Sunteți pe pagina 1din 7

Referat Fizica

Realizat de Baisan Mihai-Iulian


Clasa a XI-a A
Teoria haosului
Teoria haosului are un nceput n ncercrile lui Henri Poincar de modelare
matematic a instabilitii sistemelor mecanice, pe la nceputul secolului. Ea s-a dezvoltat o
dat cu perfecionarea calculatoarelor i creterea consecutiv a puterii lor de calcul. !ceast
teorie a furnizat mi"loacele de studiu a sistemelor comple#e. Prin aceasta i-a $sit aplicaii n
multe domenii, din cele mai diverse, i a revoluionat cunoaterea tiinific.
Teoria haosului este studiul sistemelor comple#e aflate in permanenta miscare, bazate pe
concepte matematice ale recursivitatii, fie sub forma unui proces recursiv, fie un set de
ecuatii diferite care modifica un sistem fizic.
%umele de &Teoria haosului' provine de la faptul ca sistemele pe care teoria le
descrie sunt aparent dezordonate, dar teoria haosului cauta de fapt ordinea interioara in
aceste aparent intamplatoare date.
Teoria haosului porneste de la ideea ca trebuie sa cautam n natura termeni contrarii,
tensiunea $enerata de contradictii, de cumulare si rela#are, de invatare si uitare etc. %atura
(lucreaza neliniar( si implicit haotic. )e e#emplu, o mica nt*rziere a autobuzului de
dimineata poate sa strice ntre$ pro$ramul din aceeasi zi + o adevarata catastrofa,.
-ea mai des intalnita conceptie $resita in le$atura cu teoria haosului este aceea ca
aceasta teorie se refera la dezordine.%imic nu e mai departe de adevar ca aceasta afirmatie.
&Haosul' din teoria haosului inseamna ordine in cel mai simplu sens al acestuia.
!stfel, teoria haosului nu pune accent pe dezordine+caracterul imprevizibil mostenit al unui
sistem,, ci pe ordinea mostenita a sistemului+caracterul universal al sistemelor similare,.
Primul adevarat e#perimentator le$at de aceasta teorie a fost meteorolo$ul Ed.ard
/orenz. 0n 1234, el lucra la o problema de prezicere a vremii. /orenz construise un
calculator cu un set de 15 ecuatii dupa modelul vremii. %u prezicea vremea, teoretic, acest
computer prezicea cum ar putea sa fie vremea. 0ntr-o zi din anul 1231, el a vrut sa revada o
anumita secventa. Pentru a salva timp, a pornit de la mi"locul secventei si nu de la inceput. !
introdus numerele din documentele printate anterior si a asteptat rezultatele. 0ntorcandu-se
dupa o ora, a observat ca secventa evoluase diferit. 0n loc sa urmeze acelasi al$oritm ca mai
devreme, a diva$ate de la acesta, sfarsind complet diferit fata de ori$inal. +fi$. 1, 0ntr-un
final, a realizat ce s-a intamplat. -omputerul a stocat numerele pana la 3 zecimale in
memorie. Pentru a economisi hartie, el le-a printat cu numai 6 zecimale. 0n secventa
ori$inala, numarul era .743158, iar el a intodus numai .743.
-onform tuturor ideilor conventionale de timp, rezultatul ar fi trebuit sa difere foarte putin de
secventa ori$inala. /orenz a demonstrat ca aceasta ide este $resita. !cest effect a a"uns sa
fie cunoscut ca si &The butterfl9 effect'. )iferenta initiala intre doua curbe este atat de mica
incat se poate compara cu un fluture care da din aripi.
&The flappin$ of a sin$le butterfl9:s .in$ toda9 produces a tin9 chan$e in the state of the
atmosphere. ;ver a period of time, .hat the atmosphere actuall9 does diver$es from .hat it
.ould have done. <o, in a month:s time, a tornado that .ould have devastated the 0ndonesian
coast doesn:t happen. ;r ma9be one that .asn:t $oin$ to happen, does.' +0an <te.art, )oes
=od Pla9 )ice> The ?athematics of -haos, p$. 1@1,
!cest fenomen, comun teoriei haosului, este de asemenea cunoscut ca o dependenta
senzitiva de conditiile initiale. o mica schimbare in consitiile intiale poate schimba drastic
comportamentului unui s9stem pe termen lun$. Pornind de la aceasta ide, /orenz a afirmat
ca este imposibil sa se prezica vremea cu e#actitate. Totusi, descoperirea l-a condus pe
/orenz la alte aspecte care in cele din urma au a"uns sa fie cunoscute drept teoria haosului.
/orenz a dorit ca creeze un sistem mai simplu decat cel cu 15 ecuatii care sa depinda la fel de
mult de factorii initali. !stfel, a reusit sa creeze un s9stem cu numai 6 ecuatii dependenr de
factorii initiali. ?ai tarziu, s-a descoperit ca aceste ecuatii descriau prcisa a morii de apa.
-and a reprodus $raphic rezultatele, /orenz a observat ca acesta se incadra mereu intr-o
spirala dubla. !stfel, ecuatiile lui /orenz nu se intalneau in acelasi punct niciodata, dar
pentru ca nici nu se repetau nu erau nici periodice .! numit aceasta ima$ine !tractorul
/orenz.
(Fractal)
0n 1236, /orenz a publicat ceea ce a descoperit, dar pentru ca nu era nici matematician, nici
fizician, descoperirile sale nu au fost luate in considerare decat dupa ce au fost redescoperite
de altii.
?andelbrot se intreba despre lun$imea linie de tarm, asa ca s-a $hidat dupa o harta
care cuprindea multe $olfuri. -u toate acestea, masurand lun$imea coastei direct de pe harta,
el a pierdut din vedere micile $olfuri care erau considerate prea mici pentru a fi trecute pe
harta. ;ricat de mult ar fi marita harta, tot ar e#ista multe $olfuri vizibile doar daca s-ar mari
mai mult. ?atematicianul Hel$e von Aoch, a folosit aceasta ide pentru a crea curva Aoch.
Pornind de la un triun$hi echilateral, la care a adau$at inca un triun$hi echilateral pentru
fiecare a treia parte a triun$hiului initial+fi$ @, !cesta curba aduce cu sine un parado#B de
fiecare data cand sunt adau$ate triun$hiuri noi, lun$imea liniei creste. Totusi, zona interioara
a curbei ramane mai mica decat aria unui cerc desenat in "urul triun$hiului ori$inal.
+?ai 56, 1218 - !prilie 13, 544C,
E#emple aruncarea unei monede. <unt doua variabile de care depindeB cat de repede
loveste pamantul si cat de rapid se invarte. Teoretic, ar fi posibil sa se controleze aceste
variabile pentru a controla moneda. Este posibil sa se puna variabilele intr-o anumita ordine,
dar este imposibil sa fie controlate destul de bine astefel incat sa se cunoasca rezultatul final
o problema similara se intalneste in ecolo$ie, in prezicerea populatiei. Ecuatia ar fi simpla
daca populatia ar creste indefinit, dar efectul unui stoc limitat de mancare face aceasta
ecuatie incorecta.
!plicatii in viata de zi cu ziB
Tehnicile teoriei haosului au fost folosite pentru crearea de sisteme biolo$ice, care sunt
unele din cele mai haotice sisteme ima$inabile. <isteme de ecuatii dinamice au fost folosite
pentru aflarea a orice de la cresterea populatiei la bataile nere$ulate ale inimii.0nima omului
urmeaza un model haotic. Timpul intre bataile inimii nu ramane constant, ci depinde de
activitatea cardiaca, printre alte lucruri. !naliza batailor inimii, care pot incetini sau se pot
intensifica, pot a"uta cercetatorii stiintifici sa $aseasca cai sa readuca un ritm anormal intr-o
rata stabila.


)e fapt, aproape orice sistem haotic poate fi imitat cu usurinta D piata de specialitate
ofera tehnolo$ii usor de utilizat. !rta computerizata a devenit mult mai realistica folosind
haosul si fractalii. !cum,cu o simpla formula, un computer poate crea un copac realist.
Eractalii au rasarit peste tot, dar cel mai evident este in aplicatiile $rafice cum ar fi renumitele
serii de productie Eractal )esi$n Painter. 0ndustia efectelor speciale folosite in filme ar fi fost
mult mai putin realistica fara tehnolo$ia &fractal $raphic'.
)e asemenea, teoria haosului ii face pe oameni sa devina mai interesati de
matematica, pana de curad acest domeniu fiind unul din cele mai nepopulare.
Haosul a avut un effect de durata asupra stiintei, dar inca este mult de descoperit. ?ulti
oameni de stiinta cred ca secolul al FF-lea va ramane cunoscut pentru 6 mari teoriiB
relativitatea, mecanica Guantica si haosul.
!specte ale haosului se re$asesc oriunde in lume, de la curentii oceanici la dumul
san$elui prin vasele de san$e, la cren$ile unui copac. Haosul a devenit o parte a stiintei
moderne.
Teoria haosului a schimbat directia in stiintaB in ochii publicului, fizica nu mai e un
simplu studiu asupra particulelor subatomice intr-un accelerator de particule care valoreaza
bilioane, ci este un studio asupra sistemelor haotice si cum functioneaza acestea.