Sunteți pe pagina 1din 14

Editura ARTEMTS

Str. Piata Presei Libere nr. 1,


C.P. 33, OP 120, Cod 013701
Sector 1, Bucuregti
Tel./Fax:027:t!8
83 44
email: office@semneartemis.ro
web: www,semneartemis.ro
Difuzare:
Tel.lFax: O2l3LO 74 59, O2r 311 49 36
email: semneartemis@yahoo.ro,
difuzare@semneartemis.ro
COMENZI ONLINE
-
sute de c6rli la un click distanfd
-
www.semneartemis.ro
BucureSti
NAE
IONESCU
ixUREPTAR
ORTODOX
0
ARTEMIS
II. BISERIcA gl
Nrant
(Ortodoxie
9i
Ronrrinism)
Biserica pranilor
in substanliala
sa lucrare, Introducere
in Studiul
!tt::"^,.yr,!
Vechi.[Cem6uli
t9221, o
""n"
rara,-pfini
J"
sugestu
ti
deschizitoare
de vaste perspective,
profesorul
Alexe ?rocopovici
de la Cemiuf itubil"gt"
;;;;;;r*
crcgtinismului
in Dacia a coincis oare.u-
"u
in alifo_".J"
no-aslre ca popor.
Faptul este de cea mai mare insemnaAte.
Crci naturat ci in asemenea
imprejurEri _
i;;;;;'"h1"
publici,
in^plini prefaccre,
nu putea
sit aib6 nici un fcl
je
31arc.ext1ioa1
fixe
-
cregrinism"f
,a
",
,.n irparani.ni,
ra nor prin
activiratea precisd
a unei ierarhii
bisericesti
constituite,
ci prin lucrarea
stilruitoare,
anonimAgi
;;l;;;;E
a unor
-misionari
despringi
materialmente
i. Uu- lo,
canonictr,
sau in orice civ neprezentana_o
in cf,ip.*pr.i
conttient gi
eficace.
-
Aceasta explictr de ce ortodoxia
noastri
fltrtrneasci nu e
atet o religie cu o biserici cheziguito*"
u.r.aini.i.i
oiui
ales un fel de cosmologic,ln
carecl*r."trr";;
il;;#;;
ortodoxe se hipostazea-tr
ln realitali
concrctc;l;;;;;
cuvinte,
cregtinismul
a coborat
ta noi in ,r.fiiaiif.
irJA:ii
ixnnrpmn oRToDox
ale zilei, contribuind la crearea unui univers specific
rominesc, obiectivat aga de caracteristic in folclorul nostru.
Iar mai departe, aceasta explici de ce o credinltr aga de
vie gi de suslinuttr nu s-a completat in chip necesar cu o
ierarhie bisericeascl putemic inchegatl, cum au fost de pildi
cea rusi sau cea romano-catolicd; precum gi de ce slibiciunea
impinsi uneori pini la inexistenli a acestei ierarhii nu a fost
in stare si primejduiascA fermitatea religiozitilii noastre
larIneSri.
Iati realitatea istorici- Poate ceva cam brutali
9i
crud
formulatd; dar realitate. Pe ea incearctr de doi ani foaia noastri
sd clddeasci mai departe. Cregtinismul face parte integrantd
din fiinta noastre nadonale. El inchide in potenlialitate o
conceplie de viala
$
o disciplina. Dar potenliditalile acestea
rtrm6n paralizate, ateta dmp cit conceplia de viald nu e
formulatd, ca se poafii deveni izvor de valori culturale, iar
disciplina nu se exteriorizeaza inr-un aparat ierarhic care str
o impun5.
Spre un sistem filomfic cu ba.r ortodoxi
9i
spre o
biserictr mAndri, curatd
$i
puternicit au mers, intr-o
nedezminliti continuitate, timp de doi ani, sfo4Irile noastre.
Nu ca inspre nigte idealuri inventate de o congtiintil
dezrAdlcinati din wemea ei gi nelinigtiti, ci ca inspre o
nicesitate impusi organic de tradilia gi stnrcnra rasei noastre.
Am izbutit? intrebarea este oarecum firi sens; cici noi
nu suntem cbnducjltorii unei mi9ctrri, ci numai reflexul
unei stiri dc fapt
... Este bine totugi si adlugAm: rtflexul critic...
8 Noiembrie 1926
88
NAE IONESCT,'
A fi
,,bun
romin'
Intimpinarca plini
dc dorinfa sinceri a unei limuriri,
pe care colegul meu de invilimAnt, dl. prof. Frollo, a publicat-
o in aceasti foaie in aptrrarca rom6nilor catolici, ne di prilejul
sil rcvenim asupra unor chestiuni pe care noi, la
,,Cuvantul,,,
le socotim drept fundamentale. dl. Frollo se lntrabi
surprini
9i
oarecum indurerat: de ce gi
de unde lndfiirea unor ceicuri
ortodoxe impotriva romAnilor de confesiune
romano-
catolici? Adicd cum, un catolic nu poate
ti un
,,bun
rom6n ?
$i
nici nu mai agteapra rAspusul; cici dreptarea atitudinii
d-
sale li apare ca evidentit.
-
La prima
impresie,
-
desigur!
Dar numai la prima
imprcsie. Ctrci, in fond. chcstiunea, a;a cum e pusA
de dl,
Frollo
9i
in genere
de toli romAnii catolici iau numai
catolicizanli,
ese cu mult prea pulin precise" pnhu
a putea
contribui
la ltrmurirea problemci.
In adcvtrr, oric6t de paradoxal
s-ar ptrrea;
toti rorndnii
catolici
sunt ln misuri a rIspundc victorios
la intrebarea,
daci un catolic poate
fi un
,,bun
rom6n". Niciunul ins6 nu se
opregte la chestiunea mai simpli
-
dar cea revelanH
-
daci
un catolic poate
Ii
,,rom6n".
Et pour
cause! Cici a fi
,,bun
romlin"
este, sub raportul etnic

i spiritual, mai pulin
dec6t a
fi
,lomAn"
pur
ti
simplu. Dar ceea ce ln adwar atingc mieail
problemei
noastre, nu e chestiunea bunutui rom6n, ci a
romtnului.
Si ne llmurim.
",Bun
romAn" este o noliune foarte vagi"
foartc complicati gi
foarte confuzl Ea incbide un etemiri
& ralorificarc
morale, unul de incadrare politicn qi,
in ultime
analizl,
unul de apartcncnta spirituah.
- -_Bercu
Solomon, din t6rg de la
pagcani,
carc muncerte
de dimincap p6ni-n
noapre, care igi plitcgte
regular biru;le
ixnnnrun oRToDox
gi
respecti legile
prii,
carc a fost in rlzboi
9i
gi-a implinit
insircinlrile cu convingerea ferml ci e dator si o faci, este
desigw un
,,bun
romdn".
Samuel Micu, ctrrturarul ardelean care a mers dupi
invifdturi la Rom4 a adus de acolo dovada latinitllii noastre
gi a contribuit, ca nimcni altul, la definirea, la delimitarea
congtiinfci noastre nalionale, este iarSgi un
,,bun
rom6n'.
$i
tot aS4 pcnuu a ie
line
in istorie: Ion Britianu-tattrl, care a
construit armatura statului romfncsc modcrn
gi a urmerit, cu
o
puterc vie inci in copiii lui, instlpinirea mm6nilor asupra
statului
$i
avuliei din cuprinsul lui, a fost un
,,bun
romdn".
,,Buni
romAni" toli acegti tei, fern indoiale
',Dar
9i
romftri?'
Aici e nodul chestiunii. Sl nu mai vorbim de Bersu Solomon,
seracul,
-
degi poate cel mai patetic dintre toli. k el situalia
e clar*
,,bun
rom6n", adici: bun cetilcan al statului romAn,
in cea mai largtr accepliune a cuvrintului. Pcntru asla ins5"
nu e nevoie se fii numaidecft romir; nu? Dupl cum nu e
Bercu Solomon; degi nu esre exclus ca accsa sa f mrdt in
rizboi, cu linigtea deta$at! gi lipsiti de rctorisur a celor care
au congtiinla implinirii unei daOrii fap dc o realitafe colectird
care ii inglobcazi
9i
li depngegte.
Cazul lui Samuel Micu c ceva mai complica Ciluglrul
acesta papistag este unul din ctitorii congtiinlei romencgti.
S-ar putea oare pune Ia lndoiali romAnismul lui?
$i
totuSi,
se poate.
Eu nu vreau si cercetcz aici, daci Samuel Micu a
fost sau nu romen cu adevtrrat. Cred insa ce pot afirma ci nu
e nevoie str fii rom6n, ca str frci ce a flcut Micu.
lattr, mai anul Eecut nc-a cercetat aici, in Bucuregti, un
englez, colonelul Wedgwood. Wedgwood cste un englcz dc
bagtinA Neamul lui fabrice po4elanuri
dc vreo dou! srtc de
ani. Colonelul nostru este hse . . . ziarist. Poatc cI pufini
oameni au ficut, pentru congtiinla etnice
li
pcntru
89
NAE
IONESCU
na[ionalismul
evrcu,
c6t a realizat
Wedgwood,
accst
sleruitor
9i
ind arirn ic mi I itanr
al sio n ismut
d. C;.;il-;;;;1il;
Dactr ar fi locuit
in
palesrina,
ar fi fort, aoig"i,
"l;_-,i;;
evreu".
Esre el insi, pentru
asta,
9i
evreu?
E"tdil;;;i--'
revendici
pentu
ei
_calitatca
de a li,,Uuni;;11;.;;;
zu vicl
des Guten.
Noi ne-am
m"lt
'ni
";J;;;ffi
latt,
deci, cum cazul
lui Samuel
Micu J""i".
i..*fan,.
Mai rdmAnc
cel al lui lon Brerianu_t.tef
. L_.rJf"f
colonelului
Wcdgwood
este gi
aici
h",ar*;.
a;
;;i';;
ca ctsi nu epuizeze
fonaul
ctrestiuni;J;;;ri##il.
-
E inconrestabil
ct lon
Bratianu
a ,"iaJ;.;;.;
voi
st fii rom6n
nu insernneazit
insl
*
"
fr
-.ar.
a
ji.rnfr
lnsemneazi
o stare
naturala,
o formufa
Je e;;ffi;;
existerlei
din
care decurg prin
insagi
desfasurare"
u.i
anumrre-ronne.
Un bob de gr6u,
dacl il ingropi
i" perna"ij'd
umezealt,
incol;egte
gi
dl fir. Un
"numiif,i
"u;;;;;
::3:l15-.1r1*T,
mai dinainte
der",.
inata;;;"rbl;,r#
tura bobului
de gniu.
A$a se petrec
9i
.u,,rornaoi.;io*ii
A fi roman
insemn
eaza
a ai,, o
-,i.iii
pia,n"i;,
ffi;:
dccurg
cu necesitate
absolut?l
anumite
"ir"dt"l
;;;st-r}..
Voinla
noastrtr
nu arc nimic
de zis in
"".
6Jr;r."i;L.
pcnhu
ce noi nu ne purcm
deplgi
to
"hip "o;;l;;;;
lngin_e
decllt
incerlnd
a mri dili-i"$i;
Ee"""
Pe
rrvr
-
Prin urmarc:
Ion Bratianu-tattrl
a construit
statul
nostru
modern.
Este acest stat in adevfu
romen.r.f
p".a
aa .tunii
desigur,
Brlttianu
a fost in
"a"uur
ioi-an.
;ffi;;s;,ii
nostru
modem
nu e cu adevtrrat
romanescf
arunci
iucnrif,
se.schimbi:
Ion Brittianu
a fost,,bun,o.a";;
Ji.a
u i'*i
::1.1b-T"
intentiuni
pentru
poporut
9i
,o,ur
nlr*,1
H-:l-".T11
""
a fost.
Dupn cum nu e grAu
slmenla
care
sraryetre pnn
a purta
un spic de orz.
Iar2t deci
adevilranrl
cadru al problemei.
Catoticii
ronrrini
ixnnrpun oRToDox
la o intrebare . . . mai modest!: Buni romlni puteli fi
;i,
desigur. sunteli. Sunteli insi gi romini ?
O vom limuri tot noi.
30 Octombrie 1930
.
Noi
9i
catolicismul
Daci Pdrintele Russu nu ar fi astAzi episcop, ci ar con-
tinua sd conducn h Blaj foaia
greco-catolici
,,Unirea",
este
sigur ctr articolul meu de ieri gi in genere toate
consideraJiunile care vor unna pe aceasti teme ar fi cipetat
o intAmpinare cu deosebire virulentd. Ag4 avem cel pulin
ccrtitudinea ct o disculie, dactr va fi, se va plsua in liynitele
unui respect reciproc
gi
a unei bune-credinte care singure
pot
inlesni, dace nu un acord
-
cel pufin o limurire cinstit?l a
punctelor
de vedere carc stau in prezenla.
Eu recunosc ce tema e extrem de delicati.
$i
cn pcntru
nigte oameni ca mmAnii catolicizanli, catolici de-a binelea
sau numai
,,uni1i",
care sunt incredinfafi nu numai ctr ei sunt
rom6ni cu adevtrrat, dar ci reprezintd forma eminenttr a
romAnismului gi care considertr absenla noastrtr de la
inchinarea fa1tr de Roma drept una din cauzele stdrii noastre
de inapoiere, iar,,unirea" ca una din binefacerilc cu care
Dumnezeu a invrednicit neamul nostrq
-
afirmatia care se
desprinde deja din rindurile mele (cl anume ar fi o antino-
mie sau cel pulin o incompatibilitate intre calitatea de romAn
li
cea de catolic) poate aparea.drept irianttr. Cum insi
-
nu
scriu ca str irit,
9i
cu atit mai pufin ca si insult
pe cineva, ci
numai ca si ltrmuresc, nu pot evita acea$A disculie pe care o
socotesc ca punand
asupra uneia din cele mai de seamtr
9t
NAE IONESCU
prcbleme ale spiritualit{ii romfnetti; cu atlir mai mult cu
c5t disculia imi ese ofcrittr de catolici.
$i
pentru a sa6nge mai de aproape problem4 vom rcpct
ccLe r:c, credem. am stabilit ce anume
poate
fi cinera,bun
rornin", fhl ca ncaplrat sl fic
,,romiin";
calitatea eeasta dc
bun romin tiitrtl oarcc'rn exlerioarf, rominismului gi
reindicind dcctt o atitudirr, s! zicem, amical{ afinnativl
faF de rcalitalca romincasctr-
Dc aici urmeaze, instr, c! romano.catolicii nu dovedesc
nimic ln lcglturl cu tema pusl in discufic, atmci cird
stabilcsc ctr un catolic poare fi gi
,bun
ronfn'. Pentu a5i
jusifica
situalia de mmini gi catolici, gi mai alcs pentru a
crca o ln&tpd1ir atirudinii lor catcgoric prozclitg ei a rebui
st arate cl poli fi catolic gi rcmdn. Asa insn c mai gran &
dowdit.
$i
iaU de cc: A fi;omft1 turc sau cnghz lnsenncazl
a'sa lntr-rm raport, dc apartcrrr4e
9i
participare ln acclAi
ting, fip&o rcatitate colectiv{ nagiunca; care ted@gegtc, .
dar care constituie inslgi raliunca suficientl a existenlii tate
ca ronrln, trnc sau coglcz Realitatca aceasta colectiv{ cstc,
dupl natura ci, o unitate spirituali; iar dupl sfuctura ci
organicl, o comunitate de iubire. (Formal
-
mai exact:
fcoosrcsrobgiq stn$urd
-
ori*I o izbitoac asemlmre lntr
naliunc gi biserica cregine).
Aga fiiad, nu poa:te fi cincva romiq de pild{ dccir dact
peficipl ln chip cfcctiv la
,pom&ria" -
dac!, cu attc cuvinte,
realiaeazA ln concret, in individual, slructura organic{
spirituall a cnrei depozirartr in escnlial c nalirmea noasr!.
Naliunile sunt lnsl realit{i istorice. Ele iau nagrerc ln
spaliu gi ln timp; gi sunt condilionate, ca atarc, de tot ceea ce
cadc sub catcgoria individualiei. AtiMinca rmui popor fap
de Dumnczcq felul ln care el dicgc nu numai lcglora lui
cu Diviniratea, dar chiar Divinitatca lnslgi, face partc
intcganll din scuctlsa intime a na;iunii.
ixonrrten
oRToDox
Eu nu igrror c6, in aceasti
privinlS- existtr o cunogtinlA
,"r.l"u Ati .:*i codificare
ies dogmelc' Dar nu e mai
priiJ""*,
"a
deqi dogmele sunt, in ele inscle'
{cva:uri
-Jhimuatoate
absolutg
-
exisrii totugi o istoric a dogrnelor;
"a"" ""
int"rnn"azit
ci adevIrul
rcvelat
poate fi deformat
orii or".iun""
realit{ilor
istorice' De aici
9i
existenla
iiiA[.r-
*rigi
9i
a diferitelor
confesiuni inliuntrul
unei
"""i$i*rigii
Noi nu discutam aici chcstiuni de religic' ci
a"
"ti"i*".
e;a fiind,
putem sl ltrslm la o pane intrebarea'
dactr cxisti in gencrc cunostinll
revelattr nealterattr
de
intcrven$a
elementclor
istoricc sau daci' intre caloltctsm 9t
"iJ".i",
ptf.tf sau cea din urmi reprezinti
adevantul
crcatinism.
'
Ne e suficient,
pentru Hmulira
problemei in dezbaterc'
.a **,et
ca #sta catolicism $
ortodoxie
ca realiti$
irtoi"" aittin"te, intii;
9i
al doilea,
ctr in chip natural'
iti"J*gl",
romanii srnt, in *"t"t lor majoritate'
-
deci in
oort"tit tcl lor
-
prezentl
9i
trecutl" ortodocti'
-
Cu aceasta instrchestiunea
e str6nsi
pe ultima ci poapc:
De indattr ce confesiunea,
realitatc istoricl'
face
parte
ttegranu
din ccalaltr realitate istorici"
na$unea' uryeazn
Jlia"n*fi"
noliunii .romAn" 9i
in constitutia rcafiteJii
,,romin"
inue ca nottr, rcspectiv
component{
e^scnpall
ortodo*it
A fi romAn, nu ,,bun
romin"' ci romdn
pw
9t
ri.pft, f*"*t""ra
a fi
9i
ortodox' in acelaSi fel in care' de
pinl, animatut .cal'
estc
ti
"patruped"'
--lJ
h.e, ;ii romini
giscsc cl ortodoxia
nu e buntr;
9i
tt
"
f"
""iofi.it..
Este evident ca avem a face cu o oPera$e'
i. gt"a, ;" a;rre. intrebarea este: in momentul
in care am
a""lti
"t
catolic, mai sunt
9i
romAn? Cu alte cuvinte: a
atins aceasltr oper4ie
de inlocuire a ortdoxici
prin calollcl$n
o
"ornpon*ia
esenlial! sau numai una accidentali
a
NAE IONESCU
,,ruminiei'?
Sau mai simplu
9i
mai general: este confesiunca
in genere o note esenliali a naliunii sau nu?
Iati intrcbarea de care depinde solulia antinomiei dintre
universalismul romano.catolic
gi particularismul
nafional,
3l Octombrie 1930
Sorfii de izbindl ai noii ofcnsivc catolice
Cineva imi atrage atentia asupra inactuali$1ii tcmei pc
care am luat-o in dczbatcre. Inactuali? E numai o impresie.
$i
ln orice caz, ojudecatil nu poate fi formulati acum asupra
chestiunii, atita vreme cet nu s-au vilzut ultimele consccinle.
Ag conccda altceva. Ctr disculia e prea tcorelicil,
-
prea
abstracttr. Asta se poate. Dar nu e nimic de ftrcut. Sunt cazuri
in carc tema ne impune
gi nivelul gi maniera dczbaterii.
$i
ace$a e un asemenea ca;z.
Criteriul de selec$une a problemelor pe
care le luim ln
cercelare este insemntrtatea lor pentm atezarea naliunii gi a
statului romAnesc
Ai
acuitatea lor. Care in orice caz nu
pot
fi
pusc la indoialtr astdzi, cdnd, incontestabil, asistdm la o bine
nutriti ofensivd catolicl. Personal, aceasti ofensivd nu mi
ingrijorcazn. CIci trlind de multit vreme in contact intim cu
structurile realittrlilor colectivc, imi dau seama dc
incompatibilitatea funciari carc exista intre catolicism gi
romAnie, Catolicii nu o vtrd.
$i
nici nu-i intereseazi. Cici
pentru ei o asemenea incompatibilitate nici nu existtr.
Orientatd cu mult prea mult inspre ordinea secular[,
interpretind
,,primatul
spiritualului" ca un drept al papei de
a patrona
in chip direct tot ceea ce se petrece in
,,veac",
biserica romano-catolici i9i reguleazi indulgcnla sau
implacabilitatea mai adesea dupl intcresele ei politice,
Felul
cum
reiegte
cineva
tegitura
dintre
om
li
Dumnczeu'
;il;u;'il
care o raiJlte,
sunt
lucruri
de a doua
manl'
i.".i-*t"
taeziunea
formali
ta domnia
S{Entului
Ptrrinte;
lTSffi.,"."l;;,"iliea.ui'ea"ii'
incolo'
-
fiecare
cum il
aiutl Dumnezeu.
D-ta,
cetllorule'
eu sau altul
ca noi su'ntem
:#ffi
;;;,Ji{1't,i#l'ffti:Hl*T;;T",1$t:
credinll
a unui Zulus'
de.Ptt
[:nmt;f
n:'r-'**r::fi
tr*,Tflilx
lipsl
dc sPirit
critic
ai
de
Pre
actiunii
ei
Prozelite'
'"";;;i.i;;
ei
sldbiciunea
ei' Cdci
pomite slcucercasce
irti,;;;;;iijeze
ei
sr
piarde suflete'
Nelin6nd-seamr
ll.i.t.ntut
niu, ioncret"
istoric'
catolicismul
se.poate
1:n-
tura se faca
prozelili
peste toi-pamintul'
dat
lindcl
Pentru
d
il;sl*ffi;llunl
istorice
de realizare'
orice
om
poate
ilt.;;;il:iie
conuingerea
inebranlabild.a
Romel
..,
""T;"
hte iladcvar?
5-a observat
ce
protestanti$nul
a
a.ui
"oi"jiiinraunttur
bisericii
romano'catolice;
dar ca a
i"ti'r"""pilri
ta realizeze
let mai
mic
progres in
tlrile
;ft;;$;;1t."{ta
nu sta in
precelenla
ortodoxiei'
cum le-
ar ollcea
unora
din noi
'a
|tJtaa;
ci intr-un
fapt mult
mai
H#ffi"];tJ
"i'Litttl*
totano'catolici
inglobase
in
#ii., i"n,ir.rii-ii
n"tiuni
care'
structural'
ny
1"
put1l
il'#ra
rl ,i.*itrn"
catolica; - 9i
care
mai
curand
sau mar
rziu
trebuiau
sa se desprinda'de
ea'
cdutAnduSi
formele
t#
;;;fidtd"asa'
baci'
oricat
ar trece biserica
romanl
cu vederea
tendinlele
partrcJariste -
cc formtr
mai necatolici
;ttil;
il;il"-i''"r
a'
nldi'
;,ffi
:;Hffi':ti#:,T
chiar
Pahonat,
in catolicisr
uneori
prin a dcp4i
aceasia
Liserice;
iormula
lor-fiind
dta'
Faptul
acesta
ins6'
"a
inieu"ttuf
catolicismutui
s'a
ivit
kg;;il;;
de reformr
a protestandsmului'
formeaztr
ixonnrren
oRroDox
NAE
IONESCU
frtnnnpran oRToDox
Iluziile catolicizanf ilor
Era nalural ca, atunci cAnd m-am hotir6t si accept
disculia provocati de rom6nii catolici pc o reml aga de
delicatl
-
dar
pi de frrndamentall impona4l
-
se me agept
la o rcplici. Cum insi ii
gtiu pe
catolicizanlii nogri oameni
de culturn
gi de dialedici, nu am crrant niciodati cI ccl dint6i
rlspuns care imi va veni va fi
jalnic
de confiu
gi de pulin
indem6natic.
$i
totugi, aga s-a intimplat. Dc unde, iati-mi in
necesitatea ca
-
attiland ceva mai dc seanrn
-
sl dezbat
obiecliuni carc, lntre oameni cu simlul ideilor gi al
argumentlrii nici nu ar fi trebuit s[ fic ridicate. O fac lnsl"
pcntru ce acest moment polernic se migctr totugi pe linia
consideraliunilor mele.
Obiecliunca celor care ar vrca si fie preopinenlii mei
este simpll: se ingirtr o sede de romini de seamil care au fost
uni;i sau chiar catolici, gi
mi se pune, victorios, intrebarea:
ilgtia ce sunt? nu sunt romini?
84 str presupunern, sunt romdni. Ei gi?
Ce mi sa dovcdit
cu asta? Cl poli s! fii gi catolic
ai
rom6n ln acclagi timp? Nu.
Pentnr ct daci eu izbutesc a stabili cu precizie suficienttr cd
cutare ins, carc-ti zice catolic, c ln adevlr romtn, am datoria
si-mi pun imcdiat intrebarea: dar e
gi catolic?
CIci, la urma urmelor, ce lnsemneaztr a fi catolic sau a
fi rom6n? Este de ajuns a te numi lonescu
9i
a avea act de
nalionalitate romAneasce, pentru a fi rom&r; ori a fi inscris
in controalcle bisericii romano- sau
greco-catolice, penrnr a
fi catolic? Evidcnt, nu.
Sau poate ctr este deajuns a voi str fii romlln sau si fii
catolic, pcntnr ca sI
9i
fii una.sau alta?! Mn rog lucrurile
astea trebuiesc totugi odau Emurite! Str
precizdm: eu trliesc
dovada peremptorie
ci o confesiune
nu se poate
indnde
infi nit; ci cl"dimpouiva.
ea igi gnse$,",;ir;
;:r#;;
il .luTi,"
imprejurtrri
r*if,
iJ;;;;;;
"i#;ffi
'*"H,*9::9-d:.o,r.lj::.-idecLil;ilffit
.*fi
ffiffff*'J::i:$ffi
ffi
.tl#J$:
gi
ortodoxie
nu sunt
numai
*;rf.iil;;;;;;ffiffiil
deosebiri
dogmarice
9i
culrurale,
.i
il;;ffiilili
frrndencntel
dcosebite
elc eristent
f f"
!*;;;;;;;
ijfiffiiii:!:'#Tff
in::',::;l""Tliiltr?,,:t:l
ii-Ti.E:1,':in,fi:::ntra,iJsffi;i.;ffi ::
concrctg
care le formeazl
suportul,
inla*-a^f-.1-_
Jf'.?
realiteor:
Nu c_deloc
o intrimplare,
deci, cI rlstrritul
Europci
cste
grtodox, iar sud-vestul
ci, c
inregranrE
ei
"
*;;
a-"',"*?lll
::;Htr
S?H;
a regiunilor
rspective.
Acesta
e adevirul
iir"d;;;ffi;
problemalafunii
9i
religiei:
cte sunr rediu6l'tiiul
,,
_,
-_
_o.*,*, T 3t"r",
ortodoc$i,
pentru
ca iuntem
romani
St
suntern^ro-meni,
pcnru^ci
suntcrn
ortodocai.
-
-r{-q..'
Da ccverum
catolici?
Ca_str
devenim
caiolici,
ar tsebui
si ne.transformtrm
astfel
sullcrEte
tud;;;#Ji;
catolicismut.
Transformarea
aceasta
insemneazl
lnsi:
fiqffiJilr::.1_m**x";i*sf;llll
Ucia pozi;ie:
sau rlmAi
romj
t;fs'rfi
',r+..#r#,:;:?rHl',i:ffi
.., Iald de cc nu mi_e teami
de noua
ofensivtr
catolici.
3 Noiembrie
1930
98
NAE
IONESCU
in
lara romiineasci:
m_am-nilscut
din pdringi
romdni;
sunt
identificat.
congtient
sau firi
sd_mi dau seama,
cu roata
istoria
gi,tradilia
noastrtr;
,i
mai sunt, se zicem,
mddular
al bisericii
ortodoxe.
Reflect6nd
insn
uj
"ns
r; ;;;;;;il:T"Tjfil
tfi
,fiH::T:1t1,::
orrodoxiei.
$i.
consecvenr,
i."" f" ."roij.i.,n:il#:;
asta ce eu sunt catolic?
Cr
g*1aaru**nrr##"r*ffiJi
.a
y:-*1."y ro9u, penuu
ca sr_t
9i
am?
Augustin
Bunea,
mi s
*,ori..E"e;i'o.i#;ii"'i,r'_Iil;,llHT,",Tfr
j#g:
::::_-.pid"
unde gti;i
c| a fost
si
calotic?
pentru
cd v_a
spus-o
el?
penku
ci a crezr
.,t t::::l
il*."
or olL",i,'i,,ti:g;1;,"*t'u.
.-_
-
.
,"
T"u
,A spun cu asta?
Iate raspunsul
meu: sub forma
uner probleme
pe
care am
::f..Fi;F;i,it#li,ll-1,*11i.1.":[i]1ffi
I_:
re
ttre ca biserica
ortodoxr
""r.'-1.].ll']i'-1'*'lj'",.
33l:1Y,r-d;;;:ffilfi
f J:;",il,',:HTJ
i#ffi
:,"#i;lr;Hdi;:r'tr,-hs:#m'
supremi
sinodul _
reprezenta
papas
r?Tzellan,n
,"o,",rrrT,tolllltlii.
anonimi
-, ra ei
*'*il:f$i1;,$,ffi
"n:#*id+t*
";;;
o;;,,i;,:#
:;TtrlH';?
iHffl
"l
fTl:li
$'t
in p;uinru
.."*il;;;J"i
;H::
:: ra unrfi
sau orrodocai _
sunt
de u.".ol pr.ririfri"#
4 Noiembrie 1930
irnnnptr.n oRToDox
oryaniza$ile de voinici, panegti
9i
rominegti, au mers insprc
rcprczentanla colectivi anonimit
-
gi nu insprc cea individualI
gi personald.
$i
atunci mi intreb? Cum se face cI uni$i din Ardeal
-
catolici, dragl Doamne!
-
merg in comunitatea de iubire a
bisericii dupi catolici, iar in comuniatea de iubire a naliunii
dupi.,. ortodocai?
$i
cum se face cI aceaste sructurtr a
oryaniza$ilor de voinici nu a putut 6 schimbatd nici chiar de
intervenfia explicitl a dlor Vaida gi Maniu?
Ei, vedeli?
feranii
ardcleni s-au pronunlat prin fapta
lor pcntru conducerea unitilii colectivc impotriva celei
personale. Ei sunt, desigur, romAni. Dar sunt gi catolici?
impotriva accstui fapt au protestat doi oameni politici:
d-nii Vaida
9i
Maniu. Ei sunt, de buntr seami, catolici. Dar
sunt gi rom6ni?
Sl nu mi se rdspundA cu exclamalii. Aici nu e vorba de
obignuinle, de prejudecali, de intercse personale. Ci de fapte;
9i
de probleme; care trebuiesc gdndite de la inceput
-
tocmai
pentru a evita erorile provenite din clipu
9i
lene dc cugetarc'
A fi romAn e o stare de fapt A fi catolic e o stare de fapt.
Ambele reprezinti anumite stnrcturi organice ca precipirat
spiritual. intrebarea este: sunl acesic doui structuri
compatibile sau nu? Cum
am
vrea noi sil fic, ce vrern noi si
fim
-
asta nu arc nici o inscmnitate. insemnat e: cum este
9i
ce suntem. Iati nodul situa$ei.
De aceea.t6atii acliunea
prozelitil care nu
line
scami dc
accst adevilr fundamental se sprijinn pc o iluzie.
in cazul cel mai bun.
nHij#ffijff
;:HSilH,{rffi
;:HniJ;:'*.l;tT
NAE
IONESCU
innnrrrrln oRToDox
constitutiv a ccea ce sc nume$te
,,ruminie", 1i
se rispunde
ctr nu e adwlrat,
pentru c{ orrodoxia e elemc constitutiv
ti
al
,,bulglriei", ,,rusiei"
sau
,,sdrbiei"!
Se
poale o mai
categorici confuzie inkc nota specifictr, dupi care sc
diferenliaztr o noliune lntr-un
,,gen",
gi clementele constitu-
tive ale unei realitlti? Eu spun:
pentru
ca un animal s! fie
cal, el trebuie c4 intrc altcle, sd aibl NEAPARAT
9i
patru
picioare. Dl. Frollo imi respunde: nu e adevilrat... penuu cA
9i
ciinele tot pauu picioare are!
Si trecem deci la discufa cea serioastr. Ea incepe abia
acolo, unde dl, Frollo, rccunoscSnd ci apartenenta la o naliune
nu poatc fi un act dri voinp, declari
-
impotriva puncrului
meu de vedere
-
ci apartenenp la o confesiune estc tofuti
un act de voinlit. Aga pusil chestiunea, ea se reduce la
afirmalia cI vi.fr nafionall a unui individ estc un fapt
nrtural,
pe cltl vremc viafa lui rrligioestr, nu. Impotriva
accstei teze cu m-am inscris inslt din capul locului in fals;
gi
nu pot fi dcc6t surprins ctr perspicacitatca logicl a
prcopincntului meu a avut nevoie dc a pipai terenul timp de
patru articole, pcntru a descoperi punctul newalgic. Str nc
delimitdm deci pozifile fap de acest punct litigios.
Dl. Frollo zice
-
gi cu el toli catolicii
-
cI invepnra lui
Cluistos e una;
gi ctr, prin urmare, adevinrl inviliturii lui e
univcrsal. Din aceastA afirma1ie, carc estc netngdduit valabiltr,
prcopinenlii
nogtri dcduc instr cit acest adcvlr unul trcbuie
si 6e vtrzut dc ro|i lr fcl. Trebuie? Se poate.
$i
nici mlcar
nu zic cl nu e posibil. Cine
gtie ce va mai hotlri Dumnezeu
cu noi pilni
la sfirgitul
,veacului"!
Eu conltat instr, cA asta
nu s-a intAmplat inci"
$i
c! adevinrl invnpturii lui Christos
unul e pentru
ortodocgi, altul pentnr catolici gi, in sfdrtit,
altul pentnr prctestanli.
$i
ccea ce e mai ciudat inc', fieqrc
din noi, dinltruntnrl acestor categorii, suntem incredinlali ci
l0r
intre catolicism
,i
ortodoxie*
Am pus
coloanele
acestui
ziar la dispozilia
catolicitor
'
din Rom6nia,
pentru
lemunrea
punctului
lor de vedere.
La
l,1h.Ti"gb
aJe mele,
cotegut profesor
I. F;tL';;;;".
cu opr. Imi va
fi inglduir
sa inchei
d*t;;;;;;j,
-Am
clezut
ca ea ya fi maj *a"re
ti
iii ,irt.r.,f
ii. e.
T
t!.yj
afirmayiiprecise;
ei,il;. iil;jd;#;;;*
rlspundt
la fel. Dl. Frollo
a crczut
instr
necesar
nu at6t
o
precizare
&pozi1ii,
c6t
mai ales
o d"*d;;
ilrl"p-*l
;;rrt
meu de vedere.
Trudn
zadamica.
pclqu
J-"lJalrri*
catolicfum
sunr
srliri
naturale;
ino-"
Ji*"i*,"i
".T"".
:Ti":l
r{,
jrvinge unul pe.
al*L
D;;;;;;.:';i;
ntnd,
cu voi
incerca
str desprind
ai"
r""e
".*ii
ij*ii"
punctut
titigios,
ireducribit.
Ca sn
eril; il;d;
1,"
ne purem
inplcge. gi
si corurate
di p*.1""i
".
- --
*.
-..
_1": ryr.
ortmete
paru
"ni"of,
ur" a-fiilrolq
care
nu sunt
rcvelante
pentu
teza pusit
in dczbatere-
"i
;;;
sprijine,
toarc, pJ
o
"o"triJiot.'a.-i;ffi;i,ffi:; realitatca
ci;
de undc si
cea.de.
d;;;;;#;;
diferpnfete
specificc
ALE
mmr
coNcrii";-;;;rJ"
constitutive
(esengiale)
A
r
E r.rNEr
REALn
ATi
ilifiiE.
E_u-gtiuctrde
sure de ani catoticii.*,
r"gLi""i.
#fu"Ir|,
rT
iJr*terri:i.rea
lor
indetungattr
c" l"gd"
;;.;;;;;;;
tn logomahie;
li
c4
,,intrebuintaiea.
;il;;i;";
yralg9smului
tot in togici
se stuai"ra.
Si
p"
*;a,;;
ffi"
sunt gi
eu
in meseria
mea"
so*ro"
arli
L'"lii;,.
ffi;
discu;i
atunci
c6nd,
tu
spunAnd
"e;;o;i;;':ffi:,;
102
NAE
IONESCU
adevErul
nostru
e absolut.
Din FApTUL
acesta, pe
care nu.
I poare
contesta
nimeni.
eu deduc ci
"r,i",
au"l'ioufiirura
lui Christos
e una in ea inslgi,
trdirea
ei, gi i"1"l"g.ri"
"i,
difert
in timp
9i
spafiu.
Cu alte cuvinte:'"i"fu'r.fi'gio*a
.
unui- ins, participarea
lui la invitldruri,
"o. "onaiiio*ra
istoricegre.
De unde eu conchid
cu necesitate.t;;;;;;r"
la o credinfi
e un fenomcn
natural.
ou-o.r.u
,iiu uotir
;-*..'g:._DT.u
nu ilpot inlelege
decdt cu r*riiljl",".r.
oe uM, tstoncette
condilionat.
pot
cu deci invifa pe
dinafare
catehismul
bisericii
mmane,
9i
pot
d"clara
cat uli'uoi"ilun,
catolic;
asta
nu arc ins6 nici o valoarc,
atdta
"r";.;il;;;"
voi
fi rr6it in condiliunile
istorice
in
"*.
.-"-A.rf*t,
catolicismul,
gi
nu voi
fi eu insumi produsul
acelor;";;r1;.
Cum adicd?
p6nd
ta t518, girmanii
AU FOai-;i;,
catolici,
9i
de la acea dara AU DEVENfT
"fe"riu
pror.suifif
P6n!- la t699,
o parre
din romAnii
ardeleni
u" io;;;;l"
ortodocgi,
9i
de la acea dati au devenit
efec,i,
""rofl"iiio
ff"tnl!.Mli 9r?,:
ra spunem,
cred
eu,
"a
g"_;iiiu
uu
rost nrctodatd
efectiv catolicj
_
cj totdeauna
protcstanli _
,i
cd rominii
nu au devenir
niciodata
.rrofi"i'_
"i
uu Jir*
mereu
ortodocgi -;
chiar dacl
unii qi
alfii
ar .*aoo'li
declera-o
rltfel.
Asta insemneaze
ci formele
de vial6
spirituaia
nu se
transmit gi
nu se impun;
ci ele se nasc
;";;ilil;;.
,,Transpunerile"
sunt intotdeaunu
o irnf u'n"r"i;|n;
arbitrare
sub care
mocnerte
realitatea (cazul
protestantismului).
Forme
arbirrar, pe
care de cele
m;
il;;
=;
*u 5
intgtleem gideci
nici nu ie asimit;:;;ffi;i
rrouo
rnsugi.
Care nu
,tie
_,i,
intru at6t cdt e catolic,
nici nu
poare
$tt
-
c e un sobor.
D-sa spune,
de pildi,
ce Acaaemia
e un sobor. intocmai
ca tol Apusul
c.tolic
_
si oroi"r,anr-'l
orepr
-
care gi-a
imaginat
intotdeauna
*
"on"iliu
a" urr-.
inpnrpren oRToDox
parlament eclesiastic. De ce? Pentru ci in Apus nu a fost
niciodattr inleleag convenabil
- 9i
dcci nici trlitl
-
realitatea"
vie in tot orientul greco-arab
-
cuprinsi in vocabula
pneuma.
Numai un exemplu!
^
Vedef dar, toate indemAnArile logice sunt de prisos.
Intrebdrile care circumscfiu litigiul sunt
precise: este viala
religioas! a oamcnilor un fenomen natural sau nu? Formele
de viali spirituall se nasc sau se transmit? Dac! nu', atunci
avem noi drcptate; gi ii rugam
[pe
catolici] sn ne lase in pace
ln ortodoxia noasui
-
ateta cattr este -,
dupi cum ii l6snm
noi in pace in catolicismul lor
-
chiar acolo unde nu e.
lTNoiembrie 1930
,Internafionala"
sub glugl
Sunt.sigur ce pentru o mare parte din cetitori, disculia
in
jurul
catolicismului a fost
prea lungA. De aceea am
9i
scurtat-o, marginindu-mtr, in replica mea, la un singur articol.
Nu puteam face lnsd acelagi lucru
9i
fap de preopincnlii mei;
pcnt ce sunt
gazd!, penuu ctr socoteam de datoria mea si
ingldui advenarilor a spunc tot cc au de spus, gi
-
s! o
mtrrturisesc acum
-
pentru o diabolicd phcere personal* am
vlzut din capul locului ctr teza adversarilor tebuia si duci
la o fund6ture
ti...
ii agtcptam. Agteptarea nu mi-a fost
lngelatd; clci cej care au urmlrit cu atcnfie rnspunsul dJui
Frollo, au putut lnlelege ci
pe
acest cald gi patetic credincios
catolic il pagte... cxcomunicarea: dl, Frollo cste, anume,
cvolulionist. Iar, dup! cite imi aduc eu aminte,
evolulionismul ese, la Rom4 condamnat.
tAdicf:
dacl formcte dc viap spiritrnll nlnt un fcoonto ndlral
ti
ru sc Ea.Bmit...
r03
NAE IONESCU
.^ _
SI fim bine inlelegi:
eu cel dint6i apreciez
indeminarea,
dialecticd
a preopinentului
meu. Recunosc
in replica a-saie
o bunit gcoali
catolictr,
a cirei tradilie, din nefericire,
inceps:
sd se piardi gi
care, pe vremuri,
facea
bucuria
mea
intelectuall. Vd
inchipuili
deci cu cAti placere
urmlream
meandrele
unei disculiuni
care imi aducia
aminte,
intr_un
iNonsPTAR oRToDox
dezbatere
gi caracterizeaztr un moment spiritual pe carc, in
vremurile de fa[i, il depdqim; dar care e inci activ la
-bonzii"
nogtri
,,intelectuali"
gi continui si ne terorizeze cu presligiul
lui,,ttiintifiC'.
Toati falsiatea
9i
artificialitatea culturii rominegti, de
aproape 100 de ani incoace, e rezultatul ilrcercirilor fdcutc
la noi de a se transpune
-
nici micar de a se transplanta deci !
-
in realiti{ile moldo-valahe anumit forme de vialtr apusene
carc acolo se nescusertr in adevilr in chip organic. Iar
postulatul, presupozitia acestor incelclri, a fost intotdeauna
convingerea ctr forrrele de culrure" in ultimd analizi: de
spiritualitate
-
se
pot transmite
gi
deci importa. Eroare
fimdamentali, care s-a verificat pretutindeni ca atare.
Sunt incredinlat ca neamul nostru nu se va roculege, nu
va lua cunoytinp de el insugi
gi nu va izbuti si devintr crea-
tor in ordinea spiritualit decit din momentul in care va
pricepe, in sfitqit, ctr in aceasti ordine nu se poate construi
dec6t pe baze autohtone
pi
ctr orice import de idei
-
valabil,
desigur, in cadrele stricte ale tehnicii
-
ram6ne sterp gi duce
la apariliuni ridicule; rostul acestor idei importate neautAnd
fi decAt cel mult de
,,combustibil",
in nici un caz dc
,,semaqa".
imi dau seamq desigur, de falsa perspectivtr pe car o
creeazA asll,zi obignuintele noastrc
Si
lenca noastr! de
cugetare, neputinla noastri dc a ne smulge unor tipare de
gindire
care ne sunt cu violenli impusc de aproape un veac.
Astra nu m, va impiedica insn str afirm gi
sA
pun
merlu ca
teme de reflegie, pentu cei care nu au pierdut obiqnuinp dc
cugetare, fapnrl firndamental cd inlluenlele intre culturi sunt
numai aparente
gi
ctr orice culturtr nu imprumuti alteia mai
,,inaintate"
dec6t numc pcntru realitati pmprii, originarc
-
sdmburele lnsu;i, elementul esenlial
9i
caracteristic generalor
fcl, sninsa
disciplinA
de expunere scolasrice"
ale car;i rr;dr.lt;
abia dacd-le-a
mai peslrat,
in wemea noastri,
un Garrigou-
LagrangerT.
Dar pentru
acelagi
moriv, vi inchipui$
cat de trist trebuie
si md fi simlit, constat6nd
cI nici mdcar aceasttr
minunatii
culturi catolici
nu mai e in stare astitzi si asigure
cirturarului
gi
cugetitorului
acea viziune
organici
"
,"firetifor,
u .ar"l
cea dintii
lege este corelatia gi
care e singura
cale de
intclegere.a
acestor
realitili. Daci eu a- a"cJptat
aisculia
cu.catolicii
nottri, e pentru
ctr am crezut
ca intre ei gi
mine
existi cwa comun: punctul
de plecare;
"*.,
in ,pqa, nu
putea
fi decit unul: existenp
speciilor gi
incapacitatea
naiurii
de a le-depdgi prin
variafiuni
lente. iste marcte principiu
antievolugonist
pe
care biserica romana gi
l_a insugit
in
"iip
categoric
Ai
pe
care pufnitatea
mea il profeseaza
inca de pe
vrcmea
c6nd
-
ca oricc biolog care se rspecte
_
omora
broatte
ca sa afle... secretul viefii3!.
Spre surprinderea
mea, a trebuit
si constat
instr ca
punctul
litigios, pentru
care trebuia, p6n5
la sfiirgit, si com-
bat, era caracterul
organic al unitalilorcpiriu"t.
si
incapacitatea
lor de a se hansforma
uneie in allte; apr
pe
care eu il enunlam
in formula: formele
de viale
spirituaie,
condi$onate
toate istoricegte,
nu se transmit,
ci se nasc.
.
Din nefericire,
neingelegerea
acestui
fapt fundamental,
de care au dat, in disculia noastri,
dovadtr catolicii, este un
fenomen
cu mult mai general;
care deplgegte
tema pusl
in
NAE IONESCU
fiind, prin
insdgi nalura lui. netransformabil
9i
deci
neasimilabil.
Iattr convingerea
noastra
-
cu adevirat gtiinlifict,
aceasta; iate mirturisirea noastd de credinfd,
care trage o
precisi
linie de demarcatie
intre noi gi
roate inremalionatele
din lume, fie ele negre, albe, verzi sau rogii. Ar mai fi ceva
de adlugat? Nu.
I 8 Decembrie
1930
rrr. BrsERrcA
$r
STAT
(Ortodoxie gi Politice)
Sectanlii
in adunarea eparhiate dc la Cluj s-au spus cuvinte grele
fa1tr de activitatea sectclor religioase din
1artr.
Iar.intre toate,
cel mai greu cuvant a c6zut asupra statului, care, se pare ce
prin atitudinea
9i
mdsurile tui, mai mult impiedici decSt
inlcsncgte acliunea bisericii.
Este un fel comod, dar ineficace, de a inlelege
dificultilile noastre religioase. De ce nu am avea sinceritatea
-
gi
curajul
-
sd punem problema in idevaralii ei termeni?
E adevirat ctr din toate punctele de vedere, sectele
acestea, mistice sau protestante, sunt, ca spiritualitate,
incomparabil inferioare ortodoxiei. Dar ele,
gi
mai ales cele
care vin din Apus, au marele avantaj politic cA izvortrsc din
aceeagi structurt spirituald care ne-a dat statul modern.
Dezbricind marele principiu crettin al iubirii de toate
semnificalia lui ontologic-rnetafizici
9i
transpunindu-l in
planul subiectiv-psihologic al reafitefii concrete,,,noul
crcatinism", din care se inspird toate aceste secte, a incetat, e
drept, str aibi cel mai ugor contact cu religiozitatea,
-
dar a
izbutit si se incadreze perfect in ideologia
juridici
a noilor
IV. CONFESIUNILE
(Problema unirii Bisericilor)
Ortodoxir rtrslritcanl
9l
pancregtinismul
incercarea de apropiere a Biscricilor crcgtine, lnceputtr
anul fecut in chip mai concrct
prin confcrinla de la Stoc-
kholm, va fi continuatil acum intr-o noul adunare, convocati
pcntru
sfiirgitul lui august la Geneva3e.
Iniliativa pomegtc,
acum ca
gi
atunci, din lagirul
pro-
testanl, care se dovcdegte a fi nu numai cel mai harnic
Ai
mai
sttrruitor, dar
gi
cel mai chinuit de insuficienp lui metafzicl
ln actualele imprejuriri de rena$erc religioasl.
E,
pentru
noi, de cea mai marc lnscmniltate, sd ne d6m
scama ci ofensiva
protcstantd, pornita pe
aga de largi baze,
nu e numaidecAt un scmn de vigoare gi
de siguranld lduntrici.
Ci, dimponiv{ ag considera aceasti ofensiv!
ca o incercare
involuntard, incon$ientl, dar fatal6, dc intoarcere la izvoarelc
vcgnic vii alc religiozite$i. Clci
gi
legeturilc unui Blake
sau
Hartnan cu biserica rogie ruseascdo,
gi
sprijinul de-a dreptul
neleal
pentru
noi,
pe
care amb$iile
9i
jactanla
reposafului
Meletie din Constantinopol l-au
glsit
in Anglia,
9i
presiunile
sistematice la care a fost supus mitropolitul
pribeag Antonie
n4
NAE
IONESCU
al Kievului*. pi
last not lerst
_
grija
asidui
cu care esre
inconjurati
|iserica noastri,
arate;;lel
.l u".rt.i
JJnJlr"
Rlsnritul.
De ce tocmai
Rnsdritul?
Se complac
unii in a crede:
pntru
ca Ras:bitul
e mai
slab gi
deci
mai up. a. infraoi.
Nu.
pricinile
sunt mai adrinci.
Ci*rla
i"i* pri.rt."fi
in genere
convingerea
cd Luther
",
n a.ia"f"it'..Ji"
"1"_
puterile
originare
ale cregtinismului.
S. pou,".
o.i*iJ,
.
1!l-oju,..lntt"uga
apocaliprici
iudaici;
el a exclus
din
sprntualltatea
cretdne
entuziasmul
primitiv;
grija
tragice
a
ITPlli
ca
si
aspra
disciplinit
uir.ri.""r.iilJri-;;;;"
mcrurclt
in negurile
Nordului;
toate demenlele
mistic-*""ii""
pe
carc
St
pavel
le rrecea ca mogrenirc
l,**lrrir_J"iiil
lichidarea
antichitdgii
s-au risipit,
ii
,.i.i"r'i
at;;il';;,
urmil conceptul
paulinic
de sacrament,
care, istoric gi
struc_
tural, izvordgtc
din culrul
_
emmamenlc
rtsAritean _
sincretist
al misterelor.
Luther
a vrut
si faci.d;l;;
,;;:r;
RisAritul.
Nu se poate!
Asta o simt acum
incongtient
tofi
protestanlii.
$i
de aceea
vin la noi, de aceea
ne_au chematla
Srockholm gi
ne cheamit
la Geneva.
Ne vom
duce.
Non congaudei
iniquitatc.
TREBUIE
si ne ducem.
Dar
nu strraci
9i
umilig.
Ci .;"ril;;;
sltrbiciunea
noasue
in ceasurile
d.
"r,;il;;:;.-:,:,
siguri pe
mogrenirea
noasrtr:
ca deporli"l
.t';;";il;id;
It^asiritului,
ftre de care nu a fosl i,i.iJ"ia
_i-i
rn.iilil:
acum
-
posibili
ridicarea
spirituatl
a lumii
&il-"
"'
IMELETIOS
Iv,
patriarh
ecu
accea( r e26) pariarh
r; il;;;;:il:ffiJ
fi ,|ii#it?,l
:i,,nx]fli
g
fusft il manic t920 la Arena,
sabilind"-r.
"e"ll;k;;;;;'ili
Iugoslavi4
undc a dcvenir
crpul Biscricii
ruscsri
aiir cxii.
ixnnrptm
oRToDox
llt
Str nu fie o ofenstr.
care
jignegte
9i
ridic6 benuicli'
Cl
doar o siguri
afirmare,
in care Geneva
trebuie si audA dtn
iiu
p1 iin"ffi*: Quid
Athenis
et Hierosolvmis?
La cc
iun J*ioti
",.u,
cAnd ochii nogtri
au vazut crucea'
la ce bun
*r."rarra,
cAnd noi avem cuvintul
mAntuirii"'
Dezbatere
;;;;;;.;ig"r
incd la sfhrgitul
ei, dar
pe care toate forlele
isrorice
s-au conjuat
sa o rezolve
in favoarea
noastrt'
2Mai1926
Ad maturandum
Christianae
unitatis
bonum
Se anunfi
prin ziare ctr in curAnd
vor alea loc la
{ali-
nes, in Belgia,
disculiuni 9i
,,tratative"
pentru xmtea
bit"ti"itot
cregtine,
la carc vor lua
parte reprezentanll
al
catolicismului,
protestanlilor
9i
ortodoxiei'
intilnirea
de la Malines,
dacl va avea loc' se va indmpla
aupa Ooiint""
exprimatl
oaf,ecum
in articola
mortis'-
de
ai"*J
cl"hmal
Mercier,
primatul catolic al Belgiei'
9i
nu
n"'fi a..at
"ootinuarea
incercirilor
dc apropiere
sau cel
pufin
de inletegere
lncepute
inci din l92lar'
--
-
i".Ig"
incercari
pornesc din laglrul
protestant'
Este
adevlrat
ci deja in 1895,
papa Leon XIII--cere
tutu.ror
carolicilor
din lume se se roage
pentru
fcoTiliel-e:
IaiTr
despd4ili;
iar doi ani mai t&ziu
[acelagi
papa] institura
rntre
i"aif*.
St
Rusalii
o perioadi dc rugiciuni
in acest
scop'
liltriUfi"
se rcspecttince ei
^q3:''
P"t*t" T::.io"
;;brud
ingrijorarea
care cuprinde
lum3.Protes.ga
in
fata disolutiei,
flird leac aproape'
a vielii lor relrglo-ase'
ingrijorare
carcia catolicul
de mai tirziu' Newman'r'
ir daoea
expresie
inc6
de acum 50 ani'