1.

TEMA DE PROIECT
S se proiecteze un cuit de strung cu plcu din carbur metalic fixat mecanic pentru
prelucrarea arborelui din figur, cunoscndu-se:
- material : OLC ! "
- diametrul : d=52 #mm$ "
- lungimea : l=364 #mm$ "
- rugozitatea Ra=12.5 #
m
$ "
%a &'!

(!

)*+
Fig.1 Dimensiunule semifabricatului
Proiectul va conine:
1. tema de proiectare
2. memori! te"#ic
3. memori! $!%ti&icati' de calc!l
4. #orme de te"#ica a %ec!ritatea m!#cii
5. (i(lio)ra&ie
6. de%e#!l de a#%am(l! al c!*it!l!i de %tr!#)
+. de%e# de e,ec!*ie al reperelor #e%ta#dardi-ate
2. MEMORI. TE/0IC
2.1. 1e#eralit2*i
,storia dez-oltrii sculelor a.c/ietoare se 0ntinde pe o perioad al crei 0nceput coincide cu
descoperirea metalelor .i 0nceperea prelucrrii lor' 1n acela.i timp ea este strns legat de dez-oltarea
construciei ma.inilor-unelte, cu a2utorul crora se realizeaz 0ndeprtarea adaosurilor de prelucrare 0n
-ederea obinerii produselor finite'
3rin scul a.c/ietoare se 0nelege orice unealt sau ma.in, cu a2utorul creia se realizeaz
0ndeprtarea, sub form de a.c/ii, a unui anumit -olum de material de pe suprafeele semifabricatelor
supuse prelucrrii' 4nsamblul fenomenelor fizice prin care se produce deta.area a.c/iilor .i formarea
suprafeelor prelucrate se nume.te proces de a.c/iere' Suprafeele prelucrate iau na.tere ca urmare a
mi.crii relati-e dintre ti.ul sculei .i semifabricat, mi.care realizat manual sau cu a2utorul ma.inii-
unelte a.c/ietoare'
,ndiferent de tipul sculei, aceasta este destinat s 0ndeplineasc urmtoarele dou funcii de
baz :
- s a.c/ieze un strat de material de o anumit grosime "
- s asigure obinerea dimensiunilor .i a formei necesare piesei, precum .i rugozitatea prescris
suprafeei prelucrate'
Sculele a.c/ietoare se compun 0n general din urmtoarele pri principale :
- partea acti-, ce cuprinde ti.ul a.c/ietor, care particip nemi2locit 0n procesul de a.c/iere "
- partea de calibrare, care execut netezirea suprafeei prelucrate .i g/idarea sculei 0n timpul
lucrului "
- corpul sculei, care are rolul de a reuni 0ntr-un singur ansamblu, rezistent .i rigid, dinii .i
canalele pentru a.c/ii "
- partea de fixare a sculei, destinat poziionrii corecte .i fixrii sculei 0n ma.ina-unealt'
La unele scule partea acti- .i partea de calibrare sunt distincte, de exemplu la sculele pentru
prelucrarea gurilor sau filetelor, iar la altele partea de calibrare este greu de distins, de exemplu -rful
.i ti.ul secundar la cuitele de strung'
3artea de fixare este format din elementele de fixare a sculei .i din elementele de bazare
necesare la fabricarea, controlul .i reascuirea sculei' 5a are rolul de a prelua .i transmite prii acti-e a
sculei fora produs de 67 a.c/ietoare sau de mna omului' 8e exemplu, la cuit, partea de fixare este
corpul cu care acesta se fixeaz 0n port-scul'
2.2. C!*ite
Cuitele sunt cele mai rspndite scule folosite 0n industria prelucrtoare prin a.c/iere' 5le se
utilizeaz la prelucrarea pe strunguri uni-ersale, strunguri re-ol-er, automate .i semiautomate,
strunguri Carusel, pe ma.ini de rabotat, de mortezat, de alezat, precum .i pe alte ma.ini cu destinaie
special'
2.2.1 Cla%i&icarea c!*itelor
1n practica a.c/ierii, datorit ma.inilor unelte diferite care utilizeaz drept scule a.c/ietoare
cuitele, a tipurilor de piese supuse prelucrrii, operaiilor care se execut, precum .i a calitii cerute
acestora, se folosete o mare -arietate de tipuri .i dimensiuni de cuite' 9innd seama de aceasta,
cuitele se clasific dup mai multe criterii, .i anume :
a: 0n funcie de sensul a-ansului se deosebesc dou categorii de cuite :
- cuite pe dreapta, care lucreaz cu a-ansul de la dreapta la stnga "
- cuite pe stnga, care lucreaz cu a-ansul de la stnga la dreapta'
b: dup forma capului .i poziia acestuia fa de corpul cuitului se disting :
- cuite drepte ;pe stnga .i pe dreapta: "
- cuite 0nco-oiate ;pe stnga .i pe dreapta: "
- cuite cotite ;0nainte, 0napoi " pe stnga .i pe dreapta: "
- cuite cu capul 0ngustat ;simetrice, 0ngustate pe dreapta, 0ngustate pe stnga:'
c: 0n funcie de destinaie se deosebesc :
- cuite pentru prelucrarea de degro.are sau de finisare a suprafeelor exterioare "
- cuite pentru prelucrarea suprafeelor interioare "
- cuite pentru prelucrarea suprafeelor profilate interioare sau exterioare'
d: dup a.ezarea 0n raport cu piesa de prelucrat se deosebesc :
- cuite radiale "
- cuite tangeniale'
e: 0n funcie de tipul ma.inii unelte pe care se utilizeaz, se disting cuite :
- de strung"
- de rabotez "
- de mortez "
- pentru strunguri automate .i semiautomate"
- pentru ma.ini de alezat etc'
f: dup felul materialului din care sunt executate, se remarc :
- cuite din oel rapid "
- cuite cu ti.ul din carburi metalice"
- din oxizi sinterizai sau din diamant'
g: dup procesul te/nologic de fabricaie se deosebesc :
- cuite monobloc
- cuite realizate din dou sau mai multe materiale : - sudate,
- lipite,
- prinse mecanic'
2.2.2. Eleme#te co#%tr!cti'e
Cuitul se compune din :
- capul cuitului ;partea a.c/ietoare: "
- corpul cuitului ;partea de fixare:'
3entru a corespunde tuturor condiiilor de a.c/iere, partea a.c/ietoare a cuitului trebuie s aib
o anumit form pe care o asigur elementele sale geometrice, acestea fiind :
- faa de dega2are, pe care alunec a.c/iile 0n timpul procesului de prelucrare "
- faa de a.ezare principal, care este 0ndreptat spre suprafaa de a.c/iere "
- faa de a.ezare secundara, care este 0ndreptat spre suprafaa prelucrat "
- ti.ul principal, care rezult din intersecia suprafeei de dega2are cu suprafaa de a.ezare principal "
- ti.ul secundar, care rezult din intersecia suprafeei de dega2are cu suprafaa de a.ezare secundar "
- -rful cuitului, care rezult din intersecia dintre ti.ul principal .i cel secundar "
- faetele sunt poriuni 0nguste ale feelor de dega2are sau de a.ezare, din imediata apropiere a ti.ului'
2.3. C!*ite c! t2i3!l di# car(!ri metalice
Cuitele cu ti.ul din carburi metalice au aprut ca rezultat al descoperirii .i punerii la punct a
fabricrii economice a plcuelor din carburi metalice'
5le se execut 0n dou construcii diferite .i anume :
- cu plcue din carburi metalice lipite"
- cu plcue din carburi metalice prinse mecanic'
<aptul c plcuele din carburi metalice au o duritate .i rezisten ridicat la temperaturi 0nalte,
mult superioare oelului rapid, a permis ca aceste cuite s lucreze cu -iteze de a.c/iere substanial
mrite, ceea ce a contribuit la dez-oltarea .i di-ersificarea acestora'
2.3.1. C!*ite c! pl2c!*e a3c"ietoare di# car(!ri metalice &i,ate meca#ic
8enumirea de plcue sc/imbabile, conform S94S =&)>-? deri- de la faptul c dup
folosirea succesi- a tuturor muc/iilor a.c/ietorare, plcuele acestea se 0nlocuiesc, fr a se mai
reascui'
<ixarea plcuelor prin lipire este o operaie elaborioas .i cosistisitoare' 8atorit acestui fapt,
s-a fcut trecerea la fixarea mecanic a plcuelor cu urmtoarele a-anta2e:
- se elimin tensiunile interne ce apar 0n urma lipirii"
- se asigur exploatarea raional a plcuelor"
- permite folosirea unui singur corp de cuit la un numr mare de plcue"
- se reduce timpul de sc/imbare a sculei, 0ntruct suportul plcuei nu se scoate de pe ma.in
dup uzur, ci se 0nlocuie.te u.or .i rapid numai plcua"
- placa de prindere a plcuei 2oac .i rolul de prag de conducere .i rupere a a.c/iilor"
- cre.te producti-itatea prelucrrii'
4ceste a-anta2e, au fcut dealtfel ca 0n prezebt cuitele pre-zute cu plcue a.c/ietoare fixate
mecanic s primeasc o dez-oltare deosebit, deoarece se obine reducerea costurilor pe muc/ia de
a.c/iere'
Capacitatea muc/iei de a.c/iere a plcuei fixate mecanic este ai mare dect 0n cazul celor
lipite sau al cuitelor clasice, din urmtoarele considerente:
- muc/ia de a.c/iere fiind lipsit de tensiunile de la lipire .i de la ascuire, admite solicitri
dinamice mai mari"
- modificrile remanente ale liantului din structura plcuei cauzate de solicitrile dinamice,
rmn fr influen 0ntruct nu se mai a.c/iaz cu o muc/ie a.c/ietoare neascuit"
- pot fi utilizate, pentru anumite operaii de a.c/iere caliti superioare de carburi metalice,
datorita sensibilitii reduse a plcuelor'
2.3.2. Pl2c!*e %c"im(a(ile di# car(!ri metalice
3lcuele a.c/ietoare, folosite la executarea cuitelor cu fixare mecanic, se deosebesc de cele
utilizate prin lipire' 4cest fapt se datore.te condiiilor specifice, impuse de fixarea propriu-zis, de
crearea posibilitii repoziionrii fiecrui ti. a.c/ietor dup uzur etc' La rndul lor plcuele prinse
mecanic se difereniaz 0ntre ele att prin forma constructi- ct .i geometric, diferenierea fiin
determinat de multitudinea de situaii n care lucreaz cuitele, 0n ceea ce pri-e.te materialul a.c/iat
.i tipul operaiei'
1n practic se 0ntrebuineaz, 0n principal plcuele de form triung/iular ;9:, plcuele de
form ptrat ;S:, cele sub form de paralelogram ;@, A, 4:, cele rombice ;8, 5, C, 6: .i 0n mai mic
msur restul ;dreptung/i ;L:, pentagon ;3:, /exagon;B:, octogon ;O:, cerc;%:'
<iecare se execut 0n dou -ariante: fr ung/i de a.ezare iniial, simbolizate cu 9C, respecti-
SC .i cu ung/i de a.ezare de forma 93, ;S3:" primele dou se a.eaz 0n suport astfel 0nct s apar
ung/iul de a.ezare D > .i ung/iul de dega2are E >, ultimele dou astfel 0nct s apar ung/iul de
a.ezare D > .i ung/iul de dega2are D >' 3lcuele fr ung/i de a.ezare, a-nd utilizabile toate
muc/iile a.c/ietoare, au o durat de folosire dubl, fa de cele cu ung/i de a.ezare' Sunt standardizate
dou clase de precizie: precizie normal ;clasa de precizie 7:, la care plcua se rectific numai pe faa
superioar .i inferioar' 3lcuele din aceas clas sunt cele mai folosite, fiind mai ieftine" precizie
ridicat ;clasa de precizie F: G utilizat pentru scule de finisare'
1n funcie de compoziia c/imic a plcuelor se deosebesc trei grupe principale:
- Frupa 3, care cuprinde pcuele din carburi metalice de tipul HCI;9iC:I9aCICo, formate
din carburi de Jolfram ;= - K>L:, carburi de titan .i tantal ;*,! - KL: .i cobalt ;* - &KL:, utilizate la
a.c/ierea oelului sau 0n general a materialelor plastice care dau a.c/ii lungi'
- Frupa 6, 0n care intr plcuele din carburi metalice de tipul HCI9aCI;9iC:ICo, ce au 0n
compoziie carbur de Jolfram ;?= - KL:, carburi de titan .i tantal ;*-&L: .i cobalt ;?-&!L:' 4ceste
plcue se folosesc la prelucrarea oelului, a fontei, a materialelor plastice etc'
- Frupa @, format din plcuele din carburi metalice de tipul HCICo, compuse din carbur de
Jolfram ;KK-=L:, carburi de titan .i tantal ;-+L: .i cobalt ;+-&L:' 4ceste plcue se utilizeaz la
prelucrarea materialelor cu rezisten mare la compresiune, a-nd 0n acela.i timp un efect 0nsemnat de
uzur, precum .i la prelucrrile fine' 5ste cazul prelucrrii fontei, a materialelor sintetice, a bronzurilor
.i a materialelor neferoase, 0n general a matrialelor casante, care dau a.c/ii scurte'
Simbolizarea plcuelor -a cuprinde:
- forma plcuei ;prin indicati-ul 9C, 93, SC, S3:
- clasa de precizie ;prin indicati-ul 7 sau F:
- dac sunt fr aleza2 .i formator de a.c/ii ;indicati-ul C:
- lungimea plcuei, l ;la o -aloare rotun2it:
- grosimea plcuei, s
- raza la -rf, r
- standardul aferent ;S94S =&)>-?:
- grupa de utilizarea a plcuei ;3)>:
2.4. 4aria#te co#%tr!cti'e
Varianta I
Sistemul este folosit la strngerea plcuelor de dimensiuni mici' Strngerea se efectueaz cu
a2utorul g/earei ), prin intermediul .urubului diferenial +' ,nelul elastic ), a.ezat sub g/eara de fixare,
are rolul de a o ridica 0n momentul desfacerii .i a u.ura 0n acest fel sc/imbarea placuei a.c/ietoare *'
3entru e-itarea rotirii elementului ) 0n timpul desfacerii .urubului +, g/eara de fixare este
pre-azut cu o canelur ce culiseaz intr-un loca. corespunztor, practicat 0n corpul cuitului' <ixarea
plcuei de spri2in se face cu a2utorul .urubului K'
Fig. 2 Variant constructiv I
Varianta II
3lcua de spri2in este fixat cu .tiftul ?, care realizeaz un a2usta2 cu 2oc cu placua, iar cu
gaura din corpul cuitului & a2usta2 cu strangere'
Fig. 3 Variant constructiv II
Arida se reazem pe corpul cuitului la un capt, .i pe sfrmatorul de a.c/ii la celalalt capt'
<ora de apsare este dat de .urubul )' %otirea bridei la desfacerea .urubului este 0mpiedicat prin
modul 0n care a fost construit' Captul bridei intr 0ntr-un canal frezat 0n corpul cuitului'
Varianta III
Cea mai simpl -ariant de fixare a placutei este realizat prin strngerea direct a pac/etului
cu .urubul ' <ixarea plcuei de spri2in ! se poate face fie cu .urub ;-arianta 4: , fie cu .tift ;-arianta
A:' 1n -ederea fixrii 0n bune condiii a placuei a.c/ietoare axa .urubului de fixare trebuie astfel
directionat 0ncat .urubul s realizeze prin 0n.urubare, pe lng strngerea placuei .i 0mpnarea
acestuia ctre pereii laterali ai loca.ului' 1n acest sens, ung/iul minim de 0nclinare trebuie s fie cu cel
puin !M mai mic decat ung/iul '
Fig. 4 Variant constructiv III A
8in cele trei -ariante constructi-e, am ales -arianta ,,, la care am adus unele modificari ;fig'
&'+:' Surubul de strangere este cu cap cu locas /exagonal, fiind ascuns in brida' La desfacerea
surubului in -ederea sc/imbarii placutei asc/ietoare, arcul elicoidal -a mentine brida ridicata,
usurand astfel operatia de sc/imbare a placutei'
Fig.5 Variant constructiv III B
3.MEMORI. 5.6TI7ICATI4 DE CA8C.8
dN )K #mm$
LN ?O)KN ** #mm$
%
a
N&'!
6aterial: OLC +
P
r
N)!>'''!>> #CQmm

$ #&$ S94S )>> - K=

P
r
N +>> #CQmm

$
&>>
+
+>>
+
= = =
r
ai

P
ai
N &>> #CQmm

$ N &> #daCQmm

$
3.1. Ale)erea re)im!l!i de a3c"iere:
d N )K #mm$

$ # )K
) , >
) , >
mm
+

=

$ # ? , )?
$ # ) , )K
min
max
mm
mm
=
=

Se alege un semifabricat degrosat la
$ # +>
) , >
) , >
mm D
+

=
,
0n clasa de execuie mS S94S )>>-KK

4dncimea nominal:
$ # +>
) , >
) , >
mm D
+

=

$ # ? , )=
$ # ) , +>
min
max
mm D
mm D
=
=

$ # & $ # &

K* KK

mm t mm
D
t = =

=
- se adopt o adncime de a.c/iere: t N & #mm$
- la adncimi mari :
$ # ! , &

? , )* ) , +>

min max
max
mm
D
t =

= t
max
N &,! #mm$
- se -erific condiia:
> : ;

max min
min
+

=
c r
D
t
R
r
G abaterea de la rectilinitate
LE+>>mm ND R
r
N>'>Kmm pt' Clasa S
LD;+>>-&>>:mmND R
r
N>'&! mm ND LN**mm R
r
N>'&! #mm$

R
c
G abaterea de la concentricitate : R
c
N >,) S >,! #mm$ R
c
N >,) #mm$

$ # &! , > : + , > &! ' > ;

) , )K ? , )=
min
mm t = +

=

$ # &! , >
min
mm t =

t
min
D> ND t
nominal
" t
min
N >'&! D> ND tN& #mm$
3.2. Ale)erea a'a#%!l!i :
Se alege S
te/
#mmQrot$
S
te/
N >,& #mmQrot$ #$ #tabel '! pag' >$
S
te/
T S
&
, S

, S
)
, S
+
, S
!
4eri&icare:
3.2.1. 4eri&icarea a'a#%!l!i di# p!#ct de 'edere al re-i%te#*ei pie%ei 96
1
::
<r <z

<U

+ :=
Componenta principal a forei de a.c/iere <
z
: #$ #pag')&$
<
z
N C
<z
O t
V<z
O S
te/
U<z
O@
z
C
fz
N )>> -pt' carburi metalice #$ #tabel '= pag' !$
V
fz
N &
W
fz
N >,?!
@
z
G factor de corecie innd cont de condiiile a.c/ierii"
@z @cfz @mfz @fz @fz @/fz @Jfz @rfz @-fz :=
@cfz N & #$ #tabel '&>, pag' *$
@mfz N >,?* #$ #tabel '&&, pag' *$
@Xfz N & -pt'
= +!
#$ #tabel '&!, pag' ?$
@Yfz N& -pt'
= !
#$ #tabel '&*, pag' K$
@/fz N >,=! -pt' /N&mm #$ #tabel '&?, pag' =$
@Jfz N >,= -prelucrare cu emulsie #$ #tabel '&K, pag' =$
@rfz N >,=) #$ #tabel '&=, pag' )&$
@-fz N & #$ #tabel '>, pag' )$

*>+ ' > & O =) ' > O = ' > O =! ' > O & O & O ?* , > O & = = !"
@z N >'?+?
=+ ' )* *>+ , > O & , > O & O )>>
?! , > &
= = F" <z N)*,=+

$ # ?? , &+ =+ , )* O + , >
O + , >
# F
F F
$
" $
=

$ # ?K)) , )= ?? , &+ =+ , )*

# F$ F" Fr = + = + =
<rN)=,?K))#C$
- la 0nco-oiere modulul polar H este:
*!& , *+++
)
K* O
)
O
) )
= = =

%
<p G fora maxim la care se poate fi solicitat piesa
Z-tine seama da modul de prindere a piesei" Z N )Q&* N >'&K?!

$ # ? , *!!+
&K?! , > !&*
*!& , *+++ O &>
&K?! , >
O
$ #
O O
a#
l
%
F
a#
%
& l F
ai
'
ai
'
=

#$ #pag')>$
<
3
N!=)+'* #daC$

$ Q # ?* , &>>
*>+ , > O & O )>> O & , &
? , *+!+
$ Q #
O O O & , &
&
?! , >
& &
&
rot mm (
(
rot mm
!" t )
F
(
f"
*
+f"
F"
'

#$ #pag')>$

&
( (
te,

;>'&E&>>,?*:
3.2.2. 4eri&icarea a'a#%!l!i di# p!#ct de 'edere al ri)idit2*ii pie%ei 96
2
::
[ G coeficient 0n funcie de modul de prindere a piesei"
[ N &&> ;pentru prinderea piesei 0n ambele pri:"
5 G modulul de elasticitate"
5 N ,&O&>
!
#CQmm

$ N ,&O&>
+
#daCQmm

$
, G momentul de inerie"

!
+ +
&> O K!&> , *
*+
K* O
*+
O
= = =

I m
+

9
p
G tolerana piesei

$ # * , > : ) , > ; ) , >
+
mm -
-
f
'
'
am
= =
=

f
adm
Gsgeata admisibil
f
adm
N
+
* ' >
N >'&!

$ Q # +=& , &>?
: !&* ; O *>+ , > O & O )>> O & , &
&> O K!& , * O &! , > O &> O & , O &&>
$ Q #
O O O O & , &
O O O

?! , >
) &
! +

)
rot mm (
(
rot mm
. !" t )
f I /
(
*f"
+f"
F"
am

#$ #pag' )$

( (
te,

;>'* E &>?,+=&:

: ; c 0 t f
fin am
+
#$ # pag')$

t
fin
G adncimea de a.c/iere 0ndeprtat la operaia urmtoare"
B G 0nlimea maxim a microneregularitilor aprute pe suprafaa pieselor"
c G adncimea stratului ecruisat'
t
fin
N>'K

1
(
0
te,
O K

=
%
\
G raza la -rf a cuitului, deci a plcuei
%
\
N &, #mm$ #$#tabel '!&, pag' ?>$

sin O O
$ # >>&! ' >
, & O K
& , >

te,
( i c
mm 0
0
=
=
=
i N >,!S& i N >,?!

>*)*) , > : +! sin; O & , > O ?! , > = =

c
c N >'>*)*)

: >*)*) , > >&! , > ; K , > +
am
f


?)+K? , > &! , >
?)+K? ' >
=

am
am
F
f
f
adm
N>'&!

am
2
*F" +F"
F"
f
I /
. ! s t )

O O
O O O O O & ' &
)

&! ' >
&> O K!& , * O &> O & ' O &&>
!&* O *>+ ' > O & ' > O & O )>> O & ' &
! +
) ?! ' > &

>'>>>=&*! >'&!
3.2.3. 4eri&icarea a'a#%!l!i di# p!#ct de 'edere al %!pra&e*ei a3c"iate96
3
::
$ Q #
&> O & , >
O
>? , &
)
*! , >
max
)
rot mm
1 0
(

=
B
max
G rugozitatea maxim

$ # K , * ) , * O ! , +
) , *
O + O ! , +
=? ' >
max
=? , >
max
m 0
1a
1a 1a 0
= =
=
=
&*) ' >
&> & , >
&> O , & O K , *
>? , &
)
) *! , >
)
=

(

)
( (
te,
<
;>,& E >,&*):
3.2.4. 4eri&icarea a'a#%!l!i di# p!#ct de 'edere al re-i%te#*ei meca#ice de
a'a#%96
4
::

$ Q #
O O O )+ , >
+
rot mm
!" t )f"
Ft
(
*f"
+f"
=
3 N ? #@J$SSSSSS & >>>#daC$
3 N ?,! #@J$SSSSSS <t #daC$

$ # +K!?& , &>?&
?
&>>> O ! , ?
a# Ft = =
<t N &>?&,+K!?& #daC$

?? , +
=+ , )*
)KK , ? =+ , )* O , > O , >
: ; O
=
=
= = =
+ + =
F$
F"
F" F3
F" F$ F3 4

Ft 4
4

= + + =
=
!!= , & : ?? , &+ =+ , )* ; O & , > )KK , ?
& , >

$ Q # >!?* , +!
*>+ , > O & O )>> O )+ , >
+K!?& , &>?&
+
?! , >
+
rot mm (
(

+
( (
te,

;>,& E +!,>!?*:
3.2.5. 4eri&icarea a'a#%!l!i di# p!#ct de 'edere al re-i%te#*ei corp!l!i c!*it!l!i96
5
::

aic
*f"
te,
+f"
*f"
+f"
aic
!" ( t )f"
B
rot mm
!" t )f"
B
(

O O O O
$ Q #
O O O
O

] G coeficient 0n funcie de dimensiunile constructi-e a cuitului"

A Glatimea corpului cutitului
P
aic
G rezistena la 0nco-oiere pentru materialul cuitului'
4leg pentru corpul cuitului materialul: OLC +! cu P
ai
NK>S'')> #CQmm

$ N )>> #CQmm

aic
N )> #daCQmm

$

: ! , & ''''' & ;
O O O ! , > ! , &
O O * O O *
O +
&
&

= =
+
=
+
=
+ =
0
l
5
5 &
5
5 & &

#$ #pag'!>$
aleg [ N & #$#pag'!&$

+
&
&
= &

!

= &


& = =
B
0
5

K& , +

=
#$#tabel ')=, pag'+=$

&>& ,
&>& ,
&
& O
+
&
O K& , + O ! , > ! , &
? , *
? , *
&
& O
+
&
O *
!

O & O *
=
=
+
=
=
=
+
=

=>K , ?
=>K , ? &>& , O + ? , *

=
= + =

$ # ==) ' !
&>* , )
)>
*>+ , > O & , > O & O )>> O =>K , ?
?! , > &
mm B
B

B
(-A(
6 7 8mm9 #$#tabel '+=, pag' *?$
Seciunea cuitului *V*
-pt' constructia cutitului adopt (ectiunea cutitului :+: lungime normal K> mm
$ Q #
*>+ , > O & O )>> O =>K ' ?
)> O K
?! ' >
&

!
rot mm (
S
!
N&,+??

!
( (
te,

;>,&E&,+??:
4-ansul efecti- -a fi:
S
te/
N min ;S
&
, S

, S
)
, S
+
, S
!
:
(
ef
6 (
te,
6;<12 8mm=rot9

3.3. 6ta(ilirea 'ite-ei de a%c"iere:

min$ Q # O
O O
m &
( t -
)
v
v
*v
ef
+v m
v
=

?) =
v
)
#$#tabel '&, pag' )?$

*>
> , >
&! , >
, >
=
=
=
=
-
m
*
+
v
v

@
9
N &,>K #$#tabel '), pag' )=$
@
6
N & #$#tabel '*, pag' +>$
n
-
N &,! #$#tabel ')?, pag' ++$
@
prelucr'
N @mO@-N&O&N& #$#tabel '+, pag' )=$
@
st
N & #$#tabel '?, pag' +>$
@
c
N & #$#tabel 'K, pag' +$
@
s
N & #$#tabel '=, pag' +$
@

N & - pt' ung/iul de dega2are

NI&! #$#tabel ')>, pag' +$

@
x
N >,K+ -pt' ung/iul de atac

N*> #$#tabel ')&, pag' +)$

@
x&
N >,=+ -pt'x
&
N> #$#tabel ')&, pag' +)$
@
r
N >'K* -pt' rN&mm #$#tabel '), pag' +)$
@
^&
N >'= -pt' ^
&
N&*V! ;aria sectiunii cozii cutitului: #$#tabel ')), pag' +)$
@
/&
N & #$#tabel ')+, pag' +)$
@
J
N >,= -pt' prelucrare in emulsie #$#tabel ')*, pag' ++$
@
d
N & #$#tabel ')!, pag' +)$
@

N >'K? #$#tabel ')!, pag' +)$

@
-
N @
9
O@
prelucr
O@
st
O@
c
O@
s
O@

O@
x
O@
x&
O@
r
O@
^&
O@
/&
O@
J
O@
d
O @

@
-
N &,>KO&O&,&O&O&O&O>,K+O>,=+O>,K*O>,=O&O>,=O&O>,K? N>,!&*
@
-
N >,!&*

min$ Q # )*= , K!
)*= , K! !&* , > O
& , > O & O *>
?)
*>
&! , > )! , > > , > *>
m V
V
-
-
=
= =
9 G durabilitatea economica a sculei"
9
&
N )> min
+ , &
)>
=
-
!
#$ #tabel '),pag')=$
_
&
N _O@
9>
_
9>
N _
9*>
O@
9)>
N K!,)*=O&,+ N &>!,K!?!
_
9)>
N &>!,K!?!#mQmin$
3.4. Calc!l!l t!ratiei e&ecti'e:

min$ Q # =>) , )K
=>) , )K
KK O
K!?! , &>! O &>>>
$ # KK
min$ Q # K!?! , &>!
min$ Q #
O
O &>>>
)>
)>
rot n
n
mm D
m V
rot
D
V
n
-
-
=
= =
=
=
=

4leg din gama de turaii a strungului SC-!>: #$#tabel ')K, pag' +*$
n
ef
N !>> #rotQmin$
3
m
N , #@J$
_aloarea efecti-a a -itezei de asc/iere -a fi:

min$ Q # ) , &)K
) , &)K
&>>>
!>> O KK O
min$ Q #
&>>>
O O
m V
V
m
n D
V
ef
ef
ef
ef
=
= =
=

3.5. 6ta(ilirea p!terii de a%c"iere:

$ # K! , >
K! , >
*>>>
) , &)K O =++ , )*
$ # =++ , )*
=++ , )* *>+ , > O & , > O & O )>>
O O O
$ #
*>>>
O
?! , > &
!> ?
?
# F
F
! ( t ) F
!>
V F
?
asc,
asc,
2ef
2ef
2
*f"
ef
+f"
F2 2ef
ef "ef
asc,
=
= =
=
= =
=
=

3uterea masinii G unelte -a fi:

$ # >*) ' &
>*) , &
K , >
K! , >
K , >
= , > ''' ? , >
$ #
!> ?
?
!>
?
?
@ A
@ A
asc,
@ A
=
= =
=
=
=

3
6-7 S94S
N ' #@J$ #$ #tabel ')K, pag'+*$
3.6. Calc!l!l )eometriei te"#olo)ice a c!*it!l!i de %tr!#)

3.6.1. Determi#area parametrilor )eometrici co#%tr!cti'i ai %c!lei
- ung/iul de dega2are :
>
K =
- ung/iul de a.ezare principal :
>
) = "
- ung/iul de 0nclinare al ti.ului :
>
! = "
- ung/iul de atac principal :
>
*> = "
- ung/iul de atac secundar :
>
&
)> = "
- ung/iul la -rf :
>
=> = "
- ung/iul muc/iei de a.c/iere principal :
>
)> =
"
- ung/iul muc/iei de a.c/iere secundar :
>
&
*> = "
- ung/iul de ascuire la -rful cuitului :
>
?= = "

N=>` - ;
+
: N => G ;KI): N ?=`
=
= +
= +
&&
&& ) K

3.6.2. Calc!l!l )eometriei te"#olo)ice a c!*it!l!i de %tr!#)
#$#pag' !*-!?$
a: pe#tr! m!c"ia t;i3!l!i pri#cipal
.#)"i!l de de)a$are po%terior <
=
:
" !? ' ! : & ' > ; : >K? ' > K* ' > >! ' > ! ' > ;
: ! )> cos ) )> ;sin : cos ;sin
>
> > > >
= = + =
= + = + =
arctg arctg
tg tg arctg tg tg arctg
$


.#)"i!l de a3e-are po%terior >
=
:

" & ' &!
*= ' )
&
>K? ' > K* ' > &+ ' ? ! ' >
&
! )> cos
K
&
)> sin
&
cos
&
sin
&
>
> >
>
>
=

+
=
=

+
=

+
=
arctg arctg
tg
tg
arctg
tg
tg
arctg
$

.#)"i!l de de)a$are po%terior lateral <
,
:

" > : >K? ' > ! ' > >! ' > K* ' > ;
: ! )> sin ) )> ;cos : sin ;cos
>
> > > >
= =
= = =
arctg
tg tg arctg tg tg arctg
3

.#)"i!l de a3e-are lateral >
,
:

" )= ' = &* ' >
>= ' *
&
>K? ' > ! ' > &+ ' ? K* ' >
&
! )> sin
K
&
)> cos
&
sin
&
cos
&
>
> >
>
>
= =

=
=

=
arctg arctg arctg
tg
tg
arctg
tg
tg
arctg
3

(: pe#tr! m!c"ia t2i3!l!i %ec!#dar

[ ]
" ! >K? ' > : >K? ' > & >! ' > > ;
: ! => sin ) => ;cos : sin; : cos;
>
> > > >
& & &
= = + =
= + = + + + =
arctg arctg
tg tg arctg tg tg arctg
[ ]
" ) >! ' > : >K? ' > > >! ' > & ;
: ! => cos ) => ;sin : cos; : sin;
>
> > > >
& & &
= = + =
= + = + + + =
arctg arctg
tg tg arctg tg tg arctg

" ?= ' : >+KK ' > ; : >! ' > ! ' > >K? ' > K* ' > ;
: ) *> cos ! *> ;sin : cos ;sin
>
> > > >
& & & & &
= = =
= = =
arctg arctg
tg tg arctg tg tg arctg
$



" ' K+ : K! ' = ; : >! ' > ! ' > += ' && K* ' > ;
: ) *> cos
!
&
*> ;sin : cos
&
;sin
>
> >
>
>
& &
&
& &
= = =
= = =
arctg arctg
tg
tg
arctg tg
tg
arctg
$

" & : >&?! ' > ; : >! ' > ! ' > >K? ' > ! ' > ;
: ) )> sin ! *> ;cos : sin ;cos
>
> > > >
& & & & &
= = =
= = + =
arctg arctg
tg tg arctg tg tg arctg
3



" &* ' K> : ??& ' ! ; : >! ' > ! ' > += ' && ! ' > ;
: ) )> sin
!
&
*> ;cos : sin
&
;cos
>
> >
>
>
& &
&
& &
= = + =
= + = + =
arctg arctg
tg
tg
arctg tg
tg
arcctg
3

3.6.3. Ale)erea pl2c!*elor di# car(!ri metalice
- se alege o plcu SPMN 120408R
?I?8IO1RA7IE
1. 4brudan, Fl' , .'a' - 3roiectarea sculelor a.c/ietoare' 1ndrumtor de proiectare,
Litografia ,'3' Clu2-Capoca, &=K'
2. <lorescu, 4' , .'a' - Cotarea 0n proiectarea constructi- .i te/nologic, Litografia
7'9' Clu2-Capoca, &==K'
3. Ae2an 6ircea G a%ezistena materialelorb editura 6ega, Clu2-Capoca >>!
4.Aorzan 6arian - curs de proiectarea sculelor asc/ietoate >>K
5. Secar , F/e' , .'a' - 3roiectarea sculelor a.c/ietoare, 5ditura 9e/nic, Aucure.ti,
&=?='
6. _lase , 4' , .'a' - 9e/nologii de prelucrare pe strunguri, 5ditura te/nic, Aucure.ti,
&=K='
+. Stefanuta 5nac/e - 3roiectarea .i te/nologia sculelor a.c/ietoare, 5diura 8idactic
.i 3edagogic, Aucure.ti, &=?)'
@. C' 6inciu, _' 6atac/e - 3roiectarea .i te/nologia sculelor pentru mecanic fin,
5ditura 9e/nic, Aucuresti, &=K='
A. OOO - Colecia S94S'