Sunteți pe pagina 1din 52

Virgil VASILESCU

Istoria românilor
• pe \n]elesul tuturor •
Biserica rupestr` Cet`]uia – Negru Vod`

|n dar, tetraevanghelierul

Mån`stirea Curtea de Arge[

Ne-ai dat lumina [i c`ldura Soarelui,


ne-ai dat din plin t`ria Focului;
ne-ai dat sfin]enia Apei
[i bog`]ia P`mântului!
– la 1900 de ani –
Las`-ne, Doamne,
[i NEMURIREA!
OMAGIU
marelui preot [i rege
DECEBAL

M`n`stirea Cozia,
ctitoria voievodului
Mircea cel B`trån
Istoria românilor Istoria românilor

Capitolul I – EPOCA PIETREI • Lec]ia 2 •


• Lec]ia 1 • Ad`postirea
Oamenii dintâi
Dup` o lung` perioad` de timp frumos a ap`rut un val de
geruri cumplite, cu viscole [i z`pezi. Plantele care asigu-
rau hrana oamenilor [i toate animalele obi[nuite cu zile
A u trecut foarte multe milenii de
cånd, ca prin minune, din råndul
tuturor vie]uitoarelor p`måntului s-a
calde, \nsorite au pierit sub troienile de z`pad` [i ghea]`. Au
r`mas plantele adaptate care s-au obi[nuit cu ierni lungi [i
desprins un neam care s-a ridicat \n dou` veri r`coroase, precum [i animalele venite din ]inuturile reci
picioare [i a dat \ntrebuin]are måinilor. ale nordului. Oamenii s-au ad`postit \n pe[terile mun]ilor,
Acesta tr`ia din cules, alegea fructe, se- acolo unde aceste grote erau \n apropiere. Doar cei care au
min]e, frunze, flori, se hr`nea cu tulpini g`sit ad`post au r`mas \n via]`. Mun]ii Carpa]i au salvat \n
[i r`d`cini. |ncepea Evul Timpuriu al pe[terile lor o mul]ime de oameni [i astfel ace[tia [i-au con-
omenirii. tinuat cursul vie]ii pe acelea[i ]inuturi.

Omul dintåi |nc` din timpuri \ndep`rtate, aceste fiin-


]e au dovedit prin faptele lor c` judec` [i
gåndesc. Se \n]elegeau prin semne [i prin sunete rostite. Se
comportau altfel fa]` de celelalte vie]uitoare [i erau spornice
\n culesul hranei. Aceste ciudate fiin]e tr`iau \n ceat`, \n
cårdul lor de hominide [i ]ipau \n semn de alarm` cånd erau
atacate de alte vie]uitoare. Se ap`rau cu pietre, bolovani, cu
be]e, cu tot ce puteau ]ine \n mån`. Fiecare ceat` avea ]inutul
ei de unde-[i aduna bunurile necesare traiului [i nu permitea
altor cete s` le adune roadele p`måntului pe care \l st`på-
neau. Ceata culeg`torilor de toate vårstele dormea unde o
prindea seara [i se ferea de ploi, de ar[ite ascunzåndu-se \n Locuin]` rupestr`. Baia-de-Fier, Gorj
desi[ul p`durilor. Zilele \nsorite [i nop]ile calde asigurau oa-
menilor dintåi o via]` lipsit` de griji. Gerul a \mpins oamenii \n pe[terile mun]ilor [i foamea i-a
scos din adåncuri, i-a scos \n z`pad`. Au fost nevoi]i s`-[i
acopere corpul cu mai multe piei de animale vånate ca s`
Cum au ap`rut oamenii dintåi?
poat` ie[i dup` hran`. |n aceste \mprejur`ri b`rba]ii au de-
Cu ce se hr`neau? venit iscusi]i vån`tori [i pescuitori; ei au asigurat hrana celor-
Unde dormeau? lal]i r`ma[i \n ad`postul de piatr`. Atunci a fost adus` carnea
\n hrana zilnic`.

6 7
Istoria românilor Istoria românilor

{i-au creat unelte din lemn, din pia- • Lec]ia 3 •


tr`, din os [i corn, cu t`i[uri [i ascu-
]i[uri necesare str`duin]elor pentru
Modul de trai
supravie]uire. B`rba]ii [i-au f`cut al omului de grot`
l`nci, arcuri, harpoane, iar femeile,
copiii [i b`trånii foloseau s`p`ligi
pentru scoaterea r`d`cinilor bune L a hrana ob]inut` din cules [i-a ad`ugat carnea de vånat,
iar la foc [i-a preg`tit bucatele. |nc`perile mici, limitate,
ale grotelor au permis alc`tuirea familie. Aici s-a format un
pentru hran`.
grup unit, s-a format comunitatea de vatr`. Acest grup era
Cioplitor lucrat din piatr` – Valea Mozacului (anii 750.000)
condus de femeia cea mai energic`, fiindc` aceasta avea toa-
Pentru asigurarea c`l- t` grija familiei, ca so]ie, mam`, bunic`, \n timp ce b`rbatul-
durii necesare, oamenii vån`tor pleca pentru mult` vreme ca s` procure hrana ne-
vechimii \ndep`rtate \n- cesar` tuturor.
c`lzeau \nc`perea gro- |n aceast` comunitate de vatr` s-au dez-
telor cu foc permanent voltat vorbirea, graiul, fiindc` numai
\ntre]inut cu lemne. Fo- astfel membrii familiei se puteau \n]elege
cul a fost luat din arborii \ntre ei. Au pus nume la fiin]e, la lucruri,
aprin[i de tr`snete. au numit faptele \mplinite \n str`duin]ele
pentru existen]`.
Arca[ la vån`toare
Str`pung`tor lucrat din os – Valea lui Gr`unceanu (anii 1.400.000)
|n momentele grele au privit spre soare [i au ce-
|n num`rul lor mare de grote, Carpa]ii au ocrotit \n acele rut ajutor for]elor atotputernice. De atunci, din
vremuri grele o numeroas` popula]ie de supravie]uitori jurul vetrei focului, au r`mas cu credin]a c` o
veni]i din vremuri mai bune. for]` \i ajut` cånd se roag`.
Semne spiralice sculptate – Strachina-Dorohoi,
anii 15.000 E.T.
Ce importan]` au avut Carpa]ii \n via]a omu-
lui str`vechi?
Pentru a se \n]elege cu puterea nev`zut` au \n-
Ce m`suri grabnice de supravie]uire a luat crustat cåteva semne care s` fie \n]elese de Atot-
acesta? puternicul. Au folosit un praf ro[u \n \nc`pere [i
au sculptat [apte semne cu care s` se poat` face
\n]elese mai bine rug`ciunile lor.
Semne unghiulare – Dubova-Mehedin]i, anii 10.650 E.T.

8 9
Istoria românilor Istoria românilor

Cu aceste semne nepieritoare au \mpodobit bunurile \n toate Acest grup mare cuprindea
veacurile ce au urmat. mai multe comunit`]i de va-
tr`. El era st`pån peste mul-
|n acest mod de via]`, oamenii de grot` au parcurs epoca
te dealuri [i v`i, peste ]inu-
veche a pietrei cioplite, au venit de la \nceputuri pån` \n al turile care-i asigurau cele
X-lea mileniu pe acela[i fir ne\ntrerupt al existen]ei lor. necesare traiului. Era con-
dus de cel mai priceput din-
Primele semne grafice
create de omul str`vechi tre ei.

Perechea de la Por]ile-de-Fier (anii 10.000, E.T.)


reconstituire de Irina [i Cantemir Rå[cu]ia
Numi]i marile \nf`ptuiri ale omului de grot`.
Enumera]i semnele create [i folosite de oa- Vånatul sau produsele culese le \mp`r-
menii str`vechi. ]eau \ntre to]i membrii comunit`]ii. Se
legau noi prietenii, petreceau cu ocazia
form`rii familiilor tinere, se ajutau reci-
proc pentru ie[irea din situa]ii grele. Co-
• Lec]ia 4 • munitatea de vatr` asculta de sfaturile
Familii unite celui mai \n]elept din familie, iar \n]elep]ii
familiilor alc`tuiau grupul conduc`tor al
comunit`]ii de gint`.
|nzece-cincisprezece
epoca veche a pietrei cioplite fiecare familie avea pån` la
copii. Ace[tia, la råndul lor, cre[teau, Amulet` din os – Cuina Turcului – |n epoca pietrei erau
bine cunoscute aceste
sporeau comunitatea de vatr` pån` cånd \nc`perea locuin]ei Mehedin]i (10.650 E.T.)
devenea ne\nc`p`toare. Noile genera]ii \[i formau [i ele dou` trepte mult apre-
familii proprii \n alte locuri din apropiere [i astfel se l`rgea ciate: comunitatea de vatr` [i comunitatea de gint`.
teritoriul care producea hran`, care asigura culesul [i vån`- |n acele vremuri \ndep`rtate, omul a ie[it din grot` \n
toarea, necesare traiului zilnic. locuin]a de suprafa]` [i [i-a construit cas` pe sol, aproape de
Pentru c` animalele apreciate pentru carnea lor erau pu- sursele de hran`.
ternice [i periculoase, vån`torii se uneau \n grupuri ca s`
poat` prinde prada c`utat`. H`r]uiau animalul pån` \l obo- Ce se \n]elege prin comunitatea de vatr`?
seau, \l \ndreptau spre h`]i[uri [i pr`p`stii, apoi \l atacau cu Dar prin comunitatea de gint`?
l`nciile. Vån`torii grupa]i s-au \mprietenit \ntre ei, s-au
\mprietenit [i familiile lor formånd astfel comunitatea de
gint`.

10 11
Istoria românilor Istoria românilor

• Lec]ia 5 • \ndeletniciri: agricultura [i cre[terea animalelor. Acestea au


dat un suflu nou civiliza]iei omului str`vechi.
Dou` mari descoperiri
|minate
mblånzirea animalelor [i cultivarea plantelor au fost deter-
de dorin]a omului de a ob]ine roade cåt mai bogate. Care au fost primele animale \mblånzite?
Dar primele plante cultivate cu grij`?
Cåinele a fost primul animal
\mblånzit. Lupul fl`månd s-a Cånd s-a \nfiin]at agricultura? Dar me[te[u-
apropiat de cas`, de cel care i- gul cre[terii animalelor?
a dat måncare [i astfel s-au
\mprietenit, primul devenind
paznicul celuilalt.
• Lec]ia 6 •
Pictur` (5.000 E.T.)
Credin]ele
Apoi au fost aduse lång` cas` oaia pentru låna, laptele [i
carnea ei, porcul, vaca [i calul. Toate erau crescute cu grij`
pentru produc]ia bunurilor necesare traiului fiec`rui gos- Lafor]elor
sfår[itul epocii de piatr`, oamenii credeau \n ajutorul
atotputernice, stabilite undeva, \n \naltul Cerului.
podar. Credeau \n for]a [i chipul Soarelui. Dup` \nchipuirea lor,
Omul, iscoditor fiind, s-a hot`råt s`-[i apropie [i plantele acesta \i ocrotea, le da c`ldura [i lumina necesare vie]ii, \i
trebuitoare, s` le \ngrijeasc` bine, ca s` le sporeasc` rodul. ajuta s`-[i adune hrana, s` tr`iasc` \n bel[ug [i \n deplin`
Plantele, pe care le culegea de obicei, le-a crescut \n condi]ii s`n`tate.
mai bune [i rodul acestora a fost mai mare. Astfel, a format De cåteva ori pe zi se rugau for]elor nev`zute, Atotpu-
planta]ii de pomi, a cultivat gråul, orzul, lintea, meiul, a ternicului: diminea]a, la prånz, la amiaz`, la chindie [i seara.
cultivat cånepa necesar` ]es`turilor, a r`sucit fire din fibrele Se mai rugau la \nceputul [i sfår[itul lucrului, pentru \ntåm-
plantelor selec]ionate. pinarea cu bine a unui pericol [i dup` ce au trecut de acesta.
{i plantele, ca [i animalele au r`spl`tit din Se rugau s` le fie sup`rarea u[oar` [i mul]umeau dup` ce
plin munca omului. Selec]ionarea [i cre[te- aceasta trecea. Au r`mas de atunci fragmentele vaselor folo-
rea plantelor alese pentru rodul lor bogat a site \n rug` [i inscrip]iile vechilor rug`ciuni.
devenit o ocupa]ie principal`, tot atåt de Au stabilit [i locuri anume pentru rug` [i
important` ca preocuparea tuturor pentru mul]umiri. Pentru acestea aveau un col],
\mblånzirea [i \ngrijirea animalelor. un ungher \ngrijit \n locuin]`, pentru
\ntreaga comunitate de vatr`.
A[a a \nceput agricultura.
Semnul Soarelui sculptat \n bronz – Dr`g`[ani
Astfel \n epoca de piatr` s-au alc`tuit dou` importante (5.000 E.T.)

12 13
Istoria românilor Istoria românilor

Apoi [i-au alc`tuit vetre mari, considerate locuri sfinte,


sanctuare, unde toat` comunitatea de gint` se ruga sub con- |n ce credeau oamenii epocii de piatr`?
ducerea unei persoane alese dintre participan]i. |n ce mod se rugau?
Pentru \mbunarea for]elor atotpu- Ce daruri importante ofereau drept ofrand`?
ternice [i pentru a-[i face auzite rug`-
ciunile, credincio[ii au ales ce era mai
bun din agoniseal` [i au dat aceste
bunuri drept ofrand` nevoia[ilor. Capitolul II – EPOCA METALELOR
• Lec]ia 7 •
Templu carpatic – Gumelni]a
Un trunchi trilateral
cu [apte fa]ete
Cele mai vechi reprezent`ri religioase, \n Carpa]i Comunit`]ile de gint`, sporind numeric, au ocupat tot mai
mult teritoriu, dinspre munte, spre coline [i apoi la [es.
Pe m`sur` ce oamenii se \nmul]eau, ap`reau noi vetre care
Se rugau pentru \ndep`rtarea r`ului adus de foc, de ape, preluau datinile, obiceiurile celor mai vechi. Se \n]elegeau
cånd acestea cre[teau [i se \ndep`rtau de rostul lor. Erau bine to]i \n acela[i grai [i acelea[i credin]e.
foarte religio[i. |ntinderea de p`månt astfel ocupat` a luat forma lan]ului
Pentru rug` [i ofrande au inventat vase de lut ars, påinea de mun]i: o latur` a Carpa]ilor R`s`riteni, alta a Carpa]ilor
pentru dar, f`clia pentru \ndep`rtarea \ntunericului. Apuseni [i alta a Carpa]ilor Sudici sau Meridionali. Spa]iul
din interiorul arcului carpatic a fost cel dintåi ocupat prin
extinderea popula]iei de pe versan]ii interiori.

Slujitoare ale altarului – Gumelni]a, Hamangia, Por]ile-de-Fier,


„Nestreanca“, „Frumoasa din L`pu[“,
Dansatoarea de pe Mure[, V`dastra.
imagini originale sculptate \n lut ars (anii 5000 – 3000, E.T.)

|n toate timpurile, omul religios a crezut \n puterea Ce- Trilaterala carpatic`.


rului. L`rgirea spa]iului ocupat prin sporirea popula]iei

14 15
Istoria românilor Istoria românilor

|n extinderea lor, comunit`]ile de vatr` se men]ineau \n acelea[i obiceiuri [i au \naintat \n timp dup` modul lor
leg`turile comunit`]ilor de gint` [i acestea \[i alc`tuiau cen- propriu, de via]`.
tre \n zone \nchise, \n func]ie de forma [i de bog`]ia
reliefului.
Au ap`rut astfel [apte mari comunit`]i de gint`: |n ce direc]ii s-au extins spa]iile comunit`]ilor
I • una pe Siret, Prut, Nistru – denumit` Cucuteni; de gint`?
II • alta pe Tisa, spre izvoarele Dun`ri – denumit` Tisa; Preciza]i vetrele celor [apte mari comunit`]i
III • una spre råurile Drava, Sava, Timoc, Cerna – de gint`.
denumit` Por]ile-de-Fier;
IV • alta denumit` V`dastra, pe Olt;
V • una spre sud, din Carpa]ii Meridionali spre Mun]ii
Balcani – denumit` Gumelni]a; • Lec]ia 8 •
VI • una \n jurul Mun]ilor M`cin – denumit` Hamangia;
VII • una \nchis` \n centrul arcului carpatic – denumit` Comunitatea de neam
Petre[ti.

|mbinarea teritoriilor ocupate de comunit`]ile de gint` a


creat o uniformizare, consolidånd un fel de a fi al lor, un
climat spiritual comun. To]i se \n]elegeau bine \n acela[i grai,
aveau acelea[i credin]e [i obiceiuri, se preocupau pentru
spor cåt mai mare \n munca lor. Descoperiser` agricultura [i
se pricepeau s` creasc` vitele drept surs` de hran`. Inventau
fel de fel de unelte pentru mai mult spor \n noile condi]ii ale
existen]ei lor.

Vetre ale uniunilor de gint`, ramuri ale trunchiului carpatic

Treptat, aceste comunit`]i de gint` [i-au format centre


unde f`ceau schimb de produse [i unde [i-au ridicat l`ca[e
mari de rug`ciune. Comunit`]ile de gint` ale trilateralei
carpatice [i-au men]inut aceea[i credin]`, acela[i grai, Spa]iul Carpatic \n Europa Veche

16 17
Istoria românilor Istoria românilor

Preocup`rile intense [i climatul spiritual accentuat au cre- Carpaticii nu s-au deplasat niciodat` cu locuin]a de pe
at o uniune a tuturor comunit`]ilor zonale, a celor [apte mari vatra lor milenar`, fiindc` \n perimetrul locuin]ei au produs
grup`ri, au alc`tuit comunitatea de neam. Aceasta a cuprins tot ce au dorit [i cåt le-a trebuit. Pentru c` au fost lega]i de
\n perimetrul ei toate comunit`]ile m`runte, deci toate co- p`måntul mo[tenit de cånd lumea, oamenii spa]iului carpatic
munit`]ile de vatr`. Atunci, \n urm` cu vreo [apte milenii, s- au fost numi]i sedentari, neam de oameni nemi[ca]i de pe
a \nchegat aceast` uria[` grupare a vorbitorilor aceluia[i locul lor, precum mun]ii.
grai, a p`str`torilor aceleia[i credin]e religioase [i a acelora[i A mai fost un neam, cel care tr`ia pe p`månt s`rac [i
datini mo[tenite. Atunci s-a cristalizat deplin Europa Veche secetos. Cele cåteva animale crescute nu \ndestulau aceast`
– prima alc`tuire prestatal` a tuturor sedentarilor care aveau popula]ie. Lipsurile f`r` de sfår[it i-au f`cut pe ace[ti tr`itori
drept centru Carpa]ii, prima comunitate de neam. mai aspri, mai duri. I-au determinat s` se adune \n grupuri de
prad`, de atac, numite triburi [i sub conducerea unuia mai
priceput, ales dintre ei, \n repetate rånduri au n`v`lit peste
Din ce grup`ri era format` comunitatea de sedentari [i i-au jefuit pe ace[tia, de toate bunurile. Aceste
neam? triburi mereu \n mi[care (nomade, migratoare) [i mereu pr`-
Cum a fost numit` vatra comunit`]ii neamu- d`toare, mereu c`l`toare cu turme de vite adunate, au for-
lui Carpatic? mat al doilea neam, cel purt`tor de arm`, mereu potrivnic
celui care månuia uneltele de munc`.
Triburile nomade au distrus casele, locurile de rug`ciune,
au n`v`lit valuri dup` valuri, s`r`cind [i chiar ucigånd
• Lec]ia 9 • popula]ia sedentar`. Vreme de peste trei milenii au trecut
prin foc [i cu]it popula]ia Europei Vechi [i au obligat seden-
Dou` neamuri ale lumii tarii s` tr`iasc` retra[i \n imensitatea naturii, s` se re\ntoarc`
la modul de via]` al comunit`]ii de vatr`, dar s` [i \nve]e a se
ap`ra.
L umea s-a \nmul]it [i pe p`månt bogat
\n resurse de hran`, dar [i pe p`månt
s`rac. Vie]uitorii din ]inuturile carpatice
au tr`it \n bel[ug de hran` fiindc` pe |n ce mod \[i cå[tigau sedentarii existen]a?
aceste meleaguri toate bunurile de care Dar nomazii?
omul avea nevoie se ob]ineau \n canti- Ce erau triburile?
t`]ile cele mai mari cu putin]`. Ce urm`ri au avut repetatele lor n`v`liri?

Gumelni]eanca – Mare Preoteas`, \n anii 5000 E.T.

18 19
Istoria românilor Istoria românilor

• Lec]ia 10 • nu secerau, nu depozitau roadele, nu cre[teau vite. Ele au


Epoca metalelor adunat unelte gata lucrate pentru a le folosi ca arme de lupt`.
Aceste cete umbl`toare, pr`dalnice tr`iau cu ce g`seau [i
astfel \[i duceau zilele pe drumuri f`r` de sfår[it. Epoca me-
epoca veche a pietrei (paleolitic) [i dup` epoca nou`
Dup`
a pietrei (neolitic) a urmat perioada \n care roca dur`,
talelor a fost a treia treapt` \n evolu]ia omului sedentar, dup`
epoca pietrei cioplite [i cea a pietrei [lefuite.
cremenea nu a mai fost folosit` pentru ob]inerea obiectelor
t`ioase. Epoca metalelor a \nceput atunci cånd oamenii au
\n]eles c` uneltele lucrate din aceste materiale erau mai
rezistente, mai bune. Unelte din fier, seceri din bronz

Preciza]i cele trei epoci ale uneltelor.


Cum au ap`rut centrele de schimb, tårgurile?

• Lec]ia 11 •
Ob]inerea [i prelucrarea
Semne Solare redate pe metale neferoase metalelor
O dat` cu aceast` epoc`, a uneltelor din metal, s-a schim-
bat [i modul de via]` al sedentarilor. Au produs bunuri mai
multe, au creat unelte noi, au n`scocit instala]ii tehnice deo-
Spa]iul arcului carpatic a fost [i a r`mas, \ntre zonele ocu-
pate de neamul sedentar, cel mai bogat \n felurite mine-
reuri, iar produsele ob]inute prin prelucrarea acestora au
sebit de folsitoare, dar [i-au f`urit [i arme pentru ap`rare. ajuns pån` \n a[ez`rile de la izvoarele Dun`rii [i \n cele de
Bel[ugul de produse agro-alimentare [i cel de produse din peste Nistru.
metal au \ncurajat schimbul acestora, schimb legat de cerin- |ntåi, carpaticii au prelucrat piatra, \n epoca de piatr`,
]ele gospod`re[ti [i astfel au ap`rut [i s-au dezvoltat multe apoi au prelucrat metale g`site \n forma lor natural`. Au pre-
tårguri. Aceste centre pentru schimb de produse au ap`rut lucrat aur, argint, cositor, cupru, atra[i fiind numai de culoa-
pe vetrele a[ez`rilor cu multe ateliere, pe vetrele bronz`- re, de str`lucire [i de u[urin]a \n prelucrare, cåt [i de alte ca-
riilor [i fier`riilor, pe v`ile unor cursuri de råuri, la \ncruci[a- lit`]i ale lor. Cånd cerin]ele au sporit, oamenii au g`sit z`-
rea drumurilor mari. Banul, ca mijloc de schimb, s-a inventat c`mintele acestor metale, au scos minereu din z`c`minte [i,
mai tårziu. Triburile nomade care se vånturau prin ]inuturile prin descoperirea unui me[te[ug (prelucrarea) au ob]inut
carpatice nu lucrau p`måntul, nu puneau semin]e \n brazd`, metalul mult dorit.

20 21
Istoria românilor Istoria românilor

Numi]i epocile istorice \n func]ie de materia-


lul din care erau confec]ionate uneltele.
Ar`ta]i pe hart` cåteva centre unde se prelu-
crau diverse minereuri.
Care era zona carpatic` cea mai bogat` \n mi-
nereuri?
Podoabe din aur [i din bronz

Mare a fost bucuria oamenilor str`vechi atunci, cånd • Lec]ia 12 •


amestecånd cuprul cu cositorul (cånd au creat astfel aliajul),
au ob]inut bronzul. Datorit` \ntrebuin]`rilor multiple, bron- Regatul DACIA
zul a creat o epoc` istoric`, numit` epoca bronzului. Dup`
alte multe secole a ap`rut epoca fierului. Astfel oamenii au
urcat din treapt` \n treapt` pe vadul civiliza]iilor f`r` de sfår- |ntre anii 7000–3500 E.T. s-a \nchegat [i a fiin]at entitatea
prestatal` numit` Europa Veche. |ncepånd cu anii 3500 nu
[it. Au confec]ionat unelte precum seceri, securi, cu]ite, lame a mai contenit n`vala feluritelor triburi, multe [i m`runte,
de fier`str`u, d`l]i, ciocane, clopote, lan]uri, toate uneltele toate p`gubind sedentarii de bunurile lor.
necesare atunci gospodarului sedentar. Din bronz, din aur [i
argint au confec]ionat frumoase podoabe, cutiu]e pentru
cosmetice, ace de cusut [i de prins p`rul, cordelu]e, agrafe,
cercei [i alte podoabe cu totul deosebite. Din acelea[i metale
au confec]ionat pumnale, scuturi, coifuri, vårfuri de lance [i
de s`geat` pentru a se ap`ra. Adev`rate fabrici au ap`rut la
Aiud, la Dip[a, la Sibiu, la {p`lnaca [i \n multe alte locuri cu
subsol bogat \n minereuri.
S-au \mplinit peste patru milenii de cånd
sedentarii carpatici prelucrau intens me-
tale neferoase [i peste 2800 de ani de cånd
se ob]inea [i se prelucra fierul. Pentru
unelte a fost preferat fierul pentru c` aces-
ta era mai dur, iar t`i[urile [i ascu]i[urile
formate rezistau mai mult` vreme \n tim-
pul \ntrebuin]`rii.
Bog`]iile Daciei, \n drum spre Roma –
Unelte miniere din fier imagine de pe Columna lui Traian

22 23
Istoria românilor Istoria românilor

Dup` 3000 de ani de vitregii, pe teritoriul Europei Vechi Ultimul rege al Daciei a fost Decebal; el a fost \n acela[i
s-a ridicat primul stat, bine organizat administrativ, DACIA. timp [i marele preot al dacilor. Acesta a prins vremurile cånd
|ntinderea regatului Dacia, de la gurile pån` la izvoarele Du- s-a organizat puternicul Imperiu Roman, dornic s` acapare-
n`rii, de la izvoarele Niprului pån` peste Mun]ii Balcani a ze bunurile agonisite de daci.
cuprins ]inuturile sedentarilor carpatici care au vie]uit f`r`
\ntrerupere, \n acest spa]iu, din epoca pietrei [i cea a meta-
lelor. Davele [i forturile de ap`rare la hotar au r`mas dovada
c` sedentarii au tr`i pe acelea[i locuri de cånd lumea.
Regatul Dacia s-a format prin
unirea administrativ` a popula]i-
ei carpatice r`v`[ite de triburile
nomade. {i-a \nceput alc`tuirea
prin secolul al [aselea al Evului
Timpuriu. Un rege puternic [i
priceput \n ap`rarea ]`rii lui a
fost Burebista. Acesta a unit toa-
te comunit`]ile de gint` ale ace-
luia[i neam, a organizat o ]ar` li-
ber`, cu o armat` de temut [i cu o
popula]ie mul]umit` \n traiul ei
tihnit.
BUREBISTA – Regele unificator
DROMICHETES DECEBAL
Mare Preot [i Rege ap`r`tor Mare Preot [i Rege ap`r`tor

C`peteniile Imperiului Roman, aflånd de bog`]iile daci-


lor au dorit s` cucereasc` Dacia pentru a intra \n posesia avu-
]iei acesteia. |n r`zboiul dintre anii 105–106, armata Daciei a
fost nimicit` de armata roman`, iar Regele Decebal s-a
sinucis ca s` nu cad` prizonier, s` nu fie umilit de cotropitori.
Romanii au ocupat o treime din Dacia, au distrus modul
de organizare al statului ocupat [i au fost st`påni numai peste
zonele bogate \n z`c`minte de aur, de argint [i de sare; au
ocupat [i ]inuturile de unde puteau lua produse agro-alimen-
Obiecte de aur lucrate de me[teri carpatici
tare pentru \ndestulare. Armata lor era format` din adu-

24 25
Istoria românilor Istoria românilor

n`tur`, din prizonieri captura]i \n lupte cu alte neamuri. Capitolul III – SECOLELE AUTARHIEI
Dacia neocupat` de romani era båntuit` de st`påniri tribale.
• Lec]ia 13 •
Cånd romanii s-au
retras, Dacia sec`tui- Despre grai [i despre scriere
t` de toate bunurile [i
bog`]iile sale, r`v`[i-
t` [i de alte multe se- D up` cum se [tie, graiul s-a format [i a \nceput s` se per-
fec]inoeze \n perioada cånd oamenii str`-str`vechi locu-
iau \n grote. |n aceste ad`posturi, strån[i de lipsuri, f`r` hra-
min]ii a intrat \n
noaptea grea a t`ce- n` vegetal` suficient`, au dezvoltat vorbirea, comunicarea
rii, a revenit la modul \ntre ei, \n vederea u[ur`rii luptei pentru existen]`.
de via]` al comuni- Ca s` se fac`
Greutate de \ntins fire \n]ele[i, pe
t`]ii de gint`, a intrat
pentru ]esut. Poart` semnul lång` sunete-
\n perioada autarhiei „M“ – simbolul Marii
depline. |n aceste Preotese de la Por]ile-de- le gr`ite au
condi]ii s-au organi- Fier. (anii 6000 E.T.) folosit [i dife-
zat grupuri m`runte rite semne
de rezisten]` conduse gesticulate, desenate, \ncrustate pe obiecte. Astfel au ap`rut
de cårmuitori locali. imagini simple, unele numai de ei \n]elese. Din acele vremuri
Pentru carpatici ur- \ndep`rtate s`geata a ar`tat calea cea bun` sau locul peri-
mau zile [i mai grele. colului. Semnul M a ar`tat chipul ascuns al Marii Preotese de
la Por]ile-de-Fier, iar chipul Soarelui ocrotitor a fost scris cu
Sfår[itul semnul O sau X.
lui Decebal – |n acele vremuri
scen` de pe Columna T`bli]` rotund`
lui Traian
\ndep`rtate, fie-
de lut ars scris`, care semn poves-
descoperit` la T`rt`ria
(anii 5000 E.T.) tea o \ntåmplare,
l`sa de \n]eles ce-
Cine a fost primul rege al tuturor dacilor? va, da un semnal de luat \n seam`, re-
|n ce condi]ii a pierit ultimul rege al Daciei? prezenta o idee. Astfel, semnele acestui
Ce s-a \ntåmplat cu poporul dac dup` retra- vechi dialog au fost numite ideograme.
Mai multe ideograme \n[irate, a[ezate
gerea romanilor? \n band` au format un text cu subiect [i predicat, cu idei
sub]n]elese. Cititul [i scrisul, practicat \n Evul Timpuriu, fo-
losind ideograme combinate, a durat pån` cånd s-a inventat
cuvåntul format din sunete [i din semne pentru fiecare sunet,
pån` cånd a ap`rut alfabetul pe care \l folosim [i ast`zi.

26 27
Istoria românilor Istoria românilor

Este foarte important de re]inut: aproape toate literele


alfabetului nostru au fost create \n epoca de piatr`. Au fost
folosite ca ideograme, au fost „scrise“ pe lut ars, cioplite \n
piatr`, redate \n metal, \n grafica ]es`turilor, au fost a[ezate
pe fa]a påinii [i \n traforajul caselor.
Aceste semne au fost folosite \n \ntreg Spa]iul Carpatic
\nainte de a se inventa hårtia. Ideograme Solare din epoca bronzului timpuriu
Dialogul alc`tuit prin negrai a \nceput o dat` cu articu-
la]ia primului semnal sonor [i a d`inuit f`r` \ntrerupere pe
vatra noastr` multimilenar`.

C`uta]i ideograme \n desenele ]es`turilor din


casa veche a bunicilor.
Dans ritual specific Nedeilor Soarelui

Vårstele alfabetului V
considera]ii semiotice

Valea Dårjovului,
Olte], Arge[
– 30.000 T`rt`ria
– 5000

Strachina-Dorohoi
– 15.000

Cuina Turcului – Mehedin]i

eliminare
II

10.650 E.T.
VI

pozi]ionare
Falanga
de ecvideu

Coloana Cerului

Pecari, c. musterian`
III

elimin`ri [i adaosuri
Por]ile-de-Fier
– 6000

Vas ritual
IV
Dubova

Semne alfabetice [i ideograme carpatice Par]a


Podei

alese din „scrierea“ Evului Timpuriu


Vårstele alfabetului

28 29
Istoria românilor Istoria românilor

• Lec]ia 14 • de Dun`re. Cånd sedentarii carpatici [i-au \nt`rit cetele de


ap`rare drept scuturi m`runte sub cårmuitori locali, veni]ii \n
Secole grele zon` [i-au g`sit un Dumnezeu [i au \nceput sedentariz`rile pe
locurile alese. {i-au format ]`ri [i uniuni puternice, imperii.
Dup` aproape dou` secole de st`pånire, romanii s-au re-
tras la sud de Dun`re, cånd nu au mai putut suporta pre- Spa]iul Carpatic a c`zut r`u la r`scrucea intereselor acestor
forma]iuni [i sedentarii carpatici au pl`tit scump supra-
siunile b`[tina[ilor [i cruzimea triburilor r`spåndite pretutin-
vie]uirea \n anii care au urmat. Rela]iile dintre sedentarii
deni. S-au retras romanii, dar s-au \nmul]it [i s-au extins n`-
carpatici [i veni]i, dintre autohtoni [i sedentariza]i au fost
v`litorii nomazi, tot atåt de lacomi [i astfel spa]iul dacic a in- extrem de dure, fapt ce a conservat specificul etnic local,
trat \n noaptea cumplitelor secole. Pentru supravie]uire, str`- graiul [i credin]a religioas`, toate pe fir milenar ne\ntrerupt.
mo[ii no[tri au adoptat o metod` mai veche: [i-au restråns }inuturile vestice ale trilateralei au fost cele mai osåndite de
rela]iile de grup la nivelul comunit`]ii de vatr`. Fiecare pe p`måntul carpatic. Aici s-au a[ezat, subtil, popula]ii venite
familie se chibzuia cum putea \n spa]iul ei pierdut \n imen- prin extindere teritorial`, s-au a[ezat coloni[ti adu[i anume
sitatea naturii. Pentru protejarea familiilor [i a bunurilor pentru schimbarea structurii demografice [i \nt`rirea pazei la
acestora, b`rba]ii se organizau adesea \n cete de ap`rare. hotar stråmb a[ezat. Astfel, imperiul vestic a luat ca material de
Astfel, p`durile [i mun]ii deveniser` un real pericol pentru manevr` unguri, sa[i, secui [.a. cu care [i-a consolidat st`på-
n`v`litori. Cetele de ap`r`tori se formau din b`rba]ii nirea, \n timp ce alte dou` imperii numeau cårmuitori-admi-
a[ez`rilor izolate \n v`i [i depresiuni, relieful fiind hot`råtor nistrativi care adunau aur cåt mai mult, pentru pretinsa tax` de
atunci cånd se d`deau semnale de bucium, prin care se protec]ie. |n ritmul scurgerii timpului, luptele de ap`rare ale se-
anun]au pericole. Ca orice grup organizat, b`rba]ii ap`r`tori dentarilor carpatici au luat noi [i felurite forme.
\[i alegeau un v`taf, un om priceput \n ac]iunile lor de
ap`rare. De atunci, dealurile, v`ile, r`scrucile drumurilor [i
dejug`torile au r`mas cu numele celor care au vie]uit sau au
pierit acolo. |nc` nu sc`pasem de romani, cånd au ap`rut
nenum`ratele triburi sarmatice (anul 250). Au ap`rut apoi
semin]iile \nrudite ale go]ilor, ostrogo]ilor, vizigo]ilor \n anii
378. Cumplita n`val` a hunilor a \nceput \n anul 376, peste
Nistru venind \n Spa]iul Carpatic [i au p`r`sit zona vestic`
pierind cu lan]ul cruzimilor \n anul 454. S-au vånturat \n Conacul de plai – vatr` nou` a a[ez`rilor autarhice
]inuturile carpatice gepizii (400–480), avarii (567), veneau
unii, plecau al]ii, \[i \ncruci[au expedi]iile negaste, se
\nc`ierau \ntre ei, ardeau ce nu puteau lua, \n vreme ce se- De ce s-au retras romanii din spa]iul dacic,
dentarii b`[tina[i tr`iau ascun[i pe cur`turile pierdute \n nord-dun`rean?
ascunzi[ul codrilor. |n secolul al VI-lea au ap`rut sclavinii [i Ce metod` au folosit carpaticii daci pentru su-
an]ii, \n secolul al VII-lea au n`v`lit slavii, avarii, iar \n anul pravie]uire?
679, bulgarii au coboråt prin Dobrogea [i s-au stabilit la sud

30 31
Istoria românilor Istoria românilor

„legile frumoase“ ale Marii Preotese. Aceste legi morale,


aceste norme religioase au \n`l]at credin]ele la rangul numit
„Cultul Soarelui“ [i astfel, religia a ajutat Marii Preo]i [i Regi
urm`tori s` alc`tuiasc` un puternic centru religios \n Carpa]i,
s` dea fiin]` Daciei Nemuritoare.

Regatul Dacia, \n vremea lui Burebista


ZALMOXIS Sf. Apostol ANDREI
• Lec]ia 15 •
Cånd Måntuitorul nostru Iisus Hristos a fost judecat [i
ucis, neamul carpatic s-a \ndreptat cu rug`ciunile lui spre
Cre[tinarea apostolic` noua lege, spre credin]a cre[tin`, spre dreapta credin]`.
Zalmoxis [i marile \ntruniri de pe platformele de rug` au

Valurile tribale dintåi au determinat b`rbatul s` preia


obliga]iile de baza ale Marii Preotese, s` se declare ap`-
sl`bit \n anii de adånca izolare impus` de feluri]i n`v`litori.
Au r`mas col]urile sacre ale locuin]elor [i acestea au permis
r`tor ferm [i Mare Preot al mul]imii b`[tina[e. p`strarea icoanei [i a legilor ei cultice.
Unul dintre ace[tia a fost Zalmoxis, Rege [i Mare Preot. Primii propov`duitori ai legilor cre[tine au fost ucenicii
A fost zeificat, \n`l]at la Cer, fiindc` a preluat [i a generalizat Måntuitorului. Ace[tia s-au hot`råt s` r`spåndeasc` noua

32 33
Istoria românilor Istoria românilor

lege \n toat` lumea credin]elor vechi. Astfel pe teritoriul \na- • Lec]ia 16 •


inta[ilor no[tri a venit Apostolul Andrei care, \n secolul \ntåi
dup` Hristos, a adus cuvåntul Evangheliei, t`lm`cindu-l \n
}`rile de }inut
limba oamenilor p`måntului.
Rånd pe rånd mul]imea carpatic` a trecut la legea cre[ti-
n`, [i-a \mbog`]it col]ul sacru al locuin]ei cu simbolurile noii
N`v`lirile s-au r`rit pe m`sur` ce o parte din migratori s-au
a[ezat, s-au legat prin sedentarizare de anumite ]inuturi.
credin]e, a dat chip nou vechilor ritualuri. Cånd a fost cu pu- Pu]ini au r`mas, \n cursul timpului, ca grupuri compacte,
tin]`, carpaticii au ridicat apoi multe l`ca[e de rug`ciune [i s- al`turi de a[ez`rile b`[tina[ilor.
au rugat folosind calendarul Bisericii cre[tine, cel alc`tuit Fiecare ]inut, fiecare vale de råu sau fiecare depresiune
dup` calculele \nv`]atului romån din secolul al IV-lea, avea un centru unde gospodarii \[i scoteau produsele de
Dionisie cel Smerit. prisos, pentru schimb cu cele care le lipseau. Aici se \ntål-
neau b`rba]ii [i pl`nuiau cum s`-[i \mpu]ineze necazurile, se
Trebuie s` ne måndrim cu faptele str`- rånduiau c`s`torii, se limpezeau nemul]umirile, se f`ceau
bunilor, fiindc` neamul carpatic, se- judec`]i de hotar [i planuri de viitor. Tot ]inutul care cu-
dentar fiind, a beneficiat de cre[tinarea prindea a[ez`rile sale se numea „}ar`“, iar centrul era
apostolic`, a cunoscut Evanghelia prin cunoscut sub numele de „tårg“.
graiul Sfåntului Apostol Andrei. Toate }`rile de }inut, toate }inuturile, la un loc alc`tuiau
Spa]iul Carpatic. Acest spa]iu, grupat pe vetrele celor [apte
civiliza]ii ale epocii de piatr` era a[ezat pe vatra Daciei, pe
vatra restråns` a Europei Vechi.
}`rile de }inut aveau
cåte un conduc`tor
ales dintre \n]elep]ii
Mån`stirea Dåmbovicioara satelor. Conduc`torul
acestor a[ez`ri gru-
pate se \ngrijea de
ap`rarea ]inutului, de
lini[tea tuturor.

Cine a fost Zalmoxis? Col] de }ar`


Ce \n]elege]i prin dreapta credin]` zalmoxian`? Dintre cele mai bine \nchegate }`ri de }inut au r`mas \n
Cine [i cånd a adus la noi legile cre[tine? scrieri [i datini }ara Lovi[tei, }ara Oa[ului, }ara Amla[ului,
}ara Cri[urilor, }ara Halmagiului, }ara F`g`ra[ului, }ara
Bårsei [i altele vreo [aptesprezece la num`r. Prin urmare,
ne-au l`sat }ara „}`rilor de }inut“! De la izvoarele

34 35
Istoria românilor Istoria românilor

Mure[ului [i Oltului, de pe Tisa [i Dun`re, pån` peste Nistru, Uniunile mari s-au numit mai tårziu: Moldova — dup`
micile unit`]i administrative erau numite [i }inuturi. Astfel, råul cu acela[i nume de care era str`b`tut`; Oltenia — dup`
au r`mas bine cunoscute: }inutul Topli]ei, al Ciceului, numele råului Olt; Cri[ana sau }ara Cri[urilor etc. Toate
Hotin, Soroca, Cetatea Alb`, Cetatea de Balt`, Suceava [.a. aceste uniuni mari au fost hot`rnicite pe vetrele vechilor
}`rile de }inut precum [i }inuturile au fost alc`tuite din civiliza]ii ale epocii de piatr`, ale Cultului Solar, ale epocii
uniuni de sate care mai tårziu au format voievodatele. metalelor. Cum era [i firesc, \n toate vremurile, mun]ii au
unit comunit`]ile neamului carpatic pentru c` din ace[tia s-
au extins radical spa]iile ocupate ale neamului \ntreg.
Ce este o }ar` de }inut? Dar un }inut? Permanen]a neamului romånesc are puternice [i adånci
Ar`ta]i pe hart` locul unor }`ri de }inut. r`d`cini \n solul ba[tinii, al P`måntului-Mum`.
Ar`ta]i pe hart` „}inutul Cetatea de Balt`“.
Numi]i trei }inuturi a[ezate pe Nistru.
Enumera]i cele [apte mari uniuni de gint`.
Preciza]i ce nume au c`p`tat mai tårziu aceste
uniuni?
Capitolul IV – |NTEMEIETORII
• Lec]ia 17 •
• Lec]ia 18 •
Pe vechi temeiuri
Voievozii \ntemeietori
| nc` din epoca de piatr` se formaser` acele [apte uniuni
mari de gint` care cuprindeau toate a[ez`rile centrului
spiritual, carpatic, al Europei Vechi. }`rile de }inut [i }inu-
turile au fost cuprinse \n interiorul acestor mari uniuni,
D in cåt se [tie pån` acum, au
fost grupa]i [apte \ntemeietori
de ]ar` nou`, pe vechi temeiuri.
fiindc` s-au format din acela[i neam, din acelea[i comunit`]i Litovoi a unit ]`rile de ]inut ale
cu grai, credin]e [i datini comune. Olteniei [i ale Ha]egului. A pierit
\n lupt`, undeva \n Banat.

LITOVOI a \ntemeiat Litua.

Basarab I a unit ]inuturile de la


poalele Carpa]ilor Meridionali, iar
Civiliza]iile carpatice – Dobrotici a fost \ntemeietorul uni-
temei al Europei Vechi ficator al ]inuturilor dintre Du-

36 37
Istoria românilor Istoria românilor

n`re [i Marea Neagr`. St`pånirile acestor trei viteji s-au unit


mai tårziu sub cårmuirea altor voievozi p`månteni (Citi]i
„Cårmuitorii“ – editura Cartier – Chi[in`u).
Ceilal]i patru \ntemeietori [i-au organizat st`pånirile lor
tot pe temeiul vechilor vetre. Astfel, Bogdan I [i-a rånduit
]ara pe vetrele laturii de r`s`rit a trunchiului de neam [i a nu-
mit-o Moldova. Banatul a fost organizat de Glad — semenii
lui \i ziceau Vlad, iar }ara Cri[urilor a fost condus` de Me-
numorut cu mari sacrificii. }inuturile din interiorul arcului
carpatic au fost ocrotite de Gelu Romånul. Acesta a pierit \n
lupte grele cu armata de invazie a ducelui Arpad, al ungu-
rilor, pentru ap`rarea vetrelor str`mo[e[ti. Astfel Gelu a
intrat \n legend`.
Cei [apte \ntemeietori de ]ar` au adunat sub steagul lor
toat` suflarea ]inuturilor carpatice, tot neamul cuprins \ntre BOGDAN I GLAD
Nistru, Tisa, Dun`re [i Marea Neagr`. Au pl`tit scump cute-
zan]a lor, \n acele vremuri cånd neamuri str`ine \[i c`utau un
loc de cas` [i un Dumnezeu, pe vatra Europei Vechi.

MENUMORUT GELU

BASARAB I DOBROTICI

38 39
Istoria românilor Istoria românilor

[i-au zidit cet`]i [i castele ca s` prind` r`d`cini \n Carpa]i.


Preciza]i voievozii \ntemeietori [i voievozii |ntr-o vreme, ]inuturile carpatice erau \mp`r]ite \ntre un
ap`r`tori. imperiu din R`s`rit (Imperiul Rus), unul din Apus (devenit
Localiza]i pe hart` st`pånirile lor. Austro-Ungar) [i alt imperiu venit din Sud (Imperiul Oto-
man). Acestea se certau \ntre ele pentru suprema]ie [i foloa-
se necuvenite, \nrobeau, chinuiau [i ucideau b`[tina[ii lipsi]i
de drepturiloe lor, lipsi]i de ap`rare bine organizat`.
Capitolul V – APåRåTORII |n aceste condi]ii aspre, de lupt` continu` pentru liberta-
te, mul]i dintre cårmuitorii no[tri [i-au jertfit via]a, au pierit
• Lec]ia 19 • \n cumplite lupte [i au intrat \n legende.
Ap`r`torii
Preciza]i care au fost cele trei imperii.

D intre mai mul]i voievozi care au urmat dup` \ntemeie-


tori, unii s-au jertfit pentru dorin]a ca neamul carpatic s`
Numi]i un popor sedentarizat \n spa]iul dacic.

tr`iasc` \n lini[te pe vatra lui milenar`. |n veacurile voievo-


zilor, urma[ii triburilor r`zboinice aveau acela[i mod de via]`
ca ale \nainta[ilor lor doreau s` tr`iasc` din agoniseala alto-
ra. {i cum ]inuturile carpatice aveau toate bog`]iile p`mån-
tului, \n aceste locuri luptele nu mai conteneau.
Dintre toate ]`rile de pe lume, spa-
]iul carpatic avea subsolul bogat \n
metale pre]ioase, avea mun]i de MIRCEA ALEXANDRU
sare, iar de pe brazdele muncite se cel cel
adunau roadele de care omul avea B~TRÅN BUN
nevoie. Aurul, sarea, vitele, produ-
sele agricole, lemnul, apele mine-
rale, frumuse]ea reliefului etc.,
toate au determinat neamurile tri-
bale sedentarizate s` nu renun]e la
st`påniri cu sila.
B`t`lia de la Posada – 1330
(din Chronicon Pictuur Våndobonense)

{i-au alc`tuit o[tiri bine \nzestrate cu arme [i au st`pånit NEAGOE VLAD


cu for]a, au ucis pe cei care \ncercau s` se apere [i au luat BASARAB }EPE{
aproape tot din ce era de luat, s-au f`cut st`påni pe p`månt

40 41
Istoria românilor Istoria românilor

• Lec]ia 20 • calea vr`jma[ilor, la Hotin, Orhei, Soroca [i a \nt`rit


administra]ia \n ]inuturile Ciceu [i Cetatea de Balt`.
Ap`r`tor al neamului s`u A r`mas \n legend` cu luptele din }inutul Cosminului,
cånd el, {tefan-Vod`, a pus prizonierii s` trag` \n jug [i cu ei
[i al crucii cre[tine a arat [i a sem`nat ghinda din care a r`s`rit codrul neuitat. A
intrat {tefan \n istorisiri cu luptele de la Baia, cånd f`]arnicul
{tefan-Vod` a fost supranumit
cel Mare pentru vitejia cu
Matei Corvin, ciufulit [i umilit, a sc`pat cu fuga ru[inoas` din
måna moldovenilor. A r`mas {tefan-Vod` \n legend` cu
care a \nfruntat valurile vr`jma- luptele de la Podul |nalt, de pe Påråul Alb, la R`zboieni,
[e ale cotropitorilor [i cel Sfånt cånd sultanul Mahomed fugea buimac de månia mol-
pentru dårzenia cu care a ap`rat dovenilor, a lupt`torilor r`ze[i.
credin]a str`mo[easc`. Sub a lui
cårmuire, Moldova a fost un zid
puternic \n calea feluritelor se-
min]ii.
A purtat 36 de r`zboaie [i a
ie[it \nving`tor din 34. Cåte r`z-
boaie a cå[tigat atåtea biserici a
\n`l]at ca mul]umire lui Dumne-
zeu pentru izbånzile \mplinite.

{TEFAN cel MARE [i SFÅNT Scen` din „B`t`lia de la Vaslui“


(lucrare expus` la Muzeul Militar Na]ional
L`udat` i-a fost st`pånirea ne\ntrerupt`, dac` a stat pe
tronul Moldovei din anul 1457, pån` \n anul 1504! |n acest |ntr-o zi de vån`toare, Vod` a organizat, ca de obicei, o
r`stimp to]i b`rba]ii au fost instrui]i s` månuiasc` arcul, \ntrecere cu arcul. Din vårful dealului, s`geata domnitorului
lancea, sabia, palo[ul, m`ciuca, furca, toporul, coasa, ghioaga a parcurs cel mai lung drum [i s-a \nfipt \n tulpina unui
]intuit`. La semnalul buciumelor [i al focurilor de pe culmi se arbore uria[. Aceast` tulpin` a fost retezat` ca mas` de altar
[i \n juru-i s-au \n`l]at zidurile mån`stirii Putna. Aici se
adunau moldovenii sub conducerea v`t`manilor [i \mpreun`
odihne[te {tefan-Vod` cel Mare [i Sfånt.
cu cetele domne[ti intrau \n lupt`.
Candela care i s-a aprins cånd a murit, de atunci \l
|n timpul domniei, {tefan-Vod` a „slobozit“, a pus temei
vegheaz`. S-a stins o singur` dat`, cånd clopotele au pornit
multor tårguri de ]ar`, spre binele mul]imii, \nt`rind astfel
singure s` bat` \n miez de noapte [i au vestit c` Moldova a
multe tårguri domne[ti. A consolidat cet`]ile vechi, precum fost rupt` \n dou`, de-a lungul Prutului.
Tighina, Cetatea-Alb`, Chilia, Cr`ciuna, Neam], Roman [i a
fortificat cetatea de scaun a Sucevei. A ridicat cet`]i noi \n

42 43
Istoria românilor Istoria românilor

Bra]ul lui f`r`-ncetare


Bate hoardele t`tare,
Bate cetele maghiare,
Bate le[i din fuga mare,
Bate turci pe zmei c`lare
{i-i scute[te de-ngropare…

Lumea-ntreag` st`-n mirare:


}ara-i mic`, ]ara-i mare
{i du[manul spor nu are.

• Lec]ia 21 •
Harta Moldovei \n timpul lui {tefan cel Mare [i Sfånt
A doua Unire
Cå]i ani a domnit {tefan-Vod`?
Din cåte r`zboaie a ie[it \nving`tor? Mihai Viteazul a fost fiul lui
P`tra[cu-Vod` Basaraba.
S-a n`scut \n ziua a doua de
Cr`ciun a anului 1557, \n ziua
Cineva a scris \n cronic`: {tefan-Vod` a fost „cel mai mor]ii tat`lui s`u. Urcu[ul
vrednic s` i se \ncredin]eze conducerea [i st`pånirea lumii“. spre conducerea ]`rii l-a \nce-
put \n capitala Olteniei tre-
Cântecul lui {tefan cånd prin func]iile B`niei ca
stolnic, postelnic, ban de Seve-
{tefan, {tefan domn cel Mare, rin [i ban al Craiovei.
Seam`n pe lume nu are, Pe tronul }`rii Romåne[ti
Decåt numai måndrul Soare! s-a urcat \n anul 1593. Atunci
[i-a pus \n gånd s` scoat` ]ara
Din Suceava cånd el sare, de sub st`pånire str`in` [i s`
Pune pieptul la hotare, uneasc` toate ]inuturile romå-
Ca un zid de ap`rare! ne[ti sub un singur steag, sub
conducerea lui.
C`pitanul Arbore MIHAI VITEAZUL Pentru \mplinirea acestui vis
m`re], s-a avåntat \n focul

44 45
Istoria românilor Istoria românilor

luptelor la C`lug`reni, la Tårgovi[te, la Bucure[ti, la Giurgiu, Nu a durat mult unirea fiindc` to]i asupritorii \nl`tura]i s-
toate \n anul 1595, cånd a alungat peste Dun`re hoardele au adunat [i au hot`råt moartea Voievodului. Unii au atacat
otomane. Moldova, al]ii Muntenia, iar cei din apus påndeau pe Mihai-
Apoi \n anul 1599 a biruit armatele unor vicleni condu- Bravul la Alba Iulia [i pe Cåmpia Turzii.
c`tori apuseni, la T`lmaci, lång` Sibiu [i a intrat triumfal \n |n noaptea dintre 9-10 august 1601, Mihai a ie[it din cort
cetatea Alba Iulia. trezit de zgomotul unor osta[i veni]i. Din ceata acestora a
|n anul 1600 a trecut prin stråmtoarea Oituz [i a pus nou` ie[it uciga[ul care, mi[ele[te, l-a str`puns cu lancea, apoi
st`pånire peste ]inuturile Moldovei supuse otomanilor. repede l-a decapitat.
Mihai Viteazul a unit pentru scurt` vreme toate ]inuturile
noastre r`v`[ite mereu dup` anul 106.

Cånd a urcat Mihai-Vod` pe tronul }`rii Ro-


måne[ti?
Ce mare izbånd` a \nf`ptuit Mihai Viteazul?

Cântecul lui Mihai

Auzit-a]i d-un oltean,


D-un oltean, d-un craiovean
Ce nu-i pas` de sultan!

Intrarea \n Alba Iulia a lui Mihai Viteazul Auzit-a]i d-un viteaz


Care mereu [ade treaz
Cåt e ]ara la necaz!
|n toate cancelariile str`ine se vorbea de vitejia, de \n-
dr`zneala Voievodul Mihai, iar un cronicar scria \n acele zile: Arca[ din oastea lui Mihai Vod`
„Dac` a fost vreodat` \n lume un principe vrednic de glorie
pentru faptele sale eroice, acesta este seniorul Mihai“. „Mi- Auzit-a]i d-un Mihai
hai-Vod`“ \[i \mplinise visul: sc`pase de asupritori [i unise Ce sare pe [apte cai
romånii \ntr-o singur` ]ar`. Mihai \nf`ptuise unirea celor trei De strig` Stambulul vai!
]`ri romåne[ti, a doua unire dup` cea \nf`ptuit` de Bu-
rebista.

46 47
Istoria românilor Istoria românilor

El e domnul cel vestit m`, avea slujitori ale[i: gr`dinar levantin, buc`tar francez,
Care-n lume a venit administrator neam], profesori str`ini pentru instruirea
Pre luptat [i biruit. copiilor. F`r` s` confunde c`mara proprie cu a ]`rii, a adunat
mul]i bani la b`ncile din Viena, Vene]ia [i Amsterdam.
Turcii, care erau cu privirile pe bunurile }`rii Romåne[ti, \i
spuneau Altån-Bei, adic` Prin]ul de Aur.
• Lec]ia 22 •

Ucis pentru credin]`


[i neam

Constantin Bråncoveanu s-a


ridicat \n domnie \n anul
1689, venit din spi]a boierilor
Craiove[ti. Era o perioad` grea
atunci, cånd }ara Romåneasc`
se sim]ea prins` ca \n cle[te \n-
tre puterile rivale ale R`s`ritu- Palatul bråncovenesc
lui, ale Apusului [i cele din Sud.
Domnitorul Bråncoveanu tre- A stimulat \nv`]`måntul prin \nfiin]area de [coli romå-
buia s` dea de \n]eles tuturor c` ne[ti [i a tiparni]elor la Cåmpulung [i Tårgovi[te.
\i este prieten fiec`ruia, toate |n perioada cåt a domnit era o lupt` grea \ntre credin]e,
acestea \n interesul ]`rii sale. \ntre crucea cre[tin` [i semilun`. For]ele cultice din Apus \[i
Acest joc l-a costat scump \n \ntindeau influen]ele \n vestul [i centrul spa]iului romånesc.
final. |n acela[i timp for]ele Sudului musulman \ncercau s`-[i
CONSTANTIN BRÅNCOVEANU impun` legile lor spirituale. Bråncoveanu lupta ca s` nu
piar` legea dreptei credin]e [i ca ]ara s`-i fie neatårnat` fa]`
de for]ele str`ine.
A fost bun gospodar pentru el [i ]ar`. Avea venituri mari Pentru neascultare a fost arestat, de turci, cu \ntreaga
de pe mo[iile sale de la Pite[ti, Bråncoveni, {erbe[ti [i de familie, a fost dus la Istanbul, a fost chinuit de ace[tia ca s`
peste Olt. A \nfrumuse]at palatele de la Bucure[ti, Tår- lea dea toat` averea agonisit` [i s` se turceasc`, s` treac` la
govi[te, Mogo[oaia, Potlogi, Såmb`ta, Crama de la Pite[ti, legea lor, adic` s` treac` la legea musulman`. To]i cei ares-
aducånd cu aceast` ocazie un stil arhitectural propriu, „stilul ta]i au refuzat.
bråncovenesc“. Avea \n preajm` scriitori [i oameni de sea- |n ziua de 15 august, 1714, au fost decapita]i pe rånd:

48 49
Istoria românilor Istoria românilor

ginerele lui Bråncoveanu, apoi cei patru fii: Constantin, — Fac` Dumnezeu ce-o vrea,
{tef`ni]`, R`ducu [i Mateia[. Cånd i-a venit råndul, Vod` Nu m` las de legea mea!
Bråncoveanu a f`cut semnul crucii [i a zis: „Fac` Dumnezeu …[i au t`iat capul lui R`ducu…
ce-o vrea, nu m` las de legea mea!“ A pus gåtul pe butuc [i
a fost decapitat. Cele [ase capete au fost puse \n suli]e [i — Bråncovene Constantin,
plimbate prin ora[. Pieriser` pentru credin]` [i pentru Boier vechi [i domn cre[tin:
ap`rarea ]`rii! Las` legea cre[tineasc`
{i d`-te \n legea turceasc`!
— Fac` Dumnezeu ce-o vrea,
Preciza]i cåteva \mpliniri ale lui Constantin Nu m` las de legea mea!
Bråncoveanu. …l-au t`iat [i pe Mateia[…

Constantin Bråncoveanu [i-a ridicat privirile spre soare


Pic`turi de durere strigånd: „Doamne, fie voia ta!“
{i \ntr-o str`fulgerare de secure, capul i-a c`zut la
— Bråncovene Constantin, picioare…
Boier vechi [i domn cre[tin:
Las` legea cre[tineasc` • Lec]ia 23 •
{i d`-te \n legea turceasc`!
— Fac` Dumnezeu ce-o vrea, Doi martiri
Nu m` las de legea mea!
…[i a fost ucis Constantin… ntotdeauna au fost oameni care
|ma[a
s-au jertfit, care au \mbr`cat „c`-
mor]ii“ pentru a u[ura po-
— Bråncovene Constantin,
Boier vechi [i domn cre[tin: vara mul]imii asuprite. Ace[tia au
Las` legea cre[tineasc` pl`tit scump \ndr`zneala lor, au
{i d`-te \n legea turceasc`! \ndurat chinuri \nsp`imånt`toare
— Fac` Dumnezeu ce-o vrea, cerånd ca mul]imea s` tr`iasc`
Nu m` las de legea mea! liber` \n ]ara ei de drept. Fiecare la
…[i au ucis pe {tef`ni]`… timpul lui, atåt Horea cåt [i Tudor
au ridicat mul]imea la lupt` \mpo-
— Bråncovene Constantin, triva st`pånitorilor lacomi.
Boier vechi [i domn cre[tin:
Las` legea cre[tineasc` HOREA
{i d`-te \n legea turceasc`!

50 51
Istoria românilor Istoria românilor

Horea din Albac, din Carpa]ii Apuseni a fost un aseme- fugeau \n toate p`r]ile de furia haiducilor, a revolu]ionarilor
nea erou. |mpreun` cu doi camarazi ai lui, cu bunii s`i prie- olteni. |n viforul luptelor, Tudor a condus ]ara vreme de
teni Clo[ca [i Cri[an, to]i trei au fost uci[i \n chinuri cumplite, dou` luni.
\n fa]a mul]imii adunate drept martor, \n acea zi de pomin`, |n acest r`stimp, boieri p`månteni \nsp`imånta]i de må-
la 26 februarie 1785. nia revolu]ionarilor s-au unit cu turcii [i cu cetele unor r`scu-
A fost pedepsit pentru vina de a scula mul]imea la lupt` la]i greci [i to]i au hot`råt moartea Domnului Tudor.
pentru dreptate. A fost cumplit chinuit pentru c` a cerut |n ziua de 27 mai 1821, l-au prins \n apropiere de Tår-
ocupan]ilor str`ini s` lase b`[tina[ii \n pace [i \n libertate la govi[te, l-au ucis, [i se zice c`, l-au aruncat \ntr-o fåntån` p`-
casele lor. {i Clo[ca [i Cri[an au gåndit [i au gr`it la fel ca r`sit`. Pandurii lui s-au \ntors pe plaiurile Motrului, ale Clo-
Horea. [anilor ad`ugånd \nc` o pagin` glorioas` la istoria neamului
Moartea i-a fost cumplit`. |n v`zul tuturor, c`l`ii i-au nostru.
zdrobit oasele, bucat` cu bucat`, i-au scos intestinele [i le-au
\ntins pe vårful cu]itelor, i-au scos ochii, apoi buc`]ile din
corpul m`cel`rit au fost ar`tate prin sate pentru nelegiuite Ce drepturi au cerut Horea [i Tudor Vladimi-
\nv`]`minte. rescu?
R`scoala s-a stins [i f`r`delegile [i-au reluat cursul. Cum au r`spuns vremelnicii st`pånitori?

Domnul Tudor M` suii pe Oltea-n deal

M` uitai o dat` roat`

D omnul Tudor din Vladimirii


Gorjului a cerut \n Adunarea
{i v`zui puhoi de gloat`
Tot de Horea adunat`,
de la Pade[ ca mul]imea „s` pedep- S-aduc` dreptate-odat`.
seasc` r`ul cu r`u“ dac` boierimea,
ciocoii [i st`pånitorul str`in nu las` Frunz` verde, Iorgovan,
poporul \n drepturile lui, dac` nu Vine Horea [i Cri[an,
u[ureaz` povara birului [i a zilelor Vine Horea din Abrud,
de clac`. Unde-i aurul cel mult.

TUDOR VLADIMIRESCU Frunz` verde, Iorgovan,


Vine Horea [i Cri[an
Au ars multe conace. Boieri la- Cu pistoale aurite
comi, c`m`tari [i slugi ale Por]ii, {i cu plumbi z`g`stuite.

52 53
Istoria românilor Istoria românilor

Cântec S-a \nf`ptuit „Unirea cea Mic`“ ziceau mul]i aleg`tori


gåndindu-se c` va veni vremea cånd va fi sub acela[i steag [i
Cine trece Oltul mare? a treia parte din ]ar`, cea de peste mun]i.
Ce viteaz r`zbun`tor Peste voia unor „boieri sf`tuitori“, Cuza a pus \n practic`
Umple str`zi de teroare mai multe legi menite s` vin` \n sprijinul mul]imii. Astfel a
Zbirii bietului popor? \mpropriet`rit ]`ranii cl`ca[i cu p`måntul marilor mo[ieri, a
organizat \nv`]`måntul, a organizat administra]ia public`,
Cine trece Oltul mare justi]ia [.a. Cuza a fost acela care a impus ca \nv`]`måntul s`
{i-nsp`imånt` pe p`gån fie gratuit [i obligatoriu pentru to]i copiii ]`rii. Tot \n aceste
{i \l ]ine \n teroare? vremuri noi a \nfiin]at armata na]ional` modern`, a dezrobit
Este Tudor, Domn romån! cl`ca[ii ]igani, a rånduit sate noi la drumuri bine croite.
Toate legile aplicate de Cuza-Vod` au sup`rat marea bo-
Este Tudor, e o[teanul ierime pentru c` emanciparea ]`ranilor [i stimularea or`-
Ce-nsp`imånt` pe p`gån, [enilor \n afacerile lor m`runte loveau \n interesele marilor
E voinicul, e olteanul, proprietari. Proprietarii care erau [i \n Divanul ]`rii au
Este Tudor, Domn romån! hot`råt s`-l detroneze pe Cuza [i s` aduc` un prin] str`in de
]ar`, ca acesta s` nu supere pe boieri [i s` nu le tulbure
Sai romåne, sai cu to]i interesele. Au pus la cale un complot dup` un plan mår[av [i
S` sc`p`m ]ara de ho]i! \n noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, Al.I. Cuza a fost de-
tronat [i scos din ]ar` f`r` dreptul de a mai c`lca ]inuturile
natale unde tr`ise ca bun conduc`tor. S-a \mboln`vit grav de
• Lec]ia 24 • sup`rare [i c`tre sfår[itul zilelor a cerut s` vin` s` moar` \n
A treia Unire ]ara pe care o slujise cu devotament. Cererea i-a fost
respins`, iar moartea i-a curmat firul vie]ii. A murit \n anul
1873, \ntr-un hotel din Heidelberg – Germania.
ra pårc`lab de Gala]i — Alex-
E andru Ioan Cuza — cånd se apro-
piau alegerile pentru conduc`torul
|n cei [apte ani de domnie, dup` „Mica Unire“,
Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Romåniei Moderne [i a
deschis perspectiva Marii Uniri.
Moldovei. |ntåi a fost ales de moldo-
veni, apoi a fost ales de cei din Mun-
tenia [i astfel \n ziua de 24 ianuarie Cum s-a \nf`ptuit unirea Moldovei cu Mun-
1859 Al.I. Cuza a devenit conduc`- tenia?
torul celor dou` ]`ri surori. Ce reforme importante a f`cut Al.I. Cuza?

ALEXANDRU IOAN CUZA

54 55
Istoria românilor Istoria românilor

• Lec]ia 25 • La 1 Decembrie 1918, Unirea s-a \mplinit sub sceptrul


A patra Unire regelui Ferdinand. Actul Unirii a fost semnat la Alba Iulia,
\n fa]a miilor de participan]i veni]i din toate ]inuturile ]`rii.
Cuvåntul fiec`rui participant era un jur`månt. To]i s-au an-
gajat, au strigat c` vor p`stra \n veci ]ara unit`, f`r` s` [tie c`
peste pu]in` vreme vor fi alte desp`r]iri, alte hotare nedrepte
[i alte speran]e.

Cine a fost Vasile Goldi[, dar Iancu Flondor,


dar Ion Incule]?
Care au fost cele patru Uniri?
Preciza]i conduc`torii care au realizat cele
patru uniri.

Adunarea de la Blaj

Unirea dacilor \ntr-un stat centralizat, unirea \nf`ptuit` de


Mihai-Vod` \n anii 1599-1600, unirea din 1859, ho-
t`rårea popoarelor de a-[i g`si vadul propriu al existen]ei lor,
toate acestea au trezit dorin]a unirii depline a tuturor romå-
nilor. Pr`bu[irea blestematelor imperii — cel r`s`ritean, cel
din vest [i cel din sud — a dat semnalul ceasului de[tept`rii
\n toate ]inuturile romåne[ti.
Au r`spuns chem`rii mul]i b`rba]i-tribuni din teritoriile
exterioare grani]ei [i ace[tia au cerut „unirea cu ]ara“. A
r`spuns Vasile Goldi[ din Seleu[ul Aradului, Iancu Flondor Adunarea de la Alba Iulia
din ]inutul Storojine], Ion Ioncule] din Rezenii L`pu[nei,
romånii to]i au cerut \ntr-un glas: „UNIRE!“.

56 57
Istoria românilor Istoria românilor

• Lec]ia 26 • Recapitulare [i sistematizare


|nv`]`minte • Lec]ia 27 •
• Din cele \nv`]ate pån` acum am aflat c` neamul carpa- De la unelte
tic, aici s-a format [i aici a tr`it de cånd lumea.
• Acest neam al romånilor a fost mereu dornic de drepta-
la activit`]i spirituale
te [i de libertate, iar pentru acestea ades i-a fost pus` exis-
mul s-a desprins din lumea celorlalte vie]uitoare \n epo-
ten]a \n primejdie.
• Oricåt au fost de vitrege vremurile tr`itorilor din Car- O ca pietrei alese, atunci cånd \[i c`uta bolovani sau be]e
de care se folosea la adunatul bunurilor necesare traiului.
pa]i, ace[tia [i-au p`strat graiul curat ca lacrima. {i-au p`strat
cåntecul de bucurie [i de jale, au creat doina numai pentru ei, Dovezi ale acestor carpatici str`-str`vechi s-au g`sit la Bu-
mereu [i-au \mprosp`tat ve[mintele cu semnele sacre venite giule[ti \n Oltenie, la Tetoiu [i Farca[ele, pe valea Arge[ului,
de peste milenii. a Oltului [i a Cotmenei. |n aceea[i perioad` erau vetre
• {i la bine [i la r`u, carpaticul a crezut \n ajutorul Atot- populate la Gura Dobrogei, la Såndominic \n Curbura Car-
puternicului, iar acesta i-a dat puteri s` \nving` r`ul. pa]ilor, la Ripiceni – Izvor, Valea Lupului – Ia[i, la Dumitoa-
• Este de datoria noastr` s` tragem \nv`]`minte de la cei rea, peste Prut.
care au stat pe meterezele istoriei. Ace[tia s-au jertfit pentru Epoca pietrei cioplite a cuprins perioada cåt omul a locuit
ap`rarea comunit`]ii de neam [i pentru convie]uirea cu cei \n grot` din cauza uria[ului val de geruri. Atunci a fost adus
pleca]i din ]inuturile lor [i statornici]i pe alte plaiuri. focul \n locuin]`, atunci carpaticul [i-a confec]ionat sp`rturi
|n fa]a lor, a celor care au f`cut icoan` din harta ]`rii de piatr` cu t`i[ bun [i cu ascu]i[. Cu aceste unelte, vån`torul
noastre, trebuie s` ne plec`m frun]ile cu deosebit respect. [i-a u[urat munca perfec]ionåndu-[i lancea [i s`geata. Dup`
• Ei ne-au scris istoria cu pre]ul vie]ii, cu focul min]ii, cu dovezile g`site \n grota Boro[teni-Gorj, Ohaba-Ponor, Rå[-
puterea bra]elor [i cu t`i[ul palo[ului ap`r`tor. nov, Ceahl`u, Miculin]i [i Ripiceni, uneltele cioplite din pia-
tr` s-au \nmul]it [i diversificat. La Cremenea – |ntorsura
Buz`ului era un mare atelier de confec]ionare a uneltelor,
Patria numeroase \ntre acestea fiind vårfurile de s`geat`. |n acele
Comunitatea
de neam
}ara 4 vremuri \ndep`rtate \n zona Por]ile-de-Fier se incizau semne
Neamul
pentru dialog cu partener nev`zut, se alc`tuia scrierea.
Voievodatul
Comunitatea de }ara de }inut 3 Atunci carpaticul a descoperit pe Dumnezeu.
}inut }inutul Odat` cu ie[irea carpaticului din locuin]a de suprafa]`, cei
Uniunea
mai pricepu]i [i-au confec]ionat a[chii de piatr` cu t`i[ pen-
Comunitatea de tru prelucrarea lemnului, [i-au [lefuit ciocane din piatr` la
Gint`
familiilor 2
\nrudite care au pus coad` de lemn, au confec]ionat s`p`ligi, topoare
Familia — grup [i altele. {i-au alc`tuit case din pletere tencuite [i pictate, [i-
Comunitatea de au zidit \nc`peri mari pentru rug`, instala]ii tehnice pentru
Scara permanen]ei
Vatr`
format din 1
noastre p`rin]i [i copii transformarea fibrelor \n fire [i ]es`turi, pentru u[urarea

58 59
Istoria românilor Istoria românilor

lucrului cu p`måntul cultivat. |n aceast` perioad` au inventat Evul Timpuriu s-a \ncheiat la noi cu realiz`ri tehnice mari,
felurite modalit`]i pentru ob]inerea ceramicii incizate [i cu un grai perfec]ionat, cu credin]` puternic` \n Cerul ocro-
pictate, au confec]ionat podoabe din metale g`site \n starea titor, cu datini de neclintit, cu o scriere trecut` de la ideo-
lor natural`. gram` la liter`. Dacii au descoperit predicatul, \n scrierea de
tranzi]ie.
Marea bucurie a fost |n secolul I al erei cre[tine, carpaticii sedentari au adoptat
atunci cånd a descoperit legea nou` a dreptei credin]e, au continuat firul ne\ntrerupt
cum poate extrage me- al civiliza]iilor suprapuse. |n toate timpurile au luptat pentru
tale din minereuri [i unitate [i deplin` independen]`.
cånd a ob]inut bronzul
prin aliaj, dup` formule • Lec]ia 28 •
precise. Din bronz a tur-
nat unelte mai bune, Alc`tuiri statale
arme [i podoabe, toate
acestea fiind cerute de Prima alc`tuire format` din bunici, p`rin]i [i copii, to]i
popula]ie. Atunci s-au grupa]i \n jurul unei vetre, \ntr-o locuin]`, a fost comunitatea
confec]ionat seceri, se- de vatr`.
curi, lan]uri, lame de fie- A doua alc`tuire era o grupare a oamenilor \nrudi]i \ntre
r`str`u, clopote mari [i ei, o uniune a mai multor comunit`]i de vatr` r`s`rite din
mici, felurite bijuterii tulpin` comun`. Aceast` grupare s-a numit comunitate de
etc.… Erau renumite gint` [i era condus` de femeia cea mai priceput` \n råndu-
turn`toriile de la Aiud, ielile familiilor \nrudite. Pe parcursul veacurilor, comuni-
Dip[a, Sibiu, {palnaca t`]ile de gint` au cuprins regiuni mari [i au format cele [apte
[.a. pentru produc]ia de zone intersectate prin dilatarea spa]iilor ocupate: Cucuteni,
unelte, arme [i podoabe, Tisa, Por]ile-de-Fier, V`dastra, Gumelni]a, Hamangia, Pe-
toate acestea \mbog`- tre[ti. Extinderea comunit`]ilor de gint` s-a f`cut de la mun-
]ind tårgurile \n schim- te spre deal [i apoi spre [es, din zona grotelor [i a primelor
buri de produse. locuin]e de suprafa]`.
Biserica „Sfin]ii Arhangheli“ din Reghin, |n jurul anului 2000, \n Comunit`]ile de gint`, unite \ntre ele prin acela[i grai,
ridicat` \n anul 1744; ctitorie ortodox` Evul Timpuriu s-au pus acelea[i credin]e, acelea[i datini [i acela[i spa]iu de pornire
decorat` cu simboluri arhaice ale bazele siderurgiei [i me- au alc`tuit comunitatea de neam. |n spa]iul carpaticilor,
credin]elor Soarelui talurgiei \n spa]iul din comunitatea de neam a alc`tuit o structur`, o entitate pre-
jurul [i din interiorul ar- statal` numit` ulterior Europa Veche.
cului carpatic. |n epoca fierului s-a \nregistrat \nc` un salt Europa Veche a fiin]at \ntre anii 7000–3500 ai Evului
uria[ prin confec]ionarea uneltelor cu t`i[uri rezistente. Timpuriu. |n aceast` perioad` s-au \nregistrat realiz`ri
remarcabile privind graiul sedentarilor carpatici, credin]ele

60 61
Istoria românilor Istoria românilor

[i datinile lor. Au creat instala]ii tehnice cu totul deosebite,


ve[minte alese, au inventat ceramica, au dat amploare se-
lec]iei [i \mblånzirii animalelor, a cultivat plante trebuitoare.
Prin anii 3500 ai Evului Timpuriu au \nceput n`v`lirile
valurilor tribale. Tribalii au jefuit bunurile agonisite de
sedentari [i au distrus a[ez`rile \ntålnite \n cale. Au distrus
casele [i l`ca[ele de rug`ciune. |n cele trei milenii cåt au
durat aceste atacuri, Europa Veche s-a destr`mat ca struc-
tur` prestatal`, iar popula]ia sedentar` s-a retras \n limitele
comunit`]ii de vatr`, \n limitele autarhice ale locuin]elor
risipite. Aici fiecare \[i ap`ra cum putea ceea ce agonisea, \n-
cerca s` \ndep`rteze cetele de vr`jma[i.
|n focul luptelor de ap`rare ale b`[tina[ilor s-a n`scut
primul stat centralizat, DACIA. Prin unirea for]ei seden-
tarilor de acela[i neam, Dacia s-a ridicat \n limitele teritoriale
ale Europei Vechi. {ase veacuri a rezistat Dacia \n fa]a ata-
Vedere panoramic` – Col] de rai
catorilor veni]i de pretutindeni. A pierit \n lupta cu romanii
[i cu alte semin]ii care \i b`teau hotarele cu foc [i sabie.
A urmat o alt` destr`mare a for]elor de ap`rare, o grea
dezmembrare a structurilor statale. |n cele [apte secole grele,
care au urmat, veneau, plecau cete tribale, se b`teau \ntre
ele, unele se legau de aceste locuri [i desc`lecau pentru
sedentarizare.
Pe temeiul comunit`]ilor carpatice ne\ntrerupte, de prin
anii 800 e.n. a \nceput epoca organiz`rii voievodatelor, a
urmat cristalizarea }`rilor de }inut [i unirea acestora sub
conducerea Voievozilor.
Dup` alc`tuirea voievodatelor [i dup` unirea acestora \n
mari ]inuturi, a urmat etapa rena[terii comunit`]ii de neam.
Cele patru uniri ale ]inuturilor romåne[ti, \n limitele
teritoriale cuprinse \n centrul spiritual dacic au creat
speran]e pentru mai tårziu.
De atunci vor fi \nceput romånii de pretutindeni s` \[i
caute vechea obår[ie, vadul re\ntoarcerii [i rena[terii Treptele permanen]ei
spirituale.

62 63
Istoria românilor Istoria românilor

• Lec]ia 29 • • Lec]ia 30 •
O problem` Vechimea noastr`
cu patru necunoscute ånd omul a c`p`tat puterea s` judece, s` gåndeasc` pen-
1. Lupul s-a prip`[it pe lång` locuin]a
C tru \mplinirea faptelor sale a ales ziua ca unitate de m`-
sur` a timpului, ziua solar`. Aceasta era alc`tuit` din dou`
omului. Astfel, prin \mblånzire a de- p`r]i: din cursul Soarelui, de la apari]ia primelor raze, pån`
venit un bun prieten [i credincios ap`- la asfin]it [i din noaptea care urma. Partea luminat` a zilei
r`tor al acestuia. era purt`toare de semne ale binelui, de fapte [i \mplinit m`-
Cåinele, \n pictura anilor 5000 E.T.
runte, iar noaptea era considerat` protectoare a duhurilor
rele. |n toate timpurile, omului i-a fost fric` de \ntuneric.
2. De cum a ie[it din apele primordiale, Dup` [irul zilelor tr`ite, s-a stabilit lungimea vie]ii oame-
{arpele a fost h`r`zit s` protejeze, s` ocro- nilor, a animalelor, a plantelor. Lungimea vie]ii se socotea
teasc` spiritul sacru al locuin]ei sedenta- sc`zånd num`rul zilelor, anilor, pån` \n ziua pieirii, deci se
rului. aplica o num`r`toare invers`. |n]elep]ii lumii vechi au
hot`råt c` aceast` num`r`toare invers` trebuie s` \nceap` cu
{arpele, \n pictura anilor 5000 E.T. anul 5508, anul „Facerii Lumii“. Era anul celor mai puter-
nice credin]e vechi, era perioada cånd omul devenea deplin
credincios [i supus for]elor Atotcuprinz`toare [i Atot-
puternice.
Prin calculul descresc`tor, prin num`r`toarea invers`
Steagul dacilor aplicat` s-a ajuns la pragul cånd nu se mai putea continua
socotitul. Acest prag a fost considerat ulterior „Anul Zero“
[i de atunci a continuat calculul cresc`tor, prin ad`ugarea
3. Dacii [i-au alc`tuit steag de ap`rare din imaginea [ar- zilelor, a anilor. Prin apari]ia pragului zero s-a ajuns la \m-
pelui cu cap de lup. p`r]irea timpului planetei noastre \n dou` p`r]i: era veche [i
4. Se [tie de cånd lumea [i pretutindeni la noi, c` fiecare era nou`, era noastr` (e.n.). Era este cea mai mare diviziune
cas` locuit` are un [arpe ocrotitor \n preajm`. Adesea, a timpului din trecutul istoric al P`måntului.
acesta st` de straj` pe scar`, pe pragul por]ii, \n temeiul casei |n multe acte vechi, cele scrise \n cancelariile domne[ti,
[i este bun prieten cu cåinele. este precizat anul redact`rii dup` vechiul calcul al num`r`-
torii inverse. Pentru a ajunge la suma exact` trebuia s` adu-
n`m anii \ncepånd cu baza anilor erei vechi, deci cu 5508. |n
Ce \nv`]`minte tragem? graiul arhaic al calculului, Mihai Viteazul s-a n`scut \n anul
Dezlega]i aceast` problem` [i da]i r`spunsul 7065 de la Facerea Lumii, adic` \n anul 1557. Scoatem baza
\n scris. veche de calcul din total [i diferen]a ne arat` data exact` pe
care o c`ut`m: 7065-5508.

64 65
Istoria românilor Istoria românilor

Continuitate tul nostru coborånd \n substratul Evului Mediu. Aici se des-


chide perspectiva Evului Timpuriu, a celei mai lungi pe-
rioade a civiliza]iei [i culturii neamului nostru.

Stabili]i-v` vårsta dup` vechiul sistem de cal-


cul.
Semne sfinte
pe vas de ritual
(anii 5000 E.T.)
• Lec]ia 31 •

|n c`utarea… comorilor

Steagul dacilor

duhul ap`r`tor paznicul credincios


\n credin]ele \n credin]ele
populare, rituale populare, rituale

[arpele casei cåinele prieten


Simboluri str`vechi
\n broderie actual`
Continuitate

Este important de re]inut c` mul]imea de izvoare docu- Pentru a dovedi vechimea localit`]ii \n care tr`im trebuie s`
ne folosim de documente prin care se confirm` un fapt, se
mentare ie[ite la lumin` ne oblig`, ast`zi, s` apreciem trecu- recunoa[te ceva legat de \nceputurile a[ez`rii noastre. De

66 67
Istoria românilor Istoria românilor

mare valoare ne sunt obiectele originale, bunurile lucrate de • Lec]ia 32 •


måna sedentarului, atunci, acolo, pe vatra locuin]ei sale. Cele
mai vechi documente care ne atest` existen]a au r`mas pån`
La români,
ast`zi cele pentru care s-au folosit materiale rezistente \n istoria-i totuna cu religia
timp \ndelungat: piatra, osul, cornul, ceramica, metalul [i
urmele credin]elor vechi r`mase \n datini. Religia – temei de ]ar`
Folosindu-se de documente care atest` originea [i umea luminat` [tie c` sentimentul religios a ap`rut o dat`
\nceputurile a[ez`rilor omene[ti, putem dovedi u[or c`
ora[ul Bucure[ti s-a ridicat pe mai multe vetre existente \n
L cu graiul articulat, \n nucleul familial, \n locuin]a rupestr`
[i s-a statornicit prin ritualuri religioase. Ritualul era condus
epoca de piatr`, c` s-a dezvoltat firesc \n epoca metalelor, c` de cea mai destoinic` fecioar`, so]ie, mam` sau bunic` din
s-a transformat \n cetate de ap`rare \n vremea lui Vlad cea mai a[ezat` comunitate de vatr`.
}epe[, c` a trecut cum a putut peste vitregiile vremurilor.
Dup` documente recent descoperite, \n epoca de piatr` \[i
are \nceputurile ora[ul de pe Some[, de la poalele Feleacului.
Aceast` a[ezare a fost numit` Napoca \n timpul ocupa]iei
romane, a fost numit` Cluj \n Evul Mediu. Ora[ul Sibiu a
p`strat documente, pe vatra lui mereu activ`, tot din epoca
de piatr`, urmånd ca \n epoca bronzului s` fie unul dintre
numeroasele centre siderurgice [i metalurgice ale zonei, \n
antichitatea carpatic`, \n Evul Timpuriu final. Fiecare sat,
fiecare ora[ din spa]iul uria[ al Carpa]ilor p`streaz` \n
subsolul vetrelor locuite multe documente care atest`
prezen]a noastr` aici, de cånd lumea. Vatra Nedeii Soarelui, pe muntele izvoarelor Dåmbovi]ei.
ATEN}IE! Comoara tuturor documentelor atest` firul Platforma de rug` (reactualizat`)
ne\ntrerupt al continuit`]ii [i numai cel mai vechi document
confirm` \nceputurile. Acesta are sclipiri de aur. El trebuie Pe la anul 7000 E.T., femeia conducea ritualul religios de
g`sit [i pus \n ram` de icoan`. amploare, \n sanctuar, \n templu. Purta masca de consacrare,
ve[minte bogate simbolistic [i r`spundea de via]a spiritual` a
comunit`]ii. Dup` dovezile descoperite, au fost mai multe
De cånd fiin]eaz` localitatea \n care tr`i]i? Mari Preotese \n epoca pietrei, \n Spa]iul Carpatic.
Ce reprezint` semnele care \nfrumuse]eaz` O dat` cu apari]ia primelor triburi \n Carpa]i, prin anii
3500 E.T., a ap`rut nevoia ca b`rbatul s` ia conducerea vie]ii
obiectele din jurul nostru? spirituale [i s` organizeze cete mari de ap`r`tori. Femeia a
r`mas, de atunci, cu practicile religioase m`runte, casnice, iar
b`rbatului i s-a ales dreptul de Mare Preot, ap`r`tor al ob[tei
[i al „legilor frumoase“, al legilor morale create [i sus]inute

68 69
Istoria românilor Istoria românilor

cåndva de Marea Preoteas`. Aceste legi au generalizat [i au • Lec]ia 33 •


aprofundat credin]ele religioase, au ridicat la apogeu Cultul
Soarelui. Prin anii 1000 E.T., Marele Preot era conduc`torul Din sfin]enia spa]iului carpatic
ritualului Nedeilor Soarelui, al \ntrunirilor cultice de mare
amploare, tradi]ionale \n Carpa]i.
De prin anii 500 E.T., Marele Preot a c`p`tat [i atributul
de rege autoritar. Burebista a fost Mare Preot [i rege-uni-
Tr`itorii carpatici au fost credincio[i de cånd lumea. |n anii
cincizeci de mii, musterienii alc`tuiser` forma incipient`
a ritualului religios.
ficator, Decebal a fost Mare Preot [i Rege-ap`r`tor, supe-
rior, \n plan religios, generalilor purt`tori de cordon sa-
cerdotal (vezi Columna lui Traian).
|n secolele grele, cånd ritualul religios a supravie]uit
numai \n col]ul sacru al locuin]ei, puterea Cerului s-a impus
prin cuvåntul Evangheliei propov`duit de Sfåntul Apostol
Andrei.
Ca la o porunc` divin`, \nainte de anii 800
d.Ch., au ap`rut voievozii m`run]i, apoi vo-
ievozii \ntemeietori, voievozii ap`r`tori. To]i
au \n`l]at credin]a religioas` zidind biserici,
\nmul]ind preo]ii [i monahii. Voievodul, \n Sfin]ii Teodora, Hozevitul, Casian, Ghelasie
toate timpurile, a avut capul bisericii cre[tine,
drept sfetnic nedesp`r]it. Domnitorii p`mån- Dup` semnele sacre, litice, dup` osteolite [i teraglife,
teni, sau cei adu[i, precum [i regii cei veni]i, dup` datini, \n vremea Cultului Solar, credincio[ii \n`l]au
\mp`månteni]i, au g`sit sprijin ferm \n sfatul adora]ii Cerului din vetrele cultice din mun]i, de pe platfor-
duhovnicului de frunte al ierarhiei biserice[ti. mele alpine: \n Ceahl`u, Bucegi, Retezat, \n Apuseni; din
Troi]a – simbol religios romånesc fa]a altarelor de la Ciume[ti–Satu-Mare, Dobo[eni–Odor-
hei, H`b`[e[ti–Ia[i, Hår[ova–Tulcea, Le]–Covasna, Peci-
To]i cårmuitorii neamului carpatic au considerat, pe ca–Arad, Ruse[tii Noi–Basarabia, V`dastra–Olt [.a. |n cli-
drept, biserica, unica st`pån` spiritual` a mul]imii, singura \n matul cultic generalizat, \n anii religiei Solare, carpaticii
stare s` asigure respectarea normelor morale \n mecanismul aveau mare autoritate pe arii extinse, impulsuri puternice
social. pornind din vechile vetre de la Ariu[d, C`scioarele, Ditr`u,
L`pu[, Ocna-Sibiu, Par]a, Turda[ [.a.
Marile Preotese, Marii Preo]i, Marii Preo]i [i Regi au
Religia, prin fapt` duhovniceasc`, a zidit, pe ridicat la apogeu credin]ele Solare. Col]ul sacru al locuin]ei,
acela[i temei, }ara. \n vreme de restri[te a ]inut aici loc de sanctuar, de templu.
Astfel, credin]ele religioase multimilenare [i-au continuat
firul ne\ntrerupt.

70 71
Istoria românilor Istoria românilor

Sentimentele religioase generalizate, profunde, au creat • Lec]ia 34 •


oameni cu har, de excep]ie, meni]i s` arate [i s` apere calea
cea dreapt`. Avem des`vår[it model via]a Sf. Ghelasie de la
Muntele Sfânt
Råme]. Avem faptele Voievodului {tefan cel Mare [i Sfånt
care a mul]umit lui Dumnezeu pentru izbånzile sale, zidind
34 de biserici. Pomelnicul \ntru Hristos p`streaz` chipul Cu-
|na neamului
istoria neamului carpatic,
romånesc a r`-
vioasei Teodora de la Sihla „Sfånta Teodora din Carpa]i“ — mas zidirea faptelor ridicate
dup` laude kievene. P`str`m pentru pomenire imaginea \n column`. Asemenea co-
Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul de la Neam]. Un loc anume lumne ale permanen]ei s-au
\n con[tiin]a noastr` ocup` trei imagini nepieritoare pentru \n`l]at pe Ceahl`u, pe Carai-
caznele care i-au ridicat \n sfin]enie: Cuviosul Visarion Sarai, man, Retezat, Apuseni, pe
Cuviosul Sofronie de la Cioara [i Mucenicul Nicolae Oprea vetrele civiliza]iilor supra-
din S`li[te. |n calendarul sfin]ilor romåni [i-au g`sit locul puse, \n anii culturilor Cu-
binemeritat: Cuviosul Antipa de la Calapode[ti, Cuviosul cuteni, Tisa, Petre[ti, V`das-
Ioan Coliba[ul, Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, Sf. Mucenic tra [.a. |n aceast` parte a lu-
Sava de la Buz`u, Sf. Mucenic Ioan valahul, Sf. Mucenic Filip mii, faptele de seam` urzite \n
de la Niculi]el, Sf. Ierarh Leontie de la R`d`u]i, Sf. Martir column` au dat sfin]enie Spa-
Constantin Bråncoveanu [i cei patru fii ai s`i: Constantin, ]iului Carpatic. Astfel, \m-
{tefan, Radu, Matei, precum [i sfetnicul Ianache. Pentru plinirile istorice — toate, \n
aceea[i ve[nic` pomenire avem pe Cuviosul Ioan de la Pris- context religios — au pus te-
lop, Sf. Ierarh Iosif de la Parto[, Sf. Mare Mucenic Nichita mei nemuririi urma[ilor lui
Romånul, Ierarhul Martir Antim Ivireanu, Sf. Preot Martir Zalmoxis.
Ioan de la Gale[, Sf. Preot Martir Moise M`cinic din Sibiel, La Muntele Sfånt
Sf. Cuvios Paise de la Neam], Sf. Cuvios Antonie de la
Iezer–Vålcea, Sf. Muceni]` Filofteia de la Curtea de Arge[, O asemenea zidire \n timp [i spa]iu este Muntele Sfånt,
Cuviosul Daniil Sihastru de la Putna, Cuviosul Nicodim de la muntele sacralizat prin fapte nemuritoare. La poalele lui, pe
Tismana. Valea Pe[terilor au r`mas dovad` locuin]ele rupestre ale
Al`turi de voievozii cei mari, fie a[eza]i [i sfin]ii romåni omului religios dintåi, au r`mas urme monahale ale tuturor
pe catapeteasma istoriei noastre, pentru cinstire [i laude, vremurilor trecute. Aici, \n \nc`peri de piatr` [i cazne s-au
\ntru binele viitorimii. rostit primele rug`ciuni.
Tot pe poala \nceputului de urcu[ anevoios vegheaz` me-
gali]i \n hor` astral`, pietre scrise cu ideograme [i cu chipul
Numi]i cåteva vetre cultice solare. Marii Preotese. Aceasta, \n dans ritual, reprezint` moda epo-
Ce sfin]i, cuvio[i, mucenici romåni cunoa[te]i? cii bronzului rostuit` de dogmele Cultului Solar. Pe aceast`
vatr` se impunea ritualul Nedeilor Soarelui, la sorocuri
echinoc]iale.

72 73
Istoria românilor Istoria românilor

nirilor istorice, cre[tine, „legile frumoase“ \n cutume [i da-


tini, toate au sedimentat Muntele Sfånt, acolo peste crestele
muscelelelor, la izvorul Dåmbovi]ei.

Merge]i la Muntele Sfånt!


{i la Marele Altar, mul]umi]i Cerului c` v-a
ajutat s` cunoa[te]i o pagin` din istoria sacr` a nea-
mului romånesc!

Lecturi suplimentare
Marele Altar
Sâmburele de adev`r al istorisirilor
Dup` un urcu[ anevoios, \n trepte pentru cei ce se oste-
nesc, a[teapt` de mai multe milenii Marele Altar rupestru. P`unica
Aici s-au \nchinat [i cårmuitorii [i c`peteniile [i oamenii de
rånd [i cei ce s-au rugat Soarelui, [i cei credincio[i \ntru
Hristos. Acolo, sus, \n adåncul de stei este locul de rug` \n
tain`. Acolo e[ti singur, \n dialog direct cu Dumnezeu…
|n\nghe]a,
marea \mp`r`]ie carpatic`, Jale[ul era un råu care nu
nu \[i \mpuni]a apa \n vreme de secet` [i nu se
tulbura niciodat`. Pe valea lui f`r` pereche de frumoas`, de
Deasupra Altarului, \n piscul de cremene este platforma la Arcani \n sus pleca drumul \n urcu[ greu spre por]ile
de rug` a Marelui Preot. De pe acest loc, probabil Burebista- Cet`]ii Soarelui. Aceast` cetate st`pånit` de zei era a[ezat`
\ntemeietorul, apoi, Decebal-ap`r`torul \n`l]au rug` spre pe vårful mun]ilor Cernei [i era str`juit` de trei temple cu
Cer pentru nemurirea carpaticilor, iar ruga lor s-a \mplinit, turnuri p`zite.
dac` noi, ast`zi, \i pomenim. Din cånd \n cånd, foarte rar, din Cetatea Soarelui cobora,
La sfår[itul Evului Timpuriu, pe vatra Nedeilor Soarelui, planånd \n cercuri largi, peste Jale[, o pas`re m`iastr`, o
de la Cet`]uia dacic`, s-au ridicat trei biserici, una peste pas`re nepereche. Aceasta era P`unica, fiin]a cu care zeii
ruinele alteia [i de atunci a r`mas aici vatra voievodal`. A vesteau oamenii cånd vin vremuri mai bune. Cånd o vedeau,
r`mas un semn al cre[tin`rii apostolice pe temeiul de aur al oamenii strigau de bucurie, s`rutau p`måntul [i mul]umeau
tradi]iei Credin]elor Solare. Cerului pentru buna vestire. Pentru c` bucuriile erau pu]ine,
Astfel, faptele istorice, cultice, ale b`[tina[ilor au dat sfin- P`unica se vedea rar. De[i tr`ia cinci sute de ani, pe cerul
]enie Muntelui Sacru, \n Carpa]i. Vatra monahal` perma- senin al Jale[ului se l`sa v`zut` de lume o dat`, de dou` ori,
nent`, urme ale practicilor religioase, solare, dovezile \mpli- [i atunci pentru scurt` vreme.

74 75
Istoria românilor Istoria românilor

Nu avea nici p`rin]i, nici fra]i. Era singur` \n toat` \m- piatr`, \n Mun]ii Buz`ului. Acolo a fost uitat` de lume, c`ci
p`r`]ia. Cånd \mplinea cinci veacuri \[i construia un pat din st`pånul ]inutului, singurul care [tia ascunz`toarea, a pierit
ramurile arborelui de t`måie, din flori de canele, din spice de \n lupt`.
nard, din smirn` [i din cinam, iar pe acest pat foarte parfu-
mat se culca [i murea. |n clipa mor]ii, din corpul rece r`s`rea
o alt` P`unic`, tot atåt de frumoas`. Aceasta lua \n cioc patul
cu oasele ne\nsufle]ite din care se n`scuse [i-l ducea la cel
mai mare templu din cele trei care str`juiau Cetatea Soa-
relui. Drept cinstire a[eza cuibul \n fa]a por]ilor \mp`r`te[ti,
deasupra fl`c`rilor ve[nic nestinse. Apoi \[i continua via]a \n
ascunzi[urile \nverzite ale Mun]ilor Cernei.
Mai mul]i martori b`tråni, printre care fiind Herodot,
Plinius, Ovidiu [i Claudian au spus c` P`unica era cea mai
frumoas` pas`re din lume. Avea corpul \mbr`cat cu pene
ro[ii, aurii. Picioarele \i erau ca purpura, f`r` pene pe ele
cum are vulturul. Gåtul str`lucea ca fl`c`rile, ciocul nu era
\ncovoiat ca la r`pitoare, iar creasta \i era \nalt` [i b`tut` \n
diamante. Peste aripile cu pene late, albastre, galbene [i ro[ii
se aduna \n cerc o raz` puternic str`lucitoare, iar penele lungi
ale cozii purtau diamante \n vårful lor. |n zbor, \mpr`[tia
raze blånde, m`t`soase [i parfumul ramurilor cuibului. Mult mai tårziu, cånd Negru-Vod` a \ntemeiat o nou`
|n veacurile pline de urgie, P`unica nu a mai ap`rut pe ]ar` din cenu[a celei vechi, de la F`g`ra[ pån` la Cåmpulung
cerul cernit al Jale[ului. St`pånul ]inuturilor carpatice a a fost \nso]it de o pas`re neagr`. Dup` cum zbura al`turi de
poruncit me[terilor f`urari, s`-i lucreze din aur [i pietre ceata domneasc`, dup` cum s`lta \n cercuri largi peste mun]i,
pre]ioase o alt` P`unic` aduc`toare de lini[te [i pace. A mai p`rea s` fie P`unica \n ve[månt cernit. O mare parte dintre
poruncit ca P`unica aceasta s` aib` [i pui lång` ea [i s`-i boieri sus]ineau c` ea este [i c` aduce alt semn pentru ]ar`.
ocroteasc`, s`-i fac` mari, ca apoi ace[tia prin zborul lor s` |nduplecat, Domnul a poruncit s` fie ]esut chipul acestei
\nmul]easc` semnele vestitoare de bine. {i me[terii au p`s`ri \n pånza steagului ]`rii, s` fie pus pe stem` [i pe
\mplinit porunca, dar clo[ca din aur nu se ridica \n spirale pe fruntea bisericilor ca bun semn vechi, la noi rånduieli.
cerul albastru, nu se juca \n zbor ca P`unica adev`rat`, nu De atunci P`unica este pretutindeni, printre noi [i \[i
st`tea al`turi de Soare, de Lun` [i de cele nou` stele. Aurarii arat` chipul al`turi de falduri tricolore cånd \n`l]`m imn de
au f`cut-o cum au spus martorii, dar aceasta era f`r` suflare laud` ]`rii.
pentru c` zeii au refuzat s`-i dea via]`. Cånd buciuma[ii au
dat veste c` se apropie o nou` primejdie, o alt` urgie, c`pe-
tenia ]inutului a ascuns clo[ca cu puii de aur sub lespezi de

76 77
Istoria românilor Istoria românilor

Brazda lui Novac doi fra]i. |ntr-o bun` zi, \n mustul z`pezii, Ostrea a \njugat
[ase perechi de boi la un plug uria[, s-a \ndreptat spre r`s`rit
— Tu, Typhon, s` iei jum`tate din [i a tras brazd` adånc` de hotar \ntre p`[une [i ]arina supus`
\mp`r`]ia mea, partea ce cuprinde ar[i]ei verii. A trecut pragul Por]ilor-de-Fier, a \nfipt plugul
]`rile de sus ale Istrului, iar tu, Ostreo, la Gur` V`ii [i de la Hinova a ridicat un trioan de brazd`
s` fii faraonul ]`rilor de jos, din ]inu- adånc` de dou`zeci de palme, trecånd prin Ursoaia,
turile calde. S` tr`i]i \n bun` \n]elegere Urluieni, peste cåmpul Lerului, spre Ploie[ti [i Gala]i. De la
pe mo[iile mamelor voastre, a rostit Tuluce[ti a croit Troianul de sus, prin Tårgul Leova, prin
regele \n clipa cånd se ridica la zei. S`lcu]a, C`u[eni, Chirc`ie[ti, pån` departe peste Nistru.
— A[a ne vom råndui, tat`! Vom Apoi a \ntors boii [i a tras alt` brazd` \n`l]ånd troianul de
tr`i \n bun` pace, au r`spuns cei doi Jos, de la Vadul lui Isac, prin Vulc`ne[ti, Bolgrad, legånd
fra]i vitregi a[eza]i la c`p`tåiul b`- troianul vechi de lacul Cunduc. Se zice c` atunci cånd boii
trånului. poticneau, Ostrea Novacul tr`gea la jug \n locul vitelor
ostenite. A scuturat cormanul \n B`r`gan, spre Dun`re [i a
Typhon (dup` N. Densu[ianu)
dejugat dup` ce a mai tras cåteva brazde pe Cåmpia Tisei.
F`g`duin]a copiilor acestui prim monarh al P`måntului [i Cu brazda lui, Ostrea f`cuse o nou` \mp`r]eal`.
Cerului a ]inut doar trei zile. Dup` scurt r`gaz, Typhon a luat Typhon, sup`rat pentru aceast` fapt` necugetat` a
\n st`pånire Cetatea Soarelui cu toate ]inuturile cuprinse \n fratelui s`u, a a[ezat un [arpe uria[ \n lungul [an]ului ca s`
cercul apelor Dun`rii, Tisei, Nistrului [i ale ]`rmului M`rii \nvenineze pe cei care iau brazda drept hotar. Balaurul ataca
Negre. S-a f`cut st`pån [i pe bolta cerului ce acoperea p`[u- de aici, ucidea vitele tr`g`toare folosite la muncile cåmpului,
nile bogate \n turme [i cirezi. {i-a pus o mul]ime de [erpi \ndep`rta pe cei care \ncercau s` cultive p`måntul cu
uria[i drept straj` de hotar, apoi [i-a alc`tuit o puternic` plantele alese de fratele dornic de agricultur`.
oaste pentru ap`rarea avu]iei. |i pl`ceau cåntecele tihnite, la Ostrea a observat balaurul a[ezat la pånd`, lungit pe
fluier, nedeile, vån`torile de zimbri. Voia o \mp`r`]ie bogat` brazd` tocmai de la Vii[oara, pe Olt, pån` \n locul numit
[i puternic`. Li]a, aproape de Turnu-M`gurele. A \ntins arcul [i a s`getat
Ostrea, v`zånd c` \mp`r]eala fr`]easc` nu bate la egal, a tåråtoarea veninoas`. Balaurul, sångerånd, l-a alergat pe voi-
r`mas \n cetatea de pe Cerna \ncercånd s`-[i conving` fratele nic pån` \n Mun]ii Mehedin]ilor. Aici i-a pierdut urma.
s` renun]e la cåmpie. El dorea s` aduc` apele pe canale Sup`rat, chinuit de durere [i clocotindu-i veninul, a \ndem-
pentru toate ]inuturile \nsetate, s` cultive cereale [i legume, nat pe Typhon s` ias` cu oastea \mpotriva fratelui nelegiuit.
s` creasc` livezi [i podgorii pe ogoarele lui, iar fratele s` Ostrea fiind \n primejdie, [i-a adunat cetele de ap`r`tori [i o
r`mån` cu bogatele p`[uni carpatice. Nu au ajuns la \nvoial`, dat` cu primele \ncle[t`ri a \nceput cel mai cråncen r`zboi de
pentru c` Typhon nu vroia s` \nstr`ineze din p`måntul de pe p`månt. Typhon l-a prins pe Ostrea [i l-a \nchis \n pe[tera
zestre al mamei sale, nici ca Ostrea s` se amestece \n råndu- Curecea, Ostrea a evadat [i s-a retras \n p`durile Cernei.
ielile [i tocmelile lui. Cånd se sf`tuia, aici, cu c`pitanii lui, balaurul a \ncercuit p`-
Era prin anii 3000 \.H., cånd r`ul [i-a ar`tat col]ii \ntre cei durea unde ace[tia erau aduna]i. |n clipa cånd \[i strångea

78 79
Istoria românilor Istoria românilor

colacul musculos cu solzi de o]el ca s`-i sugrume, c`pitanii s- Ostrovul


au \mpietrit \n piscuri seme]e albite de z`pezi. Au r`mas pe
veci neurni]i: Peti[tanu, {tirbu, Ursu, Oslea, Ostri]a [.a. to]i
\n[ira]i pe culmile Cernei, spre Vulcan [i Retezat.
Ca prin minune, Ostrea [i c`-
Cånd marele ocean [i-a retras apele \n locuri adånci,
uscatul a luat chip de ]ar`, }ara Hiperboreenilor. Atunci,
\ntre uscat [i ape s-au ridicat mun]i seme]i, \n lan], a[eznådu-
pitanul Iorgovan au ie[it pe sub
se straj` \mpotriva talazurilor s`rate ale duhurilor rele,
\ncol`cirea balaurului f`r` ca
acesta s` prind` de veste. Os- \mpotriva \ntunericului cuib`rit \n adåncuri.
trea a luat comanda luptei alun- Pe vårful celui mai \nalt munte al \mp`r`]iei, zeii au zidit
gånd fratele du[man [i o[tirea argele din marmur` alb`, iar \n aceste \nc`peri acoperite cu
lui pån` pe p`månturile Italiei. alam` s-au a[ezat r`zboaie de ]esut cu brågle [i suveici de
Iorgovan, urm`rit de aproape aur, cu t`lpice [i vårtelni]e de argint, ca ]es`tura s` fie f`r`
de col]ii reptilei, a s`rit \n Du- egal de frumoas`. |n argele, tinerele prin]ese [i fetele harnice
n`re [i a ie[it pe cel`lalt ]`rm. ale ]inutului ]eseau izvoade nemaiv`zute [i nemaipomenite,
Balaurul s-a avåntat dup` el ca brodau \n fir de p`ianjen [i pulberi de lumin`. Din ]es`tura
s`-l nimiceasc`, dar cum era r`- ca spuma \[i coseau haine de s`rb`toare cu care se \mbr`cau
nit, cu sångele lui rece [i \mpu- cånd ie[eau la hor`, cånd mergeau la nedeile \mp`r`]iei.
Sus pe Oslea Zeul zeilor [i zei]a zei]elor — Saturn [i Rhea, pe numele
]inat, cånd a dat de ap`, l-a apu-
cat o toropeal`, o mole[eal` ce-l tr`gea spre adåncuri. De fri- lor — au poruncit ca pe poala muntelui argelelor s` se ridice
ca \necului a intrat repede \n gura unei pe[teri care se ar`ta o biseric` mare [i frumoas` cum nu s-a mai v`zut pe lume. |n
\n buza apelor \nvolburate ale Dun`rii. Dun`rea fiind [i ea scurt` vreme s-a \mplinit voin]a zeilor. S-a cl`dit o biseric`
de partea lui Ostrea, s-a ridicat [i a \nchis intrarea grotei, iar alb` ca z`pada, cu nou` turnuri pån` la cer, cu nou` altare,
balaurulu a r`mas pe veci ferecat \n tunelul adånc pån` la cu nou` preo]i la slujbe, cu nou` strane la care cåntau nou`
Topolni]a [i Clo[cani. paracliseri \n lumina celor nou` f`clii ve[nic aprinse. Cånd
Fra]ii s-au luptat \ntre ei [i au pierit \n lungul [ir al certu- b`teau cele nou` clopote din \naltele lor turnuri, suflarea
rilor. Balaurul a r`mas f`r` moarte, fiindc` \n adåncul pe[- p`måntului \ngenunchea [i se ruga ca pacea [i fericirea s` se
terii \ntunecate nu s-au putu socoti zilele [i nop]ile, nici anii a[eze \n ]ar`.
vie]ii unei fiin]e muritoare. Acolo \n adåncuri, [i ast`zi, el \[i Nemul]umite de prezen]a Bisericii Albe la hotarul dintre
transform` veninul \n muscu]e otr`vitoare [i pe acestea le bine [i r`u, duhurile necurate, cu valurile lor negre [i s`rate,
sloboade an de an printre valurile Dun`rii, \mpr`[tiind r`ul cu tunete [i fulgere au pr`bu[it muntele cu biserica \n adån-
ce-l macin`. De atunci mu[tele columbace, cum li se spunea, curi, au afundat [i cet`]ile b`trånilor zei [i astfel, talazurile s-
ie[ite din gura \nspumat` a balaurului \nchis, atac` prim`- au f`cut st`påne pe o bun` parte din \mp`r`]ia lui Saturn. Cu
vara toate vitele agricultorilor din ]inutul Cet`]ii Soarelui. voia marelui zeu, {tima Apelor dulci a rupt pragul Por]ilor-
Cu veninul lor \mboln`vesc [i ucid mai cu seam` vitele \nju- de-Fier, a ridicat stavilele råurilor [i a f`cut o Dun`re puter-
gate, ca s` opreasc` plugul [i aratul. nic`, mare, cu care s-a \mpotrivit talazurilor negre. A fost o

80 81
Istoria românilor Istoria românilor

lupt` pe via]` [i pe moarte, {tima Apelor cå[tigånd crunta {i a[a a fost. Cånd clopotele [i toaca au vestit zi de s`rb`-
b`t`lie. Deasupra cet`]ilor scufundate, Dun`rea a f`cut o toare, cei doi prin]i, cu suita lor de sfetnici, mergeau spre
Delt` pentru toate florile [i p`s`rile muntelui r`pus. |n str`- biseric`. Prin]ul, måndru cum era din fire, necugetat [i iute la
funduri au r`mas cet`]ile [i biserica pomenit`, toate legate månie, tot focul inimii l-a aruncat peste ape, ca acestea s`
\ntre ele cu c`r`ri de prundi[. Din muntele uria[ a r`mas piar` \n clocot, iar mun]ii \neca]i [i Cetatea Latonei s` se
deasupra talazurilor doar vårful ståncos [i nou` argele p`r`- ridice la locul lor. |n tråmbele v`p`ilor s-au \nmuiat stålpii de
site, a r`mas un ostrov sec, biciuit de vånturi [i de valuri. cear` [i biserica s-a pr`bu[it peste pod [i valurile i-au \nghi]it
Dup` moartea zeilor p`rin]i, la vestea scufund`rii ve- pe cei doi prin]i.
chilor ctitorii, prin]ii mo[tenitori au aprins certuri pentru Dumnezeu, v`zånd nenorocirea, repede l-a scos pe prin]
tron [i pentru alc`tuirea unei noi familii \mp`r`te[ti. Zadar- din valuri [i l-a a[ezat pe Cer ca s` \nc`lzeasc` P`måntul [i s`
nic fata cu [apte nume l-a rugat pe fratele mai mare s` chib- despart` ziua de noapte. A scos-o [i pe frumoasa prin]es`, a
zuiasc` bine [i s` nu se abat` de la legile str`bune, c`ci prin- numit-o Luna [i a a[ezat-o pe cealalt` parte a Cerului ca s`
]ul arunca fl`c`ri de månie strigåndu-[i sora \n batjocur`: nu se \ntålneasc` niciodat` cu Soarele, cu fratele ei cert`re].
Elena-Selena, Ileana-Cosånzeana, Luna-luna, Baba-Do- Ea s` lumineze \ntunericul rece [i s` asculte versuri pe strune
chia… Nu vroia s` [tie nici de sfaturile preo]ilor care se ru- de lir`. Apoi, Dumnezeu a poruncit zeului Glikon s` pun`
gau \n fa]a altarelor Motrului, nici de prezic`torii templelor ostrovul sub paz` sigur` ca fiind parte dreapt` a \mp`r`]iei
Atlasului, nici de ruga pustnicilor de pe Cerna. Prin]esa lui Uran, r`mas` de izbeli[te dup` cearta urma[ilor lui
Selena, \ndurerat`, lucra la argea pe ståncile ostrovului pus- Saturn. {i a[a a fost.
Glikon a pus cåte un [arpe de straj` pe fiecare prag de
tiu, grija \mp`r`]iei l`sånd-o pe seama fratelui ar]`gos. Zi [i
argea, ca ostrovul lor s` nu fie \nstr`inat de \mp`r`]ie. De
noapte ]esea, recita versurile poe]ilor Olen [i Abaris, ori
atunci, Dun`rea car` mål [i nisip ca s` uneasc` Insula
cånta ca s` acopere zgomotul valurilor \nr`ite. {erpilor cu Delta ei, ca s` scoat` Biserica Alb` spre Soare.
Pentru \mpu]inarea necazurilor, [i refacerea \mp`r`]iei,
pentru o \mp`care \ntre fra]i, Selena s-a gåndit c` ar fi bine
ca, \mpreun` cu fratele ei s` se roage Cerului stånd deasupra
altarelor p`rinte[ti scufundate.
Astfel, i-a spus:
— Frate, fiu al lui Saturn [i nepot al puternicului Uran, tu
vei purta sceptrul ca st`pån numai dac` vei ridica pe ostrov
o biseric` din cear` alb`, asem`n`toare cu cea cuprins` de
talazuri. Temeiul de cear` nu va fi ros de ape, nu se va rupe
ca piatra [i nu se va m`cina. De la biseric` pån` la ]`rm s`
faci un pod tot de cear` pe care s` mergem la altar. Dac` po-
dul ne va ]ine [i biserica \[i va deschide po]ile \n calea noas- Ostrovul
tr`, tu vei fi st`pån a toate [i urma[ al zeilor.
— Dorin]a \]i va fi \mplinit`, surioar`!

82 83
Istoria românilor Istoria românilor

Lebedele cânt`toare cu copiii [i bunurile agonisite ce puteau fi salvate s-au retras


\n ascunzi[ul p`durilor. Acolo, a[teptau \n rug`ciune ajutorul
bunului lor prieten Apollo. Au re\nnoit altare la Par]a, la
S`lacea, la Cårcea, la Ariu[d, la Andrie[eni [i Dude[ti, la
Pelasgii, str`-str`mo[ii str`mo[ilor no[tri erau oameni cu
suflet ales, \nal]i de [ase co]i, voinici ca [i cum ar fi fost Polovragi [i Soroca, pretutindeni \n spa]iul cercului de piatr`,
pe vechea vatr` de joac` a copiilor pelasgi. De cinci ori pe zi,
rup]i din trunchiul stejarilor seculari. Vatra uria[` a a[e-
z`rilor lor cuprindea tot uscatul ce lega m`rile \ntre ele. Aici \n zori, ;a prånz, la amiaz`, la chindie [i la cin`, de pe masa
cåmpiile ]å[neau din p`ienjeni[urile talazurilor [i se rev`rsau altarelor se ridicau nori de fum t`måios, \n rug`ciuni [i
spre dealuri, dealurile se ridicau spre mun]i, iar ace[tia s`ge- speran]e pentru zilele frumoase a[teptate, dar semne bune
tau norii apropiindu-se cu frun]ile de fruntea Soarelui. Pe nu se \ntrez`reau.
cuprinsul uscatului s-au \n`l]at turnuri seme]e, o cetate uria- Crezåndu-se uita]i de prieteni, to]i pelasgii, cu mic, cu
[` ale c`rei ziduri rånduite \n cerc ]ineau ca \ntr-un c`u[ ini- mare, au construit un templu cu altar uria[ sub cupol`, \n
ma pelasgilor, a celor mai harnici, cinsti]i [i drep]i oameni de paji[tea unei p`duri de br`zi, \n interiorul cercului de piatr`.
pe p`månt. Ziceau c` numai cu acest loc de rug`ciune pot s` \ntoarc`
Pe aceste meleaguri binecuvåntate s-a n`scut zeul Apollo. fa]a lui Apollo spre ei, a \ndurare [i sprijin. {i sub acoperi[ul
Sub \ngrijirea mamei sale Latona, zeul a crescut laolalt` cu rotund al marelui templu s-au adunat pelasgii, lume
copiii pelasgilor [i prieten bun a r`mas cu ace[tia. Locul de luminat`, \n frunte cu cei trei preo]i fra]i, fiii lui Boreas [i ai
joac` al tuturor copiilor trebuie s` fi fost \n cercul muntos de Guanei [i cu sobor de lebede cånt`toare venite din senin.
vreme ce din acest c`u[, Apollo [i prietenii s`i slobozeau Preo]ii megie[i c`delni]au fum de mirodenii [i se rugau,
ades påraie peste holde, livezi [i gr`dini, atunci cånd ]arina ]itera[ii, cori[tii [i lebedele cåntau nemaiauzit de frumos, iar
era \nsetat`. Legenda spune c` lebedele cånt`toare s-ar fi mul]imea f`cea m`t`nii [i cerea \ndurare Cerului.
rugat de Apollo [i de copii ca la nevoie, s` r`coreasc` p`- Deodat` \n toiul rug`ciunilor, p`måntul s-a cutremurat,
måntul [i s` fac` iazuri pretutindeni pentru toate \not`- hora mun]ilor a s`ltat \n pinteni, Nistrul, Tisa, Dun`rea [i
toarele. |n acele vremuri, lebedele cånt`toare tråmbi]au [i ]`rmul M`rii Negre, de la Tyras la Dionysopolis [i-au adåncit
dansau \n zboruri gra]ioase pe lång` zeu [i prietenii lui, nu vadurile [i astfel s-a \n`l]at un altar al altarelor. |n acele clipe
lipseau de la serb`rile pelasgilor \nchinate Soarelui. {i ce luminate de geana str`vezie a zorilor, pe bolta cerului \n-
serb`ri frumoase trebuie s` fi fost atunci…! stelat trecea Apollo \n tov`r`[ia Pleiadelor. Zeul auzise ruga
Cånd Apollo s-a ridicat zeu al \n`l]imilor necuprinse, au p`måntenilor carpatici [i astfel \ntindea o mån` de ajutor. |n
disp`rut [i lebedele cånt`toare din preajm` copiilor, iar peste explozia de bucurie a oamenilor, \n urale [i mul]umiri c` zeul
satele ]inuturilor s-a ab`tut cumplit` urgie. Duhurile rele prieten nu \i uitase, lebedele cånt`toare s-au ridicat \n zbor [i
aduse de cele patru vånturi veneau necontenit \n cete pr`- s-au pierdut \n spirale c`tre cer, iar \n urma lor a r`mas liber`
dalnice, ardeau [i ucideau tot ce \ntålneau \n cale, distrugeau ]ara \mbr`]i[at` de ape, o ]ar` f`r` seam`n de frumoas` [i
f`r` opreli[te casele [i adunau bunurile. Repetau nelegiuirile bogat`.
pentru c` lipseau puterile protectoare ale zeului [i cåntecul De atunci nu s-a mai auzit ca lebedele s` vin` la rug`, \n
lebedelor. Zåmbetul [i joaca au pierit, fiindc` locuitorii to]i marile s`rb`tori, iar dup` cele povestite de Hecateu Ab-

84 85
Istoria românilor Istoria românilor

derina, apoi de Diodor Sicul [i amintite mai tårziu de nare: de la semnalele de protec]ie, de \ndep`rtare, de apro-
Claudian Aelian, ]ara altarelor dintre ape a r`mas pe veci piere, la felurite forme de mai tårziu. Graiul \n scris, \ntåi cu
protejat` de zei. Sub blestemul acestora, duhurile rele au ideograme sacre, apoi rånduite alfabetic era cunoscut \n
r`t`cit pe drumul f`r` \ntoarcere, imperiile care s-au \ntins cultura de prund, \n grafica amuletelor (anii 30.000) \n gra-
peste aceast` vatr` sfånt` s-au n`ruit, iar c`peteniile care au vetialul oriental de la Strachina-Dorohoi (anii 15.000) pe
cutezat s` ridice semn nou de hotar au pierit f`r` urm`. osteolitele de la Dubova (anii 11.000) era identificat \n tera-
Lebedele cånt`toare au r`mas al`turi de Apollo [i numai la glifele culturilor [i civiliza]iilor centrului religios al Europei
grea \ncercare \[i vor face cale \n v`zul tuturor, \n Carpa]i. Vechi.
Radial, firesc, prin roire s-a extins vatr`, din vatr` rotund`
ca cea de foc, din mun]i, peste coline, peste [es [i lunc`,
zidind astfel Sfånta }ar`. {i }ara a r`mas \n alc`tuirea ei, [i
Trepte este, [i va fi cåt P`måntul.
R`måne ca, pe treptele drumului spre viitor, preo]imea s`
[tie cånd omul carpatic s-a trezit din somnul adånc predice \n anvon ve[nicia neamului carpatic, iar d`sc`limea
Nalu semateriei, cånd acesta a primit suflet ales din duhul s` strige in agora c` nu vom avea sfår[it pe vatra noastr`
multimilenar`, cum nu am avut \nceput dat, c` Tat`l Ceresc
p`måntului, dar se [tie c` \n urm` cu dou` milioane de ani
tr`ia \n ceat` pe Valea Olte]ului [i a Oltului, pe Valea Moza- a fost, este [i va fi lång` noi.
cului, a Cotmenei, a Arge[ului [i folosea unelte din piatr`,
din os, \n str`duin]e pentru agonisirea hranei.
|ntre anii 350.000 [i 80.000, aceast` mul]ime statornic` \[i
\ntinsese numeroase vetre, de la Oboga, la Gura Dobrogei,
peste Valea Lupului, pån` la Ripiceni, la Såndominic [i Sita
Buz`ului, pretutindeni \n c`u[ul de pl`mad` al acestui neam
de piatr`.
|n mileniul 50.000, carpaticii de pe versantul sudic al
Muntelui Vålcan credea \n sfin]enia Soarelui. Apoi [i cei de
la Ohaba-Ponor, apoi cei de la Rå[nov, apoi cei de la
Giurgiu-Malu Ro[u. Pe treapta anului 20.000, to]i carpaticii
adorau Atotputernicul v`zut de ei \n chipul Soarelui.
Carpaticul, \n urcu[ul lui ne\ntrerupt, prin sclipirea dintåi
a min]ii [i cu puterea bra]elor a pus deplin` st`pånire pe foc
[i ap`, a \mblånzit animale [i plantele trebuitoare lui, a
\nceput s` scoat` pulberi de lumin` din lut [i din adåncul Cavalerul dac – sculptur` \n stånca bisericii rupestre –
acestuia. (Cetatea dacic` – Cet`]uia)
Graiul articulat a r`mas o treapt` \n ve[nic` perfec]io-

86 87
Istoria românilor Istoria românilor

Credin]` – religie, devotament fa]` de cineva, de ceva.


Dic]ionar Cremene – piatr` foarte dur`.
Cronicar – autor de cronici.
Cultic – credincios.
A
Cultur` – totaliatea valorilor materiale [i spirituale create
Agonisire – cå[tig prin munc`.
de societatea omeneasc` de-a lungul istoriei.
Aliaj – produs rezultat prin topirea a dou` sau mai multe
Cur`tur` – teren cultivat dup` defri[`ri.
metale.
Cutez`tor – \ndr`zne].
Apuc`tur` – n`rav.
Atotputernic – Dumnezeu.
Autarhie – izolarea unei ]`ri de economia celorlalte. D
Anul zero – pragul dintre Evul Timpuriu [i era noastr`. Datini – obiceiuri, tradi]ii.
Decapitat – capul t`iat, ucis, destrunchiat.
B Dejug`toare – locul unde sunt sco[i boii din jug, pentru a
Ban – guvernator. se odihni [i a månca.
Banat – zon` administrativ`, sup`rare. Desc`lecare – a[ezare statornic`, \ntemeind o ]ar`, seden-
B`nie – Capitala Olteniei. tarizare.
B`[tina[ – autohton, al locului natal. Detronat – \nl`turat din domnie.
Bir – impozit, dare, tribut. Devotament – ata[ament sincer.
Biruit – \nvins. Dialog – convorbire \ntre dou` sau mai multe persoane.
Dilatare – a se m`ri, a se l`rgi dimensiunea.
C Divan – denumirea sfatului domnesc.
Carpatic – din Carpa]i.
Cavern` – pe[ter`. E
C`p`tuit – cu un rost f`cut. Emancipare – ie[irea din constrångeri.
C`u[ – cup` din lemn. Entitate – aspect al existen]ei, delimitat ca \ntindere, sens,
Ceremonial – solemnitate. con]inut etc.
Chibzuit – cump`nit. Epoc` (istoric`) – interval de timp din istorie.
Cinzanie – tortur`, chin. Er` – cea mai mare diviziune a timpului din istoria
Civiliza]ie – nivel \nalt de dezvoltare al unei societ`]i. p`måntului.
Coloan` – stålp sus]in`tor. E.T. – evul timpuriu — perioada istoric` \nainte de anul
Comestibil – bun de måncat. „0“ (zero).
Comunitate – grup de oameni cu un interes, limb`,
credin]` comune. F
Confruntare – fa]` \n fa]` pentru a verifica, a convinge. F`r`delege – nelegiuire, fapt` rea.
Contenit – oprit, \ncetat. Fortificat – \nt`rit, rezistent.

88 89
Istoria românilor Istoria românilor

G Levantin – originar din Levant.


Gint` – grup de oameni alc`tuit din urma[ii aceluia[i Litice – din piatr`.
str`mo[.
Grot` – pe[ter`. M
Metereze – val de p`månt \nt`rit cu gard, cu loc de tragere
H spre inamic.
H`ituire – fug`rire cu cåini. Mileniu – perioad` de timp de o mie de ani.
H`]i[ – desi[ \ntr-o p`dure. Minereu – acumulare din care se extrage metal.
Hoard` – trib. Mi[ele[te – ca mi[eii, ca tic`lo[ii.
Hot`rnicire – a[ezare de hotar. Mo[nean – ]`ran liber.

I N
Ideogram` – semn grafic vechi folosit \n loc de liter`. N`rav – obicei r`u, viciu.
Impas – situa]ie dificil` din care se iese cu dificultate. N`scocit – inventat, creat.
Imperiu – stat monarhic condus de \mp`rat. Neferoase – metale care nu con]in fier.
Incinerare – arderea unui cadavru. Nomazi – care nu au a[ez`ri stabile.
Incizie – ornamentarea unui obiect prin \ncrustare.
Ingenios – ager la minte, inventiv. O
Inscrip]ie – text scurt gravat pe obiecte. Obår[ie – origine, din neamul din care se trage.
Iscoditor – care caut` s` afle un secret. Ofrand` – jertf` adus` unei divinit`]i, un spirit adulat.
Istoria – [tiin]` care studiaz` dezvoltarea societ`]ii. Ornare – \nfrumuse]are.
Istorisire – relatarea unei \ntåmpl`ri. Osteolite – oase pietrificate, foarte vechi.
Intersec]ie – \ncruci[are, \ntret`iere.
Izbånd` – succes. P
Palo[ – sabie lat` cu dou` t`i[uri.
| Pandantiv – bijuterie ag`]at` de gåt.
|mbunare – pentru a-l face mai bun. Pårc`lab – dreg`tor, conduc`torul unei cet`]i [i al
\mprejurimilor ei.
J Pendulare – deplasare, \n du-te-vino.
Jertfit – sacrificat. Planet` – corp ceresc f`r` str`lucire.
Pletere – suprafa]` din nuiele \mpletite.
L Poart` (otoman`) – Imperiul turc.
Lance – veche arm` de atac. Un b`] lung cu vårf metalic Postelnic – dreg`tor de curte, membru \n sfatul ]`rii.
(ascu]it). Preocupat – \ngrijorat.
Legend` – isprav` neobi[nuit` a unui om. Preregat – structur` statal` \nainte de regat.

90 91
Istoria românilor Istoria românilor

Propov`duitor – cel care r`spånde[te concepte religioase. Subsol – strat dedesubtul solului.
Supranumit – nume dat \n plus \n semn de cinstire.
R Supravie]uitor – persoan` care r`måne \n via]` dup` o
R`scoal` – form` spontan` de lupt`. catastrof`.
R`scruce – locul unde se \ncruci[eaz` drumurile. Suprema]ie – pozi]ie dominant` bazat` pe suprema]ie.
R`stimp – interval de timp \ntre dou` momente, \ntre Stat – mijloc politic mai bun pentru organizarea [i
dou` perioade. ap`rarea unei comunit`]i de neam.
R`v`[it – dezordinat, \mpr`[tiat. Stimulare – factor care \ncurajeaz` o ac]iune.
R`ze[ – ]`ran liber. Stolnic – dreg`tor, cel care poart` grija casei domne[ti.
Rånduial` – ordine, toate la locul lor.
Reciproc – care ac]ioneaz` unul asupra altuia. T
Resurse – rezerve de mijloace pentru valorificare. Templu – edificiu destinat practic`rii cultului religios.
Ritual – ceremonial religios desf`[urat dup` anumite Teraglife – semne, litere \n lut ars.
reguli tradi]ionale. Text – ceea ce este exprimat \n scris.
Rod – denumire dat` produselor vegetale cultivate. Tihnit – \n pace, lini[tit, netulburat.
Roire – plecarea unei colonii noi din familia unui stup. Trib – grupare de mai multe familii \nrudite supuse
autorit`]ii unui [ef unic.
Romb – paralelogram cu toate laturile egale.
Tribun – persoana care lupt` pentru drepturile poporului.
Trilateral` – cu trei laturi.
S Trunchi (de neam) – tulpina viguroas` pe r`d`cina
Sacru – sfånt. puternic` a unui neam.
Sanctuar – altar.
Sceptru – simbolul autorit`]ii. }
Sedentar – stabil pe acela[i loc originar. }ar` – teritoriul unui stat.
Semin]ie – neam. }arin` – cåmp cultivat, ogor.
Semne litice – semne sculptate \n piatr`.
Senior – tat`l (considerat \n raport cu fiul). U
Sigiliu – plac` gravat` cu o emblem`. Uciga[ – persoan` care a ucis.
Silit – constråns s` realizeze ceva. Uniformizare – a face s` fie uniform.
Simbol – semn, obiect, imagine care evoc` o idee, o Uniune – asociere.
no]iune, sentiment. Ur` – sentiment puternic de du[m`nie fa]` de cineva.
Slobozit – \ntemeiat [i cu privilegii domne[ti. Urzeal` – firele \ntinse pe r`zboiul de ]esut.
Societate – orånduire social`.
Spa]iu – \ntindere limitat`, \n proprietatea unui neam. V
Spiral` – curb` plan` deschis` \nf`[urat` \n jurul unui Vataman – reprezentant al st`pånului feudal \n satele
punct. supuse.

92 93
Istoria românilor Istoria românilor

Versan]i – cele dou` coaste ale unui munte. Cuprinsul


Volut` – segment de 360 de grade dintr-o spiral`. O spir`.
Vr`jma[ – du[man, inamic. Capitolul I – Epoca pietrei
1. Oamenii dintåi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
Z 2. Ad`postirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Z`c`månt – acumulare natural` de substan]e minerale 3. Modul de trai al omului de grot` . . . . . . . . . . . . . .9
utile. 4. Familii unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Zon` (teritoriu) – por]iune de teren, delimitat` pe baza 5. Dou` mari descoperiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
unor caracteristici distincte. 6. Credin]ele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

Capitolul II – Epoca metalelor


7. Un trunchi trilateral cu [apte fa]ete . . . . . . . . . . .15
8. Comunitatea de neam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17
9. Dou` neamuri ale lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
10. Epoca metalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
11. Ob]inerea [i prelucrarea metalelor . . . . . . . . . . .21
12. Regatul Dacia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

Capitolul III – Secolele autarhiei


13. Despre grai [i despre scriere . . . . . . . . . . . . . . . . .27
14. Secole grele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
15. Cre[tinarea apostolic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
16. }`rile de }inut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

Capitolul IV – |ntemeietorii
17. Pe vechi temeiuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
18. Voievozii \ntemeietori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37

Capitolul V – Ap`r`torii
19. Ap`r`torii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
20. Ap`r`tor al neamului s`u [i al crucii cre[tine . . .42
21. A doua unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45
22. Ucis pentru credin]` [i neam . . . . . . . . . . . . . . . .48
23. Doi martiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51
24. A treia unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54

95
Istoria românilor Istoria românilor

25. A patra unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56


26. |nv`]`minte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58

Recapitulare [i sistematizare
27. De la unelte la activit`]i spirituale . . . . . . . . . . . .59
28. Alc`tuiri statale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61
29. O problem` cu patru necunoscute . . . . . . . . . . . .64
30. Vechimea noastr` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65
31. |n c`utarea comorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67
32. La romåni, istoria-i totuna cu religia . . . . . . . . . .69
33. Din sfin]enia spa]iului carpatic . . . . . . . . . . . . . . .71
34. Muntele Sfånt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73

Lecturi suplimentare
• P`unica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75
• Brazda lui Novac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78
• Ostrovul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81
• Lebedele cånt`toare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84
• Trepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86

Dic]ionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88

Grafica: Mihaela FILOTEANU


Copyright Virgil VASILESCU
ISBN 973-0-04327-2

Tehnoredactare computerizat`: Mariana IONI}å


B-dul Tudor Vladimirescu
nr. 31, sector 5, Bucure[ti
Telefon: 411.90.56;
411.00.55;
411.47.76.
Fax: 411.91.96.
E-mail: fed@promo.ro 97
Istoria românilor Istoria românilor

98 99
Istoria românilor Istoria românilor

100 101
Istoria românilor Istoria românilor

102 103
Istoria românilor Istoria românilor

104 105