Sunteți pe pagina 1din 4

Baltagul

de Mihail Sadoveanu
Roman tradiional, realist-obiectiv
Introducere: Argumente text tradiionalist
Creaia literar sadovenian st sub semnul direciei impuse de tradiionalismul ideologic
promovat de revista Viata romneasc, nsumand principiile poporaniste si smntoriste. ntr-
o epoc n care culturii romneti i se cerea sincroni!area cu valorile culturii europene "#ugen
$ovinescu%, &i'ail (adoveanu se simte agresat de progresul civili!aiei, de te'nilogi!are si
urbanism, ast)el ncat opera sa devine o e*presie a de)ensivei su+eteti care ncearca s
conserve )ondul auto'ton despre care vorbea i ,itu &aiorescu. Re)ugiindu-se n istorie
"Creanga de aur%, n natura "Valea Frumoasei% sau n universul patriar'al al satului
"Baltagul%, &. (adoveanu se iposta!ia! n scriitorul care apar o motenire spiritual
ancestral- tradiii, religie, rituri, superstiii, ntreaga structur interioar a romnului sunt
relevate in pro!a sa. .na dintre creaiile repre!entative din perspectiva cultivarii
tradiionalismului este romanul Baltagul, publicat n /012, inconsistent valoric prin caracterul
de nuvel poliieneasc "3. Clinescu%4 n sc'imb, adevarata calitate a scrierii se identi5c n
arta deosebit prin care autorul renvie legile nescrise ale lumii moldovenilor de la munte-
scrierea nu produce emoii estetice veritabile dect aceluia care o reduce la noiunea unei
civilizaii arhaice "3. Clinescu%.
Cuprins : 1. Roman realist-oiecti!
,ema romanului inscrie creatia in aria larga a operelor de )actura realista- este reali!ata o ampla
monogra5e "intr-un spatiu tipogra5c limitat% a satului moldovenesc la inceputul secolului al 66-
lea, persona7ele intruc'ipand e*istente obisnuite, surprinse in mediul tipic de viata- tarani-
pastori, carciumari, preoti, 7andarmi s.a. #ste respectat principiul verosimilitatii4 mai mult, cu
e*ceptia denumirii 5ctive a satului &gura-,arcului, abundenta toponimelor si 'idronimelor
ampli5ca veridicitatea te*tului prin e*istenta lor in realitate "Cruci, 8orca, 9orna, :iatra, 8istria
etc.%. :otrivit principiilor realiste generale, naratorul devine o instanta demiurgica, omniscienta si
omnipre!enta, autorul optand pentru naratiunea e*tradiegetica. :e de alta parte, insa, in po5da
trasaturilor realiste, vi!iunea artistica asupra universului evocat este romantica- Vitoria $ipan,
persona7ul principal, se trans)orma intr-un simbol al unei lumi ideali!ate, utopic re-create, un
trm mitic in care 5inta taranului traieste in deplina comuniune cu natura, cu divinitatea, iesind
ast)el de sub incidenta timpului real si integrandu-se intr-o durata mitica.
". #tructur$ compo%iional$. &ipuri de roman
Con)orm regulilor genului romanesc, te*tul este strucurat in 6V; capitole, precedate de motto-u
Stpane, stpane/ Mai chiam -un cne care situea!a creatia in evidenta descendenta
baladesc-mioritica. 9e altminteri, desi intinderea narativa este redusa, impresionea!a alternanta
planurilor narative, iar 5liatia tematica in sensul de!voltarii mitului mortii si al nasterii, dar si cel
al trans'umantei ii con)era statut de roman mitic. ,otodata, datorita )rescei rurale a societatii
surprinse in mani)estarile caracteristice, scrierea dobandeste valentele de roman social. 9in
persepctiva initierii in viata si obiceiuri a tanarului 3'eorg'ita, creatia are caracter de Bildungs
/
roman. Cu toate ca sentimentul de dragoste nu este in prim-plan, iubirea matrimoniala e*ista in
acea iposta!a neverbali!ata, ci doar simtita, speci5ca 5rii taranilor, ast)el incat te*tul poate 5
interpretat si ca roman de dragoste. <ara indoiala, latura de roman politist nu lipseste, dar
aceasta, anali!ata, este menita a reduce valoarea intrinseca a scrierii.
'. (omentele suiectului. Incipit )i *nal. Caracteri%are
;n sensul unui anumit cod de lectura stau atat motto-ul cat si incipitul romanului. Ca atare,
e*po!itiunea propriu-!isa este precedata de o secventa constituita de o poveste, rostita de
=ec'i)or $ipan in momentele )estive ale comunitatii, concreti!ata intr-o legenda sociogonica.
>cest prolog are rolul de a averti!a cititorul ca, de )apt, romanul este povestea alegorica a unui
modus vivendi al romanului care se distinge intre celelalte etnii prin placerea de a trai,
intruc'ipand ast)el acel spirit dionisiac dacic, ?caci 9umne!eu le-a randuit inima usoara, ?sa va
para toate bune, ?sa vie la voi cel cu cetera, ?si cel cu bautura, ?s-aveti muieri )rumoase si
iubete. 9e altminteri, cateva pagini mai tar!iu, pro5lul psi'ologic al romanului este de!voltat, cu
re)erire directa la muntenii moldoveni @ ?)apturi de mirare, ?rabdatori in su)erinti ca si in ierni
cumplite, ?mai cu seama stau ei in )ata soarelui c-o inima ca din el rupta. >cest tip uman,
dionisiac, pastrator inversunat al datinilor, este intrupat prin eroina romanului, Vitoria $ipan, care
nu e o individualitate, ci un e!pert al speei "3. Clinescu%.
#*po!itiunea creatiei surprinde, printr-un 5ltru analeptic relatiile din )amilia $ipanilor, mai ales
cele dintre soti, portretul moral al lui =ec'i)or $ipan reconstituindu-se pe ba!a amintirilor )emeii
si ale celor care l-au cunoscut, barbatul )unctionand literar ca persona7 in absentia" ;ntriga se
de!volta din ingri7orarea Vitoriei, generata de absenta prelungita a sotului care ii aduce, treptat si
monologic, certitudinea mortii lui- #iata muntenilor e $rea, mai ales viata %emeilor" &neori stau
vaduve inainte de vreme, ca dansa" ;ubirea devotata dintre cei doi soti, legatura pastrata
dincolo de orice bariere ale spatiului sau timpului se vadesc in sentimentele negre ale )emeii
care aude glasul barbatului. #ste o c'emare dinspre taramul mortii, iar visurile )uneste "il
visea!a trecand catre o apa neagra, cu )ata intoarsa%, semnele naturii "cucosul da semn de
plecare% devin imboldul plecarii in cautarea sotului.
;n aceste secvente, Vitoria $ipan se dovedeste a 5 un spirit superstitios, dar nu irational "pe
vra7itoarea &aranda nu o crede cand i-l descrie pe $ipan in bratele unei )emei%, g'idandu-se dupa
legi nescrise si dupa intuitie. <undamentala ramane motivatia drumului )acut de Vitoria- convinsa
launtric de moartea sotului, )emeia stie ca trebuie sa se supuna unor comandamente e*prese
care vin dintr-un trecut incarcat de traditii ":erpessicius%. 9atoria sotiei este aceea de a-si
inmormanta, potrivit datinei, barbatul, iar constiinta ritualica este catali!atorul calatoriei- pentru
a se putea odi'ni pe lumea cealalta este obligatoriu a i se o5cia ritul )unerar, iar Vitoria
intelege sa nu se abata de la aceasta norma moral-crestina. :rin consecventa si devotamentul
care ii inspira cautarile si scopul, persona7ul este asemanat eroinei antice >ntigona, dar si !eitei
egiptene ;sis4 sora care isi inmormantea!a )ratele, in po5da pedepsei ce o asteapta, !eita care isi
cauta sotul ucis "mitul lui Asiris% sunt simboluri ale loialitatii si respectarii codurilor etico-
religioase la care se raportea!a si Vitoria $ipan.
9e alt)el, drmurile la parintele 9aniil &ilie, la manastirea 8istria, unde se inc'ina la icoana
(5ntei >na, postul negru timp de /B vineri la rand se convertesc intr-un veritabil ritual de
puri5care menit sa invoce )orta divina spre a-i 5 alaturi in demersul di5cil de a-si gasi sotul si de
a-l inmormanta. :e de alta parte, nu doar credinta stramoseasca este unicul imbold al )emeii
B
care cunoaste cutuma ar'aica. Vitoria $ipan apartine unei lumi in care abaterile, rare, sunt
sanctionate sever "3. 3an%, iar nevasta banuieste ca sotul i-a )ost ucis. :rin urmare, o alta
norma, precrestina, pagana, se cere a 5 respectata- legea talionului @ criminalii trebuie pedepsiti.
9oar ast)el cercul datoriei ritualice se poate inc'ide, iar viata Vitoriei si a copiilor isi continua
mersul 5resc.
;n relatia cu ambii copii, eroina romanului este aceeasi )emeie, personi5care a cultivarii datinilor
strabune- pe 5ica &inodora o acu!a ca este rebela, intr-o autentica disputa a vec'iului cu noul-
i-n le$ea noastr trebuie s trieti i tu '"""(" )u mai tii ce-i curat, ce-i s%nt i ce-i bun '"""("
>daptarea )etei la progres "coc, val i bluz% o determina pe Vitoria sa o lase in pa!a maicilor
de la manastirea >gapia inainte de a pleca impreuna cu 3'eorg'i la drum. ;ntelegand ca
3'eorg'i e inca un copil, Vitoria renunta a-l trimite singur in cautarea lui $ipan, dar scopul
calatoriei pentru baiat este subliniat raspicat de mama care isi retine emotia- *nele$e c
+ucriile au stat" ,e acum trebuie s te ari brbat".
;ntreaga peregrinare a Vitoriei pe urmele sotului, care o iposta!ia!a intr-o trans5gurare culta a
imaginii mcuei btrne din (ioria, arata o )emeie puternica, inteligenta, 5ind psi'olog si
tenace. (tie sa investig'e!e ast)el incat sa obtina raspunsurile dorite re)eritoare la trecerea lui
$ipan prin acele locuri si se apropie tot mai mult de tinta. >pare, uneori si o Vitorie s5oasa in )ata
lumii necunoscute4 atacata insa, )emeia reactionea!a ironic "crasmarita care ii vorbeste sec%
sau c'iar 5!ic "necunoscutul necuviincios este lovit de 3'eorg'i cu baltagul%, ast)el incat
barbatii o privesc admirativ "9avid carciumarul s-ar insura intr-o saptamana cu ea% sau
nedumeriti '%emeia asta trebuie s -e de pe alt lume. cele de la noi sunt mai prietenoase("
3asirea osemintelor lui $ipan la Crucea ,alienilor cu a7utorul cainelui $upu se constituie intr-o
prima scena a punctului culminant. (trigatul disperat, dureros /eor$hi0 este de)ularea durerii
retinute, tocmai prin legatura tainica a numelui stiut doar de cei doi soti. :entru baiat este
momentul unei bruste maturi!ari, intrucat tanarul trebuie sa )aca )ata unei nopti in care
tenebrele spaimei sunt mai puternice. > doua scena cu rol de punct culminant se des)asoara in
momentul ospatului de la pra!nic, cand perseverenta, intuitia si abilitatea psi'ologica ale Vitoriei
conduc la descoperirea criminalilor, Calistrat 8og!a si ;lie Cuui, in mana lui 3'eorg'i arma
crimei devine arma 7ustitiara "baltagul%, iar cainele duce ra!bunarea pana la capat, in ilustrarea
mioriticei comuniuni om-animal.
>cest pro5l de 1amlet %eminin care bnuiete cu metod, cerceteaz cu disimulaie, pune la
cale reprezentaiuni trdtoare actionand in spirit de vendetta "3. Clinescu% este latura cea
mai putin re!istenta epic si simbolistic a persona7ului, prea mult 2ndr+ire din partea unei
%emei ii reprosea!a 3. Clinescu lui (adoveanu, negand ast)el verosimilitatea persona7ului in
aceasta directie. Ceea ce retine cititorul atent la c'eia romanului este scopul mitic al drumului
Vitoriei. ;tinerariul urmat de eroina care re)ace etapele e*istentiale )undamentale- bote!, nunta si
inmormantare. 9e 5ecare data, (adoveanu descrie cu minutio!itate riturile, respectate cu
5delitate de )emeie, care isi ascunde tristetea sau curio!itatea pentru ca ar necinsti petrecerea.
>tentia cea mai mare este acordata de scriitor datinei inmormantarii, ca o dovada a implinirii
datoriei constiintei )emeii )ata de memoria sotului raposat. 9etaliile ritualice impresionea!a-
bocitoare tocmite, preoti, poduri, slu+b mare, ast)el incat Vitoria se socotea destul de
mulumit" (inteti!and, cuvintele preotilor sublinia!a scopul calatoriei Vitoriei- pace pentru
su3etul robului ,omnului ,umnezeu intru venica pomenire"
1
;ntr-un sens biblic se interpretea!a si 5nalul romanului- dictonul crestin morii cu morii, vii cu
vii poate 5 acum respectat, dat 5ind ca datoria moral-crestina, dar si 7ustitiara a )ost indeplinita.
(tabilind pomenile pentru 5ecare parastas al sotului, respectiv vi!ita )etei la mormantul tatalui,
viata poate sa isi reia cursul 5resc- -apoi dup aceea ne-am 2ntoarce iar la M$ura, ca s luam
de coad toate cte-am lsat "C modalitati de caracteri!are%.
=umita de =icolae &anolescu o %emeie 2n ara brbailor, Vitoria $ipan ramane in memoria
cititorului desc'is substraturilor adevarate ale romanului o >ntigona, unindu-le misiunea
transcedentala si sacra, izvort din realitatea mitului "=icolae &anolescu%. >ntigona sau ;sis,
Vitoria $ipan intrupea!a idealul scriitorului care cauta, prin acest persona7, sa conserve lumea
patriar'ala, a datinilor ancestrale, a spiritului dionisiac latent sau mani)est al romanului.
Caracteri%are direct$: - portretul 5!ic direct al naratorului- ochii cprui 2n care parc se
rs%rn$ea lumina castanie a prului.
- opinia persona7elor- mama asta trebuie s -e %rmctoare "3'eorg'i%4
- autocaracteri!are- eu '"""( am trit pe lumea asta pentru omul acela al meu -am %ost
mulmit i 2n3orit cu dnsul"
Caracteri%are indirect$: - anali!a psi'ologica "gradatia, monologul interior%
- mediul4 relatiile cu celelalte persona7e "exemple+%.
D