Anale. Seria InIormatic. Vol. II Iasc.

II
Annals. Computer Science Series. 2
nd
Tome 2
nd
Fasc.



111





S Si is st te em me e i in nf fo or rm ma at ti ic ce e - - o o p pr ri iv vi ir re e d de e a an ns sa am mb bl lu u


L Le ec ct t. . D Dr rd d. . M Mu un nt te ea an nu u A Al li in n
P Pr re ep p. . i in ng g. . S So of fr ra an n C Cr ri is st ti in na a O Of fe el li ia a
Universitatea ,Tibiscus, Timiyoara



1 Sistem informa(ional. Sistem informatic

Sociologul Daniel Bell de la Universitatea Harvard consider societatea
ncepnd cu anii 1956 drept o societate post-industrial, numit de ctre
analisti societatea inIormational, axat pe tehnologia computerelor si a
sistemelor inIormatice. Societatea inIormational se caracterizeaz prin
preponderenta proceselor inIormationale bazate pe tehnologia inIormatiei si
comunicatiei, care conduc implicit la o reconstituire a importantei
procesului de inIormare, materializat prin sistemele clasice (cum ar Ii centre
de inIormare si documentare) ct si prin cele moderne (cum ar Ii reteaua
Internet).
Conceptul de 'sistem inIormatic a devenit n zilele noastre la Iel de
uzual cum era 'sistem mecanic n epoca industrial.
n contextul teoriei generale a sistemelor, un sistem informational se
constituie din Iondul de inIormatii, tehnici de culegere si transmitere,
procedurii de prelucrare a datelor destinate asigurrii unei Iunctionri
eIiciente a sistemului din care Iac parte. Acel subsistem al sistemului
inIormational, care Ioloseste echipamente de prelucrare automat a datelor
(hardware) si aplicatii pentru echipamentele n cauz (soItware de baz si
soItware de aplicatii), necesare Iurnizrii de inIormatii sistemului
inIormational, se numeste sistem informatic. n alti termeni: pentru a deIini
un sistem inIormatic n cadrul unui sistem inIormational, trebuie s
precizm n mod concret regulile, procedurile, mijloacele si metodele
utilizate n cadrul acestuia; mai mult trebuie s precizm legile care
opereaz cu acesta n cadrul unui ansamblu corelat. Dac ar Ii s



Anale. Seria InIormatic. Vol. II Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 2
nd
Tome 2
nd
Fasc.



112
reprezentm sistemul inIormatic si sistemul inIormational ca multimi ele vor
arta ca n Iigura urmtoare; evident ntr-un timp imprevizibil vor coincide.

Figura 1. Sistemul informatic ca parte a sistemului informajional.

n literatura anglo-saxon, 'information svstem` nseamn sistem
inIormational, n timp ce computer based information svstem` se reIer la
sistemul inIormatic.
Precizm n continuare deIinitiile tehnice pentru sistem inIormational
si sistem inIormatic.
Sisteme informa(ionale. Ansamblul inIormatiilor, surselor si
nivelelor consumatoare, canalelor de circulatie, procedurilor si mijloacelor
de tratare a inIormatiilor din cadrul unei activitti sau organism economic,
social sau cultural se numeste sistem inIormational al unui organism sau
activitti.
Un sistem inIormational se dezvolt ori este n continu miscare si
devenire, consecint a devenirii si miscrii organismului sau activittii pe
lng care exist.
Elementul novator n cadrul sistemelor inIormationale este
automatizarea prin calculatoare electronice care duc, asa cum am artat mai
sus, la sisteme inIormatice.
Sistemul informatic. Ansamblul structurat si corelat de reguli,
proceduri si mijloace (n primul rnd calculatoarele electronice) care
permite aplicarea de metode unui organism sau unei activitti pentru a
obtine sau realiza obiective predeterminate msurabile ntre anumite limite,
se numeste sistem inIormational al unui organism sau a unei activitti.
Sistem
informatic
Sistem informa[ional



Anale. Seria InIormatic. Vol. II Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 2
nd
Tome 2
nd
Fasc.



113
Deci, pentru a deIini un sistem inIormatic trebuie s se precizeze
concret regulile, procedurile si mijloacele, precum si metodele utilizate n
cadrul sistemului.
Sistemul inIormatic este deci un ansamblu organizat de resurse
(materiale, soItware, personal, date, proceduri etc.) care permit s se
achizitioneze, prelucreze, stocheze si s transmit inIormatii sub Iorm de
texte, imagini, sunete, etc.
Principalele categorii de resurse incluse n sistem sunt:
- Persoane ce reprezint utilizatorii 'consumatori a inIormatiei
produs de sistem sau contribuie la achizitia, stocarea si
prelucrarea inIormatiei, Iie sunt specialitti ai sistemelor
(analisti, programatori, operatori, ingineri).
- Materiale semniIicnd totalitatea dispozitivelor Iizice utilizate
(unitti centrale si periIerice, statii de lucru, retele de
comunicare) precum si diIeritele suporturi inIormatice (discuri
magnetice, optice)
- Programe yi proceduri constau n ansamblul programelor de
aplicatie si a serviciilor necesare Iunctionrii sistemului
inIormatic.
- Date prezente n cadrul sistemului sub Iorm variat (texte,
imagini, sunete) corespunznd att materiei prime de prelucrat
ct si modelelor, ca reprezentare a Ienomenelor.
Sistemul inIormational si sistemul inIormatic ale unui organism se
ntreptrund si nu pot Ii separate unul de cellalt, n conditiile n care la ora
actual se vehiculeaz un volum de inIormatii incomensurabil. Ele se
ntreptrund si se determin reciproc. Sistemul inIormational al unui
organism, Ir suportul asigurat de sistemul inIormatic este sortit si
Iurnizeze inIormatii eronate sau dup o perioad de timp cnd inIormatia si-
a pierdut partial sau total semniIicatia pentru sistemul decizional. Si
reciproc, sistemul inIormatic Ir sistemul inIormational nu poate exista.
Privit din perspectiva scopului su, sistemul inIormational prelucreaz
un complex de inIormatii, ce se constituie ca intrri, pentru a Iurniza
subsistemului decizional rezultate, ce se constituie ca ieiri. Reprezentarea
schematic a sistemului inIormational poate arta ca n Iigura 2.
Pentru un sistem inIormational complex (economico-social), blocul
de prelucrri se constituie dintr-o multime de noduri (statii) de prelucrare
conIorm unor legi, metode s.a.m.d. care se constituie n circuite. De
asemenea, att intrrile ct si iesirile, sunt multiple si n diIerite puncte ale
sistemului.




Anale. Seria InIormatic. Vol. II Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 2
nd
Tome 2
nd
Fasc.



114
Figura 2. Structura general a unui sistem informajional

Multimea datelor vehiculate ntr-o retea inIormational poate Ii
structurat pe subsisteme, care n cadrul unui sistem economico-social ar
putea Ii: cercetare-de:voltare, proiectare, planificare tehnico-economic,
pregtirea fabricatiei, lansarea i urmrirea productiei, aprovi:ionare-
desfacere, personal, financiar-contabil.
ntr-un sistem inIormational Iunctional, sursele de date, nodurile de
prelucrare, traseele inIormatiilor de diIerite categorii sunt astIel realizate
nct s asigure la timp, elementelor din structura organizatoric, acele
informatii care le sunt necesare, s evite circuitele nonsens, s se asigure
securitatea datelor in cadrul circuitului .a.m.d.


2 2 C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a s si is st te em me el lo or r i in nf fo or rm ma at ti ic ce e

ClasiIicarea sistemelor inIormatice a Iost impus de anumite criterii, si
anume: domeniile de activitate crora li se adreseaz; gradul de concentrare
sau dispersare a capacittilor de prelucrare si memorare a datelor; modul de
tratare a lucrrilor s.a.m.d.
Dup domeniile de activitate crora li se adreseaz sistemele
inIormatice pot Ii: economice, stiintiIice, de documentare, de inginerie
tehnologic s.a.m.d.
n Iunctie de gradul de concentrare/dispersare a capacittilor de
prelucrare si memorare a datelor, distingem: sisteme concentrate si sisteme
distribuite. Dezvoltarea tehnologiei calculatoarelor electronice, n primele
dou decenii de la aparitia acestora a Iost orientat ctre realizarea unor
capacitti de calcul si de memorare tot mai mari, concentrate n sisteme
independente cu potential din ce n ce mai ridicat. Ca urmare a acestui Iapt,
s-au dezvoltat sistemele concentrate, care au toate capacittile care



Anale. Seria InIormatic. Vol. II Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 2
nd
Tome 2
nd
Fasc.



115
coopereaz pentru prelucrarea datelor pe o arie restrns si nu presupun o
abordare special din punct de vedere al realizrii si utilizrii lor.
Dezvoltarea telecomunicatiilor a permis realizarea unor retele de
calculatoare pe arii ntinse (chiar sute de mii de km) capabile s prelucreze
si s transmit rapid inIormatia. Aparitia minicalculatoarelor a determinat
realizarea unor sisteme interactive bazate pe terminale dispersate geograIic
si pe retele de comunicatie.
Cresterea nevoilor de inIormare n timp real a determinat conectarea
treptat a statiilor de lucru n retea pentru preluarea si transmiterea
inIormatiilor ntre ele. n acest Iel s-a ajuns de la retele de comunicatie si
calculatoare electronice izolate la sisteme distribuite, caracterizate prin:
partajarea Iunctiilor de memorare date si de prelucrare pe un complex
de calculatoare si linii de comunicatie;
executarea unor prelucrri complexe n mai multe puncte (multiuser);
minimizarea timpului de rspuns;
preluarea integral a sarcinilor unui calculator deIect de ctre alt
calculator din retea;
extinderea capacittilor de calcul si de memorie prin modularitate;
prelucrarea complet a tranzactiilor locale de ctre un procesor local,
care memoreaz datele si programele de aplicatie;
transmiterea ctre calculatorul central numai a datelor centralizate
privind tranzactiile prelucrate;
sporirea sigurantei n Iunctionare si a securittii.

Dup Enslow, un sistem informatic distribuit trebuie s posede
urmtoarele calitti:
1. S posede o multitudine de resurse de prelucrare, Iizice si logice,
utilizabile concomitent si care pot Ii Iolosite pentru sarcini speciIice.
Prin structurile arhitecturale multiprocesor sau multicalculator,
aceste resurse conduc la descentralizarea, din punct de vedere
hardware, ceea ce reprezint unul dintre atributele Iundamentale ale
distribuirii. Resursele Iizice pot Ii procesoare, terminale inteligente,
microcalculatoare, minicalculatoare, calculatoare de capacitate
medie sau mare, iar resursele logice sunt sisteme de operare,
soItware de comunicatie, sisteme de gestiune a Iisierelor si bazelor
de date si soItware suport pentru dezvoltarea de programe. Toate
acestea conlucreaz pentru a atinge obiective n context
2. Resursele Iizice si logice s Iie dispersate geograIic si n legtur,
prin intermediul sistemelor de comunicatie. n Iunctie de gradul de
interconectare a resurselor Iizice, exist:



Anale. Seria InIormatic. Vol. II Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 2
nd
Tome 2
nd
Fasc.



116
(a) sisteme de interconectare puternic, cuplate prin magistrale
de mare vitez;
(b) sisteme de interconectare strns, cuplate pe magistrale
seriale;
(c) sisteme de interconectare slab, cuplate prin retele si modem-
uri.
3. Descentralizarea controlului si a inIormatiei de stare este o
proprietate care conduce la deosebiri importante intre soItware-ul de
control (sistemul de operare) al sistemelor clasice si cel al sistemelor
distribuite. Pentru aceasta, se utilizeaz sisteme de operare de nivel
nalt pentru sistemele inIormatice distribuite, care s coexiste cu
sistemele de operare centralizate, proprii Iiecrui calculator din
sistemul inIormatic distribuit.
4. Transparenta, la nivelul utilizatorilor, care cer servicii prin nume,
Ir a se preocupa de resursele care particip la realizarea serviciului
cerut, aceasta Iiind Icut de soItware-ul de baz al sistemului
inIormatic distribuit, care poate identiIica resursele necesare,
indiIerent de locul geograIic al acestora.
5. Autonomia cooperativ a resurselor logice; presupune posibilitatea
de a rezolva independent o cerere local si de a rezolva prin
cooperare cu alte resurse, o cerere global. Resursele nu se
controleaz reciproc.

De Iapt, distribuirea este o caracteristici pentru trei componente:
prelucrare, control, date. Dup modul de tratare a lucrrilor, sistemele
inIormatice se clasiIic n: sisteme informatice cu prelucrri in loturi
(batch), sisteme informatice cu prelucrri on-line, etc.
Sistemele inIormatice eu prelucrri n loturi se caracterizeaz prin
preluarea inIormatiilor si aIisarea inIormatiilor, obtinute printr-o culegere
anterioar, pe un alt sistem de calcul sau pe sistemul n cauza.
Sistemele inIormatice cu tratare on-line accept intrri direct de la
sursele de date aIlate la distant si redau direct rezultatele prelucrrilor acolo
unde acestea sunt necesare. Sistemele on-line trebuie s ndeplineasc
urmtoarele conditii:
preluarea datelor se Iace pe relatia direct terminal-calculator;
suportii de stocare a datelor s Iie cu acces direct, iar actualizarea
datelor de pe suporti s se Iac on-line;
sistemul si Iie orientat pe dialogul interactiv dintre om si calculator.




Anale. Seria InIormatic. Vol. II Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 2
nd
Tome 2
nd
Fasc.



117
Sistemele de prelucrare on-line diIer Ioarte mult ntre ele ca nivel de
complexitate. AstIel, gama aplicatiilor sistemelor on-line este Ioarte larg,
ea incluznd:
sisteme n timp real;
sisteme de acces multiplu (time sharing), care permit unui numr
mare de utilizatori s lucreze independent si simultan la probleme
diIerite;
sisteme conversationale;
sisteme de comand a proceselor, cu viteze Ioarte mari, cu intrri
analogice sau numerice, cu cerinte de prelucrare ce variaz Ioarte
mult, cu baze de date mici si cu timp de rspuns Ioarte redus.



B Bi ib bl li io og gr ra af fi ie e


SPI95] Stepan, A., Petrov, G., Iordan, V. ,Fundamentele proiectrii
i reali:rii sistemelor informatice, Editura Mirton, Timisoara,
1995

Urs02] Urscescu, M., Sisteme informatice O abordare intre clasic
i modern, Editura Economic, Bucuresti, 2002