Sunteți pe pagina 1din 9

Titu Maiorescu

Eminescu si poeziile lui


Eminescu i poeziile lui este un studiu de Titu Maiorescu. A fost
publicat n anul 1889, anul morii lui Eminescu, i este prima lucrare
de exeez! "analiz! # interpretare$ a operei eminesciene. Aadar,
Maiorescu de%ine primul eminescolo "cercet!tor i cuceritor al
operei eminesciene$. Aa cum arat! i titlul, studiul cuprinde dou!
p!ri& prima parte se refer! la %iaa poetului, "%izeaz! 'omul(
Eminescu$, n timp ce a doua cuprinde o analiz! a operei acestuia
"'poeziile lui($. )n partea nt*i, criticul +xeaz! sumar c*te%a date
din biora+a lui Eminescu, ar!t*nd c! acesta s,a n!scut la -otoani,
a studiat la .ern!ui, /iena i -erlin, a fost inspector colar,
bibliotecar0 a murit n 1889. Maiorescu ncearc! s! dezlee misterul
bolii lui Eminescu. El nu admite ideea potri%it c!reia boala de care a
suferit Eminescu "nebunia$ ar + fost declanat! de s!r!cie i arat!
c! ea a fost motenit! ereditar "doi frai ai acestuia s,au sinucis
dup! ce nnebuniser!1$. .onsider! c! %iaa sa plin! de excese "abuz
de tutun, cafea0 lecturile excesi%e$ a fost o consecin! a acestei boli
i nu factorul care a cauzat,o.
2ace un portret spiritual al lui Eminescu, e%ideniindu,i ca tr!s!turi
de+nitorii inteliena, memoria extraordinar! "capacitatea de a
reine un %olum imens de cunotine$, cultura excepional!
"cunosc!tor al +loso+ei, al credinelor reliioase0 pasionat de marile
scrieri ale lumii$, setea de cunoatere "interesul constant pentru
nou, pentru teoriile tiini+ce, economice, +loso+ce etc.$, modestia
"refuzul premiilor i al loriei0 simplitatea pe care o do%edete n
discuia cu reina 3om*niei, .armen 45l%a$. A+rm! c! biora+a lui
Eminescu se apropie de cea a eniului romantic& intelient, %is!tor,
nsetat de cunoatere, dar nefericit n plan familial, neneles de
societate. 6une n discuie pesimismul eminescian i arat! c!
acesta a fost unul nati% " ine deci de structura interioar! a
poetului$, nu unul dob*ndit ca urmare a s!r!ciei n care a tr!it, a
mizeriei i a lipsurilor cu care s,a confruntat. 7up! ce exclude
factorul material ca enerator al pesimismului, ar!t! c!, oric*nd i
oriunde ar + tr!it Eminescu, din opera sa ar + r!zbit acelai
pesimism, aceeai dezam!ire. 6esimismul eminsecian nu este unul
eoist "n lirica sa, Eminescu nu,i pl*ne propriile nempliniri
erotice1$, ci unul meta+zic, iz%or*t din contientizarea nedrept!ilor
sociale, politice, dar mai ales din contientizarea traismului
condiiei umane. .ontactul cu +loso+a lui 4c8open8auer a alimentat
ns! acest pesimism nati%, corespunz*nd perfect structurii su9eteti
a lui Eminescu.
.riticul supune analizei c*te%a dintre poeziile eminesciene
reprezentati%e care,i pun n %aloare enialitatea, coment*ndu,le sub
aspectul limba:ului i al coninutului de idei, socotit no%ator n
literatura rom*n! a momentului. Maiorescu a+rm! c! ceea ce
indi%idualizeaz! opera lui Eminescu n raport cu opera scriitorilor
dinaintea sa i o face inconfundabil! este bo!ia ideilor +loso+ce i
frumuseea limba:ului, 'semnul celor alei( "i,a ales ntotdeauna
cele mai potri%ite cu%inte pentru a exact ideile$. 3emarc!
multitudinea de idei +loso+ce, reliioase, tiini+ce, mitoloice care
se re!sesc la Eminescu, i le explic! prin cultura excepional! a
acestuia. E%ideniaz! talentul excepional do%edit n m*nuirea
limbii, concretizat n aleerea cu%intelor celor mai potri%ite pentru
exprimarea ideilor
Analizeaz! poezia de draoste a lui Eminescu, a+rm*nd c! poetul a
%!zut n femeie doar copia imperfect! a unui prototip irealizabil. )n
mod reit, arat! c! erotica eminescian! are o dimensiune pur
instinctual!, refuz*ndu,i deci platonismul.
3emarc! bo!ia i %arietatea rimelor din lirica eminescian!. 6otri%it
criticului, oriinalitatea acestor rime este indiscutabil!. El nsui
identi+c! trei tipurti de rime& "a$ rime noi , rezultate din rimarea unui
cu%*nt ntre cu altul prescurtat0 sine,mi(# 'inemi( #'suie( cu 'nu
e($. " b$ 3ime surprinz!toare, n care rimeaz! un cu%*nt obinuit cu
unul prozaic, neliterar ; "'nalte( cu 'ncalte($ "c$ 3ime rezultate din
rimarea unui substanti% comun cu unul propriu "'zid( cu '-aiazid(#
'oaspe( cu '<staspe($. =bser%! c! poetul a utilizat relati% puine
cu%inte, dar le,a atribuit sensuri noi. Apreciaz! sonetele
eminesciene, '>lossa( i '=da(. Arat! c! una dintre sursele
muzicalit!ii liricii poetului de la <poteti o constituie numele proprii
"7alila, /enera, -asarabi, Muatini$. ?aud! nteresul acestuia pentru
folclor i faptul c! a %alori+cat o serie de cu%inte populare "sar!,
nouri$, d*nd %ersurilor o perfeciune aproape onomatopeic!.
)n +nalul studiului, Maiorescu se lanseaz! ntr,o profeie care a fost
con+rmat! mai t*rziu, ar!t*nd c! 'pe c*t se poate omenete
pre%edea(, literatura "poezia$ rom*nesc! din secolul al @@,lea, %a
ncepe sub auspiciile eniului eminescian "deci poezia eminescian!
%a + ermenele din care se %a nate toat! poezia secolului urm!tor$.
Riga Crypto si Lapona Enigel
Ion Barbu
Poezia modernista, epica
-arta poetica moderna-
Menestrel trist, mai aburit
Ca vinul vechi ciocnit la nunt,
De cuscrul mare druit
Cu pungi, panglici, beteli cu funt,
Mult ndrtnic menestrel,
Un cntec larg tot mai ncearc,
Zi-mi de lapona Enigel
i Cr!pto, regele-ciupearc"
- #unta$ frunta$"
%sp&ul tu limba mi-a fript-o,
Dar, cntecul, tot 'ice-l-a$,
Cu Enigel $i riga Cr!pto(
- Zi-l menestrel"
Cu foc l-ai 'is acum o var)
*'i 'i-mi-l strns, ncetinel,
+a spartul nun&ii, n cmar(
,
Des cercetat de pdure&i
-n pat de ru $i-n hum uns,
-mpr&ea peste bure&i
Crai Cr!pto, inim ascuns,
+a vecinic tron, de rou parc"
Dar printre ei brfeau bure&ii
De-o vr.itoare mntarc,
De la fntna tinere&ii(
i ri ghioci $i topora$i
Din gropi ie$eau s-l ocrasc,
/terp l fceau $i nrva$,
C nu voia s nfloreasc(
-n &ri de ghea& urgisit,
0e-acela$i timp tria cu el,
+apon mic, lini$tit,
Cu piei, pre nume Enigel(
De la iernat, la p$unat,
-n noul an, s-$i duc renii,
0rin aer ud, tot mai la sud,
Ea poposi pe mu$chiul crud
+a Cr!pto, mirele poienii(
0e trei covoare de rcoare
+in adormi, torcnd verdea&1
Cnd lng sn, un rig spn,
Cu eunucul lui btrn,
2eni s-o-mbie, cu dulcea&1
- Enigel, Enigel,
3i-am adus dulcea&, iac(
Uite fragi, &ie dragi,
4a-i $i toarn-i n puiac(
- 5ig spn, de la sn,
Mul&umesc Dumitale(
Eu m duc s culeg
6ragii frage'i, mai la vale(
-Enigel, Enigel,
/cade noaptea, ies lumine,
Dac pleci s culegi,
-ncepi, rogu-te, cu mine(
-7e-a$ culege, rig blnd(((
Zorile ncep s .oace
i e$ti umed $i plpnd1
7eam mi-e, te frngi curnd,
+as( - *$teapt de te coace(
-/ m coc, Enigel,
Mult a$ vrea, dar ve'i, de soare,
2isuri sute, de mcel,
M despart( E ro$u, mare,
0ete are fel de fel)
+as-l, uit-l, Enigel,
-n somn fraged $i rcoare(
- 5ig Cr!pto, rig Cr!pto,
Ca o lam de blestem
2orba-n inim-ai nfipt-o"
Eu de umbr mult m tem,
C dac-n iarn sunt fcut,
i ursul alb mi-e vrul drept,
Din umbra deas, desfcut,
M-nchin la soarele-n&elept(
+a lmpi de ghea&, supt 'pe'i,
7ot polul meu un vis visea'(
8reu taler scump cu margini ver'i
De aur, visu-i cercetea'(
M-nchin la soarele-n&elept,
C sufletu-i fntn-n piept,
i roata alb mi-e stpn,
Ce 'ace-n sufletul-fntn(
+a soare, roata se mre$te)
+a umbr, numai carnea cre$te
i somn e carnea, se de'umfl,
Dar vnt $i umbr iar o umfl(((
6rumos vorbi $i sub&irel
+apona dreapt, Enigel,
Dar timpul, ve'i, nu adsta,
4ar soarele acuma sta
/vrlit n sus, ca un inel(
- 0lngi, preacuminte Enigel"
+ui Cr!pto, regele-ciupearc(
+umina iute cum s-i plac9
El se desface u$urel
De Enigel,
De partea umbrei moi, s treac(((
Dar soarele, aprins inel,
/e oglindi adnc n el)
De 'ece ori, fr sfial,
/e oglindi n pielea-i cheal(
i sucul dulce ncre$te"
*scunsa-i inim plesne$te,
/pre 'ece vii pece&i de semn,
2enin $i ro$u untdelemn
Mustesc din funduri de blestem)
C-i greu mult soare s ndure
Ciupearc crud de pdure,
C sufletul nu e fntn
Dect la om, fiar btrn,
4ar la fptur mai firav
0ahar e gndul, cu otrav,
Ca la nebunul rig Cr!pto,
Ce focul inima i-a fript-o,
De a rmas s rtceasc
Cu alt fa&, mai criasc1
Cu +aurul-:alaurul,
/ toarne-n lume aurul,
/-l toace, gol la drum s ias,
Cu mslari&a-mireas,
/-i &ie de mprteas(
Modernismul este un curent literar constituit la sf*rsitul secolului al
@<@,lea0 promo%at ta literatura rom*na de Euen ?o%inescu prin
re%ista 4buratorul. 6rin intermediul acestei re%iste se promo%eaza o
orientare bazata pe ideea sincronizarii cu literatura si cultura
=ccidentului, prin imitatie, dar si adaptare.
Modernismul presupune atitudini anticlasice, antiacademice,
antitraditionale si anticonser%atoare si se bazeaza pe 'ruptura A fata
de trecut si pe nearea %alorilor din etapa anterioara. 3e%ista
4buratorul si cercul literar format n :urul acesteia condamna
traditionalismul, misticismul ortodoxist si ostilitatea fata de
ci%ilizatie. )n painile re%istei apar creatiile unor autori importanti,
cum ar +& ?ucian -laa, Tudor Ar8ezi, <on -arbu. Modernismul
presupune o mare %ariatie tematica, autorii care se ncadreaza n
aceasta tipoloie +ind preocupati n primul r*nd de cautarea unor
noi teme, exprimate cu a:utorul unui limba: care nu mai respecta
canoanele anterioare.
Elementele moderniste care se reasesc n poezia 3ia .r5pto si
lapona Eniel de <on -arbu sunt& raportarea polemica la te8nicile si
limba:ul poetic ale naintasilor, culti%area ambiuitatii si a
ec8i%ocului, speci+ce limba:ului poetic modern, promo%area poeziei
ca act de cunoastere, folosirea unor moti%e ale literaturii anterioare
n contexte inedite.
6oezia 3ia .r5pto si lapona Eniel face parte din %olum Boc secund,
publicat n anul 19CD. Autorul si subintituleaza poezia -alada si o
include n ciclul E%edenrode, deci n etapa baladic,orientala.
/iziunea despre lume a poetului se obser%a at*t din aleerea
baladei ca specie literara, c*t si din aleerea temei poeziei. Este o
perspecti%a moderna, deci polemica, asupra acestei specii epice,
+ind, de fapt, un poem aleoric. Asemanarea cu un alt poem
aleoric al literaturii rom*ne, ?uceafarul de Mi8ai Eminescu, este
e%identa.
Autorul nsusi si intituleaza opera 'un ?uceafar ntorsA. Ambele
poezii trateaza aceeasi tema, a iubirii imposibile si a
incompatibilitatii
dintre doua +inte care apartin unor lumi diferite. .aracterul aleoric
al
poeziei este dat de faptul ca se pune accentul pe problema
cunoasterii&
la fel ca si fata de mparat, ria .r5pto doreste sa,si depaseasca
statutul
de +inta inferioara, dar n +nal constata ca acest lucru este
imposibil.
7iferenta esentiala este ca n cazul poeziei lui -arbu +inta
superioara
este omul, lapona Eniel, care aspira spre o cunoastere absoluta.
7rama este nsa aceeasi& cine%a trebuie sa plateasca tentatia si
tentati%a
de a,si depasi conditia.
Titlul baladei este construit pe ideea cuplului, iar n acest caz acesta
nu se ntreeste din cauza incompatibilitaFii dintre cei doi eroi, care
fac parte din renuri diferite. 2iecare se a9a pe o treapta superioara
n propria lume, dar po%estea de draoste este imposibila, mai ales
din cauza aspiratiilor +ecaruia.
6oezia este structurata n doua parti +ecare dintre ele reprezent*nd
c*te o nunta. 4e mprumuta formula narati%a speci+ca enului epic,
si anume po%estirea n rama. 6rima nunta este una posibila, care s,a
realizat de:a si are rolul unui cadru pentru nunta fantastica, care %a
a%ea un +nal nedorit, ria .r5pto +ind ne%oit sa accepte casatoria
cu 'masalarita,mireasaA .
6rima parte cuprinde primele patru strofe, care au rolul de prolo al
baladei si reprezinta dialoul menestrelului cu 'nuntasul frumas. 4e
face trimiterea spre un timp mitic, spre E%ul Mediu, prin adresarea
directa catre cel care %a rosti po%estea traica a laponei Eniel si a
lui ria .r5pto& 'Menestrel tristA, , Mult ndaratnic menestrel.
4intama 'acum o %araG presupune o plasare temporala, dar ea nu
face dec*t sa plaseze si mai mult n imprecis momentul rostirii, n
aceeasi situatie +ind si ad%erbul 'aziA. .*ntecul despre po%estea
traica de iubire trebuie spus ntr,o atmosfera prielnica, n afara
cotidianului, 'la spartul nuntii, n camaraA. Menestrelul are multiple
modalitati de interpretare& '.a foc l,ai zis acum o %ara0#Azi zi,mi,l
stins, ncetiner, dar trebuie sa o aleaa pe cea care sa se
potri%easca cel mai bine cu atmosfera si cu po%estea. 3epetarea
c*ntecului spus si n trecut suereaza un ritual al zicerii unei po%esti
exemplare.
A doua parte contine po%estea propriu,zisa dintre ria .r5pto si
lapona Eniel si este realizata din mai multe sec%ente poetice, )n
prima sec%enta sunt prezentate persona:ele& n lumea lui, .r5pto
este un ales, are un statut superior& 7es cercetat de padureti#n pat
de r*u si,n 8uma unsa, #<mparatea peste bureti#.rai .r5pto, inima
ascunsa.A 7esi admirat, are parte si de ad%ersitati& este considerat
'sterpA si 'nara%a( de celelalte plante ale padurii, care nu ntele
de ce el nu si accepta conditia de ciuperca si ncearca sa o
depaseasca. 2iinta la care %iseaza apartine renului uman, este
deosebita n lumea ei, datorita faptului ca doreste o mplinire
absoluta, reprezentata prin lumina solara. Ea penduleaza anual ntre
cotidian& 'de la iernatA si idealul reprezentat de 4ud, de 4oare& 'la
pasunat, H...I tot mai la sudA, sinura asemanare dintre cele doua,
+inte este statutul superior pe care l au n propria lume, dar acest
element nu %a + su+cient pentru mplinirea prin iubire, 7eosebirile
sunt prezentate cu a:utorul elementelor de opozitie si a imainilor
care descriu mediul existential al celor doi. ?umea lui .r5pto se
de+neste prin umezeala si racoare& 'n pat de r*u si 8umaA, n timp
ce lumea laponei este un spatiu rece& 'n tari de 8eata urisitaG,
faptcare explica atractia ei spre soare si lumina.
)n drumul ei spre sud, 'lapona mica, linistitaGG Eniel este ruata de
catre reele ciupercilor sa ram*na alaturi de el n lumea umeda si
racoroasa a plantelor padurii. )nt*lnirea celor doi se realizeaza n
lumea %isului, acest moti% fac*nd din nou trimitere la poemul
?uceafarul. 3eele ciupercilor ncearca sa o ademeneasca n lumea
lui prin intermediul a trei c8emari, care constituie un element de
simetrie al poeziei. /aloarea de desc*ntec si de incantatie a celor
trei c8emari, precum si mpletirea limba:ului popular cu cel literar
J'iaca( , 'draiAA, 'somn fraedG, 'lama de blestemA$ subliniaza si
mai mult caracterul de balada al poeziei. .ele trei c8emari prin care
ria .r5pto ncearca sa o atraa pe lapona n lumea lui sunt urmate
de trei refuzuri. <mposibilitatea nuntirii dintre cei doi este exprimata
prin intermediul opozitiei soare#umbra, care subliniaza de fapt
relatia +ecaruia cu uni%ersul, incompatibilitatea peste care niciunul
dintre ei nu poate trece fara sa se piarda pe sine. .r5pto se teme de
lumina soarelui, n timp ce lapona aspira spre acesta& '.a daca,n
iarna sunt facuta, #4i ursul alb mi,e %arul drept, #7in umbra deasa,
desfacuta#Ma,nc8in la soarele,nteleptA. 2iinta superioara si da
seama ca iubirea lor nu este posibila si ca opozitia dintre soare si
ntuneric, dintre ratiune si instinct nu %a putea + niciodata anulata.
3efuzul laponei este fatal pentru ria deoarece desc*ntecul se
transforma n blestem, atributele lumii pe care Eniel o alee se
ntorc mpotri%a lui. 7orind sa,si urmeze aspiratia spre +inta
superioara, 'reele,ciupearcaA este pedepsit pentru ndrazneala lui
si transformat n ciuperca otra%itoare. Astfel, ncercarea lui .r5pto
de a sc8imba ordinea +reasca a lumii esueaza iar ordinea este n
+nal restabilita. .el a:utat 'de,o %ra:itoare manatarca, #pe la f*nt*na
tineretiiAA pentru a se putea mplini a:une, prin olindire "un alt
moti% esential al poeziei$, sa se nsoteasca cu o +inta din lumea lui,
'.u masalarita,i mireasa, #4a,i tie de mparateasaA. =pozitia dintre
cele doua +inte, una umana, cealalta %eetala, este subliniata si n
+nal prin antiteza& '.a su9etul nu e f*nt*na# 7ec*t la om, +ara
batr*na, #lar la faptura mai +ra%a#6a8ar e *ndul, cu otra%aA. =mul
este o +inta supusa reselii si ncercarii repetate datorita existentei
ndelunate, n timp ce creatura %eetala traieste un an si, prin
urmare, nu are dreptul dec*t la o sansa, care i este fatala.
3ia .r5pto si lapona Eniel de <on -arbu este o poezie moderna, n
care autorul si prezinta %iziunea despre lume dintr,o dubla
perspecti%a. ?a ni%elul formei, polemizeaza cu literatura naintasilor,
nu nt*mplator ale*nd sa scrie o balada. 7e asemenea, este
e%identa referirea la poemul eminescian ?uceafarul. 4e pot nsa
remarca si elemente speci+ce liricii barbiene, cum ar + moti%ul
olindirii, moti%ul nuntirii, moti%ul soarelui, moti%ul increatului.
?imba:ul este o sinteza a limba:ului poetic anterior, foloseste at*t
cu%inte populare, care subliniaza caracterul de balada al poeziei, c*t
si metafore,simbol, care atra atentia asupra sensului aleoric.
?a ni%el ideatic, <on -arbu aduce o perspecti%a moderna asupra
temei iubirii deoarece iubirea nu este %azuta ca un miracol, dar nici
ca un e%eniment care exprima traismul existential atunci c*nd nu
se mplineste. 3ia .r5pto nu se mplineste n planul iubirii, dar nici
nu moare. Ku poate + %orba nici de o resemnare ca n cazul
?uceafarului, deoarece i se refuza ratiunea, +ind condamnat sa
traiasca ntr,o continua iluzie din cauza nebuniei.