'ua eGemple ilustrative c'ntemp'raneF unul este ca/ul baietasului din I'l'nia,
care a )'st ?nvatat sa scuipe mecanic )ara sa se gDndeasca pe un cruciAG de la
marginea drumului si sa repete cuvintele %blestemat Ai tu cu religia ta n'ua,F si
altul este ca/ul spitalului pentru lepr'si al )ratil'r m'ravi din erusalim care de
sec'le ?ngri8ise lepr'sii din erusalim avDnd pe )r'ntispiciu Arma %Jisiunea lui
isus,, drept care prima miscare a guvernului si'nist cDnd a preluat erusalimul a
)'st sa distruga cuvDntul %isus, de pe )r'ntispiciu2 3sta ilustrea/a direct
disp'/itiile Talmudului# intram de4acum ?n )a/a talmudica a si'nismului2
Enul dintre )arisei ?nsa, care, p'rnind din erusalim ?nainte de cadere, sa
eGtermine crestinii din 0amasc, s4a c'nvertit pe drum -1) Iaul:, a spus ca
%cuvDntul lui 0umne/eu a trebuit sa4l au/iti v'i ?ntDi BiudeiiC, dar cum ati )'st
sur/i, ?l pr'p'vaduim acum cel'rlalti,F Aind iudaismul cea mai salbatica religie
tribala, reactia ?mp'triva iudaismului a )'st mai vie chiar ?n interi'rul tribului
caruia4i apartinea2 .alat'ria discip'lil'r din udeea spre 'ccident a dat nastere
civili/atiei vestice, care este K'area ?nK'rita pe tulpina crestinismului2 .ea mai
mare reali/are a ei este legea rap'rturil'r echitabile dintre 'ameni, legea ca un
'm nu p'ate A ucis 'ri persecutat )ara acu/a, pr'ces si c'ndamnare publica -lege
amenintata cu disparitia ?n practicile sec'lului 20:2 0ar umbra ?ntunecata care a
iesit din erusalim 'data cu lumina crestinismului, talmudul, de asemeni s4a
?ndreptat spre vest si aici, ?n vest, are l'c acum lupta dintre cele d'ua )'rte de al
carei re/ultat depinde supravietuirea civili/atiei2 0ar si masele semite ale arabil'r
au )'st implicate ?n aceasta lupta2 *a 600 de ani dupa Mrist's, ?n cautarea unui
0umne/eu unic al tutur'r 'amenil'r, s4a nascut religia musulmana a lui
Jah'med, despre care /ice 0r2 Kastein ca era %un beduin semi4anal)abet,, care
se c'nsidera urmas al pr')etil'r J'ise si isus, pr')et al lui 3lah dumne/eul
tutur'r 'amenil'r, nu numai al unui trib din 3sia Jica2 7eligia musulmana nu
dictea/a ura pentru alte religiiF dar .'ranul recun'aste principiul distrugat'r al
Talmudului, despre care /ice ca %de cDte 'ri aprind ei )'cul, 0umne/eu ?l va
stinge2 ;i pr'm'vea/a de/'rdinea pe pamDntF dar lui 0umne/eu nu4i plac cei care
)ac de/'rdine,2 5n timp ce Talmudul ?i ?nvata pe adeptii sai sa pr')ere insultele
cele mai gr's'lane pentru religia crestina, pentru isus Mrist's pe care Talmudul ?l
numeste %bastard, si pentru &eci'ara Jaria, slamul nu insulta alte religii2 IDna ?n
sec'lul trecut ?nca le mai era permis ist'ricil'r sa )aca c'mparatii si c'mentarii
despre cre/ul tribal al lui eh'va, dar ?n sec'lul n'stru s4a pus pumnul ?n gura
tutur'r2
.restinismul si islamul s4au raspDndit cuprin/Dnd mase mari de 'ameni, ?n timp
ce Talmudul ?si ?ngradea adeptii ?n cercuri strDnse2 5n /ilele n'astre secta
talmudica a reusit sa cree/e antag'nism ?ntre crestinism si islamF si iata cum
d'ua religii at'tcuprin/at'are si binev'it'are lupta ?ntre ele ca sa instaure/e un al
treilea %neam ales,, ' alta %rasa superi'ara,, ca stapDni de sclavi peste 'menirea
?nr'bita2
.apit'lul 1!# 5ngradirea legii
&a/a a treia a si'nului, cea talmudica, a durat 17 sec'le, de la 70 30 pDna prin
1$00, interval ?n care evreii s4au raspDndit prin 'ccident si %?nteleptii 1i'nului, si4
au mutat din l'c ?n l'c cartierul general de unde tin evreimea sub8ugata si
aliniata2 5n aceste 17 sec'le inamicul care trebuie distrus c'n)'rm %legii, nu mai
erau amalechitii sau ed'mitii sau am'ritii ci crestinismul2 0in punctul de vedere
al Talmudului, aceste 17 sec'le au )'st la )el ca si cei 60 de ani de %r'bie,
babil'niana# adica un %eGil,, ' %captivitate,, ' %r'bie, impusa de eh'va asupra
%neamului ales, pentru ca n4au urmat legea ?nt'cmai dar care se va termina cu
distrugerea, ?nr'birea si masacrarea p'p'arel'r printre care i4a pedepsit eh'va
sa Ae eGilati si instaurarea %neamului ales, ca stapDnii acest'r p'p'are sclave
care au )aurit civili/atia 'ccidentala2 En si'nist literal ca 0r2 Kastein de eGemplu
nu are nici un alt eveniment de c'nsemnat ?n decursul acest'r sec'le decDt cum
a su)erit %neamul ales, %persecutii,# eh'va i4a ?mprastiat sa traiasca printre alte
p'p'areF acest )apt ?n sine, eGistenta acest'r alte p'p'are, este %persecutia,
su)erita si pentru care p'p'arele care i4au ga/duit trebuie pedepsite, masacrate,
distruse2 1ingura reali/are a acest'r 17 sec'le, /ice 0r2 Kastein, este ca evreii le4
au parcurs strict separati de t'ti ceilalti 'ameni, gratie ?nteleptil'r 1i'nului si
Talmudului2 5n acest rastimp p'p'arele crestinate ab'leau sclavia, eliberau
i'bagii, reduceau privilegiile si inegalitatile si instituiau demnitatea 'mului printr4
un pr'ces de emancipare care prin 1$00 ?nlaturase castele2
0e )apt este ' reali/are uimit'are neegalata de nimeni, cum au reusit ?nteleptii
1i'nului sa tina ?n )rDu timp de 17 sec'le ?ntr4' asa de stricta servitudine
p'pulatia de evrei ?mprastiati2 1ub ?ndrumarea talmudistil'r evreii au participat la
?nceput la emancipareF dar ?n timp ce atacau c'nceptul de natiune la altii, ei ?si
re/ervau dreptul sa practice p'litica unei rase superi'are ?n m'dul cel mai
ar'gant si brutalF practicDnd cea mai acerba discriminare evreii se plDngeau t't
timpul de discriminarea cel'r care ?n realitate HE discriminau ?mp'triva l'rT 0upa
un sec'l si 8umatate de p'litica si'nista pe )ata, se vede de ce# evreii nu v'r sa
renunte la discriminare ?n sine, caci discriminarea este %legea, l'r# dar ?nteleptii
1i'nului au va/ut ca este mai us'r sa pui stapDnire pe p'p'are si natiuni daca le
distrugi structura s'ciala si administrativa, daca distrugi guvernul legitim al
acest'r p'p'areF ?n 'pera de distrugere a guvernului legitim, %emanciparea, este
' l'/inca temp'rara utila si strigatul %8's discriminarea, la )el2 3st)el au deschis
calea rev'lutiei permanente, care distrugDnd 'rice guvern legitim ?l ?nl'cuieste cu
)'rta rev'luti'nara care c'nsta din discip'lii Talmudului, c'ntr'lati de ?nteleptii
1i'nului2 3sa va lua s)Drsit %r'bia, evreil'r ?n 'ccident2 ;venimentele din sec'lul
n'stru au de/valuit acest plan talmudic la care au lucrat ?nteleptii din anul 70 30
?nc'ace2 Jasele cred ca emanciparea e s)Drsitul i'bagieiF secta puternica secreta
a si'nistil'r stie ca e un mi8l'c de a duce masele ?ntr4' servitudine mai cruda si
mai brutala2 ;Gista un singur peric'lF sa nu prinda evreii gustul emanciparii si sa
se emancipe/e de Talmud si ast)el sa4i lase pe ?nteleptii 1i'nului )ara trupele care
sa preia puterea dupa ce4au distrus guvernele nati'nale2 Ieric'lul acesta a )'st
mare ?n )a/a a patra, ?ntre 1$00 si 1900, cDnd evreii apr'ape ca s4au lasat
asimilati de natiunile ga/de2 En mare numar de evrei s4au aratat dispusi sa
traiasca ca t'ti ceilalti 'ameni2 0e aceea 0r2 Kastein, ist'ricul si'nist, c'nsidera
sec'lul 19 ca cel mai crunt sec'l din t'ata ist'ria evreimii, caci evreii erau cDt pe4
aci sa )aca pace cu restul 'menirii, dar, /ice el, din )ericire nu s4a ?ntDmplat asa,
caci, /ice el, slava 0'mnului, %ide'l'gia si'nista, a reusit sa4i ?mpiedice pe evrei
de la a )raterni/a cu ceilalti 'ameni2 3st)el a ?nceput )a/a a cincea, prin 1900,
cDnd evreii, despre care n'i credem ca au )'st ?n Ane %emancipati,, sunt strict
segregati si tinuti departe de restul 'menirii ?n %legea, TalmuduluiF evreii care au
?ncercat sa scape si sa se lase asimilati au )'st recaptati prin apelul
nati'nalismului pentru ' tara ?ndepartata ?n care ei nu l'cuiesc O statul srael2
&'l'sind inKuenta pe care au cDstigat4' asupra guvernel'r prin %emancipare,,
secta c'nducat'are a reali/at %?nt'arcerea, din n'u ?n %tara )agaduintei,,
restabilind %legea, din "6$ ?2 Mr2, cu misiunea ei distrugat'are si s'vin
imperialista2 P )ebra s'vina a )'st in8ectata ?n t'ti evreii din lume si t'ate
su)erintele vestului din acest sec'l au i/v'rDt din vechea ambitie a 1i'nului
re?nviata din )'rma ei antica ca sa devina d'gma p'litica a 'ccidentului2 3cum,
cDnd a aparut aceasta carte, )a/a a cincea a durat de8a 66 de ani si re/ultatele ei
sunt cutremurat'are2 %*egea m'/aica, a )'st impusa peste viata p'p'arel'r
'ccidentale si c'ntr'lea/a viata acel'r p'p'are, care nu mai au v'ie sa4si
respecte legile l'r2 I'litica si 'peratiile militare a d'ua ra/b'aie m'ndiale au )'st
inversate ca sa pr'm've/e ambitia 1i'nului si vietile si averile g'imil'r din vest
au )'st 8ertAte ca sa sup'rte si'nismul2 Iatru/eci de ani de permanenta varsare
de sDnge ?n Ialestina nu sunt decDt preludiul masacrel'r ce v'r A ac'l', la
p'runca 1i'nului ca sa se ?mplineasca %legea, care cere 'ceane de sDnge sa
inunde 3sia Jica2
5n aceasta ultima )a/a vede 0r2 Kastein %ep'ca de aur, cDnd %ist'ria si4a reluat
cursul, dupa ?ntreruperea din timpul cel'r 17 sec'le de civili/atie crestinaF
si'nismul, /ice el, %este p'ses'rul misiunii universale, si4si va recapata
suprematia legitima instaurat ca stapDn abs'lut peste 'menire, de care p'/itie a
)'st ?n m'd samav'lnic si criminal privat ?n 70 302
1a eGaminam acum )a/a a treia a si'nismului, cDnd scribii din academia iudaica
din Jamnia au ?nceput sa teasa mrea8a Talmudului de care nimeni nu p'ate scapa
caci pedeapsa este teribila pentru un evreu care se de/ice de TalmudF cu aceasta
mrea8a i4au tinut timp de 17 sec'le pe evrei departe de restul 'menirii si i4au
instruit pentru misiunea l'r de a distruge civili/atia crestina 'ccidentala ?n /ilele
n'astre2
.apit'lul 1"# Luvernul m'bil
+ice 0r2 Kastein# %un grup de pr')es'ri, eruditi si ?nvatat'ri s4au dus la Jamnia
luDnd pe umerii l'r destinul p'p'rului l'r de care au )'st resp'nsabili de4a lungul
sec'lel'r9 3u stabilit la Jamnia nucleul central al administrarii p'p'rului
evreiesc9 ;i ?nvatasera de8a cum sa4si schimbe atitudinea din timpul captivitatii
babil'niene9 1i au urmat un curs similar acum,2 1anhedrinul a )'st restabilit la
Jamnia sub alt nume si ' academie de scribi au ?nceput sa rescrie %legea, ca sa
se adrese/e n'ului dusman, crestinismul2 7escrierea %legii, m'/aice este '
activitate permanenta, caci la n'i evenimente se raspunde permanent cu n'i
directive talmudice2 1c'pul Talmudului este de a %)ace viata evreil'r c'mplet
di)erita de cea a g'imil'r,, /ice 0r2 Kastein2 Price lege v'tata ma8'ritar ?n
sanhedrin era aplicataF %'p'/itia era pasibila de eGc'municarea din c'munitate,2
5nainte ca crestinismul sa devina religia 'Aciala la 7'ma, sanhedrinul de la Jamnia
a di)u/at ?n secret permisiunea ca evreii sa4si renege pe )ata cre/ul si sa pretinda
ca ad'pta religiile pagDne recun'scute 'Acial, daca circumstantele ' cer2
0upa cam un sec'l centrul talmudic a )'st mutat de la Jamnia la Esha ?n Lalileea2
%udaismul s4a delimitat si a devenit t't mai eGclusiv, /ice 0r2 Kastein2 3cum a
)'st elab'rat blestemul special al Talmudului ?mp'triva evreil'r crestini2 5n !20 30
?mparatul .'nstantin a devenit crestin, a inter/is casat'riile ?ntre crestini si evrei
si a inter/is evreil'r sa tina pe crestini sclavi2 3st)el aplica el talmudistil'r pr'pria
l'r %lege, talmudica2 0ar ceea ce talmudistii )aceau alt'ra ei au denuntat ca
%persecutie, cDnd li se aplica l'r si ca sa scape de %persecutie, si4au mutat
centrul ?nap'i la Babil'nia, unde au regasit c'l'nia iudaica care re)u/ase sa se
?nt'arca la erusalim cu $ sec'le ?nainte2 Luvernul talmudic s4a stabilit la 1ura, cu
academii talmudice la Iumbedita2 3c'l' s4a terminat scrierea Talmudului2 En
eGilarh -print al captivitatii din casa lui 0avid: d'mnea la 1ura de )'rmaF
%presedintele academiei, -?n realitate marele pre't si prim ministru: avea puterea
%nu numai peste evreii din Babil'nia ci peste t'ti evreii9 din ?ntreaga lume, care
recun'steau academia din Babil'nia ca centrul aut'ritatii iudaismului si se
c'nsiderau legati de legile ei,F ast)el eGplica 0r2 Kastein cum evreii de
pretutindeni sunt un stat ?n stat si nu recun'sc legile statului ?n care l'cuiesc2
Hucleul %legii, a ramas cel stabilit de ;/echiel, ;/ra si Hehemia, dar Talmudul a
?nl'cuit Th'ra si puterea era eGercitata de ga'nimi, presedintii academiil'r de la
1ura si Iumbedita, car'ra li se supunea eGilarhul si care au ?nl'cuit sanhedrinul2
Price pr'blema era re/'lvata prin deci/iile ga'natului babil'nian, luate ?n numele
lui eh'va2 3ceste deci/ii reglementau abs'lut Aecare gest, eveniment, miscare a
Aecarui evreu indi)erent cDt de departe de Babil'nia traia, cu un desp'tism sever
si abs'lut2 Timp de 600 de ani guvernul Talmudic a ramas ?n 'rient, la Jamnia,
Esha si 1ura, unde p'p'arele ?nvecinate ?i cun'steau caracterul si erau mai
capabile sa se apere de acest salbatec si sDnger's cre/ tribalF cDta vreme puteri
militare straine mai mari nu le mutilau puterea de supravietuire, p'p'arele
'rientale ?n mi8l'cul car'ra se aKa acest cre/ au putut gasi un c'mpr'mis care sa
le permita sa supravietuiasca, chiar sa traiasca ?ntr4un )el de buna vecinatate ?n
viata /ilnica2 0ar caracterul eur'peanului 'ccidental -?n special al cel'r din n'rd:
este de a spune adevarul, de a4si declara intentiile pe )ata, de a )'l'si cuvintele
pentru eGprimarea gDnduril'r )ara ascun/isuri si crestinismul a de/v'ltat si mai
mult aceste trasaturi native2 &'rta care a aparut printre eur'peni 'data cu
Talmudul este eGact 'pusa, 'rientala, subtila, secreta, c'nspirat'rie, eGperta ?n
)'l'sirea cuvintel'r pentru a ascunde adevaratele intentii2 5n aceasta c'nsta
marea putere a Talmudului ?n c'n)runtarea cu 'ccidentul2
Talmudul a a8uns ?n ;ur'pa dat'rita islamului2 3rabii i4au alungat pe r'mani din
IalestinaF palestinienii care l'cuisera ac'l' cu vre' 2000 de ani ?nainte de
patrunderea triburil'r ebraice ?n Ialestina si4au recDstigat pr'pria patrie si4au
stapDnit4' timp de 9 sec'le, pDna ?n 1617, cDnd au invadat4' turcii2 ata cum
tratau cucerit'rii islamici pe cei ?nvinsi# cali)ul a 'rd'nat trupel'r sale ?n anul 6!7
30 %sa nu c'miteti tradare, necinste, eGces sau mutilare, sa nu ucideti nici c'pii
nici 'ameni batrDniF sa nu taiati p'mi )ructi)eri nici palmieri, sa nu ucideti 'i sau
vite sau camile si sa nu m'lestati pe cei pe care4i vedeti ca se r'aga ?n camerele
l'r,2 ata ce p'runceste eh'va evreil'r ?n 0euter'n'mul 20#16# %n l'calitatile
acest'r p'p'are, pe care 0umne/eul tau ti le da tie ?n stapDnire, sa nu lasi sa
scape cu viata abs'lut nimic ce are suKare,2
0in Ialestina islamul s4a ?ntins ?n 3)rica de H'rd si ap'i ?n 1pania, carDnd cu sine
umbra si'nismului talmudic pe care evreii a8unsi sub 8urisdictia islamului l4au
adus ?n ;ur'pa2 .ucerirea 1paniei de catre 3rabi a )'st %sustinuta cu trupe si cu
bani, de catre evrei, /ice 0r2 Kastein, car'ra li se dadea ap'i sa administre/e
'rasele spani'le cucerite2 .entrul talmudic s4a mutat ?n 1pania, care, /ice 0r2
Kastein, %?n m'd 'p'rtun a ?nl'cuit Babil'nia care a ?ncetat sa )uncti'ne/e ca
centru al iudaismului2 T't ce s4a putut reali/a ?n Babil'nia se reali/ase# se
)aurisera lanturile cu care individul se putea ?ncatusa ca sa evite sa Ae asimilat de
mediul sau ?nc'n8urat'r si anume se )aurise Talmudul,2 3sa /ice 0r2 KasteinF dar
individul de 'bicei nu se ?ncatusea/a de buna v'ie2 1tat4?n4statul evreimii a
c'ntinuat sa Ae diri8at din 1pania, prin ga'natul si academia stabilite la .'rd'va
si une'ri printr4un eGilarh de )'rma2
.a babil'nienii si persanii mai demult, maurii au pr'te8at guvernul talmudic2
1pani'lii aut'ht'ni ?nsa vedeau r'bia sub mauri din ce ?n ce mai mult ca ' r'bie
sub evreiF maurii au invadat, dar evreii guvernau2 0upa $00 de ani, cDnd acest
chin a luat s)Drsit prin recucerirea 1paniei ?n 1"92, spani'lii au eGpul/at atDt
mauri cDt si evrei, care si4au mutat centrul guvernului talmudic ?n I'l'nia2
3m a8uns acum la un mare mister vechi de numai patru sec'le# de ce t'cmai ?n
I'l'niaQ IDna la acea data n4a eGistat nici ' in)u/ie semniAcativa de evrei ?n
I'l'nia2 ;vreii au intrat ?n 1pania adusi de maurii din 3)rica de H'rd si cDnd au
)'st eGpul/ati s4au mutat ?n talia, ;gipt, Ialestina, insulele grecesti si Turcia2 3p'i
s4au mai ase/at si ?n &ranta, Lermania, Planda, 3nglia2 Hu eGista nici ' indicatie
ca evreii eGpul/ati din 1pania s4au dus ?n I'l'nia si nici ' indicatie ca evrei din
'rice parte a lumii ar A intrat ?n I'l'nia la 'rice data anteri'ara2 T'tusi 0r2 Kastein
/ice ca ?n 1600 centrul talmudic s4a stabilit ?n I'l'nia, unde, /ice el, %a aparut '
p'pulatie evreiasca de mili'ane,2 .um apare ' p'pulatie de mili'ane asa dintr4'
dataQ 0r2 Kastein, stiind bine dar neAind dispus sa arate cum, /ice %?n m'd
aparent prin imigratie din &ranta, Lermania, B'emia, mai degraba decDt ?n alt
m'd,, )ara sa eGplice ce alt m'd ar mai A putut eGista si ' lasa ?ncurcata ?ntr4un
)el ciudat pentru un ist'ric asa de pedant si amanuntit ca el2 .eea ce nu vrea 0r2
Kastein sa recun'asca este ca centrul talmudic a )'st mutat ac'l' unde eGista '
p'pulatie )'arte mare care nu era cun'scuta lumii ca Aind evrei pentru ca nu erau
evrei cu adevarat2 Hu aveau sDnge iudaic O cum nu mai avea apr'ape nimeni la
'ra aceea nici macar printre evreii din 1pania O si stram'sii l'r nu pusesera
pici'rul ?n vecii vecil'r vre'data pe pamDntul udeii sau pe nici un alt pamDnt
decDt cel tatarasc, caci acesti %iudei care respectau legea, din I'l'nia sunt
ha/arii, un trib turc'4m'ng'l c'nvertit la iudaism ?n sec'lul 7 302 ;ste singurul
ca/ de abs'rbtie masiva a unui p'p'r strain de catre %iudaici,F cei din dumeea
)usesera israeliti adevarati, deci erau cel putin ?nruditi cu iudaicii2 Hu putem ghici
ce m'tive i4au ?ndemnat pe ?nteleptii 1i'nului sa e)ectue/e aceasta c'nvertire si
abs'rbtie a ha/aril'r turc'4m'ng'li ca %iudaici,F dar )ara ea n4ar mai eGista '
pr'blema evreiasca si evreii ar A )'st de mult asimilati de restul 'amenil'r2
3paritia ha/aril'r ca %iudei, este de imp'rtanta m'rtala pentru civili/atia
'ccidentala2 J'artea a venit t'tdeauna din 3sia ?n ;ur'pa2 0upa ce guvernul
talmudic s4a mutat ?n I'l'nia acesti asiatici m'ng'li au ?nceput sa patrunda ?n
'ccident sub )'rma de %evrei,, %evrei din rasaritul ;ur'pei,, caci nicicum nu
puteau pretinde ca vin din Ialestina2 0in acest m'ment d'gma %re?nt'arcerii ?n
patria palestiniana,, ?n %tara )agaduintei, .anaan, a ?nceput sa Ae pr'p'vaduita
?n numele acest'r m'ng'li care neam de neamul l'r nu va/usera Ialestina si
.anaanul si acu/a de %antisemitism, se )ace de catre unii care n4au avut neam
de neamul l'r nici ' picatura de sDnge semit ?n vine2 1i de acum ?nc'l' ')ensiva
?mp'triva crestinismului se duce cu alte met'de asiatice2
0in n'u s4a )'rmat un stat4?n4stat ?n I'l'nia, care ca si alte tari s4a aratat
binev'it'are si primit'are, ceea ce ?nsa nici de data aceasta n4a ?mblDn/it )uria
urii talmudice pentru tara ga/da2 0r2 Kastein arata cum 'pera stat4?n4stat4ul
talmudic ?n I'l'nia ?ntre 1600 si 17002 %;vreii, -ha/arii: aveau c'nstitutie pr'prie
si, /ice el, %guvern aut'n'm,, care %administra un sistem aut'n'm de Aer si '
disciplina religi'asa de Aer, care a dus ?n m'd natural la )'rmarea unei 'ligarhii
administrative si la de/v'ltarea unui misticism de )'rma eGtrema, -ceea ce
eGplica cum au )'st creati rev'luti'narii c'munisti si si'nisti ai sec'lului n'stru:2
3cest guvern talmudic aut'n'm se numea <ahalul si avea puteri depline2 Iunea
imp'/ite ?n ghet'urile si c'munitatile evreiesti, platind ' suma AGa guvernului
p'l'ne/ din ele2 0ecreta legi care reglementau Aecare actiune si tran/actie ?ntre
'ameni si avea puterea de a 8udeca si eGecuta2 0e )'rma nu avea v'ie sa aplice
pedeapsa cu m'artea, dar pr')es'rul 1al' Bar'n arata# %n I'l'nia, unde
tribunalul evreiesc nu are v'ie sa aplice pedeapsa cu m'artea, se prescria
linsarea 'amenil'r ca ' met'da eGtra4legala preventiva de catre aut'ritatile
rabinice ca de eGemplu 1'l'm'n *uria,2 *a aceasta %met'da eGtra4legala
preventiva, )ace alu/ie si 0r2 Kastein cDnd /ice atDt de des %disciplina de Aer,,
%disciplina neiertat'are,, %disciplina rigida pDna la a A m'rtala,2 %3st)el,, /ice 0r2
Kastein, %era c'nstitutia statului evreiesc ?n tara straina, inc'n8urat de legi straine
lui, cu ' structura parte aleasa de el chiar, parte din a)ara 9 si avea legea
pr'prie evreiasca, clerul pr'priu, sc'li pr'prii, institutii s'ciale pr'prii, avea
repre/entanti ?n guvernul I'l'ne/9 avea t'ate elementele unui stat,2 7eali/are la
care, c'ntinua el, %a c'ntribuit ?n mare masura guvernul p'l'ne/,2 3sa %su)ereau,
evreii %persecutii, ?n I'l'nia2
3p'i ?n 1772 I'l'nia a )'st s)Dsiata si stat4?n4stat4ul evreiesc s4a tre/it divi/at de
)r'ntiere nati'nale, cea mai mare parte a8ungDnd sa Ae ?n 7usia2 Ientru prima
data ?n 2600 de ani de ist'rie, acum 200 de ani centrul guvernului evreiesc a
disparut )ara urmaF s4a dat la )und2 IDna acum a )'st vi/ibil, mergDnd ?nap'i ?n
ist'rie, ?n I'l'nia, 1pania, Babil'nia, Lalileea, udeea, Babil'n si uda2 0r2 Kastein
/ice# %n4a mai )'st centru,, dar adevarul ?i scapa mai ?nc'l', unde anunta
trium)at'r ca ?n sec'lul 19 %a luat Ainta internati'nala evreiasca,2
J'tivul pentru care centrul talmudic s4a ascuns vederii este clar# dupa 1772 au
?nceput c'nspiratiile si rev'lutiile c'muniste si si'niste care au d'minat ultimele
d'ua sec'le, iar centrul talmudic este un centru c'nspirativ, care nu p'ate lucra
decDt pe ascuns2 3cest lucru a devenit clar cDnd ?n 1917 rev'lutia c'munista a
instaurat ?n 7usia un guvern apr'ape pur evreiesc2 5n 'ccident nu e v'ie sa se
p'meneasca acest adevar, asa de mare este puterea Talmudului aici2 0aca
centrul talmudic ar A ramas la supra)ata masele ar A putut vedea clar ca guvernul
talmudic al evreil'r care striga %emancipare, 'rgani/a ?n acelasi timp ' rev'lutie
care anihila emanciparea si instaura r'bia2 0r2 Kastein /ice# %7usii se ?ntrebau de
ce 'are evreii nu se amestecau cu restul p'pulatiei, si4au a8uns la c'nclu/ia ca
<ahalurile l'r secrete detin re/erve imp'rtante si ca eGista un <ahal m'ndial,2
3p'i 0r2 Kastein c'nArma banuiala rusil'r prin alu/ia lui la guvernul internati'nal
evreiesc din sec'lul 192 3ut'rul cartii de )ata crede ca asta/i guvernul talmudic
internati'nal nu este ase/at ?n nici ' tara anume si ca, desi centrul puterii este ?n
m'd evident ?n 1tatele Enite, <ahalul are )'rma unui direct'rat ai car'r direct'ri
sunt distribuiti ?n diverse tari dar care lucrea/a c''rd'nat la unis'n peste
capetele guvernel'r nati'nale2 7usii, care erau mai bine in)'rmati decDt 'ricine
altcineva la vremea disparitiei centrului talmudic, stiau adevarul2
Hu mai este un mister pentru cei care cauta adevarul cum a 'btinut acest
direct'rat talmudic puterea deplina asupra guvernel'r taril'r 'ccidentaleF eGista
destule d'cumente si in)'rmatia este publica2 0ar este un mister cum de atDtea
sec'le evreii au c'ntinuat sa ramDna sub8ugati si ?nregimentati2 .um a putut '
secta sa tina ' p'pulatie ?mprastiata prin t't gl'bul ?n lanturile unui tribalism
primitiv timp de 26 de sec'leQ n capit'lele ce urmea/a se de/valuie met'dele
)'l'site ?ntre anii 70 si 1700 30F dar aceste met'de sunt asa de straine gDndirii
'ccidentale ?ncDt numai cine a trait ?n c'munitati evreiesti rasaritene ?nainte de
19"0 sau ?ntr4' tara c'munista pricepe cum 'perea/a ter'area si )rica2
.apit'lul 16# Talmudul si ghet'ul
Jarea )'rta care a tinut masa aliniata si gata la p'runca a )'st Talmudul2
;ncicl'pedia udaica /ice# %Talmudul a )'st c'nsiderat aut'ritatea apr'ape
suprema de catre ma8'ritatea evreil'r92 .hiar si @echiul Testament venea abia
dupa Talmud,2 Talmudul /ice ca p'runca %?nteleptil'r 1i'nului, este deasupra
p'runcil'r din 1cripturi -Talmud, tratatul Berach'th, i2":2 1crierea Talmudului a
)'st ?nceputa la Jamnia de catre rabinul uda cel 1)Dnt, numit si Irintul2 T'ate
legile adaugite la Th'ra ca )acDnd parte din %traditia 'rala a Th'rei, au intrat ?n
JisnaF ap'i s4au c'nsemnat de/baterile rabinice ?n Lemara, care a )'st pr'dusa
de d'ua c'munitati# cea din erusalim din sec'lul 6 si cea din Babil'n din sec'lul
7F de aceea sunt d'ua versiuni ale Talmudului, cel palestinian si cel babil'nian2
.um Talmudul a )'st scris ?n ep'ca crestina, principalul inamic pe care p'runceste
Talmudul evreil'r sa4l distruga este crestinismul2 3ceasta p'runca /ic scribii
Talmudului ca a primit4' J'ise pe muntele 1inai de la eh'va2 .Dnd .'nciliul din
Trent ?n sec'lul 16 a decretat ca @echiul Testament trebuie respectat si venerat
de crestini ca avDnd aceeasi aut'ritate ca si cuvintele lui Mrist's, nu este prea
clar de ce n4a decretat ca si Talmudul anti4crestin trebuie venerat si respectat de
crestini, Aind Talmudul de aceeasi inspiratie ca si @echiul Testament -Th'ra:2 &ata
de imensele v'lume ale Talmudului, H'ul Testament al lui Mrist's e ' carticica
subtire, despre ale carei ?nvataturi Talmudul /ice# %Ireceptele de dreptate,
echitate, mila )ata de vecini nu se aplica )ata de crestini si ar A ' crima daca
cineva le4ar aplica si l'r9 Talmudul inter/ice ?n m'd eGpres ca sa Ae salvat un ne4
evreu de la m'arte9 sau sa4i Ae restituite bunuri )urate unui ne4evreu, sau sa i se
arate mila unui ne4evreu, -eGplicatie data de eruditul ebraic I2*2B20rach care a
)'st educat la sc'ala Talmudului si ap'i s4a c'nvertit la crestinism:2 Ireceptele
Talmudului nu sunt di)erite de legea din 0euter'n'mul scrisa cu ' mie de ani
?nainte de Talmud, ci sunt d'ar ?ndreptate ?mp'triva unui n'u grup de 'ameni,
crestinii2
0eci/ia .'nciliului din Trent de a impune @echiul Testament asupra crestinismului
p'ate sa Ae ' l'vitura m'rtala data crestinismului2
Talmudul a )'st necesar ca sa mentina c'e/iunea secreta a %p'p'rului ales, ?n
mi8l'cul natiunil'r crestine care4l primisera si de care ar A putut A asimilat daca
nu l4ar A 'prit Talmudul2 ;ncicl'pediile publice editate ?n pre/ent de edituri t'tal
c'ntr'late de si'nism pervertesc adevarul si mint despre Talmud, care a adaugat
la ?nvataturile cun'scute ale Th'rei d'ar un virulent atac ?mp'triva crestinismului,
atac ?ndreptat ?n Th'ra ?mp'triva cel'r care nu erau din tribul lui uda2
;ncicl'pedia udaica arata ca %?n Jisdrash -predicile din sinag'gi: si ?n T'led'th
Jeshua -viata lui isus Mrist's: din Talmud care au )'st scrise ?n ;vul Jediu se
p'negreste pers'ana lui isus )acDndu4l bastard, ca practica magia si ca a murit
de4' m'arte rusin'asa,2 isus este descris ca %cel )ara nume,, %mincin'sul,,
%imp'st'rul,, %bastardul,, %nebunul,, vra8it'rul,, %id'latrul,, %cDinele,, %c'pilul
p')tei carnale,, Aul nelegitim al Jariei si4al unui s'ldat r'man numit IantheraF
Jaria, /ice T'led'th Jeshua, era s'tia unui )ri/er care l4a dus pe isus ?n ;gipt unde
a ?nvatat magiaF iar bastar/ii /ice 0euter'n'mul 2!#2 ca sunt eGclusi din
c'ngregatia lui 0umne/eu2 3ceste scrieri sunt )'l'site ca manuale ?n sc'lile
ebraice de a/i2 .'n)'rm acestei bi'graAi talmudice isus Mrist's n4a )'st cruciAcat
de r'mani ci pus de sanhedrin timp de "0 de /ile la stDlpul in)amiei, ap'i batut cu
pietre si spDn/urat de Iass'ver2 0upa m'arte /ace ?n iad unde, /ice aceasta carte
a Talmudului, Aerbe ?n n'r'i2 -*aible repr'duce teGtele ebraice 'riginale ?n cartea
sa Jesus .hristus im Talmud2 ;l adauga ca adeptii Talmudului cad ?ntr4' )urie
nebuna )ata de crestini dar si4' ascund:2
5n sec2 17 s4au eGpurgat pasa8ele descrise mai sus din Talmud pentru a4i ascunde
caracterul, caci Talmudul ?ncepuse sa Ae mai larg cun'scut si chiar denuntat de
unii evrei2 3ceste pasa8e au )'st ?nl'cuite la p'runca ?nteleptil'r 1i'nului printr4un
cerc, la vederea caruia precept'rul pr'p'vaduia ap'i elevil'r pasa8ele anti4
crestine 'ral, )ara d'cumente, ca sa nu se p'ata d'vedi -decretul 1in'dului udaic
din I'l'nia din 16!1, citat de 0rach ?n ebraica si ?n traducere:2 3cum cDnd
guvernele asa4/ise crestine ale tutur'r taril'r au inter/is publicului sa )aca
remarci cu privire la ura anti4crestina din Talmud, pasa8ele eGpurgate ?n 16!1 au
)'st reintegrate ?n editiile ebraice ale Talmudului2 3ceste pasa8e clariAca ideile din
Th'raF ast)el, Talmudul eGplica cine sunt %g'imii, de care v'rbeste 0euter'n'mul
!2#21, trimitDnd la ;/echiel 2!#20, care eGplica ca ei sunt din rDndul d'bit'acel'r
si c'piii l'r sunt pui de animale2 *egea Talmudului inter/ice sa restitui p'sesiunile
ne4evreil'r, rec'manda sa se arda carti -' inventie talmudica:, rec'manda
vDnat'area de vra8it'are si prescrie rugaciunea /ilnica# %BinecuvDntat Ai9 pentru
ca nu m4ai )acut sa ma nasc g'im,2 7abinul *evi arata ca sa ierti )ara ra/bunare
-*eviticus 19#1$: nu se aplica la g'imi2 ;vreii n4au v'ie sa vDnda g'imil'r
pr'prietati ?nvecinate l'r2 L'imii nu sunt c'nsiderati mart'ri ?n pr'cese caci ei n4
au cuvDnt2 ;vreii n4au v'ie sa depuna marturie ?mp'triva alt'r evrei ?n tribunalele
g'imil'r2 3dulterul cu ne4evreice nu e adulter caci %g'imii n4au s'tii legitime,2
L'imii n4au viata de ap'i2 I'runca din Th'ra %sa iubesti pe 0umne/eu, devine ?n
Talmud %sa studie/i 1criptura si Jisna si sa te as'cie/i cu cei alesi,2 3dica nu cu
g'imi2 Timp de sec'le asta a )'st educatia evreil'r2 P anecd'ta arata re/ultatul#
?ntr4' n'apte de iarna ?n 1962 un l'catar l4a primit ?n casa pe rabin, ?nghetat
b'cna de )rig, care cDnd s4a mai ?ncal/it a p'vestit cum un g'im i4a ')erit '
pereche de mDnusi dar a )'st re)u/at ca sa nu cumva sa i se permita unui g'im sa
)aca ' )apta placuta 0'mnului2
.um au reacti'nat evreii la TalmudQ ;ncicl'pedia udaica arata ca %Talmudul a
)acut din Th'ra un c'd penal,F dar Th'ra este un c'd penalF ;ncicl'pedia vrea sa
spuna ca Talmudul aplica c'dul penal2 3st)el rabinii incita la linsare si h'tarasc
Aecare clipa a vietii evreului ?n cele mai mici amanunte ?n t'ate privintele#
mDncare, casat'rie, div'rt, drepturi asupra pr'prietatii, vDn/ari4cumparari, haine,
t'aleta2 *iteratura rabinica a crescut ast)el gigantic cu nes)Drsite de/bateri nu
despre ce e %bine, ci despre ce %/ice legea,2 .e /ice legea despre uciderea
puricil'r de sabatQ 0upa un rabin %legea /ice, ca4l p'ti %strDnge us'r, pe purice,
dupa altul, ca4i p'ti taia pici'arele2 0ar un paduche, /ice %legea,, p'ate A 'm'rDt
de sabat2 .e %/ice legea, despre cDte Are albe p'ate avea ' vaca r'sieQ 0espre
ce trebuie sa4si puna marele pre't ?ntDi, camasa sau chil'tulQ Ende trebuie l'vita
?ntDi victima sacriAcataQ .um sa Ae ucisi ap'statiiQ Trebuie strangulati, /ic
?nteleptii 1i'nului, cu ?ncetul ca sa4si deschida gura si plumb t'pit trebuie sa li se
t'arne pe gDt2 En rabin pi's prescrie sa li se tina limba victimel'r cu clestele ca
sa se evite su)'carea ?nainte ca plumbul t'pit sa le A ars si suKetul 'data cu
trupul -cuvDntul %pi's, nu e )'l'sit ir'nic ci se re)era la /elul rabinului ?n
desc'perirea adevarului %legii,:2 0r2 Kastein, eruditul si'nist, /ice ca Talmudul %a
?mbracat inima evreului cu ' spiritualitate rece ca gheata, dar tare ca 'telul, si ca
ei nu p't interpreta ist'ria si universul %decDt din punctul de vedere care4i
plasea/a pe ei ?n centru,2 3st)el, gl'bul pluteste ?n spatiu numai pentru a4i ?ntr'na
pe evrei pe un munte de aur ?nc'n8urat de ne4evreii m'rti2
.un'stintele aut'rului despre Talmud pr'vin din ;ncicl'pedia udaica, din
traducerile germane ale Talmudului din erusalim -+Urich 1$$0: si ale celui
babil'nian -*eip/ig 1$$9: si din cartile aut'ril'r crescuti la sc'ala Talmudului care
s4au dis'ciat de el ulteri'r# *aible, 0rach, Lraet/, 1trac<2
0espre Th'ra se pretindea ca eh'va i4a dictat4' lui J'iseF Talmudul se aArma ca
e 'pera scribil'r si rabinil'r, a %?nteleptil'r,, ast)el ca cuvDntul %?nteleptil'r,
devine cuvDntul lui 0umne/eu2 5n 1$9$ la al d'ilea .'ngres J'ndial 1i'nist de la
Basel, 0r2 Jandelstamm din Kiev arata ca %evreii re)u/a cu h'tarDre sa se
asimile/e cu celelalte nati'nalitati si se mentin )ermi ?n speranta l'r ist'rica de a
'btine stapDnirea asupra ?ntregii lumi,2 nstrumentul principal care a )acilitat
aceasta reali/are a )'st ghet'ul2
5n /ilele n'astre de/in)'rmarea a )acut masele sa creada ca ghet'ul a )'st un )el
de lagar de c'ncentrare ?n care g'imii care persecuta ?i tineau pe evrei si abs'lut
Aecare eveniment a )'st dist'rsi'nat ca sa se pr'duca ilu/ia %persecutiei
evreil'r,2 0ar ?n persecutiile care au avut l'c ?n sec'lul n'stru evreii au su)erit ?n
pr'p'rtia ?n care erau repre/entati numeric ?n p'pulatie, ast)el ca pr'centa8ul de
evrei care au su)erit este )'arte mic )ata de pr'centa8ul de ne4evrei care au )'st
persecutatiF ?n ma8'ritatea ca/uril'r persecut'rii erau evreii, de eG2 ?n Eniunea
1'vietica2
Lhet'ul este creatia c'nducat'ril'r evreimii2 Irimul ghet'u a aparut ?n Babil'n,
si4al d'ilea la erusalim sub Hehemia, unde s'ldatii persani i4au c'nstruit lui
Hehemia /iduri si i4au alungat pe t'ti ne4iudaicii din cetate2 0e aici m'delul
ghet'ului eur'pean, unde l'catarul era c'mplet c'ntr'lat, ?nc'n8urat si c'nstrDns
sub ' ter'are perpetua2 Lhet'urile au )'st c'nstruite la cererea talmudistil'r2
0e/in)'rmarea pretinde ca crestinii persecutau evreii si4i 'bligau sa traiasca ?n
ghett'uF adevarul e ca rabinii cereau evreil'r sa traiasca ?n ghet'u2 T't asa se
perpetuea/a ?n pre/ent minciuna despre %antisemitismul, tutur'r cel'r care v'r
sa aKe adevarul2 ;vreii au trait ?n ghet'u ?n 3leGandria antica, ?n .'rd'ba si ?n
.air' ?n ;vul Jediu, la insistentele rabinil'r2 5n 10$" evreii din 1pe(er au )acut
petitie printului sa le dea v'ie sa4si c'nstruiasca un ghet'uF ?n 1"12, acelasi lucru
l4au petiti'nat ?n I'rtugalia2 .'nstruirea ghet'uril'r la @er'na si Jantua au )'st
sarbat'ri evreiesti celebrate de IurimF cDnd ?n 7usia tarista le de/integrau
ghet'ul, evreii se plDngeau de persecutie2 Lhet'ul a )'st desAintat la 7'ma de
Juss'lini ?n anii !0 si presa evreisca s4a plDns teribil de acea %persecutie,
)ascista2 .ine le desAintea/a ghet'ul este un )ascist care4i persecuta O dar t'tusi
eGistenta ghet'ului este %d'vada persecutiil'r pe care le4au su)erit evreii din
partea crestinil'r,2 ;ncicl'pedia udaica din 190! /ice ca %nu mai eGista a/i nici
un adevarat ghet'u nicaieri ?n lume,2 7'lul ghet'ului a )'st preluat de si'nism, un
ghet'u spiritual ?n care evreii sunt c'nstrDnsi si supusi aceluiasi c'ntr'l t'tal al
%mai4maril'r, ?nteleptil'r, l'r2 +ice rabinul ;lmer BergerF %Julti v'r sa Ae evreii
mai strDns c'ntr'lati si c'nstrDnsi de catre evrei si se plDng ca s4a slabit c'ntr'lul
care se e)ectua asa de us'r si abs'lut ?n ghet'u,2 1i'nismul, cu chemarea s'vina
la recucerirea imperiului %pr'mis lui J'ise, ?n Prientul Ji8l'ciu, nu este decDt
?ntruparea ?nregimentarii evreil'r ?ntr4un n'u ghet'u internati'nal2 Luvernele si
masele sunt duse de nas de si'nisti si cei care se rev'lta, dintre evrei chiar, sunt
redusi la tacere2 1i'nistii duc mai departe %legea, levitil'r cu adaugirile )ariseil'r
si talmudistil'r2 3u eGistat si ?ncercari de4ale evreil'r de4a scapa din ghet'ul A/ic
si spiritual# ast)el /ice ;ncicl'pedia udaica din 1916 ca %legea dreptatii si
adevarului trebuie sa d'mneasca asupra tutur'r 'amenil'r2 )ara de'sebire de
rasa si cre/,2 3sta a )'st ?n 1916F de atunci ?nc'ace vict'ria si'nismului a ?nt'rs
%legea, la cea levitica -ve/i cap2 !4":2 1chimbarea a avut l'c ?n 19172
.apit'lul 16# 0'rul de Jesia
;vreii din ghet'u erau supusi prin ter'are, in)'rmat'ri, denuntat'ri, blesteme si
eGc'municari si prin pedeapsa cu m'arteaF de la ei au c'piat regimurile
c'muniste2 .autDnd scapare unii evrei s4au rev'ltat si au )ugit din ghet'uF altii si4
au pus nade8dea ?n %mesia,2 5n ghet'u evreii nu aveau v'ie sa )aca nimic altceva
decDt sa strDnga bani de la g'imi prin camatarie si c'mert -0r2 Kastein /ice# %nu
aveau decDt eGact atDta libertate cDt sa aiba activitati ec'n'mice cu cei din 8urul
l'r,:2 En evreu c'nvertit la crestinism si ap'i din n'u la Talmud, Eriel da .'sta din
I'rtugalia, s4a rev'ltat din n'u ?mp'triva Talmudului si l4a atacat ?ntr4' carte
adresata evreil'r din @enetia publicata ?n 1616 la Mamburg2 ;l ?i ataca pe
%)ariseii, care, /ice el, au creat Talmudul2 7abinul *e' J'dena din @enetia imediat
l4a blestemat si eGc'municat, dar dupa m'artea lui s4au gasit scrieri din care se
vedea ca si rabinul era de parerea lui da .'sta dar ?i era teama si4a urlat cu lupii O
eGact ca multi ?n regimurile c'muniste si ne'4 -p'st4: c'muniste actuale, care de
teama ?i persecuta pe cei ale car'r vederi le ?mpartasesc2 0a .'sta a c'ntinuat sa
atace Talmudul ?n 162" cu alta scriereF rabinii din 3msterdam -unde l'cuia acum:
l4au denuntat aut'ritatil'r g'imil'r, pe m'tiv ca ataca @echiul Testament si cartea
lui a )'st arsa de aut'ritatile %crestine, ale g'imil'r, care au ?mplinit legea
Talmudului ?mp'triva acestui evreu2 3ceasta aservire a aut'ritatil'r ne4evreiesti
)ata de dictatele si'niste ale sectei c'nducat'are reapare ?n ist'rie de la
Babil'nul antic pDna si mai ales, ?n /ilele n'astre2 0a .'sta a )'st persecutat pDna
n4a mai putut ?ndura si s4a sinucis ?n 16"02
.itind ist'ria c'ntr'lului talmudic aut'rul este cuprins de spaima2 %Blestemul,
rabinil'r ?nsemna sentinta de m'arte2 ;ncicl'pedia udaica arata ca %multi cred ?n
puterea A/ica e)ectiva a blestemului9 chiar nemeritat9 une'ri ?nteleptii
blestema nu din gura ci din 'chi2 0upa blestemul din 'chi -privire mDni'asa
atintita: e)ectul imediat este ruina sau m'artea,2 0e aici %de'chiatul,, care este '
pedeapsa sub Talmud si a/i# ve/i pr'cesul lui 3lger Miss, ai carui av'cati au
aplicat4' lui Nhitta<er .hambers si l4au ?mpins la sinucidere -a scapat cu viata
printr4' sansa:2 J'ses Jaim'nides a scris la .'rd'ba ?n 11!6 ca %nu trebuie sa
?nseli pe nimeni9 udeii si ne4iudeii trebuie tratati la )el9 0aca unii cred ca e bine
sa4i ?nseli pe ne4evrei se ?nseala,2 Talmudistii l4au denuntat inchi/itiei ca %un
eretic al evreil'r, si cartile lui au )'st arse la Iaris si la J'ntpellierF pe m'rmDntul
lui scrie %evreu eGc'municat,2 1i inchi/itia era sub 'rdinele sectei d'minante
talmudiste, ca si alte guverne2 0e/in)'rmarea )ace masele sa creada ca inchi/itia
a persecutat evreii2 0r2 Kastein /ice# %a persecutat eretici si 'ameni de alta
credinta, si ap'i mai ?nc'l' /ice %adica mai ales evrei,2 3sa s4a nascut legenda ca
inchi/itia a persecutat evreii, la )el ca legenda ca Mitler ?n sec'lul n'stru a
persecutat evreii, cDnd el si4a persecutat t'ti adversarii p'litici# ?ntDi s4a /is %si4a
persecutat adversarii p'litici,F ap'i %si4a persecutat adversarii p'litici, unii Aind
evrei,F ap'i %si4a persecutat adversarii p'litici si evreii,F acum se /ice %Mitler a
persecutat numai evreii,2 nchi/itia une'ri ardea Talmudul -?n l'c sa4l publice, cum
ar A trebuit sa )aca:, alte'ri ardea scrierile anti4talmudice la cererea talmudistil'r2
5n 12"0 Talmudul a )'st criticat de un evreu c'nvertit, Hich'las 0'nin, la Iaris si
nu s4a )acut nimicF ?n 12!2 cartea anti4talmudica a lui Jaim'nides a )'st arsa
public2 3lt critic al Talmudului, Baruch 1pin'/a, a )'st blestemat si alungat de
rabinii din 3msterdamF viata lui a )'st %?n peric'l,, /ice ' encicl'pedieF a murit
ruinat la "" de ani nu se stie cum2 0'ua sute de ani mai tDr/iu J'ses Jendels'hn
a /is ca evreii p't ramDne evrei din punct de vedere religi's si daca traiesc ca
buni vecini cu ceilalti si a tradus Th'ra ?n nemteste pentru c'piii lui, el Aind
crescut ?n studiul Talmudului2 7abinii au inter/is traducerea lui si4au ars4' public
la Berlin2 0e cDte 'ri unii dintre evrei s4au ridicat ?mp'triva tiraniei talmudice au
)'st ?n)rDnti, pentru ca aut'ritatile g'imil'r au c'lab'rat cu talmudistii si si'nistii
)anatici si pentru ca masele de evrei sunt ca t'ate celelalte mase, se uita d'ar ?n
)ar)urie si sunt c'nduse ca turmele2 3sa a )'st la rev'lutia )rance/a, la cea r'sie ?n
7usia, la cea s'cialista sub Mitler2 5n 19!! Bernard Br'=n credea ca evreii nu mai
sunt strict d'minati de si'nistiF ?n 19"6 rabinul ;lmer Berrger la )elF amDnd'i s4au
bucurat prea devreme2
7ev'lta m'cnita ?mp'triva strictetii Talmudului era une'ri neutrali/ata cDnd
c'nducerea simtea tensiune prea mare2 5n anii 900 era v'ie sa se de/bata d'gma
-/ice 0r2 Kastein:2 5n realitate se permitea nu de/baterea d'gmei, ci d'ar niste
eGercitii de dialectica unde studentii d'vedeau ca d'ua aArmatii c'ntrare erau
ambele adevarate dupa %lege,2 3ceasta practica seculara ?i uimeste pe g'imi,
care vad cum si'nistii ?i p't ataca cu )urie pe altii pentru ceea ce )ac ei ?nsisi
/icDnd ca )ac bine2 3st)el e drept sa inter/ici casat'ria evreil'r cu ne4evrei, dar e
%persecutie, sa inter/ici casat'ria ne4evreil'r cu evreiF e drept sa masacre/i civili
arabi, dar e %persecutie, cDnd arabii ?ncearca sa se apere ?mp'triva cel'r care4i
masacrea/a2 3ceste de/bateri dialectice dadeau evreil'r ilu/ia ca participa la
pr'pria l'r guvernare, asa cum masele ?si ?nchipuie ca4si aleg presedintii atunci
cDnd v'tea/a unicul candidat ?ntr4un stat t'talitar, sau pe unul dintre cei d'i
candidati identici ?n 1tatele Enite2 3lte'ri rev'lta lua )'rma venirii unui mesia2 3sa
au aparut ca mesia 3bu sa din spahan ?n sec2 7, +'narias din 1iria ?n sec2 $,
1aad(a ben J'seph in sec2 10, 1abbatai +evi ?n 1666, care a )'st urmat de
c'munitatea din 1mirna2 1abbatai +evi a )acut gresala sa declare ca anul 1666
este anul %?nt'arcerii ?n tara )agaduintei, si ?n 1666 a scapat d'ar devenind
musulman sub pr'tectia sultanului din .'nstantin'p'l, unde si4a s)Drsit /ilele ?n
c'n)'rt ca 'rice bun si'nist din He= R'r<2 En mic numar din urmasii cel'r ce4au
cre/ut ?n el mai traiesc si a/i si4l asteapta sa se re?nt'arca sa4i c'nduca2 3/i
si'nismul raspunde aspiratiil'r mesianice ale cel'r care, %alesi, de eh'va, se
pregatesc de sec'le pentru %misiunea, l'r2
.apit'lul 17# Jisiunea de distrugere
3ut'rul a studiat timp de ani de /ile sute de v'lume si a gasit ca cea mai buna
deAnitie este data de eruditul ebraic 0r2 Jaurice 1amuel care /ice# %H'i evreii, n'i
distrugat'rii, v'm A t'tdeauna cei care distrug9 nimic pe lume nu p't g'imii sa
)aca care sa ne satis)aca cerintele si vrerile,2 *e prima vedere pare ' aArmatie
nevr'pataF ?n realitate este un ca/ de sinceritate durer'asa2 En evreu nascut ca
atare nu se p'ate sustrage %legii, ramDnDnd un bun evreu2 0e aceea evreii au
)'st )'rtati sa Ae distrugat'ri si actiunea l'r distrugat'are culminea/a ?n /ilele
n'astre2 3ceasta nu este parerea aut'rului ci parerea rabinil'r si talmudistil'r pe
care i4a citit si studiat# distrugerea cel'rlalti este c'nditia impusa de eh'va
eGistentei %p'p'rului ales, care tinde spre un Anal unde t'ate p'p'arele v'r A
distruse si sub8ugate2 .uvDntul este ?nsa ?n m'd eGpres %distrugere, si nu
%sub8ugare, sau %?n)rDngere, sau altcevaF ve/i @echiul Testament, esirea,
0euter'n'mul, Humerii, unde eh'va )'l'seste cel mai )recvent eGact acest
cuvDnt ?n p'runcile lui2 Ene'ri %p'p'rul ales, trebuie sa distruga neamurile
celelalte la p'runca lui eh'vaF alte'ri eh'va ?l rasplateste distrugDnd celelalte
neamuri din calea p'p'rului ales2 0istrugerea trebuie sa Ae t'tala si mila e '
crima, pedepsita de eh'va, care l4a detr'nat pe 1aul Aindca n4a distrus t'tal si l4a
?nl'cuit cu 0avid O stram'sul viit'rului Jesia2 .Dte vreme la altii distrugerea este
un incident al cuceririi, la %p'p'rul ales, distrugerea este sc'pul ?n sine2 0espre
asta v'rbeste 0r2 Jaurice 1amuel2 3ceasta chemare sa Ae distrugat'ri a adus
multe su)erinte p'p'arel'r care au acceptat sa Ae d'minate de interese
talmudiste4si'niste si nu le4a adus )ericire adevarata tutur'r evreil'r, purtat'rii
acestei triste misiuni2
.Dnd au scris legendele din esirea, scribii T'rei au intr'dus m'tivul unei )'rme
prin care se distrug natiunile ga/da# %?n ra/b'i ei se v'r alia cu dusmanii n'stri,
-1#10:2 I'vestea cu sclavia egipteana unde apare acest m'tiv e d'ar ' p'veste,
dar ?n ist'ria Babil'nului )aptul ca evreii din Babil'n s4au aliat cu inva/ia persana
inamica si au )acilitat distrugerea Babil'nului este )apt ist'ric -8ustiAcat ?n
legenda din @echiul Testament, ?mp'd'bita cu un rege babil'nian ineGistent, ca
pedepsirea babil'nienil'r de catre eh'va pentru ca au )'st instrumentul lui ?n
pedepsirea iudaicil'r neascultat'ri:2 3p'i misiunea de distrugere s4a eGercitat
asupra regelui persan, eliberat'rul iudaicil'r2 3cesta, numit ?n legenda ;sterei
%3hasverus,, are un s)etnic, 3man, care4i atrage atentia ca evreii care l'cuiesc
printre persi nu recun'sc legile regatului ci se tin separati si au legi pr'prii,
periclitDnd securitatea regatuluiF regele imaginar 3hasverus p'runceste '
%distrugere, a tutur'r evreil'r din regat de tipul cel'r p'runcite de eh'va -caci
scribii nu stiau sa scrie ?n alt stil:, dar regina legendara ;stera l4a ?nvatat pe rege
ce sa )aca si acesta l4a spDn/urat pe 3man ?mpreuna cu t'ti Aii lui si i4a dat mDna
libera unchiului ;sterei sa masacre/e pe ceilalti l'cuit'ri ne4evrei2 ;vreii au
masacrat, /ice scriptura, 762000 de victime si de atunci ?nc'ace sarbat'resc cu
mare bucurie ?n Aecare an aniversarea acestui masacru -;stera 9#16417:2
3hasverus, ;stera, unchiul ei Jard'heu, 3man, sunt cu t'tii imaginari, desi unii
c'mentat'ri si'nisti ?ncearca sa4l identiAce pe 3hasverus cu VerGes, tatal lui
3rtaGerGes, care a trimis armata persana sa4l instaure/e pe Hehemia ?n erusalim
dupa ce si4a va/ut 762000 de persi masacrati de evrei2 0ar desi este pura
inventie, ceea ce e uimit'r ?n p'vestea lui 3hasverus este ca )apta lui 3hasverus,
de a4si da prada pr'prii supusi pentru a A masacrati si distrusi de )'rte inamice
talmudiste, se repeta a/i /ilnic si este p'litica de capetenie a guvernel'r acum
cDnd %legea, Talmudului a devenit lege pentru t'ti2 %.aci mare spaima aveau de
evrei,, /ice ;stera $#172
Belsatar si 0aniil, 3hasverus si Jard'heu sunt pers'na8e Active, dar Actiunile si
inventiile care descriu distrugeri sDnger'ase de victime nevin'vate au devenit
realitate ?n /ilele n'astre cDnd dupa masacrul tarului, a s'tiei si4a c'piil'r lui, unul
dintre calai a scris versul din 0aniil pe perete cu sDngele victimel'r si cDnd
spDn/urarea )uncti'naril'r germani s4a )acut dupa cum scrie ?n ;stera 7#6,10F
9#1!41"2
7epetam ?nca 'data ca descriind )aptele %evreil'r, )'l'sim acest termen numai
pentru grupul agresiv, plin de ura si distrugat'r si ca ?n evreime a eGistat
?nt'tdeauna si un curent care s4a ?mp'trivit acest'r tical'sii iudaiceF ast)el, ?n
timp ce rabinul din .hicag' 1'l'm'n B2 &reeh') c'nsidera ca cartea ;sterei
c'ntine esenta iudaismului care trebuie respectata, Bernard Br'=n, t't evreu din
.hicag', a /is ca Iurimul ar trebui sa nu se mai celebre/e, Aind ' )arsa a un'r
sarbat'ri pe care chiar pr')etii evrei le4au gasit de/gustat'are O asta ?n 19!!2
1pDn/urarea )uncti'naril'r germani ?nsa a avut l'c t't de Iurim, 'rice4au /is el si
altii ca el2 0e Iurim se sarbat'reste m'dalitatea de4a trium)a din t'tdeauna#
)'l'sirea unui guvern de g'imi pentru masacrarea g'imil'r c'n)'rm ra/bunarii lui
eh'va2
.itind si studiind sursele talmudice si si'niste, aut'rul a 'bservat ca ist'ria
p'p'arel'r este pre/entata ?n sc'lile talmudice ca ' serie de abateri ale
%p'p'rului ales, de la %lege,, pentru care eh'va ?i ?mprastie prin lume printre
alte p'p'are, ceea ce ?n sine c'nstituie ' %persecutie, indi)erent cDt de bine '
duc evreii ac'l'2 Ientru aceasta %persecutie, eh'va ap'i distruge celelalte
p'p'are si da vict'ria %p'p'rului ales, care de4acum s4a p'cait2 0upa distrugerea
imperiului babil'nian si4a celui persan a venit rDndul egiptenil'r, care ga/duiau
cea mai mare c'munitate evreiasca ?n 3leGandria, unde, /ice 0r2 Kastein, %evreii
au gasit a/il, si %traiau ?ntr4' c'munitate strDns unita9 separati de ceilalti cu
temple pr'prii9 egiptenii simteau dispretul evreil'r,2 3p'i /ice ca evreii %?n m'd
natural, au a8utat invadat'ril'r persani care distrugeau ;giptul, unde evreii
gasisera %a/il,2 0upa egipteni a venit rDndul grecil'r2 5n !!2 ?2Mr2 grecii au cucerit
Iersia si au ?nceput sa guverne/e ;giptul2 3leGandria a devenit ' metr'p'la
greceasca2 Julti evrei din numer'asa c'munitate din 3leGandria ar A vrut sa
traiasca ?n pace cu ceilalti 'ameni dar n4au avut v'ie# 0r2 Kastein scrie trium)at'r
?n ist'ria sa ca %evreii din 3leGandria au reali/at de/integrarea civili/atiei
elenice,2 3sa au de/integrat Babil'nia, Iersia, ;giptul, Lrecia O pDna la era
n'astra2 st'ria 'menirii dupa ?nvatatura Talmudului nu este decDt ist'ria
ra/bunarii lui eh'va din paragra)ul de mai sus2
3 urmat 7'ma, unde .icer' avea parerea eGprimata de 0r2 Kastein dupa 20 de
sec'le si se temea de evrei -ve/i pr'cesul lui &laccus, unde /ice ca stie ca evreii
sunt unitari, ca ?l p't ruina si p'vatuia prudenta:2 *a )el /ic &uscus, Pvidiu si
Iersius si 1eneca2 .ivili/atia 'ccidentala a crescut pe m'stenirea artistica a
Lreciei si m'stenirea 8uridica a 7'mei, unde pentru prima data s4a pr'mulgat
dreptul Aecarui 'm la pr'ces public si echitabil ?n )ata unei curti de lege2 0r2
Kastein gaseste ?nsa ca pentru iudei 7'ma %de la ?nceput n4a ?nsemnat decDt
)'rta bruta si stupida, neintelectuala,2 Timp de !00 de ani 7'ma antica a
persecutat crestinii2 0upa c'nvertirea lui .'nstantin ?n !20 evreii n4au mai avut
v'ie sa4si circumcida sclavii, sa ia sclavi dintre crestini si sa aiba casat'rii miGteF
desi %legea, iudaica inter/ice eGact aceste lucruri, adica sa Ae circumcisi neevreii
si inter/ice casat'riile miGte, 0r2 Kastein /ice ca atunci cDnd r'manii au /is asa, a
)'st ' %persecutie sDnger'asa,F cDnd evreii /ic asa, nu e persecutie ci e dreptul
l'r2
5n anul !96 Ialestina a devenit parte din Bi/ant si sub guvern crestin evreil'r nu li
s4a mai inter/is sa l'cuiasca ?n erusalim2 Bi/antul i4a )av'ri/at pe evrei2 T'tusi
cDnd persanii au invadat Bi/antul, evreii %s4au alaturat masiv armatel'r persane,
si ap'i au participat la %un masacru gigantic al p'pulatiei crestine,, /ice 0r2
Kastein, %cu )uria un'r 'ameni care de !00 de ani asteapta sa se ra/bune pentru
'presiune,2 .are 'presiuneQ 0r2 Kastein arata ca inter/icerea de a lua sclavi
dintre crestini a )'st aceasta %mare 'presiune seculara,2 Pdata masacrul
crestinil'r ?n)aptuit, drag'stea evreil'r pentru persani s4a terminat si dupa 1" ani
evreii, /ice 0r2 Kastein, %erau )'arte d'rit'ri sa neg'cie/e cu ?mparatul bi/antin
Meraclius, si sa4l a8ute sa recucereasca erusalimul2
3p'i a venit islamismul lui Jah'med, care stia ca %cei mai vi'lenti 'ameni9 sunt
evreii si pagDnii, -ve/i .'ranul:, dar islamul n4a )'st dusman evreimiiF /ice 0r2
Kastein# %le4a dat abs'luta libertate ec'n'mica si aut'n'mie administrativa , ?n
1pania, p'arta de intrare a islamului ?n ;ur'pa2 3c'l' regele vi/ig't ;uric a va/ut
)'arte bine peric'lul pe care l4au va/ut .icer' si altii ?naintea lui si l4a deAnit ?n
anul 6$0, la al 12 .'nciliu de la T'led'2 7egatul lui a )'st distrus si islamul a luat
stapDnire ?n 1pania ?n 7122 Lraet/ -si 0r2 Kastein, de alt)el: descrie cum evreii din
interi'rul regatului vi/ig't s4au aliat invadat'ril'r inamici islamici2 .um ?n 'rasele
cucerite arabii vict'ri'si nu4si puteau permite sa lase trupe numer'ase, ei dadeau
aceste 'rase pe mDna evreil'r, care ast)el au pus stapDnire pe .'rd'va, Lranada,
Jalaga2 Lraet/ descrie cum Tari< invadat'rul a aparut sub /idurile T'led'4ului,
care avea d'ar ' garni/'ana micaF ?n timp ce crestinii s4au adunat ?n biserica sa
se r'age, evreii au deschis invadat'ril'r p'rtile cetatii si i4au primit cu aclamatii
de bucurie, ra/bunDndu4se ast)el pentru %persecutiile, su)erite9 Tari< a dat si
capitala pe mDna evreil'r9 .Dnd Jusa bn H'ssair, guvernat'rul 3)ricii, a adus '
n'ua armata ?n 1pania si4a mai cucerit alte 'rase, le4a dat pe mDna evreil'r,2 0in
n'u ra/b'iul ?ntre d'ua natiuni devine teatrul %ra/bunarii, evreil'r pentru
%persecutiile, su)erite, %persecutii, care c'nstau, dupa cum arata Lraet/, din
)aptul ca nu aveau v'ie sa4i trans)'rme pe crestini ?n sclavi -/ice Lraet/# %cea mai
cruda persecutie a )'st restrictia cu privire la luarea crestinil'r drept sclavi,:2 0in
n'u, ca si ?n Iersia si Babil'n, evreii au tradat tara ga/da si s4au aliat cu
invadat'rii ?n distrugerea tarii care i4a primit cu bratele deschiseF iar invadat'rii
au dat tara cucerita pe mDna l'r2 Leneralii cali)ului n4au dat atentie
avertismentului din .'ran, cum nici a/i p'liticienii si guvernantii din vest nici nu
se uita la H'ul Testament2 3rabii la rDndul l'r au gustat %ra/bunarea lui eh'va,
desi au daruit evreil'r suprematia asupra crestinil'r sub8ugati2 3bu sha< din
;lvira averti/ea/a cali)ul din .'rd'va, aratDnd luGul si ar'ganta evreil'r, saracia
pr'gresiva a cel'rlalti, tradarea evreil'rF cali)ul nu l4a ascultat si4a c'ntinuat sa se
lase manipulat de talmudistii centrului Talmudic din .'rd'va2 .ali)atul a durat ?n
1pania $00 de ani, dupa care evreii i4au a8utat pe spani'li sa4i i/g'neasca pe
arabi2
I'p'rul de4acum ?nvatase sa4i cun'asca si nu credea ca c'nvertirea evreil'r la
crestinism -cDnd erau c'nvertiti: era sincera2 0r2 Kastein si el arata ca evreii
c'nvertiti c'nspirau ?n secret si se bucurau de dispensa de la talmudisti pentru a
)ace pe c'nvertitii2 T'tusi regii spani'li ?i )aceau pe acesti )alsi c'nvertiti ministrii
l'r de Anante, ca de eG2 saac 3brabanel2 0r2 Kastein arata ca evreii de sub
stapDnirea araba au dat bani cu ?mprumut spani'lil'r din n'rdul liber ca sa4i a8ute
sa alunge pe arabii ai car'r emisari si 'ameni de ?ncredere erau2 0upa eGpul/area
arabil'r, cele $00 de ani de ?mpilare evreiasca au determinat eGpul/area evreil'r
din 1pania ?n 1"92 si din I'rtugalia ?n 1"962 0e aceea ist'ricii si'nisti urasc a/i
1pania asa de mult, unde, /ic ei, n4au terminat masacrul pr'mis l'r de eh'va2 0e
aceea au initiat rasturnarea m'narhiei spani'le si ra/b'iul civil din 19!0# /ice
marele si'nist american, 8udecat'r ?n .urtea 1uprema a 1tatel'r Enite, Brandeis,
catre rabinul 1tephen Nise ?n 19!!# %1a Ae si s'arta Lermaniei cum a )'st s'arta
1panieiT,
0esi cDnd talmudistii detineau Anantele si destinele spani'lil'r trecusera 16
sec'le de civili/atie crestina, evenimentele au avut l'c dupa cum prescrie %legea,
din @echiul Testament2 ;vreii au trebuit, sub c'nducerea talmudistil'r, sa
%distruga, p'p'arele ga/da, care, indi)erent cum se lasau d'minate si 8umulite de
evrei, erau %persecut'are, pentru ca eh'va i4a ?mprastiat pe evrei printre ele2 T't
acest rastimp dintre evrei s4au ridicat unii care au pr'testat ?mp'triva misiunii de
a distruge si masacra ?ntr4unaF de Aecare data stapDnii talmudici le4au astupat
gura si evreii au trebuit sa c'ntinue misiunea l'r care nici pe ei nu4i )ace )ericiti2
5n acest m'ment 1pania i4a eGpul/at, i4a ?mprastiat prin lume si evreii s4ar A putut
asimila cu ceilalti 'ameniF ar A putut scapa de misiunea l'r ucigat'areF daca nu s4
ar A ivit ' rasa de 'ameni care n4au nimic de4a )ace cu uda sau cu srael, care n4
au picatura de sDnge semit ?n vine, ai car'r stram'si n4au )'st nici'data nici
macar prin 8urul Ialestinei, ' rasa m'ng'l'ida turca, ha/arii din 3sia, care au
preluat pr'gramul p'litic de masacrare, ?nr'bire, stapDnire si 8a) al cel'rlalte
p'p'are sub preteGtul ca eh'va le4ar A pr'mis stram'sil'r pe care ei nu i4au avut
dreptul de a )ace aceste lucruri2
5nca de la caderea regatului vi/ig't din 1pania de la 711, 'pt sec'le ?nainte de4a
A ?mprastiati prin ;ur'pa, evreii din 1pania nu mai aveau sDnge iudaic si nici ei nu
mai aveau pretentia ca se trag din tribul lui uda2 Lraet/ /ice# %primele ase/ari ale
evreil'r ?n )rum'asa Mesperia -1pania: sunt ?nvaluite ?n mare 'bscuritate,F
%avDnd pretentii de neam vechi,, si4au ba/at pretentiile pe aArmatia ca %regele
Habuc'd'n's'r i4a transp'rtat ?n 1pania dupa ce le4a distrus templul din
Babil'n,2 deea suprematiei si a 8e)uirii b'gatiil'r alt'ra atragea multe triburi
primitive din multe l'curi si arabii care 'ricum sunt circumcisi se puteau declara
iudaici )ara ca cineva sa 'bserve vre' di)erenta2 7abinii din n'rdul 3)ricii si din
desert ?si mareau bucur's c'ngregatia daca puteau, departe Aind de centru2
.Dnd r'manii au ?nceput sa4i persecute pe %pagDni,, evreii n4au )'st persecutati
si ast)el multi care credeau ?n Baal, sis si 3d'nis au devenit une'ri crestini,
alte'ri iudaici2 *egile stricte de segregare rasiala a levitil'r erau de multe 'ri
calcate ?n regiuni mai ?ndepartate2 0e8a la intrarea ?n 1pania evreii nu erau de
rasa pura2 0ar ?n cei $00 de ani de sedere ?n 1pania centrul talmudic din .'rd'ba
a c'ntr'lat segregarea si ast)el s4a )'rmat tipul de evreu se)ardit2 *a eGpul/area
din 1pania centrul talmudic s4a mutat ?n I'l'nia2 ;ncicl'pedia udaica /ice# %evreii
se)ardici sunt descendentii cel'r eGpul/ati din 1pania si I'rtugalia care s4au
ase/at ?n sudul &rantei, talia, 3)rica de H'rd, 3sia Jica, Planda, 3nglia, 3merica
de H'rd si de 1ud, Lermania, 0anemarca, 3ustria si Engaria,2 I'l'nia nu e
menti'nataF ?n timp ce evreii se)ardici s4au ?mprastiat prin vest si s4au mutat mai
?n spre vest ?n ma8'ritatea l'r, centrul talmudic s4a mutat ?n rasarit2 ;ncicl'pedia
iudaica arata ca evreii se)ardici se c'nsiderau mai n'bili decDt ceilalti, desi aveau
bune rap'rturi cu eiF ca nu erau telali sau camatari si nu se amestecau cu clasele
de 8's si %rare'ri se casat'reau cu ele9 ?n era m'derna si4au pierdut inKuenta pe
care au avut4' de sec'le asupra cel'rlalti evrei,2 0eci se)arditii se tineau
de'parte, nu s4au dus ?n I'l'nia si si4au pierdut inKuenta2 Jai mult, statisticile din
cartile eruditil'r iudaici care indica numarul de evrei c'ntin ci)re eGtra'rdinar de
Kuctuante, indicDnd la intervale mici un numar )'arte mic si ap'i imediat un
numar )'arte mare, care nu p'ate A nicicum eGplicat prin crestere bi'l'gica
n'rmala2
.Dnd s4a mutat centrul talmudic din .'rd'ba ?n I'l'nia s4a schimbat si caracterul
rasial al evreil'r2 ;vreii care dusesera steagul lui uda din antichitate dintr4' data
au devenit neimp'rtanti, au )'t ?mpinsi la margine, si4au ?nceput sa scada
numeric2 Talmudul s4a pregatit pentru a d'ua c'n)runtare cu civili/atia eur'peana
)'l'sind )'rtele tribului asiatic al ha/aril'r, despre care p'vestesc chiar ist'ricii
si'nisti si ebraistii evrei2 5n 8urul anului 600 regatul ha/aril'r se ?ntindea ?ntre
Jarea Heagra si Jarea .aspica, Aind ' p'pulatie de triburi turc'4m'ng'lice al
car'r hagan %s4a c'nvertit la iudaism ?mpreuna cu dregat'rii lui si un mare numar
din supusii lui, pr'babil ?n 679 30, -;ncicl'pedia udaica:2 .'resp'ndenta dintre
3bd el 7ahman, sultanul .'rd'bei si regele 'si) al ha/aril'r de prin anul 960 30
-;ncicl'pedia udaica /ice ca este autentica: c'ntine pentru prima data
descrierea acest'r %evrei, ha/ari prin cuvDntul %ash<ena/i,, care ?nseamna
%evreu din rasarit, si indica as'ciatii cu slavii2 1ingurul lucru pe care4l au acesti
turc'4m'ng'li ash<ena/i c'mun cu se)arditii este iudaismul, adica pr'gramul
p'litic2 .'ntr'lul central talmudic a devenit mai laG ?n vest dar era de Aer ?n
ghet'urile din est2 ;vreii si4au pierdut trasaturile semite si au mai degraba
trasaturile m'ng'le ale ha/aril'r2 Hici un g'im nu va aKa vre'data de ce
talmudistii din .'rd'ba au permis inKuGul acesta masiv de ne'4iudaici ha/ari2
Pare au preva/ut ca v'r avea nev'ie de n'i armateQ n 'rice ca/ cDnd le4a )'st
risipita armata din 1pania, cea se)ardita, au avut imediat la ?ndemDna armata
ash<ena/i care sa c'ntinue misiunea de distrugere data l'r de eh'va2
Ma/arii )usesera ?nca de la ?nceput 'stili rusil'r care veneau din n'rd si4n cele din
urma i4au supus2 .Dnd au )'st t'tal c'nvertiti la talmud si s4a prabusit regatul l'r
-prin anul 1000: ha/arii au devenit supusii c'nducat'ril'r talmudici care diri8au
re/istenta anti4ruseasca ca ' lupta ?mp'triva crestinismului2 14au c'ncentrat ?n
special ?n Kiev -'rasul %s)Dnt, al rusil'r crestini:, ap'i ?n Ecraina, I'l'nia si
*ituania2 3u devenit centrele rev'lutiei anti4ruse care a devenit ulteri'r %rev'lutia
m'ndiala,, n'ul instrument al lui eh'va de distrugere a crestinil'r si a
p'p'arel'r2 Timp de sec'le acesti nep'ti ai triburil'r m'ng'le salbatice din 3sia
)ara picatura de sDnge iudaic ?n vine au %respectat legea lui eh'va, cu strictete
pentru ca eh'va sa4i %duca ?nap'i, ?n pamDntul %)agaduit lui J'ise si stram'sil'r
l'r, de care stram'sii l'r nici nu au/isera vre'data, de unde ap'i sa stapDneasca
lumea c'n)'rm pr'misiunii lui eh'va2 .Dnd p'liticienii 'ccidentului se straduiau
cu trup si suKet sa4i a8ute sa se %?nt'arca, ?n %patria stram'sil'r l'r,, ei n4
au/isera de ha/ari2 3rabii ?nsa ?i cun'steau si4au ?ncercat degeaba sa arate
adevarul la .'n)erinta de pace din 1919 si la Hatiunile Enite ?n 19"72
5n cei "60 de ani de la mutarea talmudismului ?n I'l'nia la ha/ari %centrul
talmudic vi/ibil al lumii, -/ice 0r2 Kastein: a ?ncetat sa eGiste si ideea ra/bunarii si
distrugerii lui eh'va a devenit cun'scuta sub numele de %rev'lutie,2 3u )'st trei
ast)el de mari rev'lutii# a lui .r'm=ell ?n 3nglia, rev'lutia )rance/a si cea
b'lsevicaF una mai ucigat'are si mai de/astru'asa decDt cealalta, Aecare Aica
celeilalte, t'ate derivate din %legea, scrisa ?n Th'ra4Talmud2 0istrugerea ?n Aecare
ca/ a )'st ?ndreptata ?mp'triva guvernului legitim, a natiunii si a crestinismului,
caci singurul guvern legitim dupa %lege, este al lui eh'va, singura natiune
legitima este p'p'rul ales de eh'va si v'lumele suplimentare ale Talmudului
eGplica ca t'cmai crestinismul a p'runcit eh'va anume sa Ae distrus2 7ev'lutia
era ?ndreptata ?mp'triva %regelui si4a clerului, ca simb'luri ale %'presiunii
masel'r,F acum nu mai avem nici regi nici cler dar rev'lutia c'ntinua, cu
distrugerea natiunii -uciderea regelui este actul simb'lic al distrugerii natiunii: si
cu distrugerea religiei -cu actul simb'lic al darDmarii bisericil'r :2 1ursa uciderii
regelui si darDmarii bisericil'r ca acte rituale de distrugere a natiunil'r prescrise
de eh'va, aut'rul n4a gasit4' decDt ?n @echiul Testament O Th'ra O Talmud unde
J'ise ?i spune tribului lui uda# %0'mnul 0umne/eul tau i4a dat Bpe l'cuit'rii
IalestineiC ?n mDna ta ca sa4i distrugi cu desavDrsire2 1a nu ?nchei pace cu ei si sa
nu le arati mila9 ci sa le distrugi altarele, -0euter'n'mul 7#2, 6:F %caci 0'mnul
0umne/eul tau te4a adus ?n tara care i4a )agaduit4' parintil'r tai 3braham, saac
si ac'bF si ti4a dat 'rase mari si )rum'ase pe care nu tu le4ai c'nstruitF case pline
de averi pe care nu tu le4ai adunatF )DntDni pe care nu tu le4ai sapatF vii si live/i
pe care nu tu le4ai plantat9 sa uci/i pe t'ti cei pe care 0'mnul 0umne/eul tau i4a
dat ?n mDna ta -6F10411F 7#16:2 0'mnul 0umne/eul tau ?i va da pe mDna ta si4i va
l'vi de4i va distruge c'mpletF si el va da pe regii l'r ?n mDna ta si tu ai sa4i
distrugi cu numele l'r de pe )ata pamDntului9 1i ai sa le ar/i ?n )'c imaginile
religi'ase, -7#2!426:2 .Dnd centrul guvernului talmudic s4a ascuns privirii dupa ce
s4a mutat ?n sDnul unui trib barbar m'ng'l asiatic, aceasta d'ctrina p'litica si4a
?nceput marsul trium)at'r ?n ;ur'pa2 3ut'rul n4a putut desc'peri ?n studiul de )ata
daca rev'lutia lui .r'm=ell sau rev'lutia )rance/a au avut c'nducat'ri evrei
talmudici2 7e/ultatele ambel'r rev'lutii a )'st un trium) al guvernului talmudic
-?nt'arcerea evreil'r ?n 3nglia, emanciparea evreil'r ?n &ranta:, dar studiul lui nu4i
arata ca guvernul talmudic ar A p'rnit rev'lutiile2 0ar cea de4a treia, rev'lutia
b'lsevica, a )'st pr'm'vata, 'rgani/ata si c'ndusa direct de evreii crescuti ?n
sc'ala talmudului si c'ndusa ?n t'ate amanuntele dupa preceptele talmudului2
T't'data cuvDntul %rev'lutie, si4a capatatul ?ntelesul talmudic de distrugere )ara
s)Drsit pentru ?mplinirea %legii,2 *a ?nceput ?n ;ur'pa %rev'lutie, a ?nsemnat '
rasc'ala care are l'c ?ntr4un anumit l'c cau/ata de anumite c'nditii l'cale la un
m'ment datF dar rev'lutia b'lsevica a aratat ca ea este ' %rev'lutie m'ndiala, si
' %rev'lutie permanenta,, ' activitate permanenta 'rgani/ata pe plan m'ndial de
' centrala internati'nala care tinde la distrugere universala indi)erent de
c'nditiile l'cale2 1c'pul nu este ?mbunatatirea c'nditiil'r l'cale, ci distrugerea
guvernului legitim, distrugerea natiunil'r si4a religiei, pentru instaurarea
guvernului suprem al sectei d'minante a rasei d'minante, dupa cum pr'mite
Th'ra2 .r'm=ell n4a )'st decDt ' mari'neta, ca si regele .irus2 Price c'pil de
sc'ala din 3nglia ?nvata ca .r'm=ell a )'st unul care l4a decapitat pe rege si a
adus evreii ?nap'i ?n 3nglia2 0aca adaugi la aceste )apte baia de sDnge si
masacrul pre'til'r c'ndus de .r'm=ell la 0r'gheda, ce e .r'm=ell altceva decDt
unealta lui eh'va din 0euter'n'mulQ .r'm=ell este unul dintre primii care4si
ascund ura )ata de crestinism /icDndu4si %crestini dupa @echiul Testament,2 ;l a
inter/is sarbat'area .raciunului, a ars bisericile crestine si4a asasinat membrii
clerului crestin2 3 c'chetat un timp cu ideea de4a A mesia evreil'r2 0etinea
puterea cDnd 1abbatai +evi se pr'clamase mesia, cu un succes care4i
?nspaimDntase pe cei din guvernul talmudic de asa natura ?ncDt talmudistii din
3msterdam s4au gDndit la un c'ntra4mesia si4au trimis de graba emisari ?n 3nglia,
ca sa veriAce daca nu4l puteau cumva declara pe .r'm=ell ca se trage din regele
0avid2 .r'm=ell ar A )'st un mesia pe placul l'r cDnd ei ar A avut nev'ie de el,
caci ide'l'gia lui de distrugere t'tala si masacru general era c'recta2 -Jesia
talmudica p'ate A 'ricineF ?n 19!9, un rabin din Lermania pr'p'vaduia ca Mitler
este mesia evreil'r si un evreu ?ngri8'rat care4l cun'stea pe aut'rul cartii l4a
?ntrebat pe aut'rul cartii ?n 19!! ce parere are despre aceasta predica a
rabinului:2 .r'm=ell n4a putut A d'vedit ca se trage din 0avid, desi s'ldatii lui
erau dispusi sa verse cu Biblia ?n mDna 'ricDt de mult sDnge cerea eh'va si
vr'iau sa aiba un c'nsiliu ca si sanhedrinul iudaic, din 70 de ?ntelepti -.r'm=ell
pers'nal ?i cam dispretuia pe acesti )anatici ieh'viti dar ca un bun p'litician
pragmatic, ca cei de a/i, a dat %libertate religi'asa deplina, acest'r )anatici ?n
timp ce masacra pre'tii si m'nahii crestini ?n 3nglia:2 3devaratul lui tel era sa
'btina bani de la evreii b'gati din 3msterdam, care, dupa cum prescrie @echiul
Testament, erau bancherii ;ur'pei -s4ar parea ca ?ntreaga ist'rie a ;ur'pei a
depins de preceptul camatariei prescris ?n 0euter'n'mul 16#6# %1a dai cu
?mprumut la multe natiuni dar sa nu iei cu ?mprumut de la nimeni si ast)el nimeni
nu te va stapDni,:2 ;vreii din 3msterdam detineau t't c'mertul din 1pania,
I'rtugalia si *evant si c'ntr'lau cursul aurului2 7abinul Janasseh ben srael din
3msterdam a venit la *'ndra si4a per)ectat tran/actia cu .r'm=ell, eGact asa
cum 0r2 .haim Nei/mann a per)ectat4' ?n /ilele n'astre cu guvernul britanic si
american# a cerut %sa Ae readmisi evreii, si ?n aceeasi pr'p'/itie a amintit de
ra/bunarea sDnger'asa a lui eh'va ?mp'triva cel'r care se ?mp'trivesc si de
rasplata care4l asteapta pe cel care se supune, eGact ca ?n alegerile pre/identiale
americane, unde se pr'mite ca va A ales candidatul care sustine sraelul cu banii
si armamentul guvernului american2 .eea ce de )apt cerea Janasseh ben srael
era supunerea la d'minatia si'nista, caci evreii nu parasisera nici'data 3nglia si
n4aveau cum %sa Ae admisi, ac'l' unde erau de8a2 ;Gpul/area l'r avusese l'c
d'ar pe hDrtie si acum se cerea d'ar )'rmalitatea anularii acelei hDrtii2 0esi
.r'm=ell era ?n tratative sa vDnda catedrala 1t2 Iaul evreil'r pentru 6002000 de
lire sterline, nu l4a putut satis)ace pe rabinul Janasseh ben srael din cau/a
'p'/itiei publice2 3p'i d'mnia lui .r'm=ell a luat s)Drsit )ara ca el sa A adus
evreii, care nu parasisera nici'data 3nglia, ?nap'i ?n 3nglia, ?n ciuda cel'r scrise ?n
manualele sc'lareF si )ara prea multa distrugere permanenta ?n ciuda e)'rturil'r
lui de4a varsa cDt mai mult sDnge2 3nglia si4a reluat drumul dupa el2 0ar cu el
)en'menul %rev'lutiei, intrase ?n ;ur'pa2
*a m'artea lui .r'm=ell evreii au dat spri8in Ananciar lui .ar'l , Aul regelui
decapitat de .r'm=ell, care a )acut curDnd dupa aceea ce i4au cerut ei si4a
legali/at p'/itiile evreil'r ?n 3ngliaF ceea ce nu i4a ?mpiedecat pe evreii din
3msterdam sa Anante/e eGpeditia lui Nilliam de Prania si sa rast'arne pe
urmasul si )ratele lui .ar'l 2 .ine a ?nvins ?ntre .r'm=ell si regeQ ;vreii din
3msterdam2 .ine a ?nvins ?ntre dinastia 1tuart si casa de PraniaQ ;vreii din
3msterdam2
*a 160 de ani dupa .r'm=ell rev'lutia a l'vit din n'u ;ur'pa crestina, de data
aceasta ?n &ranta2 5n aparenta rev'lutia )rance/a pare nelegata de a lui .r'm=ell,
dar eGact ca si a lui .r'm=ell si ca cea b'lsevica mai tDr/iu, a atacat ?n special
natiunea si religia ?n pers'ana regelui si a pre'til'r si m'nahil'r si a ?nl'cuit
%tirania, acest'ra cu una mult mai sDnger'asa2 0in cau/a ca la s)Drsitul sec'lului
1$ centrul talmudic s4a camuKat si4a devenit c'nspirativ si secret, aut'rul n4a
gasit legatura lui cu rev'lutia )rance/aF dar aceasta rev'lutie a ?nceput cu
%drepturile 'mului, care chipurile se re)era la t'ti 'amenii si ap'i a8unge sa se
limite/e la %pr'blema evreiasca,2 Enul dintre primele decrete ale rev'lutiei a )'st
%emanciparea evreil'r, -1791: t't asa cum unul din primele acte ale rev'lutiei
b'lsevice a )'st decretul ?mp'triva %anti4semitismului,2 ;manciparea evreil'r este
singurul re/ultat al rev'lutiei )rance/e a carei baie de sDnge n4a lasat nici ' alta
urma ?n &ranta decDt ' apatie si4' instabilitate din care &ranta nu s4a mai recules2
0ar nu t'ti evreii au scris ist'ria asta sDnger'asa a vesnicei distrugeri a
p'p'arel'r si4a civili/atiil'r, dupa cum nu t'ti nemtii au )'st hitleristi si nu t'ti
rusii au )'st c'munisti2 0intre evrei s4au ridicat v'ci care au pr'testat ?mp'triva
%legii, de vesnica varsare de sDnge si distrugere a alt'r p'p'are, mai puternice
decDt dintre p'p'arele a car'r distrugere ' cere %legea, talmudica2 0e aceea de
cDte 'ri aut'rul )'l'seste cuvDntul %evrei, vrea sa se tina seama de acest lucru2
.apit'lul 1$# 5ntrebarile lui Hap'le'n
38uns la putere Hap'le'n era pus pe )apte mari pentru el, &ranta si )amilia lui dar
s4a va/ut curDnd pus ?n )ata %pr'blemei evreil'r, si ?n maniera tipica a atacat4'
direct2 ;l a )'st primul 'm de stat -si ast)el precurs'rul lui Bal)'ur si *l'(d Le'rge,
N''dr'= Nils'n, &ran<lin 7''sevelt, Marr( Truman si Ninst'n .hurchill: care a
%?n)aptuit pr')etia, de a preda erusalimul evreil'r2 0upa cum arata d'ua rap'arte
din *e J'niteur din 1799 -datat 17 3prilie din .'nstantin'p'l, publicat la 22 Ja(:,
pe cDnd c'manda trupele ?n Prientul Ji8l'ciu a chemat t'ti evreii din 3sia si 3)rica
sa vina cu trupele lui ca sa4i duca ?nap'i la erusalim caci armata lui era de8a la
3lepp'2 3l d'ilea rap'rt dupa cDteva saptamDni /ice ca %Hap'le'n nu vrea d'ar
sa le restituie erusalimul evreil'r ci are planuri mai mari9, 3ici s4a 'prit ?nsa
ist'ria %re?nt'arcerii,, caci Hap'le'n n4a mai a8uns la erusalim si s4a retras din
1iriaF p'ate si4a dat seama ca evreii nu4i sunt del'c recun'scat'ri dar arabii ?n
schimb s4au suparat si4i spri8ina pe engle/i2 3st)el, Hap'le'n n4a avut n'r'cul lui
.r'm=ell sa i se eGamine/e pedigreul si n4a avut n'r'cul sa Ae instrumentul lui
eh'va cum au )'st britanicii ?n 19172 5n 1$06, de8a ?mparat, Hap'le'n din n'u
c'ntempla %pr'blema evreiasca, si din n'u a atacat4' )r'ntal, mai ales ca
)rance/ii se plDngeau de privilegiile ac'rdate evreil'r care abu/au de ele2 3
invitat 112 repre/entanti iudaici de seama din &ranta, Lermania si talia la Iaris si
le4a pus d'ua ?ntrebari care arata ca el ?ntelegea per)ect spiritul iudaismului
pentru care destinul universului nu este decDt de a duce la marirea si grand'area
iudaismului si celelalte natiuni si p'p'are nici nu eGista decDt ca instrumente sau
pleava ?n mDna lui eh'va care le )'l'seste pentru a pedepsi sau preamari secta
)anatica a iudaismului2 Hap'le'n )usese dispus sa Ae un instrument al lui eh'va
cDnd vr'ia sa le recucereasca erusalimul, dar acum era ?mparat si nu mai era
dispus sa Ae ' mari'neta2 *e4a pus niste ?ntrebari pe care 0r2 Kastein le numeste
%in)ame, dar care chiar el recun'aste ca %au patruns ?n m'd c'rect esenta
pr'blemei,# 1unt evreii din &ranta parte din natiunea )rance/a sau nuQ 7especta
ei legile &ranteiQ 5i privesc ei pe )rance/i ca pe niste %)rati, sau niste dusmaniQ 3u
v'ie dupa legea l'r sa se casat'reasca cu )rance/iQ *egea l'r prescrie tratament
ec'n'mic di)erit pentru evrei si pentru )rance/iQ 3ceste ?ntrebari puse de
Hap'le'n ?n m'd public ?n gura mare deAnesc %legea, de discriminare rasiala si
religi'asa cu care levitii, aut'rii Th'rei si4al @echiului Testament, au anulat cele 10
p'runci2 Hap'le'n i4a pus pe cei 112 repre/entanti ?ntr4' situatie grea, de unde
nu puteau iesi decDt sau ?n m'd sincer renuntDnd la legea talmudica, sau
pre)acDndu4se pe m'ment ca renunta la ea, ceea ce Talmudul permite2 3u negat
cu h'tarDre ca eGista separare talmudica ?ntre ei si )rance/iF s4au declarat
)rance/i ?n)'cati, gata sa se casat'reasca cu 'ricine, dar numai %dupa legea
civila,, au /is ei, nu si dupa %legea l'r,2 0ar ?n realitate nici ei si nici alti
talmudisti n4au renuntat nici'data la a A stat4?n4stat si la segregarea l'r rasiala
crDncena cu care lucrea/a pentru distrugerea statului4ga/da2 3tunci Hap'le'n s4a
aratat ?ntr4adevar genial, cerDnd ca aceste raspunsuri date ?ntrebaril'r lui sa Ae
legi)erate de Jarele 1anhedrin pentru vecie2 .ei 71 de membri ai 1anhedrinului,
"6 rabini si 26 mireni, s4au ?ntDlnit la Iaris ?n 1$07F desi nu se mai ?ntrunise
Jarele 1anhedrin de sec'le, centrul talmudic din I'l'nia de4abia se daduse la
)und recent si lumea ?nca stia de el2 1anhedrinul s4a aratat chiar si mai /el's
decDt patri'tii evrei )rance/iF a ?nceput prin a multumi bisericil'r crestine pentru
ca i4au pr'te8at pe evrei -c'ntrar cel'r spuse de si'nisti asta/i care /ic ca ist'ria
'menirii n4a cun'scut decDt persecutii inAnite su)erite de evrei din partea abs'lut
tutur'r cel'rlalti:F ap'i 1anhedrinul a declarat ca natiunea evreiasca a ?ncetat sa
mai eGiste si deci %legea, talmudica a vietii /ilnice nu mai era %lege,, dar Th'ra
ca lege religi'asa ramDne ?n vig'are2 5n ca/ de dubiu, legea statului4ga/da e
suprema, a /is 1anhedrinul2 0e acum ?nc'l', a /is 1anhedrinul, sraelul e d'ar '
credinta religi'asa si nu mai asteapta ' re?nt'arcere ?n vreun terit'riu nati'nal
anume2 3cest trium) al lui Hap'le'n -cine stie daca nu l4a c'stat c'r'ana si
ulteri'r viataQ: a eliberat evreii de tirania talmudica si le4a permis sa traiasca
?mpreuna cu ceilalti 'ameni daca aveau che)2 Ie ba/a acest'r declaratii sustinute
de t'ti evreii cun'scuti p'p'arel'r 'ccidentale s4au c'nstruit drepturile civile ?n
t'ate tarileF si iudaismul re)'rmat -/ice rabinul J'ses I2 Jac'bs'n: a renuntat la
rugaciunile care cereau re?nt'arcerea la tara )agaduintei2 .riticil'r evreil'r care
/iceau ca evreii nu d'resc pr'speritatea tarii4ga/da pe care ' c'nsidera d'ar un
l'c de trecere, un dusman care trebuie distrus, li s4a pus pumnul ?n gura cu
aceste declaratii2 0ar ?n mai putin de 90 de ani declaratiile 1anhedrinului lui
Hap'le'n au )'st anulate ast)el ?ncDt Bernard J2 Br'=n, scriit'r evreu, scrie#
%3cum avem egalitate deplina dupa t'ate legile taril'r apr'ape, dar nati'nalismul
evreu a devenit Al's'Aa israelitil'r2 1a nu ne miram n'i evreii daca lumea ne
acu/a ca am 'btinut egalitatea prin minciunaF ca am ramas t't un stat4?n4stat si
ca ei ne4au ac'rdat drepturi pe care ar trebui sa le ia ?nap'i,2 &ara sa vrea,
Hap'le'n a )acut p'steritatii serviciul de a desc'peri cDt de lipsite de val'are au
)'st declaratiile de cinste si l'ialitate ale 1anhedrinului2 1ingura lege a ramas t't
cea talmudica, impusa evreimii de ?nteleptii talmudului cu a8ut'rul p'liticienil'r
g'imi care ?i servesc ca si regele persan 3rtaGerGes pe Hehemia de demult2
3u mintit sau au )'st sinceri membrii 1anhedrinului cDnd i4au raspuns lui
Hap'le'nQ Ir'babil, ca si ceilalti evrei, unii au mintit, altii au )'st sinceri2 0ar
1anhedrinul lui Hap'le'n avea un de)ect )undamental# c'nsta din evreii
'ccidentali, ma8'ritatea se)arditi, care n4aveau aut'ritate asupra ha/aril'r din
rasarit, unde haladuiau, ?n 7usia si I'l'nia, marile mase de evrei ash<ena/i2
3cestia nu recun'sc h'tarDrile se)arditil'r si se c'nsidera purtat'rii traditiei
levitil'r si )ariseil'r2 0e ei Hap'le'n nu stia sau uitase2
3st)el s4a ?ncheiat a treia )a/a, cea talmudica si evreii erau gata sa se uneasca cu
restul 'menirii O dar n4a )'st sa Ae2 3cum ?ncepe )a/a a patra, a %emanciparii,
sec'lului 19, ?n care talmudistii din ghet'urile ash<ena/i au anulat declaratiile
1anhedrinului lui Hap'le'n si4au )'l'sit drepturile cDstigate prin emancipare
pentru a c'nstrDnge si mai sever evreimea ?n ghet'uri ?ntr4un stat4?n4stat2
.apit'lul 19# 7ev'lutia m'ndiala
1ec'lul 19 a va/ut d'ua n'i miscari c'nvergente care au a8uns sa d'mine t'ate
aspectele vietii 'amenil'r pe la anul 19002 3cestea sunt si'nismul, re?nt'arcerea
%p'p'rului ales, ?n %tara )agaduintei,F si c'munismul, al carui sc'p este
distrugerea nati'nalitatii si statului nati'nal2 3parent 'puse, aceste d'ua miscari
paralele c'nstruiesc acelasi sc'p Anal# caci eh'va a pr'mis %alesului, sau si %tara
)agaduintei, dar si suprematia %peste t'ate p'p'arele de pe )ata lumii, si ca va
%distruge t'ate natiunile celelalte, -ve/i @echiul Testament:2 7ev'lutia m'ndiala
c'lab'rea/a cu si'nismul pentru a ?mplini pr'misiunea lui eh'va O mai bine /is,
serveste si'nismul2
5nceputul sec2 19, dupa 17 sec'le de civili/atie crestina, a adus viata ?n ;ur'pa si
?n 'ccident la cel mai ?nalt grad de umanitarism si etica, ast)el ?ncDt pDna si
ra/b'iul se ducea sub inKuenta umanitarismului si milei -de eG2, ?n tratamentul
pri/'nieril'r si4a civilil'r:2 0ar pe la mi8l'cul sec2 20 acest pr'gres ?n spre
umanitarism a )'st ?n mare masura sters de un regres ?n spre salbaticie si
cru/imeF ' mare parte din vest a )'st supusa barbarismului asiatic si se pune
?ntrebarea daca civili/atia crestina 'ccidentala va mai supravietui ?n partea ce4a
ramas2 5n intervalul ?n care s4a reali/at regresul spre barbarism si cru/ime s4a
reali/at si ' crestere a puterii iudaismului asupra p'liticii 'ccidentului pDna a
atins culmi ne mai atinse de nimeni2 lustratie# la ?nceputul sec2 19, J'hannn
L'tt)ried Merder scrie# %Hatiunile mai neev'luate din ;ur'pa sunt sclavii v'luntari
ai camatariei evreiesti9 ;vreii sunt ?n ;ur'pa un p'p'r asiatic strain prin partile
n'astre, legati de legea aceea veche pe care4au primit4' ?n tari ?ndepartate si de
care ei singuri spun ca nu se p't lipsi9 ;i sunt legati indis'lubil de ' lege straina
n'ua care este 'stila tutur'r p'p'arel'r ?n a)ara de ei,2 0upa declaratia )ervent
patri'tarda a 1anhedrinului lui Hap'le'n, 'ricine ar A /is ca Merder e un big't,
mai mult, un %antisemit,F dar trecerea anil'r a de/valuit ca Merder spune
adevarul2 5n 1$99 M'ust'n 1te=art .hamberlain scria# %14a )acut ' mare
schimbare#9 a/i traim9 ?ntr4' Slume evreiascaF putem crede ce p')tim despre
trecutul l'r ist'ric, pre/entul l'r este asa de puternic ?n ist'ria n'astra ?ncDt n4
avem cum sa nu4i vedem9 ;lementul Sstrain descris de Merder este din ce ?n ce
mai pr'eminent9 nKuenta directa a iudaismului asupra sec2 19 apare pentru
prima data ca ' n'ua inKuenta ?n ist'ria culturiiF9 3cest p'p'r strain a devenit
t'cmai ?n decursul sec2 19 dispr'p'rti'nat de imp'rtant si ?n multe arii
c'mp'nentul d'minant al vietii n'astre9 Merder a /is ca Snatiunile mai
neev'luate din ;ur'pa sunt sclavii v'luntari ai camatariei evreiesti2 3/i ar putea
spune asta despre cea mai mare parte a lumii n'astre civili/ate9 despre
guvernele n'astre, despre legislatie, stiinta, c'mert, literatura, arta, despre
practic t'ate d'meniile vietii n'astre, care au devenit mai mult sau mai putin de
buna v'ie ?nr'bite evreimii si4si tDrasc acest lant )eudal legat, daca nu ?nca de
ambele pici'are, cel putin de unul9 nKuenta directa a iudaismului asupra sec2
19 devine ast)el ' chestiune ar/at'are a /ilei2 ;ste un subiect care a)ectea/a nu
numai pre/entul ci si viit'rul lumii9 0aca inKuenta evreiasca devine suprema ?n
;ur'pa ?n d'meniul cultural si intelectual, ' sa vedem din n'u acti'nDnd ' putere
negativa, distructiva,2 1ec'lul 20 a adus d'vada ca ultimele trei pr'p'/itii de mai
sus sunt ' pr')etie adevarata2 Luvernele n'astre sunt mari'netele sectei de
stapDni iudaici, a unei n'i clase stapDnit'are internati'nale2 .ele d'ua brate,
si'nismul si c'munismul, ne4au adus aici, si'nismul creDnd n'ua clasa
stapDnit'are, c'munismul distrugDnd guvernele natiunil'r si viata nati'nala,
si'nismul manipulDnd p'liticienii, c'munismul incitDnd gl'ata la masacru si
distrugere2 1unt ambele c'nduse de aceleasi mintiQ 7estul cartii cauta acest
raspuns2 .e stim de'camdata este ca Aecare de/astru al lumii 'ccidentale a )'st
ac'mpaniat de ' %re?nt'arcere, gl'ri'asa ?n %tara )agaduintei,, de ' ?mplinire a
pr')etiil'r si a %legii, lui uda2
7ev'lutia )rance/a n4a )'st ' rev'lutie ?n &ranta ci ' rev'lutie m'ndiala care a
?nceput ?ntr4un anumit l'c2 deile despre bieti tarani asupriti ?n &ranta care
nemaiputDnd sup'rta ?mpilarea n'bilimii s4au rasculat nu p't re/ista unui studiu
adevarat2 7ev'lutia )rance/a a )'st planuita si eGecutata de ' 'rgani/atie secretaF
planul era planul c'munismului de a/i si c'munismul a m'stenit asta/i si
'rgani/atia care a creat planul2 5n aceasta rev'lutie gasim legatura dintre
rev'lutia lui .r'm=ell din 16"0 si cea b'lsevica din 1917F si vedem un pr'ces
c'ntinuu planuit si c''rd'nat, care va culmina ?ntr4un spasm Anal nu prea
?ndepartat, pr'babil ?n sec'lul acesta2 3cest Anal va A instaurarea unui guvern
m'ndial sub c'ntr'lul 'rgani/atiei care a planuit si reali/at cele trei rev'lutiiF si
instaurarea unei clase de stapDni peste t'ti ceilalti 'ameni, care, citDndu4l pe 0r2
Kastein, %va decide s'arta ?ntregii lumi,2
7ev'lutia lui .r'm=ell a parut la vremea sa ca este un epis'd sp'ntan pur
engle/, ?ndreptat ?mp'triva dinastiei 1tuart si religiei cat'liceF n4a parut sa Ae un
act general de regicid si anti4crestinism2 Banii evreil'r b'gati l4au Anantat pe
.r'm=ell si cei din secta c'nducat'are a evreil'r au )'st principalii beneAciari ai
rev'lutiei luiF dar mai mult decDt atDt nu se p'ate d'vedi2 0ar rev'lutia )rance/a
arunca ' n'ua lumina asupra lui .r'm=ellF caci aceasta n4a )'st ' i/bucnire l'cala
ci s4a d'cumentat si d'vedit ca a )'st re/ultatul unui plan de rev'lutie m'ndiala
pregatit de ' 'rgani/atie c'nspirativa ?ntinsa ?n multe tari si ?n t'ate clasele
s'cialeF regicidul si sacrilegiul n4aveau nimic de4a )ace cu c'nditiile l'cale ci erau
actiuni simb'lice de distrugere a natiunii prin regele si religia sa2 ' actiune care
urma sa eGtinda rev'lutia pe plan m'ndial2 1e ridica ?ntrebarea daca n4a )'st si ?n
3nglia acelasi lucru2 0in n'u, secta iudaica a pr'Atat cel mai mult de pe urma
rev'lutiei )rance/e2 0ar n4au ramas d've/i care sa arate ca rev'lutia )rance/a a
)'st instigata de evreiF c'nspirat'rii care4au creat4' par sa Ae d'ar ' h'arda de
indivi/i b'lnavi suKeteste cu placere de a distruge si 'm'r?2 1ingurul lucru clar
este eGistenta planului si4a c'nspiratiei care4au creat rev'lutia )rance/a2 0in cea
engle/a n4au ramas nici macar d'cumente care sa d'vedeasca planul, dar '
eGaminare atenta c'mparativa arata ca si ac'l' s4a pr'cedat dupa un plan2
7ev'lutia b'lsevica din 1917 arunca din n'u a n'ua lumina asupra primel'r d'uaF
regicidul si sacrilegiul sunt semnatura 'rgani/at'ril'r ei, care s4au identiAcat ca
Aind aceeasi ca ?n rev'lutia )rance/aF si, dupa ce timp de ' suta de ani au negat
adevarul despre rev'lutia )rance/a, 'rgani/at'rii rev'lutiei m'ndiale au renuntat
la minciuna l'r si au declarat public ca rev'lutia b'lsevica este ' rev'lutie
permanenta si m'ndiala si 'rgani/atia care4a creat4' si care )usese c'nspirat'rie
si secreta a devenit ?n m'd public un partid p'litic ?n t'ata lumea, lucrDnd sub
directivele de la J'sc'va2 3st)el rev'lutia b'lsevica de/valuie pr'Alul
'rgani/at'ril'r si planiAcat'ril'r an'nimi ai primel'r d'ua rev'lutii, ridicDnd
?ntrebari cu privire la pr'venienta l'r2 Prgani/at'rii si planuit'rii rev'lutiei
b'lsevice nu sunt greu de identiAcat2 3pr'ape t'ti sunt evrei ash<ena/i rasariteniF
actele simb'lice de regicid si sacrilegiu distrugat'are de natiune au )'st c'mise
de acesti evrei ash<ena/i si imediat dupa rev'lutie a aparut ' lege care inter/ice
sa se p'meneasca r'lul evreil'r si4al iudaismului ?n rev'lutia din 1917 sau ?n 'rice
alte pr'bleme2 3st)el misterul din 17$9 s4a re/'lvat ?n 1917, cDnd s4au deAnit
planul si 'rgani/area rev'lutiei )rance/e ca parte din rev'lutia m'ndiala2
.apit'lul 20# Ilanul
0'vada planului rev'lutiei a venit cu desc'perirea d'cumentel'r secrete ale lui
3dam Neishaupt, se)ul s'cietatii secrete %illuminati, de catre guvernul bavare/ ?n
17$6 si cu publicarea l'r ?n 17$7 Bpastram 'rt'graAa WilluminatiW pentru a nu
c'n)unda aceasta c'nspiratie cu denumirea de WiluminismW data de unii ist'rici
sec'lului 1$C2 14a va/ut cum %iluminatii, acestia planuiau rev'lutia m'ndiala si
cum aveau adepti cu mare inKuenta ?n t'ate guvernele2 H4a mai ramas nici '
?nd'iala despre eGistenta acestei c'nspiratii menite sa distruga t'ate guvernele
legitime si t'ate religiile civili/ate2 0upa desc'perire s'cietatea secreta s4a
ascuns dar a iesit din n'u la iveala ?n 1917 si4a lucrat de atunci ?n va/ul lumii
eGact dupa planul descris ?n d'cumentele lui Neishaupt ?n 17$62 0'cumentele lui
Neishaupt sunt d'ar un rest pastrat din pura sansa caci unii dintre %illuminati, l4
au pus pe Neishaupt ?n garda si acesta si4a ars d'cumentele2 -En ha/ard
asemanat'r a )'st ca/ul lui Nhitta<er .hambers, care captivat ca student de
c'munisti la .'lumbia Eniversit( din He= R'r<, s4a scDrbit si4a de/valuit lui
7''sevelt ?n 19!9 despre in)estatia guvernului american cu agenti c'munistiF
aghi'tantul acestuia l4a dat pe usa a)ara2 5si ascunsese d've/ile ?ntr4un ascens'r
vechi ne)'l'sit si va/Dndu4se ign'rat a si uitat de ele cDnd ?n 19"$ s4a va/ut citat
ca mart'r de un alt )'st agent c'munist din guvernul american, si4a spus din n'u
ce stiaF dupa care spi'nul c'munist din guvern, 3lger Miss, l4a dat ?n 8udecata
pentru cal'mnie2 3tunci .hambers s4a dus si4a sc's d'cumentele din vechiul
ascens'r si le4a depus ca marturieF 3lger Miss a )'st c'ndamnat si s4a va/ut clar
ca ?n t't timpul celui de4al 24lea ra/b'i m'ndial 1tatele Enite au )'st sub inKuenta
directa a c'nducat'ril'r rev'lutiei m'ndiale de la J'sc'va2:
5n 17$! ducesa de Bavaria a primit in)'rmatii ca %illuminati, ?nvata lumea ca
religia e ' tDmpenie -ve/i *enin# religia e %'piumul p'p'arel'r,: si patri'tismul la
)el, ca sinuciderea e 8ustiAcata, ca trebuie sa asculti de pasiuni, ca e v'ie sa4ti
'travesti adversarii, etc2 0e aceea ?n 17$6 au )'st inter/isi %illuminati, ?n Bavaria,
identiAcati ca ' secta mas'nica si s4a cerut ca t'ate s'cietatile sa se ?nregistre/e
si sa nu mai 'pere/e ?n secret2 3tunci %illuminati, si4au ars multe din d'cumente
si s4au abtinut de la c'ntacte pers'nale# s4au dat la )und -ve/i ist'ricii illuminati4
l'r, .2&2 &'restier si *e'p'ld ;ngel:2 5n 17$" illuminati erau ?ntinsi de la 7in la
@istula, de la 3lpi la Jarea Baltica, aveau membri ?n guvern, prin tineret, prin cler
O care pr'p'vaduiau St'leranta religi'asa, printre principi care credeau ca4i
pr'te8ea/a si care se lasau manipulati2 ;Gact ca si c'munismul2 Iutinele l'r
d'cumente date publicitatii au )'st desc'perita din ?ntDmplare2 1cris'rile purtate
de un emisar de4al l'r care4a )'st l'vit de tra/net pe cDnd calat'rea prin 1ile/ia
au dus la perche/iti'narea a d'ua case unde s4au gasit scris'ri ?ntre 3dam
Neishaupt -care4si /icea 1partacus: si c'lab'rat'rii lui care c'ntineau planul
rev'lutiei m'ndiale ce4' cun'astem asta/i sub numele de c'munism sau
s'cialism2 0esi nu s4au putut gasi d've/i, aut'rul crede ca pr')es'rul de drept
bavare/ 3dam Neishaupt n4a inventat el t'ate astea ci a )'st instruit si manipulat
la rDndul sau2 1i asta/i, c'munistii din lumea libera sunt )'arte numer'si printre
pr')es'ri universitari si la )acultatile de drept2 Neishaupt )usese crescut de ie/uiti,
pe care ?i ura din t't suKetul, dar a car'r met'da 'rgani/at'rica a aplicat4'# aceea
de a di)u/a prin cercuri c'ncentrice 'rdinele de la ' centrala unica prin t'ata
lumeaF pe masura ce cercul este mai eGteri'r membrii lui stiu si pricep mai putin
din ceea ce eGecuta2 st'ricul %illuminati,4l'r, Hesta Nebster, cautDnd sursa
acestei 'rgani/atii care )uncti'nea/a per)ect ?n slu8ba distrugerii, a a8uns pe la
primele sec'le 30 si mai ?nainte chiar2 3st)el au )'st 'rgani/atia ismaili4l'r, '
secta subversiva a slamului, ?n sec2 $, c'ndusa de 3bdullah bn Ja(mun, care
tindea sa distruga religia eGact ca illuminatiF eGact ca si adeptii illuminati4l'r,
mase mari de 'ameni eGecutau si c'lab'rau ?n actiuni pe care nu le cun'steau si
nu le ?ntelegeau, 'rgani/ati ?n cercuri c'nspirative unde Aecare cerc stia mai mult
decDt cel de sub el2 ;Gemplele merg mai departe cu .abalistii, Ln'sticii si
Janicheenii2
IublicDndu4le, guvernul bavare/ a invitat t'ata lumea sa eGamine/e d'cumentele
illuminati4l'rF nimeni nu p'ate /ice ca nu sunt autentice2 1c'pul s'cietatii era sa
distruga guvernul legitim, nati'nalitatea si religia si sa )aca l'c pentru ' n'ua
clasa stapDnit'are, cea a illuminati4l'r2 Ermareau %sa ab'leasca pr'prietatea
privata, aut'ritatea ?n s'cietate si natiuneaF sa ?nt'arca 'menirea la starea
naturala )ericita ?n care traiau t'ti ?n)ratiti ?ntr4' singura )amilie universala )ara
nev'i artiAciale, )ara stiinta, Aecare tata de )amilie Aind pre't si magistrat, dar
)ara religie caci Neishaupt /icea S0umne/eul Haturii dar nu recun'stea decDt
natura,2 Neishaupt scrie# %printii si natiunile v'r dispare9 ratiunea va A supremul
c'd al 'mului,2 0eci# atacul la regi si printi pentru a distruge natiunea si atacul
?mp'triva religiei2 3devaratul lui sc'p l4a de/valuit putinil'r intimiF preteGtele si
basmele cu %)ericita stare naturala, erau pentru pr'stii mai putin intimi si pentru
marele public2 ;ra )'arte ?ndemDnatic ?n a c'nvinge pers'nalitati imp'rtante care
se credeau %pr'gresiste, si %luminate, lasDndu4se manipulate de elF )'arte multi
printi si clerici erau pe listele lui de membri2 7eligia cu care Neishaupt ?nl'cuia
crestinismul era ad'rarea )'cului si ca sa c'nvinga clerul a inventat p'vestea ca
isus Mrist's a avut ' d'ctrina secreta pe care numai cei destepti ' p't ?ntrevedea
printre rDnduri ?n scripturi c'n)'rm careia ;l urmarea sa ab'leasca religia si s4'
?nl'cuiasca cu ratiuneaF de aceea multi l4au urmat cre/Dnd ca4l urmea/a pe isus
Mrist's2 3/i nici nu ne mai miram de pre'ti c'munisti2
.'nducat'rii illuminati4l'r ?si bateau 8'c ?n secret de clericii care4i urmau2 5ntr4'
scris'are catre c'lab'rat'rul lui principal, Bar'nul v'n Knigge -alias Ihil':,
Neishaupt se lauda cu )elul ?n care i4a pr'stit pe clerici# %.el mai )ascinant lucru e
ca mari te'l'gi pr'testanti si re)'rmati care ne apartin n'ua illuminati4l'r ?nca
mai cred ca d'gma religi'asa a iluminismului c'ntine spiritul adevarat si autentic
al religiei crestine2 Pmule, 'mule, ce nu te putem )ace sa cre/iT H4am cre/ut c4am
sa ma vad si )'ndDnd ' n'ua religie,2 .'nvingDnd clerul iluminist ca absenta
religiei e religia cea adevarata si ca anti4crestinismul este adevaratul crestinism,
Neishaupt a avut mare succes ?n Bavaria si4a i/g'nit t'ti pr')es'rii ne4iluministi
de la universitatea din ng'lstadt unde era el2 .'ntr'la sc'lari/area, ?si plasase
clerul lui iluminist ?n %l'curi bune si la curte, si /icea ca ?n curDnd va pune mDna
pe seminariile te'l'gice si %va )urni/a pre'ti de care trebuie ?n t'ata Bavaria,2
.ea mai semniAcativa asemanare dintre iluminismul lui Neishaupt, c'munism si
p'litica iudaismului cu privire la g'imi, este atacul ?mp'triva religiei2 %*egea,
iudaica /ice ca g'imii n4au dreptul la alta religie decDt religia naturala si4a ratiunii
pe care le pr'p'vaduia Neishaupt2 J'ses Jendels'hn scria cu 200 de ani ?n urma
ca %religia n'astra este numai pentru neamul n'stru9 H'i credem ca t'ate
celelalte neamuri din lume 0umne/eu le4a 'rd'nat sa n4aiba alta religie decDt
legile naturii9 cei care traiesc dupa preceptele acestei religii a naturii si ratiunii
sunt 'amenii virtu'si ai cel'rlalte neamuri,2 *a )el, ?n 1966 un tDnar rabi re)'rmist
din 1tatele Enite, Ja<'b Ietuch'=s<i, a pr'pus ca t'ti ne4evreii sa Ae c'nvertiti la
%cele sapte legi ale lui H'e, si nu la miile de precepte si regulamente ale
Talmudului atribuite lui eh'va ?n %legea m'/aica,2 3st)el neamurile in)eri'are v'r
primi de la iudaism %religia naturii si4a ratiunii, pe care le rec'manda pentru ele
J'ses Jendels'hn si 3dam Neishaupt2 0aca se cred %iudaici,, asta e cum ?si luau
sclavii negri numele de )amilie al stapDnului l'r, ramDnDnd ?nsa t't niste sclavi2
H'ta re/umat'rului# n Jartie 1991 .'ngresul american a v'tat legea Iublic *a=
10241" prin care c'nsAnteste /iua ;ducatiei ?n 1tatele Enite ca Aind /iua de
nastere a rabinului Janechem Jendel 1chneers'n, c'nducat'rul miscarii
*ubavitch, care a daruit 3mericii %.ele 7 legi ale lui H'e, ca principiu etic'4
religi's2 %.ele 7 legi ale lui H'e, este descrierea data ?n Talmud la 7 legi biblice
date lui 3dam si H'e ?nainte ca eh'va sa se A de/valuit lui J'ise pe muntele
1inai2 Talmudul babil'nian are 6 legi ?n &acerea 2#16, la care se adauga a saptea
data lui H'e dupa p't'p -&acerea 9#":2 ;le nu sunt ' religie adevarata ci un )el de
etica naturala, caci 0umne/eu nu s4a revelat decDt lui J'ise, numai %p'p'rului
ales,2 ;ncicl'pedia americana scrie ca %de sec'le *egile lui H'e au )'st
c'nsiderate ca legatura dintre iudaism si crestinism,, )ara sa indice de cDnd si de
catre cine2
0eci eh'va a dat religie pentru neamul ales, lumina naturii si ratiunii pentru
neamurile in)eri'are2 Neishaupt ?nl'cuia religia %neamuril'r in)eri'are, cu lumina
naturii si ratiunii2 Hu s4au desc'perit legaturi directe ?ntre rabinii iudaici si
Neishaupt2 0ar s4au desc'perit ?n ca/ul c'munismului, unde ei au preluat
c'nducerea2 Jet'dele illuminati4l'r cuprindeau t'ate 8'sniciile imaginabile si
'pinia publica a )'st cuprinsa de 'r'are citind c'ntinutul a d'ua d'cumente
publicate ?n 17$7, unde se vedea cum illuminati pedepseau cu m'artea si
eGecutau pe unii din membri l'r, preamareau ateismul, aveau ' masina aut'mata
de distrus d'cumente, aveau mi8l'ace cu care pr'v'cau av'rturi, )alsiAcau sigilii
si d'cumente, )aceau cerneala invi/ibila si par)umuri 'travit'are care ucid lent,
etc2 3/i suntem 'bisnuiti cu din astea ?n activitatile c'munistil'r, dar ?n Bavaria
sec'lului 1$ 'amenii nu mai va/usera asa ceva si4au cre/ul ca vad cum se
deschide iadul2 0'cumentele lui Neishaupt c'ntin si4' diagrama care ilustrea/a
structura 'rgani/at'rica a illuminati4l'r, care este eGact ca structura partidului
c'munist, cu celula 'rgani/atiei de ba/a, rai'nala, regi'nala si c'mitetul central,
?n mi8l'cul caruia statea Neishaupt ca un paian8en2 3ut'rul crede ca aceasta
structura este pr'dusul Anal al unei eGperiente de sec'le2 1tructura este per)ecta,
caci 'rice accident distruge d'ar l'cal putin din 'rgani/atie2 0easupra diagramei
Neishaupt a scris# %se p'ate vedea ce us'r ?i vine unui 'm destept sa c'nduca
sute si mii de 'ameni, si dedesubt# %am d'i ?n sub'rdine, pe care4i inspir, Aecare
are cDte d'i si asa mai departe2 3st)el pun ?n miscare ' mie de 'ameni si4i
?nKacare/ )'arte simplu si asa trebuie date 'rdinele si )acute 'peratiile p'litice,2
0upa publicarea d'cumentel'r au aKat cei mai multi luminati ca se)ul l'r era
Neishaupt# pDna atunci stiusera d'ar de4un %c'nducat'r iubit,, un %mare
?ntelept, bun dar sever care prin ei va da ' n'ua )ata lumii2 0ar multitudinea asta
de servit'ri care4l serveau era tinuta ?n )rDu nu numai prin ign'ranta ci si prin
ter'are, asa cum 'perea/a c'munismul -s'cialismul: ?n /ilele n'astre2 .a si
c'munistii a/i, aveau nume c'nspirative -ca *enin al carui nume e Elian'v, 1talin
al carui nume e 08ugasvili, etc2: 14a d'vedit ?n pr'cesele din anii 19"641966 ca
eGact asa 'perea/a si partidele c'muniste din 3merica, 3nglia, .anada, 3ustralia2
Neishaupt pre)era sa ?nr'le/e n'i membri la vDrsta de 164!0 ani, cDnd sunt mai
impresi'nabili2 3sa au )'st recrutati 3lger Miss, Marr( 0eGter Nhite, Nhitta<er
.hambers, 0'nald Jaclean, Lu( Burgess -agenti si spi'ni c'munisti din guvernul
engle/ si american:2 Ie pre'ti c'munistii ?i c'nving ca isus Mrist's a )'st primul
c'munist, eGact ca Neishaupt, care i4a c'nvins c4a )'st primul iluminist2 Tinerii
recrutati erau initiati cu cerem'nii care4i intimidau, ?ntre care si ' bat8'cura a
slu8bei crestine2 *i se cerea sa aduca %d'sarul, parintil'r l'r -ceea ce se numeste
a/i ?n 3merica %pr'Alul, Aecaruia O n'ta re/umat'rului: indicDnd ce pasiuni au
etc2 si li se cerea sa spi'ne/e si sa se denunte recipr'c2 3mbele activitati de ba/a
?n c'munism, a car'r sursa 'riginala e p'sibil sa Ae %legea m'/aica, -ve/i
0euter'n'mul 21#1$420 despre 'bligatia de a4ti denunta membrii )amiliei:2
He'Atul nu stia nici'data cine4l 'bserva si denunta, caci stia ca are superi'ri
necun'scuti luiF si stia ca t'ata lumea are 'bligatia sa denunte pe t'ata lumea,
eGact ca4n tarile s'cialiste si ne'4 -cript':4c'muniste de a/i2 3cesta este principiul
de ba/a al ter'arei# nu 'm'rul sau t'rtura sau ?nchis'area, ci c'nstiinta ca nu te
p'ti ?ncrede4n nimeni, nici ?n parinti si )rati, reduce 'mul la supunere t'tala2 .ine
nu ?ntelege acest lucru n4are decDt sa citeasca descrierea lui Nhitta<er .hambers
care p'vesteste cum a )ugit si cum s4a ascuns, urmarit de ter'area partidului
c'munist american2
0upa 10 ani de eGistenta illuminati numarau cDteva mii de membri, unii )'arte
inKuenti, chiar capete ?nc'r'nateF marchi/ul de *uchet p'vesteste cum vre' !0
de printi, unii d'mnit'ri, au intrat ?ntr4' as'ciatie al carei sc'p era sa4i distruga
t'cmai pe ei2 Irintre ei erau ducii de Bruns=ic<, L'tha, 1aGa4Neimar, printii de
Messen si 1aGa4L'tha, elect'rul din Jain/, Jetternich, Iestal'//i educat'rul,
ambasad'ri, p'liticieni, pr')es'ri si L'etheF e p'sibil ca L'ethe cDnd a scris dupa
20 de ani despre eruditul &aust care si4a vDndut suKetul diav'lului sa A scris
despre viata lui chiar2 0iagrama lui Neishaupt arata ca perche/itia guvernului
bavare/ n4a desc'perit decDt mica parte din c'nspiratie, deci e p'sibil ca
Neishaupt sa nu A )'st decDt un c'nducat'r regi'nal al unui grup d'ar si nu al
?ntregii c'nspiratii si e p'sibil ca adevaratii c'nducat'ri ai rev'lutiei m'ndiale sa
nu A )'st nici'data demascati2
0esi nu )ac re)eriri la &ranta, d'cumentele illuminati4l'r d'vedesc ca atunci cDnd
rev'lutia )rance/a si4a ?nceput atacul ?mp'triva natiunii si4a religiei acti'na eGact
dupa planul detailat al lui Neishaupt2 0e atunci ?nc'ace servit'rii rev'lutiei
m'ndiale au negat ?ntr4una legatura dintre iluminism si rev'lutia )rance/a
m'tivDnd ca de'arece s'cietatea illuminati4l'r a )'st inter/isa ?n 17$6 ei n4au mai
putut c'nspira ?n 17$9, de parca c'nspirat'rii ?ncetea/a sa c'nspire cDnd
c'nspiratia e declarata ilegala2 3ctele Ter'arei )rance/e sunt evident acte ale
rev'luti'naril'r m'ndialiF ?nainte de Ter'area rev'lutiei )rance/e nimanui nu i4ar A
dat prin cap ca e p'sibil sa se c'mita ast)el de bestialitati, dar bestialitatile
rev'lutiei )rance/e urmea/a punct cu punct pr'gramul dat de Neishaupt
illuminati4l'r2 0in pr'gram )ac parte vasele sAnte ale ?mpartasaniei bat8'c'rite pe
stra/ile Iarisului, eGact dupa traditia milenara a blas)emiei si bat8'curii religiei
crestine si dupa cerem'nialul de initiere al illuminati4l'r2 3p'i ?ntr'narea +eitei
7atiunea la H'tre 0ame O ve/i religia ratiunii la iluminism si la legile lui H'e2
Jagia neagra ?ncepe cu blas)emiaF magia neagra si satanismul erau d'ua ramuri
ale educatiei iluministe Bn'ta re/umat'ruluiF ?n sc'lile americane de stat, p'ate si
?n sc'li particulare, asta/i c'piii mici sunt ?nvatati magiaF dupa rap'artele p'litiei,
satanismul cun'aste ' vi'lenta raspDndire printre elevii de liceu ?n 1992F dar
pr')es'ril'r si elevil'r li se inter/ice sa se re)ere la religia crestina ?n sc'lile de
statC2
Neishaupt si adeptii lui au patruns ?n &ranta prin inKuenta la cel mai ?nalt nivel,
eGact ca si c'munismul ?n 3merica, care este mult mai puternic ?n cabinetul
presedintelui decDt ?n mintea p'p'rului american2 ;l p'vesteste cum au pus
mDna pe l'8a mas'nica Lrand Prient din &ranta si cum si4au ac'perit urmele sub
paravanul ei2 3cesta este si principiul %luptei c'munistil'r ?n ilegalitate, si mai
ales principiul inAltrarii c'muniste a tutur'r 'rgani/atiil'r gata )'rmate, chiar a
cel'r anti4c'muniste2 1uccesul lui Neishaupt se vede din cuvintele de 8ale ale
ducelui de Bruns=ic<, Jare Jaestru al Jas'nil'r Lermani, care ?n 179" a di/'lvat
'rdinul va/Dndu4l in)estat de iluministi -)usese si el unul:# %vedem distrugere pe
care n4' mai putem 'pri9 14a ivit ' mare secta care sub l'/inca binelui si )ericirii
pentru t'ti 'amenii au lucrat c'nspirativ ?n ?ntuneric ca sa 8e)uiasca 'menirea de
)ericire ?n )'l'sul l'r9 3u ?nceput p'negrind religia9 s4a va/ut planul l'r de a
distruge 'rice 'rdine ?n stat prin )aptele l'r9 au recrutat ne'Ati din t'ate
straturile s'cialeF i4au ?nselat pe cei mai destepti 'ameni mintind ca au alte
intentii9 1eAi l'r urmaresc d'ar suprematia asupra lumii si t'ate p'p'arele
urmau sa Ae guvernate din adunarile l'r n'cturne2 3u )acut asta si ?nca )ac
asta92 trebuie sa aratati p'p'arel'r si principil'r l'r ca acesti sectari, acesti
degenerati ai 'rdinului n'stru, au )'st d'ar si v'r A cei care au )acut rev'lutia din
/ilele n'astre si v'r )ace rev'lutii ?n viit'r,2 Irin aceste cuvinte a aratat ca
illuminati au )acut rev'lutia )rance/a2
Jas'neria, )'arte puternica ?n &ranta, a pus mDna pe clubul iac'binil'r, care au
'rgani/at Ter'area iac'bina si4au aratat adevarata )ata a rev'lutiei2 .a si
rev'luti'narii b'lsevici cu 1!0 de ani mai tDr/iu, iluministii iac'bini urau 'amenii
saraci si urau taranii mai mult decDt pe asa /isii asuprit'ri ai taranimiiF ca si ?n
3merica a/i, ei urau t't ce e civili/at si )rum's, urau bisericile si religia si t't ce
putea sa ridice suKetul 'mului deasupra celui mai ab8ect nivel sub4animalic ?n
care n4are decDt nev'i de hrana si pr'creare2 3dam Neishaupt a devenit mas'n
?n 1777, la un an dupa ce i4a ?nAintat pe illuminati2 Jirabeau, c'nducat'r al
rev'lutiei )rance/e mai tDr/iu, stia de asta si ?n 1776 are ?n d'cumentele sale un
pr'gram identic cu al illuminati4l'rF ?n ist'ria lui a m'narhiei prusace arata cum
l'8a mas'nica din JUnchen a )'st inAltrata de 'rdinul illuminati4l'rF deci cu ! ani
?nainte de i/bucnirea rev'lutiei pr'gramul illuminati4l'r era ?n mDna
c'nducat'ril'r viit'arei rev'lutii si illuminati erau cun'scuti pers'nal de Jirabeau
care avea numele secret 3rcesilas ca illuminat si trebuie c4a )'st din cercurile
intime ale lui Neishaupt2 3dunarea .'nstituanta din 17$9 a ad'ptat un plan care,
/ice bi'gra)ul lui Jirabeau, semana )'arte mult cu pr'gramul iluminist al lui
Neishaupt gasit la Jirabeau2
5n 17$2 mas'neria a )'st t'tal inAltrata de illuminati care i4au captat si pe ducele
de Bruns=ic< -cel care s4a de/is de ei ulteri'r: si pe printul de Messen2 5n 17$6
iluministii au )'st la un c'ngres la Iaris si planul rev'lutiei )rance/e a )'st
?ncredintat l'8ei mas'nice des 3mis 7Xunis2 0upa desc'peririle din Bavaria din
17$6, illuminati si mas'nii l'r s4au dat la )und O dar aceeasi emisari au aparut din
n'u la Iaris ?n 17$7 ?n m'd secret2 Jarchi/ul de *uchet a scris ?n 17$9# %3Ka ca
eGista ' c'nspiratie sa ?nl'cuiasca libertatea cu desp'tismul, talentul cu
incapacitatea, virtutea cu viciul, cultura cu ign'ranta9 aceasta s'cietate
c'nspirativa urmareste sa stapDneasca lumea9 are drept sc'p d'minatia
universala,2 3 descris cum m'narhul va A )'rtat %sa serveasca pasiunile cel'r din
8urul lui9 sa aduca la putere 'ameni 8'snici, sa4si bat8'c'reasca 8udecata luDnd
deci/ii care4i de/'n'rea/a prudenta, si a pre/is ?n ce hal va lasa rev'lutia
)rance/a &ranta# %tara c'ndusa de illuminati nu va ?nceta sa eGiste dar va A ast)el
umilita ?ncDt nu va mai c'nta9 1i p'pulatia va descreste9, si4a ?ncheiat
descriind rev'lutia permanenta ca %un )'c subteran care )umega ?n eGteri'r si
i/bucneste peri'dic cu eGpl'/ii vi'lente si distrugat'are,2 ;Gact ce s4a ?ntDmplat
de4atunci ?nc'ace2 0e *uchet a descris si pe binev'it'rii ?nselati, %c'nducat'ri
?nselati care se cred luminati, gata sa4si pravaleasca p'p'arele ?n prapastie, si
cum %c'nducat'rii c'nspiratiei nu v'r da drumul nici'data puterii si b'gatiil'r pe
care4au pus mDna,2 3sta scria de *uchet ?n 17$9 cDnd regele si regina erau ?n
viata, pacea si 'rdinea d'mneau ?nca, nu se ?ncepuse ?nca sa se ?nece &ranta ?n
sDnge nevin'vat si %rev'lutia )rance/a, c'nsta din discutii despre )elul ?n care
'amenii buni si ?ntelepti v'r aduce re)'rme care sa instaure/e dreptatea si
libertatea ?ntr4' &ranta )ericita2 3sa mai credeau )rance/ii ?nca si4n 1790, cDnd
;dmund Bur<e a pre/is din 3nglia eGact ce se va ?ntDmpla si ce masacre si 'r'ri
v'r A 'rgani/ate ?n curDnd de catre acei 'ameni buni si ?ntelepti2 Himeni nu stia
?nca de 7'bespierre si 0ant'n si nimeni n4au/ise de republicaF regele acceptase
c'nstitutia si p'p'rul )rance/ 8ubila, cDnd ;dmund Bur<e a preva/ut eGact ce
avea sa se ?ntDmpleF si dupa ce s4a d'vedit ca ;dmund Bur<e a avut dreptate,
'amenii au ?nceput sa4l urasca si sa4l p'negreasca pe Bur<e pentru ca a spus
adevarul2 .Dta vreme nu spusese ?nca adevarul despre )aptele rev'lutiei si4a
c'nspiratiei, )usese preamarit si admirat ca mare scriit'r, mare 'rat'r, mare 'm
de stat, mai ales pentru ca sustinuse ra/b'iul c'l'niil'r americane ?mp'triva
3nglieiF cum a de/valuit adevarul despre ei, stapDnii 'rganel'r de presa si
%intelectualitatea pr'gresista, s4au ?nhaitat ?mp'triva lui asa cum )ac a/i
?mp'triva cel'r care ?ncearca sa spuna adevarul2 3mericanii un timp au dansat pe
stra/i cDntDnd %libertate, egalitate, )raternitate,, pDna cDnd crimele, masacrele si
'r'rile ?n)aptuite de illuminati rev'luti'nari )rance/i le4au devenit cun'scute si
atunci s4au ?ngr'/it2 3/i dansea/a din n'u pe stra/i cDntDnd Jarseillaise4a2
.a Neishaupt, iac'binii din regimul ter'arei aveau nume c'nspirative din
antichitate2 .Dnd au devenit puternici au urmat pr'gramul de regicid si blas)emie
prescris care urmarea, prin uciderea regelui, distrugerea bisericil'r si bat8'c'rirea
religiei, sa distruga natiunea dupa met'da talmudica2 0ar iac'binii nu erau decDt
mari'netele cuiva, dupa marturia c'ntemp'ranului l'r *'mbard de *angres, care
scrie despre %' c'nventie ultrasecreta la !1 Jai, ' putere teribila 'culta a carei
sclavi sunt membrii .'nventiei celeilalte publice si care este c'mpusa din
imp'rtanti initiati ai iluminismului2 3ceasta putere este deasupra lui 7'bespierre
si a c'mitetel'r guvernului9 aceasta putere 'culta a pus mDna pe averile natiunii
si si le4au ?mpartit ?ntre )ratii si prietenii l'r care4au pus umarul la sc'pul l'r,2 H4a
)'st ' rev'lutie )rance/a# a )'st pur si simplu %'pera de rev'lutie,, care4a durat
ne?ntrerupt de4atunci ?nc'ace, )'l'sind ?n m'd d'cumentat, 'rgani/at si evident,
armate de 'ameni pe care4i pr'steste sa creada diverse alte lucruri si m'tive2
Trei 'ameni au va/ut clar ?nca de pe4atunci ca rev'lutia )rance/a a )'st ?n)aptuita
dupa planul illuminati4l'r publicat ?n 17$7F ca illuminati prin )rancmas'nerie au
instigat4' si4au diri8at4'F ca s'cietatea secreta a c'nspirat'ril'r c'ntinua cu planul
ei de rev'lutie m'ndiala2 ;i sunt 3batele Barruel, un ie/uit care a )'st mart'r
'cularF J'hn 7'bis'n, un pr')es'r de stiinte eGacte din ;dinburghF si reverendul
Jedediah J'rse, pre't si ge'gra) din 3merica2 .artile primil'r d'i si predicile celui
de4al treilea sunt d'cumente esentiale2 .a si edit'rul /iarului I'rcupines La/ette,
Nilliam .'bbet, care i4a p'pulari/at, t'ti trei au )'st atacati de m'arte de )'rtele
'culte care lucrea/a la rev'lutia permanentaF .'bbett a )'st i/g'nit din patria lui2
T'ti trei au va/ut ?n 'r'rile rev'lutiei )rance/e mDna c'nspiratiei anti4crestine %nu
numai ?mp'triva regil'r, ci ?mp'triva 'ricarui guvern, ?mp'triva 'ricarei civili/atii,
chiar ?mp'triva 'ricarei pr'prietati, -3batele Barruel:, %ca sa distruga din
radacina t'ate institutiile religi'ase si sa rast'arne t'ate guvernele eGistente ?n
;ur'pa, -7'bis'n:, %cu sc'pul eGpres de a smulge din radacini si desAinta
crestinismul si de4a rasturna 'rice guvern civil, -J'rse:2 T'ti trei au va/ut ca
rev'lutia )rance/a nu s4a nascut din c'nditii l'cale ci dintr4un plan de rev'lutie
permanenta si universala, un plan al s'cietatii secrete a illuminati4l'r, care a
inspirat epis'adele cele mai crude si 'ribile ?n &ranta, un plan care a supravietuit
si s4a ?n)aptuit ?n 3nglia si 3merica de a/i prin mi8l'ace mai lente c'nspirative2
3cesti trei 'ameni au patit ce4a patit si aut'rul dupa ce4a ?nceput sa descrie
evenimentele pe care le4a trait asa cum au avut ele l'c ?n realitate# ?nainte
editurile se bateau pentru manuscrisele luiF dupa ce4a ?nceput cartea aceasta i4au
trDntit usa4n nas si4au ?nceput sa4l p'negreasca2 st'rica specialista ?n rev'lutia
)rance/a Hesta Nebster scrie cum un edit'r din *'ndra i4a spus ?n 1920# %daca
scrii ?mp'triva rev'lutiei te va dusmani t'ata lumea literara,F spre uimirea ei a
)'st adevarat2 3ut'rul a )'st uimit sa desc'pere ca c'nspiratia rev'lutiei m'ndiale
c'ntr'la ?nca de acum 200 de ani la )el de bine presa si literatura ca a/i, desi
atunci eGistau sute de /iare mici cu pr'prietari individuali iar a/i t'ata presa si
t'ate editurile apartin aceleiasi mDini care publica sute de titluri de nuante
di)erite sub nume di)erite2 Barruel, 7'bis'n si J'rse au )'st imediat ac'periti de
insulte si invective pentru c4au ?ndra/nit sa iasa din linie si sa spuna adevarul2 Hu
numai c4au )'st atacati ?n acelasi )el ?n care ataca a/i %intelighentia pr'gresista,
si presa din vest dar chiar cu aceleasi cuvinte2
.itind despre atacurile ?mp'triva lui Barruel, 7'bis'n si J'rse, aut'rul crede ca
citeste pr'pria sa ist'rie# ca si ei a )'st ?ntDi atacat pentru ca este un %big't,,
care persecuta %libertatea 'piniei, si %libertatea academica,, dusman al gDndirii
%liberale, si %pr'gresiste,2 0e aici s4a trecut la alu/ii murdare despre viata l'r
seGuala si Anantele l'rF si ?n cele din urma s4a sustinut ca sunt cu t'tii %nebuni,2
3ceasta ultima aArmatie este cea mai puternica arma de de)aimare si p'ate ca
deriva din Talmud, care /ice ca isus Mrist's a )'st nebun -ve/i ;ncicl'pedia
udaica, artic'lul despre isus Mrist's:2 3tacurile ?mp'triva acest'r trei critici
c'ntemp'rani ai rev'lutiei )rance/e au acelasi v'cabular precis si limitat ca si
atacurile de 200 de ani mai tDr/iu ?mp'triva aut'rului, de unde aut'rul trage
c'nclu/ia ca aceeasi directiva a )'st data din aceeasi sursa centrala2 .u aceleasi
)'rmule stere'tipe si cu acelasi v'cabular limitat s4a c'ntinuat de)aimarea l'r
mult dupa ce acesti trei c'ntemp'rani ai rev'lutiei erau m'rti, asa de mare este
gr'a/a rev'luti'naril'r, adeptil'r %libertatii de 'pinie,, de adevar sau de 'pinii
divergente2 5nca ?n 191$ .'lumbia Eniversit( dadea bani ca sa se scrie ' carte
cum ca illuminati au disparut cu t'tii cDnd guvernul bavare/ i4a pus sub
interdictie, caci ei Aind ' s'cietate secreta c'nspirativa n4au ?ndra/nit sa mai
c'nspire ?n secret cDnd li s4a spus sa n4' mai )acaF d'ar s'cietatile secrete
c'nspirative t'ate c'nspira ?mp'triva guvernului numai cu apr'barea guvernului2
5n aceasta carte t'ate l'/incile de mai sus au )'st ?nsirate O ca la carte2 *a
vremea aceea rev'lutia b'lsevica avea de8a un an si %intellighentia pr'gresista,
se straduia sa arate ca nu eGista nici ' legatura ?ntre rev'lutia )rance/a si cea
b'lsevicaF ?n timp ce ei se straduiau ast)el la .'lumbia Eniversit(, eGact ac'l' a
)'st rac'lat Nhitta<er .hambers ca spi'n c'munist2
1pre de'sebire de &ran<lin 7''sevelt, primii d'i presedinti americani, Le'rge
Nashingt'n si J'hn 3dams, au stiut ca Barruel, 7'bis'n si J'rse spun adevarul2
Nashingt'n scria unui prieten despre inAltrarea ?n 3merica a illuminati4l'r si4a
iac'binismului, ?n %cluburile dem'cratice, din 179!, acu/ate de Nashingt'n ca
instiga la de/'rdine si releF aut'ritatea lui Le'rge Nashingt'n Aind prea mare ca
sa p'ata A de)aimat si declarat nebun, %cluburile dem'cratice, s4au ascuns
imediat ?n subterana si4au c'ntinuat sa lucre/e de ac'l'2 0in cau/a ca Le'rge
Nashingt'n era mas'n si el, mas'nii au )acut mare ca/ declarDnd mas'neria
'n'rabila prin as'cierea cu el2 0in respect pentru Le'rge Nashingt'n, nu s4a mai
cercetat activitatea mas'neriei, desi d'i )'sti mas'ni, 3m's 1t'ddard si
reverendul 1eth Ia(s'n, au declarat si ei ca si ducele de Bruns=ic< ?n public, ca
mas'neria a )'st inAltrata de illuminati2 Iresedintele J'hn 3dams i4a averti/at pe
mas'ni ?n 179$ despre inAltrarea si pervertirea mas'neriei, aratDnd ca %ast)el de
s'cietati BsecreteC p't A pervertite sa )aca t't raul de care au )'st suspectate,2
Ppinia publica a luat aminte si ?n 1$29 s4a )'rmat un partid anti4mas'nic care la
c'nventia sa din 1$29 a declarat ca %eGista d've/i despre legatura strDnsa dintre
'rdinele superi'are ale )rancmas'neriei si iluminismul -illuminati: )rance/, 0ar
iubit'ril'r de adevar nu le4a mers multa vreme, caci la urmat'rul c'ngres din
@erm'nt din 1$!0, se arata ca %investigatia9 curDnd a )'st stinsa ?n m'd
misteri'sF presa a amutit ca sugrumata si masele p'p'rului sunt tinute ?n
ign'ranta )aptului ca a eGistat vre'data vreun dubiu cu privire la mas'nerie,2 .u
alte cuvinte, investigatia a )'st stinsa de c'ntra4')ensiva cu acu/atii de
%big'tism,, %dusman al libertatii de 'pinie,, etc2 eGact ca a/i2 0e atunci ?nc'ace
nici ?n 3nglia nici ?n 3merica nimeni n4a reusit sa determine guvernele sa )aca '
investigatie cinstita a inAltrarii dusman'ase ?n guvernF de/valuirile din 19"$ au
)'st partiale si s4a musamali/at cea mai mare parte2 Iartidul anti4mas'nic a murit
?n 1$"02
J'hn 3dams era c'nvins de eGistenta rev'lutiei permanente si universale
?ndreptate ?mp'triva guvernel'r legitimeF ' credea ?n m'd gresit de 'rigine
)rance/a, dupa cum a/i 'amenii ?si ?nchipuie ?n m'd gresit ca c'munismul e
rusesc2 3 emis actul ?mp'triva activitatii anti4statale din 179$2 .'nAdentul lui,
3leGander Mamilt'n, cun'stea si mai bine natura rev'lutiei, si4' descrie ast)el#
?ntDi atacul ?mp'triva crestinismului, ap'i ?nl'cuirea lui cu religia Snaturala, ap'i
se neaga suKetul, viata 'mului Aind pur A/icaF ap'i urmea/a atacul ?mp'triva
statului, care este descris drept un abu/ ca si religia si se preamareste anarhia2
7e/ultatul, /ice 3leGander Mamilt'n, este masacrul si distrugerea gigantica din
&ranta, care a )'st scu)undata ?n crima, saracie si bestialitate, ceea ce se
urmareste sa se pr'duca ?n t'ate tarile de catre aceiasi 'rgani/at'ri, pentru a
distruge s'cietatea civili/ata si a pr'duce de/'rdinea generala a 'menirii2
Prgani/atia, /ice Mamilt'n, a )'st inter/isa, dar elementele ei au supravietuit si
lucrea/a din umbra pregatind n'i calamitati si un lung sir de c'nvulsii, rev'lutii,
masacre, devastari si nen'r'ciri2 Mamilt'n vedea semnele si ?n 1tatele Enite2 Irin
inKuenta aceasta ne)asta americanii au simpati/at cu 'r'rile rev'lutiei )rance/e2
Irin ea s4au 8ustiAcat t'ate 'r'rile si crimele ne8ustiAcabile si 'rice desp'tism,
/icDndu4se ca trebuie sa4l imitam2
5n /ilele n'astre am va/ut asa de bine t'ate aceste lucruri ?ncDt nu ne dam seama
cDt de clarva/at'ri au )'st acesti 'ameni ?n 17902 0ar clarvi/iunea l'r n4a dus la
nimic2 .a un s'mnambul, 'ccidentul c'ntinua spre de/astru2 3nti4rev'luti'narii au
)'st de)aimati si redusi la tacere2 7ev'luti'narii si intellighentia pr'gresista si4au
c'ntinuat 'pera2 3 aparut Hap'le'n si t'ti au uitat de rev'lutie2 Humai illuminati
au c'ntinuat sa lucre/e ca4nainte si cu re/ultat2 3cest lucru a devenit clar recent,
cDnd Hesta Nebster a studiat la/ile cu d'cumente ale p'litiei lui Hap'le'n si4a
gasit ac'l' ca 20 de ani dupa rev'lutia )rance/a, ?n a8unul caderii lui Hap'le'n,
illuminati erau t't activi si t't pr'speri2
.'misarul special de p'litie nap'le'niana &ranY'is .harles de Berc<heim era
mas'n2 5n 1$10 el descria cum illuminati au adepti ?n ?ntreaga ;ur'pa si se
straduiesc sa inAltre/e l'8ile mas'nice2 ;l /ice# %iluminismul devine ' putere mare
si )'rmidabila9 regii si p'p'arele v'r avea mult de su)erit de la el daca prin
prudenta nu se distruge mecanismul lui ?ngr'/it'r,2 5n 1$1" un alt rap'rt /ice la
)el2 *a 20 de ani dupa c'n)esiunea publica a ducelui de Bruns=ic<, Berc<heim
arata ca %multi 'ameni cu p'/itii ?nalte, de nastere ilustra, cu mare avere si mari
demnitari sunt printre ei,2 Iarerea lui Berc<heim era ca %unii dintre ei nu sunt
pr'stiti de visuri demag'gice ci spera sa puna mDna pe putere si sa4si sp'reasca
averea si p'/itia s'cialaF dar ma8'ritatea adeptil'r cred ?n ei ca4n scriptura9, .a
si a/i, d'rinta de putere ?i )ace pe 'amenii )aim'si si b'gati sa se as'cie/e cu
miscari al car'r sc'p este distrugerea averii si renumelui l'r, ?n speranta ca ast)el
v'r deveni mai b'gati si mai )aim'si2 Berc<heim descrie ap'i met'dele illuminati4
l'r ?n m'd asemanat'r cu Neishaupt si ?n m'd asemanat'r cu met'dele
c'munismului asta/i2 ;l arata cum illuminati inKuentea/a 'piniile 'amenil'r
punDnd stapDnire ?n primul rDnd pe literatura, savanti si pr')es'ri, care ast)el
pr'paga principiile illuminati4l'r deghi/Dndu4le 'trava ?ntr4' mie de )eluri2 @ulgul
nu vede si nu pricepe aceste semne minuscule dar cei initiati recun'sc )'rmulele2
5n special universitatile sunt cDmpul l'r de atac2 3deptii l'r sunt pr')es'ri
universitari care mai ?ntDi studia/a caracterul studentil'r2 0aca unul e mai
destept si mai cu imaginatie, aceasta secta imediat pune mDna pe el si4ncep sa4i
v'rbeasca despre drepturile p'p'rului, desp'tism, etc2 1i4i dau literatura l'r2
.Dnd a )'st t'tal captivat i se de/valuie ca mai sunt mili'ane ca el, ca sunt t'ti
uniti ?ntr4' mare )amilie, ca re)'rmele pe care el le d'reste v'r veni curDnd2
3st)el, /ice Berc<heim, illuminati seamana samDnta 'travii ?n cele mai ?nalte
cercuri s'ciale si4si recrutea/a numer'si adepti2 3cest pr'ces descris de el
c'ntinua si4n /ilele n'astre2
*a 20 de ani dupa ce4a )'st demascat si s'cietatea lui secreta inter/isa, ?l regasim
pe Neishaupt cerDnd ?ntr4' scris'are din 1$0$ amanunte despre un anumit ritual
mas'nic2 *a m'artea lui ?n 1$!0 'rgani/atia lui era mai puternica ca 'ricDnd dar
?si schimbase numele2 3ceeasi 'rgani/atie cu aceiasi 'ameni si aceleasi sc'puri a
reaparut la supra)ata ?n 1$"0 sub numele de %c'munism,2 3ceeasi pretentie de a
lupta ?mp'triva nedreptatii si 'presiunii ac'pera acum sub numele de c'munism
aceeasi distrugere sDnger'asa cu sc'pul de a perpetua si ampliAca nedreptatea
si 'presiunea2 3/i c'nKictul dintre civili/atia vestica crestina si c'munism este pe
)ata si unul din ele trebuie sa dispara, caci sunt diametral 'puse si nu p't
c'eGista2
*a 60 de ani dupa rev'lutia )rance/a, c'nspiratia rev'lutiei m'ndiale se aKa ?n
m'd public ?n mDna evreiasca2 0ar nu s4a putut d'vedi ca ar A )'st ' instigatie
'riginala iudaica ?n ca/ul rev'lutiei )rance/e2 0eci eGista si alternativa ca
rev'lutia m'ndiala n4a )'st de la ?nceput de inspiratie iudaica si a )'st d'ar
preluata de si'nism ulteri'r2 Himic nu s4a putut stabiliF asa de bine s4au ascuns
itele illuminati4l'r acum 200 de ani2 5n m'd aparent evreii n4au 8ucat mare r'l la
illuminati si au participat d'ar pr'p'rti'nal ?n rev'lutia )rance/a, Aind ac'l' la )el
de numer'si ca si ?n alte activitati, dupa pr'p'rtia l'r ?n natiune2 *e'p'ld ;ngel,
pers'na8 misteri's care a re'rgani/at 'rdinul illuminati4l'r ?n 1$$0, sustine ca
%era inter/is sa recrute/e evrei printre iluminati,2 Ie de alta parte Jirabeau,
iluminat de )runte si )runtas al rev'lutiei )rance/e, s4a identiAcat cu iudaismulF
ast)el ca aArmatiile despre neparticiparea iudaica la illuminati p't A pura
de/in)'rmare, dupa met'da c'nspirativa clasica la care tinea Neishaupt cel mai
mult2
.'ntemp'ranii rev'lutiei )rance/e sunt de ac'rd ca rev'lutia )rance/a nu a )'st
)rance/a si ca a )'st pregatita de 'ameni din multe tari si de nati'nalitate
imprecisa2 .hevalier de Jalet /ice ca %aut'rii rev'lutiei nu sunt nici )rance/i nici
germani nici italieni nici engle/i etc2 ;i )'rmea/a un anumit p'p'r care s4a nascut
si4a crescut ?n ?ntuneric, ?n mi8l'cul tutur'r natiunil'r civili/ate, cu sc'pul de a le
sub8uga,2 3sta vede cercetat'rul care studia/a 'rgani/area rev'lutiei )rance/eF
dar rev'lutia b'lsevica a aratat alt)el2
0upa ce4a i/bucnit rev'lutia )rance/a evreii au 8ucat un r'l evident, dar mai mult
de incitare la varsare de sDnge si distrugere decDt de c'nducere si planiAcare2 0e
multe 'ri e greu sa4i identiAci ca atare Aindca scriit'rii vremii l'r nu4i descriau ca
atare2 7ev'lutia )rance/a ?n m'd aparent vr'ia sa distruga t'ate religiile si
nati'nalitatile -din n'u rev'lutia b'lsevica di)era de ea:2 3st)el gl'ata care4a
spurcat vasele sAnte la adunarea rev'luti'nara si4a c'tr'pit bisericile ca sa tina
)estivalurile ratiunii a inclus si evrei care4au adus 'rnamente de la sinag'ga la
l'cul de pr')anare2 *a %Templul libertatii, un %cetatean crescut ?n pre8udecata
religiei evreiesti, si anume 3leGandre *ambert Aul, s4a apucat sa d'vedeasca ca
%t'ate religiile sunt pre8udecati, si4a pr'testat ?mp'triva tiraniei Talmudului,
/icDnd# %.etateni, de rea credinta nu sunt evreii ci pre'tii l'r2 7eligia l'r ?nvata ca
la evrei trebuie sa dai ?mprumut cu 6Z dar de la cat'lici trebuie sa iei cDt p'ti
mai multF este un 'bicei s)Dnt la n'i sa ne rugam dimineata sa ne a8ute
0umne/eu sa ?nselam un crestin ?n /iua aceea2 Jai mult, cetateni, au/iti culmea
ab'minatiei# daca ?n c'mertul cu evreii )acem ' greseala, se )ace restitutieF dar
daca la 100 l'uis d'r un crestin plateste cu 26 mai mult, nu trebuie sa i se
restituie2 .e 'r'areT 1i de unde vin t'ate astea daca nu de la rabiniQ .ine a incitat
la pr'scrieri ?mp'triva n'astraQ Ire'tii n'striT 3h, cetateni, mai presus de 'rice
trebuie sa ne de/icem de4' religie care9 ne sub8uga la practici iritante si servile
si ne )ace imp'sibil )aptul de a A buni cetateni,2 Ie cDnd se plDngea *ambert Aul,
evreii erau ?n )a/a rabinica, adica c'ndusi de rabini l'cali dupa ce centrul iudaic
din I'l'nia s4a dat la )und 'data cu ?mpartirea I'l'niei ?n 1772F t'ti rabinii erau
stricti si )erventi practicanti ai %legii, talmudice, dar unii erau mai blDn/i altii mai
severi, ca t'ti 'amenii2 0aca se p'ate stabili ' participare a evreil'r ?n rev'lutia
)rance/a, asta nu vine din acu/e ale crestinil'r ci din laudar'senia evreil'r2 3st)el
de eG2 *X'n Kahn numeste cu numele evrei ca amestecati ?n uciderea regelui si
distrugerea religiei, la 100 de ani dupa evenimente2 3cesta este un eGemplu de
e)'rtul depus ?n mare parte din literatura iudaica de a arata ca nimic de acest
gen nu s4a putut ?ntDmpla )ara mDna lui eh'va, adica mDna evreiasca2 Ir'babil
ca *X'n Kahn nu4si p'ate imagina regicidul alt)el decDt ca m'artea lui Belsatar2
0aca n4ar A )'st rev'lutia b'lsevica, lumea ar A uitat de *X'n KahnF din n'u
pre/entul de/valuie trecutul2
0upa rev'lutia )rance/a evreii au tras pr'Atul, prin c'nducat'rii l'r2 0ar este
demn de menti'nat aici ca cei care4au pr'Atat au )'st evreii rasariteni ash<ena/i
si ca acesti ne4semiti c'nvertiti la iudaism au patruns ?n acest m'ment masiv ?n
'ccident2 .ei mai multi evrei )rance/i )usesera pDna la acea data se)arditi veniti
din 1pania si I'rtugalia care avusesera 'arecare ?nrudire cu Ialestina, chiar daca
nu prea multa2 0aca su)ereau vre' discriminare, aceasta a disparut ?n 1790 cDnd
au primit cetatenia )rance/a2 0ar ?n 3lsacia aparuse ' c'munitate de evrei
ash<ena/i slavici din 7usia care erau )'arte antipati/ati si ac'rdarea cetateniei
catre acestia a pricinuit de/bateri )urtun'ase ?n 3dunarea 7ev'luti'nara si
rasc'ale printre taranii alsacieni2 0eputatul Jaur( a spus# %0e 17 sec'le evreii nu
s4au amestecat cu celelalte p'p'are9 nu trebuie persecutati, trebuie pr'te8ati ca
indivi/i si nu ca )rance/i, caci ei nu p't A cetateni9 Price le4ai )ace, ei ramDn
straini ?n mi8l'cul n'stru, si altii au )'st de ac'rd cu el2 ;vreii se)arditi au
pr'testat si ei, /icDnd ca ei su)era din cau/a un'r pretentii ciudate ale %evreil'r,
ash<ena/i din 3lsacia, *'rena si cele trei episc'pate# %acesti evrei au pretentia sa
traiasca ?n &ranta cu un regim special, sa aiba legi numai pentru ei si sa Ae '
clasa de cetateni separata de t'ti ceilalti,2 3cest pr'test al evreil'r ?mp'triva
%legii, iudaice n4a )'st ascultat nici'data de guvernul g'imil'r2 Hici pr'testul
c'merciantil'r )rance/i care s4au va/ut ruinati de practicile de trust evreiesti n4a
)'st ascultat2 5n 1791 s4a dat decretul de emancipare a evreil'r din 3lsacia2 3st)el
s4a creat %pr'blema evreiasca, care i4a stat ?n )ata lui Hap'le'n cDnd a venit la
putere, lui si ?ntregii lumi2
0in acest m'ment secta c'nducat'are iudaica a marginali/at din t'ate puterile
pe adevaratii evreii, pe se)arditi si i4a pr'pulsat ?nainte pe evreii ha/ari m'ng'li
ash<ena/i2 0in acest m'ment evreii ash<ena/i au patruns ?n ;ur'pa si 3merica si4
au preluat c'nducerea rev'lutiei m'ndiale atacDnd peste t't guvernul legitim,
religia si natiunea2 IDna acum evreii au participat la rev'lutii ca si ceilalti 'ameni,
?n pr'p'rtia ?n care se aKa ?n p'pulatie, si4au tras )'l'asele cele mai mari2 0in
acest m'ment nu numai )'l'asele, ci si c'nducerea si planul rev'lutiei au )'st
iudaice2 0in acest m'ment ist'ria %legii iudaice, si ist'ria %rev'lutiei, se
c'nt'pesc si )'rmea/a ' singura ist'rie2 0e la mi8l'cul sec'lului 19 rev'lutia
m'ndiala este 'pera iudaica pe )ata2 .el care4a pre/is asta a )'st Ben8amin
0israeli, primul ministru evreu al 3ngliei2
.apit'lul 21# 3vertismentul lui 0israeli
Ben8amin 0israeli, ulteri'r *'rd Beac'nsAeld, evreu se)ardic, a averti/at de
repetate 'ri ?mp'triva rev'lutiei m'ndiale si4a identiAcat 'rgani/at'rii ei2 3ut'rul
nu este sigur daca secta talmudica a preluat c'nducerea 'rgani/atiei
rev'luti'nare a lui Neishaupt sau ea a )'st aceea care l4a c'ndus si instigat pe
Neishaupt2 3mbitia d'minatiei sectei iudaice ?nd'ctrinata de sec'le prin Talmud
si .abala -care, /ice ;ncicl'pedia udaica, s4a de/v'ltat ca partea secreta 'rala a
Talmudului stiuta d'ar de initiati ?n paralel cu partea scrisa Th'ra, ?n esenta cu
aceleasi sc'puri ca Talmudul: este sa4i ?nr'beasca pe %pagDni, %natiunii sAnte,F
este semniAcativ )aptul ca 'rgani/atia c'nspirativa si distructiva a lui Neishaupt
a aparut t'cmai cDnd centrul talmudic din I'l'nia s4a dat la )und si4a disparut din
viata publica dupa peste 2000 de ani de eGistenta ?n di)eritele sale )a/e2 0ar este
p'sibil si ca 'rgani/atia distructiva a illuminati4l'r sa A )'st initial a alt'ra si sa A
)'st ap'i, ca mas'neria, cucerita de secta iudaica2
.ele mai semniAcative avertismente ale lui 0israeli le4a dat cu privire la rev'lutia
de la 1$"$2 5nainte de 1$"$ el a pre/is eGact ce va avea l'cF dupa care, a pre/is
ca rev'lutia se va repeta2 5n r'manele sale 0israeli si4a )acut p'rtretul# ?n
.'ningsb( el este 1id'nia, un evreu musulman din 1pania, care detine ?n secret
puterea si manipulea/a Aind %detinat'r al unei abs'lute lipse de pre8udecati care
este c'mpensatia 'mului )ara patrie,2 n 1$"6 1id'nia a descris %acea puternica
rev'lutie care se pregateste acum ?n Lermania9 1i care e atDt de putin
cun'scuta ?n 3nglia, 'rgani/ata c'mplet sub auspiciile evreil'r,2 0upa ce4a
i/bucnit rev'lutia din 1$"$ 0israeli a spus ?n Iarlamentul engle/, ?n 1$62#
%nKuenta evreil'r p'ate A va/uta ?n ultima i/bucnire a principiului distrugerii ?n
;ur'pa2 3re l'c ' rev'lutie ?mp'triva traditiei si4a arist'cratiei, ?mp'triva religiei
si4a pr'prietatii9 ;galitatea naturala a 'amenil'r si ab'lirea pr'prietatii sunt
pr'clamate de s'cietati secrete care )'rmea/a guvernele pr'vi/'rii si cei de rasa
evreiasca se gasesc ?n )runtea Aecareia dintre ele, -eGact ca4n 7usia ?n 1917:2
%.ei mai iscusiti manipulat'ri ai pr'prietatii se alia/a cu c'munistiiF acest neam
ales asa de separat, da mDna cu t'ate scurs'rile si cu t'ti cei mai de 8's din
;ur'pa,2 3sta, /ice 0israeli, ?n sc'pul de a distruge crestinismul2
3ut'rul scrie ca printre sursele studiate de el pentru aceasta carte, 0israeli a )'st
ca ' ra/a de lumina ?n ?ntuneric2 ;liberat de Talmud, pe care4l cun'stea intim din
interi'r, 0israeli, mDndru de rasa lui israeliana, dar pe de alta parte adevarat
patri't engle/, spune adevarul despre scena p'litica pe care el a )'st act'r
principal2 +ice el# %lumea e guvernata de cu t'tul altii decDt ?si ?nchipuie cei care
nu patrund ?n d'sul culisel'r,F lumea e guvernata de grupul secret2 %.ea mai
mare greseala,, /ice 0israeli41id'nia, %este sa4ti ?nchipui ca m'tive ec'n'mice au
dus la rev'lutie,2 0israeli era ?mp'triva c'nceptului iudaic de %ra/bunarea lui
eh'va, care cere masacrarea si distrugerea t'tala a alt'r p'p'are si s4a
?mp'trivit atr'citatil'r si masacrel'r planuite de guvernul britanic ?n ndia ?n 1$67
dupa rev'lta indiana, spunDnd ca atunci cDnd aude planurile de masacre si de
%ra/bunare, a lui eh'va din gura engle/il'r se gDndeste ca %p'p'rul din 3nglia s4
a schimbat de'data si nu se mai pleaca numelui lui Mrist's ci se pregateste sa
re?nvie cultul lui J'l'h,2 3sta )ace alu/ie la )aptul ca iudaismul talmudic de )apt
este cultul lui J'l'h O cultul care este sursa c'ntr'versei 1i'nului veche de !000
de ani2 0in cau/a ca secta levitil'r lui uda se ?nchina lui J'l'h s4au dis'ciat
triburile lui srael de tribul lui uda si @eniamin2 3sta se vede ?n @echiul Testament
?n d'ua l'curi# eremia care pr'testea/a ?mp'triva cultului lui J'l'h4Baal -19#6:
arata ca 0umne/eu /ice catre tribul lui uda si l'cuit'rii erusalimului,
c'ndamnDndu4i pentru ca %au umplut l'cul cu sDngele cel'r nevin'vati, -19#":,
ca ei# %au ridicat altare lui Baal BJ'l'hC, sa4si arda pe rug c'piii ?n sacriAcii aduse
lui BaalF ceea ce eu n4am cerut, nici nu mi4a trecut nici'data prin minte, si pentru
ca ei %au ridicat altare ?n T')et sa4si arda Aii si Aicele pe rug pe altar# ceea ce eu
nu le4am cerut, nici n4a )'st nici'data ?n cugetul meu, -7#!1:2 3p'i ide'l'gul
distrugerii iudaice, ;/e<iel, raspunde ca dumne/eul iudaic a cerut ?n m'd eGpres
ca ?n cinstea lui sa se sacriAce si sa se arda c'piii pe rug si a dat %legi care nu
sunt bune, -20#26426:2 5n c'ntr'versa dintre dumne/eul milei si iubirii si cel al
distrugerii si ra/bunarii, 0israeli s4a dis'ciat de eh'va4Baal4J'l'h al varsarii de
sDnge nevin'vat si4al ra/bunarii iudaice, m'tiv pentru care ?n 1966 *'rd Merbert
1amuel a v'rbit cu dispret despre el2
.eea ce l4a caracteri/at pe 0israeli evreul a )'st capacitatea de a spune adevarul
abs'lut, clarvi/iunea, patri'tismul pentru 3nglia si mila crestineasca pe care4a
practicat4'2 Ie vremea cDnd tatal lui, saac 0israeli, a re)u/at )unctia de gardian
al c'ngregatiei talmudice si s4a dis'ciat de talmudismul din 3nglia, mai era ?nca
p'sibil sa se )aca asa ceva# ?n ghet'urile din 7usia si I'l'nia n4ar mai A )'st
p'sibil, ar A )'st eGc'municat, p'ate chiar ucis2 3st)el 0israeli a putut spune
adevarul despre evreii 'rgani/at'ri ai h'l'caustului rev'lutiei m'ndiale, desi t't
lui i se dat'rea/a emanciparea deplina a evreil'r din 3nglia2 Neishaupt a murit ?n
1$!0F timp de 60 de ani s4au dus lupte interne pentru detinerea puterii supreme
?n cadrul c'nspiratiei rev'luti'nare a lui Neishaupt, si4au iesit vict'ri'si ha/arii,
evreii ash<ena/i din estul ;ur'pei c'ndusi de rabinii l'r talmudici2 5n acele lupte
interne pentru succesiunea puterii rev'luti'nare au participat 3lta @endita din
talia, mas'neria )rance/a, 'rgani/atia %Tugendbund, din Lermania,
m'stenit'area directa a lluminismului lui Neishaupt2 Irintre pers'anele anga8ate
?n lupta pentru putere au )'st un )rance/, *'uis Blanc, un rus, Jihai Ba<unin, si4un
evreu din Lermania, Karl JarG2
Ba<unin era anarhist si cerea ab'lirea statului ?n sine, caci pr'prietatea de stat
?nseamna t't tirania pr'prietatii, /ice el2 Ilanul lui JarG ?nsa era ?nl'cuirea clasei
stapDnit'are cu ' alta, mai abs'lut tiranica2 Ba<unin era sincerF JarG a )'st t'ata
viata un escr'c, traind ?n luG si lene si scriind despre munca grea si mi/eria
pr'letariatului2 .Dteva saptamDni dupa ce si4a terminat de scris %mani)estul
c'munist,, unde denunta )aptul ca pr'letariatul e sarac neavDnd pamDnt, case si
?ntreprinderi si prescrie drept remediu desAintarea pr'prietatii private pentru a4i
)ace pe t'ti saraci lipiti pamDntului, au i/bucnit rev'lutii ?n Lermania, 3ustria,
Engaria talia, &ranta, 0anemarcaF ?n asa scurt timp %pr'letariatul, nici n4ar A
avut timp sa citeasca mani)estul lui JarG si sa Ae inspirat de el, presupunDnd ca
ar A avut che) sa4l citeasca si sa4l aplice2 5n realitate rev'lutiile au )'st
sincr'ni/ate cu publicarea mani)estului lui JarG, dar bine?nteles ca n4au )'st
cau/ate de el ci au )'st 'rgani/ate central sa i/bucneasca simultan ca ' actiune
c''rd'nata a rev'lutiei m'ndiale2 1ingura 'rgani/atie m'ndiala per)ect ramiAcata
ca sa 'rgani/e/e rev'lutia m'ndiala c'munista a )'st rabinatul ha/ar talmudic din
;ur'pa rasariteana2 Biserica .at'lica avea aceleasi ramiAcatii, dar pe vremea
aceea nu era ?nca c'mplet inAltrata, sub8ugata si c'rupta de talmudism ca a/i si
s4a 'pus distrugerii si varsarii de sDnge dupa legea lui eh'va4J'l'h2 udaismul
talmudic a preluat c'nducerea rev'lutiei planuite de Neishaupt, dupa cum a
aratat 0israeli ?n parlamentul engle/2
*'uis Blanc, membru ?n guvernul pr'vi/'riu de la Iaris din 1$"$, urmarea un stat
de %a8ut'r s'cial, -=el)are state: ca cel britanic si american de a/i, unde %dreptul
la munca, ?nsemna, ca ?n statele s'cialiste, lagare de c'ncentrareF el era de
parere ca individul nu trebuie sa aiba nici ' pers'nalitate si nu trebuie sa eGiste
c'mpetitie, d'ar ?nregimentare2 0upa ?n)rDngerea rev'lutiei a )ugit ?n 3nglia si si4
a pierdut imp'rtanta pers'nal2 T't ?n 3nglia s4a ase/at si JarG, unde4a trait ?n
belsug !" de ani2 Humai Ba<unin, nascut n'bil rus, )'st 'Ater tarist, a alergat sa
lupte pe baricade2 Ba<unin descrie ?ntDlnirea lui cu JarG# %JarG mi4a /is ca sunt
un idealist sentimental, si4avea dreptateF eu i4am /is ca e un 'm vanit's, perAd si
viclean, si4aveam si eu dreptate,2 Ba<unin a )'st )acut pri/'nier si c'ndamnat la
m'arte, ap'i gratiat, tinut ?n lanturi grele tintuit de un perete timp de un an, ap'i
trimis ?n 7usia dupa sase ani, )ara dinti, b'lnav de sc'rbut, ruinat A/ic2 3 )'st
eGilat ?n 1iberia de unde a )ugit ?n Jap'niaF de ac'l' ?n 3merica ap'i ?n 3ngliaF
ap'i a inaugurat nternati'nala lui s'cial4dem'cratica ?n ;lvetia, ?n 1$6"2 T't pe4
atunci ?si ?nAinta si JarG nternati'nala lui, si4a ?nceput rivalitatea l'r2 5n timp ce
Ba<unin /acea ?n ?nchis'ri si4n lanturi, JarG inAltrase si pusese mDna pe t'ate
'rgani/atiile rev'luti'nare, unde4n multe tari ginerii lui erau c'nducat'rii2 H4a
putut sa4l elimine pe Ba<unin imediat caci acesta era )'arte renumitF dar printr4'
serie de trucuri si ?nselat'rii, ?n Ane l4a eliminat la c'ngresul din 1$72, c'nv'cat la
Maga, unde Ba<unin nu se putea duce2 3c'l' JarG a )acut eGact ca 1talin, si4a
denuntat rivalul absent si l4a eGc'municat si eGclus2 Ba<unin a murit dupa cDtiva
ani, b'lnav O /ic unii ca s4a sinucis prin greva )'amei2 0in acel m'ment rev'lutia
m'ndiala a )'st suta la suta sub c'ntr'l evreiesc si sc'pul ei a )'st sa instaure/e
?n lumea ?ntreaga un guvern m'ndial al unui stat m'ndial care sa reprime ?n m'd
abs'lut si t'tal libertatea individuala si sa ?nregimente/e si ?nr'beasca ?n m'd
)'rtat abs'lut t'ate p'p'arele2 3sta a va/ut Ba<unin cDnd si4a publicat p'lemica
?mp'triva c'nducerii rabinice a rev'lutiei ?n 1$69F din acel m'ment distrugerea
lui a )'st d'ar chestie de timp2
Timp de !0 de ani 0israeli si4a repetat avertismentele despre rev'lutia m'ndiala,
aratDnd ca tr'nul lui *'uis Ihilippe ?n &ranta %a )'st rasturnat9 nu de parlament,
nici de p'p'r, nici de natura9 ci de s'cietati secrete, care stau gata sa devaste/e
;ur'pa, -1$62:F %mare parte din ;ur'pa e ac'perita de ' retea de aceste
s'cietati secrete, asa cum supra)ata pamDntului e ac'perita de cale )erata9 ei nu
v'r guvern c'nstituti'nal, nu v'r sa ?mbunatateasca institutiile s'ciale9 ei v'r sa
schimbe stapDnii tarii, sa i/g'neasca pe actualii pr'prietari si sa puna capat
)undatiei religi'ase9, -1$66:2 0israeli a va/ut clar natura liberalului# liberalismul
%este manevra cel'r care l'vesc ?n pr'prietate si4n Mrist's si 'amenii de treaba
din tara asta, care tin asa de mult la pr'prietatea l'r si sunt asa de religi'si, '
aplauda si ' recun'sc ca Aind pr'gresul cau/ei liberale,2 &iindca nu4l puteau
de)aima pe 0israeli, c'nspirat'rii l4au ridiculi/at /icDnd ca are idei AGe2 0in ce ?n
ce mai mult eGpresiile lui sunt ?nsa )'l'site de altii care vad adevarul# %reteaua,
care ac'pera ;ur'pa, %mDna ascunsa, care diri8ea/a guvernele2 7abi 0rach care
s4a dis'ciat de Talmudismul c'nducat'r al rev'lutiei m'ndiale ?nainte de 1$"$ si4a
)'st persecutat /ice# %ce p't cele mai ?ntelepte masuri ale aut'ritatil'r din t'ate
tarile )ace ?mp'triva acestei c'nspiratii vaste si permanente care se ?ntinde ca '
retea pe cDt de vasta pe atDt de puternica peste ?ntreg gl'bul, si4si arata )'rta de
cDte 'ri are l'c un eveniment care atinge cumva numele de israelit,2
ata secventa evenimentel'r# 0r2 Kastein, ist'ricul si'nist, /ice ca ?n 1772
%centrul, guvernului iudaic %a ?ncetat sa eGiste,F aut'ritatile rusesti de4atunci /ic
ca a devenit un guvern iudaic secretF ?n 1776 Neishaupt a ?nAintat secta
lluminati4l'rF ?n 1$"6 0israeli scria ca %rev'lutia se des)as'ara c'mplet sub
auspicii evreiesti,F ?n 1$69 Ba<unin a atacat c'nducerea evreiasca a rev'lutieiF ?n
1$72 Ba<unin a )'st eGclus si JarG a preluat c'nducerea deplinaF ?n 1917
rev'lutia b'lsevica a pr'dus un guvern b'lsevic apr'ape eGclusiv )'rmat din
evrei2
3st)el, emanciparea evreil'r ?n sec'lul 19, c'ntrar asiguraril'r date de 1anhedrin
lui Hap'le'n, nu i4a )acut sa Ae cetateni ca t'ti ceilalti ci dimp'triva, sa se dedice
t'tal distrugerii si masacrarii cel'rlalti si distrugerii taril'r ?n care traiesc si a
legil'r care i4au emancipat2 5n acest sec'l /ice 0r2 Kastein a aparut termenul
%antisemit,2 3cum nu se mai putea sustine ca eGista %persecutie, si atunci s4a
inventat %antisemitismul, ca )'rma de %persecutie, pentru care eh'va sa dea
%p'p'rului ales, mDna libera sa %se ra/bune, masacrDnd, ?nr'bind si 8e)uind
p'p'arele2 .um p'ate A cineva antisemit ?mp'triva ha/aril'r, a evreil'r de a/i,
care ?n m'd clar nu sunt semiti, nimeni nu eGplicaF si cum p't semitii autentici,
arabii, A antisemiti, iarasi nu e clar2 0ar 'ricine arata simpatie pentru semiti,
pentru palestinienii masacrati si i/g'niti si 8e)uiti, este acu/at cu vi'lenta de9
antisemitismT 0ar antisemitismul e un )el de les4maiestate si ere/ieF prin 1960
de8a mintea masel'r a )'st t'tal d'minata de mascarada antisemitismului si t'ti
se pr'sternea/a la au/ul termenului, care a )'st inventat pentru a )ace tabu 'rice
discutie a directiei si c'nducerii p'litice2 Bernard *a/are, ap'l'get al si'nismului,
/ice ca antisemitismul n4are nimic de4a )ace cu 1em sau cu sDngele semitic, sau
cu 'rice )el de semitismF antisemitismul, /ice el, %c'nsta din cei ce /ic# evreii au
pregatit, au manipulat, au )'st principalii pr'm't'ri ai rev'lutieiF cDta vreme
ist'ricii impartiali se marginesc sa studie/e ce r'l ar A putut 8uca evreii,
c'nsiderDnd ce )el de spirit, de caracter, de Al'/'Ae, de religie au, ?n pr'cesele si
miscarile rev'luti'nare,2 0eci cine /ice ca evreii au c'ndus si 'rgani/at rev'lutia
e antisemit, dupa *a/are2 0israeli ?nsa, care p'sibil a avut sDnge semit ?n el, /ice
ca %acea rev'lutie gr'/ava9 se pregateste c'mplet sub auspiciile evreil'r9 ,,
%inKuenta evreil'r p'ate A 'bservata ?n ultima i/bucnire a principiului distrugerii,,
%indivi/i de rasa evreiasca se gasesc ?n )runtea Aecareia din ele Bs'cietati
secreteC%2 .um era el ?nsusi de rasa evreiasca, 0israeli n4a mai subliniat ca multi
dintre evrei se 'pun ca si el %rev'lutiei at'tputernice, si %principiului distrugat'r,,
caci c'ntemp'ranii lui pr'babil stiau ca atunci cDnd )ace aArmatiile de mai sus
care a/i l4ar caliAca de antisemit ?i eGcludea pe acestia din urma2 0e la rev'lutia
)rance/a ?nc'ace evreii se)ardici au aratat cDt de distrugat'ri sunt n'ii veniti din
estul ;ur'pei -cei din 3lsacia de eG2: si4au re/istat inKuentei acest'ra2 0upa
emancipare nemaiAind asa de ?nr'biti ghet'ului si Talmudului ei nu aveau decDt
de pierdut daca evreii ash<ena/i din est si secta talmudica reuseau sa 'rgani/e/e
%principiul distrugerii, ?n vest2 ;vreii se)ardici l4au ascultat si ?nteles pe 0israeli
mai mult decDt masele de g'imi2 3u )'st pedepsiti prin eGc'municare# prin
manipulatiile statisticienil'r, au )'st declarati ineGistenti la ' suta de ani dupa
aceasta O ca si %cele 10 triburi disparute, ale sraelului care nu se supusesera lui
J'l'h cu mult ?nainte2
.apit'lul 22# Prgani/at'rii
;vreii ash<ena/i slavici din est ?ndreptau rev'lutia distrugat'are atDt ?mp'triva
g'imil'r crestini cDt si ?mp'triva evreil'r se)ardici, care se ?n)rateau cu cei din
8urul l'r si scapasera de tirania %?nteleptil'r, c'nducat'ri ai iudaismului2 0r2
Kastein /ice# %0in acest m'ment se disting evreii din vest de cei din est,2 0ar ei
)usesera d'ua rase distincte timp de 1000 de aniF ceea ce vrea sa /ica 0r2 Kastein
este ca evreii din est din acest m'ment si4au strDns rDndurile ?n 8urul guvernului
l'r rabinic si si4au ?ndreptat atacul si ?mp'triva evreil'r se)ardici2 3cestia nu4i prea
cun'steau bine pe ash<ena/i si masele de g'imi crestini habar n4aveau de ei2
5nregimentarea l'r strDnsa ?n ghet'urile l'r sub abs'lutismul rabinic secular i4a
)acut ' )'rta de lupta )'rmidabilaF cu ' m'stenire rasiala barbara asiatica
m'ng'l'ida, ?nd'ctrinati de sec'le ?n Talmud, strict ?nregimentati sub cel mai
sever desp'tism, au )'st un instrument eGtrem de puternic )'l'sit ?n acest sec'l
cu mare maiestrie ?n d'ua strategii distincte care urmaresc acelasi re/ultat, desi
sc'purile l'r apar sa Ae eGact 'puse2 5n 7usia s4au 'pus cu ?nversunare
emanciparii, iar ?n vest s4au agitat si lamentat pe m'tiv ca su)era din cau/a
%antisemitismului, care le re)u/a emanciparea pe care ei ' re)u/au2 .u a8ut'rul
c'ntr'lului abs'lut asupra presei si mi8l'acel'r de di)u/are ?n masa Bmass4mediaC
au ?nd'ctrinat publicul cu aceasta pr'paganda care c'nsta din idei c'ntradict'rii
?n asa masura ?ncDt publicul repeta papagaliceste l'/incile l'r )ara sa 'bserve
c'ntradictiile2 T't timpul sec'lului trecut p'liticienii din vest au scandat l'/incile
despre persecutiile pe care le su)era evreii din 7usia, ?n timp ce acei evrei c'ndusi
de mDna de Aer a rabinil'r l'r talmudici se 'puneau din t'ate puterile ca sa Ae
emancipati si sa4si termine %persecutia,2 .hiar aut'rii si'nisti /ic asa2 0r2 Kastein
scrie teGtual# %Jarea ma8'ritate a evreil'r au 'pus ' re/istenta pasiva acerba
'ricar'r ?ncercari de a le ?mbunatati situatia,2 0ar re/istenta l'r n4a )'st d'ar
pasiva, ci a )'st activa si ucigasa2 .ea mai buna aut'ritate este 0r2 .haim
Nei/mann, parintele statului srael si aut'rul se ba/ea/a )'arte mult pe scrierile si
spusele 0r4lui .haim Nei/mann de aici ?nainte2 ;vreii ash<ena/i din ghet'uri, atDt
cei si'nisti cDt si cei c'munisti, au )'st instruiti sa ?mpiedice emanciparea evreil'r
cu t'ate mi8l'acele, inclusiv asasinatul, ?n timp ce se lamentau cu )'arte mare
glas de %persecutiile, si lipsa l'r de emancipare catre vestul crestin2 I'liticienii
g'imil'r au pre/entat acele minciuni p'p'arel'r l'r ca Aind purul adevar si4au
)'st rasplatiti cu bani, sustinere din partea presei si v'turi la alegeri de catre
%l'bb(4,urile puternice si b'gate evreiesti2 7e/ultatul alegeril'r depindea de cum
candidatii deplDng %persecutiile, su)erite de evrei ?n 7usia si cer %?nt'arcerea,
evreil'r ha/ari ash<ena/i din 3sia ?n %patria l'r, Ialestina2 5n Anal, 'rice p'litician
din vest care d'reste sa se bucure de banii si )av'rurile l'bb(4ului evreiesc
trebuie sa aband'ne/e interesele statului si tarii sale si sa sustina numai d'ua
cau/e, ambele distrugat'are# rev'lutia c'munista m'ndiala care tinde sa distruga
t'ate natiunile si i/g'nirea semitil'r din Ialestina pentru a ')eri Ialestina rasei
stapDnit'are a evreil'r ha/ari ash<ena/i2
;vreii din vest s4au supus cu mult mai greu dictatului evreil'r din est decDt
p'liticienii g'imi2 1e temeau ca de/'rdinea si distrugerea pr'm'vata de evreii din
est v'r pune capat pr'speritatii l'r cucerite ?n vest, cum s4a ?ntDmplat ?n 1pania
cu sase4sapte sec'le ?n urmaF si se temeau ca v'r A din n'u ?nchisi si
?nregimentati ?n ghett'uri ca cele din 7usia si I'l'nia de catre rabini2 ;vreii din
Lermania v'rbeau cu teama de %diese Pst8uden, cDnd discutau p'litica cu
aut'rulF si evreii ash<ena/i rasariteni se eGprimau cu dispret despre evreii
autentici din Berlin catre aut'r ca %diese Berliner,2 0irect'ratul rabinic a ?nceput
sa4i )'l'seasca pe acesti ha/ari iudai/ati din 7usia atDt ?mp'triva crestinil'r din
vest cDt si ?mp'triva evreil'r din vest2 &iind viata evreil'r ?nvaluita ?n atDtea
secrete, ci)re statistice eGacte sunt greu de 'btinut si ast)el le4a )'st cu putinta
rabinil'r talmudici c'nducat'ri sa )aca sa dispara t'ti evreii ?n a)ara de cei
ash<ena/i de 'rigine tatara ha/ara, declarDndu4i pe t'ti evreii se)ardici care mai
aveau cDteva picaturi de sDnge semit ?n vine si mai aveau printre stram'si cDte
unii care ?ntr4adevar trecusera cDndva pe4apr'ape de Ialestina si venisera cDndva
din 3)rica, ca s4au stins# un rap'rt al celui de4al 24lea .'ngres 1e)ardic de la He=
R'r< din 196" a declarat ca evreii din t'ata lumea sunt 11276!2"91F ca numai
16Z din ei, adica 127""2$$! sunt se)arditi si numai 622000 de se)arditi se aKa ?n
;ur'pa si ?n ?ntreaga emis)era vestica O unde ?nainte ?n vest t'ti evreii )usesera
se)ardiciT Hici daca i4ar A b'mbardat cu b'mba at'mica n4ar A putut pieri evreii
se)ardici asa t'tal ?n cDtiva ani ?n vestF ?n realitate ei au )'st declarati ineGistenti
pentru ca nu vr'iau sa se ?nregimente/e la 'pera rabinica si numai evreii
ash<ena/i au )'st declarati ca eGista apr'ape ?n eGclusivitate2 ;i au m'stenit
misiunea levitil'r2 3st)el ?nteleptii si'nului de d'ua 'ri au eGc'municat si eGclus
masele de evrei printr4' trasatura de c'ndei, prima data cDnd au %pierdut, cele
10 triburi ale sraelului, si4a d'ua 'ara cDnd au %disparut, se)arditii2 5n realitate si
israelitii adevarati si se)arditii traiesc ?n c'ntinuare, unii amestecati printre g'imi,
altii ?n c'munitati iudaice 'riginale2
3linierea evreil'r din est la rev'lutia m'ndiala acum un sec'l nu s4a )acut nici din
?ntDmplare si nici de capul l'r, caci rabinii ?i c'nduceau desp'tic2 3ut'rul a
cun'scut intim ghet'urile ash<ena/i din I'l'nia si 7uthenia ?n anii 19!0 si4a va/ut
cDt de abs'lut era c'ntr'lul rabinil'r asupra Aecarei miscari si Aecarui gDnd din
viata Aecarui individ din ghet'u, de neimaginat pentru cei din vest2 .ei
neascultat'ri erau pedepsiti cu asprime une'ri cu m'artea prin linsare sub
c'nducerea rabinil'r ac'l' unde legile tarii nu le permiteau sa aplice pedeapsa cu
m'artea2 5nca si a/i se mai ?ntDmpla ast)el de lucruri# de eGemplu, ?n 1966 un
c'merciant evreu din *eeds a )'st suspectat ca ar A permis ca 22! tancuri vechi
engle/esti care erau ?n mDna lui sa a8unga la egipteni, desi nimeni nu s4a plDns de
vDn/area strict legala a tancuril'r2 .'nducat'rul curtii evreiesti ?n care4a )'st
acu/at a spus ca %avem n'i mi8l'acele n'astre sa pr'cedam cu cei gresiti n'ua,,
di)erite de met'dele legale ale statului2 .um presa, guvernul si mintea publicului
sunt sub calcDiul si'nist, nimeni nu s4a sesi/at de c'ntradictia dintre %met'dele,
l'r si legile statului, sau dintre p'litica tarii si %greselile )ata de c'munitate,2 0eci
?nr'larea evreimii ?n armata rev'lutiei c'muniste a )'st 'rd'nata de c'nducerea
rabinica si urmarea trei sc'puri# sa 'preasca pr'cesul de emancipare a evreil'r si
de asimilare a l'r cu p'p'arele printre care traiescF sa se ra/bune pe crestini si pe
crestinism pentru ca eGistaF si sa pregateasca ?mplinirea %legii, care prescrie
distrugerea g'imil'r si trium)ul %p'p'rului ales, adica al sectei care u/ea/a de
acest termen2 3st)el ' ambitie care ar A putut A realista ?ntr4un spatiu restrDns
printre triburile de la anul 600 ?2 Mr2 a devenit ' gigantica 'pera de devastare cu
sc'pul de a impune ' %lege, tribala din antichitate nascuta din rivalitati de c'rt,
dintr4un trib minuscul pierdut ?n negura ist'riei, asupra ?ntregii 'meniri2 L'imii ?si
?nchipuie ca ei citesc aceasta %lege, ?n Th'ra sau ?n @echiul Testament, unde pe
lDnga interp'larile sDnger'ase si pline de ura si cru/ime ale levitil'r se mai
stravad resturi din religia mai blDnda si civili/ata a cel'r %10 triburi pierdute, ale
sraelitil'r 'riginaliF cDnd ?n realitate %legea iudaica, sub care s4au ?nregimentat
evreii ash<ena/i este Talmudul, care nu c'ntine d'ua tendinte c'ntrare, una
blDnda si alta cruda care4' anulea/a pe cea blDnda, ca @echiul Testament, ci este
unitar si /ice clar# %dreptatea, echitatea, mila )ata de apr'apele nu numai ca nu
trebuie practicate catre crestini, dar c'nstituie ' crima daca sunt aplicate2
Talmudul ?n m'd eGpres inter/ice sa Ae salvat un ne4evreu de la m'arte9 sau sa i
se restituie ce4a pierdut , sau sa4i Ae cuiva mila de un ne4evreu,, arata )'stul
rabin 0rach2 3sta e %legea, care4i guvernea/a pe rev'luti'narii ash<ena/i, care,
c'n)'rm statisticil'r l'r, sunt acum %evreii,, sau cel putin c'nstituie $6 Z din ei2
3ceasta )'rta de lupta atDt de teribil ?nd'ctrinata a )'st de/lantuita de peste un
sec'l si 8umatate ?mp'triva ;ur'pei, alta data atDt de )rum'asa, b'gata si )ericita2
3ut'rul scriind ?n 1966 ?nca spera ca crestinismul ?si va reveni si4si va recupera
puterile ?n circa 100 de ani2 0e atunci avansul %guvernului m'ndial,, varsarea de
sDnge nevin'vat, masacrele si'niste, 8'snicia p'liticienil'r si guvernel'r din vest
si 'rbirea si ?nd'bit'cirea masel'r a pr'gresat de asa natura ?ncDt nu prea mai
tragem sperante2
0istrugerea statel'r nati'nale prin rev'lutie nu era un sc'p ?n sine ci ducea la
trium)ul unei natiuni alese, c'nducat'areF in acest sc'p paralel cu distrugerea
statel'r p'p'arel'r lumii trebuia ?nAintat statul %p'p'rului ales, ?n %tara
)agaduintei,2 3st)el )'rta distrugat'are c'ndusa de rabinii talmudici a luat d'ua
)'rme# a rev'lutiei c'muniste si a si'nismului2 ;le au ev'luat paralel ?n ultima 100
de ani si4au lucrat mDna4n mDna2 .Dnd 0r2 Kastein /ice ca dupa 1772 %a ?ncetat
sa mai eGiste, guvernul evreiesc care a guvernat ne?ntrerupt de peste 2000 de
ani evreii din t'ata lumea si ca a )'st ?nl'cuit cu %' internati'nala evreiasca,, el
arata de )apt ca actiunea guvernului evreiesc din acel m'ment a )'st de a
guverna guvernele cel'rlalte natiuni devenind ast)el un supraguvern
internati'nal2 3st)el p'tentatii natiunil'r, sub presiunea rev'lutiei c'muniste, au
cedat t't mai multF sub presiunea si'nismului au )acut ra/b'aie de/astru'ase
trimitDndu4si s'ldatii sa m'ara ?n slu8ba si'nismului2 .restinii care citesc /iarele si
nu citesc nimic altceva, cred de/in)'rmarea cu care ?i inunda mass4media si nu4si
p't ?nchipui cum 'ameni b'gati sustin rev'lutia c'munista care4si pr'pune sa le
ia averileF 0israeli a ridicat si el ?ntrebarea si i4a dat si raspunsul# ca sa distruga
crestinismulF si ca sa aplice %legea, Talmudului2
.apit'lul 2!# Ir')etul
0ar lupta nu se da ?ntre evrei si crestini, ci ?ntre unii dintre evrei aliati cu unii
dintre crestini si ceilalti evrei amestecati cu ceilalti crestini, asa cum ?n antichitate
lupta )usese ?ntre secta levitil'r tribului lui uda a8utati de trupele si generalii
persani sau r'mani si ceilalti evrei si ne4evrei2 ;ste un mister numai cum de secta
iudaica gaseste t'tdeauna guvernanti ne4evrei gata sa se alie/e cu principiul
distrugat'r talmudic4levitic ?mp'triva pr'priului l'r p'p'r, distrugDndu4si pr'priul
p'p'r2 En ast)el de p'litician tipic sec'lului 19 a )'st Menr( Nent='rth J'n<2 Ie
vremea lui di)u/area presei )acea demag'gia si )alsul sa d'mneasca ?n viata
publica, unde, cum /ice 0ic<ens, se adunau bani ca sa se pr'cure batiste cu
inscriptii m'rale pentru c'piii triburil'r din 3)rica, dar, cum /ice 0israeli, nimeni
nu 'bserva ?n ce 'ribila si crunta mi/erie traiau minerii din Tara Lalil'r ?n 3nglia2
Iasiunea publicului era re)'rma si %drepturile 'mului,, mai ales a 'amenil'r de
)'arte departe care nu puteau A vi/itati, erau la 'rdinea /ilei pentru t'ti acei
%Alantr'pi, car'ra nu le pasa cDt rau si cDta distrugere pr'v'aca luptDndu4se
pentru %drepturile asupritil'r,2 3tunci s4a nascut J'n<, ?n 1$27, pe ' )erma din
.anada, de unde a )'st smuls la 7 ani si dus la *'ndra unde a crescut )ara parinti
si )ara prieteni la ' sc'ala )'ndata de ;d=ard @ ?ntr4un regim sever, saracaci's,
cu batai si )'arte mult studiu al @echiului Testament2 5nc'n8urat de ' lume crunta
si lipsita de a)ectiune a ?nceput sa aplice @echiul Testament la 3nglia /ilel'r lui si4
a decis ca el trebuie sa reali/e/e ?nvatatura levitica despre distrugerea natiunil'r
si re?nt'arcerea p'p'rului ales ?n tara )agaduintei2 1i altii aveau aceasta idee ?n
3nglia2 J'n< era de 11 ani cDnd *'rd 1ha)tesbur( d'rea ca marile puteri sa
cumpere Ialestina de la Turci ca s4' dea evreil'r2 *a 1" ani J'n< si4a dedicat
viata 'perei de a g'li Ialestina de t'ti ceilalti l'cuit'ri ai ei pentru ca p'p'rul ales
sa se %re?nt'arca, ?n ea2 .hemarea asta nu4i dadea pace sa stea linistit pe )erma
tatalui lui si nici sa 'Acie/e ca past'r c'n)'rm pregatiriiF d'minat ?n ?ntregime de
litera @echiului Testament, ?ncetase de mult sa Ae crestin si credea ca el va )ace
ceea ce 0umne/eu4eh'va a 'mis sa )aca, adica sa restituie tribul lui uda ?n tara
)agaduinteiF a8unsese sa se creada deasupra lui 0umne/eu, un n'u eh'va mai
mare ca eh'va, asa cum se cred si a/i t'ti p'liticienii 'ccidentali, servili
si'nismului2
Jai erau pr')eti ca J'n<# unul era J'rde<ai H'ah, evreu 3merican care a
c'nstruit un %re)ugiu, pentru evreii din 3merica, unde acestia urmau sa se
re)ugie/e, nu se stie de ce sau de cine, pDna se v'r %?nt'arce, ?n IalestinaF altul a
)'st Narder .ress'n, c'nsul american la erusalim, care re?nt'rs si4a i/g'nit s'tia,
s4a c'nvertit la iudaism, si4a schimbat numele ?n Jichel B'as srael si s4a dus ?n
Ialestina unde4a reusit sa se ?ns'are cu ' )ata l'cala semita cu care nu s4a putut
?ntelege t'ata viata decDt prin semne2 J'n< si mai ?nKacarat, s4a 8urat sa nu4si
taie parul sau barba si sa nu4si )aca t'aleta pDna nu se va %?nt'arce, tribul lui
uda ?n Ialestina2 1i4a vDndut mica )erma parinteasca si n4a mai muncit abs'lut
del'c t't restul vietii, para/itDnd pe altii2 *a 26 de ani a plecat la erusalim unde4a
a8uns cu greu, par's, murdar si cu mDna g'ala si nimeni nu l4a ascultat2 3r A
disparut )ara urma daca ?ntDmplarea n4ar A )acut sa4l desc'pere pict'rul M'lman
Munt, care era ?n ra/b'i cu 3cademia 7egala de 3rta si l4a gasit pe J'n< )ascinant
si pit'resc, t't'data gasind atragat'are ideea de a distruge 'menirea si 'data cu
ea 3cademia2 Munt a pictat subiectul tapului ispasit'r dupa directivele lui J'n< si
J'n< a scris ' carte la sugestia lui MuntF atDt de %autentic, %simteau, cei d'i
ideea ?ncDt au reusit sa 'm'are un tap ?n chinuri si4au cumparat si chinuit un al
d'ilea pentru terminarea picturiiF Munt s4a ?nt'rs ?n 3nglia cu pictura si J'n< cu P
1impla nterpretare a 3p'calipsului, unde /icea -?n m'd c'rect: ca cele 10 triburi
pierdute ale lui srael n4au disparut ci s4au amestecat cu restul 'amenil'r si ap'i
ca %adevaratii israeliti,, crestini si iudaici -a/i ar A acu/at de antisemitism pentru
aceste v'rbe: trebuie sa se ?nt'arca ?n Ialestina sa )'rme/e un stat4m'del, al
carui guvern sa Ae un supraguvern internati'nal care sa guverne/e guvernele
lumiiF asta, /ice J'n<, ar pune capat pentru t'tdeauna 'ricarui ra/b'i2 3sa a
enuntat el pr'gramul si'nismului de a/i, de a stabili un supraguvern m'ndial, cu
aceeasi pr'misiune demag'gica de pace vesnica si universala2
Hici J'n< nici Munt n4au avut succes, dar J'n< l4a captivat pe ist'ricul de arta
7us<in la ale carui insistente a )'st publicata cartea lui J'n< si care l4a ?ntretinut
pe J'n< multa vreme2 7us<in, crescut de ' mama puritana ?n 'bsesia @echiului
Testament si vesnic nen'r'c's ?n drag'ste, avea nev'ie si el sa se dedice unei
cau/e si s4a dedicat lui J'n<2 Munt l4a pictat ap'i pe J'n< cel par's si
nepieptanat ?n chip de Mrist's cu @echiul Testament ?ntr4' mDna si /iarul l'nd'ne/
Times ?n cealalta2 0ar ap'i Munt a vDndut ' pictura cu 62600 de lire sterline si
avDntul lui pr')etic ?mp'triva 'menirii si4a 3cademiei 7egale de 3rta a sca/utF si
nici n4a avut che) sa4l ia pe J'n< cel netuns si netesalat cu el ?n casele elegante
unde a ?nceput sa Ae invitatF 7us<in si el 'cupat cu gasirea unei iubiri )ericite
?ncepuse sa se cam plictiseasca de J'n<, ast)el ?ncDt Munt si 7us<in au decis sa4l
c'nvinga sa se duca la erusalim, cDnd a i/bucnit ra/b'iul civil ?n 3merica, desi
c'n)'rm pr')etiil'r lui J'n<, nu ac'l' trebuia sa i/bucneasca2 7us<in a insistat ca
era de dat'ria lui sa se duca sa puna capat ra/b'iului din 3merica2 J'n< s4a
c'n)'rmat si a8ungDnd ?n 1tatele Enite i4a spus lui *inc'ln -caci t'ata lumea avea
acces la presedinte pe atunci ?n 3merica: ca trebuie sa4i elibere/e pe negri si pe
evrei2 %0e ce pe evreiQ 0'ar sunt liberiQ, a ?ntrebat *inc'ln uluit, caci evreii erau
mai liberi ca 'ricine altcineva ?n 3merica2 %0ar nu cei din Turcia si 7usia si Irusia,,
a raspuns J'n<, %si nu va A pace ?n lume pDna ce p'p'arele lumii c'nduse de
Jarea Britanie si 1tatele Enite nu v'r ispasi crima l'r )ata de evrei pe care i4au
persecutat timp de 2000 de ani si nu4i v'r duce ?nap'i ?n Ialestina ca patria l'r si
nu v'r )ace erusalimul capitala lumii crestine uniAcate,2 .a t'ti p'liticienii, J'n<
nu )usese nici'data ?n %7usia, Irusia si Turcia, si nu4i va/use nici'data pe acei
evrei2 ;vreii din 7usia se 'puneau din t'ate puterile la %eliberarea, si
emanciparea l'r si tarul 3leGandru care vr'ia sa4i emancipe/e )usese asasinatF ?n
Irusia evreii erau emancipati si de aceea ?i urau evreii din 7usiaF iar evreii din
Turcia nu puteau A nicicum dusi ?nap'i ?n Ialestina pentru ca se aKau ?n Ialestina2
0ar t'ate acestea nu l4au deran8at pe J'n< si nu4i deran8ea/a pe p'liticienii de
a/i care4au ?mbratisat )ervent demag'gia dementa a lui J'n<2 7e?nt'rs la *'ndra,
J'n< a primit bani de la 7us<in sa se duca ?n Ialestina, de unde a )'st dep'rtat
ca element de/'rd'nat ?n 1$6"2 1arac lipit pamDntului, s4a anga8at marinar si
Aind nau)ragiat a ?n'tat la mal, unde, par's si g'l pusca, a )'st luat drept un urs
?n ?ntuneric de catre un )ermier si ranit2 1i4a pierdut mem'ria si putina luciditate
si s4a re?nt'rs ?n .anada2 0e4ac'l', ?nsanat'sit dupa cDtiva ani, a revenit imediat
la chemarea lui si'nista si si4a revi/uit pr')etiile2 .eea ce 0umne/eu cere, a /is el,
este ?ntDi sa se duca evreii ?nap'i ?n Ialestina si ap'i sa se instaure/e '
'rgani/atie m'ndiala d'tata cu puterea de a )'rta natiunile sa se supuna
h'tarDril'r ei2 3st)el a deAnit pr')etul cu parul lung si vDlv'i care n4a muncit ?n
viata lui nici ' 'ra macar planul p'litic din @echiul Testament care c'nduce
destinele 'menirii asta/i2 Hu eGista d've/i ca J'n< ar A stiut despre illuminati si
alti initiati ?n marele plan2 H4a primit nici'data bani de la evrei decDt ' p'mana de
6 lire pentru nev'i pers'nale2 T'ata viata l4au ?ntretinut g'imii liberali2
5n 1$70 a i/bucnit un incendiu ?n niste paduri din valea rDului Ptta=a, )apt care l4
a c'nvins pe J'n< c4a s'sit ap'calipsul si ast)el ?n 1$72 a s'sit la *'ndra, unde
7us<in, care )acea curte unei )ete, n4a avut che) de el si i4a scris# %mi se pare ca
esti nebun,2 0ar J'n< a ?mprumutat ' idee de4a lui 7us<in care cerea ca engle/ii
b'gati sa dea ' parte din venit pentru reclamarea terenuril'r devastate din
3nglia2 J'n< a cerut ca t'ti 'amenii b'gati sa dea a /ecea parte din venitul l'r
pentru cumpararea Ialestinei pentru neamul ales2 ubita lui 7us<in a murit si
7us<in deprimat i4a dat lui J'n< a /ecea parte din venitul sau2 *ui J'n< i s4au
alaturat *aurence Pliphant, un aventurier )'arte pri/at ?n s'cietatea l'nd'ne/a
care4l dispretuia pe J'n< dar se )'l'sea de el si Munt, a carui sanatate
?nrautatindu4se era din n'u amat'r de pr')etii2 5mpreuna au lansat un mani)est
care prec'ni/a s)Drsitul tutur'r ra/b'aiel'r si pacea vesnica ?n lume prin
?nt'arcerea p'p'rului ales ?n tara )agaduintei si instaurarea unui guvern
supranati'nal m'ndial numit H3TEH*; EHT;2 Ientru acest guvern t'ti trebuie
sa c'ti/e/e a /ecea parte din venit, bani care sa4i Ae dati lui J'n<2 7us<in ?nsa a
re)u/at sa mai participe2 Pliphant s4a lasat si el2 1amuel Butler l4a dat a)ara pe
pr')etul J'n<2 Munt l4a rugat sa nu se mai creada 0umne/eu2 ;vreii v'rbeau la
)el# unul i4a spus ca nu va reusi sa )aca ' natiune din evreii p'ligl'ti de a/i2
5n 1$$" J'n< s4a re?nt'rs la Ptta=a unde4a4nceput sa4i pise/e pe parlamentarii
canadieni ?n pau/ele cDnd luau aer ?n gradina de pe malul rDului Ptta=a2 3cestia4l
ascultau amu/ati2 0upa numai 60 de ani, mascarada sinistra a netunsului si
nepieptanatului pr')et care nici macar ' 'ra ?n viata lui n4a )acut ceva util, a
devenit p'litica si religia 'ccidentului2 3/i J'n< ar A se) de stat al unei tari din
vest, caci are t'ate calitatile, de )apt t'ate reduse la una singura# t'tala aservire
)ata de p'litica de a instaura un supraguvern m'ndial si'nist2 0ar el n4a )'st
decDt un 'm b'lnav de vanitate si d'rinta de gl'rie care traia )ara sa munceasca
pe banii alt'ra, )aurind )antasmag'rii2 5n timp ce el ?si 8uca )arsa, adevarata )'rta
care4a instaurat puterea suprastatala a si'nismului purcedea la treaba venind din
7usia ?n 'ccident prin imigratie masiva ?ncepDnd cu anul 1$962
.apit'lul 2"# 3paritia si'nismului
.Dnd si'nismul si c'munismul au ?nceput sa atace statele din vestul ;ur'pei pe la
mi8l'cul sec2 19, acestea erau puternice si pr'spere, capabile sa se re)aca dupa
rev'lutia de la 1$"$ si dupa ra/b'aiele din 1$66 si 1$71F statele balcanice
scapate de turci de asemenea se de/v'ltauF ?n 7usia crestina avea l'c pr'gres ?n
ceea ce priveste libertatea nati'nala si individuala2 ;ur'pa se aKa dupa 1$ sec'le
de civili/atie crestina care au ?nsemnat un drum c'ntinuu spre mai mare dreptate
si c'mpasiune si libertate individuala, cum nu s4a mai cun'scut ?n nici ' alta
civili/atie 'meneasca2 Pamenii erau 'ptimisti si credeau ?n pr'gres2 0ar Menr(
;d=ard Janning, pre't engle/ care a devenit arhiepisc'p de Nestminster si n4a
acceptat sa Ae numit papa, a va/ut dinc'l' de aparente si4a spus# %1'cietatile
secrete din lume, de care 'amenii rDd si le neaga eGistenta ?n atitudinea l'r
?ncre/at'are, -1$61:pregatesc %preludiul peri'adei anti4crestine care va duce la
detr'narea crestinismului si instaurarea unei s'cietati )ara 0umne/eu ?n lume,2
3/i rev'lutia anti4crestina stapDneste 8umatate din gl'b, crucea crestina a )'st
inter/isa si eliminata din steagurile tutur'r natiunil'r mari eur'pene -mai persista
d'ar ?n cel britanic ?nca: si a mult'r natiuni mici si %s'cietatea )ara 0umne/eu, a
)'st instaurata ca un guvern m'ndial ?n devenireF pr')etia lui de acum 90 de ani a
)'st ?mplinita2 3p'i Janning a descris r'lul si'nismului# %.ei ce nu mai cred ?n
Mrist's devenit 'm, cei ca umanistii, rati'nalistii, panteistii, p't A us'r pacaliti de
'ricine are mare putere si succes ?n p'litica, ca acesta ?i va readuce pe evrei ?n
patria l'r mama9 si c'mbinatia asta nu e del'c imp'sibila din punct de vedere al
structurii p'litice a lumii,2 n timpul acesta ?n ghet'urile din 7usia si'nismul
talmudic sub c'ntr'lul rabinil'r s4a nascut ca cea de4a d'ua )'rta care, alaturi de
c'munism, nascut t't ac'l', va pune capat civili/atiei eur'pene crestine2
1i'nismul se 'cupa de c'ruperea c'nducat'ril'r statel'r si p'p'arel'r2 3mbele
)'rte lucrea/a ?n acelasi sc'p, nici una nu p'ate i/bDndi )ara cealalta, caci numai
niste c'nducat'ri capabili si nec'rupti p't stavili rev'lutia c'munista, cum au
)acut4' ?n 1$"$2
1i'nismul este raspunsul evreil'r ha/ari din 7usia la )aptul ca evreii din vest s4au
emancipat si4au acceptat sa traiasca ?n buna vecinatate cu ceilalti membri ai
natiunil'r ?n mi8l'cul car'ra se aKa2 1i'nismul cere ca evreii sa se separe si sa nu
Ae buni vecini ai cel'rlalti 'ameni2
0in timpurile Babil'nului secta c'nducat'are iudaica n4a mai recurs la aceasta
stratagemaF si daca nu reuseste acum, nu va mai reusi nici'data2 0e aceea
talmudistii n4au ad'ptat4' pDna acum, si4au )acut4' numai cDnd au va/ut ca4si
pierd d'minatia asupra evreil'r2 0ar acum s4au aut'pr'clamat ca Aind ei mult4
asteptatul mesia care4i va duce pe %iudei, ?nap'i ?n %tara )agaduintei,2 0e aceea
aut'rul crede ca lumea se apr'prie de Analul planului de distrugere a
crestinismului si de ?nr'bire a tutur'r natiunil'r lumii2 B1criind ?n anii 1960, aut'rul
e 'ptimist si crede ca planul de distrugere va esuaF re/umat'rul a va/ut
evenimentele dintre 1966 si 1992 si e mai pesimist, caci distrugerea si'nista a
civili/atiei a pr'gresat rapid ?n ultimele deceniiF acest re/umat este un e)'rt
disperat de a deschide 'chii citit'rului ?n ultimele clipeC2
.artea 0r24ului .haim Nei/mann, creat'rul statului srael si parintele masacrului
palestinienil'r, este cea mai buna sursa pentru ist'ria si'nismului si4a
c'munismului2 0r2 Nei/mann a )'st de )ata cDnd s4a nascut si'nismul, si4a )'st
ap'i ministrul plenip'tentiar al si'nismului ?n ?ntreaga lume2 Timp de "0 de ani a
avut deschise t'ate usile dinastiil'r regale c'nducat'are si ale seAl'r de stat din
'ccidentF si a )'st primul presedinte al statului srael2 ;l ?si relatea/a activitatea
)ara ascun/isuri, cu uimit'are sinceritate, aratDnd cum ?n ghet'urile 7usiei s4a
)aurit planul care va implica s'arta tutur'r p'p'arel'r eur'pene si va c'sta
;ur'pa si 3merica Kuvii de sDnge si bunastarea p'pulatiei l'r2
;vreii din 7usia, arata 0r2 Nei/mann, erau de trei )eluri# primii d'reau sa traiasca
?n pace si ?ntelegere cu rusiiF ei d'reau sa Ae emancipati si Aind harnici si
talentati scapasera din ghet'u si scapasera de gr'a/a guvernului talmudic2 Ie
acestia 0r2 Nei/mann ?i desc'nsidera ca Aind renegati si4i declara disparuti, stersi
din analele iudaismului2 .eilalti erau t'ti ?n ghet'uri, erau talmudisti si erau
?mpartiti ?n d'ua, ?mpartire care avea l'c chiar ?n interi'rul )amiliei2 .hiar )amilia
0r4ului Nei/mann era ast)el ?mpartita# unii erau c'munisti rev'luti'nari, iar ceilalti
erau si'nisti rev'luti'nari2 ;i lucrau ?n unis'n ?n t'ate privintele si erau de ac'rd
?n t'ate a)ara de una singura# cDnd va avea l'c emanciparea evreil'r2
7ev'luti'narii c'munisti /iceau ca emanciparea evreil'r va avea l'c dupa
?nl'cuirea guvernel'r legitime ale natiunil'r cu guvernele l'r c'muniste2
7ev'luti'narii si'nisti /iceau ca va avea l'c dupa %restabilirea, l'r ?n statul srael
din Ialestina ca natiunea iudaica2 1i'nistii sunt cei mai c'recti din punct de
vedere talmudic, caci %legea, /ice ca distrugerea cel'rlalte natiuni ale lumii are
drept sc'p stapDnirea lumii de catre ei din erusalim, deci ei trebuie sa se aKe ?n
erusalim ?ntDi2 1e certau vehement ?n )amilie, arata 0r2 Nei/mann, c'munistii
/icDnd ca si'nismul pune accent prea mare pe religia iudaica si rasa p'p'rului
ales ceea ce le slabeste puterea de atac ?mp'triva religiei si natiunii, iar si'nistii
/icDnd ca rev'lutia n4are nici un r'st daca nu duce la suprematia p'p'rului ales,
care se cun'aste t'cmai prin religia iudaica si separarea stricta pe ba/a de rasa2
0esi se certau ?n )amilie, de )apt n4aveau de ce sa se certe, caci ambele grupuri
erau strict c'ntr'late si c'nduse de rabini, care lucrau dupa instructiuni si dupa
plan2 .aci secta c'nducat'are )aureste planuri de durata si nu lasa mDna stDnga
sa stie ce )ace mDna dreapta2 3mbele partide, c'munistii si si'nistii, sunt utile si
sunt sub'rd'nate sectei c'nducat'are a ?nteleptil'r si'nului2
0r2 Nei/mann p'vesteste cum mama lui /icea ca daca Aul ei c'munist are
dreptate va A ' mama )ericita ?n 7usia, iar daca Aul ei si'nist are dreptate va A '
mama )ericita ?n Ialestina2 0r2 Nei/man ap'i spune ca amDnd'i Aii ei au avut
dreptate si mama lui a avut ani pr'speri si )ericiti ?n J'sc'va b'lsevica unde
c'munistii ?si ?mparteau ?ntre ei averile vechii arist'cratii, dupa care s4a dus ?n
Ialestina si a avut ani pr'speri si )ericiti ?n l'cul de unde palestinienii )usesera
ucisi, i/g'niti si 8e)uiti2
.'munismul era de8a 'rgani/at ?n secret ca ' 'rgani/atie c'nspirativa -?n 8arg'n
c'munist, %?n ilegalitate,:2 3p'i s4a nascut la Iins<, unde si4a )acut 0r2 Nei/mann
sc'ala, si'nismul ca s'cietatea secreta .hibath +i'n, ast)el ca .haim Nei/mann a
crescut ?n si'nism2 0ar era cDt pe4aci sa piarda teren din pricina tarului 3leGandru
, care liberase 2! mili'ane de serbi rusi si care se gDndea la emanciparea
nati'nala a cel'r 160 de nati'nalitati din 7usia tarista, ?n care evreii -ha/arii:
c'nstituiau "Z din p'pulatie2 0e aceea rabinii au dat 'rdin evreil'r, /ice 0r2
Kastein, %sa 'puna ' re/istenta pasiva ?nversunata 'ricarei ?ncercari de a le
?mbunatati situatia,, caci daca ar A )'st emancipati pe de4' parte scapau de sub
c'ntr'lul talmudic al rabinil'r, pe de alta ar A slabit puterea pr'pagandei pe care4
' )ac ?ntr4una plDngDndu4se cDt su)era de %persecutiile, alt'ra2 5n Jartie 1$$1
tarul 3leGandru a pr'clamat guvern c'nstituti'nal ?n 7usia2 3 )'st asasinat de
graba si, /ice 0r2 Kastein, %sa nu me miram daca vedem ' evreica ?n c'nspiratia
care a dus la asasinarea lui 3leGandru ,2 3st)el s4a mentinut situatia descrisa de
unul dintre primii pr'pagandisti si'nisti, J'ses Mess, dupa eliberarea serbil'r#
%H'i evreii v'm A t'tdeauna straini printre alte natiuniF aceste natiuni, e adevarat
ca ne v'r da drepturi din sentimente de dreptate si umanitarism, dar ele nu ne
v'r respecta cDta vreme v'm lasa amintirile trecutului n'stru mare pe planul al
d'ilea si v'm accepta ca prim principiu Sunde mi4e bine ac'l' mi4e patria,2 .Dnd
v'rbeste despre %amintirile trecutului mare, al evreil'r, J'ses Mess se re)era la
legendele tribului lui uda din antichitate, care n4au nimic de4a )ace cu adevarata
lui rasa ha/ara de pe lDnga Jarea .aspica2 T't acum si4a publicat *e'n Iins<er,
alt pr'pagandist si'nist, cartea sa 3ut'4emanciparea, unde /ice# %nu v'm accepta
nici un )el emancipare de la altii,9 %eGista un c'nKict ineG'rabil de ne?nlaturat
?ntre 'amenii cun'scuti ca evrei si t'ti ceilalti 'ameni,2 Iins<er descrie cum va
avea l'c aut'4emanciparea# %trebuie )acuta ast)el ?ncDt sa se puna presiuni
ire/istibile pe p'litica internati'nala de a/i,2 3ceste cuvinte scrise ?n 1$$2
deAnesc esenta a ceea ce se ?ntDmpla a/i2 Iins<er era un biet imigrant evreu ?n
Berlin si nu cun'stea 'ameni suspusi si nu era primit la nici un se) de stat, dar
cuvintele lui nu sunt megal'mane, caci el stia care este pr'gramul si'nismuluiF el
stia de c'nspiratia si'nista si de tentaculele ei ?n a)ara ghet'uril'r 7usiei2
3ceasta era situatia cDnd a crescut 0r2 Nei/mann si4a ?nceput sa4si 8'ace r'lul2
.uvintele %c'nspiratie c'munista sau %c'nspiratie si'nista, nu sunt alese de
aut'r, ci sunt )'l'site de 0r2 Nei/mann ?n cartea sa ?n care ?si descrie activitatea2
0r2 Nei/mann ura 7usia si4a imigrat )ara greutate ?n Lermania, unde la vederea
evreil'r emancipati de ac'l' s4a scDrbit si4a d'rit sa traiasca din n'u viata
ghet'ului ?nchis rusesc, unde4si petrecea t'ate vacantele si4si relua r'lul %?n
c'nspiratie,, cum /ice chiar el2 3p'i se ?nt'rcea la universitatile eur'pene pe care
le )recventa ca sa duca lupta pentru de/4emanciparea evreil'r din ;ur'pa2 0e
aceea nu4l iubeau evreii din ;ur'pa, care /iceau %diese Pstiuden, despre el si
ceilalti si'nisti2 ;vreul Labriel 7ieser le4a spus# %H'i n4am imigrat ?n LermaniaF
n'i ne4am nascut aiciF nu vrem alta patrieF sau suntem germani sau n4avem
tara,2 T't asa, rabinii re)'rmati ai iudaismului au /is ca %ideea mesianica merita
sa Ae ?n rugaciunile n'astre, dar trebuie sa eliminam din ele t'ate cererile de a A
c'ndusi ?nap'i ?n tara stram'sil'r n'stri si de a restaura statul evreiesc,2 ;i se
straduiau sa se tina de cuvDntul dat de 1anhedrinul lui Hap'le'n si sa traiasca ?n
pace cu restul 'amenil'r2 0r2 Kastein arata cu 'r'are cum pe la s)Drsitul sec2 19
%t't al cincilea evreu se4nsura cu ' ne4evreica,, si cu si mai mare 'r'are ca unii
evrei %sunt 'bligati sa respecte pe deplin dat'riile l'r cetatenesti ?n tara l'r de
ad'ptiune,2 3st)el, ?n ultimii ani ai vietii lui J'n<, %pr')etul, si'nismului, tDnarul
.haim Nei/mann ?si tesea %c'nspiratia, -cuvDntul ?i apartine: ca ministru
plenip'tentiar al si'nismului la 0armstadt, Berlin, Leneva2 1ucces'rul lui J'ses
Mess ca pr'pagandist si'nist a )'st 3sher Linsburg -3had Ma4am:, care a declarat
la s)Drsitul sec2 19 ca evreii trebuie sa aiba un stat nati'nal ?n Ialestina2 5n 1$96,
anul m'rtii lui J'n<, 0r2 The'd'r Mer/l si4a publicat 'pera 1tatul evreiesc2 0ar 0r2
The'd'r Mer/l nu mai era, ca ceilalti si'nisti, venit din ghet'ul rusesc2 ;l era un
evreu eur'pean 'ccidental emancipatF si'nismul a8unsese sa puna stapDnire si pe
vest2 ;vreii s4au cutremurat, dar crestinii au ramas ?n ign'ranta l'r s'lida, ?n care
/ac si4acum ma8'ritatea2 0upa 60 de ani unii dintre g'imi au ?nceput sa /areasca
cDte ceva din ce se ?ntDmpla cu ei2
.apit'lul 26# Prgani/atia si'nista m'ndiala
0r2 Mer/l a avut ' cariera mete'rica, stralucit'are dar cu s)Drsit rapid si amar si
pare ca ' mari'neta manipulata de altii2 ;ra din @iena, unde m'narhia
?mbatrDnita habsburgica era pe duca si evreii aveau stralucire si aKuenta2 0e
aceea avea mai multa credibilitate ?n 'chii evreil'r din vest decDt evreii din
ghet'urile 7usiei2 Mer/l /icea ca a)acerea 0re()us l4a c'nvins ca eGista
antisemitism si ca evreii trebuie sa se desparta de restul 'amenil'r, sa se
segreghe/e din n'u2 5n realitate ca/ul lui 0re()us era t'cmai d'vada ca ?n )ata
legii t'ti, evrei si ne4evrei, erau egali si nu se )acea di)erentaF dar 0r2 The'd'r
Mer/l c'nsidera ca re/istenta arabil'r, care sunt semiti, la masacru si 8a) din
partea evreil'r, este t't un ca/ de antisemitismF asa ca la el cuvintele ?nseamna
altceva decDt la alti 'ameni2 5n 'rice ca/, 0r2 Mer/l era de4acum si'nist si cerea
%sa ni se dea Bn'ua evreil'rC suveranitate asupra unei parti a lumii destul de
?ntinse ca sa ga/duiasca ' natiune,2 H4a speciAcat Ialestina sau 'rice alta tara2 5n
Jartie 1$97 s4a c'nv'cat un c'ngres internati'nal evreiesc ca sa discute
pr'blema, la JUnchen, dar ac'l' evreii se 'puneau si'nismului, asa ca c'ngresul
s4a mutat la Basel2 .ei mai multi din cei 197 de delegati erau din ;ur'pa de est,
si4au ?nAintat %' 'rgani/atie m'ndiala si'nista, care a pr'clamat %natiunea
evreiasca, si %un stat legal, asigurat public,2 3cest c'ngres a avut sc'pul de a
anula 1anhedrinul lui Hap'le'n2 7abinul ;lmer Berger /ice# %ata cum s4a
?mplDntat nati'nalismul evreiesc care sa4i desparta pe evrei de t'ti ceilalti
'ameni2 ata catusele ghet'ului ?n care ramDneau strDnse vietile evreil'r din tarile
unde nu )usesera emancipati, ast)el ?ncDt sa nu aiba l'c pr'cesele creat'are de
aut'emancipare si integrare,2 Hap'le'n c'nv'cDnd 1anhedrinul a 'mis ha/arii
iudai/ati din 7usia, de care s4ar parea ca nu stiaF s4ar parea ca nici 0r2 Mer/l nu
stia prea multe despre ei, caci a )'st uluit va/Dnd cDt sunt de puternici2 0intre cei
197 de delegati la c'ngresul lui, 70 erau din 7usia, un bl'c strDns unit,
repre/entDnd ' )'rta uriasa de mili'ane strDns c'ntr'late ?n ghet'uri2 0e aici
?nc'l' r'lul lui s4a terminat si 0r2 Nei/mann, crescut ?n ghet'ul rusesc, i4a luat
l'cul2 7'lul 0r4ului Mer/l, evreu viene/ nascut la Budapesta, a )'st sa )aca
c'ngresul si'nist evreiesc recun'scut ca entitate p'litica de catre guvernele
statel'r 'ccidentale2
.apit'lul 26# ;re/ia 0r4lui Mer/l
0r2 Mer/l de la /iarul Heue &reie Iresse din @iena a stralucit pe Armamentul
si'nismului de la 1$97 la 190!, cDnd avea usa deschisa la t'ti m'narhii si
'amenii de stat din ;ur'pa, v'rbind ?n numele tutur'r evreil'r si nestiind ce4l
asteapta din partea )'rtei ce4l uluise la c'ngresul de la Basel2 Jet'da lui de a
neg'cia cu guvernele si m'narhiile era sa4i ?nspaimDnte cu spectrul rev'lutiei
c'muniste2 ;l singur se eGplica, /icDnd# %cDnd c'b'rDm, devenim pr'letariatul
rev'luti'narF cDnd urcam, se ridica puterea teribila a b'gatiei n'astre,2 4a spus
de eGemplu ducelui de Baden ca va reduce pr'paganda rev'luti'nara pe masura
terit'riului primit pentru %patria natiunii evreiesti, de la cele mai ?nalte aut'ritati2
3p'i ?mparatul Lermaniei l4a primit calare la p'arta erusalimul si4a pr'mis ca va
cere sultanului sa admita ' c'mpanie evreiasca ?n erusalim sub pr'tectie
germana2 .Dnd n4a iesit nimic din asta Mer/l l4a amenintat cu rev'lutia
c'munista, /icDnd# %daca nu reusim, sute de mii de4ai n'stri v'r sari dintr4' data
sa se alature partidel'r rev'luti'nare,2 *a )el i4a v'rbit tarului 7usiei2 3p'i l4a
vi/itat pe sultan, si4ap'i a s'sit ?n 3nglia, unde ?n m'd evident alte mDini ascunse
i4au deschis usile apartamentel'r regale, cum /ice chiar el2 3ceste mDini, d'tate
cu puterea banului, sunt )'rta cea mai n'civa si mai greu de identiAcat care a
pr'pulsat distrugerea civili/atiei crestine si pr'gresul c'nspiratiil'r de care
v'rbeste 0r2 Nei/mann2 0ivi/iunea dintre evreii si'nisti si cei ce d'reau sa
traiasca ?n pace cu vecinii l'r apare la t'ate nivelurile si la cei b'gati ca si la cei
saraciF si si'nistii b'gati de c'niventa cu si'nistii talmudici din ghet'urile 7usiei i4
au )acilitat accesul 0r4ului Mer/l cu a8ut'rul presiunil'r Ananciare pe care le p't
eGercita2
0r2 Kastein /ice ca c'ngresul cel'r 197 de la Basel a )'st %prima ?ntrupare a
internati'nalei evreiesti,F ast)el el atesta eGistenta reala a internati'nalei
evreiesti, acea retea de care v'rbea 0israeli2 Iarti din aceasta retea secreta devin
vi/ibile dupa un studiu apr')undat si perseverent al sursel'r si d'cumentel'r2
3st)el 0r2 Mer/l /ice ca 1ir &rancis J'nteA're, evreu imp'rtant din 3nglia, %?mi
deschide usile apartamentel'r regale,, desi 0r2 .haim Nei/mann l4a gasit pe 1ir
&rancis cam pr'stanac2 T't asa, Bar'nul de Mirsch, principal sup'rter al lui Mer/l,
a )'st cel care i4a dat banii printului m'stenit'r 7ud'l) de 3ustria cDnd acesta a
vrut sa ?n/estre/e ' anumita )emeie ?nainte de a se sinucide la Je(erlin<, bani
prestati %pentru serviciul ce i l4am )acut ?n 0ecembrie, cDnd l4am invitat ca sa4l
p'ata ?ntDlni pe printul de Nales -viit'rul rege al 3ngliei ;d=ard @:,2 Bar'nul de
Mirsch mai era si cumnatul lui Bisch'[sheim de la Arma Bisch'[sheim si
L'ldsmith din *'ndra, unde 1ir ;rnest .assel, evreu din Lermania eGtrem de
b'gat, era si el membru2 3cesta a devenit cel mai intim si permanent prieten si
t'varas al lui ;d=ard @ al 3ngliei2 3ltii din acelasi grup au )'st JaG Narburg,
se)ul bancii din MamburgF ;d'uard H'et/lin, presedinte la Ban\ue de Iaris et de
Ia(s BasF &ran/ Ihilipps'n din BruGellesF Nertheim si L'mpert/ din 3msterdamF
si mai ales Jac'b 1chi[ de la Arma Kuhn, *'eb si .'mpan( din He= R'r<2 3cestia
erau ?n strDnsa c'lab'rare si mentineau un c'ntact permanent2 0iri8au, ac'rdau
sau retrageau ba/a Ananciara a 'ricarei ?ntreprinderi cu iuteala )ulgerului, mutau
mili'ane ?ntr4' clipita si t'tul ?n cel mai strict secretF ast)el inKuentau si
determinau deci/iile p'litice ale guvernel'r taril'r2 3sta era internati'nala
evreiasca de care v'rbeste 0r2 Kastein2 ;i ?l spri8ineau acum pe 0r2 Mer/l2 Iarerea
aut'rului este ca p'ate nu t'ti erau ?n suKetul l'r si'nisti c'nvinsiF p'ate multi
dintre ei se 'puneau ?n ascunsul suKetului l'rF dar trebuiau sa se c'n)'rme/e si
sa asculte 'rdinele rabinatului si sa pr'm've/e p'litica dusa de ?nteleptii si'nului2
5n timp ce 0r2 Mer/l stralucea ?n )rac si mDnusi glacX sub candelabre de cristal ?n
sal'anele ;ur'pei, ?nteleptii talmudici din ghet'urile 7usiei ?n ca)tan si cu perciuni
lungi la urechi ?i pregateau s)Drsitul, eGpl'atDndu4l pDna la ultima picatura2 5n
190! Mer/l a calat'rit prin 7usia 'vati'nat de masele ign'rante din ghet'uri ca
un mesia si4a )'st primit de ministrul a)aceril'r interne @an Ilehve pe care4a
cautat sa4l c'nvinga sa 'btina Ialestina de la sultan, v'rbind ?n numele evreil'r
din 7usia2 .a sa4l c'nvinga pe @an Ilehve a dat un c'municat cerDnd evreil'r din
7usia sa nu mai )aca agitatie rev'luti'nara c'munista si sa discute despre
emanciparea l'r cu aut'ritatile rusesti2 .u aceasta si4a semnat c'ndamnarea la
m'arte, caci unde4ar A puterea rabinica daca evreii ar trai emancipati ?n buna
pace cu alti 'ameni si unde4ar mai A g'g'asa %persecutarii, evreil'r de catre t'ti
ceilalti 'ameniQ .Dnd s4a re?nt'rs din 7usia la al 64lea c'ngres al Prgani/atiei
1i'niste J'ndiale, delegatia ma8'ritara c'mpacta din 7usia ?i era 'stila2 3 cre/ut
ca se salvea/a aratDndu4si )'rmidabilul re/ultat# 'btinuse ' patrie pentru
%natiunea evreiasca,F 'btinuse un terit'riu pentru %statul nati'nal evreiesc,#
guvernul britanic daruise 0r4ului Mer/l de la /iarul Heue &reie Iresse din @iena
terit'riul EgandeiT
0intre delegati, 296 au acceptat si 176 au re)u/at ')ertaF ma8'ritatea acest'ra
din urma erau din 7usia2 3cestia s4au aruncat la pamDnt si4au ?nceput sa se
lamente/e cu v'ce tare ?n m'd ritualF ' )emeie s4a dus si4a s)Dsiat harta Egandei
de pe perete2
0r2 Mer/l nu4si ?ntelegea evreii2 ;l credea ca evreii erau persecutati ?n 7usia si4ar A
)'st multumiti sa Ae liberi si )ericiti 'riundeF ?n acest ca/, puteau A liberi si )ericiti
?n statul l'r nati'nal suveran din EgandaF si cei care n4aveau che) sa paraseasca
7usia puteau A liberi si )ericiti ?n 7usia, unde aut'ritatile se straduiau sa4i
emancipe/e si sa4i )aca liberi si )ericiti2 0ar rabinatul talmudic din 7usia nu
c'nstruise ediAciul antisemitismului si4al persecutiil'r chipurile su)erite din partea
ne4evreil'r de evreii ?nchisi de pr'prii l'r rabini ?n ghet'uri, pentru ca sa renunte
acum la aceasta pr'paganda si sa4si vada puterea t'pita si supusii mutati ?n
Eganda2 Ientru rabinatul ha/ar talmudic din 7usia, %patria stram'sil'r, era
Ialestina, ?n care stram'sii l'r nu pusesera pici'rul nici'dataF si %?mplinirea legii,
era distrugerea alt'r natiuni si suprematia asupra alt'r natiuni de care v'rbeste
Th'ra, nu emanciparea2 .Dnd delegatia rusa i4a ?nt'rs spatele si4a iesit din sala,
p'vesteste .haim Nei/mann, 0r2 Mer/l s4a dus sa le v'rbeasca ?n camera l'r2
Himeni nu l4a salutat, nimeni n4a /is nimic cDnd a terminat de v'rbit2 5ntr4un an a
)'st m'rt, din cau/e necun'scute, la vDrsta de "" de ani2 Hu se p'ate aKa cau/a
si )elul m'rtii lui2 ;ncicl'pedia udaica /ice c4a murit de de/ilu/ie si alte surse
iudaice si si'niste )ac alu/ii misteri'ase2 0e multe 'ri cei care au )'st blestemati
sau eGc'municati de catre secta stapDnit'are a iudaismului m'r curDnd din cau/e
si ?n circumstante misteri'ase2 JaG 1ued)eld -alias H'rdau:, mDna dreapta a lui
Mer/l, ?nca ?n 190! a pre/is )a/ele si'nismului cu preci/ie# %Mer/lF c'ngresul
si'nistF pr'punerea engle/il'r cu EgandaF ra/b'iul m'ndial ce va veniF c'n)erinta
de pace dupa el unde, cu a8ut'rul 3ngliei, se va crea ' Ialestina libera evreiasca,2
En alt delegat a )'st si mai eGplicit2 0r2 Hahum 1'<'l'[ a /is# %erusalimul va A
cDndva capitala pacii ?n lume,2 n 1966, cDnd aut'rul scria aceste rDnduri, era clar
ca si'nismul vrea sa )aca erusalimul capitala lumii, dar nu a pacii2
0upa m'artea 0r4lui Mer/l, 0r2 Nei/mann a preluat c'nducerea si'nismului ?n
m'd public si4a respins Eganda la c'ngresul din 19062 0in acel m'ment si'nismul
este ?n t'talitatea lui instrumentul rabinatului talmudic din estul ;ur'pei2
0in p'vestea asta -si din altele: reiese clar indi)erenta c'nducerii rabinice
talmudice la bunastarea masel'r de evrei pe care le stapDnesc2 Jai mult decDt
indi)erentaF chiar 'stilitate2 ata cum au reacti'nat la ')erta Egandei masele cel'r
trei grupuri de evrei# evreii din vest, evreii din 7ussia si evreii autentici semiti din
Ialestina, de care nimanui nu4i pasa2 .ei din vest vr'iau sa stea unde se aKau si
nu le trebuia nici Eganda nici Ialestina2 .ei din 7usia erau ?n)atisati ca )'arte
su)erin/i din cau/a ca erau )'arte persecutati si4atunci ar A trebuit sa Ae )ericiti sa
scape de persecutii si sa plece ?n Eganda2 .ei din Ialestina au )'st cu trup si
suKet d'rit'ri sa se mute ?n Eganda si de aceea au )'st ?n8urati si acu/ati ca sunt
%tradat'ri ai cau/ei si'niste, de catre ha/arii din 7usia care au preluat numele si
cau/a si'nismului2 5nca ?n 19"6 c'ngresul si'nist de la Tel 3viv ?i insulta si4i ?n8ura
pentru ca le4ar A placut sa se mute ?n Eganda2 ata v'rbele c'ngresului si'nist din
19"6# %;ra degradant si de/'lant sa4i ve/i pe t'ti acestia care9 )usesera primii
care au )'st aici si4au c'nstruit Ialestina evreiasca de a/i, cum ?si reneaga public
trecutul9 pasiunea pentru Eganda s4a as'ciat cu ura pentru Ialestina9 5n
centrele c'munitatil'r din primele c'l'nii evreiesti, tineri crescuti la sc'lile
3liantei sraelite acu/a Ialestina ca e Stara cadavrel'r si4a m'rmintel'r, tara
malariei si4a b'lil'r de 'chi, tara care4si distruge l'cuit'rii2 H4au )'st d'ar cDtiva
cei care4au /is asa2 0e )apt, au )'st d'ar putini la numar, cDtiva pe ici pe c'l', cei
care4au ramas l'iali9 5ntreaga Ialestina Aerbea9 5ntreaga 'p'/itie la acceptarea
Egandei a venit din a)ara Ialestinei2 .hiar ?n sDnul 1i'nului t'ti erau ?mp'triva
1i'nului,2 0in 190! ?nc'ace, n4a c'ntat nici cDt ' ceapa degerata ce4si d'resc
masele de cetateni, evrei sau ne4evrei2 1i nici daca s4a acceptat sau nu Eganda n4
a c'ntat2 .e4a c'ntat a )'st ca din acest m'ment guvernul britanic s4a recun'scut
'bligat sa declare talmudismul din 7usia ca repre/entant si stapDn al tutur'r
evreil'r, si4a legat ast)el generatiile viit'are de engle/i si americani la '
servitudine ale carei re/ultate le vedem a/i2 0upa 190!, p'liticienii din 'ccident
n4au )acut nimic altceva decDt sa eGecute 'rdinele acestei secte puternice2
7a/b'aiele din 191" si 19!9 au )'st pregatite ?n 190!2
.apit'lul 27# %Ir't'c'alele,
5n acest timp se pregatea cea de4a treia eruptie a rev'lutiei m'ndiale, care era
acum sub c'nducere marGista si urmarea sa instaure/e un ter'rism de stat cu
puteri abs'lute care sa trans)'rme tarile ?n imense lagare de c'ncentrare si sa
c'nAste libertatea individuala a cetateanului, spre de'sebire de Ba<unin care
vr'ia sa desAinte/e t'tal guvernul2 Jet'dele de4a distruge 'rDnduirea eGistenta
erau aceleasi ca ale lui Neishaupt, se)ul aparent al illuminati4l'r si ale Maute
@ente 7'maine4ei -c'ndusa de printul Knigge, unul dintre intimii lui Neishaupt:2
.ercul eGteri'r al pr'stil'r pacaliti credeau ca se lupta sa ?nlature nedreptatea si
c'ruptia si sa cladeasca ' s'cietate mai bunaF avansDnd spre interi'r li se
de/valuia ceva mai mult din adevaratul sc'pF si cei initiati primeau instrumentele
asasinului, 'trava, asasinatul, 8uramDntul )als si 'rdinul de4a le )'l'si2 Jani)estul
lui Karl JarG se vede clar ca deriva din illuminismul lui Neishaupt2 5n 1$62 JarG si
Ba<unin si4au )'rmat 'rgani/atiile si t't ?n acelasi an Jaurice J'l( a publicat un
atac ?mp'triva lui Hap'le'n acu/Dndu4l ca aplica met'dele iluministe de
c'ruptie si ter'are2 5n 1$6$ L'edsche a acu/at c'nducerea evreiasca a rev'lutiei
m'ndiale de eGact aceleasi lucruriF ?n 1$69 L'ugen't des J'usseauG a reluat
aceeasi temaF ?n acelasi an Ba<unin a publicat I'lemica ?mp'triva evreil'r2 5n
t'ate aceste carti apare descris pr'gramul lui Neishaupt de a distruge natiunile
distrugDndu4le 'rgani/atia statala legitima prin uciderea regelui sau
c'nducat'rului si distrugerea religiei si instaurarea unui guvern desp'tic m'ndial
care sa guverne/e masele ?nr'bite prin ter'are si vi'lenta2 3p'i nu s4a mai
publicat nimic despre c'nspiratie pDna ?n 1906, cDnd pr')es'rul 1erghei Hilus de
la 0epartamentul 7elatiil'r ;Gterne din J'sc'va a publicat ' carte din care un
eGemplar se aKa la British Juseum -cel putin se aKa ac'l' ?n 1966:2 3ceasta carte
n4a )'st nici'data tradusa si atDt cartea cDt si aut'rul au )'st ?nvaluite ?n mister2
0'ar un singur capit'l s4a tradus ?n 1920, sub titlul %Ir't'c'alele 5nteleptil'r
1i'nului,2 3ut'rul n4a putut aKa daca acesta e titlul 'riginal sau e dat de
traducat'r2 .apit'lul se pre/inta ca si cum ar A un pr'ces verbal luat la ' ?ntDlnire
secreta a c'nducat'ril'r -adica a %?nteleptil'r,: si'nului2 Hu s4a putut autentiAca
acest lucru2
.u t'ate acestea cartea este de4' imp'rtanta capitala caci abs'lut Aecare lucru
scris ac'l' s4a ?ndeplinit cu punctualitate ?n deceniile ce4au urmat si Aecare
aArmatie )acuta ?n aceste pr't'c'ale este pe deplin autentiAcata si veriAcata de
)apte2 Jai multF publicatiile anteri'are, ?ncepDnd cu d'cumentele lui Neishaupt,
dadeau vederi partiale, )ragmentareF pr't'c'alele acestea dau ' imagine
c'mpleta si per)ecta de ansamblu, aratDnd m'tivele, met'dele si sc'purile
Aecarei actiuni2 ;le d'vedesc ' cun'astere per)ecta a psih'l'giei 'amenil'r
pr'babil acumulata ?n decursul veacuril'r si sunt scrise ?ntr4un t'n de
superi'ritate dispretuit'are pentru masele ce viermuiesc sub stapDnirea
%?nteleptil'r,, numite ?n pr't'c'ale# %gl'ata,, %brute betive,, %vite,, %brute
set'ase de sDnge,, care ?ncearca une'ri degeaba sa scape de %clestele, care le
strDng2 3cesti clesti sunt %puterea aurului, si )'rta bruta a gl'atei incitata sa4si
distruga pr'tect'rii si pe cei care4i v'r binele2 deea distrugerii e pre/entata ?n
pr't'c'ale ?n m'd stiintiAc, apr'ape ca ' stiinta sau un sc'p ?n sine2 0ar nu este
distrugerea sc'pulF sc'pul este puterea asupra ?ntregii 'meniri2 *a )el )usese ?n
d'cumentele lui Neishaupt si aut'rul crede ca atDt pr't'c'alele acestea cDt si
ide'l'gia lui Neishaupt se trag din aceeasi sursa mai veche2 1c'pul Anal este
distrugerea natiunii si4a religiei si instaurarea unui stat abs'lutist care sa
guverne/e prin crunta ter'are2
.Dnd au )'st publicate pr't'c'alele evreii le4au atacat cu )urie si4au )acut mare
ca/ de presupusa sursa a pr't'c'alel'r2 3u atacat vehement c'ntinutul
pr't'c'alel'r, negDnd nu numai ca ar eGista un c'mpl't si'nist, dar negDnd
eGistenta 'ricarui c'mpl't, desi 'ricine are 'chi ?n cap p'ate vedea ca eGista un
c'mpl't, chiar daca nu stie cine sunt aut'rii2 ;dmund Bur<e, Le'rge Nashingt'n,
3leGander Mamilt'n, 0israeli, Ba<unin si multi altii, 'ameni sanat'si si cinstiti, au
aArmat eGistenta c'mpl'tului2 Jai mult, ?n timp ce evreii negau eGistenta
c'mpl'tului, c'mpl'tul a reali/at rev'lutia b'lsevica ?n 7usia eGact asa cum scrie
?n pr't'c'ale2 3tacul ?mp'triva pr't'c'alel'r a )'st ca si atacul ?mp'triva lui
7'bis'n, Barruel si J'rse, care nu /isesera nimic despre evrei ci d'ar v'rbisera
de necesitatea investigarii c'mpl'tului de la rev'lutia )rance/a2 0upa 120 de ani,
aceeasi vehementa si )urie s4a de/lantuit pentru su)'carea adevarului ca si
atunci2 Ir'babil nici'data nu s4a cheltuit atDta pentru a )ace sa dispara un
d'cument ca ?n acest ca/2
Ir't'c'alele au )'st aduse de @ict'r Jarsden, unul din cei d'i principali
c'resp'ndenti engle/i la J'sc'va ai /iarului The J'rning I'st, care le4a si tradus2
7eactia publicului a )'st puternica2 3tunci a )'st pr'babil ultima data cDnd s4au
mai putut discuta aceste pr't'c'ale, care au devenit tabu de atunci ?nc'ace
ast)el ?ncDt singura atitudine permisa a/i este sa repeti papagaliceste ca sunt
)alse2 T'ata lumea a /is ca nu se p'ate stabili daca aut'rii l'r sunt ?ntr4adevar
c'nducat'ri evrei, dar ca ele c'ntin )apte grave si reale care trebuie cercetate2
0eci ce se cerea nu era sa se c'ndamne ?nteleptii si'nului, ci sa se investighe/e
si sa se stabileasca adevarul -ve/i ?n 3nglia Times din $ Jai 1920F J'rning I'st '
serie de 2! artic'leF The 1pectat'r din 27 3ugust 1921F The 0earb'rn
ndependent ?n 3merica:2 *a numai d'i ani pr'prietarul /iarului Times a )'st
declarat nebun si i s4a smuls /iarul ?n circumstante mai mult decDt ciudate
descrise ?n alt capit'l, ap'i /iarul Times a publicat aArmatia ca pr't'c'alele sunt
)alse2 Ir'prietarul /iarului The J'rning I'st a )'st urmarit cu ' campanie de
cal'mnii si in8urii pDna si4a vDndut /iarul care4a ?ncetat sa mai apara2 5n 1927
Menr( &'rd, pr'prietarul /iarului The 0earb'rn ndependent2 a )'st )'rtat sa
publice ' aut'critica cu privire la pr't'c'ale, dupa in)'rmatiile aut'rului, Aind
santa8at ?n m'mentul ?n care4si lansa pe piata un m'del n'u de aut'm'bil ?n care
investise t't ce avea cu amenintarea ca acest m'del va A sab'tat si eliminat
daca nu se de/ice2 0e atunci ?nc'ace campania ?mp'triva pr't'c'alel'r n4a
?ncetat nici ' clipa2 5n 7usia c'munista t'ate eGemplarele au )'st arse ?n 1917 si
cine avea un eGemplar era un criminal vin'vat de antisemitism si dupa n'ile legi
s'vietice pasibil de pedeapsa capitala2 0upa 26 de ani guvernul britanic si
american au )'rtat Lermania de @est sa intr'duca legea s'vietica a
antisemitismuluiF si ?n 1966 unui tip'gra) din JUnchen la care s4a gasit un
eGemplar i s4a c'nAscat ?ntreaga avere2 5n 3nglia este inter/isa vDn/area acestei
carti si atacul ?mp'triva ei este asa de virulent ?ncDt t'ate editurile se tem s4'
publice, ?n a)ara de unele edituri mici si ascunse2 5n ;lvetia ?ntre cele d'ua
ra/b'aie m'ndiale cartea a )'st inter/isa ca Aind %literatura 'bscena,2
T'ate aceste evenimente care au avut l'c dupa 1920 sunt descrise eGact ?n
aceste pr't'c'ale din anul 1906# %0etinDnd presa avem puterea de4a inKuenta
masele ?n timp ce n'i ramDnem ?n umbra9 principalul ingredient al succesului in
p'litica este secretul ?n t'ate actiunileF una sa Ae v'rba si alta )apta
dipl'matului9 Trebuie sa )'rtam guvernele9 sa acti'ne/e ?n sensul )av'rabil
planului n'stru mare care de8a se apr'pie de sc'pul d'rit, )'l'sind ' )'rta pe care
n'i ' v'm pre/enta ca Aind 'pinia publica, c'ndusa de n'i ?n m'd secret prin asa
numita Smare putere a presei, care, cu putine eGceptii care p't A negli8ate, este
de8a c'mplet ?n mDna n'astra9 ata cum v'm c'nduce presa#9 cu ' mDna de
Aer si la )el t'ate celelalte pr'ductii ale tip'graAei, caci ce r'st ar avea sa ne
scapam de atacurile /iarel'r daca putem A atacati ?n carti si br'suriQ9 Himeni nu
se va atinge nepedepsit de aure'la in)ailibilitatii c'nducerii n'astre2 .Dnd v'm
?mpiedica 'rice publicatie ' v'm )ace sub preteGtul ca )ace agitatie publica )ara
r'st si )ara 8ustiAcare9 @'m trium)a cu certitudine asupra dusmanil'r n'stri caci
ei nu v'r avea la disp'/itie 'rgane de presa ?n care sa4si p'ata pre/enta vederile
dat'rita met'del'r n'astre de a c'nduce presa,2
ata deci cum pr't'c'alele, desi nu s4a putut d'vedi ca sunt ?ntr4adevar dictate de
?nteleptii si'nului, au descris cu eGactitate cum v'r reacti'na pers'nalitatile
marcante ale si'nismului, care au )acut eGact t't ce /ic pr't'c'alele ca v'r )ace2
1i atacul si'nistil'r ?mp'triva pr't'c'alel'r a avut l'c eGact cum scrie ?n
pr't'c'ale ca se va pr'ceda2 0aca pr't'c'alele sunt sau nu culese de pe bu/ele
?nteleptil'r si'nului nu se p'ate aKaF dar este cert ca sunt parte integranta din
literatura c'nspiratiei rev'luti'nare a carei prima m'stra au )'st d'cumentele lui
Neishaupt si ca 120 de ani mai tDr/iu 'rgani/atia lui Neishaupt ?nca eGista, ceea
ce de alt)el a d'vedit si rev'lutia b'lsevica din 19172 3ut'rul c'nsidera ca este
)'arte imp'rtant sa se cun'asca pr't'c'alele acestea, 'ricine le4a scris, caci ele
descriu pas cu pas cu mare preci/ie t't ce s4a ?ntDmplat ?n viata si p'litica
p'p'arel'r din 1906 pDna ?n pre/ent2 ;l are d've/i din pr'pria eGperienta despre
eGactitatea pr't'c'alel'r, unde este scris# %Hici ' stire nu va A data publicului
nec'ntr'lata de n'i2 0e pe4acum am reali/at aceasta ?n mare masura caci t'ate
stirile sunt primite la agentii centrale de presa, unde sunt centrali/ate din t'ate
partile lumii2 3ceste agentii v'r A ale n'astre cu t'tul si v'r publica numai ce le
v'm spune n'i,2 n 1906 nu era ?nca asaF nici ?n 1926, cDnd aut'rul a devenit
/iaristF dar a )'st asa ?n 1966 si este asa asta/i2 %1tirile, vin de la cDteva agentii
de presa si cine le detine pe acelea h'taraste ce anume va aKa 'menirea din
%stiri,2 1ub8ugarea presei este a/i t'tala si aut'rul ca /iarist a va/ut cu 'chii lui
cum s4a reali/at2
nstrumentul pentru distrugerea natiunil'r si statel'r crestine si4a religiei l'r este
gl'ata, numita %p'p'rul, ?n public si descrisa ast)el ?n pr't'c'ale# %Jai numer'si
sunt 'amenii cu instincte rele decDt cei cu instincte bune si de aceea cele mai
bune re/ultate se 'btin cDnd sunt c'ndusi prin vi'lenta si ter'are9 &'rta gl'atei
e 'arba, irati'nala, )ara 8udecata, 'ricDnd la cheremul 'ricarei inKuente din 'rice
parte,2 3p'i se dem'nstrea/a ca pentru guvernarea %gl'atei, este necesar %un
desp'tism abs'lut,, caci gl'ata este %salbatica,F %statul n'stru,, /ic pr't'c'alele,
va )'l'si %ter'area care pr'duce ' supunere 'arba,2 3cest %desp'tism abs'lut,
devine apana8ul supra4statului internati'nal ?n cele din urma2 5ntre timp desp'ti4
mari'neta regi'nali sunt necesari ca sa distruga tesatura statului nati'nal si
v'inta cetatenil'r# %Pamenii su)era cu rabdare din partea presedintil'r4dictat'ri
asta/i abu/uri pentru cel mai mic din care ar A decapitat 20 de regi2 .um se
eGplica9Q Irin )aptul ca acesti dictat'ri s'ptesc la urechile 'amenil'r prin agentii
l'r ca prin aceste abu/uri ei )ac raul ?n stat ?n cel mai n'bil sc'p O de a asigura
bunastarea p'p'arel'r, )ratia internati'nala a tutur'r p'p'arel'r, s'lidaritatea l'r
si egalitatea l'r ?n drepturi2 Hatural ca ei nu le spun p'p'arel'r ca aceasta
uniAcare se va )ace numai si numai sub d'mnia n'astra abs'luta,2 Iresedinti4
dictat'ri nu eGistau ?n 1906, cDnd au )'st scrise rDndurile de mai sus, dar au
aparut cu primul si4al d'ilea ra/b'i m'ndial, cDnd presedintele american si prim4
ministrul engle/ s4au declarat cu puteri abs'lute ?n numele %bunastarii
p'p'arel'r, )ratiei internati'nale, egalitatii ?n drepturi,2 1i acesti presedinti4
dictat'ri le4au spus, ?ntr4adevar, p'p'arel'r l'r ca sc'pul Anal este uniAcare
internati'nalaF singurul lucru neclar este cine va c'nduce guvernul internati'nal2
5nc'l' t'tul s4a adeverit litera de litera2
&iecare ra/b'i m'ndial a adus natiunil'r care n4au )'st ?n)rDnte ?n m'd parad'Gal
numai de/ilu/ii, asa cum statea scris ?nca din 1906 ?n pr't'c'ale# %0e pe timpul
Brev'lutiei )rance/eC am dus p'p'arele din de/ilu/ie ?n de/ilu/ie9 3st)el tinem
statele sub c'ntinua presiune# ele impl'ra liniste, sunt gata sa sacriAce 'rice
pentru paceF dar n'i nu le v'm ac'rda pacea decDt dupa ce au acceptat pe )ata
1upra4Luvernul n'stru internati'nal si anume cu supunere,2 Jai ?nc'l' /ic
pr't'c'alele# %pentru sc'pul n'stru ra/b'aiele nu trebuie sa dea nimanui cresteri
terit'riale,2 1i acesta a )'st pr'clamat ca un principiu de ba/a aparent m'ral ?n
ambele ra/b'aie m'ndiale de catre 3nglia si 3merica2 3ici se adevereste si
celalalt dictat al pr't'c'alel'r si anume ca )apta dipl'matului sa Ae alta decDt
v'rba luiF caci primul ra/b'i m'ndial a re/ultat ?n cucerirea de terit'rii numai
pentru si'nism si pentru c'munismF si'nismului i s4a pr'mis un terit'riu statal,
c'munismul a primit 7usia ca terit'riu statal2 ar ?n cel de4al d'ilea ra/b'i m'ndial
din n'u numai c'munismul si si'nismul au cucerit terit'rii# c'munismul 8umatate
din ;ur'paF si'nismul Ialestina2 ;Gpresia luata din pr't'c'alele astea scrise ?n
1906 a )'st vesnic pe bu/ele presedintelui american si ale premierului britanic ?n
191"4191$ si ?n 19!9419"62 J'tivul pentru care l'/inca asta, %)ara cDstiguri
terit'riale,, este )'arte imp'rtanta, este eGplicat ?n pr't'c'ale, unde se spune ca
%singurii ?nvingat'ri v'r A agentiile n'astre internati'nale,2 0espre p'liticienii
care v'r c'nduce natiunile spre sc'pul pr't'c'alel'r, acestea spun#
%3dministrat'rii pe care4i v'm alege luDnd ?n c'nsiderare ?n m'd stringent
capacitatea l'r de supunere servila nu v'r A pers'ane educate si cu stiinta
c'nducerii si de aceea v'r A manechine ?n mDna n'astra us'r de manipulat de
catre 'ameni ?nvatati si ingeni'si care v'r deveni c'nsilierii l'r, specialisti crescuti
si educati devreme din c'pilarie sa c'nduca a)acerile ?ntregii lumi,2 .itit'rul care
a avut 'ca/ia sa 'bserve evenimentele p'litice din vest dupa 19"6 p'ate veriAca
servilismul t'tal al 'amenil'r de stat 'ccidentali )ata de si'nism, c'munism si
guvernul m'ndialF amanuntele vin ?n capit'lele ce urmea/aF aici aut'rul atrage
atentia asupra %c'nsilieril'r,2 .aci ?n 1906 nu eGistau ?nca si nu se au/ise ?nca ?n
3nglia si nici ?n 3merica de %c'nsilierii, nealesi prin alegeri dar at'tputernici ?n
guvernF acestia au iesit la iveala ?n c'nditiile %starii de urgenta, si publicul tDmp i4
a acceptat cu pasivitate, 8ustiAcDnd parca dispretul pe care4l arata pr't'c'alele
pentru gl'ata care accepta si se supune la 'rice abu/ 'ricDt de evident2 5n 1tatele
Enite, de eGemplu, %c'nsilierii ?n pr'blemele evreiesti, au primit bir'uri
permanente la .asa 3lba si la cartierul general militar american2 *a acesti
c'nsilieri, unul din ei numit ?n gluma %Jai Jarele peste stat,, se adresau primii
ministri engle/i cDnd vi/itau 3merica ca la suprema aut'ritate2 Ir't'c'alele au
pre/is si prescris activitatea %c'nsilieril'r, cDnd nimeni nu stia ce sunt ei si cDnd
?nca ei nu eGistau2
Ir't'c'alele repeta ?ntr4una ca sc'pul este distrugerea arist'cratiei -?n 1906 ?nca
mai eGista: si 8e)uirea pr'prietatii private prin atDtarea gl'atei brutale si tDmpe2
0in n'u pr't'c'alele au pre/is cu mare preci/ie ce s4a ?ntDmplat ulteri'r# %n
p'litica trebuie sa stii cum sa rapesti pr'prietatea alt'ra )ara e/itare daca vrei
supunere abs'luta9 .uvintele S*ibertate, ;galitate, &raternitate ne4au adus,
gratie agentil'r n'stri, legiuni ?ntregi care ne urmea/a cu entu/iasm 'rb2 1i t't
timpul aceste cuvinte nu sunt decDt un cancer care r'ade bunastarea p'p'arel'r,
distrugDnd peste t't pacea, linistea, s'lidaritatea, ruinDnd )undamentul statului2
3sta ne4a a8utat ?n trium)ul n'stru cel mai mare# ne4a dat p'sibilitatea sa punem
mDna, printre altele, pe cartea ma8'ra, adica distrugerea privilegiil'r, anihilarea
arist'cratiei9 clasa care era singura aparare ce4' aveau p'p'arele ?mp'triva
n'astra2 Ie ruinele arist'cratiei naturale si geneal'gice9 am stabilit n'i
arist'cratia n'astra a 'amenil'r cu sc'ala si cu bani2 .aliAcarea arist'cratiei
n'astre este averea, care depinde de n'i si in)'rmatia2 3ceasta p'sibilitate de a
?nl'cui pe repre/entantii p'p'arel'r cu 'amenii n'stri a lasat p'p'arele la
cheremul n'stru si ne4a dat puterea de a le numi n'i c'nducat'rii9 n'i aparem ?n
)ata publicului pretin/Dnd ca salvam muncit'rul de asa /isa eGpl'atare, cDnd ?i
pr'punem sa se ?nr'le/e ?n armatele n'astre de s'cialisti, anarhisti, sau
c'munisti9 Irin mi/erie si prin invidia si ura generate de mi/erie v'm pune ?n
miscare gl'ata care cu pr'priile mDini ?i va distruge pe cei care se 'pun n'ua9
I'p'rul, care crede 'rbeste litera tiparita9 are ?n suKet ' ura 'arba pentru t'ti
cei pe care4i c'nsidera superi'ri lui, caci p'p'rul nu ?ntelege ce c'nstituie
di)erenta de clasa si c'nditie s'ciala9 3ceste gl'ate v'r A )ericite sa verse
sDngele acel'ra pe care, ?n simplitatea ign'rantei l'r, i4au invidiat din nascare si
ale car'r averi le v'r putea ap'i 8e)ui2 0ar de averile n'astre nu se v'r atinge,
caci n'i cun'astem m'mentul atacului si v'm lua masuri sa ne pr'te8am
avutul92 .uvDntul Slibertate )ace masele de 'ameni sa lupte ?mp'triva 'ricarei
)'rte, ?mp'triva 'ricarei aut'ritati, chiar ?mp'triva lui 0umne/eu si4a legil'r
naturii2 0e aceea cDnd v'm prelua puterea n'i v'm sterge acest cuvDnt din
v'cabular ca un cuvDnt care arata )'rta brutala care )ace din gl'ate niste bestii
set'ase de sDnge9 0ar chiar si libertatea ar putea A in')ensiva si si4ar putea
avea l'cul ?n ec'n'mia statului )ara sa strice bunastari a p'p'rului daca ar A
ba/ata pe credinta ?n 0umne/eu9 0in acest m'tiv este abs'lut indispensabil sa
subminam credinta, sa smulgem din mintea masel'r ideea si sentimentul de
divinitate si sa le ?nl'cuim cu calcule matematice si nev'i materiale,2 3dica
materialismul dialectic2
Jai departe /ic pr't'c'alele# %3m creat dusmanie ?ntre sc'purile pers'nale si cele
nati'nale, ?ntre urile l'r religi'ase si de rasa, pe care le4am atDtat ?n aceste
ultime 20 de sec'le2 0e aceea nici un stat nu va primi a8ut'r de nicaieri daca ni s4
ar 'puneF Aecare se gDndeste ca nu va pr'Ata din nici ' ?ntelegere ?mp'triva
n'astra2 1untem prea puternici, nimeni nu scapa puterii n'astre2 Hici cea mai
mica ?ntelegere nu p'ate avea l'c ?ntre natiuni )ara ca n'i sa Am ?n secret
amestecati9 .a sa avem 'pinia publica la disp'/itia n'astra, trebuie s4' /apacim
publicDnd ?n peri'ade lungi si ?n multe l'curi 'pinii c'ntradict'rii, pDna cDnd
'amenii ?si v'r pierde capul ?n labirintul l'r si v'r a8unge la c'nclu/ia ca cel mai
bine e sa n4aiba nici ' parere ?n p'litica, care nu e pentru capul l'r, caci numai
c'nducat'rii l'r ?nteleg aceste lucruri2 3cesta este primul secret2 3l d'ilea secret
necesar succesului n'stru este sa augmentam ?n asa masura de)ectele nati'nale,
'biceiurile, pasiunile, c'nditiile vietii civile, ?ncDt nimeni sa nu se mai descurce ?n
ha'sul care va re/ulta, ast)el ?ncDt drept urmare 'amenii nu se v'r mai ?ntelege
?ntre ei9 Irin aceste mi8l'ace ' sa epui/am p'p'arele si ele v'r A )'rtate sa ne
')ere n'ua puteri internati'nale care ne v'r pune ?n situatia ca avDnd acele
puteri, )ara vi'lenta si ?n m'd gradat sa abs'rbim t'ate )'rtele statale ale lumii si
sa )'rmam un supra4guvern2 5n l'cul c'nducat'ril'r de a/i v'm instaura '
structura pe care4' v'm numi administratia supra4guvernamentala2 Bratele ei v'r
A ca niste cleste si va A de asa dimensiuni en'rme ?ncDt ?n m'd inevitabil va
sub8uga t'ate p'p'arele lumii,2
Hu e clar cine a scris pr't'c'alele, dar e clar ca c'ntin atDt pr'gramul
c'munismului cDt si al si'nismului2 Mer/l ameninta ca va incita gl'ata la vi'lenta
daca nu i se da ce cere2 JarG urmarea sa ab'leasca pr'prietatea privata2 ar
pr't'c'alele /ic# %3rist'cratia p'p'arel'r e m'arta ca )'rta p'litica, dar avDnd
pamDnt ?nca ne p't da de )urca caci p't trai independent dintr4al l'r pe
pr'prietatea l'r2 0e aceea este esential ca sa4i dep'sedam de pamDntul l'r cu
'rice pret9 5n acelasi timp trebuie sa de/v'ltam intensiv industria si meseriile9
ceea ce urmarim este ca industria sa abs'arba p'pulatia si capitalul de la tara si
ap'i prin speculatii t'ti banii sa Ae trans)erati ?n mDinile n'astre9 , JarG cerea si
el c'nAscarea pamDntului de la tarani si m'sieriF el nu cerea c'nAscarea uneltel'r
meseriasului, dar c'munistii au mers si mai departe si le4au c'nAscat si pe
acelea2
P n'ta interesanta ?n pr't'c'ale# %0aca ?n /ilele astea vreun stat pr'testea/a
?mp'triva n'astra e d'ar de )'rma si cu ?ncuviintarea n'astra, caci antisemitismul
l'r ne este necesar n'ua ?n c'nducerea )ratil'r n'stri mai mici,2 P caracteristica a
vremii n'astre este )elul ?n care acu/a de antisemitism este t't timpul trans)erata
de la ' natiune la alta, pr'Gimul inamic ?n ra/b'iul imediat urmat'r Aind
t'tdeauna natiunea acu/ata2 Pricine are 'chi ?n cap p'ate vedea cum apar asa
de'data acu/e de acte de antisemitism cDnd ?ntr4' tara cDnd ?ntr4alta, de cele
mai multe 'ri mincin'ase, ?nscenate sau inventate2
3semanarea dintre pr't'c'ale si d'cumentele lui Neishaupt cu privire la inAltrare
e i/bit'are2 +ic pr't'c'alele# %n serviciul n'stru sunt 'ameni de t'ate 'piniile,
t'ate d'ctrinele, unii v'r sa restaure/e m'narhia, altii sunt demag'gi, s'cialisti,
c'munisti si visat'ri ut'pici de t't )elul2 4am ?nhamat pe t'ti la 8ugul n'stru#
Aecare pe legea lui distrugDnd ultimele ramasite de 'rdine si aut'ritate, cautDnd
sa rast'arne 'rdinea stabilita,2 3lu/iile la inAltrarile ?n universitati mai ales si ?n
educatie ?n general de asemeni par sa derive direct din Neishaupt sau dintr4'
sursa c'muna cu a lui Neishaupt# %P sa taiem puterea universitatil'r9
3dministrat'rii si pr')es'rii l'r v'r A c'nditi'nati de pr'grame secrete detailate
de la care nu se v'r abate nici ' i'ta2 @'r A anga8ati cei bine veriAcati si v'r A
ast)el plasati ?ncDt sa depinda de guvern,2 3ut'rul da eGemplul a d'i membri ai
guvernului britanic care au declarat public ?n 1966 cum au )'st captati de
c'munism la universitateF 'ricine a va/ut universitatile americane stie cDt de
t'tal sunt aservite c'munismului si si'nismului2
Neishaupt /icea ca mas'neria este un paravan bun pentru iluminismF
pr't'c'alele /ic ca liberalii sunt un paravan bun, care v'r A eliminati dupa ce
sc'pul a )'st atins2 %Luvernul n'stru va avea aparenta unui guvern patriarhal
patern gardian al p'p'rului, -ve/i %tatucul 1talin, si alti %c'nducat'ri iubiti,:2 0ar
si republicanii sunt un paravan bun, pentru care pr't'c'alele arata mare dispret,
ca pentru %' caricatura de guvern, cu un presedinte luat din gl'ata, din mi8l'cul
mari'netel'r n'astre, a sclavil'r n'stri,2 3p'i pr't'c'alele v'rbesc despre )elul ?n
care presedintele va deveni un agent pers'nal, care va calca c'nstitutia O eGact
ca4n 1tatele Enite a/i si eGact cum au )'st presedintii americani ?n cele d'ua
ra/b'aie m'ndiale2 %@'m investi pe presedinte cu dreptul de a declara ra/b'i9
Iresedintele, la disp'/itia n'astra, va interpreta sensul legil'r eGistente care p't
A interpretateF ap'i le va anula cDnd ?i v'm spune n'i ca trebuie s4' )acaF ap'i va
avea dreptul sa pr'puna legi temp'rare si chiar n'i devieri de la c'nstitutieF sub
preteGtul binelui suprem al statului2 3st)el v'm avea puterea sa distrugem ?ncetul
cu ?ncetul, pas cu pas, t't ce4am )'st nev'iti sa intr'ducem la4nceput ?n
c'nstitutia statel'r, pentru a le pregati pe nesimtite pentru ab'lirea 'ricarui )el de
c'nstitutie si atunci va s'si vremea cDnd 'rice )'rma de guvern va A ?nl'cuita de
desp'tismul n'stru,2 ;Gact asa au )acut presedintii americani ?n ultimele deceniiF
au calcat ?n pici'are c'nstitutia, au declarat ra/b'iul din K'rea, Bsi mai recent cel
din ra< 4 n'ta re/umat'ruluiC, )ara ca .'ngresul sau 1enatul sa A putut apara
c'nstitutia vi'lata2
Ir't'c'alele acestea din 1906 c'ntinua descriind s'cietatea s'cialista pe care
;ur'pa rasariteana a cun'scut4' din 19"6 ?nc'ace# 'bligatia membril'r )amiliei
de a se denunta recipr'c -ve/i @echiul Testament:, inter/icerea religiei crestine,
umplerea vietii p'p'rului cu participari 'bligat'rii la evenimente de masa,
rescrierea mincin'asa a ist'riei2 %.eea ce v'm cDstiga,, /ic pr't'c'alele, %este ca
?n t'ate tarile lumii nu v'r mai A decDt mase pr'letare, cDtiva mili'nari dev'tati
n'ua si p'litie si s'ldati9 Ercarea pe tr'n a desp'tului n'stru va veni cDnd
p'p'arele, ist'vite de nereguli si inc'mpetenta9 c'nducat'ril'r l'r, v'r cere# 8's
cu ei si dati4ne un singur rege peste t'ata lumea care sa ne uneasca si sa elimine
cau/ele disc'rdiei, )r'ntierele, nati'nalitatile, religiile, dat'riile statului, sa ne dea
pacea si linistea pe care nu le putem gasi sub c'nducat'rii si repre/entantii
n'stri,2
3ut'rul spune ca ?n multe pasa8e a ?nl'cuit termenul %g'imii, cu termeni ca
%p'p'rul, sau %masele,, caci cuvDntul %g'im, ar spri8ini aArmatia ned'vedita ?nca
ca aceste pr't'c'ale au )'st culese de pe bu/ele ?nteleptil'r 1i'nului2 .eea ce el
d'reste sa sublinie/e nu este cine a scris pr't'c'alele ci ce c'ntin ele2 3ut'rul,
sau aut'rii, p't A evrei, ne4evrei, sau anti4evrei O n4are imp'rtantaF ce are
imp'rtanta este ca aceste pr't'c'ale au )'st scrise ?n 1906 si Aecare lucru ce s4a
?ntDmplat de atunci ?nc'ace a reali/at pr'gramul descris ?n pr't'c'ale2 3ut'rul
spera t'tusi ca s)Drsitul nu va A asa cum descriu pr't'c'aleleF dar atDt vict'ria
c'nspiratiei statului m'ndial al r'biei abs'lute, cDt si ?n)rDngerea ei, v'r cere mari
8ert)e si v'r aduce mari su)erinte2
.apit'lul 2$# 3beratia 04lui Bal)'ur
1ec'lul 20 avansea/a rapid spre de/astru2 5n 190! Jarea Britanie a ')erit
si'nismului Eganda, re)u/ata si JaG H'rdau a pre/is ra/b'i ?n ca/ul ?n care
si'nismul 'cupa Ialestina2 5n 1906 Ir't'c'alele au descris pr')etic si eGact 'rgia
de distrugere a c'munismului2 5n 1906 3rthur James Bal)'ur, prim ministru al
Jarii Britanii, s4a ?ntDlnit cu 0r2 Nei/mann ?ntr4' camera a h'telului ]ueens din
Janchester si s4a dedicat cu trup si suKet cau/ei si'nismului2 3tunci s4a nascut
primul ra/b'i m'ndial2
7abinul ;lmer Berger /ice ca atunci %acel grup de evrei care s4au dedicat
si'nismului9 au ?nceput un )el de dipl'matie m'bila care i4a dus ?n multe
cancelarii si parlamente, eGpl'rDnd caile labirintice si strDmbe ale p'liticii
internati'nale ?n acea parte a lumii ?n care intriga p'litica si tDrgurile secrete erau
' a d'ua natura2 ;vreii au ?nceput sa )aca Sp'litica practica,2 I'ate 'rice alt prim
ministru, supus la aceleasi %presiuni ire/istibile asupra p'liticii internati'nale a
/ilel'r n'astre, ar A )acut ce4a )acut Bal)'ur -cum a /is *e'n Iins<er ?n 1$$2 ca va
)ace:2 3ut'rul nu4si p'ate eGplica cau/ele care l4au determinat pe Bal)'ur sa )aca
imensul rau pe care l4a )acut prin altceva decDt prin in)atuarea lui si slabiciunea
mintii lui2 Bal)'ur era b'gat, n4avea nev'ie de v'turi si se tragea din p'liticieni
ereditari care4au c'ndus tara cu cinste timp de sec'leF dar t'cmai cei ca el,
va/Dnd schimbarile s'ciale, si4au imaginat ca v'r ramDne la cDrma daca se dau
de partea )'rtel'r distrugerii structurii eGistente si ast)el s4au lasat manipulati si4
au devenit mari'netele acel'r )'rte2
0r2 Mer/l, ne'btinDnd ce vr'ia de la tar, de la ?mparatul german, sau de la sultan,
care, ca si succes'rul tarului, *enin, stiau ca %ideea si'nista este t'tal )alsa si
reacti'nara ?n esenta ei, -*enin, 190!F 1talin a repetat ideea ?n 191!:, si4a
?ndreptat e)'rturile spre 3nglia2 Luvernul engle/ i4a dat Eganda2 1i'nismul neAind
satis)acut cu Eganda, 0r2 Nei/mann l4a ?nl'cuit pe 0r2 Mer/l si a s'sit ?n 3nglia,
unde n4a avut nici ' diAcultate ca pers'ana particulara sa 'btina acces imediat la
*'rd Ierc(, ministrul Jarii Britanii pentru 3)rica, desi un engle/ ca pers'ana
particulara n4ar A avut acest acces nici ?ntr4' suta de ani2 0r2 Nei/mann relatea/a
ca *'rd Ierc( i4a spus ?n aceasta ?ntrevedere particulara ca bine?nteles ca evreii
trebuie sa re)u/e Eganda si sa nu se multumeasca cu nimic mai putin decDt
Ialestina2 *'rd Ierc( nu pare sa A )'st in)'rmat de )aptul ca evreii din Ialestina
d'reau din t't suKetul sa se mute ?n Eganda si pare ca a uitat de Ialestinieni, pe
care ?i )acea sa dispara si4i de/m'stenea de patria l'r milenara cu atDta usurinta2
*a s)Drsitul ?ntrevederii, 0r2 Nei/mann, plecDnd din cabinetul *'rdului Ierc( si
trecDnd prin anticamera a luat hDrtie cu antetul ministrului si4a scris c'nclu/iile
?ntrevederii sale cu *'rd Ierc( pe acea hDrtie, pe care ap'i a trimis4' ?n 7usia,
unde va/Dnd destinatarii hDrtia cu antetul ministrului engle/ au interpretat cele
scrise pe acea hDrtie ca Aind p'/itia 'Aciala a Jarii Britanii2 0r2 Mer/l a )'st ma/ilit
si4a murit la scurt timpF Eganda a )'st respinsaF 0r2 Nei/mann si4a stabilit
cartierul general ?n 3nglia, la Janchester, care era si sediul si'nismului si ba/a
elect'rala a lui Bal)'urF presedintele partidului lui Bal)'ur ?n Janchester era un
si'nist2
5n 1906 partidul lui Bal)'ur a pierdut ?n )av'area candidatil'r liberali, ?ntre care
era Ninst'n .hurchill, ales t'cmai la Janchester de catre masina elect'rala
si'nista care4l ?ndragise pentru ca atacase p'litica de a limita imigratia masiva
din 7usia si pentru ca era un si'nist ?nKacarat2 *a vremea cDnd au avut l'c aceste
alegeri, 'pinia publica habar n4avea de planul de a masacra si i/g'ni palestinienii
din patria l'r pentru ca /iarele si radi'ul, de8a sub strict c'ntr'l, cum arata
pr't'c'alele, nu v'rbeau decDt de %pr'blema chine/a, si 'pinia publica se
pre'cupa d'ar de s'arta chine/il'r anga8ati pentru trei ani ?n minele de aur din
3)rica de 1ud2 .hine/ii care erau ast)el anga8ati se c'nsiderau n'r'c'si si )ericitiF
dar 'pinia publica britanica ?i c'nsidera niste victime si Iartidul *iberal din 3nglia
a cDstigat alegerile anga8Dndu4se ?n lupta pentru %drepturile victimel'r chine/e
ale sclaviei din 3)rica de 1ud,, victime de care Iartidul *iberal a uitat cu
desavDrsire imediat dupa alegeri2 0ar ce n4a uitat a )'st sa se dedice t'tal cau/ei
si'nismului2 .a si Bal)'ur si Iartidul .'nservat'r, de alt)el2 0r2 Nei/mann
p'vesteste ca atunci cDnd s4a ?ntDlnit cu Bal)'ur acesta %avea d'ar niste idei t'tal
naive si rudimentare despre miscarea Bsi'nistaC, si nici nu stia bine numele 0r4lui
Mer/l, pe care4l numea inc'rect %Mer/,2 .u aceste idei naive si rudimentare
Bal)'ur a dedicat )'rtele Jarii Britanii ca sa mute evreii ha/ari ash<ena/i din
7usia ?n Ialestina, unde neam de neamul l'r nu pasisera vre'data de la ?nceputul
lumii si sa distruga palestinienii care traisera ac'l' de mii de ani2 ;vreii din 3nglia
?l rugau sa nu )aca acest lucru2 0r2 Nei/mann l4a c'nvins sa nu4i asculte,
spunDndu4i ca acestia nu sunt %evrei din aceia care trebuie,, ei Aind %the =r'ng
<ind ') Je=, BWevrei din aceia care nu trebuieWC2 Bal)'ur nu si4a pus nici'data
?ntrebarea de ce numai si'nistii din 7usia sunt %evrei din aceia care trebuie,2
T't mai multi p'liticieni se dedicau si'nismului, ascun/Dnd publicului )aptele si
intentiile l'r si devenind ast)el c'4c'nspirat'ri ai 1i'nului ?mp'triva pr'priului l'r
p'p'r2 0r2 Nei/mann s4a re?ntDlnit cu Bal)'ur ?n 191", la 1" 0ecembrie, cDnd
primul ra/b'i m'ndial ?ncepuse si armata engle/a si cea )rance/a su)erisera
pierderi catastr')ale ?n &ranta2 Tinerii engle/i si )rance/i erau trimisi pe )r'nt unde
trei mili'ane din ei aveau sa piara, pentru ca sa %?n)rDnga militarismul prusac,, sa
%elibere/e natiunile mici, si sa %restaure/e libertatea si dem'cratia,2 0ar Bal)'ur
nu se gDndea la ei, nici la 3nglia si nici la &rantaF el se gDndea d'ar la 0r2
Nei/mann, caruia i4a pr'mis# %cred ca atunci cDnd tunurile v'r ?nceta sa bubuie,
v'i ' sa va capatati erusalimul,2
.apit'lul 29# 3mbitia 04lui M'use
5n acest timp ?n 3merica se nastea ' masina p'litica al carei re/ultat urma sa Ae
crearea de catre presedintele Truman a statului si'nist ?n Ialestina cu 60 de ani
mai tDr/iu2
5n 1900 americanii ?nca credeau ca p't tine 3merica departe de ra/b'i, dar
)usesera de8a implicati cDnd 1pania atacase .uba ?n 1$9$ si t'ti americanii,
instruiti de /iarele l'r, Aerbeau de rev'lta si indignare au/ind cum vap'rul Jaine
a )'st scu)undat, chipurile, de ' b'mba spani'la2 0upa multi ani carcasa
vap'rului a )'st adusa la supra)ata si s4a va/ut ca eGpl'/ia care a scu)undat acel
vap'r s4a dat'rat unei b'mbe puse ?n interi'rul vap'rului de catre cineva din
interi'rF dar de8a %gl'ata, uitase c'mplet de 1pania si .uba si, dusa de nas de
/iare, se pre'cupa de altele2
7e/ultatul indignarii publicului cu privire la vap'rul Jaine a )'st ca s4a schimbat
)ara ca publicul sa bage de seama, esenta p'pulatiei si esenta p'liticii 3mericii de
H'rd2 3ceasta schimbare ?ncepuse ?nca cu ra/b'iul civil american din 1$614662
5nainte de acel ra/b'i p'pulatia )usese un amestec de imigranti irlande/i,
sc'tieni, engle/i, germani, scandinavi, din care s4a nascut un tip speciAc
%american,2 0upa acel ra/b'i p'pulatia s4a ?nmultit cu mili'ane din estul si sudul
;ur'pei, inclu/Dnd ' masiva imigrare de evrei talmudici din ghet'urile 7usiei si
I'l'niei, unde rabinii l'r nu4i lasasera sa se asimile/e si sa traiasca ?mpreuna cu
rusii si cu p'l'ne/ii ca buni vecini2 3ceeasi p'litica a rabinatului talmudic a
c'ntinuat ?n 3merica ?ncepDnd pe la 1900, unde acest rabinat a ?mpiedecat pe de
' parte asimilarea evreil'r ?n restul p'pulatiei si a ?nceput pe de alta sa acapare/e
puterea p'litica ?n stat2 Enul care a a8utat mult ca rabinatul talmudic sa
acapare/e eGclusiv p'litica 3mericii a )'st ;d=ard Jandell M'use, caruia i se /ice
.'l'nelul M'use, desi n4a )'st nici'data ?n armata, un american din sud, care se
tragea din stram'si 'lande/i si engle/i si crescuse ?n TeGas ?n ep'ca rec'nstructiei
dupa ra/b'iul civil2 Iasiunea vietii lui era sa aiba putere din umbra, sa traga
s)'rile necun'scut de multime si sa devie/e cursul ist'riei, desi n4avea nici avere
mare si nici p'/itie ?nalta2 5n eGercitarea puterii s4a d'vedit c'mplet iresp'nsabil,
cum se lauda chiar el, /icDnd# %?i vine )'arte us'r cuiva care n4are nici '
raspundere sa sada la un pahar de vin si ' tigara si sa h'tarasca ce trebuie
)acut,2 .'l2 M'use a deviat cursul ist'riei ?nspre vict'ria si'nismului, avansul
rev'lutiei m'ndiale si instaurarea unui guvern m'ndial deasupra tutur'r
p'p'arel'r2 0e ce a )acut4' e greu de ghicit, caci ?n 8urnalul lui intim si4n r'manul
lui m'tivele si ratiunile lui sunt eGtrem de c'n)u/e si c'ntradict'rii2 Jurnalul lui
/ilnic ?n care arata cum 'pera nu eGplica de ce )acea aceste lucruri si r'manul lui
c'ntine ' eGplicatie care de/valuie ca mintea lui era plina de idei grandi'ase
demag'gice, vulgare si puerile ?ntr4un )el de ceata care nu se ridica nici'data2
.autDnd sursa ideil'r lui p'litice aut'rul a gasit n'tite pe care si le4a )acut .'l2
M'use despre *'uis Blanc si rev'luti'narii de la 1$"$2 ;l abs'rbise aceste idei de
la unul din prietenii intimi ai tatalui lui, un negust'r evreu din M'ust'n, a carui
inKuenta l4a )acut pe tatal lui sa4i dea un nume evreiesc, Jandell2 .umnatul si
s)atuit'rul .'l2 M'use a )'st mai tDr/iu 0r2 1idne( Je/es, un evreu care a )'st
unul din initiat'rii primului plan de guvern m'ndial supranati'nal -*iga pentru
mpunerea Iacii:2 .'l2 M'use eGplica el ?nsusi cum a a8uns sa Ae t'tal sub8ugat
s)etnicului lui, p'vestind cum sub8uga el mintile p'liticienil'r pe care4i manipula O
)ara sa4si puna ' secunda ?ntrebarea daca nu este si el sub8ugat la rDndul sau2
+ice .'l M'use# %.u presedintele american si cu ceilalti pe care i4am inKuentat, ?n
m'd invariabil intentia mea era sa4i )ac sa creada ca ideile pe care le primeau de
la mine erau pr'priile l'r idei9 0e'bicei, la drept v'rbind, ideile nici nu erau ale
mele la 'rigine9 .el mai greu lucru din lume este sa urmaresti ' idee pDna4i
desc'peri sursa9 0e multe 'ri credem ca anumite idei i/v'rasc din capul n'stru,
cDnd adevarul adevarat este ca aceste idei au )'st ?n m'd inc'nstient abs'rbite
de la altcineva,2
.'l2 M'use a ?nvatat p'litica la 1$ ani, ?n TeGas, cDnd a 'bservat ca %d'i4trei din
1enat cu d'i4trei din .'ngres si cu presedintele au t't guvernul la cheremul l'r2
7estul sunt d'ar Aguranti9 de aceea n4am avut nici ' ambitie sa am )unctie
?nalta, sau sa tin discursuri,2 3st)el a intrat el ?n p'litica, cum /ice el, %de la vDr) si
nu de 8's9 'biceiul meu era sa pun ?n m'd Activ pe cineva ?n vDr)ul piramidei,
ast)el ?ncDt eu sa p't ap'i lucra nestingherit de s'licitarile la care sunt supusi
seAi9 &iecare se) al Aecarei campanii pe care am c'ndus4' a primit aplau/ele si
)aima atDt din partea presei cDt si din partea p'p'rului ?n timpul campaniei9 ei
au disparut ap'i dupa cDteva luni9 1i t'tusi la urmat'area campanie si p'p'rul si
presa au acceptat cu aceeasi ?ncDntare urmat'rul se) Agurant,2
5n TeGas, unde M'use a debutat ca 'rgani/at'r de partid p'litic, a avut asa succes
?ncDt ?si petrecea /ilele ?n bir'ul guvernat'rului )acut de el, h'tarDnd cine va A
senat'r si membru ?n c'ngresul statului TeGas si primind s'licitarile care se )ac de
'bicei catre guvernat'r din partea diversel'r departamente2 5n 1900, /ice el, era
%plictisit de p'/itia mea ?n TeGas, si %gata sa particip ?n c'nducerea natiuniiF, a
?nceput %sa cautBeC un candidat c'nvenabil pentru presedintie din partea
Iartidului 0em'crat,2 n 1910 rabinul 1tephen Nise, principal 'rgani/at'r si'nist
?n 3merica nascut la Budapesta, ca si Mer/l si H'rdau si privit cu ne?ncredere la
'ra aceea de catre evreii americani -care repudiau pe atunci si'nismul:, i4a spus
unui cetatean din He= Jerse(# %Jarti N''dr'= Nils'n va A ales guvernat'rul
statului dumitaleF nu4si va termina mandatul caci ?n H'iembrie 1912 va A ales
presedinte al 1tatel'r Enite si va A reales a d'ua 'ara,2 7abinul Nise stia aceste
amanunte de la .'l2 M'use, dar la vremea cDnd se )acea acest plan de viit'r
-reali/at ?nt'cmai: nici rabinul Nise si nici .'l2 M'use nu4l va/usera ?n viata l'r pe
N''dr'= Nils'n2 Lrupul care4l )'l'sea pe .'l2 M'use -sugesti'nDndu4l asa cum
chiar el descrisese: pr'babil ?l studiase bine pe N''dr'= Nils'n si4i gasise acea
calitate esentiala O de a se lasa manipulat si de a A pre/entabil publicului2 .'l2
M'use s4a c'nvins ca el l4a ales pe N''dr'= Nils'n desi nu4l va/use nici'data2
IDna ?n 1900, si'nismul din 1tatele Enite se limita la grupul imigrantil'r evrei
recent veniti din 7usia care4l adusesera cu ei din ghet'ul l'r talmudicF marea
masa a evreil'r americani erau veniti din Lermania si repudiau si'nismul2 5ntre
1900 si 1910 un mili'n de evrei si'nisti au venit din 7usia si4au ?nceput sa
)'rme/e un grup elect'ral c'mpact2 7abinul Nise, cun'scut d'ar ca agitat'r
p'litic ?n pr'bleme muncit'resti, nu era un repre/entant al evreimii l'caleF t'tusi
cu el se c'nsultau ?n secret p'tentatii p'litici2 .Dnd, ?n 1910, .'l2 M'use a cre/ut
ca4l alege pe N''dr'= Nils'n pentru presedintie, rabinul Nise si4a schimbat
partidul p'liticF unde )usese republican, a devenit dem'crat peste n'apte2 +ice
rabinul Nise despre M'use# %M'use nu numai ca s4a dedicat ?n m'd special cau/ei
n'astre dar a )'st agentul n'stru de legatura ?ntre administratia Nils'n si
miscarea si'nista,2 M'use avea un mare ascendent asupra partidului dem'crat,
care nu mai )usese la putere de 60 de ani si4a cDstigat alegerile prin strategia lui
M'use asa cum acesta cDstigase alegerile ?n 1912 si 1916 si pentru 7''sevelt si
ap'i Truman ?n 19!2, 19!6, 19"0, 19"" si 19"$2 0aca ideile lui M'use erau
c'n)u/e si inspirate de surse 'bscure chiar si lui, strategia lui ?nsa este )'arte
clara si de mare succes2 ;a c'nsta din cDstigarea v'tului numer'sil'r n'i
imigranti )acDnd apel la sentimentele l'r rasiale si la reKeGele l'r em'ti'nale2
.hiar M'use si4a descris met'da ?n r'manul lui Ihilip 0ru# 3dministrat'r publicat
an'nim2 1ingurul merit al acestei carti apr'ape ili/ibile este acela de a descrie
strategia elect'rala care i4a )acut pe Nils'n, Truman, 7''sevelt presedinti2 st'ria
unui presedinte ales si manipulat de catre un grup de agenti misteri'si, care
lucrea/a prin intermediul er'ului r'manului lui cu a8ut'rul unui buget pentru
c'ruperea elect'ratului, )urni/at de b'gatasi si trans)erat dintr4' banca ?ntr4alta
pDna i se pierde urma, scrisa sub )'rma aceasta de r'man ?n 1912, are '
asemanare i/bit'are cu ist'ria presedintelui Nils'n din 8urnalul intim al lui M'use
din 19262 3tDt presedintele din r'man cDt si Nils'n, ?nchipuindu4si la un m'ment
dat ca p't acti'na dupa cum cred ei, au )'st sever adm'nestati de %c'nsilierul,
l'r si au pr'mis cu umilinta ca %nu v'r mai acti'na de capul l'r ?n viit'r,2 T't ?n
r'man ?si descrie M'use strategia elect'rala de geniu cu care l4a )acut presedinte
pe Nils'n si care de atunci ?nc'ace a ales abs'lut t'ti presedintii 1tatel'r Enite2
3ceasta strategie se ba/ea/a pe calculul ca $0Z din alegat'ri v'tea/a pentru
candidatul partidului l'r 'ricare4ar A, deci v'tul l'r este "0Z pentru un candidat,
"0Z pentru celalaltF de aceea nici nu4si bate capul sa ir'seasca timp si bani
pentru acesti alegat'ri, ci se c'ncentrea/a asupra restului de 20Z de alegat'ri
indecisi al car'r v't adaugat la cele "0Z al unuia din cei d'i candidati ?l va )ace
cDstigat'r2 3cest mic pr'centa8 de alegat'ri au )'st anali/ati ?n ceea ce priveste
rasa, religia, 'cupatia, apartenenta p'litica anteri'ara, pre8udecatile si pasiunile
l'r si pr'paganda elect'rala s4a )acut pers'nal, de la 'm la 'm, cautDnd a se
)'l'si aceste pre8udecati si pasiuni, de catre agenti per)ect 'rgani/ati ?ntr4' retea
l'cala ?n strDnsa legatura cu cartierul general2
7estul cartii lui M'use nu aduce nimic revelat'r ?n a)ara pr'gramului p'litic al
er'ului Ihilip 0ru, care, vict'ri's asupra presedintelui ales prin met'da descrisa
mai sus si4asupra c'nsilierului acestuia -alter eg'4ul lui M'use ?nsusi:, instituie un
)el de stat ?n care aplica principiul imp'/itului pr'clamat de Karl JarG ?n
Jani)estul Iartidului .'munist si aplicat ap'i de presedintele 1tatel'r Enite
N''dr'= Nils'n, ataca JeGicul si 3merica .entrala, le ?nvinge si )ace din
3merica %emblema indisputabila a aut'ritatii,2 I'rtreti/Dndu4se pe sine ?nsusi
atDt ?n 'rgani/at'rul alegeril'r cDt si ?n acest er'u gl'ri's de cart'n Ihilip 0ru,
M'use ?n cele din urma reuneste cele d'ua 8umatati ale p'rtretului sau )acDnd din
p'liticianul ver's, c'rupt, viclean care 'rgani/ase alegerile, inamic initial al lui
Ihilip 0ru, prietenul de suKet si c'nAdentul lui Ihilip 0ru2 .u acesta M'use n4a
mai stiut ce sa )aca si l4a eGpediat ?mpreuna cu ' )ata numita Ll'ria, care t't
timpul r'manului trebuise sa4i audie/e )ante/iile p'litice c'n)u/e si inepte ?ntr4un
v'ia8 'ceanic )ara destinatie, din care nu se stie daca se v'r mai ?nt'arce2 0e )apt
nimanui nu4i p'ate pasa de s'arta nici unuia dintre pers'na8ele r'manului ?n
a)ara de presedintele N''dr'= Nils'n, care si4a putut vedea descrisa si alegerea
ca presedinte si viata lui de presedinte ?n paginile cartii2 3ut'rul nu stie daca
Nils'n a citit sau nu Ihilip 0ru si daca va/Dndu4se p'rtreti/at ca ' mari'neta
demna de dispret ?n mDna un'r intriganti a )'st deprimatF )apt cert este ca la 2
ani dupa ce4a )'st ales presedintele Nils'n a )'st eGtrem de deprimat si, dupa
cum /ice chiar M'use, %d'rea sa m'ara,2 3mbasad'rul britanic si alti ministri au
remarcat de asemenea aspectul presedintelui Nils'n, %)ata trasa si cenusie,
/guduita de un tic nerv's )recvent, cu care ?ncerca ?n m'd 8alnic sa4si c'ntr'le/e
nervii, care se prabusisera -1919:,2 -3celeasi 'bservatii s4au )acut si despre
presedintele 7''sevelt, ales si manipulat t't ca si presedintele Nils'nF 7'bert
1her=''d /ice ca 7''sevelt a )'st 'bsedat de staAa lui Nils'nF James &arle(
v'rbeste de %)ata trasa si reactiile ?ntDr/iate ale presedintelui -19!6, 19!7:,F s'tia
lui .hian<4Kai41he< scrie cDt de s'cata a )'st ?n 19"! de aspectul rau al lui
7''seveltF la )el &l(nnF la )el &rances Ier<ins ?n 19"6:2
5ntr4unul din discursurile campaniei sale elect'rale din 1911 Nils'n a spus# %Hu
vreau sa arat simpatie pentru c'ncetatenii n'stri evrei ci vreau sa dem'nstre/
sentimentul identitatii n'astre cu ei2 Hu este cau/a l'r# este cau/a 3mericii,2
3st)el el a pus p'litica eGterna a 3mericii ?n slu8ba si'nismului, caci pe plan intern
evreii stapDnesc abs'lut t'tul ?n 3merica, credinci's declaratiei sale de a lupta ?n
slu8ba si'nismului2 Nils'n c'nsidera ca dusmanii si'nismului sunt dusmanii
3mericii si4a ?nceput sa atace 7usia, al carei tar 3leGandru )usese asasinat de
c'mpl'tul si'nist cu !0 de ani ?n urma pentru ca ?ncercase sa traduca ?n )apt
emanciparea evreil'r si sa4i elibere/e de tirania talmudica din ghet'u -0r2 Kastein
remarca cDt de %naturala, a )'st participarea evreiasca la asasinarea lui:2 Tarul
3leGandru care i4a urmat s4a ist'vit luptDnd ?mp'triva c'nspiratiei
rev'luti'nareF dar succes'rul lui, Hic'lae , a cautat sa c'ntinue 'pera de
emancipare s'ciala si de eliberare a cetatenil'r si din n'u a avut de )urca cu
si'nismul talmudic care se 'punea cu crDncena ?nversunare eliberarii si
emanciparii2 5n timp ce presedintele american Nils'n ?l ataca pentru
%int'leranta,, tarul Hic'lae trans)'rma 7usia ?ntr4' m'narhie c'nstituti'nala
-1906: si intr'ducea su)ragiul universal -1907:2 .um rev'luti'narii urasc
libertatea mai mult decDt 'rice, au creat de/'rdine si tumult ?n 3dunarea
I'p'rului ca sa nu p'ata lucra2 Tarul l4a numit pe .'ntele 1t'lDpin prim ministru,
un 'm de stat integru si luminat, care a pr'pus re)'rma urmata de alegeriF
parlamentul l4a 'vati'nat, rev'luti'narii au pierdut teren, trei mili'ane de tarani
rusi au )'st ?mpr'prietariti si evreul rev'luti'nar Bagr'v l4a asasinat pe .'ntele
1t'lDpin la un spectac'l de teatru la Kiev ?n 1eptembrie 1911 -Aica .'ntelui
1t'lDpin, c'pil 'r)an care supravietuise ?n 1917 a )'st asasinata de alt evreu
rev'luti'nar, c'misar b'lsevic:2 Trei luni mai tDr/iu, ?n 0ecembrie 1911, Nils'n
declara sentimentul lui de ade/iune la Bagr'v2 l ?ntDlnise pe M'use cu ' luna ?n
urma d'arF dar M'use ?l %alesese, sa Ae presedintele 3mericii ?nca din 1910 si
?ncepuse sa lucre/e pentru campania lui elect'rala si pentru alcatuirea
administratiei lui ?mpreuna cu Bernard Baruch2 3cesta din urma a d'minat
p'litica 3mericii timp de 60 de ani de atunci ?nc'ace, ca %c'nsilier special, al
presedintil'r, inclusiv al lui ;isenh'=er si al lui Ninst'n .hurchill2 5n 1912 era
cun'scut d'ar ca 'm de Anante care a dat ^602000 pentru campania lui Nils'n2
mediat dupa inaugurarea sa ca presedinte ?n 1912, Nils'n a )'st instruit de
rabinul 1tephen Nise cu privire la %pr'blemele rusesti ?n special cu re)erire la
evrei, -/ice rabinul Nise:2 5ntre timp M'use se c'nsulta cu *'uis 02 Brandeis,
8urist evreu cu care M'use s4a gasit, /ice el, ?n t'tal %ac'rd ?n apr'ape t'ate
pr'blemele actuale,2 3st)el Nils'n avea patru s)etnici, pe M'use si trei evrei,
Baruch, Nise si Brandeis si t'ti erau ?mp'triva emanciparii si desegregarii evreil'r
si d'reau resegregarea evreil'r prin si'nism si cucerirea IalestineiF Nise si
Brandeis erau c'nducat'rii si'nismului ?n 3merica2 Brandeis era un evreu educat
si distins care )usese asimilat cu restul americanil'r, dar citind ?n 1$97 un rap'rt
despre 0r2 Mer/l s4a dedicat cau/ei resegregarii si si'nismului, militDnd ?mp'triva
asimilariiF dar )erv'area lui si'nista nu i4a servit la nimic, caci a )'st ?nlaturat
imediat ce n4a mai )'st util si ?nl'cuit cu 1tephen Nise, talmudist din tata4n Au
care nu )usese nici'data asimilat cu nimeni2
0upa inaugurare, M'use a preluat c'nducerea presedintelui Nils'nF ?i tria
c'resp'ndenta, decidea cu cine are v'ie sa se ?ntDlneasca, dadea 'rdine
cabinetului ministerial, redacta declaratiile presedintelui catre presa2 3st)el l4a
c'ndus pe Nils'n sa )aca sa Ae i/g'niti palestinienii din patria l'r pentru a ' darui
unui grup de talmudisti din 7usiaF sa )aca ca evreii sa se desparta de restul
'menirii si sa rupa 'rice legaturiF si sa c'lab're/e la planul de distrugere a 7usiei
si de ?ntindere a rev'lutiei m'ndiale2 T't ?n aceasta vreme, ?n 191!, a luat Ainta
The 3ntide)amati'n *eague, ' ramura a 'rgani/atiei B4nai B4rith care )usese
?nAintata ?n 1$"! ca ' l'8a eGclusiv evreiasca, americana la ?nceput,
internati'nala ulteri'rF The 3ntide)amati'n *eague a crescut en'rm ?n acest sec'l
si )'rmea/a ' p'litie ter'rista eGtrem de temuta a statului ?n stat si'nist2
.apit'lul !0# Batalia decisiva
Irimul ra/b'i m'ndial -191"4191$: era n'u ?n ist'ria 'menirii caci a a)ectat
natiunile ?n ?ntregime, nu armatele l'r, dar nu era ' n'utate, caci )usese descris
?n Ir't'c'alele 1i'nului ?nca din 1906 si de catre JaG H'rdau ?n 190!, care a
pre/is ca ambitia si'nista cu privire la Ialestina va A satis)acuta %?n ra/b'iul
m'ndial care va veni,2 n 3merica, se %?nl'cuise c'nducat'rul cu ' caricatura de
presedinte, luat din gl'ata, din mi8l'cul mari'netel'r n'astre, al servit'ril'r
n'stri,, cum descriu Ir't'c'alele2 5n 3nglia reali/area acestui sc'p a luat d'i ani
de intrigi si c'mpl'turi despre care masele de alegat'ri habar n4au avut si habar
n4au nici acum, c'nvinsi Aind de p'vestile cu care sunt ?nd'ctrinati si anume ca
cau/a primului si celui de4al d'ilea ra/b'i m'ndial e ceva ?n caracterul german
care4i )ace pe nemti ra/b'inici si ceva ?n caracterul diversel'r natiuni eur'pene
care le )ace sa d'reasca su)erinta, mi/erie si m'arte ?n l'c de pr'speritate si
liniste2 Irimul pas a )'st eliminarea din guvernul 3ngliei a acel'r engle/i care
pr'm'vau pr'speritatea patriei si p'p'rului l'r ?naintea interesel'r alt'r grupuri2
Enii dintre p'liticienii engle/i care au pus interesele si'nismului mai presus de
interesele patriei si neamului l'r erau 'ameni care se minteau pe ei ?nsisi )ara sa
stie si se aut'4hipn'ti/au cu l'/inca unei %cau/e, de ?nalt 'rdin m'ral2 3st)el era
Pliver *'c<er4*amps'n, si'nist engle/ )anatic si membru ?n Iarlamentul Britanic
pe la4nceputul sec'lului2 ;l scria ?n 1962# %Ninst'n B.hurchillC, *l'(d Le'rge,
Bal)'ur si cu mine am )'st crescuti ca niste pr'testanti vigur'si, care credem ca
mesia va veni atunci cDnd Ialestina va A din n'u a evreil'r,2 3sa /icea si
.r'm=ell cu sec'le ?n urmaF asa /icea si J'n<F aut'rul nu stie daca aceasta este
?ntr4adevar ba/a reala a pr'testantismului, dar nu crede ca trebuie sa Ae ba/a
reala a p'liticii unei natiuni eur'pene2 3ut'rul grupea/a p'liticienii engle/i care
au militat )anatic pentru si'nism ?n detrimentul neamului l'r sub denumirea de
%pr'testanti vigur'si,, asa cum s4a descris *'c<er4*amps'n2
3cesti %pr'testanti vigur'si, s4au straduit sa mute actiunea militara a primului
ra/b'i m'ndial din ;ur'pa ca sa cucereasca Ialestina pentru evrei, la 'rdinele
0r24lui Nei/mann, care era de4acuma pr'eminent si eGtrem de activ2 *a 1"
0ecembrie 191" 0r2 Nei/mann s4a ?ntDlnit cu Bal)'ur, ?ntDlnire aran8ata de *l'(d
Le'rge, pe vremea aceea ministru de Anante si Bal)'ur i4a pr'mis ca4i va da
erusalimul %cDnd tunurile v'r ?nceta sa bubuie,2 0r2 Nei/mann a )'st mai
re/ervat ?n a accepta ')erta decDt Bal)'ur ?n a ' )ace, caci cartierul general al
si'nismului era la vremea aceea ?n Berlin si unii din ?nteleptii si'nului mi/au pe
)aptul ca Lermania va cDstiga ra/b'iul2 0r2 Nei/mann i4a spus lui Bal)'ur ca
asteapta %pDna situatia militara se mai limpe/este,2 3bia mai tDr/iu s4a c'nvins
de vict'ria engle/il'r si4a acceptat cad'ul l'r2 Pamenii de stat engle/i,
%pr'testantii vigur'si,, au negat ulteri'r t'ate acestea sustinDnd ca ?ntDlnirile l'r
cu 0r2 Nei/mann din vremea aceea n4au avut l'c, dar 0r2 Nei/mann le descrie
clar si precis ?n mem'riile sale, unde /ice# %de )apt e)'rtul 04lui *l'(d Le'rge
pentru patria evreiasca a ?nceput cu mult ?nainte de a A el prim ministru si ne4am
?ntDlnit de multe 'ri ?nainte de acel eveniment,2 Bal)'ur a c'ntinuat sa aran8e/e
lucrurile ?n culise cu 0r2 Nei/mann, mirDndu4se %cum p'ate un prieten al 3ngliei
-asa4l credea el pe 0r2 Nei/mann: sa urasca asa de mult 7usia cDnd 7usia )ace
asa de mult ca sa a8ute 3nglia,F dar mirarea lui nu l4a ?mpiedecat sa )aca abs'lut
t't ce i4a prescris 0r2 Nei/mann si sa distruga 7usia, ai carei s'ldati ?si varsau
sDngele ca sa salve/e vietile engle/il'r2 *l'(d Le'rge a remarcat ca evreii de
)runte din 3nglia sunt anti4si'nisti si 0r2 Nei/mann a raspuns ca %evreii b'gati si
puternici sunt ma8'ritatea l'r ?mp'triva n'astra,2 3ceasta aArmatie -)alsa de
alt)el: i4a impresi'nat pe %pr'testantii vigur'si, care erau ei ?nsisi 'ameni b'gati
si puterniciF ast)el %pr'testantii vigur'si, au devenit la ?ndemnul 0r4lui Nei/mann
din 7usia, dusmanii evreil'r din 3nglia care sustineau statul engle/2
3lti engle/i care s4au 'pus dictatel'r si'nismului au )'st Merbert 3s\uith -prim
ministru:, *'rd Kitchener -secretar de ra/b'i:, 0'uglas Maig -c'mandant suprem
?n &ranta:, Nilliam 7'berts'n -se) de stat ma8'r ?n &ranta si ap'i se) de stat ma8'r
al imperiului:2 Merbert 3s\uith a )'st ultimul %liberal, din 3nglia pentru care a A
%liberal, n4a ?nsemnat %a c'rupe si distruge civili/atia si cultura eur'peana,, cum
?nseamna acum dupa prescriptia data ?n Ir't'c'alele 1i'nuluiF dupa ?nl'cuirea lui
Iartidul *iberal din 3nglia s4a desc'mpus si4a devenit un paravan pentru
c'munism si legiunea de ut'pisti naivi care cred sincer ?n pr'paganda
c'munismului2 .Dnd un ministru engle/ evreu, Merbert 1amuel, care )usese de
)ata la ?ntDlnirea lui *l'(d Le'rge cu Nei/mann din 0ecembrie 191", i4a ?nmDnat
planul %de a aneGa Ialestina9 1i a implanta ac'l'9 circa trei sau patru mili'ane
de evrei eur'peni,, 3s\uith a /is ca %nu ma atrage aceasta adaugire la
resp'nsabilitatile n'astre9 1ingurul parti/an al pr'punerii este *l'(d Le'rge,
despre care nu mai trebuie sa /ic ca nu4i pasa abs'lut del'c de evrei sau de
viit'rul l'r,2 Ientru ca 3s\uith re)u/a sa submine/e interesele 3ngliei si sa '
anga8e/e ?n aneGarea Ialestinei, au ?nceput intrigile care au s)Drsit prin a4l
?nlatura2
%Ir'testantii vigur'si, d'reau distrugerea 7usiei pentru ca asa le p'runcea 0r2
Nei/mann dar *'rdul Kitchener, ca si 3s\uith, d'rea sa mentina 7usia activa ?n
ra/b'i ca aliata pentru ca ast)el salvau vietile engle/il'r2 5n unie 1916 *'rd
Kitchener a plecat spre 7usia pe crucisat'rul Mampshire, care a disparut )ara
urma pe drum, ?mpreuna cu t'ti de pe b'rd, inclusiv *'rd Kitchener2 *a au/ul
m'rtii lui, s'ldatii engle/i au simtit ca au pierdut ' mare batalie ?n ra/b'i si au
avut dreptateF cu uciderea lui, cau/a si'nismului a ?nlaturat un mare 'bstac'l2
3cum numai 3s\uith, 7'berts'n, Maig si evreii din 3nglia mai erau inamicii mari
ai si'nismului2 +iarele Times, 1unda( Times, The Janchester Luardian au devenit
'rganele si'nismului2 5n c'nsiliul de ministri alti si'nisti s4au alaturat
%pr'testantil'r vigur'si,# *'rd Jilner, Ihilip Kerr, Jar< 1(<es, despre care 0r2
Nei/mann a /is ca %este una dintre cele mai mari c'm'ri ale n'astre, si care a
dedicat 3nglia %eliberarii evreil'r, arabil'r si armenil'r,2 .u l'/incile despre
aceste %eliberari, de sub 8ugul 't'man se ?nKacarau masele, care nu stiau -cum
nu stiu nici acum: pentru ce se lupta si se 8ert)esc si m'r Aii l'rF si ?n timp ce
*a=rence al 3rabiei muncea ca sa4i uniAce pe arabi pentru %eliberarea, l'r, *'rd
Jilner /icea ca %daca arabii BpalestinieniC ?si ?nchipuie ca Ialestina va A a l'r se
?nseala,2 Jasele p'pulare se ?nKacarau pentru %eliberarea evreil'r, arabil'r si
armenil'r,2 3rabii si armenii se gaseau unde s4au gasit din t'tdeauna si nu
d'reau sa Ae transmutati nicaieri2 ;vreii din ;ur'pa erau la )el de liberi ca si
eur'penii ne4evrei2 ;vreii din Ialestina ar A d'rit din t't suKetul sa se mute ?n
EgandaF evreii din ;ur'pa si 3merica d'reau sa stea ac'l' unde se gaseauF
numai ha/arii iudai/ati din 7usia, sub direct'rii l'r talmudici, d'reau sa
stapDneasca Ialestina, ' tara munt'asa, ?n cea mai mare parte secet'asa si
ne)ertila2 3ceasta l'/inca inventata de Jar< 1(<es, acela dintre %pr'testantii
vigur'si, care ar A trebuit sa stie si sa spuna adevarul caci era ?nsarcinat cu
a)acerile Prientului Ji8l'ciu, a adus multe nen'r'ciri 'menirii2 3sa a ?nceput
publicitatea seriei de %eliberari, ?n numele car'ra sunt masacrate /eci de
mili'ane de victime nevin'vate Bve/i Weliberarea Ku=eit4uluiW ?n 1990, n'ta
re/umat'ruluiC2 3lt %pr'testant vigur's,, 7'bert .ecil, s4a dedicat si el eliberarii
arabil'r, evreil'r si armenil'r, dar de armeni a uitat t'ata lumea cu mare graba2
3ut'rul se ?ntreaba cum este p'sibil ca 'ameni de stat ca Bal)'ur si 7'bert .ecil,
descendenti din )amilia .ecil si crescuti si educati pentru c'nducerea statului de
sec'le, sa Ae asa de us'r manipulati de si'nisti, ?n care relatie, /ice aut'rul,
Bal)'ur %parca era dr'gat,2 0espre 7'bert .ecil aut'rul ?si aminteste cum l4a
ascultat -)ara sa4l priceapa prea bine la vremea aceea: v'rbind despre *iga
Hatiunil'r ?n 19!0 si inv'cDnd ?n spri8inul acelei idei pe pr')etii din @echiul
Testament O desi acei pr')eti, eremia de eGemplu, erau )erventi anti4si'nisti2 0r2
Nei/mann ?l lauda pe 7'bert .ecil pentru ard'area cu care milita pentru dublul
sc'p al *igii Hatiunil'r si cuceririi Ialestinei pentru si'nism# %Ientru el stabilirea
patriei evreiesti ?n Ialestina si 'rgani/area lumii ?ntr4' )ederatie mare erau d'ua
laturi ale urmat'rului pas ?n c'nducerea 'menirii,2 0r2 Nei/mann spune clar ca
Ialestina data si'nismului si %guvernul m'ndial, sunt d'ua laturi ?n c'ncentrarea
puterii asupra tutur'r 'amenil'r ?n mDna grupului si'nist 'ligarhic2 3ut'rul crede
ca 7'bert .ecil nu4si dadea seama de acest lucru2 0e ce, daca pacea ?n lume si
)ericirea tutur'r, c'nsta ?n stergerea granitel'r nati'nale si desAintarea natiunil'r,
se pr'ceda asa de energic la crearea unei n'i natiuni care n4a mai )'st ?nainte,
statul srael, cDnd t'ate celelalte natiuni trebuiau sterse si desAintate si c'nt'pite
?n *iga Hatiunil'rQ 7aspunsul se gaseste ?n Talmud si ?n @echiul Testament, ?n
Ir't'c'alele 1i'nului si ?n d'cumentele si'nismului literal# aceasta n'ua natiune
va A clasa stapDnit'are a restului 'menirii2 En %pr'testant vigur's, ca 7'bert
.ecil ar A trebuit sa stie ce scrie ?n @echiul Testament2 0ar 7'bert .ecil ?i scria lui
M'use ?n 3merica despre )elul ?n care *iga pentru Jentinerea Iacii instituita dupa
?n)rDngerea lui Hap'le'n la Naterl'' s4a trans)'rmat ?ntr4' liga pentru mentinerea
tiraniei, ?n timp ce el si cumnatul lui M'use, 0r2 Je/es, militau pentru instaurarea
unei *igi a Hatiunil'r eGact ca aceea pe care ' de/avua2 *a d'i ani dupa
?nceperea primului ra/b'i m'ndial *e'p'ld 3mer(, Prmsb(4L're si 7'nald
Lraham s4au alaturat %pr'testantil'r vigur'si, care eGecutau indicatiile
si'nismului ?n interi'rul guvernului britanic2 1i'nismul ?ndeparta cu ?ncetul pe t'ti
cei din guvern care nu4i erau aserviti si se instaura ?n t'ate departamentele ?n
a)ara 0epartamentului de 7a/b'i2 3s\uith a )'st ?ndepartat sub preteGt ca nu
c'nducea ra/b'iul ?n m'd vict'ri's si ?nl'cuit cu *l'(d Le'rge care a trimis
trupele din ;ur'pa ?n Ialestina, slabind )r'ntul ast)el ?ncDt apr'ape a pierdut
ra/b'iul si4a cau/at m'artea a sute de mii de s'ldati2
*a 26 H'iembrie 1916 *l'(d Le'rge i4a cerut lui 3s\uith, care era prim ministru,
sa4i cede/e c'nducerea .'nsiliului de 7a/b'i si sa4l demita pe Bal)'ur de la
c'nducerea marinei2 *a re)u/ul lui 3s\uith -" 0ecembrie:, atDt *l'(d Le'rge
-ministru de Anante: cDt si Bal)'ur -care se pretindea b'lnav si re)u/a sa
v'rbeasca cu 3s\uith: si4au dat demisia2 *a 6 0ecembrie *l'(d Le'rge si Bal)'ur
s4au ?ntDlnit si Bal)'ur care demisi'nase sub 3s\uith s4a ')erit sa accepte din n'u
p'rt')'liul sub *l'(d Le'rge2 3st)el guvernul lui 3s\uith a )'st ?nl'cuit cu un
guvern pur si'nist, cu *l'(d Le'rge prim ministru si Bal)'ur secretar pentru
p'litica eGterna si din acel m'ment resursele 3ngliei au )'st la disp'/itia
si'nismului2 5n 1962 aut'rul a citit ' scris'are ?n /iarul .'mmentar( din He= R'r<,
unde se )ace alu/ie la )elul cum evreii din H'rth Nales au determinat alegerea lui
*l'(d Le'rge, care ca av'cat avea multa clientela si'nistaF dar cum *l'(d Le'rge
minte )'arte mult ?n cele ce spune, aut'rul nu eGclude m'tive venale ?n actiunile
lui2 3ut'rul a cun'scut pers'nal pers'na8ele acest'r evenimente si este de parere
ca unii dintre %pr'testantii vigur'si, care s4au adunat ?n 8urul lui *l'(d Le'rge si
al lui Bal)'ur erau naivi si erau amagiti de l'/inci si pr'paganda, dar ca *l'(d
Le'rge este primul p'litician de tipul %p'liticianului sec'lului 20_, lipsit de
scrupule, de 'rice sentiment 'ri c'nvingere si capabil de 'rice tical'sie, care a
'cupat ' p'/itie imp'rtanta ?n guvernul britanic2
0upa 'm'rDrea lui Kitchener si ma/ilirea lui 3s\uith numai Nilliam 7'berts'n, se)
de stat ma8'r, se mai 'punea si'nismului si %pr'testantil'r vigur'si,2 Iatri'tismul
lui si d'rinta de a cruta vietile s'ldatil'r si civilil'r erau asa de mari ?ncDt a
pre)erat saracia si uitarea, gl'riei si b'gatiei, titluril'r si adulatiei cu care au )'st
rasplatiti p'liticienii care si4au tradat tara de la ?nceputul sec'lului ?nc'ace2 ;l se
'punea deturnarii armatel'r britanice din ;ur'pa si trimiterii l'r ?n Ialestina,
/icDnd ca trebuie sa se puna capat ra/b'iului si nu sa Ae eGtins si generali/at pe
alte c'ntinente2 5n timp ce el se pre'cupa cum sa crute cDt mai multe vieti si sa
puna capat ra/b'iului, *l'(d Le'rge, primul ministru engle/, se pre'cupa cum sa
eGecute mai Adel directivele 0r4ului Nei/mann ?n detrimentul 3ngliei2 5n acest
sc'p *l'(d Le'rge a inclus ?n .'nsiliul de 7a/b'i %repre/entanti ai d'mini'anel'r,
sub preteGt ca si canadieni, sud4a)ricani, ne'4/eelande/i, australieni lupta alaturi
de engle/i si trebuie repre/entati2 1ub acest preteGt l4a inclus pe Leneralul 1muts
din 3)rica de 1ud, cel mai mare servit'r al si'nismului din a)ara ;ur'pei, care
primise ' mare suma de bani ca m'stenire de la %un evreu b'gat si puternic,,
Menr( 1tra<'sch, acelasi 1tra<'sch care i4a dat si lui Ninst'n .hurchill ' mare
suma de bani -ve/i bi'graAa Leneralului 1muts:2 3sta d'vedeste cDt de )alsa este
aArmatia 0r4ului Nei/mann ca %evreii b'gati si puternici, nu sunt si'nisti2 5n a)ara
de averea primita de la Menr( 1tra<'sch, Leneralul 1muts primise cad'u ' casa si
' masina de la altcineva care a ramas necun'scut aut'rului2 I'litica Leneralului
1muts a )'st acea a lui M'use din 3merica si a lui *l'(d Le'rge din 3ngliaF si
m'tivele lui sunt clar aratate de mita cu care4a )'st cumparat2 T'tusi bi'graAi lui
v'rbesc cu pi'senie despre m'tivele lui %religi'ase,, asa cum v'rbeste *l'(d
Le'rge une'ri despre %m'tivele lui religi'ase,, ca un %pr'testant vigur's, ce
este2 Ir'paganda generalului 1muts ?l descrie ca pe )aurit'rul ac'rdului dintre
buri si engle/i ?n Transvaal, pe care i4a lasat mai ?nvra8biti decDt ?i gasise2
*a 17 Jartie 1917 Leneralul 1muts a s'sit la *'ndra 'vati'nat )renetic la
c'manda de presa si radi'ul britanic ca %unul dintre cei mai straluciti generali ai
ra/b'iului, -/icea *l'(d Le'rge:, desi nu luptase mai nicaieri decDt ?n ci'cniri
min're l'cale cu pDlcuri din 3)rica, si4a )'st inclus ?n c'nsiliul secret al
p'liticienil'r care c'nduceau destinele 3ngliei dintr4' casa particulara, departe de
guvern2 Leneralul 1muts, credinci's stapDnil'r lui, a pr'pus imediat -?n 3prilie: sa
se trans)ere trupele britanice din ;ur'pa ?n Ialestina, ceea ce *l'(d Le'rge a si
)acut, 'rd'nDnd c'mandantului militar din ;gipt Leneralul Jurra( sa atace
erusalimul2 3cesta a 'biectat si4a )'st ?nl'cuit si p'stul lui a )'st ')erit
Leneralului 1muts, care ?nsa, ca p'litician versat, n4a raspuns la ')erta decDt
dupa ce s4a c'nsultat cu Leneralul 7'berts'n2 3KDnd de la acesta cDte ceva din
adevar despre ra/b'i si strategia militara, a pre)erat sa Ae adulat si 'vati'nat la
*'ndra ?n hu/ur decDt sa se 'steneasca si sa Ae ?n)rDnt ?n Ialestina, si4a re)u/at,
pentru acelasi m'tiv pentru care )usese demis Leneralul Jurra(, /icDnd ca
%situatia militara actuala nu 8ustiAca ' campanie ')ensiva pentru 'cuparea
erusalimului si4a Ialestinei,2 T'tusi *l'(d Le'rge a 'rd'nat ?n 1eptembrie 1917
sa Ae trimise trupele engle/e din ;ur'pa ?n Ialestina, de unde, /icea el, se v'r
re?nt'arce vict'ri'ase ?n primavara lui 191$ sa lupte ?n &ranta, dat Aind ca, /icea
el si asa t'amna si iarna nu se p'ate lupta ?n ;ur'pa2 5n aceste te'rii a )'st
sustinut de Menr( Nils'n, un militar irlande/ care asa i4a de/gustat pe
c'mpatri'tii lui ?ncDt ?n 1922 d'i irlande/i l4au ?mpuscat ?n pragul casei2 .ea mai
buna descriere a intelectului, caracterului si calitatil'r Leneralului Menr( Nils'n
ca 'm de stat si c'nducat'r de 'stire ' da 8urnalul lui intim, unde4si n'ta
pre'cuparile, gDndurile si actiunile2 3st)el ?si descrie el misiunea ?n 7usia din
anuarie 1917# %0ineu de gala la Jinistrul de ;Gterne9 mi4am pus dec'ratia
legiunii de 'n'are si steaua si c'lierul de cavaler de Bath, mi4am pus ep'letii
rusesti si pe cap ' caciula de astrahan )umuriu si s4a va/ut ce barbat )rum's sunt2
3m creat sen/atie la dineul si receptia de la Jinisterul de ;Gterne2 ;ram mult mai
?nalt decDt marele duce 1erghei si mi s4a spus ca eram ?ntr4adevar Sremarcabil2
1uperbT, 3cest mare 'm de stat, care ?n 1916 )usese de ac'rd ca nu trebuie
)arDmitata armata pe )r'nturi multiple, acum ?n 1917 sustinea eGact c'ntrariul2
J'tivul# va/Dnd disputa dintre *l'(d Le'rge si pr'priul lui se), Nilliam 7'berts'n,
care nu se supunea dictatel'r si'niste, a prins 'ca/ia pentru a4i lua l'cul se)ului
lui, Nilliam 7'berts'n2 0r2 Nei/mann ?l lauda ca pe %un prieten n'u desc'perit,,
%un bun prieten de4al lui *l'(d Le'rge,2 Nilliam 7'berts'n arata degeaba ca
planul de ?mbarcare si transp'rt al trupel'r era c'mplet vici's, ca nu eGista nici '
p'sibilitate ca el sa se des)as'are asa cum era c'nceputF *l'(d Le'rge ?si luase
h'tarDrea2 Leneralul 3llenb( a primit 'rdinul sa intre ?n erusalim, unde spre
surprinderea lui Turcii nu i s4au ?mp'trivit mai del'c, caci erusalimul n4avea nici '
val'are strategica si *l'(d Le'rge a p'runcit trans)erarea trupel'r din &ranta ?n
Ialestina, spre de/'larea c'nducat'ril'r militari si4a cel'r cun'scat'ri, ale car'r
rap'arte erau suprimate de4' presa de4acum t'tal aservita si'nismului2 3st)el,
.'l'nelul 7epingt'n, cel mai bun c'resp'ndent de ra/b'i din vremea aceea, care
scria pentru Times, n'tea/a ?n 8urnalul lui intim ca %edit'rul /iarului Times adesea
masluieste criticile mele sau le suprima, -aut'rul acestei carti a avut eGact
aceeasi eGperienta cu eGact acelasi edit'r al /iarului Times dupa 20 de ani, ?n
timpul celui de4al d'ilea ra/b'i m'ndial, cDnd acest edit'r c'ntinua sa
perverteasca si sa suprime adevarul eGact ?n aceeasi maniera pentru
?nd'bit'cirea marelui public:2 0upa ' luna .'l'nelul 7epingt'n n4a mai )'st
c'resp'ndentul /iarului Times2
3cum *l'(d Le'rge l4a destituit pe Leneralul 7'berts'n, care a )acut ' ultima
?ncercare de a4si salva c'mpatri'tii cerDnd Leneralului Iershing, c'mandantul
american, pe care s4a dus sa4l vada la Iaris, sa ?nl'cuiasca trupele retrase din
;ur'pa cu trupe americane, la care si acesta a 'biectat la trimiterea trupel'r
engle/e ?n Ialestina2 0upa demiterea Leneralului 7'berts'n si div'rtul dintre
.'l'nelul 7epingt'n si Times, M232 L=(nne, ultimul care mai ?ndra/nea sa
cDrteasca, a publicat ?n The J'rning I'st artic'lul .'l'nelului 7epingt'n si drept
urmare atDt el cDt si 7epingt'n au )'st dati ?n 8udecata si amendati -reputatia l'r
era ?nca prea buna ca sa se ?ndra/neasca ceva mai drastic ?mp'triva l'r:2 *a
vremea aceea Times era de8a t'tal d'minat de %putere,, The J'rning I'st ?nca
nu2 L=(nne i4a relatat .'l'nelului 7epingt'n cum guvernul urmareste sa distruga
si acest /iar -cum a si )acut4':F dupa aceea a ramas un singur peri'dic ?n 3nglia
care nu era t'tal aservit si'nismului, The Truth, care ?nsa ?n 196! a )'st si el adus
la 'rdine schimbDndu4i4se pr'prietarul2
Menr( Nils'n rap'rtase lui *l'(d Le'rge ca ')ensiva germana va veni la mi8l'cul
lui 3prilie 191$2 *a 7 Jartie 191$ acesta a 'rd'nat ' campanie intensiva ?n
Ialestina2 *a 21 Jartie 191$ ?ntreaga armata germana a atacat ?n &ranta caci nu
mai avea adversar pe )r'ntul rusesc2 .el'r 121922611 s'ldati engle/i din Ialestina
li s4a 'rd'nat sa revina imediat ?n &ranta, unde trupele engle/e su)erisera %cea
mai mare ?n)rDngere din ist'ria armatei, -/ice .'l'nelul 7epingt'n:2 5n unie 191$
nemtii luasera 1762000 pri/'nieri engle/i si 22000 de tunuri2 0aca de/astrul a )'st
mai putin t'tal decDt ar A putut A, acest lucru se dat'rea/a numai tenacitatii si
patri'tismului Leneralului 7'berts'n, care ?n ciuda abu/uril'r, insultel'r si
sab'ta8ului la care era supus, s4a straduit pDna ?n ultima clipa sa salve/e vietile
c'mpatri'til'r lui2 0upa aceea au ?nceput sa s'seasca trupele americane2
-3ut'rul a )'st c'mbatant si participant nemi8l'cit ?n aceste evenimente2 Hu
regreta sDngele varsat si ranile su)erite, caci su)erintele de atunci si marile
su)erinte pe care le4a adus subiectul cartii lui ?n ;ur'pa de atunci ?nc'ace l4au
determinat sa studie/e acest subiect si sa scrie cartea de )ata, ?n speranta ca
'chii alt'ra v'r A deschisi, cum au )'st ai lui si ast)el se va putea salva ceva O asa
cum 'nestitatea Leneralului 7'berts'n a salvat ceva ?n primul ra/b'i m'ndial:2
3st)el s4a cucerit pamDntul Ialestinei, dar ?nca nu era nimic pe el, caci nu eGista
?nca nici ' )'rmula care sa ?nlesneasca daruirea unei tari arabe de catre ' putere
eur'peana catre un trib m'ng'l'id asiatic2 Trebuiau amestecate mai multe
natiuni# ' %*iga a Hatiunil'r,2
.apit'lul !1# 1e tese intriga
.uvintele %c'nspiratie, si %intriga, sunt preluate de aut'r din scrierile bi'graAl'r
si analistil'r p'litici ai timpului2 3st)el, 3rthur 02 M'=den, bi'gra)ul .'l'nelului
M'use, /ice ca ?n anii ra/b'iului din 191"4191$, %s4a ur/it tesatura unei intrigi
deasupra Pceanului 3tlantic,2 Er/elile care4i cuprinsesera individual pe *l'(d
Le'rge si pe N''dr'= Nils'n si4au ?mpletit itele ?n acesti ani2 0e atunci guvernul
engle/ si cel american au )'st t't mai strDns ?nn'date ?n aceste ite2 5n 3merica
adevaratul presedinte era M'use, %'Aterul de legatura ?ntre administratia Nils'n
si miscarea si'nista,, cum ?l descrie rabinul Nise2 Brandeis se daruise si'nismului
si era c'nsilierul lui Nils'n %?n pr'blemele evreiesti,, inaugurDnd ast)el ?n ist'rie '
)unctie care nu eGistase nici'data2 7abinul Nise era c''rd'nat'rul suprem# M'use
si Baruch numeau membrii administratiei lui Nils'n, care l'cuia la .asa 3lba, dar
era gasit cel mai adesea la apartamentul lui M'use din He= R'r<2 .Dnd un
membru al partidului lui si4a eGprimat uimirea, Nils'n a raspuns# %0l2 M'use este
alter eg'4ul meuF este eul meu independent2 T't ce gDndeste el gDndesc si eu,2
M'use re/ida adesea la Nashingt'n, unde deschidea scris'rile lui Nils'n, ?i tria
?ntDlnirile si ?ntrevederile si dadea instructiuni membril'r guvernului2 5n
apartamentul lui din He= R'r< avea ' linie tele)'nica directa cu .asa 3lba2 Hu era
necesar sa se ceara parerea presedintelui despre deci/iile p'litice2 M'use le lua
stiind ca ele v'r A apr'bate2 5n 191" M'use s4a h'tarDt sa intre ?n p'litica
internati'nala, despre care habar n4avea, caci nascut si crescut ?n TeGas, unde
p'litica internati'nala ca si 'rice stiinta despre alte natiuni erau anatema, n4avea
de unde sa aiba vreun habar2 Bal)'ur se tragea din n'bilimea sc'tiana si avea idei
)'arte cet'ase, *l'(d Le'rge era un av'catel )ara scrupule de pr'vincie din Tara
Lalil'r, M'use era si mai pr'vincial, un TeGan care nu stia nimic despre ce nu era
?n TeGasF dar t'ti trei au avut idei, actiuni si c'mp'rtament identic, de parca ar A
)'st sc'liti la aceeasi sc'ala misteri'asa2
;dit'rul lui M'use, 1e(m'ur, p'vesteste cum %membrii cabinetului ?si cautau
candidatii si candidatii ?si cautau p'sturile, ?n l'cuinta lui M'use2 7edact'rii si
/iaristii ?i cereau parerea, cele ce se transmiteau presei straine erau scrise
apr'ape la dictarea lui2 &uncti'narii tre/'reriei 1tatel'r Enite, dipl'matii
britanici9 1i 'amenii de a)aceri din metr'p'la veneau la el sa4si discute
planurile,2 En alt p'litician care se diri8a dupa planurile 'amenil'r de a)aceri era
Ninst'n .hurchill, care a declarat ca %'mul de a)aceri c'sm'p'lit este cel chemat
sa )aca pace ?n lumea m'derna si este culmea suprema a civili/atiei,2
*a !0 Ja( 1916 M'use a decis ca %3merica va intra inevitabil ?ntr4un ra/b'i
?mp'triva Lermaniei, -cuvintele4i apartin: si ?n unie 1916 a c'ndus campania de
realegere a presedintelui Nils'n %pentru ca n4a implicat 3merica ?n ra/b'i,2 3sa
de mult adevar /ace ?n spusele p'liticienil'r si guvernantil'r pe care4i v'tea/a
alegat'rii %pentru plat)'rma l'r p'litica,2 n public si M'use si ment'rul lui rabinul
1tephen Nise erau ?mp'triva ra/b'iului2 Nils'n cre/Dndu4i, dupa alegeri s4a
apucat sa medie/e pacea, si4a declarat la " anuarie 1917 ca %tara asta n4are
intentia sa Ae implicata ?n ra/b'i9 ar A ' crima ?mp'triva civili/atiei daca am
intra ?n ra/b'iF, la 20 anuarie a )'st inaugurat presedinte dupa alegeri si rabinul
Nise l4a in)'rmat ca %a venit vremea ca americanii sa priceapa ca s'arta l'r ?i
cheama sa participe la lupte, si la 12 &ebruarie 1917 M'use era multumit de
ritmul rapid ?n care 3merica intra ?n ra/b'i2 *a 2 3prilie 1917 americanii au )'st
in)'rmati de catre presedintele Nils'n ca se aKa ?n stare de ra/b'i, desi
.'ngresul nu )usese c'nsultat si .'ngresul este singurul care p'ate sa declare
ra/b'i, dupa c'nstitutie2 ;Gact asa prescriau Ir't'c'alele 1i'nului cu 12 ani
?nainte ca v'r )ace presedintii4mari'nete pe care4i v'r instaura ei deasupra
natiunil'rF eGact asa a )acut Truman ?n 1960 ?n .'reea, unde a trimis trupe la
lupta )ara sa c'nsulte .'ngresul, car'ra li s4au alaturat ap'i trupele alt'r natiuni
?ntr4' )'rmula care are t'ate caracteristicile %n'ii 'rdini m'ndiale,2 .Dnd a
anuntat .'ngresul ca a declarat ra/b'i )ara sa4l c'nsulte, Nils'n a anuntat sc'pul
lui de a instaura %' n'ua 'rdine internati'nala,2 Jarile mase n4au priceput nimic
cum nu pricep nici a/iF cei initiati au stiut ca este v'rba de stabilirea unei
%)ederatii m'ndiale a p'p'arel'r, ?n care nati'nalitatile sa Ae ab'lite, cu eGceptia
unei singure natiuni supreme care era ?n curs de a A creata acum ?n Ialestina2 0in
acest m'ment guvernul engle/ si cel american au c'nlucrat per)ect ca d'ua brate
ale aceluiasi mecanism2 .um au pre/is JaG H'rdau ?n 190! si 0r Nei/mann ?n
1916, guvernul britanic s4a sub8ugat t'tal sc'puril'r si'nismului si a instaurat un
%pr'tect'rat britanic, ?n Ialestina care sa 'rgani/e/e eGpul/area palestinienil'r si
imigrarea ha/aril'r din estul ;ur'pei2 0r Nei/mann eGplica %pr'tect'ratul,# %evreii
preiau taraF t'ata greutatea 'rgani/arii ' iau ei, dar timp de urmat'rii 10416 ani
v'r lucra sub un pr'tect'rat britanic temp'rar,2 3cesta era %mandatul,, adica
guvernarea de catre ' alta tara a un'r terit'rii cucerite militar de la altii ?n
)av'area unei a treia natiuni2 %Jandatul, chipurile ar A )'st instituit pentru '
multime de terit'rii, care ?nsa t'ate sau au )'st lasate bastinasil'r sau au )'st
daruite cucerit'ril'rF d'ar sraelul a )'st rapit de la palestinieni si guvernat %sub
mandat, de engle/i pentru )'l'sul si d'mnia unui p'p'r t'tal strain de el2
mediat dupa ra/b'i 0r2 Nei/mann a cerut ca %p'pulatia evreiasca din Ialestina9
sa Ae recun'scuta de catre guvernul su/eran ca natiunea evreiasca,2 H'ua
c'nducat'ri si'nisti ai evreil'r si un repre/entant al guvernului britanic, Jar<
1(<es, s4au ?ntrunit ?n casa particulara a unui evreu si4au decis sa4l trimita pe
Bal)'ur ?n 3merica sa neg'cie/e interesele si'nismului ?n Ialestina2 0ar 0r2
Nei/mann nu d'rea ' 'cupatie c'muna angl'4americana a Ialestinei, cum '
d'rea Bal)'ur, ci d'ar una britanica, caci 'pinia publica americana nu era ?nca
asa de ?nregimentata pe vremea aceea ca acum si 0r2 Nei/mann stia astaF i4a
scris lui Brandeis sa se 'puna planului de pr'tect'rat c'mun angl'4american
asupra Ialestinei si sa spri8ine un pr'tect'rat pur britanic -$ 3prilie 1917: si ast)el
presedintele american a spri8init pr'tect'ratul britanic si4a re)u/at unul miGt
angl'4american2 %.Dnd va veni vremea si dumneata si 8udecat'rul Brandeis veti
crede de cuviinta ca e ca/ul ca eu sa /ic ceva sau sa )ac ceva, eu v'i A gata,, i4a
spus presedintele Nils'n rabinului Nise cu multa supunere si umilinta2 *a
c'n)erinta lui Bal)'ur cu Brandeis, acesta n4a )acut altceva decDt sa repete
c'ntinutul scris'rii 0r4lui Nei/mann catre el, adica instructiuni pe care Bal)'ur le
au/ise si din gura 0r4lui Nei/mann chiar2 0espre numirea lui Brandeis la .urtea
1uprema a 1tatel'r Enite, J'hn P2 Beat(, pr')es'r la 1'uthern Jeth'dist
Eniversit(, /ice ca %este una dintre cele mai mari /ile din ist'ria 3mericii, caci
pentru prima data avem, de pe la ?nceputul sec'lului 19, un ?nalt demnitar ?n cele
mai ?nalte )unctii ale statului n'stru a carui inima este dev'tata alt'r interese ?n
a)ara 1tatel'r Enite,2
.um l4a instruit 0r2 Nei/mann, Brandeis a pr'm'vat pr'tect'ratul pur britanic
asupra IalestineiF ap'i a redactat ?mpreuna cu M'use si l4a pus pe presedintele
Nils'n sa semne/e, ' declaratie ?n care repudia/a tratatele secrete, dDnd mare
satis)actie 'piniei publice care de atunci ?nc'ace a )'st t'tal dusa de nas cu cea
mai mare usurinta, cre/Dnd ca nu mai eGista nimic secret si t'tul este cu mare
eGactitate pre/entat de cura8'asa presa %independenta, O ?n realitate t'ata ?n
mDna 1i'nului2 5n realitate singurul tratat pe care l4a anihilat declaratia aceasta a
lui Brandeis4M'use4Nils'n a )'st tratatul 1(<es4Iic't, c'n)'rm caruia Ialestina
smulsa de la turci urma sa Ae guvernata de un c'ngl'merat internati'nal
impartial care sa asigure viata arabil'r care4' l'cuiau de mii de ani2 Luvernul
britanic era t'tal aservit si'nismuluiF guvernul britanic trebuia sa guverne/e
Ialestina2 %3ici se vede )ructul eGistentei unei dipl'matii nati'nale evreiesti,, /ice
bi'gra)ul l'rdului Bal)'ur2
1ingurii care s4au 'pus acest'r masinatii si intrigi, ?n a)ara de cDtiva )uncti'nari si
generali rapid ?nlaturati, au )'st unii evrei din 3nglia si 3mericaF atDt de mare
este aservirea catre si'nism a p'liticienil'r ne4evrei, chiar daca de cele mai multe
'ri sunt d'ar niste mari'nete, ?ncDt s4ar putea )'arte bine ca Ir't'c'alele 1i'nului
sa nu Ae scrise de evrei2 5n 1916, 3s'ciatia 3ngl'4udaica a declarat ca ei
%c'nsidera ca p'stulatul Snati'nal al si'nistil'r si privilegiile speciale ale evreil'r
?n Ialestina sunt pericul'ase si apte sa cau/e/e antisemitism,2 0ar aceasta
as'ciatie c'nsta din evreii eur'peni stabiliti de mult ca l'cuit'ri ai di)eritel'r tari
si 0r2 Nei/mann a spus ca %acesti evrei trebuie sa4si dea seama ca nu ei ci n'i
suntem stapDni pe situatie,2 Luvernul britanic nu4i asculta pe evreii engle/i,
cetateni britanici de multa vremeF guvernul britanic c'nsidera ca d'ar
rev'luti'narii din ghet'urile din 7usia sunt repre/entantii evreil'r2 5n 1917
c'mitetul 3s'ciatiei 3ngl'4udaice din n'u a aArmat ca evreii sunt d'ar '
c'munitate religi'asa si nu cer %' patrie nati'nala, aparte si ca evreii din
Ialestina nu d'resc decDt libertate religi'asa si drepturi cetatenesti ca t'ti
ceilaltiF %L'imii, adunati ?n 8urul 0r4lui Nei/mann ?nsa s4au ?n)uriat teribil au/ind
acestea si sub ?ndrumarea acestuia Nic<ham 1teed, un %g'im, de la Times, a
publicat un artic'l de )'nd care %argumenta ?n m'd magniAc ?n )av'area
si'nismului, -cuvintele lui Nei/mann:2 Brandeis si rabinul Nise -nascut ?n
Engaria: erau la )el de vigilenti de cealalta parte a 'ceanului, ?n 3merica si
presedintele Nils'n, ?ntrebat de ei ce va )ace cDnd evreii americani v'r pr'testa
?mp'triva planuril'r si'niste, le4a raspuns cum )usese instruit ca va arunca
pr'testele l'r la gun'i2
0r2 Nei/mann era eGasperat ?n 3nglia de %evreii care se amesteca din a)ara ?n
treburile, lui evreiesti, c'nsiderDnd ca el era singurul ?ndreptatit sa aiba pr'bleme
evreiesti si alti evrei nu erau2 3p'i i4a cerut lui *l'(d Le'rge sa nu4l lase sa
v'rbeasca pe ;d=in J'ntagu, ministru membru ?n cabinetul britanic, evreu, sau
cel putin sa4l lase sa v'rbeasca numai cu el, Nei/mann, de )ata2 Ientru ca '
pers'ana particulara lipsita de 'rice )unctie ca 0r2 Nei/mann nu putea participa
le sedinta c'nsiliului de ministri, desi *l'(d Le'rge si Bal)'ur ar A d'rit4', el a
trebuit sa astepte ?ntr4' camera alaturata si *l'(d Le'rge si Bal)'ur l4au chemat
imediat ce ;d=in J'ntagu si4a terminat pre/entarea2 ;d=in J'ntagu a reusit, ?n
ciuda g'imil'r aliniati ?mp'triva lui, sa ?ndulceasca putin pr'iectul britanic cu
privire la Ialestina, spre )uria 0r4lui Nei/mann care s4a plDns de %amestecul
evreil'r britanici, ?n a)acerile evreil'r2 0upa d'ua /ile, la 9 Pct'mbrie, 0r2
Nei/mann anunta trium)at'r lui Brandeis ca guvernul britanic s4a anga8at sa
c'nstruiasca ?n Ialestina ' %patrie nati'nala, pentru 1i'n2 Ir'iectul a mai )'st
revi/uit, ap'i publicat la 2 H'iembrie si trimis ?n 3merica, unde, revi/uit din n'u
pentru 'chii presedintelui american de catre Brandeis, Jac'b de Maas si rabinul
Nise, i4a )'st supus acestuia spre %apr'bare,F presedintele Nils'n n4a )acut
altceva decDt sa i4l trimita lui Brandeis care4l avea de8a si care i l4a pasat rabinului
Nise %sa i4l dea .'l'nelului M'use ca sa4l transmita cabinetului britanic,2
3cest pr'iect, inclus ?ntr4' scris'are de4a lui Bal)'ur catre 7'thschild, este
%declaratia Bal)'ur,2 &amilia 7'thschild era si ea, ca si alti evrei, ?mpartita cu
privire la Ialestina2 Humele 7'thschild a )'st )'l'sit ca sa dea prestigiu declaratiei
Bal)'urF adevaratul adresant era Nei/mann, caruia i4a )'st predat d'cumentul
imediat dupa s'sire de catre Jar< 1(<es ?n anticamera Jinisterului de 7a/b'i,
unde 0r2 Nei/mann petrecea )'arte multa vreme2
3ut'rul nu4si eGplica actiunile guvernului britanic ?n pr'blema Ialestinei prin
m'tive rati'nale, caci nu se vede nici un )el de rati'nament2 1tudiul
d'cumentel'r si marturiil'r nu de/valuie decDt vagi l'/inci si citate din @echiul
Testament care nu p't A nicicum m'tive rati'nale2 3st)el, *l'(d Le'rge le4a
declarat un'r vi/itat'ri si'nisti %veti avea Ialestina de la 0an la Beersheba,, ?n
pre/enta rabinului Nise care4l dispretuia si pentru bDlbDiala lui din @echiul
Testament, printre altele2 .u alta 'ca/ie a cerut c'nv'carea unui grup de 10
religi'si evrei, adica un min(an, ca sa4i c'nvinga de sinceritatea lui de
%pr'testant vigur's, si le4a citit din @echiul Testament )ragmente ?n care eh'va,
dupa parerea lui, rec'manda pr'tect'ratul britanic ?n Ialestina2 5n alte ?mpre8urari
a dat alte eGplicatii, t'ate c'ntradict'rii2 3st)el ?n 19!7 a declarat ca a )acut
aceste lucruri %ca sa cDstige sup'rtul evreil'r din 3merica, -care ?nsa se 'puneau
actiunil'r lui: pentru %cau/a aliatil'r,2 Jinciuna s)runtata a lui *l'(d Le'rge este
respinsa cu mult dispret si de/gust de catre rabinul american ;lmer Berger, caci
la acea vreme 3merica era de mult ?n stare de ra/b'i si rabinul Berger respinge
ideea ca el, )amilia lui, prietenii lui si %evreii 'bisnuiti, din 3merica ar A )'st
tradat'ri daca n4ar A )'st mituiti ca sa nu Ae tradat'ri2 .el mai bine cun'scut
m'tiv inv'cat de *l'(d Le'rge este aArmatia lui ca %acet'na a )acut un si'nist
din mine,, adica 0r2 Nei/mann ar A desc'perit pr'prietatile chimice ale acet'nei
pe care )urni/Dnd4' guvernului britanic, la ?ntrebarea cum ar putea A rasplatit ar A
raspuns %eu nu cer nimic pentru mine, cer d'ar pentru p'p'rul meu, si ar A
primit atunci ?n dar Ialestina2 0r2 Nei/mann ?nsusi ?si bate 8'c de aceasta
minciuna puerila, aratDnd ca *l'(d Le'rge era si'nist )ebril cu mult ?nainte de4a A
prim ministru si ca el, .haim Nei/mann, primise 102000 de lire pentru munca lui
de chimist ?n slu8ba guvernului britanic, dupa cum t't bani primise pentru
patentul pe care4l vDnduse anteri'r trustului inamic german de c'l'ranti2
0aca s4ar putea da ' eGplicatie cinstita pentru actiunile lui *l'(d Le'rge si4a
ac'litil'r lui, ea ar A )'st data de multF din pacate acest lucru nu se p'ateF se
p'ate d'ar c'nstata decaderea si tical'sirea p'liticii si4a p'liticienil'r care c'nduc
p'p'arele de la primul ra/b'i m'ndial ?nc'ace2 3tDt ?n 3nglia cDt si ?n 3merica,
alegat'rii n4au ales nimic, n4au v'tat nimic si au )'st mereu dusi de nas ca '
turma de 'i de catre mincin'si s)runtati t'tal aserviti si'nismului pe de4' parte,
c'munismului pe de cealalta2
5n H'iembrie 1917 1tatele Enite s4au aliniat 3ngliei ?n slu8ba si'nismului
distrugat'r si militant2 0ar si'nismul este d'ar una din agentiile principiului
distrugerii2 .elalalt brat al acestui principiu, de/v'ltat t't de catre evreii talmudici
c'ndusi de rabinii l'r si 0r2 Nei/mann ?n ghet'urile l'r din 7usia, este rev'lutia
c'munista2 3cest al d'ilea brat al direct'ratului talmudic din 7usia a 'btinut t't ?n
H'iembrie 1917 prima mare vict'rie, numita timp de 70 de ani %Jarea 7ev'lutie
1'cialista din Pct'mbrie -7 H'iembrie:,2 T't ?n H'iembrie 1917 bratul
rev'luti'nar c'munist al talmudismului a reusit sa distruga statul nati'nal rus si
sa inaugure/e distrugerea pe scara larga a cel'rlalte state nati'nale2 3st)el
p'liticienii din 'ccident au creat acest m'nstru al distrugerii cu d'ua )ete, una
Aind si'nismul si cealalta c'munismul2 0ar aceste d'ua )ete s4au d'vedit a
apartine aceluiasi trup dintru ?nceput# cine se 'punea la rev'lutia c'munista era
%antisemit,2 0e la ?nceputurile ei, guvernele 'ccidentale au spri8init si servit
rev'lutia m'ndiala prin aservirea l'r t'tala )ata de bratul talmudic al distrugerii
c'muniste2
.apit'lul !2# 0in n'u despre rev'lutia m'ndiala
Trium)ul c'nc'mitent al b'lsevicil'r din J'sc'va si4al si'nistil'r din *'ndra ?n
aceeasi saptamDna nu este ' c'incidenta, caci aceste d'ua )apte sunt d'ua )ete
ale aceluiasi trium)# manipulantii ascunsi care4au diri8at si pr'm'vat si'nismul
sunt t't cei care4au diri8at si pr'm'vat c'munismulF ei eGecuta c'manda dubla a
lui eh'va %sa distrugi si sa nimicesti natiunile9 1i sa d'mnesti asupra l'r,2 n
estul ;ur'pei au distrus, ?n vest au stapDnit -si stapDnesc:2
5n 1917 s4a va/ut ca 0israeli spunea adevarul cDnd /icea despre 1$"$ ca evreii
erau c'nducat'rii %Aecareia dintre, s'cietatile secrete care au drept sc'p sa
anihile/e crestinismul si civili/atia2 3u )'st asa de multi evrei ?ntre c'nducat'rii
rev'lutiei din 1917 ?ncDt pe drept cuvDnt p'ate A numita ' a)acere evreiasca#
acesta este un )apt d'vedit, nu ' apreciere rasista2 1i c'nducerea rev'lutiei
b'lsevice a tinut sa se identiAce ca agent de distrugere ieh'viana prin actele sale
imediat ce4a avut puterea ?n mDna, prin bat8'c'rirea crestinismului si prin
uciderea regelui dupa ritual talmudic2 5n 'ccident s4au )acut e)'rturi mari de 70
de ani ?nc'ace ca sa se ascunda adevarulF ist'ricii care au ?ncercat sa
p'vesteasca )aptele asa cum au avut ele l'c au )'st atacati si li s4a pus calus ?n
gura sub preteGt ca ar A %antisemiti, cDnd arata ca rev'lutia b'lsevica a )'st '
c'nspiratie a evreil'r c'ndusi de direct'ratul talmudic al rabinil'r din ghet'urile
din rasaritul ;ur'pei2 1ubliniem din n'u ca nu t'ti evreii au participat si participa
la c'nspiratieF nu este ' chestie de rasa, ci de eGecutare a unui plan al
direct'ratului rabinic talmudic din 7usia2 1c'purile rev'lutiei b'lsevice sunt
aceleasi cu sc'purile 'rgani/atiei din care )acea parte Neishaupt# distrugerea
tutur'r guvernel'r legitime si distrugerea religiil'r g'imil'r, simb'li/ate anteri'r
prin uciderea regelui si4a pre'til'r, eGecutate de la 1917 ?nc'ace prin c'ruperea
sau ?nl'cuirea )'rmei de guvernamDnt si de simtire religi'asa2
Ninst'n .hurchill stia aceasta, cDnd scria# %14ar parea ca evanghelia lui Mrist's si
cea a anticristului s4au nascut din acelasi p'p'rF aceasta rasa mistica si
misteri'asa pare aleasa ca sa dea mani)estarea suprema atDt a divinitatii cDt si a
diav'lului9 0e la S1partacus Neishaupt pDna la Karl JarG si pDna la Tr't<i
-7usia:, Bela Kun -Engaria:, 7'sa *uGemburg -Lermania: si ;mma L'ldman
-1tatele Enite:, aceasta c'nspiratie m'ndiala care vrea sa distruga civili/atia si sa
rec'nstruiasca s'cietatea ?ntr4un stadiu retr'grad, pe ba/a de rautate si invidie si
cu ' nivelare imp'sibila a tutur'r, a crescut ?ntr4una2 3 8ucat un r'l vi/ibil si ?n
tragedia 7ev'lutiei &rance/e, cum a aratat capabila ist'rica m'derna Hesta
Nebster2 3 )'st suKetul Aecarei miscari subversive din sec2 19F si acum ?n Ane
acest grup de pers'nalitati eGtra'rdinare ale lumii ?ntunericului din marile 'rase
din ;ur'pa si 3merica i4a pus mDna ?n beregata p'p'rului rus si4a devenit
stapDnul abs'lut al acelui en'rm imperiu2 H4avem cum eGagera r'lul acest'r
evrei internati'nali, ma8'ritatea l'r atei, ?n crearea b'lsevismului si ?n reali/area
rev'lutiei ?n 7usia2 7'lul l'r a )'st desigur imensF si pr'babil ca a )'st mult mai
mare decDt r'lul tutur'r alt'r participanti,2 3ceasta este ultima data cDnd un
p'litician de va/a a spus adevarul despre 7usia s'vietica2 0upa aceea t'ti au
spus minciuni, inclusiv .hurchill, care a re)u/at ?n 196! sa permita sa Ae dat
publicitatii artic'lul din care am citat mai sus, publicat ?n The llustrated 1unda(
Merald ?n 20 &ebruarie 1920 -dupa legea engle/a, nu p'ate A republicat )ara
permisiunea lui:2 3st)el p'litica guvernel'r 'ccidentale s4a ba/at de atunci
?nc'ace eGclusiv pe minciuna, desi in)'rmatii c'recte au eGistat si eGista2 7ap'rtul
guvernului Britanic 7ussia, H'2 1, .'lectia de 7ap'arte despre B'lsevism, c'ntine
rap'rtul ministrului 'lande/ Pudend(<e, care /ice# %B'lsevismul este 'rgani/at si
)acut de evrei, care n4au nati'nalitate si al car'r unic sc'p este sa distruga pentru
interesul l'r s'cietatea eGistenta,2 3mbasad'rul 1tatel'r Enite ?n 7usia 0avid 72
&rancis /ice si el# %.'nducat'ril'r b'lsevici de4aici, care sunt ma8'ritatea evrei si
90 Z din ei acum au s'sit din strainatate, nu le pasa nici de 7usia nici de alta tara
ci sunt internati'nalisti si ei lucrea/a ca sa instaure/e ' rev'lutie s'ciala
m'ndiala,2 7ap'rtul lui Pudend(<e a )'st eGclus din editiile ulteri'are ale
rap'artel'r 'Aciale ale guvernului britanic si d'cumentele 'riginale
c'ntemp'rane cu rev'lutia b'lsevica sunt eGtrem de greu de gasit acum2 3ut'rul
a avut n'r'cul sa gaseasca la 7'bert Nilt'n, c'resp'ndentul /iarului Times, care
a )'st de )ata la rev'lutia b'lsevica, acest rap'rt 'Acial ?n starea lui 'riginala
nemasluita2 ;ditia )rance/a a cartii lui Nilt'n c'ntine lista 'Aciala a c'nducat'ril'r
b'lsevici -aceasta lista a )'st eGpurgata din editia engle/a:2 3st)el erau ?n
at'tputernicul c'mitet central al partidului b'lsevic ! rusi -cu *enin cu t't: si 9
evreiF ?n c'mitetul eGecutiv - care diri8a p'litia secreta: "2 evrei si 19 rusi, let'ni
si ge'rgieniF ?n c'misariatul p'p'rului 17 evrei si 6 ne4evrei2 *a J'sc'va p'litia
secreta era c'ndusa de 2! evrei si 12 alte pers'ane2 Ie lista 'Aciala din 191$4
1919 a guvernantil'r statului b'lsevic, "6$ erau evrei, 10$ nu erau2 Ie vremea
aceea s4au c'nstituit asa /ise %partide mici de 'p'/itie,, asa /ise %s'cialiste, etc2,
ca sa pacaleasca masele care sub tarism va/usera ca partidele de 'p'/itie
)usesera t'lerateF si ?n c'nducerea acest'r pretinse partide de 'p'/itie, 66 erau
evrei, 6 nu erau2 .artea lui Nilt'n c'ntine lista eGacta cu t'ate numele2 .ele d'ua
guverne b'lsevice de scurta durata din Engaria si Bavaria din 191$41919 au avut
aceeasi pr'p'rtie etnica2
7'bert Nilt'n a )acut e)'rturi imense sa spuna lumii adevarul despre ce se ?n
tDmpla ?n 7usia, a )'st persecutat si4a murit putin timp dupa aceea la 60 si ceva
de ani2 &usese crescut ?n 7usia, stia per)ect ruseste si cun'stea per)ect t'ata tara2
;ra stimat atDt de rusi cDt si de engle/i, si4a )'st de )ata la luptele de strada2 3
rap'rtat eGact evenimentele de la ?nceputul guvernului lui Kerens<i si pDna ?n
H'iembrie 1917, cDnd a va/ut cum un regim evreiesc instaurea/a un desp'tism
abs'lut asupra unui alt p'p'r, de unde c'ntinua sa )aca rev'lutie m'ndiala2 1i a
va/ut cum i se pune calusul ?n gura si cum nu i se permite sa spuna si sa scrie
adevarul2 &elul ?n care i s4a pus lui Nilt'n calusul ?n gura este relatat ?n m'd
surprin/at'r chiar de catre cei care au )acut4' si anume de catre c'nducerea
/iarului Times ?n st'ria PAciala a acestui /iar2
st'ricii 'Aciali ai /iarului Times ?l lauda pe Nilt'n )'arte mult eGact pDna ?n 19172
3p'i dintr4' data ei /ic ca Nilt'n %nu era demn de t'ata ?ncrederea,, ca se
plDngea de masluirea artic'lel'r lui, ca se plDngea de eliminarea stiril'r trimise
de el2 3p'i /iarul Times a ?nceput sa publice artic'le despre 7usia scrise de
'ameni care nu va/usera 7usia si nu stiau nici limba si nici nimic despre tara, dar
nu mai publica del'c artic'lele lui Nilt'n2 3rtic'lele acest'r aut'ri laudau
guvernul b'lsevic ca Aind un guvern eliberat'r care pr'm'vea/a dem'cratia2
-3ut'rul cartii arata ca el pers'nal, ca c'resp'ndent al /iarului Times, a patit
eGact la )el ?ntre 19!!419!$:2 1i t't ist'ricii 'Aciali ai /iarului Times arata de ce
/iarul Times a avut t'ata ?ncrederea ?n Nilt'n si i4a publicat artic'lele eGact pDna
?n H'iembrie 1917, ca ap'i dintr4' data sa nu mai aiba nici ' ?ncredere ?n el si sa
nu4i mai publice scrierile# %0in ne)ericire pentru Nilt'n una din stirile lui9 a creat
?n cercurile si'niste si chiar la Jinisterul de ;Gterne, impresia ca el ar A
antisemit,, /ice aceasta ist'rie 'Aciala2 .ercurile si'niste, /ic ei, nu cercurile
c'munisteF aratDnd clar identitatea dintre c'nducerea si'nista si c'nducerea
c'munista2 0e ce s4ar supara si'nistii, care chipurile nu d'resc decDt ' patrie
evreiasca ?n Ialestina, pentru ca un c'resp'ndent al /iarului nu vrea sa scrie ca
guvernul b'lsevic aduce libertatea, )ericirea si bunastarea p'p'rului rusQ 0e ce
este antisemitism sa critici guvernul b'lsevicQ 1i cum a a8uns de la cercurile
si'niste la redactia /iarului Times si la Jinisterul de ;Gterne ideea ca lui 7'bert
Nilt'n trebuie sa i se puna calusul ?n guraQ .hiar ist'ricii 'Aciali ai Times4ului
arata ca %se)ul pr'pagandei de la Jinisterul de ;Gterne a trimis un d'cument
scris de unul din aghi'tantii lui la Times ?n care se repeta aArmatia, ca Nilt'n
este antisemit preluata de la ' publicatie si'nistaF acest aghi'tant a )'st 7eginald
*eeper, ulteri'r ambasad'r engle/ ?n 3rgentina, care si4a ?nceput cariera la
minister eGact ?n 19172 *eeper l4a acu/at pe Nilt'n de antisemitism ?n Jai 1917,
cDnd cariera lui avea ' vechime de patru luni2 0ar cuvDntul lui a )'st destul ca sa
nimiceasca si sa distruga un 'm a carui cariera de 17 ani )usese impecabila si
demna de t't respectul si t'ata admiratia2 mediat dupa acu/atia lui *eeper, arata
ist'ria 'Aciala a Times4ului, ceea ce trimitea Nilt'n sau %se ratacea pe undeva,
sau se lua deci/ia sa Ae ign'ratF asa a )acut eGact acelasi redact'r se) cu
artic'lele aut'rului cartii de )ata ?n 19!$2 Nilt'n s4a luptat un timp, trimitDnd
rap'arte adevarate despre ce se ?ntDmpla ?n 7usia, Aind tratat cu dispret
insultat'r de catre /iarul al carui c'resp'ndent eraF ap'i ca un ultim act ?n slu8ba
adevarului a relatat ?ntr4' carte eGact t't ce s4a ?ntDmplat ?n 7usia ?n 1917, si4a
aratat adevarata )ata a regimului b'lsevic si insigniile sale# legea c'ntra
antisemitismului, legile c'ntra crestinismului, ridicarea lui uda scari'tul la rang
de s)Dnt si iscalitura talmudica ?n camera ?n care a )'st asasinata )amilia tarului
7'man'v2
Irin legea s'vietica ?mp'triva antisemitismului -unde %antisemitismul, este ceva
nedeAnit care p'ate cuprinde abs'lut 'rice:, c'nducerea b'lsevica, apr'ape ?n
?ntregime c'mpusa din evrei, dadea pedeapsa cu m'artea pentru cei care ar
cauta sa identiAce 'riginile rev'lutieiF caci a identiAca c'nducat'rii ca evrei era
un act de antisemitism2 3st)el talmudul a devenit legea de ba/a ?n 7usia
b'lsevica, asa cum a devenit ?ncetul cu ?ncetul de atunci ?nc'ace ?n 'ccident2 .a
si ?n )a/a anti4crestina a 7ev'lutiei &rance/e, bisericile au )'st darDmate cu
dinamita si catedrala 1)2 @asile a )'st trans)'rmata ?ntr4un mu/eu anti4crestin2
Nilt'n arata# %;vreii sunt 10 Z din t'talul p'pulatiei, dar ?n c'nducerea b'lsevica
ei sunt 90 Z, chiar mai mult %2 0aca ?n l'c de evrei Nilt'n ar A /is %Ecrainenii
sunt 10 Z etc,2, n4ar A )'st acu/at si eliminat# acest simplu )apt de a relata ?n
m'd veridic un )apt statistic este c'nsiderat %antisemitism,2 .restinil'r li s4a
inter/is sa stie sau sa spuna simple ci)re adevarate2
En alt avertisment dat crestinil'r ca ei sa priceapa ca sub puterea s'vietica ei nu
mai au dreptul la adevar a )'st can'ni/area lui uda scari'tul, a carui tradare a
avut l'c ?n anul 29 3202 1i n4are nimic de4a )ace cu evenimentele din 1917 3202F
dar c'nducerea talmudica a rev'lutiei b'lsevice a tinut sa dea aspectul speciAc al
ra/bunarii talmudice a lui eh'va, masacrel'r si ucideril'r ?n masa ce4au urmatF
rusii si alti g'imi au )'st masacrati pentru ca asa a /is eh'va ca trebuie sa
pateasca g'imii2 En evreu numit Kanegisser a ?mpuscat ?n 3ugust 191$ un alt
evreu numit Eris<(F acest act a )'st preteGtul sub care evreul Ieters, se)ul p'litiei
secrete din Ietr'grad, a 'rd'nat sa se de/lantuie %ter'area de masa, ?mp'triva
rusil'r ?n m'd speciAc talmudicF si alt evreu, +in'viev, a cerut ca 10 mili'ane de
rusi sa Ae %anihilatiF, aceste masacre ale taranil'r rusi care4au urmat ?n 1919
sunt c'nsemnate ?n editia 'riginala a rap'artel'r guvernului britanic despre
b'lsevism2
0ar cel mai evident indiciu despre imp'rtanta ritualului talmudic ?n masacrele si
distrugerea pe care le4a adus b'lsevismul este uciderea )amiliei 7'man'v2 Nilt'n
este singurul care a c'nsemnat adevarul despre acest masacru, caci t'ata lumea
?n a)ara de el mintea si sustinea ca s'tia si c'piii mici ai tarului au )'st arestati
dar %pr'te8ati, si au murit ap'i de m'arte naturala2
5n Jartie 1917 tarul, respectDnd c'nstitutia, la s)atul ministril'r lui, a abdicat si
timp de un an sub guvernul Kerens<i a )'st relativ bine tinut ?n ?nchis'are la
T'b'ls< de catre niste rusi2 5n 3prilie 191$ regimul evreiesc a preluat puterea si
7'man'vii au )'st luati de niste s'ldati straini care nu stiau ruseste, la care rusii
le /iceau %let'ni,, dar care erau ?n realitate veniti din Engaria si dusi la
;<aterinburg ?n muntii Erali unde erau ?n stapDnirea unui evreu, Ran<el Rur'vs<(2
0e sus pDna 8's de4acum puterea ter'arei era ?n mDna evreil'r# evreul Ran<el
1verdl'v c'nducea 7usia de )apt, Aind se)ul p'litiei secrete din J'sc'va2 3ceasta
p'litie la ;<aterinburg era c'ndusa de 7 evrei, unul dintre ei Aind Ran<el Rur'vs<(2
*a 20 ulie ei au anuntat ca l4au ?mpuscat pe tar si ca )amilia lui a )'st trimisa
undeva %?n siguranta,2 J'sc'va a apr'bat actiunea cel'r din ;<aterinburgF si t't
gl'bul se )elicita de umanitarismul cu care au erau tratati s'tia si c'piii mici ai
tarului, care erau m'rti demult2 3devarul s4a aKat ?ntDmplat'r cDnd ;<aterinburg
a ca/ut pentru scurt timp ?n mDinile rusil'r albi la 26 ulie si 7'bert Nilt'n i4a
?ns'tit2 Leneralul 0iterichs, c'mandantul rusil'r albi, un crimin'l'g rus vestit,
1'<'l'v si Nilt'n au de/gr'pat d've/ile2 .Dnd rusii albi s4au retras Nilt'n a luat
cu el d've/ile si le arata detailat )'t'graAate ?n cartea lui2 Jasacrul a avut l'c din
'rdinele si ?n c'lab'rare strDnsa cu 1verdl'v din J'sc'vaF s4au gasit d've/ile
c'nv'rbiril'r lui tele)'nice cu ucigasii din ;<aterinburg2 5ntr4una din aceste
c'nv'rbiri i se rap'rta lui 1verdl'v# %ieri a plecat curierul care4ti aduce ce
d'resti,2 .urierul era Rur'vs<( si se crede ca ?i ducea lui 1verdl'v capetele
)amiliei 7'man'v ucise, caci trupurile l'r au )'st gasite decapitate2 Jart'rii
'culari care n4au putut )ugi au descris scenaF unul din ei a participat la 'm'ruri2
ata ce s4a ?ntDmplat# la 16 ulie, la mie/ul n'ptii, Rur'vs<( i4a sculat din s'mn pe
tar si )amilia lui, i4a dus ?ntr4' camera la subs'l si i4a ?mpuscat2 Ecigasii care au
tras au )'st Rur'vs<(, 7 c'mplici de4ai lui neidentiAcati, ap'i unul Hi<ulin de la
p'litia secreta l'cala si d'i puscasi rusi ?n slu8ba p'litiei secrete2 @ictimele au )'st
tarul, s'tia lui, Aul lui b'lnav care nu putea umbla si pe care tarul ?l tinea ?n brate,
cele patru Aice ale tarului, ap'i patru alti rusi care erau d'ct'rul, servit'rul,
bucatareasa si camerista tarului2 Ieretii camerei ?n care au )'st ucisi purtau
marturia ?mpuscaturil'r si ?mpunsaturil'r de bai'neta cu care au )'st masacrati
7'man'vii si servit'rii l'r, cDnd 1'<'l'v si Nilt'n au eGaminat4' si4au )'t'graAat4
'2
5nainte de4a pleca din ;<aterinburg Rur'vs<( s4a laudat ca %nimeni nu va sti
vre'data ce4am )acut cu cadavrele,2 0ar s4a aKat t'tusi2 ;l a ?ncarcat cadavrele ?n
6 cami'ane si le4a dus la ' mina de Aer parasita din padure, le4a taiat ?n bucati si
le4a ars )'l'sind 160 de gal'ane de petr'l2 En 'arecare @'i<'v de la p'litia
secreta din Erali -care venise ?mpreuna cu *enin din Lermania ?n acelasi tren sa
)aca b'lsevismul ?n 7usia: i4a dat lui Rur'vs<( "00 de livre de acid sul)uric ca sa
di/'lve 'asele victimel'r2 .enusa si )ragmentele de 'ase au )'st aruncate ?n putul
minei, pe )undul careia se sparsese gheata pentru ca cenusa sa se lase la )undul
apei si sa nu ramDna la supra)ata ghetiiF ap'i s4a c'nstruit si instalat un n'u )und
al putului minei, deasupra celui vechi2 0ar cDnd s4a ?nlaturat aceasta p'dea )alsa
a putului minei s4au gasit imediat ramasitele2 0easupra l'r era cadavrul unui
cDine care apartinuse uneia dintre Aicele tarului2 1ub cadavrul cDinelui s4au gasit
bucati de 'ase si piele de 'm, un deget si multe )ragmente de lucruri si haine
care n4au )'st c'mplet distruse2 .ei care4au de/gr'pat ramasitele c'piil'r tarului
au )'st uimiti de ' mica c'lectie de pi'ne/e, m'ne/i si )'ite de stani'lF 1idne(
Libbes, pr')es'rul de engle/a al c'pilasului tarului le4a identiAcat ca pr'venind
din bu/unarele c'pilului asasinat2 Irecautiunile luate pentru distrugerea trupuril'r
victimel'r si ?nlaturarea urmel'r crimei d'vedesc ce eGperienta de criminali de
pr')esie au avut membrii guvernului si c'nducat'rii statului b'lsevic2 3cestea
sunt met'dele criminalil'r de pr')esie din .hicag' din vremea pr'hibitiei si a
bandel'r de criminali din 1tatele Enite ?n general2
3cum ca adevarul despre masacrarea s'tiei si c'piil'r tarului n4a mai putut A
ascuns, s4a )acut un pr'ces %de 'chii lumii, ?n care %2$ de pers'ane au )'st
acu/ate de uciderea tarului si4a )amiliei lui,2 1au publicat $ nume -din acei 2$:F
nici unul dintre cei $ n4aveau nimic de4a )ace cu masacrarea 7'man'vil'rF ap'i s4
a aArmat ca 6 ar A )'st eGecutati ca Aind vin'vatiF acestia, daca au )'st sau nu
eGecutati, n4au avut nici ' legatura cu crima2 3sasinul principal, 1verdl'v, a )'st
ulteri'r ucis la rDndul lui de catre c'mplicii lui ?n cadrul luptel'r pentru putere din
interi'rul b'lsevismului si dupa el au mai )'st 'm'rDti mii de 'ameni nevin'vati
?n masacrele de/lantuite de aceste lupte pentru putere b'lsevice2 Prasul
;<aterinburg a )'st ap'i b'te/at 1verdl'vs< ca sa im'rtali/e/e crima rituala pe
care4a c'mis4' 1verdl'v2
ata d'vada ca asasinarea tarului si4a )amiliei lui a )'st un ritual talmudic# unul
din asasini a ramas ?n camera si4a scris pe pereti inscriptii bat8'c'rit'are ?n
ungureste, ?n ebraica si4n germana2 Irintre aceste inscriptii este una care leaga
masacrarea 7'man'vil'r de p'runcile de distrugere din Th'ra4Talmud pe care le4
au dat levitii2 ;ste ' inscriptie scrisa nemteste de cineva care a par'diat versurile
p'etului evreu Meinrich Meine despre m'artea lui Belsatar, regele imaginar caruia
i s4a pre/is s)Drsitul prin scrisul unei mDini neva/ute pe perete -ve/i cartea 0aniil
din @echiul Testament:2 +ice Meine# %Belsa/ar =ard aber in selbiger Hacht / @'n
selbigen Knechten umgebracht,2 +ice b'lsevicul talmudist ucigas al 7'man'vil'r#
%Belsatsar =ard in selbiger Hacht / @'n seinen Knechten umgebracht,, )'l'sind ?n
bat8'cura calamburul %/ar ` tar,2
%Jarea 7ev'lutie 1'cialista din Pct'mbrie, a avut l'c ?n 7usia, desi n4a )'st
ruseasca, dar a avut prieteni si pr'm't'ri ?n guvernele si c'nducerea alt'r tari2 5n
19174191$ p'liticienii suspusi din vest au ?nceput sa dea spri8inul l'r
c'munismului asa cum ?l dadeau si'nismului2 38ut'rarea b'lsevismului s4a )acut
de catre ambele parti beligerante ?n primul ra/b'i m'ndial# trupele l'r se bateau
pe cDmpul de lupta, sutele de mii mureau de ambele parti ale )r'ntului, dar
c'nducat'rii guvernel'r ?si dadeau mDna peste capul trupel'r pe care le trimiteau
la m'arte luptDnd unii ?mp'triva alt'ra si erau ?n deplin ac'rd ?n slu8ba
b'lsevismului2 0esi si'nistii lucrau ?n special prin presiuni eGercitate asupra
guvernel'r engle/ si american, statul ma8'r si'nist era la BerlinF b'lsevicii la
rDndul l'r au )'st pusi ?n pici'are mai ?ntDi de catre Lermania si mai ap'i de catre
dusmanii Lermaniei2 3mbasad'rul Lerard din Berlin ?i spune lui M'use cum la
?nceputul primului ra/b'i m'ndial %se trimit ?nap'i ?n 7usia acei rusi care sunt
rev'luti'nari si erau aici la ?nchis'are, d'tati cu bani si pasap'arte, ca sa
pr'v'ace tulburari ?n tara l'r,2 Nilt'n scrie ca h'tarDrea de a stDrni rev'lutia ?n
7usia a )'st luata ?n 1916 ?n m'd )'rmal la ' adunare a statului ma8'r german si
austriac2 Leneralul *udend'r[, se)ul statului ma8'r german, si4a eGprimat ulteri'r
regretul pentru ca %trimitDnd pe *enin ?n 7usia guvernul n'stru9 1i4a luat ' mare
raspundere2 0in punct de vedere militar a )'st 8ustiAcat sa Ae ruinata 7usiaF dar
guvernul n'stru ar A trebuit sa ?mpiedice sa Am si n'i tDrDti ?n distrugere 'data cu
ea,2 1a /icem ca germanii au gresit, cautDnd un avanta8 militar care a avut
c'nsecinte p'litice grave pe care ei nu le4au preva/utF dar c'nducat'rii americani
si engle/i, al car'r interes militar si p'litic ar A trebuit sa Ae sa spri8ine, nu sa
distruga 7usia, care era aliata l'r, nu dusman ca ?n ca/ul nemtil'r, ce 8ustiAcare
au ca au distrus pe aliata l'rQ
M'use, at'tputernicul )ac4t'tum din 1tatele Enite, /ice ca %b'lsevicii le4au aparut
masel'r rusesti d'rit'are de pace si pamDnt ca Aind primii c'nducat'ri care au
depus un e)'rt sincer pentru a le satis)ace nev'ile,2 0ar adevarul despre
satis)acerea nev'il'r taranil'r rusi de4a avea pamDnt este ca tarul si guvernul lui
au muncit timp de 60 de ani la ?mpr'prietarirea taranil'r rusi si4au )'st asasinati
t'cmai pentru acest lucru2
n 1917 M'use l4a instruit pe presedintele american %sa nu )aca abs'lut nimic
decDt sa4si eGprime simpatia pentru e)'rtul 7usiei de4a se trans)'rma ?ntr4'
dem'cratie virila si sa4i ')ere a8ut'rul n'stru Ananciar, industrial si m'ral ?n t'ate
)elurile p'sibile,2 0e remarcat asemanarea dintre )ra/e'l'gia lui M'use si4a
ap'l'getil'r b'lsevicil'r de la *'ndraF aut'rul crede ca aceleasi pers'ane scriau
instructiunile dupa care acti'nau si v'rbeau atDt M'use si guvernul american de4'
parte a 'ceanului cDt si /iarul Times si ministerele engle/e de cealalta si dupa
care a acti'nat presedintele american 7''sevelt ?n cel de4al d'ilea ra/b'i
m'ndial2 0ar un p'litician, Ninst'n .hurchill, la 'ra aceea a descris adevarata
)ata a b'lsevicil'r# %;i dispretuiesc asa lucruri cum ar A natiunea2 dealul l'r este
rev'lutia m'ndiala pr'letara2 0intr4' l'vitura b'lsevicii au rapit 7usiei d'ua lucruri
mult d'rite# vict'ria si paceaF vict'ria pe care apr'ape c4' detinea si pacea pe
care ' d'rea din t't suKetul2 Hemtii l4au trimis pe *enin ?n 7usia ca s4' distruga9
0e4abia s'sit ac'l' *enin a4nceput sa cheme cu degetul dintr4un c'lt ?ntr4altul t't
)elul de pers'ane dubi'ase din ascun/isurile l'r c'n)'rtabile din He= R'r<,
Llasg'=, Berna si alte tari -de remarcat de unde pr'veneau %rev'luti'narii rusi, si
cum %au luptat si su)erit pentru rev'lutie,: si si4a adunat ?n 8urul lui spiritele
c'nducat'are ale unei secte )'rmidabile, cea mai )'rmidabila secta din lume9
5nc'n8urat de acestia s4a apucat cu ' ?ndemnare diab'lica sa distruga Aecare
institutie pe care se ba/a viata statului si natiunii ruse2 7usia a )'st distrusa2
Trebuia sa Ae distrusa9, -discurs ?n .asa .'munel'r din 6 H'iembrie 1919:2 %.ea
mai )'rmidabila secta din lume, /ice .hurchillF asa a /is si Ba<unin cu 60 de ani ?n
urma2 3st)el trium)a 0r2 Nei/mann la *'ndra si Nashingt'n ?n acelasi timp ?n care
trium)au rudele si prietenii lui la J'sc'va, re/'lvDnd de/baterile aprinse la care
ca student .haim Nei/mann a participat la Berlin, &reiburg si Leneva, unde el si
prietenii lui de/bateau daca trebuie sa se dedice si'nismului sau rev'lutiei
m'ndiale2 0ar ambele c'nlucrea/a si servesc aceluiasi sc'p si ambele au trium)at
de'data2 0ugdale, care lucra pentru Bal)'ur ca )ac4t'tum, arata# %*enin si Tr't<i
au preluat puterea ?n aceeasi saptamDna ?n H'iembrie 1917 ?n care nati'nalismul
evreiesc a cDstigat2 .u ani ?n urma Nei/mann si Tr't<i se/usera n'apte de n'apte
?n ca)enele la Leneva predicDnd studentil'r cre/urile l'r p'litice BaparentC 'puse2
3mbii erau nascuti ?n 7usia9 1i atrageau multimea de studenti evrei cDnd de4'
parte a stra/ii, cDnd de cealalta# *e'n Tr't<i, pr'p'vaduit'rul rev'lutiei r'siiF
.haim Nei/mann, pr'p'vaduit'rul unei traditii ne?ntrerupte de 2000 de ani2
3cum printr4' c'incidenta stranie Aecare si4a va/ut visul cu 'chii ?n aceeasi
saptamDna,2 0e )apt cele d'ua %parti ale stra/ii, din Leneva sunt cele d'ua brate
ale clestelui ?n strDns'area caruia se /bate si este /dr'bita civili/atia crestina,
Aecare brat )aurit de un grup de %rev'luti'nari nascuti ?n 7usia, dar nu rusi de
'rigine2
Ientru .haim Nei/mann si si'nistii lui succesul b'lsevismului ?n 7usia a )'st '
mica ?ncurcatura caci pretentia l'r la Ialestina se ba/a pe %persecutiile, pe care
le su)ereau evreii din 7usia, care %n4aveau ' patrie a l'r, a si4acum t'ata 7usia
era a l'rT n 7usia evreii erau supremi si %antisemitismul, se pedepsea cu
m'arteaT -0e aceea au trebuit suprimati imediat cei care relatau )aptele reale
despre J'sc'va, cei ca 7'bert Nilt'n:2 7abinul ;lmer Berger /ice %Luvernul
s'vietic i4a privilegiat pe evrei ca atare9 dintr4' l'vitura, i4a emancipat pe acei
evrei pentru care d'ar si'nismul parea eAcace, dupa pr'p'vaduit'rii si'nismului2
0ar evreii s'vietici nu mai aveau nev'ie de Ialestina, sau de alt re)ugiu2 IreteGtul
su)erintei evreil'r din 7usia, de care s4a prevalat adesea Mer/l cautDnd sa smulga
stapDnirea Ialestinei de la alte puteri, disparuse,2 0ar acest lucru nu l4a 'prit pe
.haim Nei/mann, care imediat a pr'clamat# %+ic unii9 ca evreii din 7usia sunt
liberi2 Himic mai gresit decDt asta2 H'i nu ne4am c'nstruit miscarea n'astra
si'nista pe su)erintele al'r n'stri nici din 7usia si nici din alta parte2 3ceste
su)erinte nu sunt del'c cau/a si'nismului2 .au/a )undamentala a si'nismului a
)'st si este pe veci straduinta ineradicabila a evreimii sa aiba ' patrie a ei,2 3st)el
gura mincin'asa a lui .haim Nei/mann a r'stit un adevar ?n mi8l'cul tutur'r
minciunil'r lui# adevarul e ca 'rgani/at'rii si'nisti nici'data n4au )'st m'tivati de
%su)erintele al'r l'r nici din 7usia nici din alta parte,2 *'r su)erintele evreil'r din
7usia sau din alta parte le4au )'st t'tdeauna per)ect indi)erente2 0ar ei s4au
prevalat ?nt'tdeauna de preteGtul acest'r su)erinte din 1912 pDna a/i2 PricDt de
evidenta este ?nsa minciuna, n4a avut nici ' imp'rtanta, caci guvernul britanic,
cum arata 0ugdale, era c'mplet aservit si'nismuluiF nimeni nu mai putea
pretinde ca %evreii au nev'ie de4' patrie ?n care sa se re)ugie/e,, dar *l'(d
Le'rge s4a anga8at %sa cucereasca Ialestina pentru evrei,2 En eveniment care l4a
a8utat pe *l'(d Le'rge a )'st ascensiunea lui Mitler, care a a8utat si'nismului
')erind din n'u preteGtul %persecutiil'r la care sunt supusi evreii,, care disparuse
'data cu vict'ria talmudismului ?n 7usia2 Mitler, daca n4ar A aparut singur,
si'nistii si l4ar A creatF asa de per)ect se ?ncadrea/a el ?n planurile l'r2
.apit'lul !!# *iga pentru pace
Pdata cu trium)ul cel'r d'ua puteri evreiesti din 7usia, 'data cu trium)ul
b'lsevismului si4al si'nismului, s4a de/valuit adevaratul sc'p al primului ra/b'i
m'ndial, sc'pul pentru care militau si aceste d'ua brate talmudice# si anume
acela de a institui ' %)ederatie m'ndiala, care sa %preia puterea asupra ?ntregii
'meniri, si s4' c'nduca cu mDna de Aer2 Jasele au ?nceput sa Ae atDtate -atunci
si ap'i dupa 26 de ani: sa distruga %dementul din Berlin, t'cmai pentru ca el
avea intentia sa c'nduca cu mDna de Aer2 0ar )aptele care erau tical'sie,
reacti'narism prusac cDnd le )aceau nemtii, erau %pr'gres, si idei ?nalte
umanitare cDnd erau p'runcite din Nashingt'nF ceea ce era ambitie megal'mana
cDnd era v'rba de Kaiser4ul german, era un c'ncept luminat al %n'ii 'rdini
m'ndiale, cDnd pr'venea de la *'ndra2 I'liticienii 'ccidentului au devenit
mincin'si de pr')esie2 0israeli a scris ?n 1$!2 ca %practica p'litica ?n rasarit se
deAneste prin cuvDntul disimulare,F dar aceasta este practica p'liticii ?n 'ccident
?n acest sec'l si a devenit asa atunci cDnd c'nducat'rii p'litici 'ccidentali s4au
sub8ugat unui trib asiatic, si'nismului si rev'lutiei m'ndiale si caracterul l'r a
capatat caracteristica duplicitatii asiatice2
.uri's, N''dr'= Nils'n care ?n Anal a )'st t'tal aservit si'nismului, s4a /batut cel
mai mult ?mp'triva lui initial2 3 scris la ?nceputul presidintiei sale ca %este
int'lerabil ca guvernul republicii BamericaneC nu mai este ?n mDna p'p'rului si a
)'st apucat de anumite interese speciale care nu sunt cele generale ale
p'p'rului9 ceva s4a interpus ?ntre p'p'rul 1tatel'r Enite si c'nducerea pr'priil'r
destine la Nashingt'n,2 5n ciuda acest'r /bateri t'cmai de el s4au )'l'sit ca sa
lanse/e %)ederatia m'ndiala, ba/ata pe u/ de )'rta2 5n H'iembrie 1916 cDnd
p'p'rul american ?nca ?l ad'ra pe Nils'n %pentru ca a evitat intrarea 1tatel'r
Enite ?n ra/b'i, M'use ?l instruia pe Nils'n despre %pastrarea pacii ?n lume, prin
u/ de )'rta2 3cest plan de a pastra pacea ?n lume prin ra/b'aie -adica %u/ul
)'rtei,: a )'st apr'bat de 1ecretarul pentru 3)aceri ;Gterne engle/, ;d=ard Lre(,
care nu era c'rupt dar era dus de nas si care credea ca )ace ra/b'i pentru a pune
capat ra/b'iului2 5n Jai 1916, presedintele american Nils'n instruit de M'use a
declarat planul pentru %*iga pentru &'rtarea Iacii,, despre care chiar M'use scrie
?n 8urnalul lui intim ca Nils'n nu prea stia mare lucru2 0ar cuvDntul %)'rtare, i4a
speriat pe unii, care, ca 1enat'rul Le'rge Nhart'n Iepper de eGemplu, au /is ca
%a )ace apel la )'rta este ?n cel mai bun ca/ inutil si ?n cel mai rau ca/ pericul's,2
3tunci pr'm't'rii acestei ligi i4au schimbat numele ?n %*iga Hatiunil'r,, care era
?n )'nd acelasi plan# sa de/arme/e natiunile si sa treaca armatele l'r sub
c'ntr'lul unui c'mitet supranati'nal care sa le )'l'seasca dupa bunul plac pentru
disciplinarea %a)aceril'r 'amenil'r, ?n sc'purile d'rite de acel c'mitet2 3cesta
este si ?n pre/ent planul guvernului m'ndial, al integrarii eur'pene, al n'ii 'rdini
m'ndiale2 .a si ?n ca/ul si'nismului, Nils'n era anga8at dinainte si cDnd a intrat
3merica ?n ra/b'i ?n 3prilie 1917 a intrat cu sc'pul de a instaura %' n'ua 'rdine
internati'nala,2 3cest lucru a )'st declarat 'data cu vict'ria b'lsevismului ?n
7usia si 'data cu pr'clamatia Bal)'ur care daruia lui Nei/mann Ialestina2 .aci
%n'ua 'rdine m'ndiala, era sc'pul si ?ncununarea cel'rlalte d'ua vict'rii, a
si'nismului si4a c'munismului# distrugerea statel'r nati'nale si sub8ugarea
natiunil'r sub calcDiul asuprit'r al unei secte privilegiate2 Th'ra4Talmudul este
singura sursa 'riginala a ideii de a distruge natiunile si aceasta idee a c'ntinuat
?n traditia Th'ra4Talmud ne?ntrerupta de 2600 de ani2 0aca aceasta traditie ?si are
'riginea mai adDnc ?n ist'rie aut'rul nu stie, dar stie ca de 2600 de ani aceasta a
)'st ne?ntrerupt traditia din Th'ra si Talmud si n4a mai )'st gasita nicaieri
altundeva ca idee 'riginala2
0eci M'use a decis si Nils'n a declarat ca trebuie stabilita %n'ua 'rdine
internati'nala, -a/i, ?n 1992, presedintele american Le'rge Bush ' instaurea/a
sub titlul de %n'ua 'rdine m'ndiala,: si M'use a instituit pentru crearea ei un
grup numit The n\uir( -.ercetarea: unde l4a numit presedinte pe cumnatul lui 0r2
1idne( Je/es -presedinte pe4atunci la .it( .'llege ') He= R'r<: si ca secretar pe
Nalter *ipmann -/iarist la The He= 7epublic:F ei erau %spri8initi pers'nal, de 0r2
saiah B'=man -direct'r la 3merican Le'graphical 1'ciet(:2 3st)el c'nducerea
grupului era pur evreiasca, desi nu din 7usia, ceea ce )ace sa para ver'simila
alu/ia 0'ct'rului J'seph Kastein, ist'ricul si'nist, la %' c'nducere internati'nala,
a evreimii2 3cest grup a elab'rat pr'iectul pentru *iga Hatiunil'r pe care l4a
semnat M'use ?n ulie 191$ nu presedintele Nils'n2 3st)el la c'n)erinta de pace
din 191$ s4a v'rbit despre pri'ritatile acestei %n'i 'rdini m'ndiale, despre care
nu se au/ise nimic pe timpul ra/b'iului si aceste pri'ritati erau vict'ria
si'nismului si 'btinerea Ialestinei pentru el2 Iresedintele Nils'n care ?n general
era /dr'bit de melanc'lie si )'arte depresiv avea m'mente de eGaltare /icDndu4si
ca el a %restituit pamDntul )agaduintei p'p'rului ales,F atunci rabinul 1tephen
Nise care4l ?ns'tea ?l c'mpara cu %regele .(rus al Iersil'r, care i4a readus pe
evreii din antichitate la erusalim,2 .(rus a readus tribul lui uda la erusalim dupa
' absenta de 60 de ani2 Nils'n se )ericea ca transplanta tribul tatar4m'ng'l
asiatic al ha/aril'r din 7usia ?ntr4' tara pe care cu t'tul alta rasa, evreii semiti din
antichitate, ' parasisera cu 1$00 de ani ?nainte2
0r2 .haim Nei/mann, cel mai puternic 'm din lume, cel care p'runcea
presedintil'r, prim ministril'r si regil'r si care i4a scris lui *ad( .re=e# %n'i ?i urDm
la )el pe antisemiti si pe Al'semiti,, s4a decis sa4si inspecte/e Ae)ul, %tara
)agaduintei,, ?n 191$2 .Dnd a s'sit ?n Ialestina ra/b'iul )acea ravagii ?n ;ur'pa,
dar el a cerut sa se puna cu s'lemnitate piatra )undamentala la ' universitate
ebraica ?n Ialestina2 .Dnd *'rd 3llenb( s4a 'pus aratDnd ca trupele britanice nu
p't A deturnate din &ranta si trimise sa cucereasca terenul pentru aceasta
universitate ebraica din Ialestina, Bal)'ur i4a telegraAat si i4a 'rd'nat sa )aca
imediat ce /ice 0r2 Nei/mann2 Ilacerea 0r4ului Nei/mann a c'stat sute de mii de
vieti si a prelungit primul ra/b'i m'ndial2 .Dnd ?n Ane acest ra/b'i a luat s)Drsit,
la 11 H'iembrie 191$ 0r2 Nei/mann a )'st unicul invitat la prDn/ la *l'(d Le'rge
pe care l4a gasit citind %psalmii lui 0avid cu lacrimile pe 'bra/,2 0r2 Nei/mann a
)'st se)ul delegatiei si'niste la c'n)erinta de pace din 1919 unde urma sa se
instaure/e %n'ua 'rdine m'ndiala,2 3c'l' i4a in)'rmat pe ceilalti ca %evreii au
su)erit mai mult decDt 'ricine altcineva ?n urma ra/b'iului, O lucru bine?nteles la
)el de )als ca si multe alte %su)erinte, evreiesti2 I'liticienii g'imi din 1919 au
acceptat cu )erv'are minciuna, insultDnd ast)el mili'anele de 'ameni care au
murit si4au su)erit cu adevarat2 0in n'u v'cea care a pr'testat a )'st a unui
evreu, 1(lvain *Xv( din &ranta, care le4a spus ca mai ?ntDi Ialestina e ' tara arida
cu pamDnt pr'st care este l'cuita de 6002000 de arabi bastinasi si ca evreii, care
traiesc ?n hu/ur si ' duc mult mai bine decDt acei arabi, ' sa4i 8e)uiasca pe acei
arabiF ap'i le4a spus ca cei pe care v'r sa4i duca ?n Ialestina sunt evreii ha/ari
rusi, care sunt cun'scuti ca au tendinte eGpl'/iveF ap'i, ca creDndu4se ' patrie
nati'nala a evreil'r alta decDt patria ?n care traiesc ?i va aliena de 'amenii ?n
mi8l'cul car'ra v'r c'ntinua sa traiasca ?n ;ur'pa si 3merica2 0elegatii g'imi de
la c'n)erinta de pace au ascultat cu greata pr')etiile lui 1(lvain *Xv(, care s4au
?ndeplinit ?nt'cmai ?ntru t'tul2 0r2 Nei/mann a /is ca ?n patria nati'nala a evreil'r
v'r A pastrate nestirbite drepturile l'cuit'ril'r ne4evrei, dar Ialestina va deveni
%evreiasca, asa cum 3nglia este engle/easca,2 0elegatii g'imi la c'n)erinta de
pace au )'st t'tal satis)acuti de spusele 0r4ului Nei/mann si 1(lvain *Xvi a
pierdut, cum au pierdut t'ti evreii care s4au ridicat ?mp'triva principiului
distrugat'r de 26 de sec'le ?nc'ace2 0in primul m'ment l4au lasat sa v'rbeasca
d'ar de )'rma, caci 7abi Nise /icDndu4i presedintelui american ?n particular
?nainte de c'n)erinta de pace de la Iaris ca %evreimea lumii -din care4i eGcludea
pe adevaratii evrei semiti si pe evreii ca 1(lvain *Xvi: c'ntea/a pe dumneata,,
presedintele Nils'n i4a pus mDna pe umar si i4a spus# %&ii pe pace2 @ei primi
Ialestina,2
3 mai )'st cineva tradat de .'n)erinta de pace de la Iaris# .'l'nelul *a=rence,
*a=rence al 3rabiei, care4i unise pe arabi ?n lupta ?mp'triva d'minatiei turcesti si
care4i iubea pe evrei asa cum ?i iubea pe t'ti semitii -chiar 0r2 Nei/mann a
recun'scut ca *a=rence nu era antisi'nist:2 *a=rence care luptase si reusise sa
duca arabii la vict'rie cu )'arte putine )'rte militare si )'arte putine pierderi de
vieti, luptase pentru ca sa vada din n'u ?nK'rind viata si civili/atia semita araba2
3 s'sit la .'n)erinta de pace de la Iaris un 'm n'rmal, ?ncre/at'r ?n cuvDntul
presedintelui Nils'n care a declarat la $ anuarie 191$ ca %natiunil'r de sub 8ugul
turcesc trebuie sa li se asigure siguranta abs'luta a vietii l'r si 'ca/ia de a4si
de/v'lta abs'lut independent ' ?nK'rire aut'n'ma,2 14a ?nt'rs de la acea
c'n)erinta de/ilu/i'nat2 *a vremea aceea era unul dintre cei mai )aim'si 'ameni
din lume si daca ar A acceptat sa minta ar A trait ?n gl'rie si b'gatie, dec'rat si
adulat2 1cDrbit si de/gustat, si4a aruncat dec'ratiile, si4a repudiat rangul si
numele si s4a ?nr'lat sub alt nume ca simplu s'ldat ?n aviatie2 3 murit ?ntr4un
accident de m't'cicleta ?n c'nditii neclare Bn'ta re/umat'rului# WaccidenteleW
care4i napadesc pe cei care se 'pun si'nismului sau ne'4c'munismului din
7'mDnia sau Wn'ii 'rdini m'ndialeW arunca ' n'ua lumina asupra WaccidentuluiW ?n
care a murit *a=rence al 3rabieiC2
1ingurul lucru asupra caruia au )'st cu t'tii de ac'rd la acea c'n)erinta a )'st
aservirea l'r t'tala si'nismului si %n'ii 'rdini m'ndiale, si cedarea Ialestinei catre
si'nisti2 5nc'l' erau 'pusi ?n t'ate2 Nils'n si alter eg'4ul lui, M'use, s4au despartit2
M'use era ?n culmea gl'riei, cautat si adulat de primi ministri, ambasad'ri,
capete ?nc'r'nateF ?l trata pe presedintele Nils'n ca pe un servit'r, spunDndu4i sa
paraseasca ?ncaperea pentru ca el are treaba cu .lemenceau2 Emilit, Nils'n s4a
prabusit si s4a ?mb'lnavit pentru ultima dataF s4a ?nt'rs ?n 3merica si4a murit la
putin dupa aceea, )ara sa4l mai vada pe M'use nici'data2 0ar si M'use a )'st
curDnd un instrument care si4a pierdut utilitatea, parasit si uitat ?n apartamentul
lui2 *l'(d Le'rge s4a gasit si el singur, urmat de patru credinci'si ce i4au ramas
din ruina partidului liberal2 Bal)'ur a mai )'st va/ut timp de cDtiva ani bDntuind
aleile din 1aint Jamess Iar<2 ;i n4au reusit sa reali/e/e t't ce le4au cerut stapDnii
l'r2 3mericanii s4au 'pus cu tarie si Nils'n n4a putut crea ' )'rta militara care sa
Ae sub'rd'nata *igii Hatiunil'r, cum cereau )rance/ii si ast)el Nils'n si4a adus
aminte dintr4' data ca c'nstitutia americana nu permite desAintarea suveranitatii
nati'nale2 1i4asa stapDnii l'r au trebuit sa pr'v'ace al d'ilea ra/b'i m'ndial si sa
se multumeasca cu *iga Hatiunil'r, ?n care p'p'rul american n4a vrut sa intre si ?n
care 3nglia a intrat dar prim ministru ne mai Aind *l'(d Le'rge, armata britanica
n4a putut A pusa sub c'manda acestei ligi2 3st)el nu s4a instaurat %n'ua 'rdine
m'ndiala, la care visa M'use, dar s4a instaurat bat8'cura %mandatului britanic ?n
Ialestina,2
.apit'lul !"# 1)Drsitul *'rdului H'rthcli[e
0upa .'n)erinta de pace de la Iaris unde s4a pus pumnul ?n gura evreil'r din
;ur'pa care ca 1(lvain *Xvi pr'testau, s4a tinut .'n)erinta de la 1an 7em' din
1920 unde s4a ?mpartit imperiul turcesc ?ntre ?nvingat'ri si s4a aplicat inventia 0r4
lui Nei/mann din 1916 c'n)'rm careia un %mandat britanic, urma sa
administre/e Ialestina ca %patrie nati'nala a evreil'r,2 14au ridicat pr'teste caci
adevarata )ata a lucruril'r a ?nceput sa Ae cun'scuta, dar Bal)'ur l4a asigurat pe
Nei/mann ca pr'testele %n4au nici ' imp'rtanta, Aindca ne4am stabilit p'litica,2
I'litica lui era stabilita ast)el ?ncDt 'ricDt de distrugat'are era ea, nimic n4avea
nici ' imp'rtanta pentru Bal)'ur decDt sa4si slu8easca stapDnii2 *l'(d Le'rge ?l
urgenta pe Nei/mann la 1an 7em' sa se grabeasca pDna nu se linistesc lucrurile
caci, /icea el, lumea e ca Jarea Baltica, daca ?ngheata si se linistesc lucrurile 0r2
Nei/mann %va trebui sa astepte un al d'ilea de/ghet, O adica un al d'ilea ra/b'i
m'ndial2 3st)el *iga Hatiunil'r i4a ar'gat dreptul de4a pune terit'rii sub diverse
mandateF si ap'i a ratiAcat aceste mandate2 3sta a )acut ?n 19222 1e au/eau
pr'teste din partea tutur'r a)ara de trei parti# si'nistii 'riginari din 7usia care
diri8au mandatarea, p'liticienii %Al'semiti, pe care4i )'l'sea si4i %ura, 0r2
Nei/mann si intelighentia liberala sentimentala pe care4' descriu Ir't'c'alele
1i'nului cu atDta dispret2 .ei care pr'testau erau asa de numer'si ?ncDt )ara )'rta
c'nspirativa si c'ruptia t'tala a guvernel'r, n4ar A putut sa ?nvinga si'nismul2
Ir'testau# 1: arabii din IalestinaF 2: evreii din IalestinaF !: c'nducat'rii si'nisti
de )runte din 3merica si )runtasii evreimii ne4si'niste din 3nglia si 3mericaF ":
guvernantii si s'ldatii britanici din IalestinaF 6: 'bservat'rii britanici si americani
'Aciali din IalestinaF si 6: ' mare parte din presa ?nca nesub8ugata t'tal la 'ra
aceea )'rtel'r 'culte ale distrugerii2
1: 3rabii din Ialestina cun'steau Th'ra, l4au au/it pe 0r2 Nei/mann /icDnd ca
%Biblia B@echiul TestamentC este mandatul n'stru, si stiau ca eh'va p'runceste
?n Th'ra evreului %cDnd 0'mnul 0umne/eul tau te va aduce ?n tara pe care4' vei
stapDni si va i/g'ni multe natiuni din ea9 tu sa4i distrugi cu desavDrsireF sa nu
)aci pace cu ei si sa nu le arati mila, -0euter'n'mul 7#14!:2 ;i stiau ca si'nismul
?nsemna ca ei v'r A eGterminati si chiar asa s4a ?ntDmplat ?n 19"$2 5n 19"6 7egele
bn 1a'ud i4a spus lui 7''sevelt# %ati )acut d'ua ra/b'aie m'ndiale ca sa aKati
ceea ce n'i stiam de 2000 de ani,F si ?n 19"$ si'nistii au aplicat literalmente
p'runca de mai sus a lui eh'va2 Hici chiar evreii antisi'nisti nu credeau c4' v'r
)ace# Bernard J2 Br'=n /icea ?n 19!! ca %arabul necultivat nu pricepe ca evreul
m'dern nu aplica Biblia literalmente si nu va A asa de crud cu semenii lui,F dar
Bernard J2 Br'=n din .hicag' nu4i cun'stea pe ha/ari2 3rabii n4au )'st dusi de nas
de anga8amentele pe care Bal)'ur si Nils'n si le4au luat ?n public sa le pr'te8e/e
viata si drepturile, nici de declaratiile 'Aciale ale lui .hurchill din 1922, care
sustinea ca nu va cau/a disparitia arabil'r din Ialestina si nu va )ace eGact t't ce4
a )acut ulteri'r2 I'ate ca arabii nu stiau t'ate pr'misiunile )acute de Bal)'ur,
*l'(d Le'rge si Nils'n ?n secret si'nistil'r, dar ei stiau ce /ice Th'ra2
2: ;vreii din Ialestina erau t'tal anti4si'nisti si aveau c'nvingerea ca ha/arii
si'nisti ?n )runte cu 0r2 Nei/mann si t'ti c'legii lui din 7usia erau %pagDni, lipsiti
de pietate, )ara inima, ign'ranti si rai,2 0r2 Nei/mann si si'nistii pr'veniti din
ghet'urile 7usiei si4a ;ur'pei rasaritene la rDndul l'r nu stiau nimic despre
adevaratii evrei, evreii semiti din Ialestina, si4au %aKat cu 'r'are cDt de departe
suntem de ei, -cuvintele4i apartin:2 4au desc'nsiderat ca pe niste caraghi'si care
plictisesc 'rgani/atiile evreiesti din 3merica cu plDngeri ?mp'triva si'nismuluiF
%90Z din scris'rile l'r,, /ice 0r2 Nei/mann, ?i erau 'stile2 0r2 Nei/mann aKa
c'ntinutul acest'r scris'ri adresate alt'ra, vi'lDnd secretul c'resp'ndentei,
printr4un cen/'r britanic c'rupt care i le arata2 I'liticienii din c'n)erintele de la
Iaris si 1an 7em' i4au ign'rat t'tal atDt pe arabii cDt si pe evreii din Ialestina2
!: n 1919 *'uis Brandeis a vi/itat tara care l4a ?nKacarat pentru iudaism timp de
20 de ani si4a )'st de/ilu/i'nat de ea2 3 cerut si'nistil'r sa ?ncete/e )'rtarea
imigrarii evreil'r eur'peni ?n Ialestina si sa instaure/e patrii spirituale prin tarile
?n care traiau, cu d'ar un centru cultural, ' universitate si academii si cDteva
)erme pentru cei care d'reau sa imigre/e ?n Ialestina2 0ar asta ?nsemna sa se
renunte la natiunea stapDnit'are dupa prescriptiile distrugerii stabilite de eh'va4
Th'ra4Talmud4rabini, la natiunea care sa Ae stapDna peste %n'ua 'rdine
m'ndiala, O adica ?nalta tradare2 1i'nistii din 7usia l4au lichidat pe Brandeis la )el
de us'r ca pe Mer/l ?n 190!4"2 Brandeis a ridicat pr'punerea lui la .'ngresul
1i'nistil'r 3mericani din 19212 0r2 Nei/mann a insistat sa se instituie un %)'nd
nati'nal, si un buget nati'nal, evreiescF guvernele l4au sustinut pe Nei/mann si
Brandeis a )'st ?nvins si debarcat2
": 1'ldatii si guvernantii britanici din Ialestina aveau eGperienta ?n administrarea
terit'riil'r straine si4au va/ut imediat ca mandatul britanic din Ialestina era ceva
imp'sibil, caci stiau ca nu se p'ate administra ?n pace si cu dreptate ' tara daca
bastinasii care4au l'cuit4' de mii de ani sunt 8e)uiti si eGpul/ati si averea l'r este
rapita de niste intrusi imigranti O iar r'lul l'r este sa4i )'rte/e pe bastinasi sa se
lase 8e)uiti si eGpul/ati )ara sa crDcneasca2 Timp de !0 de ani au trimis un Kuviu
de pr'teste la *'ndra care au )'st t'tal ign'rate2 3rabii au priceput de la4nceput
ce4i asteapta si4au ?nceput sa se lupte ?nca din 19202
6: ; de mirare ca Nils'n si *l'(d Le'rge au trimis 'bservat'ri ?n Ialestina, Aind ei
t'tal aserviti lui Nei/mann 'ricumF t'tusi au )acut4' si acestia au repetat ce4au
/is arabii, evreii din Ialestina si s'ldatii britanici de4ac'l'2 .'misia King4.rane din
1919 i4a rap'rtat lui Nils'n ca %si'nistii se pregatesc sa dep'sede/e practic t'tal
pe t'ti l'cuit'rii ne4evrei din Ialestina,, %prin diverse )'rme de cumparare,, au
adaugat ei, dar 'Aterii britanici care4au )'st c'nsultati de aceasta c'misie stiind
adevarul au /is ca %pr'gramul si'nist p'ate A eGecutat numai )acDnd u/ de )'rta
armel'r,2 .'misia Ma(cra)t i4a rap'rtat lui *l'(d Le'rge ?n 1921 ca pr'blema
palestiniana c'nsta ?n credinta c'recta a arabil'r ca si'nistii au intentia sa
sub8uge palestinienii2
6: .el mai mult i4a ?ncurcat pe si'nisti adevarul care mai era ?nca aratat ?n presa
?nca necen/urata si aservita dupa cum prescriu Ir't'c'alele2 5ntre 191" si 191$
guvernul engle/ si cel american ?nca mai trebuiau sa tina c'nt de parerile
cetatenil'r si c'ruptia presei a devenit t'tala numai dupa instaurarea cen/urii ?n
primul ra/b'i m'ndial2 3scensiunea c'ruptiei ?n presa s4a va/ut ?n acel interval
prin ce4au patit .'l'nelul 7epingt'n, M232 L=(nne si 7'bert Nilt'n2 0ar ?n 1922 s4
a ridicat cen/ura si /iarele ?n general si4au revenit la tendinta de a rap'rta )aptele
impartial si veridicF deci ?ntregul e)'rt a )'st acum ?ndreptat ?nspre a 'pri /iarele
sa spuna adevarul2 ata cum au )acut4'#
*'rd H'rthcli[e era pr'prietarul a d'ua /iare de larga raspDndire si era cel mai
imp'rtant pr'prietar al /iarului Times, cel mai imp'rtant /iar din 3nglia2 ;ra un
bun redact'r, c'mbativ, cura8's si patri'tF une'ri avea dreptate, alte'ri nu avea,
dar era independent si inc'ruptibil2 3r A acceptat unele tactici ca sa4si sp'reasca
ab'natii, dar nu 8ert)ea nici'data interesul natiunii si n4ar A acceptat blas)emii,
'bscenitati si tradare2 1i nu putea A intimidat2 1i4a )acut dusmani printre
c'nspirat'rii din ghet'urile din 7usia de d'ua 'ri2 5ntDi, ?n Ja( 1920 a tiparit ?n
Times artic'lul despre Ir't'c'alele 1i'nului cerDnd sa se investighe/e t'ata
p'vestea si sa se vada daca sunt sau nu adevarate2 3p'i ?n 1922 a vi/itat
Ialestina ?mpreuna cu un /iarist, Je[ries, care4a scris ca mart'r 'cular ' carte
clasica despre realitatile din Ialestina O spre de'sebire de edit'rii de la Times si
The Luardian care scriau despre Ialestina se/Dnd ?n 3nglia si c'nsultDndu4se cu
0r2 Nei/mann2 *'rd H'rthcli[e a averti/at 3nglia ?ntr4' serie de artic'le ca ?n
Ialestina sunt 7002000 de arabi care traiesc ac'l' de mii de ani si ca evreii n4ar
trebui sa imp'rte ?n secret arme ca sa4i masacre/e2 Nic<ham 1teed ?nsa,
redact'rul se) la Times, unde *'rd H'rthcli[e nu era unicul pr'prietar, era dedicat
si'nismului, cum arata chiar 0r2 Nei/mann, si4a re)u/at sa4i publice artic'lele, pe
care le4a c'mbatut )ara sa vada Ialestina, caci a re)u/at s4' vi/ite/e2 5n m'd
surprin/at'r st'ria PAciala a /iarului Times din 1962 p'vesteste t'ate acestea
)ara ascun/isuri# spune cum Nic<ham 1teed a %evitat, sa vi/ite/e Ialestina la
cererea *'rdului H'rthcli[e si %n4a )acut nimic, cDnd *'rd H'rthcli[e i4a cerut sa
publice un artic'l de )'nd despre Bal)'ur si si'nism2 &aptele sunt relatate mai 8's
asa cum sunt ele pre/entate ?n aceasta st'rie PAciala, unde aut'rul a )'st
surprins sa vada ca p'vestea *'rdului H'rthcli[e n4a )'st nici ascunsa nici
masluitaF si din eGperienta directa a aut'rului, care a )'st de )ata la multe din ele2
5n Jai 1920 *'rd H'rthcli[e a publicat ?n Times artic'lul ?n care cerea sa se )aca
lumina cu privire la Ir't'c'alele 1i'nului2 5n 1922 a vi/itat Ialestina si4a scris
seria de artic'le pe care d'rea s4' publice ?n Times despre realitatile de ac'l'2 *a
22 &ebruarie 1922 s4a re?nt'rs din Ialestina, )uri's ca redact'rul se) de la Times
re)u/ase sa4i publice artic'lele si l4a criticat pe acesta ?ntr4' sedinta de c'nducere
din 2 Jartie 1922 unde a cerut demisia lui Nic<ham -sa nu uitam ca *'rd
H'rthcli[e era principalul pr'prietar al /iarului: O dar spre surprinderea lui,
Ni<ham a ramas pe l'cF mai mult , si4a luat av'cat ?mp'triva *'rdului H'rthcli[eF
si mai mult, si4a luat av'catul *'rdului H'rthcli[e ?mp'triva *'rdului H'rthcli[e -7
Jartie 1922: si acest av'cat l4a desemnat pe clientul sau *'rd H'rthcli[e ca
%dement,, %incapabil de munca,, unul care %pr'babil va muri curDnd, si i4a spus
lui Ni<ham sa ramDna linistit ?n c'ntinuare redact'r4se)T Ni<ham l4a vi/itat pe
*'rd H'rthcli[e ?n Iau, &ranta, la !1 Jartie si la ?nt'arcere a ?mprastiat vestea la
Times ca *'rd H'rthcli[e e nebun2
0ar altii care nu erau ?n aceeasi banda l4au gasit pe *'rd H'rthcli[e per)ect
n'rmal, lucid si d'tat cu mare putere mintala la ! Jai 1922, la 11 Jai 1922 -cDnd
a tinut un discurs %eGcelent si de mare e)ect,: si la 2" Jai 1922 -cDnd a v'rbit cu
el un alt direct'r de la Times:2 *a $ unie 1922, de la B'ul'gne, *'rd H'rthcli[e i4a
cerut lui Ni<ham sa vina la el la Iaris pe data de 11 unie unde s4au ?ntDlnit si
*'rd H'rthcli[e i4a spus ca de4acum ?nc'l' el pers'nal va A redact'r4se) la Times2
3 d'ua /i au plecat cu t'tii la ;vian, ?n ;lvetia, dar Ni<ham ascunsese un medic
c'nspirat'r cu el pe tren si imediat ce trenul a trecut )r'ntiera elvetiana Ni<ham
l4a declarat pe *'rd H'rthcli[e nebun pe ba/a marturiei acelui medic an'nim pitit
?n tren descris de Ni<ham ca %un stralucit specialist )rance/, al carui nume nu s4a
putut aKa nici'data2 Ie ba/a acestei declaratii de nebunie data de el pers'nal si
de un individ neva/ut si necun'scut care putea sa Ae d'ct'r dar putea si sa nu
Ae, Ni<ham a telegraAat la Times 'rdinul ca nimic ce vine de la *'rd H'rthcli[e
nu trebuie luat ?n seama caci *'rd H'rthcli[e e nebun2 Ni<ham s4a re?nt'rs la
Times la 1! unie 1922 si nu si4a reva/ut victima nici'data2 *a 1$ unie 1922 *'rd
H'rthcli[e s4a re?nt'rs la *'ndra si4a gasit t'ate usile ?nchise si tele)'nul lui taiat,
iar un p'litist )usese plantat la usa lui ca sa nu4i permita intrarea ?n pr'priul lui
bir'u la /iarul al carui pr'prietar principal era2 *'rd H'rthcli[e a murit la 1"
3ugust 19222 .au/a m'rtii# end'cardita ulcer'asa, chipurileF avea 67 de ani2
T'ate astea au )'st p'vestite )ara 8ena ?n st'ria PAciala a +iarului Times la !0 de
ani dupa m'artea victimeiF pe vremea aceea t'tul s4a )acut ?n cel mai mare
secret, publicul si alti /iaristi nestiind nimic2 BH'ta re/umat'rului# citit'rii )amiliari
cu met'dele lui .eausescu si liescu si cu spitalele de psihiatrie unde au )'st
t'rturati di/identii si intelectualii cinstiti din 7'mDnia nu se v'r mira de p'vestea
aceasta2 3ut'rul crede ca daca publicul ar A stiut )elul ?n care4a )'st maltratat si
anihilat *'rd H'rthcli[e calaii lui ar A avut de raspuns la 'arecari ?ntrebari 4 la
vremea aceea, ?n 1922C2
3ut'rul a participat la primul ra/b'i m'ndial ca unul din mili'anele de
c'mbatanti, care nu pricepea nimic, si4a ?nceput sa priceapa abia !0 de ani mai
tDr/iu, dupa mult studiu si eGperienta vasta2 0ar ?n 1922 l4a cun'scut bine pe
*'rdul H'rthcli[e pers'nal, lucrDnd sub el ?nainte de m'artea acestuiaF dar habar
n4avea de si'nism, de Ialestina, de Ir't'c'ale, de cau/ele m'rtii *'rdului
H'rthcli[e2 3 )'st cu *'rd H'rthcli[e la B'ul'gne ca secretarul lui pers'nal ?n Jai
1922, t'cmai cDnd a avut l'c c'nspiratia descrisa mai sus2 *4a cun'scut pe *'rdul
H'rthcli[e ca pe un 'm eGtrem de capabil si inteligent si per)ect n'rmalF dar *'rd
H'rthcli[e i4a spus ca i se da 'trava2 3cesta este singurul lucru pe care l4a
'bservat la *'rdul H'rthcli[e si nu l4a 'bservat la alti 'ameni2 3ut'rul nu p'ate
spune daca *'rd H'rthcli[e a )'st ?ntr4adevar 'travit sau avea mania persecutieiF
dar banuiala lui este ca *'rd H'rthcli[e nu avea mania persecutiei2 Bine?nteles,
nu s4a )acut aut'psie si m'artea *'rdului H'rthcli[e la 67 de ani a ramas ?n m'd
'Acial O de end'cardita ulcer'asa de care nu stia nimeni sa A su)erit vre'data2
3ut'rul a )'st alaturi de *'rdul H'rthcli[e pDna ?n /iua cDnd acesta a plecat spre
;vian, unde a )'st ?nhatat de Ni<ham si acel misteri's an'nim ca %nebun, si n4a
stiut nici atunci nici dupa m'artea *'rdului H'rthcli[e ca acesta a )'st tratat ca
un nebun si sechestrat pDna la m'arte, asa de per)ect a lucrat c'nspiratia ?n
secret2 3 c'ntinuat sa lucre/e la Times )ara sa stie nimic din ce se ?ntDmpla si
cDnd )ratii *'rdului H'rthcli[e l4au ?ntrebat la re?nt'arcerea lui la *'ndra, ?n timp
ce victima era sechestrata la ;vian, despre *'rdul H'rthcli[e, )ratii lui pr'babil
stiau de acu/atia de nebunie dar n4au spus nimic si aut'rul n4a aKat decDt dupa
!0 de ani din st'ria PAciala a +iarului Times ca *'rdul H'rthcli[e a )'st declarat
nebun si sechestrat si maltratat, desi a )'st unul din ultimii care l4au va/ut pe
*'rd H'rthcli[e ?nainte de sechestrare2
0upa eliminarea *'rdului H'rthcli[e, presa a devenit din ce ?n ce mai aservita,
asa cum ' descriu Ir't'c'alele 1i'nului, pDna la aservirea t'tala de a/i2 *'rd
H'rthcli[e a )'st sechestrat la 1$ unie 19222 *a 2" ulie 1922 c'nsiliul *igii
Hatiunil'r s4a ?ntDlnit la *'ndra si4a ratiAcat mandatul britanic sa instaure/e cu
)'rta armel'r statul si'nist pe pamDntul palestinienil'r2 .arta *igii Hatiunil'r
)usese scrisa de c'mitetul de %nvestigatii, al lui M'useF 0r2 Nei/mann, Brandeis
si rabinul 1tephen Nise scrisesera declaratia Bal)'urF si Ben @2 .'hn, un si'nist
american numit de Nei/mann, a redactat d'cumentul mandatului britanic, a carui
scriere chipurile era sub 8urisdictia *'rdului .ur/'n2 3cesta, care nu era de ac'rd
cu mandatul -m'tiv pentru care a )'st ?mpiedecat de a deveni prim ministru cDnd
era n'rmal sa devina:, n4a putut decDt sa intervina ca sa schimbe cuvintele
%7ecun'scDnd dreptul ist'ric al evreil'r asupra Ialestinei,, cu cuvintele
%7ecun'scDnd legatura ist'rica a evreil'r cu Ialestina,, caci, /icea el, daca se
admite dreptul ist'ric al evreil'r atunci evreii v'r )ace t't ce v'r ac'l' pentru ca
au %dreptul ist'ric,2 *'rd .ur/'n, 'm cu sc'ala, nu credea nici ca ha/arii din 3sia
-0r2 Nei/mann si t'ti si'nistii lui erau ha/ari: au vre' legatura ist'rica cu
IalestinaF dar n4a putut )ace mai mult2
5n acest rastimp .haim Nei/mann )acea turul lumii cerDnd asigurari ca membrii
c'nsiliului *igii Hatiunil'r v'r v'ta pentru mandatul britanic care sa asigure
'cuparea Ialestinei de catre si'nisti2 *a 7'ma, cDnd ministrul de eGterne
1chan/er al taliei a /is ca @aticanul este ?ngri8'rat de s'arta camerei de la
erusalim ?n care a avut l'c .ina .ea de Taina, .haim Nei/mann a raspuns ?n
bat8'cura# %Hu prea am luat cursuri de ist'ria bisericii, asa ca nu stiu de ce le
pasa italienil'r de camera ?n care a avut l'c .ina .ea de Taina,2 -n 1960 si'nistii
deschisesera ?n cladirea aceea, chiar sub camera .inei .elei de Taina, ' asa
numita %Iivnita a .atastr')ei, pentru pelerina8 iudaic, pe care pDna si rabinul se)
al 3)ricii de 1ud vi/itDnd4' a )'st ?ngr'/it de superstitiile primitive de/v'ltate
ac'l'2 ;l scrie# %Ji se pare ca are ceva ne4evreiesc, ceva care apartine mai
degraba de superstitie decDt de credinta religi'asa autentica9 Ja ?ngr'/esc
gDndindu4ma ce e)ect v'r avea aceste p'vesti pur ap'cri)e asupra evreil'r simpli,
pi'si si superstiti'si din Remen,2: *a Berlin, .haim Nei/mann a ?ntDmpinat
'p'/itia unui ministru evreu, Nalter 7athenauF acesta /icea ca nu vede de ce
evreii din Lermania trebuie sa devina straini ?n patria l'rF Nalter 7athenau a )'st
asasinat cu pr'mptitudine si ast)el si'nismul s4a mai scapat de un evreu inc'm'd
campi'n al evreil'r integrati ?n s'cietate2 .a sa4si asigure v'tul 1paniei, .haim
Nei/mann i4a spus delegatului spani'l# %3cum 1pania are sansa sa plateasca
parte din ce ne dat'rea/a n'ua evreil'r,2 %Iartea, aceasta se re)erea la ' dat'rie
pe care 1pania chipurile ' c'ntractase ?n evul mediu cDnd ')erise a/il evreil'r, pe
care eh'va mDniat ?i ?mprastiase din tara )agaduintei printre semintiile lumii2
1emintiile lumii erau vin'vate prin ?nsasi eGistenta l'r de )aptul ca eh'va ?i
?mprastia pe evrei printre eleF ele devenind ast)el instrumentele mDniei lui
eh'va, pentru care crima trebuiau ap'i sa plateasca pe veci de veci2 0e aceea
acum 1pania si Bra/ilia puteau plati d'ar %parte, din ce dat'rau ca )'ste
instrumente ale mDniei lui eh'va2 0ar 1pania si Bra/ilia si4au platit %partea, de
dat'rie si *iga Hatiunil'r a v'tat pentru mandatul britanic2 Hici macar .haim
Nei/mann nu stie daca v'turile au )'st 'btinute prin e)'rturile lui sau prin alte
presiuni eGercitate asupra seAl'r de state de cineva necun'scut chiar si lui2
5n 3nglia *'r/ii 1(denham, slingt'n si 7aglan au ?ncercat sa 'preasca mandatul
si4au intr'dus ' m'tiune ?n camera l'r/il'r care a v'tat cu ' mare ma8'ritate
repudiind 0eclaratia Bal)'ur2 0ar v'tul l'r n4a avut putere, caci camera l'r/il'r
)usese despuiata de putere ?n stat2
3st)el la 2" ulie 1922 *iga Hatiunil'r a v'tat ca trupele britanice v'r mentine un
c'rd'n militar ?n Ialestina care sa asigure intrarea si'nistil'r ?n averile si
pamDnturile stram'sesti ale palestinienil'r2 -Jandatele v'tate de *iga Hatiunil'r
atunci includeau de )'rma si ra<ul, 1iria si Transi'rdania si diverse terit'rii ?n
Pceania etc2, care mandate au )'st curDnd lichidate sub ' )'rma sau alta, prin
independenta sau ?ngl'bare, ast)el ca din t'ata a)acerea mandatel'r s4a ales d'ar
sc'pul principal, ter'ri/area palestinienil'r cu )'rta armata a unei mari puteri ?n
sc'purile si'nismului pDna cDnd si'nismul va A destul de puternic militar ca sa
c'ntinue ter'area )ara trupe britanice:2 .urDnd a )'st si 3merica amestecata, desi
publicul american n4a avut habar timp de !0 de ani de ce )ace guvernul sau
ac'l'2 Iresedintele Nils'n era m'rt, tara avea presedinte republican, pe Marding
si republicanii s4au grabit sa se plece si'nismului mai abitir decDt 'ricine, desi n4
aveau nici ' nev'ie s4' )aca si publicul la 'ra aceea nu i4ar A sustinut dac4ar A
stiut2 5n unie 1922 .'ngresul si 1enatul american au v'tat ' re/'lutie identica cu
declaratia Bal)'ur din 19172 3st)el ?ncDt administratia americana republicana nu
mai di)era cu nimic de cea dem'crata si alegat'rul american )ara sa stie are un
singur candidat la alegeri indi)erent cDte mari'nete apar ?n campania elect'rala
si pe lista de v't# candidatul %sectei )'rmidabile,2
.apit'lul !6# Iatria nati'nala
Timp de 10 ani s4a publicat minciuna ca si'nistii aveau ?n Ialestina d'ar un
centru cultural iudaic, universitate, bibli'teca, cDteva )erme2 0ar arabii nici'data
n4au cre/ut minciuna care4a dus de nas restul lumii2 ;i au va/ut imediat cum li se
aplica l'r cu armamentul sec'lului 20 varsarea de sDnge si h'l'caustul cerut de
eh'va ?n scrierile levitil'r din sec2 6 ?2 Mr2 3u cautat sa se apere rasculDndu4se si
pr'testDnd si sDngele l'r a )'st varsat de atunci ?nc'ace )ara ?ntrerupere2
IlDngerile l'r n4au )'st ascultate2 *e'p'ld 3mer(, 1ecretar britanic pentru .'l'nii,
s4a dus ?n Ialestina ?n 1926 si le4a spus palestinienil'r ca 3nglia nu4si va schimba
p'litica 'rice4ar A2 3ut'rul ridica ?ntrebarea ce putere determina un guvern sa
stabileasca ' p'litica pe care ap'i sa re)u/e s4' reeGamine/e sau s4' schimbe
cDnd c'nditiile ' cer2 3tDt guvernul engle/ cDt si guvernul american au re)u/at sa
de/valuie cine le stabileste p'litica si cine nu le da v'ie s4' schimbe cDnd
p'p'arele l'r ' cer2
5n timp ce Ialestina ?ncepea sa se /vDrc'leasca, p'liticienii de la *'ndra si
Nashingt'n se )elicitau de isprava l'r si *l'(d Le'rge, desi era pe duca caci nu
mai era util, ?nca se grabea sa linga ci/mele stapDnil'r lui2 *a ' c'n)erinta publica
se lauda# %*a sc'ala unde am ?nvatat eu se preda mai mult despre ist'ria evreil'r
decDt despre ist'ria pr'priului meu p'p'r,2 0ar si cei care l4au ?nl'cuit au )acut
eGact ca el2 5n 19!6 *'rd Bal)'ur s4a dus la Tel 3viv sa4si vada 'pera, unde a )acut
un tur sub puternica pa/a militara si4a )'st ?ncDntat de %receptia c'rdiala,2 5n 1iria
?nsa, unde ter'area militara era mai putin eAcace, a )'st huiduit si4a )ugit repede
?nap'i ?n 3nglia sub puternica esc'rta militara2 .aci de4acum arabii ?ncepusera sa
vada tragicul destin la care )usesera c'ndamnati2 3rabii, care cun'sc Talmudul,
cun'sc Th'ra, cun'sc secta levitil'r si de4acum ?i cun'steau si pe ha/ari, nu
vindeau decDt putin din pamDntul l'r si cautau sa se salve/e de c'tr'pirea
si'nista si sa4si apere avutul si vietile2 ;vident, nu puteau A dep'sedati t'tal
decDt de ' )'rta militara superi'ara2
*a ?nceput marile puteri n4au recun'scut pe )ata ca v'r )ace asta2 .hurchill a
cerut ?n 1922 sa li se permita arabil'r drepturi p'litice ?n pr'pria l'r tara -alegeri:,
dar .haim Nei/mann a inter/is aceasta si ap'i s4a plDns ca arabii cred %cel'r care
rastalmacesc sc'purile si'nistil'r,, cDnd chiar el le re)u/a drepturi civile ?n
pr'pria l'r tara2 0esi guvernul britanic sub calcDiul lui .haim Nei/mann re)u/a sa4
si revi/uiasca p'litica, ca sa astupe gura lumii a trimis din n'u 'bservat'riF
acestia, c'misia 1ha= si c'misia 1imps'n, au rap'rtat veridic la )el ca si c'misiile
dinaintea l'r si .haim Nei/mann s4a plDns ca rap'artele l'r sunt %dusman'ase,2
*l'(d Le'rge a4nceput pe )ata sa de/apr'be c'nAscarile averil'r palestinienil'r
de catre si'nisti, la care .haim Nei/mann a raspuns ca %evreii, care au su)erit
atDta Bpr'babil din partea lui eh'va, caci n4a eGplicat la ce su)erinte se re)ereaF
asta era ?n 1926, cDnd ?nca nu se inventase g'g'rita bh'l'caustuluibC 22 nu v'r
)ace ca arabii sa su)ere la mDna l'r,2 0upa aceasta declaratie a ?nceput
persecutia arabil'r si mai abitir2 0ar lui .haim Nei/mann nu4i pasa de ce /ic
arabiiF sc'pul lui era sa tina guvernul engle/ si american strDns ?n pumnul lui si
acestea sa4i eGecute 'rdinele2 0usmanii lui nu erau atDt arabii cDt evreii nesi'nisti
militanti2 3cestia nu d'reau ' Ialestina scaldata ?n sDngele arabil'r de/m'steniti
dar d'reau un m'nument cultural al iudaismului si aceasta a )'st slabiciunea care
i4a dat cDstig de cau/a lui Nei/mann2 .aci mandatul britanic cerea ca %t'ti evreii
sa c'lab're/e la instaurarea patriei nati'nale evreiesti,2 .um mase largi de evrei
se 'puneau )aptel'r si'nistil'r ?n Ialestina, .haim Nei/mann s4a c'ncentrat ?n
urmat'rii $ ani sa4i neutrali/e/e pe acestia2 5n acest sc'p a inventat termenul de
%ne4si'nist,2 ;vreii din 3nglia l4au ?nteles si l4au evitat, dar cei din 3merica au
ca/ut ?n capcana si ?n 192$ s4a anuntat crearea unui grup %nesi'nist, care4l va
a8uta pe Nei/mann sa %c'nstruiasca Ialestina,2 n 1929 Nei/mann a instaurat
%3gentia ;vreiasca *argita, care chipurile includea t'ti evreii, caci includea
'arecari %nesi'nisti,2 3rabii au recun'scut imediat peric'lul m'mentului ?n care
aceasta agentie va deveni guvernul Ialestinei si si4au intensiAcat lupta2 IDna si
guvernul britanic a trebuit sa recun'asca ?n 19!0 ca mandatul era un Aasc' si
actul IassAeld 'rd'na sa se suspende imigratia si'nista si sa se c'ntr'le/e
aut'ritatea 3gentiei ;vreiesti2 0ar .haim Nei/mann l4a chemat imediat pe primul
ministru britanic 7amsa( Jacd'nald la el si acesta a rev'cat actul IassAeld si a
?ntrebat cu umilinta cine d'reste .haim Nei/mann sa Ae numit c'misi'narul
britanic al Ialestinei2
Himeni, /ice aut'rul, nu p'ate spune cu ce erau santa8ati acesti p'liticieni, de ce
se temeau de erau asa de servili si supusi lui .haim Nei/mann2 Jem'riile l'r nu
de/valuieF dar atDt p'liticienii engle/i cDt si cei americani din 19!0 ?nc'ace s4au
supus 'rdinel'r unuia ca .haim Nei/mann cu cea mai mare umilinta imediat )ara
sa crDcneasca, aratDnd ca4l c'nsiderau repre/entant al unei puteri de care se
temeau mai mult decDt de m'arte2
5ntre timp ?n Ialestina, ?n 10 ani p'pulatia evreiasca a crescut cu mai putin de
1002000F ?n 1927 mai multi evrei au parasit Ialestina decDt au venit ac'l'F eG'dul
evreil'r din Ialestina a c'ntinuat ?n 19294!22 0aca ar A )'st lasati ?n pace, evreii
nu s4ar A dus ac'l' si arabii si4ar A recDstigat patria2 0ar n4au )'st lasati ?n pace2
.aci acum au aparut 7''sevelt ?n 3merica si Mitler ?n Lermania2
.apit'lul !6# 1traniul r'l al presei
5ntre 19!! si 19!9 s4a pregatit cel de4al d'ilea ra/b'i m'ndial2 3ut'rul scrie de4
acum si ca mart'r 'cular, Aind intim implicat la nivel ?nalt ?n acest ra/b'i ca
c'resp'ndentul /iarului Times la Berlin2 .um b'lsevi/area 7usiei lasase ' lacuna
?n %persecutiile pe care le su)era evreii,, au aparut persecutiile pe care le
su)ereau evreii ?n Lermania O un dar ceresc pentru .haim Nei/mann si si'nism2
3ut'rul a )'st de )ata cDnd a ars cladirea parlamentului din Berlin, incendiu care i4
a permis lui Mitler sa instaure/e un regim de lagare de c'ncentrare dupa m'delul
s'vietic, pe care l4am eGperimentat cu t'tii ?n tarile s'cialiste dupa 19"62 0e
atunci aut'rul a banuit ce i s4a veriAcat mai tDr/iu# ?ntinderea ciumei b'lsevice
din 7usia ?n restul ;ur'pei2 .aci regimul lui Mitler si regimul lui 1talin au )'st unul
si4acelasi lucruF na/ismul si c'munismul sunt eGact aceeasi )'rma a %rev'lutiei
m'ndiale, si antag'nismul l'r ?n timpul celui de4al d'ilea ra/b'i m'ndial nu
anulea/a identitatea l'r ca sistem2
T'ti eGpertii militari si p'litici ai timpului au )'st de ac'rd ca cel de4al d'ilea
ra/b'i m'ndial putea A evitat -.hurchill ?n mem'riile lui ?l numeste %ra/b'iul care
n4a )'st necesar,: daca cineva s4ar A 'pus lui Mitler cDnd ?ncepuse sa navaleasca
pe 7in, ?n 3ustria si .eh'sl'vacia O pDna si ?n 19!$ ar A putut A evitat ra/b'iul
-asa /ice si .hurchill:, cDnd generalii germani erau gata sa4l debarce pe Mitler2
0ar puterile 'ccidentale i4au dat mDna libera lui Mitler si4au pre)erat sa verse
sDngele a "6 mili'ane de 'ameni2 T'ti c'resp'ndentii /iarel'r 'ccidentale au
averti/at ca Mitler trebuie 'prit2 5n 19!! H'rman ;butt, c'resp'ndent la Times ca
si aut'rul -care era al d'ilea c'resp'ndent: a scris ca ra/b'iul va i/bucni ?n 6 ani
daca Mitler nu este descura8at2 3cest rap'rt a mai aparut ?nca ?n Times dar dupa
aceea rap'artele c'resp'ndentil'r au ?nceput sa nu mai apara, sa Ae masluite, sa
Ae ratacite, sa Ae ign'rate2 5n schimb apareau artic'le care4l descriau pe Mitler ca
pe un 'm drept, bun si pasnic care are d'leante ce4ar trebui ascultate2 @a/Dnd
minciuna gr's'lana si pernici'asa, H'rman ;butt n4a mai re/istat si s4a retras si
aut'rul a ramas singurul c'resp'ndent la Berlin si, din 19!6, la @iena2 5n 19!7
aut'rul a averti/at /iarul Times ca Mitler si L'ering au anuntat ca ra/b'iul va
?ncepe ?n t'amna anului 19!92 0upa ce Mitler a 'cupat @iena, aut'rul a )'st
arestat de trupele hitleriste pentru scurt timp ap'i a plecat la Budapesta de unde
a va/ut capitularea de la JUnchen din 19!$2 @a/Dnd cum 'rice dem'nstrea/a,
d'vedeste si arata un rep'rter cinstit si c'nstiinci's este ign'rat sau )alsiAcat de
interesele 'culte din presa care ac'pera lumea cu ' retea gr'asa de minciuni,
aut'rul si4a dat demisia si4a pre)erat sa ramDna )ara pDine, decDt sa participe la
'ribila si gr'teasca ?nselaciune care4a dus la varsarea a 'ceane de sDnge si4a
cau/at si cau/ea/a si asta/i su)erinte nes)Drsite si prabusirea civili/atiei crestine2
0upa 1" ani, ?n st'ria PAciala a +iarului Times, se )ace alu/ie la er'area /iarului
Times, de pe vremea aceea cDnd ?l lauda pe Mitler ca pe un 'm cinstit si pasnic si
se recun'aste ca %anumiti rep'rteri tineri mai ne?nsemnati si4au dat demisia ?n
semn de pr'test,F dar pDna si aici /iarul s4a simtit 'bligat sa minta, caci aut'rul a
)'st singurul care si4a dat demisia, nu era tDnar -avea "! de ani: si nu era
ne?nsemnat caci era singurul rep'rter pentru ;ur'pa .entrala si era la Times de
17 ani2 1i t't minciuna este aArmatia ca %aceasta er'are nu se va mai repeta,,
caci /iarul Times, ca si t'ate celelalte /iare mari ale stabilimentului, au c'ntinuat
sa minta si sa )alsiAce si ?n 19"6, cDnd s4a daruit 8umatate din ;ur'pa
b'lsevismuluiF si cDnd s4a ?ntins ciuma r'sie ?n .hinaF si cDnd s4a si'ni/at
Ialestina2 .Dnd si4a dat demisia, aut'rul era d'ar de/gustat ca patri't, caci vedea
ca se pregateste un masacru al tineretului tarii sale si i se inter/icea sa arate
publicului peric'lul care4l ameninta2 Hu stia nimic de pataniile .'l'nelului
7epingt'n, identice cu ale lui2
Ie vremea cDnd era c'resp'ndent la Times aut'rul a va/ut cum s4a nascut
legenda %su)erintel'r si persecutiile evreil'r,, legenda %h'l'caustului,2 5ntDi
Times a scris ca %sunt persecutati 'p'nentii p'litici si evreii,2 3p'i ?ncetul cu
?ncetul )'rmula a devenit# %sunt persecutati evreii si 'p'nentii p'litici,2 3p'i presa
a taiat din )'rmula %'p'nentii p'litici, si4a scris t't timpul ca %sunt persecutati
evreii,2 3st)el s4a mintit cu nerusinare, ign'rDndu4se su)erintele ma8'ritatii
victimel'r, care HE erau evrei si publicul a )'st dus de nas ca %numai evreii au
su)erit sub na/ism,2 3st)el ?n 19"6 tribunalul de la HUrnberg a 8udecat %crimele
?mp'triva evreil'r,, iar victimele de sute de 'ri mai numer'ase ne4evreiesti au
)'st t'tal ign'rateF si t't ?n 19"6 guvernul britanic si cel american au aband'nat
cu nepasare sute de mili'ane de victime sa su)ere mai rau decDt 'rice4au su)erit
evreii O care au su)erit ?n pr'p'rtia ?n care se aKau printre restul victimel'r, nici
mai mult nici mai putin2 BH'ta re/umat'rului# ?n 1991 .rucea 7'sie a 'btinut de la
)'sta Eniune 1'vietica in)'rmatia ca la 3usch=it/ au )'st ?n t'tal !002000 de
detinuti din care un mic pr'centa8 erau evrei2 0ar mitul cel'r 6 mili'ane de evrei
ga/ati c'ntinua nestingherit ?n mintea marelui public ?ntunecata de minciuni de
tipul cel'r descrise aiciC2
3ut'rul p'vesteste cum pDna la "! de ani nu si4a dat seama ca ar eGista vre'
di)erenta ?ntre evrei si alti 'ameni, pDna n4a rap'rtat despre persecutiile din
lagarele de c'ncentrare na/iste2 I'vesteste cum lua marturiile victimel'r
persecutiil'r hitleriste, le asculta ist'ria, le eGamina ranile, cerceta lagarele de
c'ncentrare O chiar cu riscul de a A la rDndul lui persecutat2 I'vesteste cum peste
90Z din victimele hitlerismului erau nemti ?n Lermania, cehi ?n .eh'sl'vacia si
asa mai departeF cum un numar mic de evrei, sub 10 Z, erau si ei persecutati de
Mitler, ?n aceeasi pr'p'rtie ?n care se aKau ?n p'pulatie2 1i ap'i arata cum presa si
mass4media au negat cu desavDrsire su)erintele a 90Z din victime si4au pretins
ca numai evreii au )'st persecutati2 0e eGemplu# rabinul 1tephen Nise scrie ?n
19"9# %Jasurile luate ?mp'triva evreil'r c'ntinuau sa Ae mai pline de cru/ime
sistematica si de distrugere planiAcata decDt ter'area de/lantuita ?mp'triva
alt'ra2 *a 29 anuarie 19!! Mitler a devenit cancelar92 regimul de ter'are a
?nceput imediat cu batai si arestari ale evreil'r9 3m planuit un mars de pr'test la
He= R'r< pe 10 Jai, /iua cDnd s4a 'rd'nat arderea cartil'r evreiesti ?n
Lermania92 ;vreii au su)erit cel mai mult ?n urma acestui atac92 lagarele de
c'ncentrare au )'st ?nAintate ca sa Ae umplute cu evrei,2 T'ate aceste aArmatii
sunt minciuni2 ;vreii n4au su)erit mai mult ca altii, ci eGact ca 'rice alt 'p'/ant
p'litic ne4evreu2 Ter'area n4a ?nceput la 29 anuarie ci la 27 &ebruarie2 Hu s4a
'rd'nat arderea nici unei carti evreiestiF aut'rul a )'st de )ata la Aecare din
aceste evenimente si4a va/ut clar si precis ce se ardea2 14au ars cartile
%marGiste, si multe carti scrise de aut'ri germani si engle/i ne4evrei si printre ele
s4au gasit si cDteva carti scrise de aut'ri evrei2 ;vreii n4au su)erit del'c mai mult
decDt ne4evreii persecutati ca 'p'nenti p'liticiF si lagarele de c'ncentrare n4au
)'st umplute cu evrei2 ;vreii erau ?n lagare ?n aceeasi pr'p'rtie numerica ?n care
erau si4n a)ara lagarel'r printre restul 'amenil'r2 T'tusi aceasta minciuna despre
%persecutia evreil'r, a d'minat mintea 'menirii din 19!9 ?nc'ace2 *a vremea
cDnd si4a dat demisia, aut'rul era de/gustat numai de )elul ?n care se nega si
)alsiAca peric'lul ra/b'iului care avea sa ucida "6 de mili'ane ?n m'd inutil si
minciuna despre persecutia evreil'r ?n m'd special ?l agasa d'ar ca un )apt min'r2
0e4abia mult mai tDr/iu si4a dat seama ca t't sc'pul ra/b'iului era c'ntinut ?n
acea minciuna2 .Dnd a studiat ulteri'r bi'graAa lui 7'bert Nilt'n si4a dat din n'u
seama de asemanarea evenimentel'r2 Nilt'n ?ncercase sa spuna adevarul despre
b'lsevism ?n 7usia si a8unsese la pr'blema evreiasca2 3ut'rul a cautat sa arate ce
se ?ntDmpla ?n ;ur'pa si4a a8uns t't ac'l' unde4a a8uns Nilt'n2 0upa ce si4a dat
demisia, aut'rul a ?ncercat sa deschida 'chii 'menirii scriind ?ntr4' carte adevarul
pe care /iarul Times re)u/a sa4l publice2 P a d'ua carte l4a dus mai departe, la
cau/ele ra/b'iuluiF si atunci a ?nceput sa priceapa de ce se ?ntinde atDt de asiduu
peste 'menire minciuna ca evreii au )'st persecutati mai mult ca altii2
.apit'lul !7# eslea, mesia si masele
Mitler si 7''sevelt si4au ?nceput d'mnia de'data -unul la " Jartie, celalalt la 6
Jartie 19!!:, si4au )'st amDnd'i sarbat'riti si ad'rati ca mesia de catre evreii
si'nisti din tarile respective# ?n 3merica rabinul 7'senblum l4a numit pe 7''sevelt
%mesager dumne/eiesc, )av'ritul destinului, mesia 3mericii de mDine,F si ?n 19!7,
cu inva/ia hitlerista la usa, un evreu i4a p'vestit aut'rului cum la ascensiunea lui
Mitler rabinul lui predica la sinag'ga cum ca Mitler era %mesia al evreil'r, -era un
rabin pi's si batrDn care interpreta dupa pr')etiile levitice:2 3tDt ?n 3merica cDt si
?n Lermania O si ?n 7usia, de alt)el O se)ul statului era descris de mass4media ca
mai mult decDt un 0umne/eu si c'piii erau crescuti sa4l ad're2 3cesti trei
%c'nducat'ri iubiti,, %tatuci ai p'p'rului,, %mesia,, %eliberat'ri, pareau a A 'pusi
unul altuia2 0e )apt t'ti trei au lucrat c't la c't si4au pr'm'vat principiul
distrugerii civili/atiei crestine 'ccidentale ?ntrecDndu4se unul pe celalalt2 T'ti trei
au pr'm'vat cele trei ramuri ale distrugerii# c'munismul, si'nismul si %guvernul
m'ndial care sa )'rte/e pacea ?n lume,2
7''sevelt era numai minciuna, pDna si eGteri'rul lui era mincin's, caci era
paralitic si sedea ?n )'t'liu cu r'tile, dar cDnd aparea ?n va/ul publicului era
t'tdeauna pr'ptit ?n pici'are, asa cum apare si ?n statuile luiF un eGpert p'litic a
decis ca adevarata stare a pici'arel'r lui nu cadrea/a cu imaginea ce trebuie s4'
aiba ?n mintea p'p'rului2 Irima lui in'vatie a )'st ca de la ?nceput cabinetul lui a
)'st inaugurat de 8udecat'rul .ard'/', un si'nist diri8at de rabinul 1tephen NiseF
ast)el de la ?nceput interesele americanil'r au trecut pe planul d'i2 7''sevelt a
c'ntinuat p'litica lui Nils'n2 Ir'blema 3mericii era acum imigrarea masiva a
evreil'r ha/ari din ;ur'pa rasariteana, care era un element destabili/at'r si
alarmant resimtit de t'ate p'p'arele napadite de ha/ari2 0r2 Nei/mann scrie# %0e
cDte 'ri numarul evreil'r dintr4' tara a8unge la punctul de saturatie, tara
reacti'nea/a9 3nglia a a8uns la punctul unde p'ate sa abs'arba numai un
anumit numar de evrei si nu mai multi92 3ceasta reactie nu este antisemitism in
sensul 'bisnuit, vulgar al cuvDntuluiF este ' caracteristica s'ciala si ec'n'mica a
imigratiei evreiesti pe care n4' putem schimba2 1ir Nilliam B;vans L'rd'n, care
ceruse ?n 1906 sa se stabileasca un numar de imigranti evrei anual primiti ?n
taraC n4avea nici ' pre8udecata speciala anti4evreiasca2 ;l a )acut ce4a )acut9 cu
bunatate, ?n interesul tarii sale9 0upa parerea lui era A/ic imp'sibil ca 3nglia sa
rec'mpense/e evreii pentru ce pacatuise 7usia ?mp'triva l'r9 sunt sigur ca s4ar
A 'pus 'ricarui alt Kuviu de imigranti straini de alta rasaF dar s4a ?ntDmplat sa nu
Ae alt Kuviu asa de mare,2 0upa "0 de ani, v'rbind ?n )ata evreil'r din 3merica,
Nei/mann a spus# %Enele tari p't digera un anumit numar de evreiF 'data
numarul depasit, ceva drastic trebuie sa aiba l'cF evreii trebuie sa plece,2
0r2 Nei/mann /icea asa numai pentru ca vr'ia sa dem'nstre/e evreil'r ca ei nu
p't A asimilati si nu p't trai ?n pace cu vecinii l'r2 3cest argument este ba/a
si'nismului, dar nu este adevarat2 0ar, daca ?n 1906 0r2 Nei/mann /icea ca un
guvern nu p'ate plati pentru presupuse daune cau/ate de alt guvern un'r terte
pers'ane, de la 1906 ?nc'ace guvernele 'ccidentale n4au )acut altceva decDt sa
supuna multimi nevin'vate la mari su)erinte ca sa le )aca %sa plateasca pentru
su)erintele, chipurile cau/ate de terte pers'ane2 1i, daca ce spunea el e
adevarat, ca tarile nu p't digera decDt un anumit numar de evrei, alt)el se
?ntDmpla ceva drastic, nu e clar de ce se straduia sa aduca ?n m'd nelimitat evrei
ha/ari din estul ;ur'pei ?n 3merica O pentru a pr'v'ca acel lucru drastic2 Ir'babil
atunci alte guverne v'r A )acute sa plateasca pentru ce %su)era, evreii acum ?n
3merica2
5ntre 1$$1 si 1920 au )'st peste ! mili'ane de imigranti legali ?n 3merica din
7usia, ma8'ritatea evrei2 5n 1$77 recensamDntul arata 2!02000 de evrei ?n
3mericaF ?n 1926 arata " mili'ane si 8umatate2 0ar pr'babil erau mult mai multi,
caci %?nteleptii, l'r nu le permit sa se lase numarati de g'imi2 3cum se estimea/a
cam 10 mili'aneF dar disp'/itiile lui 7''sevelt )ac identiAcarea )'arte grea2 T'tusi
?n 3merica este cel mai mare grup de evrei din lume, dar si aici sunt mai putin de
10Z2 Humeric neimp'rtanti, ei detin abs'lut t'ata puterea si p'/itiile p'litice2
3cest lucru i4a alarmat pe americani, care au stabilit c'te de imigrare de !Z din
t'talul p'pulatiei de acea nati'nalitate pentru Aecare natie ?n 1910, caci, /icea
c'ngresul ?n 192", %I'p'rul american nu p'ate lasa unui grup strain9 dreptul de
a4i dicta caracterul legil'r tarii,2 0ar in'vatia lui 7''sevelt c'nsta t'cmai ?n a lasa
acest grup strain sa dicte/e legile 1tatel'r Enite de la el ?nc'ace2
.a si Nils'n, *l'(d Le'rge, generalul 1muts, 7''sevelt a )'st ales de ' mDna
ascunsa sa devina presedinte2 Bi'gra)ul lui M'use /ice ca M'use l4a ales pe
7''sevelt ?nca dinainte de 191! si l4a instruit de pe4atunci pentru a4l )ace
presedinte2 0esigur M'use se astepta sa Ae ment'rul lui 7''sevelt cum )usese al
lui Nils'n O dar 7''sevelt n4a avut nev'ie de el dupa alegeri si M'use dispare
dupa 19!! de pe Armament2 0e la ?nceput, 7''sevelt a spri8init rev'lutia
m'ndiala si primul lui gest a )'st sa recun'asca guvernul c'munist2 0e la ?nceput
a )'st aservit si'nismului2 0e la ?nceput a lucrat pentru %liga pentru )'rtarea
pacii,, cu n'ul nume de %Hatiunile Enite,2 0in grupul din 8urul lui Nils'n d'ar
M'use lipsea, restul erau t'ti gramada pe 7''sevelt# Bernard Baruch, care4i era
c'nsilier dinainte de4a A presedinte si care4a )acut planul Hatiunil'r Enite, ap'i
rabinul 1tephen Nise si Brandeis, care se simtea stimulat de ce )acea Mitler ?n
Lermania sa i/g'neasca palestinienii din Ialestina2 0ar rabinul 1tephen Nise nu
l4a spri8init pe 7''sevelt pentru presedintie -desi4l spri8inise pentru senat si ca
guvernat'r: pDna nu s4a c'nvins cDt este 7''sevelt de d'cil2 0upa alegeri a
declarat ca 7''sevelt %are din n'u admiratia mea, si4a )'st din n'u intimul lui
7''sevelt2 0ar acum garda si'nista a presedintelui american era mai evidenta
decDt )usese pe vremea lui Nils'n, cDnd apareau ca niste americani care sunt
evrei din punct de vedere religi'sF caci acum ei nu se sAau sa spuna ca ei sunt
evrei si nu americani si ca interesele si'nismului primea/a 'ricDnd si interesele
3mericii nu4i interesea/a2 T't ce4a )acut presedintele american 7''sevelt a slu8it
principiului distrugat'r sub cele trei )'rme ale sale# si'nismul, c'munismul,
guvernul m'ndial2
7''sevelt a mai avut un s)atuit'r, pe &eliG &ran<)urter, evreu nascut la @iena,
care M'use credea ca este mai puternic decDt ceilalti trei2 1i &ran<)urter, ca
Brandeis si .ard'/', a a8uns ?n .urtea 1uprema2 ;ra se)ul &acultatii de 0rept de la
Marvard si4a educat generatia de av'cati care4au d'minat p'litica 3mericii ?ntre
19"0 si 19602 1tudentii lui au )'st ?mpinsi ?n p'sturi cheie ?nlaturDnd pe altii2 Enul
dintre ei a )'st 3lger Miss, d'vedit ulteri'r a A agent c'munist s'vietic si c'nsilier
intim al lui 7''sevelt2 3ltul a )'st 0ean 3ches'n, prieten si aliat al lui Miss2 *a
Ralta unde s4a pecetluit tragedia mili'anel'r din rasaritul ;ur'pei, Miss a 8ucat un
mare r'l ?n a cau/a aceasta tragedieF si 3ches'n a 8ucat un mare r'l dDnd .hina
pe mDna ter'arei r'sii c'muniste2 3lti intimi ai lui 7''sevelt au )'st si'nistul
Menr( J'rgenthau, care a )aurit planul J'rgenthau de a da 8umatate ;ur'pa
prada b'lsevismuluiF senat'rul Merbert *ehman, alt mare si'nist care a pr'm'vat
imigrarea masiva ?n Ialestina din 19"64"6, ducDnd la ra/b'iul din IalestinaF ap'i
1amuel 7'senmann, care l'cuia la .asa 3lba si4i scria discursurile lui 7''seveltF
ap'i 0avid Hiles, evreu din 7usia, c'nsilier ?n pr'blemele evreiesti al lui
7''seveltF ap'i Ben8amin .'hen, mare si'nist care scrisese declaratia Bal)'ur ?n
1917F si ?nca alti trei evrei din 7usia, 1idne( Millman, sad'r *ubin si *e'
Iasv'ls<(2 Hici un ne4evreu ?n 8urul lui 7''sevelt2 0ar acestia nu erau decDt vDr)ul
piramidei si'niste care a d'minat si ?nl'cuit viata p'litica americana de la
7''sevelt ?nc'ace2 0ar g'imii nu trebuie sa se plDnga ca nu li se permite acces la
guvernarea tarii l'r2 Hici un evreu care era ?mp'triva c'munismului, ?mp'triva
si'nismului, sau ?mp'triva guvernului m'ndial n4a )'st t'lerat ?n prea8ma
presedintelui american2 0in cau/a ca p'stul l'r era asa de vag, de c'nsilieri
ne'Aciali, cei numiti mai sus care4l ?nc'n8urau pe 7''sevelt ?ntr4un /id c'mpact
nu puteau A atacati de nimeni si chiar cDnd erau criticati, 7''sevelt pur si simplu
ign'ra t't ce se spunea ?mp'triva l'r2 1i acesti c'nsilieri au c'nstruit imaginea
persecutiei su)erite de evrei O din partea lui Mitler de data astaF )usese din partea
tarului 7usiei pe vremea lui Nils'n2
3plicDndu4se planul magistral al lui M'use pentru alegeri, 7''sevelt a )'st reales
de trei 'ri2 3pelul se )acea la grupuri care, chipurile, su)ereau persecutii O negrii,
sau cei saraci si li se pr'mitea ra/bunare ?mp'triva %persecut'ril'r, l'r daca4l
aleg pe 7''sevelt2 3mbele partide, republican si dem'crat, se ?ntrec ?n a curta
%v'turile min'ritatil'r,, a cel'r %care su)era discriminare,2 7''sevelt a inaugurat
de asemenea p'litica deAcitului bugetar, principiul de a cheltui mai mult decDt
venitul guvernului, caci dat'riile n4au imp'rtanta, Aind dat'riile guvernului catre
stat2 7''sevelt a intr'dus ast)el ?n 1tatele Enite, sub preteGt ca sc'ate tara din
cri/a ec'n'mica, )alimentul nati'nal care vlaguieste si duce de rDpa ' tara care4a
)'st puternica si pr'spera prin munca eGtrem de pr'ductiva si inventiva O pDna la
el2 1u)erintele negril'r care gem sub discriminare, chipurile, de care li se rupe
inima p'liticienil'r americani este ' cau/a sustinuta cu legende si agitatie t't
timpul de catre d'ua 'rgani/atii evreiesti din He= R'r<# .'mitetul ;vreiesc
3merican si *iga 5mp'triva 0e)aimarii si de catre 3s'ciatia 3mericana pentru
Ir'm'varea Pamenil'r de .ul'are si ea de la ?nceput sub c'nducere evreiasca2
Hegrii sunt pasivi si manipulati ?n lupta %l'r, ?mp'triva %discriminarii de care
su)era,2 0esegregarea este ' activitate pe care n4' d'resc nici albii nici negrii,
Aecare Aind multumit sa stea ?ntre ai lui, dar este impusa de aceste grupuri
militante evreiesti, care au impus carutarea cu )'rta a c'piil'r dintr4un c'lt al
'rasului ?ntr4altul pentru ca c'piii albi sa mearga la sc'ala ?n cartier negru si c'piii
negri sa mearga la sc'ala ?n cartier alb2 3ut'rul a va/ut bugetul .'mitetului
;vreiesc 3merican, pentru 196!, unde se stabilea ca litigatiile pentru drepturile
negril'r sunt ' c'mp'nenta principala a activitatii acestui c'mitet si
desegregarea este pre'cuparea l'r2
7''sevelt a c'nvenit asa de bine stapDnil'r lui, )acDnd eGact t'tul dupa cum i se
prescria ?ncDt a )'st reales de trei 'riF ' singura data a avut un rival seri's ?n
Mue( *'ng, t't un p'litician ca 7''sevelt, t't un demag'g care pr'mitea saracil'r
ca4i va despuia pe b'gati ca sa le dea cel'r saraci, dar unul la a carui inaugurare
ca guvernat'r al *'uisianei 7abinul Nalter Ieiser a re)u/at sa4l binecuvDnte/e,
caci Mue( *'ng l4a atacat pe Bernard Baruch2 0ar Mue( *'ng a avut mare succes,
caci pr'mitea si mai mult decDt 7''sevelt ?n pr'gramul lui de %a ?mparti averile,
si4a )ace din %Aecare un rege,2 .a si 7''sevelt, Mue( *'ng era ?nc'n8urat d'ar de
evrei si n4a )'st nici'data acu/at de antisemitism -dar de 'rice altceva:2 Jai
viclean decDt 7''sevelt, a deturnat Kuviul de bani din bugetul )ederal pe care
7''sevelt ?l revarsa ?n campania lui elect'rala, pentru Anantarea pr'priei lui
campanii, impunDnd ' lege ?n *'uisiana care inter/icea aut'ritatile l'cale sa
primeasca bani )ederali )ara apr'barea statului *'uisiana2 Mue( *'ng era un
peric'l pentru 7''sevelt si4ar A putut /druncina caruta principiului distrugerii care
?nainta asa de lin ?n 1tatele Enite2 *a $ 1eptembrie 19!6 Mue( *'ng a )'st
?mpuscat de .arl 3ustin Neiss, tDnar evreu din *'uisiana, care la rDndul sau a )'st
imediat ucis de pa/nicul pers'nal al lui Mue( ca sa nu p'ata spune nimic despre
m'tivele si as'ciatii lui2 Mue( *'ng se pare ca stia ca va A asasinat, caci a
p'vestit ?n ulie, cu d'ua luni ?nainte, ca stia despre un c'mpl't ?n care s4a planuit
sa Ae ?mpuscat cu un singur gl'nt2 3Kase printr4un dicta)'n care ?nregistrase
c'nversatia c'mpl'tistil'r ?n camera de h'tel ?n care c'mpl'tau2 M'dding .arter,
care /ice ca a )'st de )ata la acea c'nversatie, pretinde ca c'mpl'tistii v'rbeau
numai asa, ?n gluma, /icDnd %ce4ar A daca,, dar nu planuiau sa4l ucida cu
adevarat2
;)ectul p'litic a )'st net2 7''sevelt a )'st reales2 Hu s4au )acut cercetari asupra
asasinarii lui Mue( *'ng, dupa cum ?n ultima suta de ani nu s4au )acut nici'data
investigatii cinstite si c'mplete ?n nici un asasinat p'litic2 14a lansat te'ria unui
%nebun singuratic,, ca ?n t'ate asasinatele p'litice2 3st)el de %nebuni singuratici,
s4au d'vedit t'tdeauna )alsi si t'tdeauna a iesit la iveala c'mpl'tul ?n ca/urile ?n
care s4au )acut investigatii cinstite, ca de eGemplu al lui *inc'ln, al arhiducelui
&ran/ &erdinand, si4al regelui 3leGandru al ug'slaviei2 0ar 7''sevelt a )'st reales
si r'lul lui a )'st sa implice 1tatele Enite ?n intriga internati'nala a lui M'use si
Nils'n si t't ca Nils'n pr'mitea ?ntr4una ca va tine 3merica departe de ea2 .u d'i
ani ?nainte de ra/b'i, ?n Pct'mbrie 19!7, 7''sevelt )acea alu/ii ca va duce
3merica ?n ra/b'i de dragul evreil'r, care, sustinea el, erau de4acum singurii care
su)ereau la mDna lui Mitler O eGact asa cum Nils'n cu trei ani ?nainte de ra/b'i, ?n
0ecembrie 1911, ameninta 7usia cu ra/b'iul2 1i Nils'n si 7''sevelt n4au )acut
decDt sa4si aArme cre/ul p'litic si anume ca interesele si'nismului primea/a si
patria americana nu c'ntea/a2 0ar cei care4au scris discursul lui 7''sevelt din 6
Pct'mbrie 19!7 nu l4au scris destul de subtil si au/indu4l pe 7''sevelt ca /ice
%atunci cDnd apare ' epidemie c'munitatea se uneste si este de ac'rd sa4i puna
la carantina pe pacienti, ca sa pr'te8e/e sanatatea c'munitatii si sa ?mpiedice
de/astrul,, americanii au priceput ca 7''sevelt vrea sa declanse/e un ra/b'i
m'ndial si au )'st asa de rev'ltati ?ncDt 7''sevelt a )'st 'bligat sa t't declare ?n
public ca %Aii v'stri nu v'r A trimisi sa lupte pe un )r'nt strain,, chiar dupa ce stia
bine ca ra/b'iul va ?ncepe ?n t'amna lui 19!9 -aut'rul trimisese ?n Pct'mbrie
19!7 depesele cu aceasta in)'rmatie de la @iena: si avea t'ate planurile gata sa4i
trimita pe Aii l'r pe )r'nturile straine2
0e4acum g'g'sile cu persecutarea ?n m'd special a evreil'r ?n Lermania erau
bine ?nradacinate ?n mintea 'amenil'r, prin t'ate canalele americane care se
?ntreceau unele pe altele ?n inventarea minciunil'r# ast)el, rabinul 1tephen Nise
p'vesteste cum .'ngresul ;vreiesc 3merican a ?nceput sa b'ic'te/e Lermania
din cau/a unui %p'gr'm pe scara nati'nala, ?mp'triva evreil'r, chipurile planuit
de nemtiF ap'i rabinul 1tephen Nise spune )'arte candid ca p'gr'mul n4a avut
l'c nici'data, dar b'ic'tul din cau/a p'gr'mului a avut l'c2 Ientru a ?ntelege ce
?nsemna un %b'ic't, al nemtil'r c'ndus de catre evreii americani, trebuie sa ne
amintim ca si'nistii au )acut t't timpul a)aceri cu na/istii chiar ?n timpul celui mai
crDncen ra/b'i2 3st)el, ?n 19"0, rabinul 1tephen Nise a tratat cu )uncti'narii
na/isti trans)erul evreil'r din I'l'nia ?n Engaria, ambele tari 'cupate de na/isti,
c'ntra c'st, ?n sc'puri cun'scute d'ar de el si de direct'ratul rabinic talmudic
care c'nduce si'nismul2 4a cerut lui 7''sevelt banii pentru a4i mitui pe na/isti si
presedintele american i4a dat disp'/itii lui Menr( J'rgenthau, tre/'rierul 1tatel'r
Enite, sa trans)ere banii la bir'ul din Leneva al .'ngresului J'ndial ;vreiesc,
pentru c'nducat'rii na/isti, ?n ciuda pr'testel'r 0epartamentului de 1tat si4al
Jinisterului de ;Gterne britanic2 .uvDntul %p'gr'm, -%masacru, pe ruseste: e
)'l'sit de cDte 'ri e nev'ie de pr'paganda imprecisa si mincin'asa2 3st)el 0r2
Nei/mann spune clar ca %n4au eGistat nici'data p'gr'muri, ?mp'triva evreil'r dar
t't el )'l'seste cuvDntul t't timpul, /icDnd ca %el cun'aste atm's)era dinaintea
p'gr'mului , O care t't el /ice ca n4a eGistat nici'dataT Ende au murit 6 sau 6
evrei, 0r2 Nei/mann /ice ca a avut l'c %un p'gr'm,F dar unde evreii au cau/at ?n
19!$ masacrul ?n care au murit 69 engle/i, 92 evrei si 12600 -' mie cinci sute: de
arabi, .haim Nei/mann /ice ca a avut l'c %ter'rism arab,2 1ir 3drian .art'n de
Niart, Aind ?n I'l'nia ?ntre cele d'ua ra/b'aie, /ice raspicat# %Ir'blema evreiasca
e )ara raspuns92 1e ?mprastie /v'nuri ca ar avea l'c p'gr'muri dar eu cred ca
sunt eGagerari gr's'lane caci nu eGista nici ' marturie vi/ibila ca ar A avut l'c
masacrarea a mii de evrei,2
3cest p'gr'm imaginar din Berlin a )'st ba/a p'liticii lui 7''sevelt2 1i'nistil'r din
8urul lui nu le pasa cDtusi de putin daca evreii su)era sau nuF dimp'triva, si'nistii
au nev'ie ca evreii sa su)ere pentru ca sa p'ata ei )'l'si aceasta ?n sc'purile l'r
si ei d'reau sa pr'v'ace su)erinte evreil'r, nu sa le ameli're/e2 3st)el si'nistii
americani c'ntinua p'litica rev'luti'naril'r talmudici din 7usia care nu vr'iau
usurarea greutatil'r care apasau p'p'rul, vr'iau augmentarea l'r, ca sa p'ata
de/lantui distrugerea si nu se dadeau ?nap'i de la asasinat pentru a asigura ca nu
se ?mbunatateste starea p'p'rului2 .Dnd evreii din Lermania au ?nceput sa4i
prese/e pe rabinul 1tephen Nise si c'4si'nistii lui americani sa ?ncete/e b'ic'tul,
rabinul Nise si ai lui s4au ?nspaimDntat de arm'nia care ar putea sa se stabileasca
?ntre evreii din Lermania si Mitler si rabinul Nise /ice ca nu trebuie sa admita
%tratamentul ?mbunatatit al evreil'r care ar de/arma actiunea pr'testatara
evreiasca din t'ata lumea,2 7abinul Nise, temDndu4se ca pr'paganda despre
persecutia evreil'r si4ar putea da ?n petec, pre)era sa4i vada pe evreii din
Lermania ca su)era2 +ice el# %; ' cru/ime sa m'ri de mDna unui na/istF dar e de
10 mii de 'ri mai rau sa supravietuiesti dat'rita bunatatii unui na/ist2 H'i v'm
supravietui na/ismului daca nu v'm c'mite pacatul de neiertat de a )ace un tDrg
cu na/ismul pentru a salva victime evreiesti, -.'n)erinta J'ndiala a ;vreil'r din
19!":F %7e)u/am cu dispret 'rice pr'punere care ar asigura viata si avutul un'r
evrei prin rusinea evreimii, -19!6:2 0ar )acuse tDrg cu na/istii pentru trans)erul
evreil'r dintr4' tara ?n alta, pr'babil pentru a4i pregati pentru transp'rtare ?n
Ialestina, )ara ca demnitatea evreimii sa A )'st le/ata2 5n 3merica, Brandeis era
de asemenea neclintit ?n a cere ca evreii din Lermania sa su)ereF /ice Brandeis#
%3r A depl'rabil92 sa usuram situatia ec'n'mica a lui Mitler pentru ca ast)el sa
salvam prin emigratie pe unii din evreii Lermaniei,2 0ar tre/'rierul 1tatel'r Enite
platise mita pentru transmutarea evreil'rF salvarea evreil'r nu era de/irabila2
5n 19!$ si'nistii americani au ?nghetat de gr'a/a ca Mitler s4ar putea ?ntelege cu
evreii2 Ps=ald Iir'=, ministrul apararii suda)rican, trata cu Mitler ?n acest sc'p cu
asentimentul primului ministrului engle/, Heville .hamberlain2 Tratativele erau
pr'spere si se ?ntrevedea un ac'rd2 3tunci a survenit O din n'u ' asasinare2 En
tDnar evreu l4a ?mpuscat pe dipl'matul german v'n 7ath la Iaris, cineva a
pr'v'cat ra/merite ?n Lermania, sinag'gi au )'st arse, tratativele lui Iir'= cu
Mitler au )'st ?ntrerupte si din n'u nu s4a cercetat asasinatul, de )rica ca nu
cumva sa se aKe adevarulF si rabinul Nise a sustinut din n'u ca asasinul a )'st
%un tDnar singuratic ?mpins la nebunie,2 7''sevelt a reacti'nat imediat ca un
aut'mat si si4a rechemat ambasad'rul din Lermania, /icDnd cu 'r'are ca %nu p't
sa cred ca asa ceva Barderea sinag'giiC se p'ate ?ntDmpla ?n civili/atia sec'lului
n'stru,F desi va/use arderea bisericil'r si dinamitarea catedralel'r )ara prea
multa uimire ?n 7usia b'lsevica si se grabise sa salute cu drag'ste )rateasca pe
acei care au ars si dinamitat bisericile2 7''sevelt si4a mani)estat 'r'area la
incendierea sinag'gil'r din Lermania la ' clipa dupa ce4l )elicitase c'rdial pe
Mitler printr4' telegrama pentru capitularea .eh'sl'vaciei c'tr'pite de na/isti O
ceea ce pare ca nu deran8a cu nimic civili/atia sec'lului n'stru2 5n acest m'ment
pe aut'r l4a ?necat scDrba si si4a dat demisia2
1tatele Enite au intrat ?n ra/b'i ?n 19!74!$, cDnd 7''sevelt dadea aceste
declaratii si nu cDnd au atacat 8ap'ne/ii Iearl Marb'ur2 3ceste declaratii ale lui
7''sevelt c'nduc direct la declaratia lui din 19"2, cDnd a 8urat ra/bunare
crDncena ?mp'triva Lermaniei pentru ca, chipurile, evreii ar A su)erit asa de mult
?n Lermania, unde el si c'nsilierii lui c'nAdentiali s4au 'pus ca evreil'r sa li se
usure/e s'arta cDtusi de putin2 3sasinarea lui v'n 7ath a )'st ca si atentatul de la
1ara8ev' O preteGtul pentru un ra/b'i m'ndial2 7''sevelt nici ' clipa nu s4a ?nd'it
ca4si va tDr? tara ?n ra/b'i, caci ?n 19!$ ment'rul lui, Baruch, se lauda cu vict'riile
americane ?n ra/b'iul ce nu ?ncepuse ?nca2 3ut'rul pre/ice ca presedintele
1tatel'r Enite va tDr? tara lui ?ntr4un al treilea ra/b'i m'ndial pentru a satis)ace
ambitii si sc'puri 'culte, eGact ca Nils'n si 7''sevelt2
5n acesti 6 ani cDnd %ra/b'iul inutil, care4a ?necat ;ur'pa ?n sDnge si4a aruncat
'menirea ?n spre de/astru aut'rul a )'st la Berlin, @iena, Iraga, Budapesta,
Belgrad, Bucuresti, 1'Aa si @ars'via, ?n cercurile guvernamentale, si4a va/ut cum
se pregateste adevaratul masacru2 3 v'rbit cu Mitler, L'ering si L'ebbels, a
prDn/it cu *itvin'v, ministrul de eGterne s'vietic, la Leneva, l4a vi/itat pe
Juss'lini si pe 7amsa( Jacd'nald, premierul britanicF a avut c'nversatii de 're
?ntregi cu ;duard Benes la Iraga, ap'i cu cancelarul austriac si prim ministrul
maghiar, cu regii si p'liticienii din tarile balcanice2 3 asistat la sedintele *igii
Hatiunil'r unde s4a dus la ?nceput cu entu/iasm naiv, cDnd ?nca nu pricepea, si4a
)'st de/gustat de tDrgul de telali care a )'st *iga Hatiunil'r unde t'tul se vindea si
cumpara la ?ntuneric, pe c'rid'are2 14a dus la J'sc'va ?ns'tindu4l pe 3nth'n(
;den, si4a va/ut un regim eGact ca al lui Mitler dar mai rau, cu singura di)erenta
ca la J'sc'va t'ate p'sturile p'litice si p'sturile inKuente erau 'cupate de evrei2
Ie atunci n4a priceput multe, dar a priceput un lucru# ca Mitler va ?ncepe un
ra/b'i si ca celelalte puteri d'reau acest lucru si nu d'reau sa4l ?mpiedice2 En alt
prim ministru britanic, 1tanle( Bald=in, nega intentiile ra/b'inice ale lui Mitler,
/icea el, %ca sa nu4si piarda alegerile,2 3lt prim ministru britanic, Heville
.hamberlain, credea p'ate ca4l va putea ?mpinge pe Mitler sa lupte ?mp'triva lui
1talin, desi t'ti stiau ca Mitler si 1talin v'r ?ncepe ra/b'iul ?mpreuna ca aliati si
prieteni2 .Dnd a i/bucnit ra/b'iul aut'rul a cre/ut ca e ' nebunie c'lectiva, '
ratacire mintala care a de/lantuit acest %ra/b'i inutil,2 0upa 1$ ani de studiu
intens si va/Dnd evenimentele care au decurs din ra/b'i, aut'rul stie acum ca
eGista unii care au vrut si creat cel de4al d'ilea ra/b'i m'ndial pentru ca l'r le4a
)'st util2