Sunteți pe pagina 1din 4

IOTOV ADELA

AMG III B
EDUCATIA SANITARA A VARSTNICULUI
Se urmrete o instruire larg a !rstni"ilor# o neo"olari$are# %entru &nsuirea
"unotin'elor %riin( %ro"esul (e &m)tr!nire# &n s*!rit %regtirea %entru %ensionare i
&m)tr!nire+ ,n "a$urile (e &m)olnire se urmrete "unoaterea (e "tre )olna a ris"ului
"om%li"a'iilor# "ile (e eitare# semnele %re"o"e (e &m)olnire# in(i"a'ii tera%euti"e i
(ieteti"e# "ile (e men'inere a "a%a"it'ilor *i$i"e i intele"tuale -C+ Bog(an.+ /reo"u%rile
%ries" a(a%tarea a"'iunilor "ores%un$toare nielelor (e !rst+ Altele se a(resea$
%o%ula'iei !rstni"e sntoase i !rstni"ilor )olnai+ O+M+S+0ul a%re"ia$ " e(u"a'ia
sanitar# "onstituie resursa "ea mai im%ortant (e %reenire a &m)tr!nirii great (e )oli# (e
(e%en(en'+ Se urmrete "a )tr!nii s (ein "ontien'i (e %osi)ilit'ile lor reale# %rin
"om)aterea *ri"ii (e )tr!ne'e i moarte i mi"orarea "on*li"telor (intre genera'ii+ &n s*!rit
se a insista asu%ra rolului i ris"urilor %olime(i"a'iei i autome(i"a'iei+
Istoric: batranii cu probleme de sanatate au adesea boli cornice, ca si osteo-artrita,
hipertensiune, diabet si circulatie periferica precara, pentru are exercitiile fizice s-au dovedit un
mod de a avea beneficii nonfarmaceutice, chiar si la o varsta avansata. Execitiile fizice s-au dovedit
a imbunatatii calitatea vietii pentru acesti batrani.
Metode : o revizuire a literaturii de specialiate a exercitiilor aplicate batranilor si modul de viata a
fost concluzionat, catalogat si revizuit cu profesorii de specialitate.
Rezultate si concluzii : exercitiile continua a fi un mijloc terapeutic putin utilizat de catre batrani, ca
rezultat al barierelor create chiar de catre pacienti, de catre ingrijitorii personali si de catre terapeutii
lor. Medicii de familie pot trece aceste bariere prin prescrierea unor exercitii potrivite si
caracteristice tipului de boala sau preferintelor pacientului. rescrierea exercitiilor pentru batrani
este bazata pe o strategie pragmatic ace face exercitiile terapeutice atat sigure cat si accesibile. !
asemenea strategie incorporeaza elementele motivationale si cunostintele beneficiilor acestor
exercitii.
Introducere
"ceasta lucrare reaminteste de ce exercitiile pentru batrani ar tribui considerate atat o imbunatatire a
modului de viata general cat si o strategie si un mod de a sesiza si intervini asupra activitatii fizice a
pacientilor.
Inactivitatea creste odata cu imbatranirea desi jumatate din populatie declara ca efectueaza activitati
fizice de rutina, doar #$ % a celor de &' de ani si peste declara ca fac exercitii. "ceasta inactivitate e
intr-un contrast complet cu recomandarile curente a #$ de minute de activitate fizica in majoritatea
zilelor saptamanii. Incurajarea activitatii fizice a fost un element important al revistelor de
specialitate, care a sperat sa implementeze o viata sanatoasa populatiei. (nul dintre obiectivele tinta
a acestei initiative a fost ca '$% din principalii terapeuti si doctori de families sa-si consilieze
pacientii inspre o activitate fizica. "ceasta problema nu este importanta doar pentru cei de varsta a
doua, ea aplicandu-se si batranilor cu probleme de sanatate la care s-a vazut o imbunatatire
dramatica in rezultatele obtinute in urma activitatii fizice chiar si la o varsta inaintata. "ceste
beneficii includ cresterea masei musculare, rezistenta cardio-vasculara, cresterea densitatii osoase,
chiar si rezultate indirecte ca si cresterea mobilitatii care este critica pentru calitatea vietii.
In completare la potentialul de imbunatatire a starii generale de sanatate, exercitiile fizice pot fi un
mijloc terapeutic specific la multe boli cornice ale batranilor. "ceste boli include osteo-artrita,
diabetul, circulatie periferica precara, boli de inima, infarcturi, obezitate si depresie. Exercitiile
specifice pentru aceste boli sunt recomandate atat pentru populatia mai tanara cat si pentru batrani
cu probleme de sanatate.
)esi s-a produs o schimbare in viziunea ca exercitiile sunt doar pentru atleti si pentru cei ce
participa la competitii, cat si folosirea acestora in imbunatatirea starii de sanatate generale, doctorii
de familie intalnesc bariere motivationale la batranii cu probleme de sanatate. "cestor persoane li s-
a redus starea de functionalitate ca rezultat a una sau mai multe boli cronice iar exercitiile sunt
recomandate de catre medicii de familie sau ei insisi. "ceste bariere motivationale includ o lipsa de
cunostinta a proprietatilor exercitiilor recomdate pentru batrani, atitudini gresite si factori
inconjuratori ce nu incurajeaza exercitiile fizice. Intelegerea si constientizarea ca trebuie trecute
aceste bariere sunt cheia mobilizarii pacientilor batrani. )octorii de familie si specialistii vor trebui
sa evalueze capacitatile pacientilor si sa recomande exercitii corespunzatoare si care sa-i motiveze.
rescrierea exercitiilor pentru batrani
Metode : o cautare detaliata in literature de specialitate a fost efectuata folosind cuvinte cheie ca:
beneficiile exercitiilor, motivatia efectuarii exercitiilor, modificare stilului de viata si batrani cu
probleme de sanatate. Rezultatul a fost insumat si revizuit pentru uz clinic si implementare practica.
*eneficiile exercitiilor fizice pentru batrani
Multe studii au examinat beneficiile exercitiilor fizice pentru batrani care traiesc in azile
specializate unde este usor sa fie condus si evaluat efectul interventiilor asupra unui grup. "ceste
persoane institutionalizate, care au adesea nivele diferite de intelegere, pot pune probleme cand se
incearca stabilirea motivatiei pentru activitati fizice si crearea de oportunitati pentru formarea si
participare in grup. +ateva din rezultatele directe au fost schimbari in mobilitatea functionala si in
forta musculara. Rezultate mai indirecte dar mai functionale in urma exercitiilor fizice au fost
imbunatatirea somnului, functionalitatii fizice si a starii de bine a participantilor.
(n sudiu major efectuat pe un grup organizat, a folosit exercitii ale mainilor si picioarelor efectuate
pe timpul zilei ca mod de imbunatatire a somnului intr-un azil. +ercetatorii au descoperit ca a
crescut calitatea si cantitatea somnului cu ,$% in timpul noptilor de studiu.
(n alt studiu organizat s-a bazat pe exercitii cu greutati si urcarea scarilor a participantilor din azil
cu varsta medie de -. de ani. articipantii din acest grup au aratat o crestere a mobilitatii generale
comparativ cu grupul de control. "cest studiu ofera cel mai bun indiciu ca exercitiile pot produce
imbunatatiri pe termen scurt foarte relevante pentru batrani. Intr-un alt azil in care urcatul scarilor a
fost considerat peste capacitatea functionala a pacientilor, s-a efectuat un program folosind exercitii
de rezistenta pentru extremitatile superioare, ceea ce a imbunatatit activitate spontana a acestora.
*eneficiile exercitiilor fizice pentru batrani neinstitutionalizati
)esi unele dintre rezultate pentru batranii institutionalizati au fost gasite si in studiile aplicate in
comunitatile normale de batrani, multe alte exercitii au fost raportate ca benefice in anumite boli.
!steo-artrita este un factor major la batrani, pentru care exercitiile fizice sunt o metoda terapeutica
specifica aplicabila. "plicarea exercitiilor pentru osteo-artrita genunchiului au aratat reduceri
semnificative in dizabilitate, folosind exercitii de rezistenta concentrate pe cresterea fortei
musculare si minore exercitii aerobice concentrate pe miscare. Efectele positive a amandorura
modalitati de exersare, arata ca orice forma de exercitiu poate fi buna daca este sustinuta chiar si
pentru putin timp. Mai specific, pentru boli ca osteo-artrita, cresterea mobilitatii articulatiilor
bolnave, cand este facuta intr-o maniera sigura a dus la rezultatul scaderii durerii si cresterii
mobilitatii ca si in cazul hidroterapiei.
/tudiul 0"/1 2 fitness and seniors trial 2 a fost un studiu de baza in compararea efectelor a trei
forme de exercitii cu efectele produse de sedentarism pentru patru grupe de adulti cu osteo-artrita. !
trasatura importanta a acestui studiu, care a examinat atat durerea si dezabiliatate cat si schimbarile
radiologice, este durata de 3- luni. 4ici o forma de exercitiu nu a fost clar superioara dar dup ace a
fost comparata cu grupul de sedentari toate grupurile de exercitii au aratat imbunatatiri la starea de
bine si in simtomele artritei. (n mesaj important din partea acestui studio a fost ca orice forma de
paracticare a exercitiilor 2 activitati aerobice generale, cresterea fortei musculare folosind greutati,
diverse activitati de miscare concentrate pe o articulatie afectata 2 pot produce beneficii terapeutice
la populatia batrana.
rin reabilitare, se intelege tratamentul care urmareste reintegrarea bolnavului recuperat biologic,
motor si psihologic, intr-o viata activa, potrivit activitatilor de care dispune. /e porneste de la
certitudinea ca fiecare bolnav, indiferent de gradul afectarii psihofizice, poseda inca resurse fizice si
emotionale, capabile de a asigura recastigarea independentei 5cel putin teoretic6. rin reeducare, se
urmareste redobandirea posibilitatilor psihomotorii, care sa ofere bolnavului autonomie. Reeducarea
si readaptarea functionala, constituie o parte esentiala a ingrijirii varstnicului handicapat.
Reabilitarea, readaptarea si recuperarea sunt termeni relativi sinonimi.
rin aplicarea acestei metode de tratament, progresele vor fi individualizate pentru fiecare
bolnav, vor fi evaluate componentele psihologice, vor fi dezvoltate la inceput acele capacitati si
forte care sa-i permita independenta in autoservire 5mancat, baut, controlul defecatiei si mictiunii6,
mobilizarea in pat, in fotoliu si mersul propriu zis. /e urmareste in final reactivarea in viata
cotidiana, reinsertia sociala 5familie, prieteni, vecini6 si reintegrarea in activitatea profesionala
5!.M./.6. 7a orice varstnic se intalnesc trei mari deficite: deficitul pulmonar, deficitul cardiac
functional si scaderea conducerii nervoase.
)ificultatea consta in faptul ca la varstnic se intalnesc ,-' afectiuni concomitente. )e aceea
reabilitarea are o durata lunga la varstnic, este mai putin eficace, iar rezultatele sunt mai mult
psihologice si mai putin tehnice prin fizioterapie si mecanoterapie. 8imnastica respiratorie si
exercitiile pentru extremeitatile neafectate, vor fi incepute chiar dupa 9, de ore. (lterior se recurge
la exercitii de mers mai complicate. Mici progrese sunt intotdeauna posibile. Indiferent de metoda,
tonul si dialogul sunt esentiale. Recuperarea prin exercitii fizice, trebuie supravegheata cu grija,
datorita riscurilor pe care le comporta varstnicul la solicitare fizica si efprt. )e aceea vor fi
eliminate exercitiile fizice care solicita eforturi mari, care nu pot fi suportate de bolnavii varstnici.
/e folosesc in special miscari armonioase, ritmice, cat mai apropiate de modul natural de miscare, al
bolnavului varstnic. Recuperarea psihologica va insoti intotdeauna pe cea somatica si va fi condusa
de personal calificat 5psihoterapeuti6.
1erapia ocupationala, desi pare mai putin obisnuita, isi gaseste locul intre terapeuticele
nemedicamentoase acordate bolnavului varstnic. :ustificarea sa o dau stresurile psihosociale ale
batranului: insingurarea sociofamiliala, dezinsertia sociala, socul pensionarii, crizele de adaptare,
regresia psihomotorie, pierderea autonomiei, etc.
"laturi de terapiile medicamentoase, de fizio si ;inetoterapie, psihoterapie, recuperarea
complexa a varstnicului cuprinde si terapia ocupationala 5ergoterapia6. "ceasta urmareste
recuperarea motricitatii, reluarea activitatilor cotidiene, adica redobandirea autonomiei si
reintegrarea psihosociala 5reluarea relatiilor cu mediul psihosocial6. Exista o terapie ocupationala de
functie, aplicata in starile mai grave, in care bolnavul a pierdut si obisnuintele primare, instinctuale,
pe care trebuie sa le recapete 5alimentatie, toaleta zilnica6. "lteori se urmareste consolidarea
rezultatelor obtinute. "ici intra activitati recreative, hobbi-terapia, activitati de utilitate practica,
gradinarit, bricolaj etc. <or fi luate in consideratie ideile si preferintele bolnavilor, experienta
personala. e masura posibilitatilor bolnavii vor fi dirijati catre activitati noi. <or fi evitate
activitatile grele. 4oile ocupatii se vor intinde de la activitati personale 5reinvatate6, la toaleta,
echipare 2 dezechipare, lectura, auditii muzicale, spectacole, floricultura, gradinarit, tesatorie,
impletituri, tricotaje, broderie, pictura, artizanat, butaforie, pirogravura, traforaj etc.
Retragerea din activitate, pensionarea, este un moment de rascruce in existenta individului, un
stress care poate precipita imbolnaviri preexistente, genera altele, si in final poate duce la
deteriorarea psihica a individului, de aceea s-a delimitat o patologie a retragerii, =boala pensionarii>,
o reala entitate morbida. Exista iri prezent doua tendinte, prima urmareste valorificarea potentialului
biologic si social restant al varstnicului si a doua urmareste limitarea varstei de pensionare, pentru
eliberarea de locuri de munca, necesare generatiilor mai tinere.
ersoanele care au avut preocupari extraprofesionale, isi mentin un echilibru mai bun. 7a fel
si persoanele carora li se permite prin profesie, activitate si dincolo de varsta de pensionare
5creatorii din cultura, arta, stiinta6. 7a barbati stressul pensionarii este mai mare, mai grav decat la
femei, acestea avand si preocupari casnice. *arbatii fac adeseori o nevroza a pensionarii, care poate
merge pana la moartea psihica, moartea profesionala. "titudinea fata de cei care urmeaza a fi
pensionati, trebuie sa fie individuala. Exista la acestia reactii echilibrate, optimiste si pesimiste,
chiar catastrofice. ensionarea insemneaza pierderea statuturilor, rolurilor si a demnitatii personale.
7a femei apar probleme mai deosebite, inainte de pensionare, legate de inaintarea in varsta,
conincizand cu perioada climacterica.
(n factor important este profesia si mediul. )e aceea in mediul rural, socul nu este grav,
deoarece incetarea activitatii nu este completa si brusca. ersoanele foarte active, mai ales cele din
mediul urban, daca nu-si gasesc alte preocupari si activitati, suporta foarte greu pensionarea. Iata de
ce prevenirea patologiei pensionarii, trebuie facuta din timp, prin cursuri de preretragere, integrarea
in colectivitati de munca etc. regatirea psihologica este esentiala. Este indispensabila combaterea
sentimentului de inutilitate. /e va cultiva miscarea fizica si exercitiul intelectual, se va organiza
timpul liber, se vor organiza posibilitati de integrare in activitati de comunitare, culturale, sportive,
gospodaresti, artizanale etc.
e masura inaintarii in varsta, ca urmare a unor grave invaliditati 2 sindromul de imobilizare,
dementele, incontinentele, pierderea autonomiei si a capacitatii de autoservire -la care se adauga
factori sociali ca diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau imposibilitatea acesteia de a asigura
supravegherea si ingrijirea, apare cresterea solicitarilor de spitalizare pe termen lung. )in populatia
de peste &' de ani, ,%, este internata permanent. )upa unii autori, aceasta nu este decat o forma
mascata de izolare a batranului, pe care o promoveaza familia si societatea. /e constata o presiune
crescanda atat din partea familiilor cat si din partea unor unitati spitalicesti 5cu bolnavi parasiti, sau
cu spitalizari indelungate si frecvente6, de a forta internarea in camine spital. )ecizia este un act de
mare raspundere si trebuie sa cuprinda numai urgente medicale sau sociale. Experienta arata ca
mediul cel mai prielnic pentru batran ramane familia 5aceasta este si dorinta batranilor6, de aceea
intoarcerea la domiciliu este un deziderat, mai ales conditiile de la domiciliu sunt prielnice. In orice
caz, intotdeauna, pentru orice eventualitate pregatirea psihologica a varstnicului trebuie facuta,
pentru a se evita tulburarile de adaptare.
In unitatile pentru varstnici 5camine de batrani, camine spital6, asistenta trebuie asigurata in
echipa 5medic generalist, medic geriatru, psihiatru, psiholog, fizioterapeut6. (n rol principal il are
asistenta medicala si personalul de ingrijire. +alitatile morale ale acestora nicaieri nu sunt mai
necesare ca in aceste unitati. Echipa trebuie sa insufle bolnavului incredere, curaj, si sa-i ridice
tonusul. <iitorul varstnicului, redobandirea autonomiei, a tonusului vital, reintegrarea sociala,
depinde de calitatile echipei medicale. )e aceea suportul psihoafectiv, respectul pentru demnitatea
varstnicului sunt conditii de baza.
entru batrani familia constituie factorul vital fundamental. )e aceea resursele familiei
trebuiesc valorificate intotdeauna. +onflictul dintre generatii exista, dar nu este o regula.
0enomenele de respingere si violentele fata de varstnic trebuiesc cunoscute, combatute in masura
posibilitatilor. /pitalizarea, in multe cazuri este nefavorabila varstnicului. /tressul de mutare este o
realitate. In general, din partea familiei se pot delimita comportamente variate: cooperare,
hiperprotectie, culpabilitate, angoasa, dar uneori si abandon si respingere.
+and nu mai exista alta posibilitate, cand bolnavul este singur, cand viata in familie este
imposibila, medicul si echipa pe care o conduce trebuie sa preia toate functiile familiei normale:
rabdare, afectiune si sustinere morala.