Sunteți pe pagina 1din 570

Asociatia Inginerilor de lnstalatii din Romania

an i t ar e
E N C I C L O P E D I A I E H N I C A D E I N S I A L A I I I
,
MA RUA L UL D E I RS TA L A TI I
I N S T A L A T I I S A N I T A R E
,
- lnstalatll de alimentare cu apa rece ~i calda pentru cladlri civile
~i de productie;
- Canalizarea apelor menajere ~i pluviale;
- lnstalatli pentru combaterea incendiilor;
- lnstalatll de gaze naturale, petroliere lichefiate sl tehnologice;
- Echipamente sl materiale pentru tnstalatil sanitare sl de gaze.
Editura A R T E CN O Bucurestl, Romania
Coordonator: Prof. univ. dr. ing. $tefan V1NT1LA
Autori: Prof. univ. dr. ing. $tefan VINTILA
1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8
Prof. onor. dr. ing. D. H. C. Liviu DUMITRESCU
2 ; 3 ; 5 ; 6 ; 7
Grl. corp. arm. dr. ing. lonel CRACIUN
2 (2.5; 2.6; 2.7; 2.8); 8 (8.5)
Prof. univ. dr. ing. Radu DAMIAN
2 (2.6; 2.7; 2.8); 3 (3.2; 3.5; 3.6; 3.7; 3.8)
Prof. univ. dr. ing. Traian CRUCERU
2 (2.4; 2.5; 2.6); 3 (3.3; 3.5; 3.6; 3.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe BADEA
2 (2.4; 2.6; 2.7; 2.9); 3 (3.5; 3.6; 3.7)
Prof. univ. dr. ing. Theodor MATEESCU
2 (2.4; 2.6; 2.7; 2.9; 2.10); 3 (3.5; 3.8); 4 (4.1)
ling. Liviu DUMITRESCU;. I
2 (2.4; 2.5)
Prof. univ. dr. ing. Adrian RETEZAN
4 (4.1; 4.4; 4.6; 4.7; 4.8; 4.10); 5
Conf. dr. ing. DanielaTEODORESCU
2 (2.4; 2.5; 2.6)
$ef lucrsri ing. Mihnea SANDU
2 (2.4; 2.5; 2.6)
ling. Viorel POPESCU I
6 (6.3; 6.4; 6.5; 6.6; 6.7; 6.8)
Ing. Victor VOICU
2 (2.11); 3 (3.9); 6 (6.8); 7 (7.6); 8 (8.6)
I ing. Victor VOINESCU I
2; 3; 5; 6
Coordonare ,i recenzie ~iin1:ifici: Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU
Membru al Academiei Central Europene de $tiints $i Arts;
Doctor Honoris Causa al UTC Bucuresti;
Doctor Honoris Causa al UP Timisoara;
ling. Achile PETRESCU I
Coordonare editoriali: Director General ing. Doru PETRESCU
Director Marketing ing. Mihai Mateescu
Director Comercial ing. Cristian Tudor
Tipar: ARTPRINT Bucurestl, Str. Sulina 26
Tel: 021-3363633
ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII
MANUALUL DE INSTALATII
ISBN 978-973-85936-5-7
Instalatii sanitare
ISBN 978-973-85936-8-8
Editura ARTECNO Bucurestl S.R.L., 2010
@Asoclatla Inginerilor de lnstalatii din Romania
Cu p r i n s
CUPRINS
1. ELEMENTE GENERAL.E
1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarllor publice pentru instalatiile sanitare, instalatiile
de alimentare cu apa sl canalizare, lnstalatii de gaze si lnstalatii pentru fluide tehnologice 2
1.1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru lnstalatlile sanitare,
instalatiile de alimentare cu apa sl canalizare, instalatii de gaze sl instalatil pentru fluide tehnologice 2
1.1.2 reguli de elaborare a documentatiei de atribuire 2
1.1.3 Caietul de sarcini contine in mod obligatoriu, specificatll tehnice 2
1.2 Fazele de elaborare a documentatiel tehnico-economice pentru instalatiils sanitare, lnstalatille
de alimentare cu apa sl canalizare, instalatll de gaze !?i instalatll pentru fluide tehnologice 2
1.2.1 Oontinutul - cadru al studiului de prefezabilitate 2
1.2.2 Oontinutel - cadru al studiului de fezabilitate 3
1.2.3 Oontinutul - cadru al docurnentatiei de avizare a lucrarilor de lnvestltll .4
1.2.4 Proiectul tehnic 5
1.2.5 Detalii de executle 5
1.2.6 Cartea constructiel 5
1.3 incadrarea obiectivelor de investitil publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare,
gaze naturale !?i fluide tehnologice, in sistemele de lucrarl hidroedilitare !?i de gaze ale localitatilor 5
1.3.1 Autorlzatia de construire 5
1.3.2 Planurile urbanistice: PUG sl PUZ 5
1.3.3 Avize !?i acorduri 5
1.4 Cerintele esentiale de calitate !?i criteriile de pertorrnante pentru tnstalatille sanitare,
de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale sl fluide tehnologice 5
1.5 Reglementari tehnice specifice pentru instalatii sanitare, de alimentare cu apa,
canalizare, gaze naturale sl fluide tehnologice 6
2. INSTALA"f11DE ALIMENTARE CU A PA
2.1 Surse de alimentare cu apa 8
2.2 Cantitatea !?i calitatea de apa necesara pentru diferite folosinte 8
2.2.1 Structura, normele generale !?i varlatia consumurilor de apa 8
2.2.1.1 Structura consumului de apa 8
2.2.1.2 Normele consumului de apa 9
2.2.1.3 Verlatla consumului de apa 10
2.2.2 Normele de calitate ale apei necesare pentru diferite folosinte 10
2.2.3 Procesele !?i lnstalatlile principale pentru corectarea calitattl apei 11
2.2.4 Gestiunea sl tarifarea consumului de apa 12
2.2.5 Solutii pentru tratarea apei 12
2.3 Sisteme !?i scheme generale de instalatli de alimentare cu apa 12
2.3.1 Solutli privind sistemele !?i schemele generale de alimentare cu apa 12
2.3.2 Criterii de clasificare sl conditil de realizare a lnstalatlllor
de alimentare cu apa din ansambluri de cladiri 13
2.4 lnstalatil interioare de alimentare cu apa rece !?i calda pentru consum menajer 17
2.4.1 Solutli constructive sl scheme ale lnstalatlaor interioare de alimentare cu apa rece !?i calda
pentru consum menajer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17
2.4.1.1 Hetele interioare de alimentare cu apa rece !?i cu apa calda de consum,
in sistem cu contorizare colectiva 17
2.4.1.2 Retele interioare de alimentare cu apa rece !?i cu apa calda de consum,
in sistem cu contorizare individuala (pe apartament) 18
2.4.1.3 Hetele interioare de alimentare cu apa rece !?i apa catda de consum,
in sistem cu contorizare indlvlduala la fiecare obiect sanitar sau grupuri de obiecte sanitare .. 18
2.4.1.4 Reabilitarea !?i modernizarea lnstalatillor interioare de alimentare cu apa rece !?i
apa calda de consum 20
2.4.1.5 Implloatlile schimbarii destinatlel cladirii asupra lnstalatillor interioare de alimentare
cu apa rece sl apa calda de consum 21
2.4.2 Materiale sl echipamente specifice tnstalatillor interioare de alimentare cu apa rece !?i apa calda
de consum 22
2.4.2.1 Tevl !?i fitinguri metal ice 22
2.4.2.2 Tevl !?i fitinguri din materiale plastice 22
Cu p r i n s
2.4.2.3 Armaturi 25
2.4.2.4 Aparate de rnasura sl control 26
2.4.2.5 Obiecte sanitare, arrnaturl sl accesorii 27
2.4.2.6 Armaturi pentru alimentarea cu apa a obiectelor sanitare 37
2.4.2.7 Accesorii pentru obiecte sanitare .40
2.4.3 Stabilirea tipurilor, determinarea nurnarului obiectelor sanitare sl
amplasarea lor in plan uri Ie de arnltectura ale cladirii ~i in scheme 40
2.4.3.1 Stabilirea tipurilor ~i numarului obiectelor sanitare 40
2.4.3.2 Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de arhitectura ale cladirii si in scheme 45
2.4.4 Calculul hidraulic al conductelor de distrlbutle a apei reci ~i calde pentru consum menajer .45
2.4.4.1 Debite specifice, echivaientl de debite, presiuni norma Ie de utilizare
pentru arrnaturlle obiectelor sanitare .46
2.4.4.2 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor .46
2.4.4.3 Dimensionarea conductelor ~i calculul pierderilor totale de sarcina 53
- Exemple de calcul 62
2.5 lnstalatli interioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendiilor 87
2.5.1 Elemente fundamentale privind securitatea la incendiu a consfructlitor si instalatiilor aferente 87
2.5.1.1 Conceptia qenerala privind securitatea la incendiu 87
2.5.1.2 Preseriptli fundamentale privind securitatea la incendiu a consfructillor in ansamblu sl
a principalelor parti componente ale acestora 87
2.5.1.3 Prescrlptlile principale de proiectare ~i realizare a lnstalatiilor interioare
de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendiilor 92
2.5.2 Materiale ~i echipamente specifice instalatillor de alimentare cu apa rece
pentru combaterea incendiilor 93
2.5.2.1 Detectoare de incendiu 93
2.5.2.2 Centrale Ie de detectle sl semnalizare a incendiilor 94
2.5.2.3 Hidranti interiori si echipamente de serviciu 94
2.5.2.4 Sprinklere 96
2.5.2.5 Drencere 98
2.5.2.6 Aparate de control sl semnalizare (ACS) 98
2.5.2.7 Pulverizatoare 98
2.5.2.8 Tevi, fitinguri sl arrnaturl 98
2.5.3 lnstalatii cu hldrantl interiori pentru combaterea incendiilor 99
2.5.3.1 Solutii constructive ~i scheme ale instalatillor de alimentare cu apa rece a hldrantilor 99
2.5.3.2 Dimensionarea conductelor instalatlllor de alimentare cu aoa rece a hidrantllor interiori
pentru combaterea incendiilor 102
- Exemple de calcul 103
2.5.4 lnstalatil automate cu sprinklere pentru combaterea incendiilor 105
2.5.4.1 Echiparea tehnica a cladirilor cu lnstalatll automate cu sprinklere 105
2.5.4.2 Solutii constructive ~i scheme pentru lnstalata cu sprinklere 107
2.5.4.3 Calculul hidraulic al conductelor de alimentare cu apa rece a sprinklerelor 112
- Exemplu de calcul 114
2.5.5 lnstalatii cu drencere pentru combaterea incendiilor 115
2.5.5.1 Echiparea tehnica a cladirllor cu lnstalatll cu drencere 115
2.5.5.2 Solutli constructive ~i scheme ale lnstalatlilcr de alimentare cu apa a drencerelor 115
2.5.5.3 Dimensionarea conductelor lnstalatillor de alimentare cu apa rece a drencerelor 119
2.5.6 lnstalatii fixe de stingere a incendiului cu apa pulverlzata 119
2.5.6.1 Echiparea tehnlca a cladirilor cu lnstalatii fixe de aoa pulverizata 119
2.5.6.2 Solutii constructive ~i scheme pentru instalatii fixe cu apa pulverizata 119
2.5.6.3 Dimensionarea conductelor instaiatiel fixe de stins incendiul cu apa pulverizata 121
2.5.6.4 - Exemple de calcul 121
2.6 Retele exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 132
2.6.1 Sisteme, scheme ~i condltli de realizare a retelelor exterioare de alimentare cu apa rece
din ansambluri de cladiri 132
2.6.1.1 Alcatuirea sl clasificarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece 132
2.6.1.2 Hetele exterioare de distrlbutie a apei reci in ansambluri de cladiri 132
2.6.1.3 Racordarea instalatiilor interioare la retelele exterioare de alimentare cu apa sau la surse
(oransarnente) 133
2.6.1.4 Amplasarea (pozarea) retelelor exterioare de alimentare cu aoa rece 134
2.6.2 Materiale ~i echipamente specifice pentru retelele exterioare de alimentare cu apa rece
din ansambluri de cladiri 134
2.6.2.1 Conducte ~i arrnaturi 134
2.6.2.2 Hldranti exteriori pentru stingerea incendiilor 135
2.6.2.3 Hidranti pentru strop it spatli verzi 135
2.6.3 Dimensionarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 135
2.6.3.1 Stabilirea tipurilor l?i nurnarului punctelor de consum alimentate cu apa rece
din retelele exterioare 135
2.6.3.2 Debite specifice sl debite de calcul pentru dimensionarea conductelor exterioare
de dletrloutie a apei reci in ansambluri de cladiri 137
2.6.3.3 Dimensionarea conductelor retelelor exterioare de disfributie a apei reci
in ansambluri de cladiri l?i calculul pierderilor totale de sarcina 143
2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de bransarnent 143
2.6.4 Exemple de calcul 143
2.7 lnstalatll pentru acumularea (stocarea) apei reci 148
2.7.1 Solutil constructive l?i scheme pentru realizarea lnstalatillor 148
2.7.1.1 Rezervoare la sol sl ingropate in sol 148
2.7.1.2 Castele de apa 149
2.7.1.3 Rezervoare de inaltime 150
2.7.2 Calculul volumului necesar (capacitatii) rezervoarelor pentru acumularea apei reci 150
2.7.2.1 Calculul volumului rezervei de apa pentru combaterea incendiului 150
2.7.2.2 Calculul volumului rezervei de apa pentru cazuri de avarii 151
2.7.2.3 Calculul volumului de compensare pentru consumul de aoa in scopuri menajere
sau industriale 152
2.7.3 Calculul hidraulic al conductelor aferente rezervoarelor de acumulare a apei reci 153
2.7.3.1 Determinarea diametrului sl nurnarului robinetelor cu plutitor 154
2.7.3.2 Dimensionarea conductei de preaplin sl a conductei de golire a rezervorului
de acumulare a apei reci 154
2.7.4 Exemple de calcul 155
2.8 lnstalatli pentru ridicarea presiunii apei reci 156
2.8.1 Elemente de baza privind functlonarea pompelor in instalatiile hidraulice 156
2.8.1.1 Clasificarea pompei or 156
2.8.1.2 Curbele caracteristice la turatle constanta, ale unei pompe centrifuge 156
2.8.1.3 Calculul inaltimii de pompare a apei 157
2.8.1.4 Determinarea punctului de functionare a instalatiel de pompare.
Energia specitlca de pompare a apei 158
2.8.1.5 Calculul Inaltirnf geodezice de aspiratle, Cavitatia pompelor 158
2.8.1.6 Funotlonarea pompelor cuplate 159
2.8.1.7 Reglarea pompelor 161
2.8.2 Materiale, aparate, echipamente l?i agregate pentru instalatlile de pompare a apei 164
2.8.2.1 Pompe 164
2.8.2.2 Recipiente de hidrofor 165
2.8.2.3 Rezervoare tampon 165
2.8.2.4 Aparate de automatizare, slquranta l?i control pentru instalatii de pompare a apei 165
2.8.3 Solutii constructive, scheme sl dimensionarea instalatlllor de ridicare a presiunii apei reci 165
2.8.3.1 lnstalatii de pompare a apei, cuplate cu rezervor tampon l?i recipiente de hidrofor 165
2.8.3.2 Grupuri de pompe cu turatie verlablla, cuplate in paralel (sistem HYDROMUL TI) 168
2.8.3.3 lnstalatii de pompare a apei, cuplate cu rezervor tampon l?i rezervoare de Inaltlrne 168
2.8.3.4 Particularitaf ale instalatiilor de pompare a apei necesara stingerii incendiului 169
2.8.4 Exemple de calcul 170
2.9 lnstalatil centrale pentru prepararea apei calde de consum 172
2.9.1 Solutil constructive l?i scheme de instalatii 172
2.9.1.1 Elemente de baza pentru adoptarea soluthlor constructive sl schemelor de instalatil 172
2.9.1.2 lnstalatll centrale de preparare a apei calde de consum, in sisteme cu acumulare 172
2.9.1.3 instalatll centrale de preparare a apei calde de consum, in sisteme fara acumulare 175
2.9.2 Materiale sl echipamente pentru instalatii centrale de preparare a apei calde de consum 177
2.9.2.1 Schirnbatoare de cal dura 177
2.9.2.2 Pompe de circulatle a apei calde de consum 177
2.9.2.3 Armaturi de inchidere, reglare, siguranta sl control 178
2.9.3 Calculul instalatiilor centrale de preparare a apei cal de de consum 178
2.9.3.1 Debitul de calcul pentru apa calda de consum 178
2.9.3.2 Necesarul de cal dura pentru prepararea apei cal de de consum 178
2.9.3.3 Calculul termic al boilerului 178
2.9.3.4 Calculul volumului (capacitatli) rezervoarelor (acumulatoarelor) de apa calda
(fara serpentina interloara de lncalzlre) 179
2.9.3.5 Calculul termic al schlmbatoaretor de caldura recuperative, cu clrculatia
aqentilor termici in contracurent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .179
2.9.4 Retele de conducte pentru distrlbutla sl circulatla apei calde de consum 181
2.9.4.1 Hetele de conducte pentru dlsfrlbutia apei calde de consum 181
2.9.4.2 Hetele de conducte pentru cjrculatia apei calde de consum 182
2.9.4.3 Calculul pierderilor de caldura ale retelelor de transport sl distribuire a apei calde de consum .. 183
2.9.4.4 Calculul debitelor de apa din conductele de circulatie 185
2.9.5 Exemple de calcul 185
2.9.6 Utilizarea surselor regenerabile pentru prepararea apei cal de de consum 189
2.9.6.1 Utilizarea apelor geotermale pentru prepararea apei calde de consum 189
2.9.6.2 Utilizarea energiei geotermale cu pompe de caldura pentru prepararea apei calde de consum .. 192
2.9.6.3 Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei cal de de consum 192
2.10 lnstalatil locale pentru prepararea apei cal de de consum 205
2.10.1 Aparate electrice pentru prepararea locala a apei calde de consum 205
2.10.1.1 Incalzttoare electrice instantanee 205
2.10.1.2 Boilere electrice 205
2.10.2 Aparate pentru prepararea local a a apei calde de consum, folosind gaze naturale 205
2.10.2.1 Incalzltoare instantanee de apa 205
2.10.2.2 Boilere generatoare de apa calda 206
2.10.3 Cazane pentru prepararea locala a apei cal de de consum 206
2.11 Tehnologii de executare :;;i montare a lnstalatillor de alimentare cu apa 206
2.11.1 Organizarea lucrarilor de executare :;;i montare a lnstalatiilor de alimentare cu apa 206
2.11.2 Trasarea instalatillor interioare de alimentare cu apa rece sl calda de consum 206
2.11.3 Executarea sfrapunqerilor si sllturilor in elemente de constructie in vederea
rnontaril instalatlilor interioare 207
2.11.4 Tehnologia de executare :;;i montare a retelelor interioare de conducte sl a armaturilor anexe .. 207
2.11.4.1 Executarea :;;i montarea conductelor principale de dlstrlbutle a apei 207
2.11.4.2 Montarea coloanelor 209
2.11.4.3 Montarea conductelor de legatura de la coloane la armatunle obiectelor sanitare 209
2.11.4.4 Montarea arrnaturilor obiectelor sanitare 210
2.11.5 Montarea obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora 210
2.11.6 Tehnologia de executare :;;i montare a conductei de bransarnent 210
2.11.7 Montarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece cu apa catda de consum 211
2.11.7.1 Montarea subterana a conductelor retelelor exterioare cu alimentare cu apa rece 211
2.11.7.2 Montarea aerlana a conductelor retelelor exterioare de alimentare cu apa 212
2.11.8 Montarea echipamentelor sl utilajelor 212
2.11.8.1 Montarea pompelor sl racordarea la instalatie 212
2.11.8.2 Montarea echipamentelor de pompare a apei, cuplate cu recipiente de hidrofor 212
2.11.8.3 Montarea rezervoarelor 213
2.11.9 Probarea :;;i receptia instalatiilor cu apa 213
2.11.9.1 Probarea :;;i receptia lnstalatillor interioare de alimentare cu apa rece :;;i apa calda
de consum 213
2.11.9.2 Probarea si receptia retelelor exterioare de alimentare cu apa 214
2.12 Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa 214
2.13 Exploatarea lnstalatiilor de alimentare cu apa 215
2.13.1 Sisteme sl tehnologii de reabilitare :;;i modernizare a conductelor 215
2.13.2 Metode de reabilitaresi modernizare a conductelor de alimentare cu apa 216
2.13.2.1 Metoda Compact-Pipe 216
2.13.2.2 Metoda Slipline 217
2.13.2.3 Metoda Sublime 217
2.13.2.4 Metoda GFK-Liner 218
2.13.2.5 Swageliming 218
2.13.2.6 Metoda Rolldown 218
2.13.2.7 Metoda Short Liner 219
2.13.2.8 Metoda Berstuning 219
2.13.2.9 Metoda Pilot Pipe 220
2.13.2.10 Metoda Microtunneling 220
3. INSTALATII DE CANALIZARE
3.1 Caracteristicile apelor uzate sl normele de protectle a mediului 224
3.1.1 Caracteristicile apelor uzate 224
3.1.2 Condltlile de evacuare a apelor uzate in canalizarile localitatilor sl normele de protectle
a mediului 224
3.2 Sisteme sl scheme generale de realizare a instalatillor de canalizare 225
3.3 lnstalatil interioare de canalizare a apelor uzate menajere 227
Cu p r i n s
3.3.1 Solutii constructive pentru retelele interioare de canalizare a apelor uzate menajere 227
3.3.1.1 Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere 227
3.3.1.2 Conducte de ventilare naturala a retelel de canalizare a ape lor uzate menajere 230
3.3.1.3 Racordarea lnstalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate la reteaua exterloara
de canalizare 231
3.3.2 Materiale si echipamente specifice instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate
menajere 232
3.3.2.1 Tevi, tuburi sl piese de legatura pentru canalizan 232
3.3.2.2 Ventile de scurgere pentru obiecte sanitare 234
3.3.2.3 Sifoane pentru obiecte sanitare, rnasinl de spalat vase si rnaslni de spalat rufe 235
3.3.2.4 Sifoane de pardoseala 235
3.3.2.5 Inchlzatoare cu sertar contra refularf apei uzate 236
3.3.3 Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere 236
3.3.3.1 Debite specifice, echivalenti de debite ~i debite de calcul 236
3.3.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor uzate menajere 238
- Exemple de calcul 238
3.4 lnstalatil interioare de canalizare a apelor uzate industriale 263
3.4.1 Solutf constructive pentru retelele interioare de canalizare a apelor uzate industriale 263
3.4.2 Materiale specifice lnstalatlilor interioare de canalizare a apelor uzate industriale 263
3.4.3 Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apelor uzate industriale 264
3.4.3.1 Debite specifice sl debite de calcul pentru dimensionarea conductelor
de canalizare a apelor uzate industriale 264
3.4.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor uzate industriale 264
3.5 lnstalatii interioare de canalizare a apelor meteorice 264
3.5.1 Solutli constructive pentru instalatille interioare de canalizare a apelor meteorice 264
3.5.2 Materiale sl echipamente specifice lnstalatillor de canalizare a apelor meteorice 265
3.5.3 Dimensionarea conductelor retelel interioare de canalizare a ape lor meteorice 267
3.5.3.1 Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteor ice ~i debitele de calcul
pentru dimensionarea conductelor 267
3.5.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor meteorice 267
3.5.4 Exemple de calcul 275
3.6 Retele exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 276
3.6.1 incadrarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri
in schemele sl sistemele de canalizare a localitatilor 276
3.6.2 Materiale sl echipamente utilizate la realizarea retelelor exterioare de canalizare
din ansambluri de cladiri 276
3.6.3 Constructii accesorii ale retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 277
3.6.4 Dimensionarea conductelor retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 278
3.6.4.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor 278
3.6.4.2 Dimensionarea conductelor rete lei exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 281
3.6.4.3 Dimensionarea gurilor de scurgere 281
3.6.4.4 Dimensionarea deversoarelor 282
3.6.4.5 Dimensionarea bazinelor de retentle 282
3.6.5 Profilul longitudinal al retelei exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 282
3.6.6 Exemple de calcul 282
3.7 lnstalatll de pompare a apelor de canalizare 287
3.7.1 Solutii constructive ~i scheme pentru instalatil de pompare a apelor de canalizare 287
3.7.2 Echipamente ~i utilaje specifice folosite pentru pomparea apelor de canalizare 287
3.7.3 Calculul instatatlilor de pompare a apelor de canalizare 289
- Exemplu de calcul 291
3.8 lnstalatll locale de epurare a apelor uzate 291
3.8.1 Procedee, procese ~i scheme generale de epurare a ape lor uzate 291
3.8.1.1 Procedee de epurare 291
3.8.1.2 Procese principale folosite la epurarea apelor uzate 291
3.8.1.3 Scheme generale de epurare a apelor uzate 293
3.8.2 Echipamente, utilaje sl aparate pentru epurarea locala a apelor uzate 295
3.8.2.1 Gratare ~i site 295
3.8.2.2 Separatoare de nisip, narnol sau resturi alimentare 295
3.8.2.3 Separatoare de grasimi sau uleiuri 296
3.8.2.4 Echipamente ~i instalatii locale de epurare chirnica a apelor uzate 299
3.8.2.5 Echipamente sl instalatil locale de epurare mecano-biologica artlnclala a apelor uzate 300
3.9 Tehnologii de executie ~i montare a instalatlilor de canalizare 301
3.9.1 Scule, utilaje ~i dispozitive folosite la executia si montarea lnstalatlilor de canalizare 301
3.9.2 Montarea retelelor interioare de canalizare 301
3.9.3 Racordarea obiectelor sanitare la reteaua lnterloara de canalizare 303
3.9.4 Montarea receptoarelor de ape meteorice 307
3.9.5 Executarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 307
3.9.5.1 Trasarea sl executarea santurilor pentru montarea tuburilor de canalizare 307
3.9.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare 307
3.9.5.3 Executarea consfructiilor accesorii ale retelelor exterioare de canalizare 308
3.9.6 Probarea $i receptia instalatillor de canalizare 308
3.9.6.1 lnstalatli interioare 308
3.9.6.2 lnstalatlilor exterioare de canalizare 308
3.9.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatillor de canalizare 308
4. INSTALATII SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA
4.1 Bazine de inot (piscine) 310
4.1.1 Categorii de bazine de inot 310
4.1.2 Calitatea apei din bazinele de inot 311
4.1.3 Solutii constructive $i scheme de realizare a instalatillor hidraulice pentru bazine de inot 312
4.1.3.1 Schema qenerala a instalatiilor de tratare a apei 312
4.1.3.2 Dispozitive de preluare de suprafata; deversoare, sparge-val, rigole, skimere 312
4.1.3.3 Prize de aspiratie 313
4.1.3.4 Prize de fund (piese de evacuare) 313
4.1.3.5 Duze de injectl' 313
4.1.3.6 Dispozitive (echipamente) pentru inot in contracurent 314
4.1.3.7 Dispozitive (echipamente) pentru hidroterapie 314
4.1.3.8 Dispozitive (echipamente) pentru spalarea bazinelor de inot 314
4.1.4 Dimensionarea instalatiilor hidraulice ale bazinelor de inot 314
4.1.4.1 Debitul de calcul 314
4.1.4.2 Calculul lnstalatiel de tratare a apei 314
4.2 Bai publice 316
4.3 Bucatarii mari pentru restaurante, hoteluri, spitale, cantine 317
4.4 Spitale, policlinici, complexe balneare 317
4.5 Spalatorii de rufe sl curatatorll chimice 318
4.6 Closete publice 318
4.7 Hmtani arteziene cu jocuri de apa 320
4.8 Fantani publice pentru baut apa 322
4.9 lnstalatil pentru stropit spatli verzi 323
4.10 lnstalatii de alimentare cu apa sl canalizare in plete publice fixe sau volante,
amplasate in aer liber 323
5. INSTALATII SANITARE TN Cl ADl RI IZOLATE
5.1 lnstalatii locale de alimentare cu apa rece 326
5.2 lnstalatii locale de canalizare 326
6. INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE
6.1 Proprietatile fizice principale ale gazelor naturale combustibile 330
6.1.1 Stari de referinta pentru gaze naturale combustibile 330
6.1.2 Treptele de presiuni in instalatiile de gaze naturale combustibile 330
6.1.3 Densitatea gazelor naturale combustibile 330
6.1.4 Vascozltatea gazelor naturale combustibile 330
6.2 Arderea gazelor naturale combustibile 330
6.2.1 Temperatura de aprindere 331
6.2.2 Limite de amestec 331
6.2.3 Viteza de ardere 331
6.2.4 Autoaprinderea sau explozia 332
6.2.5 Calculul arderii gazelor naturale combustibile 332
6.2.6 Ardere completa, ardere lncornpleta 335
6.2.7 Controlul arderii 335
6.3 Materiale sl aparate pentru lnstalatli de gaze naturale combustibile 337
6.3.1 Tevi sl fitinguri metalice 337
6.3.2 Tevi si fitinguri din polietilena (PE) de inalta densitate 337
6.3.3 Armaturi 337
6.3.4 Arzatoare de gaze naturale combustibile 338
6.3.5 Aparate de utilizare a gazelor naturale combustibile 339
6.3.6 Detectoare de gaze, dispozitive sl armatun de siguranta sl blocare 339
6.3.6.1 Detectoare de gaze 339
6.3.6.2 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale combustibile 340
6.3.6.3 Dispozitive de siguranta cu flacara de veghe 341
6.3.6.4 Supape de siguranta 341
6.3.7 Filtre de praf pentru gaze naturale combustibile 342
6.3.8 Separatoare de lichide 342
6.3.8.1 Separatoare gravitationale 342
6.3.8.2 Separatoare centrifugale 342
6.3.9 Regulatoare de presiune pentru gaze naturale combustibile 342
6.3.9.1 Regulatoare automate de presiune, cu actlonare directa 344
6.3.9.2 Regulatoare automate de presiune, cu actionare indirecta 345
6.3.10 Aparate pentru rnasurarea sl inregistrarea debitelor de gaze naturale combustibile 345
6.3.10.1 Contoare volumetrice 345
6.3.10.2 Contoare dlferentiale 346
6.3.11 Aparate pentru rnasurarea presiunii gazelor naturale combustibile 346
6.4 lnstalatii interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile 346
6.4.1 Conditii pentru utilizarea gazelor naturale combustibile in cladiri 346
6.4.2 Solutil constructive l;li scheme de realizare a instalatiilor interioare de utilizare
a gazelor naturale combustibile 348
6.4.2.1 Scheme generale de realizare a instalatillor interioare de gaze naturale combustibile 348
6.4.2.2 Solutii constructive pentru racordarea aparatelor de utilizare l;li a arzatoarelor
de gaze naturale combustibile la reteaua de conducte 349
6.4.2.3 Solutii constructive pentru realizarea retelei interioare de distributle
a gazelor naturale combustibile 350
6.4.2.4 Asigurarea aerului necesar arderii l;li evacuarea gazelor de ardere 351
6.4.3 Dimensionarea conductelor instalatiilor interioare de utilizare a gazelor naturale
combustibile de joasa presiune 352
6.4.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile
de joasa presiune 352
6.4.3.2 Stabilirea caderilor de presiune disponibile pentru dimensionarea conductelor
instalatlllor interioare de gaze naturale de joasa presiune 352
6.4.3.3 Dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile 353
- Exemple de calcul 357
6.5 Bransarnente l;li racorduri ale lnstatatillor interioare la retelele exterioare
de gaze naturale combustibile 358
6.6 Statii sl posturi de reducere sl reglare a presiunii sl rnasurare a debitelor
de gaze naturale combustibile 360
6.6.1 Statli cu 0singura treapta de reducere l;li reglare a presiunii sl rnasurare a debitului
de gaze naturale combustibile 361
6.6.2 Statii cu doua sau mai multe trepte de reducere si reglare a presiunii si rnasurare
a debitelor de gaze naturale combustibile 361
6.6.3 Posturi pentru reducerea sl reglarea presiunii sl masurarea debitelor
de gaze naturale combustibile 362
6.6.4 consiructt pentru statu si posturi de reducere si reglare a presiunii si rnasurare
a debitelor de gaze naturale combustibile 363
6.7 Hetele exterioare de gaze naturale combustibile 363
6.7.1 Solutil constructive l;li scheme pentru retelele exterioare de gaze naturale combustibile 363
6.7.2 Protectla anticorosiva a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 365
6.7.2.1 Cauzele care provoaca coroziunea conductelor metalice pentru transportul
l;li dlsfributla gazelor naturale combustibile 365
6.7.2.2 Masurile de protectie anticoroslva a conductelor exterioare
de gaze naturale combustibile 367
6.7.3 Dimensionarea conductelor retelel exterioare de gaze naturale combustibile 367
6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor retelelor exterioare
de gaze naturale combustibile 367
6.7.3.2 Stabilirea caderllor de presiune disponibile pentru dimensionarea conductelor
retelelor exterioare de gaze naturale de joasa presiune 368
6.7.3.3 Dimensionarea conductelor retelei exterioare de gaze naturale combustibile
(presiune medie sau redusa) 368
6.8 Tehnologia de executare sl montare a instalatlilor de gaze naturale combustibile 370
6.8.1 Tehnologii de montare a instalatlilor interioare de gaze naturale combustibile 370
Cu p r i n s
6.8.1.1 Montarea contoarelor de gaze naturale combustibile 370
6.8.1.2 Montarea coloanei de alimentare cu gaze naturale combustibile a instalatiel interioare 370
6.8.1.3 Montarea retelei interioare de disfributie a gazelor naturale combustibile 370
6.8.1.4 Montarea arzatoerelor sl aparatelor de utilizare 371
6.8.1.5 Probarea si receptia instalatilior interioare de gaze naturale combustibile 371
6.8.2 Tehnologia de montare a bransarnentetor de gaze naturale combustibile 371
6.8.3 Tehnologia de montare a statiilor sl posturilor pentru reducerea l;li
reglarea presiunii gazelor naturale combustibile 372
6.8.3.1 Amplasarea l;li montarea echipamentelor 372
6.8.3.2 Probarea sl receptia statiilor sl posturilor de reglare 372
6.8.4 Tehnologia de montare a retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 372
6.8.4.1 Montarea subterana a retelelor exterioare de gaze naturale 372
6.8.4.2 Montarea aeriana a retelelor exterioare de gaze naturale 373
6.8.4.3 Probarea sl receptia retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 373
6.9 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare
a instalatiilor de gaze naturale combustibile 373
7. INSTALATII DE GAZE PETROLIERE Ll CHEFIATE
7.1 Proprletatile principale ale gazelor petroliere lichefiate 376
7.2 Arderea gazelor petroliere lichefiate 376
7.3 Materiale, aparate l;li butelii pentru gaze petroliere lichefiate 376
7.3.1 Tevi sl fitinguri metal ice 376
7.3.2 Racorduri flexibile 376
7.3.3 Recipiente pentru gaze petroliere lichefiate 376
7.3.3.1 Recipiente mobile (butelii) pentru gaze petroliere lichefiate 376
7.3.3.2 Recipiente stabile pentru gaze petroliere lichefiate 377
7.3.4 Armaturi 377
7.3.4.1 Robinete pentru conducte 377
7.3.4.2 Robinete pentru butelii de gaze petroliere lichefiate 377
7.3.4.3 Armaturi pentru recipiente stabile de gaze petroliere lichefiate 378
7.3.5 Regulatoare de presiune pentru gaze petroliere lichefiate 378
7.3.6 Contoare de gaze petroliere lichefiate 379
7.3.7 Arzatoare l;li aparate de utilizare pentru gaze petroliere lichefiate 379
7.4 lnstalatii interioare de utilizare a gazelor petroliere lichefiate 379
7.4.1 Solutli constructive sl scheme pentru instalattl interioare de utilizare
a gazelor petroliere lichefiate 379
7.4.1.1 lnstalatil interioare de gaze petroliere lichefiate,
cu conducte din tevl din otel 379
7.4.1.2 lnstalatli locale de gaze petroliere lichefiate, cu racorduri flexibile 380
7.4.2 Dimensionarea conductelor cu tevi din otel pentru
instalatii de gaze petroliere lichefiate 381
- Exemple de calcul .. 381
7.5 lnstalatii exterioare de gaze petroliere lichefiate 382
7.5.1 lnstalatii de depozitare in recipiente mobile (butelii) a gazelor petroliere lichefiate 382
7.5.1.1 Schema generala l;li functlonarea instalatlei de depozitare
in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate 382
7.5.1.2 Constructia instalatiel de depozitare
in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate 382
7.5.2 lnstalatii de depozitare in recipiente stabile a gazelor petroliere lichefiate 383
7.5.3 Retele exterioare de gaze petroliere lichefiate 384
7.6 Tehnologii de executare l;li montare a lnstalatiilor de gaze petroliere lichefiate 384
7.6.1 Montarea instalatiilor interioare de gaze petroliere lichefiate 384
7.6.1.1 Montarea lnstalatillor interioare de gaze petroliere lichefiate,
cu conducte cu tevi din otel 384
7.6.1.2 Montarea instalatillor interioare de gaze petroliere lichefiate,
cu racorduri flexibile 385
7.6.2 Montarea instalatillor exterioare de gaze petroliere lichefiate 385
7.6.2.1 Montarea instalathlor de depozitare in recipiente mobile
a gazelor petroliere lichefiate 385
7.6.2.2 Montarea instalatillor de depozitare in recipiente stabile
a gazelor petroliere lichefiate 385
7.6.2.3 Montarea retelelor exterioare de gaze petroliere lichefiate 386
7.6.3 Probarea l;li receptia instalatiilor de gaze petroliere lichefiate 386
7.6.3.1 Proba prelirninera 386
7.6.3.2 Proba de rezistenta 386
7.6.3.3 Proba de etanseitate 386
7.7 Elemente necesare pentru elaborarea lnstructlunilor de exploatare a instatatiilor
de gaze petroliere lichefiate 387
8. INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE
8.1 lnstalatii de aer comprimat 390
8.1.1 Solutii constructive sl scheme pentru realizarea lnstalatiilor de aer comprimat 390
8.1.1.1 Elementele componente sl clasificarea instalatiilor de aer comprimat 390
8.1.1.2 lnstalatii locale de aer comprimat 390
8.1.1.3 lnstalatii centrale de aer comprimat 390
8.1.1.4 Heteaua de conducte a instalatiel centrale de aer comprimat 391
8.1.2 Materiale, echipamente si utilaje specifice instalatiilor de aer comprimat 392
8.1.2.1 Compresoare de aer 392
8.1.2.2 Rezervoare-tampon pentru aer comprimat 393
8.1.2.3 Filtre de aer 393
8.1.2.4 Uscatoare de aer comprimat 393
8.1.3 Dimensionarea conductelor lnstalatillor de aer comprimat 394
- Exemplu de calcul .. 395
8.2 lnstalatii de oxigen 395
8.2.1 Proprietatile $i utilizarile oxigenului 395
8.2.2 Solutii constructive sl scheme pentru instalatll de oxigen 396
8.2.2.1 lnstalatii pentru distrloutla sl utilizarea oxigenului gazos 396
8.2.2.2 lnstalatii pentru transportul $i disfrlbutia oxigenului lichid 397
8.2.3 Materiale, echipamente sl aparate pentru lnstalatli de oxigen 397
8.2.3.1 Conducte sl arrnaturl 397
8.2.3.2 Butelii de oxigen 398
8.2.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen 398
8.2.4 Dimensionarea conductelor de dlsfrlbutie a oxigenului gazos 398
- Exemplu de calcul 398
8.3 lnstalatii de acetllena 399
8.3.1 Proprietatlle sl utilizarile acetilenei 399
8.3.2 Solutii constructive sl scheme pentru instalatii de acetilena 399
8.3.2.1 Statii centrale pentru producerea si distributia acetilenei 399
8.3.2.2 Retele de conducte pentru distrjbutla acetilenei 399
8.3.2.3 lnstalatii locale pentru distributia $i utilizarea acetilenei .400
8.3.3 Materiale sl aparate pentru instalatiile de acetilena 401
8.3.3.1 Generatoare de acetilena 401
8.3.3.2 Aparate pentru spalarea, epurarea sl racrea acetilenei .401
8.3.3.3 Dispozitive de siquranta pentru lnstalatille de acetilena 402
8.3.3.4 Butelii de acetilena .402
8.3.3.5 Reductoare de presiune pentru acetilena 402
8.3.3.6 Tevl, fitinguri sl armatert pentru instalatil de acetilena .402
8.3.4 Dimensionarea instalatiilor de acetilena 402
8.3.4.1 Debitul de acetilena prod us de un generator .402
8.3.4.2 Debite de apa necesare pentru producerea si racirea acetilenei .402
8.3.4.3 Dimensionarea conductelor pentru distrtbutia acetilenei .403
- Exemplu de calcul 403
8.4 lnstalatil de hidrogen .403
8.4.1 Proprietatile sl utilizarile hidrogenului 403
8.4.2 lnstalatii pentru distributia hidrogenului 403
8.5 lnstalatii cu fluide tehnologice folosite pentru combaterea incendiilor .403
8.5.1 lnstalatil cu dioxid de carbon 403
8.5.1.1 Proprietatile dioxidului de carbon ca substanta de stingere a incendiilor .403
8.5.1.2 Echiparea tehnica a cladirllor cu instalatii de stingere a incendiilor
cu dioxid de carbon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .404
8.5.1.3 Solutli constructive sl scheme pentru instalatli de stingere a incendiilor
cu dioxid de carbon 404
8.5.1.4 Materiale, echipamente, dispozitive $i aparate pentru instalatiile de stins incendiul
cu dioxid de carbon 406
8.5.1.5 Dimensiunea conductelor instalatiilor cu dioxid de carbon .406
8.5.2 Instalatii fixe de stingere a incendiilor cu FM200 .407
Cu p r i n s
8.5.2.1 Proprietatile substantei de stingere a incendiilor FM200 .407
8.5.2.2 Solutii constructive sl scheme pentru lnstalatil de stingere a incendiilor cu FM200 .408
8.5.3 lnstalatii cu azot .408
8.5.3.1 Proprletatile azotului ca suostanta de stingere a incendiului 408
8.5.3.2 Solutti constructive sl scheme pentru instalatli fixe de inertizare sau
stingere a incendiilor cu azot 408
8.5.3.3 Dimensionarea instalatlilor fixe de inertizare sau
stingere a incendiilor cu azot 409
8.5.4 lnstalatii de stingere a incendiilor cu spurna .410
8.5.4.1 Proprletatlle spurnantilor concentratl sl ale spumei folosite
la stingerea incendiilor .410
8.5.4.2 Solutii constructive ~i scheme pentru instalatiile
de stingere a incendiilor cu spurna .411
8.5.4.3 Dimensionarea instalatiitor de stingere cu spurna .413
8.5.5 instalatii cu pulberi stingatoare de incendiu .413
8.5.5.1 Proprietatile pulberilor stingatoare de incendiu .413
8.5.5.2 Solutii constructive sl scheme pentru lnstalatii
cu pulberi stingatoare de incendiu .414
8.6 Tehnologii de executare ~i montare a instalatiilor cu fluide tehnologice .414
8.6.1 lnstalatll de aer comprimat 414
8.6.2 lnstalatii de oxigen .415
8.6.3 lnstalatli de acetilena .415
8.6.4 lnstalatii cu fluide tehnologice folosite pentru combaterea incendiilor .415
8.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare
a instalatiilor cu fluide tehnologice .415
9. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTELOR ENERGETICE A INSTALATIILOR DE APA CALDA
DE CONSUM
9.1 Obiect, domeniul de aplicare, acte normative conexe, terminologii, notatii 418
9.1.1. Obiectul metodologiei si domeniul de aplicare
9.1.2. Acte normative conexe, terminologii, notatli
9.1.3. Notatii, unitati de masura
9.2 Clasificarea lnstalatlilor de alimentare cu apa calda de consum .418
9.2.1. Sisteme de preparare a apei calde de consum In functie de numarul de surse de energie
sl de zone de disfributie
9.2.2. Sisteme centrale de preparare a apei calde de consum In functle de sistemele de lncalzire
9.2.3. Combustibilul utilizat pentru cazanele centralelor termice
9.2.4. Regimul de alimentare cu apa rece
9.3 Energia utila pentru instalatiile de alimentare cu apa calda de consum .420
9.3.1. Elementele componente ale instalatiei de alimentare cu apa calda de consum
9.3.2.Pierderile de caldura aferente lnstalatlei de alimentare cu apa calda de consum
9.3.3. Perioadele de calcul
9.4 Recuperarea pierderilor de caldura .421
9.5 Energia auxiliara totala necesara pentru instalatia de alimentare cu apa catda de consum .421
9.6 Necesarul de caldura pentru prepararea apei cal de de consum (energia utila neta) 422
9.6.1. Necesarul de cal dura pentru prepararea apei cal de de consum, pe baza volumului de apa furnizat la
consumator .
9.6.2. Temperatura de utilizare a apei calde
9.6.3. Temperatura apei reci
9.6.4. Volumul necesar de apa calda de consum
9.6.4.1. Volumul necesar de apa calda de consum calculat cu debite specifice .422
9.6.4.2. Volumul necesar de apa calda de consum calculat pentru locuinte unifamiliale 423
9.6.5. Volumul de apa calda de consum corespunzator pierderilor sl risipei de apa, calculat cu pierderi
specifice de apa calda de consum
9.6.6. Volumul de apa calda de consum corespunzator pierderilor sl risipei de apa, calculat cu
coeficlenf adimensionali .423
9.6.7. Volumul de apa calda de consum corespunzator pierderilor sl risipei de apa, calculat cu
valori tabelare .423
9.7 Metoda de calcul a necesarului de energie terrnlca aferent sistemelor de distributle a apei
calde de consum .423
9.8 Pierderile de caldura pe conductele de distributie a apei cal de de consum .424
9.8.1. Generalitati .424
Cu p r i n s
9.8.2. Pierderile de caldura ale conductelor de distributie calculate in functie de marlrnea
suprafetei locuibile .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .424
9.8.2.1. Metoda de calcul simplificata .424
9.8.2.2. Metoda cu date intabulate .424
9.8.3. Pierderile de caldura pe traseul conductelor de distributie, calculate pe baza tipurilor de
arrnaturl pentru consumul apei calde 424
9.8.4. Pierderile de caldura pe traseul conductelor de distrjbutle, calculate utilizand 0metoda
detallata de calcul .424
9.9. Pierderile de caldura aferente unei retele de dlstrlbutle a apei calde de consum, in cazul
prezentel retelei de recirculare a apei calde de consum .426
9.9.1. Determinarea pierderilor de caldura pe conductele de recirculare a apei calde de consum
utilizand lungimea tronsoanelor .426
9.9.2. Determinarea pierderilor de caldura pe 0conducta de recirculare a apei calde de consum
in perioada de nefunctionare a pompei .426
9.10. Pierderile de caldura aferente echipamentelor montate la punctele de consum 426
9.11. Pierderile auxiliare de energie aferente sistemelor de distrjbutie a apei calde de consum .426
9.12. Pierderi auxiliare de energie necesara pentru incalzlrea electrica a traseelor .426
9.13. Energia auxillara neoesarafunctlonerll pompelor 426
9.13.1. Metoda simplificata de calcul a energiei electrice necesara pompelor .426
9.13.2. Metoda detaliata de calcul a energiei electrice necesare pompelor
9.14. Pierderi de caldura recuperabile, recuperate ~i nerecuperabile .427
9.15. Metoda de calcul a necesarului de energie terrnica aferent echipamentelor de preparare sl
acumulare a apei calde de consum 427
9.15.1. Pierderile de caldura prin mantaua acumulatorului de apa calda de consum .427
9.15.2. Pierderile de caldura aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum .427
9.15.3. Pierderile aferente sistemelor de preparare a apei calde de consum pentru alte tipuri
de cladiri 427
9.16. Proportiile de calcul ale caldurii necesare prepararf apei calde menajere in sistemele combinate 427
9.16.1. lnstalatil cu generatoare multiple .428
9.16.1.1. Pierderile de energie terrnica pentru generatoare alternative 428
ANEXE .431
u
Pumpen Intelligenz.
www.wilo.ro
Va prezentarn primul rezervor incastrat din lume ce poate
fi montat fara ajutorul uneltelor: poate fi user de ajustat pe
lungime datorita picioarelor autoportante, marginile casetei
de protectie pot fi indepartate cu mana de-a lungulliniilor
perforate, robinetul coltar se poate inchide si deschide
simplu cu ajutorul unui mecanism cu ax.
Consultati intreaga gama de produse Geberit:
www.geberit.ro. e-mail: info.ro@geberit.com
Tel.: 021.330.30.80, 021.330.30.81.
.GEBERIT
Noul el ement
de i nst al are -
Geberi t Duof i x
Mont aj tara unel t e
IIGEBERIT
WEFA PLASTIC
f(:,:\\V.~S7;4L
ev~@ consulting
) 6) ECONOMIE ENERGETICA - CONSUL TA NTA OGl c A
Compania noastra ofera l a c el e mai ridic ate standar
e
e
proiectare instolotii pentru consfructii
audit energetic ~i inspectieinstoia!ii eP E (certificat de
performan!a enerqetico) pentru aparlamente ~icladiri
Legii 372/2005
proiectare lucrari dereabilitare termi(:Q
tehnica calitativo, audit em'r9''''lc,''Y4~I.
REVISTA A SOCIA TIEI INGINERIL OR DE INSTA L A TII DIN ROMA NIA
SA NITA RE, INCA L ZIRE, VENTIL A RE, Cl iMA TIZA RE, FRIG, EL ECTRICE, GA ZE
I. Insl al al i i sani l are
,
Capitolul 1
Elemente generale
Capi t ol ul 1: El ement e gener al e I.Inst al al i i sani t ar e
sa fie descris, in mod obiectiv, in asa
rnaniera lncat sa corespunda neceslta-
tii autoritatii contractante. Ele definesc
caracteristici referitoare la nivelul cali-
tativ, tehnic si de perforrnanta si pot
face referire la prescrlptil de proiectare
~i de calcul al costurilor, la verificarea,
inspectia sl conditllle de receptle a lu-
crarilor, a procedeelor si metodelor de
executie, ca si la orice alte conditil cu
caracter tehnic.
Specificatiile tehnice trebuie sa per-
mita oricarui ofertant accesul ega I la
procedura de atribuire si nu trebuie sa
aiba ca efect introducerea unor obsta-
cole nejustificate de natura sa restran-
ga concurenta intre operatorii econo-
mici.
Specificatiile tehnice fac referire, in
Pentru atribuirea contractelor de urrnatoarea ordine de prioritate, la
concesiune de lucrari publice, in con- standarde nationale care adopta stan-
formitate cu Ordonanta de Urgenta a darde europene, la omoloqarl tehnice
Guvernului 34 din 19.04.2006, se ela- europene, la standarde lnternationale
boreaza docurnentatia de atribuire. Or- sau la alte reterlnte de natura tehnica
donanta de Urgenta a Guvernului 34 se elaborate de organisme de standard i-
apnea ~i contractelor de achizitle publi- zare europene; in cazul in care acestea
ca precum ~i a contractelor de conce- nu exista, specificatllle tehnice fac re-
sii de servicii ~i se aplica din 4 octom- ferire la standarde, ornoloqarl sau re-
brie 2007. glementari tehnice nationale privind
Procedurile de atribuire constau in: proiectarea, calculul si executia lu-
llcitatie deschlsa, liticitie restransa, dia- crarllor.
log competititv, negociere cu publica- Se interzice definirea in caietul de
rea prealabila a unui anent de partici- sarcini a unor specificatii tehnice care
pare, negociere fara publicarea preala- indica 0anurnita origine, sursa, pro-
bila a unui anunt de participare ~i ce- ductie, un procedeu special, 0maroa
rere de oterta, de tabrica sau de cornert, un brevet de
Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din I lnventle, 0 llcenta de fabricatie, care au
19.07.2006 s-a aprobat normele de ca efect favorizarea sau eliminarea
aplicare a prevederilor referitoare la anumitor operatori economici sau a
atribuirea contractelor de achizitie pu- anumitor prod use. Se admite 0astfel
blica din Ordonanta de urqenta a Gu- de lndicatle, dar numai in mod excep-
vernului nr. 34/2006 tional, in situatla in care 0descriere
suficient de precisa si inteligibila a obi-
ectului contractu lui nu este posibila sl
numai tnsotlta de rnentlunea sau echi-
valent.
1.1. Modul de abi bui r e a
cont r act el or de concesi une
a l ucr l r i l or p' ubl i ce pent r u
i nst al Ql l e sani t ar e,
instal~ile de al i ment ar e cu
aDi ,i canal i zar e, i nst al at i i
de gaze ,i instal~i pent r u
f l ui de t ehnol ogi ce
1.1.1. Modul de at r i bui r e a
cont r act el or de concesi une a
l ucr i r i l or publ i ce penbu
i nst al at i i l e sani t ar e, i nst al at i i l e de
al l ment ar e cu api ,i canal i zar e,
i nst al at i i de gaze ,i i nst al at i i
penbu f l ui de t ehnol ogi ce
1.1.2. Regul i de el abor ar e a
document a1: i ei de at r i bui r e
Autoritatea contractanta are obliqatia
de a preciza in cadrul documentatiel
de atribuire orice cerlnta, criteriu, regu-
la sl alte informatii necesare pentru a
asigura ofertantului/candidatului 0in-
formare completa, corecta si explicita
cu privire la modul de aplicare a pro-
cedurii de atribuire.
Documentatia de atribuire trebuie sa
cuprinda printre altele si caietul de sar-
cini sau docurnentatia descriptlva,
aceasta din urma fiind utillzata in cazul
apllcarll procedurii de dialog competitiv
sau de negociere;
1.1.3. Cai et ul de sar ci ni con1: i ne,
in mod obl i gat or i u, speci f i cat i i
t ehni ce.
Speciflcatiile tehnice reprezinta ce-
rinte, prescriptii, caracteristici de natu-
ra tehnica ce permit ca fiecare lucrare
1.2. Fazel e de el abor ar e a
document at i ei t ehni co-
economi ce ~ntru instal~ile
sanita~l_instal~ilede
al i memar e cu a~ ,i
canal i zar e, instal~1de gaze
,i instal~i pent r u f l ui ae
t ehnol ogi ce
Prin Hotararea de Guvern nr.
28/09/01/2008, s-a aprobat continutul-
cadru al documentatiilor tehnico-eco-
nomice aferente investitiilor publice.
Prevederile hotarari se aplica pentru
realizarea obiectivelor de investltll noi,
precum si tucrarilor de interventil la
constructii existente care se finanteaza
din bugetele prevazute conform Legii
nr. 500/2002 privind finantele publice sl
Legii nr. 273/2006 privind finantele pu-
blice locale, cu modificarile ~i comple-
tarlle ulterioare.
Proiectarea lucrariior de consfructil
pentru obiective de investitll noi, inclu-
siv extinderi, se elaboreaza in trei faze
sl anume:
- studiul de fezabilitate;
- proiectul tehnic;
- detalii de executie,
Proiectarea lucrarilor de constructii
pentru intervsntii la consfructii existen-
te, inclusiv instalatllle aferente, se ela-
boreaza in patru faze ~i anume:
- expertiza tehnica sl, dupa caz, audit
energetic;
- docurnentatle de avizare a lucrarilor
de interventil;
- proiectul tehnic;
- detalii de executie,
Pentru obiectivele de investitii noi, in-
clusiv extinderi, ale carer documentatil
tehnicoeconomice intra in cornpetenta
de aprobare a Guvernului, se elabo-
reaza un studiu de prefezabilitate an-
terior elaborerli studiului de fezabilitate.
Docurnentatie de avizare pentru lu-
crari de interventii este definita ca do-
curnsntatla tehnico-economica sirnilara
studiului de fezabilitate, elaborate pe
baza concluziilor raportului de experti-
za tehnica si, dupa caz, ale raportului
de audit energetic, pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici aterenti
lucrarilor de interventii la constructii
existente.
Lucrarile de lnterventil sunt lucrarile
la constructii existente, inclusiv instala-
tllle aferente, asimilate obiectivelor de
investitil, care constau in: reparatii ca-
pitale, transformari, rnodificari, moder-
nizari, consolidarl, reabillterl termice,
precum sl lucrari de interventii pentru
prevenirea sau inlaturarea efectelor
prod use de actiuni accidentale ~i cala-
mitati naturale, efectuate in scopul asi-
gurarii cerintelor esentlale de calitate sl
functionale ale consfructiilor, potrivit
destinatiei lor.
Pentru aplicarea unltara a prevede-
rilor hotararl, Ministerul Dezvoltarll Re-
gionale si l.ocuintelor, cu avizul Minis-
terului Finantelor, poate emite instruc-
tiuni care se aproba prin ordin al minis-
trului.
1.2.1. Con1i nut ul -cadr u al
st udi ul ui de pr ef ezabi l i t at e
1.2.1.1. PIeseIe scrlse
a. Date generale:
- denumirea obiectivului de investitii;
- amplasamentul (j.rdetul, localitatea,
strada, nurnarul);
- titularul investitiel;
- beneficiarul investitlel;
- elaboratorul studiului.
b. Necesitatea ~i oportunitatea inves-
titiei:
I.lnstelatii sani t ar e Capi t ol ul 1: El ement e gener al e
Necesitatea investitiek
- scurta prezentare privind sltuatia
existenta, din care sa rezulte nece-
sitatea lnvestltiel:
- tabele, harti, grafice, planse dese- I
nate, fotografii etc., care sa explici-
teze sltuatla exlstenta si necesi-
tatea investitiei;
- deficlentele majore ale situatiei ac-
tuale privind necesarul de
dezvoltare a zonei;
- prognoze pe termen mediu sl lung;
Oportunitatea investitiei:
- incadrarea obiectivului in politicile
de investitil generale, sectoriale sau
region ale;
- actele legislative care reglementea-
za domeniul investitlel, dupa caz;
- acorduri internationale ale statului
care obliga partea rornana la reali-
zarea lnvestitlei, dupa caz.
c. Scenariile tehnico-economice prin
care obiectivele proiectului de inves-
titii pot fi atinse:
- scenarii prop use (minimum doua);
- scenariul recomandat de catre ela-
borator;
- avantajele scenariului recomandat.
d. Date privind amplasamentul l;li tere-
nul pe care urrneaza sa se amplase-
ze obiectivul de investltle
lnforrnatii despre terenul din am-
plasament:
- situatla juridica privind proprietatea
asupra terenului care urmeaza a fi
ocupat - definitiv sl/sau temporar
- de obiectivul de investitli;
- suprafata estirnata a terenului;
- caracteristicile geofizice ale terenu-
lui din amplasament determinate in
baza studiului geotehnic realizat
special pentru obiectivul de inves-
titii privind:
zona seisrnica de calcul si perioa-
da de colt;
datele preliminare asupra naturii
terenului de fundare sl presiunea
conventionala;
nivelul maxim al apelor freatice;
- studiile topografice preliminare;
- datele climatice ale zonei in care
este situat amplasamentul.
e. Costul estimativ al investitlel
f. Cheltuieli pentru elaborarea docu-
rnentatiei tehnico-economice:
- cheltuieli pentru elaborarea docu-
rnentatiilor de proiectare (studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilita-
te, expertlza tehnica, proiect tehnic
si detalii de executie), dupa caz;
- cheltuieli pentru activitatea de con-
sultanta si aslstenta tehnlca:
- cheltuieli pentru obtmerea avizelor sl
acordurilor de principiu necesare
elaboriirii studiului de prefezabilitate;
- cheltuieli pentru preqatirea docu-
mentelor privind aplicarea proce-
durii pentru atribuirea contractu lui
de lucrarl l;li a contractu lui de servi-
cii de proiectare, urbanism, ingine-
rie, alte servicii tehnice, conform
prevederilor legale (insfructiunl pen-
tru ofertanti, publicitate, onorarii sl
cheltuieli de deplasare etc.).
g. Valoarea totala esnmata a investitlel
h. Avize l;li acorduri de principiu, dupa
caz
1.2.1.2. Plese desenBte:
- plan de amplasare in zona
(1:25.000 - 1:5.000);
- plan general (1:2.000 - 1:500).
1.2.2. Cont i nut ul -cadr u 8 1
st udi ul ui de f ezabi l i t at e
1.2.2.1. PIeseIe scrIse
a. Date generale sunt aceleasl ca la
studiul de prefezabilitate.
b. lnforrnatii generale privind proiectul:
- situatla actuala l;li lnforrnatli despre
entitatea responsabila cu imple-
mentarea proiectului;
- descrierea lnvestltlei:
concluziile studiului de prefezabili-
tate sau ale planului detaliat de in-
vestltil pe termen lung (in cazul in
care au fost elaborate in prealabil)
privind situatia actuala, necesitatea
sl oportunitatea promovarii investi-
tiel, precum l;li scenariul tehnico-
economic selectat;
scenariile tehnico-economice prin
care obiectivele proiectului de in-
vestitll pot fi atinse (in cazul in
care, anterior studiului de fezabili-
tate, nu a fost elaborat un studiu
de prefezabilitate sau un plan de-
taliat de lnvestltli pe termen lung):
scenarii propuse (minimum doua);
scenariul recomandat de cafre ela-
borator;
avantajele scenariului recomandat;
descrierea constructiva, functiona-
la l;li tehnologica, dupa caz;
c. Date tehnice ale mvestltlel:
- zona l;li amplasamentul;
- statutul juridic al terenului care ur-
meaza sa fie ocupat;
- situatia ocuparilor definitive de te-
ren: suprafata totala, reprezentand
terenuri din intravilan/extravilan;
- studii de teren:
studii topografice cuprinzand pla-
nuri topografice cu amplasamente-
Ie reperelor, liste cu repere in
sistem de reterinta national;
studiu geotehnic cuprinzand planu-
ri cu amplasamentul forajelor, fise-
lor complexe cu rezultatele deter-
rninsrilor de laborator, analiza apei
subterane, raportul geotehnic cu
recornandarile pentru fundare si
consolidari;
alte studii de specialitate necesare,
dupa caz;
- caracteristicile principale ale con-
structillor din cadrul obiectivului de
investitii, specifice domeniului de
activitate, sl variantele constructive
de realizare a investltiel, cu reco-
mandarea variantei optime pentru
aprobare.
Pentru lnstalatii este necesar sa se
dea: destinatla, categoria de importan-
ta l;li caracteristicele constructive ale
cladirii, nurnarul de niveluri l;li destinatia
tuturor lncaperllor, inclusiv daca are
sau nu subsol tehnic, tipul sl structura
I acoperlsulul sau terasei, dimensiunile
lncaperilor l;li ale elementelor de con-
. sfructii precum si cotele geodezice ale
tuturor punctelor caracteristic ale cladl-
rilor, gradul de rezlstenta la foc, cate-
goria sl clasa de pericol de incendiu a
constructillor sl lnstalatiilor, date pri-
vind caracteristicele proceselor tehno-
logice, spatli pentru amplasarea statii-
lor de pompare sau a lnstalatiilor de
preparare a apei calde de consum, nu-
rnarul total de consumatori l;li distri-
butia acestora pe sexe l;li categorii de
varsta.
- situatia exlstenta a utilltatllor sl
analiza de consum:
necesarul de utilitati pentru varian-
ta prop usa promovanl.
Pentru instalatll de alimentare cu apa
sl canalizare este necesar sa se dea:
debitul de apa rece l;li calda, presiunea
necesara, regimul de furnizare a apei sl
calitatea apei, debitul de evacuare a
apelor uzate.
Pentru instalatille de gaze naturale
este necesar sa se dea: debitul de ga-
ze naturale l;li presiunea necesara.
solutll tehnice de asigurare cu uti-
litati.
Pentru lnstalatilde alimentare cu apa
l;li canalizare este necesar sa se dea:
parametrii apei din conducta publica
sau la sursa proprie de alimentare cu
apa, De asemenea este necesar sa se
indice cota radierului, diametrul sl
pozitia conductelor exterioare de
alimentare cu apa si canalizare.
Pentru instalatille de lncalzlre este ne-
cesar sa se dea: sursa de cal dura sl sis-
temul de preparare a apei calde de
consum cu sau fara stocare, pozitia
punctului termic sau a centralei termice.
Pentru instalatiile de gaze naturale
este necesar sa se dea: planul de am-
plasare in zona cu indicarea caracteris-
ticelor retelelor exterioare de gaze na-
turale existente (presiunea si debitul
gazelor naturale, diametrul conductei
etc), sltuatla altor tipuri de retele am-
plasate in zona (cabluri electrice, con-
ducte de alimentare cu apa sl canaliza-
re, conducte termice etc).
Pentru procesele tehnologice este
necesar sa se dea: date privind
Capi t ol ul 1: El ement e gener al e I.Inst al at i i sani t ar e
caracteristicele proceselelor tehnologi-
ce, amplasarea utilajelor in cazul cladi-
rilor de productle, ale centralelor termi-
ce, sau ale unor dotari ale cladirilor so-
cial culturale ( spalatorii de rufe, buca-
tarii mari etc)
concluziile evaluarii impactului asu-
pra mediului.
d. Durata de realizare si etapele princi-
pale; graficul de realizare a investi-
tiel,
e. Costurile estimate ale investltlei:
- valoarea totala cu detalierea pe
structura devizului general;
- esalonarea costurilor coroborate cu
graficul de realizare a investitiei,
f. Analiza cost-beneficiu:
- identificarea investitiei !;li definirea
obiectivelor, inclusiv specificarea
perioadei de reterinta:
- analiza optiunilor:
- analiza financiara, inclusiv calcula-
rea indicatorilor de pertorrnanta fi-
nanclera: fluxul cumulat, valoarea
actuala neta, rata lnterna de ren-
tabilitate sl raportul cost-beneficiu;
- analiza econornica, inclusiv calcu-
larea indicatorilor de pertormanta
economica: valoarea actuala neta,
rata lnterna de rentabilitate !;li
raportul cost-beneficiu;
- analiza de senzitivitate;
- analiza de risco
g. Sursele de flnantare a investitiei
Sursele de finantare a investitillor se
constituie in conformitate cu leqlslatla
in vigoare si constau din fonduri pro-
prii, credite bancare, fonduri de la bu-
getul de statlbugetul local, credite ex-
terne garantate sau contractate de
stat, fonduri externe nerambursabile !;li
alte surse legal constituite.
h. Estirnerl privind forta de rnunca ocu-
pata prin realizarea investitiei
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de executie:
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de operare.
i. Principalii indicatori tehnico-econo-
mici ai lnvestitlei
- valoarea totala (INV), inclusiv TVA
(mii lei) (in pretun - luna, anul, 1
euro = ..... lei),
din care:
consfructil-rnonta] (C+M);
- esalonarea investitiei (INV/C+M):
anul I;
anul II
- durata de realizare (Iuni);
- capacitatl (in unitati fizice si valo-
rice);
- alti indicatori specifici domeniului
de activitate in care este realizata
investitia, oupa caz.
j. Avize !;li acorduri de principiu
- avizul beneficiarului de investltle
privind necesitatea sl oportunitatea
investitiei:
- certificatul de urbanism;
- avize de principiu privind asigura-
rea utilitatilor (energie terrnica !;li
electrtca, gaz metan, epa-canal,
telecornunicatii etc.);
- acordul de mediu;
- alte avize sl acorduri de principiu
specifice.
1.2.2.2. Plese desenste:
- plan de amplasare in zona (1:25000 -
1:5000);
- plan general (1: 2000 - 1:500);
- plan uri !;li sectiunl generale de arhi-
tectura, rezlstenta, mstaiatli, inclusiv
plan uri de coordonare a tuturor spe-
cialitatllor ce concura la realizarea
proiectului;
- planuri speciale, profile longitudinale,
profile transversale, dupa caz.
1.2.3. Co~nutul-cadru al
document a1i ei de avi zar e a
l ucr t r i l or de interve~i
1.2.3.1. Pi eseIe scrlse
a. Datele generale sunt aceleasi ca la
studiul de prefezabilitate.
b. Descrierea lnvestttlei:
- situatla existenta a obiectivului de
investitli:
starea tehnica, din punctul de ve-
dere al asigurarii cerintelor esentia-
Ie de calitate in constructil, potrivit
legii;
valoarea de inventar a constructiei:
actul doveditor al fortel majore, du-
pa caz;
- concluziile raportului de expertiza
tehnicalaudit energetic:
prezentarea a cel putin doua
optiuni;
recomandarea expertului/auditoru-
lui energetic asupra solutiel optime
din punct de vedere tehnic !;li eco-
nomic, de dezvoltare in cadrul do-
curnentatlei de avizare a lucrarilor
de interventii,
C. Date tehnice ale investitiei:
- descrierea lucrerilor de baza si a
celor rezultate ca necesare de
efectuat in urma realizarti lucrarilor
de baza:
- descrierea, dupa caz, a lucrarilor
de modernizare efectuate in spath-
Ie consolidatelreabilitatelreparate;
- consumuri de utilitati;
necesarul de utilitati rezultate, du-
pa caz in situatia executarii unor
lucrarl de modernizare;
estirnari privind deoasirea consu-
murilor initiale de utllitati,
d. Durata de realizare si etapele prin-
cipale:
- graficul de realizare a investitiei,
e. Costurile estimative ale investltlel:
- valoarea totata cu detalierea pe
structura devizului general;
- esalonarea costurilor coroborate cu
graficul de realizare a investitlei.
f. Indicatori de apreciere a eficientei
economice:
- analiza cornparatlva a costului rea-
lizarii lucrarilor de interventil tata de
valoarea de inventar a constructlei.
g. Sursele de finantare a investitiei
Sursele de flnantare a investitlet se
constituie in conformitate cu legislatia
in vigoare !;li constau in fonduri proprii,
credite bancare, fonduri de la bugetul
de statlbugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fon-
duri externe nerambursabile sl alte sur-
se legal constituite.
h. Estimari privind forta de rnunca ocu-
pata prin realizarea investltlec
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de executie:
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de operare.
i. Principalii indicatori tehnico-econo-
mici ai investitiei:
- valoarea totala (INV), inclusiv TVA
(mii lei) (in preturi - luna, anul, 1
euro =..... lei),
din care:
consfructil-rnontai (C+M);
- esalonarea investitiei (INV/C+M):
anul I;
anul II;
- durata de realizare (Iuni);
- capacitati (in unitati fizice sl valo-
rice);
- altl indicatori specifici domeniului
de activitate in care este realizata
lnvestitia, dupa caz.
j. Avize !;li acorduri de principiu:
- certificatul de urbanism;
- avize de principiu privind asigura-
rea utilitatilor (energie termica sl
elecmca, gaz metan, apa-canal,
telecornunicatii etc.);
- acordul de mediu;
- alte avize !;li acorduri de pnncipiu
specifice tipului de interventie.
1.2.3.2. Plese desenate:
- plan de amplasare in zona (1: 25000-
1:5000);
- plan general (1: 2000-1 :500);
- planuri !;li sectiunl genera Ie de arhi-
tectura, rezistenta, instalatil, inclusiv
planuri de coordonare a tuturor spe-
cialltatilor ce concura la realizarea
proiectului;
- planuri speciale, profile longitudinale,
profile transversale, dupa caz.
I.lnstalatii sani t ar e
1.2.4. Pr oi ect ul t ehni c
Capi t ol ul 1: El ement e gener al e
Proiectul tehnic se elaboreaza pe ba-
za studiului de fezabilitate aprobat $i
contine :
a) Partile scrise:
- borderou sl foaie cu responsabili-
tati (Iista de sernnaturi);
- memoriu tehnic;
- breviar de calcul
- caiete de sarcini;
- liste cu cantitaf de lucrari (anterna-
suratorf), liste cu cantitaf de echi-
pamente, inclusiv dotarile si speci-
ficatii tehnice;
- graficul de realizare a lucrarllor.
b) Partile desenate:
- schemele functionale (schema sta-
tiel de pompare, schema coloane-
lor de alimentare cu apa si canali-
zare, schema izometrica a lnstalati-
ilor de gaze etc);
- planurile lnstalatiel, cu amplasarea
retelelor interioare, a obiectelor sa-
nitare sl a echipamentelor;
- planul retelelor exterioare de ali-
mentare cu apa si canalizare, de
gaze de fluide tehnologice etc.
1.2.5. Det al i i de execl 4i e
Detaliile de executie se elaboreaza
pe baza proiectului tehnic avizat de
beneficiar, dupa stabilirea executantu-
lui sl a furnizorilor (producatorilor) echi-
pamentelor $i materialelor de lnstalatil,
in urma licitatiel de executie,
Detaliile de executie pentru instalatii
sanitare din cladiri sl de alimentare cu
apa sl canalizare din ansambluri de
cladiri $i pentru instalatlile de gaze sau
tehnologice trebuie sa contina urma-
toarele docurnentatii:
a) Partile scrise:
- borderou sl foaie cu responsabili-
tati (Iista de sernnaturl):
- memoriu tehnic;
- instructiuni de exploatare sl de re-
glare;
- graficul cu fazele determinante
pentru controlul calitatii executlei:
- graficul de realizare a lucrarilor.
b) Partile desenate:
- schemele functionale;
- planurile instalatiei, cu retelele inte-
rioare, obiectele sanitare si a echi-
pamentelor;
- planul sl profilul longitudinal al re-
telelor exterioare de alimentare cu
apa si canalizare;
- sectiuni si detalii de montaj;
- detalii de executie pentru elemente-
Ie lnstalatiei (suoortl. pozarea apara-
turii de masura si control etc.).
1.2.6. Car t ea const r uqi ei
Proiectul de executle al lnstatatlel sa-
nitare din cladiri si de alimentare cu
apa $i canalizare din ansambluri de
cladiri, proiectul de executie a instala-
tiller de alimentare cu gaze naturale sl
lnstalatille tehnologice (proiectul tehnic,
detaliile de executie, dispozitiile de
santier) se cuprind in Cartea tehnica a
constructiel, detinuta de proprietar.
In cartea consfructiei se cuprind toa-
te procesele verbale pentru lucrari as-
cunse.
Cartea constructiei este pusa la dis-
pozitia beneficiarului prin grija caruia
se cornpleteaza cu toate lucrarue care
se fac pe parcursul functioneril con-
structiel $i a tnstalatillor aferente.
In cazul lucrarilor de reabilitare sau
de modernizare a constructiilor sl a in-
stalatiilor aferente, in cazul in care nu
exista cartea constructiel, se face obli-
gatoriu releveul constructiilor $i a insta-
latillor aferente.
1.3. t ncadr ar ea obi ect i vel or
de inv~i _publ i ca pent r u
instal~1er eal i ment ar e
cu api , canal i zar e, gaze
nat ur al e ,i fluide
t ehnol ogi ca, T n si st emel e
de l ucr i r i hi dr oedi l i t ar e
,i de gaze al e local~lor
1.3.1. Aut or i za1j a de const r ui r e
Reprezinta actul eliberat de prirnaria
municipiului, orasului sau comunei (in
functie de irnportanta consfructiei sl de
amplasament), pe baza carula se asi-
gura aplicarea rnasurilor legale referi-
toare la amplasarea, proiectarea, exe-
cutarea $i functionarea lnstalatulor res-
pective.
Cererea de eliberare a autorizatlei de
construire trebuie lnsotita de un certifi-
cat de urbanism emis de cafre organe-
Ie competente, cu respectarea urrna-
toarelor reqlementan de urbanism sl
amenajare a teritoriului;
- Regulamentul general de urbanism;
- Planul urbanistic general (PUG) $i
Planul urbanistic zonal (PUZ);
- Planul urbanistic de detaliu (PUO);
- Regulamentul local de urbanism.
Aceste documente se elaboreaza de
catre arhltecti si specialisti in plan ge-
neral, cu participarea inginerilor de in-
stalatii.
1.3.2. Pl anur i l e ur bani st i ce:
PUG,i PUZ
Stabilesc solutiile generale de ali-
mentare cu apa, canalizare $i gaze na-
turale, din perspectiva dezvotteril loca-
litatii in ansamblul ei.
Planul urbanistic de detaliu (PUD)
stabileste conditiile de amplasare si de
executie pe un anumit teren a unuia
sau mai multor obiective cu destinatle
precizata, tinand seama de particulari-
tati!e generate de teren, de vecinatatile
acestuia $i de cerintele functlonale,
1.3.3. Avi ze ,i acor dur i
Realizarea obiectivelor de investitii
pentru instalatil de alimentare cu apa,
canalizare, gaze naturale si fluide teh-
nologice este conditlonata de obtlne-
rea unor avize $i acorduri, dintre care,
cele mai importante sunt:
Certificatul de urbanism, care cu-
prinde elemente privind regimul juridic,
economic $i tehnic al terenurilor $i
constructiilor sl este emis de cafre pri-
rnarll sau prefecturi, dupa caz;
Acordul energetic, pentru utilizarea
gazelor naturale pentru instalatiile de
incalzire a locuintelor individuale (cen-
trala terrntca sau sobe), pentru produ-
cerea apei calde de consum sl pentru
aparatele de utilizare din bucatariile
cladirilor de locuit.
Acordul de mediu, sau Autorizatia
de mediu, care stabileste conditille de
realizare a obiectivului de investitii din
punct de vedere al impactului asupra
mediului $i este eliberat de Aqentia
pentru Protectia Mediului pe baza unui
studiu de impact asupra mediului;
Avize sl acorduri pentru racordarea
si/sau coordonarea retelelor de alimen-
tare cu apa, canalizare, energie termi-
ca, energie electrlca, telecomunicatii
etc., eliberate, dupa caz, de regiile sau
aqentii economici care asiqura utilitatile
respective;
Avizul Inspectoratului General al
Corpului Pompierilor Militari, privind in-
cadrarea in leqislatia sigurantei la foc a
obiectivelor respective de lnstalatii sl
constructii;
Alte avize si acorduri (protectla sa-
nitera, protectia muncii etc.).
1.4. Cer i nt el e ese" " al e
de cal i t af e ,i cr i t er i i l e
de per f or mame pent r u i nst a-
1~lle sani t ar e, de al i ment ar e
cu api , canal i zar e, gaze
nat ur ar e ,i f l ui de t ehnol ogi ca
Proiectarea $i executarea instalatiilor
sanitare, de alimentare cu apa, canal i-
zare, gaze naturale si fluide tehnologice,
se face astfel lncat acestea sa realizeze
$i sa rnentina, pe intreaga durata de
utilizare, urrnatoarele cerlnte esentiale
de calitate (conform Legii nr. 101 1995
$i Legii nr. 123/2007):
A - rezistenta mecanica $i stabilitate;
B - siguranta in exploatare;
Capi t ol ul 1: El ement e gener al e I. lnstalatii sani t ar e
C - securitatea la incendiu;
D - igiena, sanatatea sl mediul;
E - economia de energie ~i izolarea
terrnlca:
F - protectia impotriva zgomotului.
Criteriile de perforrnanta pentru reali-
zarea acestor cerlnte sunt sistematiza-
te ~i prezentate, detaliat, in "GHIDUL
DE PERFORMANTE PENTRU INSTA-
LATII SANITARE".
Proiectele de instalatil sanitare sl de ,
gaze se verifica pentru toate cerintele
de calitate ~i pentru toate categoriile
de constructli de verificatori atestati de
MLPTL pentru specialitatea instalatil
sanitare Is, respectiv gaze Ig.
1.5. R~lementiri t ehni ce
speci f i ce ~ntru instal~i
sani t ar e, de al i ment ar e
cu api , canal i zar e, gaze
nat ur ar e ,i f l ui de t ehnol ogi ce
Proiectarea, executarea, montarea,
exploatarea ~i postutilizarea acestor in-
stalatli se etectueaza in conformitate
cu reglementarile tehnice specifice, cu-
prinse in:
- acte legislative (Iegi, decrete, hotarari
~i ordonante guvernamentale);
- normative de proiectare ~i executare,
respectiv de exploatare a lnstalatiilor;
- ghiduri, regulamente, instructiuni;
- standarde;
Datorita numarului relativ mare de re-
glementari tehnice specifice acestui
domeniu de instalatli, in continuare, se
vor rnentlona cele mai importante:
- Norme tehnice de proiectare sl reali-
zare a constructlilor, privind protectia
la actiunea focului, P 118;
- Normativ pentru proiectarea antiseis-
mica a consfructillor de locuinte, so-
cial-culturale, agrozootehnice ~i in-
dustriale, P 100;
- Norme tehnice I.S.C.I.A.;
- Legea nr. 50 / 1991 privind autoriza-
rea executaril constructiilor:
- Regulament de receptie a lucrarilor
de oonstructh ~i lnstalatii aferente
acestora, nr. 273/ 1994;
- STAS 1478 - lnstalatii sanitare. Ali-
mentarea cu apa la constructii civile
sl industriale. Prescriptii fundamenta-
Ie de proiectare;
- STAS 1795 - lnstalatii sanitare. Ca-
nalizarea interioara. Prescrlptli funda-
mentale de proiectare.
I. Insl al al i i sani l are
,
Capi l ol ul 2
Insl al al i i de al i menl are cu apa
,
Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a S. In s t al at i i s an i t ar e
2.1. Su r s e d e al i m en t ar e
cuapi
Apa constituie unul din elementele
care conditioneaza desfasurarea vietil
oamenilor sl intervine ca un factor de-
terminant 'in aproape toate procesele
tehnologice.
Sursele de apa din natura trebuie sa
asigure alimentarea cu apa, din punct
de vedere cantitativ ~i calitativ, a con-
sumatorilor din centrele populate, in-
dustriale ~i agrozootehnice.
Principalele surse de alimentare cu
apa sunt:
- d e s u p r af at A : rauri, fluvii, lacuri,
mari ~i oceane;
- subterane: straturi acvifere ~i izvoa-
re; apele subterane provin din infiltratia
directa a precipitatiilor atmosferice, din
infiltratia apelor de supratata prin malu-
rile permeabile ale raurilor ~i lacurilor sl
din condensareavaporilor de apa 'inpo-
rii rocilor subterane.Apelesubteranepot I
circulafie prin porii nisipurilor ~i pletrlsu- I
rilor formand straturi acvifere continue,
fie prin fisurile rocilor calcaroase for-
mand straturi acvifere discontinue.
Apele provenite din aceste doua sur-
se se deosebesc din punct de vedere
atat cantitativ cat sl calitativ. Astfel,
calitatea apelor subterane permite,
adesea, utilizarea lor directa ca ape
potabile sau industriale, pe cand apele
de suprafata neceslta 0tratare prea- ,
labila datorita unui anumit grad de im- '
purificare. Totodata tnsa, nurnarul sur-
selor subterane este cu mult mai mic
decat al celor de suprafata, de aceea,
primele sunt utilizate, 'in principal,
pentru alimentarea cu apa potabila, iar
ultimele atat pentru alimentarea cu apa
potablla, cat mai ales pentru alimenta-
rea cu aoa lndustrlala.
Pentru alimentarea cu apa a centre-
lor populate sau industriilor se efec-
tueaza calcule tehnico-economice
comparative pentru diferite surse posi-
bile, avandu-se 'invedere:
Fi g. 2.1.1. Pr o f i l hl d r o l o gl c :
1- strat de apa cu nivel liber (freatic);
2 - strat de apa cu nivel ascendent;
3- strat de apaartezlana;4 - put in strat
freatic; 5 - put in stratascendent;6 - put
artezian; 7 - rau; 8 - strat permeabil;
9 - strat impermeabil;
10- linia piezornetrica,
- asigurarea cantitatilor de apa nece-
sare, conform regimului de variatie al
folosintelor;
- asigurarea calitatii apei cu tratarile
necesare;
- eficienta econormca maxima a insta-
latiilor, atat din punctul de vedere al
investltiel cat ~i al exploatanl:
- satisfacerea cresterii ulterioare a can-
titatilor ~i calitatilor de apa necesare;
- asigurarea unei functionerl continue,
pentru a nu dauna proceselor tehno-
logice sau vietii ~i actlvitatii oamenilor liber, la suprafata, sl ascendent, cand
din centrele populate ~i industriale. nivelul apei in foraj ramane sub
Calculeletehnico-economice se com- nivelul terenului.
pleteaza cu studii de terencare se com- I n anumite conditii hidrogeologice,
pun din: studii hidrologice, topometrice, apa subteranapoate iesi la suprafatate-
meteorologice, geologice, geotehnice, renului sub forma de izvoare, care sunt
studii asuprafactorilor care pot influenta preaplinuri ale apelor freatice. I zvoarele
calitatea apei, studii asupra consu- pot fi: ascendente (fig. 2.1.2) cand pre-
matorilor care ar putea utiliza aceeasi siunea apei subterane este mai mare
sursa de apa ~i altele. decat presiunea la lesre, stratul acvifer
Studiul surselor de apa de supratata , fiind cuprins intre doua straturi imper-
trebuie sa stabileasca urmatoarele da- meabile, sau descendente (fig. 2.1.3)
te in vederea prolectarf sl executarll : cand stratul acvifer sustinut de un strat
captarilor: impermeabil iese la supratata,
- conditille fizico-geografice ale bazi-, Surselede apa sunt supuse unei pro-
nului hidrografic in amonte sl in zona tectii calitative ~i cantitative contra in-
amplasamentului captarii; fluentei factorilor exteriori, care ar putea
- debitele si nivelurile minime ~i ma- produce infestarea (contaminarea) apei
xime de vara ~i de lerna corespunza- sau reducerea debitului acestora. Sunt
toare aslqurarilor normate ale folosin- instituite doua zone de protectie calitati-
telor de apa; va pentrusurselede alimentarecu apa sl
- regimul aluviunilor, dinamica albiei, fe- anume:zonade protectlecu regimsever
nomenelede eroziunesl depunereetc.; imprejmuit, pe teritoriul careiasunt inter-
- calitatea apei la diferite niveluri ale zise: accesul persoanelorcare nu au ni-
apei (mici, mijlocii sau mari). i mic comun cu exploatareaalimentariicu
Studiul surselor de apa suoteranatre- ' apa, lucrarileagricole, accesul animalelor
buie sa stabileasca urrnatoereledate: etc. sl zonaderestrlctlecarecuprindete-
- debitul de apa subterana: ritoriul ce inconjoara zona de regimse-
- calitatea apei; ver, delimitataastfel incat sa eviteconta-
- rnasurtle pentru evitarea antrenarli ni- minareabacterianasauimpurificareachi-
sipului fin din strat sl a colrnatarii mica in urma folosirii terenului aferent.
constructhlor de captare sau a coro- Protectia calltativa se completeaza cu
ziunii acestora. protectia cantitativa, evltandu-se rnicso-
Sursele de apa suoterana sunt exa- rareadebitului surselorprin captari supli-
minate cu ajutorul profilului hidrogeolo- mentarecare nu au fost considerate ini-
gic (fig. 2.1.1) ~i se disting: I tial in studiul surselor de alimentarecu
- surse de apa sUbteranacu nivel fiber, apa a centrelor populatesau industriale.
cand la executarea unui foraj apa ra-
mane la nivelul la care a fost intalnita;
- surse de apa subterana sub presi-
une, cand la executarea unui foraj
apa se ridica la un nivel superior celui
la care a fost intalnita. Stratul de apa
subterana sub presiune se nurneste
artezian, daca apa din foraj se ridica,
%
Fi g. 2.1.2. Izvo r as c en d en t :
1 - strat acvifer; 2 - strat impermeabil;
3- liniepiezometrica;4 - izvorascendent.
Fi g. 2.1.3. Izvo r d es c en d en t :
1- strat de baza impermeabil; 2 - strat
de apa subterana;3 - izvor descendent.
2.2. Can t i t at ea ,i c al i t at ea
d e aDA n ac es af i p en t r u
d i f er i t e folosi~
2.2.1. St r u c t u r a, n o n n el e
gen er al e ,i var i at i a c o n s u m u l u i
d eap i
2.2.1.1 Sl l u c t u r a consumulul de .pI
Structura consumului de apa din cla-
dirile si ansamblurile de cladiri de 10-
cuit, social-culturale, industriale sl
agricole, cuprinde categoriile:
- menajer, pentru satisfacerea nevoilor
gospodare~ti zilnice ale oamenilor
(baut, prepararea hranei, spalatul cor-
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api
pului, al rufelor sl al vaseloretc.);
- industrial, apa putand fi utilizata ca
materie prima, inglobandu-se in pro- i
dusul finit (realizareaunor solutii, pas-
te, ca solvent etc.); ca apa de racire
sau ca agent termic (apa calda pentru
incalzirea centrala, apa fierbinte, abur I
de presiune joasa, medie sau inalta);
ca mijloc de transport pentru diferite
materiale; ca mijloc de sortare !?ispa-
lare(in industria minereurilor)etc.;
- pentru cerintezootehnice(adapareaani-
malelor,spalareagrajduriloretc.);
- pentru cerinte pub/ice (spalatul sl
stropitul strazilor !?i spatiilor verzi,
fantani publice !?i ornamentale, spa- I
larea canalizarilor etc.);
- pentru combaterea incendiilor (ali-
mentarea cu apa a hidrantilor exte-
riori, a hidrantilor interiori sau a insta-
latiilor cu sprinklere, drencere sau
pulverizatoare);
- tehnologicpentru sistemul de alimenta-
re cu apa (spalareafiltrelor, decantoa-
relor, dezintegratoarelor,pregatireaso-
lutiilor de reactivi chimici etc.).
.2.2.1.2 Nonnel e c ons umul ul de B P I
Cantitatile de apa pentru satisfacerea
consumului, precum sl variatiile aces-
tuia, in perioada de exploatare, cons-
tituie pentru sistemele de alimentare sl
dlstrloutle a apei un element fun-
damental, de care depinde, in mare rna-
sura, alegerea solutiilor tehnice, privind:
sursa de alimentare cu aoa, procesul
tehnologic de tratare a apei, transportul
sl inmagazinareaapei, precum sl sche-
ma de distributie a apei la consumator.
I nstalatiileexterioare !?iinterioare de ali-
mentare cu apa pentru cladirile de 10-
cuit, social-culturale, industriale sl agro-
zootehnice, comporta cheltuieli de in-
vestitii foarte mari, astfel ca, determina-
rea judicioasaa consumului sl a cantlta-
tii de apa necesareasigura !?iconditio-
neaza eficienta econornlca in timp a
acestor lnvestitil. Totodata, analiza su-
perficlala a variatiei !?i cresterf consu-
mului de perspectiva poate duce la ne-
cesitatea unor lucrari ulterioare, supli-
mentare, costisitoare, prezentand sl ris-
cui de a nu se putea incadra din punct
de vedere functional in sistemul de ali-
mentarecu apa realizat initial.
Ca urmare, cantitatlle de apa nece-
sare pentru satisfacerea consumului
menajer, industrial sau pentru comba-
terea incendiilor sunt normate (STAS
1478!?iSTAS 1343).
Pentrudeterminareacantitatilor de apa
necesare, se utilizeaza frecvent urma-
toarelenotiuni:necesarulspecific de apa,
necesarulde apa !?icerinta de apa.
Necesar ul speci f i c de spA este
cantitatea de apa (considerata ca va-
loare medie) pentru 0zi, raportat la
unitatea de folosinta (consumator) !?ise
exprirna, dupa caz, in I /om.zi, 1 1 m
2
zi,
I /ha. zi, lI animal. zi etc.
- Necesarul specific de apa rece !?i
calda pentru consum menajer (exprimat
in 110m. zi)in functie de destinatiilecladi-
rilor este normat (STAS 1478).
Durata efectiva a perioadei de con-
sum, in ore, se stabileste pentru fieca-
re caz in parte, in functle de regimul de
functlonare a lnstalatiilor de alimentare
cu apa din cladirea respectiva.
- Necesarul specific de apa pentru
consumtehnologic, exprimatin m
3
sau I
i de apa pentru fabricarea unei unitati de
produs saupentruunagregat,in unitatea
de timp, depinde de:
- naturaprodusului;
- caracterul procesului tehnologic;
- tipul utilajelor !?i gradul de uzura al
acestora;
- conditiile de exploatare a utilajelor !?i,
respectiv, a instalatieide alimentarecu
apa;
- alte conditii locale.
I n general, necesarul specific de apa
pentru consum tehnologic depinde de
retetele tehnologice ale produselor res-
pective sl se urrnaresteatat incadrarea
lor in normele internationalecat !?iredu-
cerea lor prin retehnologizareaindustriei.
Cand astfel de norme nu sunt precis
stabilite, necesarurile specifice de apa
pentru consum tehnologic se stabilesc,
prin analogie, cu procesele tehnologice
similare cunoscute, sau prin masuratori
directe.
- Necesarul specific de apa pentru
combaterea incendiilor se stabileste in
functie de destinatla !?i categoria de
lmportanta a cladirii, natura materiale-
lor, densitatea sarcinii termice, tipul
instalatiel utilizate etc.
Dupa felul arrnaturilor de serviciu cu
care sunt echipate, instalatiile de ali-
mentare cu apa rece pentru combate-
rea incendiilor pot fi cu: hidranti exte-
riori, hidranti interiori, sprinklere, dren-
cere, pulverizatoare etc. Fiecare tip de
arrnatura se caracterizeaza printr-un
anumit debit specific [lIs], realizat la 0
anumitA presiune dlsponibila sau de
serviciu [Pa sau bar].
Pentru combaterea incendiilor se
prevede 0anurnita rezerva de apa sto-
cata in rezervoare (rezerva lntanqlblla),
al carei volum se determina in functie
de tipul instalatiilor alimentate !?ide du-
rata de calcul (teoretica) de functionare
a acestora, in caz de incendiu.
Stabilirea tipurilor de instalatii de ali-
mentare cu apa rece, pentru combate-
rea incendiilor, ce urmeaza a fi monta-
te in cladiri, depinde de: destinatia cla-
dirii (de locuit, social-culturala, indus-
triala etc.), marimea cladirii (volumul
construit !?inumarul de etaje), numarul
de persoane, gradul de rezistenta la
foc !?icategoria de pericol de incendiu
a cladlrll, irnportanta cladirii sau a
bunurilor sl materialelor adapostlte in
cladiri, precum sl de altl factori tehnici
sau economici.
Dotarea diferitelor categorii de cladi-
ri sl a instalatlllor tehnologice cu insta-
latii de alimentare cu apa rece pentru
combaterea incendiilor se bazeaza pe
normele legale de prevenire si stingere
a incendiilor.
Necesar ul de apA reprezlnta canti-
tatea de apa care trebuie furnizata unei
folosinte in punctele de utilizare, astfel
lncat procesele in care este folosita sa
fie satistacute in mod rational. Debitul
necesarului de apa (exprimat in m
3
/s,
m
3
/h sau, ca debit zilnic, in m
3
/zi ori,
ca debit lunar, in m
3
/luna) contine atat
debitul de apa ce se consuma !?i nu
mai revine in reteaua de canalizare, cat
!?i debitul de apa ce se restituie dupa
ce este utilizata, La determinarea nece-
sarului de apa se tine seama daca sunt
sau nu introduse anumite restrictli. Ne-
cesarul de aoa cu restrictii se defineste
ca fiind cantitatea de apa care trebuie
furnizata in punctele de utilizare, astfel
I incat procesele in care este folosita sa
fie satisfacute in mod rational, cu recir-
cularea sl reutilizarea interna maxima,
cu rnicsorarea sau oprirea actlvltatilor
auxiliare sau mai putin importante, pe
perioade scurte de timp.
Cerin1 a de apA reprezintacantitatea
de apa care trebuie preluata din sursa
pentru a satisface necesarul de aoa, in
mod rational, cu recirculareasi reutiliza-
rea internaoptima, fara diminuareapro-
ductiei, precum sl pentru acoperirea
pierderilor de apain aductiuni si reteaua
, de distributie !?i a nevoilor tehnologice
, ale sistemului de alimentare cu apa !?i
canalizare (spalarea acuctlunilor, retslei
de distributie, retelei de canalizare, a
statiilor de tratare !?i epurare a apei,
pentru evacuarea zapezii etc.). La de-
terminareacerintei de apa setine seama
(casl lanecesarulde apa) dacasunt sau
nu introduseresfrictli, Cerinta de apa se
, exprima prin debitul de calcul corespun-
zator perioadei de compensareinternaa
folosintei, careeste intervalulde timp (zi,
saptamana, luna)in care, naturafolosin-
tei si capacitatlle de inmagazinare ale
sistemului de alimentare cu apa permit
functionareafolosintei ca 0 cermta con-
stanta, Perioadade compensare interna
trebuie sa fie de cel putin 24 ore, in
afara de cazurile speciale, in care pe-
rioadele de compensare respective tre-
buie justificate tehnic !?ieconomic.
Cerintele de apa trebuie satisfacute
la sursa, cu 0 anumita probabilitate,
exprimata prin gradul de asigurare.
Gradul de asigurare al unei folosinte
reprezinta probabilitatea ca debitul sur-
sei, in sectiunea de preluare a apei, sa
fie egaI sau nu mai mare decat debitul
Capitolul 2: Instalalii dealimentare cu api S. Instalalii sanitare
cerintel de apa. Se deosebesc trei for-
me de exprimare a gradului de asigu-
rare a unei folosinte de aoa $i anume:
dupa frecventa, dupa durata sau dupa
volum. Fiecare dintre aceste trei forme
tine searna de regimul hidrologic va-
riabil al sursei de alimentare cu apa,
2.2.1.3 Varlatla consumulul de B P I
Cantitatea de apa consurnata in
cladiri este varlabila in timp $i depinde
de urmatorll factori:
- structura consumului de apa, core-
lata cu destmatia (categoria) cladirii
(de locuit, soclat-culturala, industria-
la, aqrozootehnica);
- gradul de confort;
- numarul total de consumatori sl re-
pertitia lor pe sexe $i categorii devarsta;
- regimul de functionare al lnstalatillor,
care poate fi continuu sau intermitent
(dupa un anumit program);
- gradul de deschidere a armaturii (ro-
binet, baterie arnestecatoare de apa
rece cu apa calda etc.) montara la
punctul de consum al apei;
- alti factori de lrnportanta locala.
Varia~a debitului de api race pen-
tru consum menajer. Debitul de apa re-
ce, consurnata in cladiri, la punctele de
utilizare, vartaza in timp intre 0valoare
minima (in cursul zilelor de lama) sl 0i
valoare maxima (in cursul zilelor de va- !
ra), dupa 0curba care, in general, nu
poate fi exprimata printr-o functie ana-
lltlca. Asemenea curbe de varlatle zilni-
ca sau orara a debitului de apa consu-
rnata in scopuri menajere se pot trasa
pe baza datelor inregistrate de contoa-
rele de apa (apometre) sl se numesc
cronograme de consum.
Din analiza cronogramelor se deduc
valorile maxime zilnice sau orare, ale
debitului de apa consurnata in scopuri
menajere, $i se definesc valorile medii
zilnice sau orare ale acestuia. Cu cat
debitul mediu zilnic de aoa rnenajera,
dintr-o clad ire, este mai mare, cu atat
diferentele intre debitul maxim zilnic sl
cel minim zilnic sunt mai mici.
Se defineste coeficientul de variatle
a debitului zilnic de apa rnenajera KZi
ca raportul intre debitul maxim zilnic
li
max
zi $i debitul mediu zilnic limed zi:
li .
K =~ (221)
z; v ..
medzi
unde:
li
maxz
;=.li
medz
;
(2.2.2)
Intrucat li
max
zi > limed zi' evident
KZi> 1 $i cu cat:
K .-1-cu atat debitul de apa consu-
ZI mat in cladiri este mai uni-
form in timp.
Debitul de apa menajera este variabil
insa chiar in cursul aceleea$i zile, atin-
gand valoarea maxima la anumite ore
din zi $i valoarea minima noaptea, astfel
ca apare necesitatea de a defini un coe-
ficient de variatle a debitului orar, ca ra-
portul intre debitul maxim orar
lio max $i debitul mediu orar lio med:
K =liomax
o I iOmed (2.2.3)
de unde se deduce:
lio max =Ko lio med (2.2.4)
Ca $i coeficientul KZi' coeficientul
Ko >1si cu cat Ko- 1 cu atat debitul
orar de apa rnenajera este mai uniform
in timp.
Cunoasterea debitului maxim zilnic
este necesara la dimensionarea volu-
mului rezervoarelor de inmagazinare a
apei, iar a debitului maxim orar, la di-
mensionarea instalatiilor de ridicare a
presiunii apei $i a instalatillor de prepa-
rare a apei calde de consum.
Varia1ia debitului de spA caletA de
consum. in conditiile furnizarii intermiten-
te a apei calde de consum (intre anumite
ore din timpul zilei), se constata ca debi-
tul este, practic, constant pe duratele pe-
rioadelor de consum. Din rnasuratorlle
experimentale efectuate pe instalatii afla-
te in exploatare, s-a constatat 0crestere
a debitului de apa calda consumata, in
regim de furnizare intermitenta, compara-
tiv cu regimul de furnizare continuu.
Variatia debitului de api race pen-
tru consum tehnologic. in functie de
natura procesului tehnologic, debitele
de apa pot fi constante pe intreaga du-
rata a procesului tehnologic, constante
pe schimburi de productie, dar diferite
ca valoare de la un schimb la altul sau
variabile cu caracter aleator.
, cornparatle, unei emulsii etalon avand
1 mg pulbere de silice fin divizata sau
de caolin la 1 dm
3
de apa distilata. Apa
este potabila daca are cel mult 5 gra-
de de tulbureala, Inversul tulburelii este
limpezimea sau limpiditatea apei.
Culoarea apei se exprima, de aseme-
nea, in grade si se determina prin com-
perane cu 0solutie etalon in scara pla-
tino-cobalt. Solutia care contine 500 mg
platina $i 241 mg cobalt la 1 dm
3
de apa
distilata sub forma de cloroplatinat de
potasiu $i clorura de cobalt hidratata,
reprezinta etalonul de 500 de grade de
culoare. Treptele scarii culorii se deduc
din aceasta solutie, prin diluare, un grad
de culoare corespunzand la 1 mg de pla-
tina la 1 dm
3
de apa distilata.
Temperatura apelor naturale varlaza
in functie de provenienta lor (de supra-
fata sau suoterana), dupa clirna sl ano-
timp. Astfel, apele subterane de mica
adanclrne (10-30 m sub nivelul te-
renului) au temperatura cuprlnsa intre 8
sl 10C, iar pe masura ce adancimea
creste, temperatura create cu cats 1 C
la fiecare 33-35 m (gradientul geoter-
mic). Apele de suprafata au temperatu-
ri cuprinse intre 0 C (iarna) $i 25-26 C
(vara) urmarind, in general, variatia
temperaturii aerului atmosferic. Apa
potabila trebuie sa aiba 0temperatura
cuprlnsa intre 7 $i 15C.
Conductivitatea etectrics este pro-
prietatea apei de a permite trecerea
curentului electric. Conductivitatea
electrica a apei crests odata cu conti-
nutul ei in substante dizolvate. De re-
gula, se determina rezistivitatea electri-
ca a apei care se mascara in [Q] $i ca-
re este inversul conductivitatli, Variatia
brusca a rezistivitatii indica aparitla
unei surse de intectle a apei.
Radioactivitatea este proprietatea apei
de a emite radiatii permanente cor-
pusculare (a, fl) sau electromagnetice (y).
Concentratiile admisibile de radiatii se
exprirna in [IiC/ml] (microcurie pe
mililitru); 1 Curie reprezinta 3,7.10
10
ato-
mi de radiu dezintegrati pe secunda
care corespund unui gram de radiu.
Pr0priet8tile chimice ale apei se expri-
rna cu ajutorul urmatorilor indicatori globali:
reziduul fix, reactia apei, duritatea, subs-
tantele organice $i contlnutet in gaze.
Compozitla chimica a apei se determina
prin analiza chimica cantitativa sl calitativa.
Contlnutul de suostante in suspensie
[mg/I], exprima gradul de impurificare a
i apei cu suostante solide insolubile.
Reziduul fix exprimat in mg/dm3 cu-
prinde toate substantele minerale $i orga-
nice aflate in solutie $i se obtine incalzind
1 I apa perfect limpede (dupa ce, in prea-
labil, s-au separat prin filtrare suspensiile
din apa), pana la temperatura de 105C $i
la 0presiune mai mare decat presiunea at-
mosferica, avand loe evaporarea completa
2.2.2. Nonnele de calitate
ale apel necesare
pentru diferite folosi"
Apa necesara alirnentarii lnstalatiilor
din cladiri trebuie sa aiba 0anurnlta
calitate, exprimata prin ansamblul pro-
prietatllor sale fizice, chimice, bacterio-
logice, organoleptice etc. Calitatea
apei este diferita in functle de scopul in
care este utillzata, Astfel, pentru con-
sumul menajer, pentru prepararea pro-
duselor alimentare, pentru adaparea
animalelor etc., apa trebuie sa indepli-
neasca conditlile de potabilitate, pe
cand apa necesara pentru racirea
agregatelor, pentru spalarea materiale-
lor etc., poate fi nepotablla, dar trebuie
sa indeplineasca conditiile de calitate
cerute de tehnologia de fabricatie.
Proprietitile flZice principale ale
apei sunt: tulbureala, culoarea, tempe-
ratura, conductivitatea electrica $i ra-
dioactivitatea.
Tulbureala sau turbiditatea apei se
masoara in grade pe scara silicei, un
grad de tulbureala corespunzand, prin
s. Instala!ii sanitare Capitolul 2: Instala!ii de alimentare co api
a apei. Daca reziduul fix obtinut este su-
pus, in continuare, incalzirii la temperaturi
mari, substantele organice ard sl se obtine
reziduul la rosu, care reprezintii numai con-
tinutul in substante minerale, dizolvate, ex-
primat in mg/dm
3
. In general, reziduul fix
are valori intre 200 sl 300 mg/dm3; apele
cu reziduu fix mai mare de 1000 mg/dm3
intra in categoria apelor minerale.
Reactia apei este in functie de subs-
tantels minerale sl organice dizolvate ~i
poate fi: acida, alcalina sau neutra. Calita-
tiv, reactia apei se poate determina cu
ajutorul reactivilor (fenolftaleina, metiloranj
etc.) care schlmoa culoarea solutiei dupa
tipul reactlei. Cantitativ, reactia apei se
exprima cu ajutorul cologaritmului con-
centratlei ionilor de hidrogen in 1 I epa,
notata cu pH; daca pH = 7 reactia este
neufra, pH >7reprezintii reacfia alcalina
sl pH <7 reactia aclda, Apele naturale,
potabile, au pH = 6... 8,5. Practic, limitele
de variatle ale pH-ului sunt intre 0 ~i 14.
Duritatea apei este proprietatea care
i-a confera apei cornpusii de calciu l;li
magneziu atlati in solutie (carbonatl,
sulfatl, azotati, cloruri, fosfati, silicatl
etc.). Duritatea totala DT a apei este
concentratia totala de ioni de calciu ~i
de magneziu care se gasesc in solutie,
exprlrnata in unitatl echivalente
("echivalent-gram", simbol val, cu sub-
multiplu mval:
DT = Dca +D
Mg
[mval/l] (2.2.5)
in care:
Dca - este duritatea sarurilor de calciu,
datoritii concentratiei ionilor de
calciu care se gasesc in solutie,
iar
OM - duritatea sarurilor de magneziu,
g datoritii concentratiei ionilor de
magneziu din solutie,
Duritatea totala DT se compune din
duritatea ternporara D
t
echivalenta bi-
cerbonatilor sl carbonatltor care prin
fierberea apei precipita l;li duritatea
perrnanenta op :
OJ;.= o, +Dy (2.2.6)
In practica, duritatea apei se exprima
in unitiiti conventionale numite grade; in
tara noastra se foloseste gradul de duri-
tate [ad] echivalent gradului german
carula ii corespund 10 mg CaOIl, adica
0,357 mvaVI.
Alte grade de duritate sunt:
- gradul francez (10 mgCaC03/1), res-
pectiv 0,200 mval/l;
- gradul englez (14,29 mgCaC03/1), res-
pectiv 0,285 mval/l;
- gradul SUA (1 mgCaC03/1), respectiv
0,20 mvaVI.
Relatia de transformare din mval/l in
grade de duritate este: 1 mval/l cores-
punde la 2,8 ad.
Apa potabila trebuie sa aiM 0duritate
permanentii de cel mult 12 d ~i 0duritate
totala de cel mult 20ad. Peste aceste limi-
te, apa se digera greu. In generatoarele de
abur (cazane) ~I In schimbatoarele de
caldura, apa dura produce cruste de car-
bonat de calciu care, pe de-o parte, mic-
soreaza schimbul de caldura (randamentul
termic) sl, pe de altii parte, datoritii coefi-
cientului lor de dilatare mult diferit de cel al
otelului, poate duce la explozia cazanelor.
De aceea, cazanele se alimenteaza, obliga-
toriu, cu apa dedurizatii.
Alcalinitatea totala a apei este data
de concentratia totala de hidroxizi, car-
bonati, blcarbonatl, fosfati ~i alti anioni
ai acizilor slabi in solutie, exprlrnata in
unitati echivalente [mval/l].
Substante/e organice dizo/vate in apa
provin din resturi de plante ~i animale l;li
se determina, global, prin tratarea apei
cu sebstante oxidante cum sunt: per-
manganatul de potasiu (KMn04) sau cro-
matul de potasiu (KCr04). Continutul de
substante organ ice din apa se exprima in
mg/dm
3
KMn04 consumat pentru oxida-
rea lor; soluna centinormatii de KMn04
care contine 1/100 KMn04 l;li 1/104
H2S04 are 0culoare rosie-vlolet care, in
contact cu substantele organ ice, se de-
coloreaza deoarece se consurna oxige-
nul prin oxidarea lor.
Gaze/e commute in apa provin atat
prin dizolvare cat ~i prin contactul apei
cu atmosfera sau cu ernanatille de gaze
din subsol. Astfel, 1dm
3
de apa contine,
: in medie, 24 ... 40cm
3
aer dizolvat.
Proprieti1ile bacteriologice ale apei
intluenteaza asupra calitiiti i sale, prin
concentratiile bacteriilor din apa ~i prin na-
tura acestora. De aceea, analiza biologica
se completeaza cu analiza bacterloloqica,
deoarece in apa sunt unele microorganis-
me (bacterii, microbi) care nu pot fi obser-
vate oecat la ultramicroscop. Bacteriile
din apa pot fi: bana/e, care nu au nici 0in-
fluentii asupra organismului omenesc si
care se exprima prin numarul total de ger-
meni la 1 cm
3
de apa sl patogene, cum
este bacilul coli, prezent in apele contami-
nate ~i care in anumite concentratil produ-
ce imbolnavirea oamenilor.
Propriet11i1e organoleptice ale apei
sunt gustul si mirosul ~i se determina cu
ajutorul slrnturllor, de cafre personal spe-
cializat (degustiitori) pe baza unei sciiri cu
sase gradatii:
1 - inodor (insipid);
2 - foarte slab;
3- slab;
4 - perceptibil;
5- pronuntat;
6 - foarte pronuntat.
Gustul ~i mirosul depind de cantitatea ~i
natura substantelor dizolvate in apa. Apa,
chimic, pura este fada. Pentru ca apa sa
fie potabila nu trebuie sa depa~easca
gradatia 2.
Calitatea apei potabile sau industriale
se determina prin analiza unor mostre de
baza, efectuate in laboratoare speciale.
Probele de apa, preluate pentru ana-
liza, trebuie sa. permitii efectuarea tutu-
ror determinarilor necesare stabilirii pro-
prietiitilor fizice, chimice, biologice, bac-
teriologice sl organoleptice pernru ca re-
zultatele sa. fie corecte sl concludente. In
acest scop, probele de apa trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii;
- sa fie omogene ~i reprezentative
(mostre caracteristice) pentru intrea-
ga cantitate de apa considerata; ast-
fel, la ape Ie de suprafata, la care ca-
litatea varlaza sensibil in timp sl in
spatiu, probele se iau la intervale de-
terminate de timp sl din curentul
principal;
- sa nu-si schimbe cornpozitla in timpul
transportului sub influenta factorilor
atmosferici, a presiunii, temperaturii
etc. sau lrnprurnutand unii indicatori de
la aparatura sau vasele folosite (care
trebuie sa fie sterilizate in prealabil).
Pentru analiza chtrnica, sunt necesari
1... 2 dm
3
de apa, iar pentru analiza
proprietatilor fizice, 20... 30 dm
3
de
apa, Pe sticla cu mostra de apa se li-
peste 0eticheta pe care se noteaza:
sursa, locul, data luarli probei, numele
persoanei care a recoltat mostra, daca
exista banuieli de contaminare.
Dupa efectuarea analizelor, laboratoa-
rele elibereaza buletine de analiza ale
probelor de apa, care trebuie interpretate.
Tn acest scop se compera, la fiecare in-
dicator, rezultatele analizelor cu limitele
admisibile impuse de normele de calitate
~i daca rezultii ca toate caracteristicile
apei sunt in limitele admisibile, apa se
considera corespunzatoare, din punct de
vedere calitativ, scopului pentru care ur-
rneaza a fi folositii. In timpul exploatiirii, in
instalatile centrale de alimentare cu apa,
se verifica periodic constanta calitiitii.
2.2.3. Procesele ,i Instalstiile
principale pentru corectarea
calititii apei
Apele din surse de suprafata ~i
uneori cele subterane nu au calitati co-
respunzatoare pentru utilizare ca apa
potabila sau lndustrtala, de aceea tre-
buie sa fie corectate in instalatii de tra-
tare sau de lrnbunatatire a calitatii.
Protectia calitatii apei, pe intreg itine-
rarul, de la captare la utilizatori, contri-
buie direct la satisfacerea cerintei de
calitate privind igiena, sanatatea oame-
nilor, refacerea ~i protectia mediului.
Procesele principale de corectare a
calitatii apei, precum ~i constructiile ~i
instalatiile care Ie realizeaza efectiv,
sunt urmatoarele:
- sedimentarea folosind deznisipatoare
~i decantoare;
- coagularea folosind instalatii pentru
prepararea ~i dozarea coagulantului, cu
camere de amestec l;li camere de
reactie;
Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a S. In s t al a! i i s an i t ar e
- filtrarea bioloqica prin filtre lente si
rapide;
- dezinfectarea cu lnstalatii de dezin-
fectare cu clor, fluor etc.;
- corectarea proprietatilor organoleptice ale
apei, folosind filtre cu carbune activ;
- reducerea duritatii apei, prin proce-
dee chimice, fizice sau combinate.
demineralizate GENOR-OSMO-MSR;
- Filtre pentru pisicine corelate cu echi-
pamente pentru recircularea apei.
sursele naturale sl deci nu poate lipsi
din nici un sistem de alimentare cu
apa, Apele preluate din surse naturale
sunt tratate in tnstalatli speciale de co-
rectare a caracteristicilor calitative ale
apei pentru a corespunde scopurilor in
care sunt utilizate.
intre captare ~i lnstalatille de tratare,
apa este transportata prin aductiunl
sau apeducte care sunt constituite din
conducte sl canale.
Consumul de apa din cladiri fiind va-
riabil in timp, pentru compensarea zilni-
ca a debitelor de consum cu cele de ali-
mentare, se prevad rezervoare in care
se inmagazineaza 0anumita cantitate de
apa. Rezervoarele pot fi comune, pentru
stocarea rezervelor de apa necesare
consumului menajer, tehnologic ~i pen-
tru combaterea incendiilor, sau, uneori,
numai pentru unele dintre acestea. Daca
relieful permite, rezervoarele de inmaga-
zinare se pot amplasa la inaltime (caste-
Ie de apa), pentru a asigura astfel sl pre-
2.3. Si s t em e ,i s c hem e
gen er al e d e i n s t al Qi
d e al i m en t ar e c u ap i
2.2.4. Ges t i u n ea ,i t ar i f ar ea
c o n s u m u l u i de ap i
2.3.1. Sol~i p r i vi n d s i s t em el e
,i s c hem el e gen er al e d e
al l m en t ar e c u ap i
Gestiunea consumului de apa cu-
prinde sistemele de:
- contorizare, adica de rnasurare ~i in-
registrare a consumului de apa:
- tarifare a consumului de apa,
in gestiunea consumului de apa sunt
irnplicatl atat producatorn si distribui-
torii de apa, cat sl consumatorii.
Gestiunea consumului de apa se re-
alizeaza printr-un sistem coerent de
contorizare, in sectlunile de control ale
instalathlor de alimentare cu apa rece
sl respect iv, apa calda de consum. Sis-
temul de tarifare a consumului de apa, tre-
buie sa fie stimulativ pentru consumatori, in
scopul reducerii pierderilor sl risipei de apa
~i sa asigure rentabilizarea producerii si
distributiei apei la consumatori.
Sistemul de alimentare cu apa repre-
zinta totalitatea consfructiilor ~i insta-
latiilor utilizate pentru satisfacerea ne-
cesarului de apa al centrelor populate
~i industriale ~i se compune din: cap-
tarea apei, instalatllle pentru corecta-
rea calitatf sau tratarea apei, transpor-
tul (aductiunea), inmagazinarea, pom-
parea sl dlstnbutia apei.
Captarea cuprinde constructiile ~i in-
stalatlile necesare colectarii apei din
2.2.5 Sol~i p en t r u t r at ar ea ap ei .
Deoarece calitatea apelor provenite
din orice sursa, suoterana sau de su-
pratata, nu Indeplineste parametrii ce-
rutl de cafre utilizatori, folosirea unor
instalatii de corectare precum cele pro-
duse de GRUENBECK va duce la im-
bunatatlrea functionarf lnstalatillor in-
dustriale sau a calitatii apei potabile.
Deasemenea, depunerile de calciu
au loc in cantitate mai mare daca apa
este incalzita, depozitele din conducte
duc la blocarea acestora, pierderi de
energie si debit, distrugerea conexiuni-
lor. Pentru evitarea coroziunii in con-
ducte, a depunerilor ~i a prelungirii du-
ratei de functlonare a sistemelor,
GRUENBECK prin SOMMERING
INSTALL propune utilizarea:
- Filtrelor de apa GENO- cu rezultate .
remarcabile de peste 25 ani;
- lnstalatli de dedurizare a apei ce
functioneaza in baza principiului
schimbarii de ioni ~i protectie antical-
car tip GENO-K4;
- lnstalatia de dozare EXADOS ce
ofera protectie anticorozlva ~i impo-
triva depunerilor de calcar prin doza- I
rea unor substante minerale;
- Dezinfectle cu raze ultra-violete tip
GENO-BREAK si ultra-sunete pentru
combaterea legionelei, fara folosirea
suostantelor chimice;
- Sisteme de osrnoza inversa pentru
producerea apei purificate in indus-
tria farmaceutica sau a apei purificate
Ag. 2.3.1. Schema gen er al A d e al l m en t : ar e c u ap l a u n u l cenIru populat
1 - rau; 2 - captare; 3 - aductiune: 4 - statle de tratare a apei; 5 - statie de pom-
pare a apei; 6 - rezervoare de acumulare (inmagazinare) a apei cuplate cu statle
de pompare; 7 - statle de pompare; 8 - conducta magistrala (artera); 9 - conducta
deserviciu (conducta publica); 10 - conducta debransament; 11 - statie derepompare
a apei; 12 - retea exterioara de distributie a apei din ansamblul de cladiri; 13 - cladire.
7
Fi g. 2.3.2. Sc hem a gen er al l a u n u i s l s t em d e al l m en t ar e c u ap l a un~lor
i n d u s t r t al e:
1 - sursa dealimentare cu apa; 2 - captare; 3 - instala~e detratare a apei; 4 - construc-
tii si instalatii de aductiune a apei; 5 - statie de pompare a apei; 6 - rezervor de
acumulare (inmagazinare) a apei; 7 - castel de apa: 8 - agregate industriale in care
apa este utilizata pentru realizarea proceselor tehnologice; 9 - conducta de apa calda;
10 - turn de racire a apei; 11 - bazinul turnului de racire: 12 - conducta pentru apa
de adaos; 13 - pornpa de ejrculatle; 14 sl 15 - conducte de apa recirculata;
16 - statia de tratare a apei recirculate.
S. In s t al a! i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a
siunea in reteaua de distrlbutle. Rezer-
voarele sunt obligatorii in orice schema
de alimentare cu apa.
in sistemul de alimentare cu apa, statiile
de pompare se prevad ori de cate ori este
necesar; de exemplu: intre captare sl
statia de tratare a apei, daca aceasta din
urma este amplasata la 0cota mai ridica-
ta decat captarea; in reteaua de distributie
etc. Statiile de pompare pot fi cuplate cu
rezervoarele de acumulare a apei.
in centrele populate si in industrii, ali-
mentarea cu apa este realizata printr-o
retea cornpusa din conducte magistrale
(artere) ~i conducte de serviciu (conduc-
te publice), la care sunt racordate bran-
samentele consumatorilor.
Regimul de presiune al apei din con-
ductele magistrale (stabilit in functie de
inatimile cladirilor, de lungimea retelel,
de debitele sl presiunile necesare la
consumatori) este asigurat de statiile
de pompare orasenesti, care functio-
neaza interconectate in sistem.
Pentru alimentarea cu apa a consuma-
torilor din cladirile de locuit, social-eel-
turale ~i unele unitati industriale, se pre-
vad statii de repompare a apei (staff de
hidrofor, grupuri de pompe cu turatie va-
riabila, pompe cuplate cu rezervoare de
inaltime etc.), racordate la conductele pu-
blice, prin conducte de bransament,
Schemele caracteristice pentru ali-
mentarea cu apa a centre lor populate ~i
a industriilor prezinta anumite particu-
laritati, ce depind de: natura sursei de
epa, relieful terenului, debitele, presiunile
sl calitatile apei necesare la consuma-
tori, regimul de functionere al consuma-
torilor etc. in fig. 2.3.1 se prezinta 0
schema generala de alimentare cu apa a
unui centru populat, iar in fig. 2.3.2, a
unitatilor industriale, in care, 0parte din
debitul total de apa este recirculat in sis-
tem, dupa 0tratare prealebila,
Schemele generale de alimentare cu
apa pot cuprinde toate elementele ara-
tate in fig. 2.3.1 ~i 2.3.2, sau numai 0
parte din acestea, in functle de conditii-
Ie specifice locale sau rezultand din cal-
cule tehnico-economice.
in cadrul unei scheme de alimentare cu
apa trebuie realizata gruparea diferitelor
elemente componente (captarea cu statia
de tratare a apei; rezervoarele de inmaga-
zinare a apei cu statia de pompare; statia
de hidrofor cu punctul termic pentru pre-
pararea apei calde de consum etc.), ceea
ce conduce la economii de investitii si sim-
plificarea exploaterii instalatiilor.
2.3.2. Cr i t er i i d e c l as i f i c ar e ,i
c o n d i 1i i d e r eal i zar e a instal~ilor
d e al i m en t ar e c u ap i
d i n an s am bl u r i d e c l Ad i r i
Instalatiile de alimentare cu apa din '
ansambluri de cladiri se compun din re-
;r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -;-
; ;
;
;
;
8
;
- - ~~~~- - I - ~~- - - - ~~- ~; ;
;
I;;
.---_=-'7--- - - - - - - - - - - "
4
Fi g. 2.3.3. Sc hem a i zo m et r t c l a In s t al &1i el d e al i m en t ar e c u ap i r ac e c u
d l s t r i bu t i e i n f er i o ar i :
- retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri;
2 - conducta de racord; 3 - contor; 4 - conducta de racord la conducta de distri-
butte: 5 - conducts de distributie inferloara; 6 - rarnlflcatle spre coloana;
7 - coloana: 8 - legatura la armaturile obiectelor sanitare; 9 - robinet de inchidere
cu golire pe racord; 10 - robinet de inchidere cu gOlire pe coloana;
11 - robinet de inchidere pe legatura la obiecte sanitare.
~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ; ;
;
1 ;
k : _
2 1 5 6
Fi g. 2.3.4. Sc hem a i zo m et r t c l a u n ei i n s t al &1i 1 In t er i o ar e d e al i m en t ar e c u ap i
r ac e c u d l s b1bu t i e In f er i o ar i ,i s t &1i e p r o p r i e d e r i d i c ar e a p r es i u n i i :
1 - retea exterloara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladirl; 2 - con-
ducta de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor; 5 - rezervor tampon; 6 - con-
ducta de aspiratie a pompelor; 7 - pornpa; 8 - conducta de refulare a pompelor;
9 - conducta de ocolire; 10 - recipient hidropneumatic; 11 - conducta de legatura
dintre recipientele hidropneumatice ~i conducta de dlsfributle: 12 - conducts de
oistributie inferioara; 13 - rarnificatie spre coloana: 14 - coloana: 15 - legatura la
armaturile obiectelor sanitare; 16 - robinet de inchidere pe conducta de legatura;
17 - robinet de inchidere cu golire.
Capi t ol ul 2: Ins t al al i i de al i ment ar e c u apa S. Ins t al al i i s ani t ar e
tete exterioare, inclusiv instalatllle de ri-
dicare a presiunii apei reci, racordate la
conductele publice ale sistemului de ali-
mentare cu apa a localitatii sau la surse-
Ie proprii, prin conducte de bransament
$i instalatlile din interiorul cladirilor.
Dupa parametrii apei din conducta
publica in punctul de racord, tnstalatille
de distributie a apei din cladiri pot fi
racordate la conducte publice:
- direct sau functionand sub presiunea
apei din conducta publica, (fig. 2.3.3);
- prin intermediul instalatiel de ridicare
a presiunii apei (fig. 2.3.4);
- prin intermediul instalatiei de pompare
cu rezervor de inaltime (fig. 2.3.5).
Pentru simplificarea desenelor, in fig.
2.3.3, 2.3.4 sl 2.3.5, au fost prezentate
numai instalatille de alimentare cu apa
rece.
Dupa scopul intrebuintarii apei, ins-
talatiile interioare pot fi pentru:
- consum menajer;
- distrfbutla apei industriale;
- combaterea incendiilor (lnstalatii cu hi-
dranti interiori, cu sprinklere, drencere !
sau alte capete de debitare a apei).
Dupa numarul de retele de dlstrlbutle
a apei tinand seama sl de natura con-
sumului, lnstalatille interioare pot fi cu:
- 0 retea pentru satisfacerea tuturor
nevoilor de consum al apei (menajer,
industrial, de incendiu);
- retele comune pentru anumite consu-
muri (de exemplu: retea cornuna pen-
tru consumul menajer sl pentru incen-
diu, retea comona pentru consumul
tehnologic sl pentru incendiu etc.);
- retele separate (distincte) pentru fie-
care fel de consum.
Dupa forma retelei de dlstributie,
instalatlile interioare sunt:
- ramificate (sau arborescente);
- inelare;
- mixte.
Dupa pozitla de montare (de am-
plasare) in cladire a conductelor princi-
pale de distributie, instalatiile pot fi cu
distributle:
- inferioara, cu conducte montate in
subsol (daca exlsta), in canale tehni-
ce circulabile sau in canale vizitabile,
practicate sub pardoseala parterului;
- superioara, cu conductele montate
sub plansee, pe grinzi, stalpi etc.;
- mlxta, partial inferioara sl partial su-
perioara.
Dupa regimul de presiune a apei,
instalatiile interioare pot fi cu:
- 0zona de presiune;
- doua sau mai multe zone de presiune; 0
zona de presiune este lirnitata la 6 bar, '
conslderata rezistenta maxima admisi-
bila a materia leior din care sunt exe- ,
2
I ,
I '
--------------~
,
,
,
,
! cutate conductele sau arrnaturile ins-
talatlei interioare.
Dupa temperatura apei, instalatiile
interioare sunt pentru:
- apa rece;
- prepararea $i alimentarea cu apa cal-
da de consum.
Pentru realizarea unei instalatii inte-
rioare de alimentare cu aoa se tine sea-
ma de urmatoarele elemente principale:
- caracteristicile consumatorilor de apa
din cladlre sl anume:
* natura, cantitatea $i varlatla consu-
mului de apa;
* calitatea apei pentru consum;
* regimul necesar de alimentare cu
apa: continuu sau intermitent;
- caracteristicile hidraulice (debitul,
presiunea de serviciu), regimul de
furnizare a apei (continuu sau inter-
mitent) si calitatea apei furnizata de
conducta publica sau de sursele pro-
prii;
- destlnatla $i caracteristicile construc-
tive ale cladlrll:
* de locuit, cu sau fara subsol tehnic,
sau numai cu canale tehnice vizita-
bile sau nevizitabile etc.;
* social-culturale: teatre, cinematografe,
case de cultura, spitale, sali de sport,
stadioane, gari etc., la care se impun
anumite conditii de confort sau cerinte
de estetica;
* industriale: hale de productie, atelie-
re, garaje etc., la care, de regula,
pardoseala este ocupata de rnasini
sl utilaje, astfel ca, cel mai des, se
adopta solutia distributlei superioare
a retelel,
in afara criteriilor aratate, la realizarea
lnstalatlilor de alimentare cu apa se au in
vedere calcule tehnico-economice, care
urmaresc realizarea unui cost total anual
minim de investltie $i de exploatare a ins-
talatlilor.
Astfel, pentru cladirile de locuit $i
pentru majoritatea cladirilor social-cultu-
rale, se adopta instalatii cu distributie in-
terloara ramiticata, cornuna pentru con-
sum menajer $i incendiu, pe cand la eta-
dirile industriale, la care, pentru anumite
procese tehnologice se poate utiliza apa
neootabna, eventual din surse proprii (de
suprafata, de adancime sau recirculate),
se adopta instalatil cu retele separate
pentru consum menajer, tehnologic $i
pentru incendiu.
Cand consumatorii industriali necesi-
Fi g. 2.3.5. Sc hema a unel i ns t al at l l i nt er i oar e de al l ment s r e c u apl r ac e, c u ta un regim continuu (fara nici un fel de
di s t r i bU1l e s uper t oar i : intreruperi) in alimentarea cu apa, se
1 - retea exterloara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri; 2 - con- i prevad retele inelare de dlstributie.
ducta de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor; 5 - rezervor tampon; 6 - con- in cazul cladirilor inalte, se preconi-
ducta de aspratle a pompelor; 7 - pornpa; 8 - conducta de refulare a pompelor; , zeaza solutia alirnentarll cu apa pe
9 - conducta de ocolire; 10 - coloana de alimentare cu apa a rezervorului de inaltime; zone de presiune, prevazandu-se etaje
11 - rezervor de lnaltlrne: 12 - conducta de alimentare de la rezervorul de inaltime; tehnice in care se rnonteaza
13 - conducts de distributie superioara: 14 - ramlflcatle spre coloana: conductele de distnbutle $i instalatlile
15 - coloana; 16 - legatura la armaturile obiectelor sanitare; 17 - robinet de inchidere necesare ridicarf presiunii apei pentru
pe conducta de legatura. zonele superioare.
Capi t ol ul 2: Inst al at i i de al i ment ar e cu api s. Inst al at i i sani t ar e
l el e semne cony i l e sanl t ar e de al i ment ar e cu a i canal i zar e.
Schema Schema Armaturi
Robinet cu cep (cana) drept
Fiting!J ri ~i~~e fasonate
Reductie (cu rnuta) --<[>(--
-1~-'Y}:, -
- ~---
-_../_~-
Robinet cu cep (cana) drept cu dispozitiv
_ de golire
Robinet de reglare cu clapeta
Cot sau curba cu flanse cu 30
o
<a<90
Curba de etaj cu rnufa
__ ~ ..::_~Robinet cu ventil, de colt, de siguranta
1 cu contragreutate
--+--: Reductor de presiune
Robinet de retinere: - cu ventil
Teu cu flanse
Cruce cu flanse
- cu clapa
Sorb simplu Capac (caciula) la conducte
Sorb cu clapa Piese de curatire
-..Q+( Sorb cu venti I
~ Modul de actionare a armaturii
- in plan Sifon tip U:
Schema - in schema
&
,
,
Actionare rnanuala (obisnuit nu se indica) Caciula de protectle contra ploii
_ _ _ _ _~ : _ l - : ~ ~ - ~ - -
<~--,
-----~ ........... ~----
,-r::l
- - - - - ~ . . ". . . . . . . . . ". . . . . ~ 6 - - -
Schema I Actionare cu contragreutate
!
Sustineri pentru conducte
Actionare cu arc
T
Suport simplu pentru montajul mobil I Actlonare cu plutitor
T
--7(--
Punct fix Modul de imbinare a arrnaturil Schema
~-
- - t><]- -
--(>4--
--UXl-
imbinare cu rnuta Compensatoare de dilatare Schema
___Il__ I imbinare cu filet
___(L_ i imbinare prin sudura (lipire)
---L- imbinare cu flanse
Compensator tip U
Compensator lira
Compensator telescopic
Armaturi Schema Agregate sl aparate Schema
[><]
r ><l
- Z J
~
[><]
Pompa centrifuga
Pompa rnanuala
Robinet cu ventil, drept cu dispozitiv
de golire
~
-- ---_ .._------------
-+I~
---e ---
~
C]
I Compresor de aer
i Schimbator de cal dura prin supratata
i fara acumulare
Schimbator de caldura prin supratata
cu acurnulare (boiler)
Schirnbator de cal dura cu placl
Robinet cu ventil, de colt
Robinet cu ventil, cu 3 cai
Robinet cu sertar (vana)
Agregate $i aparate Schema
Manonetru cu cadran Termometru cu bulb
---_. ---- -----_._- ----_
Debitmetru, contor Termometru cu cadran
Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a S. In s t al a! i i s an i t ar e
Fi g. 2.4.1. Pr l n c l p al el e s em n e c o n v ... o n al e p en t r u In s t al s t i l l e s an l t ar e de al l m en t ar e c u ap i ,I c an al l zar e (c o n t l n u ar e)
Obiecte sanitare
Lavoar
Chiuveta
Spalator dublu
Spalator cu plattorrna
Oada de baie dreptunghiulara
Cada de dus
Cazan de baie cu dus
r------- ----------
Cazan de baie cu vas
de rupere a presiunii
Bideu
Pisoar
Vas de closet
Vas de closet cu talpl
Rezervor de closet
Mal?ina de gatit pentru apartament
Plan
[ E 5 ]
o
!
Schema I
B
Conducte
lin planuri in planuri
de de situatle
:consfructii coordonare
1001
10~1
D
~
~ ~--b d T _ ------r-, _ _ I ~~~~~~~~~~c~_o-_n-d~u~c~t_e-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-i ~~C~u~lo~r~i ~c~o~n_v-e~n~t~io~n~a~le~_I
[ 0] b1 J
v
- -
CD
-
m
1
i Conducta apa rece potabila
I
,
---, -AR-
Canale sau conducte canalizare -->-- ! ->-CP->-
rr- ape pluviale ! I
: I
~ I Canale sau conducte ; -->-- -CM-
l_ _ _ _ _ _ _ Lj de canalizare rnenajera unltara -CU-
---- --1---------------- - ------------------- ------------- ----
~ Conducte apa pentru combaterea ~
: incendiilor
Conducta apa calda
---- -AC-
-----
Q
Q
~- ~- - - - - - - - - - - - - - ~~- - - - - - - - ~
~lndicatll de prezentare a conductelor
7"
o
o
Conducta de clrculatie apa calda
----- i-ACC-
I
, Apa rece
I Albastru
Apa calda
Rosu
I Canalizare
Cafeniu
I I ncendiu
Rosu aprins
Schema
Sensul de circulatie a fluidului
Panta conductei
--
-1-- Schema I ncruclsare de conducte fara legatura i
~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
~_ _~_~;;i~;! i ~~~r~t~n~_u:t:_._I n_Pla_n~:~, ~~ _
, ~I ~~i~~i~~~! ~ conducte in aCelal?i! ~g
Schimbare de niveluri I J Z Q .gQ
pe traseu rectiliniu i ;~
--- ----- -- '-:-------------------------:-------==='-----------1
~ I imbinari de conducte :
o-f o
Armaturi de serviciu
Robinet cu ventil simplu serviciu
Robinet cu ventil dublu serviciu
Baterie de amestec
-- - - - ----- ------ - -- --
Baterie de amestec de baie cu dus
l?i tija fixa
Baterie de amestec de baie cu dus
l?i tija flexibila
Plan
Schema
I imbinare cu rnuta ---)---
---H---
- -- ------ -- - ----
---1---
Armaturi ptr. combaterea incendiilor
sl stropitul spatiilor verzi
Plan Schema imbinare cu nanse la conducte
Sprinkler
Drencer
Hidrant subteran de incendiu
----- ---------- -- -- ---- -----------
Robinet de incendiu interior
Hidrant de gradina
I imbinare cu filet la conducte
I _ (I ~sc~imb~i de cliam~treL
1
I imbinare cu suoura la conducte
(I a schlrnbari de diametre)
---.-_ .
Fitinguri sl piese fasonate Schema
-----l--------------------------'------------------i
Mufa dubla --)--{--
I __ ):::::::( __
Mufa de trecut pe tub
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
2.4. Instal~i i nt er i oar e
de al i ment ar e cu apA r ace
,i cal dA pent r u consum
menaj er
Instalatiile interioare de alimentare cu I
apa rece sl calda pentru consum menajer ,
(baut, gatit, spalat etc.) au rolul de a '
asigura alimentarea cu debitul :?ipresiunea I
de utilizare necesare atuturor punctelor de
consum al apei (robinete sau baterii ames-
tecatoare de apa rece cu aoa calda de
consum, montate la obiectele sanitare) din
cladirile de locuit, social-culturale sau din
grupurile sanitare ale cladirilor industriale.
2.4.1. Sol ut i i const r uct i ve ,i
scheme al e i nst al &1: i i l ori nt er i oar e
de al i ment ar e cu api r ece ,i
cal dl pent r u consum menaj er
instalatlile interioare de alimentare cu
apa rece si, respectiv apa calda pentru
consum menajer, cuprind: retele de
conducte; fitinguri; arrnaturl montate
pe retelele de conducte; obiecte sa-
nitare si accesoriile acestora; arrnatu-
rile obiectelor sanitare.
De regula, pentru cladirile de locuit
se adopta retele cu disfributie inferioa-
ra, cu conductele amplasate in subso-
luri sau in canale tehnice circulabile.
in trecut, majoritatea lnstalatlllor sani-
tare se proiectau $i executau fara con-
torizare, sl consumul de apa se stabilea
in sistem pausal, pe baza unor norme
stabilite de furnizorul apei sau pe baza
prevederilor din STAS 1478. in cazul
sistemului pausal, indiferent de consumul
de apa se considera un consum normat
de persoana si in general cu mult mai
mare decat consumul real. Sistemul pau-
sal conducea la0atitudine de indiferenta
fata de pierderile de apa sau fata de
risipa apei.
Contorizarea consumului de apa
calda si de apa rece se poate face in
sistem colectiv pentru intreaga cladire,
bloc, scara de bloc sau individual la
fiecare apartament, la fiecare obiect
sanitar sau grupuri de obiecte sanitare.
in cazul sistemului cu contorizare co-
lectiva, apare 0diferenta fata de siste-
mul pausal, asociatla de proprietari sau
locatari stabileste consumul pe fiecare
persoana in functie de inregistrarile con-
torului montat pe bransarnentul cladl-
riilblocului sau pe fiecare scera. in acest
caz, furnizorul apei nu poate incasa mai
mult decat citirile contoarelor. Nici in
acest caz nu se diminueaza sensibil
consumul specific de apa, consumatorii
manifestand aceeasi indiferenta fata de
pierderile $i de risipa de apa.
Numai contorizarea individuala poate
conduce la diminuarea apreciabila a
consumului de apa, prin reducerea pier-
derilor $i a risipei de apa.
,/
,/
,/
fig. 2.4.2. Schema Izometrici a i nst al at i ei
Int er i oar e de alirnentare cu apI rece .. caI-
dI,1h sIstem cu contortzare coIecIivi:
1- retea exterioara de alimentare cu apa
rece; 2 - retea exterloara de alimentare cu
apa calda: 3 - conducta de racord pentru
apa rece; 4 - conducta de racord pentru apa calda; 5 - carnin de racord; 6 - contor
exterior colectiv pentru apa rece; 7 - idem, pentru apa calda; 8 - conducta de dis-
tributle pentru apa rece; 9 - idem, pentru apa calda: 10 - coloana de apa rece;
11 - idem, pentru apa calda: 12 - baterie de spalator: 13 - robinet coltar de clo-
set; 14 - baterie de baie; 15 - baterie de lavoar.
Prezentarea in planuri si scheme a 2.4.1.1 R"'_lnterloare de allmenta-
instalatiilor sanitare se face prin folosi- re cu Bpi rece J icu a". ca/dl de
rea semnelor conventlonale conform consum, T n slst em cu contorlzare
STAS 185/1 ...6. col act l vd
Retelele de conducte de distributie a
apei reci $i respectiv, a apei calde de
consum se compun din (fig. 2.4.2):
- conducte principale de distributie; in
functie de condltiile constructive ale cla-
dirii, acestea se pot monta in subsol, ca-
nale tehnice etc. (distributie inferioarB)
sau la partea superioara a cladirii, sus-
pendate sub plansee, pe grinzi, stalpi
etc. (distributie superioara). in cladirile
de locuit $i in majoritatea cladirilor so-
cial-culturale, se adopta, in general, in-
stalatii interioare de alimentare cu aoa
cu distributie inferioara, cu conductele
principale de distributie montate in sub-
soluri sau in canale tehnice vizitabile. in
cladirile industriale, in care pardoseala
este ocupata de rnasini si utilaje, insta-
latiile interioare de alimentare cu apa
sunt cu distributie superloara, solutie
care asigura protecfia retelei de conduc-
te la sollclterile mecanice provocate de
vibratilie rnasinilor si utilajelor respective.
Pentru contorizarea cantitatllor de apa
La stabilirea semnelor convennonale
s-a tinut searna de urmatoarele principii:
- sa fie cat mai simple pentru a fi usor
de memorat;
- sa sugereze pe cat posibil partea de
instalatle care se reprezlnta prin sem-
nul conventional;
- sa se adrnita acelasl semn conven-
tional pentru diferite lnstalatii, tinand
seama de faptul ca poslbilltatile de
reprezentare sunt limitate.
Existenta acelorasi semne conventlo-
nale pentru instalatii diferite nu poate
conduce la confuzii deoarece atat pe
planuri cat $i in scheme, semnele con-
ventionale se utillzeaza cu legaturile
respective la instalatiile care Ie cuprind.
in fig. 2.4.1. sunt prezentate princi-
palele semne conventionale utilizate
pentru elaborarea planurilor $i scheme-
lor instatatiilor sanitare.
Capi t ol ul 2: Instalatii de al i ment ar e c u apa s . Ins t al al i i s ani t ar e
Fi g. 2. 4. 3. Sc hema Izomebi c i a Ins t al a1i e1 i nt er i oar e de al l ment ar e c u api
r ac e ,I c al dl , c u c ont or i zar e i ndl vi dual l (pe apar t ament ):
1- retea exterioara de alimentare cu apa rece; 2 - retea exterioara de alimentare
cu apa calda; 3 - conducta de racord pentru apa rece; 4 - conducta de racord pen-
tru apa calda: 5 - carnln de racord; 6 - robinet de Tnchidere din exterior a racor-
dului de apa rece; 6' - robinet de Tnchidere din exterior a racordului pentru apa cal-
da; 7 - conducta de distrlbutie pentru apa rece; 8 - conducta de distrioutie pen-
tru apa calda: 9 - coloana pentru apa rece; 10 - coloana pentru apa calda;
11 - contor de apartament pentru apa rece; 12 - contor de apartament pentru apa
calda; 13 - conducta orizontala de legatura pe apartament la arrnatorlle obiectelor
sanitare pentru aoa rece; 14 - conducta orlzontala de legatura pe apartament la
arrnaturile obiectelor sanitare pentru apa calda: 15 - baterie de spalator: 16 - ro-
binet collar pentru rezervor de closet; 17 - baterie de baie; 18 - baterie de lavoar.
rece, respectiv de apa calda de consum,
pe conductele principale de distributie se
prevad distribuitoare, la care sunt montate
contoare pe ramificatiile la fiecare scera
de bloc (pentru consumul de aoa Tnsco-
puri menajere din apartamentele respecti-
ve) precum sl, pe ramificatiile care alimen-
team alti consumatori (cazul blocurilor de
locuinte avand la parter birouri, restauran-
te, sedii de banci, magazine etc.). in cazul
cladirilor de locuit, individuale sau colecti-
ve, contorizarea consumurilor de apa rece
si respectiv, de apa calda, se poate face
pentru Intreaga cladire.
Pe conductele de bransarnent, con-
toarele se rnonteaza Tntre doua robi-
nete, din care primul este un robinet
de trecere iar al doilea, un robinet de
Tnchidere care permite totodata golirea
portiunii de conducta pe care este
montat apometrul;
- cotoene alimentate cu apa din con-
ducta princjpala de dlsfrioutle prin con-
ductele de rarnlficatie ale acesteia;
- conducte de /egiiturii (derivatii) de
la coloane la punctele de utilizare a
apei din cladre, prin care apa ajunge,
din coloane, la robinetele de apa rece
sau bateriile arnestecatoare de apa
rece l;li apa calda de consum.
intre cele doua instalatll interioare, de
distrioutie a apei reci ~i respectiv, a apei
calde de consum, singurele puncte de
legatura sunt bateriile amestecatoare
(montate la lavoare, cazi de baie, spala-
toare de bucatarie etc.), astfel ca, pentru
buna funcfionare a acestora (pentru rea-
lizarea amestecului de apa rece cu apa
calda de consum), este necesar ca, Tn
aceste puncte, presiunile apei reci ~i apei
calde de consum sa fie, practic, egale.
Conductele instalatiei interioare de dis-
tributie a apei reci pentru consum mena-
jer se executa fie cu tevi din otel zincate,
fie cu tevi din materiale plastice (polieti-
lena de Tnaltadensitate, polipropilena, po-
liclorura de vinil (P.V.C. 60), rezistente la
presiunea de regim de 6 bar sl la tempe-
raturile uzuale ale apei reci (10 15 DC)sl
ale apei calde de consum (55 60 DC).
Presiunea ln instalatllle de alimentare
cu apa se exprlrna, de regula, ln scara
rnanornemca (suprapresiune).
Conductele retelei dealimentare cu apa
calda deconsum se executa cu tevi din
otel zincate, polipropilena sau PVC 100.
in cazul folosirii tevilor din PVC, pentru
preluarea alungirilor, datorita dilatarilor
pe retea, se prevad compensatoare de
dilatare. Pe coloane, se rnonteaza lire de
dilatare sau compensatoare ln forma de
U executate din teava PVC 60 de ace-
lasl diametru ca ~i coloana respectiva si
rnontata Tntre doua puncte fixe.
Compensarea dilatarii conductelor
metal ice se realizeaza In mod natural,
prin schirnbarile de drectle ale conduc-
telor, la ocolirea elementelor de cons-
tructii sl, cu compensatoare de dilatare
In cazulln care lungimea coloanelor este
mai mare de 15-20 m.
Conductele de distributie a apei reci
pentru consum menajer se arnplaseaza,
de regula, TnTncaperi Tncare temperatu-
ra nu scade sub 0 DC(Iimita de Tnghet).
Daca conditiile constructive ale cladirii
nu permit acest lucru (cazul montarii
conductelor Tnsubsoluri reci, Tn sliturile
zidurilor exterioare etc.), atunci se iau
masuri de izolare terrnica a acestor con-
ducte. Materialele termoizolatoare frec-
vent folosite sunt: vata din sticla, vata
(pasla) rninerala, polistiren,poliuretan,
asezate pe suprafata exterioara a con-
ductelor Tngrosime de 30.. .40 mm. Pro-
, tectia terrnoizolatlel se realizeaza cu di-
ferite materiale ca: tabla, carton bitumat,
, folii sau benzi din mase plastice etc. in
acelasi mod se izoleaza termic l;li con-
ductele de distributie a apei calde de
consum. 0 solutie de izolare terrnica a
conductelor este folosirea izolatiilor prefa-
bricate (cochilii) din spurna poliuretanca
I prevazuta cu un strat exterior protector.
Firma ARMACELL, produce materiale
de termoizolare a conductelor din tuburi
sau rnansoaoe din poliureten expandat
despicate longitudinal, care Tmbraca
conducta si care se strang la capete sau
din loc Tnloc cu brati:!ri sau clame.
Pentru rnentlnerea calitatii apei pota-
bile este interzisa orice legatura oca-
zlonala sau perrnanenta Intre conduc-
tele instalatiei interioare de dlstributle a
apei reci pentru consum menajer sl
conductele de apa nepotabila (de apa
industriala, de canalizare etc.) chiar da-
ca se prevad robinete de Tnchidere (de
separare) sau clapete de retinere,
2.4.1.2Re.,nterlosre de
allmentsrecu apl rece " apl caldl
de consum, i i i sIstem cu contorlzare
IndMdusll (pe apartsment)
Alimentarea cu apa rece si respectiv,
cu apa calda, de consum, a apartamen-
telor fiecarui nivel, care sunt suprapuse
pe aceeasi verticala, se face prin coloa-
s . Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu aps
ne principale (fig. 2.4.3), amplasate in
zona casei scarll, La fiecare nivel, se
prevad nise special amenajate sau case-
te prefabricate, in care se arnplaseaza
contoarele de apa rece, respectiv de
apa calda de consum. Contoarele se
monteazii pe racordurile de alimentare
cu apa rece, respectiv apa calda de
consum, ale fiecarui apartament.
Armaturile obiectelor sanitare (robine-
te, baterii arnestecatoare) se pot racorda
direct sau prin intermediul unor dis-
tribuitoare de apa rece !;li respectiv, de
apa calda, cu robinete principale de in-
chidere !;licu racorduri flexibile care, per-
mit alimentarea fiecarui obiect sanitar in
parte. Pe fiecare racord se monteazii ro-
binete de inchidere, usor manevrabile.
Elementele componente ale instalatiel
de alimentare cu apa calda sl apa rece
prezentate la retelele interioare in sistem
cu contorizarea colectlva, sunt aceleasi
sl la sistemul cu contorizare individuala
pe apartament cu exceptia coloanelor
colective, a nlselor !;li a casetelor ampla-
sate in casa scarii in care se rnonteaza
contoarele.
Sistemul cu contorizare individuala pe
apartament prezinta dezavantajul exis-
tentei unor conducte orizonatale destul de
L._J ~., 1
1 1
,n.,.. _I'. ~ :
.t.-~~I
L __ '__ .. ~.,
~:'
'__ .J ~.:
~
L ~,
1
,.
8
lungi care se monteazii de obicei in plinta
sau sub pardoseala inciiperilor, care in
caz de defeqiune inundii inciiperile de
dedesubt !;li sunt greu de depistat.
2.4.1.3.R.,.,. Int er l oar e de 811ment ar e
CCI 8p1 r ec e I} I BpI c s l c M de consum,
litsIstemCCI cont or l zBr e Indl vl dusl l Is
tl ec s r e obIec t anita,. au gr upur l de
obIecte anitar e
Majoritatea cladirilor de locuit colecti-
velblocuri de locuit au foste proiectate !;li
executate fara sistem de contorizare cu
dlstrioutle inferioara. in momentul in care
s-a pus problema contorizarii, fara
: : .9] .:L .... .101
I 1~6
1 '_~ '__
:~
:~I __I__.
1 1
1
:~
1 L--&- L_.
:~
Il'--L-.
1 1
::~
1 1
1 1
1 L~ __ '__
:~.
:.~ I--
L
-.
1
:~
,~ __ L_.
1
Fig. 2A.4. Sc hema Izometr l c i a ins tal a1iei imer ioar e de al imentar e c u api r ac e ,i c al dl , c u c ontor izar e individuail ia
ftec ar e obl ec t s anitar s au gr upur t de obl ec te s anl tar e:
1- retea exterioara de alimentare cu apa rece; 2 - retea exterloara de alimentare cu apa calda; 3 - conducta de racord
de la reteaua exterloara pentru aoa rece; 4 - conducts de racord de la reteaua exterioara pentru apa calda: 5- robinete
de inchidere din exterior a racordului de apa rece si a celui de apa calda: 6 - debitmetru pentru apa rece; 6'- contor de
debit sl de caldura pentru apa calda: 7 - robinete de inchidere cu descarcare; 8 - camin de racord; 9 - conducta de
racord pentru apa rece; 10 - conducta de racord pentru apa calda: 11 - conducta de distrlbutle, din interiorul cladirii,
pentru apa rece; 12 - conducta de dlstributle, din interiorul cladirtl, pentru apa calda; 13 - conducta de legatura a coloanei
la conducta de dlsfrtbutie de apa rece; 14 - conducta de legatura a coloanei la conducta de dlstrlbutle a apei calde;
15 - coloana de apa rece; 16 - coloana de apa calda; 17 - robinete cu descarcare, pentru inchiderea coloanelor;
18 - debitmetru pentru apa calda: 19 - debitmetru pentru apa rece; 20 - robinet de inchidere pe racordurile de apa:
L - baterie de lavoar; B - baterie de baie; R - robinet pentru rezervorul de closet; S- baterie pentru spalatorul de vase.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa s . Instalalii sanitare
modificari majore a instalatiilor interioare,
singura solutie a fost aceea de a se face
contorizarea la fiecare obiect sanitar sau
grupuri de obiecte sanitare. A aparut ne-
cesitatea utilizarii unui nurnar mai mare
de contoare sl de modificat legaturile la
obiectele sanitare, pentru a se asigura
contorizarea Intregului apartament. A
mai aparut necesitatea renuntarll la lega-
tura rezervoarelor de closet legate direct
de la coloanele existente sl prevederea
unor noi coloane aparente pentru rezer- ,
voarele de lnaltlrne sau de realizare a I
unei legaturi flexibile pentru rezervoarele
montate pe vasul de closet.
$i In acest caz apare necesitatea
rnontarf contoarelor pe bransarnentul
cladirii/blocului sau pe bransarnentele
flecarel scarl l;li Incheierea de contracte
Intre asociatiile de proprietari/locatari sl
furnizorul de apa, Asoclatia de prop ie-
tari/locatari face citirea contoarelor l;li I"
defalcarea costurilor In functie de citi- ~
rea contoarelor, stiut fiind faptul ca su- 1
ma citirii contoarelor este mai mica cu
10 - 15 % fata de Inregistrarile contoa- ! l
relor de pe bransarnente,
in fig. 2.4.4. este prezentata schema
lzornemca a instalatlel de alimentare cu 1
apa rece l;li apa calda a unei scari de I i
bloc de locuinte cu P+4 niveluri. CIt
Elementele componente ale instalatiei j
de alimentare cu apa rece sl apa calda
In sistemul cu contorizare individuala la
fiecare obiect sanitar sau grupuri de
obiecte sanitare din fig. 2.4.4. sunt ace-
lsasi ca la instalatiile de alimentare cu
epa rece si calda cu contorizarea pe
apartament cu deosebirea locului de
montare a contoarelor S-a considerat
pentru simplificarea desenului schemei,
ca toate rezervoarele de apa sunt mon-
tate pe vasele de closet, astfel ca nu
s-au reprezentat coloanele la care erau
montate rezervoarele de apa de inaltirne,
in cazul instalatiilor de alimentare cu
apa rece l;li calda In sistem de contori-
zare la fiecare obiect sanitar sau grupuri
de obiecte sanitare se folosesc aceleasi
materiale ca In cazul celorlalte lnstalatli
prezentate mai Inainte.
2.4.1.4 Reabi l l t sr ea Ji modemlzarea
Inst s/st i l l or Int er l oBr e de .l Iment sr e
cu .". rece " .". ca/dl de consum
Reabilitarea lnstalatiilor cuprinde an-
samblul de mas uri tehnice l;li organiza-
torice destinate sa reaouca instalatiile
respective la parametrii de functionare
pentru care au fost proiectate, In con-
dltiile respectarli prevederilor din regle-
rnentarile tehnice legale. Modernizarea
include reabilitarea instalatiilor, dar, cu
adoptarea unor solutll noi de retele de
disfrlbutle, cu contorizare indlviduala a
consumurilor de apa rece sl calda sl cu
folosirea unor materiale l;li echipamente
cu performante tehnice ridicate. Mo-
Q) Q)
Qj~
~Qj
u c::
~ ~~- - ~- - - - ~- - ~~~~- - ~~- - ~~- - +- - +- - +- - +- - ~
(1) . s (5 ,.-,
= 5
E
~iiEE
CCI CCI c:: ........
1 i5 .-
~ ~~- - - - - - - - - - +- - - +- - 4- - ~- - +- - 4- - ~- - +- - 4- - ~- - +- - 4- - - +
~
~ ()
~ ~ w ~ ~ ~ ~ w 0~ q0
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
S'
'5
Q)
. s
o
:.;::;
Q)
"-
o
Q)
. . . . .
"-
o
~
x
Q)
5
::J
t
E
10
'5
"0
c
::J
a.
en
Q)
"-
o
o
'cO
a.
10
Q)
"0
"S
. . . . .
::J
C
+=i-
C
o
o
. en.
10
"-
10
~
10
en
10
E
10
"0
z
~o.....,
Q) . ; : : E
E $E 1- - - - +- - - r - - r - - r - ~- - +_ _ +- - +- _ +- - +- - +- - 4_ _ 1
.!ll li3 ........
o
~
E
3-
.... CCI
- c:: Q) . -
E E
CCI 0
i5 c::
dernizarea conduce la eresterea fiabi-
litatii instalatlllor, reducerea pierderilor
l;li a risipei de apa sl cresterea gradului
de confort igienico-sanitar In folosirea
apei reci si calde pentru consum
menajer.
Pe baza Directivei 91/2002 a Parla-
mentului Europei, privind perforrnanta
energetica a cladirilor, Parlamentul Ro-
maniei a aprobat Legea nr. 372/2005
privind perforrnanta energetica a cladl-
rilor. Pe baza Legii nr. 3 72, s-a elabo-
S. Instala!ii sanitare Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu api
Diametrul Diametrul exterior Continutut
_...., ---.-,_--- ..----_----1-----------_
nominal mediu: max I min interior de apa
mm mm mm mm 1 1 m
125 _J 27,Q_ ! __ 128,3 _L__12_I5,I_ __1Q,l
130 133,0' 134,3 ; 131,7 1~,_27
"14Q J ~~ L~1,1 + _ _ J ~~..? _j_ _1_..__). ~,21 _
14_______ 141,3 142,7 _j 139,9 _16,8__ _ _ L_ _ 13,54 _
150 152,4 153,9' 150,9 5,4 141,6 I t!!& 1~1 __
160 -~ --159~i:i-- ,- - 160,6 - 1 -157;4-- ---- ----5,4----148,2 20,5 17,25
165 -16~-- - 166,7 --~;- 163,4-~--____s:4-~---154,3 ---- 21,3 --- 18,70
- - -- - - - 1- - - - - - - - -------
___EQ 168,3 17'9..0 _L 16J l_ ___ ___5,6 157.1_ 2_?,5_ 1~,38
180 1'77,8 179,6 176,0 5,6 166,6 23,8 21,80
195 193,7 195,6 191,8 i 5,6 182,5 26,0 2fl.L1f3
--220 -------219:1 ?.?j,:3__ L_?161~_ i - 5,6 - - --2(7):l__ ?_9,!.> 33,95
Nota- diametrul interior, masaliniarasl continutul de apa corespunddiametrului exterior mediu
Tabelul 2.4.3. Tevi rotunde, traee din cupru STAS 52312 (extras)
Diametrul
[mm]
Masa I Diametrul ! Masa Diametrul I Masa Diametrul Masa
liniara! [mm] ! linlara [mm]: liniara I [mm] I llniara
[kg/m] 1exterior I lnterlor] [kg/m] .exterior interior] [kg/m] exterior: interior [kg/m] exterior ' interior
IletIleni PE eo, PN 8 bar
Diametrul Diametrulexterior Diametrulinterior Masa Cantitatea
nominal
_ [~_ I l1J_ _ _ _ _ _
i
[~_ rTl] Ll1l_ mJ
----+ -
liniara deilPa_
L -- ----- _------- --- ----------- --
Min
I
Max. Min. Max. Min. Max. k m 1 1 m
20,0 20,3 1,8 2,4 15,2 16,7
i
Q,107 _Q,181
25..Q
--j
_____2_5,:3_ 1.&
__ 2,4_
_ _ _ 2 0 1 . 2 _ ?1,7 _ -l_ _ _ _Q,_1:r r __ ____O,32_(]_
3?,Q
I
32
L
3 1,!! 2,4 27,2 28,5 Q,186 0,581
I ~
______ 4Q1.Q..
I
__ 10,4_ 2,3 __gL!!_ _34,4 35,8
O.~L
__9,9g_~____
_ I
-- - -
5Q,Q
+
--
_l5Q,_!>_ 2,_!!_ _ _:3.4 _33,2
-----_ ...
44,7____J ___ _Q,438_______ _1A~I5_____
---1'---
6:tQ_
~-- --
63& __
3.fl._ . _4,_2
-- ---
_4,6 !.>6,4__ .1__ . Q & _ ! ! 4
_.- ----
___2,31'1__
______ }!.>,9 _.15,7____
~- .-
-g,Q -
___6.9..9__ ---E3Z1 L_ _ _ L_ _.9_,_91.1. _____ __3,3~ ____
90,0 90,9 5,1 5,9 78,2 80,7 1,380 4,803
110,0 111,0_
---
_ 6,3__ _7,2_____ ~ __
!!~4_
2,070
-----
7_,11'8
125,0 126,2 7,1 8,1 108,8 112,0 2,650 9,297
rat metodologia privind perforrnanta are in vedere in special reducerea
energeticaa instalatiilor de alimentare consumului de energie pentru pro- I
cu apa calda de consumMc 0 0 1 / 1 1 - 3 , ducere, transport sl utilizare a apei
metodologiaprivindauditul energeticsl caldedeconsum. I n acestscop, sefo-
certificatul energetic al cladirilor sl ale losesc, armaturl de utilizare eficiente,
instalatillor aferente, respectiv ale in- crestereaprotectlel termice a conduc-
stalatillor de alimentare cu apa calda telor de transport sl dlsfrlbutie a apei
de consumMc 001/111-1-1,2. , calde de consum, contorizareaconsu- ,
Modernizareainstalatiilor de alimen- mului de apa, asigurarea reclrcularli
tare cu apa caldade consumconduce apei calde, cresterearandamentuluide
la reabilitareaterrnlcaa acestor insta- producerea apei caldesi, nuin ultimul
latii sl se face pe baza auditului ener- rand, educareaconsumatorului pentru
getic care cuprinde pachete de solutii reducereapierderilorde apa,
pentrucrestereaeflclentei energeticea Reabilitareasl modernizareainstala-
instalatiilorrespective. tiller se realizeazape baza unor studii
I n cadrul masurilor pentru cresterea . de prefezabilitatesl fezabilitatecaresa
eflclentel energetice a instalatlilor de : evldentiezecosturile, sustinereafinan-
alimentarecuapacaldadeconsum, se clara sl rentabilizarealucrarilorrespec-
tive. Pe baza acestora, se elaboreaza
proiecte tehnice ~i detalii de executie,
in conditiilerespectarll legislatieitehni-
ce in acest domeniu( 1).
2.4.1.5Impl l cat l l l e schl mMrl l destl-
n a tI eI cl l dl rl l ssupt 8 Inst al at l i l or l me-
r loar e de .I I men ta re CCI .pI race "
.pI cakM de consum
Schimbareadestinatieicladiriisaunu-
mai a unei parti a acesteia(deexemplu,
parterul) are lmpllcatii directe asupra
configuratieigeometricea retelei, impli-
candseparareasistemuluide contoriza-
re a consumurilorde apa rece ~i res-
pectiv, de apa calda, prevedereaunor
ramificatii suplimentareale conductelor
principalede distrlbutie,a unor coloane
Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a S. lastalatii s an i t ar e
mea peretelui intre 4 sl 10 mm. In pre-
zent, tevile din plumb se utilizeaza din
ce in ce mai putin fiind practic inlocuite
cu tevi din mase plastice.
~i derlvatil noi etc. Toate acesteafac ne-
cesararedimensionareaintregii retele de
conducte ~i determinarea debitelor ~i
presiunilor necesarein sectlunea de ra- i
cord (oransarnent) pentru aslqurarea :
functionarii instaiatlei in deplina siguran- ,
til pe durata exploatarii.
Modificarileinstalatiilorin vederearno-
dernizarii lor se pot face, conform Legii
nr. 10/1995, privind calitatea constructl-
ilor, numai pe baza unei expertizetehni- '
ce, care se efectueazade expertl tehnici
atestati, conform legislatieiin vigoare.
Modificarileasupra instalatiilor, cauza-
te de schimbarea destinatiei cladirii sau
a unei parti a acesteia, se supun apro-
barii conformlegislatieiin vigoare(avize, i
acorduri, autorizatia de construire etc.).
2.4.2.2 Tew" t l t i ngur l di n materlale
pIastlce
Tevl $i fitinguri din polietilena de
inalta densitate
Se fabrica cu diametre exterioarecu-
prinseintre20sl 630mm, pentrupresiuni
de 4, 6, 10sau 16bar; in tabelele2.4.4a
Grosimea Diametrulinterior Cantitatea
peretelui[mm] . [mm] liniara deapa
Min. Max. Min.! Max. Vm Min Max.
__10,9 20,3
25 ~,O 25-,-3
32 32,0 32,3
40 40,0 40,4
50 50,0 50,5
63 63,0 63,6
75 l,O ?5l
90 90,0
A :I
110,0 111
._125,O~ 1_2_6,2 __..
140,0
I
141,3
3,0 3,!l_ _ 13,0_ _ _14,3 . Q,133
3,0 : , 3 , ! ) . 18,0 19,3 Q,254
3,0 3,5 25,0 26,3 0,491
3,g 3,5 33,0 34,4 0,855
3,7 4,3 41,4 43,1 1,346
4,7 5,4 52,2 54,2 2,140
5,5 6,3 62,4 64,7 3,058_
6,6 i 7,5 ! 75,0 .. 71,7 4,418
8,1 9,? 91,6 . ! : 14, -~ 6,590
9,2__l 10,4_-i- J Q4,2 __jQJ _,~: _3,~90 _81.5_28
10,3 11,6 116,8 120,7' 4,240 10,715
2.4.2. Mat er i al e ,i ec hi p am en t e
s p ec i f i c e i n s t al at : i i l o r i n t er i o ar e
d e al i m en t ar e cu ap i rece ,i ap i
caldi de c o n s u m
2.4.2.1 Tew" t l l i ngur l met a/Ice Tabel u l 2.4.5. Tevl d i n Pex-Al , PN 10 bar
Tevi din otel Diametruexterior [mm] 16 20 26 32
Se folosesc tevi din otel zincate, Lungimea colacului [m] 100 100 100 50
pentru instalatii sudate longitudinal, Greutateaspecifica [kg/m] 0,13 0,185 0,3 0,41
(STA S 7656, tabelul 2.4.1), filetate sau Domeniul de temperatura [0C] 0_ 95 0- 95 0- 95 . 0- 95
nefiletate (netede). Se executa in serla : Coeficientul de dilatare termica [mm/m]: 0,026 0,026 0,026: 0,026
grea (G), medie (M) ~i usoara I (UI). Raza de curbura manuala [mm] 80 100 130 I 160
Tevile din seria grea G ~i M se
Raza de curbura mecanica [mm] 50 80. 100 ! 120
produc cu diametrul nominal de la 10
la 150 mm, iar cele din seria U de la . Tabel u l 2.4.8 a. Tevl d i n p o l l c l o r u r i de vl n l l n ep l as t l f i at
10la 100 mm.
In tabelul 2.4.1, sunt prezentate tevi- PVC 80, PN 8 bar (STAS 8875)
Diametrul Diametrulexterior'" Gr05imea Diametrulinterior' Masa Cantitatea
Ie din seria M sl U, utilizate curent in
instalatiile sanitare. In cazul in care: nominal [mm] , peretelui[mm] [mm] liniara deapa
sunt necesare tevi cu diametrul mai [rnm] Min Max. Min. Max. Min. Max. rkg/ml J Vm~
mare de 150mm, se pot utiliza tevi din 20 _ ?g,o .20,3 1,:3_: 1,7 16,6 17)'_ ! 0,123 0,216_
otel, pentru constructil, sudate longitu- _ 25 g,o 25,3 1,5 1,9 21,2. g ~ : 3 . ~ 0~174 0,353
dinal prezentate in tabelul 2.4.2. _. 32 . 3_?,Q_... _32,3 1. . . 8 . 2,2 ...__ 27~6 2_1t ?__, 0,264 Q,598_
Fitinguri zincate, din fonta maleabila, 40 400 403 20 24 352 363 0366 0973
pentruimbinareatevilor din otel zincate '-' , , , , 'I' ,
A cestefitinguri (fig. 2.4.5A ) sunt stan- - 50 .- _1)0,0 50,3 I _g,1_ 2,9 . 4: 4) 2 . . . 45~5 I 0,552 1,5_34
dardizate din punct de vedere tipo- ' 63 '63,0 63,3 i 3,0 3,5 56,0 57,3 0,854 2,463
dimensional (STA S 472...486) sl se fo- 75 1_ 7_,Q.. _ 7'! 5_ ~_ , ~ 4,2 ~-'E 5 68_,.1i 1,220 _ 3,484
losesc pentru racordarea (imbinarea) 90 90,0 90,3 i 4,3 5,0 80,0 81,7 1,750 5,027
tronsoanelor de conducte cu acelasi ] 110 11Q,0. 110,4 5,3 ~ j) , L ~71.8 __~_9~,IL__1,61_Q_ 7,512
diametru sau de diametre diferite, a co- I 125 125,0 125,4 I 6,0 i 6,8 '111,4 i 113,4 3,340 9,747
loanelor la conductele retelei principale '-------'--------'------------'------------'
de distributie, a derivatiilor la coloane
precum ~i a robinetelor si bateriilor
arnestecatoarela derivatll ~i la obiectele
sanitare.
Tevi sl fitinguri din cupru
Tevile rotunde, trase, din cupru se '
produc conform STA S 523/2,cu diame-
trul exterior de la 5 la 80 mm, cu grosi-
mea de perete intre 0,5 sl 5 mm. In ta-
belul 2.4.3 este prezentat un extras din
STA S 523/2 pentru tevile din cupru cu
diametrul exteriorintre 5 ~i 30 mmsi cu
grosimea de pereteintre 0,5 ~i 2 mm. '
Tevi din plumb de presiune
Se fabrica (conform STA S 671) cu
diametrul intre 18sl 138 mm, cu grosi-
Tabel u l 2.4.8 b. Tevl d i n p o l l c l o r u r i de vl n i l n ep l as t l f i at PVC 80,
PN 10 bar (STAS 8875)
Diametrul' Diametrul exterior! Grosimea IIDiametrulinterior: Masa Cantitatea
nominal I [mm] !peretelui [mm]. [mm] i linlara de apa
[mm] Min Max. I Min. I Max. I Min. Max.! [kg/ml rl/ml
2_0 20,0 20,3: 1,5 ~ 1,9 16,2 i 17,3 0,137 0,206
. 25 T 25,Q_, ~_5~. ! 1,~. T _?,3 ?91.4_ -, __2_1,15 Q,21~_. _0-,327_
32 ; 32,0 32,3: 2,-4 i 2,9 26,2 f 27,5 1 0,342_ 0,[:39
__49 . _;_._4Q~ __r- 4~ _:3,-O,_~,5 :3:3.,9.+:34~. r Q)_52_!l__, .Q,~!)5
_ Q_Q_ j_ () _ , Q_ ~ _ 50,L ~ ~ L_~ ,~ _'11_,_4_ i _42!~_ i _Q,80!L__1_,:34_ _
63 _ I-E 5:3,g . _63,3 i 4,7 ~ 5,4 : 52,2 j 3,9--1 J ,_g_9_9 . 2.)14.9_
___ 75 __
T
[5,0 .' . 75,3--t-_!)_,-.i- _E 5A . . , 6_2_._2__; _ 1_ . _ 1---r 1,820 3,039
.... 90 i 9(),O . 9Ql:3 __i 62 i 7,6 ,74,8 I 7'1t9 i 2,!)10 4,3_94
__ 110__ +_1_J Q,Q_-r_110,4 _~_+-_jI,2_~, ~J _ , _ --i' _ _~'h_Q.._i_]_,_900_ E 5,~0._
125 125,0, 125,4 i 9,3 i 10,5 1104,0 i 106,8 i 5,010 8,495
s . In s t al a1i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al a1i i d e al i m en t ar e c u ap i
$i 2.4.4 b se prezinta un extras pentru le-
vi cu diametre intre 20 sl 125 mm, re-
zistente la presiunea de 6 $i 10 bar.
Se fabrica, de asemenea, intreaga ga-
rna de fitinguri. Tevile sl fitingurile se im-
bina intre ele prin mai multe procedee:
suoura (termofuziune), cu flanse, cu
fitinguri de etansare prin compresiune.
Tevl $i fitinguri din Pex-AI
Tevile sl fitingurile din Pex-AI se
produc de TERAPLAST Blstrita. Tubul
are 0strucnra multistrat cornpusa:
- la exterior din polietilena de inalta
densitate reticulata;
- strat intermediar din aluminiu sudat
longitudinal, care confera rezistenta
marita la dilatare si protectie impotriva
oxigenului sl a gazelor volatile;
- strat interior din polietilena de inalta
densitate reticulata electronic care
ofera rezlstenta la coroziune $i care nu
permite formarea depunerilor.
Fitingurile pentru tevile din Pex-AI sunt
de trei feluri: fitinguri cu sertizare, fitin-
guri cu compresie din atarna, fitinguri cu
compresie din PP.
l n tabelul 2.4.5 sunt prezentate princi-
palele carcteristici ale tevilor din Pex-AI.
Trebuie rnentionat faptul ca pe piata
au aparut conducte din Pex-AI cu strat
Tabel u l 2.4.8. Ro bl n et e de c o "
c u ven t i l , avl n c l c o r p u l d i n f o n t l
P
n
10 (STAS 2378)
Diametrul
d I' L i 'I
d
l
nominal [in] I[mm] [mm] I[mm]
--
I On [mm]
I I
I
- -
i
---
10 3/8 10 50 17 12
:
15 1/2
I
12 51
I
22 14
Tabel u I2. 4. 10. Ro bi n at e c u s er t ar ,I c o r p o val , d i n f o n t i (STAS 2550)
Diametrul Dimensiuni de gabarit [mm] Flanse de legatura Hoata de
nominal On la conducta [mm]
!
Filetul manevra d
4
[mm] L
hI h2
A d
l
d
2
n X d
3
b I surubului [mm]
40 240 250 390 170 145 110 4x 18 18
I
M 16 180
.._---------- --0 _0- _.. -- -- -0- -.-. -
50
--_...
250
,
275 410 186 160 125 4x 18 20 M 16
--_----
180
270
--- ------.--- ---
65 340 460 225 180 145 4x 18 20 M 16 225
-------. ---------------- --- _0
80
- -- -
280 345
--_
480 240 195 160 4x 18 22 M 16 225
300
. 1-- -,-- --- --.-
100 I 385 570 276 215 180 8 x 18 22 M 16 250
-------
-
i
i
------
j
-
150 350 490 740 362 280 240 8 x 22 24 M 20 280
_._----- -_-_- ------
_
[
200 400 I 600 930 440 335 295
i
8 X 22 26 M 20 320
,- --------_.----- -
250 450 I 710 1115 500 390 350 12 X 22 28
I
M 20 360
300 500
I
805 1200 580 440 400 12 X 22 28 M 20 400
I
,
I
- - - --__._ --- ----- ---- ----- _._-------- _--""--- ---- -- ----
L___
-- -- -----
Observatil:
1. Valorile cotelor hI' h2 sl A au caracter informativ, servind la stabilirea gabaritului in vederea rnontarli; 2. n reprezlnta
numarul gaurilor pentru suruburi; 3. Valorile diametrului d
4
al rotii de manevra sunt informative.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa s . Instalalii sanitare
in doua variante constructive: simple $i
mutate. in tabelele 2.4.6 a sl 2.4.6 b, se
prezintfl un extras pentru tevi cu diame-
trele intre 20 $i 125 mm, rezistente la pre-
siunea de6 $i 10 bar. in fig. 2.4.5 sunt
prezentate principalele fitinguri din PVC
care se executa cu aceleasi diametre ca
$i cele ale conductelor cu care se imbina.
Tevi $i fitinguri din polipropilena
Se fabrica cu diametrele exterioare cu-
prinseintre 20sl 125mm, pentru presiuni de
2,5,4,6, 10sl 16bar; in tabeluI2.4.6 c, se
prezintii un extras pentru tevi cu diametre
intre 20 $i 125 mm rezistente la presiunea I
3
c
Fig. 2A.6. Co m p eIIS8t Dar e de cIIabn
pwtCI8 fixe montaI8 p e c o Io an eIe elm P V C:
a - compensator tip lira; b - eompensat
tip U; e - detaliu de punet fix;
1 - bratara rnetalica; 2 - inel din PVC lipit
cu adeziv pe teava din PVC; 3 - garnitura
elastica; 4 - teava din PVC; 5 - element
de consfructll,
~I[mm]
140
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
/
. ~
" 3 1 /
./ f/
~/~b/
J rt' L
l-
V/
/
v
V
f:) ,/
//IV
/'
'/
/ ./
':l /"
//
'/./ V1
h'l././
V"
~
-
J . ~
/ ,/'
. . . . . . V
5-:
~
.....
;;;;;;00 I-
:::.-:
-
l-
i-
-
~
-
-
m;~+a1fE si
L Q J IW -U h i J
mrr m>anc& ~
kim n ~
fig. 2.4.5 A. FD1gwI zincate, elm fonIi m al aabl i , p en t r u i r n bi 1an a 18 V Ior elm .. zIncat
a- eot eu filete interioare; b - eot eu filet interior $i exterior; e - cot eu raeord olandez,
eu etan$Bfe plana, eu filet interior $i exterior; d - eot eu raeord olandez, eu etan$Bfe
eoniea, eu filet interior $i exterior; e- teu egal eu filet interior; f - teu eu ramifieatie
redusa eu filet interior; 9- cruee eu ramificatii egale, eu filet interior; h - mufa eu filet
stanga - dreapta; i - mufa redusa eoneentrica; j - niplu eu filet dreapta $i stanga; k -
niplu redus eu filet exterior; I - reduetie; m - dop; n - raeord olandez eu etan$Bfe plana,
eu filet interior; 0- raeord olandez, eu filet interior $i exterior.
FIg. 2.4.5 B. FIt In gur i di n P V C p en t r u Ir n bl n ar e p r i n Il p i r e ,I l n f l l et ar e (p e f l gur A
s un t n o t at e ,I s em n el e c o n ven t l o n al e de r ep r ezen t ar e i n des en ):
a- teu; b - teu pentru imbinare mixta; e- eot; d - eot pentru imbinare prin
infiletare; e- mufa (menson); f - mufa (menson) pentru imbinare prin filetare;
9 - eapae; h - reductie tip A sau B; i - reductie pentru imbinare prin filetare;
j - raeord olandez de lipit; k - raeord olandez eu filet interior; I - raeord olandez
eu filet exterior; m - piesa de legatura la robinetul de lavoar; n - idem, pentru
robinete prin infiletare eu plutitor.
o 5 10 15 20 2530354045 501[m]
FIg. 2. 4. 7. No m o gr am a pentru det er -
m l n ar ea al un gl r i l M a c o n duc t el o r
di n P V C i n f Un ql e de l un gi m ea ' . .
dt r er en t a de t em p er at ur A . 1T.
~ " J L I
300t+-l--trllWlNl-bfb~i-'~f-+-f-+-H
500 900 1300 1700 2300
h[mm)
FIg. 2. 4. 8. No m o gr am a pentru
di m en s l o n ar ea c o m p en s at o ar el o r
t i p U di n P V C.
s . Ins t al at i i s ani t ar e Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u apa
AI
[mm]
70
60
~I~
/
fJ kl1IS /I
( OS
II II I ~'t:
-<I
" I
I I ~
I I / I
II V I
/~
1/, I
,/
1//I
~~
Ii
/
JI /L
'II I, '///
~
r
IJ. 'I/' AI'"V ./~6
v
.h~~ . / ~
%v.V ./
f -
~~
~/:~:%%:V
f - - - 'I
I
-
50
40
30
20
10
a 00000000000000
00000000000000
r - C \ J C ' : ) v L ( ) c . o , . . . . _ c c m~; : : : ~~; : !
AI
[mm]
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
a
h [mm]
'1
I
I
I
I
( .. rr::.
f 'l i'I /3
/; ; ; 1
lo r
/i2
I( 2h1
- rl II II
I
1/
I
a
II I
a
f ; ! t I
I IV V
~
a
III II I /
a
K J l
I I II J <0
a
u. / '/V V
/
a
rof)
'I.
'/v .. '//
V
Of -
r- - ; ; /I.
'/,
h'J /
o r -
o
$//
//,
'i 1/ ./:/
1"'1//.V'
/ ,-
;./
000000000
..., a
0000000000000
. . . . . .C \ l C ' ) ' L ( ) C ' O, . . . . _ C X) C J ) ~: : : ~~
b h [mm]
Fi g. 2. 4. 9. Nomogr ama pent r u
dl mens l onar ea c ompens at oar el or
c uc ur be:
a - sim Ie l a 90; b - dubl e.
a
Fi g. 2.4.10. Robl net de c o~ c u vent i l
avAnd c or pul di n fonti:
a - variant a A,cu vent il din mat erial
pl ast ic; b - variant a B cu vent il met al ic
$i garnit urii de cauciuc;
1 -co r p; 2 -capac; 3 -gar nitur a; 4 -tija;
5 -v entil; 6 -r o ata de r nanev r a: 7 -su-
po r t; 8 -gar nitur a.
Tabel uI2. 4. 11. Robi net e de r et ; l ner e c u vent i l , di n fonti, Pn (STAS 1516)
Diametr ul Dimensiuni Flanse de legatur a Filetul
no minal de gabar it [mm] la co nductajmml ~ur ubur ilo r
On [mm] L
L 1 h 1 h 2 h 3
d
1
d
2
n X d
3
b
15 130 90 65 115 40 95 65 4x14 14 M 12
20 150 95 80 120 50 105 75 4x14 16 M 12
25 160 100 85 125 55 115 86 4x14 16 M 12
40 200 115 110 155 75 145 110 4x18 18 M 16
50 230 125 120 160 80 160 125 4x18 20 M 16
65 290 145 140 195 90 180 145 4x18 20 M 16
80 310 155 150 220 95 195 160 8x18 22 M 16
100 350 175 170 235 110 245 180 8x18 24 M 16
150 480 225 210 310 125 280 240 8x22 26 M 20
- - - - - -
Obser v atii: 1. Co tele h ; h 2 $i h , 3 sunt info r mativ e;
2. n r epr ezinta numar LJ I gaur ilo r pentr u ~LJ r ubur i.
de6bar . ! mar i, fo lo site pentr u tr anspo r tul sub
Compensat oarel e de dil at are se pr esiune al apei r eci, alungir ea Ll I se
f abricii din PVC, t ip l irii sau U, sunt pre- po ate deter mina gr afic, fo lo sind no mo -
zent at e in f ig. 2.4.6, iardimensiunil e in ta- gr ama din fig. 2.4.7, in funcne de lun-
bel ul 2.4.7. . gimea co nductei I [m] ~i de difer enta de
Pentr u co nductele din PVC cu lungimi I temper atur i LlT [K]. Dimensio nar ea co m-
pensato ar elo r tip U se efectueaza, in
. acest caz, cu no mo gr ama din fig. 2.4.8,
a co mpensato ar elo r cu cur be simple la
90 0 cu no mo gr ama din fig. 2.4.9 a sl a
co mpensato ar elo r cu cur be duble cu
no mo gr ama din fig. 2.4.9 b.
TERAPLAST Bistr ita pr o duce intr eaga
gama de tev i din mase plastice din po -
lietilena, PVC ~i po lipr o pilena, pr ecum ~i
fitingur ile necesar e.
Fi g. 2. 4. 11. Robi net cu vent l i dr ept , di n
fonti cu mut e, cu dop de gol l r e:
1 - co r p; 2 - capac; 3 -tija; 4 - v entil;
5 - gar nitur a v entilului; 6 - gar nitur a
tijei; 7 - r o ata de r nanev r a,
L
2.4.2.3 AnnIturl
Robinet e de col t , cu vent il , av and
co r pul din fo nta, pentr u pr esiunea no mi-
nala Pn= 10 bar (STAS 2378; fig. 2.4.10,
tab. 2.4.8); se r no nteaza pe co nducta de
legatur a de la co lo ana la r ezer v o r ul de
apa pentr u spalar ea clo setului.
Robinet e cu vent il drept , din fo nta, cu
mufe (fig. 2.4.11), av and diametr ele no -
minale ~i dimensiunile car acter istice r e-
date in tabelul 2.4.9. Seexecuta in do ua
b
Fi g. 2. 4. 12. Robl net cu aer t ar
. . c or p oval , di n fonti:
a - variant a A, cu t ijii ascendent ii;
b - variant a N, cu t ijii neascendent ii.
a
Capi t ol ul 2: Ins t al a! i i de al i ment ar e c u apa s . Ins t al a! i i s ani t ar e
variante: fara sau cu dop de golire.
Robinete cu sertar $i corp oval, din
fonta (fig. 2.4.12), avand dimensiunile
principale redate in tabelul 2.4.10.
Robinete cu ventil sferic $i racord I
olandez, cu sectlune de trecere totala,
L
c
Fi g. 2.4.13. Robl nat e de r et l ner e c u
ventil, din fontl:
a - robinet drept, simbol D;
b - robinet de colt, simbol C;
c - robinet inclinat, simbol I.
Fig. 2.4.14. Reduc t or de pr es l un.
pentruapi:
1 - corp; 2 - scaun; 3 - clapeta; 4 -
; 5 - membrana elastica; 6 - arc (re-
7 - surub de reglare; 8 -
- orificiu pentru manometru.
pot fi: cu fluture de manevra: cu rozeta
de manevra. Se executa din bronz
(pentru montare pe tevi din otel zincat,
polietilena sau PVC) sau din cupru
(pentru montare pe tevl din cupru).
Robinete de retinere din fonta cu ventil,
pentru presiunea nominala P
n
=16 bar,
(STAS 1516; fig. 2.4.13, tab. 2.4.11). Dupa
constructe corpului, robinetele de retinere
se executa in trei tipuri: drepte, simbol D; de
colt, simbol C; inclinate, simbol I . Dupa felul
cursei ventilului, robinetele de retinere se
executa in doua variante: varianta F, cu
cursii fixa; varianta R, cu cursii reglabila.
Dupa forma suprafetei de etansere a venti-
I lului, robinetele se executa in trei forme: 1,
I cu ventil plan; 2, cu ventiI conic; 3, cu ven-
til sferic. Dupa modul de inchidere a venti-
lului, robinetele de rennere se executa: cu
arc (simbol A); fara arc (fara simbol).
Reductoare de presiune pentru aps
(fig. 2.4.14): reducerea presiunii are loe
prin efect de laminare la trecerea apei
prin sectiunea dintre clapeta 3 sl scaunul
2. Pozitla clapetei este determinatii de
echilibrul dinamic dintre forta de presiune
a apei sl forta elastica a unui resort (arc)
exercitate asupra unei membrane elas-
tice. Pentru reglarea presiunii din aval se
actioneaza un surub de reglare care mo-
difica torta elastica a resortului.
tionare, in apometre:
- de viteza, care inregistreaza consumul
de apa, fie prin actlonarea unei rotl cu
palete sau elice (apometre cu turbina)
care transmit rniscarea unui mecanism
integrator de inregistrare a debitului, fie
prin rnastrarea diferentei de presiune
la trecerea apei printr-o diafragma
(apometru diferential);
- volumetrice, care inregistreaza can-
titatea de apa prin umplerea ~i goli-
rea succeslva a unor compartimente
cu volum determinat.
Dupa modul de admisie a apei, apo-
metrele cu turbina pot fi:
- cu admisie tanqentiala, directia de
curgere a apei fiind perpendiculara
pe axul turbinei;
- cu admisie axiala, directia de curgere a
apei fiind peralela cu axul turbinei;
- combinate, avand montate, in serie
sau paralel, ambele turbine rnentlo-
nate; aceste apometre se folosesc in
lnstalatii cu diferente mari intre con-
sumul maxim sl cel minim de apa,
Dupa modul de montare a cadranu-
lui pentru citirea consumului se disting
apometre cu cadranul:
- uscat, montat intr-o caseta separata
de corpul apometrului;
- inecat, cadranul fiind in contact cu
apa sl protejat de un geam care
2.4.2.4 Aps r s t e de maurl " control rezista la presiunea apei.
Pentru cunoasterea consumului de I Corpul apometrelor se executa din
apa, a nivelului de temperatura sl a re- fonta, bronz sau otel turnat, iar turbina
gimului de presiune, se utillzeaza apa- din materiale plastice pentru apa rece
rate pentru masurarea si/sau inregis- (cu temperaturi pana la +30 DC).
trarea valorilor parametrilor respectivi. . Principalele caracteristici ale apome-
Aparate sau contoare de aps trelor, de care trebuie tinut seama, la ale-
(apometre) gerea ~i montarea lor in instalatie, sunt
Se claslflca, dupa principiul de func- urmatoarele:
5
a
6,7 A - A
c d
Fi g. 2.4.15. Cantor pent r u api rece:
a - sectiune verticals;
b - sectiune onzonteu;
c - cadran cu citire indirects;
d - cadran cu citire directs;
1 - carcasa; 2 - garnitura amonte;
3 - modul de contorizare; 4 - inel de
etansare; 5 - surub: 6 - sarrna de sigiliu;
7 - plumb de sigiliu; 8 - cadran pentru
citirea debitului de apa inregistrat.
S. Ins t al al i i s ani t ar e Capi t ol ul 2: Ins t al al i i de al i ment ar e c u apa
Fi g. 2.4.16. Cont oar e mont at e
l a r obi net el e de apA r ec e ~i apA c al dA
al e bat er i i l or ames t ec At oar e (f i r ma
ISTAMETER, Ger mani a).
- diametrulnorrmal On [mm];
- debitulnominal I I " [rnvh], c8ruiaii cores-
punde 0pierclerede sarcina nominala
[bar] sau[mmH20];
- debite~emaximeV
max
' tranzitorii I I , $i mi-
nime V
min
[m
3
/h];
- debitul minim, numit $i sensibilitatea
apometrului,fiind debitul orar minimpe
careapometruliI inregistreazalapresiu-
neamaximade lucru(deregula, 16bar);
- pierderea de sarcina la trecerea apei
prin apometru [bar] sau [mm H20];
- eroareamaxima.admi~ intre li
min
sl I i;
respectiv, intre \ . o j $i V
max
; puritatea $i
temperaturaapei ce trece prin apome-
tru.
in general, cunoscand debitul nominal
lin sl pierderea de sarcina Hn cores-
punzatoare debitului nominal se poate
stabili r~latia intre lin' Hn $i debitul de
calcul ~ ce traverseaza apometrul la
pierdereade sarcina He corespunzatoa-
re si anume:
H V
2
H : =~2 (2. 4. 1)
De pierderea de sarcina He trebuie
tinut searna la stabilirea sarcinii hidrodi-
namice a apei in punctul de racord al
instalatleiinterioarelareteauaexterioara.
Contoarelepentru apa rece $i respec-
tiv, apa calda de consum, produse in
tara (de firma PRECI ZI A S.A.-WOLT-
MAN ZENNER), precum $i cele impor-
tate (produsede firme ca SCHLUMBER-
GER, I STAMETERetc.) trebuie sa aiba
"aprobare de model", eliberatade Biroul
Roman de Metrologie Legala (B.R.M.L.)
sl agrement tehnic, care sa certifice
caracteristicile functlonale ale contoare-
lor (conformI SO 4064/1).
Contoarele de apa rece sau calda se
executa cu urrnatoarele diametre no-
minale: On 20, 50, 65, 80, 100, 125,
150$i 200mm(fig. 2. 4. 15).
in fig. 2. 4. 16. este prezentat un con-
tor montat din constructle, pe 0bate-
rie de baie.
in cataloagele firmelor producatoare
de contoare sunt date, pentru fiecare
tip, dimensiunile, caracteristicile tehnice
sl nomogramele pentru determinarea
pierderilor de sarcina, la trecerea apei
prin contor.
Termometre
Se utilizeaza, in special, in instalatiile
de preparare sl alimentare cu apa cal-
da, dar sl in cele cu apa rece.
Dupa principiul de functionare se
produc termometre cu dilatare, rnano-
metrice, electrice $i termocuple.
Manometre
Pentru cunoasterea regimului de va-
riatie a presiunii, intr-un anumit punct al
lnstalatiel de alimentarecu apa sau din
recipientele sub presiune, se utilizeaza
manometre de tip cu lichid sau cu ele-
mente elastice.
in strainatate se produce 0mare va-
rietate de aparate de masura sl control
pentru rnasurarea presiunii sl tempe-
raturii sl anume cu:
- indicareadirectaa valorilorrnasurate:
- inregistrarea valorilor masurate pe
banda sau pe calculator;
- transmiterea la distanta a valorilor
rnasurate sl aflsarea pe un panou;
- transmiterea unor impulsuri la diferite
aparatesauarmaturide actlonare,
mice legate de exploatarea sl intre-
tinerea lor;
- aiba un aspect placut $i sa permita
curatireausoera$i completaa obiectului;
- prezinte siguranta in utilizarea lor (sa
nu se sparqa, sa nu prezinte pericol
de taiere sau ranlre in I olosinta etc.).
Obiectele sanitare se executa, in ge-
neral, din portelan sanitar, tonta ema-
ilata, gresie, materiale plastice, polies-
ter armat, polimetacrilat, tabla din otel
inoxidabil etc.
Atat in tara, cat $i in strainatate, se
produc obiecte sanitare intr-o gama
variata de forme $i dimensiuni.
Dupa destinatia lor, obiectele sanita-
re pot fi de ccnstructie:
- obisnulta (cu dimensiuni standardi-
zate) pentru echiparea cladirilor de
locuit $i a grupurilor sanitare din une-
I e cladiri social-culturale sl anexele
sociale ale unitatilor industriale;
- speciala, pentru echiparea salilor de
operatli din spitale, a creselor, gradi-
nitelor etc. sau pentru folosirea lor de
cafre persoane cu handicap fizic.
Obiectelesanitareau devenitdin ce in
ce mai diversificate,avand diferiteforme
sl culori, fiind executate din materiale
diverse.Existain prezent0nouaabordare
inproiectareaincaperilordebaiesl in spe-
cial in vilelecu confort ridicat. lncaperile
de baieautrecutde ladimensiunileredu-
se de 180x 240la dimensiunileunor ca-
merenormale.Echipareacu obiectesani-
tare$iin specialcu bai, nuse maiface pe
langaperett, baiaamplasandu-sein mijlo-
cui incaperii $i uneoriinglobatain pardo-
seala.Obiectelesanitareau forme din ce
in ce mai moderneiar uneori se adopta
moda retro cu cazi de baie cu picioare
amplasatein mijlocullncaperil,
in multecazuri $i in special la moderni-
C
Fi g. 2.4.17. Dlfertte t i pur i de l avoar e (STAS 1540):
A - lavoar tip A, tara spa tar; B - lavoar tip B, cuspa tar;
C - lavoar scoics, tip L Y; -lavoar de colt;
1- racord pentru apa rece; 2 - racord pentru apa calda:
3 - preaplin; 4 - orificiu de scurgere prevazut cu ventiI .
2.4.2.5 0bIecte S8nitare, annMurl
J/ accesorll
Pentru utilizareaapei in conditii prac-
tice sl igienice se folosesc obiecte sa-
nitare ca: lavoare, cazi de baie, dusuri,
closete, pisoare, bideuri, spalatoere
pentru vase, chiuvete etc.
Obiectele sanitare trebuie sa:
- aiba forma sl rnanmea necesara unei
utillzari/functionan normale $i cat mai
comode;
- reziste la variatia de temperatura
lrnpusa in procesul functional;
- reziste la actiunils mecanice sl chi-
I CJ I 5I
Capitolul 2: Instala,ii de alimentare cu api S. Instala,ii sanitare
Tabelul2.4.12. Lavoare din por1elan sau samlpor1elan (STAS 1540)
Marimea a b c d I
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
37
f-
370 250...290 150 45 80... 110
-- ---- - -- - ----- ---------- --------- --------
40 400 310...365 160 45 150... 180
--------
r---------
--_-._ .------ _-.-
---- --------
45 _ _ 4 _ Q _ _ _ _ _ _ 260...300 _ _'160_
--__
80... 110
-_ ..
--- ----------
50 500 380 ...450 180 45 185...220
-- -------- -- ------------
55 550 420 ...500
----- -
200 45 185...220
-
60 600 420 ...550 210 45 185...220
------- --_------ -----------
65 650 500 ...590
---
__ 220 __ _ 45__ 185...220 _
70 700 500...640 230 45 185...220
Fig. 2.4.18. l.avcNw cupIcIor de rnasan
asIforUuIfi aroI*IeIaIor deh:hIdere.
1010
Fig. 2.4.19 c. Lavoar din sticla
incasabila.
Fig. 2.4.19 d. Lavoar din materiale
composite.
Fig. 2.4.19 e. Lavoare ingrupurile
sanitare din cladirile publice.
zarea clcidirilor se aplica solutia cu cabine
de dus in locul cazllor de baie.
Oglinzile au inceput sa ocupe pereti in-
tregi si echiparea din fata lor corespunde
unor tratamente de cosrnetea I;licoanra
Lavoare
Lavoarele se executa din portelan sani-
tar sau din semiportelan sanitar, cu sau
fara spatar (fig. 2.4.17), $i au dimensiunile
redate in tabelul 2.4.12 (STAS 1540).
Lavoarele sunt prevazute cu orificiu de
preaplin care cornunlca printr-un canal cu
orificiul de scurgere, la care se rnonteaza
un ventil cu dop si sifonul cu garda hi-
draulica. Lavoarele pot fi echipate cu unul
sau doua robinete ori cu baterii ames-
tecatoere de apa rece cu aoa calda,
montate pe lavoar (stative) sau perete.
Distanta intre axele orificiilor pentru mon-
tarea robinetelor sau a bateriilor stative,
produse in tara, este de 160 mm, iar dia-
metrul racordului sifonului este de 45 mm.
Majoritatea lavoarelor care se produc in
strainatate au dlstanta intre axele orificiilor
pentru montarea robinetelor sau a baterii-
lor de 200 mm si diametrul racordului sifo-
nului de 45 sau 46 mm.
Lavoarele produse de numeroase fir-
me se executa din portelan, semiporte-
lan, materiale compozite sau stlcla, sa-
tisfac cele mai exigente cerinte esteti-
ce (forme, dimensiuni, culori) I;li de
confort igienico-sanitar $i pot fi monta-
te pe console, structuri metal ice (sis-
tem GEBERIT), integrate in mobilier, cu
mascarea legaturilor sl a sifonului de
scurgere folosind picior (fig. 2.4.18) sau
piedestal. Se executa I;li lavoare duble
(fig. 2.4.19 a) cu piedestale duble sau
cu mobilier de mascare, conceput sa
perrnita utilizarea spatiulul de sub
lavoar. Pentru hoteluri si chiar pentru 10-
culntele cu confort ridicat, lavoarele sunt
montate pe piese de mobilier complete
care au atat rolul de mascare a sifonului
si a robinetelor de inchidere, cat si rolul
de a cuprinde oglinda, dulapuri laterale
pentru obiecte de toaleta si medicamen-
te, precum $i elemente de fixare sl ma-
scare a corpurilor de iluminat.
E -( --------~ ~ j:.r
-
FIg. 2.4.20. Cadi de bale din fontl ernailatA.
S. Ins t al al i i s ani t ar e Capi t ol ul 2: Ins t al al i i de al i ment ar e c u apa
ve de inchidere a dopului de la ventilul
de scurgere sl sunt montate pe lavoa-
reoPentru cresterea gradului de igiena,
la grupurile sanitare din hoteluri cu 4 si
5 stele, se utilizeaza baterii cu senzori
de deschidere prin apropierea rnainilor
de baterie.
Cazi de baie
Cazile de baie produse in tara (fig.
2.4.20), se executa din tonta ~i tabla
ernallata sl din mase plastice sl au di-
mensiunile adaptate pentru uzul per-
soanelor adulte (tab. 2.4.13) sau al co-
piilor. Cazile de baie pentru adulti sunt
prevazute cu un orificiu pentru golire sl
un orificiu pentru preaplin, iar cele pen-
tru copii, numai cu orificiu pentru goli-
reoRacordarea la lnstalatille de canali-
zare se realizeaza prin intermediul unui
sifon tip U sau al unui sifon de pardo-
seala de tip combinat.
Se produc cazi de baie cu configura-
I tii ergonomice, cu 0mare varietate de
forme si dimensiuni, prevazute cu reze-
rnatorl pentru brate (fig. 2.4.21 a), sau
tetiere (fig. 2.4.21 b) incorporate. Ca
materiale se folosesc atat fonta emaila-
ta, tabla din otel emailata ~i masele
plastice (inspecial acril), cat ~i materia-
I e de sinteza, de tip compozit, cu cali-
tatl deosebite.
ln fig. 2.4.21 c, se prezinta 0cada
de baie depsrtata de perete, cu bateria
rnontata pe buza cazil de baie. Baia
este prevazuta cu tetlera, are 0forma
rnoderna sl se poate monta in orice
pozitle in camera de baie.
Cazilepentruhidroterapie(fig. 2.4.22a)
sunt prevazute cu duzealimentatecu aer
comprimat ~i cu un circuit de recirculare
a apei cu 0pornpa. ln functie de tip
(standardsaude lux),sistemul poate dis-
pune de diversefacilitati precumincalzl-
rea aerului ozonat, reglarea ~i pulsarea
, debitului de aer ~i de apa, varlatiainten-
sitatii si orientarea jeturilor. Cazile sunt
echipate cu conducte de apa ~i de aer
realizatecutevi dincuprusauPVC,mon-
: tate cu pante corespunzatoare pentru
asigurareagolirii complete a apei, dupa
utilizare. De asemenea, prin pozitia de
I montare se asigura golireagravitationala
a apei din corpul pompei de circulatle.
ln fig. 2.4.22 b, se prezinta 0cada
de baie, prevazuta cu baterie sl dus
pentru procesele normale de igiena ~i
care au ~i echipamentul incorporat
'-;;--- ___j I pentru realizarea hidromasajului. Aces-
ln fig. 2.4.19 b, se prezinta un lavoar Lavoarele se executa sl din materiale te cazi de baie se pot monta in vile sl
modern in forma de scoica, inglobat in compozite, de diferite forme si culori. chiar si in hoteluri cu condltia prevede-
masa de toaleta ~i cu sifonul mascat ln fig. 2.4.19 d, este prezentat un la- rilor de rnasuri pentru asigurarea pro-
tot in masa de toaleta, voar executat din materiale compozite, tectlei la zgomot.
Tnfig. 2.4.19 c, se prezinta un lavoar realizat dintr-o singura piesa cu blatul I n fig. 2.4.22 c, se prezinta 0cada de
realizatdin sticla lncasablla,care poate fi masei de toaleta, baie pentru hidromasaj de forma drep-
de diferiteculori. Armaturade utilizarede ln fig. 2.4.19 e, se prezinta modul de I tungiulara cu peretii laterali transpa-
forma rnooema, este montata pe lavoar amplasare a lavoarelor in grupurile sa- ! rentl, La unul din capete este prevazu-
iardopul deinchidereaventiluluide golire nitare ale cladirilor publice. Bateriile 'ta ~i 0tetiera.
se actoneazacu piciorul. sunt cu rnonocornanda sl cu dispoziti- Pentrucontrolul calitatii apei sl a para-
Tabel uI2.4.13. Ci zi de bal e di n fonti, emai l at e, pent r u aduql (STAS 2757)
Marimea L B c H Capacitatea utila Masa informativa
[mm] [mm] [mm] [mm] pana la preaplin (fara picioare)
(lntorrnanva) [I ] [kg]
1200/420 1200 700 50...85 420 175 78
1500/420 1500 720 50...85 420 198 92,5
1700/420 1700 750 50...85 420 215 122
Tabel ul 2.4.14. CUi de du,
Tipul
Dimensiunile [mm] Materialul Masa
a h b c d [kg]
Cada de 830 ....
150 60 165 52 acril
dus patrata 880 185 60 165 52 tonta emailata 45
Cada de dus 1400 400 60 165 52
acril
cu bordura
900 185 55 165 52
tonta
45
rotunjta
ernallata
1530
~~~- - ~~~~~
E
o
I "-
L()
.L..+---_'
620
1600 100
/
~
(
0
L()
I "-
"-
_;J
1700
o
L()
to
~
/'
1('
(
.;:(u,:s:
,
g 0
..
to
"<t I "-
I \ -
h
"-
--
1380
o
C')
to
a b
Fi g. 2.4.21. Ci zi de bal e pent r u adul Jl :
a - cu rezemstoi entru bra e; b - rezemstoere de brate
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. Instalalii sanitare
7
4
2
9
Fig. 2.4.22 a. C8dI de bal e pentru hldroteraple (hldromasaJ):
1- oonducts de apa; 2 - conducts de aer; 3 - reglarea debitului de aer;
4 - comanda etectrice a pompei de apa; 5 - crepina pentru absorbtia apei din
cada; 6- duza de injectat apa cu aer; 7- detector de nivel al apei;
8- clapeta dubla de golire aapei; 9- cofret electric; 10 - grupul motor cu
pompa de apa; 11- amortizor de zgomot pentru grupul motor - pompa.
metrilor functionali, ca.zile sunt dotate cu
traductori denivel ~i temperatura, precum
~i cu dispozitive de cornanda ~i reglare.
Cazile de baie pentru persoane cu
handicap fizic sunt concepute, functional
, ~i dimensional, pentru a satisface in mod
optim cerlntele de utilizare ale persoane-
lor cu deflciente motorii. Cuva este pre-
vazum cu portiera laterals etansa, cu
scaun incorporat sl rarnpa perirnefrala de
, sustinere, din otel inoxidabil. FunduVpar-
doseala ca.zii este antiderapanm. Cuva
, este echipam cu instalatie escarnotablla
pentru spalarea parului.
Cazile de baie se rnonteaza pe supor-
i turi reglabile sau pe elemente de cons-
tructii, inzidite sau liber, pe una sau mai
multe laturi, in functle de tipul ~i dimen-
, siunile cazil, precum sl de marimea spa-
tiului disponibil sl exigentele estetice.
Cazi $i cabine de dU$
Se executa din tabla sau fonta
ernallata, portelan sanitar, mase plas-
tice ~i materiale de tip compozit.
Cazile de dU$sunt realizate sub for-
ma de cuve cu adancirne redusa, de
tip patrat, dreptunghiular sau de colt,
cu bordura rotunjta, in fig. 2.4.23 sl in
, tabelul 2.4.14 sunt prezentate principa-
lele dimensiuni ale cazilor de dus, iar in
fig. 2.4.24. se prezinta cateva tipuri de
I cazl de dus cu cuva de adanclrne
redusa, de forma patrata (fig. 2.4.24 a)
de colt (fig. 2.4.24 b), cu cuva adanclta
sl cu scaun incorporat (fig. 2.4.24 c sl
d), cu fundul antiderapant sl prevazute
cu orificiu de golire.
Unele tipuri de cuve sunt prevazute
cu venti Ie speciale de <p60 sau 90 mm
echipate cu gratar nichelat sl sifon cu
garda hidraulica cu racord lateral.
Racordarea la instalatiile de canaliza-
re se face prin intermediul unui sifon in
forma de S sau a unui sifon de pardo-
seala de tip combinat.
Cuvele de dus se pot monta tncas-
, trat in perdoseala sau intr-o bordura
, suprainaltata ori asezat direct pe par-
doseala. Unele tipuri sunt prevazute cu
I surubun de calare pentru asigurarea
orizontalltatil la montare.
in camerele de dus suplimentare,
cuvele de dus se arnplaseaza in coltul
camerii cu sau fara perdea de separare
de camera. Perdeaua se suspenda cu
inele de un suport la inaltimea de cca
1,80 cm, de la pardoseala,
Cabinele de dU$sunt realizate din pa-
nouri vitrate, plane (fig. 2.4.25 a) sau
curbilinii (fig. 2.4.25 b) din sticla securi-
zata sau din sticla sintetica, montate pe
conturul cuvei de dus sl prevazute cu
usi de acces batante ori glisante. in
unele cazuri, usa de acces este lnlocuita
cu 0 perdea din material plastic.
Un inconvenient major la utilizarea ca-
binelor de dus, consta in dificultatea spa-
larii partii inferioare a corpului ~i existenta
Fig. 2.4.22 b. Cadi de baie pentru igieni ,i hidromasaj.
s. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api
unui spatiu prea mic pentru procesul de
spalare ce conduce la lovirea cu coatele
a elementelor vitrate de inchidere. in con-
secinta se produc cabine de dUl? cu di-
mensiuni mai mari iar unele firme produc
cabine de dUl? cu bancheta incorporatfl
sau cu strapontina de asezare pentru
spalarea piirtii inferioare a corpului.
Nu se recornanda proiectarea camere-
lor de baie din cladirile de locuit cu cabi- '
ne de dus, wile de baie avand l?ifuoctla
de inmuiere a rufelor in vederea spaliirii
cu mal?inile de spalat sau manual.
Scheletul (structura) se realizeaza cu
profile din aluminiu sau din mase plas-
lice, solidarizate la partea inferioara l?i
superioara sl se etanseaza cu garnituri
din elastomeri.
Solutia a fost adoptata l?i pentru uzul
persoanelor cu handicap fizic (mobilitate
redusa), cabina fiind prevazuta pentru I
acces cu un panou pivotant, echipat cu I
scaun. Optional, panourile pivotante pot,
fi echipate cu accesorii utile pentru dife- I
rite tipuri de handicap-bare de tractiune,
suporturi pentru picioare, rnanere sau .
bare de sustinere etc.
Uzual, cuvele si/sau cabinele de dus
se echipeaza cu baterii amestecatoare,
oblsnuite, cu dus fix sau cu racord fle-
xibil. in functie de exigentele de con-
fort impuse, pot fi dotate cu arrnaturl
sanitare specializate, precum modera-
toare termostate, temporizatoare, sis-
teme de reglare a formei sl intensitatil :
jetului de apa etc.
Cabinele de dus pentru hidroterapie
sunt prevazute cu aparatura necesera
efectuiirii procedurilor specifice (dus, hi-
dromasaj etc). Cabinele pentru hidrote-
rapie sunt echipate cu dispozitive elec-
tronice de cornanda, reglare, semnaliza-
re automata in sistem interactiv, precum
l?i cu mijloacele adecvate de securitate.
in fig. 2.4.25 c, este prezentata 0ca-
bina de dUl? norrnala, care se rnonteaza
de obicei in camine sau hotel uri.
Vase de closet $i rezervoare de
apa pentru spalarea vaselor de closet.
Vasele de closet se executa fie din
portelan sau semlportelan sanitar, cu .
scaun (fig. 2.4.26), l?i cu dimensiunile
Tabelul2.4.15. Vase de closet din por1elansau semipor1elan
sanitar pentru adul1l (STAS 2068/1)
I I h a b c d d
9
aO
1 1 2
[mm] [mm] [mm] '[mm] , [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] .
max 500 max 510
--400--160
max 370 435 105 16
1--60 ~
67
~ a
Fig. 2.4.23. CIzi de du" din fonta
emallabl:
a - de forma patrata; b - de colt.
redate in tabelul 2.4.15.
Closetele cu scaun sunt prevazute,
prin consfructle, cu sifon cu garda hi-
oraullca. Golirea closetului in conducta
de canalizare se face printr-un stut
prevazut lateral sau vertical in jos, care
are diametrul interior de 100 mm.
Se produc diferite tipuri de vase de
closet ca forma, dimensiuni, sisteme de
prindere, alimentare cu apa l?i racordarea
la reteaua de canalizare. Astfel, vasele de
closet cu iel?irelaterala l?i cu sistemul de
fixare pe perete, permit degajarea pardo-
selii l?i deci condltii crescute de curatenie
l?i igiena. (fig. 2.4.27).
in fig. 2.4.28, se prezintfl un vas de
closet l?i un bideu montate pe perete.
Vasele de closet echipate cu dezin-
tegratoare, amplasate in exteriorul
acestora sau integrate in ele, cu spala-
re sub presiune, permit evacuarea apei
uzate prin conducte cu diametre mici
(20 sau 30 mm) in conductele de cana-
lizare. Ansamblul de closet poate fi
echipat cu rezervor de apa calda, dus
rnobil si generator de aer cald, precum
sl cu tab lou de cornanda (fig. 2.4.29).
Functionarea este controlata printr-un
microprocesor care permite reglarea
temperaturii apei si a aerului, intensita-
tea l?i directia jetului de apa precum l?i
durata de utilizare. Dispozitivul de spa-
lare cu dus perineal este reglabil l?i in
plus, poate fi adaptat la cea mai mare
parte a vaselor de closet obisnuite,
Pentru uzul persoanelor in varsta sau
000000000
00000000
00000000
00000000
0000000
00000000
000000000
000000000
000000000
800
4
~!
L O
C')
;,-;
-+
~lC\ l
L O
'<t
b
o
L O
r--
~
~
-,
" .~
2
I ~
1<.0
--
,
'=='
<:::::::::;.. ,
'- /
900
40 560 230 70
~!
I
~!o
lr
J
C\ I
0 C')
to
~
485 415
d
o
o
co
800
~rl':r
70~
a
1100
c
Fig. 2.4.24. Cizi de du, din tablA
emallati sau din mase plastlce:
a - de forma patrata, cu eoenctme g
redusa; b - de colt, cu bordura
rotunjita; c - cu easncime mare $i
cu scaun incorporat; d - cu scaun
incorporat pe toata latimea cazii.
Capi t ol ul 2: Ins t al al i i de al i ment ar e c u apa S. Ins t al al i i s ani t ar e
cu handicap fizic, se produc vase de
. closet cu inaltime variabila. inaltimea va-
I sului se poate modifica intre 40 $i 65
, cm, in 6 s., prin actionarea unei manete
de cornanda plasata lateral rezervorului.
Aparatul este actionat de un cric hidrau-
lic $i funcfloneaza la presiunea apei din
retea, Cu 0presiune de 3bar, vasul
poate ridica 0greutate de 180 kg.
Spalarea vaselor de closet se poate face
sub presiune sau prin cadere, din rezer-
voare de apa amplasate la inaltime, la se-
. miinaltime sau direct pe vasele de closet.
in functie de felul dispozitivelor de spalare,
consumul de apa pentru 0intrebuintare
creste cu scaderea inaltimii de montare a
rezervoarelor, de la simplu la de doua ori $i
jumatate, iar debitul de apa creste de la 0,1
I /s, cat este debitul pentru incarcarea re-
zervoarelor la 1,2 I /s corespunzator de-
bitului robinetelor de spalare sub presiune.
Au fost realizate ~n cadrul I NCERC-8ucu-
re$ti) noi solutii de rezervoare cu actlonare
prin buton $i cu golire directa, precum si
I rezervoare cu doua debite de spalare, ceea
-.-----,-~---j
12 ce conduce la reducerea apreoiaoila a
consumului de apa.
Rezervoarele de apa se fabrica din
fonta, portelan sau din mase plastice (fig.
2.4.30 $i tab. 2.4.16), ultimele avand avan-
tajul ca au 0greutate mai mica sl 0rezis-
, tents termica mai mare decat cele din
fonta, reducandu-se, apreciabil, conden-
satul pe suprafata lor exterioara.
Rezervoarele de spalare, amplasate
la inaltime sau la semilnattlrne, se ra-
coroeaza la vasele de closet printr-o
teava de spalare cu diametrul de
1 1/4" din material plastic, otel inoxida-
bil sau plumb, legats la vas prin inter-
mediul unei rnansete din cauciuc, in
1200
... ..
j
-@

:J
0
10

,.._


~

----
a
b
Fi g. 2.4.25. Cabl nl l de du, c u fUn~unl mul t i pl e:
a -cu panouri vitrate plane;
b - pentru hidroterapie cu panouri vitrate curbe.
Tabel ul 2.4.18. Rezer voar e de s pAl ar e pent r u c l os et e
Tipul de
rezervor
Din tonta
emailata
STAS 2756
I dem
Din portelan
montat la
1l}i9!_ inaltime ,
I dem ,I
montat
la inaltime
Din mase
plastice
montat
_~inaltim~
Din mase
plastice
montat
pe vasul
de closet
I Marimea I L ! I I h ! a I d Masa I Continutul
I I [mm] I [mm]! [mm] I [mm]! [mm] informativ~ de apa
i I I ! I
! [kg] i [I ]
9
!
350 195 200 50 45 10
----------- --- -- .._ ... -----'--~------------
_ I I I 400 _ 1
215
_ _ ?QQ--j--QQ.---fu-! - ?9u
- i 530fOO 400i 55 51: 9
18
I 480
I
. ,_ _ ---
i 350 9
9
14
12
S. In s t al at i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a
E F
Fi g. 2.4.28. Vas e d e c l o s et p en t r u ad u " ,:
A - cu palnie $i evacuarea laterala (C.P.L.); B - cu plan inclinat $i evacuarea
verticala (C.I. V.); C - cu plan inclinat $i evacuare laterala (C.IL); -cu oglinda
$i evacuare laterale (C.OL); E - cu oglinda $i evacuarea verticala exteriosrs
(C.O. V.E.); F - cu oglinda $i evacuare verticala interioara (C.O. V.I.).
Tabel u l 2.4.17. Ro bl n et e de s er vi c l u s i m p l u , t i p I (STAS 2581)
Diametrul Filet I
min
L h
nominal, On pentru d
__lrnmJ _ Dllch]
10 G 3/8
.__ .-.._ -_.---
15 G 112
20 G 3/4
25 G 1
_ _ _ -4 _ [mm]
28
31
35
40
_[m_m]
10
12
14
16
[mm]
70
80
90
105
Tabel u l 2.4.18. Ro bl n et e de s er vi c l u d u bl u , t i p I (STAS 2581)
Diametrul
I
Filet
i:
Filet L
h1
d
2
nominal, On d d
1
Imm]
;
[inch] [mm] [inch] [mm] [mm] [mm]
10 G 3/8 10 G 1/2 70 63 11,5
15 G 112 12 G 3/4 80 73 14,5
20 G 3/4 14 G 1 90 83 21
25 G 1 16 G 1114 105 95 30
Tabel u I2.4.19. Ro bi n et e c u ven t i l , aqi o n at e c u p l u t i t o r ,
Pn 10 bar (STAS 2377)
Marimea L Tipul de rezervor
--- --
_ _ _ _ I rDm] _ de ~alare
I 340 STAS 2756 j_ marime I de rezervor)
I I 365 STAS 2756 (rnarirne I I de rezervor)
I I I 430 STAS 9441
forma de palnle,
Seprezinm in fig.2.4.30 c, un rezervor
care se rnonteza la mica inaltime.
Alimentarea cu apa a rezervoarelor
de spalare se realizeaza prin interme-
diul unor robinete cu plutitor (flotor), ra-
cordate la instalatla de dlstrioutle prin
legaturi fixe sau elastice.
Bideuri
Sunt folosite pentru igiena intima. Se .
pot amplasa in camereI e de baie din
cladiri de locuit si hoteluri, precum sl in
camerele de igiena din cladiri in care
lucreaza un nurnar mare de femei.
Bideurile se fabrica din portetan sani-
tar. Se produc doua tipuri (STAS 2422):
obisnuit, fara dos (fig. 2.4.31 a) sau cu
orificiu pentru dus ascendent (fig.2.4.31
b). Bideurile sunt prevazute cu doua
robinete, pentru apa calda ~i rece, sau
cu baterie arnestecatoere de apa rece
cu apa calda,
Se produce 0 mare diversitate de
bideuri ca forme, dimensiuni, culori, sis-
teme de fixare, de alimentare cu apa ~i
de racordare la canalizare. Constructiv
se deosebesc bideuri cu picior (fig.
2.4.32 a) care se monteaza prin fixare
LO,20 30
~I -
~I --L-~~
~ ~ ~ .o t~r ~
(I' ): NT" " :
- - I !Sl_--~W7;~1'7Dliwn.~um"
_ _ _ @O
_4~5

!. ~_ 30 ...
Fi g. 2.4.27. Vas de c l o s et
c u f t xar e
Fi g. 2.4.28. Cl o s et sl bi d eu m o n t at e
pe p er et e.
o
co
LOO
(0"-
C\I
fig. 2.4.29. Vas de c l o s et , c u dIspozitiv
despiI are cuem . mobil, generator de
aer caI d penb'u uscare .. c u m l c r o p r o -
ceso r p en b' u r egl ar ea t em p er at u r l l &pel,
aerului, d i l " 8Ct l ajet u l u l de api .. durata
deulillDn:
a -plan; b - vedere laterala.
Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api S. Instalatii sanitare
eO
41 d1
it iJ S T t iJ =J I
a b
Fig. 2A.30. Rezervoared. closet
a - din fonta; b - din portelan sanitar.
direct pe pardoseala sau pe platforme
escamotabile demobilier !;li bideuri sus-
pendate (fig. 2.4.32 b) care sefixeaza
prin buloane pe peretil portanti sau pe '
batiuri incastrate.
Pisoare
S e utilizeaza in grupurile sanitare din
cladiri social-culturale, administrative sl in-
dustriale, precum !;li in closetelepublice.
Pisoarele se executa din portelan
sanitar sau tonta ernailata, intr-o gama
Fig. 2.4.30 c. Rezervor decloset de
mica inallime.
larga detipo-dimensiuni. Pisoarele din
portelan sanitar au forma sl dimensiu-
nileredate in fig. 2.4.33.
S emai produc diferitetipuri depisoa-
re (fig. 2.4.34) de forma rectangulara,
ovala (tip scoica), celulare(tip stal), pen-
tru montare peperete, in coltul lncaperii
500...600 I
I
J
I
I
- - - --
0
CD
CO)
029
150
a
565
395
ret ~ ~
--r---""""-~------'-
030
a
029
40...45
450max.
b
Fig. 2A.31. Bld.urt (STAS 2422):
a - fara dus; b - cu dus.
600
120 455
55
I~I
<, <,
-,
~
""'I
~I
I ..,
0
r\
.'"
(0
CO)
-,
: : : v - . ./
~~
Fig. 2A.32. Bldeurt d. montat pe parclosell ,I pe perete:
a - bideu oval, cu picior; b - bideu rectangular, suspendat, cu fixare pe perete.
b
sau, cele de tip stal, prin rezemare
directa pepardoseala,
Pisoarele sunt prevazute cu orificii
pentru alimentarea cu apa rece !;li res-
pectiv, pentru golire. S palarea sereali-
zeaza continuu sau intermitent prin in-
termediul unor robinete speciale dere-
glare sau actlonare, pentru pisoare,
respectiv prin intermediul unor sisteme
electronice integrate, cu cornanda au-
tomata prin fotocelule.
Evacuarea seface prin partea infe-
rloara, gravitational sau prin efect
aspirant, prin sifonare.
Vidoare
S unt obiecte sanitare specializate
(fig. 2.4.35), utilizatein unitati spitallcestl
pentru golirea !;li spalarea vaselor utilizate
pentru igiena bolnavilor imobilizati (plo!;lti).
S eexecuta din portelan sanitar, in varian-
tecu picior sau suspendat, sl sunt pre-
vazute cu gratar mobil, suport, cu tam-
poane amortizoare sl cu un gratar de
fund inaintea sifonului, din otel inoxidabil.
Evacuarea sefacela fel ca la vaselede
closet, prin intermediul unor sifoane cu
garda hidraulica, inglobate, cu lesrea la-
terala sau verticala. Pentru curatire sunt
echipate cu robinete despalere.
Spalatoare de bucatarie
S eutihzeaza pentru spalarea vaselor
sl a produselor alimentare.
S e realizeaza sub forma unor cuve
adanci, cu unul sau cu mai multe com-
partimente, cu sau fara plattorrna de
lucru, cu suport pentru vasesl bordura
perlrnetrala.
S eexecuta din fonta sau tabla emai-
lata, tabla din otel inoxidabil, portelan
sanitar sau materialecompozite, detipul
varicor, corian, antium, silacril etc.
Formele !;li dimensiunile spalatoarelor
debucatarle din tabla din otel inoxida-
bil sunt prezentate in fig. 2.4.36. in fig.
2.4.37 seprezinta doua tipuri despa-
latoare pentru vase, din tonta ernailata,
La spalatoarele cu suport sunt pre-
vazute orificii pentru montarea baterii-
lor amestecatoare sau a doua robinete
040 50
o
....
C\I
Fig. 2.4.33. Plsoaredin pol1&lan
sanitar, de fIxat pe perete:
1- racord pentru apa rece;
2 - orificiul descur ere.
s . Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
~
Fig. 2.4.35. VIdoare cu plcior, pentru
spitale.
920
5! 390 280 330 5
~+
I
II
0
gj
<Xl
..-
370 180_ I
270 40
-I
1'/ / // '/
=a
a
,:
390 420 -~:,~
~I
0
eo 0
..- C')
345
365 40
o
o
C\I
o
o
L O
c
Fig. 2. 4. 34. Pls oare de dlfertte tlpurt:
a - rectangulare, cu fixare pe perete; b - ovale, cu fixare pe perete sau
in cottal incaperii; c - ovale, basculante; d - celulare, tip stal.
1125
a b
/ "",I " ~
062
L O

L O
C1l 0
C')
L O
~
c
Fig. 2. 4. 38. Oifertte tipurt de s pilltoare de bucltirte, din tablA de o~llnoxidabll:
a - dublu, cu doua cuve inegale, cu platforma de lucru $i suport pentru vase; b - dublu, cu suport pentru vase;
c - simplu, cu suport pentru vase.
a b
Fig. 2. 4. 37. Spilltoare pentru vas e, din fonti emallati:
a - spalator cu platforma (picurator); b - spalator dublu.
A-A
Fig. 2. 4. 38. Chiuveti din fonti
emallati.
Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a
d
-
s . lnstalatii s an i t ar e
2
4
5
6
90...100
b
fig. 2.4.39. Ro bi n et de s er vi c i u s l m p l u :
a - tip I, pentru montare la perete, cu
curgere fixa cu jet fiber; b - tip II, pen-
tru montare pe obiecte sanitare, cu
curgere fixa, cu jet perlat;
1 - cap de armature: 2 - corp;
3 -ajutaj perlator; 4 -piulita de fixare;
5 -piulita de racordare; 6 -racord.
pentru apa rece si catda. La celelalte
spalatoare arrnaturlle pentru alimentare
cu apa se rnonteaza pe elementele de
constructil.
Toate tipurile de spalatoare au
acelasi diametru al racordului la sifonul
de scurgere (52 mm), iar pentru spala-
torul cu suport, distanta dintre axele
gaurilor pentru montarea robinetelor
saua bateriilor este aceeasi ca sl la la-
voare (160 mm).
Evacuarea apei dupa folosinta se
face printr-un ventiI de scurgere, cu
sita nichelata la care se racordeaza,
dupa caz, sifoane simple sau duble.
Chiuvete
Sunt obiecte sanitare (fig. 2.4.38)
care se folosesc in spatii tehnice: ga-
raje, ateliere, spalatorii etc.
Se executa din tonta ernaltata sau
gresie cerarnica :;;i sunt prevazute cu
ventil cu sita de scurgere, torrnata la
turnare, $i cu un stut scurt, pentru ra-
cordarea la sifon. Pentru a proteja pe-
retele, chiuvetele sunt prevazute cu
placa lnalta, fixa sau detasablta.
Se realizeazain diferite forme: drep-
tunghiulara, sernrotunda, de perete sau
de colt, cudimensiuni variabilein functie
de destinatie:;;ide pozitia de montare.
Alimentareacu apa se face, dupa ne-
d
G1/2
2
Fi g. 2A.40. Ro bl n et d e s er vl c i u d u bl u :
a - tip I, pentru montare pe perete,
cu scurgere fixa, cu racord pentru
furtun din cauciuc; b - tip II, pentru
montare pe perete, cu scurgere fixa,
cu tub flexibil;
1-cap de armatura;2 -corp; 3 -piulita
olandeza: 4 -ajutaj perlator;
5 -tub flexibil; 6 -portfurtun.
Fi g. 2. 4. 41. Ro bl n et c u ven t i l
ac t i o n at c u p l u t i t o r :
- corpul robinetului; 2 - scaunul
ventilului; 3 - ventil; 4 - parghia
plutitorului; 5 -plutitor; 6 -racord; 7 -
tub de umplere.
cesitatl,cuaparecesl calda, prinrobinete
de serviciusaubaterii arnestecatoare.
Chiuvetele din tonta sunt emailate
numai pe suprafetele de lucru, respec-
tiv in interiorul cuvei, pe bordura cuvei,
pe uscator si pe fata vazuta a tabllei
acestora. Celelalte suprafete sunt aco-
perite cu un grund de email sau cu
vopsea de ulei.
o 0
" C1l
C\I C')
I
010 4
-->t-_,._.=..c..=...
Fi g. 2. 4. 42. Anniturl cu p r eap l i n
p en t r u r ezer vo r u l de s p i l ar e m o n t at
p e c l o s et .
Fi g. 2. 4. 43. Ro bi n et p en t r u s p i l ar ea
vas u l u i d e c l o s et , cu jet d e ap i s u b
p r es l u n e.
Fi g. 2. 4. 44. Ro bi n et p en t r u l avo ar .
s . lnstalatii s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a
014
160
Fi g. 2.4.45. Bat er t e am es t ec i t o ar e,
stativi, p en t r u l avo ar s au s p i l i t o r :
1 - corpul bateriei; 2 - teava de curgere a
apei; 3 - racord la conducta de apa rece;
4 - racord la conducta de apa calda.
Fi g. 2.4.47. Bat er t e am es t ec i t o ar e
d e perete, p en t r u bal e s au d Uf:
1 - corpul bateriei; 2 - racord excentric;
3 - tub flexibil pentru du!?;4 - suport regla-
bil pentru du!?;5 - suport fix pentru du!?
b c
Fi g. 2.4.48. Cap d e r o bl n et c u
d i s c u r t c er am i c e c u d es c hl d er e
m axl m i d e 1/4 turi c u o r l fl c l l d e t i p
fl u t u r e d l s p u s e i n c r u c e:
a - ansamblu; b - pozitia deschisii a
discurilor ceramice; c - pozitia fnchisii a
discurilor ceramice;
- discuri ceramice; 2 - dispozitiv
I"nti7,,,,",nt 3 - garnitura de etansare;
sl 5 - inele de etansere; 6 - cap de
Pentru laboratoare se produc chiu-
vete din gresie cerarnica antlacida gla-
zurate in interiorul cuvei !?i pe suprafe-
tete vazute, cu sau fara spatar,
2.4.39), avand dimensiunile redate in
tabelul 2.4.17, poate fi: pentru montare
la perete, cu curgere fixa cu jet liber
(fig. 2.4.39 a), sau pentru montare pe
obiectele sanitare, cu curgere fixa, cu
jet perlat (fig. 2.4.39 b);
- robinetul de serviciu dublu, (fig.
2.4.40) cu dimensiunile redate in tabe-
lui 2.4.18, executat in doua variante:
pentru montare la perete, cu curgere
fixa !?i cu racord pentru furtun de cau-
ciuc (fig. 2.4.40 a) !?i respectiv, cu tub
flexibil (fig. 2.4.40 b);
- robinetul cu ventil, ectionet cuplu-
titor (fig. 2.4.41) pentru rezervoarele de
spalare a closetelor. Se fabrica in trei
rnarlrnl, cu dimensiunile redate in tabe-
lui 2.4.19. Plutitorul deschide robinetul
pe masura ce rezervorul se gole!?te de
2.4.2.6 AnnMurl p en t r u al l mentares
cu api a obIecteIor sanitaTe
Robinete
Sunt armaturi de serviciu pentru alimen-
tarea obiectelor sanitare cu apa rece. In
cazuri speciale cand se admite ca ames-
tecul apei sa se faca in cuva obiectului
sanitar, unele robinete se pot utiliza sl
pentru apa calda, Se executa, in general,
cu corpul din alarna crornata sau nichela-
ta (mai rar, din mase plastice).
Tipurile uzuale de robinete de servi-
ciu sunt:
- robinetul de serviciu simplu, (fig.
Fi g. 2.4.48. Bat er t e
stativi p en t r u bl d eu :
a - pentru montare
aparenta; b - pentru
montare mescete.
b
145
J ~b
a b
Fig. 2.4.48. Batarie staIIvI CU ...... ortfIcIu p e o bi ec Iu I sanItar, penb'u monIare:
a - pe lavoar, cu dispozitiv de fnchidere a ventilului de scurgere;
b - pe spalator de bucatarie.
Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a S. In s t al at i i s an i t ar e
a
C\I
en
10
X
C')
<tI
co
10
E
~
0
'<t
o
10
C')
0'
b
Fi g. 2.4.50. Bat er i i s t at i ve c u m o n o c o m an d l c u u n s i n gu r o r i fl c l u
pe o bl ec t u l s an l t ar :
a - pentru lavoare sau bideuri; b - pentru spalatoare de bucatarie.
a
Fi g. 2.4.51. Bat er i l c u m o n o c o m an d l
p en t r u bal e s au d w,:
a - baterie de beie, pentru montare aparenta;
b - baterie de dU$pentru montare mascata.
55-80
b
apa ~i inchide robinetul cand apa din
rezervor a atins nivelul pentru care s-a
facut reglarea;
- armatura cu preaplin pentru rezer-
vorul de spalare montat pe closet (fig.
2.4.42). Prin ridicarea tijei 1 prevazuta
cu rnanerul nichelat 2, ventilul 3 se ri- ,
dica ~i se deschide orificiul 4 de eva- I
cuare a apei din rezervor. In acest
timp, plutitorul 5 coboara, deschide ro-
binetul 6 sl apa intra in rezervor prin
teava 7. La atingerea nivelului maxim al
apei in rezervor, plutitorul 5 inchide
robinetul 6;
- armaturi cu supape pentru rezervo- I
rul de spalare montat pe closet: prin i
apasarea unui buton basculant, rezer-
vorul poate fi golit total sau partial,
dupa necesitatl;
- robinet pentru spalarea vasului de
closet cu jet de apa sub presiune (fig.
2.4.43), care lnlocuieste rezervorul de
spalare cu robinetul cu plutitor. Se
rnonteaza pe un racord scurt la coloa-
na de apa rece sub presiune. Prin apa-
sarea manetei 1 pistonul 2 preseaza
arcul 3, ventilul 4 se ridica ~i elioereaza
sectlunea de trecere a apei reci sub
presiune spre rezervorul de closet. La
eliberarea manetei 1, arcul 3 se destin-
de si aseaza ventilul 4 pe scaunul sau
inchlzand admisia apei;
- robinet pentru pisoar cu diametrul
de 3/8"; este un robinet de colt avand
tija de actlonare rnascata cu capac de
protectle nichelat;
- robinet pentru lavoar (fig. 2.4.44)
sau spalator cu diametrul de 112"
poate fi folosit pentru apa rece sau
pentru apa calda de consum. Diferitele
tipuri constructive de robinete de la-
voar se deosebesc prin forma corpului,
a rotil (stelei) de rnanevra, acoperirea
rnetalica (nichelare, cromare etc.);
- robinet pentru bideu se executa
numai de tipul stativ cu dimensiunea
racordului de 1/2";
Tipurile moderne de robinete produ-
se de firmele stralne, includ economi-
zoare cu temporizare hidraulica. Dura-
ta ternporizaril este prestabilita in func-
tie de destinatla arrnaturf sl varlaza, in
mica rnasura, in functie de presiunea
apei. In mod uzual timpul de curgere
este de 7 s pentru spalarea vaselor de
closet sl a pisoarelor. Economia de
, apa realizata varlaza intre 50 sl 70 %,
. fata de solutille clasice.
Robinete pentru lavoare, dusui. clo-
sete $i pisoare cu temporizare electro-
nica sunt arrnaturi prevazute cu venti Ie
electromagnetice, programate electronic
si actionate de la distanti:} prin interme-
diul unor celule fotoelectrice de detectie
cu raze infraro~ii, modulate, integrate in
corpul armaturii sau amplasate in zona
de utilizare a obiectului sanitar respectiv.
Dispozitivele de declansare sunt
insensibile la apa sau la lumina ambian-
ta, naturala sau artificiala ~i determina
curgerea apei numai in momentul detec-
wii mi~carii in carnpul prestabilit. Incbl-
derea se produce automat dupa retra-
gerea mainii sau a corpului din zona ac-
tiva, Temporizarea este intre 3 ~i 20 s, in
functie de tipul robinetului. Fati:}de ar-
rnaturile uzuale, se realizeaza economii
cuprinse intre 75 sl 80 %. Robinetul
electronic pentru lavoar, cu celula foto-
elecmca amplasata la extremitatea bra-
tului, dispune de posibilitati de reglare a
profunzimii campului de detectle, prin in-
termediul unui potentlornetru incorporat
in modul, precum ~i de un sistem elec-
tronic antiblocare, care impiedica celula
sa intrerupa curgerea apei. Robinetul
este prevazut cu aero-economizor sl dis-
pune de posibilitati de reglare a tempe-
raturii apei pe 0plaji:i intre 25 sl 60 "C
precum ~i de inchidere temporizata cu
cicluri functionale de 3,5 s.
Un alt tip de robinet electronic are
racordat un detector fotoelectric, foca-
lizat, care poate capta radiatiile infraro-
sll intr-un camp de pana la 20 cm. Un
temporizator lirnlteaza durata curgerii
la 3 s., dupa care apa se intrerupe
automat. Starea de functionare a dis-
. pozitivului este lnolcata de 0 dloda
electroluminiscenta.
Baterii
Sunt arrnaturt care permit utilizarea
directa a apei cu 0anurnita temperatu-
ra; amestecarea apei reci cu apa calda
realizandu-se prin actionarea a doua
robinete, unul de apa rece sl celalalt de
apa calda, care pot fi actlonate manual
sau automat.
Bateriile se executa cu corpul din
alarna nichelata sau crornata ori din
fonta ernailata.
Tipurile principale de baterii prod use
in tara sunt:
baterii arnestecatoere, cu venti I cu
garnituri din cauciuc (STAS 8732), pen-
tru presiunea norninala Pn= 6 bar sl dia-
metrul nominal On = 15mm, care pot fi:
- stative, pentru lavoar sau spalator de bu-
s . lnstalatii s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a
150
A
Sectiunea A-A'
105
1
iA
1
r-r-
~-:- - - - - -11
1----'
11
1 1
T .---J t
: _ _64_ _ 1
, /
~
-+ - '- -+ -
-lA'
a
v ~
150
154
d
Ai150
1 \
----
0
LO
,. . . .
I I
A'L
r:
I
0
i
LO
,. . . .
<,
I
'-t-'
150
~A'
b Sect. A-A'
Sect. A-A'
~
~
c
,--, ,--,,--,,--,,--, ,--,
I I I " " " I I I
I __ ~ ,__ :,__ :, __ :,__ : ,__ :
530
e
h
Fi g. 2. 4. 52. Ac c es o r i l p en t r u c am er a d e bal e:
a - porthBrtie din faianta sau portelan sanitar, de montat aparent pe perete; b - idem, de montat ingropat in perete; c - sa-
puniera din faianta sau porteten sanitar de montat aparent pe perete; d - idem, de montat ingropat in perete; e - etajera din
portelan sanitar; f - consola din alama nichelata pentru etajera; 9- portprosop din alama, cu un brat; h - idem, cu doua brate.
catarie (fig. 2. 4. 45) prevazute cu teava de
scurgere (pipa) cu sau fara perlator;
- stative, pentru bideu (fig. 2. 4. 46), in
doua variante: pentru montare apa-
renta (fig. 2. 4. 46 a) sau mascate in
corpul bideului (fig. 2. 4. 46 b);
- pentru montare pe perete, prevazute
cu dus flexibil (fig. 2. 4. 47) pentru ca-
zi de baie sau cabine de dus; pentru
du~uri se pot folosi tipuri similare de
baterii prevazute cu dus fix, drept
sau curb. Pentru lavoare ~i spalatoa-
re, bateriile au tevi de scurgere (pi-
pe), cu sau fara perlator;
baterii amestecatoare prevazute cu
capete cu discuri ceramice, care per-
mit inchiderea/deschiderea progresiva
a unor orificii calibrate, practicate in
discuri (pastile) din materiale ceramice,
suprapuse sl actionate in planuri pa-
ralele prin rotire. Etansarea se realizea-
za prin efectul pelicular, ca urmare a
aderentei suprafetelor in contact, dato-
rita gradului inalt de prelucrare.
Principalele avantaje ale capetelor de
arrnanm cu placute ceramice sunt:
- fiabilitate mare conferlta de rezisten-
ta ridicata a placutelor ceramice;
- reducerea pierderilor de apa prin etan-
seltatea deosebita datorlta efectului
pelicular intre placutele ceramice;
- precizia reglarii obtinuta ca urmare a
rnentinerli pozltiilor relative ale orifi-
ciilor de curgere;
- maniabilitate ridicata datorlta cursei
active reduse de 114, 1 /2, 3/4 tura,
precum ~i a repetltlvltatli pozitlilor:
- confiquratil ergonomice ale organelor
de actlonare,
in fig. 2. 4. 48 se prezinta un exemplu
de cap de robinet prevazut cu doua
discuri ceramice cu deschiderea de
maximum 1 /4 tura, cu orificiile de tip
fluture, dispuse in cruce. in pozltia
complet deschis, la 1 /4 tura, orificiile
sunt in coincidenta totala, oferind sec-
tiunea maxima de deschidere. Debitul
arrnaturil varlaza in functle de gradul
de deschidere si, respectiv, de rezis-
tenta hidraulica corespunzatoare aces-
teia. Aceste tipuri de capete cu discuri
ceramice groase pot fi adoptate la toa-
te capetele de armaturl, debitul variind
intre 0,1 7 ~i 0,87 I /s la deschideri intre
30 si 85.
S-a realizat 0mare diversitate de ba-
terii amestecatoare, cu un aspect es-
tetic ~i 0fiabilitate deoseblta, diferen-
tiate intre ele prin diferite elemente
constructive sl functionale. Astfel, une-
I e baterii sunt echipate cu mecanisme
antiuzura tip "Protector", constituite
dintr-un limitator de cuplu, montat in
interiorul dispozitivului de rnanevra al
robinetului, care llmlteaza la 0anurnlta
valoare presiunea exercltata asupra
dispozitivului de inchidere, reducand
uzura prin frecare.
Bateriile stative pentru lavoare (fig.
2. 4. 49 a) sau spalatoare (fig. 2. 4. 49 b)
pot necesita pentru montare un singur
orificiu pe obiectul sanitar, iar cele
pentru lavoar (fig. 2. 4. 49 a) pot avea ~i
dispozitiv de inchidere a ventilului de
scurgere a lavoarului.
Bateriile arnestecatoare cu monoco-
manoa, permit reglarea debitului ~i a
temperaturii printr-un organ unic de
comanda cu posibllltatl de actlonare
pe doua dlrectii (orizontala sl vertlcala).
in corpul bateriei sunt prevazute cla-
pete de retlnere anti-retur care imp ie-
dica intercomunicarea circuitelor de
apa calda ~i apa rece. Unele modele
sunt prevazute optional sl cu dispoziti-
ve termostatate pentru limitarea tem-
peraturii maxime a apei cal de. Elemen-
tul termostatic este compus dintr-un
simplu cartus intersanjabll, prevazut cu
doua filtre si cu clapete anti-retur. Ba-
teriile termostatate evita riscul de opa-
rire. Unele tipuri de baterii sunt preva-
. zute cu dus mobil.
Bateriile stative, cu rnonocornanda,
pentru lavoare necesita pentru montare
un singur orificiu pe obiectul sanitar,
putand fi prevazute ~i cu dispozitiv de
inchidere a ventilului de scurgere a
obiectului sanitar (fig. 2. 4. 50 a) iar cele
Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap s S. lnstalatii s an i t ar e
pentru spalatoare (fig. 2.4.50 b) au tea-
va de scurgere fixa sau reqlablla,
Bateriile cu rnonocomanda pentru
baie sau dus, pot fi montate aparent
(fig. 2.4.51 a) sau mascat (fig. 2.4.51
b). Bateriile pentru baie sunt prevazute
cu rnaneta sau buton de inversare a
curgerii apei la dus sau ln cada (fig.
2.4.51 a), cele pentru dus nu au inver-
sor de curgere (fig. 2.4.51 b).
Bateriile pentru du~uri, avand termo-
state integrate si selectoare de jet, permit
obtlnerea instantanee a jetului ploaie sau
jetului de hidromasaj precum ~i reglarea
formei ~i intensitatii jetului, prin rotirea
difuzorului 7ndiferite pozltil,
2.4.2.7 Accesor l i p en t r u obl ect e
sanl t st e
Accesoriile cornpleteaza dotarea teh-
nico-sanitara a spatiilor de utilizare a apei,
indeplinind functluni auxiliare sl contri-
buind la sporirea gradului de confort.
Din categoria accesoriilor de uz curent
fac parte: console, etajere, sapuniere, port-
prosoape, portpahare, oglinzi, cuiere etc.
Diversitatea obiectelor sanitare, deter-
minata de tip, modele, materiale ~i di-
mensiuni, a generat 0qarna la fel de lar-
ga de accesorii, pentru a permite realiza-
rea celor mai potrivite cornblnatii estetice.
Materialele folosite pentru realizarea ac-
cesoriilor sanitare sunt dintre cele mai di-
ferite: cristal, stlcla, portelan sanitar, inox,
lemn, materiale plastice sau compozite.
in fig. 2.4.52 sunt prezentate cateva
tipuri de accesorii.
Din accesoriile pentru baie, fac parte
~i uscatoarele de prosoape prin care
circula de obicei, agentul termic pentru
incatzlre. Acestea sunt constituite din
registre de tevi de diferite grosimi, din
tevl de inox sl fac parte din instalatiile
de lncalzire,
2.4.3. St abi l i r ea t i p u r i l o r , deter-
m i n ar ea n u m i r u l u i o bi ec t eIo r s a-
n i t ar e ~ am p l as ar ea l o r in p l an u r i -
Iede ar hi t ec t u r i al e c l i d i r i i ~ in
scheme
Dotarea tehnica a cladirilor, cu obiec-
te sanitare, armaturi si accesorii, se face
in functie de destinatiile, caracteristicile
sl gradul de confort al cladkllor, precum
~i de cerintele investitorilor.
2.4.3.1 St sbi l l r ea t/purl/or J I
numl f Ul ul obIect eIor sanl t st e
Cl ad i r i d e l o c u i t
Dotarea minima cu obiecte sanitare
(conform STAS 1478) cuprinde:
- in camere de baie: lavoar, closet, ca-
da de baie sau du~ ~i receptor sifo-
nat pentru colectarea apei de pe par-
doseala;
- in bucatarii: spalator de vase cu cu-
va ~i platforma (picurator).
in blocurile de loculnte noi (conform pe sexe; in cladiri in care lucreaza maxi-
Legii nr. 114/1996), pe langa dotarea mum 10 persoane se prevede un singur
minima cu obiecte sanitare, se prevede grup sanitar, comun pentru barbati ~i fe-
numsrui de camere de baie sau grupuri mei, prevazut cu 1 lavoar, 1 closet sl 1
sanitare pentru apartamente, in functie cus (pentru dos trebuie sase tina searna
de nurnarul de camere si a suprafetei de prevederile din tabelul 2.4.20).
locuibile: in cazurile in care grupurile de dusu-
- la apartamentele, cu 1 camera, cu ri sunt amplasate separat de closete,
supratata locuibila utila minima, de se prevede in plus cate 1 closet la fie-
37 m
2
sl la apartamentele, cu 2 ca- care 10 dusuri, iar in cazul in care gru-
mere, cu supratata locuibila utila mi- purile de closete sunt montate separat
nirna de 52 m
2
, se prevede 1 camera de grupurile de lavoare se prevede su-
de baie (dotata cu obiecte sanitare ca plimentar cats 1 lavoar pentru fiecare
mai sus); 10 closete, dar minimum 1 lavoar.
- la apartamentele, cu 3 camere cu : La fiecare nivel se prevede 1chiuve-
suprafata locuibila utila minima de 66 ta care se amplaseaza , de preferinta,
m
2
se prevede 1 camera de baie ~i 1 ln grupul sanitar pentru femei, sau intr-
grup sanitar suplimentar, dotat cu clo- 0incapere destinata materialului gos-
set ~i lavoar mic; podaresc. in camerele de colectare a
- la apartamentele, cu 4 camere cu su- gunoiului se prevede 1 chiuveta cu ro-
pratata loculolla minima de 74m
2
se binet dublu serviciu cu condltia sa nu
prevede 1camera de baie ~i 1 grup sa- existe pericolul de inghet pentru insta-
nitar suplimentar dotat cu cus, lavoar latille de alimentare cu apa,
mic, closet sl cu sifon de perooseala: Amplasarea grupurilor sanitare sl a
- la apartamentele, cu 5 camere, cu punctelor de consum al apei se face
supratata locuibila minima de 87 m
2
astfel tncat sa fie asigurate accesul sl
se prevad 2 camere de baie; folosirea lor usoera, distanta maxima
- in bucatariile pentru apartamente, in- de parcurs fiind de 50 rn, fara a depasi
diferent de nurnarul de camere, se 3 m pe vertlcala, De regula, grupurile
prevede dotarea cu 1 spalator cu cu- sanitare se arnplaseaza la fiecare nivel
va sl picurator ~i sifon de pardoseala. al cladirii; pentru cladiri administrative
Se recornanda prevederea in camera se admite amplasarea grupurilor sani-
de baie sau in grupul sanitar suplimen- tare intre doua niveluri.
tar a racordurilor de apa rece, apa cal- Pe langa obiectele sanitare prevazute
da ~i canalizare pentru rnasina de spa- in tabelul 2.4.20, ln functie de specificul
lat rufe, iar in bucatarle a racordurilor cladirilor, se tine seama de prevederile
pentru apa rece, apa calda sl cana- ~i dowile suplimentare, care se prezinta
lizare pentru rnasina de spalat vase. in continuare.
Camerele de baie sl grupurile sanita- Cl ad i r i l e d e bi r o u r i . Grupurile sanita-
re suplimentare se doteaza cu urrna- re se prevad numai cu closete, pisoare
toarele accesorii: etajera, oglinda, port- si lavoare. Pentru institutele de proiec-
prosop, portsapun, porthartie si cuier. tare se prevede, la fiecare atelier, cate
Se recornanda dotarea cladirilor de 10- 1 lavoar, iar, pe Ifmga atelierele de
cuit cu 1 chluveta cu robinet dublu ser- edltle, legatorie si copiere se prevede
vici, amplasata in camerele de colectare sl cate 1 dus.
a gunoiului, pentru asigurarea conditiilor in fig. 2.4.53 a, se prezinta nomogra-
de igiena sl curatenie in aceste 7ncaperi ma pentru stabilirea nurnarului sl felului
sl in spatilte comune de circulate, cu obiectelor sanitare la birouri.
condifia sa nu existe pericolul de 7nghet S8 1 i d e s p ec t ac o l e $i teatre. ln fiecare
pentru instalatiile de alimentare cu apa. caoina de actori se prevede cate 1 lavoar,
Cl ad i r i ad m i n i s t r at i ve l ; Ii s o c i al - iar in cabinele de actori cu un grad ridicat
c u l t u r al e. de confort se prevede cate un grup sa-
Stabilirea tipurilor sl nurnarului obiec- nitar prevazut cu closet, lavoar si dus,
telor sanitare pentru cladirile administra- Pentru sallle de repetitie se prevao
tive ~i social-culturale se face ln functie grupuri sanitare la care nurnarul de
de destinatiile cladirilor, gradul de con- obiecte sanitare se stabileste in functie
fort al acestora si de nurnarul de persoa- de capacitatea salilor respective.
ne care Ie folosesc, conform tabelului Dusurile pentru actori se prevad cu
2.4.20, Anexa 1.2.4in care s-a notat: cabine individuale in care se face ~i dez-
b - numarul barbatilor; bracarea, considerand 1 dus pentru 5
f - numarul femeilor. persoane. Pentru salile de repetitie pre-
Pentru cladiri ce nu pot fi asimilate cu vazute cu cabine de du~ cu dezbracare
cele din tabelul 2.4.20 determinarea ti- intr-o incapere comuna, se considera
purilor, numarului ~i repartitiei pe sexe a maximum 8 persoane pentru 1 du~.
obiectelor sanitare se face pe baza da- La bufetele teatrelor se prevad spa-
telor stabilite deproiectant prin asimilare. latoare simple sau duble cu uscator ~i
Tn cladiri administrative ~i social-cul- chiuveta pentru curatire, alimentate cu
turale se prevad grupuri sanitare separate apa rece ~i calda.
S. Instala,ii sanitare Capitolul 2: Instala,ii de alimentare cu apa
10no~no"no~no"~on"on"~,,on,,rn~
9+H~HK+r H++H++HK+H++r H+H~~~~+H++~
i8++++H++H+++++H~H+++++H~f - : : : I . . ! - ' FI - - f +HH+r H- H- : : ! M
.~7++t-t+t+t-t+t+t-t+t+t++-++++bI-19--t+1f-H++-b'P+-fl'-f-H-t+1-++-1
2 6+HH++HH++HH++H~~++~~r H- ++r H- ++r H+~
~ 5r H++r H++r H~~t p~+r r H+H~+~+HH++H~
~4t HHt t H~~~t Hi t ~1f t Ht t HHt t Mi t ~~HH1
"C
~ 3+H~~A++H~~+++H+~~FR++r H++r H++HHH
' ~2~~~~~~~r H+H++r H+H~~+r H++H++~
::J
z1~~+HH++HH++H+++H+++++++r H- ++r H++r H- ++HHH
O~~~~W+~~~~~~~~~+L~~~~
10 30 50 70 90 110130 150 170 190 210 230250
Numarul persoanelor de acelasisex
-o-CB .......C, LF -lr-P -o-LB
a
0
-
-
~
6
....-
-
4
-
-
2
/"
_ .
0
8
-
-
-
6
L
...-_
--
-
4
2-
0
50 100 150200 250 300 350 400 450 500 550600
Numarul de spectatori de aoeasl sex
-0- C, LB +CF -lr-P -o-LF
b
Fig. 2.4.53. Nomograml pentru stabiliraa numlrulul ,I felulul oblectelor sanitara:
a - la birouri; b - pentru spectatori, la teatre, siJli polivalente $i cluburi cu siJli de spectacole;
CB - closete pentru barbati: C, LF - closete ~i lavoare pentru femei; P - pisoare; LB - lavoare pentru barbati:
C, LB - closetesl lavoarepentru barbati;CF - closete pentrufemei;LF - lavoarepentrufemei.
10~nTnTTnTnTn~I TTnTr r r TnTnTn"nTnT~
i: +H+H++r H+H- ++H+r H+H- ++H+bH~H+r H+H- ++~
~7~+H+H-t+H+H+~+H~~K+H+H+t+t+H+H~
~6~+H-t+++++H+r~~+H-++H+t+t+HH+++++H+t~
~ 5~+H-t++++tH~H+~+H-t+H+++t~~~+H++~
~4t t t t t t Hf t t t t t t t t l #~I TI Tt t t t ~~r r w ~
~ 3~~-t+~~~~~~~H+t+t-t+1H+++++H++~
,ffi
E2~~~~H+H++H+H+H~H+H+H+++++H+H~
::J
Z1~+H-t+++++H+rH+~+H-t+H+t+t-t+1H+++++H++~
O~~~~~~~~~~~W+~+LW+LU+W_W
10 30 50 70 90 110130 150170 190210230250
Numarul persoanelor de acelasisex
-o-C B ""C, L F-o-P, L B
c
6
..-
I-
-
-
--
f-
H
-
-
-
v"'
.......
-:
/""
-
P
- f-t
l-
I-"
V I-"""'
e-:
-
-
--
f-
~
'"~
r
........
r-
--
,--
-
L.?
-
........
f-
,..-
-
-
~
?
~
}--
-
.,&:.
o
100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600
Numarul de locuri
-e-c B +C F -lr-P ""*LF -o-LB
d
Fig. 2.4.53. Nomograml pentru stabilirea numlrulul ,I felulul oblectelor sanitara:
c - pentru ertisti la teatre, sali polivalente $i club uri cu sali de spectacole; d - la cinematografe;
CB - closete pentru barbati: C, LF - closete ~i lavoare pentru femei; P, LB - pisoare si lavoare pentru barbati;
CF - closete pentru femei; P - pisoare; LF - lavoare pentru femei; LB - lavoare pentru barbatl,
in fig. 2.4.53b, se prezinta nomograma
pentru stabilirea numaruluide obiecte
sanitare in functie de numarul de spec-
tatoride acelasisex, pentru teatre, sali
polivalentecluburicu salide spectacole.
in fig. 2.4.53 c, se prezlnta nomogra-
ma pentru stabilirea nurnarulul sl felului
obiectelor sanitare pentru artistila tea-
tre, salipolivalente ~icluburicu salide
spectacole.
Cinematogafe. La cele cu 2 sau mai
multe nivelurise prevad grupurisanitare
la fiecare nivel (fig. 2.4.53 d).
La bufetele cinematografelor se pre-
vede 1spalator simplu cu uscator ~i1
chiuveta pentru curatenle in cazul in
care distanta dintre bufet sl chiuveta
arnplasata in debara sau grupul sanitar
este maimare de 25 m.
Pentru cabinele de prolectle se pre-
vede un grup sanitar dotat cu lavoar,
closet sl dus, daca nu exlsta grup sa-
nitar pe acelasl nivel cu cabina de
proiecne sau daca distanta intre cabina
de proiectle sl grupul sanitar pentru
public este maimare de 15- 20 m.
Cantina ~restat.rante.Se prevad gru-
puri sanitare pentru personal ~ipentru
consumatori, separate unele de altele.
Grupurile sanitare pentru consuma-
torise doteaza cu lavoare, closete, pi-
soare sl ffmtfmi de baut apa; ele sunt
separate pe sexe ~i se arnplaseaza
astfel incat accesul la ele sa se faca
din hoiurisl nu direct din sala de mese.
Pentru personal, grupurile sanitare
sunt separate pe sexe (de la maimult
de 5 persoane) sl sunt dotate cu lavoa-
re, closete, pisoare sidusuri.
Obiectele sanitare prevazute in tabe-
lui2.4.20 sunt specifice grupurilor sa-
nitare pentru personal ~ipentru consu-
matori; celelalte obiecte sanitare, nece-
sare in bucatarll, grupuride preparare,
laboratoare de cotetarie etc., fac parte
din categoria de obiecte sanitare le-
gate de procesele de preqatire sipre-
parare a hranei~ise fixeaza de proiec-
tant in functle de rnarlrnea ~ispecificul
restaurantului.
Pentru asigurarea condltiilor de igie-
na este obligatorie prevederea lavoa-
relor pentru spalat pe rnainl in buca-
tarii, laboratoare de cotetarte, distribu-
tie de alimente etc., precum ~ia robi-
netelor dublu serviciu la 0 serie de
spalatoare, chiuvete sl bazine, pentru a
permite racordarea furtunului pentru
spalat pardoseala.
in fig. 2.4.54a se prezinta nomograma
pentru stabilirea numarulul sl felului
obiectelor sanitare la restaurante sau
cantine in functle de numarul de per-
soane de acelasisex, iar in fig. 2.4.54b,
nomograma indica nurnarul sl felul
obiectelor sanitare pentru personal.
Camine, gradinile ~icrese. Caracte-
ristic pentru aceste cladiri este faptul
di grupurile sanitare sunt comune
pentru copii de ambele sexe.
La carnine sl gradinite se prevad clo-
sete sl lavoare, iar cazt de baie numai
Capi t ol ul 2: Ins t al al i i de al i ment ar e c u apa S. Ins t al al i i s ani t ar e
pentru caminele I;li gradinitele cu pro-
gramsaptarnanal,
Pentru carninele sl gradinitele cu
program normal sau redus nu se pre-
vad cazl de baie.
La crese se prevad, in grupurile sa-
nitare, vidoare sau, in lipsa acestora,
closete care se pot utiliza ca vidoare,
precum sl chiuvete. Ciizile de baie se
Fi g. 2.4.54. Nomogr aml pent r u s t abi l i r ea numl r ul ui ,I fel ul ul obl ec t el or _nl t ar e:
a - pentru consumatori fa restaurante $i can tine; b - pentru personaffa restaurante $i can tine:
CB - closete pentru barbati; CF - closete pentru femei; P - pisoare; LB - lavoare pentru barbati; CF - lavoare pentru femei;
P, LB - pisoare I;lilavoare pentru barbati.
10
Q) 9
liI8
~7
~6
:05
o
~4
-3
,~2
::::J
Z1
o
10 30 50 70 90 110 130 150 170 190 210 230250
Numarul persoanelor de acelasi sex
-o-C B ""-C F --L>-p -o-L B -x-L F
a
I
1.
K
. 1
.~
T
7
-
It-
I--
"
-
I--
V
~
5
V
/'
V
I-
~
r-r-
4
1 /
. . -
-
~
V
I---""
r-
l-
I--
r-
I-
t>
. . . . . . . . . .,..-
- 3
V ~
Y
I-
/ . /
."....
Y
-
)--
2
~
~
r--
~
1
0
24
2 2
m16
~14
.-12
-810
~ 8
"5 6
'~ 4
~ 2
o
25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275300
Numarul de copii
-o-C, L -o-DUS
a
o 10 20 30 40 50 60 70 80
Numarul persoanelor de acelasl sex
-e-c B ~C F -o-P, L B -o-L F
b
90 100
22
Q) 2 0
liI 18
~16
-810
~8
5:
6
'E 4
~2
o
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
NUmllrul persoanelor de acela~i sex
-o-C B ~C F -6- P -c-LB,F -o-FANT
b
Fi g. 2.4.55. Nomogr aml pent r u s t abi l i r ea numl r ul ul ,I fel ul ul obl ec t el or _nl t ar e 18:
a- gradinite, in tuncte de numaruf de copli; b cfadiri de invatamant superior $i scotl:
C, L - closete sl lavoare; DUS - dusurl; CB - closete ptr. barbati; CF - closete ptr. femei; P - pisoare;
LB, F - lavoare ptr. barbati I;lipentru femei, FANT - fantani pentru baut apa,
o 100020003000 4000 5000 6000700080009000 10000 2550 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Numarul de locuri aferente unui gup sanitar separat pe sexe Numarul de muncitori de acelasl sex, dintr-un schimb
-o-CB +CF --L>-P -o-FANT -o-LB,F -c-CB -1t-CF -6-P -o-FANT
a b
fig. 2.4.56. Nomogr wnI pentru slablllrea numl r ul ui .. fel ul ul obIec t eIor SMItare:
a - pentru safi $i terenuri de sport, stadioane; b - fa unitatile de productle:
CB - closetepentru biirbati; CF - closetepentru femei;P - pisoare;FANT - fantani pentru bautapa; LB, F -Iavoare pentru biirbati
sl femei,
0
. . . . . . .
~
8
4
. /
/'
-
"
....
.,-
-
_.,-
2
. /
-
-
8
......._
......
,,_
. ,. . . . .
4
/
..,. ,. . . .
0
2
Q) 1
liI1
c
lJ ! 1
~1
: g 1
~
i
::::J
Z
0
< >
,_
. . . . . .
" . . . . . .
2
n
8
.... r-
-
po-
v .....
,_. .
6
/'
- -
. . . . . .
1.0'
,_.
4
~ :. --
2
0
S. lnstalatll sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
prevad la crese numai daca au pro-
gram saptarnanal,
in fig. 2. 4. 55 a, se prezinta nomo-
grama pentru stabilirea nurnarului sl fe-
lului obiectelor sanitare, la gradinite, in
functls de numarul de copii.
Institute de invAt6mAnt, =;;coli. Numa-
rul de obiecte sanitare este valabil
pentru elevii sl studentii de acelasl sex,
de pe acelasi nivel, care utilizeaza un
grup sanitar.
Obiectele sanitare din laboratoare se
stabilesc tinand seama de felul ex-
perientelor care se efectueaza.
Pentru grupurile sanitare de pe langa
salile de gimnastica :;;i ateliere este
obligatorie alimentarea cu apa calda,
obiectele sanitare prevazandu-se cu
baterii de apa calda :;;i rece.
in fig. 2. 4. 55b se prezinta nomograma
pentru stabilirea numarului sl felului obiec-
telor sanitare, in functie de numarul de
elevi sau studenti de acelasi sex.
Spitale. Camerele pentru bolnavi se
doteaza cu obiecte sanitare conform in-
dicatiilor date de proiectant cu precizarea
ca este indicat sa se prevada in fiecare
camera de spitalizare cate 1lavoar.
Dotarea cu obiecte sanitare a grupu-
rilor sanitare depinde de profilul func-
tional al spitalelor. Astfel, pentru 0 se-
rie de boli este contraindicata baia, iar
pentru altele, baia nu poate fi efectua-
ta decat prin introducerea bolnavului
cu ajutorul unor carucioare speciale.
Oficiile de distribuire a rnancarii sau
pentru alte servicii legate de alimenta-
tie, se doteaza cu cate 1spalator du-
blu cu uscator,
B8i publica. Numarul cazilor de baie :;;i
al dusurilor, precum :;;i repertitia pe sexe
se fixeaza de proiectant. Unele bai publice
se prevad numai cu du:;;uri, altele cu
du:;;uri sl cazl de baie, iar altele sunt
dotate :;;icu bazine de inot.
Terenuri de sport $i stadioane. Nurna-
rul de dusuri se stablleste in functie de
felul activitfltii sportive (care murdaresc
mai putin sau mai puternic corpul), in
functie de felul in care se face dezbra-
carea (in vestiare comune sau in cabine
Tabelul 2.4.21. Numlrul de lavoare sau locuri de spilare a mAlnilor ,I de du,uri,
pentru clldiri de productie, infunctie de categoria procesului tehnologlc
Grupa
,
Numarul de Numarul de muncitori
i
procesului
Caracteristica proceselor tehnologice
muncitori la 1 I~19l.J ~_
tehnologic I lavoar sau 1 cu fara
+--
- --------------"--- ---
loc de spalare cabine cabine
---
I Procese tehnologice ce se desfasoara in conditll
de contact cu praful, dar fara degajare de suostante
chimice, fara contact cu prod use iritante asupra pielii:
la - care produc rnurdarlrea rnainilor (de ex.: prelucrarea la rece
a metalelor, croitorie, tricotaje, asamblare rnecanica etc.); 15 10 15
Ib i-care produc murdarirea rnainilor sl corpului (de ex.: lucrari
_ _J ~r~pa!~tii s_alJ11"l!r'~i!1ere_a rnasinilor sl utilajelor etc.). 12 8 12
II I Procese tehnologice care au loc in condltii de microclimat
I
i nefavorabil:
II a ! - cu temperatura ridicata si radiatii calorice (de ex.: cuptoare,
i laminoare, forje, tratamente termice); 10 6 10
II b :- cu temperatura scazuta (de ex.: rnunca de exterior, in lnstatatil
:frigorifice); 10 6 10
II c ! - cu folosirea unei cantitati mari de apa in procesul tehnologic
((de ex.:pro_cese la ateliere umede, spalatorii). 10 6 10
III ;Procese de rnunca ce se desfasoara in conditii de degajare
de praf, fara alte suostante chimice sau prod use iritante
! asupra pielii:
III a 1- cu degajare medie :;;i mare de praf (de ex.: tumatoril,
fabricarea materialelor de constructll, industria inului
:;;i a canepii, fabrici de ciment etc.); 10 6 10
III b - cu degajare intensiva de negru de fum, cu praf de gudron,
'cu praf de carbune (de ex.: fabricarea sl manipularea negrului
--
jQ_~J u_~'----a_9l.J Qroal1eJ ()r, ~xpJ oatari min_iere__9~carbune etc.). 8 5 8
IV I Procese de rnunca ce au loc in conditil de contact cu substante
itoxlce:
IVa - cu actiune iritanta asupra pielii prin contact direct (de ex.:
:contact cutanat permanent cu acizi, reactivi, materii corosive,
crom etc.); 10 6 10
IV b - cu actlune toxlca qenerala (de ex.: prelucrarea plumbului,
mediu de lucru cu nitro sl amino derlvati ai hidrocarburilor
'aromatlce, mercur, alte metale grele etc.); 8 5 8
IV c - gaze si vapori care pot produce intoxicatii acute (de ex.:
:locuri de rnunca avand risc de intoxlcatle cu clor, acid cianhidric
L~i 90mpui cianici,benz~n, gaze iritanterespiratorii etc.)
:
8 5 8
V ;Procese de rnunca unde se rnanipuleaza $i se prelucreaza
rnatE)riale ir1_f~c:t~te(de ex.: materiale biologice infectate) 6 4 6
VI Procese tehnologice care necesita un regim special pentru
asigurarea calitatii productiel:
VI a '- legate de prelucrarea produselor alimentare (de ex.: procese
,
tehnologice din fabricile de paine, laboratoare de cofetarle, 10 6 10
combinate de carne, bucatarii etc.);
I
VI b - legate de productia medicamentelor, produselor biologice
':;;i materialelor sanitare (de ex.: productia medicamentelor,
pansamentelor, serurilor, vaccinurilor etc.). 8 5 8
Observatli:
1. Prin numarul muncitorilor de la un obiect se inteleqe numarul muncitorilor de acelasi sex dintr-un schimb. 2. Lavoarele sau locu-
rile de spalare aferente vestiarelor se prevad cu apa rece sl calda, 3. Dusuri se prevad numai pentru persoane care lucreaza direct in
procesul de productie. 4. Pentru grupa I a procesului tehnologic, necesitatea prevederii dusurilor se stabileste de proiectant. 5.
Lavoare sau locuri de spalare se prevad pentru toate persoanele care nu folosesc dusurile. 6. Nurnarul lavoarelor sl dusurilor se stabi-
leste in raport cu schimbul cu numiirul maxim.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. Instalalii sanitare
a
h
Fig. 2.4.57. Amplasarea oblectelor sanltare 1n clAdlrtle de locult
a - camera de baie cu nodu/ de conducte in spate/e /avoaru/ui; b - idem, cu no-
du/ de conducte in afara camerei de baie; c$i d - camere de baie cup/ate;
e- camera de baie cup/ata cu camera de W.C.; f - cup/area adoua camere de
W.C.; 9- cup/area a doua camere de baie $i a doua camere de W.C.;
h - cup/area unei camere de baie cu 0bucatarie; i-cup/area adoua bucatarii $i a
doua camere de W.C.
b
I D I
I D I
I D I
a
Femei Barbati
d e f
Fig. 2.4.58. Amplasarea oblectelor sanltare 1n clmlne:
a - spa/ator cu /avoare $i Mite de picioare; b - incapere de dU$uri cu am-
p/asarea lor pe mij/ocu/ camerei; c- grup sanitar pentru femei; d - grup sanitar
pentru Mrbati; e- grup de W.C.-uri cup/at cu grup de dU$uri, pentru femei;
f - idem, pentru Mrbati.
individuale)l?iin functie deduratadeuti- i
lizare a dusurilor. D urata maxima de
utilizarea dUl?urilorse consldera de 30
min in cazul dUl?urilorcu dezbracerein
vestiarecomunesl de45 minin cazul in
care dezbracarea se face in cabine
individuale.
Numarul de sportivi care se iain cal-
cui pentru stabilirea nurnarulul de
dusuri este:
8- ladUl?uri cuoezbracereinvestiareco-
mune,cuduratadefolosireaacestora
de 30 min, pentru activltatl sportive
caremurdarescputerniccorpul;
12 - idem, pentru activitati sportive
care rnurdaresc mai putin corpul;
5 - la dUl?uri cu dezoracerein cabine in-
dividuale, cu durata de folosirea
acestora de 45 min pentru activitati
sportive care murdaresc puternic
corpul;
8 - idem, pentru activitati sportive care
rnurdaresc mai putin corpul;
Nurnarul de obiecte sanitare pentru
sali, terenuri de sport si stadioane, in
functle de numarul de locuri, este pre-
zentat in tabelul 2.4.20 l?i mai detaliat
in graficul din fig. 2.4.56 a.
GAri decliitori. D otarea cu obiecte
sanitare depinde de rnartrnea traficului
de calatori in 24 h, conslderandu-se
egala ca repartitie pe sexe.
Obiectele sanitarepentru diferite ser-
vicii ale garii se asirnileaza celorlalte
categorii de cladiri cuprinse in tabelul
2.4.20. I n cazul in care pentru 0parte
din personal se prevad apartamente,
acestea se doteaza la fel ca garsonie-
rele, carninele de nefarnlllsti sau cladi-
rile de locuit.
Centraletermice, centrale deventila-
re, puncte termice. Se prevad obiecte
sanitare numai in cazul in care exista
personal permanent de exploatare sl
atunci cand distanta pana la un grup
sanitar este mai mare de 50 m, la cir-
culatia prin interiorul cladlril, respectiv
30 mlacirculatla prin exteriorul cladirii.
Grupul sanitar se doteaza cu closet,
lavoar, iarin cazul centralelortermice l?i
cu dus Pentru curatenie se prevede 1
chiuvetacu robinet dublu serviciu.
C/adiri industria/e.
Numarul de closete, pisoare, fantani
de baut apa sunt datein tabelul 2.4.20,
iar numarul de lavoaresi de dusuri este
dat in tabelul 2.4.21, in funcnede grupa
procesului tehnologic, de suostantele
careseprelucreazal?idegradul demur-
darire a corpului, tinand searnade nor-
melede protectle a muncii.
Pentru evitarea subdimensionarilor,
prevederile din tabelul 2.4.21 se apnea
pentru un singur grup sanitar la care
areacces nurnarul maximde muncitori
de acelasl sex l?i apoi se stabileste
pentru fiecare grup sanitar, nurnarul de
obiecte sanitare in functie de grupele
de procese tehnologice.
I nfig. 2.4.56b, seprezintanomograma
pentrustabilireanumaruluisl felului obie-
ctelorsanitarelaunimti deproductle,
I nintreprinderilecu peste25defemeipe
schimb,seamenajeaza, lavestiare,incape-
ri destinateigieneiintimea femeii. Aceste
incaperise prevadcu instalatiide spalere
cu jet ascendentsau dUlilmobil, cu apa
recelilicalda;dela100femeiin sus,0ast-
fel deinstalatlecompletatacu 1lavoarlili 1
closetseprevedelafiecare50defemei.
s . Instalalii sanitare
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api
Se admite ca grupurile sanitare sa fie
amplasate cate 1 pentru 2 niveluri, cu
condltla ca distants maxima de par-
curs, pana la acestea sa fie de 50 m,
fara a depasl 3 m pe vertlcala,
Fantanile de baut apa se amplasea-
za in interiorul halelor l;li in grupurile sa-
nitare, cu conditia ca dlstanta maxima
pana la ele sa nu depaseasca 50 m.
Pentru curatenie, se prevad chiuvete,
care se amplaseaza in grupurile sani-
tare pentru femei sau in incaperi spe-
ciale pentru materiale de curaterue.
2.4.3.2 Ampl asar es obIect eIor
sanna,. In planurlle de arhlteclurl ale
cIId'rl' " In s cheme
Obiectele sanitare se arnplaseaza in
planuriIe de arhitectura ale cladirii la sea-
ra desenului respectiv. Cotele de monta-
re a obiectelor sanitare precum sl dis- i
tantele minime, pe orizontala, intre
obiectele sanitare sl intre acestea l;li ele-
mentele de constructil sunt indicate
(conform STAS 1504), in tabelele 2.4.22,
(Anexa 1.2.4) l;li 2.4.23 (Anexa 1.2.4).
Obiectele sanitare se reprezinta in
plan uri l;li in scheme prin semne con-
ventlonale (tab. 2.4.1), avand dimen-
siunile principale de gabarit ale obiec-
tului respectiv reduse la scara desenu-
lui (de regula 1:50). in faza de proiec-
tare detalii de executle (O.D.E), se in-
tocmesc detalii ale grupurilor sanitare,
la scara 1:10 sau 1:20.
in fig. 2.4.57, sunt prezentate cateva
variante de amplasare a obiectelor sa-
nitare in camerele de baie ale cladirilor
de locuit, iar in fig. 2.4.58. sunt pre-
zentate cateva variante de amplasare a
obiectelor sanitare intr-un camin cu
grupuri sanitare comune.
2. 4. 4. Cal cul ul hi dr aul i c al con-
duct el or de di s t r i but i e a apei r eci
,i cal de pent r u cons um menaj er
Retelele interioare de alimentare cu
apa rece sl apa calda pentru consum
menajer, reprezlnta sisteme de con-
ducte sub presiune, pentru care se
adopta modelul de calcul al curentului
unidimensional de fluid incompresibil.
Se disting doua categorii de probleme:
- de dimensionare. cand se cunosc ca-
racteristicile geometrice ale mstalatiei
(configuratia geometrica a instalatiei, co-
tele geodezice ale tuturor punctelor ca-
racteristice ale retelei, lungimile tronsoa-
nelor de conducte, valorile ruqozitatii su-
prafetelor interioare ale conductelor in
functle de natura materialelor acestora),
debite ce trebuie transportate cu un
anumit regim al presiunilor, vitezele me-
dii economice ale apei in fiecare tronson
de conducta si se cere determinarea
diametrelor conductelor, calculul pierde-
rilor totale de sarcina (Iiniare si locale) si
sarcina hidrodinamica necesera H neC'in
secnunea conductei de alimentare cu
apa a tnstalanei;
- de verificare, cand pentru 0instalatie
interioara data, pentru care se cunosc
caracteristicile geometrice ale retelei,
diametrele tuturor tronsoanelor sl de-
bitele de calcul, se cere sa se deter-
mine pierderile totale de sarcina (Ii-
niare sl locale) sl sarcina hidrodinami-
ca efectiva H
ef
, in sectiunea conduc-
tei de alimentare cu apa a lnstalatlei.
Oontlquratla geometrica, lungimile
tronsoanelor si cote Ie geodezice ale tu-
turor punctelor caracteristice ale retelei
de conducte, rezulta din amplasarea
Tabel uI2. 4. 24. Debl t al e s pecl f l ce de api cal di ,I r ace, echl val 8f 11: l 1de debi t ,
pr es l unl l e nonnal e de ut l l i zar e pent r u bat er t l l e ,I r obl net el e de al l ment ar e cu
api pent r u cons um men. qer
Nr. Oenumirea Debit specific Echivalenti Presiunea
punctului de consum [Vs] de debit E de utilizare [kPa] crt.
A. Baterii pentru:
1 Spalator ON 15
sau chiuveta ON 15
Spalator ON20
Cazan de baie ON 15
Cada de baie ON 151a
prepararea cerrrala a apei calde
5 OU$flexibil O_N15
6 Baie ON 20 (pentru tratamente)
7 OU$ON 15
B~DU$ masaj hidraulic ON 20
9 _ Albie de spalat rufe ON 15
10 _ Baie de picio.areON 15
11 Lavoar ON 15
- -
12_ Spal~torcircularlafiecarebaterieDN15
B. Robinete pentru:
13 _ Spalator ON 15
14_ Spal~tor ON20
15 Chiuveta ON 15
- - -- - --- ---
16 Albi~dE!SQall:itI"l!~ON_ 15
17 Cazan de fiert rufe ON 15
2
3
4
-18- inc~lzitordeapAcugaZeDN 15
19 Marmita ON 15
20 , Rez_ervordepisoar DN 15
21 Pisoar individual ON 10
_.- - ------ --_-.-_- ----- -- --- -_ .. _-- -
22 SpaJ ator circularlafiecar~robinetDN 15
23 Baie de picioare ON 15
24 Lavoar ON 15
25 Bideu ON 15
26 Rezervor de closet ON 10
--_._------- - - -_._._----------
27 Rezervor de closet ON 15
28 Sp~lare c:1~etsubpresiune ON 15
29 F~l1_tan~_de baut apa
30 Ma$ina de spalat vase ON 15
31 ,!'1al;lina de spal~t_rufE! DN 15 _
32 Robinet de stropit gr~dinaDN 15
33 Robinet de stropit gradina ON 20
34 Robinet de stropit gradina ON 25
35 Robinet pentru rnasina de evacuare
hidraulica de$euri menajere
36 Hidrant de stropit Of"oJ 20
37 Hidrant de stropit ON 25
38 Hobinet dublu/simpli.J serviciuDN 10 _
39 Robinet dublU/simplu serviciu ON 15 _
40 Robinet dublU/simplu serviciu ON 20 _
41 Robinet dublU/simplu serviciu ON 25
42 Robinet cisrnea curte ON 15
43 Robinet cisrnea curte ON 20
44 Robinet cisrnea curte ON 25
45 Hoblnetclsrnea strada ON 20
46 Robinet cisrnea strada ON 25
47 Robinet cismea sfrada ON 30
0,20 1,00 20
1,50 20
1,00 30
1,00 30
0,50 30
1,50 30
1,00 30
1,50 30
1,00 20
9,50 20
0,35 20
Q,50 20
0,30
0,20
0,20
_ 0,10
0,30 _
__ 0120 ---
0,30
0,20
__ 0,10 _
____Q,07 __
_ 0,19_ __
0,20 1,00 20
_ 0
1
3.9 _ _1,59__ __ 20
L _ _ 0,2Q _ 1,00_ __20
__ 0,2Q_ _ __ 1.Q_0_ _ __ 20
L __ ( ) , _2_Q __ _ _1 , Q _O _ _ 2Q
0,20 1,00 35 "min
_0-,-20_ _ 1,09 20
0,20 1,00 20
_ 0,035 _ _ _OJ ? _ _ __ 20
0,07 0,35 20
0,D7 0,35 20
0,D7 0,35 20
0,07 0,35 20
_ _ _ _9L1O _ __ _ _ 0,59 20
0,15 0,75 20
1,20 6,00 60-
0,035 0,17 20
0,10 0,50 40-
0,17_ _ 0-,85 40-
0,17 0,8? 60-
0,25 1,25 60-
0,30 1,50 60-
0,25 1,25 50'
0,60
0,!l0
0,10
0,20
0,30
0,50
0,20
0,30
0,40
0,60
0,90
1,20
3,00
4,09_
0,50 _
1,00
1,50
2,50
1,00
1,50
2,00
3,00
4,50
6,00
100'
100'
20
20
20
20
40'
40-
40-
60'
60'
60'
, conform datelor din prospectul pentru tipul ales
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. Instalalii sanitare
instalatlei in planurile de arhitectura ale
cladirii $i in scheme.
2.4.4.1 Deblte specIfIce, ech/valentl
de deblte, pres/unl nonnale de utI/lzare
pentru annlturlle oblectelor sanltare
- Debitul specific de calcul al unei
armaturi pentru un obiect sanitar (robi-
net, baterie amestecatoare de apa rece
sl apa calda de consum), care se mai
nurnsste $i consum specific, este un de-
bit conventional, exprimat in [I/s] sl con-
siderat normal pentru 0anumita intre-
buintare a apeL
- Echivalentul de debit al unei arrnaturi
pentru un obiect sanitar se defineste
ca raportul intre debitul specific al
arrnaturii .respective, ~, $i un debit
specific ~u =0,20 l/s, ales conven-
tional ca unitate de masura;
in tabelul 2.4.24, sunt date: debitele
specifice de apa rece $i calda, echivalen-
tii de debit $i presiunile normale de utili-
zare, pentru bateriile si robinetele de ali-
mentare cu apa pentru consum menajer.
Se rnentioneaza ca presiunile normale
de utilizare pot fi modificate in functie de
caracteristicile rnasurate ale armaturilor
respective, cu condina asigurarii debitelor
specifice de calcul din tabelul 2.4.24.
200
en
180
Q :;
0.
160
.
~
'co
140
'0
ca
o
'co
120
0.
co
'Ci}
100 Q)
o
~
'co 80
0.
co
CD
'0
60
::J
E
::J
40
Ul
c
0
0
20
0
113
160
it
i3
..,,, ...,,,
. " v
125
. v
120
'"
11'
102
105
. v
103
91
100
98
91
100100
I--
9
Inn
I-
82
8
9: : t
3
VJ
IIti
7]11
1ft
18
1
f- - - f--
- f- T
-r- I-
74
I-
~~I
11
IV
8
1
66
60 60 61 6
651 1
f-- ::-~ f-
~
~ rt
45
f-- t-r- -
~
f- ~
~
-
~ -
;&.
f--
~rr
1,
0 20
3
1
I
1
~
~
1
r ~ r ~ ~ rrr ~
v V
E=+=_s_
Vsu 0,20
- Presiunea normala de utilizare este
presiunea disponiblla (sau de serviciu)
in sectiunea de ie$ire a apei din arrna-
tura unui obiect sanitar, care asigura in
aceasta sectiune 0 viteza medie a
jetului de apa corespunzatoare de-
bitului specific.
(2.4.2)
2.4.4.2. DebIte de calcu/ pentru
dlmenslonarea conductelor
D ebitele de apa consumate la diferi-
te arrnatun montate la obiectele sanita-
191 198
1 2 3 4 5 6 1 8 9 101112131415161118192021 2223 24252621282930 31323334353631 3839 M
Numarul apartamentului
Fig. 2.4.59. Consumul de api race ,I api caldi la 0seari debloc cu 39 de apartamente
Tabelul 2.4.25. Necesarul specific deapi race ,I api caldl pentru clidiri de locult
Necesar specific, [l/zLpers.
Modul de preparare a apei total apa rece din care apa rece din care apa calda
calde sl gradul de dotare al si apa calda pentru pentru cazul de 60C
apartamentelor cazul: pentru cazul:
1 2 3 1 2 3 1 2 3
a) prepararea centrale a apei
calde:
- apartament cu closet, lavoar,
cada de baie $i spalator 280 210 140 170 120 70 110 90 70
- apartament cu closet, lavoar,
cada de dus $i soatator 210 140 120 120 70 60 90 70 60
b) prepararea locala a apei
calde:
- cu incalzitoare instantenee
cu gaze sau electrice 140 120 100 70 60 50 70 60 50
- cu cazane cu acumulare
functlonand cu lemne, carbunl,
combustibil lichid sau gaze 120 100 80 60 50 40 60 50 40
- cazul 1 - fara contorizare si cu armaturi vechi
- cazul 2 - cu contorizare si cu arrnatart vechi
- cazul 3 - cu contorizare si cu arrnaturi eficiente
S. In s t al a! i i s an i t ar e
Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a
re din cladirl, au un caracter aleator.
Aceasta se datoreaza frecventelor de
utilizare, simultaneitatllor in functionare
sl duratelor de utilizare, diferite de la 0
armatura la alta.
Debitul de calcul l i e pentru dimensio-
narea conductelor de dismbutle a apei
reci $i calde pentru consum menajer,
se determina cu relatla:
l i e = Ii mz +y- J V : : : [lis] (2.4.3)
in care:
l i
mz
- este debitul mediu zilnic de apa
[lis];
y - cuantila dlstributlei de repartitie
norrnala;
Cuantila distributiei de repertitie nor-
mala este in functie de gradul de asigu-
rare a necesarului de apa dupa cum ur-
rneaza:
- pentru cliidiri prevazute cu instalatil
Tabel u l 2.4.28. Nec es ar u r t l e s p ec i fi c e d e ap i r ac e ,i ap i c al d l p en t r u c l l d i r i s o c i al -c u l t u r al e ,I d e p r o d u c t : l e
Nr. :
crt.
I
Destinatia cladirii Necesar specific [l/zi tolosinta]
Total ' din care apa calda
aoa de 60 C
~- J _~~c:tirl_j)entrLJ _J :ljr9LJ ri_ (p_en!!"!!1_flmctionar J )e, schimb)
2 1 Cluburi, case de cultura sl teatre
I a) cu prepararea central a a apei calde:
I - actori (pentru 1persoana pe zi)
I - spectatori, vizitatori (pentru 1 loc pe zi)
: b) fara apa calda:
I - actori (pentru 1 persoana pe zi)
1- - : - + __: _~I2!~()"~v_izitatQr_i __{p~_I1_trlJ __Uoc pe zi) _ _ _
~- T - ' g~~~~~T : ~~eU~~~~~~f~i ~J)~ zi ) -
- bufete (pentru 1 persoana)
- cantine sl restaurante (pentru 1 persoana, 1 rnasa la pranz pe zi)
5 +-~~~1~~(p~nr~~!~U~~~a~t~!Uzij persoana, ?mese pe zi)
i - cu obiecte sanitare in grupuri sanitare comune
I - cu lavoare in camere
r-6 -j-~n~~r!f~~o~:r~t~:~~u~~~~p~'-nt pe zi) - -- --- -
I
, - cu obiecte sanitare comune
, - cu lavoare in camere
7 II' - -Hoteluri -$i pensiurli (pentru 1 pasager pe zi)
- cu dusurl in grupuri sanitare in camere
8-r-tfeLJ ~Z~a~n~:i~~n i;;~frl~~~~~!~~~/~gann-~ezr
9-IGr~~in~ -ell-ctO.Piiexterni lQ_-iPr;trufcQPiflitSCh~mb}__~_ _
WlSpitale, sanatorii, -case d e odilln;\i (pentru -1bOlnav-pe zi)
I
- cu cazl de baie $i dusurl in grupuri sanitare
, - cu cazl de baie in fiecare camera, pentru bolnavi
i _ - cll__c_azi _de baie in fiec_a_r-e_ _9_all1_~~, pentru !,-atamente ball1e_()lo_gice_
111' _D~~n~are1 policlinici (pentr_u 1bolnav pe zi)
12 I Bai publice (pentru 1 persoana)
- cu dusurl
~ - cu c~i de baie
j_~_L_C9Ii_ (Qentrl! 1__ eLevpe__pr()gr_arn)fara dusuri sau bai
14 i Terenuri de sport, stadioane (pentru 1 manifestare s por t l va)
i - pentru 1spectator
j __ ! __ Gt~n~~n~-J P19~~rs()ana i!l traficul zilrl'icL ~- -- -
16 I Spalatorii (pentru 1 kg de rufe uscate)
I - cu spalare sernimecanizata
__+ -_.Q_lJ _spal_a,.e ,n1_ecaniz_ata
17 I Sectil de spalare din garaje (pentru 1 vehicul pe schimb)
- autoturisme
- autocamioane
18 - -lntreprinderTTndustriale - - -
(pentru 1 muncitor pe schimb) cu procese tehnologice din grupa:
I
II
III a
III b
IV
V
[ VI a
I VI b
20 5
35
12
25
12
5
15
-
-
-
-
3
10
20
40
50
60
30
40
80
100
- -
50
8
-
115
165
225
3
30
100
5
5
22
44
80
90 !
170 i
70
80
150
200
- - - ._._.
100
20
235
325
425
15
60
200
20
6
50
5
-
- -
20
- - - ,
-
- -
f-
- - - - -
25
- - - - ~
30
- _-
-
-
20
25
25
30
30
40
25
30
45
55
300
500
50
60
60
75
75
85
60
75
Observatii: 1. Duratamaxima de utilizarea du~urilor~i lavoarelorIn vestiareleIntreprinderilorindustrialeeste de 45 min pentrufiecareschimb.
2. Datele din tabel se iau In considerare la calculul necesarului de caldura ~i combustibil pentru prepararea apei calde de consum si la stabilirea
capacitatii rezervorului de acumulare (pentru apa rece si apa calda de consum).
3. Necesarurile specifice de apa din tabel pot fi reduse daca se prevad masuri de reducere a pierderilor ~i a risipei de apa,
4. Grupele proceselor tehnologice sunt cele prezentate In tabelul 2.4.21.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api S. Instalalii sanitare
in care:
N - numarul de persoane corespun-
P zator unui necesar specific de aoa:
noz - nurnarul mediu de ore pe zi de
utilizare a apei care, pentru cladi-
rile de locuit, este 19 h/zi.
Ii - necesarul specific de apa pe zi
~ .
[l/zi-pers.], care poate fi: V~cz
pentru apa rece !?i <?alda, Vsrz
pentru apa rece sau ~cz pentru
apa calda; in tabelul 2.4.25 sunt
prezentate necesarurile specifice
de apa rece !?i de apa calda pen-
tru cladirile de locuit, iar in tabelul
2.4.26 sunt prezentate necesaru-
rile specifice de apa rece sl de
apa calda pentru cladirile social
culturale sl de productle:
Pentru cladirlle de locuit necesarul
specific total de apa rece si apa calda
sl necesarul specific de apa rece si de
3 6!--7 8 apa calda, depind in mare rnasura de
CP 2 / ...:_ _ _ _ _ exlstenta contorizarii apei !?i de felul ar-
/ maturilor pentru obiectele santare. Din
~ --/_5 3 datele prezentate in tabelul 2.4.25, se
~~ poate vedea ca introducerea contori-
: zarii si utilizarea unor arrnaturt eficiente
Fig. 2.4.60. Schema de prlnclplu pentru Indlcarea moc:lululde calcul al unei au condus la diminuarea sensioila a
Instal~1 de allmentare cu api rece ,I api caldA pentru un ansamblu de consumurilor specifica de apa rece $i
clAdlri de locutt calda. De asemenea necesarul specific
C.P. - conducta publica; S.H. - statie de ridicare a presiunii cu recipiente de hi- de apa este lnfluentat de gradul de
drofor; P.T. - punct termic; 1 - conducta de alimentare cu apa rece a statlei de ri- : dotare cu obiecte sanitare !?i de modul
dicare a presiunii; 2 - conducta de alimentare cu apa rece atat a conductei de distri- de preparare a apei calde de consum.
butie a apei reci cat $i a conductei de alimentare cu apa rece a instalatiei de preparare i Pentru a analiza evolutia in timp a
a apei calde; 3 - conducta de dlstrioutle a apei reci a ansamblului de cladiri; , consumului de apa pentru cladirile de
4 - conducta de alimentare cu apa rece a instalatiel de preparare a apei cal de de ! locuit s-a urrnarlt consumurile de apa
consum; 5 - conducta de distributie a apei calde a ansamblului de cladiri; 6 - conduc- I pe 0perloada de 6 ani la un bloc de
ta de racord, a instalatiei interioare de apa rece la conductele de distributie a apei I locuinte cu 158 de apartamente cu
reci a ansamblului de cladirl; 7 - idem, a instalatlel interioare de apa calda la con- I P+9 etaje, cu 4 scarl.
ductele de dlstributie a apei calde a ansamblului de cladiri; 8 - conducta lnterloara I ln primul an de la montarea debitmetre-
de distrlbutie a apei reci; 9 - idem, a apei calde; 10 - conducta de alimentare cu I lor pentru apa rece si apa calda, in lunile
apa rece a robinetelor de apa rece; 11 - idem, a bateriilor de amestec; 12 - idem, octombrie, noiembrie si decembrie, con-
a robinetelor de apa rece $i a bateriilor de amestec; 13 - conducta de alimentare sumul total specific de apa calda !?i apa
cu apa calda a bateriilor de amestec; 14 - legatura de alimentare cu apa rece a rece a variat intre 229 sl 298 Vzi.pers.,
robinetului de apa rece; 15 - idem, a bateriilor de amestec; 16 - legatura de alimen- dupa doi ani acesta a variat intre 125 $i
tare cu a a calda a bateriilor de amestec. 165 Vzi.pers. Montarea debitmetrelor a
: determinat, in special, controlul pierderilor
: de apa sl schimbarea armaturilor obiecte-
lor sanitare cu armatrui mai eficiente.
Au aparut $i unele situatli extreme de
i diminuare a consumurilor de aoa la va-
lori cu greu de acceptat si de imaginat.
In fig. 2.4.59, se prezinta consumurile
specifice de apa calda (culoare lnchisa)
I $i apa rece (culoare deschisa) la 39 de
apartamente la una din scarlle blocului
cu 158 de apartanmente. Consumuri
specifice de apa calda de 3 - 7
I/zipers. si de apa rece de 20 - 23
I/zipers. sunt cu totul sub limita minima
de igiena. Aceste consumuri s-au inre-
500 gistrat in apartamente ocupate de per-
soane in varsta, pensionari cu venituri
foarte mici. Considerarn ca in cazul
I persoanelor cu venituri reduse, autori-
, tatile trebuie sa intervina cu suoventil
. pentru asigurarea unui consum de apa
I in limitele unor norme de minimum 25
interioare de alimentare cu apa rece
$i cu apa calda, preparata centralizat
sau cu lncalzltoare instantanee cu
gaz sau electrice, se aplica un grad
de asigurare de 99 %, caruia ii co-
respunde y = 2,326;
- pentru cladiri prevazute cu instalatii in-
terioare de alimentare cu apa rece sl
cu apa calda, preparata cu lncalzitoare
locale cu combustibil solid sau lichid,
se aplica un grad de asigurare de
98 %, caruia Ii corespunde y =2,054;
Debitul mediu zilnic pentru dimensio-
narea conductelor exterioare de distri-
butie a apei reci si calde din ansamblu-
rile de cladiri de locuit similare aces-
tora, se stabileste cu relatia:
. "'NV
V = L J po sz [II ]
mz 3600n s
oz
10
12.00
10.00
~
:; 8.00
u
iij
u
CII
6.00 "1:1
~
J :I
CII
4.00 C
2.00
[.....--
1280I/pers.zi 2,8 pers/ap G.A. 99% 1
...... ........
r120 I/pers.zi 2,5 perslap G.A. 99%I
r--
v
I <, ~
70 I/pers.zi 2,5 perslap G.A. 99%
2,0 persla~ G.A. 98%1> V ~ 150I/pers.zi
><
<,
.~
.. -
..-
/
r-,
,-
/
.:.
.-
.
f---
_- _--
.-'
~-
_.
L- _
~ ....
...::,..: -- 1---- ----
---- t ~1 - - - - I - - -
~ r---"t----
~-.
---- 401/pers.zi 1,5 pers/ap G.A.98%
0.00
o 50 100 1 50 200 250 300 350 400 450
Numarul de apartamente Nap
Fig. 2.4.61. Varl~a debltulul de calcul pentru api rece h'I functie de
consumul specific, numArul de persoane pe apartament, gradul de
aslgurare h'I allmentarea cu api ,I h'I functie de numArul de
apartamente
(2.4.4) I
s. Instala!ii sanitare Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa
I
li'sz I a Sumade
sau echivalenti
~n~ E
Tabelul2.4.27. Componen1a tennenilor ~az' .I 'nv.,. E,i valorlle coeficien1ilor a
Partea de instala1ie
Conducte:
,
Nr. tronson I
din
fig. 2.4.59
pentru alimentarea cu apa rece a statillor de ridicare a presiunii
2
- pentru .alimentarea cu- apa -rece-a-conCiuctelor -dedistribulie -a apei reel - ~,
si a lnstatatillor de preparare a apei calde
pentru alimentarea cu apa rece a conductelor de distrloutle din
interiorul cladirilor
: pentru alimentarea cu apa rece a instalatiei de preparare a apei
I calde 4, 5, 7$i pentru alimentarea cu apa calda a conductelor
de distril:>ulie a apei calde
1 de distributie sl coloane pentru alimentarea cu apa rece a robinetelor
$i a bateriilor de amestec;
1 de distributie $i coloane pentru alimentarea cu apa rece a robinetelor;
de dlstrlbutle $i coloane pentru alimentarea cu apa rece a bateriilor
de amestec;
de distributie sl coloane pentru alimentarea cu apa calda a bateriilor
de amestec
3, 6
8, 12
10
11
9, 13
I /zipers. pentru aoa calda sl de mini-
mum 50 I /zipers. pentru apa rece.
Debitul mediu zilnic pentru dimensio-
narea coloanelor $i a conductelor de
dlstributle a apei reci $i calde din inte-
riorul cladirilor, l im z ' se stabileste cu re-
latiile:
. ~nV V
V = L.. s . --!L [lIs] (2 4 5)
mz 3600n V ..
oz sp
110 I /pers.zi 3,0 pers/ap G.A. 99% I
6.00
~
~5.oo
90 I /pers.zl2,5 pers/ap G.A. 99% I
r-,
- - - - '5
170 I /pers.zi 2,5 pers/ap G.A. 99% I
~
,.-
.-
u
1j 4.00 " .........
- I I I 150 I /pers.zi 2,0 pers/ap G.A. 98%1 >
~.
~-_ -
-
'tI
~,......
.-.
i3.00 ... -
J :I
.>.
V
~
-~
-
I I I
........ . : , .
.-
.- C
-
2.00
~
~ ........
1 -
~.
-
~---.
.- I ---~
----
----
_ .....-:
-
.-
- -
----
1.00
~::
~,;: . . --- -
40 I /oers.zi 15 oers/ao G.A. 98%
I I I
0.00
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Num arul de apartamente Nap
Fig. 2.4.62. Varl~a debitului de calcul pentru api caldi infunctle de
consumul specific. numlrul de persoane pe apartament, de gradul de
aslgurare inallmentarea cu api ,I infunC1:iede numlrul de apartamente
16.00
~o
'1!!
14.00
~
0
!
12.00
'
10.00
.2
'c
'"
I I I
8.00
c:
I I I
'tI
'5
6.00
C
I I I
U
4.00
OJ :
~
u
2.00
\\
\\
\ \. \ \ 40 I /zi.oers. 1 5 oers/a G.A.980/.
'\ ,
"... /
I
501/zi.oe . 2.0 oers/a . G.A. 98%
\ ". '"",
....
.. L
.....
170I /zi. pers. 2.0 oers/ao G.A. 99%I
- ,
1 '.. - ....
.{._ r- - .._- - - ?
~---.
_ _ 120 I /zi.pers. 2,5 pers/ap, G.A. 990/.
-
/ ,-
7 ---- __
~ -f'
.ol~
~ ..
~~
-....
I
- ..
- ..
- ..
f
280 I /zi. pers. 21 !> eers/ao. G.A. 99% /
Conform STAS 13431
0.00
o
50 87100
150 200 250
228
300 350 400 450
Numarul de apartamente Na
Fig. 2.4.63. Variatia coeficI entului de neunlfonnilate orarl penIJ u &pi race in
functie de consumul specIftc, numlrul de persoane pe apartament, gradul de
aslgurare inallmentarea cu api "in functle de numlrul de apartamente
li'sz= li'srz
1 E=
I
0,7El+E2
~z = ~ez
0,7 E= El
~nli' = 1 E=
s .
0,7El +E2 ~n~b +~nVsr
~n~ = ~nli'sr
I
1
E = E2
~n~ =~n~b
1 E = 0,7E
1
~n~ =~n~b
I
0,7
E = El
! 1
V = LnVs
mz 3600n
oz
[lis]
(2.4.6)
in care:
n - numarul armaturilor de acelasi fel,
care asigura alimentarea cu apa;
lis - debitul specific al unei armaturi [Vs];
l isp - debitul specific pentru
I 1 persoana [l/s-pers.]:
lisa - debitul specific pentru 1 aparta-
ment [l/s-ap];
Na - nurnarul mediu de persoane la
1 apartament;
noz sl lisz - au semnificatiile din relatia
(2.4.4);
. ~ nV
V =_L.. __ s
sp N
[l/spers. ] (2.4.7)
sau:
. ~ nV
V = _L.. __ s
sa N
a
[l/s-ap]
(2.4.8)
in care:
! N - este numarul de persoane pentru
care s-a calculat ~ n~.
Pentru cladirile de locuit sau carnlne-
I e de netarnilisti, la un necesar specific
de apa l i
sz
= 280 l/zl-pers., la un numar
mediu Na 2,8 persoane pe
apartament sl la un debit specific 0,57
lis ap., respectiv pentru 2,85 E -
echivalenti de debit pentru un aparta-
ment (dotat cu 1 cada de baie, 1 la-
voar, 1 closet sl 1 spalator de bucata-
riel, pentru 19 ore de utilizare a apei pe
zi $i pentru un grad de asigurare a
debitului de calcul de 99 %, in locul re-
latiel (2.4.3) se poate aplica relatia:
V =a(O, 15/E +0,004E) [lis] (2.4.9)
c
500
in care:
lie - debitul de calcul [lis];
E - suma echivalentilor punctelor de
consum alimentate din conducta;
a - coeficientul adimensional in functie
Capitolul 2: Instala,ii de alimentare cu apa S. lnstalatii sanitare
de temperatura la care se prepara
apa calda, ale carui valori sunt da-
te in tabelul 2.4.27.
Cornponenta termenului E sl valorile
coeficientilor a sunt date in tabelul
2.4.27, in care:
E 1- suma echivalentilor de debite ai
bateriilor amestecatoare de apa
rece cu apa calda:
E2 - suma echivalentilor de debite ai
robinetelor de apa rece. Echivalentii
de debit El si E2 se calculeaza cu
relatiile:
(2.4.10)
E2 =~erPrj
l-t
(2.4.11)
in care:
e
bj
- echivalentul de debit al unei bate-
rii de tip j;
e,. - echivalentul de debit al unui robi-
I net de tip j ;
n
bj
- numiirul bateriilorde acelasi tip j;
n
rj
- numiirul robinetelorde acelasi tip j.
Modul de determinare a sumei de
echlvalentl E ~i valorile corespunzatoa-
re ale coeficientului a, pentru diferitele
parti ale retelelor de alimentare cu apa
rece si apa calda de consum se arata
in fig. 2.4.60.
Helatia 2.4.9 pentru debitul de calcul
cu echivalenti de debit, nu poate fi utili-
zata decat numai pentrudimensioanarea
retelelor exterioarede alimentarecu apa
rece carealirnenteazacu apa retelelede
distributie a apei reci ~i calde din an-
sambluri de cladiri de locuit sl numai in
cazul in care consumul specific total de
apa rece ~i apa calda este de 280 I/zi
pers. sl pentru cazul in care nu sunt
montate debitmetre ~i nu sunt inlocuite
armatunlevechi cu armaturi eficiente.
in fig. 2.4.61 este prezentata varlatia
debitului de calcul pentru apa rece
pentru ansambluri de cladiri de pana la
500 de apartamente la care s-au utili-
zat relatlile de calcul 2.4.3 cu debitul
mediu zilnic de apa sl relatia de calcul
18 H
16
0
14 \\ \
~
'f!
E
\.\
0
401/zi. ers. 1,5 pers/a , G.A. 98%
i
12 \.\,-"\
"\ V
E
10 ~\\
-
50 I/zi.pers. 2,0 pers/ap. G.A. 98%
0
/
:t:
8 ~ C
::0
\.,
~~.
. . . . . .
.:
170 I/zi. D~rs. 2,5 pers/ap. G.A. 99% I CI>
e
....
CI>
6
....
90 I/zi. ers. 2 5 oers/ao. G.A. 99o/c
"
~~ ~.
~
k
...... - ----
----
-7'--
e
4
...;;;
... -_
._
----
- CI>
. '.- I'=.~
-=-: .-:
~-=-~
=;:::;:: 'u
/
'=--:-"'f"
~
..
CI>
2
0
1110I/zi.pers. 3,0 pers/ap. G.A. 99%
U
0
I I I
O. 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Numirul de apartamente Na
Fig. 2.4.64. Vart&1iaceficlentulul de neunlfonnltate orarl Ko pentru
apl caldl, infunctie de consumul specific, numlrul de persoane pe
apartament, gradul de aslgurare inallmentarea cu apl ,i infunctle de
numlrul de apartamente.
1.00
-l
0.90
'1!
0.80
E
0
0.70
!
!!
0.60
.~
~ 0.50
c
::0
CI>
0.40 c
CI>
"
C
0.30
'iii
u
0.20 ~
CI>
0
U
0.10
I
~
\\
t,'.
140I/zi.pers. 1,5 pers/ap. GA 98% I
~.\ /
5u I/zi. ers. 2,0 pers/ap. A 98'1'0
r~\
~,/
/ 70 I/zi. oers. 2.5 oers/ao. G.A. 99%
~~
'. . .
V
/
1 1
:--...
....
90 I/zi.oers. 2.5 pars/ao. G.A. 99%1--
......
~ .
~:.~
--- . .
.z ..-
---_
r:
~. -
._ .
~==
. -:"
-.;:- '''::
~.--
~_ :&
---
/
'.-R'
1110I/zi.pers. 3,0 pers/ap. G.A. 99%1
0.00
o 100 150 200
Numir de apartamente Na
50 250 300 350 400 450
Fig. 2.4.65. AIt mod de prezentare a vari&1iei coeficientului
de neunifonnitate orarl Ko
2.4.9 cu echlvalentn de debit.
Cele mai mari valori ale debitului de
calcul corespundrelatiei 2.4.9, care, asa
cums-a eratatcorespundeunui necesar
specific de apa de 280 Vzi.pers. la un
numiir mediu de 2,8 persoane pe apar-
tament, la un debit specific de 0,57
I/s.apart., pentru 19 ore de utilizare a
apei ~i pentruungraddeasigurarede 99
%. Daca se analizeazii debitul de calcul
la 300 de apartamente,pentru necesarul
specifictotal de aparecesi apacalda de
280Vzipers. cu necesarulspecific numai
de apa rece de 120 Vzi pers. ~i pentru
necesarulspecific numai pentruapa rece
de 70 Vzi pers. in primul caz rezultii un
debit de calcul de 7.8l/s, in al doileacaz
4 l/s, iar in ultimul caz 2,8 lis. Apare
destul de clar ca utilizarea relatiei de
calcul 2.4.9 nu se poate aplica decat
pentrureteleleexerioarede apa care ali-
rnenteaza retelele de distributie a apei
reci sl a apei calde. Pentrutoate cazurile,
inclusiv pentru retelele de distrioutie a
apei reci ~i calde se poate utiliza numai
relatia de calcul 2.4.3. Aplicarea relatiei
2.4.9 la retele de distibutie conduce la
supradimensioniiri. Pentru retelele de
distributiea apei reci in cazul instalatiilor
contorizate ~i cu armaturi eficiente,
debitul de calcul cu relatia2.4.3. este de
2,8 Vsfatii de debitul de calcul de 7,8 Vs
care se aplica gre~itcu relatia2.4.9.
Pentru apa calda, situata se prezintii
asernanator.in fig. 2.4.62este prezenta-
tii veriatiadebitului de calcul pentru apa
calda pentru ansambluri de cladiri de
pana la 500 de apartamente la care s-
au utilizat relatiile de calcul 2.4.3 cu
debitul mediu zilnic de apa ~i relatia de
calcul 2.4.9 cu echivalentii de debit.
Coeficientul de neuniformitate sau
de simultaneitate
Un alt factor necesar sa fie cunoscut,
este coeficientul de neuniformitateorera,
veriatia acestuia ~i factorii de care
depinde.
Daca relatia(2.4.3)se divide la debitul
mediu, rezultii coeficientul de neunifor-
mitate orara Ko' respectiv:
(
Ii+yIi
D
.
s
) liD,s
K = m m =1+~ (2.4.12)
o V V
m m
500
in fig. 2.4.63 se prezintii veriatia coe-
ficientului de neuniformitateorara pentru
apa rece, in functie de consumul speci-
fic de epa, de numiirul de persoane pe
apartament, de gradul de asigurare in
alimentarea cu apa si de numiirul de
apartamente
Se poate constata ca, coeficientul de
neuniformitateorara creste cu cresterea
gradului de asigurare, desereste cu
crestereaconsumului specific ~i cu cres-
terea numiirului de apartamente.
Pentru un necesar specific de apa
rece de 280 I/pers.zi, cu 2,8 persoane
s. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
pe apartament, coeficientul de neunifor-
mitate orara, corespunziitor relatlel
(2.4.12), pentru 10 apartamente, are va-
loarea de 7,9, pentru 100 de apartamen-
te 3,2, ajungand la 500 de apartamente
la valoarea de 1,97. De la cca 160 de
apartamente panii la 500 apartamente
s-a trecut pe nomogramii sl valorile coe-
ficientului de neuniformitate din STAS
1343-t
Se poate constata marea varietate a
coeficientului de neuniformitate orarii in
functie de necesarul specific, de numarul
de persoone pe apartament si de gradul
de asigurare in alimentarea cu apii,
deteminat de necesarul specific de apii si
de modul de preparare a apei calde.
ln fig. 2.4.64 se prezintii variatia coe-
ficientului de neuniformitate orara
pentru apa calda, in functie de numiirul
de apartamente, de numiirul de per-
soane pe apartament, de consumul
specific de apa caldii ~i de gradul de
asigurare in alimentarea cu apa caldii.
sl in acest caz se constata ca coefi-
cientul de neuniformitate orara creste
cu diminuarea numiirului de persoane
pe apartament sl descreste cu creste-
rea consumului specific sl cu eresterea
numiirului de apartamente.
Pentru un necesar specific de 110
I/pers.zi, cu 3 persoane pe apartament,
coeficientul de neuniformitate orara,
corespunziitor relatlei (2.4.12), pentru
10 apartamente, are valoarea de 11,5,
pentru 100 de apartamente 4,3, ajun-
gand la 500 de apartamente la valoa-
rea de 2,40.
Dacii se comparii valorile coeficlentl-
lor de neuniformitate orarii din fig.
2.4.63 cu cele din fig. 2.4.64 rezultii va-
lori mult mai ridicate la consumul de
apa caldii fatii de cele pentru apii rece,
la acelas numar de apartamente, acest
fapt fiind in concordanta cu tendinta de
crestere a coeflcientilor de neuniformita-
te cu sciiderea consumurilor specifice.
Coeficientul de neuniformitate orarii
poate fi prezentat ~i sub alta forma.
Dacii pentru cel mai mare coeficient de
neuniformitate orarii valoarea acestuia
se egaleazii cu unitatea, se obtin
coeficemtl de neuniformitate cu valori
subunitare, divizand toti coeficientii la
valoarea celui mai mare coeficient. ln fig.
2.4.65 sunt prezentati coeficientii de
neuniformitate orarii pentru apa caldii,
cea mai mare valoare fiind egalii cu
unitatea. 0 serie de date din literatura de
specialitate cum sunt cele din DIN 4708
sau Recknagel-Sprenger, prezintii coefi-
cientii de neuniformitate orarii subunitari.
Acest mod de prezentare a coeficien-
tului de neuniformitate orarii, are un in-
convenient in faptul ca este greu de
stabilit, care coeficient si la care numar
de consumatori trebuie sa fie considerat
egal cu unitatea. Pentru acest conside-
rent se apreciazii ca este mai corectii
prezentarea coeficlentilor de neuniformi-
tate obtlnutl cu relata (2.4.12).
Debitele de calcul aferente cliidirilor de
locuit sunt date in tabelul 2.4.27 a, Anexa
1.2.4. pentru apii rece si in tabelul 2.4.27
b, anexa 1.2.4., pentru apii caldii, cores-
punzatoere unui necesar specific de apii
de 120 sl 70 I/zipers. pentru apii rece ~i
90 ~i 70 Vzipers. pentru apa caldii.
ln Anexa I, sunt date debitele de
calcul aferente cliidirilor de locuit,
corespunziitoare necesarurilor specifice
de apii rece 280 ~i 40 I/zipers. si de apii
caldii intre 110.. .40 I/zipers., pentru de-
i bite specifice pe apartament intre
0,57 0,94 lis ap., pentru apii rece ~i
I 0,47 0,74 l/s ap. pentru apii caldii ~i
pentru grade de asigurare de 99 ~i 98%.
Debitul specific de 0,57 I/s.ap. pentru
apa rece, corespunde dotarii cu 0came-
rii de baie ~i 0 buciitarie, respectiv pen-
tru baie (0,2 l/s), un lavoar (0,07 lis), un
closet cu rezervor (0,1 Vs) sl un spiiliitor
(0,2 l/s), Debitul specific de 0,74 l/s, ap.
pentru apii rece, corespunde dotarii cu 0
camerii de baie, 0 camerii de dus ~i 0
bucatarie, respectiv pentru baie (0,2 l/s),
doua lavoare (0,14 l/s), un du~(0,1Vs) un
closet cu rezervor (0,1 l/s) ~i un spiiliitor
(0,2 l/s), Debitul specific de 0,97 l/s-ap,
pentru apii rece, corespunde dotarii cu
doua camere de baie si 0 buciitarie,
respectiv pentru douii biii (0,4 Vs), douii
lavoare (0,14 lis), doua closete cu
rezervor (0,2 Vs) ~i un spiiliitor (0,2 lis).
Pentru apii caldii debitul specific de
0,47 Vs.ap. corespunde dotarii cu 0 ca-
merii de baie si 0 bucatarie, respectiv
pentru baie (0,2 l/s), un lavoar (0,07 lis) sl
un spiiliitor (0,2 Vs). Debitul specific de
0,64 lis. ap. pentru apii caldii, cores-
punde dotarii cu 0 camerii de baie, 0
Tabelul 2.4.28. Relatii pentru debitale de calcul ale conductelor de dlstriblJ 1ie a apel din clidlri administrative,
social-culturale ,Igrupurtle sanitare de la vestlarele fabrtcllor, atellerelor ,Iunlti1ilor de produ~e
Nr.: Destinatia cliidirii
B~I~ji.ile_~alcl.J 1 ~!~d~~i1elor_ . --1- _DO!fl_~niul_deraplicare
crt. , cu .l'~ cu E 1 cu .l'Vs I cu E
I
V =0, 45~~ V
V =O,20JE .l'Vs ~ 0,20 I 1 Ciimine pentru copii, crese
E"" 1,0 c
c ,
I
2 Teatre, cluburi, cinematografe, giiri, policlinicll V =0,49J.l'V Ve= O,22F .l'Vs ~ 0,24 I E"" 1,2
e
------- ------- --- -- ---~ j-- --
3 Cliidiri pentru birouri, magazine, grupuri
sanitare de pe langii hale si ateliere,
V =0, 54~.l'V Ve= 0,24F
.l'Vs ~ 0,28 E ~ 1,4
hotel uri cu camere de baie aferente
c s
i
,
1
camerelor de cazare
--
i
I
,
--------- ------ ,
----
4
I
Instltutii de inviitiimant
V =0,60~.l'V Ve= O,27F
.l'Vs ~ 0,36 E~ 1,8
e s
5 Spitale, sanatorii, cantine, restaurante, bufete'
V =0,67 ~.l'V Ve= o,30F .l'Vs ~ 0,44 E ~ 2,2
c s
---- -- - -----
i-
6
I
Hotel uri cu grupuri sanitare comune
V =0, 85.JN:
Ve= O,38F
i .l'li
s
~0,72 E ~ 3,6
~
-C~mine de studenti, lnternate, biii publice,
e _
7 ,
I
Ve= 0,45F
.l'li
s
~
,
grupuri sanitare pentru sportivi, arti~ti,
V =~.l'V
1,00 E ~ 5,0
e 1
personal de serviciu, stadioane
,
8 , Grupuri sanitare la vestiarele fabricilor,
atelierelor, unitiitilor de productie*
Ve=2~.l'V. Ve= 0,90F
.l'lis ~4,00 E ~ 20
,
Not!: Pentrutoate categoriilede clAdii, Ia vaIori ale In~~E mai mici decAt ceIe indicateIa domeniul de aplicarea rela1ieide calcul,
sa aplicArela1iageneraiA: lie =Enlis sau lie =0,2 E
Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a S. In s t al a! i i s an i t ar e
camera de dos si 0bucatarie, respectiv
pentru baie (0,2 lis), doua lavoare (0,14
lis), un dus (0,1lis) si un spalator (0,2lis).
Debitul specific de 0,74 IIs.ap. pentru
apa calda, corespunde dotarii cu ooua
camere de baie sl 0bucatarie, respectiv
pentru doua bai (0,4 lis), doua lavoare
(0,14 lis) si un spalator (0,2 lis).
Debitele de calcul pentru conductele
de distributie a apei pentru cladirile
administrative, social-culturale ~i grupu-
rile sanitare de la vestiarele fabricilor,
atelierelor ~i unitatilor de prodoctie ~ se
calculeaza cu relatiile din tabelul 2.4.28.
La stabilirea debitelor de calcul
pentru aceste cladiri se va tine seama
sl de prevederile din tabelul 2.4.27.
Debitele de calcul pentru conductele
de legatura dintre coloane ~i arrnatunle
punctelor de consum se calculeaza cu
relatia:
Ii =~ nli
e L.
[lis]
(2.4.13)
sau
Tabel u l 2A.29. Debi t a d e c al c u l p en t r u c l Ad l r i ad m i n i s t r at i ve, s o c l al -c u l t u r al e ,i gr u p u r l s an har e d e l a ves t l ar el e
fabr i c l l o r , at el l er el o r ,I u n l t i Ji l o r d e p r o d u C1i e, i n fu n qi e d e d ebl t al e s p ec l fl c e, n o r m el e d e c o n s u m a ap el ,
d u r at el e d e u t i l l zar e ,I gr ad el e d e as l gu r ar e s au i n fu n C1i e d e s u m a ec hl val en 1l l o r d e d ebi t a.
~
[lis] pentru
,
v e =a . 8 s J } : nv . ~v e =J } : nV s
~~,
E
v e =a . 4 5 J } : nv s v e =a . 4 9 J } : nv s v e =a . s 4 J } : nv s , v e =a . 6 J } : nV . v e =a . 6 J } : nv s v e =2 J } : nv
s
s a u s a u s a u s a u s a u s a u s a u s a u
,
Ii = 0, 2 v = 0, 2 2
v = 0, 2 4 Iii =0, 2 7 Ii = 0, 3 v = 0, 3 v = 0, 4 5 ' Ii = 0, 9
e e e e e e e e
0,20 1,0. 0,20 0,20 0,20 0,20_ 0,20 0,20 0,20 0,20
0,2< 1,2 ; o,gg 0,24
. ___ 012_4_
---- .
.. 0-,2'1_
----
. 0,24 . _Q,g_4. Q,_?4. 0,24
--_._-. -- r
0,28' 1,4' 0,24 0,26 028 0,28_ 0,28 0,28 0,28 0,28
0,:3_L_1 '
.0,25 0,2~ . 0-,3.9 ___ __Q2 2 _
-------
. _. . Q~ _2 __0,3?_ ..O-,;g 0,~2 ..
0,36' 1,8
0,27 0,30 0,32 036 0,36 0,36 0,36 0,36
-- -I T
0,40' 2,0 Q,28 0,31
- ,
Q21
. e
_(l,:3~
-~ --
_0-,-40
. ---
_(l,4Q 0,.40 0,49 ___
0:4f-2;2 '
0,30 0,33 0,36 0,40 0,44 0,44 0,44
,
0,44
Q,5_Q'2_,!j,~ 0,32
0_,:3~
--
02~
-- -
0,43__ Qel7
--
0,50 O,!)Q
-_- -
(M iO
0,60 3,0 0,35 0,38 0,42 0,47 0,52 0,60 0,60 0,60
0,7g 3,6
-----
.9,38 O A ? _ __ 0,113.
0,5_1
.__Q&7
0,72 0,72 0,72
0,86 4,3 0,41 0,46 0,50 0,56 0,62 0,79 0,86 0,86
1,0
,5,0.L. OA5 QA9.
0,54
!
0,60 0,67 0,85 1,00 1,00
- --
1,5 7,5 0,55 0,60 0,66
:
0,74 0,82 1,04 1,23 1,50
2,0 ,1()_,Q. 0,63 0,70 0,76 0,85 0,95 1,20 1,42 2,00
2,5 ,12,5 0,71 0,78 0,85 0,95 1,06 1,36 1,59 2,25
3,0 ' 15,0 0,77 0,85 0,93 1,04 1,16 1,47 1,74 3,00
3,5 17,5 0,84 0,92
i
1,00 1,13 1,25 1,59 1,88 3,50
L
4,0. '20,0 0,89 0,98 1,07 1,21 1,34 1,70 2,01 4,00
5,0 , 25 1,00 1,10
I
1,20 1,35 1,50 1,90 2,25 4,50
6,0
, 301
1,09 1,20 ,
1,:31 1,48 1,64 2,08 2..46 4,92
7,0 35 1,18 1,30 1,42 1,60 1,77 2,25 2,66 5,32
8,0 40 1,25 1,39
I
1,52 1,71 1,90 2,40 2,85 5,69
-
9,0 45 1,34 1,48 1,61 1,81 2,01 2,55 3,02 6,04
10
-.
50 1,41 1,55 1,70
-
1,91
_.
2,12 2,69 3,18 6,36
12 : 60 1,5.5 1,70
I
1,86 2,09 2,32 2,94 3,48 6,97
14 : 70 1,67
..
1,84 2-,01
-
_2,26 2,51
-
3,1~ 3,76 7,52
16 80 1,79 1,97 2,15 2,41 2,68 3,40 4,02 8,02
18 90 1,90 2,09 2,28 2,56 2,85 3,60 4,27 8,54
20 100 2,00. 2,20 2,40 2,70 3,00 3,80 4,50 9,00
25 125 2,25 2,46 2,68 3,02 3,35 4,25 5,03 10,06
30 150 2,46 2,69 2,94 3,31 3,67 4,65 5,51 11,02
35 175 2,66 2,91 3,17 3,57 3,97 5,03 5,95 11,90
40 200 2,84 3,11 3,39 3,82 4,24 5,37 6,36 12,73
50 250 3,18 3,48 3,79 4,26 4,74 6,00 7,11 14,23
60 300 3,48 3,81 4,16 4,68 5,20 6,58 7,79 15,59
70 350 3,76 4,11 4,49 5,05 5,61 7,11 8,42 16,83
80 400 4,00
-
4,40 4,80 5,40 6,00 7,60 9,00 18,00
90 450 4,26 4,67 5,09 5,73 6,36 8,06 9,54 19,09
100 500 4,47 4,92 5,37 6,04 6,71 8,49 10,06 20,12
120 600 4,92 5,39 5,88 6,61 7,35 9,30 11,02 22,04
140 700 5,32 5,82 6,35 7,14 7,93 10,05 11,90 23,82
160 800 5,69 6,22 6,79 7,64 8,48 10,7_ 19_,73 25,45
180 900 6,03 6,60 7,20 8,10 9,00 11,40 13,50 27,00
200 1000 6,36 6,95 7,59 8,54 9,49 12,02 14,23 28,46
250 1250 7,11 7,78 8,48 9,54 10,61 13,43 15,91 31,82
300 1500 7,79 8,52 9,30 10,46 11,62 14,72 17,43 34,86
350 1750 8,41 9,20 10,04 11,29 12,55 15,90 18,82 37,65
Nota: valorile de deasupra barelor orizontale sunt calculate cu relatiile ~ =. En~ respectiv ~ = 0,2 E
S. lnstalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api
Ii= O,2E
c
[lIs]
(2.4.13')
in tabelul 2.4.29 sunt date debitele de
calcul stabilite cu relatiile din tabelul
2.4.28.
Tabelul 2.4.30. Valort!evttezeIor reco-
mandate pentru dlmenslonarea con-
ducteIor dea1lmentare cu &pi race sau
caIdi pentru consumul menajer, in
functie dedIametreIe nominale ale
conducteIor (STAS 1478)
Diametrul
nominal
[mml
Viteze pentru
dimensionarea
conductelor, [rn/s]
0,10 0,75
0,4~ 0,80
0,45 0,90
_0,.55 1,09
0,55 1,10
0,75 1,20
0,75 1,30
0,75 1,30 _
0,85 1,40
0,85 1,45
1,10 1,59
__ 1,10 1,55 _
10
15
20
25
32
40
50
63
80
100
125
150
---
200
250
300
1,20... 1,60
Tabelul2A.31. Diametrele conductelor
de leglturl penIru a1imentar8a cu &pi
race" &pi cakIA aannIturtlor
obiecteIor sanltare (STAS 1478)
Oenumirea punctului Oiametrul conduc-
de consum telerde legatura[inch]
a. Baterii pentru:
- Spalator ON 15 1/2
- Spalator ON 20 3/4
- Chiuveta ON 15 1/2
- Cazan de baie ON 15 1/2
- Baie ON 15 la prepararea 1/2
cenrala a apei calde
- Baie ON 20 (pt. tratamente) 3/4
- OUI?ON15 1/2
- Albie de spalat rufe ON 15 1/2
- Baie de picioare ON 15 1/2
- Lavoar ON 15 1/2
- Spalator circular_ON 15 1/2
b. Robinete pentru:
- Cazan de fiert rute ON 15 1/2
- Marmita ON 15 1/2
- Rezervor de pisoar ON 15 1/2
- Pisoar individual ON 10 3/8
- Bideu ON 15 112
- Rezervor de closet ON 10 3/8
- Rezervor de closet ON 15 1/2
- Spalarea closetului
sub presiune ON 15 1/2
- Hidrant de stropit ON 20 3/4
- Hidrant de stropit ON 25 1
- Robinet dublu sau simplu 3/8
serviciu ON 10
- Idem ON 15 1/2
- Idem ON 20 3/4
- Idem ON 25 1
- Baie pentru picioare ON 15 1/2
- Albie de inmuiat rufe ON 15 1/2
- Fantana pentru baut apa 1/2
- Scuipatoare cu spalare 1/2
2.4.4.3 D/mens/onares conductelor
,/ calculul pierderilor tota/e de
ssrc/,.
Viteze/e medii economice (optime)
$i viteze/e maxime admise ale apei, fo-
/osita /a dimensionarea conducte/or
Problema de dimensionare a conduc-
telor consta in determinarea diametrului
d
j
al fiecarui tronson j al retelei, in care
scop se dispune de 0 singura ecuatie
(Iegea continuitatii pentru curentul
unidimensional de fluid incompresibil):
functillor obiectiv aplicate in cazul rete-
lelor de disfributie a apei sunt:
- costul specific minim de lnvestltie sl
de exploatare ale retelei;
- energia specifica minima inglobata in
elementele componente ale retelei si,
respectiv, consurnata in exploatare
pentru pomparea apei in retea,
Calculele de optimizare se pot efec-
tua analitic, stabilind functia obiectiv sl
cercetandu-i condltiile necesare I?i
suficiente de minimum, dupa care,
pentru rezolvarea nurnenca a relatillor
obtinute se apllca metode de progra-
mare pe calculator sau grafic.
De exemplu, pentru calculul grafic pe
baza criteriului costului specific minim
de lnvestltie sl exploatare a lnstalatlei,
se traseaza, intr-o diaqrarna (fig.
2.4.66), curba de variatle a costului
total de investitie al retelei de conduc-
te, al izolatlilor conductelor I?ial statiei
de pompare, raportat la 0 durata de 8
! sau 12 ani (curba 1), de varlatle a cos-
, tului exploatarll, respectiv al energiei
electrice, consumate pentru vehicula-
rea apei prin retea pe timp de un an
(curba 2). Se insurneaza ordonatele
curbelor in dreptul acelorasi abscise
, (pe absclsa conslderanou-se rnarlrnea
supusa optimizarii, adica viteza v) sl se
obtine curba costului total anual de
investltle I?i de exploatare (curba 3),
care are un punct de minimum pentru
care viteza este optima (econornica).
De fapt se obtine un domeniu de valori
optime ale vitezei, in jurul punctului de
minimum. Valorile optime ale vitezelor
se limiteaza superior din oonditia com-
baterii zgomotelor, vibratiilor sl atenuarl
loviturilor de berbec, care apar in con-
ducte la viteze mari I?i cand rniscarea
apei este nepermanenta.
Vitezele recomandate pentru dimen-
sionarea conductelor de alimentare cu
apa rece sau calda pentru consum
menajer in functle de diametrele no-
minale ale conductelor sunt redate in
tabelul 2.4.30 (STAS 1478).
Vitezele maxime admise ale apei in
conductele instalatillor de alimentare
cu apa rece sau calda pentru consum
menajer, in functie de destlnatiile cladi-
rilor, sunt:
! - spitale, sali de spectacole 1,5 m/s;
- cladiri de locuit, social-culturale, ad-
ministrative 2,0 m/s;
- cadiri industriale 3,0 m/s.
La instalatihe la care sarcina hidrodi-
narnlca disponibila este data sau impu-
sa de oonditlile de functlonare ale ce-
, lorlalte instalatil, diametrele se aleg
astfel incat sarcina disponlblla sa fie, pe
cat posibil, consumata integral pentru
ridicarea apei la inaltimea geodezica
respectiva, invingerea pierderilor de sar-
cina (Iiniare sau locale) I?i asigurarea
presiunii de utilizare la punctele de con-
[m3/h]
(2.4.14)
cu doua necunoscute, diametrul d.
[m] I?i ~iteza medie Vj [m/s] (intrucat
~ebitul ~este egaI cu debitul de calcul
I{,j stabiht la 2.4.4.2); asttel, apare 0
nedeterminare. Pentru lnlaturarea ei se
introduce condltia economica, ex-
prlrnata printr-o anurnlta functie obie-
ctiv a variabilelor de decizie I?iaplica-
rea unor criterii corespunzatoare de
optimizare.
Variabilele de decizie uzuale sunt de
regula, fie diametrele d
j
i l = 1,2 ... n) ale
tronsoanelor de conducte componente
ale retelei, fie vitezele medii Vj Il= 1, 2,
... ,n) de clrculatie a apei prin tron-
soanele respective.
Domeniul de exlstenta a variabilelor
supuse optirnizarii sl a valorilor functlel
obiectiv se llmiteaza prin restrictiile:
- constructiva, conform careia diame-
trele tronsoanelor succesive sa fie
monoton crescatoare spre sectiunea
de alimentare cu apa a retelel;
- hidraulica, conform careia sarcinile
hidrodinamice disponibile ale apei in
nod uriIe traseului principal al retelei
sa fie consumate integral pe ramifica-
tiile care porn esc din nodurile res-
pective;
- econornica, conform carela sa fie li-
mitate valorile unor parametri ai rete-
lei care conduc la cresterea costurilor
totale de lnvestitle I?iexploatare.
Principalele criterii de optimizare a
F(v)
lei/an]
\.
3
V
,
"-
," /
Fmin.
- -
- "'
~1
-:;
v
,
.....
,
, .....
_ - ,
r - I -
,
0
Vopnrn.
v, [m/s]
Fig. 2.4.68. Calculul grafic de
optimizare:
1 - curba de variate a costului total de in-
vestltie al retelel de conducte; 2 - curba de
veriatie a costului exploateril; 3 - curba
costului total anual de invesntle I?i
exploatare.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. lnstalatii sanitare
Tabelul 2.4.32. Valor11erugoziti1;ii absolute k pentru conducte
metallce sau din rna.. plastlce
sum, fara a se depasl vitezele maxime .
indicate mai sus sl fara a folosi diametre
mai mici decat diametrele conductelor .
de legatura la armaturlle obiectelor
sanitare indicate in tabelul 2.4.31.
Presiunea maxima adrnlsa pentru 0
zona de presiune este de 6 bar, atat
pentru apa rece cat ~i pentru apa cal- !
da, cu exceptia instalatiilor de incendiu
separate.
Sarcina hicrodinamicA necesarA
pentru alimentarea cu apA a instalatiilor
din interiorul clAdiriior
Sarcina hidrodinamica a sectiunii'
transversale a curentului unidimensio-
nal de fluid incompresibil, reprezlnta
energia speciflca medie in sectiunea
considerata, raportata la unitatea de
greutate a fluidului.
Pentru a determina sarcina hidrodi-
narnlca necesara. Hnec in sectiunea '
conductei de alimentare cu apa a in- i
stalatiei interioare, se aplica leqea :
energiilor (ecuatla lui Bernoulli) extinsa
la modelul de curent unidimensional de
fluid incompresibil considerand sectiu-
nile normale pe axa conductei (in care
rniscarea este paralela), duse prin
punctul de racord A la reteaua exte-
noara :;;i prin punctul de consum R (fig.
2.4.67) :;;i luand un plan de referlnta ar-
bitrar (de exemplu, planul ce trece prin
axa conductei de racord), se obtine:
z +( e . ) + aA V ! =z +( e . ) + a
R
v ! +h
A P A 2 R P R 2 ',.R
[Pal (2.4.15)
in care:
ZA; ZR - sunt cotele centrelor de greu-
tate ale sectiunllor duse prin
punctele A respectiv R fat{! de .
planul de referinta admis, res-
pectiv energiile specifice de po- .
zltie in sectiunile A sl R [Pal;
P
A
; P
R
- presiunile apei in sectlunile A,
respectiv R [Pa];
VA; V
R
- vitezele medii ale apei in sec- I
tiunile A, respectiv R [m/s];
a
A
; a
R
- coeficientii Coriolis de neuni-
formitate a distributiei vitezelor
in sectiuniie A, respectiv R;
PA; PR - densitatile apei in secttunile A I
Plan de sarcina I
l;uuw.wrnw
W l

I
I
I
.col I
I
I a:
~
en
t I I
I I .s::
~
I I I
I
.c
~
I
I I I I
I
I I I I
I
I
::>
r-
I
I
::>
I I I S
:r 10 L B
I
I
I i~l
I /~~
i
:a
I I
I r-14
11
'2
0
I I 19
I
c.
: 1~~
<I I
'6
I I -Ft
i
I
I I
<{ I
r-
I
I I 19 I
I
a:
g ; I
I -fi}..
I
s:r.4
i
C)
I I
I I 19 I
r
st~
I
I l"flt><l I
i
I I I t
I
fl
/ 9
I
I I i(
I
s:r.4
I
I
I I ' I
J I
r1r\~
~ ~
.& ~~7
1
~
-- I
.._ 00
J- * - 8 15
I
I '--,I v /
--! ! --
Plan de referinta
i 3/.j 4
I I
I
..
Fig. 2.4.87. I nstal&1ie dedlstribUlie a apel reci pentru consum menajer
racordatl direct la conducta publici:
1- conducta publica de alimentare cu aoa; 2 - vana de concesie; 3 - carnlnul vanei
de concesie; 4 - bransarnent; 5 - apometru (contor pentru apa); 6 - robinet de inchi-
dere; 7 - robinet de inchidere cu descercere: 8 - conducta principala de distributie;
9 - coloana; 10- conducta de legatura la lavoare (L) si cazi de baie (B); 11 - robinet
de inchidere; 12 - robinet colter; 13 - lira de dilatare pentru conducta din PVC tip G;
14- punct fix; 15- robinet de inchidere cu descarcere.
:;;i R [kg/m3];
HA =( E ) - inaltimile piezometrice
P A sau de presiune, respec-
H _ ( p ) tiv, energiile specifice de
R - P presiune in sectiunile A si
R R [Pal;
a y2
~ - inaltimile cinetice, respectiv
2 energiile specifice cinetice in
aRy: secfiunlleA :;;i R;
2
h
rAoR
- suma pierderilor totale de sar-
cina (I iniare sau distribuite sl
Nr. k [mm]
Tabelul2.4.33, Valor1lecoeficientului
cinematic de vlscozltate vbfunctie
de temperatura apel.
Temperatura I Coeficientul
apei i cinematic
[OC] de viscozitate v
[m2/s]
0
I
1,771,10-
6
i
10
I
1,304,10-
6
15 I
1,154,10-
6
20
1,004,10-
6
50 i 0,553,10-
6
60
I
0,474,10-
6
Natura peretllor conductei, starea suprafetel
~i conditiile de exploatare pentru tevl din:
__~ma, 9_l.lP 1'_l.l,.brQ D b__Q IlllT Il:l, ! ~b_n! 9 ..net~i__ l __Q .9_Q 1_5 ...0,0_10
- aluminiu tehnic netezi : 0,015.,.0,0~0
- otel fara sudera, _"loi_ _. . _L_ 0,0?O.._.9~_1Q
- otel fara sudura, dupa un numar I pana la 0,04
- - - 1- - - - - - de ani d~ explQl:l.tare_ _-+-, ..
5. _ ___ .: ot~l. cu s_uclur~, I 'l()J :;;i v~c! 1i ,OL04 ..~0..Q 1
6. - otelz_i_r:! .cat(zincar~ obi.~! ! l@.. m _+- __.0,10 0,15
7. - tonta in stare noua . 0,25 1,0
8. - --~ --fo n !~ ~ i i Q ~ _!i b . - ~um-~r~de-i~L (ie__ ~oat_a!~ ,_~~-~_~=_~o.3~~~-1 ,~=-_~-
9 . - mase plastice (polietilena, pollpropllena, PVC) i 0,007
crt.
1.
2.
3.
4.
S. Instala!ii sanitare Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu api
20 30 40 50 70 100 200 300 400500 7001000 2000 10 4000 600010000
0,03
~ 0.5II ~ 'oJ / ~ / I ~ II /")~ / _ j _ V /""l"l / / / / f'"') ~'\ ': <~
u > ......_ _ _ I "- II I '..J I I I "'" I I II r-~I I I I -,.::.. r .>
.> 0.7"v, I I "'-- I 'I . I I i'o.I II 7'" I I 1//"'--./ I V / ).::
<, ,~ / / ........ / / /
"3
u
iii
u
GI
"tI
70~-+-+--'_ ~'_ ~~~~--~~~~+-~~HM---r-+--~~~++~
~-+-4--~-+~4-~.~~~~-r-r--+--r'_r++++--4--~-+-4-+~~~
20 30 40 50 70 100 200 300 400500 7001000 2000 40006000 10000 10
Pierderea de sarcina unitara i [Palm)
FI g. 2.4.68. Nomogrami pentru dlmenslonarea conductelor din PVC 60 ,1100 D. 20-125 mm. pentru api race.
P
n
=O,6 MPa (8 ba.., - PVC 60. Pn=l MPa (10 b a.., - PVC 100
Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u apa S. Ins t al at i i s ani t ar e
locale) intre sectiunile A $i R;
HP A = (z +p . . ) - reprezinta cotele pie-
P A zometrice in sectlunl-
(
p ) Ie A $i R, respectiv,
H P R =Z+P energiile specifice po-
R tentiale sau sarcinile
piezometrice in secti-
unile A $i R;
H =(z +P. . +a V 2 ) - reprezinta cote-
P A P 2 Ie energetice
(
2 ) A ale sectiunilor A
H =z +P. . +~ si R, respectiv
P R P 2 energiile speci-
R fice totale ale
sectiuollor A $i
R sau sarcinile
hidrodinamice
in sectlunile A
respectiv R;
Legea energiilor, aplicata la curentul
unidimensional de fluid incompresibil,
in rniscare perrnanenta, poate fi sensa
cu notatiile de mai sus, sub forma:
H: =H: +h ' A _ R [Pal
de unde se deduce:
h =H' -H' [Pal
r
A
_
R
A R
(2.4.16)
(2.4.17)
- adica pierderea totala de sarcina
intre sectlunile A sl R este egala cu dl-
terenta sarcinilor hidrodinamice ale
sectiunilor A $i R $i reprezinta partea
din energia hidraulica transtorrnata in
mod ireversibil, in alte forme de ener-
gie, care nu mai intereseaza rnlscarea
fluidului, de exemplu caldura,
lnstalatiile interioare de dlstrloutle a
apei reci $i cal de pentru consum mena-
jer sunt sisteme de conducte lungi,
pentru care diferenta termenilor cinetici
din ecuatia lui Bernoulli se poate neglija:
2 2
aRvR _ aA vA =0
2 2
(2.4.18)
deoarece, practic, vitezele medii in
sectiunlle A si R nu difera prea mult in-
tre ele. Cu observatia de mai sus si uti-
llzand notatiile:
H =Z - ZA - inaltimea geodezica a
gR R
punctului R fata de
punctul A, adica dife-
renta de nivel intre co-
ta punctului de con-
sum R si cota punctu-
lui de racord A, trans-
fermata in unitati de
presiune [Pal;
H A =( p . . ) =H n e c - presiunea mano-
p A rnetrica a apei ne-
cesara in punctul
de racord A al in-
stalatlel interioare
la conducta publica
(nurnita in practlca
si presiune necesa-
ra) [Pal;
H U R =( p _ ) - presiunea rnanornetrlca a
P R apei in punctul de con-
sum R, nurnlta in mod cu-
rent presiune de utilizare a
apei la punctul de consum
R [Pa].
Hezulta deci:
H A =H g R +H u R +h ' A _ R [Pal (2.4.19)
gime a curentului), in care:
A - coeficientul de rezlstenta hidraulica
liniara (Darcy-Weissbach);
I - lungimea tronsonului de conducta
Em];
d - diametrul interior al conductei [m];
v - viteza medie a apei in conducta
[m/s];
lntroducand in relatla (2.4.23) viteza
dedusa din relatla (2.4.14)
41i
V=- [m/s]
nd
2
se obtine:
h. =_!_ . !::!_ 1i 2 =0,0826 !::!_ 1i 2
" n
2
2 d
5
d
5
[Pal (2.4.26)
Se nurneste modul de rezistenta hi-
draulica liniara al conductei, expresia:
(2.4.25)
M=0 0826!: : !_ [s2/m5]
, ' d5
(2.4.27)
Punctele de consum din instaiatla in-
terloara au diferite inaltimi geodezice $i
presiuni de utilizare, iar de la punctul
de racord A (fig. 2.4.67) pana la oricare
punct de consum, pierderile de sarcina
vor fi, evident, diferite. Din aceasta ca-
uza, pentru a stabili presiunea necesa-
ra H n e c in punctul de racord, se deter-
rnlna valoarea maxima a sumei
H g +H u +h r' procedand prin eliminare:
se aleg punctele de consum care au
cea mai mare Inaltirne geodezica, din-
tre acestea se aleg cele care au suma
pierderilor de sarcina cea mai mare
(care sunt cele mai departate pe ori-
zontala tata de punctul de racord) $i in
sfarsit, din ultimele se alege cel care
are sl presiunea de utilizare cea mai
mare. Punctul de consum pentru care
suma H g +H u +b, este maxima se nu-
rneste cel mai dezavantajat din punct
de vedere hidraulic, din intreaga ins-
talatie. Prin urmare:
H n e c =m ax ( H g +H u +h,J [Pal (2.4.20)
Daca:
H !Ii H
d
A [Pal (2.4.21)
n e c
A
' lSp
instalatla lnterioara poate fi racorda-
ta direct la reteaua extertoara (conduc-
ta publica), pe cand daca:
H n e c
A
>H d; s P A [Pal (2.4.22)
instalatia tntertoara se va racorda la
instalatla de ridicare a presiunii apa (de
regula, la statia de pompare a apei cu-
plata cu recipiente de hidrofor).
Pentru presiuni, unitatile de masura
sunt: mH20, bar sau Pa, cu relatille de
transformare:
1 bar = 10
5
Pa = 10,2 mH
2
0;
1 mH20 =9,81 kPa;
1 Pa =1,02 . 1Q-4mH
2
0
Calculul pierderilor de sarcinA
Pierderile de sarcinA liniare, h ri' se
calculeaza cu relatia:
h . = if = AI . v
2
[P]
" d 2 a
(2.4.23)
in care:
h . A v
2
i =f=c i" 2 [Palm]
(2.4.24)
Pierderea de sarcina liniara poate fi
exprlrnata sl sub forma:
h ,; =M; 1i 2 [Pal (2.4.28)
este panta hidraulica sau panta ener-
qetica sl reprezlnta pierderea de sar-
cina liniara unltara (pe unitatea de lun-
Coeficientul de rezlstenta hidraulica,
A, este in functle de regimul de rnis-
care, precizat prin criteriul (nurnarul)
Reynolds:
vd
Re =- (2.4.29)
V
unde:
V - este coeficientul cinematic de
vascozitate $i de rugozitatea relati-
va 0 =kid a suprafetei interioare a
peretelui conductei, k fiind rugozi-
tatea absoluta (inaltimea medie a
asperitatilor, tabelul 2.4.32).
in tabelul 2.4.33 sunt date valorile
coeficientului cinematic de vascozi-
tate, in functie de temperatura apei.
Relatiile de calcul pentru coeficientul A
au fost stabilite prin numeroase cercetiiri
experimentale. Aceste cercetiiri au pus in
evidenta 4 zone de miscare in conductele
sub presiune, ciirora Ie corespund diferite
tipuri de relatii pentru calculul coeficien-
tului de rezistenta hidraulica si anume:
- misc ere laminara prin c onduc te c ir-
c ulare, pentru
vd
Re =- <2300
V
se aplica relatia (Hagen-Poiseuilie):
A =64
Re
(2.4.30)
in regim de rnlscare larninara, pier-
derea de sarcina liniara este direct pro-
portionala cu viteza medie v a curen-
tului de fluid:
S. In s t al at i i s an i t ar e
Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a
200 300 400500 700 1000 2000 4000 6000 10000
10
20 30 40 50 70 100
/ ")'..! V<t"l / I"...: 7 7777 r--I"
0,2
0,1
v ~
0,3
0,4
0,5
1')2 (. "J ';I r--.... / il / h/ //[/f( V
~ / t-, / <: P"- I / 10:1 1///II/ / V
0,7
/ ',_IV" .... I I <: I....... I I I 7Z_/ I / II
'5 3
u
~ 4
~ 5
20
100
10 200 300 400 500 1000 2000 4000 6000 10000 20 30 40 50 70 100
Pi er d er ea d e s ar c i n a u n i t ar a i [Pal m ]
fig. 2.4.89. No m o gr am I penb'u c In w18i o Il 8I' 88 conducIeIor elm ot eI zincat D e 17,1 -165,2 m m ,
penb'u&pi caIdi Pn ' =48MPa (6 baI, K=O,8O nun.
Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa s. Instala!ii sanitare
).J v
2
64 I v
2
h. =_._=_,_o_
" d 2 Re d 2
= 64 .!_. v
2
= 64vl . v [Pal
vd d 2 2d
2
v (2.4.31)
Trecerea de la rniscarea larnlnara la
rniscarea turbulenta se face printr-o
zona de tranzitie,in care:
2300 <Re <3500;
- miscsree turbulentii in conducte
hidraulic netede are loc cand:
d
3500 <Re <23-
k
(polietilena de Inalta densitate, poli-
propilena,policlonza de vinil,PVC) se
recornanda relatia (P.A. Konakov):
1
A=-----_::_
(1,BlgRe -1,5/
Dintre numeroasele formule stabilite
pentru calculul coeficientului A,pentru
conductele cu tevi din mase plastice
(2.4.32)
- misoere turbulentii in conducte
hidraulic rugoase, nurnita sl zona pre-
patratica,pentru:
02
(,3 as 0,7 1,0 1,2 Viteza[m/s]
Valorilerezistentelor
locale~
10,~1 \ a 02 a~3 0,05007 C,1
\
,
)~ ,,",' Idem ~ 0,7
.~ 20++~~~~~~~~~~~~HH~H+r+H-r+~~~~~~~20
US Reductie -3 0,1
I'"
200
0.. 0(f: >J 2 a:: u; "C a:: ~ "C , 10000
a4a507 1a 2 3 4 5 67 10
viteza[m/s]
Fig. 2.4.70. Nomogrami pentru calculul plerdertlor de sareini locale.
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
d d
23- <Re <560 - ,
k k
pentru conducte din mase plastice,
tevl din otel, zincate sau negre, se re-
cornanda relatla (Colebrook-White):
1 2/ (2,51 k )
Ji =- 9 Re Ji +3,l1d (2.4.33)
- misoere turbu/enti'i in conducte
hidraulic rugoase, pentru:
Re >560!!_
k
numlta $i zona patratica deoarece, in
aceasta zona de rniscere, pierderea de
sarcina llnlara creste direct proportio-
nal cu patratul vitezei medii v a curen-
tului de fluid. Pentru aceasta zona, in
mod normal se aplica relatla (Prandtl-
Nikuradse):
1 k
- = 114- 2/g-
Ji' d
(2.4.34)
in practica de proiectare se utilizeazii,
frecvent, nomograme pentru dimensio-
narea conductelor $i determinarea pier-
derilor de sarcina liniare unitare, trasate
pe baza relatiilor de calcul de mai sus,
in urrnatoerele condltll:
- valoarea coeficientului de rezlstenta
liniara sau coeficientul lui Darcy A s-a
calculat pe baza relatiei Colebrook -
White;
Pentru conductele din otel s-au con-
siderat urrnatoerete:
- s-au utilizat tevi din otel fara sudura,
trase sau laminate la cald pentru insta-
latii STAS 403, seria M, cu diametrul
mediu calculat intre valorile maxime sl
minime;
- depunerea de piatra pe conductele de
apa rece s-a considerat de 1mm, pana
la diametrul mediu de 42,4 mm si de 1,5
mm la diametrele peste 42,4 mm;
- depunerea de piatra pe conductele
de apa calda, la duritatea apei sub
12 grade de duritate [Cd], s-a consi-
derat de 1,2 mm, pana la diametrul
de 42,4 mm $i de 2 mm la diametrele
peste 42,4 mm;
- depunerea de piatra pe conductele de
apa calda, la duritatea apei peste 12
grade de duritate [Cd], s-a considerat
de 1,5 mm, pana la diametrul mediu
de 42,4 mm sl de 2,5 mm la diame-
trele peste 42,4 mm;
@ @ @
s
@ @ @ @
~
1
3.3 0,5m 1m
3,7m
S
S
6,1
FIg. 2.4.71. Schema Izometrlci de calcul a instal&1iei de allmentare cu apl race pentru consum menajer, aferentl
unei clidlri de locult avlnd P + 4 etaje (exemplul de calcuI1).
1m 0,5m
B L R
E
~
B,10
10 m
6,5
2,5 m
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. Instalalii sanitare
- rugozitatea absoluta a conductelor k,
s-a considerat de 0,3 mm pentru
conductele de apa rece, de 0,5 mm
pentru conductele de apa calda la '
duritatea apei sub 12 grade de'
duritate [Od] sl de 0,8 mm pentru
conductele de apa calda la duritatea
apei peste 12 grade de duritate [Od]; I
- valoarea Re s-a calculat pentru un
coeficient de viscozitate cinematica
V=1,154'10-
6
m
2
/s, corespunzator
temperaturii medii a apei reci de
15 C si de 0,553.10-
6
m
2
/s, cores-
punzator temperaturii medii a apei I
calde de 50C, conditll de tempera- :
tura mai severe pentru a compensa
eventuale depuneri de piatra mai
mari dedit cele considerate.
Pentru conductele din PVC, PE sl PP
s-au considerat urrnatoarele:
- s-au utilizat tevl din PVC 60 STAS
6675/1,2 ~i PVC 100 DI N 8061/8062;
- s-au utilizat tevi din polletilena PE
DI N 8074;
- s-au utilizat tevi din polipropilena PP
DI N 8077;
- pentru toate tevile din PVC, PE sl PP
s-au luat diametrele exterioare mini-
me si grosimile peretilor maxi me;
- rugozitatea absolute a conductelor k
este de 0,007 mm, fara nici un fel de
depunere de piatra;
- valoarea lui Re s-a calculat pentru un
coeficient de viscozitate clnernatica v
de 1,304.10-
6
m
2
/s, corespunzator
temperaturii medii a apei reci de
10 C ~i de 0,474,10-
6
m
2
/s, cores-
punzator temperaturii medii a apei
calde de 60C, conditll de tempera-
tura mai putin severe fata de conduc-
tele din otel, avand in vedere lipsa
depunerii de piatra.
in nomogramele pentru dimensiona-
rea conductelor sunt indicate, prin linii
ingro~ate ale diametrelor, domeniile vi-
tezelor recomandate (tab. 2.4.30).
in aceste nomograme se intra pe or-
donata cu debitul de calcul V e [lIs], al
tronsonului de conducta care se di-
rnensioneaza sl se duce 0paralela la
axa absciselor pana la mtersectla cu
prima linie ingro~ata de diametru
d
n
[mm] al conductei (care corespunde
vitezei economice), obtlnandu-se un
punct pentru care se citeste: pierderea
de sarcina llniara unitara i [Pal sl vite-
za medie v [m/s] ale apei in conducta.
@ @ @ @ @ S@ 6)
,l><t0w_1=_jB ,l><t0w_1=.1
B
142 d 8,2 I ~
I ;m 1,1m sml 1,1m
I I =_jB I I L I B
I l><t0w- I l><t0w- _j
SI 14,3 SI 83
, -i><l """,_j t-'-- ~""",_j~
J GFY"" 12,7m ' ,_...""~ 27rn
13,1 1
7
,1 ' I
I S 13,7m I t.:_ 13.7m I
~21 I SI I I "-<nI w_I =_jB 1><t0t*, I SI I I =_jB
1;,7ml-i><l0M_j ~"" 6,1
1
1-i><l0M_j I l><t0w-
I 3,7m I
~ 14,4 ~ 8,4 I
t.:_
I I 1
3
,2m 12,7m I 1
2
,7m 2,7mI
1
"-<nI ~_I L I B I S I I L I B
1><t0t*~ I ~"""" _j LI><t0t* I I l><t0w_ _j
B~L ~"""'- I ; m I ~""'" SI 14,5 B~LL ~ I ~ I
""~ , I """J GFY""_j t-'-- 51 ~0M-.5,2 2,7I I I -i><l""'" I
I
I
127m ~ I ",,~_,5_
I
' l'm 15m I 27
1m I I I I ' 'P
I S I 3,3 I L I B I S I 7,3 I L I B
I--LI><t0t* I 12,7m I l><t0w- _j I LI><t0t* I 12,7m I l><t0w- _j
B L 5m I J I B L I J I
LL~~ ~ 1-i><l0M l -LL~~ I 1-i><l0M I
I 1
2
,7 m t:- f _ 2. l_ _ ) ~ 6,31 ~ " l ! ;
I I S 1
3m
) 1m 1~7 I S 27m I 2,7m
1
13
LI><t0t* I : SI ~ I L~t* I I SI )86
BLLL -""0*11;,7 m I--- -i><l0M_j/ 3 m B,l, I ~ 1-i><l0M_j~
..... 3m I / U -1><t0t* I 2,7m _j_ A,/
I I Aa/- ~ - A2/~~'5.4-----I- 1---/
: I S I '/3,5 5m / 6 m 1
2
,7mS I ~ /7,5
1,4 LI><t0t* I V /2,Sm / I ~1><t0t* I V / ~
BLLL 12,7m I / BLLL I I
~0M-l X . // ~0M-l s
I ) / ~)
U 27
I I '
125 6m / m /6,5
B L 11,5 /2':5m / BLLL I / 2,5m
LLr~:7 /"')--~---~--~--~"""-I >B ~/
165m / 6m 'if 5,6
~ ~
3m V
~
? As/ (
Fig. 2.4.72. Schema izometrlcl de calcul a Instala1:lellntertoarede allmentare cu api caldl de consum, aferentl
unel clldlrt de locutt avAnd P + 4 etaje (exemplul de calcul 2).
S. In s t al at i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap i
in fig. 2.4.68 este prezentata. nomo-
grama pentru dimensionarea conduc-
telor din PVC 60 si PVC 100 cu dia-
metrele cuprinse intre 20 $i 125 mm,
pentruapa rece, pentru presiuneanomi-
nala P
n
de 0,6 MPa pentru conductele
din PVC60$i pentrupresiuneanorninala
P
n
de 1,0 MPa pentru conductele din
PVC 100. in tabelele 2.4.35 $i 2.4.36
(Anexa 1.2.4.),sunt date pierderile de
sarcina liniareunitare pentru conductele
din PVC prezentatein fig. 2.4.68.
in fig. 2.4.69 este prezentata. nomo-
gramapentrudimensionareaconductelor
dinotelzincatcudiametrelecuprinseintre
M 1 M 3
1.5 1.3
15m
A3
Fi g. 2.4.73. Sc hem a i zo m et r i c i d e c al c u l a In s t al B1i el d e al i m en t ar e c u ap i r ac e p en t r u c o n s u m m en ajer , afer en t l
u n ei fOOl i avAn d P + 3 et aje (exem p l u l de c al c u l 3).
1.2
LL~
. L '- J LI~- I*'
_!:..!__j ~ I
a,7m a,7m

,L
. - i><l- j
I 3.1
I 1.4 ysm
143
5m
1.4.1 .. ~ M2
L~~L~'.rm I 2.2 I
~~I a,7m L I
1A& ILL L L L-IXJ -l
a,7m 1m I 1.5 L ~ L I><!- , :
I /4m .1 I 24 I 3.2
1.5.1 1.5.3 r ~... a,7m a,7m :~ I~
a,7~~ LtStTA7: 4ftI L :
LUS I a,7m a,7m I L _ t><I- ,
~ 1.5.4 I L L~I
a,7m 1m I 1.6 L u~ I : 3.3
;I4ii1 ~ 2.4.4 I ~
1.6.1 1.6.3 ( a,7m a,7m I 25 v '1m
a~ L~'r:: I 2.5.1 2.5.3 ~ I
1 . ~ . d 1.6.4/: ~! 0,7rTI\. L!7~ : L ~t><I- i 3.4
a,7m 1m ,_..oL L.}~ L-t><hl 1/4m
~ 1.7 ~~: 2.6 1.S ,
~- - -- - -~ - - - - - _~,~m_ - ~~ - ~ -~!. 1 _ 6 : - - J~ - - - 0
2.6.1 2.6.3 ' A2 ~
a,7~~ L~~['l: ~ __1_L_/ s E
~ _ 1 iY: ,,~ Sm I ~ .:
a,7m 1m' 4 m I - - - ~
/
fig. 2.4.74. Sc hem a i zo m et r i c i d e c al c u l a i n s t al " ,ei i n t er i o ar e de al i m en t ar e c u ap i c al et A d e c o n s u m , afer en t l u n ei
fOOl i avAn d P + 3 et aje (exem p l u l d e c al c u I4).
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. lnstalatii sanitare
Breviar 2.4.1. Calculul sumel coeficlen1ilor de plerdert de sarcinA locale, in exemplul de calcul1 (grupa A)
Tronson 8.1:
2 coturi De 20 mm
1 teuri de trecere
Tronsoane 8.2; 8.5; 8.9:
1 teu de trecere
Tronson 8.3:
1 cot De 20 mm
1 teu de trecere
2 robinete cu ventiI sferic De 20 mm
Tronsoane 8.4:
1 teu de trecere
4 coturi De 20 mm
2 x 2,0 = 4,0
1 x 0,5 = 0,5
Total 4,5
1 x 0,5 = 0,5
Total 0,5
1 x 2,0 = 2,0
1 x 0,5 = 0,5
2 x 1,0 = 2,0
Total 4,5
1 x 0,5 = 0,5
4 x 2,0 = 8,0
Total 8,5
Tronson 8.6:
1 teu de trecere
4 coturi De 25 mm
Tronsoane 8.7:
1 teu in biturcatle
1 robinet cu venti I drept On 25 mm
1 cot De 25 mm
Tronsoanele 8.8; 8.9:
1 teu de biturcatie
Tronsoane 8.10:
1 teu in derivatle
2 robinete cu ventil drept De 40 mm
2 coturi De 40 mm
1 x 0,5 = 0,5
4 x 1,5 = 6,0
Total 6,5
1 x 2,0 = 2,0
1 x 10 = 10,0
1 x 1,5 = 3,0
Total 13,5
1 x 2,0 = 2,0
Total 2,0
1 x 2,0 = 1,5
2 x 9,0 = 18,0
2 x 1,2 = 2,4
Total 22,4
Breviar 2.4.1. Calculul sumel coeficientllor de pierderi de sarcinA locale, in exemplul de calcul1 (grupa B)
Tronson 7.1:
3 coturi De 20 mm
1 teu de trecere
2 robinete cu ventil sferic De 20 mm
3x 2,0 =6,0
1 x 0,5 = 0,5
2 x 1,0 = 2,0
Total 8,5
2 x 2,0 = 4,0
1 x 0,5 = 0,5
Total 4,5
Tronsoane 7.3:
1 teu de trecere
Tronsoane 7.5:
1 teu de bifurcatie
1 robinet cu ventil drept De 25 mm
1 cot De 25 mm
1 x 0,5 = 0,5
Total 0,5
1 x 2,0 = 2,0
1 x 10,0 = 10,0
1 x 1,5 = 1,5
Total 13,5
Tronson 7.2; 7.4:
2 coturi De 20 mm
1 teu de trecere
Breviar 2A.2. Calculul sumei coeficientllor de plerdert locale, in exemplul de calcul 2 (grupa A)
Tronson 8.1:
2 coturi De 26,9 mm
1 teu de trecere
Tronsoane 8.2:
1 cot De 26,9 mm
1 teu de trecere
2 robinet cu ventil sferic De 26,9 mm
Tronson 8.3; 8.4; 8.5; 8.8:
1 teu de trecere
2 x 1,5 =3,0
1 x 0,5 = 0,5
Total 3,5
2 x 1,5 =3,0
1 x 0,5 = 0,5
2 x 1,0 = 2,0
Total 4,0
1 x 0,5 = 0,5
Total 0,5
Tronsoane 8.6:
1 teu biturcatie
1 robinet cu venti I drept De 26,9 mm
1 cot De 26,9 mm
Tronsoane: 8.7:
1 teu de bifurcatle
Tronson 8.9:
1 teu de trecere
2 coturi De 42,4 mm
2 robinete cu ventil drept
1 x 2,0 = 2,0
1 x 10,0 = 10,0
1 x 1,5 = 1,5
Total 13,5
1 x 2,0 = 2,0
Total 2,0
1 x 2,0 = 2,0
2 x 1,2 = 2,4
2 x 9,0 = 18,0
Total 24,4
Breviar 2.4.2. Calculul sumel coeficientilor de plerdert locale, exemplul de calcul 2 (grupa B)
Tronson 7.1:
3 coturi De 26,9 mm 3 x 1,5 = 6,0
1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5
2 robinete cu ventil sferic De 26,9 mm 2 x 1,0 = 2,0
Total 8,5
Tronsoane 7.2; 7.3; 7.4:
1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5
Total 0,5
Tronson 7.5:
1 teu bifurcatle
1 robinet cu ventiI drept On 26,9 mm
1 cot De 26,9 mm
1 x 2,0 = 2,0
1 x 10,0 = 10,0
1 x 1,5 = 1,5
Total 13,5
17,2~i 165,2mm,pentruapacalda(k=O,B
mm), P
n
0,6 Mpa. in tabelele 2.4.38 si
2.4.39 (Anexa 1.2.4.), sunt date pierderile
de sarcina liniare unitare pentru conduc- .
tele din otel prezentate in fig. 2.4.69.
in Anexa II, sunt date nomogramele I
~i tabelele cu pierderile de sarcina lini-
are pentru conductele din PVC si otel
zincat sl pentru alte presiuni si tempe-
raturi, de asemenea, tot in Anexa II
sunt date nomogramele sl tabelele cu
pierderile de sarcina liniare pentru con-
ductele din PE si PP.
Pierderile de sarcina locale, h,l' apar
in zonele in care curgerea unitorrna
este perturbata de rezlstentele hidrau-
! lice locale cum sunt: coturi, schirnberi
I de ssctiune, robinete etc. sl se deter-
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
S. Instalalii sanitare
exterloera, cunoscand urrnatoerele date:
- conductele retelei sunt din PVC 60;
- lungimile diferitelor tronsoane de con-
ducte sunt notate pe schema izometri-
ca de calcul a retelei din fig. 2.4.71;
- inaltimea unui etaj este 2,70 m;
- tipurile de armatura (fig. 2.4.71):
L - baterie pentru lavoar, On 15;
B - baterie pentru baie On 15 la pre-
pararea centrala a apei calde;
S - baterie pentru spalator On 15;
R - robinet pentru rezervor de closet
On 10;
- necesarul specific de apa rece este
de 120 I/zi pers.;
- nurnarul mediu de persoane
pentru un apartament este de 2,5;
- gradul de asigurare in alimentarea cu
apa este de 99 %;
- regimul de furnizare a apei reci este
de 19 h/zi;
- temperatura apei reci de consum
este de 10C.
Rezo l v ar e
Calculul de dimensionare s-a inceput
cu traseul cel mai dezavantajat din
punct de vedere hidraulic (tronsoanele
8.1 ... 8.10 coloana M8), pentru a se
stabili sarcina hidrodinamica Hnec [Pal,
necesara aumentarf cu apa rece a tu-
turor punctelor de consum. Rezultatele
calculelor s-au centralizat in tabelul de
calcul 2.4.34 - Anexa 1.2.4. care cu-
prinde 20 de coloane, astfel in:
col. 1 - s-au trecut numerele tronsoa-
nelor de conducte, incepand
de la punctul de consum cel
mai defavorabil amplasat din
punct de vedere hidraulic sl
pana la punctul de racord la
reteaua exterloara (tronsoanele
8.1... 8.10);
. col. 2 - s-au trecut nurnarut sl felul
arrnaturilor de alimentare cu
apa, corespunzatoare fiecarui
tronson;
col. 3 - s-a trecut .EnliSt' suma debitelor
specifice ale robinetelor (tabe-
lui 2.4.24);
col. 4 - s-a trecut debitul de calcul ~;
col. 5 - s-au trecut lungimile tron-
soanelor 1 [m], luate din
schema de calcul (fig. 2.4.71);
col. 6, 7 sl 8 - s-au trecut:
- diametrul De [mm],
- viteza medie a apei v [m/s] ~i
- panta hidraulica i [Palm],
determinate cu ajutorul nomogramei
din fig. 2.4.68 si tabelele 2.4.35 sl
2.4.36, Anexa 1.2.4.;
col. 9 - s-a trecut pierderea de sarcina
liniara h
r
; =il pe fiecare tron-
son, obtinuta prin lnrnultirea
valorilor corespunzatoare co-
rnlna cu relatla:
k v
2
hr i =L~- [Pal
i-I 2
(2.4.35)
in care:
~. - este coeficientul adimensional de
I pierdere locala in rezlstenta hidra-
ullca de tip i (cot, vana etc);
v - viteza medie a curentului de fluid,
conslderata de obicei, in aval de
rezlstenta locala,
Pentru calculul pierderilor de sarcina
locale, se foloseste nomograma din fig.
2.4.70, pe care sunt notate sl valorile
coeficientilor ~; pentru rezistentele hi- ,
draulice uzuale din lnstalatlile de distri-
butie a apei reci sl, respectiv, apei cal-
de de consum. in nomograma se intra
pe aoscisa cu valoarea vitezei v a apei
din tronsonul respectiv ~i ridicand 0
verncala pana la lntersectla cu curba
.E~; de valoarea calculata, rezulta, pe or-
donata, pierderea de sarcina locala h
r
;.
Exempl ul de cal cul 1
Se dimensioneaza conductele instala-
tiel de alimentare cu apa rece pentru
consum menajer, din interiorul unei cla-
diri de locuit avand parter si 4 etaje ~i se
efectueaza calculul pierderilor totale de ,
sarcina sl determinarea sarcinii hidrodi-
namice necesare a apei in punctul de
racord al lnstalatlei interioare la reteaua
Br ev l ar 2.4.3. Cal cul ul sumel co eficl entl l o r de pl er der l l o cal e, exempl ul de cal cul 3 (gr upa A)
Tronson 1.1:
Tronson 1.12:
1 teu trecere
1 robinet cu ventiI drept On 40 mm
1 cot De 40 mm
2 coturi De 20 mm
1 teu de trecere
2 x 2,0 =4,0
1 x 0,5 = 0,5
1 x 0,5 =0,5
1 x 9,0 =9,0
1 x 1,2 =1,2
Total 4,5
Tronsoane 1.2; 1.3; 1.4; 1.6; 1.8; 1.9; 1.10; 1.13:
1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5
Total 0,5
Total 10,7
Tronson 1.13:
1 teu derivatle
2 robinete cu ventil drept On 50 mm
2 cot uri De 50 mm
1 x 2,0 = 2,0
2 x 8,0 = 16,0
2 x 1,2 = 2,4
Total 20,4
Tronson 1.5:
1 cot De 32 mm
1 teu trecere
1 robinet cu ventiI drept On 32 mm
1 x 1,5 = 1,5
1 x 0,5 = 0,5
1 x 10,0 =10,0
Total 12,0
Tronson 1.7; 1.11:
1 teu trecere
4 coturi De 32 mm
1 x 0,5 = 0,5
4 x 1,5 = 6,0
Total 6,5
Br ev l ar 2A.3. Cal cul ul sumel co eficl entl l o r de pl er der l l o cal e, exempl ul de cal cul 3 (gr upa B)
Tronson 2.6:
1 teu trecere
4 coturi De 32 mm
Tronson 2.1:
2 coturi De 20 mm
1 teu de trecere
1 x 0,5 = 0,5
4 x 1,5 = 6,0
Total 6,5
2 x 2,0 = 4,0
1 x 0,5 = 0,5
Total 4,5
Tronsoane 2.2; 2.3; 2.5; 2.7; 2.8; 2.9:
1 teu de trecere 1 x 0,5 =0,5
Total 0,5
Tronson 2.10:
1 teu trecere
4 coturi De 40 mm
1 x 0,5 = 0,5
4 x 1,2 = 4,8
Total 5,3
Tronson 2.4:
1 cot De 32 mm
1 teu trecere
1 robinet cu ventil drept On 32 mm
1 x 1,5 = 1,5
1 x 0,5 = 0,5
1 x 10,0 = 10,0
Total 12,0
Tronson 2.11:
1 teu derlvatle
1 robinet cu ventiI drept On 40 mm
1 cot De 40 mm
1 x 2,0 = 2,0
1 x 9,0 = 9,0
1 x 1,2 = 1,2
Total 12,2
Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api S. Instalatii sanitare
Brevlar 2.4.3. Calculul surnel coeftcientllor de plerderi locale, exemplul de calcul 3 (grupa 0)
Tronsonul 1.4.1:
1cot De 20 mm
1teu de trecere
1x 2,0 =2,0
1x 0,5 =0,5
Total 2,5
Tronsonul 1.4.2:
1teu de derivatie 1x 2,0 =2,0
Total 2,0
Tronson 1.4.3:
1 teu derivatle
1robinetcu ventiI drept De 20 mm
1 x 2,0 = 2,0
1x 13,0 =13,0
Total 15,0
Breviar 2.4.3. Calculul surnel coeftclentilor de plerderllocale, exemplul de calcul 3 (grupa E)
Tronsonul 1.5.1:
1cot De 20 mm
1teu de trecere
1x 2,0 =2,0
1x 0,5 = 0,5
Total 2,5
Tronsonul 1.5.2; 1.5.3:
1teu de derlvatle 1x 0,5 =0,5
Total 0,5
Tronson 1.5.4:
1teu derivatie
1robinetcu ventiI drept De 20 mm
1x 2,0 = 2,0
1x 13,0 =13,0
Total 15,0
Brevlar 2.4.3. Calculul sumel coeftclentllor de plerderllocale, exemplul de calcul 3 (grupa B corectat)
Tronson 2.1:
2 coturi De 20 mm
1teu de trecere
2 x 2,0 =4,0
1x 0,5 =0,5
Total 4,5
Tronsoane 2.2; 2.3; 2.5; 2.7; 2.8; 2.9:
1teu de trecere 1x 0,5 =0,5
Total 0,5
Tronson 2.4:
1 cot De 20 mm
1teu trecere
1robinetcu ventiI drept On 20 mm
1x 2,0 = 2,0
1x 0,5 = 0,5
1x 13,0 =13,0
Total 15,5
Tronson 2.6:
1teu trecere
4 coturi De 25 mm
Tronson 2.10:
1teu trecere
4 coturi De 32 mm
Tronson 2.11:
1teu derivatie
1robinetcu ventiI drept On 32 mm
1 cot De 32 mm
1 x 0,5 = 0,5
4 x 1,5 = 6,0
Total 6,5
1x 0,5 =0,5
4 x 1,5 =6,0
Total 6,5
1x 2,0 = 2,0
1x 10,0 =10,0
1x 1,5 = 1,2
Total 13,5
Breviar 2.4.3. Calculul sumei coeftcientilor de plerderllocale, exemplul de calcul 3 (grupa C)
Tronson 3.1:
3 coturi De 20 mm
1teu de trecere
3 x 2,0 =6,0
1x 0,5 =0,5
Total 6,5
Tronsoane 3.2; 3.4; 3.5; 3.6:
1teu de trecere 1x 0,5 =0,5
Total 0,5
Tronson 3.3:
1teu trecere
4 coturi De 20 mm
1x 0,5 = 0,5
4 x 2,0 = 8,0
Total 8,5
loanelor 8 l?i 5; I
col. 10 - s-a trecut suma pierderilor de I
sarcina liniare su pe traseul I
dimensionat, adunand succe-
siv pierderile de sarcina lini-
are de pe tronsoanele calcu-
late anterior;
col. 11- s-a trecut suma coeflclentilor I
de pier~eri de sarcina locale i
:~i pe fiecere tronson; calculul
pierderilor de sarcina locale se
gaSel?te in breviarul 2.4.1 ~
(calcul grupa A sl 8);
col. 12 - s-a trecut pierderea de sar-
cina locala h" pe fiecare tron-
son, calculate cu ajutorul no-
Tronson 3.7:
1teu trecere
4 coturi De 20 mm
Tronson 3.8:
1teu derlvatie
1robinetcu ventil drept On 20 mm
1 cot De 20 mm
1x 0,5 = 0,5
4 x 2,0 = 8,0
Total 8,5
1x 2,0 = 2,0
1 x 13,0 =13,0
1x 2,0 = 2,0
Total 17,0
mogramei din fig. 2.4.70 cu- i
noscand viteza v de circulatie
a apei si :~pentru tronsonul
respectiv de conducta.
Pentru valori ale sumei coeficientilor
de pierderi de sarcina locale :~diferite
de cele notate pe nomograma din fig.
2.4.68 se procedeaza astfel: la aceeasi
valoarea vitezei v cltita pe axa abscise-
lor se aduna valorilepierderilor de sarci-
na locale b, citite pe axa ordonatelor in
dreptul valorilorcomponente:~1;:~2;...
:~n' care insumate dau valoarea ~I; pe
tronsonul respectiv:
:~= :~1+:~2+...+:~n'
col. 13 - s-a trecut suma pierderilor de
sarcina locale pe traseul di-
mensionat, aounand succesiv
pierderile de sarcina locale pe
tronsoanele calculate anterior;
col. 14- s-a trecut suma pierderilor
totale de sarcina pe traseul di-
mensionat H, = ~iI + ~h",
obtinuta prin insumarea va-
lorilor corespunzatoaredin co-
loanele 10 sl 13 din tabelul
2.4.34;
, col. 15- s-a trecut pierdereade sarcina
in debitmetre, 1000 Pa pentru
debitmetrul de pe tronsonul
8.3l?i 1500Papentrudebitme-
trul de pe tronsonul 8.10; total
Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare
se deterrnina sarcina hidrodinamica
necesara a apei calde in punctul de ra-
i cord al lnstalatiel interioare la reteaua
I extertoara.
Se dau:
- schema izometrica de calcul (fig.
2.4.72) pe care sunt notate tipurile de
armaturi cu acelea~i sernnlticatii ~i di-
mensiuni ca in exemplul de calcul 1,
precum ~i lungimile tronsoanelor rete-
lei;
- inaltimea unui etaj este de 2,70 m;
- temperatura apei calde de consum
este de 50 DC;
- regimul de furnizare a apei calde de
consum este de 19 h/zi;
- necesarul specific de apa catda este
de 90 I /zi pers.;
: - nurnarul mediu de persoane pentru
un apartament este de 2,5;
: - gradul de asigurare in alimentarea cu
, apa este de 99 %;
- instalatia se executa cu tevl din otel
2500 Pa;
col. 16 - s-a trecut presiunea de utili-
zare Hu [Pa], luata din tabelul
2.4.24, iar in coloanele 17 sl
18 inaltimea geodezica Hg!
[mm], respectiv [Pa] cores-
punzatoare punctului de con- I
sum cel mai dezavantajat din
punct de vedere hidraulic din
intreaga instalatie, sl anume
robinetul R, tronsonul 8.1;
col. 19 - s-a trecut sarcina hidrodi-
narnica necesara Hnec [Pa] in
punctul A5 (fig. 2.4.71) de
racord al lnstatatlei interioare
la reteaua exterioara de ali-
mentare cu apa:
H
mecA5
=H, +Hd +Hu +H~ =
= 33.704 +25.000 +30.00u + 130.473=
= 219.177 Pa
Calculul hidraulic al traseelor secun-
dare care pornesc din punctele de ra-
mificare Al sl A4 ale traseului principal,
se etectueaza la sarcinile disponibile
din aceste puncte ~i rezulta:
HdiSPAl =180.867Pa;
HdiSPA2 =182.367Pa.
Din tabelul 2.4.34se observa ca, prin
dimensionare, s-a realizat 0buna echi-
librare hidraulica a retelel in punctele
de ramiflcatie Al ~i A2., lrnrucat dife-
rentele dintre ramuri sunt sub 5 % din
valorile sarcinilor disponibile in puncte-
I e Al, respectiv A4.
Pierderea de sarcina pe traseul
7.1...7.5 fiind mai mica ca presiunea
disponlblla in punctul Al, s-a redimen-
sionat tronsonul 7.5 de la 25 la 20 mm.
Se constata ca nu este judtificata mo-
dificarea diametrului.
Exemplul de calcul 2
Se efectueaza calculul hidraulic al
lnstalatlel de alimentare cu apa calda
de consum, din interiorul unei cladiri
de locuit avand parter sl patru etaje ~i
Brevlar 2A.4. Calculul sumei coefI clemllor de plerderi locale, exemplul de calcul 4 (grupa A)
Tronsonul 1.1:
1 cot De 42,4 mm
1 x 1,2 = 1,2
1teu trecere
1 X 0,5 = 0,5
1robinetcu ventiI drept De 42,4mm
1 X 9,0 = 9,0
Total 10,7
Tronson 1.9:
1teu derivatle
1 X 2,0 = 2,0
2 robinetecu ventil drept De 42,4mm
2x 0,9 =18,0
2 coturi De 42,4 mm
2x 1,2 = 2,4
Total 22,4
2 x 2,0 =4,0
1x 0,5 =0,5
Total 4,5
2 coturi De 21,4 mm
1teu de trecere
Tronsonul 1.2; 1.3; 1.5; 1.6; 1.8:
1teu de trecere 1x 0,5 =0,5
Total 0,5
Tronson 1.4:
1cot De 23,7 mm
1teu trecere
1robinetcu ventiI drept De 26,9mm
1x 1,5 = 1,5
1 x 0,5 = 0,5
1X 10,0 =10,0
Total 12,0
Tronson 1.7:
Breviar 2.4A. Calculul sumel coefI clen1ilor de plerderi locale, exemplul de calcul 4 (grupa B)
Tronson 2.7:
1cot De 42,4 mm
1teu trecere
1robinetcu venti!drept De 42,4mm
Tronsonul 2.6:
1teu de trecere
1 x 1,2 = 1,5
1 x 0,5 = 0,5
1 x 8,0 = 8,0
Total 9,7
1x 0,5 =0,5
Total 0,5
Breviar 2.4.4. Calculul sumei coefI clemllor de pierclen locale, exemplul de calcul 4 (grupa C)
Tronsonul 3.1:
3 coturi De 21,4 mm
1teu de trecere
1robinetcu ventiI drept De 21,4mm
Tronson 3.4:
1teu derivatie
1robinetcu ventiI drept De 26,9 mm
1 cot De 26,9 mm
1 x 2,0 = 2,0
1 x 10,0 =10,0
1 x 1,5 = 1,5
Total 13,5
3 x 2,0 = 4,0
1x 0,5 = 0,5
1x 13,0 =10,0
Total 19,5
Tronsonul 3.2; 3.3:
1teu de trecere 1x 0,5 = 0,5
Total 0,5
Brevlar 2.4A. Calculul sumel coefI ciemllor de plerderi locale, exemplul de calcul 4 (grupa 0)
Tronson 1.4.4:
1teu derlvatie
1robinetcu ventil drept De 26,9 mm
1 cot De 26,9 mm
Tronsonul 1.4.1:
1 cot De 17,1 mm
1 teu de trecere
1 x 2,0 = 2,0
1 x 10,0 =10,0
1 x 1,5 = 1,5
Total 13,5
1 x 2,0 = 2,0
1x 0,5 = 0,5
Total 2,5
Tronsonul 1.4.2; 1.4.3:
1teu de trecere 1x 0,5 =0,5
Total 0,5
s . Instalalii sanitare
zincat cu k = 0,8 mm;
- tipurile de arrnaturl (fig. 2.4.72);
L - baterie pentru lavoar, On 15; B -
baterie pentru baie On 15; &-baterie
pentru spalator On 15.
Rezol v ar e
Calculul hidraulic al retelei s-a ince-
put cu traseul format din tronsoanele
8.1 ... 8.9 de alimentare cu apa calda
coloana M2, care este cel mai deza-
vantajat din punct de vedere hidraulic
din intreaga instalatie si este redat in
tabelul 2.4.37, Anexa 1.2.4.
Pentru stabilirea debitelor de calcul
s-a utilizat tabelele 2.4.24. $i 2.4.27 b
(Anexa 1.2.4.).
Pentru dimensionarea conductelor
s-a folosit nomograma din fig. 2.4.69 $i
tabelele2.4.38 si 2.4.39.
Sarcina hidrodinamica necesara
pentrualimentareacu apa calda de con-
sum a instalatiei interioare, determinata
in punctul As de racord la reteauaexte-
rioara este HnecA5 = 228.337 Pa.
Traseelesecundare care pornesc din
nodurileA1(coloanaM7)si B1(coloanele
Ms) au fost dimensionate la sarcinile
disponibile din aceste noduri, realizan-
du-se, prin dimensionare, echilibrarea
hidraulicaa retelei de apa caloa.
Calculul sumei coeficientilor de pier-
deri de sarcinalocale.!'~,pe tronsoanele
8.1...8.9, se gase$te in breviarul 2.4.2
(grupaA sl B).
Ex empl ul de c al c ul 3
Se efectueaza calculul hidraulic al
instalatiei de alimentare cu apa rece
pentru consum din interiorul unei scoll
avand parter sl 3etaje si se determina
sarcina hidrodinamica necesara a apei
in punctul de racord al instalatlei inte-
rioare la reteaua exterioara,
Se da schema lzornetrica de calcul
din fig. 2.4.73 pe care sunt notate tipu-
rile de armaturi pentru obiectele sani-
tare: L - baterie pentru lavoar On 15; R
- robinet pentru rezervor de closet On
10; P - robinet pentru pisoar individual
On 10, precumsl lungimile tronsoanelor '
de conducte.
Parterul cladirii are cota 0,00 m. Inal-
tlrnea unui etaj este de 3,80 m.
lnstalatla se executa cu tevl din
PVC 60.
Rezol v ar e
Calculul hidraulic al retelei s-a ince-
put cu traseul format din tronsoanele
1.1... 1.14 de alimentare cu apa al
punctului de consum cel mai dezavan-
tajat hidraulic din intreaga lnstalatie (ro-
binetul R de pe tronsonul 1.1, coloana
M1- fig. 2.4.73) si este redat in tabelul
2.4.40, Anexa 1.2.4.
Debitul de calcul s-a determinat in
functle de suma debitelor specifice
.!'n~, utilizand relatia: zele maxime admise ale apei.
Tronsoanele 1.5.1... 1.5.4 ale ramifi-
v =06~~nli (tab. 2.4.28), iar va- catiei care porneste din nodul b (fig.
c ' L- s lorile debitelor de 2.4.73) se dimensioneaza la
calcul s-au luat din tabelul 2.4.29. , HdiSPi = 51018 Pa.
Pentru dimensionarea conductelor Calculul sumei coeficientilor de pier-
s-a folosit nomograma din fig. 2.4.68 $i derede sarcinalocale.!'~pe tronsoanele
datele din tabelele 2.4.35 sl 2.4.36, 1.5.1...1.5.4 se gasesc in breviarul de
Anexa 1.2.4. calcul 2.4.3 E.
Calculul coeficientilor de pierderi de Ex empl ul de c al c ul 4
sarcina locale .!'~pentru tronsoanele Se efectueazacalculul hidraulic al ins-
1.1... 1.14 s-a tacut folosind fig. 2.4.70 talatlel de alimentare cu apa calda
(se gase$te in breviarul 2.4.3 A, B, C, pentru consum din interiorul unei scoli
D sl E) avand parter sl 3 etaje sl se determina
Din tabelul 2.4.40 (Anexa 1.2.4) sarcinahidrodinamicaneceseraa apei in
rezulta sarcina hidrodinamica necesara punctul de racord al lnstalatiel interioare
pentru alimentarea cu apa a instalatiei la reteauaexterioara.
interioare, deterrnlnata in punctul A3' Se da schema izometrica de calcul
(fig. 2.4.73) de racord la reteaua din fig. 2.4.74 in care arrnaturile obiec-
exterioara este HnecA3 =335.880 Pa. telor sanitare au aceleasi notatii $i di-
Calculul hidraulical traseului secundar mensiuni ca in fig. 2.4.73 (exemplul de
care porneste din nodul A1 (fig. 2.4.73) calcul 3).
s-a efectuatla sarcinahidrodinamicadis- Pe schema izornefrica de calcui sunt
ponibila HdiSP.A 1 = 273.408 Pa, folosind notate lungimile tronsoanelor de con-
vitezeleeconomice. ducte. Parterul cladirii are cota 0,00.
Calculul sumei cceficientilor de pier- ' Inaltimea unui etaj este de 3,80 m.
deri locale de sarcina .!'~, pe tronsoa- lnstalatiase executa cu tevi din otel zin-
nele 2.1... 2.11, se gase$te in breviarul cate din seria M, avand coeficientul de
2.4.3 B. : rugozitate absoluta k = 0,80 mm.
Pentru traseul 2.1...2.11, s-au utilizat Temperatura apei calde de consum
vitezele recomandate, rezultand 0 este de 50 DC.
presiune necesara Hn =138.076 Pa. Rezol v ar e
Deoarece presiunea disponibila in Calculul hidraulic al retelei s-a ince-
punctul A1este de 273.408 Pa. s-a re- put cu traseul format din tronsoanele
dimensionat tronsoanele 2.3...2.10, 1.1... 1.9 de alimentare cu apa calda a
adoptand viteze mai mari de pana la punctului de consum L de pe tronsonul
2,31 rn/s sl a rezultat Hn =222.234 Pa, 1.1, coloana M1(fig. 2.4.74), care este
aproape de presiunea disponibila in cel mai dezavantajat din punct de ve-
punctul A1. I dere hidraulic, din intreaga instalatle, si
Traseul secundar care pomeste din este redat in tabelul 2.4.41 Anexa 1.2.4.
nodul A2 a fost echilibrat hidraulic prin! Valorile debitelor de calcul s-au luat
dimensionare,rezultand0sarcina hidro- I din tabelul 2.4.29.
dinamica efectiva HefectivA2 = 138706 Pa! Pentru dimensionarea conductelor
fat{l de HdiSP.A2 = 273408 Pa. , s-a folosit nomograma din fig. 2.4.69 sl
Calculul sumei coeficientilor de pier- 'datele din tabele 2.4.38 $i 2.4.39,
deri de sarcina locale s s ; pe tronsoa- Anexa 1.2.4.
nele 3.1... 3.8, se gase$te in breviarul Sarcina hidrodinamica necesara pen-
2.4.3 C. tru alimentarea cu apa calda de con-
Calculul hidraulic al tronsoanelor i suma instalatiei interioare, deterrninata
1.4.1; 1.4.2 sl 1.4.3 care pornesc din in punctul A3(fig. 2.4.74) de racord la
nodul a (fig. 2.4.73) s-a efectuat la , reteaua exterloara este
Hdisp.a = 10908 Pa, rezultand: Hnec = 346197 Pa. Presiunea necesara
Hefectiv.a = 2589 Pa. pentru apa calda este mai mare cu
Calculul sumei coeflcientilor de pier- 10317 Pa, fata de presiunea necesara
deri de sarcina locale .!'~, pe tronsoa- pentru apa rece, situatle conslderata
nele 1.4.1, 1.4.2, 1.4.3, se gase$te in acceptabila
breviarul 2.4.3 D. Traseele secundare care pornesc din
Pentru tronsoanele 1.4.1 sl 1.4.2 s-a nodurileA1(coloanaM2,fig. 2.4.74) $i A2
considerat presiunea de utilizare Hn = 0 (coloana M3) au fost dimensionate la
deoarece se obtine presiunea de utili- sarcinile hidrodinamice disponibile din
zare prin diterenta de inaltime de 2 m. aceste noduri, realizandu-seprin dimen-
Ramificatiile care pornesc din nodu- sionare, echilibrarea, hidraulicaa retelei,
rile bsl c s-au dimensionat la sarcinile Calculul sumei coefiolentilor de pier-
(presiunile) disponibile din aceste no- deri de sarcina locale .!'~se gase$te in
duri (tab. 2.4.40 Anexa 1.2.4) $i la vite- breviarul 2.4.4 A, B, C $i D.
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
Anexa 1.2.4.
Tabelul 2.4.20. Tipul ,i numiRiI obiectelor sanltare pentru clidlrile soclal-culturale ,i administrative,
Tn functle de destln~a clidlrilor ,I numiRiI de persoane
Destinatia cladirii
Cladiri administrative birouri:
- pentru un nurnar de persoane
de acelasi sex de max.
- 15
- 25
- 40
- 60
- 85
- 115
- 150
- 190
- 250
Cladiri de cultura:
- teatre, sali polivalente, cluburi
cu sali de spectacole;
- pentru un nurnar de spectatori
de acelasi sex de max.:
- 50
- 100
- 200
- 300
- 500
- 500
- 600
- pentru artlstl la un nr. de
persoane de acelasi sex demax.:
- 15
- 25
- 40
- 60
- 85
- 115
- 150
- 190
- 250
Cladiri decultura - cinemato!J "afe
cu un nurnar de locuri de max.:
- 100
- 200
- 300
- 400
- 500
- 600
Cladiri comerciale dealimentatie
publica restaurante, cantine;
- pentru consumatori, la un
nr. de persoane deacelasi sex:
- 15
- 25
- 40
- 60
- 85
- 115
- 150
-190
- 250
- pentru personal, la un nr.
de persoane de acelasi sex de
max.:
- 5
- 10
- 20
- 30
Closete Pisoare Ffmtani
de baut
apa
Bai
pentru
picioare ..
B F
6 7
Lavoare Dusuri Hepartitia
pe sexe
[ %]
B F B F
10 11 12 13
Observatti
B-barbati; b-nr.B
F-femei; f-nr. F
n-nr. B+F
14
B, F
+- ..
8 , 9 4 5
1 2
I
1 2 2 Hepartitia pe
1 2-3 1-2 2-3 2-3 sexe se
1-2 3-4 2 3 3-4, - stabileste
2 4-5 2-3 3-4 4-5 prin tema de
2 5 3 4 5 proiectare
, 2-3 6-7 4 5 6-7 (fig. 2.4.53 a)
3 7-8 4-5 6 7-8
'3-4 8-9, 5 7 8-9 i
4 10 I
6 8 10
- ---.- -_ ---- ---+-
2 4 2 2 4
3 6 3 3 5 50 50 (fig. 2.4.53 b)
4 9 5 4 7
5 12 7 5 9
6 15 9 6 10
7 17-18 10-11 7 12-13 -
8 20 12 8 14
Pentru dusuri cu
1 2 1 2 cabine separate,
1-2 2-3 ' 1-2 1-2 2-3 se ia in calcul
1-2 3-4 2 2 3-4 b/5 f/5 valoarea 5
2
4-5 1
2-3 2-3
1
4-5 50 50 Pentru du~uri
2-3 5-6 , 3-4 3-4 5-6 sau sau fara cabine
3 6-7 3-4 4 6-7 ' separate, se
3-4 7-8 4-5 4-5 7-8 i b/8~ f/8 ia in calcul
3-4 8-9 5 5 8-9 . valoarea 8.
4 10 6 6 10 (fig._l.4._53 ~1
1 2 1 1 2
, 1-2 3-4 ' 2 1-2 2-3 ! - (fig. 2.4.53 d)
! 1-2 4-5 2-3 2 3
!
2 5
!
3 - 2-3 3-4
I
2 5-6 ! 3-4 3 4
I
2__ I i_l_ 4 3 4
-
---- -
I
1 2 1 1
I
2
1-2 3 1-2 1-2 ! 2-3
2 4
!
2 2 3
I
-
2 5 3 - 2-3 4
2-3 6 3-4 3 4-5 I -
3 7 4 - 3-4 5
I
-
3-4 8 4-5 4 6
3-4 9 5-6 - 4-5 6-7 I -
4 10 6 5_~_
7
I
-
------..-----
-r --------; --
---- -----_ ..- . ---+-- -
(fig. 2.4.54 a)
1 2 1
1-2 : 2-3 1-2
1-2 3-4 2
2 4 2
1 1
- 1-2 1-2 (fig. 2.4.54 b)
2 2-3 ib/1Of/10 25 75
2-3 3 ;
Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a
An exa 1.2.4.
S. In s t al al i i s an i t ar e
Tabel 2.4.20 - c o n t i n u ar e
14 1
- 40
- 60
- 80
-100
Cladiri pentru cazare:
- carnlne si internate avand
obiectele sanitare in grupuri
sanitare
- camlne si internate cu lavoare
la fiecare camera
- carnlne sl internate cu grupuri
sanitare in fiecare camera
Cladiri de turism:
- hotel uri cu grupuri sanitare pe
nivel ~i lavoar in camera
- hotel uri cu camere de baie
aferente camerelor de cazare
Cladiri de sanatate:
- cre~e
pentru personal
pentru copii
- spitale
pentru personal:
pentru bolnavi
- bai publice:
pentru public
pentru personal:
Cladiri de invatamfmt
prescolar gradinite:
- pentru un nurnar de copii de
rnax.: - 25
- 50
- 75
- 100
- 150
- 200
- 250
- 300
- pentru personal
Cladiri de invatamant
superior, scoli:
- pentru un numar de elevi de
rnax.:
- 50
- 100
- 150
- 200
- 250
- 300
- 350
- 400
- 450
- 500
2
2-3
2-3
3
3
3 '4 5 6 7 8 9' 10 11 12. 13'
4-5 2-3! - ,2-3' 3-4 i
5-6 3 I - ' 3-4 4 b/10 f/10l 25 75
6-7 3-4 I - - '3-4 4-5
7 4 - 4, 5
----.---- t ------ .--
.--- 1-
-l -
T - --
- ,-
I
Pentru medici se
prevede cate un
grup sanitar dotat
cu closet, lavoar si
dus, separat pentru
barbati sl femei,
la fiecare nivel
- -- --------- - _-------
Hepartitia pe
sexe se stabileste
prin tema de proiectare
, Num~rul cazilor de
baie sl al dusurllor
precum si repartitia
pe sexe se fixeaza
prin terna,
Grupuri sanitare
sunt comune pentru
copii de ambele
: sexe. Cifrele se refe-
ra la copii pe un
nivel.
Bateriile pentru dus
trebuie sa fie cu tub
flexibil. La oficiu se
, prevede un spalator.
(fig. 2.4.55 a)
b/20 f/10 b/20! -
!
b/30 f/30, b/7 ! f/7 b/10f/10
i
-
La cabinetul medical
- _.~ pr~v_e~e _l : .m l!lvo!ll"
Valorile inscrise sunt
valabile pentru elevi
de acelasi sex, pentru
acelasi grup sanitar
Hepartlta pe sexe
se stablleste prin
tema de proiectare
(fig. 2.4.55 b)
b/20 f/10 b/20
: b/10 f/10
b/30 f/30 ,b/30 f/30 b/10!f/1o'
ii'
- i b/5 'f/5 b/10;f/10
'
b/20 f/10 b/20 'b/30 f/30 b/10f/10
. in iifara camerelOr de baie aferente camerelor de cazere,
la fiecare nivel se prevede cate un grup sanitar cu closet sl lavoar,
separat pentru barbati i.femei
f/20
f/20 - fl 10 - , -
I
L
Dotarea cu obiecte sanitare se face prin tema de proiectare
b/60, f/20 b/30 - ,b/20 f/20 b/10 f/10 -
Dotarea cu obiecte sanitare se face prin tema de proiectare
b/100'f/35 b/50'
- I b/50 f/50 _
b/60 f/20 b/30 b/20 f/20 -
3
6
9
12
16
20
23
25
f/20
3
6
9
12
16
20
23
25
2
5
7
9
12
15
18
20
f/20 ,- f/15-
2 5 3 1
3 8 5 2
4 11 7 3
5 13 8 4
5-6 15 9-10 4-5
6 17 11 5
7 18-19 11-12 5-6
7 20 13 6
7-8, 21 13-14 6-7
8 22 14 7
2 2
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
8-9 8-9
- I 9 9
- 9-10 9-10 -
10 10
S. Ins t al at i i s ani t ar e Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u apa
Anexa 1.2.4.
Tabel 2.4.20 - continuare
2 I 3 4 ' 5 : 6 7 I 8 I 9 I 10
f/10
, 11
12 i 13 14
- s ali de gimnas tica ~i ateliere
de s coala
- pentru cadre didactice ~i
_j)er_s Cln&adminis trativ
Cladiri s i arnenajari s portive:
- s ali s l terenuri de
s port, s tadioane
- pentru un numar de locuri de
max.:
- 500
- 1000
- 2000
- 3000
- 4000
- 5000
- 6000
- 7000
- 8000
- 9000
- 10000
- pentru s portivi
Gari
ila traficul zilnic d~c_alatori}
Cladiri pentru unitati productive:
- pentru un nurnar de
muncitori intr- un s chimb max.
- 25
- 50
- 100
- 150
- 200
- 250
- 300
- 350
- 400
- 450
- 500
b/60 I f/20 b/30 I nl50 I _ _: b/1O f/10 b/10
b/60. f/20 b/30 - : b/20 f/20
- I _
1 - -
2 - -
3 - -
3 - I - i I
4 - - 70'30
4 - -
4 - -
5 - -
5 - -
6 i - -
6 I - -
f/10 Thi5- 12- f/5- 12155 1 45
I
(fig. 2.4.56 a)
1 2 1 1 - - - - Cifrele s e refera la
2 4 2 2 - - -
,
- nurnarul muncito-
3 7 4 4 - -
I Conform - - .rilor de acelas i s ex,
4
i
9
-
1O 5- 6 5 - - tabelului 2.4.21 -
I -
, pentru un grup
5 12 7 6 - - - - s anitar.
6 ~3- 14 7- 8 7 - - - - (fig. 2.4.56 b)
6- 7' 15 8- 9 8 - -
,
-
!
-
7- 816- 179- 10 8- 9 - - - I -
8 18
10 I 9
- - - -
8- 9 19 10- 11' 9- 10 - - - -
9 ! 20
11 10 - - - -
La s tabilirea numa-
rului de du~uri s e
tine s eama de felul
activitatii s portive,
, durata de efectuare
a dus ului, precum ~i
de felul cabinelor de
:dezbracare indivi-
duale s au comune
- - - r _- _~
15050 i
2 2 3 1
,
4 4 6 2
6 7 12 4
8 10 17 6
10 12 22 8
12
I 14
25 10
13 15 29
!
11
14 16 32 I 12
16
I 18
35
I 14
17 19 38 15
18 1
20 40 1 16
b/60
l
i/20 - b/30 rr1.t50
I
I
I
- - 1
- - 2
- - 3
- - 3
- - 4
- - 4
- - 4
- - 5
- - 5
- - 6
- - 6
b/30 o f / 3 D ' - b/10
b/600! f/200 .b/300 i nl1500
- .b/300 f/300
Obs ervatli:
1. Numarul de clos ete pentru femei va fi egal cu nurnarul de clos ete pentru barbaf plus nurnarul de pis oare, in cazul in
care s unt date cate doua valori la unele din aces te obiecte s anitare.
2. Pentru cladirile cu des tlnatle s peclala, neas imilabile uneia din categoriile de cladiri din tabelul 2.4.20, determinarea
felului ~i numarului obiectelor s anitare s e face pe baza lndicatiilor din tema de proiectare s au a cerintelor inves titorului.
3. Prin tema de proiect s e poate s tabili 0 alta repartitie pe s exe a pers oanelor, in functie de s pecificul functional al cladirii.
4. Pentru un nurnar intermediar de pers oane, nurnarul obiectelor s anitare s e calculeaza prin interpolare liniara,
5. Pentru un numar de pers oane mai mare, nurnarul obiectelor s anitare s e deterrnina prin extrapolare, pas trandu- s e
proportionalitatea cores punzatoare celui mai mare nurnar de pers oane ins cris in tabelul 2.4.20.
6. Pentru un nurnar de pers oane mai mic, nurnarul obiectelor s anitare s e determina prin extrapolare, pas tranou- s e
proportionalltatea cores punzatoare celui mai mic numar de pers oane ins cris in tabelul 2.4.20, numarul minim de obiecte fiind 1.
7. in cazurile in care grupurile de du~uri s unt montate s eparat de clos ete, s e prevede in plus cate 1 clos et la fiecare 10 dus uri.
8. in cazurile in care grupurile de clos ete s unt montate s eparat de grupurile de lavoare, s e prevede s uplimentar cate 1
lavoar la fiecare 5 clos ete, dar minimum 1 lavoar la 1 clos et.
9. La fiecare nivel al cladirli, cu exceptia celor de locuit, s e prevede 0chiuveta care s e arnplas eaza in grupul s anitar s au
lntr-o incapere des tinata materialului gos podares c. La cladirile de locuit s e recornanda s a s e prevada chiuvete cu apa
rece s i calda, cats 0 chiuveta la 4 - 5 niveluri, pentru lntretinerea partilor comune.
10. in camerele de colectare a gunoiului s e recornanda s a s e prevada cate 1 chiuveta cu robinete dublu s erviciu de apa
rece lili calda, in cazul in care in aces te camere nu exls ta pericolul de inghet.
11. in intreprinderi cu pes te 25 femei pe s chimb, s e arnenajeaza la ves tiare, lncaperi des tinate igienei intime a femeilor.
Aces te lncaperi s e prevad cu ins talatll de s palare cu jet as cendent s au dus mobil, cu apa rece s l calda; de la 100 femei
in plus , 0as tfel de lns talatie, cornpletata cu cate 1 lavoar s l 1 clos et s e prevede la fiecare 50 femei.
Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u apa S. Ins t al at i i s ani t ar e
Anexa 1.2.4.
Tabel ul 2A.22. - Ini ql ml l e de mont ar a a obi ec t el or s ani t ar a,
ar mi t ur i l or ac es t or a ,I ac c es or t i l or (c onfor m STAS 1504)
Inaltimea de montare
[mm]
Observatii Nr.
crt.
Denumirea obiectului sanitar,
a arrnaturii sau a accesoriilor
obiectelor sanitare
o 2 3
1. ! Lavoar:
- pentru copii pana la 4 ani
- pentru copii de la 4 la 6 ani
- pentru copii de la 6 la 11 ani
- pentru copii peste 11 ani ~i adulti
- robinet sau baterie rnontata
pe perete
- oglinda
450
600
700
800
i-de la fata superloara a lavoarului, in axa lui;
- de la rata superioara a lavoarului la latura inferioara
a oglinzii, in axa lavoarului;
- de la tata superloara a lavoarului la partea
i lnterloara a etajerei, in axa lavoarului;
- se rnonteaza la dreapta sau la stanqa lavoarului
la 50 - 100 mm de la partea laterala a lavoarului;
- la minimum 50 mm de la peretele lateral;
100...200
500
- etajera 400
- portprosop montat langa lavoar 750
- portprosop montat pe peretele
din fata lavoarului
- sapuniera
1400... 1500
I 900 ... 1400 - se rnonteaza la dreapta sau la stanqa lavoarului
. la 50-100nuTl de la partea lat~r~la (l._La_v()ar_ului;
2. Baie pentru adulti:
- cada de baie
- bateria de perete pentru baie
- para dusului fix
- sapuniera
- rnaner de baie
max 625
100... 125
2100
750 850
750 850
- de la partea superloara a cazii de baie
i_de la fundul cazf de baie la baza stropitorului
Baie fixa pentru copii sugari:
- cada de baie
- bateria de perete
- j _ _:_~LJ nierfl
4. Baie pentru picioare:
3.
1000
i 1100 1150
1150 1250
; - se rnonteaza in dreptul ventilului de golire a cazf
- cada de picioare
- bateria
350
150..250 , - de la partea superioara a cuvei sl in axul ei
i
1000..1100 ' - se arnplaseaza in axa cuvei sau lateral
_ _ __om T __.... .Q Q .,, Q .O __ _ i_-__~ELCl.mpll! ~~Cl.z~ln_Qr~ta sau in ~~Q ~ bateriei_
: - rnaner de baie
____+-_-_~apuniera, _
5. I Cada pentru dus:
- cuva
- bateria
- para dusului fix
- rnaner de baie
___ :_ _"~~lJ _njera__ _ _
6. ' Dusuri comune:
- bateria
! - para dusului fix
200 300
I 1200 1300
2100
1200... 1300
1200.. 1300
- de la fundul cazii de dus, in axa ei
- de la fundul cazii de dus la baza stropitorului
1200... 1300
2100 i-de la partea superloara a gratarului la baza
, stropitorului
i 1300 : - lateral fata de baterie, in gabaritul dusului
__. 1_30_0____ __ 4 - sill1_eJ ric_I! l_~nerului de bai~_iQ_ gabaritul__9_! J _lJ I_l.J i __
- rnaner de baie
__ _ ~s~pl.mi~fl_ _ _ _ _
7. Bideu
---_-----_._-- ._---- ._-
8. ! Chiuveta:
i - chiuveta
I _ robinet
. _ __ .. _ _ ~dupa obiect --i-- _. un_
800
1150
S. lnstalatii s ani t ar e Capi t ol ul 2: Ins t al al i i de al i ment ar e c u apa
Anexa 1.2.4.
label 2.4.22 - continuare
o 2 3
9. Spalatosre comune:
- spalator
- robinet sau baterie
Spalatoare de vase in locuinte:
- spalator
- baterie de perete
Spalatoare de vase in restaurante,
cantine:
- spalator
800
900...950
i --
800
200...250 - de la partea superioara a spalatorulul
10.
11.
- robinet sau baterie
12. Closet cu vas:
- vas
- rezervor de spalare montat
la inaltime
- rezervor de spalare montat
la sernllnaltirne
13.
- rnanerul tragatorului
- P9QI1artie .. _
Closet cu talpi (turcesti):
- cuva vasului
la Inaltirnea
meselor de lucru
20_O..,g0_ .. __ ._ . - de la.par1~a_!;lJ Q_erioar? a spalatorului
oupa obiect
2300 ...2500 - cu asigurarea unui spatiu de minimum 200 mm
intre partea superloara a rezervorului $i plafon
- rezervor de spatare
14.
- rnanerul tragatorului
- porth artie .
Pisoar:
- pentru copii de la 6la 11 ani
1200... 1300
1300
750
2200
- closetul se rnonteaza sub nivelul pardoselii finite,
la minimum 20 mm
- cu asigurarea unui spatiu de minimum 200 mm
intre partea superloara a rezervorului sl plafon
15.
.-.pentru gopii p.est~J 1.cmi $i adulli
Fantana de baut apa rnontata
pe perete:
- pentru copii de la 6la 11 ani
1300
750
500 - de la pardoseala la partea superioara a bazei
cuvei, in axul ei
- pentrucopil peste 11 ani $iadulti l
Scuipatoare de perete
650
700 - pentru fantanile de baut cu picior, Inaltimea este
data de obiect
16.
17. Albie de spalat rufe:
- cuva albiei
- baterie sau robinet
850
1000 - pentru sculpatonle cu picior tnaltlmea este data
de obiect
--_.- _._-
900
1250
Observatle. La dlstantele din tabel se admite 0abatere de montaj 5%.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api S. Instalalii sanitare
Nr. Denumirea
crt. obiectului
sanitar
Distanta se rnasoera
de la: pana la
Tabelul 2.4.23. Distamele minlme pe orizontall intra oblectele sanitara
,I intra acestea ,I partes finltl a pere1ilor (conform STAS 1504)
Distanta minima [mml
Fiira spatiu de Gu spafiu de
crculatle pe langa crculatie pe langa .
persoana care folo- persoana care folo-
se te obiectul sanitar se te obiectul sanitar
Observatii,
schema
o 2 3 4 5 6
1. Lavoar pentru
adulti
2. Lavoare pentru
copii
- pana la 4 ani
- de la 4 la
6 ani
- peste 6
3. Gada de baie
pentru adulti
4. Gada de baie
pentru sugari
5. Bai pentru
picioare
6. Gada de dus
axa - peretele lateral
lavoarului - axa altui lavoar
- fata laterala a
lavoarului de pe
alt perete
tata laterata - fata frontala a
a lavoarului closetului sau
bideului
fata frontala
a lavoarului
-tata laterala
a closetului
sau bideului
---- ----- - ---
tata laterala - peretele opus
a lavoarului - tata frontala a
altui lavoar
- tata frontala a
closetului sau
bideului
- axa closetului
sau bideului
- perete lateral
- axa altui lavoar
- peretele lateral
axa - axa altui lavoar
lavoarului - peretele lateral
- axa altui lavoar
buza cazii - perete opus
de baie
- tata frontala a:
lavoarului
closetului
bideului
- fata laterala a
lavoarului
- axa:
closetului
bidelui
buza cazf - perete
de baie
- buza altei cazi
de baie
rata frontala - peretele opus
a baii - peretele lateral
axa cuvei - axa altei cuve
de baie
buza cazii - perete
de dus
450 1050
700
a = 50
b = 1000
pentru
C2:600
a =400
d = 240 - 0,1 c
pentru
c =0...600, d =500
pentru e s600
600
e = 1200
f =500
1100
e =1700
400
300
500
350
600
400
700
600
900
950
1000
600
500
500
o
400
400
600 1100
600
600
400
700
1100
1000
o a =600
Pentru a > 1QQQ,9 2:450
c
distanta prescrisa se refera
la latura mare a cazii: celelalte
laturi se lipesc de zidiiria de
rosu, la cazile inzidite, sau pe-
reteIe finit, la cazile neinzidite
se admite depasirea marginii
lavoarului peste buza cazii
cu 30 mm
distanta prescrisa se refera
la 3din laturile cazii: a 4-a
se llpeste de perete
s. Inst al al i i sani t ar e Capi t ol ul 2: Inst al al i i de al i ment ar e cu apa
2 3
Tabel 2.4.23 - continuare
o
iCada de dus !
-- Dusur!
comune
- tala laterala a
lavoarului
- tala frontala a
lavoarului
- fata frontala a
closetului, bideului
- axa closetului
sau bideului
axa cazll de - perete (Ia cabine
dus individuale)
- axa altei cazi de dus
. axal)aterier~-axa affeibafe-rir-sau
lsau robinetului robinet
- perete
ipartea laterala - perete
a cazanului - fata frontala a lavoa-
rului, closetului sau
bideului
- buza cazf de baie
sau a dusului
buza cazii
de dus
B . Cazan
de baie
9. : Closet sau axa closetului
bideu sau bideului
- axa:
lavoarului
closetului
bideului
fata frontala
a closetului
sau bideului
--
- perete
- axul altui bideu
sau closet
- fata frontala
a altui bideu sau closet
- axul altui bideu
sau closet
- perete
10.: Spalator de ! tala laterala a 0 - perete
vase sau spalatorului sau - masa de pregatit
chiuveta . chiuvetei - rnasina de gatit
i axul chiuvetei - perete
I sau cuvei
: spalatorului
:fata frontala a - perete sau mobilier
: spalatorului
" : sau chiuvetei - ~ --0-- 0 0_ _ _ _ _ 0
11 : Spalatoare 0 axa bateriei - axa altei baterii
_ j _ s()mll~_~__ ,_au_r_()I:>in~!lJ Llli_ __-__Q_erete _
12.1 Pisoare : axa pisoarului - perete
"I- pentru copii ; - axa altui pisoar
de la 6 :
1 la 11 ani fata frontala a
I pisoarului
- perete
- fata frontala
a altui pisoar
- axa altui pisoar
- perete
- axa altui pisoar
- fata frontala a altui
pisoar
- fata frontala a altui
pentru copii axa pisoarului
peste 11 ani
~iadultl
pisoar
- perete
- perete
- axa altei tanmni
- perete
- axa altei tanmni
4
o
b = 500
c = 400
d = 300
450
~1.J _e_~_obiect 0
900
450
100
B O O
B O
500
600
600
d = 400
b = 600
c = 500
d = 500
600
0
0
b = 350
c = 400
d = 600 1100
750
450
a = 300 a = B O O
b = 600
e = B 5 0
e = 1100 c = 1100
d = 700
a = 350 a = 950
b = 700
d = B O O
c=1200
e=1000
300 B O O
550
350 950
650
5 6
i - se admite depasirea marginii
Ilavoarului peste buza cazll cu 30 mm
Qe
1~
sau use cu deschidere exterioara
sau conducte verticale
Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u apa s . Ins t al at i i s ani t ar e
Anexa 1.2.4.
Tabel ul 2A.27 a. Debi t ul de c al c ul pent r u apa r ac e l a l oc ui me i n fun~ de nec es ar ul s pec i fi c de api , numi r ul de
per s oane pe apar t ament ,I s uma debi t al or s pec l fi c e al e ar mi t ur l l or pent r u:
v _ = 0.57Vs ap. ; n a z =190r e/zi ,I y= 2,326 c or es punzi t or unul gr ad de as l gur ar e de 99%
~s [lis]
.l'n~
[lis]
120I/zi oers. 70I/zi oers.
Na pers/ap. Na pers/ap.
.... 2,Q_ __21..5.. _ 3,Q ._ _3, ~ 4,0 _.__4,,5 2,Q_ 2,,5 3,0 __. _3,~__ , 4.Q ._ _ 4,!)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0,035 P ,_Q_~; ; 1 __Q~9~~ __O,03p 0,035 9,_Q~_ 9_1_9_~5 0,035 0,035 0,035 0,035 Q_,_O ~_~ 9_~Q~_5
_0,91 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 T ]=67--~- o,oi f_"O ,O ? Q,O ] 0,07
0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 -6,10-' 0,10 0,10. 0,10 0,1Q 0,10
0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15' 0,15 0,15 0,15
0,17 0,15 _9,15_ 0,1.5. 0,15 0,15 __ 0,15 Q,15 0,1~, 0,1.5__J __ O ,J.5 0,1.5__ 0,1~
0,20 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15, 0,15 0,_15 0,15 0,15
0,25 0,15 _0,15._ 0,15 0,15 0,15' 0,15 Q..1J2_1JUQ_l Q,1; i ~Q,1J2 _0,15 Ct15
0,30 0,15 0,1.5 0,"1.5_ 9_,J.5_ 0,15 _ 0,15 0,15 9,15 0,15 9,15 0,15 _0,15
0,40 0,15 .O ,J5 0t.15 _0,"17 0,17 Q,18 9,15 0,15 0,15 0,15' _0,.15 0,15
r
0,50 0,15 0,15 0,16, 0,19 0,19 0,20 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15
0,60 0,15 O _,W O ,W I 0,21 0,21 O ,~_ 0,15 0,15 0,15 _ Q,l15 0,1.6 0,17
0,80 _0,11' 0,19 0,2.1; 0,24 0_,2~_ 0,26 0,15 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19
1,0 0,19 0,21 0,23 0,27 0,27 _ 0,29 0,15 0,16 0,18 0,19 0,20 0,22
1,? 9,21 0,23 0,26! 0,30 ; 0,30_. 0,32 0,16 0,18 0,19 0,21, 0,22 9,24
1,5 0,_?3 ,_ 0,?6 0,29 0,33 0,3~_ 0,36 0,18__ Q,20 0,22_. 0.. 24 0,25 __0,27
_1,7 _0,25___ 0,28 0,31, 0,35 0,39. Q,38 Q,19 9,?.1. 0,23 0,.2.5, 0,27 0,29
2,0 . 0,27 O ,~O r Q_,~3_ 0,39 O ,3~. _Q,41 0,20 _~ __ Q_~g3 0,25_ _Qr2_7 0,29 0,31
2,5 _Q... :39_I 0,34 I O .l.3!J~_0,43 _ 9~4 _ . 9A _7 _ 9,_2; 3.. _9~g6_ 0,28 .0,31 0,:33_ Q,35
3,0 0,~3 -- 0; 38~r- 9,41. . QAfj 0,4!; ! Q,52 0,25 0,?_8_+_0,31 __Q,34. 0,36 0,3.9
3,5 0,36 0,41 0,4.5 0,52 0,53 0,56 0,27 0,31 0,34 0,37 I 0,39 0,42
_ 4 ._0,39 Q,~_4_' 0..48 0,56 0,57 0,60 Q,29 0,33 0,36 0,39 0,42 0,45
5_ 0,44. 1 9_,49 , 0,55 .. .0,; 3. 0,64 . _ 0,68 0,33 0,37 0,41 0,44 0,48 0,51
6 0,48 0,5_5 0,110, 0.. 79 0,71 0,75 0,36 0,41 I 0,45 0,49 0,53 0,56
_7__ __j).._53I 9,59 0,6_!) ,_ Q,7_ 0,77 __0,82 0,39 O A4 0,49 0,53 0,57 0,61
8 O ,._L-j __Q,_Ii4._ .l _ _Q2Lc_ Q,82._ 0,83 0_,~9 0,42 0,4~, .. 0,53 0,5] I Q,f31 0,66
9 _QJlQ ~ 0,68 0,]5 _. Q,87 ; Q,89 Q,95 0,45 0,51 0,56 0,61! 0,66 0,70
10 0,64' 0,72 0,80 0,92 0,94 1,00 0,48 0,54 0,59 0,65 0,70 0,74
12_ Q,I1 i _0,f30 , !),!39_. _1,02 1.94 _. 1,11 0,53 0,59 0,66 0,71 I 0,77 0,82
14 __0,77 0.. 87 9,97 1,12 1,14 1,22 Q,57 0,65 0,71 O,I8 0,84 0,90
16 0,83 0,94 1,04 1,20 1,23 1,32 0,61 0,70 0,77 0,84 I 0,90 0,97
18 0,89 1,00 1,11 .. 1,29 1,32 1,41 0,66 0_,74 0,82_ _ _Q,90 Q,~7 _ .1,.03
20 0,94. J,Q7 _Uf3_ 1,37 1,40 .1,50 0,70 0,79 0,87 0,95 1,Q3 1,10
25 1,07 1,21 1,35 1,56 1,60 1,71 0,79__ 9,fj9 0,99--
r
1; oi--; 1.17 .1,25
30 1,1~ _1,:3!) 1,50, 1,74 1,78 _ 1,~1 0,87 0,99-+ _1,1.9 1,20_+ 1,3Q 1,39
35 1...:39 1,48 1,65-'-1,90-- 1,9{) ?,10 0,~5 L08 _ I 1,29_ .L:3L: 1,~g ,__1,5?_
40 J,4Q__c_ J,IlO 1 ,7 ]1 ' = - : " 2:06 'O_ 2,J_?_ _ _g,g9 1,01._ .1,j_7_,_ 1,:30 1,42. _.1,-53 "1.. 65
45 _j_,50 ,__VJ .. 1,91 ,_ 2,21 2,29 2,46 1,10 1,25' 1,39 1,52 I 1,65 1,77
50 __1,69, 1,8:3__ 2,Q_4_i,_ _ 2,36_~_ 2,~4 g,J):3 1,17 1,33 1,48 1,6~1,75 1,88
55 _1,69 1,94 ._2,J] i. 2,50_ __2.. fiL_ 2,7~__ 1,?3~__....J.,40 T = ' 1~5!L.__121__Lj,86 -~~1'; 99
60 _1,78 2,04 _ 2,29 2,64 2,74 2,95 1,30 1,48 1,65 1,81 1,96 2,10
_135 _ 1,81 2,1 , 2,4Q I g,18 g,8 .: 3 " 11 1..~_ 1,_5 1,7.3 1,~O 2,0J). _ ?,g_1
70 __1,~f3 2,_25 ?,5g! 2,9L __ .:3..9L :3,~ 1,42 1,62 1,81 1,98 2,15 2,31
---- ..--- - ." . I .. _ .....
75 _.?,04_ ?,34 2,63 3,04 3,1_ 3_,41 1,4~ _ 11.69 1,88 ?,O ! g,g.5.. 2..4_2
80 _2... 12 2,44 2,74 3,17 3,2~__. 3,56 1,53 1,7_5 1,96 2,15! 2,34 2,52
85 2,21 2,54 __ 2_,!J.5 32_9 _ 9,43 320_ ... 1,59 1,82 2,03 _2,23_ _ _2,43_ 2,61
90 _~21.29-I~g~[3 2,95 3,41" 3,56 . 3,84 1&5 1,8.!J 2,1Q_. g_,31 . __2,5? 2,IL_
95 2,36' 2,72 3,06 3,54 3,69 3.,98 1,70 1,95 2,18 2,39 2,60 2,81
1 00 _2.1 - 4 2,81 I 3,16 . _3,65 3,81 4,1? 1,_7_fi _ _g,0.1 ?,25 2,47 2,69 2,il_Q
110 ?,59_, g,9gl 3,:3f3 __3,89_ .4_,Q6. _4,3~ J,86 2,13 I 2,3fJ 2 ,p : 3 _.2,86 :3,Q8
120 2,74 3,16 I 3,56 ~ 4,12 4,30 4,66 1,96 ~,25 2
t
52 2,77 3,02 3,26
_ 130 t--~'~~ _,_3,3L
r
3 ,1_ . ._ _4,3~" i,54 __ 4,~2_ ?,~)_EL 2,; 3f!. 2&9 _ g,9?_ 3,J8 _ 3,43_
_ 140 ~!02 _! 3,49 :3Jl-4.. _4,56; 4,78 ... 5,W_ 2,15 2,47 2,77 :3,01:) 3,34 3,69
150 3,16 3,65 4,12 4,77 5,01 5,43 2,25 2,58 2,90 3,20 3,49. 3,77
Nota: pentru suma debitelor specifice ale ermaturltor mai mici de 0,15lis, debitul de calcul este egaI cu suma
debitelor specifice,iar pentru suma debitelor specifice ale armaturtlor mai mare de 0,15lis, debitul de calcul nu
poate fi mai mic de 0,15lis (zona cuprinsa intre linia orizontala pentru 0,15lis si linia in trepte)
S. In s t al at i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a
An exa 1.2.4.
Tabel u l 2.4.27 a. (c o n t i n u ar e)
o 1 2 3 4 5
160 3_,~]_ ~-,f3L 4,~0 4,9_8 5,?3
170 3-,43 3,97 4,4~ 5,W ~._4p
180 3,56 4,12 4,66 5,40 5,68
190 :3,@ 4,27 4,84 5_,9_ 5,9_0
200 3,~1 4,4?_ 5,01 5,89 6,11
220 4,06 4,72 5,35 6,19 6,54
240 4,30 5,01 ~,68 6,58 6,9_5
260 4._~4 _. 5.2], ._6,09 6-,96 7
J
3
280 4,78 51.57 6,33 7.,3~ 7X7_
300 5,01 5,134 6,64 7,70 8,16
320 ,23 6,11 6,95 8,96 _ 8
J
!)6_
340 5,46_ ._ 9,38 _ Z , _2 8,42 8,94
360 5,68 6,64 7,56 8,77 9,33
380 5..90 6,90 7..87 9,12 9_,_?1
400 6,11 7,16 8,16_ 9,4 10,9!:l
425 6,38 7,48 8,53 9,89 10,55
450 13,64 7,79 13)~Q 10,32 11,02
475 6,90 8-,10' 9,26 10,73 11A7
500 "7',16 8A.L _ !:l._6J 11,15 11,93
525 7,41 8,71 9,97 11,56 12,38
550 . "7',137 9,02 10,32 11,97 1?,~ .
575 7,9_2 !:l~? 10,137. 12,3.8 13,27
600 8,16 9,61 11,02 12,78 13,71
650 8,65 10.. _?0 11,7Q 13,57 14,58
700 9_,14 10,7_8 12,38 14,:313 J!),4
750 9,61 11,36 13,05 15,14, 16,30
800 1Q,Q9_ 11,93 13-,71 15,91 17,15
850 1Q,!)5 1?_,4_9_ 14,313 1 6 ~6 T ' n , ] 9 __
900 11.Q2 1:31.0!:j 15,02 17A:3 18, 82
950 11,47 13,60 15,66 18,18 19,65
1000 11,93 1~__ 19.1.:30_.H!,9?_ 20,47
1100_, 12,132 15,23.! 17,57 29,49 GG,10_
1200 I 13,71 16,30 i 18,82 21,86 23,71
1300 _11,8 17,36 I 2Q,_Q__23
J
:3Q_ ?_~,31
1400 1,45 18~4.L l 21,_?9_ 24,73 2,8~_.
.1500 . _1MQ_ 1!3,44 i 2?,1. 26,14 ~,_46
1600 17,15 20,47! 23,71 27~55--'- 30..0?
_170Q.. 1],99__. 21,49 24,91 28,94 3_1, 5I__.
1800 113,8g. ?2,51 _ 26,19. :3Q~3:f; 33,1.1..
1900 19,135 23,51 27,29 31,70 34,64
2000 2_0,4?_. _24,51j_ 28,46... ~~01 36,J.6.
__2 50_Q .. ?4,1 ? _9 _A 4 I 34,?6. 39_,8? ~,68_
3000 28_._4 34,26 39,94 46,44 51,07
350O.__ 32 , M... 39,00 ! 45,54 52,9_1i. 58,:36
4000 . :36.,16 4:3,68-;- 51 , oy ~,39_ _~,-57
5000 43,68 52,90 61,97 72,09 79,81
6
5,613
5._9?_
6,17
f),4Q
6,64
7,11
7,56
8,0_?
8,46
8,90
9~3
9,76
10,18
10,60
11,02
11,53
1?,04
'12,55
13,Q5
13,54
14,Q<1
14,53
15,02
15,98
16,94
17,88
18,82
HI ._75
20,68
21,60
22,51
24,31
26,10
27,_88
29,63.
31,38
33,11
:3.4,13
3
3.13,15
4
38,25
39_,94
48,31 ,
56~54_,
6_4&7
72,11
88,61
7 8
2-,:34 2,69
2 , 43 2 , I_9_
2,52 2,90
2,139 .. 3,00..
2,69 3,10
2,86 3,30
3,02 3,49
3,18 _3.1.6.~
3,34 3,8_6
3,49 4,05
3,64 4,2?
3,7!:l 4,40
3,94 4,57
4,08 4,74
4,2_2 4,91
4,40 5,12
4,~7 5,33
4,74 5,~
4,91 5,73
5,08 5,93
5,2~ 6.1.t?
5,41 6,32
5,57 6,51
5,89 6,139
6,2.Q 7,2jl
6,51 7,63
6,82 8,OQ
7, l? 1 3, 36
7,41 8,71
7,71 9,07
8,00 9,42
8,51 1Q,11_
9,14 10,78
9,69 11,45.
1(),?4 1?,_11
10,78 1?,77
11,32 13,42
11,85. 14,013
12.,38 14,69
12_,90 15,:32
13,42_ 15,95
1!),135_ j],01_.
18,41 22,00
2_Q,_8_1 ., 24,9_3__
23.,113_ _??,81
27,81 33,46
9
3,02
3-,14
3,26
3,38
3,49
3,72
3,9_4
4,15
4.:3
4,57
4,78
4,98
5,18
5,3]
5,57
5,81
6,05
6,28
6,51
6,74
6.,91
7,19
7,41
7,85
8,29
8,71
9,14
9-,56
9,97
10,38
10,78
11,59
12,38
13,16
13_Jl3
14,69
15,45
1,?Q
1,_9_4
17,67
18_,_4_L
2_2,00
25,51
2~,9_
32_,34
39,00
10 11 12
3,3_1 _ _3,64 3,94
:3A L :3,79 4,-1_0
3,60 3,94 4,26
3,74 4,08 4,4?
3.18 4,22 4:,57
4,12 4,50 4,88
4,3 4, l_8 _ _5-,1.13
4,61 5,95. 5,47
4:,84 L _5-,-:3.1 'Z .
5,08 5,57 6,05
5,31 ,82_ 6..33
5.1.54 p_,Q8 6,60
5,76 6,33 6,88
5,913 6
J
5] 7,15
6,2Q 6,82 7,41
6,47 7,12 7,74
6,74 7,41 8,07
7, 00 7Z 1 8, 39
7,2 8_,QQ 8,71
7,52 8,29 9,03
7,78 8,57 9,35
8,_03 ~I 3l 9_,66
8,29 9,14 9,97
8.113_ 9_,69 1Q,58
9,28 10,?4 11,19
9,76 10,78 11,79
1Q,?4_ 11,3__?__12,3.8
10,72 11,85 12,96
11,19 1?,38 1:3.94
11,65 12,90 14,12
1?,1J 1:3,42_ 14,l9
13,03 14,44 15,82.
13,93 15,45 16,94
14,8_?_, 1,4_1. 1_8,04
15,79 1"7',43 1!:j,13.
16,57 ,18,41 20,22
17,43--T ----1g~38---~-2J ,29
~ . ~ ~ ~ I ~ ~ : ~ ~ ~ ~ : ~ ~
1_9,98; 22,24 24~ 46
gO,81__ _?3., H! . 2.. 5.1
2.4,93 ?7,8t 30,
28,95 32,34 35,69
3.?,9_Q :3.6,80 4Q_,_5
:36_,80_._41,19 4!5,54
44,46 49,85 55,18
Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u api S. Ins t al at i i s ani t ar e
Anexal .2A.
Tabel ul 2.4.27 b. Debl t ul de c al c ul pent r u api c al di l a l oc ul $ in funql e de nec es ar ul s pec i fi c de api , numi r ul de
per s oane pe apar t ament .. s uma debl t al or s pec l fl c e al e ar mi t ur t l or pent r u:
Ii.. = 0.47 IIs ap; noz=19 or e/zi ~ y= 2,326 c or es punzi t or unul gr ad de as l gur ar e de 99%.
~s [lis]
1: n~ 90 I/zioers. 70 I/zioers.
[lis] Na pers/ap. Na pers/ap.
---------
15
-__g,Q _-~--g~~-~ -
~,5 4_,9 _ 1,15 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0
, ,
I

1 2 4 4 5
,
6 7 8 9 10 11 12
0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07
i
0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07
O,tO _O-,tO 0,-19 _!l,lO _Q,_1!) _Q, 10 _0-, 10.. _Q,10 _0,10
,
_Q,1O 0,J 9
_0-,1_0 0,10
0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 015 0,15 0,15
0,17 0,15 0,1 0,15 0,15 0,1.5 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15
..0,2_0 _0-,_15 g,1 .
;
_Q ,1 5 9,15 OJ t5
0_,_!5 0,15 _-,15
I
0,15 0,15 O,1_ 9,15 _
9,g5 J l,_J 5 O_,j
,
_0,15 _o',t5 .9,15 0,15 _,15
_Q ,1 _5 0,15 0,15 0,15 0,15
(),30 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15
_QAO ._Q,15 9_j_5 0,t5 .P,t5 015
I
0,16 _0,1_5 9,15 0,15 0,15 0,15 0,15
9,50_ __,15
I
0-,-15 0,15
1
0,15
I
Q ,_1 7
:
0,18 (),15 0,15 0,15 0,15 0,15
I
0,16
,
_O,~O
0,1_ 0,15
I 9,_15 _O J1 7 _Q,_1_8 o.ao 0,15 0,15 0,15 0,15
I
0,16 0,17
0,80 (),15 0,16 0-,18
;
o,go 0,21 0,23 0,15 0,15
I
0,16 0,17 0,19 0,20
_l,Q 015 o,_~ _o,go
I
0,22 0,~_4 _0,2_6 0.11_5
I
_0,16 0,18 0,19 0,21 0,_2.3
_l,g __Q ,1 J .0,20 _Qg2
I
_0,g4
9~
.o,2_8 0,15 _!l,1_7 _0__,1_9 0,_2.1 0,23 0,25
.- , ,
1,5 0,19 0,22 0,25 0,27 0)30 0,32 0,17 0,19 0,22 0,24 0,26 0,28
_1,7 . 0,20 ..0,24 Q,2_7 _O,2_9
,
_0-,~2 0,:34 . _,18
9,2_1 0,g3 0,26
9,?8
0,30
g,Q....
(),g2 0,2. 9,2_9 0,:32 _Q,_35 _0.,37 0,19 0,23 _0,21:; 0,g8 0,39
O~?
-
2,5 Q ,25
,
Q,~
0,33 ._Q,36 _0,:39 .Q,_42 _Q~2 _0~_5 _0,2_8 0,~1 0,:34 0,37
:3,0
0,27
I
0,32 0,36
;
Q,39
,
0 _A 3
,
0,46 0,24 0,28 0,3_1 0,35
I
0,37
A O
_:3,
_2
!
9,3 _0-,:3_9 0-,-4.3
I
0,47
,
_O.,gO _0,g6 _0,30 0,34 0,37
,
0,4_1 0,44
4 ____M ? 9,37 0,42 _Q, 0,50 _Q,4 _0,28 _Q~? 0-,37 0,40 0,4-4
9A " -
:
t . i
5 0,36 0,42 0,47 0,52 0,56 0,61 0,31 0,37 0,41 0,45 0,49 0,53
I i I
6 0-,3j} 0,-46 I
0__,_2 .o,!)7 0-,-62 Q,_tl7 0,35 0,40 0,45 O,_E)O
0)54 0,E)8
I
,
7 _ 0,43 0,50 _Q,!) - _Q ,~
0,1)_8
0,"3 0,:37 _Q,~4 Q,49 0,54 0,1:;9 0,~4_
- -
_.
,
:
8 0,46 0,54
;
0,61 0)3.7 0,73 0,79 0,40 0,47 0,53 0,58 0,64 0,68
I
I I
I
9
. 9 A 9
0,57 . 0,65 Q ,_7_2 0-,7'8 0,_~4 .._Q,43 _Q,_O
-
_0.,-1:;6 _0,62 0,6_8 0,73
10
-Q,?
i J & 1 -,
0,69
1
_0-,-76
i
_Q,83
:
O,~9 .0,45 0,53 0& 0 _O,_El 0,72 0}7
12 _Q,7 Q,m 0,7'13 Q ,~4 0,9_2 Q,~9 0,0 Q,8 Q,1313 0,73 0 ,J_9 0,-8_6
14 0,62 0,73 0,83 _0,92 _1,0_0 1,08 0,54 0,64 0,72 0,79 0,87 0,93
16 _Q,1)7 0,7_9 ..o-,8j}
I
(),~9 1,08 1,16 .9.58 _Q1.~ Q,7_7 0,86 0,93 1,01
18 _Q,I2 __0,-84
i
(M t5 1,Q6
1.15_
_1,g _Q_,_2 0,73 0,?3 0,~2 1,-00 1,Qa
20 0,76 0,89 1,01 1,12
;
1,23 1,32 0,66 0,77 0,88 0,97 1,06 1,14
25 _o,_
,
_1 ,Q _1 ...1,15
j,28 _1,-4_0
1.1 O ,L5 _QA38 _Q,99 1,1Q .1,21 1,30
30 _9,95 1_,1? _.t?? .1,_42 1.16
1,13~
_O,?~ O,~7_ 1,10 1,?3 1,34 _1,45
!
I
35 ._1,Q4 _1,_2_~ _1 A O _ltEi 6 1_,71 _1,85 0J lQ 1,()6 _1,2.1 J ,.:34 1,4?
J ,9
:
c
40 1,12 1,32 1,51 1,68 1,85 2,00 0,97 _1,14 1,30 1,45 1,59 1,72
45 _1,20 J A2 __1.62 _. 1,81 lJ l.9
I
_2..113
_1,Q4 _1,2:3 lAQ
1,!)6 J ,_7'1 1,?5
50 . J ,28 1,5_1 .1,73 1,~3 _2,12 .?,_:3Q 1,1Q 1,:3Q 1,41 1,1).6
I
1,82 1,97
55 1,35 1,60 1,83 2,04 2,25 2,44 1,17 1,38 1,57 1,75 1,93 2,09
60 .__1A? _1& 8 113
_g,_1
t _g,: 3 1
i
-?,_~ 1L2~ 1,4 . 1,1313 _ 1 ,!l5 2,03 2,2.()
65 ._ 1,49
I
J ,Z_7'
. ?,Q?-
)~,?6
249 g,7'1 1,?~ _1,g2. 1,74 1,!;!4. 2,13 2,32
i - _ '- - -
70 1,513 1,85 2,12 2,:F 2,1:)1 2,~4 1,34 1,59 1,82. 2,03 2,23 2,43
75 1,62 J ,93
i
.?~1.
_2.,48 .2,73 .2.,-97. _1,4Q
1,13
6 1,8!::i 2-,12._ 2,-3~ _2,5:3
, ,
80
... t6~
_?'Qo_ g,:3_Q
?& 8 _2.,1;!4 ~,_10
1,4 ~72 _h!::i Z
2,gQ .2,4~ _2_& ~_
85 _1,75 _2,08
!
g,39 _, 2,68 .g,_96 _3,22. 1,50 1,_7'9 2.,_04_ _2.,;?9_ 2,2. 2,74
90 _1,~ _2-,-t6. ?,1~
2,78
~,01'
!
3,34 1,56 1,85 ?,12 2~~7
2,61 2,84
I
- ,
95 ___1,~? ~J g_~ 2.,13 .2.,8~ _3,H: 3,46
1& 1 _1,!::i 1 2.J !::i
~,4 2,lQ. _2_,l4
100
._1J l.:3.
g,30 2,6__
_2.J lI
_3,28 .~,58_ 1,66 _197 _g,1 J_' _ _: 3 _ _2,79 3,04
110 2,04 2,44 2,81 3,16 3,49 3,81 1,75 2,09 2,40 2,69 2,97 3,23
120 2,16 2,~ 2,~7 3,:H 3,70 4,Q4. 1,!l5 2,20. 2,5:3 2,84 .. _ 3,14
: 3 A ?
130 - g,?
2,71 3,13
_.
3,52 3,90 4,26 1,94
-
292.
2t:6.13 2,99 3,31 3.. I: )J _
140 2,37
,--2:84
3,28
:
3,70 4,10 4,48 2,03 2,43 2,79 3,14 3,47 3,79
_g,48 _J _g.J lZ
,
i
2,:3 150
3 c l . : 3
r
3,IE . . . 4g~_ 4,139_
-
2,12 2,~2 3,28
- .
3,63 3,!;}7
160 2,58
I
3,10 3,58 4,04 4,48 491 2,20 2,64 3,04 3,42 . 3,79 414
Not a: pentru suma debitelor specifice ale arrnaternor mai mici de 0,15 lis, debitul de calcul este egal cu suma debitelor
specifice, iar pentru suma debitelor specifice ale arrnaturilor mai mare de 0,15 lis, debitul de calcul nu poate fi
mai mic de 0,15 lis (zona cuprinsa intre linia orizontala pentru 0,15 lis si linia in trepte)
S. In s t al at i i s an i t ar e
Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a
Al l exa 1.2.4.
Tabel u l 2.4.27 b. (c o n t i n u ar e)
170 ?,68 3,22_
:
3,73 4,21 A6_7 5,11 2,29 2,74 3,16 3,56 3,94 _4,31
180 ?,78 3~34
! --
3,87 4,37 4,85 5,32 2,37
.. ?84
3,28_ 3,70 4,10 4,48
190
2,88 3,46
i
4,01 4,53 5,04 5,52 2,45 2,94 3,40 3,83 4,25 .4,65
200 g,97 3... 58_ 4,15 4,69
.!5,~2._
5,72 2,153 3,04 . 3,52 3,97 4,40 ____ 4,81
220 3,16 3,81 4,43 5,01 5,57 6,11 2,69 3,23 3,74 4,2:3. 4,69 _5,14
240 3,34 4,04 4,69 5,32 5,1:}2 6,50 2,84 3,42 3,97 4,48 4,97 5,45
260 3,52 4,26 4,~6 5,62 6,26 6,88 2,99 .3.61 4,18 4,73 5,26 5,76
280 3,70 4.. 48_ 5,22 15,92 g,60 7.25 3,14 3,79 4,40 4,97 5~3 6,07
300 3,87 4,69 5,47 6,21 6,93 7,62 3,28 3,97 4,61 5,22 5,80 _6,37
320 4,04 4,91 5,72 6,50 _7,g5. 7.99 3,42 4,1~ 4,81 5,45 p,07 6,67
340 4,21 5,11 5,97 6,7_9 7,58 8.35 3,56 4,31 5,02 5,69 6,34 .6,96
360 4,37 5,32 6,21 7,07 7,90 f3,70 3,70 4,48 5...22 5,92 6,60 _7,25
380 4,53 5,52 6,45 7,35 8,21 9,05 3,83 4,65 5,41 6,15 6,85 7,54
400 4,69 5,72 6,69 7,62 8,52 9,40 3,97 4,81 5,61 6,37 7,11 7,83
425 4,89 5,97 6J 19 7,96 8,91 9,83
,
4,13 5,02 5,85 6,65 7,43 8,18
450 5,09 6,21 7,28 8,30 9,29 10,26 4,29 5,22 6,09 6,93 7,74 8,52
475 5,28 6,45 7,57 8,64 9,67 10,68 4,45 5,41 6,33 7,20 8,05 jl,87
500 15,47 6.15
9 7,85 8,97 10,05 11,10 4,61 _15,61 6,56 7,47 8,35 9,?1
525 5,66 6,93 8,13 9,29 10,42 11,52 4,76 5,80 6,79 7,74 8,65 9,55
550 5,84 7,16
,
8,41 9,62 10.79 11,93 4J 11 _- ~,~
],,02 8,00 8,95 9,88
575 6,03 7,_39 8,69 1:},9~_ 11,16 12,34 5,07 . ___6, 18 7,25 8,26 9,25 10,21
600 6,21 7,62 8,97 10,26 11,52 19,75
i
5,22 6,37 7,47 8,52 9,55 10,54
650 6,57 8,08 9,51 10,89 ,
12,24 13,55 5,51 6,74 7,91 9,04 10,13 11,20
700 6,93 8,52 10,05 11,52 12,95 14,35 5,80 7,11 8,35 9,55 10,71 .11,84
750 7,28 8,97 10,58 .12,14 13,65 15,14 6,09 7,47 8,78 10,05 11,28 12,48
800 7,62 9,40
!
11,10 12,75 14,35 15,92 6,37 7,83 9,21 10,54 11,84 13,11
850 7,96 9,83 11,62 13,35 15,04 16,69 6,65 8,18 9,63 11,03 12,40 13,73
900 8,30 10,26 12,14 13,95 15,73 17,46_ 6,93 8,52 10,05 11,52 12,95 14,35
950 8,64 10,68 12,65 14,55 16,41 18,22 7,_20 8,87 10,46 12,00 13,50 14,96
1000 8,97 11,10 13,15 15,14 17,08 18,98 7,47 9,21 10,87 12,48 14,04 15,57
1100 !},62 11,93 14,15 16,31 18,41 20,48 8,00 9,88 11,68 13,42 15,12 16,78
1200 10,26 12,75 15,14 17,46 19,73 21,96 8,52 10,54 12,48 14,35 16,18
17,9.7
1300 10,89 13,55
,
16,11 18,60 21,04 23,43 9,04 11,20 13,26 15,27 17,23 19,15
1400 11,52 14,35 17,08 19,73 22,33 24,89 9,55 11,84 14,04 16,18 18,27 gO,32
1500 1_2,14 15,14 . 18,03 20,85 23,61 26,33
;
10,05 12,48 14,81 17,08 19,30 2_1,47
1600 12,75 15,92 18,98 21,96 24,89 27,76 10,54 13,11 15,57 17,97 20,32 22,62
1700 13,35 16,69 19,92 23,07 26,15 29,19 11,03 13,73 16,33
---
18,86 21,33 ?3,76
18QO 13,95 17,46 20,85 24,16 27,41 30,60 11,52 14,35 17,08 19,73 22,33 24,89
1900 14,55 18,22 21,_78 25,25 28,65 32,01 12,00 14,96 17,82 20,61 23,33 26,01
-
2000 15,14 18,98 22,70 26,33 29,89 33,40 12,48 15,57 18,56 21,47 24,32 27,13
2500 18,03 22,70 27,23 31,65 36,91 40,30 14,81 18,56 22,19 25,73 29,21 ~2,63
3000 20,85 26,33 31,65 36,87 42,01 47,08 17,08 21,47 25,73 29,89 33,98 38,02
3500 23,61 29,89 36,01 42,01 47,92 53,76 19,30 24,32 29,21 33,98 38,69 43,33
4000 26,33 33,40 40,30 47,08 53,76 60,36 21,47 27,13 32,63 38,02 43,:33 48,57
5000 31,65 40,30 48,75 57,07 65,27 73,40
,
25,73 32,63 39,35 45,95 52,46 58,90
Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i m ent ar e c u apa
~----
' C O I C
E c0
::J e rJ )
z-
i
11-
()
~
c
o
~C\I
o
-=
o
C\I
Ol
o
Ol
_ _ J _ _ __ _ _l
I . I '
~IC\I M~:~W ~ro Ol ~
a:i, a:i a:i a:i a:i' a:i a:i a:i a:i a:i
---1
i
~C\lM' ~~~
r -. . :r -. . :r -. . :r -. . :r -. . :r -. . :
c
o
s n
c
o
-=
: 0'00
88!80'0 0
~ ~i~:~' C' ) C' )
C\I ~irol~ ~ ~
I ,
0:010
1
0:0.0
88:8!8:88
000;000
C' ) C' ) C' ) iC' ) iC' ) C' )
I
00010100
000:0100
888!8;88
~ T"' " T " " " iT " " " ~ T " " " T"""
, i !
~ ow, C\lIC\I C' )
~~w:~~~
r--..r-, (OI I"' (\J
C' ) w ~I~:~ C\I
r -, . I
C' ) ~' C\I~:~ ~
C\I 0l:C' )! ~1C\I to
o 0 C\l1Ol, C' ) C' )
C\I C' ) C' )I ~ ~ ~
, I
~r:::~I~i~~
OO~' ~iC' )C' )
C\J T""" IT' ' ""iN co
I
I
~~~:~IL C' ! .L C' ! .
r :t 5 ~_ . 0:-.:iI' C' ) C' )
: T " " " T"""
i
~ ~. ~' r ol r o r o
ro ~' MiOi~ 0
W O' ~.~I~ C\I
~ C' )' ~' WI~ Ol
I ' ,
Ol Ol ~l r o, Ol ~
~w _ I '-;. ! ~I ~_Ol_
eo:oiolo 0
I
OOO, Oi~O
C\I C\I C\l1C\l1C\I C\I
J j_ _ _ ,. .
I
~ ~, I~~
ct) C' ) C\I iC' ) I C\i C\i
-t ~J
I I
~ ~iW Oll~ ~
T " " " ,. . . . ,,. . . . . , T " " " "I, C\J
o01c:iOf0 0
s . lnstalatii s ani t ar e
m -
n,
Ol
o
~
C' )
ro
M
W
W
o
C\I
III
Q)
a.
Q)
" 0
-
a.
Q)
is
o
o
~
en
eo
:;::::
c
Q)
>
::J
U
II
o
W
M
o
~
Ol
o
Ol
~
eo
III
J
5
" S
c
o
rJ )
c
o
-=
.9
' Ill
C
' Ill
E
Q)
gj
ro
a:i
" S
c
o
rJ )
c
o
-=
Q)
a.
Q)
" 0
s n
::J
c
E
. a:
a.
.,
iJ
:::c
::J
u
(ij
Cl
Q)
III III
C C
o 0
00

S. In s t al at i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a
An exa 1.2.4.
Tabel u I2.4.35. Pi er el er i l e d e s ar c l n i l i n i ar e u n i t s r e "i", p en t r u c o n d u c t el e d i n PVC 60 ,i 100
c u 0.20 - 50 mm, p en t r u ap a r ac e P
N
= 6 bar - PVC 60 ,i P
N
= 10 bar - PVC 100
_ . _ D _ f L _ 2 0 mill _.__ Q e _ 2_m_l11_ ... _. Q e 32m,!, Q e 4Q_.!Tlr:t! De 50mm
OJ 1~,.E 5mm I 0; 21,2 mm 0; 27,5m 0; 35,2 mm O J 44,2 mm
~_ .. viii', __ "'-: i i ~ v i ~. v i ~ v i
-_ TIs mls Palm lIs mls Palm lIs mls Palm lIs mls Palm lIs mls Palm
- b - ; - 0 2 - _ 0.09 14 0,06 0,17. 29 0,16 -. 0,27 46 0,32 0,33 48 0,60 0,39 49
. O~03_~ 9~I~. _ 29 0,08 Q ,? 3 _j __ 41:! OJ l!L_ ._ Q ,~? 62 0,36: Q,~? 59 . ()---,-~5O,4~ 57
0,04 . 0,18 ~4r_-- o ;_ fo Q,28 .I1. 0,22 .Q_,~7_~ -SO ,. 0.40 Q,_41 71 OZO 0,46 64
_ Q ,() _ ~2-Q-::?~_. 6_8 (J ,g Q,34__j _ __.!!7 : 0,25 __ (),4:2 100 Q _ j4 OA~ 8:3_ Q,75 . O,~!:! 72
0,06 l QI28 93 t 0,14 0.,40 l 12~ - 0;28 0,47 123 0,48 0,49 97 I 0,80 . 0,52 81
__0.,9'7. Q,~' 122 0,_16 Q ,tl.~ 159 0,_31 O,2 147 0,52. Q,_?3 112 0,85 O,_5_5 92
0,08 0,37 153 0,_:1_f3O,!51_;_J __!!_~ O,3~ _.(),57 172 0,56. o.,_~ 127 O, ! ! Q 0,59 99
--_.. , ..---.
O,Q9i 0,4~. 188 0,20 0,57 235 0,37 0,62 200 O,~O. 0,62 144 0,95 0,62 110
__QJ o __O,4_. 225 .. 51)?.? 0,62 277. 0,40 0,67 229 0__,~4. Q,E ?& 161 _ !,QQ O,6~ 119
_.0,11 . Q , ?. ! _ 266 O,.?.1; 0,68: 334 : 0~43 0)2 - 260 0,68 O,7Q 179 1,05 0,68 132
0,12 0,55 309 0,26 O,7_f_~-~73-" 0~46- - o ~77 294 0,72 Q J? 4 199 1,_10; 0,72 141
0,13 i c i,sO 355! 0,?8 _ Q,J !:!.. ~25 O,4'. Q,I:!:3 328 Q,?6: 0,_7_~ 219 1_,_1 Q,7 155
. Q ,!4 =r 0]i5. 405 _ O~O Q,___48O_. O,.2 _ Q,I:!__ 364 0,80 __o.,~? 239 1,_?0 O, J8 166
_QJ , _0,69. 456 0,32 _ 0,.!:!1 __ 5~Z _ . . Q_, _D .. ! :! _3 403 0_,4 Q_,_~ 261 1,_? 0,~2 179
0,16 . 0,74 511 O,;34! 0,_l6 598! 0,58 0,98 443 0,88 0,90 284 1,30 0,85 191
0,17 : O~79 568 0,36 1,()~.~ .!>_2I 0-,61 1,Q:3 484 0,92 0,95 307 t,?_5 O,I:IB_ 204
-0,18T_.o;83 __ 628 .. 9):38~ 1,08 728 0,64 1,08 528 0,96 0,9!:! 332 1.~9 Q,~l 217
_9,.19 Q,!31:1 691 0,40 1~3 i 798 -;-O~67 -1~13 572 0 i.oo 1,93 354 1,45. 0,95 231
O,2Q__0,9.. _ 756 0~1?.'c _159 ...__ 1! 7Q . O, ZO 1,18: 618 1,_Q4 1 _ ,Q ? _ _. 383 _1,50.' Q,98 246
_O,?l _ Q,!lZ 824 _0-,44 L~.!5 _~4~. Q_,73 1_':~3 666 1_,08 1.,1_1 409 1,5_5 1_,_QJ 261
0,22 1,02 895 0,16 1,30 19_23 0,76 1,28 717 1,12 1,.15 436 l,_O 1,04 276
0,23 j f,06 968 0,48 1,36 1104 0,79 1,33 I6. . 1_,_!_6 _ 1_,_1!:! 465 1'_? t.()~ 292
-_o.,?4~ ILl_! - 1044 0~56 1,42; W8B 0,82 1,38 1:I?_1_ 1_ , 2 Q 1_,~3 494 1 ']() 1,11 308
0,25 i 1,16 1122 6_;g 1;t.l 1274 1[ 8_ ~-1~4_3:._ 87.. _ 11.4 _ 1_ _ , g Z 524 !_.]_5 1,1.4 324
__().26:-1,.2Q 1203 0,54 1,53 1363 0,88 1,48 932 1,?8 1,32 555 1,89 1,17 341
0,27 ! 1,25 1286 _Q_,!5~ 1,?.!!._ .. 1454 O-,!:j l 1__,!5_3_989 1,3_? 1,36 586 ,1,1:I_. 1,_?1 358
~ O,?l:Il_1,2[ ~ 1372 0,58 1,64 j 1549 0,94 1,58 1_Q_4.!:I ~_1,36 l_.__4_Q618 1_,!:j Q 1~_4 376
(),.?9 ; 11? 4 1460;- O,E ?O 1,70 -: 160 O,97-:1.:3 1109 1,40 1,44 651 1,95 1,27 394
_0,30 ,!,?9 _. 1552 Q,~~ 1, Z_ 6 _ :. J J 4 ._l,O_Q_. 1,E ?8 1172 _..J A~ 1_,__4_~685 . ~,OQ_. 1_'?0 412
__(),~1_ 1L4 ~. 1644 0.!~4 1& L._ .1_848__ l..Q~ .. 1,Z < 1 1236 1.,48 1-,52 720 __g _,_0_1_,~4 431
Q,32 1-,~_1:! 1740 1 0,66 1,8_7 J 953 1,06 1,79 1302 1,52 1,5_6 755 2,1_0 1,37 451
0,33: 1,53 1838 I 0,68 1,93 i 2061 1,09 1,84 1369: 1,56 1,60 791 2,gi 1,40 470
0,34 . .1,57 1939: 0,70 1,98 j 2171 1,12 1,89 _14~? 1& 0 1,.1 828 2_,20_. 1,4~ 489
_ Q , _ 3 51 1}>? ~Q 4iL ~z_ ~ 2 , 0 4_ :L ?i~1 1.}_ 1..~4 _150?~_M__4 1,_E ?~ 866 2,25' 1,47 510
0,36 1,66 2147 i Oltl. 2,10 2400 1,18 1,!:!9 1579 1,68 1,73 905 2,30' -~56 530
<f37 ; 1~7f 2255. 0,76 :_2_.1._,-._2511:1.: J ..21_. 2,Q4 16!?? ._1..?2 1J l 944_ _2..3~_~ 1_._3 551
Q,381._1~t[- ~~__5~.Q~Z~ i- ?,_?__1_ .._2639l1,?.4 __2-,Q9_. 1727 1,76 1,.81 984.2,40 1,56 573
.9,3.9 ! l,.flQ 2478: 0,80 i 2,27 i 2762 : 1,27 2,14 rT80~ 1,80 1,~5. 1024 -~-2,45 j 1,60 594
_0,40 __ 1,_~~ . 2593! 0,82 . 2,32 ! 2888 : 1,30 .. 2,19 1881: 1,84 l,~~._lQ~____~O ,_1,~_3_ 616
_Q,41_._.h~Q... 11iQ_L:0~~4: :=2,38 : ~917.-+l;?r_~~.~?Lf 1~~L: 11:1.8-- 1_,!!~ . 119~ ,_ g,? . 1,66 639
0,42 1,94' 2830 i 0,86 I 2,4.4__j _~_!.4.8 I 1..36. 2,?!:j _ .g o_4_! I 1_~2 197 1151 : 2,60 1,70 662
O,4_3-j 1-;99 2952 ' 6,88 2 A_ 9! ~_?1:!2.~1,3~ .. 2..34 2124 1,96 2,9.? 119 : 2:65- i,'i3 685
0,44 2,03 3077 I Q~90.. 2,55 I 3418 . 1,42 2,39! 2207 ? ,Q Q 2,0.6__123!:! _.2.,!Q. 1,76 708
O,4SL?_,_QI! 3204 i O_,_!!? _ 2,E lf
T
3557: 1.45 . 2.44 ; 2293 2,04 ?.1Q _ l_?fI__ 2_,7~ 1.?_~ 732
.Q,46 : ? L! ~ 3333 r 0_L!:I__4 2,6.6_: ~699- 1~4B -2,49 2380--) 2,98 2,14 1331 ~,~9 1,83 456
0,47 i 2,17 3464: 0,96 : 2,72 ! 3843 1,51 2,54 2468 _?J J 2 2,_!~ 1378 ?_& ~ 1,~~ 481
-0,48 . 2,22 .. 3598 :--O~-98--'-2,78 -;-3989 . {,54 .. -2~59-~~]~_. 2_,1~_ ?,~.? 1425 2-,90 1,89 806
-0,49: 2,27 3734-' f;q6~' 2'1 :I~: 4138 {57' 2!~4 2649 2,20 2,26 1473. ?,95 1,92 831
_ O~50_~ ~;31_. 3873 l_,_Q_? __2,8~ . __4?J }Oh>(). ~? (). _ 2 J42 ,2,24 ~,?_o_ 1522 3,00 1,96 857
0,51 2,36 4014 1,04: 2,95 4444 1,63 2,75. 2836 2,28: 2,34 1572 1 ~,9~ 1 J ,~:[----883
_O,52_-2,40 =:4156 1,06: 3,00 : 4666-1,66 --2,80-: 2932 g ,~g ~~j ,~I-1622 I 3,10 2,02 909
_Q J! 5_3 2,45 4302 { OB ; - 3]6-
r
4760- 1~9 - 2,85- 3029 2,~6 i 2,4~ 1674 i 3,15 2,05-- 936
0,54 2,50 4450:1~10 3,12 4921 1,72 2,90 3127 2,40 12,47 1726 3,20 2,09 963
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api S. lnstalatll sanitare
Anexa 1.2.4.
TabeluI2.4.38. Plerderile desarcinA Iiniare unitare , , 1M . pentru conductele din PVC 60,1100
CU De 63 -125 mm. pentru api race PH =8 bar - PVC 60 , I PH =10bar - PVC 100
-D~63-mm- -- -~-- De-7~ m~_------- Desomm 6~ 11-0-mm De 125mm
g56 mm _ OJ 6~ mrn_ [);BOrl1rn_ _ _ ~, _ q~_97, 8ITI~_ . 0; 111, 4 mm
\ f c; _ v _ J i ~ _ v i ~ v i ~_ _ . v . i .~ . v
lIs m/s Palm lIs m/s Palm lIs m/s Palm lIs m/s Palm lIs m/s
1_, _1 Cl Q, 4 45 1, ].9 O, 4~ ~ 2_, _Ei_0 "0_, Ei2 38 4, 2Q. O, ?~ 34 6,QO 0,62
1, _18 , Q, -41:1 52 I 1, ~1 0, 52 48 2_, _"[5_~0, 55_ 42 4, 4_? _, O!li~ 37 _6, ~8 Q, !l4
1, 26 : 0, 51 58 1, _92 Q, 5Ei 53 2, 90 0, 58 I 46 4, 64' 0, 62 40 6, 56 0, 67
1, 34 _Q'4 65 2, 0~ 0, _Ei8 59 j 3, 05 0, !l1 51 4&6 (l, 65 44 _, 134 Q,]Q
1~42-: Q, _51:1 72 2_, 14 Q, 1 65 ~, 20. 0, 64_ 55 Ei, O~ Q, 68 48 I, J 2 Q_, ]~
1, 50 '0_, _~_1 79 2, 25 Q& E i ~ 71 1 :t~5 0, 1)7 60 Ei, :3(l 0, 71 51 I,40 Q, ]6
1, Sa-; 0, 64 87 2, 36 0, 68 77' 3, 50 . 0, 70 65 5, 52 0, 74 56 7, 68 (), 79
J _, ~Eij _ (),Z 95 2, 4? Q, ]1 i 84 _3Al. 0, Z3_ 70 Ei'?~ 10'?!? 60 Z_, 1l~ q,82
1, 74 : 0, 71 103 2_, _8 (F4 90 3, 8Q 0;{'6_ 75 5J ) i Q, ?!! 64 It~~ 0, 8Ei
1~82: 6, 74" 111 2, 69 0, ]7 97 3, 95 0_, 79 80 6, 18 I 0, 82 68 8, 52 0, 87
j . -_.. 1 I
_1_, _!}Q_jQ_, ?7_ _ 1 120 2, 139 0, 80 105 i 4_, 10 0., 132_ 86 _'~9 t' 0, 8Ei 73 ~139 Q.!}Q
1, 98 Q, I3Q' 127 2_, _~1 Q."f ,- J i~ 4, 2 _ 0, 85_ 91 ~, .2. (l, 88 77 . ~&8 Q_, 93_
g~06- 0, 84 139 3, 02 0, 87 120: 4, 40 0, 138 97 6, 84 I 0, 91 82 9, 36 0, 96
2, 14! Q,8 Z_ 149 3, 13_ 0, 9Q 128 I 4, 55 0, 91_ 103 7, 06 Q'!}4- 87 ._~, ~~ o.!}~
~_, ??_ O, !}Q 159 3_, ~4. Q, ~~ 136 i 4, 70- 0, ~4 110 7, 28 0, 97 92 . ~, 92 1, 92
~, 3_0_ 0, 93_ 170 3_, _3_Ei_. 0, 9Ei 144 T 4, 85 0_, !!7'__ 1l~Li&9 f , gCl_ 97 1_(), 20 _ 1, 9Ei
2_, 38 0, 97 180 3, 4Ei 0, 99 153 5, Q9 1, 00 122 I 7, 7~ 1, 03 102.10, 48 1, 08
_2_, 46_. l.QO 191 3_, .EiZ_ 1..93 162 Ei.1.Ei ~ 1_, _03_ 130 ?J l~ 1._06 107 .19 _ ,I 1_ ,_ 1Q
2_, _EiL. 1, _03__ 202 3_&1:I. 1, 0 171 ~, :39 1_, Q5 136 8, 1 1., 99 113 1J _, _Q_41, "l3_
_2, 62 , 1, 06 214 3, 79 1, 09! 180 Ei.45 1, 08 143 8, 3_8 1, 12 118 11, 32 1, 16
2, 7Q_ 1.J Cl_ 226 3, 9Q _ L_1? 190 ~, I)_Q 1_, 11 150 8, f jO 1, .15 124 _ 1"1&0 1, J 9
~;7.:8 1, 13___, 238 4 ,Q 1 _ 1, _15 , 200 5, 75 1_, 14 158 8, 8?! 1.17 130 . 1L~f J 1_, ~2
_2, 81) __ 1, 16 250 4, 1? LJ 8 210 +_5, 9<) 1)17_ 165 9, 04 1, 20 135 _ 1_2)16 1, 25
2, 94 1, 19 263 4_, ?3 1, 21 220. 6, 05 1, 20 173 -_ -9, 26 I 1, 23 142 12, 44 1, ?8
~_, _Q2_ 1, _?3_ 276 4_, 34 1, ?5 230 :_~20 1., ?3 181 9_, 41:1' 1!_?!? 148 12, ]2 1, 31
3_, _10 _. 1, ?6 290 4, 4Ei _ L?I:I 241 6, 3_Ei __1)?Ei_ 189 1l, Z_0 1, ?9 154. 1_3_, 9Q_ 1_, 33
3, 18 1, 29 303 4, 56 1, 31 252 6, 50 1, 29 197. 9, 92 1, 32 160 13, 28 1, 36
3_, 26-, 1, 3_2 317 4 _ ,f~Z 1, , 34 263 6, 65 1, 3_2 205 I 10, 14 !, ~5 166 ~_.1~, .Ei1) 1~!}
3, 3_4_ 1, _3_ 331 4, _11:1 h37 274 1), 13 1., 35 214 1Q, :36 I 1, 38 173 13, _84 1_, 42
3, 42 1, 39 345 4, 89 1, 40 285 6, 95 1, :38 222 10, 58 1A1 180 14, 12 1, 45
.3, EiQ_ 1, 42_ 360 5, 00. 1, ~4 297 Z,1 _ 0 1, 41 231 1(), ~.9 1_, 044 187. 14, -40 1/:1-8
~_, Ei8__ 1, -45 375 ~, 11 1, -47 309 L?5 1, 4_4__ 240 _ "11.02 1A7 I 196 ~.1_4_, 13 L.Ei1
3, Ei_!l _, 1, 49 391 5, 2? __ L.Ei0 321 L.4.0 _ 1_.17. 249; 11, ?~ ~ !, 5Q - 201 . 14, ~ ~. 1, 4
3, 74 1:".Ei2~ 406 5, 33 1, 53 333 7, 5_5 1, 50 258 11, 46 i 1, 53 I 208 15, 2-4 1, 56
3, 82 1, c 422 5, 44 1&6 346. ?, 70 1_, Ei3_ 267 11, 68 1, 56 , 215 . 1Ei..Ei_2 1, .Ei9
3__, _9_Q __ 1, .Ei13 438 ?)5Ei 1, ~ 359 ._7, 85 , J , EiEi_ 277 di, 90ij, .Ei_ -+ 222_ .15, 8_Q 1 Eg
3, 98 1, 62 454 I 5,p6 1, ~3 372 8, 00 1, 59_ 287. 12, 12 I 1, 61 : 230 .16, 013 1, 65
4, 06~ L 471 i J] 1, 6 385' 8, 15 _1., 62_ ?~6_; 12, 34j L! j238~ .1~~ __. _L8
4, 14 ~ 1&13 __4~ 1 Ei, !l8 1.9 398' 8, 30 1.&5_. 306 ! 12, 56 : 1, 67 i 246 .16, 64 __ 121
4_, ??__ 1, ]1 Q_j 5, _!}!!__ _1_, 7? i -4J 2-'!l, {~ , 1_, _~_ ~17 T i~,7~ {70r~~4-.16, 92 . 1, 74
4, 30 1, 75 523 I 6, 10 1, 75 426 8, 60 I 1, 71 327 i 13, 00 1, 73 ; 262 -- T7, 20 - 1, 77
~,3_13 _ 1J~ _ 5j1_ I ~_?_1_ 1.713 444: 8, 75 l 1, 71. 337: 1~.?_? il~ l270 __ 17, 413_. 1, ?9
~, ~6_J 1_, ~1 I 558 : 6, 32 1_, ~? 454 .: f !J l_Q_ I 1)77 348 13, 44 i 1, 79 I 278 1?,?~ L2
4)54 . 1, 84 1 577! '-6, 43 1, 85 469 ~, 0_5 1, 80. 359 13, 66; {82 I 286- 1_8_, Q4 1.85
4, 6?~ 1, ~8 ! 596 i~!5-4 1)88 483 ~, 2Q_ 1_, ~ _ 370 j_1~, 88~ !& - ?!!5__ 18, 32 _ 1, 88_
4, 79 1~1_ I 614 ; 6, 65 1~L_ ~~8_ !}, _3_5. 1!~6_ 381 14, 10, 1, 88 l 304 1_ Itg 1_, _91_
4, 78 1, 94 I 634 i 6, 76 1, ~4 513 9, 50 1, 89 392 14, 32 i {91 i 31'2 11:1, .f J 131, ~4
-4, 8_~_.. 1, 97 ~ 1)53 I f iJ I] L~l. 528 . !!, I:l?_ 1_, !!2_ 403! 14, _54 I i,~4. i 321 1~, 1 _ 1 ,n.
_4_, 9_4_ .__2, _0_1.! _6_72_. I 6_, .9_.8_.2, 00 544 ', ' 9, 8_0_ 1_, 95._. 415 14, 76; 1, 97 : 330 1..9, 4.4_ 2_, _0_0
~ - ~~ ~ ~ - _ - -. -_ - . 427 14-, 9-8r-2, OO 1339 19.~, -_7. _2 2_~ , _02 .
.?, ()g j. g, Qi _j __f :l~~ L 7, 01l 2, 04' 560 , 9, 95 1, ~8_ I _ ~ ~
5, 10 2, 07 I 713 ; 7, 20 .-2, 07-----576 r1Qj6 2, 01 438 1, ~O ~Q~ i 348 20)00 2, 05
5: 18 -, 2,}() -1 73~ _L ?_, :3, 1 2, 1Q__. 591 ! 1_Q12 2, ()"L 450 1__, ~2! ~9~ . 357 20, ?13__ ?, Q8_
5, 26 2, 14 I 754 , 7, 42 2, 13 608 10, 40 2, 07 462 15, 64 i 2, 08 367 20, 56 2, 11
i
Palm
35
37
41
44
47
50
54
57
61
65
68
73
77
81
85
90
95
100
104
108
113
118
124
129
134
139
145
150
156
162
168
174
180
186
192
199
205
212
! 218
225
232
239
246
253
260
267
275
283
290
298
305
313
321
S. In s t al a! i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a El l
. . . .
,tU I
E
~~(J )
c::
o
: g C \ l
o
l:>
o
C \ I
I X l
c o
o
f .,
~
c o tU
c::
~
o
LO..
o
~
" <: t
: g
:J
1. 0,1. 0 L O; C Ol X l m, O O~ I
1. 0 1. 0 1. 0 c o ~. ~ . ' e -
o a ojc5. c5 o . c5 T " " " .0 ii
__ I
1. 0 ~.i~.~. C ' ) ' c o ' c o ' 0
C \ I ; C \ I C \ I T " " "
__ L
1. 0 1. 0 1. 0: I X l T " " " " <: t ,C \ I c o : m
,. . . . +- ,. . . . " " ' C \ J : C \ J ' C " ) . q - ' L O
c5 aatc5 c5 d OJc5i a . . . . . :
! ' ; :;
C \ I ~ " <: t i T " " " , 1 X l L O, L O~O ~
. CIJ L OI I X l ' O C ' ) C ' ) . " <: t w
00c5 0": ": C 'Ii, " <: t l a j ~
T " " " C \ l C ' ) " <: t L Oc o ~l X l m
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
~
tU
c::
tU
o
o
..
g g !g l;;~
1. 0 L Oi L OI
I X l m
9
I 1 - E
t8 t8 t81~;: ! 0; :
a.
001
0100
T
m m, m, m m
c c i c c i ' c c i 1 c c i c c i
C \ I C \ I , C \ l I C \ I , C \ I
t - - M
" c o
~~i~'~LO 1. 0
M C 'Ii C 'lil C 'Ii C 'Ii ~
-~t ----- I
~~;~I~~ ~
a0: 01aa a;
C \ I " <: t ' C O! I X l O tU
aa 0,0.": a,
" <: t
1. 0
T " " "
c o
Q)
"0
Q)
c::
e n e n 1 e n I e n e n o:!
C \ I C ' ) , " <: t 1. 0 ~
a.
Q)
"0
a
c::
Q)
....
T " " " C \ l C ' ) " <: t L t : ! ~
. . . . . :. . . . . :. . . . . :. . . . . : ~ i s
Q)
"0
m
-
a.
~
"0
c::
o
(/)
c::
o
- =
)tU
E
OJ
tU
: -!:
"0
tU
o~
a.
Q)
(/)
c o
.....:
Q)
a>
c::
tU
s
c::
g
tU
U
]1
.!!!
~
tU
c::
tU~
. Qo o
o
..
T " " "
L t : ! o o
C \! Q)
a>
T " " " C : :
C \i~
Q) (/)
a> c::
c:: 0
tUl:>
o
s n ~
c::
e a>
- - 0- tU
Ul- _
~~
<0 ~
~~
tU tU
c:: c::
o 0
00
....
LO~
~,. . . .
c c i " " :
Q) Q)
a > a >
c:: c::
~~
( / ) s n
c: c::
o 0
~~
Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u apa s . Ins t al at i i s ani t ar e
Anexal.2A.
TabeluI2.4.38. Pierelerile de sarclnlliniare unltsre "I",pent r u conductele din *1 zincat
cu D. 17,1 - 48,3 mm, pent r u api caldl, k = 0,8 mm,
De 17,1 mm De 21,4 mm De 26,9 mm De 33,7 mm , De 42,4 mm De 48,3 mm
0; 9 ;;r mill 0; 13,i mm 0;18~6 mm . ,D;24,? ~rri ----b~ 3 2 ,9 _ mm --0; 36,8 m~
V a ' V ~I' , . l i ;; - v 7 ~:-:_ -_ ~-_ ~- --i ~- v i - "- ~ - v _, i ~_ g~~~V _._L
lis m/s Palm lis m/s Palm lis I m/s . Palm. lis rn/s :Palm. lis rn/s :Palm lis. m/s Palm
- ---c ---..,--- ---j------ ------ -, -- ---f -- -- -~ -- --- ,--- - .--- -, ---, --- f----_ --- ---, -- ---- --.. _--- -, -- -
0,010 0,14 110' 0,020 0,15 7Q :O,O_?_O; 0,18 i 64 :0,100 0,22! 60 ; 0,22: 0,26 55 0,30_~0,28 56
0,Q12, 0,1_7; 156 :_Q,02~~_i:lJ l~' 100; 0,-Q5~.(),g_L;__8_~+Q.114, 9 J ? !_I ~ :_Q,?~_: 0,29 : _7L__Q~LQ,31 67
Q,Q1~o,go,_?10_~_0,_Qg89121 __1~ _.~_0,066 _0,24 ' _1Q~'-~O,128 0,2~~~_~_Q,_?_7_ 0,32 112, ,0,36--,__9,34.~_~Q
0,Q16 0,23. 274 jO,03? 0,24. 175 .0,074: 0,271 137 :0,142 0,31 , 121 i 0,30 .0,35. 101 I 0,40 0,37. 99
0,_Q1~!0,2,6_'_345_j_Q,_Q:3Q. __Q,27 2gL-,-Q,0~ 0,:3; 168 J O, 156__0,34 1415! O,~?_, 0,3_8_.115_ 0,4:3_, 0AO , _111
0,9?O 0,29, 424 ~0,_Q4(L9,30. 2'Jg _Q,09Q,_Od~'__202 ,_Q,1!_0_O,3,7.172 dl_,3,15 QAt, 13,IL_0,46-,-_9,43. 130
0,022; 0,32 , 512 lO,044, 0,33. 329 0,0~8; 0,36 .239 ,0,184. 0,40 201 i 0,38, 0,44. 162 .__0,49_, 0,46 147
0,024. 0,35 608 i 0,048 i 0,36 390! 0,106 0,39 279 ,0,198 0,43 232. 0,40 0,47 180 0,52: 0,49 166
0,021f 0,37 ' 712 10,052
1
(),39 ~_7l9,-1_14i 0,42. 32~ ,0,212' 0,46: 266 , t14,~_, O,Q. 207 __0,5I?l.Q,15?: 19_2
OJ )28~(),40T 82520,956~ Q,42 _5~ _! 0,_1g_?, _QA15_f-3_6~ __,0,22_Ei._OA9_
f
_ 302_1___Q._45 1_ Q,53 .g2I ~0,15~~_Q,515. 213
0,030. 0,43, 946 LO,960L OA5 . 6Q7 ~0, 13Q[O,48! 419 ,0,240. 0,52: 341 , 0,48 ' 0,56 . 258 0,62_: 0,58 235
0,032 0,46! 1075 i 0,064 i 0,48 690' 0,138' 0,51 ' 471 i 0,254 0,55' 381 ,0,51 0,60 291 0,65 0,61 258
():Q3( 0,4.9:[ 1?1g;_Q;_Q6':::QL50 : jz~Io~f4i_0,4T2Y Ic),~g68~~Q,58-~~24.-:.9~,3~~0~63"I 311 =-_(),6~-~-0~1?4 . 283_
0,036 0,52' 1357 0,072 0,53 872: 0,154: 0,57 l 586 LO,282 0,61! 469 .0,56' 0,66 351 0,72" 0,67 317
0~03_8.0,5 ~1511_~Q,_07_~QJ i6__97_0! Q,_16i 0,6Q l648 ! Q,296: :0,64 ! ,517 _~.- t15_~.0,Ei9_: 3,76__'0,75" _Q_,70 343
0,04Q_()'~~j_'1_73__,_0~130~Q,591075: 0,170 0,63 i 713 ! 0,310 0,67' 566 0,61' 0,72 : 416 0,78 0,73 371
0,Q4_2"0,Ei1_i,1843_LQ.()8~___Q1.132 1184--:-:Q-,1 ('?,i_O~~_-_TI8 f ~Q,324~,Q;Z_0~: -6 W _ T ~4: : 9 ,75 , 4!_~(),81 -: 'Q,_7_6 :_400.
0,044. 0,6,3: 2021,0,0813, Q,65 .1299: 0,J 86 0,68 i 853 0,338 _0,74: 672 : 0,66 .0,78 : 486 0,84
,
0,79: 430
0,046 0,66' 2208,0,092 0,68 1419 0,194 0,71 ! 927 0,352 0,77 729 .0,69 0,81 531 0,88 0,82',472
0,048- O~69r2402'-6;09~ 6)1 .1544' 0,:20'2--0)4;-1005 ;6,3 66- 0;80, 788 : 0,71" 0,84'1 562-'-0,91' -0,85 T 505
O,()SO: 0,72:2606]l;ioo:-g)4 '1674 '-0;:2-1"6; b;7i 1
1086
"0,380'-0,83-j- 849 r 0,74 0,87 61'1 0,94-- -0;88. 538
0,052 0,75 2817 0,1040,77 1810 Oi 18' 0,80
1
1169 ~394 -0,86 912 .0,77 0,90! 661 '-0,9i 0,91 .573
0~054" 0,78-
1
3036-~0-,108i 0:80 }951 ~0.22s::__(),~t125_IQAQI3_Q~139_,9 I ~j__Q,I 9 ~, 0~3': 695-'-1,00= 0}94l ~,09
0~056" 0,81 ' 3264--'6,Tf2'0,83 .20~7. 0,2~4 0,136j 1346 iO,l1,2,2.,.0,921101.6: 0,82. 0,96. 749 1,04_Q,97 .658
O,Q~:0,13_<_350Q:_O,116~D,86 2249,0,242 0,89 i 1439 '0,436 0,95' 1117' 0,84 0,99' 786 1,07 1,00 697
0,06,9__0,I3L},73'L 0, 12_Q_0_,13_!:i .g4-06_-_( ) ~25b' _Q_,9211j37-: 0,450'-' 6:98_jj~LQ,87 ' l,Qi~843 -1,10=_i_D3 , i~
0,062 0,89 3996 0,124 0,92. ?5_13_ .Q,258: _01~5J 1~3_._0,,!6_4 1.Q1_,1?_!?_1LQ~O, 1,Qq_' 9_Q2 1,1~_.1,06, I 77
0,064 0,92 '425iTO~128~O,95 2_735,9,266' 0,98 i 1737 LO,478 1,04 1341 i 0,92 1,09 942 1,16. 1,09: 818
O, Q E l : Q,!i5J 4526_j,132
'
Q,98. 2_9Q9:Q,n4, 1,Q1_j_184~_;_9 ,49 2 1,Q7_142_0: Q,95 _1,1g, 10Q _1,20_._1,13' 131'5
0,068 0,98' 4803' 0,136 1,01 3086 0,282; 1,04
1
1952 0506 1,10 1502: 0,97 1,15' 1047 1,23, 1,16 920
_-_----- --,.-,-- -------,------------ ----- _----- --- --, ---------.-- -----_1_--- . ,___I. ~--- ------------1-----, --------0-- ----- ---- -----.--------. -------
0,070. 1,01 5088' 0,140: 1,04 3270 0,290' 1,07 '2063 0,520 1,13 1586' 1,00 1,18,1113 1,26 1,19 965
0,Q72, 1,0( 5382_:Q,144LL07. ~45J l,0,-298:_1,_10_1_?1('~~0,534.__1_!_16,_!E)R~1,0~+ 1,2_1.118Q:_1,2~=J ,22 .1011
0,Q74:.1,Q7_~_5Q4j_Q,_1~~_1_1036:3 _Q,306~1,1~t?2~_. 0,5413_.,J ..!!:I;J 7_0, 1,05. l '?l l ~ 12_2_6 _ ___1,32~lg5: 1Q_59
0,0761,105994'0,1521,1338520,3141,162417 0,562 1,22!1851 1 1,08,1,27 1297 1,36 1,281124
0,078 1,1-2: 6312-[_0,156_1,16. 406' 0,32i 1,1912541 ;0,576: 1,25 j944. 1,10! 1,30 I 1.:345: 1,39__1,31 '1174
0,080. 1,15: 6638,0,160. 1,19 4266' 0,330' 1,22 .2669 '0590 1,28' 2039: 1,13, 1,33 '1419 1,42 1,34 1225
-----,--- ------,._--- --_. -r f- : _- ----:.----- - . - -------.--. ---- .. -.-,.-. -- ---j-_.._- '-:- -~--.-------------L------l------~-- ---.-_-,.-0- _. --- ....~--..-.. . -------
o,Ol3g__1.113+J )!:j73LQ.1!)_1__1,22.114f!1 ____Q,338' 1,?_4_t2Z!3!:11_Q_,@04,_1,31 :2__1~!_; !.1~ Lt3__J 1~~5 _L45~_j,37_ .1_277
0,084 1,21' 7316 _0,168. 1,25.4702.0,346 1,27 i 2933 ,0,618 1,34' 2237, 1,1S! 1,39 : 1547. 1,48, 1,40: 1330
O,Q@~1,2_4__1'67_L~,172.,1,,28.4927 _Q,,:3_q4_ 1,~Q_1:30_7Q_;_QLI?3?"_1_,~7 l-2_3~!:I'1_,g1 1,4_2, 1El2_Z_1,52, _1,43; 1493
0,088 1,27. 8027' 0,176, 131 5159 0,362' 1,33 :3209 '0,646 1,41: 2443 1,23 i 1,45 '1681 1,55. 1,46, 1459
-------. - - -t- -- -~, ------~---[--- ------------;------- . . --------j-- ---------.--------- ...------------.-------- --------;-------~-- --------_._-------- -<r---
0,090 1,30, 8394 0,180 1,34 5395 0,370 1,36 13352 '0,660 1,4412550 1,26 i 1,48 1763 1,58 1,49' 1515
0,092 1,33 i 87'70' 0,184' 1,37; 5636 .0,378; 1,39 1
3498
-0,674' 1,47; 2659: 1,29 I 1,51 ' 1848' 1,61' 1,52' 1573
0,994, 1~:3~-~_!:I1~4_rO~)88~j~40, 581!3~Q~_86}1,1iI3648 :0,688:- 1,5() ~77Q i 1,~n{154: i9 0~-:1~64__:I55:16:32
0,096 1,38: 95460,192 1,43' 6135 0,394 1,45 i 3800 '0,702 1,53 2884 1,34! 1,57 : 1994 1,68' 1,58 1713
--------,- ---------.-.--,------~--. ---t-------r----------------- .. _-------,._. ---------;------ ------ ----------:" ------------ ----------------------- --------- - ---
0,098 1,41! 9947,0,196, 1,45 6~93 0,402~ 1,4~ 13955,0,716. 1,5612_~!:i~U1,3,611,6_1. 2054_1,71,1.61.1]74
0,10_Q.1,44_,_103_56; _Q,20Q 1}113,_(lEi5_5. 0,4_10' 1._U 4114 ,(),730 1,59 :_3_ 117 i 1,39, 1,Ei4_;2119 . 1,74 __ 1
J
6 4 .; 1.8:37
Q,lQ?_ 1'-4_7_~10('_79-LO'?-0-4~.1,-Lc (l~~ ,_OA_1_~ 1,5..4,42115~Z4~,_ !,6?___:323J J11,~ 1,67_c2?38 __1,_77_c_J J 67.,_1900_
0,104 1,50.1_1190: 0,208: 1,54.71.97.0,426 1,57 4440: 0,758. 1,65.3360 1,44 1,70: 2302. 1,80, 1,70 .1965
0, 1_Q_~ _t!5_3_,_1163?~0,21g i .1,57.,._74I 5" 0,4M. 1,f)Q-r- 46011;Q,7_7?_ ,__!,_6~_~~~_, jA7~ 1.73 ~.23~ 1-,134 __1_,73~2053
0,108 1,56 12073 0,216 1,60 7760' 0,442 1,63 :4779 i 0,786 1,71 3612' 1,49 1,76 : 2464 1,87 1,76 2121
0:110::1,-~~Tf2523_(_O,??O~.~63 -ijO~:!Q~4~O~ 1:()=4~~ LQ;QQ := _1J 4 ~. 3712' 1
J
g: ~ 1,~~?~6"4_~~<~O~__i,79 : ?189
0,112: 1,61 12982' 0,224 1,66 8343 0,458 1,69 5130 0,814 1,77 3874 1,55 1,82 i 2666 .1,93 1,82 2258
0,114' 1,64 13448' 0:228 1,69 '8643 '(),466' 1,72 5310 0,828 --1,80 .4008 1,57' 1,85 ~2735' (96 -1,85 .2329
s . Instala!ii sanitare Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu api
Anexa 1.2.4.
Tabelul2. 4. 39. Pierderile de s arcinA Iiniare unltare " i" , pentru conductele din *1 zincat" cu D.
60,3 - 185,2 mm, ntru a caldA, k = 0,8 mm
De 60,3mm De 76mm De 88,8mm De 114,1mm De 139,7mm De 165,2mm
- O J 48mrn O j 6 3 , 7 mm - OJ -7S;'rmm-- -. - - - 0 ; TOo.TiTiiTI - O J f25 mm O J iS O,5 mm
..~_ - : ~~C~~~; v - - - - ~-T v - ~ i - Vc- ' v. i ~: v __~ ~~~v . i
lis m/s Palm lis m/s Palm lis i m/s Palm lis m/s Palm lis m/s Palm 115...rn~s Palm
0,55. 0,30~45 i 1,10: 0,35._ 39 -{a6TO,40 41, 3,40; Q,4:f' -33- 5,80 0,47' 30 . 9,50. _0,53. 30
9,Q. 0,3~. _5:3_,__1,19_J O_,~7. 46 1,92; _O~ _ 4L_~~Ql L Q,A9_ ~~7' 6,-1_2 ~0,$0, 33 9,95. J l,56. 32
Q,f)!:j . 0,36 62 1,28, 0,40. 53 2,05:.0,46, 54 3,82 i 0,49. 4~ . 6,44, 0,53~37 1Q,4_0__Q
L
58. 35
0,71. 0,39 74 1,37. 0,43. 60 2,17: 0,48. 60 4,03' 0,51. 47 . 6,76. 0,55. 40 . 10,85 0,61. 39
O,7f). 0,42" .85 1,46 0,46. 69 2,30. 0,51. 67 4,24; 0,54. 52 . 7,08 0,!:j8 44, 11,~0c.ll,64. 42
Q,81. 0,45. 96 1,55. 0,49 77 2,42 0,54' 75 4,45 0,57 57 7,40 0,60 48. 11,75.. 9,66. 45
OL86 . 0,48I 108_~J :f)4-~Q,51~ 86 2;54~0:5_7" 82~,4):;~_' Q~5~. f)2. 7,72 0,63_ 53 I 19,fQc_0,9 49
0,91. 0,51. 121, 1,73~O,~4. 96 2,t3_7.0,59 91 : 4-,87; 0,62r- 68 i 8,04 . 0,66: 57 12,65 0,71. 52
0,~7.. O,5~._13? 1,82: 0,57 106. 2,79: 0,62, J l9 5,08 : 0,65. 74 :8,36 0,8 ~62 13_,_1_()_ Q,74 56
.1,02 0,56 152' 1,91i 0,60 117 2,92: 0,65 108 5,29 0,67 80 8,68 0,71 66. 13,55..Ql6 60
1,07. 0,59' 168 1-2:001-6,63:- 128-~3,04i 0,68 . 118T5,6 ! 0)0: -87 ; 9,00 0,73' 71 14,00. 0,79 64
1,12. 0,62. 183 2,09: 0,6 14Q 3,16i 0,70. 19_7_. 5,71 I Q_,_7~. _~3 : 9,32 0,76. 76 . 14,45. 0,81. 68
1,17 0,6_5. 200 , 2,180,68 152 . 3,29; 0,73_ 138 . 5,9.2 0,75 100. 9,64 0,79. 82 14.,~0__QA34 72
1,23. 0,68. 221 i 2,~7I 0,71 165 3,41
1
0,76. 148 6,13 I 0,78. 108 9,96 0,81 87.15,35 0,86. 77
.1,28 0,7.1. 239 , 2,36L W~.4 178 3,54' 0,79 159. 6,34 : 0,81 115 10,28 0,84 93. 15_,80 __(),~9, 82
1,~3 0,74. g513. 2,45 0,77. 192 3,66 0,81: 170' 6:55~-O~83 123.10,60 0,86. 98 . 16,25. 9,91. 87
_1,.3~. 0,7_6 g_78 2,-54_ O_'!~Q_206_.3,7_8 0,84- _1~1r. .2,?.2_1 Q,_fI6.131_.10,9_2 0,139. 104 .16,70:._0,94. 91
1,43.0,79 298 2,63; 0,83. 221 . 3,91: 0,87, 194 .6,97 I 0,89. 1~9 ,11,24 0,92. 111 .17,150,96. 96
.1,49. 0,82. 324 . 2,72. 0,85. 237 . 4,03: O,!)Q. 203 ._7,18. (},91. 147 . 11,56 0,~4 117 17&0. 9,!j9. 101
J ,54. 0,85:-349 . 2,81.0,88 252. 4,1f);O,92. 229 .7,39, 0,!j4. 156 11,88 0,97. 124 .18,05. 1,Q2. 106
1,59. 0,88i 369 . 2,90: (),91. 269 . 4,28j 0,95: 232 7,60: 0,97. 165 12,20. 0,99. 130 . 113,50_1,04 112
1,64. 0,91L39g 2,99' 0,94 286 4,40: 0,98 146 7,81 0,99 174' 12,52 1,02 137. 18,95_1,Q7. 117
1,6!) 0,94. _416. 3,68: 0,97: 303 . 4)53: 1,01. 2liO _8_,().?: 1,Og:_1~4. 12,84: 1,05. 144 . 19,40. 1,09. 123
.1J 5. 0,97. 446 . 3,17i 1,00 321 4,65. 1,03 274 .8,23 1,05 193 i 13,16 1,07 152 19_,~5._J ,12, 129
1,80. 0,99~472:3,26' 1,62- 339- 4;7s1 1,06: 296--!8~44 -1:67: 264 [13,48: {16. 159 .20,30. 1,14. 134
1,85. 1,02' 498 . 3,35 1,05 358 4,90 1,09 304 8,65 1,10 214 13,80 1,13 167. 20,75.J ,17. 140
1,!)0_ 1,05~526 : 3 A_4_ 1,08: 378 . 5,02' 1,12.320 . 8,Sp. 1,13: 224: 14,12: 1,15 174 21,20 _1,19. 147
1,95. 1,08' 554 . 3,53: 1,11 398 5,15. 1,14 336 . 9,07 1,15 235 14,44 1,18 183.21,65. 1,22. 153
?&1. 1,11 588' 3,62' 1,14' 418 5,27; 1,17: 352 . 9,28 1,18' 246 14,76 1,20 191.22,10. 1,24. 159
?,06.1,14 618.3,71' 1,16' 439 5,40'1;2()' 370-'9,49.1,21' 257 '15,081,23' 199.22,55._1,27.166
2,11 1,17. 648- 3:86~-{19 461' 5~52i 1,23-'-386 . 9,70 :-{23- 269 .15,46 1,26. 208 .23,00 1,29. 173
2-,-161,20.. 679 . 3,1:19. 1,22 483 5,64j 1,25 403 9,91' 1,26 280 ~15,72. 1,28. 216 23,45 1,32 179
_2,g1 1,2? :_11L ~~8; 1,25. qQ5. 5,n L 1,.2!L 422_-,1.9,12i 1,29 2!:j'?_16,Q4 1,31 225 ..23-,90. J _,34 186
2_,_27.1,25. 749 I 4,07' 1,2B 528 5,89: 1,31i 440 10,33' 1,31 305 16,36 1,33, 234 .24,35. 1,37. 193
2,321,28:783~ {16 -i-;31' 552 6,02'\34;45.9 '10,54'1,34-~317~-i6,68'1,36:243 24,801,39 201
_?~7 1,31. ?17 . 4,25 1,33 57_13. 6,14 1,36. 478 .10,75 1,37. 330 .17',00 1_,39 253 i 25,25, 1,42 208
fA? 1,34. 8_5_L[4,34 1,36_ 601 6,26 J ,3~ ._4-!l.i3:10,913 1,3!) 34~ 17,32 1,41_ 2_.?. .25,79c_1,_4_5. 215
2,47. 1,37 887. 4,43 1,39 626. 6,39 1,42.517 11,17 1,42. 356 .17,64, 1,44, 272 .26,15. 1,47. 223
g_,5~ 1,49 93(}4,5.2 1,42 651__ 6,!:jj J A!:j, !:j~7'_11,~8. 1,4- 369 17,96, 1.113_.2B2.26,60 1,50 231
.2,? 1,43 967 I 4,61: 1,45 677 6,64I 1,48558 11,59I 1,47 383 18,28 1,49 292 27,05 1,52 239
-------,----~------~ -.-.-----.---~------.-- ..---.-------.----,--------- ------.-----------r----- -----------,- - ------,--------,------- ----
_2_,_f)?1,4_.J Q06; 4,70. 1,48. 704 . 6,76 1,50. !:j79 11,80 1,50. 397 .18,60 1,52; 303 .27,50. .1,55. 247
.2,68. 1,48 1044' 4,79 1,50 731 6,88 1,53 599 12,01 1,53 411 .18,92 1,54' 313 27,95 1,57 255
.2,7'3 1,51 1083' (88: 1,53' 759 7,01 1,56 622 ; 12,22 1,55' 426 '19,24 1,57 324' 28,40 1,60' 263
.2,79.1,54 1131' 4,97i 1,56- 787 "'f13! 1,59--644- '12,43 1,58 44119,56' 1,59' 334 . 28,85'-1;62' 272
2,84 1,57 1172~5,06I 1,59: 816 . 7,26' l,li . 667 .12,64. 1,61. 456 :19,88 1,62: 346 . 29,30 1,65: 280
__g~9. 1,60 .1213, _!:j,15!1,62. 845... 7,38. 1,64 68~ .12.._8_51,63. 471 .20,29 1,6. 37 .29,J5.1,67. 289
?_,_9_41,63 1255 5,24 1,65 785 7,50 1,67' 712 13,06 1,66 486 20,52 1,67 368 30,20 1,70 297
2,99. 1,66"1299, 5,33. 1,67. 905 . 7,63, -1,70, 737 .13,27. 1,69. 502 :26~84i i; ?b .. 380 .30,65 {72' 306
?,O 1,68 1351' 5,42 1,70 936 7,75 1,72 760 13,48 1,71 518 21,16 1,73 391 31,10 1,75 316
_3,1o.~1)1 i396~ 5,51: 1,73 967 7,88~j,7~:7S6J i?,9+i74: 534- '2-1,48'1,75 40 4:31,i5~~1,77 325
_:3_,_1!:j 1,74 1441._L60 _~ 1L7'_. 999 . ~_,OO.1,I8, 810+13,90.] 1.77. _9_5_121_,~0.1,78 415.~32,Q_0 __1,80. 334
3>201,77.1487,5,69 1,7910318,12 1,B118~4i14,111 1,79 567 :22,12.1,80 428 32,45,1,83 343
3,25 1,80 1534 5,78 1,81 1064 8,25 1,83.2108 14,32' 1,82 584 22,44 1,83 440.32,90 1,85
Capi t ol ul 2: Inst al at i i de al i m ent ar e cu api s. Inst al at i i sani t ar e
- co
-
g QJ .
a
:::J - c QJ C \ J
a.. 'Qj
....
~
'i? 0 >
J : : .'"
9: -
-
'i? co
9: -
J : : .0 1
- ...
E ......
..s
J : : ."
'i? <0
9: -
J : : ." T : l
'i? 1 0
9: -
f-
II ti 'i?
- . : : t
J : : . . . . ., . : t a..
~~
ti""
'i? C ' )
9: -
e
'i? C \ J
9: -
t!f
t; :j
'i? a
9: -
'i?
0 >
9: -
E
iii
eo
9: -
'iii'
:::.
<,
......
..s
c O >
E
<0
..s
i
- M
u
~
~
i
~
~
II
.i
....
- co I
E aa
~.t:; UJ
c
o
~C \ J
o
~
co.c
- - ,- - - '
0 1 0 0 0 : 0 1 0 i o o i o ' o o l o l o . o
8 8 8 8 : 8 1 8 1 8 ' 8 : 8 1 8 8 1 8 1 8 ' 8
C \ J ; C \ J ! C \ J C \ J i C \ J C \ J i C \ J C \ J C \ J I C \ J C \ J C \ J I C \ J I C \ J
-. '!_'" - T ~f - . : : t ' o >; " =~~I ~~~r C \ i T c : \ J
~, O >- . : : t <X l , ~1 0 >! - . : : t ' <X l C \ J 1 <X l 0 >, - . : : t 1 - . : : t 1 <X l
0 , <0 , 0 0 1 0 <0 ' 1 0 <X l C \ J I <O - . : : t , ~, - . : : t . <X l
. . . . . . C ' ) I . - . : : t 0 > o >l o i <X l , ~' I O ! <O ~1 . O i ~l C ' )
: ~; C ' ) <X l - . : : t I I O I <O " " " ! " " " " " " o >~, ~: ~
- - +- 1 - - - 1 - ~- i- - - - - i- - l - - ~- - - ~- - ~- : - - -
" ' 0 1 <0 , C ' ) - . : : t ' C \ J , <0 0 >, C \ J I 0 >1 ~
<O ' <X l I ~ ~I I " " " I O I O ' C \ J , . . . . . . i O >- . : : t I <O C ' ) 1 0
. . . . . . <X l , ~ 0 > <O i C \ J I O >~ <O I C \ J C \ J ! C ' ) I O >' o
- . : : t <O i ~ ~' ~' ~~~' ~~~i f f i ' f f i , ~
_ _ _ _ r I ~_ ~ ~ __ : _ - r- - - - i- - - - - - - - - t- - l '
" l l O ! . . . . . . : i C ' ) ! C \ J
<O I C \ J C ' ) - . : : t C \ J ' I O : - . : : t ~1 <X l - . : : t C ' ) , ~, <X l : ~
. . . . . . ~ <X l ! ...... , <X l I <o C \ J - . : : t I C \ J I O I ~I . . . . . . , ~
- . : : t ! C \ J , - . : : t , - . : : t ' 1 O a C \ J i l O <0 m <X l 1 0 <0
I ' , IN I~~: :~I N
_-. , , r -: - t- i
~' ~' 1 0 _ ~ .~: ~i~~i . 1 ~I. ~ IO _!
6
1 ~ 6 -
- . : : t0 0 O ~' O I <O O ! O , O <O i ~ O ' C \ J
,I I'
, -. : + -, j + . r j " -
C ' ) C ' ) : eo <X l , <0 . . . . . . : C ' ) C \ J <X l , C ' ) 1 C ' ) i ~ <X l
~, a ; ' C ' ) <o : & ' : i i ~l l ; g ~1 t 2 ' ~ ~I ~I ~ ~ a
C \ J <O ' ~ ~I C \ J I C ' ) , O C \ J , I O , <O ~I ~I C \ J eo - . : : t
, ' C \ J I C \ J , C ' ) C ' ) I C ' ) C ' ) - . : : t<0 ' <0 <0 ~
I 'l f---! __. .L - - - - ! .. - - - C\I
1 0 ' <0 C \ J a~: o i . . . . . . ~' <0 ' 0 > <0 ' 1 ~I aeo .; c
C \ J 1 0 I O C ' ) ' C ' ) ! O >I O ~ O >, C ' ) 1 0 I O I C \ J C \ J
C \ J ' - . : : t , 1 0 r -,' 1 0 , a C \ J ~I " " ' " eo eo 0,. . . . . . C ' ) " 3
, , ~- . : : t i ~' ~I " " " C\J C\J - . : : t 1 C \ J 1 <0 t5
; ; <0 ' c :; ~ C ' ) I I<X l ~; C\J 0 > l O c I 0 >1 o ; _ ~
C \ J I O . I O . , <O , <0 - . : : tC ' ) I C ' ) - . : : t - . : : t<O I C \ J O >
C \ J I - . : : t ' 1 0 C ' ) , aC ' ) eo <O J 0 > aC \ J , C ' ) . . . . . . . . . . . . ,
---- l _._" " _~L ~; ~; -~~~-:-~~I-=I. : c
, i:! _ ! I '"
<O ' C \ J O > <O ' C ' ) : C ' ) ' ~ ~: <X l <X l 1 0 1 - . : : t , C \ J O 0
- . : : tat C ' ) _ r -,_:q 1 0 _ 1 ~ "ti - . : : t _ ~ . . . . . . _ 1 <X l ~ ~ <0 _ ~
o ; o : ~ ~1 C \ J , ~I ~ C \ J ~~, ~_ ~1 ~1 ~' T " " :i
i: I Ii!! ~
0'00 0 i 0 1 0 1 1 O l O i C \ J C \ J C \ J ' IC \ J I aa
C \ J , C \ J C \ J C \ J . C \ J C \ J ! C \ J C \ J : C ' ) C ' ) C ' ) C ' ) - . : : t - . : : t co
1 1 I: ,! f f i
; , . i 'I I I i -
q l q 0 _ q l q <X l _ Iat <X l _ !q ~ 0 >_ 1 ~I 0 _ q o
~, ~ ~ C \ J i 1 0 : 0
1
C ' ) O , C ' ) O C ' ) ~i <O <X l
, ' ,
. I C\j
o i o o <X l - . : : t - . : : t : - . : : t <X l 0 >- . : : t - . : : t ' o ><X l , <O
~_ I C \ l . C ' ) _ C 'li - . : : t _ : I O _ ! C !!. ...... _' ~. at 0 _ 1 0 _ 1 - . : : t _ 1 0 _
0'00 0 0 0 : 0 0 , 0 0 ~, ~: ~~
; I I ,; ! , N
: i': I 'i
0'0ao - . : : t ; C \ J ! <O - . : : t : o <o 0 1 <X l ' 0 <X l " 3
~_I C \ l . :C ' ) _ - . : : t _ ; ~. <X l _ I~_ <0 _ , C \ l . - . : : t _ 0_ ,C \ l . 10 _ <0 _ 5l
0,0: 0 0 i O O; ~ ,.- ~~,~_~'- C') ~<O <0 ~
- - - - - 1
,...:
,...:
r = "! ~~L r i ~ ": c c i' ai ~ ; : , N(""j:.q:
, . . . . : " " ' : " " " " " " " " ' : " " ' : , . . . : , . . . . : . , . . . . . , . . . . . , . . . .
<0 C \ J 1 1 O : C ' ) l O i l O C \ J l ~ <X l : . . . . . . C \ J
- . : : t _ at: ~i <0 _ ~, 0 _ . . . . . . _ <X l _ <X l - l0 >_ q
a0,0'0 O'~ 0'0 ao ,~ 'ii}
: '_ :__' i C D
; ': ~
ao i l O C \ J , C \ J : C \ J : O ! O 0 1 0 0 C ' )
C \ J C \ J ; C \ J C ' ) C ' ) , C ' ) - . : : t , - . : : t- . : : t- . : : t- . : : t ~
QJ
- c
0 _ q ' q o _ ~. O >_ ~ 'o _ ~: o >_ q ! ! ! !
~ ~, ~ 1 0 0 ' C ' ) 0 , C ' ) aC ' ) C ' ) :0
'c
, , ,0
O O O <X l o C \ J o i o ><o ' - . : : t o > 5}
~_ C \ J _ :C 'l: C ' ) _ ~I <0 _ . . . . . . _ , . . . . . . _ ~I 0 >_ at '5
0 0 0 ' 0 0 0 0 0 0
1
0 0 co
QJ
i, , , , c
~~ig!~s s ~'~~!~; ::!: :::J
o0 0 ,0 0
1
...: ...: ...: C \i C \i C \i .~
Q.
QJ
~
C
,-
! _,
s . In s t al al i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a
0)
co
LO
C \J
C O,' C \J I '0
O )~co
I"'"
+ -
LO_ C \J I LO
C \J , ,....
i
I
co; col co
C\ J c o f f i
I
1
I ,I! '~~~I~
I I I' ,~~a:l ,co~~I ~
~I~,~ ~, + + +' , + + +1 +
,....I C \J ,M .!~ ~~~~ ~~,~
1
coC O I ,....C \J tO ,tO
I : I I r-""'I"'"
I
, '
, I
~'~ ~ ~ ~'~I~
""',""""'" C \J C \J M I M .
. . . . . + + + + +, +, +
, . . . . , ~~~~~I ~I ~
,....:C \J C \J M M
, I '
a.. a.. I a..
,....C \J i
Q)
,.0~
! (i )
.- - - ,.- - - ;- - - - -c
, C \J :O
, . . . . 0
I '- .._
I '- :::J
C \J 1&
- - - - - - _.-
Q)
E
C l
III
.._
--'-~' -- - 1i i
'6
c
.;:
c.
,-- .~
c.
Q)
. + ~ - . -... E
LO_ 'LO_ ~'LO .~
C \J l o 0,"'" E
Cap i t o l u l 2: In s t al a1i i d e al i m en t ar e c u ap a s . In s t al a1i i s an i t ar e
o
C \ J
-----,----- :0
'0
'0
o
L O
L O
t? 00
~
---
E r-,
.s
- -
C \ J
E
!
8
f
r--
~
-
:I
I ! t -
I
iI
i
t--------
E
11
- 3 _
I
If---
.5
E
.s
al l >
,
, 1
----4----j,.---- -'----~-'--.-'-" t:
~~:~~~i~,~~i~
~~i~,~ ~I~:~~!~
!
- -
....... '<1"
'<I "C ')
....... '<1"
000
L O L O
,.... ,....
I
'<1"00
C ') L O
00 .......
, . . . . L O
,.... ,....
,.... ,....
00
~~
,.... ,....
,.... ,....
I---f--
-------_ .

00
C \ J C \ J
---1-------
C ') <D
,.... .......
C J ) <D
O O C \ J
, ....C \ J
C ') C ') C J )
, .... ....... C \ J
C ') <D C ')
C ') C ') <D
I-f- --
0<D
<D L O
C ' ) ~
---f---
L O .......
d ai
....... 1 ''<1 "',....00
o " " " C \ J C \ J
-I . . ' . . . .
0 1 0 1 0 0
-~- f---
]!
.2
L O
N...J...J
: C \ J < D
.,.... ,....
N
Q)
Q)
c:
Itt
gc-f--
~~
t = C \ J C \ J
--
, . . . . : C \ J C ' ) ' < I "
("j;("j ("j ("j
- '-!"'---r--"~
f--- - -... -.-
-~'-'-1
o
! 8
i '~
---;---+----~--
. . . . . . . ' < D 1 C \ J . . . . . . .
C ' ) I C J ) I ~ : N
O O ' C ' ) ' C ' ) ; C \ J
...q-'f'..l~iC\J
1---'-'--
, ,
L O ' < D ! < D ' . . . . . . .
....... 1 '<1 "' ' < I " ! 0
C \ J L O ! " ' " C ' )
r-ir-iC\J ~m
---1---'---,--1- ---
L O l o , . . . . , . . . .
....... 1 ....... ' o l < D
~ , C \ J I < D ; : : :
--.,-;-~----I----
i '
II
, . . . . ' ' < I " ' ' < I " . C J )
....... i,....:l,....:i < D
, . . . . [ C \ J C \ J : C \ J
.,
51-
1--'-'-_
I, r- r-
! I' ~~;; ~
...J '....J ...J;...J .,.... .,....
T " " " I C \ I ('1')1 V or- .,....
i : :~:~
I I T""" T"""
, ,....,....
Q) Q)
L O - <D -
Q) Q)
T " " " CT " " " C
.:----1- "S ~ "S ~
, . . . .C \ J l C ' ) ' < I " 3 l :g3 l :g
., ., Itt 0Itt 0
'<1 "1 "<:1 "1 "<:1 "."<:1 " ................
...;,...;,...;...; 1- 1- 1- 1-
:::J
Itt
Ul
Q)
E
Ol
~
'6
c:
.;:
C.
Itt
.~
C.
Q)
Ul
Q)
c:
:::J
-iii
~
c.
Q)
"0
S
c:
i
"0
~
ii
i i i
e
"0
Itt
Q)
E
'x
Itt
E
Q)
Q)
Q) .~
Ul Itt
It t -
.... Ol _ Q)
:::J ...
~~
Q) Q)
(L _
,C d ~
oii
ze
s . Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
2. 5. l ns t al a1i i i nt eri oare de
al i ment are cu api race
pent ru combat erea
i ncendi i l or
2. 5. 1. El ement e f undament al e
pri vi nd s ecuri t at ea l a i ncendi u a
constru~ilor , i instal~ilor
aferente
2.5.1.1. ConceptIa g enera, . pr l vInd
s ecurl t at ea Is Incendl u
Conceptul de securitate la incendiu
include conditii de amplasare a cladi-
rilor ~i de pertorrnanta structurilor, pro-
duselor pentru constructil, instalatlilor
aferente cladirilor, precum sl cele ale
mstalatlilor de protectie contra incen-
diilor, in conditli de incendiu.
Cerinta esentiala .securttate la in-
cendiu" impune urrnatoarele conditli:
aparitia ~i propagarea focului ~i fu-
mului in interiorul constructiei sa fie
limitate;
stabilirea elementelor portante ale
constructiei sa poata fi estlrnata pen-
tru 0perloada determinata de timp;
propagarea incendiului la constructil-
Ie invecinate sa fie lirnitata;
utilizatorii sa poata parasi cladirea
sau sa fie salvati prin alte mijloace;
sa fie luata in considerare securitatea
echipelor de interventle.
Obiectivele globale privind securita-
tea la incendiu a constructiilor sunt ex-
plicitate in Documentul Interpretativ nr.
2, generat de Directiva 89/106/CEE re-
feritoare la produse pentru constructll,
preluata in legislatia nationals prin Ho-
tararea Guvernului Rornanlet nr.
622/2004, republicata.
Conceptia qenerala privind securita-
tea la incendiu, tine searna de princi-
piile de organizare pentru aparare trn-
potriva incendiilor, cerintele de proiec-
tare ~i executarea constructiilor sl in-
stalatiilor de combatere a incendiilor si
criteriile de pertormanta cu factorii care
deterrnina aceste criterii; efectele ne-
gative care pot interveni in caz de in-
cendiu asupra constructiilor ~i instala-
tlilor, precum ~i asupra utilizatorilor.
principiile de organizare, destasurare
sl conducere a activitatii de aparare
impotriva incendiilor au in vedere:
- respectarea reqlernentarilor in vi-
goare; definirea priorltatilor, dimen-
sionarea optima (cost/eficacitate);
- colaborarea, conlucrarea si dialogul
deschis cu factorii interesati;
cerintele la proiectarea ~i executarea
constructiilor ~i instalatiilor de com-
batere a incendiilor pentru utilizatori
cuprind: protectia ~i evacuarea utili-
zatorilor; preintampinarea propagarii
incendiilor; protectia pompierilor sl
altor forte.
Criteriile de pertorrnanta privind ce-
rlntele esentiale de calitate, securita-
te la incendiu, cuprind:
- riscul de incendiu;
- rezistenta, comportarea sl stabilita-
tea la foc;
- propagarea incendiilor;
- deqajarlle de fum, gaze fierbinti si
alte prod use nocive;
- propagarea flacarilor si fumului;
- etanseitatea la fum sl flacari;
- rezistenta tatadei sl acopertsurilor
la propagarea focului (Ia vecinatatl);
- caile de acces, evacuare sl inter-
ventie.
Principalii factori care deterrnlna
criteriile de pertorrnanta sunt:
- clasele de combustibilitate sau de
periculozitate a materialelor sl sub-
stantelor, viteza de ardere ~i dura-
ta;
- clasele de reactie la foc;
- densitatea sarcinii termice ~i contri-
butia la foc;
- sursele potentials de aprindere (na-
tura, frecventa, energia de aprinde-
re);
- conditiile (lrnprejurarile) determi-
nante, in acelasi timp sl spatiu;
- alcatuire sl geometria constructiilor;
- fluxul (debitul) global de evacuare a
utilizatorilor;
- echiparea cu instalatil, sisteme,
dispozitive, aparate sl alte mijloace
de prevenire sl stingere a incendii-
lor ~i fiabilitatea acestora;
- distantele de siguranta la foc;
- capacitatea de interventle a servi-
ciului de pompieri;
- timpii de siguranta la foc ~i timpii
operativi de interventie:
- conditiile atmosferice.
Efectele negative ale aqentilor ter-
mici, chimici, electromagnetici sl bio-
logici care pot interveni in caz de in-
cendiu se rnanltesta asupra:
- consfructiilor sl instalatillor prin de-
puneri de funingine, detorrnatii, ar-
dere sl termodegradare, reducerea
rezlstentel mecanice, deteriorarea
etanseltatll, dislocare, instabilitate
~i prabusire:
- utilizatorilor prin: reducerea vizibili-
tatli, intoxicare, impregnarea cu
fum a lrnbracarnite! sau aprinderea
acesteia, arsuri, raniri ~i alte trau-
matisme.
in categoria utilizatorilor intra ~i
pompierii ~i alte forte care pertlcipa la
intervsntle,
Scenariul de securitate la incendiu
structurat conform Metodologiei de e-
laborare a scenariilor de securitate la
incendiu aprobata cu Ordinul Ministru-
lui Administratiei ~i Internelor (O.MAI.)
nr. 130 din 25.01.2007 cuprinde
conditille tehnice asigurate conform re-
glementarilor in vigoare ~i actiunlle ce
trebuie intreprinse in caz de incendiu
pentru indeplinirea cerlntei esentlale a
securitatii la incendiu (constructil sl in-
stalatii) conform Legii nr. 10/1995 - Le-
gea calltatll in constructii, la obiective
care se lncacreaza in categoriile de
constructll, instalatf ~i amenajari
stabilite prin Hotararea Guvernului nr.
1739/2006 pentru aprobarea categorii-
lor de constructll ~i arnenajsri care se
supun avizarii si/sau autorizarii privind
securitatea la incendiu, puolicata in
Monitorul Oficialal al Romaniei, Partea
I, nr. 995 din 13 decembrie 2006.
Scenariile de securitate la incendiu
constituie acea parte a pieselor scrise
al proiectului constructiel, instalatlei
sau amenajanl, care slntetizeaza regu-
lile sl masurlle de aparare impotriva in-
cendiilor stabilite prin docurnentatiile
tehnice de prolectare/executie elabora-
. teo Masurile adoptate prin scenariul de
securitate la incendiu trebuie sa se re-
flecte in piesele desenate ale docu-
rnentatiilor de proiectare/executle.
Planurile de protectie impotriva
incendiilor sunt:
planul de evacuare a persoanelor;
planul de depozitare ~i de evacuare
a materialelor clasificate conform
legii ca fiind periculoase;
planul de interventle,
Planurile de protectie impotriva in-
cendiului se intocmesc conform Nor-
melor Generale de aparare impotriva
incendiilor (O.M.A.I. nr. 163/2007).
2.5.1.2 Pr escr l pt l l fUndamentale pr l vi nd
s ecurl t at ea Ia Incendl u a const r uct Il l or
i i i ansamblu " a ptinclpa/elor plrti
component s ale acestora
Tipuri caracteristice de cladiri.
Cladirile monobloc sunt cele care au
arie construita de cel putin 20.000 m
2
sl latimea mai mare de 72 m.
Cladirile blindate sunt cele inchise in
. care activitatea se desfasoara numai la
, lumina artlflclaia, avand acoperisurl sl
pereti plini (in care se prevad numai
goluri psihologice sl usl de acces). in-
caperile blindate cu aria construita mai
mare de 700 m
2
sunt considerate cla-
diri blindate.
Cladirile inalte sunt acele cladiri civile
publice la care pardoseala ultimului ni-
I vel folosibil este situata, fata de terenul
accesibil vehiculelor de interventie ale
: pompierilor, la 28 m ~i mai mult.
i Nu sunt considerate cladiri inalte:
- constructiile care nu sunt destinate
sa adaposteasca oameni;
- blocurile de locuinte, care au cel mult
P + 11 niveluri;
- cladirile care deasupra nivelului limita
se afla un singur nivel care ocupa
maximum 50 % din aria construita a
Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a S. lnstalatii s an i t ar e
cladirii si este compus numai din cla-
diri pentru rnaslnl ale ascensoarelor,
ori spalatorii sau uscatorlt ale cladiri-
lor de locuit.
Cladirile foarte inalte sunt cladirile
care depasesc 45 m.
Salile aglomerate se considera inca-
peri Ie distincte sau grupurile de inca-
peri numai cu cornunlcatie directa intre
ele, in care supratata ee-l revine unei
persoane este mai mica de 4 m
2
si se
pot intruni simultan:
- orice numar de pesoane, in saule tea-
trelor dramatice sau muzicale;
- cel putin 150 persoane in celelalte
sali de spectacole, sali de intruniri,
incaperi pentru expozltll, cluburi sl
case de cultura; atunci cand salile
respective sunt situate la parter,
aceasta limita poate fi 200 persoane;
- cel putin 200 persoane pentru orice
sali cu alte destinatii ~i cel putin 400
persoane pentru vestiarele din anexele
social-administrative ale industriei.
Dupa destinatie, salite aglomerate se
clasitlca in doua categorii (S 1 ~i S2),
conform tabelului 2.5.1.
lncaperile cu aqlornerari de persoane
sunt cele in care se pot afla simultan
50 sau mai multe persoane, fiecarela
dintre ele revenindu-i 0arie de pardo-
seala de maximum 4 m
2
Constructiile se clasifica in ormatoa-
rele categorii de lmportanta, in functie
de implicarea vltata a constructiilor in
societate sl in natura; gradul de risc
sub aspectul sigurantei ~i al sanatatii;
implicarea functionala a consfructillor
in domeniul socio-economic, in mediul
construit sl in natura; destinatla, modul
de utilizare etc; caracteristici proprii
constructillor; complexitatea ~i consi-
derentele economice:
constructii de lmportanta exceptio-
nala (A);
consfructii deimportant{! deosebita (8);
constructii de important{! nornala (C);
constructii de lrnportanta redusa (D).
Categoria de lmportanta a construe-
tiel se stablleste de cafre proiectant, in
conformitate cu prevederile Regula-
mentului privind stabilirea categoriei de
lrnoortanta a constructiilor, aprobat
prin Hotarerea guvernului nr. 766/1997
pentru aprobarea unor regulamente
privind calitatea in constructll, publica-
ta in Monitorul Oficial al Romfmiei,
Partea I, nr. 352110.12.1997, cu modi-
ficarlle sl cornpletarile ulterioare ~i in
conformitate cu metodologia specifica,
Clasele de irnportanta ale construe-
tiilor se stabilesc in conformitate cu re-
glementarile tehnice: Cod de proiecta-
re seisrnlca - Partea I - Prevederi de
proiectare pentru cladnl, indicativ
P100-1/2006, aprobat cu Ordinul Mi-
nistrului Transportului, Constructiilor sl
Turismului, nr. 1711 din 19 septembrie
2006 sl publicat in Monitorul Oficial al
Homaniei, Partea I, nr. 803 bis din 25
septembrie 2006.
Combustibilitatea materialelor ~i ele-
mentelor de constructli reprezinta capa-
citatea lor de a se aprinde ~i a arde in
continuare, contribuind la cresterea can-
titatii de caldura dezvoltate de incendiu.
Materialele sl elementele de con-
structii se incadreaza (de cafre labora-
toarele autorizate ale INCERC ~i CSCS
- PSI) din punct de vedere al combus-
tibllltatil in:
- incombustibile, cele care sub actlu-
nea focului sau a temperaturii inalte
nu se aprind ~i nu se caroonlzeaza -
clasa Co;
- combustibile, cele care sub actiunea
focului sau a temperaturii inalte se
aprind, ard cu flacara sau mocnit,
sau se carbonizeaza.
Materialele combustibile se clasitica
in functie de posibilitatile de a fi aprin-
se usor sau greu ~i de capacitatea lor
de a contribui la dezvoltarea incendiu-
lui, in 4 clase:
C1 - practic neinflamabile;
C2 - dificil inflamabile;
C3 - mediu inflamabile;
C4 - usor inflamabile.
Materialele din clasele C1 sl C2 sunt
considerate greu combustibile .
Elementele de consfructli sunt in-
combustibile sau combustibile, in fun-
ctie de caracteristicile materialelor din
care sunt executate ~i modul de alca-
tuire sl distribuire a acestor materiale in
structura, Elementele care au in com-
pozitie sl mase plastice au un com-
portament particular la incercarlle la
Tabel u I2.S.1. Cl as i fi c ar ea s l l i Io r &gl o m er at e
Categoria salii aglomerate Destinatia salii aglomerate
S1 Teatre dramatice sl muzicale, sali de spectacole,
circuri, expozitii comerciale, muzee cu exponate
combustibile, magazine cu rnarfurl combustibile
S2 Sali pentru proiectii cinematografice, cantine,
sali de lectura, muzee cu exponate
incombustibile, expozitii permanente de arta,
auditorii, sali de intruniri, de dans, de concert,
de sport, de a~teptare, d~cult etc.
Observatie:
Salile aglomerate a caror destinatie nu este cuprinsa in tabel se incadreaza
Iprin asimilare, conform normativului de siguranta la foc a constructiilor.
foc, dificil de asimilat in clase de com-
bustibilitate standardizate.
Clasele de reactie la foc
Heactla la foc reprezinta comporta-
rea unui material care, prin propria sa
descompunere, alimenteaza un foc la
care este expus in conditil specificate.
Criteriile de perforrnanta pentru cla-
: sificarea produselor pentru constructii
~i instalatil din punct de vedere al re-
actiei la foc, sunt definite sl simbolizate
in tabelul 2.5.2.
Clasele de reactie la foc sunt expre-
sii cantitative formulate in termeni de
perforrnanta pentru modul de compor-
tare al produselor la actiunea focului, in
conditil de utilizare finala, structurate
intr-o serie de niveluri de pertorrnanta,
In sistemul de clasificare European
pentru reactia la foc, un prod us pentru
constructil poate fi incadrat in una din
urrnatoarele clase: A1, A2, 8, C, 0, E sl
F. Aceste simboluri trebuie urmate de
indicativele S1, S2 sau S3 si respectiv
do, d1 sau da, Primul parametru indica
emisia fumului iar al doilea producerea
de picaturl la actlunea unei flacari pilot:
S1- emisie mica de fum;
S2- emisie llrnitata de fum;
S3- nu se cer limitari ale emisiei de
fum;
do - fara picaturl/particule arzande:
d1 - picaturi/particule care nu persista
pe durata data;
d2 - nu se cer llrnltari din punct de ve-
dere al particulelor/picaturilor ar-
zande.
Clasele de reactie la foc pentru pro-
dusele pentru constructii cu exceptia
pardoselilor sunt prezentate in tabelul
2.5.3.
Indicativele asociate claselor de re-
actie la foc a produselor pentru con-
structii (exceptand pardoselile, produ-
sele termoizolante pentru tubulatura li-
niara ~i cablurile electrice) caracteri-
. zeaza urrnatoarele pertorrnante:
S1- SMOGRA s30 m
2
s
1
~i TPS600s s
50 m
2
,
S2- SMOGRA ~ 180 m
2
s
1
si TPS600ss
200 m
2
,
S3- nici S1sl nici S2
do - fara picaturi/particule aprinse con-
form EN 13823 inainte de 600 sec;
d1 - fara picaturi/particule aprinse care
persista mai mult de 10 sec. Conform
EN 13823 in 600 sec;
d2 nici di/aprinderea hartiei de filtru
conform EN ISO 11925-2 clasiflca
produsul in clasa da,
Pentru incadrarea in clasele de reac-
tie la foc, se aplica prevederile din Re-
gulamentul privind clasificarea ~i inca-
drarea produselor pentru constructii pe
baza performantelor de comportare la
foc, aprobat prin Ordinul comun al
M.T.C.T. ~i M.A.1. nr. 18221394/2004,
publicat in Monitorul Ofical al Romaniei,
Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa S. Instala!ii sanitare
Tabelul 2.5.2 Crtteril deperfomami
rea alafoc
Capacitatea portantA (8tabilitate la si dupa caz, pentru exprimarea cla-
foe) - R - este aptitudinea unui element selor de rezlstenta la foc a prod use-
de construcne de a rezista expunerii la lor pentru constructii se utlizeaza
incendiu, pe una sau mai multe fete, cornblnatii de simboluri.
pentru 0 anurnlta perloada de timp, Perioadele in care se asigura perfor-
fara a-sl pierde stabilitatea structurala, rnantelereprezintaduratele de timp
Etan~itatea la foe - E - este aptitu- in care este indeplinit criteriul res-
dinea unui element de compartimenta- pectiv. Se exprirna in minute sl includ
re, atunci cand este expus la foc pe 0 urmatoarele trepte (module) standar-
fata, de a impiedica trecerea flacarilor dizate: 10, 15, 20, 30, 45, 60, 90,
~i a gazelor pe tata neexpusa, pe 0du- 120, 180, 240, 360.
rata deterrninata, in timpul unei incer- Perioadele de performanta ale unui pro-
cari standardizate de rezlstenta la foc. dus de constructii nu sunt general va-
Izolarea termica - I - este aptitudinea labile pentru oriee aplicare a produsului,
unui element de constructie de a rezis- acestea fiind diferentiate in functie de
ta expunerii la foc, pe 0singura parte, utilizarea finala a produsului.
fara propagarea incendiului, ca rezultat Dupa caz, clasele de rezlstenta la
al unui transfer semnificativ de caldura foc ale produselor pentru constructii se
de la partea expusa la partea neexpu- cornpleteaza ~i cu simboluri ale
sa. Aceasta propagare trebuie lirnltata criteriilor complementare de apreciere
astfel lncat suprafata neexpusa sau un a perforrnantelor. Aceste simboluri sunt
material din imediata veclnatate a I foarte numeroase, unele specifice doar
acestei supratete sa nu fie aprinse. pentru 0 categorie de prod use ~i
Elementul trebuie sa constituie 0barie- definite in standardul specific. Pot fi
ra contra caldurll, astfel incat sa prote- rnentlonate:
jeze oamenii din apropiere. , - M - atunci cand sunt luate in
RadiaJ ja termica - W - constituie cri-
teriul principal optional ~i este aptitudi-
nea unui element de constructie de a
rezista expunerii la foc pe 0singura
parte, astfel incat sa reouca probabili-
tatea propaqarf incendiului ca rezultat
a unei radiatii semnificative de caldura,
fie prin element, fie de la suprafata ne-
expusa a elementului la materialele in-
vecinate.
Exprimarea clasei de performanta
pentru rezistenta la foe
Clasele de rezlstenta la foc sunt ex-
primate prin simboluri literale, perioa-
de de timp (in care se asigura perfor-
manta) si simboluri literale comple-
mentare.
Simbolurile literale reprezlnta fiecare
un criteriu de apreciere a performan- i
tel (R, E, I sl optional W). Oe regula
Simbol I Criteriu de performanta
sr ;cre~terea de temPera.tura
,im .pierderea d~ rnasa
tr I durata de persistenta a flacarii
PCS iPut9l"_ eci Cl:ll()l"ifi_ ~_ ~erioara
FIGRA :viteza de dezvoltare a focului
THR600s I cal dura totala degajata
LFS _ .. r(!Qp~~_ I~~al~_ ~f~ilor
SMOGRA~viteza <!~e_ lTlisie. a fumului
TSP600s .emisia totala de fum
:propagarea flacftrii Fa
Partea I, nr. 90 din 27.01.2005, din re-
glementarile tehnice specifice sl se tine
seama de caracteristicile ~i proprleta-
tile fizico-chimice ale materialelor ~i
suostantelor utilizate la realizarea con-
structiilor sl instaiatiilor aferente.
Prin Ordinul comun nr. 269/431, pu-
blicat in Monitorul Oficial al Romaniei
nr. 313 din 22.04. 2008, al Ministrului
Dezvottarii, Lucrarilor Publice ~i Locu-
lntelor ~i Ministerului Internelor sl Re-
formei Administrative, pentru modifica-
rea ~i completarea Regulamentului pri-
vind clasificarea sl incadrarea prod use-
lor pentru constructll pe baza perfor-
mantelor de comportare la foc, aprobat
prin Ordinul Ministrului Transporturilor,
Constructiilor ~i Turismului ~i al Minis-
terului Administratiei sl Internelor, nr.
18221394 din 2004, s-a stabilit modul
de inlocuire a claselor de combustibili-
tate cu clasele de reactie la foc, dupa
cum se prezinta in tabelul 2.5.4.
Rezistenta Is foe
Hezlsterrta la foc (RF) reprezlnta
aptitudinea unor parti sau elemente de
constructie de a-si pastra, intr-un timp
determinat, capacitatea portanta, etan-
seitatea la foc ~i izolarea terrnlca la
foc, conform criteriilor de pertorrnanta
redate in tabelul 2.5.5.
considerare actiuni mecanice specifi-
ce sl elementul lndeplineste acest
criteriu (de exemplu REI 60-M).
I _ Sa sau 8200- in cazul elementelor cu
limitari specifice pentru debitul de
trecere a fumului (etanseltate la fum)
- 8 - indica un debit de trecere mai
mic de 5 m
3
/h/m
2
, pentru conducte
de evacuare a fumului, respectiv un
debit de trecere mai mic de 200
m
3
/h/m
2
, pentru clapete.
- C - autoinchidere in eventualitatea
unui incendiu, pentru usi, clapete sl
protectiile golurilor de trecere a
benzilor rulante ~i a sistemelor de
transport pe sina, cu precizarea
clasei respetive. Clasificarile Co - Cs
sunt definite in EN 14600, in functie
de tipul de utilizare a usii sl sunt
independente de clasificarea conform
criteriilor de mai sus.
Exemplu: orice u~a rezistenta la foc
cu sistem de inchidere va trebui sa
. aiba 0marcare de tipul EI120 - C2 sau
EI245 - Cs.
- G - in cazul cosurllor de fum, proiec-
tate sa fie rezistente la incendii de
.funlnqine" .
- K - simbol utilizat pentru perforrnanta
acoperirilor care asigura protectia la
foc a produselor pentru 0perioada
speciflcata.
Tabelul 2.5.3 Clasedereaqie lafoeaproduselor pentruconstruqil
(euex~a pardoseillor. produselor termolzolante pentru
tubulaturlliniarl ,I cablurllor electrlca)
A2-S1, do
A2-S2, do
A2-S3, do
A2-S1, d1 A2-S1, dz 8-51, do 8-51, di 8-51, d2
A2-S2, d1 A2-S2, dz 8-52, do 8-52, d1 8-52, dz
A2-S3, d1 A2-S3, d2 8-53, do 8-53, d1 8-53, da
C-S1, d1
C-S2, d1
C-S3, d1
C-S1, dz
C-S2, da
C-S3, da
E-d2
C-S1, do
C-S2, do
C-S3, do
E
0-51, do
0-52, do
0-53, do
0-51, d1
0-52, d1
0-53, d1
F
0-51, da
0-52, dz
0-53, dz
Tabelul 2.5.4 nloculreaclaselor decombustlbilltate euclaseledereaqie lafoeaproduselor pentruconstruqii
nd rdoseille. roduseletermoizolante tubulaturlliniarl I cablurlleelectrtca
CO (CAl) i CI (CA2a) . C2 (CA2b) . C3 (CA2c) I C4 (CA2d)
------ - ----------~-- ----------. i ------------------_ _ :_ ---- -- - --- -+-------------+----:---- ------------
Clasa de reactie la foc A1 A2 =51 7 53, do 7 dr. C-S17 53, do 7 d1 , 0-51 7 53, do 7 d1 A2-S17 53, da
A2-S1, do 8-51 753, do 7 d1 I ' 8-51 7 53, d2
C-S1 753, d2
0-51 753, d2
E-d2
F
Capi t ol ul 2: Ins t al a! i i de al i ment ar e c u apa s . Ins t al a! i i s ani t ar e
- va si/sau ho - indica faptul ca
produsul este adecvat pentru 0utili-
zare verncata si/sau orizontala.
- (i .... 0). (0 .... i). (i - 0) - indica faptul
ca produsul lndeplineste criteriul de
expunere la foc dinspre interior, din-
spre exterior sau dinspre ambele
par1i.
- (a .... b). (a +- b). (a - b) - indica mo-
dalitatea de expunere la foc (de dea-
supra, de dedesubt, din ambele par1i)
pentru plafoane.
- F - simbol utilizat pentru pertorrnanta
ventilatoarelor electrice s.a,
Pentru clasificarea produselor de
constructli (materiale sl elemente), pot
fi utilizate numai acele combinatll de
simboluri literale :;;i perioade de perfor-
manta definite In Regulamentul privind
clasificarea si Incadrarea produselor
pentru consfructli pe baza performan-
telor de comportare la foc, pentru fie-
care prod us In parte, daca performan-
tele sunt confirmate de rezultatele In-
cercaritor efectuate dupa standardele
de metoda prevflzure, In laboratoare
acreditate.
Riscul deincendiu
Conform ISO 13943 - Securitatea la
incendiu. Vocabular, riscul la incendiu
este definit ca probabilitatea de initiere
a unui incendiu tntr-un proces tehnolo-
gic sau lntr-o sltuatie tehnica date sl
irnportanta estirnata a pagubelor la
aparitia incendiului.
Identificarea, evaluarea sl controlul
riscurilor de incendiu se fac conform
metodologiei aprobata prin Ordinul
Ministrului Reformei Administrative :;;i
Internelor nr. 210/2007.
Managementul riscurilor de incendiu
cuprinde parcurgerea urrnatoarelor
etape: .
a) stabilirea sistemului sau procesului
supus evaluarii.
in functie de obiectivele stabilite,
identificarea :;;i evaluarea riscului de in-
cendiu pot include un singur sis-
tem/proces, prin evaluarea nivelului in-
trinsec al riscului pentru sistemul/pro-
cesul respectiv sau prin evaluarea mai
multor sisteme/procese, prin evaluarea
globala a riscului de incendiu, cand
trebuie avute In vedere: interdependen-
ta sistemelor/proceselor, inclusiv a rna-
surilor de securitate la incendiu active
si/sau pasive, efectul propaqarii incen-
diilor sau al prabusirf constructil-
lor/instalatluor, precum sl alf factori,
cum ar fi varsta sau starea fizica a uti-
lizatorilor, nivelul de instruire al aces-
tora.
b) stabilirea nivelului de acceptabilitate
a riscului.
Nivelul de acceptabilitate a riscului
de incendiu sau riscul de incendiu ac-
ceptat se stabilests, dupa caz, pe baza
experientei anterioare sau a rationa-
mentelor previzionale, de cafre:
autorltatile abilitate sa elaboreze si
sa ernita reglementari tehnice In do-
meniul apararii Impotriva incendiilor;
administratorul si/sau conducatorut
instltutiel, prin strategia de aparare
impotriva incendiilor adoptata In inte-
riorul unitatii sale;
societatile de asigurarelreasigurare.
c) alegerea metodei sl a instrumentelor
de lucru
in raport de fazele determinate ale
sistemului supus evaluarii, care pot fi
de proiectare, executle, exploatare sau
postutilizare :;;i de functiile acestuia,
dupa caz, civila, de productie, rnixta,
se utillzeaza urrnatoarele metode:
calitative;
matematice - cantitative, semicanti-
tative;
analitice;
grafice;
combinate.
Metodele trebuie avizate de Inspec-
toratul General pentru Sltuatli de Ur-
genta.
d) identificarea pericolelor de incendiu
Identificarea pericolelor de incendiu
Tabel uI2. 5. 5 Cr i t er i l de
eriterii principale
Simbol Criterii de a recier~J!RerfQrmanleL _
B_ u_ Capacitate_ Q_ q~n!_ a_
E E:t~n~eitatell:l_ fQ_ c _
I Izolare terrnica la foc
-----------
W __ l_ _ Radiatietermica
Criterii complementare
Simb()1 . Criterii de apre_c_~ere_ a p_erformantei
M Actiune mecanica
C ' inchidere automata
---_--_.- -- --------------- -----------------------
S _U=!l:lD_ e_ itate_ la_f_ l!ITl_ __ _
P_ _ sl!_ ~_ gonti~l!it_ l:lte_ l r 1 _ alil"llen"@@_ 9_ lJ _ C_ LJ @_ r1t_ ~Ie_ c::"tr'ic :;;i/saLJ _ trnslllisle_ _ <:Ie semna!_ pe_ d_ urat~l_ nc::endiului_ _ _ _ _
< : 3 _ .Rezisten@_ !l:lilrcl~_ e_ l:l_ fl!ningin_ e_ i _ _ _ _ _
K _ ,(~apacitatea de protectie la f()c a acoperiril()r_
D QLJ r?!~de stabilitate _ ~te!lJ P~atu!~_ c::9_ nst~n~ _ _ . _ . _
DH Durata de ~tabilitate_ _ !l:l_cUrQ? sta!1Q~_ clte_ mperatura-timp_ _ _
F f_ lJ _ I1_ c:!iq_ n~itate_ l!_ Y~.Q!ill!_ t()~re_ 19r e_ 1~c:tr_ ic:_ !:!_ ciefu_ ~~i _ gCl_ zEl_ fl_ erQiDjj_ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
B Functlonalitatea mijloacelor de evacuare naturala a fumului sl gazelor fierbinti
reprezinta procesul de apreciere :;;i sta-
bilire a factorilor care pot genera, con-
tribui si/sau favoriza producerea, dez-
voltarea si/sau propagarea unui incen-
diu, sl anume:
clasele de reactie la foc ale materia-
lelor :;;i elemntelor de constructii;
proprietatile fizico-chimice ale mate-
rialelor ~i substantelor utilizate, prelu-
crate, manipulate sau depozitate, na-
tura procesului tehnologic si densita-
tea sarcinii termice;
sursele potentlale de aprindere exis-
tente;
conditiile preliminare care pot deter-
mina sau favoriza aprinderea sl pro-
ducerea, dezvoltarea si/sau propaga-
rea unui incendiu.
Nivelurile de pericol de incendiu se
stabilesc pe zone, spatil, tncaperl,
compartimente de incendiu, cladiri civi-
le, de productle si/sau depozite ori cu
functii mixte, precum :;;i la instalatii teh-
nologice, care se preclzeaza in mod
obligatoriu in docurnentatiile tehnice sl
In planurile de interventie la incendiu,
potrivit reglementarilor tehnice.
e) identificarea riscurilor
Identificarea riscurilor de incendiu re-
prezinta procesul de estimare ~i cuan-
tificare a riscului asociat unui sis-
tem/proces, determinat pe baza proba-
bilitatii de producere a incendiului ~i a
consecintelor evenimentului respectiv.
Probabilitatea de producere a incen-
diului se bazeaza pe date statistice pri-
vind incendiile sau modelele matema-
tice, in cazurile In care statistica nu
dispune de date suficiente.
Probabilitatea de producere a conse-
cintelor este bazata pe analiza proba-
bilistica sl pe modele deterministe pri-
vind dezvoltarea incendiului, propaga-
. rea etluentilor incendiului, evaluarea
. evacuaru utilizatorilor :;;i altele ase-
menea.
f) estimarea si cuantificarea riscului
La estimarea riscului de incendiu,
l afoe
S. lnstelatil s an i t ar e
Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a
respectiv a probabllltatil de initiere a
unui incendiu $i de producere a conse-
cintelor acestuia, se au in vedere, de
regula, urrnatoarele elemente:
pericolele de incendiu identificate;
nivelurile criteriilor de perforrnanta
ale constructiilor privind cerlnta
esentiala "securitate la incendiu";
nivelul de echipare $i dotare cu sis-
teme, lnstalatll, echipamente sl apa-
ratura de alimentare cu apa, gaze
combustibile, energie electrica si ter-
mica, de ventilare sl climatizare, sta-
rea de functlonare $i perforrnantele
acestora;
factorul uman, determinat de nurna-
rul de persoane, varsta $i starea fizi-
ca ale acestora, nivelul de instruire;
alte elemente care pot influenta pro-
ducerea, dezvoltarea si/sau propaga-
rea unui incendiu.
Masurile de aparare impotriva incen-
diilor, avute in vedere de determinarea
riscului de incendiu, sunt cele desti-
nate reducerii, neufrallzarli si/sau elimi-
narii pericolelor de incendiu, respectiv
pentru limitarea, localizarea si/sau lichi-
darea unui incendiu, in cazul in care
acesta s-a produs.
g) evaluarea riscului
Evaluarea riscului de incendiu repre-
zinta procesul de comparare a riscului
de incendiu identificat cu nivelul limita
prestabilit, respectiv, riscul de incendiu
acceptat.
h) controlul riscului
Controlul riscurilor de incendiu repre-
zinta ansamblul rnasurllor tehnice $i or-
ganizatorice destinate rnentinerii sau
reducerii riscurilor in limitele de acep-
tabilitate stabilite.
i) monitorizarea riscului
Monitorizarea riscurilor de incendiu
reprezinta ansamblul activitatilor de
fundamentare, elaborare sl imp lemen-
tare a unei strategii coerente de preve-
nire, de limitare si combatere a riscuri-
lor de incendiu, incluzand si procesul
de supraveghere a modului de desta-
surare a etapelor referitoare la identifi-
carea, evaluarea $i controlul riscurilor,
de analizare a eficientei rnasurilor intre-
prinse in raport cu rezultatele obtinute
$i de luare a deciziilor care se impun.
j) elaborarea docurnentatlel rezultate in
urma procesului de identificare, eva-
luare sl control a riscurilor de incen-
diu.
La cladiri civile (publice) riscul de in-
cendiu este determinat, in principal, de
densitatea sarcinii termice (q) stabilita
prin calcul (STAS 10903/2) $i de desti-
natia cladirii respective.
in functie de densitatea sarcinii ter-
mice, riscul de incendiu in cladiri civile
(publice) poate fi:
mare qi = peste 840 MJ /m
2
,
mijlociu qi = 420 - 840 MUm
2
,
mic qi =sub 420 MJ /m2. de incendiu, al caror volum aferent
in functie de destinate (tunctiune), este mai mic de 5 % din volumul
unele spatil $i tncaperi din cladirile ci- lncaperu sau al compartimentului
vile (publice), se tncadreaza in urma-' respectiv;
toarele riscuri de incendiu: categoriile C $i 0 (BE2 sl BEla) de pe-
mare: in care se utilizeaza, sau de- ricol de incendiu, cu un volum aferent
poziteaza materiale ori sub- mai mic de 10% din volumul tncaperf
stante combustibile (arhive, bi- sau al compartimentului respectiv,
blioteci, multiplicare, parcaje fara a depasl 0arie de 400 m
2
.
autoturisme etc); i in cazurile exceptate se iau rnasuri
mijlociu: in care se utihzeaza foc care sa reduca posibilitatile torrnarf
deschis (bucatarii, centrale concentratiei locale cu pericol de ex-
termice, oficii cu preparari plozie sl a propaqar]] incendiului spre
calde etc); , spatlile invecinate din cadrul tncaperu
mic: celelalte incaperl sl spatti . sau a compartimentului respectiv.
in lncaperlle sl spatiile echipate cu in cazul exlstentei mai multor cate-
instalatll automate de stingere a incen- gorii de pericol de incendiu necompar-
diilor, riscurile mari de incendiu pot fi timentate, situate in puncte distincte
considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii ale incaperii sau ale compartimentului,
pot fi considerate mici. Pe intregul se iau in consideratie sumele volumelor
compartiment de incendiu sau cladire, aferente sl respectiv ale ariilor efective
riscul de incendiu considerat va fi cel ale fiecarei categorii de pericol. Pentru
mai mare care reprezinta minimum 30 categoriile C $i 0 (BE2 sl BEla) de pe-
% din volumul acestora. ricol de incendiu insumarea se aplica
La constructil de productie si/sau numai daca distanta dintre spatule res-
depozitare, riscul de incendiu este de- pective este mai mica de 40 m (rnasu-
finit prin categorii de pericol de incen- rata pe orizontala).
diu, ce exprirna: Pentru compartimente de incendiu
categoriile A sl B (BE3a,b): postbilltatl I sau constructe, categoria de pericol de
de incendiu si explozie volumetrica incendiu cea mai periculoasa se extin-
(risc foarte mare de incendiu); de la intregul volum al acestora, atunci
categoria C (BE2): posibilitati de cand reprezinta mai mult de 30 % din
incendiu/ardere (risc mare de incen- volumul construit al compartimentului
diu); sau consfructiel.
categoria 0 (BE la): exlstsnta focului Compartimente de incendiu, pereti
deschis sub orice forma, in absenta antifoc, pereti !iii planl;l88 rezistente la
substantelor combustibile (risc mediu foc sl explozie.
de incendiu); Compartimentele de incendiu sunt
categoria E (BElb): exlstenta unor portiunile de cladlre separate prin
materiale sau substante incombusti- pereti antifoc sau cladirile independen-
bile in stare rece sau a substantelor te amplasate $i alcatuite astfel incat sa
combustibile in stare de umiditate nu perrnita propagarea focului la veci-
inaintata, pete 80 % (risc mic de in- natati. Compartimentele de incendiu
cendiu). . ale unei constructli se considera con-
Zonele din incaperi, compartimentele, structii independente din punct de ve-
constructiile de productle si/sau depozi- dere al protectiei la actiunea focului.
te, vor avea definit riscul de incendiu Toate portlunile suprapuse ale etajelor
(fiecare in parte) prin una din cele cinci unei cladiri fac parte, in general, din
categorii de peri col de incendiu, con- acelasl compartiment de incendiu.
form tabelului 2.5.6 in functie de peri- Peretii antifoc sunt elemente de con-
colul de incendiu determinat de pro- structii verticale alcatuite si dimensio-
prietatile fizico-chimice ale materialelor nate corespunzator pentru a separa in-
sl substantelor utilizate, prelucrate, tre ele compartimentele de incendiu.
manipulate sau depozitate - inclusiv uti- I Peretii rezistenti la foc, respectiv
lajele, rafturile, paletele, ambalajele etc. planseele rezistente la foc sunt ele-
Categoriile de pericol de incendiu se mente care se prevad in interiorul com-
stabilesc pe zone si lncaperi, precum partimentului de incendiu pentru a in-
sl independent pentru fiecare compar- tarzla, pe 0 perioada de timp data,
timent de incendiu sl constructle in propagarea focului.
parte, rnentionandu-se obligatoriu in Peretil $i planseele rezistente la ex-
documentatia tehnico-economica. plozie sunt elemente care separa de
Cea mai periculoasa categorie de pe- restul consfructlei lncaperlle cu pericol
ricol de incendiu necompartimentata de explozie.
existenta intr-o incapere (spatiu), com- Gradul de rezistentA la foc - repre-
partiment de incendiu sau constructe, zinta capacitatea globala a constructlei
de regula, determina categoria de peri- sau a compartimentului de incendiu de
col a acestora, cu urrnatoarele exceptll: a raspunde la actiunea unui incendiu
categoriile A sl B (BE3a,b) de pericol standard, indiferent de destinatia sau
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. Instalalii sanitare
functiunea acestuia.
Conditlile mini me pe care trebuie sa
la indeplineasca elementele principale
ale constructiel (compartimentul de in-
cendiu) astfel incat intreaga constructle
sau compartiment sa poata fi incadrate
intr-un anumit grad de rezistenta la .
foc, sunt precizate in tabelul 2.5.7.
Toate elementele principale ale con-
structlel, functie de rolul acestora, tre-
buie sa indeplineasca condltille minime
de combustibilitate sl rezlstenta la foc
prevazute pentru incadrarea in gradul
respectiv de rezlstenta la foc, caracte-
rizand stabilitatea la foc a consfructiei,
Pentru ca un element al consfructlel
sa corepunda la un anumit grad de re-
ztstenta la foc, trebuie sa indeplineaca
ambele conditii minime (atat cea de
combustibilitate cat l?i cea de rezisten-
ta la foc) precizate in tabelul 2.5.7.
Gradul de rezistenta la foc a con-
sfructlei sau al unui compartiment de
incendiu este determinat de elementul
sau cu cea mai defavorabila incadrare
l?i se preclzeaza obligatoriu in docu-
rnentatla tehnico-economica.
2.5.1.3 Presct1ptl11e pr i ncl pel e de
proIectare " ,.,./l zar e a Inst al l l t l i l or
Int et f oar e de al/mantare cu apl race
pentrv combat ar ea Incendl /Ior
lnstalatiile interioare de alimentare cu
apa rece pentru combaterea incendiilor
pot fi constituite din retele cu hidranti
interiori, coloane uscate, instalatii auto-
mate cu sprinklere sau cu drencere si
instalatii fixe de stingere cu apa pulve-
rlzata.
Echiparea tehnica a cladirilor cu dife-
rite tipuri de instalatil de alimentare cu
apa rece pentru combaterea incendiilor
se face in functie de: destinatla cladirii
(de locuit, social-culturala, industriala
etc); rnarlrnea sl geometria cladirii (vo-
lumul construit sl numarul de etaje);
nurnarul de persoane; rezlstenta sl
comportarea la foc; riscul de incendiu
l?i categoria de pericol de incendiu, im-
portanta cladirll sau a bunurilor si ma-
terialelor adapostite in cladiri, precum
sl de altl factori tehnici sau economici.
Tipul lnstalatiilor sl al sistemelor de
semnalizare a incendiilor care se adop-
ta, modul de actionare l?i de dispunere
a lor sl dimensionarea acestora trebuie
sa corespunda caracteristicilor l?i mani-
testarilor incendiilor specifice, avandu-
se in vedere personalul si posjbilitatile
existente de lnterventle, potrivit scena-
riilor de securitate la incendiu elabora-
te, in condltiile asiquraril flabllitatll sl
eficlentei necesare, conform reglemen- I
tarllor tehnice in vigoare. (Normativul
de proiectare, executare sl exploatare
a lnstalatiilor de stingere a incendiilor,
indicativ NP086-05, STAS 1478, Nor-
mele generale PSI etc.
Preclzarl
Tabelul 2.5.6. Clasiflcar ea Tn cat egor il de per icol de In cen dlu
Cateqorla:
de pericol
de
incendiu
Caracteristicile substantelor si ale
materialelor ce determina incadrarea
C
(BE2)
-- . -------- ---- _------------ - ---
Substante sau materiale incombustibile
in stare fierbinte, topite sau incandes-
o cente, cu degajari de caldura radianta
(BE1a) flacari sau scantei.
Suostante solide, lichide sau gazoase
ce se ard in calitate de combustibil.
Subst an t e s au --m ateriale in combust ibfle -,-----
E in stare rece sau materiale combustibile
(BE1b) in stare de umiditate inaintata, astfel ca
I posibilitatea aprinderii lor este exclusa.
Substante a caror aprindere sau explo- i Nu determina incadrarea in catego-
zie poate sa aiba loc in urma contactu- riile A l?i B (BE3asl BE3b)de
lui cu oxigenul din aer, cu apa sau cu .pericol de incendiu:
alte substante ori materiale. I . folosirea substantelor solide
A Lichide cu temperatura de inflamabilitate llichide sau gazoase drept
(BE3a) .a vaporilor pana la 28C, gaze sau combustibil pentru ardere;
vapori cu limita inferioara de explozie I . scaparile sl degajarile de gaze,
pana la 10 %, atunci cand acestea pot I vapori sau praf, stabilite conform
forma cu aerul amestecuri explozive. I art. 2.1.7., care sunt in cantitati
:ce nu pot forma cu aerul
amestecuri explozive.
Lichide cu temperatura de inflamabilitate iTnasemenea situatii,
a vaporilor cuprinsa intre 28 ~i 100C, 'lncadrarea se face in
gaze sau vapori cu limita inferioara de I categoria C, 0 sau E (BE2, BE1a,b),
B 'explozie mai mare de 10 %, atunci candiin functie de densitatea sarcinii
(BE3b) 'aces tea pot forma cu aerul amestecuri termice ~i de pericolul de
explozive. I incendiu in ansamblu.
:Fibre, praf sau pulberi, care se degajii
in stare de suspensie, in cantltati ce
pot forma cu aerul amestecuri explozive..
Substante ~i materiale combustibile ! Nu determina incadrarea in catego-
solide. i ria C (BE2) de pericol:
Lichide cu temperatura de inflamabilitate ! . folosirea substantelor solide, lichi-
a vaporilor mai mare de 100C. de sau gazoase drept combustibili
pentru ardere;
I . utilizarea lichidelor combustibile cu
I temperatura de inflamabilitate peste
100C la comenzi hidraulice, racire,
I ungere, filtre sl tratamente termice,
in cantitati de maximum 2 m
3
, cu
condltia luarii unor masuri locale
I pentru limitarea incendiului;
folosirea echipamentului electric
:care contine pana la 60 kg ulei pe
:unitatea de echipament, precum
si a fluxurilor de cabluri cu mai
putin de 3,5 kg material
combustibil/ml pr flux
I .materialele sl substantele com-
I bustibile din spatiul respectiv, inclu-
:siv cele din utilaje care nu se inca-
! dreaza la aliniatul 2 sau cele utiliza-
te la transportul ori depozitarea ma
terialelor combustibile, a caror am-
I balaje, palete sau rafturi combusti-
bile, daca nu depasesc in totalitate
105 MJ /m
2
.
in situatiile de mai sus incadrarea
,se face in functle de pericolul de
incendiu in ansamblu, in categoria
o sau E de pericol de incendiu
.(BE1a,b).
S. Instala!ii sanitare Capitolul 2: Instala!ii dealimentare cu api
Gradul V
Tabelul 2.5.7. Cond",1 minima pentruIncadrarea constru~llor In grade de reziste~ Iafoe
Gradul I I Gradul II ! Tipul elementelor I
de constructli I
siilpi, coloane, i Co C3
pereti portanti (incombustibil) (incombustibil)
2 h 30 min 2h
Gradulill GradullV
Co C3
(lncornbustloil) (greu
, combustibil)
1h 30 min 30 min
StfUpi, coloane,
pereti portanti
la ultimul nivel
Co Co Co
(incombustibil) (lncomoustlon) (incombustibil)
C2
(greu
combustibil)
30 min
Pereti interiori
neportantl
I 1 h 30 min
,_ _ (1 h)
(incombustibil)
!
30 min
--- - -
Pereti exteriori
neportanti
Co
(incombustibil)
I 15 min
- ---- -----
Grinzi, plansee, Co
nervuri, acoperisun (incombustibil)
terasa
1 h
{4_5minL_:
(incombustibitj
15 min
C2
(greu
combustibil)
15 min
: - - - -- -_. -
Co
(incombustibil)
Grinzi l;li plansee
peste subsol
45 min I
(30 min)
Co Co
(incombustibil): (incombustlbil)
1 h
: 1 h 30 min
Acoperisun autopor- Co C1
tante fara pod (inclu- (incombustibil) (greu
siv contravantuiri), , combustibil) I
sarpanta acoperlsu- 45 min 30 min
rilor fara pod, cons- , (30 min) (15 min)
tructii aerostatice '
1 h
45 min
_(39 '! lin) ~
(greu
combustibil)
(greu
combustibil)
Observatii
C)
(combustibil) , in cladiri parter
de gradul V se
admite C4
15 min 15 min
C4 I
(combustibil) i
I
(combustibil)
I
in cladiri industfiale
sl agrozootehnice
parter, limita de rezis-
tenta la foc nu se
normeaza
C2 ' C3
(greu (combustibil)
combustibil) I
15 min ' 15 min
Co C2
(greu ! (greu
combustibil) I combustibil)
45 min i 15 min
(30 min)
Co I C2
(incombustibil)! (greu
combustibil)
i 30 min
C3
(combustibil)
1 h
C2
(greu
combustibil)
15 min
C4
(combustibil)
C4
(combustibil)
C3
(combustibil): in cladirile parter de
- gradul V se admite C4
C4 I La cladirile de gradul
(combustibil) I III cu sali aglomerate, ll-
I mita de rezistenta la foc
iva fi de minimum30 min.
in cladiri cu pericol de
'explozie, limita de rezis-
, tentil la foc a elemen-
telor incombusti-
bile nu se normeaza
-Panouri de-invelitOOre: -- - (;0-- -J C1 I C2 C3
l;li suportul continuu ; (incombustibil) (greu I (greu ' (combustibil)
al invelitorii: cornbustlbll) ' combustibil)
combustibile 15 min 15 min 15 min - -
in compartimentele de incendiu ale cladirilor in care sarcina terrnica nu depaseste 200 Mcal/m
2
(840 MJ /m2) (cu exceptia
cladirilor inalte, a celor cu sali aglomerate, care adapostesc persoane care nu se pot evacua singure, sau cu echipament
de importanta deosebtta) se pot aplica valorile din paranteza,
2.5.2 Materiale ,i echipamente
specifice instal..,ilor de
allmentare cu api race pentru
combaterea incendiilor
2.5.2.1 Detectoare de incendlu
Detectoarele de incendiu (fig. 2.5.1),
sunt elemente traductoare in sistemul
automat de detectare, semnalizare si
actionare a instalatillor de stingere a
incendiilor.
Detectoarele de incendiu se clasiflca,
din punct de vedere constructiv l;li fun-
ctional, in doua grupe detectoare: con-
ventlonale sl adresabile.
Ele trebuie sa fie compatibile cu
centralele de detectare si semnalizare
a incendiilor.
in general, detectoarele se compun
dintr-o carcasa dernontablla, executa-
ta, de regula, din material plastic alb,
care nu lntretine arderea l;li sunt prote-
jate la pafrunderea prafului sl a insec-
telor, putand fi curatate la interior.
Componentele traductoare depind de
tipul detectorului.
Detectoare conventionale
Din aceasta grupa fac parte detec-
toarele:
- de fum cu camera de ionizare: detectia
fumului se face atat pentru foe cu
flacara, cat l;li pentru ardere moenita;
detectorul este deosebit de stabil, ca-
pabil sa suporte rafale de vant de pana
la 12,5 mls l;li curentl de aer continui de
6 mls fara a genera alarme false;
- de fum, fotoelectrice: contine un cir-
cuit de esantionare sl memorare, pre-
lucreaza semnalul sl reduce alarmele
false;
C4
(combustibil) I
I
- duale, de fum l;li temperatura, foto-
electrice;
- de temperatura fixa: contin un circuit
de detectie dual, un termistor sl de-
clanseaza alarma, de regula, la tem-
peratura de 80C;
- de gradient de temperatura: detectea-
za eresterea brusca a temperaturii prin
intermediul unui element static reglat la
temperatura de 60C;
Fig. 2.5.1. Detector de incendiu.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa s. Instalalii sanitare
- de fum, fotoelectrice, cu iesire pe re-
leu: se pot cupla atat pe centralele de
protectie la incendiu, cat ~i la efractle.
Detectoare adresabile
Sunt detectoare inteligente, care folo-
sesc 0combinate de tehnici digitale ~i
analog ice de semnalizare, oferind un
plus de fiabilitate ~i flexibilitate sistemu-
lui. Sunt usor de instalat, protejate la pa-
trunderea prafului ~i a insectelor ~i per-
mit curatarea la interior, carcasa fiind
dernontablla. Raporteaza analogic nive-
lui fumului cafre centrala de detectle.
Principalele tip uri de detectoare
adresabile sunt urrnatoarele:
- detectoare de fum;
cu camera de ionizare;
fotoelectrice;
cu fascicul proiectat, compus
dintr-un emltatcr, care proiecteaza un
fascicul de radiatii infraro~ii caire un re-
ceptor aflat la distants maxima de 100
m. Patrunderea fumului in spatiul dintre
ernitator sl receptor reduce intensitatea
spotului monitorizat sl alarma este
declansata cand fumul ajunge la nivelul
prestabilit. Detectorul este dotat cu un
microprocesor sl, odata instalat, se
autocalibreaza, iar riscul alarmelor false
este redus de autocompensarea lnterna,
necesera din cauza prafului care se
depune in timp pe Ientile. Obstruc-
tlonarea cornpleta a fasciculului de
radiatii cu un obiect solid, genereaza un
semnal de defectiune ~i nu de alarrna;
- monitoare de incendiu, analogice,
adresabile care pot fi: cu camera de io-
nizare; optice; de temperatura etc.
Detectoare combinate
Sunt detectoare care inglobeaza mai
multe principii de detectie, printr-un
microprocesor, iar semnalul de incen-
diu este lnterconditlonat,
Detectoare independente
Se utilizeaza separat, avand sursa de
energie sl semnalizare proprie.
Analizoare de gaze de ardare
Sunt aparate care detecteaza produ-
sele de baza ale combustiei (ex. C02),
analizeaza concentratia lor ~i semnali-
zeaza in caz de incendiu.
2.5.2.2 Centralele de defectIe ,I
ssmnallzsre BIncendllior
CentralA analogicA adresabiiA.
pentru detectarea liIi semnalizarea
incendiilor are, pe 0singura bucla, 0ca-
pacitate totala de 210 puncte individua-
Ie adresabile ~i anume: 99 de adrese
pentru detectoare, 99 de adrese pentru
diverse module de control ~i de interfa-
ta, 4 circuite de avertizare acustlca si 8
relee programabile. in cazul in care sis-
temul se intinde pe 0suprafata foarte
mare si accesul la unitatea centrala nu
se poate face in timp util pentru a afla
care detector a declansat alarma, infor-
matiile furnizate de cemrala pot fi vizua-
lizate pe panouri repetoare, cu atisare
cu cristale lichide (LCD). Aceste panouri
pot fi montate la distante de pana la
2.000 m de unitatea centrala.
CentralA conven~ionaIA, cu douA
zone pentru detectarea liIi semnalizarea
incendiului (tip MINICAE, NOTIFIER):
interventla unui detector declanseaza
semnalul de prealarmare, care poate fi
dezactivat manual sau resetat. in cazul
persistentel cauzei semnalului de prea-
larmare, interventia unui al doilea de-
tector pe aceeasl zona, declanseaza
alarma, care este rnernorata.
Sistem interactiv multisenza-multi-
criteriu, de detectie a incendiilor foloses-
te tehnici moderne de analiza de semna-
Ie (primite de la detectoare optice de
fum ~i de temperatura) prin retele neuro-
nale sl logica fuzzy, avand un software
specializat.
Sistem cu inteligent6 distribum1,
pentru detectarea liIi semnalizarea incen-
diilor cuprinde nivelurile de:
- achizitie, compus din 5 centrale loca-
le, fiecare avand 0 capacitate de
adresare de 200 de puncte de alar-
mare (200 de detectoare) ~i indicarea
la centrala ~i la calculatorul de pro-
ces a fiecaruia dintre acestla:
- evaluare: dispeceratul receptloneaza ~i
decodfca semnalizarile ~i Ie transmite
la calculatorul de proces pe cale seriala;
- operare: software-ul de apllcatle afi-
seaza schemele grafice de ansamblu
sl de detaliu ale zonelor protejate sl
starea fiecarui detector;
- detectle ~i semnalizare precum sl de
afisare sl conectare la imprimanta.
La centralele de semnalizare se pot
conecta ~i aparate de stins incendiu.
Centrale Ie de detectare ~i semnaliza-
re a incendiilor indeplinesc si functia de
alarmare in vederea alertarii fortelor de
interventie, prin conectarea acestora la
serviciile mobile de pompieri.
2.5.2.3 HldrentJlnterlorl ., echlpa-
mente deservIcIu
Hidran~i interiori pentru combate-
rea incendiilor
Hidrantul interior pentru cladiri (STAS
2501, fig. 2.5.2) este un robinet de colt,
cu ventil, prevazut la intrare cu filet ex-
terior pentru racordarea cu 0teava din
otel de 2", iar la ieslre cu filet exterior
pentru tnsurubarea unui racord fix
(STAS 701), la care se racordeaza fur-
tunul cu teava de refulare.
Numeroase firme din stralnatate (Italia,
Anglia etc.) produc 0 gama larga de
tipo-dimensiuni de robinete de hidranti
interiori sl anume: robinet de hidrant de
45 (fig. 2.5.3 a) cu dn IOn de 2"/1",
2112"/2", 21/2"/2112", 2"/2"; robinet de
hidrant la 180 cu dn IOn de1"/1",
11/4"/11/4", 1114"/1/1/2", 2"/2" (fig. 2.5.3
b) etc.
Tevi de refulare
Pot fi: de mana, simple (STAS 6264,
fig. 2.5.4), executate in trei variante, cu
dimensiunile redate in tabelul 2.5.8. sl tip
C de mana, cu robinete (STAS 6782, fig.
2.5.5) executate in doua variante, cu
dimensiunile redate in tabelul 2.5.9.
0~OO
4
Fig. 2.5.2. Hldrant Interior pentru
clAdlrl:
1 - corp hidrant; 2 - cap hidrant;
3 - tija; 4 - ventil; 5 - roata de
manevra; 6 - racord fix C STAS 901.
a
Fig. 2.5.3. Hldra." Interiori pentru
stlngerea Incendillor produ,1in
striinitate:
a - robinet de hidrant la 45;
b - idem, la 180.
L
~~
1IfE=D~
~ 6
35
~._b ~_
;; 5
3 6
7 c
Fig. 2.5A. Tevi de refulare de mAnl,
simple:
a - varianta I; b - varianta II;
c - varianta III;
1 - tub de racordare; 2 - tub rnaner:
3 - ajutaj de baza rnaner: 4 - ajutaj
intermediar; 5 - ajutaj final; 6 -
arnitura; 7 - racord fix.
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
~
a
b
fig. 2.5.5. Tevi de refUIar8 de mini,ell
robInet ell perdea de protectie (tipC):
a - varianta I; b - varianta 1/;
1 - racord fix C (STAS 701); 2 - tub rna-
ner; 3 - ajutaj de baza: 4 - ajutaj inter-
mediar; 5 - ajutaj final; 6 - corpul robi-
netului; 7 - cepul robinetului; 8 - cheia
robinetului; 9 - chinga; 10 - catarama:
11 - curea.
Fig. 2.5.8. Cutie metallel tip I, pentru
hknnt interior, de ampIasat pe perete.
4
Varianta Marimea! Marimea totala
I
tevil racordului ~ L
[mmJ
I ,G 8 C 465
-- . ---TS- 12 B 430
B 14 B 430 ' 20
B 16 B 430! 20
II _ I!_ ~ JL. ~_~3_9.
C ! 12 C 445 20
C . 14 C 445 ' 20
C 16 C 445 20
C _...~ 18. Q 4_4_ _ 20
III D 4 D 200
b
5 c
Masa
[kg]
.1,20Q _
0,170
Fig. 2.5.7. Racordurl pentru hldrantl
InterIorl:
a - fix; b - de aspiratie; c - de refulare;
1 - corp; 2 - teava: 3 - port garnitura;
4 - garnitura de aspiratle sau refulare;
5 - garnitura de refulare; 6 - qarnltura
de aspiratie: 7 - inel de etansare.
Furtunul de refulare
Hidrantii interiori de incendiu se do-
teaza cu furtun tip C (4) 50 mm) sau tip
B (4) 75 mm) de 20 mlungime, cu ex-
ceptia salilor de spectacol unde furtu-
nul are lungimea de 10 m.
Firmele straine produc furtunuri de re-
fulare cu diametre nominale de 25, 38,
45, 52, 63, 70, 80, 100, 125 si 150 mm
sl cu lungimi variabile, pentru presiuni
ale apei de 6, 10, 12, 15, 18 si 20 bar.
Furtunul poate fi dincanepa, fibre sinte-
._ _ [m_mI. __
ajutajul ajutajul ajutajul
de baza intermediar final
12 _ _ 1_0_ _ __ 8 _
20 12
- 14 1,750
,
16
20 18
12
14
16
18
0,960
12 4
TabeluI2.5.9. Dlmenslunlle~vilor de refulare tip C (STAS 87q
: I Lungimea i. Diarnetrul dejel?irelf!lm] -!
Varianta i Marimea Marimea. totala r ajutajul ajutajul ajutajul Masa
I tevii. :rac()l"_dlJ llJ ii L[mmJ .. _d~_~af:a_ ;J nt~r~e.cI~ fi,!;3.1 ; [l<g]
---,- i 12 - C C : 500 .l 20 16 12 '0,98
II 8 C --485 I 12 10 8
14 C 490 18 16 14! 1,2
Fig. 2.5.8. Redu~1 de racorduri:
a - tip A; b - tip B;
1 - corp racord A; 2 - idem, B; 3 -
idem, C; 4 - reductle; 5 - garnitura de
aspratle A; 6 - garnitura de refulare
B; 7 - garnitura de refulare C; 8 - inel;
9 - surub de fixare fara cap.
tice sau cauciuc ~i se aseaza in cutie
sub forma de rola sau panglica.
Cutii metalice pentru hidrantii
interiori
Hidrantul trnpreuna cu echipamentul
de serviciu (furtunul ~i teava de refula-
re) se rnonteaza in cutii metal ice (STAS
3081, fig. 2.5.6), amplasate in nlse sau
firide in zldarle, la lnaltimea de
1,35 + 1,50 mde la pardoseala. Cutiile
pot fi fixate aparent, direct pe perete
sau stalpl, Cutiile se prevad cu posibi-
litati de scurgere a apei.
Racorduri, reductii ~i accesorii
pentru hidranti interiori
Racordurile (produse de firma FEPA
Barlad) pot fi:
- fixe (fig.2.5.7 a) executate in 4 marl-
mi, in functle de diametrul de trecere
de 18, 45, 65, 100 mm;
- de absorbne (fig.2.5.7 b), executate in
3 marimi, cu diametre de 18, 62, 96
mm;
- de refulare (fig. 2.5.7 c) executate in
4 rnarlrnl, cu diametre de 18, 45, 65
~i 100 mm.
Reductiile de racorduri (fig.2.5.8)
sunt utilizate la imbinarea tub uri lor de
refulare. Pentru etansarea racordurilor
se folosesc garnituri din cauciuc.
Pentru asamblarea rapida a moto-
pompei or la lnstalatia de alimentare cu
apa a hidrantilor interiori, se folosesc
grupuri de racorduri cu robinete, pentru
montare orizontala sau verticala. Dimen-
siunile verlaza in functie de numarul de
hidranti (1, 2, 3 sau 4 hidranti) ~i de
diametrul nominal Dn de la 2 la 4".
Pentru divizarea curentului de apa se
folosesc distribuitoare, care sunt grupuri
de racorduri cu bifurcatie sau trifurcatie
pentru diametre de la 25 la 70 mm.
De mare utilitate pentru personalul
operativ (pompieri) este dispozitivul
pentru infa~urarea rapida a furtunului
de refulare.
Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu api S. Instalatii sanitare
2.5.2.4 Sprl nkl ere
Sunt dispozitive care au 0dubla
functle: de detector de incendiu l;li de
dispersare a jetului de apa sub forma
de plcaturi pe supratata protejata im-
potriva incendiului.
Ti pur i constructive de sprinklere.
Sprinklerul este compus din trei ele-
mente principale:
- corpul sprinklerului, prevazut cu filet
exterior pentru montare la reteaua de
conducte l;li un ajutaj interior, pentru
debitarea apei, prevazut cu scaun de
etansere:
- deflectorul, alcatult dintr-o piesa de
forma speciala (rozeta, paleta etc.),
fixata de corp, printr-un brat sau un
cadru, la 0distanta anumita in fata
orificiului de refulare a apei. Aolul de-
flectorului este de a dispersa, in
plcaturl de 0anumita manrne medie,
jetul de apa care iese din ajutaj $i de
a-I distribui astfel incat suprafata
aferenta, protejata de sprinkler, sa fie
udata cat mai uniform. Forma geo-
rnetrlca a deflectorului $i natura ma-
terialului au un rol determinant in efi- .
clenta sprinklerelor.
- dispozitivul de inchidere compus din-
Tabelul 2.5.10. Valor i le temper atur i lor de declanfBr e a spr i nkler elor cu ale-
mente fuzlblle 1n fun e de 18m r i le medlulul ambi ant
Tr epte ale temper atur i i de I
declansare, [0C]
Limitele temperaturii mediului ambiant in care
s_ep_<:>t rnonta capetelede.sprinkler~e9]
Minima ; Maxima
72 . _ SCI ) - + 38
93 ~1) 60
141 +5 100
182 +5 140
1) Temperatura minima -5 C este specifica numai inst~l~tiil~; d~~p;inklere -in sis-
tem aer - apa
tr-un ventil care este tinut presat pe
scaunul de etansare a orificiului de
refulare a apei de cafre un element
de declansare.
Diferitele tipuri constructive de sprin-
klere se deosebesc dupa modul de des-
chidere a orificiului de evacuare a apei si
anume: prin topirea unui aliaj usor fuzibil
(sprinkler cu element fuzibil); prin topirea
unei cornpozitii chimice usor fuzibile
care sustine suportul supapei de in-
chidere; prin spargerea unui tub (fiole)
de sticla (bulb) datorita dilatiirii unui li-
chid aflat in interiorul sau, cand cre$te
I I I I
,
,~ ,i~
\111' 'I
'f"~' 'f"~' .,:", . ,~:~,
, " .. . I '
, ,,, " '" ' . .
, " ,,,. . " \
, " ,,,,,' ,
-~- iii--.;-~-b i - - _!_L
c
+ - ~ - . - ~- -aj- ---:-
fig. 2.5.11. SectkD verticaIe pm jeILr i e
de apI ale dfer i IaIor 1IpIa1 de spr Hder e:
a- cu deflector zimtat; b - cu deflec-
tor concav; c- cu deflector conic;
d - cu deflector in forma de disc plan,
prevazut cu fante pe directia radiala.
fig. 2.5.9. Spr i nkler cu element fuzi bll:
1 - corpul din bronz al sprinklerului;
2 - inel din bronz; 3 - cadru de sustinere;
4 - diafragma; 5 - ventil; 6 - lnchizator:
7; 8; 9 - placute din aliaj usor fuzibil;
10- rozeta (deflector).
Fig. 2. 5. 10.
Spr i nkler cu bulb:
3 1 - fiola din sticla
(bulb); 2 - ventil;
3 - rozeta (deflector).
temperatura mediului incendiat etc.
Tipuri de sprinklere care pot fi pro-
iectate, comercializate $i utilizate con-
form reqlernentarilor europene sunt
specificate in SA EN 12259-1. Aceste
tipuri de sprinklere trebuie sa aiba mar-
caj CEo
Sprinklerele cu element fuzibil (fig.
2.5.9) au diametrele orificiilor de 12,7
mm (tip standard), respectiv 10,5; 12,0;
H[m]
1 0 1 2
a R[m]
Fi g. 2.5.12. For mele geometr i ce ale
jetulul de api pentr u spr i nkler cu
dlametr ul de 10, 5 mm:
a- la presiuni de 0,5 - 1,5bar la orifi-
ciul de stropire; b - la presiuni de
2 - 4,5bar la orificiul de stropire.
H[m]
j
p' b " j 0,5b M 0,0'
~~ IfillI : 111111: 1
432101234
R[m] R[m]
I
~
I
a
H[m]
PimI j ITI~rl111
432101234
R[m] b R[m]
H[m]
P
l
'rulmlTIllif
432101234
R[m]
Fi g. 2.5.13. Spr i nkler e cu decla" fBr 8 nor mall.
R[m]
c
S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa
12,5 si 14,0 mm sl functioneaza in
modul urmator: la atingerea unei anumi-
te temperaturi (produsa de incendiu) nu-
mita temperatura nominala, lipiturile se
topesc si cele trei placute 7, 8 si 9 se
desfac. Alcatuind un sistem de parghii
instabil, ele sunt expulzate impreuna cu
celelalte componente ale dispozitivului
de inchidere, sub actionea fortei exer-
citate de membrana elastica. Topirea ali-
ajului usor fuzibil trebuie sa se faca rapid
sl concomitent, astfel ca dispozitivul sa
cedeze brusc, piesele lui fiind aruncate
energic in exterior pentru a nu influenta
curgerea sl dispersarea corecta a apei.
ln cazul in care aceasta conditie esentia-
la nu ar fi indeplinita, apa ce s-ar scurge
pe aliajul usor fuzibil la pierderea de
etan:;;eitate ar intarzia sau chiar ar impie-
dica declan:;;area sprinklerului. Odata eli-
berata sectiunea de trecere a apei prin
orificiul sprinklerului, jetul format la im-
pactul cu rozeta este dispersat sub for-
ma de picaturl pe suprafata incendiata,
Sprinklerul cu fiola de sticla (fig.
2.5.10) are orificiul de lesire a apei inchis
de 0fiola de stlcla, umpluta aproape
complet cu un lichid care trebuie sa aiba
coeficientul de dilatare volumica mare la
temperaturi ridicate, caldura specifica
mica si temperatura joasa de congelare.
ln caz de incendiu, lichidul, incalzindu-
se, se dilata sl la temperatura norninala
sparge bulbul. Sub actlunea presiunii,
venti lui sare sl apa este prolectata sub
forma de jet dispersat in picaturi, ca ur-
mare a impactului cu deflectorul (rozeta)
sprinklerului.
Sprinklerul cu bulb de cuert functio-
neaza asernanator cu cel cu bulb din
sticla,
Temperatura de declansere a
sprinklerelor
Este temperatura la care ajunge me-
diul ambiant datorita incendiului :;;i la
care dispozitivul de blocare (aliajul
1~
9
6
a
b
Fig. 2.5.15 Sprinklers cu aC1:iune de stingers rapldA ,I rtspuns rapid (EFSR):
a - cu deflector plat, Indreptat in jos; b - cu deflector concav, indreptat in sus;
1 - corpul sprinklerului; 2 - deflector; 3 - element de compresie;
4, 5 :;;i 6 - elemente fuzibile; 7 - declansator:
8 - element component de declansare: 9 - duza.
V[I/min]
300
280
260
240
220
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
o
o 1 2 3 4 5 6 7 8 910
P [bar]
Fig. 2.5.14. Curba caracteristicA
debit - preslune pentru sprinklers
cu decla~rs nonnalA.
v
1/
~f:'/
-f-
- .... ~
/_,
/
II
I
fuzibil) al sprinklerului se desface :;;i
permite curgerea apei prin orificiul
acestuia.
ln tabelul 2.5.10. sunt indicate
valorile temperaturilor de declansare a
sprinklerelor tip INOX.
lnstalatiile cu sprinklere amplasate in
incaperi in care temperatura poate sa
scada sub +5 G, se proiecteaza in sis-
temul aer-apa, portlunlle din instalatle
amplasate in incaperl cu pericol de in-
ghet fiind pline cu aer comprimat.
Forma geometrici a jetului de apA
dispersatA
Tnfig. 2.5.11 se prezlnta sectiunile ver-
ticale prin jeturile de apa ale diferitelor
tipuri de sprinklere.
Garacteristicile jeturilor de apa disper-
sata se determina experimental.
Tnfig. 2.5.12. se prezinta formele geo-
metrice ale jetului de apa dispersata
pentru sprinklerul cu diametrul orificiului
de 10,5 mm in functie de presiunea apei
in sectiunea orificiului.
Numeroase firme straine produc
sprinklere intr-o gama larga de tipodi-
mensiuni, dintre care se exemplifica:
- sprinklerul cu declan:;;are normala
(fig. 2.5.13), avend incorporat un bulb de
sticla de 5 mm diametru, cu element
sensibilia caldura, care declanseaza la
temperaturi de 57, 68, 79, 93 :;;i 114 G,
cu lungimea corpului de 38 mm, sl cu
lungimea totala, inclusiv racordul, de 54
mm are diametrul orificiului de 15 mm,
pentru care sunt atasate diagramele de
strop ire (fig. 2.5.13) :;;i curba caracteris-
tica debit-presiune (fig. 2.5.14).
- sprinklerul cu actlune de stingere
rapida :;;i raspuns rapid (fig. 2.5.15)
avand cerlntele de functlonare sl meto-
dele de incercare prevazute in stan-
dardul ISO 6182-7 - Requirements and
test methods for early suppression fast
response (EFRS), precum :;;i preclzarl
similare date in NFPA 13 Standard for
the Installation of Sprinkler Sistems.
Sprinklerele EFSR se rnonteaza, de
regula, in depozite, in mod special
Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare
pentru a Inlocui sprinklerele de raft.
Acest tip este proiectat In primul rand
pentru folosirea sub tavan, fara nici un
sprinkler In raft, pentru 0protectie
superioara a marfurllor depozitate.
2.5.2.5 DI'8IJCfH'fI
Drencerele (fig. 2.5.16) sunt dispoziti-
ve asernanatoere cu sprinklerele, cu de-
osebirea ca nu au dispozitive de Inchi-
dere, avand orificiul permanent deschis.
Drencerele fabricate In lara au diame-
trele orificiilor de: 8,0; 10,0; 10,5; 12,5 $i
14,0 mm, iar drencerul pentru perdea de
apa are diametrul de 12,5 mm.
2.5.2.6 Apsrate de control "
semns/Izsre (ACS)
Aparate tip apA-apA
Fig. 2.5.16.Drencare:
a - cu rozets dreapta $i filtru pentru
montare cu capul in jos; b - cu rozets
cu simti indoiti pentru mont are cu
capul in sus;
1 - corpul drencerului; 2 - cadru de sus-
linere; 3 - rozeta plata; 4 - rozeta cu zimli.
Fig.2.5.17.~e cantrall de control
,Isemnalizare, tip api-api:
1 - robinet principal de Inchidere;
2 - supepa de alerrna $i semnalizare;
3 - robinet cu 3 cal; 4 - robinet cu ventil;
5 - robinet de Incercare al sistemului de
semnalizare; 6 - dispozitiv de picurare;
7 - robinet de semnalizare; 8 - traductor
cu semnalizare elecfrica; 9 - manometru;
10 - turbina.
Fig. 2.5.18.Statla cantrall de control
,Isemnalizare tip aer - api:
1 - robinet principal de Inchidere;
2 - supapa tip apa-apa: 2' - supapa tip
aer - apa: 3 - robinet de retinere sl ro-
binet de trecere pe conducte de aer; 4
- robinet de golire; 5 - robinet de testare
a sernnalizarii; 6 - dispozitiv de picurare;
7 - robinetul sistemului de semnalizare;
8 - traductor cu semnalizare etecmca: 9
- manometru; 10 - turbina; 11 - conducte
spre accelerator.
Se folosesc In instalatiile cu sprinklere
din cliidirile In care nu exista pericol de
Inghel. Se fabrica cu diametre de 100,
150 sau 200 mm. ln fig. 2.5.17 se pre-
zinta un ACS tip apa-apa prod us de
I. M. BACAu.
Aparate tip aer-apA
Se folosesc in instalatllle cu sprinklere
din cladirile In care temperatura In
spatlile In care sunt montate sprinklerele
poate sa scada mult sub 0 C. Se
fabrica cu diametre de 100, 150 $i 200
mm. Sunt prevazute cu accelerator de
evacuare a aerului. ln fig. 2.5.18 se
prezinta un ACS tip aer-apa produs de
I. M. Bacau,
Aparate tip spA-spA inseriatA cu
. ACS tip aer-spA
I Reprezinta 0solutle alternativa pen-
tru instalatiile mixte cu sprinklere In
sistem apa-apa $i aer-apa,
2.5.2.7 Pulvetfzstoare
Pulverizatoarele de apa cu deflector
conic (fig. 2.5.19 a), se executa cu
diametrul orificiului de 6; 7; 8; 10 $i 12
mm $i au determinate, experimental,
diagrama de pulverizare (fig. 2.5.19 b) $i
curba caracteristica debit-presiune (fig.
2.5.19 c).
Pulverizatorul tip "ER" (fig. 2.5.20) are
diametrul orificiului de 7 mm $i este pre-
. vazut cu un filtru sita cu orificii de 3 mm,
iar la exterior are filet de 1" pentru mon-
tare prin In$urubare la reteaua de con-
ducte. J etul pulverizat are forma conica
(fig. 2.5.20 b). ln fig. 2.5.20 c se prezin-
ta curba caracteristica debit-presiune.
Pulverizatorul cP 14 mm (fig. 2.5.21) are
diametrul orificiului de refulare de 14 mm
$i este prevazut cu filet exterior de 1".
2.5.2.8 Te"', fItIngurl " annMurl
Coloanele de alimentare cu apa a hi-
drantilor interiori se executa cu levi din
otel zincat, cu diametrul constant de 2".
2
Fig. 2.5.19.Dud de pulverizare tip PLUVIA:
a - elemente constructive; b - caracteristica jetului de apa pulverizata;
c - caracteristica debit - presiune, pentru duza de pulverizare PLUVIA, PG;
1 - corpul duzei; 2 - deflector; 3 - con.
a
b
q
[lis]
1,052 --------. -. -7,,"'.
0,860 --------,-,~ :
.. I I
4 5 6 P[bar]
c
45
S. Instala!ii sanitare Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa
parcaje sau garaje subterane pentru
mai mult de 20 de autoturisme si
cele supraterane inchise cu mai mult
de 2 niveluri.
Nu se previid hidranti de incendiu in-
teriori atunci cand apa nu este indicata
pentru stingere sau se asiqura stinge-
rea cu alte suostante (gaze inerte, spu-
rna, abur etc.), precum sl la cladirile
parter la care se realizeaza interventia
de la hidrantii exteriori cu furtun avand
lungimea de maximum 40 m.
in functle de categoriile de pericol
sau riscurile de incendiu, de combusti-
bilitatea l?i valoarea cladirii sl a bu-
nurilor, investitorii pot stabili necesita-
tea echlparf sl in alte cazuri decat cele
enumerate mai sus.
in cazul cladirilor cu mai multe compar-
Fig. 2.5.20. Duza de pulvertzare tip ER (0 7mm): timente de incendiu, modul de echipare
a - elemente constructive; b - caracteristica jetului de apa pulverizata; cu hidranti interiori se va stabili pentru
c _ caracteristica debit _presiune; fiecare compartiment in parte, iar gos-
1 - corpul duzei; 2 - pastile de rotire; 3 _ filet; 4 _ filtru (stta), podiiria de apa se va dimensiona pentru
'-- __' compartimentul eel mai defavorabil.
. Determinarea numArului de hidran~i
de incendiu interiori ~i condi~iile de am-
plasare a lor in clAdiri
Nurnarul de hidranti interiori pentru
combaterea incendiilor se deterrnlna ti-
I nand seama de nurnarul de jeturi care
I trebuie sa atinga fiecare punct com-
bustibil din interiorul cliidirii sl de raza
de actiune a hidrantului.
Raza de actiune a hidrantilor se de-
I terrnina cu relatta:
I R = L
j
+i,[m]
in care:
R - este raza de actiune a hidrantilor
[m] (fig. 2.5.22 a) l?i
L
j
- protectla pe orlzontala a lungimii
jetului compact data de relatia:
a
4
2
3
Fig. 2.5.21. Duza de pulverizare
014mm:
- corp cu filet exterior de 1";
2 - carcasa cu orificiu de refulare a
apei 0 14 mm; 3- garnitura de etan-
sare; 4 - corp interior cu 4 canale.
Hetelele exterioare, comune, de ali-
mentare cu apa pentru consum menajer
l?i pentru hidrantii interiori, se executa cu
tevi din otel zincat sau din mase plastice
(polietilena, PVC tip G etc.) cu conditla
ca retelele interioare de distributie sa se
execute cu tevl din otel pentru hidrantii .
de incendiu sl cu tevl din mase plastice I
pentru consum menajer l?i sa se taca in-
chiderea din exterior a retelel menajere
in caz de incendiu.
Sprinklerele se allrnenteaza cu apa
printr-o retea separate de conducte,
din tevi din otel, negre sau zincate.
Pe reteaua de conducte se montea-
za aceleasl tipuri de armatura ca si la
retelele de apa potablla,
--
---~
- - I
0,3
0,1
2 4 6 8 10 P [bar)
c
(2.5.1)
L
j
=~L/ - (h -1,2Sl [m]
(2.5.2)
2.5.a Instala1ii cuhidranti
interiori pentru combaterea
incendillor
in care:
Lc - este lungimea jetului compact [m]
(tabelul 2.5.11);
h - Inaltirnea Incaperii in care se mon-
teaza hidrantul [m];
L
j
2: 4 m, distanta minima de sigurantii;
L
f
- proiectia pe orlzontala a lungimii fur-
tunului [m] (tine seama de slnuozlta-
tile in plan orizontal l?i vertical ale
furtunului).
J etul compact este acea portiune a je-
I tului, la capatul ciiruia 90 % din debitul
de apa este conti nut intr-un cerc cu dia-
metrul de 38 cm l?i 75 % din debitul
total intr-un cerc cu diametrul de 25 cm.
La incaperile cu h = 3-i- 3,S m, raza
de actlune a hidrantului se poate con-
sidera cu 1,0 .;. 2,0 m mai mare decat
. lungimea furtunului. Zona teoretica de
actiune a unui hidrant este un cerc
, avand raza egala cu raza de actiune a
hidrantului (fig. 2.5.22 b). Raza de ac-
tiune a fiecarui hidrant trebuie stabllita
in functie de necesitatea atingerii fieciirui
2.5.3.1 SoII4I1 consfnIctIve "
I scheme ale InstBlBtlilor de
I allmentare cu aIM race a hldrentJlor
I Echiparea tehnic:A a clAdiriior cu hi-
. drantl interiori pentru combaterea
incendiilor
Echiparea cu hidrantl de incendiu in-
teriori a consfructiilor, compartimente-
lor de incendiu sl a spatiilor, potrivit
scenariilor de slquranta la foc, se asi-
gura, dupa caz, la cladlrile:
inchise din categoriile de lmportanta
exceptionala l?i deoseblta (A l?i B), in-
cadrate conform leqislatlei in vigoare, I
indiferent de arie l?i nurnar de nive- .
luri;
civile (publice), cu aria consnulta de
peste 600 m
2
l?i mai mult de 4 nive-
luri supraterane, cu exceptia imobile-
lor de locuit;
inalte sl foarte inalte, precum si
constructii cu sali aglomerate, indife-
rent de destinatie, de ariile construite
l?i nurnarul de niveluri;
de productie sau depozitare din ca-
tegoriile A, B sau C de pericol de in-
cendiu, definite conform normelor in
vigoare, cu arii construite de mini-
mum 750 m
2
sl densitatea sarcinii
termice mai mare de 420 MJ /m2;
depozite cu stive inalte, pentru pro-
duse combustibile (peste 6 m inalti-
me) si densitatea sarcinii termice mai
mare de 420 MJ /m2, indiferent de
aria construita;
publiee (cu excepta locuintelor) sl de
productie sau depozitare subterane, cu
aria des~urata mai mare de 600 m
2
;
Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u apa s . Ins t al at i i s ani t ar e
punct combustibil din clfldire $i de lun-
gimea culoarelor de acces dintre uti-
laje, mobilier, agregate sau materiale
depozitate.
in tabelul 2.5.11 se prezinta date re-
feritoare la lungimea minima a jetului
compact, debitul specific minim al unui
jet, nurnarul jeturilor in functiune simul-
tana $i debitul de calcul al instalatiei cu
hldranti interiori in functie de destinatia
$i caracteristicile clfldirii protejate.
Amplasarea hidrantilor interiori se face
astfel incat fiecare punct din interiorul in-
caperilor sa fie protejat decel punn;
- doua jeturi: in lncaperl sau grupuri de
lncaperl industriale ce comunlca prin
goluri neprotejate atunci cand aces-
tea se tncaoreaza in categoriile A, B
sau C de peri col de incendiu sl au un
volum de peste 1 000 m
3
, in incape-
rile civile cu inaltimi mai mari de 45
m, in depozite comerciale sau indus-
triale, in magazine sau expozitli cu
exponate combustibile, la sali de
spectacole (numai in sala, scena, de-
pozitele $i atelierele anexe), pentru
care in STAS 1478 se prevede in in-
treaga cladire functionarea sirnultana
a doua sau mai multe jeturi;
- un jet, in celelalte incaperl, inclusiv in
cele prevazute cu instalatle automata
de stingere.
J eturile trebuie obtinute din hldranth
situati pe acelasi palier $i in acelasi
compartiment de incendiu.
Pe scenele amenajate ale salilor de
spectacole $i pe coridoarele de acces
la scena se prevede un nurnar suficient
de hidrantl pentru ca sa poata actiona
simultan cu nurnarul de jeturi prevazut
in STAS 1478 (tab. 2.5.11).
Tabel ul 2. 5. 11. Lungl mea mi ni mA a jet ul ul c ompac t , debl t ul s pec i fi c mi ni m al unui jet , numAr ul jet ur i l or i n funqi une
s l mul t anl ,I debi t ul de c al c ul al i ns t al at i ei c u hi dr an1i Int er l or i i n funql e de des t i nat i a ,I c ar ac t er l s t l c l l e c l Adl r i l
pr ot ejat e (STAS 1478)
Lungimea minima Debitul specific Nurnarut jeturilor I Debitul de calcul
Destinatia $i caracteristicile cladirli protejate a jetului compact minim a! unui jet in functiune al instalatie
L
I I ; h
sirnultana"
l i e
[~] [lI s] [lI s]
Blocuri de tocuinte, cladiri pentru cazare
comuna, cladiri care adiipostesc birouri, scoli,
local uri pentru alirnentatle publica, vestiare,
bai si spalatorf publice, gari:
a) cu un volum mai mic de 25.000 m
3
; 6 2,5 1 2,5
b) cu LJ nvolum de 25.000 m
3
sau mai mare 6 2,5 2 5,0
Cladiri care adapostesc copii de varsta
prescolara, lnstitutii medicale, aziluri pentru
batrani sau infirmi, muzee, expozitii,
biblioteci, arhive, cladiri de productie, de
depozitare, industriale, garaje, magazine sl
depozite anexe:
a) cu un volum mai mic de 5000 m
3
; 6 2,5 1 2,5
b) gu LJ DvolurT1_d~ _ Q Q Q _ rn
3
_l?l:!U mal mare 6 _ _ -
~,5 2 5,0
Cinematografe, cluburi si case de cultura i
(fara scena amenajata), sali de concerte $i sali i
de intruniri, de gimnastica si sport, cu 0
capacitate mai mica de 600 locuri:
a) situatein cladiri deg-ad I si I I derezistentala foe 9 2,5 2 5,0
b) situate in cladiri de gradul I I I sl I V de 9 5,0 2 10,0
r~zist~l!1~ la foc_ __
_ -
Cinematografe, club uri $i case de cultura
(fara scena amenajata), sali de concerte si sali
de intruniri, de gimnastica si sport, cu 0
capacitate _de_600 locuri sau mai rnult 9 5,0 2 10,0
Teatre dramatice sau muzicale, cluburi si
case de cultura cu scena amenajata:
a) cu mai putin de 1000 locuri 9 5,0 3 15,0
b) cu 1000 locuri sau mai mult 9 5,0 4 20,0
Cladiri cu inaltime peste 45 m:
a) cu un volum pana la 50.000 m
3
; 9 5,0 3 15,0
b) cu un volum peste 50.000 m
3
9 5,0 4 I 20,0
* Cazurile in care 2 jeturi in functlune slrnultana trebuie sa atinga, arnandoua, fiecare punct din interiorul I ncaperilor,
sunt stabilite prin prescriptiile de specialitate in vigoare.
a
b
Fi g. 2. 5. 22. Sc hemA pent r u det er ml nar ea r azel de aql une a unul hl dr ant
a -h idrant interior in tunctiune; b - zona de eciiune a h idrantului;
1 - coloana de alimentare cu apa rece; 2 - nlsa: 3 - robinet de hidrant interior pen-
tru incendiu; 4 - racord mobil; 5 - furtun; 6 - teava de refulare; 7 - jet de apa.
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
la pompele mobile de incendiu.
Presiunea minima la teava de refula-
re - in cazul utilizarii dispozitivelor de
pulverizare $i a tevilor de refulare uni-
versale - este de minimum 2,5 bar.
lnstalafille se prolecteaza astfel incat
sa se poata actiona imediat la izbucni-
rea incendiului. Se admite pornirea
pompeior sl robinetelor cu actlonare
electrica de la distanta, prin butoane.
La proiectarea instalatiilor cu hidranti
interiori, pentru cladirile civile foarte
inalte, de peste 45 m, se respecta ur-
rnatoarele:
- se prevad minimum2 coloane de ali-
mentare, dimensionate astfel incat
fiecare sa asigure un debit de apa
pentru incendiu de 15 lis pentru eta-
dirile cu volum pana la 50 000 m
3
$i
de 20 lis pentru cliidirile cu un volum
mai mare de 50 000 m
3
;
- pe fiecare nivel se prevad cel putin 2
hidranti a cate 2,5 lis, amplasatl, de
regula, unul fata de altul, la 0distan-
ta de 5 m$i astfel ca fiecare punct al
cladirii sa fie atins de 2 jeturi a 2,5 lis
alimentate de la coloane diferite;
- conductele se leaga in inel $i se
prevad cu robinete de inchidere,
astfel incat sa nu existe pericolul
scoaterii din functhme a mai mult de
5 robinete pe nivel;
- se prevad robinete $i pe coloane, din
5 in 5 niveluri;
- se prevede sigilarea robinetelor in
pozltie "normal deschis";
- pe conducta princlpala a retelei de
disfrlbutie se prevede 0conducta cu
Dn 100 mm cu robinet de inchidere,
ventiI de retinere sl 2 racorduri fixe
tip B, amplasate pe peretele exterior
al cladirii, in nise cu geam, marcate
cu indicatoare, la inaltimea de maxi-
mum 1,40 m de la nivelul trotuarului
cliidirii, astfel incat sa fie posibila ali-
mentarea instalatiel interioare direct
de la pompele mobile de incendiu.
lnstalatiile prevazute cu hidranti, am-
plasate in spatli cu pericol de inghet
vor fi dotate cu arrnaturl de golire dis-
puse in imediata apropiere a robine-
tului de sectlonare (electrovanei).
Col oane uscat e
Sunt lnstalatil fixe, rigide, montate in
interiorul consfructlilor, utilizate numai
de serviciile de pompieri.
Se prevad coloane uscate la toate
consnuctiile cu inaltimea mai mare de
28 m, masurata de la cota terenului.
Oonstructiile dotate cu coloane us-
cate au $i instalatli de stingere cu apa
a incendiilor.
Pentru alimentare, se asigura acce-
sui rnasinilor de pompieri in orice ano-
timp, fara ca distanta de la calea de
. acces cea mai apropiata fata de racor-
dul de alimentare sa depaseasca 40 m.
Racordul de alimentare al coloanei
E
o
"<t
E
o
"<t
100m
b
Fi g. 2.5.23. Ampl asarea hl drant l l or de Incendl u Tnt r-o hal l i ndust ri al l :
a - fiecare punct este stropit de 1singur jet;
b - fiecare punct este stropit de 2jeturi.
in salile de spectacole, atunci cand
dlstrlbutia mterloara a cliidirii permite,
se va amplasa, in sala, un nurnar sufi-
cient de hidranti interiori pentru a pu-
tea actlona in fiecare punct al salii cu
cel putin un jet, iar restul hidrantilor ne-
cesari pentru realizarea cerintelor din
STAS 1478(tab. 2.5.11) se vor ampla-
sa in exteriorul salii langa usa,
Amplasarea hidrantilor se face in 10-
curi vizitabile, astfel Incat sa fie usor
accesibili si folosibili chiar in cazul cir-
culatiei pentru evacuarealncaperilor. in
acest sens, se recomanda montarea
lor in casa scarllor, in holuri sau vesti-
bule, pe coridoare, in incaperi ampla-
sate in apropierea intrarilor etc., in 10-
curi protejate de inghet, urrnarlndu-se
ca jeturile create sa atinga fiecare
punct combustibil din interiorul cladirii.
in cladirile civile cu inaltimi mai mari
de 28 m, hidrantil se arnplaseaza nu-
mai pe coridoare sau in incaperile tam-
pon de acces in casele de scari.
in cladirile industrialein care sunt in-
caperl cu pericol de incendiu diferit, hi-
drantii de incendiu interiori se prevad
pentrua servi numai zonelein care exis-
ta materiale, elemente sau suostante
combustibile ce pot fi stinse cu apa,
in zonele unde exlsta cerburantl, lu-
brefiantl sau alte lichide combustibile,
la hldranti, se pot prevedea dispozitive
de stingere cu spurna,
in fig. 2.5.23 se prezinta amplasarea
in plan a hidrantllor dintr-o hala indus-
trlata, in doua variante de atingere a
fiecarui punct combustibil, cu un jet
sau cu doua jeturi de aoa.
La cladirile industriale monobloc, la
care nu se poate asigura protectia intre-
gii suprafete de la hidrantii exteriori, se
prevad hidranti interiori pe tunelurile
speciale de evacuare, care sa functio-
neze in condltllle prevazute pentru hi-
drantii exteriori.
Hidrantf interiori se pot monta apa-
rent sau ingropat, marcanou-se con-
form STAS 297/1.
Pe timp de noapte sau in locurile
unde se destasoara actlvltatl la lumina
artificlala, marcarea hidrantllor se va
face prin iluminat de siguranta.
in cladirile inchise ale depozitelor cu
stive inalte (cu lnaltirne mai mare de 4
m), cladiri industriale monobloc, garaje
mari etc. se admite ca hldrantli inte-
riori, necesari pentru protejarea zonelor
ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor
montati pe peretl sau pe stalpi, sa fie
amplasatl la nivelul pardoselii sau in-
gropati in perdoseala, in cutii speciale,
corespunzatoare.
Nisele hldrantilor nu trebuie sa stra-
punga peretll antifoc, pe cei care des-
part Incaperi cu pericol de incendiu di-
ferit sau care delimiteaza cal de eva-
cuare. in cazul in care se rnonteaza in
ni$a, rezlstenta la foc a peretelui tre-
buie sa ramana neschirnbata.
Ret el e de conduct e pent ru alimen-
t area cu apA a hi drant i l or de i ncendi u
i nt eri ori
Retelele interioare care alimenteaza
cu apa mai mult de 8 hidrantl pe nivel
se proiecteaza inelare $i se prevad cu
doua racorduri la reteaua exterloara,
Retelele interioare de hldrantl, avand
timpul teoretic de functlonare de
60 min $i mai mare, se prevad cu ra-
corduri fixe, amplasate in exteriorul
cliidirilor, pentru alimentarea cu apa de
Cap i t o l u l 2: In s t al a,i i d e al i m en t ar e c u ap a S. lnstalatll s an i t ar e
uscate (de tipul 8) se arnplaseaza pe
peretele exterior al cladirii si se obtu-
reaza cu un racord infundat, la baza
coloanei prevazandu-se venti I de reti-
nere sl robinet de golire.
Racordul se rnonteaza la loc vizibil,
separat de orice alt racord, la 0inalti-
me de maximum 1,50m fata de sol sl
cu 0inclinare de 45 tata de vertlcata.
Pentru recunoastere, racordul de ali-
mentare se rnarcheaza prin indicator
"COLOANA USCATA".
Se instaleaza coloana independentfl
pentru fiecare compartiment de incendiu.
Conducta de legatura (orlzontala) cu
coloana uscata trebuie sa fie cat mai
scurta sl astfel proiectata tncat sa asi-
gure golirea intregii cantitati de apa,
Aceasta conducta trebuie sa treaca !
prin locuri accesibile in subsol sau I
parter, fara a traversa tuneluri de ca- ,
bluri, ghene ale instalatillor sanitare sau
golul liftului. Coloana uscata propriu-
zlsa se rnonteaza in zona de acces a
scarii, in casa scarii sau in ghene adia-
cente acesteia. Ea poate fi aparenta
sau ingropata. Cand se rnonteaza
mascat, in grosimea peretelui, acesta
trebuie sa aiba 0rezistenta la foc con-
form reglementarilor in vigoare. Traseul
coloanei uscate este vertical, adrnitan-
du-se, in situatii justificate tehnic, de-
vlatil locale.
Pentru recunoastere, punctele de ali-
mentare ~i racordul se rnarcheaza con-
form STAS 297/1.
Coloanele uscate au diametrul de
75 mm si racordurile pentru furtun de
tip C.
Pe fiecare nivel, inaintea racordului
pentru furtun, se prevede un robinet.
Racordurile pentru furtun se ampla-
seaza in casa scarii sau in zonele de
acces la scari, in functie de construe-
tie, astfel incat sa se poata servi
fiecare nivel.
Inaltimea maxima de montare a ra-
cordurilor pentru furtun este de 1,5 m
fata de pardoseala,
Este necesar sa existe spatlu sufi-
cient pentru racordarea furtunurilor si
manevrarea robinetelor.
Racordurile pentru furtun se pot mon-
ta aparent sau ingropat. Ele se marchea-
za cu tnscriptia: "RACORD INCENDIU".
Se rnentioneaza in proiect ca presiu-
nea de incercare a coloanelor uscate
este de 25 bar.
Coloanele se prevad ~i se executa
din tevi metalice protejate anticorosiv.
STAS 1478) nurnarui de jeturi in func-
tiune simultana ~i lungimea jetului
compact pentru hidrantli interiori, in
functie de destinatia ~i caracteristicile
cladirf protejate impotriva incendiului.
Debi t a s p ec i f i c e ~ d ebi t e de calcul
necesare d i m en s i o n Ar i i c o n d u c t el o r in-
s t al at i i l o r de a1i m en t ar e c u ap 4 r ac e a hi-
d r an t i l o r i n t er i o r i p en t r u c o m bat er ea in-
c en d i i l o r
Lc - lungimea jetului compact [m];
a= 1,19 + 80 (0,01 Lc)4 - coeficient
experimental;
rp - coeficient experimental depinzand
de diametrul d al ajutajului tevii de
refulare a apei sl avand valorile
date in tabelul 2.5.12.
Pe baza relatiilor (2.5.3) sl (2.5.4) au
fost calculate datele redate in tabelul
2.5.13.
. Debitul specific al unui hidrant interior" In tabelele 2.5.14 sl 2.5.15 sunt date
V ; h si debitul de calcul al lnstalatiel se valorile debitelor minime ale jeturilor
determina in functie de lungimea jetului ! compacte sl respectiv, pulverizate
compact necesar interventlel, destinatla I pentru hldranti de incendiu interiori
~i caracteristicile consfruotlei protejate. echipati cu furtunuri semirigide (tab.
Lungimea jetului compact - rnasura- 2.5.14), respectiv cu furtunuri plate
ta pe traiectoria sa - se alege din ta- (tab. 2.5.15) dupa STAS SR EN 671 -
belul 2.5.11 (dupa STAS 1478) astfel 1/2002, respectiv STAS SR EN 674-
incat sa se asigure lnterventia pentru 2/2002.
stingerea in cele mai lndepartate punc- Presiunea minima necesara la robi-
te combustibile din spatiul lncaperllor.
Debitul specific, lungimea jetului
compact si numarul jeturilor in functiu-
ne slmultana nu trebuie sa fie mai mici
decat valorile indicate in tabelul 2.5.11.
I netul hidrantului interior pentru incen-
diu trebuie sa acopere pierderile totale
de sarcina in furtun sl sa asigure for-
! marea unor jeturi compacte sau pulve-
, rizate cu caracteristicile din tabelele
! 2.5.13, 2.5.14 sau 2.5.15.
Debitul de calcul necesar dimensio-
narii lnstalatiei de alimentare cu apa a
hidrantilor interiori pentru incendiu se
deterrnina astfel:
- cand alimentarea cu apa a hidrantilor
interiori se face printr-o retea cornu-
na cu alimentarea cu apa potablla
sau industriala, debitul de calcul se
deterrnina adauqand la debitul de in-
cendiu al hidrantilor, debitul maxim
de apa potabila sau industrlala stabi-
lit conform STAS 1478 sau a altor
prescrlptll tehnologice, cu exceptia a
85 % din debitul de calcul necesar
dusurilor ~i a debitului pentru spalari
tehnologice si a pardoselilor care nu
se iau in calcul;
Debitul l i ; h ' al jetului de
determine cu relatia:
. 2 r:::::
V ; h =0,00351 . ! -l . d . ,,10H
apa, se
[l i s]
(2.5.3)
in care:
u =0,97 -i - 0,98 este coeficientul de
debit;
d - diametrul ajutajului tevii de refulare
a apei [mm];
H i - presiunea necesara la ajutajul tevii
de refulare a apei [bar], determi-
nata de relatia
Lc
H. =0,981-----"' --
I 1
--rp' L
a c
[bar]
(2.5.4)
Tabel u l 2.5.12. Val o r i l e c o ef i c l en t u l u i qJ
1~ I 16 ! 18 20
0,0149 : 0,0214 0,0105 0,0090
d[mm]
rp
12
0,0183
22
0,0077
Tabel u I2.5: 13. Pr es i u n ea d l s p o n l bl l i l a aj u t aj u l ~vll d e r ef u l ar e, H, d ebi t u l
s p ec i f i c v " ,I d i am et r u l d al o r i f l c l u l u l aj u t aj u l u l f i n al al ~vll d e r ef u l ar e
c u c ar e s e ec hl p eazi hl d r an t u l d e In c en d l u , in f u n C1i e d e l u n gi m ea j et u l u i
c o m p ac t L o (STAS 1478)
Diametrul orificiului final d [mm] Lungimea
jetului
compact 14 16 18 20
Lc ----- - - --_ ~h- ~h
m ~ ~
6 3,04 3,75
6,4. :3,1 _ _ ~90
7 3,31 4,10
8 3,58 4,40
2.5.3.2 DImensIonBrea co nducteIo r In- 9 _ _~_ 1, _ 1 _ 3,95 3,80 4,70
s t a J B t l IIo r d e aIIrnenIare cu B PI rece a ___ 1_ Q _ 14~.z_ L?. g. _~?_&_l 3,24 _ _4,05 _ _J31,4_ .L. _ ;l,OO
h k J r a nt IIo r l nt e t l o r l pe nt r u combaterea n1_ L_ L161A _ _ L ?&ILLJ ?_ ,_ 5_j__3,43 4,g9 147,4 5,30
IncendIIIor 12 [181,5; 2-,84[ 173,1 i .:3&3 4,53 163,3 5,60
St abi l i r ea n u n *u l u i d e hi d r an t i d e 1_ 3. 12_ Q ?.U 3,Q J :._W ?: 3 j 3_ ,t1
2
185,6 4 . Z __ . _ 1t10_ ,_ 5_ .1- _ J _ 5
i n c en d i u i m er i o r i ih f u n c t i u n e s i m u l t an l ! 14_ j 22_ ,_ U3,61 ' 212,9_ 1 4,03 _ L2_ 04.Ei 5,00 1~ ,2 6-,-1_ 5_
In tabelul 2.5.11 se prezlnta (dupa : 15 I 249,7 I 3,34 I 235,4 4,23 224,6 5,25 217,8 6,45
L_ __ ~_~~~_L __ ~ ~~ __ ~~ __ ~ __ ~ __ ~_L __ ~ __ ~
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
Tabelul 2.5.14 Debitale minime ale J etului compact ,i pulverizat pentru
hidran1:i de incendiu interiori, echi..,. cu furtunuri semlriglde
STAS SR EN 671-1/2002
Diametrul duzei
de refulare sau Debit minim
diametrul de curgere
echivalent V [I/min]
___ [rn_m] P = 0,2 MPa P = 0,4 MPa P = 0,6 MPa
4 12 _.. 1-8 --~- - ---22 - -
-- - ------ -
5 18 26 31
---- ---
6 24 34 41
7 31 44 53
---- --_. ------
8 39 56 68
----- -------
9 48 66 80
10 ~ M 1~
12 90 128 156
Not{!: Debitul V la presiunea Peste calculat cu relatia:
V= KJ10P
Coeficientul K !
(vezi nota)
9
------ --- --
13
17
22
- .------ - -------
28
33
42
64
in care:
debitul V este exprimat in litri/minut $i
presiunea Pin MPa, in scara manometrica (lMPa =10 bar).
Tabelul 2.5.15 Debltale mlnlme ale jetulul compact ,Ipulverizat pentru
hldran1:i de incendlu Interiori, echipa1:l cu furtunuri plate
(STAS SR EN 674-212002)
Diametrul duzei
de refulare sau Debit minim
diametrul de curgere
echivalent V [I/min]
[mm] i P =0,2 MPa P =0,4 MPa
9 i 66 92 112
10 1 78 110 135
11 i 93 131 162
12---1- 100 140 __f 171
13--! 120 170 208
Nota: Debitul V la presiunea Peste calculat cu relatia:
V=KJ1OP
Coeficientul K
(vezi nota)
. P =0,6 MPa
46
55
68
72
85
in care:
debitul Veste exprimat in litri/minut si
presiunea Pin MPa, in scara rnanornetrica (lMPa = 10 bar).
- cand alimentarea cu apa a hidrantilor
interiori se face printr-o retea sepa-
rata, debitul de calcul sl nurnarul de
jeturi in functiune slrnultana se deter-
mina conform datelor din tabelele
2.5.11. $i 2.5.13.
Se rnentloneaza ca in cazul functlo-
narii simultane a doi hidranti, reteaua
de conducte se dimensioneaza consi-
derand ca cei doi hidranti sunt amp la-
satl la acelasl nivel al cladirll, dar pe
coloane alaturate.
Dimensionarea coloanelor ~i calcu-
lui pierderilor totale de sarcina.
Pentru dimensionarea conductelor
se folosesc nomogramele sl tabelele
de calcul urrnatoare:
- PVC 60, fig. 2.4.68 si tabelele 2.4.35
$i 2.4.36;
- otel cu k =0,3 mm, fig. 2.5.27 sl ta-
belele 2.5.18 sl 2.5.19 din anexa
1.2.5;
- otel cu k =0,8 mm, tabelele 11.1 si
11.2 din anexa II;
- Polipropilena, tabelele 4.1 $i 4.2 din
anexa II;
- Polietilena, tabelele 9.1, 9.2 sl 9.3 din
anexa II.
Pierderile totale de sarcina se deter-
rnina cu relatia:
n, = h,c +hrf
in care:
[Pal (2.5.5)
h,c - reprezlnta pierderile totale de sar-
cina (Iiniare sl locale) pe traseul
retelei de conducte de la hidrantul
de incendiu spre punctul de ali-
mentare cu apa al instalatiei [Pal;
hrf =if If - pierderea de sarcina llniara
pe furtunul de racord al hidran-
tului la teava de refulare [Pal;
if - pierderea de sarcina liniara unltara
a apei la trecerea prin furtunul din
canepa, care poate fi deterrninata
cu nomograma din fig. 2.5.24 [Pal;
If - lungimea furtunului [m).
Sarcina hidrodinamic4 necesarA
i H ne c pentru alimentarea cu apa a insta-
latiei cu hidranti interiori pentru
incendiu
Se deterrnina cu relatia:
l H 'le c =H gh + H i + h, [Pal (2.5.6)
In care:
H gh - este Inaltirnea geodezica a hi-
drantului de incendiu, amplasat
la cota cea mai mare fata de un
plan de referinta unic admis [m]
transformat [Pal;
H i - presiunea necesara la ajutajul tevii
de refulare transformat [Pal;
. n, - suma pierderilor totale de sarcina
calculate cu relatia (2.5.5) [Pa).
Exemplul de calcul 1
Se dimensioneaza instalatla interioa-
ra de alimentare cu apa pentru comb a-
I terea incendiilor cu hidranti interiori din
fig. 2.5.25, aterenta unei cladiri pentru
invatamant superior cu parter sl 4 etaje
: (P+4), avand un volum construit de
I 24.000 m
3
.
i lnstalatia interloara de alimentare cu
I apa rece pentru consum menajer al
i cladirii, se executa cu tevi din PVC tip
i 60.
Rezolvare. Din tabelul 2.5.11 rezulta
necesar un singur jet in functlune
avand V ; h = 2,5 lIs si lungimea minima
a jetului compact de 6 m.
Din tabelul 2.5.13, pentru un jet
I compact de 6,4 m lungime, la un dia-
I metru al orificiului tevii de refulare de
I 1.6 mm se obtine debitul specific
\ l; h =2,5 lIs la 0 presiune necesara
H i = 82,5 kPa considerata ca presiune
de utilizare.
lrnrucat instalana intertoara de ali-
mentare cu apa rece se executa cu
conducte din PVC 60, reteaua interioa-
ra de alimentare cu apa pentru hidranti
va fi separata de cea pentru consum
menajer sl va fi executata cu tevi din
otel zincat. in acest caz, fiecare tronson
Tabelul 2.5.16. Calculul hldraullc al instala1iel de combatere a Incendiilor cu hldran1:i interiori la 0clAdlre pentru
invltlmlnt superior, a eirel schemA este prezentatl in fig. 2.5.25 (exemplul decalcul1)
Numar lis: I sau d v i iI I(iI)
I ~
h'l
Ih,l . I(il+h,i H i
H I
H ne c
I - - .- ---
_,9.-______ -1
tronson [lIs] 1 Lc [mm] [m/s] I [Palm] [Pal [Pal , [Pal [Pal [Pal [Pal [mm] I [Pal [Pal
i[mm]
I i
Ajutaj ,2,5 i 6,4 16 -
I
- - - - - - - - - -
i
-
Furtun i 2,5
1
20 50 1,20 I 981 19620 19620 - - - - - - - -
I
1.1... 1.7: 2,5 80 60,3
1,27 I
544 43520 63140 I 20,7 16693 16693 79.853! 82500 17000 166770 329103
Capitolul 2: Instala,ii de alimentare cu apa S. Instala,ii sanitare
V[l/s]
0, 1'..-----------,-----,---,--.--rT
~
T'TTn I""'~ Ilrmrrrr-rr-rr-m
0,15 f------j-+-+++~~l+fH llllflH t- I ll- +- m H - ++l+1+. I ]. I
0,21- - - - +- - t- +- l- v:l. 4- I ++f- H +~l!H tI fH - I - +- I +hI AAf!H j,;4+- 614l++tI 4- l- l,. oA- I *W~~
f'. . . t- ]. I 1/
0,3 . . . . . . . V :(\~ ]. I
0,41----P>/'>d-r-...-+-+-+++I"I<H+HH+ll-P:* (J -j,.jq-HI-H.I!m-h.I4-H.1'R-l-lM.ItfI-.I4J ..08.IA'#::I
0,51- - - - boL- - - +">;. . ,- f- - lI /J So
0,7 1 ' f 1 " . , _
200 300 500 1000 2000 3000 5000 10000 20000
i[Pa/m J
Fig. 2.5.24. Nom ogram A pentru calculul pierderllor desarcinA unitari
prlnfurtunul decAnepi.
Fig. 2.5.25. Schema Izometrlcl decalcul a Instalatlel de allmentare cu api a
hldrantllor interiori, aferente unal clidlri pentrulnv_"mlnt superior avlnd P
+4etaje:
H - hidrant interior pentru incendiu; H1, H2, H3 - coloane de hidranti,
se va calcula la debitul de 2,S lis.
Calculul hidraulic este sistem atizat in
tabelul 2. S. 16. La com pletarea lui s- a
tinut seam a de urrnatoarele observatli:
- tronsoanele de pe coloanele 2 !;li 3 au
aceleasl diam etre ca sl cele de pe
coloana 1;
- Intrucat toate tronsoanele au acelasi
debit de 2,S lis, acestea nu s- au m ai
calculat separat, considerandu- se un
singur tronson cu lungim ea egala cu
sum a tronsoanelor com ponente
(tronsoanele 1. 1 + 1. 7; I = 80 m );
- pierderile de sarcina pe furtun s- au
determ inat cu ajutorul nom ogram ei
dinfig. 2. S. 24;
- pierderile de sarcina liniare au fost de-
term inate folosind nom ogram a dinfig.
2. S. 27 !;li tabelele 2. 5. 18 !;li 2. S. 19, ane-
xa 1. 2. S. , iar pentru pierderile de sarci-
na locale nom ogram a dinfig. 2. 4. 70.
- calculul sum ei coeficientilor de pierderi
de sarcina locala 1:'; (fig. 2. 4. 70):
Tronsoane 1. 1. . . . 1. 7.
7 teuri de trecere 7 x 0,5 =3,S
1 teu de derlvatle 1 x 2,0 =2,0
5 coturi D e 60,3 m m S x 1,0 = S,O
1 robinet 1 x 8,0 =8,0
cu ventil drept
1 robinet de hidrant 1 x 2,2 = 2,2
Total 20,7
- Sarcina hidrodinam ica necesara pen-
tru alim entarea cu apa a lnstalatiei
este:
Hnec =Hs + Hi + h, =166,77 + 82,S +
79,83 = ::129,1kPa,
in care inaltim ea geodezica are va-
loarea:
H g = (4 x 3,S) + 2 + 1 = 17 m =
= 166,770 kPa.
Exem plul de calcul 2
Se dim ensioneaza instalatla de ali-
m entare cu apa rece pentru consum
m enajer sl pentru com baterea incendii-
lor la uncarnlnstudentesc cu parter si
S etaje (P+S), avand unvolum construit
de 12 000 m
3
. lnaltlrnea unui etaj este
de 2,80 m .
Schem a izom etrica de calcul este pre-
zentata infig. 2. 5. 25. instalatia interioara
I de alim entare cu aoa rece pentru con-
sum m enajer se executa cu tevi dinotel
zincat. Regim ul de furnizare a apei este
de 9 h, iar tem peratura apei calde de
consum este de 60C.
Rezolvare: lnstalatia interioara de ali-
m entare cu apa rece pentru consum
i m enajer se executa cu tevi dinotel zin-
I cat, cele doua instalatii (de alim entare cu
apa rece pentru consum m enajer !;li
pentru com baterea incendiilor) avand 0
. retea de distributie cornuna, Dintabelul
2. S. 11 se stabileste necesitatea unui sin-
gur jet infunctiune, avand V ; h = 2,5 lis !;li
Lc =6 m.
Dintabelul 2. S. 13, la unjet com pact
de 6,4 m !;li pentru diam etrul orificiului
tevii de refulare de 16 m m rezulta unde-
bit specific V ; h = 2,5 lis la Hi = 82500 Pa,
considerata ca presiune de utilizare.
I H eteaua de distributie a apei reci fiind
cornuna, pentru asigurarea clrculatiei !;li
in coloanele de hidranti, acestea s- au
legat la cate unobiect sanitar (robinetul
R de pe coloanele M1 !;li M4, fig. 2. S. 26).
Pe tronsoanele ce alim enteaza cu
apa diferite obiecte sanitare, debitul de
calcul se stabileste infunctie de sum a
debitelor specifice ale arrnaturllor.
Pe tronsoanele care alim enteaza cu
apa diferite obiecte sanitare, inclusiv du-
surile !;li hidrantii interiori, debitul de cal-
cui V
ct
se stabileste prininsum area de-
bitului de calcul al obiectelor sanitare,
notat ca debitul de calcul pentru con-
i sum m enajer Vcr n si debitul de c~lcul
p~ntru hldrantii de incendiu, notat Vcr
lntrucat presiunea necesara la unhi-
drant este cu m ult m ai m are decat la
oricare obiect sanitar, calculul hidraulic
s- a inceput cu traseul cel m ai dezavan-
tajat dinpunct de vedere hidraulic, de
la prim ul hidrant de pe coloana H1
(tronsonul 1. a, fig. 2. 5. 26) !;li de la
legatura coloanei H1 la robinetul R
(tronsonul 1, fig. 2. S. 26) !;li este redat in
tabelul 2. S. 17, anexa 1. 2. S.
Dim ensionarea conductelor cu tevl din
otel zincat pentru apa rece s- a efectuat
folosind nom ogram a din fig. 2. 5. 27 si
tabelele 2. S. 18 sl 2. S. 19 anexa 1. 2. S.
Pentru calculul pierderilor de sarcina
s . lnstalatii s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a

Fi g. 2.5.26. Sc hem a Izo m et r i el de c al c u l a In s t al al i el de al l m en t ar e c u ap i a


hl c l r an 1i l o r i n t er l o r i de In c en d l u ,I p en t r u c o n s u m m en aJer l a u n el m l n de
s t u d en t l c u p + 5 et a)e:
H - hidrant interior de incendiu; L - lavoar; D - dus; R - robinet pentru rezervor
de closet; H1, H2 - coloane de hidrantl; M1 ... M4 - coloane de alimentare cu apa
rece pentru consum menajer.
liniare ale apei la curgerea prin furtunul
din canepa cu diametrul de 50 mm
s-a folosit nomograma din fig. 2.5.24.
Calculul pierderilor de sarcina locale
s-a efectuat folosind nomograma din
fig. 2.4.70.
in punctul A de alimentare cu apa a
instalatiei a rezultat sarcina hidrodinamica
necesera Hnec = 332953 Pa tabelul
2.5.17, anexa 1.2.5.
Tronsoanele coloanelor M1; M2; M3;
M4 ~i H2 racordate la traseul principal,
respectiv, in punctele b; c; d; f se di-
mensioneaza la presiunile disponibile
in nodurile respective Hb =300407 Pa;
He = 301063 Pa; Hd = 301786 Pa;
He = 302078 Pa ~i H, = 302398 Pa.
Tronsoanele 1.1 .;. 1.12 care alcatu-
iesc coloana M1 se dimensioneaza la
sarcina (presiunea) disponiblla
Hb = 300407 Pa, folosind viteze ale
apei pana la 2 m/s (viteza maxima
adrnlsa), rezultand in nodul b sarcina
(presiunea) efectiva Hefb = 291527 Pa.
Diferenta (excesul) de presiune
H
2
=H
b
-H
efb
= 300407-291527 = 8880
Pa poate fi consurnata in robinetul de
reglare montat la baza coloanei M1 (pe
tronsonul 1.12, fig. 2.5.26).
Coloanele M2 ~i M3 avand aceeasi
configuratie geometrica, aceleasi lun-
gimi ale tronsoanelor ~i aceleasl debite
de calcul, vor avea aceleasl diametre
ale tronsoanelor similare, in conditllle in
care dimensionarea s-a efectuat cu vi-
teze ale apei pana la limita vitezei ad-
mise de 2 m/s. Situatia este sirnilara
pentru coloanele M 1 ~i M4.
Diferentele de presiuni din nodurile c,
d ~i e respectiv, sunt consumate in
robinetele de reglare montate la baza
fiecarei coloane.
Coloana H2 este identica cu coloana
H1, iar presiunea in exces in nodul f este:
H, =302397- (300407- 3 x500)= 3490 Pa.
Din presiunea dlsponlbila in punctul
b de 300407 Pa s-a scazut diferenta
de pierdere de sarcina llniara de 3 x
500 Pa, deoarece traseul pe coloana
H2 este mai mic cu 3 m decat cel de
pe coloana H1.
- Calculul sumei coeficlentilor de
pierderi de sarcina locala :E~
(fig. 2.5.26):
Tronson: 1;
1 teu de trecere
3 coturi De 17,1 mm
1 robinet cu venti I
drept On 10 mm
1 x 0,5 =0,5
3 X 2,0 =6,0
1X 16,0 = 16,0
Total 22,5
Tronson: 1a;
1 teu de derivatie
1 robinet cu venti I
drept On 50 mm
1 X 2,0 =2,0
1 x 8,0 =8,0
6 teuri de trecere 6 x 0,5 =3,0
2 cot uri De 60,3 mm 2 x 1,0 =2,0
Tronsoane: 8... 11;
1 teu de trecere
Tronson: 12;
1 teu de derivatie
3 coturi De 76 mm
2 robinete cu venti I
inclinat On 50
Tronson: 1.1;
1 teu de trecere
1 cot De 21,4 mm
Tronson: 1.2;
1 teu de trecere
1 cot De 21,4 mm
1 robinet cu ventil
13,0
drept On 15
Total 5,0
1 )( 0,5 =O_,!)
Total 0,5
1 x 2,0 = 2,0
3 x 1,0 =3,0
2 x 2,0 =4,0
-
Total 9,0
1 x 0,5 =0,5
1 x 2,0 =2,0
Total 2,5
1 x 0,5 = 0,5
1 x 2,0 =2,0
1 x 13,0 =
Total 15,5
Tronsoane: 1.3 ... 1.11; 2.2 ... 2.11;
1 teu de trecere _1 ~_(),_:::: Q,5
Total 0,5
Tronson: 2.1;
1 teu de trecere
1 cot De 17,1 mm
1 robinet cu venti I
16,0
drept On 10
1 x 0,5 =0,5
1 x 2,0 =2,0
1 x 16,0
Total 18,5
Tronsoane: 1.12; 2.12;
1 teu de derivatie 1 x 2,0 =2,0
1 cot De 42,4 mm 1 x 1,2 =1,2
1 robinet cu ventil 1 x 9,0 = 9,0
drept On 32
Total 12,2
2. 5. 4. In s t al &1: i iau t o m at e c u
s p r i n kl er e p en t r u c o m bat er ea
i n c en d i i l o r
2.5.4.1 Echlparea tehnid acMdlrllor
c u Insta/stll au t o m at e c u sprlnk/ere
lnstalatille cu sprinklere au rolul de a
detecta, semnaliza, localiza ~i stinge
incendiul, folosind apa ca substanta
(agent) de stingere. Superioritatea
acestor lnstalatil fata de celelalte siste-
me automate de protectle cu apa este
deterrnlnata, in special, de faptul ca
sprinklerele se declanseaza individual
sl actioneaza numai asupra ariei incen-
diate, evltand astfel udarea lnutila a zo-
nelor necuprinse de incendiu.
lnstalatlile cu sprinklere trebuie sa fie
oportune in timp real, adica sa intre
automat in functiune la parametrii ne-
cesari, pentru a limita (Iocaliza) focarul
sl a actlona eficient la stingerea incen-
diului. Aceasta oportunitate trebuie sa
fie perrnanenta, avand in vedere
Total 10,0
Tronsoane: 2... 7;
0.2
0.3
0.4
0.5
'i i i '
0.7
::.
~
'3
o
iii
u
C D
't:I
'3
2 ~
..Q
C D
C
3
4
5
7
10
C api tolul 2: Instala1i i de ali mentare cu apa S. Instala1i i sani tare
0.01
10
20 30 40 50 70 100 4000 6000 10000 200 300 400 500 700 1000 2000
0.02
c r y , ~
f r.u 1)' '"
~ n.:
_ f.
~
,J,
~~~~
/ q
r:~
"
I;)
<r
~"
r-, -~
&
)
~~
)I;
I
I""
"
~) <0
~ I -...
v r: -
, -0
~/
/ 7~'" \oJ
I\,
c-.'
: II I
<,
I / I"-
'C'I~ n
r~
r-,
II r -:
v
I
"
( y
<:>
'ool v ... .
....,
~!l'- I
"'l1lI
I.l 1/ / / ......... "
, , .
,.....,./ / ...... / /
/ . . . , ...
.: b / r -: / / Il"II / / v - : 'r
,;
~
~
V
<,
K
I
V
,
~ I
II
VI
/
1
'( .:> ,.0;
, ;1
.0 3 .
i '-
J ~
I'~
1"
r-,
V I II
.,...
~'
, ~ .. '$'
J
~'"
I
'"
~
II
v /1
7'h.
v I
'1I
v
/v
~~j
')
/ .....
I~
"-2$
'"
V
I
<,
k
I
~
~
~...
LI
II
/1
V ,
~
/
~
I 'I
s o ... ~ ~
r-,
I II 1/ 'J .
V
~
s
17
/
..... ~
k
r-
~
V
/
/)
~ II
[II
/;
'/
y..
r--.K
".6'$
<,
/ ~ 1/ J I
/ ..........
"-
V I"- V
<,
-/... I J II
r--
~ I I
V I /'-J./
'I
I 'I
I
1 ) . :-
"
r.....J
r-,/
li <- I I /1/ " 1 . . 1 I
/II
h
-,
I
J
V II
. If. . :> .
' .:; C o,
II
r-, J
I ........
"-
I J I' I II V I 1
<,
I
I/~ '<' "
-v
<,
./ / 7"
/ ..... 1/ / / r -.
// / /
/ J
" " I;T
<c / 1/ / ~ / 1'1lIIIo. / / / /" . L
'dr:--..../ / / / 'L / r"'IIII / / //' / / 1/ II
<;
.:; ,e.
r
/
11
V I
......
'"
K
r"I
~,
0 ~ IJ / V J
)
I
V
/ I
"
r-,
b(
/
K
~
r-,
I "I.. I J ~
I )
~
V
,,.,
/
<,
~
<,
'1'.....
V
/
I'"
I
I
V
V
~
) ( j j
VI-:
v /
J I
Ti ',
"
~ I I
~
,~~
V
r-,
I-
/
I/(
iI.
1 /
"-
K
K
V I
Ih
P )
.:
r;
1I
v
<. J I
<,
', I
/
V
1/ /
1/ ~
~~)
"l'-
V
/ IJ N /~ il
I
V V
V v . . . .
/I
v
II
rF ~
V
.....r--,~
r-,
I I I
<,
$"
( ~8$
/
r-,
J
/
I r - lLl r
"
v
V
V I/ I
i)(
IIV I
I
i '--..l
r :
-, V
I ........ / V /
/
'"
/I11'~l/II I I INI /
,
r-, Jlfflt_ 'j-
I I
..... If
I I II I ~ .J I I
.....
I II I
<,
/
v
""'I
..... 0"
:"YA
......,
I ~ I / / r -
1 , ( 1 1
<c / / /
..........
./
~
'</ '
~/ ........
/ / . r / / / /rY...
/ '"
/ / /
D' <,
/ / .f""ttt. / / / 1/ / I/~ / /
"
<:>
<,
r.
k
I
..... '1
~K i
I.~ ~
%
v
V 'f
~ ~
r;
v
I
J
~
V
J
"
j
I ~ I
<:>
~
~ II ~ KlJ
I~
I
~
II
/
V I,
V
'f ........
l{
. . . . . . . v
c
. . . . . . / . .
t)I!
I
..........
t-~
~ VI
'f.....
<
V
V
{..
~ 1I //
~'
V
II
L
..... fI:
~
- :
V
v
?
I)(I
J <. I
"
~~
" r ':'( \
'!-f ..! J
/
17( _
I
11
~ "-
v
v n:
F .'c;
~
K - II
~
/
t
~
'V I~' .... , I
't
~
.......... /
't
..........
/ ,_'I
."
0.03
0.04
0.05
0.07
0.1
20
30
40
50
70
100
10 200 300 400500 700 1000 4000 600010000 2000 20 30 40 50 70 100
P ierdereades arcina unitara i P alm
FIg. 2.5.27. No mo grama pentrudlmens lo narea co nductelo r din.1zlncat
D.17,1 -185, 2, pentru &pirace (k::O, 3 0 mm) P
n
=0 , 6MP a( eba"
s . Instalalii sanitare
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
caracterul aleator al izbucnirii unui
incendiu.
Echiparea tehnica a cladlrilor.
compartimentelor de incendiu sl
lncaperllor, cu instalatii automate de
stingere a incendiilor, tip sprinkler, se
asigura la:
consnuctll inchise din categoriile de
irnportanta exceptional a l?i deosebita
(A l?i B), incadrate conform leqlslatlel
in vigoare, cu densitatea sarcinii ter-
mice mai mare de 420 MJ /m2;
cladiri inalte l?i foarte inalte cu densi-
tatea sarcinii term ice peste 420
MJ /m2, cu exceptia locuintelor;
platouri de filmare amenajate l?i in-
chise, studiouri de televiziune si sce-
ne amenajate, cu arii mai mari de
150 m
2
, inclusiv buzunarele, depozi-
tele l?i atelierele anexa ale acestora;
constructli de productle incadrate in
categoriile A, B sau C de pericol de
incendiu cu aria construlta de peste
2000 m
2
l?i totodata cu densitatea
sarcinii termice peste 420 MJ /m2;
cladiri publice cu aria mai mare de
1250 m
2
l?i densitatea sarcinii termice
peste 840 MJ /m2, cu exceptia locu-
intelor:
consfructii (incaperi) destinate depo-
zitarii materialelor combustibile cu
aria construita mai mare de 750 m
2
sl densitatea sarcinii termice peste
1680 MJ /m2;
depozite cu stive inalte (peste 6 m
inaltime) l?i densitatea sarcinii termice
mai mare de 420 MJ /m2;
garaje sl parcaje subterane pentru
mai mult de 50 autoturisme, precum
si la cele supraterane inchise cu mai
mult de 3 niveluri.
Enumerarea echiparf cu instalatll
automate de stingere tip sprinkler fiind
rnlnimala, investitorii Ie pot prevedea si
in alte situatii, in functle de pericolul l?i
riscul de incendiu, amplasare, combus-
tibilitatea constructlei sl valoare.
Nu se prevad instalatii de stingere tip
sprinkler in cazurile in care apa nu este in-
dicata sau se asigura stingerea cu alte
substante (gaze inerte, spurna, abur etc.).
Incaperile protejate cu instalatli cu
sprinklere, de regula, trebuie sa fie sepa-
rate de spatiile invecinate, prin elemente
de constructii incombustibile sau prin
alte dispozitive corespunzatoere (ecrane,
cortine cu actionare automata etc.).
2.5.4.2 Soill/ll const nJct IIIe "
scheme pentru Inst alat ll cu
spr lnlcler e
Si s t eme de i ns t al at i i cu s pr i nk l er e
lnstalatille cu sprinklere se compun
din urrnatoarele elemente principale:
- sprinklere pentru detectarea sl stin-
gerea incendiului;
- retele de conducte ramificate sau ine-
lare pe care se rnonteaza sprinklerele;
/
- aparate de control l?i semnalizare
(ACS);
- conducte principale de alimentare cu
apa:
- surse de alimentare cu apa compuse
din:
bransarnent;
rezervoare pentru acumularea (sto-
carea) rezervei intangibile de apa
pentru combaterea incendiului;
statii de pompare a apei cuplate la
rezervoarele de acumulare l?i cu re-
cipiente de hidrofor;
- racorduri pentru cuplarea pompei or
mobile de incendiu;
lnstalatia cu sprinklere trebuie sa fie
permanent sub presiune l?i se poate
realiza in urrnatoarele sisteme cu: apa,
aer comprimat, apa sl aer comprimat,
apa l?i solutie anti gel.
Sistemul de sprinklere cu apa (fig.
2.5.28 a) reprezlnta sistemul normal de
instalatle sl se apllca pentru protectia
Incaperllor in care temperatura nu sea-
de sub +4C l?i nu urca peste 100C.
Heteaua de conducte este permanent
urnpluta cu apa si rnentlnuta sub pre-
siune. Datorlta incendiului, sub actlu-
nea calduril, unul sau mai multe sprin-
klere se deschid si, odata eliberat ori-
ficiul de curgere, apa este prolectata
sub forma de jet, dispersat in picaturi,
asupra focarului, in cantltati necesare.
Concomitent, aparatul de control l?i
/ /
Fi g. 2. 5. 28 a. Schema de f unC1i onar e aut omat A a Ins t ai l l t i ai cu
sprinklere In sistem apl - apl:
1 - conducta principala de alimentare cu apa; 2 - robinet principal;
3 - aparat de control !;lisemnalizare(ACS)tip apa - epa; 4 - conducta
de distributie a apei la sectoarele cu sprinklere; 5 - conducta de ra-
mificatie; 6 - distribuitor (cu diametrul constant); 7 - sprinkler;
8 - conducta de control; 9 - robinet cp 1/2" ~n pozitia deschis echiva-
leaza cu un sprinkler declansat]; 10- robinet de control ~npozitla des-
chis verificaalimentareacu apa a instalatiei}; 11- racord la turbina de
semnalizare; 12 - robinet (normal deschis); 13 - turbina; 14 - palnie;
15 - racord de canalizare; 16 - conducta de golire; 17 - robinet de
golire; 18- racord la instaatia de semnalizareopnca; 19 - racord de
alimentare cu apa de la surse exterioare; 20 - clapeta de retnere:
21 - racorduri de la surse exterioare(pompe mobile) de alimentarecu
apa; 22 - manometru pentru citirea presiunii apei in conducta de
alimentare; 23 - manometru pentru citirea presiunii in aval de ACS.
fig. 2. 5. 28 b. Schema InsfaIatIeI aut omat e cu s pr i nk l er e In
sIstem cu aer compr i mat - BpI:
1....21, la fel ca la fig. 2.5.26; 22 - manometru;
23 - manometru pentru aer comprimat; 24 - mano-
metru; 25 - conducta de alimentare cu aer comprimat;
26 - robinet de inchidere pe conducta de aer
comprimat; 27 - robinet de purje; 28 - accelerator.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. Instalalii sanitare
semnalizare declanseaza semnalul de
incendiu. Actiunea lnstalatlei este ope-
ratlva si proportlonala cu gradul de
dezvoltare a incendiului.
Sistemu/ de sprink/ere cu aer com-
primat (fig. 2.5.28 b) reprezinta un sis-
tem special de instalatie care se aplica
pentru protectla tncapenlor in care
temperatura poate sa scada sub +5 C
sau sa creasca peste 100C. in acest
sistem de lnstalatie, reteaua de con-
ducte, aflata in aval de aparatul de
control $i semnalizare, se umple cu aer
comprimat la presiune de 1,8 + 2,0
bar, iar conducta de alimentare pana la
ACS, cu apa sub presiune. La deschi-
derea sprinklerelor, trebuie sa se eva-
cueze mai intai aerul comprimat din
conducte. Apa pafrunde in retea cu
oarecare intarzlere numai dupa ce pre-
siunea aerului scade astfel tncat supa-
pa diferentiala a aparatului de control
Fig. 2.5.29. Aria Ap protejati de 1sprinkler la fun~onarea
1h grup cu sprInkierele dlstantate.
_L ~ J L ~ _
I I I , I
I
I
I I I I I
I I I I I
Fig. 2.5.30. Aria Ap proteJati de 1 sprinkler la fun~onarea 1h grup
cu sprInkierele apropiate:
1, 1', 2 ,2', 3 sl 3' suprafete stropite de 1 sprinker; 4, 5 - suprafete stropite cu 2
sprinklere; 6, 7 - supratete stropite de 3 sprinklere; 8, 9 - suprafete stropite cu 4 sprinklere;
10, 11 - suprafete stropite de 4 sprinklere ~i cu apa provenita de la stropirea peretilor.
sl semnalizare tip aer-apa sa se ridice
$i sa perrnita accesul apei in instalatie.
Determinarea numArului de sprin-
klere $i condijiile la de amplasare incl8-
dii
Aria suprafetei stropite, aria protejata
$i aria de dectensere. Aria suprafetel
stropite de un sprinkler se deflneste ca
proiectia pe un plan orizontal a sectiu-
nii transversale a jetului de apa disper-
sata sl are aproximativ forma unei co-
roane circulare a carei arie As' depinde
de tipul sprinklerului $i de inaltirnea de
i montare H [m] a sprinklerului fata de
suprafata protejata, fiind aproximativ
egala cu suoratata cercului cu raza
egala cu raza de stropire.
A! i._ =nR2 [m2] 2.5.7
lntrucat sprinklerele se monteaza, de
regula, in randuri paralele, suprafata rea-
la protejata care revine unui sprinkler are
forma patrata (fig. 2.5.29). in aceste con-
ditii, aria reala protejata de un sprinkler
Ap la functionerea in grup este data de
relatla:
A = (sin 45 2RJ2 = 2R2 [m2] (2.5.8)
p.
, In care:
R - este raza de strop ire a unui
sprinkler [m].
in cazul in care, in zona centrale a 1
sprinkler, nu se asigura stropirea (fig.
2.5.12), sprinklerele se apropie pentru
a uda intreaga suoratata (fig. 2.5.30).
Aria de declansare Ad reprezinta aria
suprafetel in care vor fi actionate, in
caz de incendiu, n sprinklere din totalul
de N sprinklere existente intr-un com-
partiment de incendiu al cladirii.
Aria de declansare se poate determi-
na din analiza de risc de incendiu, ti-
nand seama de prevederile standardu-
lui amortizat SR EN 12845 - lnstalatil
fixe de lupta impotriva incendiului. Sis-
teme automate de stingere tip sprin-
kler. Calcul, instalare si tntretlnere,
Standardul SR EN 12845 staoileste 0
noua clasificare in categorii de rise de
incendiu, care trebuie aplicata la pro-
iectarea orlcarei instalatil cu sprinkler.
Conform acestei clasitlcari, cladirile sl
, zonele care urrneaza a fi protejate de
lnstalatil cu sprinklere trebuie incadra-
I te, in functle de destlnatla cladirii (acti-
I vitatea sau procesul tehnologic) $i sar-
i cina terrnlca, in urrnatoarele categorii
I de risc de incendiu:
risc mic de incendiu - LH - spatii cu
zone in care materialele au sarcina
terrnica mica, comportare la foc re-
dusa (care nu contribuie semnificativ
la dezvoltarea incendiului), iar com-
partimentul de incendiu are 0arie
mai mica de 126 m
2
cu elementele
de constructie avand rezlstenta la
foc de cel putin 30 minute;
risc mediu de incendiu - OH - spatii
unde sunt procesate sau fabricate
materiale combustibile cu 0sarcina
S. Instalatii sanitare
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
Tabelul 2.5.20. Valorlle coefIclentului al al sprinklerelor utllizate T n instala1:lile
de combatere a incendlilor (STAS 1478)
Tipul dispozitivului ! Oiametrul
I
- - -
f - I ; ~kPa]
orificiului 50 100 150 200
[mm]
a;
- - -
- - - - - - - -
Sprinkler INOX
10,5 0,337 0,354 0,359 0,362
12,0
i
0,387* 0,440* 0,470* 0,485*
i
12,5
I
0,438 0,484 0,502 0,509
i
14,0 0,576 0,623 0,634 0,646
Sprinkler standard 12,7
i
0,456 0,498* 0,512* 0,519*
* Valori informative ale coeficientului de debit
Tabelul 2.5.21 Valorlle coefIcientulul de debit k pentru diferlte clase de rise
de Incendlu (SR EN 12845)
Clase de rise Tip de sprinklere Valori
de incendiu I nominale ale
coeficientului
de debit k [mm H20/min] [l/s-m-']
Intensitatea de
stingere i s
Conventional, cu
pulverizare medie sub
tavan, la nivelul
tavanului, cu refulare
plata, incastrat,
___ __ ____ _ J 11~~~a~,d~fle! ~te
Conventional, cu
pulverizare medie
sub tavan, la
nivelul tavanului,
cu refulare plata,
incastrat, mascat,
de perete
Conventional,
cu pulverizare
medie
Conventional,
cu pulverizare
medie
- - - - - - - - - - - - - - -
Conventional,
cu pulverizare
medle sl cu
refulare plata
2,25 0,00375 L H 57
80 5,00 0,083 OH
HHP sl
HHS 80 sau 115 s10 0,166
sprinklere
sub tavan
sau sub
a_c_9Qe_! j~_
HHS
115 >10 0,166
sprinklere
intermediare
pentru
depozite
inalte
80 sau 115
T abeIuI2.5.22. Intellsllates desIIngere I s " aria de declall"" A s a sprinklerelor penIru
materIaIe care prezInti perIcoI mare de inc:endiu 8IJ 8Z8leinstive normaIe (SfAS 1478)
Destlnatia lncaperii Intensitatea .
de stingere
Aria de
declansare
sirnultana
As [m2]
215 r! lc_ap~ri clin-cladiri industriale-~i Civile oblsnuite
Oepozite sau incaperi in care se prelucreaza
materiale celulozice (Iemn, textile, hartie etc.)
ne_d~Q()zitatein stive inalte.
SecUi cJ E ; - distilare a ra! ;linii sau terebentinei, sectii de
fabricare a negrului de fum, articole din cauciuc,
sec:1ii_d~J ~r~lucrare _alacurilor si vopselelor.
Seetil de distilare a gudronului, fabrici de chibrituri,
sectu de prelucrare a spumei de materiale
_p@s_tic:~(! ar~_ depo_zitar~)
Sec ii de fabricare i relucrare a celuloidului - - 6,25- - _~_-_-_ 260
0,07 260
0,12 260
0,17 260
Observatie: Aria de declansare pentru alte cazuri decat cele prevazute in tabel se
determina experimental sau pe baze statistice, in functle de nurnarul persoanelor,
val~area ~unurilor materiale, pericolul de incendiu din spatiul protejat precum ! ;li
de Intensltatea de stingere cu apa adoptata,
terrnica medie ! ;li comportare la foc
medie. Aiscul mediu se imparte in 4
subgrupe: OH 1, OH2, OH3 sl OH4,
conditllle de incadrare in aceste sub-
grupe de rise, a materialelor depozi-
tate, sunt redate in anexele la stan-
dardul SA EN 12845;
Aisc mare de incendiu - HH - cu do-
ua subcategorii:
- rise mare - HHP - cu patru sub-
grupe: HHP1, HHP2, HHP3 sl HHP4,
care acopera activitatile unde
materialele implicate au 0 sarcina
terrnlca mare sl combustibilitate
mare iar incendiile au 0 dezvoltare
raplda sau intensa;
- rise mare - HHS - cu patru subgru-
pe: HHS1, HHS2, HHS3 sl HHS4,
care acopera depozitele de rnarfuri
unde inaltimea de depozitare depa-
seste limitele date de standard.
Debitul specific al sprinklerului Ii se
d
,s
etermina cu relatia:
. J i i ; .
\ 1;5 =a; - '- [lis]
9,81
(2.5.9)
in care:
H; - este presiunea dlsponibila a apei
in sectiunea orificiului sprinklerului
[kPa];
a; - coeficient de debitare a apei al
tipului de sprinkler, care depinde
de orificiul sprinklerului ! ;li are valori
redate in tabelul 2.5.20 (dupa
STAS 1478 aflat in valabilitate).
Pentru tipurile de sprinklere specifi-
cate in Norma Europeana EN 12259-1
(sprinklere sub presiune cu raspuns
rapid - EFSA; sprinklere cu picatura
I mare; sprinklere rezldentiale: sprinklere
cu zona de acoperire sporlta:
I sprinklere speciale de raft) sl redate in
. Anexa L la standardul SA EN 12845,
debitul specific se deterrnina cu relatia:
~s =kJ P
[I/min.] (2.5.10)
in care:
P - este presiunea dlsponiblla a apei in
sectiunea orificiului sprinklerului,
(bar);
k - coeficient de debit avand valorile
redate in tabelul 2.5.21 (conform
Anexei C din SA EN 12259-1)
Intensitatea de stropire $i intensita-
tea de stingere cu apa. Intensitatea de
strop ire cu apa i
p
la functionarea unui
s_ingur sprinkler avand debitul specific
V ; s [lis], este data de relatia:
V .
i = __ [l/s-rn''] (25 11)
P A ..
5
Intensitatea de strop ire pentru dl-
mensionarea instalatiei de sprinklere
este data de relatla:
(2.5.12)
Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa s. Instala!ii sanitare
in care:
V ; s min - es te debitul s pecific al s prin-
klerului amplas at in pozitia cea
mai dezavantajoas a din punct
de vedere hidraulic (in punctul
cel mai inalt s l mai lndepartat
de punctul de alimentare cu
apa a ins talatiei) [lIs ].
Intens itatea de s tingere is es te 0ca-
racterls tica s pecifica materialelor care
trebuie protejate ~i reprezinta intens ita-
tea minima de s trop ire ce determina
oprirea arderii. Intens itatea de s tingere
s e reallzeaza cu s prinklere, cu intens i-
tatea de s trop ire egala s au mai mare
ca intens itatea de s tingere s au la tunc-
tionarea in grup a s prinklerelor prin s u-
prapunerea jeturilor (fig. 2.5.29 ~i
2.5.30) ~i are valorile indicate in tabelul
2.5.20 pentru materialele cu pericol
mare de incendiu.
Pentru tipurile de s prinklere
s pecificate in EN 1259-1 (Anexa L la
s tandardul SR EN 12845), valorile
lntens ltatllor de s tingere in functle de
clas a de ris c de incendiu, de aria
protejata s i de s is temul ins talatlei cu
s prinklere (apa-apa s au apa-aer) s unt
redate in tabelul 2.5.23.
As adar, pentru s tingerea incendiului
es te neces ar ca valorile lntens itatilor
de s trop ire s a fie mai mari s au cel pu-
tin egale cu valorile intens itatitor de
s tingere redate in tabelele 2.5.22 s au
2.5.23.
ln lips a unor valori determinate ale
ariei de declans are, debitul de calcul al
ins talaliei cu s prinklere s e s tabiles te
cons iderandu-s e functionarea s imulta-
na a s prinklerelor montate in comparti-
mentul de incendiu, debit care poate fi
limitat la valorile urrnatoare:
- 30 lIs pentru cons tructii indus triale
s au civile obis nuite;
- 30... 50lIs pentru s patule s alilor aglo-
merate in functle de des tinatle, va-
loarea bunurilor $i aria incaperilor s e-
parate prin pereti rezis tenti la foc, cu
exceptia s cene lor teatrelor $i buzuna-
relor s cenei, pentru care debitul s e
determina in raport de nurnarul
capetelor de s prinklere montate in
aces te zone;
- 75... 100 lIs pentru s tudiouri de film
s au televiziune;
- pentru incaperile de depozitare in s tive
inalte, in functie de rnarlmea ariei mi-
nime de declans are $i a intens itatii de
s tingere indicate in pres criptii s pecifice
s au, in cazul lns talatillcr cu s tingere ra-
pida, in functie de s pecificul aces tora;
- pentru cladirile indus triale monobloc,
in functie de volumul cons truit, con-
form tabelului 2.5.24.
Numarul n de s prinklere care functio-
neaza s imultan (din nurnarul total N de
s prinklere montate in lns talatie) ampla-
s ate in aria de declans are As dintr-un
compartiment de incendiu al cladirii, s e
determina cu relatia:
(2.5.13)
Se recomanda ca aria de declans are
s lrnultana a s pinklerelor s a nu depa-
s eas ca 260 .; . 300 m
2
; pes te acs as ta
valoare, lns talatia cu s prinklere i~i re-
duce mult eficacitatea. Din aceas ta ca-
Tabelul 2.5.23V alorile intens fti1:ilor des tlngere Infun~e de clas s de ris e de
Incendlu, la aria proteJ ati ,Ide s ls temul ins tal&1:lelcu s prlnklere
SREN1
Intens itatea
de s tingere
-------------!------------
Clas a
de ris c
de
incendiu : [mm H20/min] [l/s m
2
]
2,25 LH
OHl
I
5,00
,
0,083
I
------- - ~- +----~_.~
OH2 5,00 0,083
OH3 5,00 0,083
--~~------
T----~
OH4 5,00 ~ 0,083
,
V olumul cladlrii Pana la 100000 100001 ... 200 000 i 200 001 ... 300 000 i Pes te 300 000
~.~~ __ IIl1~l _ _ ~__ L____ _~ ~ _
Debitul de calcul 30 35 i 40 50
minim, V ; s' [lIs ] i
Tabelul2.5.24. Debltul de calcul al ins talatlei cu s prinklere 18clAdiril. monobloc (STAS1478)
S. Instalalii sanitare
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
3
fig. 2.5.31. D I s I : a n J e I e de amplasare ale
s pr t n kl e r e l or f a f i de ~ .. gr t n zi :
1- sprinkler; 2 - placa: 3 - grinda.
- conditiile de declansare a sprinklerelor;
- intensitatea de stingere minima normata;
- protectia elementelor portante ale
consfructiei cu limita de rezlstenta la
foc reousa:
- distribuirea cat mai uniforrna a apei
pe suprafata protejata,
Sprinklerele se rnonteaza pe con-
ducte de distributie $i pe rarnlticatlile
(ramurile) acestora. Pe fiecare rarnura
se pot monta maximum 6 sprinklere,
cu exceptia per delelor de apa de pro-
tectle pe care se pot monta mai multe
sprinklere.
Prin dispunere (amplasare) sau prin
rnasurl de protectie, sprinklerele se
protejeaza impotriva deterlorarilor me-
canice, a efectelor termice sl a influen-
tarii reciproce asupra declansarii lor.
Pentru mediile corosive, se utilizeaza
sprinklere de consfructie speciela (de re-
gula, din materiale rezistente la coroziune).
Sprinklerele se rnonteaza, de regula,
perpendicular pe suprafata protejata,
Sprinklerele se rnonteaza cu deflec-
torul in sus sau in jos in conformitate
cu lnstructiunlle producatorutui, $i ast-
fel lncat, jetul de apa sa fie uniform
dispersat pe suoratata protejata.
Pentru a evita colmatarea orificiului
sprinklerului, acesta se va monta pe
ramura (rarnlftcatie] prin legarea latera-
la sau superioara a racordului sprinkle-
rului.
Sprinklerele se monteaza sub plafon
sl la nivelurile intermediare (de exem-
plu, sub pasarele).
in cazul in care exlsta obstacole afla-
te sub sprinklere, care pot influenta
dispersarea apei, se impune montarea
unor sprinklere suplimentare.
La amplasarea sl montarea sprinkle-
relor se respecta urrnatoarele preve-
deri:
- dlstanta minima intre deflectorul
sprinklerului sl suprafata protejata
este, de regula, 0,60 m;
c
Fi g. 2.5.32. Modul de a mpl a s a r e a s pr i n kl e r e l or de a s upr a a r t e i pr ot e j a t i , ~nAnd
s e a ma de r a za de s t r opi r e :
a - sprink/ere esezete para/e/, cu conattl stropirii ariei protejate de 1
sprinkler; b - idem, cu conditis stropirii ariei protejate de 2sprink/ere;
c - sprink/ere esezete deca/at, cu conditie stropirii ariei protejate de 1
sprinkler; d - idem, cu conditl stropirii ariei protejate de 2sprink/ere.
Ta be l ul 2.5.25. I n l l J l me a de s i gur a n f l h. pe n t r u a mpl a s a r e a de f t e ct or ul ui
s pr t n kl e r e l or fatI de i n l l J l me a gr i n zi l or hg
E l s ~i~ :g
~Ig 66,..0 I
0> I V I C'). <0 I I'- ~
I----+---+--__L__---_j___~: ----
hs [cm]! 0 2,5 5,0 i 7,5 10,0 15,0
I ! i
a
C\I
I.()
C')
~
I
a
C\I
a I.()
I.() <0
~ ~
I I
I.() a
C') I.()
a
co
~
I
I.()
<0
~
I
I.()
a
17,5 22,5 .27,5 35,5
- dlstanta intre sprinklere $i pereti nu
trebuie sa fie mai mare decat jurnata-
tea distantel dintre sprinklere;
- distanta dintre deflector si tavanul con-
tinuu, masurata in plan vertical, este de
minimum 8 cm sl de maximum 40 cm.
Daca obiectele existente in inci3.pere
sunt stivuite, introduse sau depozitate
pe etajere (exceptand cazul depozitelor
cu stive inalte), spatiul liber in jurul
deflectoarelor trebuie sa fie de 0,90 m
(emisfera cu raza de 0,90 m sub
deflector);
- la acoperlsunle inclinate sau la lumi-
natoare, sprinklerele se arnplaseaza
in pozitie vertlcala la cel mult 90 cm
sub coama acestor elemente de
constructil:
- sprinklerele montate in dreptul grinzilor
pot avea deflectorul situat la minimum
2,5 cm sub partea inferioara a grinzii;
- la cladirile cu plansee cu grinzi inalte $i
dese (90... 225 cm intre ele), distanta
dintre deflectorul sprinklerului sl plan-
seu h" [cm] trebuie sa fie mai mica
decat inaltimea grinzii hs [cm], cu inal-
tlrnea de siguranta hs [cm] (fig. 2.5.31),
conform datelor din tabelul 2.5.25;
- la spatille de depozitare cu stive sau
stelaje inalte, amplasarea sprinklere-
lor se face atat la tavan cat $i la ni-
velurile intermediare dintre stive sau
la nivelul acestora. Distanta dintre
deflectorul sprinklerului sl stive este
de 45 +90 cm, in functie de forma
jetului, distanta pe orlzontala intre
elementele de consfructii, lnstalatii
sau utilaje, asa lncat sa nu fie
impiedicata dispersarea norrnala a je-
tului. La montarea sprinklerelor din
stelaje, distanta minima de protejare
fata de materialele depozitate este de
15 ern, $i se vor lua rnasurl de pro-
tejare a materialelor depozitate pen-
tru a nu fi degradate de sprinklerele
de la nivelurile superioare. Pozitia de
montare a sprinklerelor cu deflectorul
in sus sau in jos se stablleste in
functle de forma deflectorului si sec-
tiunea transversals a jetului de apa
dlspersata; la lnstalatiile in sistem
aer-apa se utillzeaza numai sprinklere
care au pozitia de montare cu deflec-
torul in sus;
- in cazul cladirilor cu tavane suspen-
date incombustibile, sprinklerele se
arnplaseaza astfel incat dispersarea
apei sa nu fie impiedicata de ele-
mentele tavanului, iar la tavanele
suspendate, executate din materiale
combustibile, situate la distante mai
mari de 90 cm de planseu, se prevad
sprinklere atat sub tavan cat $i in
spatiul dintre tavan $i planseu;
- la golul scaruor rulante sau la goluri-
Ie neprotejate din plansee, se prevad
ecrane incombustibile, continue, cu
Inaltlmea de 45 ern, pentru a
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api S. Instalalii sanitare
impiedica lrnprastierea aerului cald
proven it dintr-un eventual incendiu
prin efectul de tiraj. Sprinklerele, in
acest caz, se rnonteaza la maximum
1,80 m de ecranul incombustibil;
- in cazul sprinklerelor amplasate la
mica distanta intre ele, cand exlsta
pericolul stropirii reciproce, ce ar
avea ca efect intarzierea declansarii
lor, intre sprinklere, se prevad ecrane
care coboara sub nivelul deflectorului
cu 5+8 cm;
- daca in locul usilor sau lncaperilor
antifoc se prevad tambure deschise
antifoc, acestea se prevad cu 1
sprinkler pentru 1 m
2
suprafata de
tambur;
- se urmsreste ca materialele amplasa-
te sub cota capetelor sprinklerelor,
sa nu reduca carnpul de stropire a
acestora;
- sprinklerele pot fi amplasate in ran-
duri paralele (fig. 2.5.32 a ~i 2.5.32 b)
sau decalate (fig. 2.5.32 c si 2.5.32
d), distantele intre sprinklere rezul-
tand din conditia ca intensitatea de
stropire a unui sprinkler, la functiona-
rea in grup, sa fie mai mare sau cel
putin egala cu intensitatea de stin-
gere. in functie de forma jetului de .
apa dispersat pot apare unele zone
de suprafete neudate (cercurile albe
din fig. 2.5.32 a sl 2.5.32 c) rezultand
necesitatea apropierii sprinklerelor, in
care caz unele zone vor fi udate de 3
sau 4 sprinklere (zonele hasurate pe
fig. 2.5.32 b ~i 2.5.32 d).
Reteaua de conducte a instalatiei
cu sprinklere poate fi rarnificata sau
inelara.
Se recornanda separarea retelel de
alimentare cu apa a sprinklerelor de re-
teaua cu hidrantl de incendiu interiori
sau de alte tipuri de retele,
Hamlficatille (ramurile retelel) se pre-
vad la capete, cu armaturi care permit
aerisirea ~i curatarea periodica a con-
ductelor.
in punctele cele mai ridicate ale retelei
de sprinklere, corespuozator fiecarui sec-
tor de sprinklere, se prevede un robinet
de inchidere cu portfurtun pentru spa-
larea conductelor ~i un stut cu robinet ~i
rnufa pentru montarea unui manometru.
Pentru eliminarea aerului sau a apei
din retelele de sprinklere, acestea se
rnonteaza cu pante de 2... 5 %0; pante-
Ie mai mari luandu-se pentru cele cu
diametrul mai mic.
in cazul in care mai multe lncaperi,
situate pe acelasi nivel sau pe diverse
niveluri, sunt protejate de aceeasl
instalatle, trebuie sa se poata localiza
intrarea in functiune a sprinklerelor pe !
fiecare ramura a instalatiei. Acest lucru
se poate realiza prin montarea unor
indicatoare de trecere a apei, instalate i
pe fiecare ramura a instalatiei.
Aparatele de control si semnalizare tip
apa-epa sau tip aoa-aer, in functie de
sistemele de instalatti cu sprinklere
adoptate, lrnpreuna cu dispozitivele ane-
xe, se monteaza pe conducta principala
de alimentare cu apa a fiecarui sector de
sprinklere, in incaperi proprii sau in alte
incflperi cu alte destinatil, dar care nu
prezinta pericol de incendiu.
Incaperea trebuie sa asigure spatiul
necesar servirii sl repararil aparatelor
de control sl semnalizare, sa fie incal-
zlta ~i cu acces direct din spatille de
circulatle cornuna,
Daca incaperea are ~i alta destinatle,
aparatele de control ~i semnalizare se
rnonteaza intr-un dulap inchis, cu u~ita
~i geam, asigurat cu incuietoare ~i ilu-
minat de siguranta corespunzator.
Aparatul de control sl semnalizare
trebuie montat in pozitle verticala, ti-
nand seama si de indicatiile produca-
torului.
Flansa lnterloara a robinetului princi-
pal, aflat pe conducta de alimentare a
statlel, trebuie sa se afle la inaltimea de
0,6 m fata de pardoseala.
Clopotele sistemelor de semnalizare
se rnonteaza pe elementele de con-
sfructii verticale, de regula, spre exte-
rior sau astfel tncat semnalul sa fie re-
ceptlonat cu u~urinta de ocupantli eta-
dirii, asigurandu-se si semnalizarea
electrica (optlca ~i acustica) la lncape-
rea serviciului de pompieri sau la un
punct de supraveghere permanent.
in lipsa indicatiilor producatorului, dis-
tants pe orizontala dintre statie ~i turbina
hidraulicfl nu trebuie sa fie mai mare de
25 m, iar pe vertlcala mai mare de 6 m.
Pentru alimentarea cu apa a instala-
tiei cu sprinklere de la pompele mobile
de incendiu se prevad racorduri fixe tip
S, amplasate in exterior, in locuri usor
accesibile utilajelor de lnterventie,
Numarul acestora se stablleste in
functie de debitul instalatiei, conside-
rand 15 lis pentru fiecare racord.
Pe fiecare racord se rnonteaza cate
o clapeta de retlnere,
Pentru a putea controla, in perman en-
ta, presiunea apei ~i a aerului, se mon-
teaza manometre in diferite puncte ale
lnstalatiel, cum sunt: deasupra aparatu- I
lui de control si semnalizare, sub robine- .
tul principal de inchidere (pe conducta
prlncioala cu apa), precum ~i in punctul .
cel mai indepartat sl mai inalt (cel mai '
dezavantajat) al fiecarul sector.
Manometrele vor fi montate astfel incat
sa se poata asigura citirea usoera a in-
dicatiilor, iar pe cadran se va insemna
domeniul presiunilor de lucru al instalatiei.
Probele hidraulice ale lnstalatiel cu
sprinklere se executa la 1,5 ori presiu-
nea de regim.
Pentru reducerea pagubelor, se re-
comanda sa se asigure evacuarea din
clad ire a apei provenite de la instalatla
de sprinklere, fie la teren, fie la instala-
tla de canalizare.
2.5.4.3 Calculul hldrau/lc al conduc-
telor de a/lmenta,. cu apl race a
sprln/clere/or
Debitul de calcul pentru dimensio-
narea conductelor lis se deterrnlna
considerand functlonarea simultana a
sprinklerelor amplasate in aria As' de
declansare a sprinklerelor dintr-un
compartiment de incendiu al cladirii, cu
relatia:
n
~s =}: ~Sj [lis]
j=1 (2.5.14)
in care:
n - este nurnarut sprinklerelor prevazu-
te sa functloneze simultan - mon-
tate in aria de declansare As - de-
terminat cu relatla (2.5.13);
~Sj - debitul specific pentru un sprin-
kler determinat cu relatia (2.5.9)
sau (2.5.10).
Debitul de calcul al unui sector de
sprinklere (prin debitul specific al sprinkle-
rului) depinde de presiunea disponibila in
sectlunea orificiului fiecarui sprinkler.
Presiunea minima la nivelul sprinkleru-
lui se determina astfel incat sa se asigu-
re dispersia corespunzatoare a apei si
intensitatea de stingere minima necesa-
ra in punctele cele mai indepartate.
Dimensionarea conductelor ~i cal-
: culul pierderilor totale de sarcinA
La calculul hidraulic de dimensionare a
conductelor instalatlei cu sprinklere se tine
seama de urmatoarele particularitati:
- pentru a se asigura functionarea nor-
mala a instalatiei cu sprinklere, debi-
tul sprinklerului montat pe 0 conduc-
ta (rarnura) a retelel, in sltuatla cea
mai favorabila (cel mai apropiat de
punctul de intrare a apei in conducta
respectiva), nu va depa~i cu 15 %
debitul sprinklerului din sltuatla cea
mai defavorabila (cel mai departat de
punctul de intrare a apei in conduc-
ta), ceea ce revine la limitarea pierde-
rii totale de sarcina pe ramura res-
pectlva, intre sprinklerele extreme,
considerand ca acestea au aceeasi
inaltime qeodezica;
- pentru a determina debitul la fiecare
sprinkler, se calculeaza, in prealabil,
presiunea disponibila la sprinklerul res-
pectiv;
- in cazurile in care echilibrarea hidrau-
lica a retelel nu se poate realiza nu-
mai prin dimensionarea la vitezele
maxi me admise ale apei, se prevad
diafragme pe ramurile cu presiune in
exces.
Dimensionarea conductelor instala-
tiei cu sprinklere
Se pune conditia ca intre debitele
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api
sprinklerelor extreme montate cel mai
indepartat st, respectiv, cel mai apro-
piat de punctul de intrare a apei, sa nu
existe 0vanatle de debit mai mare de
15%: lin = 1,15X lit
Cunoscand ca:
(2.5.15)
(2.5.16)
sl
'2
9,81'1,3225' V,
a
2
I
(2.5.17)
se calculeaza pierderea de sarcina
liniara speciflca medie cu relatla:
'2
H -H. 9,81'O,3225'V,
i
med
= n n I =------'-
n 2
1,35'}: '; 1,35'}: ';'a
1
; =1 ; =1
[Palm] (2.5.18)
in care:
n
}: '; este suma lungimilor tronsoane-
; =1
lor de conducte pe traseul dintre
sprinklerele extreme amplasate in
aria de declansare slrnultana,
Cunoscand debitul la primul sprinkler
lit sl i
med
, se dimensioneaza primul
tronson de conducta (folosind nomo-
gramele de dimensionare a conducte-
lor cu tevi din otel pentru apa rece, din
fig. 2.5.27) l;li pierderea de sarcina pe
acest tronson, apoi debitul la sprin-
klerul urrnator si calculul continua, de-
terrnlnand succesiv debitele la fiecare
sprinkler l;li debitul de calcul al fiecarui
tronson, pe traseul principal pana la
punctul de alimentare cu apa a instala-
tiei de sprinklere. in final, se determina
sarcina hidrodinamica necesara pentru
alimentarea cu apa a instalatiei de
sprinklere. Daca pe unul din tronsoa-
nele de conducte se ajunge la debitul
maxim admis, se continua calculul hi-
draulic pentru tronsoanele urrnatoare
ale traseului principal, cu valoarea de-
bitului maxim sl cu i
med
.
Dimensionarea ramuri lor care nu fac
parte din aria de declansare sirnultana
a sprinklerelor se efectueaza la sarcini-
Ie disponibile din nodurile traseului
principal. Prin aplicarea procedeului de
calcul aratat mai sus, rezulta ca tron-
soanele de conducte ale instalatlel cu
sprinklere vor avea diametre diferite sl
se va tine seama ca diametrele con-
ductelor sa fie monoton crescatoere,
de la sprinklerul cel mai dezavantajat
din punct de vedere hidraulic spre
punctul de alimentare cu apa al retelei,
Dimensionarea conductelor instala-
liei cu sprinklere considerAnd acel~i
debit la fiecare sprinkler
in acest caz, debitul de calcul al unui
tronson de conducta rezulta prin insu-
marea debitelor sprinklerelor alimentate
cu apa din ace I tronson de conducta.
Calculul hidraulic se etectueaza mai
intai pentru traseul principal, de alimen-
tate cu apa a sprinklerului cel mai dez-
avantajat, amplasat in sectorul cu n
sprinklere cuprinse in aria de declansa-
re sirnultana. Cunoscand debitul de cal-
cui al fiecarui tronson de conducta l;li
aleqand viteze medii ale apei pana la
valoarea maxima admisa de 5 mis, di-
mensionarea conductelor l;li calculul
pierderilor totale de sarcina se efectuea-
za cu nomogramele din fig. 2.5.27. in
final, se determina sarcina hidrodinami-
ca nscesara pentru alimentarea cu apa
a instalatiei cu sprinklere. Ramurile se-
cundare se dimensioneaza la sarcinile
disponibile din noduriIe traseului princi-
pal de conducte al retelei. Consecinta
acestui procedeu de calcul este ca atat
la racordul fiecarui sprinkler, cat l;li pe
rarnitlcatiile secundare, trebuie prevazu-
te diafragme pentru consumarea sarcinii
(presiunii) in exces he'
Pentru calculul unei diafragme se
determina, in prealabil, coeficientul de
pierdere de sarcina locala necesar ~nec'
din nomograma redata in fig. 2.4.70,
cunoscand sarcina in exces (care va fi
egala cu pierderea de sarcina locala in
diafragma) l;li viteza apei pe tronsonul
de conducta respectiv. Cunoscand
~nec' cu nomograma din fig. 2.5.33 se
deterrnina valoarea raportului A/At
intre aria Ao a sectiunil orificiului dia-
fragmei sl aria At a sectiunll transver-
sale a conductei care trebuie diafrag-
rnata, din care se deduce raportul
do ta, intre diametrul do al orificiului
diafragmei l;li diametrul interior a, al
conductei, de aici rezultand imediat
Domeniul de valabilitate Re=voDo> 10
5
_---".,=-_ U
\
~
~
do' 0,015
~~
"~
I
0,04
Do
""
~
"......
0-
' \ ~
.'\
"\.
FIg.2.5.33. Nomogrami pentrucalculul dlafragmelor.
6
4
2
6
4
2
10
6
4
2


0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
A ofA ,
Capi t ol ul 2: Ins t al al i i de al i ment ar e c u apa S. Ins t al al i i s ani t ar e
diametrul do cunoscand diametrul a;
Procedeul de dimensionare a con-
ductelor cu diametre diferite conduce la
reducerea consumului de metal, a de-
bitului de calcul $i a rezervei de apa
pentru combaterea incendiului, dar este
ingreunata exec utia lnstalatiei, fiind ne-
cesara montarea diafragmelor pe racor-
durile fiecarui sprinkler $i pe conducte-
Ie ramurilor secundare ale retelei.
Exemplul decalcul 3
Se etectueaza calculul hidraulic de
dimensionare a conductelor instalatiei
cu sprinklere din interiorul unei sectli
de prelucrare a lacurilor sl vopselelor
(fig. 2.5.34) sl se determina sarcina
hidrodinamica necesara in punctul de
racord al lnstalatiei la reteaua exterioa-
ra de alimentare cu apa. Hala are un
singur nivel, cu dimensiunile in plan de
30 x 24 m sl inaltimea sub grinzi de
3 m. lnstalatla se executa cu tevi din
otel,
Rezolvare: Pentru sectiile de pre-
lucrare a lacurilor $i vopselelor, din ta-
belul 2.5.22, rezulta intensitatea de
stingere is = 0,12 I/s.m2 si aria de de-
clansare slrnultana a sprinklerelor As =
260 m
2

Se aleg sprinklere cu diametrul


orificiului d = 14 mm, pentru care, din
tabelul 2.5.20, rezulta la 0valoare a
presiunii de utilizare in sectiunea orifi-
ciului:
Hi = 100 kPa, valoarea coeficientului
a
i
= 0,623 si 0raza de strop ire de 3,2
m, pentru lnaltirnea de amplasare
de 2,8 m fata de pardoseala,
conform datelor din tabelul 2.5.20
$i din fig. 2.5.13.
Aria strop ita de un sprinkler este:
As = :n:R2 = 3,14 x 3,2
2
= 32,15 m
2
Debitul specific al sprinklerului se
calculeaza cu relatia 2.5.9 sl este:
.~
v , S = ai V ~ =
= 0,623. ~ 100 =1,989 lis
9,81
Intensitatea de strop ire ip este data
de relatia 2.5.11:
i = 1,989=O,0621/s.m2
5 32,15
Datorlta faptului ca intensitatea de
strop ire este mai redusa tata de
intensitatea de stingere prescrisa de
0,12 l/s-rn-', sprinklerele se vor apropia
ca in fig. 2.5.30, aslqurandu-se dubla-
rea intensitatii de strop ire:
I = 2 x 0,062 = 0,124 l/s-m''
p Din tabelul 2.5.20 nu s-a putut gasi
un sprinkler care sa asigure intensita-
tea prescrisa, valoarea maxima fiind de
0,080 l/s-rn'' pentru sprinklerul cu
diametrul orificiului de 14 mm sl pre-
siunea de utilizare de 200 kPa.
Suprafata de stingere care revine
pentru 1 sprinkler, la functlonarea in
comun, este prezentata in fig. 2.5.30 sl
are marlrnea de:
Ap' = R2 = 3,2
2
= 10,24 m
2
In fig. 2.5.34 a, se prezinta modul de
amplasare a sprinklerelor pentru a pro-
teja hala cu dimensiunile 30 x 24 m.
Dlstanta de amplasare a sprinklerelor
fata de peretii halei este mai mica fata
de cea prescrlsa de pana la 0,5 R.
Aria de declansare de 260 m
2
se
poate considera aleator pe suprafata
halei dar, pentru calculul hidraulic al
retelei, situatia cea mai detavorabua
corespunde ariei situata spre ultimele
randuri de sprinklere (zona hasurata
din fig. 2.5.34 a).
Pentru aria de declansare de 260 m
2
rezulta dimensiunile de 24 x 10,83 m $i
un nurnar de 32 de sprinklere.
Pentru calculul hidraulic se utilizeaza
schema din figura 2.5.34 b. Calculul in-
cepe cu R t: tronsonul 1.1 $i se conti-
nua pana la tronsonul 1.14.
Datele decalcul sunt prezentate in ta-
belul 2.5.26, anexa 1.2.5.si contin elemen-
tele necesare pentru stabilirea diametrului
fiecerui tronson, a presiunii necesare
pentru asigurarea debitului de calcul si
elementele pentru calculul diafragmelor.
Pentru calculul hidraulic se utilizeaza
nomogramele din fig. 2.5.27 $i tabelele
2.5.18 sl 2.5.19, anexa 1.2.5,precum $i fig.
2.4.70.
Cunoscand debitul de calcul al pri-
mului sprinkler, se dimensioneaza tron-
sonul 1.1 sl se stabileste presiunea
disponlblia in dreptul punctului de ra-
cord al celui de al doilea sprinkler.
Debitul de calcul al celui de al doilea
10.83m
22m
E
CD
M
K ACS
b
1.1 1.2
Fig. 2.5.34. Schema izometrtcI de cal-
c ui 8Ins t al &1l el c ont r a i nc endl ul ul c u
s pr i nkl er e, 180sec1ie de pr el uc r ar e
Iacut .. vops eIe (exempl ul de ca1cu13):
a - plan; b - schema.
s. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa
sprinkler se stabileste cu relatia 2.5.9,
respectiv:
V = 0 623 107,07 = 2, 06 lIs.
is' 9,81
Procedand in acelasi fel, pentru
sprinklerul 3va rezulta un debit de cal-
cui de 2,11 lIs sl pentru sprinklerul 4
un debit de 2,15 lIs.
Diferenta de debite dintre primul ~i al
patrulea sprinkler este de 7,5 %, respec-
tAnd conditia de a nu fi mai mare de
15 %. Daca s-ar fi adoptat diametre mai
mici la dimensiunile imediat urnatoere, in-
ca de la al doilea sprinkler s-ar fi dep~it
diferenta dintre debite de 15 %.
Pentru a se rnentine diferenta de 7,5 %
intre sprinklerele cele mai depiirtate ~i
cele mai apropiate, toate ramurile de la 2
la 10au fost dimensionate, calculele fiind
efectuate cu ajutorul relatiei 2.4.35.
Diferenta de presiune intre punctul de
referinta a sl punctul b s-a notat cu he'
presiunea excedentara care se preia
prin diafragma de pe ramurile R2 stan-
ga ~i dreapta.
2
h =~ ~~ [kPa]
e LJ 2
Diametrul diafragmei se stabileste cu
ajutorul nomogramei din fig. 2.5.33, cu-
noscand rnarirnea rezistentsi locale ca-
re se obtine din relatia 2.4.35:
i: ~ = 2he
v
2
unde:
he - presiunea excedentara, [kPa].
Viteza s-a considerat de 2,4 m/s co-
respunzatoare tronsonului 1.4 sl diame-
trul interior al tevii O J = 68,7 mm pentru
teava cu diametrul exterior De = 76 mm.
Prevazandu-se diafragme, toate ra-
murile de la R2 la R10, stanga sl
dreapta, vor avea aceleasi diametre ca
tronsoanele de pe ramura R 1.
Sarcina hidrodinamica necesara, de-
terrnlnata in punctul I (fig. 2.5.34 b) de
racord al instalatiel de sprinklere la re-
teaua exterioara de alimentare cu apa
este Hnec tot = 646,499 kPa.
Calculul sumei coeflclentilor de pier-
deri de sarcina locale .l'~:
Tronson: 1.1
1 cot De 48,3 mm
1 teu de trecere
1 reductie
1 x 1,2 = 1,2
1x 0,5 =0,5
1x 0,3 = 0,3
Total 2,0
Tronsoane: 1.2; 1.3
1 teu de trecere
1 reductie
1x 0,5 =0,5
1x 0,3 =0,3
Total 0,8
Tronson: 1.4
1 teu de bifurcatie 1x 2,0 = 2,0
Total 2,0
1.13
2 xQ,5 = 1,0
Total 1,0
Tronsoane: 1.5 ...
2 teuri de trecere
Tronson: 1.14
1cot De 165,2 mm
2 robinete cu
ventil inclinat
1 teu de derlvatie
1x 1,0 =1,0
2 x 2,0 = 4,0
1x 2,0 =2,0
Total 7,0
re sl recipiente de hidrofor;
- racorduri pentru cuplarea pompelor
mobile de incendiu.
lntrucat drencerele sunt corp uri de
sprinklere fara ventil, avand orificiul
permanent deschis, se utlhzeaza in in-
stalatii fixe a carer caracteristica prin-
cipala 0 constituie faptul ca, in pozltie
de asteptare, conductele sunt pline cu
apa numai partial, si anume de la sursa
pana la dispozitivul de actionare a in-
stalatiei cu drencere.
Sistemele de instalatii cu drencere
pot fi cu actionare: automata sau ma-
nuala,
Sistemul cu actlonare automata se
recornanda in toate cazurile si, in mod
obligatoriu, in cazul in care drencerele
sunt utilizate pentru stingerea incendii-
lor in lncapen sau pentru crearea unor
per dele de apa necesare protectiei go-
lurilor din peretii antifoc, in locurile in
care nu se lucreaza permanent sau da-
ca operatlunlle de actlonare rnanuala
nu se pot efectua in timp util.
lnstalatia cu drencere cu actionare
automata este prezentata in fig. 2.5.35.
in caz de incendiu, detectoarele din
zona cornanda, prin circuitul de impuls,
deschiderea dispozitivului de action are
automata, care permite patrunderea
apei in conducte ~i dispersarea aces-
teia de catre drencere, in jeturi simul-
tane, pe intreaga arie protejata,
Fig. 2.5.35. Schema de funcJ Ionare
a Instalatiei cu drencere, cu acJ Ionare
automatA:
1 - conducta de alimentare cu epa;
2 - robinetul principal de inchidere;
3 - dispozitivul de actlonere automata a
lnstalatiei; 4 - retea de conducte pe
care se rnonteaza drencerele; 5 - dren-
cer; 6 - detector de incendiu; 7 - circuit
de impuls; 8 - dispozitiv de confirmare a
comenzii de deschidere a alimentarii cu
apa; 9 - robinet de golire; 10 - palnle;
11 - manometru; 12 - conducta de
racord; 13- racord fix la pompe mobile
de incendiu; 14- clapeta de retinere.
2.5.5. Instal&1ii cu drencere
pentru combaterea incendiilor
2.5.5.1 Em/pares tehnlc ac1M/rllor
cu/nstslatli cudrencetfl
lnstalatiile cu drencere pot fi utilizate
pentru:
- stingerea incendiilor;
- protectie impotriva incendiilor, cu
perdele de apa,
Drencerele pentru stingerea incendii-
lor se prevad la:
- lncaperlle cu pericol mare de incendiu
ca: platouri de filmare, hangare pen-
tru avioane, garaje mari etc., unde,
din cauza propagarii rapide a focului
sau din alte considerente, nu pot fi
utilizate cu destula eficienta alte
mijloace de stingere; .
- scenele teatrelor, expozitii sl alte sali
aglomerate, in care publicul se afla in
prezenta unor cantitatl mari de mate-
riale combustibile;
- depozite de materiale sau substante
combustibile cu degajari mari de cal-
dura (cauciuc, celuloid, alcooli etc.).
Perdelele de apa pentru protectie
impotriva incendiilor, folosind drencere,
se prevad pentru protejarea:
- elementelor de inchidere a golurilor
(u~i, ferestre etc.) din peretli despar-
titori, pentru a evita transmiterea fo-
cului de la 0incapere la alta;
- cortinelor, usilor sau obloanelor din
pereti antifoc;
- portiunilor de lncaperi cu pericol de
incendiu;
- golurilor scarilor rulante;
- cladirilor din exterior, cand nu sunt
amplasate la distants de siquranta la
foc (fatade, acopertsurl);
- coloanelor tehnologice inalte din
industria chlrnlca ~i petrochimica.
2.5.5.2 SoIutI/ constructive ,/
scheme ale /nstslatl/Ior de
allmentare cuB P I a drencerelor
Sisteme liIi scheme de instalatii cu
aencere
lnstalatille cu drencere se compun
din:
- drencere;
- retele de conducte;
- robinete (vane) ~i dispozitive de
actionare;
- surse de alimentare cu apa: bransa-
mente, rezervoare pentru stocarea
rezervei intangibile de apa necesara
combaterii incendiului ~i statli de
pompare a apei, cuplate cu rezervoa-
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api S. Instalalii sanitare
Concomitent, dispozitivul de confir-
mare a comenzii de deschidere a ali-
rnentaril cu apa emite semnalul de in-
cendiu, care poate fi numai local (unde
se afla amplasata mstatatla cu drence-
re) sau local $i centralizat (Ia punctul
de cornanda al forrnatiel de pompieri).
De asemenea, in cazul telecornandarii
lnstalatlei este necesar sa se confirme
actlonarea la punctul de cornanda, in
acest scop, se rnonteaza, dupa dispo-
zitivul de actionare, un manometru cu
contacte electrice sau un presostat,
care semnalizeaza, prin circuitul elec-
tric, momentul in care apa a pafruns in
reteaua de conducte. Se poate utiliza
pentru semnalizare sl 0 supapa tip
apa-apa, rnontata pe conducta princi-
pala de alimentare cu apa, inaintea
dispozitivului de actionare, prevazuta
cu turblna cu clopot sau semnalizare
electrica.
Pentru detectarea incendiului si
transmiterea impulsului de deschidere
a dispozitivului de actlonare a lnstalatl-
ei se pot utiliza:
- detectoare automate $i circuite elec-
trice;
- cabluri cu elemente fuzibile $i con-
ducta de impuls cu supape automa-
te cu parghii;
- sprinklere montate pe conducta de
impuls.
Dispozitivele de action are automata
sau de la distanta a instalatlei cu dren-
cere pot fi:
- ventile electromagnetice;
- robinete actionate electric;
- supape de actionare in grup.
Ventilele electromagnetice, montate
pe conductele principale de alimentare
cu apa a sistemelor drencer, se afla in
mod normal in pozitia inchis si scoase
de sub tensiunea retelei electrice. Co-
manda deschiderii lor se face in mod
automat, cand instalatia de detectare
emite un impuls electric sau manual,
cand se actioneaza local sau de la dis-
tanta un buton prevazut in circuitele ins-
talatiei, Venti lui electromagnetic poate fi
actionat $i direct, printr-o roata de ma-
nevra plasata sub el $i care ridica meca-
nismul corpului sertar de pe scaunul de
etansere: in caz de incendiu se executa
aceasta operatie, intotdeauna, dupa
actionarea automata a tnstalatiel, pentru
eventuale caderi de tensiune in circuitul
electric de alimentare.
Robinetele ectionete electric pot fi,
dupa caz, robinete cu venti I sau vane
cu servomotor $i sunt utilizate la insta-
latf automate sau telecomandate.
Aceste robinete se monteaza pe con-
ducta principala de apa, in plan orizon-
tal sau vertical, dupa indlcatllle furnizo-
rului, respectandu-se cu strlctete sen-
sui de curgere indicat cu sageata pe
corpul aparatului. Ca sl ventilele elec-
tromagnetice, robinetele actionate elec-
tric, folosite in sistemul de protectie
contra incendiului, sunt prevazute cu 0
roata de rnanevra pentru action area
rnanuala in cazul intreruperii acciden-
tale a alimentarii cu energie electrica.
Supapele universale pentru ectionere
in grup sunt dispozitive simple $i sigu-
re de deschidere a accesului apei in
reteaua de drencere, comanda tacan-
du-se automat sl/sau manual, prin in-
termediul unor detectoare $i a unei
conducte de impuls, urnpluta cu apa.
Pentru exemplificare, in fig. 2.5.36.
este reprezentata schema unui sector
de drencere cu supapa universala de
actionare in grup cornandata prin ca-
bluri cu elemente fuzibile. Cablurile cu
elemente fuzibile, care rnentin in pozi-
tie inchis supapele de impuls, se mon-
teaza la partea superloara a tncaoeru,
in zona drencerelor, la 10 740 cm sub
plafon. Distanta dintre elementele
fuzibile va fi de maximum 2,5 m in in-
caperile cu peri col mare de incendiu $i
3 m in celelalte cazuri. Conducta de
impuls se leaga direct la camera inte-
noara a supapei universale (fig. 2.5.37),
iar printr-un robinet cu orificiu mic la
conducta de alimentare cu apa,
Presiunea apei in conducta principala,
in conducta de impuls si in camera inte-
rloera, este aceeasi, Ca urmare a ariilor
inegale, torta de- presiune care se exer-
clta pe fata superioara a pistonului este
Fi g. 2.5.38. Schema unellnstalatll cu
drencere, cu supapi unlversall de ac-
~onarei n grup .. cablurt cu &I.ment e
fuzlblle:
1, 2, 4, 5, la fel ca fig. 2.5.35; 3 - supa-
pa unlversala de acnonare in grup;
6 - supapa de impuls cu parghie;
7- cablu asamblat cu elemente fuzibile;
7' - element fuzibil; 8 - conducta de im-
puis; 9 - robinet de golire; 10 - palnie de
golire; 11 - manometru; 12 - conducta
de racord; 13 - racord fix la pompe mo-
bile de incendiu; 14 - clapeta de refine-
re; 15 - robinet cu orificiul mic; 16 - su-
papa de impuls cu parghie; 17- robinet
cu acnonere electrica.
mai mare decat cea care actioneaza de
jos in sus, pe fata inferioara ramasa in
contact cu apa din conducta de alimen-
tare, tinandu-l presat cu garnitura de
cauciuc pe scaunul supapei.
in caz de incendiu, elementele fuzibi-
Ie se topesc, supapele de impuls se
deschid, presiunea in camera interioa-
ra, aflata in comunicare cu conducta
de impuls, scade $i supapa se rldlca,
Apa patrunde in reteaua de distributie
si este dispersata pe zona protelata
prin drencere. Efectul este similar daca
se actloneaza manual robinetul 9 (fig.
2.5.36) sau daca pe conducta de im-
puis sunt montate sprinklerele care
declanseaza la incendiu.
Comanda automata a unor grupuri
mici de drencere din ansamblul insta-
latiei se poate realiza folosind ventile
de consfructle speciala (fig. 2.5.38)
montate pe reteaua de conducte. in
acest caz, pe conducta principala a
instalatlel, dupa robinetul de inchidere,
se rnonteaza un aparat de control $i
semnalizare (ACS) tip apa-apa - daca
instalatla este permanent plina cu apa
pana la ventilele automate - sau unul
tip aer-apa, respectiv aer si apa, cand
pe timp rece se introduce aer in insta-
latie, intre ACS sl ventilele automate.
Ventilul automat actioneaza ca un
sprinkler, fiind prevazut cu 0fiola de
sticla (fig. 2.5.38 b) sau cu declansator
cu aliaj usor fuzibil. Sub actiunea cal-
durii degajate de incendiu, se sparge
fiola sau se topeste fuzibilul ce tine in-
chis venti lui automat, care este impins
in jos si apa trece din conducta de ali-
mentare, simultan, prin toate drencere-
Ie aferente ventilului declansat,
Fi g. 2.5.37. Supapi universall de
a~onare i n grup:
- corpul inferior; 2 - corpul superior;
3 - camera interloera; 4 - piston cilindric;
5 - garnitura din cauciuc; 6 - capac;
7- manson de etansere: 8 - canal de
comunicare a camerei interioare cu
conducta de impuls.
S. lnstalatii s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a
a
I
b
Fi g. 2.5.38. Instal~ c u d r en c er e, Cu
ventlie au t o m at e d e aqi o n ar e i n gr u p :
a - schema; b - ventil automat-detaliu
1 - robinetul principal; 2 - aparat de
control si semnalizare (ACS); 3- re-
teaua de conducte; 4, 5- conducte;
6 - drencer; 7 - ventil automat pentru
actlonarea unui grup mic de drencere;
8- ventil; 9- fiola sau fuzibil .
Numarul si diametrul orificiului de
curgere a drencerelor coman date local
de ventilul automat montat pe retea, se
aleg in functle de debitul acestuia. Aria
aterenta unui ventil automat este de
10... 16 m
2
. Temperatura de declansare
se ia aceeasi ca la sprinklere, fiind in
mod obisnuit 70 DC, respectiv cu apro-
ximativ 40 DCpeste cea a mediului am-
biant.
lnstalatllle cu drencere, ca si instala-
tiile cu sprinklere, sunt alimentate cu
apa, de regula, din doua surse:
- initiala, care poate fi 0instalatle de
pompare a apei cuplata cu recipiente
de hidrofor; rezervoare de lnaltirne
etc. care asiqura consumul de apa
pana la intrarea in functiune a sursei
de baza:
- de baza, alcatuita dintr-o statle de
pompare cuplata cu rezervoare de
acumulare a apei si recipiente de hi-
8
drofor, care asigura consumul de apa
pe toata durata teoretica a incendiului.
in cazul in care sursa de baza poate
intra automat in functiune (fara Intarzl-
ere), nu mai este necesara 0sursa ini-
tiala.
Pentru pornirea automata a pompei
de alimentare cu apa a instalatiei cu
drencere, se foloseste un robinet cu
doua ventile (fig. 2.5.39) prin deplasa-
rea carora apa trece prin conducta
prlnclpala de alimentare a retelel de
drencere, printr-o conducts de lega-
tura la membrana unui contactor elec-
tric, cornandand pornirea pompei de
incendiu prin inchiderea circuitului de
actlonare a motorului electric al pom-
pei. Simultan, membrana contactorului
inchide sl circuitul electric de actionare
a sernnatizarli acustice ~i optice (sau
numai una dintre acestea) a intrarii in
functiune a drencerelor.
Sistemul de actionare rnanuala se re-
cornanda in cazul in care drencerele
sunt utilizate pentru stingerea incen-
diului in lncaperi industriale si pentru
protejarea prin perdele de apa a unor
portiuni din lncaperile cu pericol de in-
cendiu sau pentru protectia golurilor
din peretll despartitod, daca exista in
perrnanenta personal de supraveghere,
iar operatlile de actionare manuale pot
fi efectuate in timp util de la semnala-
rea incendiului.
lnstalatia de drencere cu actionare
rnanuala (fig. 2.5.40) are conducta prin-
cipala urnpluta cu apa pana la robine-
tul de actionare.
Deasupra robinetului de actionare se
rnonteaza robinetul de golire ~i con-
ducta de legatura la pompele mobile
de incendiu prevazuta cu racorduri fixe
8 7
~-~;::::17
<>----
<>----
~>---2
3
4
Fi g. 2.5.39. Sc hem a d e f u n c t l o n ar e a t
I nstaI a1ieI de a c tI o na r e au t o m at I a po m-
pei de al i m en t ar e c u ap i a d r en c er el o r .
1 - robinet cu doua ventile (clapete); 2 - corpul robinetului; 3 - robinet principal;
4 - conducta principala; 5 - diafragma; 6 - dop; 7 - manometru; 8 - conducta pentru
comanda robinetului cu doua venti Ie; 9 - conducta prlncipala de distrlbutle a apei
la drencere; 10 - contactor electric pentru comanda pompei de incendiu ~i a semna-
lizarii acustice a intrarii in funqiune a drecerelor; 11 - sprinkler; 12- robinet de manevra;
13 - clapeta de actionare: 14 - cablu usor fuzibil; 15 - mecanism de intindere;
16 - fuzibil; 17 - retea electrica,
~i ventil de retinere,
Det er m i n ar ea n u m ar u l u i d e
d r en c er e ~i condi~iiled e am p l as ar e a
l o r in c l Ad i r i
in general, alegerea tipului sl deter-
minarea numarulul de drencere rezulta
din amplasarea lor ca sa asigure inten-
sitatea de stingere necesara,
Tipul, nurnarul si modul de amplasa-
re a drencerelor utilizate la protectia
prin racire a elementelor de constructll
~i utilajelor, se stabilesc astfel lncat sa
se asigure in punctul cel mai dezavan-
tajos 0intensitate de stingere ir de:
- 0,1... 0,2 I/sm
2
pentru supratata ele-
mentelor orizontale sau inclinate, in
functie de natura, pozitia si dimensiu-
nile instalatihor, utilajelor sau materia-
lelor protejate, precum sl de caracte-
risticile capetelor de debitare a apei
utilizate;
- 0,2... 0,5 l/s-rn'' pentru instalatii teh-
nologice vulnerabile la incendii din
ssctli cu pericol deosebit, intensita-
tea de strop ire este, oupa caz, mai
mare,
- 0,2 I/sm pentru lungimea perdelei
sau peliculei de protectie pentru ele-
mente verticale;
- 0,1... 0,15 I/sm
2
pentru suprafata re-
zervoarelor orizontale sau sferice, in-
cendiate sau expuse radiatlei termice;
pentru determinarea debitului de apa
necesar pentru racirea rezervoarelor
cilindrice invecinate se ia in con-
siderare 114din suprafetele lor totale;
- 0,5 I/sm pentru clrcurnferinta rezer-
vorului incendiat sl 0,25 1 1 m pentru
semisuma circumferintei rezervoare-
lor expuse radlatlel termice, protejate
cu lnstalatii mobile.
Fi g. 2.5.40. Sc hem a d e f u n c t l o n ar e a
i n s t al at i ei c u d r en c er e, c u ac t l o n ar e
m an u al l :
1- conducta principala de alimentare cu
apa (de tip statie de pompare cuplata cu
rezervoare); 2 - robinet principal; 3 - con-
ducta de ocolire; 4 - robinet; 5 - perete
desp8.r1itor;6 ~i 7 - conducte de distribLJ tje
a apei; 8 - drencer; 9 - manometru;
10 - racord de golire; 11 - robinet de
golire; 12 - palnie; 13 - racord pentru
pompe mobile de alimentare cu apa:
14 - conducta de racord; 15 - clapeta
de retinere,
Capitolul 2: lnstalatll de alimentare cu api S. Instalalii sanitare
Pentru rezervoarele cilindrice orizon-
tale invecinate neizolate termic, ce
contin lichide combustibile cu tempe-
ratura de inflamabilitate peste 55 "C,
depozitate la 0temperatura inferioara
celei de inflamabilitate, tntensitatile de
racire se reduc cu 50 %.
Pentru rezervoarele cilindrice orizon-
tale izolate termic cu lzclatll incombus-
tibile, nu se prevad lnstalatil de racire.
in cazurile in care se prevede ca ra-
cirea elementelor orizontale, inclinate si
verticale sa se asigure prin instalatll .
mobile, debitul se rnajoreaza, dupa i
caz, cu 30... 50 %.
Prin .rezervoare invecinate expuse ,
radiatiei" se inteleg rezervoarele situate :
la 0distanta de rezervorul incendiat .
mai mica decat 1,5 ori diametrul rezer-
vorului incendiat.
Tipul, nurnarul sl modul de amplasa-
re a drencerelor utilizate pentru forma-
rea perdelelor de apa se stabilesc ast-
fel lncat sa se asigure in punctul cel i
mai dezavantajos, intensitatea de stro-
pire de minimum:
- 0,5 l/s-rn, in cazul in care golul sau i
elementul de protejat are 0lnaltirne ,
pana la 3 m inclusiv; ,
- 1 l/s-rn, in cazul in care suprafata ,
protejata are 0inaltime mai mare de
3 m; aceeasi intensitate se adopta in-
diferent de inaltime la constructlile la :
care propagarea incendiului ar pre- '
zenta pericol deosebit pentru aglo-
merari de oameni sau bunuri de mare
valoare.
Nurnarul de drencere Nii se stabile~te
in functie de debitul specific minim \ 1 ; 5 '
marlrnea zonei protejate A; sau L ; ~i
intensitatea minima de debitare a apei
i ; cu relatia:
A; i ;
N ..=-.-
" \ l;s
Nii =L;. i ; (2.5.19)
\ l;s
in care:
L ; , A; - reprezlnta lungimea, respectiv
aria zonei care trebuie protejata,
conform prescriptiilor legale in
vigoare cu privire la gradul de
dotare a obiectivelor [m] sau
[m2];
i ; - intensitatea minima de debitare a
Fig. 2.5A1. Po~a de montara a
drencerulul cu paletl pentru perdea
de protectle cu api:
1 - conducta de alimentare; 2 - racord;
3 - drencer cu paleta dreapta.
apei (dupa caz: intensitatea de stin-
gere, intensitatea de racre, intensi-
tatea de protectie), [l/sm
2
] sau
[l/sm];
1 i ;5 - debitul specific minim al unui
drencer [lis].
in general, se considera ca instalatia
cu drencere este eficientii pentru 0arie
totala a seprafetel de racire de 180... 300
m
2
. Se recornanda sa se asigure 0 re-
zerva de drencere, calculatii separat
pentru fiecare tip din cele montate, de
2... 5 %, insa nu mai mica de 10 buc.
(procentul mare se aplica la lnstalatiile cu
un numiir redus de drencere).
Drencerele utilizate pentru stingerea
incendiului se arnplaseaza la fel ca
sprinklerele, fara a se impune 0distan-
ta maxima tata de plafon, daca nu tre-
buie sa asigure protectia elementelor
de consnuctlt ale tavanului.
La salile de spectacole, care au scena
amenajatii, drencerele se arnplaseaza:
- sub plafonul scenei, cand acesta
este executat din materiale combus-
tibile, sub gratare, sub pasarele sl in
buzunarele scenei, neseparate de
acestea prin cortine de siguranta;
- de ambele parti ale cortinei de sigu-
ranta, pentru protectia acesteia;
- deasupra golurilor protejate care
leaga scena sau buzunarele scenei
de incaperile vecine; atunci cand
sunt separate prin cortine, buzunare-
Ie pot fi prevazute cu sprinklere.
Drencerele pentru perdelele de apa
se arnplaseaza astfel lncat jeturile lor
sa formeze 0protectie corespunzatoa-
re continua, a intregului gol sl, in spe-
cial, la partea superloara a acestuia,
unde actiunea incendiului este mai in-
tensa, De regula, perdelele de apa
simple nu lrnpledica trecerea gazelor
calde, ci numai sting particulele aprin-
se. Rezultate mai bune se pot obtine
daca se creeaza perdele paralele, situ-
ate la anumite distante unele de altele.
Amplasarea drencerelor pentru perde-
Ie de apa se face, de preferinta, cu
deflectorul paralel cu planul vertical al
golului din elementul de constructle
(fig. 2.5.41) folosindu-se drencere cu
paleta sau rozeta oreapta, care for-
rneaza un jet plat. Distanta dintre ele
se stabileste in functie de unghiul de
atac al jetului ~i diametrul orificiului de
curgere. Distanta intre doua drencere
se recornanda sa fie de 1,5... 2,5 m, iar
distanta dintre randul de drencere si
golul de protejat 0,25 ... 1,2 m. Daca
distanta intre doua drencere este mai
mica de 1 m, acestea se arnptaseaza
alternativ, cu orificiul de strop ire in sus
sl in jos.
, Drencerele pentru protectia golurilor
, se arnplaseaza cu cel putin 40 cm dea-
supra golurilor protejate si cu orificiul
de strop ire orientat in jos. Pentru pro-
tectia golurilor mici se recornanda utili-
, zarea drencerelor cu orificiul de stropi-
, re de 6...8 mm, iar la cele mari, dren-
cere cu orificiul mai mare de 8 mm.
Drencerele pentru protectia cu pelicula
de apa a elementelor de consfructii ~i
a utilajelor (rezervoarelor) se amplasea-
za cu paleta orlzontala sau inclinata la
45 (fig.2.5.42).
Reteaua de conducte a instalatiei
cu aencere
lnstalatia cu drencere se compune
din sectoare in care sunt grupate ma-
I ximum 72 drencere, fiecare sector fiind
: alimentat cu apa printr-o conducta
principala prevazuta cu robinete de
actionare.
Heteaua de dlstrlbutle a instalatlei cu
drencere poate fi rarnlflcata sau inela-
ra. Pe 0rarnura a retelei ramificate se
pot monta cel mult 6 drencere. Instala-
tla cu drencere poate fi reallzata sepa-
rata sau combinata cu alte tipuri de
instalatli de combatere a incendiului.
in Incaperile cu pericol mare de in-
cendiu, in care nu exista pericol de in-
ghet, reteaua poate fi urnpluta cu apa
pana la un nivel maxim permis de po-
zitia drencerelor. Acest nivel se contro-
leaza printr-o conducts cu robinet de
golire.
Robinetele de actionare se ampla-
seaza cat mai aproape posibil de spa-
tlul protejat de drencere, in locuri incal-
zite, usor accesibile, ferite de actiunea
focului sl retrase fata de caile de eva-
cuare a publicului. Ele se amplaseaza
; in case de scari, culoare sau lncaperi
: vecine cu cele protejate, langa intrari.
, in cazul in care nu se poate asigura un
acces usor ~i protejat la robinetul de
actlonere, montat in cladre, se preve-
de un robinet suplimentar, montat in
paralel cu cel de actlonere, prevazut
tnsa cu tija prelungita ~i roata de ma-
4
a b
Fig. 2.5.42. Po~1 de montara a
drencerelor:
a - pentru protectia cu pelicula de
apa a ferestrei; b -pentru recree
mantalei rezervorului vertical;
1 - conducta de alimentare cu apa:
2 - racord; 3 - drencer cu paletii dreaptii
4 - fereasfra: 5 - mantaua rezervorului.
S. Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
nevra, plasata pe partea opusa a pere-
telui, la exteriorul cladirii, in nisa cu
geam si indicator.
Cand conductele retelei cu drencere
sunt montate in spatli cu pericol de in-
ghet, conducta uscata, situata dupa
robinetul de actionare normal inch is, va
avea un traseu de cel putin 1,20 m in
spatiul Incalzit, inainte de a trece in
spatiile vecine. De asemenea, ventilul
de retlnere al conductei de cuplare a
pompelor mobile de incendiu va fi
plasat cat mai aproape de conducta
prlnclpala a sistemului de drencere.
intre ventil sl racordurile fixe, se mon-
teaza un robinet de golire.
2.5.5.3 Dlmensionsres conducts/or
InstIIl."lIor de allmentsre cuapl
rece a drencere/or
Debite specifice l;Ii debite de calcul
necesare dimensionArii conductelor
instala~iei de drencere
Debitul specific al unui drencer se
determina cu relatia:
~s = a
i
J 9~~1 [lis] (2.5.20)
in care:
H i - este presiunea norrnala de utilizare
in sectiunea orificiului drencerului
[kPa], iar
a
i
- coeficient care depinde de coefi-
cientul de debit J 1 $i de diametrul d
al orificiului, avand valori redate in
tabelul 2.5.27.
Debitul de calcul pentru dimensiona-
rea conductelor instalatlei cu drencere,
li; " utilizate la protectia prin raclre a
elementelor de consfructii sl utilajelor
se stabileste cu relatia:
n
~, =I ~rj [lis]
j-1
(2.5.21)
in care:
n - este nurnarul drencerelor prevazute
sa functloneze simultan, iar
li; , j - debitul specific al drencerului, de-
terminat cu relatia (2.5.20).
Debitul de calcul pentru dimensiona-
rea conductelor lnstalatlei de drencere
utilizate la crearea perdelelor de apa
li; p ' pentru limitarea propaqarii incendii-
lor, se stabileste cu relatla:
n
~p =I v ; [lis]
j-1
(2.5.22)
in care:
n - este nurnarul drencerelor prevazute
sa functloneze simultan, iar
~p j - debitul specific al unui drencer
determinat cu relatla (2.5.20).
La stabilirea debitului de calcul al
perdelelor de apa prevazute pentru
protectia golurilor scanlor rulante, se ia
in considerare functlonarea slrnultana a
perdelelor pe doua niveluri succesive
pentru timpul teoretic de functionare
egaI cu cel al sprinklerelor.
Presiunea disponiblla luata in calcul
la orificiul drencerului de stingere am-
plasat in condltllle cele mai dezavanta-
joase, trebuie sa asigure intensitatea
de stingere necesara, potrivit cerintelor
producatorului,
Durata teoretica de functionare a in-
stalatiei cu drencere care serveste
pentru stingerea incendiilor $i pentru
crearea perdelelor de apa, pentru pro-
tsctia golurilor din peretli interiori de
compartimentare este de 1 h.
Durata teoretica de functionare a in-
stalatiei cu drencere care serveste la
protectia cladirii in exterior sau la pro-
tectia golurilor din peretii antifoc, varia-
za de la caz la caz; in functle de durata
operatiilor de stingere, este de 1... 3 h.
Dimensionarea conductelor sl cal-
culul pierderilor totale de sarcinA
Pentru dimensionarea conductelor si
calculul pierderilor totale de sarcina se
apllca aceeasl metodologie ca la insta-
latia de sprinklere, pentru dimensiona-
rea conductelor putandu-se folosi re-
zistentele hidraulice liniare sau sa se I
considere acelasi debit la fiecare dren-
cer, prevazandu-se diafragme pentru
consumarea presiunilor in exces.
Tabelul2.5.27. Valoril. coeficientului alia difertte preslunl deutllizare HI
J)8ntru drencere (STAS 1478)
Tipul drencerului Diametrul Hi' [kPa]
orificiului 50 100 150 200
[mm] a
i
- -
Armatura Cluj 8,0 0,210 0,227* 0,231* 0,235*)
1Q_,0 0,280_ 012~6* 0,300* _Q_,~Q4*
10,5 0,:337 Q,_346 0,35_5 0,362
__12,Q 0,357 0,403* 0,428* 0,421*
_~k _-1 __ 0_,438_ ,_9_,484 ~___Q, 509__ , _ 0,5Q_g__
14,0 0,576, 0,623 0,635 0,646
p~p~r(j~-a ; .1.2..9 ~ q , - 4 ~ - 5 - - - : - - - ()_,~01-*----9]~_({* - - 0,519*---
* Valorile informative ale coeficientului a
i
2.5.6. Instal~i fixe de stingere
a incendiului cu api pulverizati
2.5.6.1 Echlp ares tehn/~ acMdlrllor
cuInstIIl., , ' fix. deapI pulv erlzaM
Pulverizarea apei se reahzeaza in
scopul cresterii raportului intre suprafa-
ta exterioara a picatu-ilor sl masa lor
pentru a se obtine un contact mai bun
intre aoa sl mediul ambiant in zona fo-
carului, intensificarea transferului de
caldura $i, in consecinta, stingerea mai
raplda a incendiului.
Comparativ cu instalatille cu sprin-
klere sau drencere, instalatille de pul-
verizare necesita presiuni mari ale apei
(500 ... 700 kPa).
lnstalatlile fixe de stins incendiul cu
apa pulverizata se prevad pentru:
- stingerea incendiului de materiale
combustibile solide (Iemn, hartle, tex-
tile, materiale plastice etc.);
- protejarea obiectelor: structuri $i
echipamente ale instalatiilor tehnolo-
gice; recipiente pentru lichide com-
bustibile cu temperatura de inflama-
bilitate a vaporilor mai mare de 60C
$i gaze inflamabile; motoare cu arde-
re interna; lncaperi cu nurnar mare de
cabluri electrice cu izolatie combusti-
bila; limitarea radlatlei termice emise
de un incendiu invecinat, pentru a re-
duce absorbtia caldurii pana la limita
care previne sau rntcsoreaza avariile;
- prevenirea torrnarii unor amestecuri
explozibile in spatii inchise (reducerea
evaporerli prin racirea suprafetelor care
vin in contact cu lichide inflamabile)
sau in spatil deschise (prin diluarea
amestecurilor explozive sau a scapart-
lor de gaze care pot forma amestecuri
explozive);
- limitarea poslbilitatilor de propagare
raplda a incendiului prin stropirea zo-
nei de ardere;
- degazarea spatiilor incendiate prin
spalarea atmosferei cu jeturi de apa
pulverizata:
- protectia contra Incalzirf excesive,
prin racirea mtensa a materialelor,
elementelor de constructll sl instalati-
ilor tehnologice arnenintate de incen-
diu;
- prevenirea incendiului prin stropirea
cu apa a zonei in care scapa, in caz
de avarie, lichide sau gaze combusti-
bile, spre a se evita aprinderea;
- neutralizarea unor aqentl agresivi
asupra mediului.
, 2.5.6.2 Solutll consfI1IctIve , 1
scheme pentruIns t s , . , , ' fix. cuapl
pulv erlzaM
Schemele instalatiilor
Schema de functionare a instalatiei de
alimentare cu apa a pulverizatoarelor (fo-
losita, in special, pentru protecna contra
Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa s. Instala!ii sanitare
Determinarea numArului de pulveri-
zatoare ~i amplasarea lor in cladiri
Tipul sl nurnarul de pulverizatoare
(duze) se stabilesc in functle de para-
metrii lor hidraulici indlcati de proouca-
tor :;;i de intensitatea minima de stinge-
re a incendiului (STAS 12260). Se pre-
vede 0rezerva de 4... 10 % din numa-
rul total de pulverizatoare montate
pentru inlocuirea celor aflate in revizie
(infundate sau deteriorate).
Dlstanta dintre pulverizatoare se re-
cornanda sa nu fie mai mare de
1,5... 2,0 m. Distantele maxime admise
pentru pulverizatoarele tip PLUVIA sunt
date in tabelul 2.5.28 in functie de in-
clinarea axei jetului fata de pozitia ver-
ticala norrnata,
Dlrectla de strop ire a duzelor este,
de regula, de sus in jos.
in tunelurile $i subsolurile de cabluri
electrice, pulverizatoarele se monteaza
inclinat (fig. 2.5.45) cu un unghi de
45... 10 astlel incat sa stropeasca, pe
cat posibil, tot sirul respectiv de rafturi
sau console suprapuse. Dlstantele intre
pulverizatoare se fixeaza in asa fel in-
cat sa se realizeze, in medie, 0intensi-
tate de strop ire de cel putin 0, 2 l/s-rn-',
in fig. 2.5.46 a se prezinta, ca exem-
plu, un detaliu de montare cu racord
scurt a pulverizatorului tip PLUVIA, iar
in fig. 2.5.46 b un detaliu de montare
incendiului din tuneluri :;;isubsoluri de ca-
bluri electrice) cuprinde (fig. 2.5.43):
- retelele de conducte (1) pe care se
rnonteaza pulverizatoarele (2);
- racordurile (3) ale conductelor (1) la
conducta prlncipaia (4) de alimentare
cu apa, Pe fiecare din racordurile (3)
se rnonteaza vane (5) de actlonare in-
dlviduala, rnanuala, locala sau de la
distanta pentru pornirea pulverizarf
apei pe tronsonul respectiv sl mano-
metre (6) pentru verificarea presiunii
apei la intrarea in conducta respecti-
va :;;i (7) pentru verificarea presiunii
pe conducta principala de alimentare
cu apa:
- pompe (8) pentru ridicarea presiunii
apei (care se prevede numai daca re-
teaua care constituie sursa de ali-
mentare cu apa nu are presiunea ne-
cesara);
- rezervorul tampon (9) cu rol de acu-
mulare a apei (care se prevede cand
sursa de alimentare cu apa nu a&i-
gura permanent debitul necesar);
- racordurile (10) pentru pompe mobile de
alimentare cu spa in caz de incendiu.
Alimentarea cu apa a lnstalatiel se
poate face fie din reteaua exterloara
(11) de apa potabila si de incendiu, fie
din reteaua de apa lndustriala (decanta-
ta, filtrata sl neutra din punct de vedere
chimic, pentru a evita coroziunea echi-
pamentului, infundarea duzelor etc.).
Distribuitorul lnstalatiei va fi prevazut
cu manometru.
Instalatiile de apa pulverizata se prevad
cu comanda automata si/sau rnaouala.
Actlonarea rnanuala a robinetelor
pentru punerea in functiune a instalatiei
se admite cu condltia ca aceasta sa se
faca in timp util.
Pentru alimentarea lnstalatiei de la
pompe mobile de stins incendiu se
prevad aceleasl echipari ca la instalatla
cu sprinklere.
Intrarea in functiune a instalatlel fixe
de apa pulverlzata va fi sernnallzata la
serviciul de pompieri $i la camera de
cornanda a obiectivelor protejate.
in fig. 2.5.44 se prezinta schema de
principiu a instalatiel de semnalizare $i
actlonare a unei lnstalatll de stins in-
cendiul cu apa pulverizata. La aparitla
semnalului de incendiu dat de detec-
toarele termice de incendiu sl receptlo-
nat la centrala de avertizare din came-
ra de cornanda, se pornesc pompele
de incendiu si se urrnareste prin lampi-
Ie de pozitle daca acestea au porn it. Se
verifica, la fata locului, autenticitatea
semnalului :;;i se stablleste precis zona
atectata. Daca semnalul a fost real, se
controleaza presiunea la manometrul
distribuitorului $i se deschide vana afe-
renta compartimentului de incendiu.
13
10
11
Fig. 2.5.43. Schemainstalatiei fixe de stins Incendlul, cu api pulverizati:
1 - conducta cu diametru constant; 2 - pulverizator; 3 $i 4 racorduri; 5 - vana: 6 si 7 - manometre; 8 - pompe; 9 - re-
zervor tampon; 10 - racorduri la pompele mobile pentru incendiu; 11 - retea exterloera: 12 - tunel de cabluri; 13 - subsol
de cabluri.
s. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api
cu racord lung a acelulasi tip de
pulverizator.
Reteaua de conducte a instalatiei
fixe de stingere a incendiului cu apA
pulverizatA
Instalatia se prolecteaza si se executa
cu tevl din otel, Armaturile ~i fitingurile
sunt din otel sau din fonta maleebila,
Retelele de distributie a apei pot fi
12 13 15 14
~1--/--1 ~-lrl~~11
II H-----
r
- I
I _ _ _ _ _ _I I _ _ _ _ _ _I
I .~. -,9 I II
~ III
_/46
7
III
Cf .T. ~5 iii I I
If 3 .T. .,,- - 7 - . r - - -v- _I: :
_ T} .T.. C' - - -v- - ."- - J I
I
elf ~ _ :f . ~ t:r - - ~ - - 'C7 - - -
111 "
I) I 10
~ I
Ag. 2.5.44. Schema instalatiei desam-
naIare" actIoI .... ai1sIaIatIei desID
Incenc: llucu api pulverizati:
1 -retea de apa pentru incendiu; 2 -va-
na cu actionare rnanuala (normal des-
chisa); 3 - vana normal Inchisa; 4 -
manometru; 5-robinet de control (cu
3 cal); 6 - duza tip PLUVIA; 7 - detector
termic de incendiu; 8-buton pentru por-
nirea pompelor de incendiu; 9 - racord
la pompe mobile de incendiu; 10 -
statia pompelor de incendiu; 11- robinet
de golire; 12 -tablou de semnalizare; 13
- torrnatia PSI; 14 - camera de co-
manda; 15- centrala de avertizare.
Fig. 2.5.46. Po~a de montara a
duzelor tip PLUVIA:
1- duza: 2 - cabluri electrice; 3 - con-
sola; 4 - conturul jetului de apa pulve-
rizata,
ramificate sau inelare. Ramurile retele-
lor ramificate pe care se monteaza pul-
verizatoarele, se executa, de regula, cu
diametru constant, ceea ce usureaza ~i
executia prefabricata a instalatiei, Dia-
metrul conductei inelare se alege, de
asemenea, constant, ceea ce rnareste
sl gradul de siguranta in alimentarea cu
apa a pulverizatoarelor.
Conductele de alimentare ~i arrnatu-
rile aferente, pana la distribuitor se pro-
tejeaza impotriva inghetului, prin am-
plasarea acestora in incapen incalzite.
Conductele de distributie de la distrib-
uitor pana la obiectul protejat sunt uscate.
a b
2.5.6.3 Dlmens/onsrea conductelor
Instal."., fixe de sIIns Incendlul cu
a". pulvet1zaM
Debite specifice ~i debite de calcul
pentru dimensionarea conductelor
Debitul specific al unui pulverizator
se determina cu relatia:
V. =a. ~ Hi [lis] (2.5.23)
IS I 9,81
in care:
H ; - este presiunea norrnala de utilizare
in sectiunea orificiului pulveri-
zatorului [kPa], iar
a; - coeficientul de debit al pulverizato-
rului, avand valori redate in tabelul
2.5.29.
Debitul de calcul al conductelor in-
stalatiel cu pulverizatoare se stabileste
cu relatla:
[lis] (2.5.24)
Fig. 2.5.46. Detallu de montara a
pulverlzatorulul tip PLUVIA:
a -raeord seurt; b - raeord lung;
1 - conducta de alimentare cu apa:
2 - teu; 3 - pulverizator PLUVlA; 4 - teava
cu racord lung; 5 - reductie,
easl metodologie ca ~i in cazul instala-
tlei cu sprinklere.
Conductele retelelor ramificate pe
care se rnonteaza pulverizatoarele se
prolecteaza ~i se executa cu diametru
constant.
Diametrul conductei inelare se alege,
de asemenea, constant, ceea ce rna-
reste ~i gradul de siguranta in alimen-
tarea cu apa a pulverizatoarelor.
La calculul retelelor inelare se pune
problema deterrnlnarli punctului de
converqenta, adica punctul in care se
intalnesc curentii care pleaca in sensuri
contrare din punctul de alimentare cu
apa al inelului. Acest punct se determi-
na punand conditla ca, pe traseele
parcurse de cei doi curentl din punctul
de alimentare cu apa pana in punctul
de converqenta considerat, pierderile
totale de sarcina sa fie practic egale
(se admite 0 diferenta de 5 %), avand
in vedere ca toate punctele inelului au,
de regula, aceeasl inaltime geodezica.
Cu alte cuvinte, se pune conditia ca, in
punctul de converqenta, sarcina hidro-
dinamica a apei sa alba 0 valoare unic
determinata.
2.5.6.4 Exemp/e de calcul
Exemplul de calcul 4
Se efectueaza calculul hidraulic de
Tabelul 2.5.28 Distamele maxime de amplasara a pulvertzatorululin functle
de incllnarea sa f ati de pozitja verticall normall
Unghiul de inclinare a, [0] 45 90 13 5 180
Distanta de amplasare
p..., [m] 2,00 1,20 1,10 1,00
Tabelul 2.5.29. Valortle coeficientulul al ,I ale preslunll normale de utllizara
HI pentru pulverizatoara (STAS 1478)
Tipul pulverizatorului Diametrul H ; [kPa]
orificiului 400 500 600
- --
J mmJ
-- -- -- - - -- - -------
PLUVIA 6,0 0,13 9 0,13 8 0,13 5
7,0 0,161 0,165 0,163
8,0 0,199 0,194 0,192
10,0 0,3 21 0,3 50 0,3 58
12,0 0,416 0,414 0,413
ER 7,0 0,094 0,092
-
0,Q92
14 14,0
at ~ 0'.200
H ; ~ 250
-- -- -- --
Valori medii ale coeficientului a;
in care:
Ii. - este debitul specific, se calculea-
IS
za cu relatla (2.5.23 ).
Dimensionarea conductelor ~i cal-
culul pierderilor totale de sarcinA
Calculul hidraulic de dimensionare a
conductelor se etectueaza dupa ace-
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa S. Instalalii sanitare
Ramura III Ramura II Ramura I
Fig. 2.5.47. Schema de calcul a Instal&1iei de combatere a incendiulul cu pulverizatoare de api pentru un tunel de
cablurl electrlce (exemplul de calcul 4).
dimensionare a conductelor lnstalatlei i
cu pulverizatoare de apa pentru com-
baterea incendiului la un tunel de ca-
bluri electrice (fig. 2.5.47) :;;i se deter-
rnlna debitul :;;i sarcina hidrodinamica
necesara in punctul de racord la re- :
teaua exterioara de alimentare cu apa.
Rezolvare Se aleg pulverizatoare tip
PLUVIA, P6, avand diametrul orificiului
d = 6 mm, presiunea de utilizare,
H
j
= 400 kPa sl coeficientul a
j
= 0, 139 ,
(tab. 2.5.29).
Pentru realizarea unei solutii econo-
mice, s-a aplicat conditia ca intre debi-
tele pulverizatoarelor extreme, arnpla-
sate pe 0ramitlcatle ( in aria de de-
clansare sirnultana) sa nu fie diferente '
mai mari de 15 %.
Dimensionarea conductelor pe ramura I
s-a mcut astfel indlt diametrele tron-
soanelor succesive sa fie continuu cres-
catoere. incepand de la tronsonul 1.1. la
1.6, iar vitezele de circulatie a apei pe
aceste tronsoane sa nu depaseasca vite-
za maxima admisa de 5 mls.
Calculul hidraulic al conductelor este
redat in tabelul 2.5.30, anexa 1.2.5.
S-a calculat mai intai ramura I, tron-
soanele 1.1... 1.7, stabilindu-se sarcina
hidrodinamica dlsponibila in punctul a
(fig. 2.5.47).
Ramurile ll sl respectiv III (tronsoane-
Ie 2.1 ... 2.7 :;;i 3.1 ... 3.7) s-au dimen-
sionat la presiunea dlsponiolla in punc-
tele a :;;i b (tab. 2.5.30 - anexa 1.2.5.).
Calculul hidraulic al conductelor s-a
efectuat utilizand nomogramele din figu-
rile 2.5.27. :;;i tabelele 2.5.18 sl 2.5.19,
anexa 1.2.5., prevum :;;ifig. 2.4.70.
Calculul sumei coeficientllor de
pierderi de sarcina locale Is:
Tronson: 1.1;
1 cot De 26,9 mm
1 teu de trecere
1 reductie
1 x 1,5 =1,5
1 x 0,5 =0,5
1 x 0,3 =0,3
Total 2,3
Tronsoane: 1.2; 1.4; 1.6; 1.8;
1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5
1 reductie 1 x 0,3 = 0,3
Total 0,8
Tronsoane: 1.3;1.5;
1 teu de trecere 1 x 0,5 =0,5
Total 0,5
Tronsoane: 2.7; 3.7;
2 coturi De 60,3 mm
1 robinet cu ventil
inclinat Dn 50 mm
1 teu de trecere
1 teu de derlvatle
2 x 1,0 = 2,0
1 x 2,2 = 2,2
1 x 0,5 =0,5
_ 1 _ )( _ 1~5_~ 1)9_
Total 6,2
Tronson: 1.7;
3 coturi De 60,3 mm
1 robinet cu venti I
inclinat Dn 50 mm
2 teuri de trecere
1 reductie
3 x 1,0 =3,0
1 x 2,2 =2,2
2 x 0,5 =1,0
1 x 0,3 =0,3
Total 6,5
Tronson: 1.9;
1 cot De 76,1 mm
1 robinet cu venti I
inclinat Dn 65 mm
1 teu de oerivatie
1 x 1,0 =1,0
1 x 2,0 =2,0
1 x 2,0 = 2,0
Total 5,0
Pentru calculul diafragmelor s-a pro-
, cedat la fel ca la diafragmarea ramuri-
lor de la instalatla de sprinklere (tab.
2.5.18 anexa I), viteza s-a considerat
de 3,6 m/s corespunzatoare tronsoa-
nelor 2.7 sl 3.7 :;;i diametrul interior al
tevii D
j
53 mm pentru teava cu diame-
trul exterior De =60,3 mm.
Sarcina hidrodinamica necesara, de-
terrninata in punctul c (fig. 2.5.47) de
racord al lnstalatlei de pulverizare la re-
teaua exterioara de alimentare cu apa,
, este: Hnec tot = 692,12 kPa.
Exemplul de calcul 5
Se efectueaza calculul hidraulic al re-
, telei inelare de conducte a lnstalatiel cu
: pulverizatoare de apa pentru combate-
Fig. 2.5.48. Schema de calcul a re~lellnelare de conducte a Instala1iel de combatere a Incendiulul cu pulvertza-
toare deapi pentru un tunel de cablurl electrlce.
1
b
S. Instala!ii sanitare
Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa
rea incendiilor la un tunel de cabluri
electrice (fig. 2.5.48) l;li se determina sar-
cina hidrodinamica necesara In punctul
de racord la reteaua exterioara de ali-
mentare cu apa,
Rezolvare Se aleg pulverizatoare tip
PLUVIA, P6, avand d =6 mm, H =400
kPa l;li a = 0,139 (tabel 2.5.29).
Pentru calculul hidraulic al retelei inelare
se presupune ca punctul de converqenta,
adica punctul In care se Intalnesc curentii
ce pleaca In sensuri contrare din punctul
a de alimentare cu apa a inelului, este
punctul 14 (fig. 2.5.48). Acest punct se
determina verificand conditia ca pe trase-
ele parcurse de cei doi curenti, din punc-
tul a de alimentare cu apa pana In punctul
de convergenta 14, sa rezulte aceeasl
pierdere totala de sarcina (toate punctele
inelului au aceeasi Inaltime geodezica).
Calculul hidraulic al retelei inelare
este redat In tabelul 2.5.31 - anexa
1.2.5 l;li a fost efectuat utilizand nomo-
gramele din fig. 2.5.27. si tabelele
2.5.18 sl 2.5.19, anexa 1.2.5., precum l;li
fig. 2.4.70.
Diametrele tronsoanelor conductei
inelare s-au stabilit In functle de debitul
de calcul al fiecarui pulverizator, stabilit
pe baza presiunii de utilizare efective.
Pentru calculul retelei s-au adoptat
viteze care sa nu depaseasca 5 m/s sl
care sa perrnita sa nu se depaseasca
cu mai mult de 15 % diterenta dintre
pulverizatorul cel mai apropiat 1 sau 27
sl pulverizatorul eel mai departat 14.
Calculul sumei coeflclentilor de
pierderi de sarcina locale .l'g:
Tronsoane: 1.5; 1.10; 1.11; 1.13;
1.14; 1.16; 1.18; 1.19; 1.22:
1 teu de trecere 1 x 0,5 =0,5
1 reductle 1.X 0,3 = 0,3
Total 0,8
Tronsoane: 1.2; 1.3; 1.4; 1.6; 1.7;
1.8; 1.9; 1.12; 1.17; 1.20; 1.21; 1.23;
1.24; 1.25; 1.26; 1.27:
1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5
Total 0,5
Tronsoane: 1.1; 1.28:
1 cot De 76,1 mm
1 teu de blfurcatie
1 x 1,0 =1,0
1~2~0 =2,0_
Total 3,0
Tronson: 1.15:
2 coturi De 26,9 mm
1 teu de trecere
1 reductle
2 x 1,5 =3,0
1 x 0,5 =0,5
1 x 0,3 = 0,3
Total 3,8
Tronson: 1.29;
2 coturi De 114,3 mm2 x 1,0 =2,0
1 robinet cu venti I 1 x 2,0 =2,0
Inclinat o; 100 mm
1 teu de derlvatle 1 x 2,0 = 2,0
Total 6,0
Pentru echilibrarea celor doua ramuri
care torrneaza inelul, s-a prevazut 0
diafragma pe tronsonul 1.1, care preia
diferenta de presiune de 38 780 Pa.
Calculul diafragmei s-a efectuat ca la
exemplul de calcul 4, viteza pe tron-
sonul 1.1 fiind de 4,0 m/s sl diametrul
interior al tevli OJ = 68,7 mm pentru
teava cu diametrul exterior
De = 76 mm.
Sarcina hidrodinamica necesara,
. determinata In punctul b (fig. 2.5.48) de
racord al instalatiel de pulverizare la
reteaua exterloara de alimentare cu
apa, este: Hnec tot = 704.798 kPa.
Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu api S. Instala!ii sanitare
Q)
u"':
....:~~
o Q)
a.. ....
'Cij ,-
, E !:. C\J
f-+---
'''; ::'E
' 0
E C\J
.!::.
'iii
...... 0
E ' -
.!::.
E
E O)
.=.
'iii
...... " " "
:::::.
Ll') Ll'); Ll') Ll') Ll')
C'i C'i:C'i C\J C'i
...
r~
<0
o
o
o
Ll')
I'-
,-
,-
ci
,-
ci
,-
ci
iU
,-
I'-
,-
Ll')
I'-
<0
,-
I'-
~
o
, 0
:~
f _ ' -
o
'0
io
!~
Q)
....1; :; - ~
0) Ll')
C') 0)
C\J C\J
o C')
C') C')
'10 LO
I'- co
<0 """ ,- ,-
I'- co
~ ---- --~
, g , g
:~ , ~
CD
I'-
o
C\J
o
C')
C\J
0)
C\J
C\J
0)
C\J
._' ..
0)
,-
C')
!
-4--
o
10
Ll')
:C\J
co
C\J
C\J
C\J
'co
" " " I
-- -- _ --
000'00
ggfiN5g
OC\J C\J C\J C\J
C\J co co, co co
, ~ R l
C')C\J
'co <0
'C\J """
...
Ll')<O
<OLl')
OC')
co", , "
Ll')
<0
<0
Ll') I
,-
,
o
I
,- ,-
o 0
C') C')
LO ---Lh
I'- I'-
<0 <0
o
:0
io
I'-
, -
o
o
Ll')
C\J
co
-- .-
o
'0
Ll')
C\J
co
'co, <O <0
.0 .
'-MC')
co.' ~, ; :g
,- . .
'-0
io
ci
o
Ll')
Ll')
o
Ll')
Ll')
io
I'-
C\J
co
O.
, -
C\J
Ll')
,-
,-
coC\J
C').<O I'-
C\J
'-0
0)
, '-
'C')
Ll')
<0
<0
io
,-
ill') <0
<OLl')
OC')
.eo """
[
, ~
co
1<0
'", , "
I
Ll')
o
0)
io
C'i
C\J
,-
c5
<0
Ll')
, <0
<0
Ll')
<0
o
o
<0
o
o
<0
,-
I'-
,-
C')
co
C')
0)
C')
O", , "C\J
0, , , , , " co
~'Ll') 0)
Ll')
ci
Ll')
c5
o
o
C')
, C\J
o
C')
co
, -
o
C\J
I'-
,-
o
o
o
" " "
C')
, -
C')
,-
,
" " "0Ll')'C\J
"""I!i C\J ' ci C\J
i
00000
'-Ll')Ll')Ll')<O
c5C'iC'iC'iC'i
,
,
,-
c5
,-
c5
o
C\J
I'-
,-
o
o
o
" " "
'<0
'I'-
C\J
Ll')
c5
,-
o
<0
co
, g
o
,-
..
,-
co
M
C\J
co
M
C\J
" !.
, -
C')
ci
<0
C')
c5
<0
, -
C').
,-
C\J
C').
,-
C\J
I
<0
<0
ci
C')
0)
c5
", , "coco
..0
C \ J , . f " " "
", , "coC\J
<0 I'-
C\J
'-0
" u ; . ; t J g- ~ - ~ ---~----'-~- ;~ .~ '~ ~
"5 E .I ::! tU 'ia' I a: I ' % I a: ...J i lhI a: ...J lhI ' a: ...J lhI a: ...J lh
,!a !a U C\J c: ~ 'S! t::. a: , - a: a: ffi , - a:, C\J C\J ::: a: co co ; :. a: C') """ ::: a:' """ """ :::..
E - t5 tU ~:I'-a:+'-<OI. '.- , -, -, -O, -, -, -O, -:C\J C\J O, -:.C\J C\J o
:1.2 o.Q , LL, - , 0, C\J co '<t '<t
Z ~ ~ 0 ; i , <0 :, - ", - _l , C\J C\J
_-,---~I -_() L-C--_- ~.~._ .. L _~ 1... _,_.,. ~ _.L _
...: E 0,- ,- tU
l
' r -;- co 0) 0 ,- C\J
z~w , - C\J , -, -, -
C\J """'''''"
. 0.
, -. C'i C\J
.., --- "i
C\!.~~
'-cic5
S. Ins t al at i i s ani t ar e Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u api B
co
.-
O J
1J
*
c
ii
o
. . . .
III
C
III
o
o
o
O J
C.
O J
1J
O J
Qj
(.)
0i i i -
O l
. -
00000,008:8888
00000,0 o,"<t C\I C\I 0 0
o 0 co co <01<0 "<ti0 .-C')"<t <0
C\I C\I C\I"<t 10;1'- co!. -. -. -. -. -
000000000000
000000000000
000000000000
00000'00'00000
C') C') C') C') C');C') C');C') C') C') C') C')
:J
m
O J
1J
O J
E
O l
~
'C
c
0;:
C.
III
o~
C.
:2:
III
C
III
o
o
o
O J
C.
O J
1J
I'-
. -
00000000000
0
00000000000
ocoCO <O <O "<t"<tC\lC\lCO O
C\lC\I"<tIO I'-CO ~:::~;:!:~
00000000,0000
000000000'000
0000000,00,000
00,0000000000
C\I C\I C\I C\I C\I C\I C\I C\I C\I:C\I C\I C\I
,
'-CO CO CO O "<tC\lO O . -C')1'-
o co I'- <0, I'- C') 0 C') <0 C\I C\I co
<0 C') "<t . -' C\I,I'- 10 <0' 0 10 O l, co
O l . - <0 0 O l 0 "<t I'- C\I "<t O l 0'
. - C\I C\I C')' C')"<t "<t "<t 10 10 10' O l
10 I'- I'- I'- O l <0 <0 CO '<O co C\I<O
<0 C') C\I C') C') C') C\I 10' C') 0 C\I co
<0 0 10 C')' C\I <0 . - 1'-' C') 0 I'- "<t
10 <0 <0 I'- co co O l e0 .-.-.-
T"'"" T"'"" ,.... T"'"" T"'"" T"'"" T"'"" +:C\I C\J C\J V
10' "<t
<O C\lO O C')I'-O C\lCO C\l"<t<O
<0 I'- O l. - 0 O l O l C'),I'- I'- . - I'-
10 C') "<t co O l C') "<t <0, 10 <0 I'- O l
<O O lO O O C')O l. -<O <O "<tO
C')<O O O O C')C')C\lC\lC')"<tO
O lI'-C')<o. -C')<O '-O lC\lC')CO
C'). -C\lC')"<t. -. -C'). -C\IC\IC\I
. - O l, O l O l O l I'- I'- I'- I'- I'- I'- I'-
" " : c Oc Oc Oc OMMMMMMM
. - C\I C\I C\I,C\I C') C') C') C') C') C'),C')
C\I cq C\I co. C\I cq C\I co. C\I co. C\I "<t
o 0 0 0 0
. -1'-C\lC\lIO C')I'-C')<O C\I"<t
O l
. C')"<tIO IO <O . I'-I'-CO CO
cicicicicicicicici
<0
. -
10
. -
O ~O O O C\lO l<O C\lC\lC\I:;:;
:g co <0 O l . -:"<t <01'- C') C') I'- C\I
C\I ~ C') "<t co:"<t "<t <0 <0 <0 <0, ~
C')
. -
C\I
.-
.-
.-
C')O I'-O O C\lI'-<O . -CO <O <O
<O O <O O O CO C\lC')C\lI'-C')1O
<O O I'-C')<O . -C')O . -O C\l"<t
<0 10 . - C\I'C') C\I C\I C') C') C\I C\I C\I
o
.-
"<t "<t O l O l O l' I'- I'- I'- I'- I'- I'- I'-
. . . : . . . : c Oc Oc OM C')"'M M M M M
C\lC\IC\IC\IC\IC')C')C')C')C')C')C')
co
. - CO 'C\I cqC\l,CO . C\I,CO 'C\I cqC\l"<t
. - 0 0 '0 0
C\I I'- I'- C\I C\I . - C')' C\I C') O l C\I <0
C\I C')"<t 10 <0 <01'- I'- I'- coco
0 .
000'00000000
Capi t ol ul 2: Ins t al at i i de al i ment ar e c u apa s . Ins t al at i i s ani t ar e
.in-
"3
,ffi
E
::l
Z
"-
'10
E
::l
Z
. r : : _ ' "
c : : t
I
C
o
.P
c
o
(/)
'iii'
~-- -
. . . . .
(\j
o
(\j
co
L O
o
co
L O
1"-,
L O
(0
(\j
I"-
L O
(0
(\j
C')
L O
. . . . .
C')
o
o
o
o
o
C')
L O
. . . . .
C')
o
o
(0
co
c i
(0
CJ )
co
co
o
co
~
o
o
"<t
. . . . .
C')
c i
(0
o
o
o
o
o
C')
L O
L O
L O
(0
CJ )
(\j
co
c i
co
(\j
L O
(\j
o
CJ ) ,
I"-
LO
. . . . .
_ ... _ r -L
Q.
r J )
C')
C') ~:"<t
10 ..0 0
Q)
-
c
o
s n
c
o
.P
o (0
o 0
c - . i . ,f
._ ------r ---
'(0
10
-I-C\L
,
Q.
r J )
. . . . .
Q. Q. Q.
r J ) r J ) r J )
(\j
. . . . . '
a s
"<t
L O' C')
co, co
c i c i
L O
(0
I"-
C')
. . . . .
o
o
CJ )
)1 :;
C') 0
co co
C') "<t
.....
. . . . .
co
~
(\j
. . . . .
(\j
C')
CJ )
o
(0
I"-
L O
co
CJ )
(\j
"<t
C')
co co
C') . . . . .
C') 0
C') C')
(O! I"-
..... .....
o 0
o 0
o 0
o 0
o 0
o 0
o 0
o 0
o 0
o 0,
C") i . . q
. . . . . . . . . .
C')! "<t
C')
T-! 0 0
o co co
. . . . . C') "<t
(\j C') (0
-.--- ---,- -------,- ,----
co
(\j
C')
L O
"<t
o
. . . . .
I"-
(\j
"<t
o
L O
I"-
"<t
o
I"-
o
(\j
"<t
o
CJ )
C')
(\j
o
"<t
(\j
(\j
o
o
(\j
C')
o
o
(\j
C')
o
o
(\j
C')
(0
I"-
. . . . .
(\j
_ .J .
o
o
"<t
o
o
o
o
s
, .....
o 0
o 0
0,0
o
(\j
L O
o
co
(0
(0 (0 (0 (0
r i' r i r i! r i
- e------~---- . . ---, 1-
I"-
(0 -<i ai
I"- . . . . . , C')
. . _ _ . ':_ --~---'--- ":':
(\j (\j (\j
u-i u-i u-i
(0 (0 (0 (0
.-~--~. ,!::,-_ ._ ..~ _,_T"""', L
----------+
,
(\j (\j (\j (\j (\j
r i r i r i r i r i
---1
"<t! co (01 (0: e l
(0 (\j LO' LO. LO'
(() r i cO' cO: cO
. . . . . I C') (0 (0,~_ j_
------;---.-----'!-_ ..
LO LO
C'. j, Nt
LO
Q.
r J )
. . . . .
Q.
r J )
"<t
Q.
r J )
(\j
C')
OJ
co
(0
cO
.,....

o
o
. ,. . . .
~
C')
o
C')
8
(\j
C')
,
~ ~I~
--.-----1
f R f R I
~. --~L
L O
.,....
o
.....
~
CJ )
(\j
c i
,. . . .
co
o
l"-
I"-
co
L O
o
(\j
o
(\j
o
o
o
o
o
co
L O
o
(\j
o
"<t
L O
. . . . .
(\j
(0
o
co
"<t
(0
"<t
o
CJ )
CJ )
C')
o
o
(\j
C')
o
o
o
L O
~
co
.,....
'<t
CJ )
(0
(\j
o
o
o
o
o
co
. . . . .
'<t
CJ )
(0
'<t
,. . . .
L O
I"-
o
o
(0
C')
L O
'<t
'<t
o
CJ )
. . . . .
(0
o
o
o
(\j
(\j
o
o
o
(\j
u-i
(0
.,....
(\j
(\j
(0
L O
cO
(0
r J )
(\j
C')
10
Il.
CJ )
CJ )
'<t
W
"<t
(0
II
o
o
o
c:)
o
C')
+
'<t
o
c i
(\j
,....
o
'<t
I"-
(0
co
CJ )
(0
(\j
co
co
I"-
C')
(\j
CJ )
. . . . .
co
o
r ....:
I"-
+
co
.,....
'<t
cri
(0
(\j
II
UI
g
::r :
+
'" ::r :
+
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
co
CJ )
(0
(\j
co
co
I"-
C')
(\j
CJ )
o
co
'<t
(0
o
co
'<t
(0
(0' (0
LO LO
cO cO
(0 (0
LOr LO
. . . . . '
Q.
r J )
(\j
C')
.....
~
s . Ins t al a! i i s ani t ar e
Capi t ol ul 2: Ins t al a! i i de al i m ent ar e c u apa
{l a
c
'0 .~
' *
a.. ...
1:::
II ~ ' ia
J ::' - ::::: e:.
~
i
"i
.2
I
.c
j
lJ
, ....
co
, ....
C\J
C\J
' <t
o
o
o
o
o
' <t
, ....
co
, ....
C\J
C\J
, ....
co
, ....
C')
, ....
co
, ....
C')
co
o
o
o
o
Ol
o
o
o
Ol
, ....
o
o
LO
Ol
C\J
co
N
Ol
cD ,
C\J
C\J
, ....
Ol
o
IC')
:, ....
, ....
co
o
t--
' <t
, ....
co
o
co
o
o
Ol
' <t
co
o
o
o
o
Ol
C')
o
o
o
o
C\J
o
o
o
o
LO_ ,
C')
C\J
co
Ol
t--_
C') C\J
, ...:j ~ , ...:
co
C')
Ol
o
, ....
C')
C')
c
LO
' <t
o
o
o
o
o
' <t
, ....
C')
C')
Ol
LO
, ....
C')
C')
o
o
LO
C\J
C\J
LO
o
o
o
0,
Ol
' <t
o
o
o
o
o
o
o
LO
C\J
(0
C')
t--_ ,
C\J
, ....
LO
Ol
o
C\J
Ol
co
C')
co
' <t
o
o
o
o
o
' <t
C\J
Ol
co
C')
co
C\J
Ol
co
(0
, ....
(0
LO
(0
co
o
o
o
o
t--
(0
o
o
o
co
o
o
o
Ol
LO
o
.., ;
C\J
co
(0
r-,
C\J
o
LO
o
o
o
o
o
' <t
co
(0
t--
C\J
o
co
(0
C')
C\J
C\J
co
o
o
o
' <t
o
co
o
o
' <t
C')
o
0,
t--
(0
C\J
co
LO
co
Ol
o
LO
o
o
o
o
o
' <t
co
LO
co
Ol
o
co
LO
o
' <t
C\J
o
Ol
(0
LO
o
o
o
co
LO
co
o
o
' <t
LO
o
o
t--
C\J
C\J
co
LO
(0
L C)
C\J
o
q
, ....
co
LO
Ol
, ....
LO
o
o
o
o
o
' <t
, ....
co
LO
Ol
, ....
co
t--
(0
C\J
C')
C\J
t--
C\J
LO
o
o
o
co
C\J
Ol
o
o
o
t--
o
o
LO
C')
C')
o
(0
C\J
o
(0
(0
cD
C\J
, ....
q
C')
o
' <t
C\J
C')
LO
o
o
o
o
~
C')
o
' <t
C\J
C')
C')
o
C\J
o
C')
C')
C\J
' <t
C')
LO
01
o
o
C\J
C\J
o
0'
o
' <t
Ol
o
0,
t--
' <t
t--,
C")
C')
o
(0
C\J
C\J
t-- ,
(O_
t--
' <t
C\J
o_
o
o
o
o
o
' <t
C')
' <t
o
LO
C')
LO
o
o
o
' <t
' <t
o
o
C\J
C\J
o
o
, ....
(0
C')
o
(0
C\J
(0
Ol
(0
a s
o
' <t
o_
o
o
o
o
~
' <t
o
(0
Ol
co
o
o
o
' <t
Ol
C\J
o
o
o
LO
o
o
LO
t--
C')
o
(0
C\J
C')
(0
o_
C')
t--
t--
o
co
LO
o
o
o
o
o
' <t
(0
C\J
C')
C\J
LO
o
o
o
co
C')
C')
o
o
' <t
' <t
o
o
C\J
C\J
LO
o
C")
C\J
Ol
Ol
t--
o
Ol
(0
q
co
t--
t--
co
co
LO
o
o
o
o
o
' <t
(0
o
co
C\J
LO
o
o
o
o
~I
o
o
C\J
LO
o
o
(0
C\J
LO
C')
C")
C\J
co
, ....
C\J
co
Ol
LO
o
o
o
o
o
' <t
co
, ....
C\J
co
Ol
co
, ....
o
C')
LO
LO
o
o
o
C\J
LO
' <t
o
o
C\J
(0
o
o
, ....
C')
(0
t--,
C\J
LO
' <t
Ol
N
LO
, co
o_
> >! > > >
>0.. >0.. >0.. >0..' >0..
a.. O, ~"'" ~ C\J a.. C') a.. ' <t
, ....
C\J
o
C\J
LO
C\J
o
(0 , ....
LO
> > > > > >
a.. a.. a.. a.. a.. a..
,. . . . C\J;"- ("')
,
LO
Ol
N
LO
o
co
t--
co
C')
co
Ol
C\J
co
C\J
(0
o
o
o
o
o
' <t
co
Ol
C\J
co
C\J
C\J
co
, ....
o
t--
t--
o
o
o
' <t
C\J
o
co
C\J
, ....
LO
o
co
o
(0
o
o
co
C')
o
C')
o
.., ;
, ...:
(J )
"0
"0
c
::J
a..
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api
. . . .
C\I
" ,:::,."'
'iii-
'3
. . . .
.It!
E
::J
Z
...:
z
I
C
o
- =
c
o
VI
o
C\I
0'>
. . . .
10
'<t
. . . .
o
co
I"-
co
co
ci
>
a..
10
'<t
. . . .
co
C\I
'<t
o
o
o
o
o
'<t
10
'<t
. . . .
co
C\I
10
'<t
. . . .
0'>
10
'<t
. . . .
0'>
o
o
o
0'>
o
o
o
0'>
o
o
10
0'>
I"-
co
co
ci
co
. . . .
0'>
ci
>
a..
>
a..
10:
'<tl
01
C ') 1
10
'<t
o
o
o
01
0'
'<t!
1
10;
'<t'
0
1
C ')I
10
10
'<t'
0'
'<t
. . . .
o
o
0'>
'<t
co. '
o
o
o
0'
0'>:
C ') ,
0,
o
0:
01
C\I
o
8:
0'
. . . . ,
10
ri
10
0,
cq ,
! C ')
10
0'>
C\I
10
to
'<t
o
o
o
o
o
'<t
10
0'>
C\I
10
to
10
0'>
C\I
to
o
10
C\I
C\I
10
ci
o
o
o
0'>
'<t
o
o
o
o
o
o
o
10
I"-
10
0'>
ci
>
a,
C ')
>
a..
to
10
co
0'>
co
'<t
o
o
o
o
~
to
10
co
0'>
co
to
10
co
C\I
C\I
....
to
10
to
co
ci
o
o
o
l"-
to
o
o
o
co
o
o
o
0'>
10
o
-.i
>: >
a.. a..
'<t
'<t
" " " : IL O
C\I
co
0'>
ci
0'>
l"-
to
to
o
10
o
o
o
o
o
'<t
10
ci
o
o
'<t
o
co
o
o
'<t
C ')
o
o
l"-
to
> >
a.. a..
10
1 to
o
o
o
o
o
'<t
- i
o
o
. . . .
co
co '
ci
o
01
'<t
co
0'>
o
o
01
co
o
o
o
0'>
co
co
to
0.0
C\I
o.
> >
a.. a..
to
o
o
o
o
o
'<t
o
C\I
. . . .
C\I
'<t
10
cO
o
o
o
to
10
o
o
to
I"-
10
o
o
to
C ')
>
a..
I"-
It!
a..
0'>
0'>
'<t
C\i
C ')
to
=
~
::J
E
It!
a:
S. Instalalii sanitare
C\I
10
r-:
10 ....
10 C ')
I"- '<t
C ') 0
co '<t
10 to
o0
o 0
o 0
o 0
o 0
'<t '<t
.c
. . . .
C ')
'<t 1
o
'<t
C\I
. . . .
C ')
o
o
co
o
0'
'<t
o
to
o
o
C\I
. . . .
10
o
o
~I
.c
. . . .
I"-
ci
10 0
10 co
, I"- co
, C ') C\I
co 10
10 to
10 0
10 co
I"- co
~I~
C\I
o
tg,co
10 ....
'<t 10
I"- C\I
C\I
cO
01 8
~: C\I
co 0'>
0'>' 0
o
o
co
o
o
o
1 to
C ')
. . . .
,I
. . . . '
C '):co
ci a s
to co
10
C\I
to
o
10
10
o
o
l"-
I"-
C\I
o
o
10
co
o
o
I"-
C ')
10
>
a..
. . . .
C\I
It!
a..
o
C\I
C\i
0'>
to
II
o
'<t
C\I
a)
C ')
+
o
co
co
C\i
10
to
10
10
I"-
C ')
co
. . . .
10
10
10
'<t
I"-
o
o
'<t
co
0'>
o
o
C\I
0'>
o
It!
a..
. . . .
C ')
'<t
c:i
'<t
to
II
C l
::c
+
o
o
co
o
o
o
to
C ')
...:
(J )
Qj
C
It!
o
VI
c
o
- =
It!
o
Qj
-
s . Ins t al a! i i s ani t ar e
Capi t ol ul 2: Ins t al a! i i de al i m ent ar e cuapa
C C l
LO
o
.-
o
LO
LO
o
o
C\I
C C l
ri
o
.-
o 0
o 0
0) 0)
0) 0)
C ') LO
o 0
o 0
0) 0
0) 0
C ') C\I
o
o
LO
0)
C\I
C C l
C\J
0)
c!i
C\I
LC)' -
LO ,..:
I'-
C C l
C C l
o
~-
o
o
o
o
o
~i
,
-- --1------ ..,-- ---
~i
0)
0)
I'-
o
.-
o
o
C\I
o
o
0)
-.:t
C C l
o
0'
o
o
o
LO
ri
C\I
C\I
I'-
0)
o
C ')
.-
LO
C\I
0)
-.:t
8
o
o
o
-.:t
C ')
.-
LO
C\I
0)
C ')
.-
-.:t
C\I
C\I
L O
o
o
o
.-
o
I'-
o
o
C\I
o
.-
o
o
.-
L O
C\I
(0
o
C C l
C\J
L O
CCl
0)
o
C C l
C ')
.-
I'-
.-
L O
!
- - I
I
8
o
o
~;
CCl
C ')
.-
I'-
C C l
C ')
o
0)
C\I
(0,
C\I'
(0
(0
C C l '
o
o
o
.-
C C l
C C l
o
o
o
C C l
o
o
o
0)
C\I
0)
o
q
o
o.
o
o.
0,
-.:t;
o
o
o
o
o
-.:t
I'-
C\I
CCl
C\I
L O
L O
o
o
o
o
o
-.:t
I'-
C\I
C C l
C\I
L O
o
o
o
o
~
-.:t
LO
o
L O
C C l
L O
o
o
o
o
o
-.:t
-.:t
L O
o
s
-.:t
o
L O
I'-
o
(0
o
o
o
o
o
-.:t
-.:t
o
L O
I'-
o
C\I
o
o
o
o
o
-.:t
(0
o
LO
-.:t
.-
C\I
I
______.- _L ...._
(0'
1'-'
-.:t
LO
C C l
o
o
o
L O
.-
o
o
o
-.:t
C ')
o
o
I'-
(0
C\I
o
o
C C l
..,f
I'-
C\I
q
-.:t
o
C\I
(0
C ')
o
0)
(0
.-
LO
o
o
o
0)
(0
o
o
o
-.:t
L O
o
o
I'-
C\I
C ')
o
(0
C\I
I'-
C\I
C C l
..0
C ')
q
I'-
C\I
0)
C C l '
C ')
C ')!
~!
C\I
L O
o
o 0
~, g
C ') C ')
C\I
o 0
81 ~
I'- 0)
0'
o
LO
C ')
C ')
o
(0
C\I
.-
(0
C C l
c!i
CCl
o
o
o
~
C ')
o
(0
C\I
-.:t
o
0).
I'-
I'-
L O
o_
,.-
L O
o
o
o
I'-
L O
C ')
o
o
-.:t
C\I
o
o
C\I
(0
C ')
o
(0
C\I
.-
(0
0)
as
C ')
I'-
o_
-.:t
o
(0
L O
LO
o
L O
C\I
(0
L O
o
o
o
0)
.-
L O
o
o
C\I
(0
o
o
.-
C C l
L O
C ')
g
C\I
-.:t
C ')
o
o
(0
o
o
C C l
L O
C ')
o
-.:t
C\I
L O
o
o
o
L O
(0
L O
o
o
(0
-.:t
o
o
C ')
C\I,
C\I
CCl
C\I
C\I
.-
L O
C\I
C\I
(0
o
o
o
o
o
-.:t
C\I
.-
L O
C\I
C\I
C\I
C\I
.-
C C l
o
(0
(0
o
C C l
C\I,
L O
o
o
o
I'-
.-
(0
.-
o
o
C\I
L O
o
o
(0
C\I
L O
C ')
ri
C\I
C C l
C\I
C\I
C\J
.-
I'-
o
.-
> > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > >
a.. ~ a.. ~ a.. ~ a.. P o a.. ~ a.. ~ a.. S i a.. 2; a.. a.. a.. ~ a.. ~
o
o
o
o
o
-.:t
~
C ')
C\I
C ')
C\I
C ')
C\I
-.:t
C ')
L O
o
o
o
.-
C C l
(0
.-
o
o
-.:t
(0
o
o
C\I
C ')
C\I
L O
C ')
C ')
ri
C C l
I'-
o
I'-
(0
(0
C C l
0)
I'-
-.:t
o
I'-
.c
o
o
o
o
o
-.:t
C >
I
:s
!;l
c:
I
C C l
I'-
o
I'-
(0
C\I
C C l
0)
I'-
-.:t
o
C ')
C C l
~.
C C l
C C l
C C l
L O
LO
0)
o
C\I
I'-
o
C ')
o
-.:t
C\I
C C l
I'-
o
-.:t
C\I
L O
C C l
L O
o
..,f
til
o,
oC C l
oC ')
::2 0
-.:t
-.:t
oI'-
~ II
o
-.:t
C\I
C\I 0)
riC ')
+
C C l
~~
.- -.:t
o
I'-
II
L O
o
C ')
o
..,f
.-
Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a s . lnstatatii s an i t ar e
An exa 1. 2. 5. - Tabel u l 2. 5. 18. Pi er d er i l e d e s ar c i n i l i n i ar e u n l t ar e " I " , p en t r u c o n d u c t el e d i n o ,el zi n c at
c u D.17,1 - 48,3 mm, p en t r u ap a race, k = 0,3 mm
De 17,1mm De 21,4mm De 26,9mm De 33,7mm De 42,4mm De 48,3mm
O J 10,4mm O J 14,1mm O J 19,6mm O J 25,2mm O J 33,9mm O J 38,8mm
I f c v i I f c v i I f c v i I f c v i I f c v i I f c v i
lIs m/s Palm lIs m/s Palm lIs m/s Palm lIs m/s Palm lIs m/s Palm lIs m/s Palm
0,_0100,12. 52 .0,02Q. 0,13. 39 0,050 0,17 39 .0,100. 0,20. 40 0,22 0,24 38 0,30 Q,25 34
0,012 0,14 72.0,024 0,15. 54 0,057 0,19 50 0,115 0,23 51 0,24 0,27 45 0,33. 0,?8 41
0,014. 0,16. 95 0,028 0,18 72. 0,064 0,21 62 .0,130. 0,26. 65 0,26 0,29 52 0,36 0,30 48
0,016 0,19 121.0,031 0,20 87 0,071 0,24 75 0,145 0,29 79 0,28 0,31: 60 0,39. 0,33. 56
0,0180,21 150 0,035. 0,23. 109 0,Q780,26 90 ,0,160. 0,32. 95 0,30 0,33i 68 0,42. 0,36 65
0,020 0,24 183 0,039 0,25 133. 0,085 0,28 105 0,175 0,35 113 0,32 0,35 77 0,45 0,38 73
0,022. 0,2 218 0,Q43. 0,g7. 159 0,Q_920,:31 122 0,190. 0,38 132 0,34 0,38 87 0,48. 0,41 83
0,924 0,?8. 256 0,047 0,30 188. 0,099 0,33 140 0,20 0,41 152 0,36 0,40 97 0,51 0-,43 94
0,026 0,31 297 0,050 0,32. 211 0,106 0,35 159 0,220. 0,44. 174 0,38 0,42 107 0,54 0,46 104
0,Q28 0,33 342 0,054 0,35. 244 0,113 0,37 180 0,235 0,47 198 0,40 0,44 118 0,57 0,48. 116
0,030 0,35 38~_0,Q!)80,3.7j 279 .0..1.1200,40 201 0,250. 0,50, 222 0,42 0,47 130 0,60; 0,51, 128
0,9~2, 0,38. 439 0,01120,40, 317 .Q,127.0-,-42224. 0,?6 0-,53. ?49 . Q_,44Q,49 142 9,63 Q_,53.140
0,034 0,40 493.0,066 0,42 356.0,134 0,44 249 0,280 0,56 276 0,46 0,51 154 0,66 0,56. 153
0,Q3.60,42 549 0,069 0,44. 388 .Q,1410,47 274 .0,2~5 0,59. 306 0,48 0,53 167 0,69, 0,58. 167
0,938 0,415 608.0,0.73. 0,-47. 432 ,0,148 0,49 300 0,310. Q,62 336 . 0,50 0,55 181 0,72, 0,61 181
0,040 0,47 671. 0,07T 0,49 478.0,155 0,51 328 0,325 0,65. 368 0,52 0,58: 195 0,75. 0,63' 196
0,042 0,.19 736 0,081 0,52: 526 0,162 0,54 370 0,340 0,68 402 .0,54 0,60.: 210 ..0,78, 0,66. 212
0,044 0,52 804 0,085 0,54 577 0,169 0,-56 387 0,35. 0,71 437 _0,6_Q&2, 225 9,1110,69. 228
0,Q46. 0,54 875'_'(j:Q~8' 0,57~617 . 6:1:760,58 419 0,370 9,74. 473 0,58. 0,64 241 0,84. 0,71 244
0,048 0,57 950. 0,092 0,59. 672 .0,183 0,61 451 0,385 0,77 511 0,60 0,67 257 0,87~0,74. 261
O,_O!)O_ 0,5~. 1027 0,Q~6 0,2, 729 .0,190 0,.63 485 .0,400. 9,80 550 0,62.0,69 274 0,90 0,76 279
0,0~2 0.,61 1108 0,100 0,64 788 0,197 0,65 520 0,415 0,83 591 0,64 0,71 291 0,93 0,79. 297
0,054 0,64 1191 0,104 0,66. 851 0,204 0,68 556 0,430 0,86. 633 0,66 0,73 309 0,96 0,81 316
0.956 0,6. 1277 0-,1Q7O,f )9.898 9.!?110,70 594 0,445 Q,89_676 . Q,68. Q,75 327 0,99. 0,84. 336
0,958 0,68 1366 0,111 0,71 964 0,218 0,72 632 0,460. 0,92 722 0,.70. 0,78 346 1,02. 0,86 356
0,060 0,71 1459 0,115 0,74 1033. 0,2.250,75 672 0,475, 0,95 768 0,72 0,80 366 1,05 0,89 376
OLO2, Q,73. 1554 0,119 0,76' 1103 0,232 0,77 713 0,490 0,98. 816 .0,74 0,82 386 1,08. 0,91, 398
0,964 0,75 16:.f O~123 OJ_9 ' 1176,0,239. 0,79 755 0,505: .1,01'865 0,76 0,84 406 1,11 0,94 419
0,0.f )6.0,Z8 . 17154.0,126. 0,.?1 1?3.2.Q,_2460,~2 799 0,~20. 1,04. 9.16 0,78. 0,86 427 1,14' 0)6': 442
0,068 0,80 1858.0,130 0,831309 0,253 0,84 844 0,535 1,07i 969 . 0,80 0,89 449 1,17 0,99 465
0&70 9,-82. 1966 0,134 0,86 1389. 0,260 0,86 889 0,550 1,10: 1022. 0,82 0,91 471 1,20 1,02 488
O_.9Z?__M_!). 26?6~0~1:38'0,~8j470: 0,2670):19 936 0,!5f i51.13.. 1Q77 0,84 0,93 493 1,23_ 1,04~512
0,074, 0,87.218.9.0,142 0,91, 1554.0,274 0,91 984 0,580 1,16.1134.0,"86' 0,95i :517 1,26. 1,07. 537
0,QZ6,..9,90_?306.0,145.0,93 1619 Q,281.9,93 1034,0,595 1,J!:) 1_192.9,88 0,~8' 540 1,29 1,09 562
0,078. O,~? 2425.0, 14~LOJ}_6.1707 Qg88 0_J}6.10]5 :0,f )10. 1,22..1252. 0,90 1,00; 564 1,32" 1,12-: 588
O,O~O0,~4. 25~ 0, 153 0,~8. 17!i}7:Q,2950,98 11370&25. 1,25 1312 0,!:)2. 1,Q_2.~~89_ . .1,35 1,14: 615
0,082,0,97.2673 0,157 1,00 1889' 0,302 1,00 1190,0,640 1,28 1375 0,94 1,04 614 1,38 1,17, 641
0,Q_~40,~9 28Ql:Q,161. 1,03 1!:)84!0,309 1,02 1244 0,655 1,31 1439 JlJl6 .1,-06~40 1,41. 1_,19L1369
0_.9~6._1,.01293.30,164. 1,O_!). 2057.0,316 1,95 1300 (),67o. 1,34 1504 0,98 1,09' 666 1,44. 1,22' 697
0,088 1,Q4 3067 0,168 1,08.2156: 0,323 1,07 1357 0,685 1,37 1571 1,00 1,11 693' 1,47' 1;24' 726
0-,.990.1,06 320~.0,1I ~1,10,2258.9,330 1-,091415 0,700 1,4o.~139 1-,02..J,13; 721 1,50' 1,27' 755
0,9~2 1,08.33450,176, 1,13.2361! 0,337 1,12 1472 0,715 1,43 1708 1,04 1,15 748 1,53' 1;29-; 785
0,094 1,11 3488 0,180 1,15 2467 0,344 1,14 1534 0,730 1,46.1779 1,06 1,17 777 1,56 1,32'-816
0,096' 1,13 :3,6_34. 0,183' 1,18.2548' 0,351 1,16 1596 0,745 1,49.1852 1,08. 1,20 806 1,5~. 1,35~_~47
6,Q98
i
_1,1. 3 .Z ~ 4. 0,187 1,20_265_8,Q,35? 1,19 1659.0,760 1,52~1926 .J,.10. 1,_22 835 1,62. 1,37_~87!:l
0,100 1,18 393. Q,1il1, 1,?_2.27_79.Q,3.651-,-21172.3,0,775. 1,55: 2_Q011,1?_. 1,24 865 1,69. 1,40._910
0;102! 1,2"0.4092 0,195 1,25.2885.0,372 1,23 1788. 0,I90 i 1,58 2078 1,14 1,26 896 1,68. 1,42 843
0,104 1,22_4250.0,199 .1,g7 3 .0og.0,3.79 1,26.1855 0,805 1,61 2157 1,16. 1,29 927 1,71 1,45 ~76
0,106 1,25 4411 0,202 1,30 3091iO,386 1,281922 0,820 1,_64 ..2236 1,11L_1,31 958 1,74, 1,47 1010
0,108: 1,27--4575 Q,20tf 1;32: 3212,'0,393' 1,30'1991~O,83~ 1,6~.2317 1,20 1,33 990 -1,77' 1,50.'1045
0,110J_J,30.~Z43 0_,?1Q'1,35 .3336:'0,400 1,33_2061.0,890' 1,71 2400 1,22.. 1,_35.J02.3.. 1,80_ 1,52_._1080
0,1J2_:1,32 491:3, 0,2.14 1,37. 346J. Q,407 1,35 2132 0,865 1,74. 24_84. 1,24. 1,37 1056 1,83 .1,55...1.115
0,1141,3450870,2181,39,3589:0,4141,372205 0,8801,77,2570 1,26 1,401090 1,86 1,571152
s . Ins t al a,i i s ani t ar e Capi t ol ul 2: Ins t al a,i i de al i ment ar e c u apa
Anexa 1. 2. 5. - Tabel uI2. 5. 19. Pl er der i l e de s ar c l ni l i ni ar e uni t ar e " I" , pent r u c onduc t el e
di n *1 zl nc at c u D. 60,3 - 165,2 mm, pent r u apa r ac e, k = 0,3 mm
De 60,3 mm De 76 mm De 88,8 mm De 114,1 mm De 139,7 mm De 165,2 mm
--l5is-o mm 0; 65,7 mm Di77,7 mm 0; 102, finin 0~-127 mm - I . ---0;-152,5 mIT!
- _ g _ _ : - v i_ \ / c _ ~_ \I _ _ _ i ~-: v- --; ~-~Ii'~-,--=V - =~- T \I c v --Vc -~---v- i
lis m/s : Palm lis! m/s . Palm lis rn/s Palm, lis I rn/s Palm, lis mis, Palm, lis mis, Palm
. ~'$~O,28 I ~Q 11,10_ !_ O,3?! 27 ' 1,80 0,38 30 3,40, 0,42. 25 5,80~AfL ?: 3.. ~..~Q,,_ O L 5 ? _ 23
..91.60, 0,:31: 35 1,19: 0,35 32. j,_ 9_ ?~0..41; : 33 : 3~1~~- O~44 ~~_ 28 6,12 i Q,4.fI , _ ?~~, 9,95 _ Q,_ ~5_ ._ 25
0,65 0,33. 41 '1,28 0,38 36 2,04 0A3, 38 .j 3,82 0..47! 31 6,44; 0,51, 28 10,40 0,57, 27
0~I 9 _.Q~ i 47 ' 1,37: 0,40 41 _ ?,1. Q,4: 42 14,03 _ Q,4~_ ~ ~~ 6,76To,53: ~[)_ _ _ 10,8~~j),~9_ ~ g i}_
0,75 _ 0,38 : .53 1,4 L_ O!~~ 47 , 2,28 i'0,413"_ 4.6 +_ i,2_ 4_ ._ Q,_ 5.2_ f- : 3_ 8 ,7,0_ 8_ +- _ 0,5_ 6,.33 11,30, 9,62 32
_ 1: )..800,41' 60 1,!55: 0,46, 52 gAO iO,51 ,51 ,4,45,9,94,41 7,40 0,58, 36 ,11,75 0,64 34
0,85 , 0,43: 67 1,64 . 0,48, 58 2,52 0,53, 56 '4,66, 0,57 45. 7,72 ' 0)31: 39 '12,20: a,57 37-
Q ,9 _Q _ 0,4El_ ~75 J ,7~J Q,51: _ ~ , ?,E)4
i
O,56 , 61 _ 4,87 I O,)O 49 ,8,04,0,64, 4? c _ 12,65.,_ 0,1i9 40_
_Q ,_9 _5~A8:, 8~ _ 1,_ ~_ ;Q,154_ ,- ?1 ,2,76_ ;_ 0,58j_ _ ! ., 5_ ,013 0,_ 6?_ _ 53 8_ !~+ O,ElE) , 45 ,13,10, Q,72 , 42
. tQQ 0,51 92 1,91: 0,56, 78 2,88 ' 0,61 : 73 ,5,29 0,65. 58 ,8,68 I 0,69, 49 13,55. Q,74 45
1,05 ,0,54 101 2,00,,0,59. 85 3,00 0,63, 79 5,50. 0,67 62 9,00. 0,71 52 14,00 0,77 48
1~100,56' 111,2,09' 0,62' 93' 3,12 - 0,66- ' 85 5~71- ro~io 67 '9,32- : - ();i4 _ _ ~6_ _ J 4,4~~_ Q,Z~._ 51_ _
1,15_ .0: 59- ~- "- 2()- - 2~18;- 0,64 - 101 . - 3~2<F6,68: 91 5,92: 6,72, 72 9,64' 0,76 60 14,90 0,82 54
_ 12J ) 0,)1j J ~~?,?Z_ Q,E3I j_ 1Q~ 3,36
1
,71: 98 ,6,13, 0..75 77 '9,9~: O,Z9 + _ I iL_ 15,~5_ _ Q,84 _ ~8
_ 1,25 _ _Q,64 I 141 2,36! 0,70: 118 3,48 0,73. 105 6,34 0,77 82, 1Q,28_ r- _ O,8_ 1 T _ E)~ 115,80 0,87, 61
l,: 3_ O"0,66,~: 3 g ,_ 4~!0,72_ ;_ 1?Q, j,():-0,f6~112 : {i,55: ()~8_ O: _ ~7 10,600,84, 72 ,16,25 0,89 64
1,35_ . Q,69 I 164 , 2,54 i 0,75 136 3,72 0,78! 119 ' 6,7 , 0,83, 93 '10;92' 0,86 1- 76 : 1- 6;76- 0;9168- -
_ lAQ_ _ .9,71T_ 1I ,2,63~9.z13i_ 145 3,840,81' 127 6,97' 0,85 98 '11,24'0,89
1
81 !17,15 0,94' 71
1,45 0,74_ , 188 , 2,7? " 0,8() , 154 3~6: _ Q,134 ~_ 1: 35_j_ j,113_ +0,88 1Q4 '11.56' (),91
1
- - S5 +17~60- 0,96 - i6-
1,50 0,76. 201 I 2,81 0,83 165 4,08, 0,86 143 7,39: 0,90, 110 - - 11,88~- O,- 94- T- 9- 6 : 18,05- 0,99' 79
1,55~Q ,79 _' g 14~ g,9()~' 0~86; lis 4_ ,2Q'_ Q,_ 89,J 51.: I ,6_9 .+ Q,93~_ 111i_ 12,20 0,96. 95 r 18,50' 1,01' 83
160 _ 0_ ,_ 13222,8 J ?,9~, 0,88, 18E) 4,32 0,91. 160 7,81. 0,95 123 19]~~ oj~: 10Q j~,95 1,Q4. 87
__ 1, , ._ Q,1: !4s: 24g i 3,_ 0_ 8_ c Q,91,J 1}3 4 A4 : : ~6~94~I : 13 ~~8: c )?rQ;~ ~.i?,~ 12,81,OJ _ J Q _ ,.19,40, J ,()6 9_ L
1,70 0,87 257. 3,17 0,94' 209 4,56 0,96, 177 8,23! 1,01 136 13,16 1,04 110; 19,85 1,09 95
j2~: _.0.189 ~,g 71 ' ~,26 ~_(),}f 2_ ?_ 0 4,68 : 0,99' 18_ 6 8,44 i 1,03; 142 13,48~_ 1_ ,Q c 115 J _ 20,~Q: 1,11 99
1,80 0,92. 288 3,35' 0,99 232 4,80 1,01 196 8,65 I 1,06. 150 . 1~,0, 1,09 129 ~_ 20,7_ _ 1..J 4, 10.1
1,85- 0: 94' 3()2 - : 3,44' {02' 245 4,92 1,04' 206 : 8;8611,08;- 157 14,12
1
1,12 125,21,20 1,16 108
1,90 .Q>}l_ ; ~_ 1_ I 3_ ~.: 3,5: 3_ ; _ _ 1,Q4- ,- _ g 51' 5,04, 1,06.216 ,9,Q7 i.1,111 164_ .14,441 1,14, 13L2.1,65_ 1.1~ ,.112
1,~_ _ Q
L
9_ 9, 3: 35, I ,: 3,,6?_ ,_ J 1Q7i g 70 5,1E),J ,Q9_ 2_ ?E)_ ~- ,- 28~1.,1_ 3, 171 ,14,_ 76_ ,,_ 1.1"7_ ,_ 1.~7 ,?2,10, 1,?1 , 1.17
g ,QO, 1,02. 352 , 3,71 ! 1,09' 283 5,28. 1,11 , 236 ,9,49 I 1,16, 180 15,08, 1,19 143.22,55 1,24 122
_ 2..LO~1,Q.1
1
36_ ~i ;3,80 ;.1,1? ,297 5,40, 1,14 . 246 9,70, 1,19 187 15,40 1,22 149 23,00 1,26. 127
2,10 1,07, 387 3,89 1,15 311 5,62: 1: 16r- 25- 7 - , 9,g - i'- 1: 2- f' - 195 . 15,'72' - 1,24~ 155- ;'2f4S 1~28' 132
2,15' 1,10r- 40S- ~ 3,98 '- 1: - 17- - 325 . ~: 64: jj9- : - 268_ - =10,jg + 1.~ : g Q~ 1 1 i,Q 4 ~i!.2I ~_-1~2j~)~9: ~_ 1: 3L- i~
2,g o- ~- 1,12 ~ 424 ~- 4,07 "- {20' "340 5,76' 1,22: 280 ,10,33, 1,26 212 16,36, 1,29: 168 ,24,35, 1,33 142
_ .21.
25
_ ~_ 1,15_ L442 _ ,_ 4,_ 112 _ 1,g 3.L: 3Q 5,8_ 8~1,24_ _ _ 2 l_ 1 10,5_ 4_ _ _ 1- ,- 2~ 2?_ 1_ .'1176,'060~,: - 1L,'334?L."118ZP1' : '2?54- ,"285Q'11,,33- - 86 - 11
5
4
2
?
_ 2,3o._ ,1,.1Z .462_ 'H 4,2_ _ _ ,1,g 5_ ~n: 370 E),Oo., l.?L, : 3_ ()2i 1Q,?!5,1,_:n. ,?2~ , _ _ , u_ -ut- _ + . H
_ ?,35. 1,20: 482 . 4,34: 1,28 I 385 6,12, 1,29 i 315 ,10,96, 1,34 238 .17,32; 1,37 I 188 25,70.1,41 158
2,4!L_ 1,22 ~,5,0: 3,4,.43_ 1,: 31: 4Q1 ,,?4_ J .1...: 3.L_ : 3.?7_ _ Ll1!1Z~_ 1~(L_ ?4l_ 17,64, 1,39. 195 .26,15 1,43 163
245 1,25, 523 ,4,52 1,33 417 6.1.: 3.6 c 1.:3-4l ~4Q_ Ll1,.: 3f1_ 1,3j}_ ,- _ ?5J l_'17,96 - 1;42r 202i26,60'- i,4S- 169'
r sQ ~1 : 2i' -544
T
4,61, 1- '~6=1_ 34 6,48! 1,37 . 352 11,59 1,42 266 18: 28: 1~44 209 ;27,05'- - "- ,18 174-
2,55 1L: 3.o.~566 j 4,70, 1,39, 45Q , ,~0_ : _ j,_ : 3.9_ ~36~_ _;.11_ ,_ 8_ Q _ j,4'L .?7_ ,1I 3,6_ Q _ _ 1,47 ?1.6; ?7,50 1,51 , 180
260 1,32, 588 . 4,79' 1,41 . 467 _ ,12_ , 1,42 I 378 ,12,01, 1,47
L
2f15 ,18,92, 1,49 224 j_ g I .~5_ : 3_ _ _ 1I : !
2&5==1: 35 ~- E)16~4,8f~- f,_ 44 ;- ~485 9,~~J M..._ 392,. 12,2~~1,49 _ 295_ ,19,24 ._ _ 1._ 5?+_ 231. ?8,40 1,56 192
2,70 1,38' 633 4,97 1,47, 503 , 6,96: 1,47 ! 405 12,43, 1,52. 305 19,56 1,54 i 239 ,28,- 8~. 1,~8. 198
2,75_ _ 1.40~656 5,06. 1,49' 521, _ 7_ ,QI 3+1,~..+ 4.19, L1_ 2_ ,4,1,- ?4~_ ~1_ ,19,~8, 1,57 j.2.113 ;_ ?_ 9_ ,: 3(), 11liQ 204
2,80~1A:3: 8Q_ i p~1 _ 5,: J ,!5?: ,~3~ , L?'Q 1_ 1,5_ g +<t3~~1_ 2,8~_ ~l,_ L_ 325_ , 2Q,g _ 0 _ _ 1.6.0
1
25.4,.i..?!i,7_ '!5. ,1,6: 3., 210
?,85 , 1,45: 704 5,24. 1,55. ~57 7,32. 1,54 . 448 .13,06. 1,60. 335 20,52 1,62 26230,20 1,65 216
2,9Q_ .._ 1,_ 4~,_ ]2 ; 9,3_ 3, .1,5? : 577_ . 1.044 +_1.!5L : __4_6_2_~1:3_,.27~ _ 1.._ 2~.: 3.47~20,~4' 1,6_ 5+ ?Z9... _ 3.Q,E3_ 5: 1,_ 613_ _ _2_ 2~
295 _ _1..50' 7~: } f 5- ,~?_ _ .1,69+ 5~6 ?,513I _ J ,Q~477 d3- ,4~~ 1LQ t ~? ,21.,.112~1,67_ j_ ?'7'13i : 31.10. 1,70_ _ 2?_ 9_
_ _ : 3_ ,00.1,_ 5~.. Z I 9 j_ _ Ei_ ,5L1,6: 3..,_ ].16 ?- ,- l3_ d_ !_ E)g _ _ _.492_ +19)_ ~~ 1~L _~E)~ ,21.4~_ 1_ ,_ 7'0f ~fl7 +~1,!5!5.,1.7~. ~_
_ : 3.,Q!5,1,55, 8()4 L 5_ ,60. 1,135' 1335 7,80: 1,65 507: 13,90. 1,70, 380 21,80, 1,72! 295 ~32,00 1,75, 242
3 10 1.8_ _ ~~1_ 5,69 :_ _1,13._ _ _ 5_ 6_ 7,92 i 1,67'_ .: ~g : 3_ _~14,11 _ j,_ !2~1 ,22_ ,1?,_ 1.!.!? i ~04 _ 32,45_ _ 1.ZI 3_ 249
3,15 1,61, 857 I 5,78 1,71 676 8,04 i 1,70 ,538 14,32 1,75 403 22,44 1,77 i 313 32,90 1,80 256
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api Instalalii sanitare
2.6. R$le exterioare de
alimentare cu api race din
ansambluri de clidiri
2.6.1. Sisteme, scheme ,i condi1: ii
de realizare a ~Ielor exterioare
de alimentare cu api rece din
ansambluri de clAdiri
2.6.1.1 AIcMuIrea " cIasItIcarea retsIeIor
exf8I1oate de a11m entB18 cu .". I'8C8
Heteaua exterioara de alimentare cu
apa cuprinde totalitatea conductelor, ar-
maturilor, aparatelor de masura, siguran-
ta si control, constructiilor ~i instalatlilor,
accesoriilor care asigura transportul apei
de la rezervoarele de acumulare (inma-
gazinare) sau de la instalatllle de ridicare
a presiunii apei, pana la conductele de
racord (bran~mentele) ale consumatori-
lor ~i constituie 0parte componenta a
sistemului de alimentare cu apa a loca-
litatii sau industriei. Heteaua exterioara
de alimentare cu apa trebuie sa asigure
debitul maxim orar, la presiunea de ser-
viciu necesara, Presiunea de serviciu
este presiunea minima necesara care
trebuie asigurata, in orice punct de bran-
sarnent (racord) al instalatiilor interioare
la reteaua extenoera, pentru a putea fi
furnizat debitul necesar de apa pentru
consum menajer, industrial sau pentru
combaterea incendiilor. Presiunea maxi-
ma admisa in retelele exterioare de ali-
mentare cu apa este de 6 bar stabilita
din condifla de rezistenta a instalatlilor
interioare (conducte, armaturi) din cladiri.
La proiectarea retelelor exterioare se
tine seama de 0serie de factori sl anu-
me: sistematizarea localitatilor care ur-
rneaza a fi alimentate cu apa, amplasa-
mentul consumatorilor, relieful terenului,
configuratia strazilor, caile de acces pu-
blic ~i pozitia unor obstacole naturale
(rauri, parcuri etc.) sau artificiale (alte
retele amplasate in zona, cai de comu-
nicatii etc.). Alegerea judicioasa a sche-
mei (alcatuirii) retelei este rezultatul ana-
lizei factorilor de mai sus si a unor cal-
cule de eflclenta economlca.
Retelele exterioare de alimentare cu
apa se compun din urmatoarele cate-
gorii de conducte (fig. 2.6.1):
- principale sau artere 1 care transporta
apa de la rezervorul de acumulare
(compensare) sau de la statia de pom-
pare, in sectoarele de consum;
- de serviciu 2 sau conducte "publice",
care transporta apa de la conductele
principale pana la punctele de bran-
~ment; la aceste conducte se executa
bran~mentele 3 ale statiei de hidrofor
sau cladirilor. De asemenea, la con-
ductele de serviciu sepot monta hidranti
exteriori pentru combaterea incendiilor 4
sau hidrantii pentru stropit spatii verzi 5;
- secundare 6, numite ~i retele exte-
rioare de dlstrloutle a apei in ansam-
bluri de cladiri, care transports apa
de la instalatia de ridicare a presiunii
7 (de regula, lnstalatia de pompare a !
apei cuplata cu recipiente de hidro-
for) la instalatiile 8 din interiorul cladi-
rilor 9.
Dupa forma in plan se disting urrna-
toarele tip uri de retele:
- ramificate, prin care apa circula intr-o
singura dlrectle:
- inelare cu puncte de ramificatie numite
noduri, alcatulte din bucle sau ochiuri
inchise, la care apa poate ajunge in
orice punct cel putin din 2 directii;
- mixte, cu portiuni ramificate ~i por-
tiuni inelare.
Retelele inelare prezinta siguranta in
exploatare, atat in cazul consumurilor
menajere sl industriale cat, mai ales,
pentru combaterea incendiilor; in cazul
unei detectluni intr-un punct al unui
tronson (portiuni) al retelei se poate
continua alimentarea cu apa a celorlalti
consumatori, pe cand la 0retea rami-
ficata se intrerupe alimentarea cu apa
pe toata suprafata localitatf sau indus-
triei din aval de acest punct.
Dupa calitatea apei transportate se dis-
ting: retele exterioare pentru alimentare cu
apa potablla sau cu apa industrlala,
Dupa nurnarul de conducte de trans-
port a apei, retelele exterioare pot fi cu:
- 0singura conducta de distributie a apei
pentru consum menajer, industrial ~i
pentru combaterea incendiilor;
- conducte separate pentru fiecare fel
de consum;
- conducte comune pentru anumite
categorii de consum al apei.
ln cazul centrelor populate se preve-
de, in general, 0singura retea exterioa-
ra de distributle pentru apa nscesara
consumului menajer, industrial sl pen-
tru combaterea incendiilor.
Sunt cazuri cand intreprinderile in-
dustriale necesita debite mari de apa
nepotabila sl rszulta ca econornica 0
alimentare separate cu aoa pentru pro-
cese tehnologice ~i separat 0retea de
apa potabila ~i pentru combaterea in-
cendiilor. Pentru a se evita infectarea
apei potabile se interzice orice legatura
perrnanenta sau ocazionala intre retea-
ua de apa potabila sl retelele de apa
industrlala nepotabila (netratata sau
tratata sumar, dupa necesitatl).
Dupa valoarea presiunii necesare a
apei pentru combaterea incendiilor se
deosebesc 2 tipuri de retele, de:
- joasa presiune (minimum 0,7 bar, in
cazul hidrantilor pentru combaterea
incendiilor), astfel ca presiunea nece-
sara la ajutajul tevii de refulare este
asigurata de motopompe;
- inalta presiune, cu statii proprii de
pompare.
9 8
_1 _
9 4
1
~
12
I
1
-6]
1
8 --I
~ 4A
_ _ ...J _9_\ ..9'~_I
2
fig. 2.6.1. R_ exterioari de alimenta-
recu &pi a unuI ansamblu de cIIdIri:
I 1 - conducts principala sau ertera;
2 - conducta de serviciu; 3 - bransa-
ment; 4 - hidrant de incendiu; 5 - hi-
drant de gradina; 6- conducta de dis-
trfbutie in ansamblul de cladiri; 7 - sta-
tie de hidrofor; 8-conducta de distri-
butie in interiorul cladirii; 9 - cladire.
Retelele de joasa presiune se folo-
sesc in intreprinderi industriale cu peri-
col redus de incendiu, iar cele de inalta
presiune in intreprinderi industriale cu
pericol rnartt de incendiu, ca de exem-
plu: in industria lemnului, in industria
pefroliera, chirnlca etc.
2.6.1.2 Rete/e extelf osf 8 de dl s t r f bc 4l e
. a apel r ec l l n ans ambl ur l de c l l dl r l
La alcaturea retelelor exterioare de
distributie a apei reci in ansambluri de
cladiri se tine seama de: sistematizarea
ansamblului de cladiri, respectiv, am-
plasarea consumatorilor in plan sl pe
verticala, ~i legat de aceasta, posibili-
tatea gruparii cladirilor cu aceeasi inalti-
me; relieful terenului; sarcina hidrodina-
mica disponlbila ~i presiunile necesare
la consumatori; rnarimea sl varlatiile de-
bitului de apa necesar la punctele de
consum; conditiile de calitate a apei;
costurile specifice de investitie sl ale
: energiei de pompare a apei.
Presiunile necesare la consumatori
sunt:
- 0,7 bar - pentru hidrantll exteriori de
incendiu la care se racordeaza auto-
pompe;
- 0,5... 0,7 bar - pentru instalatille inte-
rioare de alimentare cu apa rece ale
cladirilor cu parter racordate direct la
reteaua extertoera:
- 0,5... 0,7 bar - pentru racordarea sta-
tlllor de pompare cu recipiente de hi-
drofor;
- 2,5... 4 bar - pentru lnstalatille inte-
rioare ale cladirilor cu parter ~i 4
etaje;
- 4,5... 6 bar - pentru instalatiile inte-
rioare ale cladirilor cu parter ~i 9
etaje.
Presiunea maxima admisa pentru 0
zona de presiune fiind de 6 bar, pentru
presiuni necesare care depa~esc 6 bar
se adopta 2 sau mai multe zone de
presiune a apei.
Retelele exterioare de distributie a
apei reci cu 0singura zona de presiune
In s t al al i i s an i t ar e Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a
pot fi:
_ racordate direct la conductele de
serviciu ale retelel de alimentare cu
apa a localltatil. Conductele de servi-
ciu pot avea confiquratla rarniflcata,
inelara sau rnixta, in functie de marl-
mea localitatil si lrnportanta consu-
matorilor;
- racordateindirect laconductele de ser-
viciu, prin intermediul statiilor de pom-
parecu saufara recipientede hidrofor.
Alimentarea cu apa dintr-o singura
statle de pompare cu recipiente de hi-
drofor constituie 0solutie econornlca
pentru ansambluri de cladiri de locuit
cuprinzandpana la 6 000 apartamente.
lnstalatiile interioare care au sarcina hi-
drodinamicanecesaraegalasau mai mi-
ca fata de cea din conductele de ser-
viciu(cade exemplu, instalatlileinterioa-
re de alimentare cu apa rece din scoli,
gradinite, carninede copii, cinematogra-
fe etc.) se racordeaza direct la conduc-
tele de serviciu. Hidrantii de incendiu
exteriori pot fi racordaf fie laconductele
de serviciu, fie la reteaua exterioara de
alimentarecu apa recea ansamblului de
cladiri, iar hidrantii pentru stropit spatii
verzi numai la reteaua exterioara a an-
samblului de cladiri.
Alimentareacu apa cu mai multe statii
de pompare se adopta pentru an-
sambiuri de cladiri cuprinzand 5 000...
6 000 de apartamentesau chiar si pen-
tru ansambluri mai mici, dar amplasate
pe terenuri cu denivelari mari, care pot
conduce la depal;lireapresiunii de 6 bar
in unele instalatll interioare, in care caz
statille de pompare se amplaseaza la
cote diferite :;;ise dimensioneazafiecare
pentru 0singura zona de presiune a
apei. Hidrantii exteriori de incendiu:;;ihi-
drantii de stropit spatii verzi se ampla-
seam la fel ca in cazul alirnenterll cu 0
singurastatle de pompare.
Cand presiunea necesara la consu-
matori depaseste 6 bar, fie datortta re-
gimului deinaltime al cladirilor, fie dato-
rita denivelarilorterenului sau cand pre-
siunea necesara nu depaseste 6 bar,
dar nurnarulcladirilor cu inaltime redusa
este comparabil cu cel al cladirilor cu
inaltime mare, se adopts retele distincte
de distributie a apei reci, cu regimuri
diferite de presiune. in acest caz,
alimentareacu apa se poate face printr-
o singura statie de pompare prevazuta
cu pompe separatepentru cele 2retele,
respectiv, zone de presiune, sau cu
statii de pompare distincte pentru
fiecare retea, respectiv zona de pre-
siune, cand cladirile mai inalte sunt am-
plasate grupat intr-o anurnita zona a
ansamblului de cladiri.
Cand presiunea disponibila in con-
dUctele de serviciu poate asigura ali-
mentarea cu apa a hidrantilor exteriori
de incendiu sl de gradina si instalatlile
FIg. 2.6.2. R$1e de al i m en t ar e c u ap A a u n u i an s am bl u de c l i d l r f c u 3 zo n e de
p r es l u n e:
1 - conducta princlpala sau artera; 2 - conducte de racord a conductei de
serviciu la conducta prlnclpala; 3 - conducta de serviciu;
4 - bransarnentul statlei de hidrofor ; 5 - conducta de racord a instalatiilor
interioare la conducta de serviciu; 6 - conducta de distributie a apei reci pentru
cladiri de locuit cu P +4 etaje; 7 - idem, pentru cladiri de locuit cu P +8...P +
10 etaje; 8 - hidranti de gradina; 9 - hidranti de incendiu;
10 - statie de hidrofor pentru 2 regimuri de preiune; 11 - cladiri cu P + 1...P +
2 etaje; 12 - cladiri cu P +4 etaje; 13 - cladiri cu P +8 ....P + 10 etaje.
interioareale cladirilor cu inaltime mica,
iar restul cladirilor din ansamblu sunt
grupate pe 2 regimuri de inaltime, so-
lutia econornica de alimentare cu apa
poate fi prin 3 reteledistincte, respectiv,
pe 3 zone de presiune. in prima zona
de presiune a apei din conductele de
serviciuse asiguraalimentareacu apa a
hidrantilor exteriori de incendiu si de
gradina l;li a instalatiilor din cladirile cu
inaltime mica racordate direct. in a 2-a
zona de presiune, sunt grupate
instalatiile cladirilor cu P+4, P+5 etaje,
iarin zona a 3 - a instalatillecladirilor cu
P+8...P+10 etaje. Este indicat sa se
prevada 0singurastatie de pompare cu
recipiente de hidrofor, cu agregate de
pompare separate pentru cele 2 zone
de presiune, ale retelelor distincte de
distributie a apei pentrucladirile cu P+4,
P+5 etaje, respectiv pentru
P +8...P+10etaje (fig. 2.6.2). in functie
de rnarlrneasau intinderea ansamblului
de cladiri l;li de deniveliirile terenului ali-
mentarea cu apa se poate face :;;i cu
statil de pompare separatepentrufieca-
re retea exterioara corespunzatoare zo-
nei de presiune respectiva.
2.6.1.3 Racordarea In s t al at i l l o r In t er f o a-
reIa ~ exterto.e d e allmentare
cu&p i s au Ia au r ae (br ' an .-m en t e)
Bran$Bmentul este conducta de ra-
cord intre instalatia lnterloara sl reteaua
exterloara de alimentare cu apa (con-
oucta publica sau de serviciu) sau sur-
sele proprii ale consumului respectiv.
Bransarnentelepot fi de 2 feluri: pro-
vizorii, folosite numai in perioada de
executie a constructlei, sl definitive, fo-
losite sl ca bransarnente provizorii in
perioada de constructe.
in functie de lrnportanta consumato-
rului, bransarnentele pot fi simple sau
multiple. in cazul in care consumatorul
necesita 0alimentare cu apa continua,
fara nici 0intrerupere, cum sunt, de
exemplu, industriile cu procese tehno-
logice la care intreruperea allrnenteril
cu apa poate determina degradarea
produselor sau deteriorarea aparatelor
utilizate, se iau masuri speciale de si-
guranta in alimentarea cu apa, preva-
zandu-se:
- 2 racorduri de la aceeasl conoucta
de serviciu;
- 2 racorduri de la 2 retele de pe strazi
diferite;
- realizarea unei rezerve intangibile, de
avarie.
in anumite cazuri, se prevad mai
mult de 2 bransarnente: in aceste si-
tuatii bransarnentele se dimensioneaza
astfel lncat din cele n bransarnente
prevazute, n - 1 sa asigure debitul de
. apa necesar in instalatle.
Bransarnentul se arnplaseazain zona
de consum maxim de apa, in vederea
obtinerii unei solutli cat mai economice
pentru reteaua de dlstributie a apei l;li
Capi t ol ul 2: Inst al al i i de al i ment ar e cu api Inst al al i i sani t ar e
3m. Distantele minime in plan orizontal
si vertical, precum $i conditiile de am-
plasare la traversarl sl tncrucisart cu
alte retele sau obstacole sunt indicate
I in tabelele 2.6.1 sl 2.6.2. Se interzice
trecerea conductelor de apa potabila
prin carninele de vizitare ale retelei de
canalizare, prin canale de evacuare a
apelor uzate, haznale etc. Conductele
de alimentare cu apa potabila nu vor fi 2.6.2.1 Conduct e I}IBnnlt url
legate cu conductele de apa nepotabi- a. Tuburi din beton armat precompri-
la sau industriala. Conductele metal ice mat. Se utilizeaza, in special, la con-
se izoleaza pentru protectia contra ductele de aductiune sau artere
coroziunii (STAS 7335/5); pentru alimentarea cu apa a centre-
- in canale de protectie, in cazurile in I lor populate $i a industriilor. Tuburile
care terenul este sensibilia umezire I se fabrica cu diametrele nominale
si nu pot fi respectate distantele im-' de 400, 600, 800 $i 1 000 mm sl
puse (prin normativul P 7) fata de pentru presiuni de regim de 4, 7 sl
fundatiile cladirilor sau cand conduc- 10 bar.
tele de alimentare cu apa trebuie sa b. Tuburi si piese de legiiturii din fontii
fie protejate impotriva actiunilor me- ductilii (fontii de presiune), bitumate
2.6.1.4 Ampl asar ea (pozarea} ret eIeIor canice exterioare. ln general, se evtta sau nebitumate la interior $i piese de
exterloare de BllmentBre CU Bpi rece amplasarea conductelor de alimen- legatura (STAS 9392 sl STAS 1515),
Tlnand seama de schemele de ali- tare cu aoa rece in canale in care se rezistente la presiunea interloara de 6
mentare cu apa adoptate sl urrnarlnd rnonteazasl conductele de alimenta- bar. Aceste tuburi sunt tot mai mult
reducerea volumului de lucrari sl a re cu apa calda, Cand traseele con- inlocuite de tuburile din fonta ductila,
consumului de materiale, retelele exte- ductelor de apa rece si calda sunt avand aceleasi diametre nominale,
rioare se pot amplasa: comune si se impune montarea con- care au 0fiabilitate mult mai mare.
- ingropate in sol, sub adancimea de ductelor de apa rece in canale, se c. Tevi $i fitinguri din otet. Se folosesc
inghet stabilita pentru localitatea res- adopta sol uti a de separare a canalu- tevi din otel carbon, sudate longitu-
pectlva, conform datelor din STAS lui in 2 compartimente; dinal, zincate (pentru apa potabila)
6054. Se recornanda ca traseele con- - in subsolurile cliidirilor, cand acestea sau nezincate (pentru apa industria-
ductelor sa treaca, pe cat posibil, prin sunt prevazute cu subsoluri. La adop- la), filetate sau nefiletate (STAS
spatiile verzi (pentru a fi usor accesibile tarea acestei solutli se iau urrnatoareie 7656), precum sl tevl sudate longitu-
in caz de defectiune), cat mai aproape masuri de protectie: conductele se izo- dinal, pentru constructii (STAS
de consumatori l;li cat mai scurte. ln te- leaza termic, pentru a se evita incalzi- 7657).
renuri normale, distanta minima de la rea apei reci; la traversarea rosturilor d. Tev!$i fitinguri din PVC, po/ipropilenii
aliniamentul cladirilor pana la axa con- de tasare a peretilor sau a fundatlilor sau polietilenii. Caracteristicile aces-
ductelor de apa de distributie este de cladirilor, golurile sunt mai mari decat tor tevi sunt prezentate in cap. 2.4.
Tabel ul 2.8.2. Condl t l l de ampl asar e pentru l ncr ucl ... r t de conduct e (conf onn STAS 8591)
Tabel ul 2.8.1. Distame mi ni me i n pl an or i zont al di nt r e re~e ext er t oar e de
al i ment ar e cu apl .. al t e ~e. el ement e de const r uc1l i sau ar bor t [ m]
Q) .-
"O~
'I U E
. I U
CI )-~
, Q) Q)
"Offi
Q) .!:l
2.~
Q) I U
a:o
Q)
U s
::::J I U
-gCl
o Q)
0"0
'I U
....
::::J ,I U
"0-
.... 0
OCl
m .;::
Denumirea
retelei
Retele exterioa- I
re de alimenta- ; 3,0 0,6 2,0 3,0 0,5 2,0 0,7 1,5
re cu apa
Observatll:
1. Distanta fata de sina de tramvai se apllca in cazul conductelor metalice;
2. Pentru conducte pozate in terenuri sensibile la umezire, se aplica prevede-
rile: Normativul privind proiectarea $i executarea constructiilor fondate pe pa-
manturl sensibile la umezire.
se executa perpendicular pe frontul
cladlrii, astfel incat sa alba 0lungime ;
cat mai mica, iar strapunqerea fundatii- !
lor la intrarea in cladire sa se taca usor.
Un bransarnent poate alimenta cu
apa 0singura cladire sau un ansamblu
(grup) de cladiri daca, in general, se in- I
caoreaza in aceeasl categorie, ca de i
exemplu, in cazul ansamblurilor de cla-
diri de locuit. ,
Pe conducta de bransament, dupa '
punctul de racord, se rnonteaza subte-
ran 0vana (robinet) de concesie de la '
care se poate inch ide alimentarea cu i
apa a intregii instalatil interioare, in 'caz
de nevoie. De asemenea, pe conducta
de bransarnent se rnonteaza lnstalatia
pentru rnasurarea sl inregistrarea con-
sumului de apa, cornpusa din apome-
tru si armaturile anexe.
diametrele exterioare ale conductelor
cu 10... 15 cm; conductele traverseaza
golul pe la partea inferioara a acestuia,
iar etansarea golurilor in jurul conduc-
telor se face cu material elastic; in por-
tiunile in care conductele traverseaza
elemente de consfructii nu se admit
imbinari; in cazurile in care golurile
sunt determinate de dimensiunile ca-
nalelor respective se asigura accesibi-
litatea conductelor pentru lntretlnere $i
reparatii in timpul exploatarii;
- in galerii subterane vizitabile,impreuna
cu alte retele, in cazuri speciale (artere
cu crculatie intensa, conditil de teren
foarte dificile, nevoie de supraveghere
frecventa sau de lnterventle rapida);
- aerian, pe portiuni scurte ale retelei.
2.6.2. Mat er i al e ,i echi pament e
speci f i ca pent r u re~leleext e-
r i oar e de al i ment ar e cu api r ace
di n ansambl ur i de cl i di r i
Retele care se lncruclseaza ! Conditii de amplasare : Masuri de protectie pentru cazurile in care
: conditiile de amplasare prevazute in acest tabel
nu p()t fi respec!<lt_e
Conductele de alimentare cu apa potablla se
introduc in tuburi de protectie. Tuburile de
protectie trebuie sa depaseasca canalul de ape
uzate, de 0parte sl de alta din axul acestuia, cu:
- 2,50 m, in teren impermeabil;
_ __ _ __ _ -: ,()()_I 11, in ter~np~lTI eal:>il
Conducte de alimentare cu Conductele de alimentare cu apa se , Solutia de amplasare se stablleste cu acordul
apa cu canalizatie telefonica amplaseaza sub canalizatia telefonica! intreprinderilor care exploateaza retelele respective
-
Conducte de alimentare cu
apa potabila cu canale de
ape uzate
- - -- --
Conductele de alimentare
cu apa potablla se amplaseaza
deasupra canalelor de ape uzate,
la distanta minima de 40 cm.
Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa
2.6.2.2 Hl dr ant J exterlorl pentru st l nge-
,../ncendi l l or
a. Hidranti subterani de incendiu,
STAS 695, fig. 2.6.3 se executa cu
diametre de 70 :;;i 100 mm, pentru
presiunea de 10 bar. Se racordeaza
la reteaua exterloara prin intermediul
unei piese de legatura fixata cu flan-
:;;a de corpul subteran al hidrantilor,
Flan:;;ele de racordare ale pieselor
de legatura cu hldrantii subterani se
executa cu diametre de 50, 70 :;;i 80
mm pentru hidranti avand diametrul
de 70 mm si cu diametre de 100 sl
125 mm pentru hidranti avand dia-
metrul de 100 mm. Hicrantii subte-
rani sunt prevazutl cu dispozitive de
golire a apei pentru a se evita inghe-
tarea in timpul iernii. Furtunurile de
incendiu se racordeaza la hidrantii
subterani prin intermediul hidrantilor
portativi cu robinete (STAS 697),
care pot fi cu 2 racorduri fixe (fig.
2.6.4) sau fara robinete de inchidere
(STAS 698), care pot fi cu cot sim-
plu sau dublu.
Firmele stralne (CIA - Italia; HS Con-
trol System Limited - Anglia etc.) pro-
duc hidrantl subterani cu diametre no-
minale de 50, 70, 80, 100, 125 sl 150
mm, precum :;;i intreaga garnitura de
Fi g. 2.8.3. Hldrant subteran de In-
cendlu:
1 - corp; 2 - capac; 3 - cutia ventilului;
4 - racord cu gheare; 5 - plesa de
legatura pentru cheie; 6 - tija; 7 - capacul
racordului.
robinete sl racorduri pentru alimentarea 2.6.2.3,..",..", penIru sIropIt.,." II8 I% i
cu apa de la retea, respectiv de la
motopompe.
b. Hidranti supraterani de incendiu. Hi-
drantli supraterani prezinta mult mai
mare siguranta in exploatare decat
hldrantli subterani, putand fi usor
identificati sl racordati rapid la sur-
sele de alimentare cu apa (inclusiv
motopompe) sl la echipamentul de
stins incendii.
Hldrantll de suprafata pentru stinge-
rea incendiilor produsi in tara (STAS
3479) se executa cu diametre de 70 sl
80 mm, pentru presiunea nominata de
10 bar (fig. 2.6.5). Se folosesc pentru 2.6.3.1 St ab/II,.. t 1pur l l or J I numl t u/ul
racordarea furtunurilor sau a autopom- punct el or de consum al l ment Bt e CCI
pelor la instalatille fixe. . apl race din,.,.,.,. exterloare
Firmele straine (HAWLE - Austria,! La retelele exterioare de alimentare cu
CENTRO ITALIA ANTINCENDIU, CIA - apa rece se pot racorda:
Italia, SAFETY & EMERGENCY SYS- - hidranti exteriori pentru incendiu;
TEMS, SES ENGINEERING - SUA sl al- - hidranti pentru stropit spatil verzi;
tele) produc hldrantl supraterani cu dia-
metre nominale de 50, 70, 80, 100 mm, ,
modelele normal si scurt, cu A = 350
mm :;;i B =500, 700 si 1 000 mm, din
inox, cu capul din tonta, ceea ce Ie con-
fera 0maxima protectie antlcorosiva.
A-A
(1)
Se executa in 3 rnarlrnl cu diametre
I de 1/2; 3/4 sl 1", pentru presiunea no-
. rninala de 6 bar, cu roata de rnanevra
sl corpul din tonta, iar restul pieselor
din alama: sunt prevazuti cu racord cu
piulita olandeza sl cu racord pentru
furtun. Se rnonteaza la nivelul terenului
in cutii de protectie.
2.6.3. Di mensi onarea re~lelor
exteri oare de ali mentare cu apl
rece di n ansambluri de cli di ri
3
8
6
fig. 2.8.4. Hidrant portativ cu robi nete:
1- corp bifurcat; 2 - capacul robinetu-
lui; 3 - roata de rnanevra: 4 - piulita de
racordare cu urechi; 5- corp tubular;
6 - flanse cu rnanere: 7 - flanse; 8 - ra-
cord fix; 9 - garnitura.
4
12
7
8
9,10
I ~ - r.~- .~~
I " <,,....J ., J
l-_}~'--= J ..... 1"-
Fi g. 2.8.5 Hldrant supratBran:
1- cutia ventilului; 2 - corpul ventilului;
3 - corpul hidrantului; 4 - corpul pres-
garniturii; 5 - bucse de presiune;
6 - capac de rnanevra: 7 - racord fix B
sau C; 8 - racord infundat B sau C;
9 - racord fix A; 10 - racord infundat A;
11 - tije; 12 - piulita tijei; 13 - garnitura
ventilului; 14 - scaunul ventilului.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa Instalalii sanitare
Tabelul2.6.a Debttul de incendiu exterior V i e [Vs]" numlrul de Incandi!
exterloare slmultane pentru centre populate (STAS 134311)
Numarul locuitorilor din ' Numarul de incendii
~e [lIs]
centrul populat exterioare simultane ' Cladiri cu 1.. .4 ' Cladiri cu peste
[N] [n]
!
niveluri
,
4 niveluri
5000 1
I
5 10
5001 ... 10000 1 10 15
10001 ... 25000 2 10
I
15
25001 ... 50000 2 20 25
50001 ... 100000 2 25 35
100001 ... 200000 2 30 40
200001 ... 300000 3
i
40 55
300001 ... 400000
!
3
I
- 70
I
400001 ... 500000 3 - 80
500001 ... 600000 3 - 85
600001 ... 700000
i
3
I
- 90
700001 ... 800000
I
3 - 95
800001...1000000
i
3 - 100
Observatll:
1. Valorile din tabel se aplica sl in cazul cartierelor izolate, separate de centrul
populat printr-o zona neconstruita, mai lata de 300 m.
2. Debitul pentru un incendiu exterior (qiJ ~i numarul de incendii simultane (n) pen-
tru centre Ie populate cu peste 1000000 locuitori se determina pe baza de studii
speciale.
3. in cazul retelelor cu zone de presiune, se analizeaza ~i sltuatia in care fiecare
zona tunctloneaza independent in caz de incendiu.
- hidrantl pentru platforme de gunoi;
- fantani de baut aoa;
- fantani ornamentale cu jocuri de apa,
a. Hidranti exteriori pentru incendiu.
Nurnarul, tipul, amplasarea sl debitul
specific al hidrantilor exteriori pentru
combaterea incendiilor se stabilesc
astfel incat, debitul de calcul al con-
ductei de distributie a apei pentru stin-
Qerea din exterior a incendiului
V ; e [lIs] sa fie asigurat pentru fiecare
compartiment de incendiu, tinand sea-
ma de schema adoptata pentru stinge-
rea incendiilor (cu pompe mobile sau
cu linii de furtun racordate direct la hi-
drantl exteriori).
Numarul hidrantllor exteriori se de-
terrnlna astfel tncat fiecare punct al
cladirilor sa fie atins de nurnarul de je-
turi in functiune slrnultana, debitul insu-
mat al acestora trebuind sa asigure de-
bitul de apa de incendiu prescris pen-
tru fiecare tip de cladire,
Numarul de incendii exterioare simulta-
ne care poate avea loc pe teritoriile intre-
prinderilor industriale se stablleste astfel:
- suprafata teritoriului este mai mica de
150 ha, un incendiu;
- suprafata teritoriului este mai mare de
150 ha, se considera 2 incendii simul-
tane, alegand 2 cladiri care necesita
cele mai mari debite de apa de incen-
diu;
- in zona industriala avand 0scpratata
mai mare de 150 ha, se afla mai multe
intreprinderi industriale, fiecare cu
incinta mai mica de 150 ha, alimentate
cu apa prin retele comune, retelele din
fiecare incinta se calculeaza conside-
rand un singur incendiu, iar retelele co-
mune pentru 2 incendii simultane care
necesita cele mai mari debite de apa;
- zone industriale cu supratata mai mare
de 300 ha, numarul de incendii si-
multane se stabileste de comun acord
cu Inspectoratul General al Pom-
pierilor;
- depozite sau grupe de depozite de
cherestea, busteni, traverse, lemne
de foc sl depozite de carbuni, avand
o suprafata mai mare de 20 ha; se
iau in calcul 2 incendii simultane,
considerand 2 sectoare diferite care
necesita debitele cele mai mari.
Numarul de incendii exterioare simul-
tane pentru centre populate sl zone in-
dustriale, in cazul in care se asigura
alinientarea cu apa rece prin retele co-
mune, se stablleste pentru:
- centrele populate cu mai putin de
10.000 de locuitori sl 0zona industri-
ala cu supratata pana la 150 ha se
considera un singur incendiu, la cen-
trul populat sau la zona industriala
unde debitul de incendiu este cel mai
mare;
- centrele populate cu populatia cu-
prinsa intre 10.000 ~i 25.000 de 10-
cuitori avand ~i 0zona industriala cu
suprafata pana la 150 ha se conside-
ra 2 incendii simultane, unul la cen-
trul populat sl altul la zona industria-
la, sau amandoua la centrul populat,
daca rezulta in ultimul caz un debit
mai mare;
- centrele populate cu mai putin de
25.000 de locuitori si cu 0zona indus-
triala avand supratata peste 150 ha se
vor lua in calcul 2 incendii simultane,
unul la centrul populat si altul la zona
industriala sau ambele la centrul po-
pulat sau zona lndustrlala, corespun-
zatoere debitului de incendiu eel mai
mare;
- centrele populate cu populatia egala
sau mai mare de 25.000 de locuitori,
avand 0zona industrlala cu suprafata
mai mare de 150 ha nurnarul incendii-
lor simultane ~i debitele de calcul se
stabilesc separat pentru centrul popu-
lat, pe baza datelor din tabelul 2.6.3 si
separat pentru zona indusfriala, dupa
care se insumeaza debitele de apa
pentru incendiu.
Pentru centrele populate din mediul
rural, conform prevederilor Normativu-
lui pentru proiectarea sl executarea lu-
crarllor de alimentare cu apa sl canali-
zare a localitatilor din mediul rural
(P 66), necesarul de aoa pentru com-
baterea incendiilor se stabileste astfel:
- 5 lIs pentru locatitatl avand pana la
5000 locuitori, la care debitul maxim
orar pentru nevoi gospodare~ti este
ega I sau mai mare de 5 lIs;
- 10 lIs pentru localitatl avand pana la
10 000 locuitori, la care debitul ma-
xim orar pentru nevoi gospodare~ti
este egaI sau mai mare de 10 lIs.
Daca debitul maxim orar pentru ne-
voi gospodare~ti, la localitati avand pa-
na la 5000 de locuitori, este mai mic
de 5 lIs, necesarul de apa pentru com-
baterea incendiilor se asigura printr-o
rezerva de apa de 10m
3
.
Repartizarea incendiilor simultane se
face astfel lncat un incendiu sa revlna
unei suprafete locuite de cel mult
10 000 de locuitori.
Distants medie d intre 2 incendii si-
multane se deterrnlna cu relatla:
d =10000 [m]
J D : ;
(2.6.1)
in care:
D p - reprezlnta densitatea populatlei,
in nurnar de locuitori/ha.
Distantele de amplasare a hidrantilor
exteriori de incendiu se stabilesc in func-
tie de raza de actlune a hidrantilor, care
se considera de 120 m cand presiunea
apei necesara la hidranti este asigurata
de reteaua exterioara, de 100... 150 min
cazul folosirii motopompelor ~i de 200 m
in cazul folosirii autopompelor. La stabili-
rea distanteler de amplasare a hidrantilor
exteriori pentru incendiu se tine seama ~i
de faptul ca inaltimile cladirilor care pot fi
protejate nu depasesc 45 m.
Presiunea minima la hidrantii exteriori
de la care se. intervine direct pentru stin-
gere, trebuie sa asigure realizarea de jetu-
ri compacte de minimum 10 m lungime,
teava de refulare actlonand in punctele
cele mai inalte sl departate ale acope-
risulul (stivelor) cu un debit de 5... 10 lIs.
Presiunea minima (rnasurata la supra-
fata terenului) la hicrantii exteriori de la
care lnterventia pentru stingere se asigu-
In s t al a! i i s an i t ar e
Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a
ni folosind pompe mobile, trebuie sa fie
de minimum 0,7 bar. Ca urmare, hidran-
tii de incendiu pot fi alimentatl cu apa
din rstele exterioare avand sarcina hi-
drodinamica, in punctul de racord al hi-
drantului, H
diSP
2: 0,7 bar.
Hidrantii exteriori de incendiu ai rete-
lelor de joasa presiune se arnplaseaza
la 2 m de bordura partii carosabile a
drumului; daca reteaua exterloara de
alimentare cu apa este arnplasata intr-
o zona verde, distanta de la bordura
partii carosabile a drumurilor pana la
hidranti va fi de maximum 6m.
Hidrantii exteriori de incendiu se mon-
teaza la 5m de suprafata zidurilor cladirii
!?ila 10... 15m de sursele de caldura.
Pentru localltatile din mediul rural,
conform prevederilor Normativului P
66, pe portiunile de retele de alimenta-
re care distribuie debitul maxim orar:
- <5 1/5, nu se prevad hidranti de
incendiu;
- intre 5 !?i 10 lis, se prevad 3 pana la
5 hidranti de incen-
diu arnplasati la dis-
tante de max. 500
m intra ei;
- >10lis, se prevad 5 pana la 10 hi-
dranti de incendiu arnplasatl
la distante de max. 500 m
intra ei.
in terenurile sensibile la umezire, pe
langa distantele imp use de conditiile
de siguranta, se tine seama ca distanta
fat{l de cladiri sa fie de 0 data sl
jumatate inaltimea stratului de parnant
sensibil la umezire.
b. Hidranti pentru stropit spatii verzi.
Numarul de hidranti se stabileste
prin amplasarea lor, distanta dintre
2 hldrantl fiind de 130... 140 m, ti-
nand seama de raza de actiune a
unui hidrant (numeric egal cu lungi-
mea furtunului care este de 100 m),
astfel incat fiecare punct sa fie atins
II, [lis]
1
2
3
5
10
15
30
50
<,
<,
...... ........
<, <,
~
~
~ ...............
" 1 1 , . .
N
" n .
" ' " "
r-,
~
1" " - - 1- - ..
r-,
I' ...
.........
100
10 20 50 100 200 5001000
[Palm]
Pierderea de sarcina unitara, i
Fi g. 2.8.8. No m o gr am i p en t r u
c al c u l u l d ebl t u l u l hl d r an t l l o r de
Incencllu ext er i o r l i r i furtun, T n
fun. de preslunea din reJeaua
de allmentare c u api.
25
Tabelul2.8A. Debilul de api pentru s t i n ger ea din exterior a incendillor, V i c '
Ia c l i d l r t l e c i v i l e 1zoIate, pentru i r 1 v i t i m In t . spitale, cIidIrt cu sO& gl o m er at e,
c Ii d Ir t socIaI-adm1n1stratlve (Sf AS 1 478)
I - II
III
IV
V
i 3000 i 5000 l10000 115000
5 5 I 10 10
5 10' 10 15
10 i 10 15
I 1 0 _ 1. _ 1 5 .l 20
2.6.32 Deb It s s p ec IIf t : e " debIte de c aI-
cIA pentru t6trJensIoIraraa conducI.eIot'
exterloar8 de d Is Ir Ibu IIe 8 ap eI rec i "' an-
" " " " " ,., decIIt6rl
a. Debite specifice. La un hidrant exte-
rior pentru incendiu se considera de
5 lis. in lipsa unor masuratori asupra
verlatiei debitului hidrantilor de incen-
diu exteriori fara furtun, in functle de
presiunea din reteaua de alimentare
cu apa, se utilizeaza datele prezenta-
te in nomograma din fig. 2.6.6. La hi-
drantii portativi cu cot dublu, cu dia-
metrul de 70 mm, se obtlne un debit
de 10lis la 0presiune disponibila de
50 Pa, asigurandu-se astfel alimenta-
rea cu apa pe 2linii de furtun. in cazul
folosirii unui distribuitor cu 3 cal se
pot alimenta 3linii la un hidrant por-
tativ cu un cot si 4 linii la un hidrant
portativ cu 2 coturi.
b. Debitele de calcul se stabilesc oupa
cum urrneaza, pentru:
Retelele de conducte care alimen-
teaza cu apa rece consumatori din
aceeasi categorie de cladiri, se deter-
mina in functle de destinatiile cladlrilor
cu relatiile din 2.4, lnrnultite cu coe-
ficientul K p = 1,10 pentru acoperirea
pierderilor de apa,
Retelele de conducte care alimen-
teaza cu apa consumatori din categorii
diferite de cladiri. in acest caz se
aplica relatia:
n
l ie =K p 2. l ie ; [1 1 5]
; =1
(2.6.3)
Gradul de' Debitul de apa pentru stingerea unui inendiu, V ; c' [lis]
rezlstenta raportat la volumul cladirii (compartimentul de incendiu), [m
3
]
la foc a pana la 2001 3001 5001 ,10001 15001 30001 I peste
cladirll 2000 I 50000
30 000 I 50 000 i
. 15 i 20 .
20
5
5
5
I 5
_ J _ _ .
Observatit
1. Debitul de apa pentru stingerea din exterior a incendiilor pentru cladiri din cen-
tre populate se ia conform STAS 1 343/1 ;
2. Debitul de calcul al retelelor de serviciu (care fac legaturile intra arterele dimensionate
conform aliniatului 1de mai sus), in cuprinsul ansamblurilor de cladiri de loeuit in care pre-
domina - ca suprafata construita - bloeurile de grad I - II de rezistenta la foe, se determina
luand in considerare debitele de apa pentru stingerea din exterior a incendiului ~e ' luat din
tabelul 2.6.4in functie de volumul acestor cladiri (compartimentului de incendiu). Daca ele-
mentele portante (stalpi, peretl portanti) au limita de rezistenta la foc mai mica de 2,5h,
debitul se ia corespunzator gradului III de rezlstenta la foc. in cazul in care, in aceste an-
sambi uri de cladiri de locuit se prevede, in perspectiva, posibilitatea executarii unor con-
structii cu caracter deosebit (cluburi, case de cultura, magazine universale, cladiri civile cu
inaltimeamai marede45 metc.),care necesitB. un debit mai marepentru stingereaincendiului,
la stabilirea solutiei de alimentare cu apa se vor avea in vedere sl aceste constructii.
de jetul de apa, asiqurandu-se stro-
pirea intregului spatiu verde. Supra-
tata de udat care revine unui hidrant
este de circa 2 ha !?i se calculeaza
ca fiind supratata unui pafrat inscris
intr-un cerc cu raza egala cu raza
de actiune a unui hidrant, care este
de 100 m. Debitul specific li
hg
al u-
nui hidrant de gradina cu diametrul
nominal On 20 mm este de 0,60 lis,
iar al unui hidrant cu On 25 mm de
0,80 lis. Intensitatea medie de stro-
pire i
hQ
a spatillor verzi, aleilor si
drumunlor este i
hg
=1,65...2,2 1 1 m 2
zi.
Nurnarul de hidranti in functiune si-
rnultana pentru stropitul unei suprafete
date, A, in m
2
, se calculeaza cu relatla:
i A
n =.!!i?-- (2.6.2)
V
hg
in care:
li
c
; - este debitul de calcul al instalatiei
interioare pentru fiecare clad ire
sau grupuri de cladiri de acela!?i
in care:
li
hg
- valoarea lui se exprirna in I/zi.
Nurnarul de hldranti de gradina in
functiune slrnultana de pe un tronson
de conducta de alimentare cu apa al
retelei exterioare va fi egal cu nurnarul
de hldrantl racordatl la tronsonul res-
pectiv, dar nu mai mare decat nurnarul
de hidranti in functiune sirnultana din
ansamblul de cladiri considerat, calcu-
lat cu relatia (2.6.2).
c. Fantani de baut apa. Se prevad in
locuri special amenajate, in curtile
scolilor, gradinitelor de copii, terenu-
rilor de sport, fabricilor, atelierelor
etc., nurnarul lor deterrnlnandu-se in
functie de numarul persoanelor care
Ie folosesc (STAS 1478).
Capi t ol ul 2: Inst al al i i de al i ment ar e cu aps Inst al al i i sani t ar e
fel, care se alimenteaza cu apa i
din tronsonul respectiv. Pentru I
cladirile din aceeasi categorie se i
deterrnina debitul de calcul cu
relatiile din 2.4.4.2, apoi pentru
grupurile de cladiri din categorii
diferite se aplica relatia (2.6.3).
Retelele de conducte care ali men-
teaza cu apa consumatori din diferite
categorii de cladiri sl consumatori ex-
teriori, se determina cu relatia:
Tabel uI2.8.S. Debi t ul de apl pent r u st i nger ea di n ext er i or a i ncendi l l or ~c'
l a cl Adi r i i ndust r i al e obl ,nui t e (STAS 1478)
Gradul de Debitul de apa pentru stingerea unui incendiu ~c [lis]
rezistenta Categoria la un volumul al cladirii (compartimentul de incendiu) [m
3
]
la foc a . de pericol pana la 2001 i 3001 5001 I 10001 15001 30001 peste
cladirii I de incendiu 2000 ... ... ... ... ... ... 50000
I . 3000 i 5000 10 000 15 000 I 30 000 50 000
I - I I D;E 5
I
A;8;C
5*)
I I I D;E
,
5
C
I
5
I V, V D;E 5
1 C I 5
5 5 10 10: 15 20
10 : 10 15 20 30 35
5 i 10 15 25 35 -
10 15 20 30 40 -
10 15 20 30 - -
15 20 25 i 40 - - I -
25
40
*) numai pentru categoria C
Observatii;
1. Pentru stabilirea debitelor la cladirile impartite in compartimente de incendiu, fiecare
compartiment se considera ca 0clad ire separate:
2. La cladirile comasate sau la cele amplasate la distante care nu asigura impiedicarea
transmiterii incendiului de la 0clad ire la alta, debitul de apa se stabileste luand in
calcul volumul total al acestor cladiri. Dupa caz, se ia in considerare necesitatea
prevederii rnasurilor de evitare a transmiterii incendiilor de la 0clad ire la alta;
3. La dimensionarea portiunilor separate, speciale, ale retelei de apa din intreprinderile
industriale, trebuie luate in considerare: categoria de pericol de incendiu a proceselor
de productie, gradul de rezlstenta la foc sl volumul cladirilor care sunt alimentate
de portlunea respectiva a retelei de apa:
4. Pentru cladirile industriale de gradul I V $i V de rezlstenta la foc, cu volum mai
mic decat 2000 m
3
, debitul este de 5 lis.
Tabel ul 2.8.8. Debi t ul de apl pent r u st i nger ea di n ext er i or a unui i ncendi u, ~c'
l a cl Adl r i i ndust r i al e monobl oc (STAS 1478)
Categoria i Debitul de apa pentru stingerea unui incendiu, ~c [lis]
de pericol I la un volum al cladirii [m
3
]
de incendiu 1 pana la 100001 200001' 300001 400001 500001 :600001 peste
i 100 000.
200
'000 1
300
'000.400'000' 500'000 600'000 :700'000 700 000
A; 8; C 30 40 50 60 70 80 I 90 100
D; E : 15 20 25 30 35 40 45 50
Tabel ul 2.8.7. Debi t ul de apl pent r u st i nger ea unul l ncendl u ~e ,Ia depozHe
deschi sa de cher est ea, In f unC1i e de vol umul st i vel or (STAS 1478)
Volumul I pana la i 51 : 201 I 501 1 1001 I 2501 i 5001 7501 10001 peste
stivelorl50 I .. 1"'1'" I .. i .. .
[m
3
] i _J __gQ920_ I L 1000 i 2QQ_j_~OQQ 7~OQ .100_Q0_.15000 _,_15000
Debitul, I I I ii i
V i s [lis]! 5 I 10 I 15 : 20 : 25 I 35
45 50 60 75
Observatle:
Prin volumul stivelor se intelege produsul dintre suprafata utila $i inaltimea de depo-
zitare, din sectorul cel mai mare.
TabeIuI2.8.8. Debltul de &pi pentru st i nger ea unullncendlu, ~c,1 a depozI te de ~i,
traverse de caIe f er at i II,l emn de foe, 1hfunctie de vol umul st i veIor (STAS 1478)
Volumul I pana la 101 i 501 I 2001 i 5 001 peste
stivelor i 100 ... I ... I ... ... 10 000
__J r!2
3
L 500 2000 5000 10000
Debitul,
V i s [lis]
--- -- --.-- ---------
,
I
5 10
i
15
I ,
25 30 40
Observatli:
1. Prin volumul stivelor se intelege produsul dintre suprafata utila sl inaltimea de
depozitare, din sectorul cel mai mare;
2. Debitul se reduce cu 50 % pentru stivele de busteni prevazute cu instalatll de
conservare prin stropire, care asigura in perrnanenta bustenilor 0umiditate de peste
70 %.
n n
I i = K ~ v .+ ~ I i .[lis]
e pL.. a L.. eel
; =1 ; =1
(2.6.4)
in care:
V ee; - reprezinta debitul de calcul al con-
sumatorilor din exteriorul cladirilor,
iar V e; $i K au semnificatiile din re-
latia (2.6.3). Debitul de calcul al hi-
drantilor pentru stropit spatii verzi
se determina cunoscand debitele
specifice si numarul de hidranti in
funcpune simultana.
Stingerea din exterior a incendiilor.
Debitele de apa necesare pentru stin-
gerea din exterior a incendiilor $i nu-
rnarul de incendii simultane pentru
centre populate se determine pe baza
datelor din tabelul 2.6.3.
Debitele de apa pentru stingerea din ex-
terior a incendiilor ~e la cladiri civile izola-
te, pentru invatamant, spitale, cladiri cu sali
aglomerate $i cladiri social-administrative,
sunt date in tabelul 2.6.4; pentru cladirile
industriale obisnuite in tabelul 2.6.5; pentru
cladirile industriale monobloc in tabelul
2.6.6; pentru depozitele deschise de che-
restea in tabelul 2.6.7; pentru depozitele de
busteni, traverse de cale terata sl lemne de
foe in tabelul 2.6.8; pentru depozitele de
rurnequs si tocatura de lemn in tabelul
2.6.9; pentru depozitele de talas in tabelul
2.6.10 !;li pentru depozitele de carbuni in
tabelul 2.6.11.
Debitul de calcul pentru retelele de
apa care alimenteaza intreprinderi sau
zone industriale se ia in functie de nu-
marul de calcul al incendiilor care pot
avea loc simultan pe teritoriul acestora,
pe baza celor precizate la 2.6.3.1.
Retelele exterioare de alimentare
cu apa pentru nevoi menajere, indus-
triale sl pentru combaterea incendiilor,
se determina cu relatia:
li e = K p (2: li e; +2: li
ee
) +~e [lis]
(2.6.5)
in care:
V e; - este debitul de calcul al instalatiel
interioare pentru fiecare cladire sau
grup de cladiri de acelasi fel, la care
nu s-a luat in calcul 85 % din debitul
de apa necesar dU$urilor sau bailor si
debitul pentru spalarea utilajului teh-
nologic $i pardoselilor [lis ];
V ce - debitul de calcul al consumatorilor
din exteriorul cladirilor, mai putin de-
bitul de apa necesar pentru stropit
strazile $i spatiile verzi [lis];
~e - debitul hidrantilor exteriori pentru
toate incendiile simultane [lis];
Kp = 1,10 - coeficient pentru acoperirea
pierderilor de apa,
Daca debitul de calcul pentru ali-
mentarea cu apa a lnstalatluor interioa-
re pentru combaterea incendiilor este
mai mare decat debitul de calcul
Ins t al al i i s ani t ar e
Capi t ol ul 2: Ins t al al i i de al i ment ar e c u apa
pentru hldrantii exteriori de incendiu,
prin aplicarea relatlei (2.6.5) se poate
obtine un debit de calcul mai mic de-
cat cel necesar $i pentru evitarea sub-
dimensionarii retelei exterioare se veri-
fica debitul de calcul cu relatia:
lie = Kp (:L li
ei
+:L lice) +~e +~i
[lIs] (2.6.6)
in care:
Ii - este debitul de calcul al hidrantilor
re - d
exteriori, calculat pentru numarul e
incendii simultane, mai putin un
incendiu;
Ii.- cel mai mare debit de cal cui al
/I
mstalatillor interioare de comba-
tere a incendiilor;
I i .; I i si K - au sernnificatiile din
CI ce p
relatia (2.6.5).
Pentru lnstaletii de incendiu a caror in-
trare in functiune este admisa a fi tempori-
zata (hidranti exteriori, tunuri, drencere cu
actionere rnanuala, instalatii de spurna etc.),
se pot folosi pentru incendiu debitele de
apa rece menajera si tehnologica, cand sunt
indeplinite urrnatoerele condlth;
- procesul tehnologic permite 0intre-
rupere de functlonare:
- se manevreaza cel mult 3robinete
pentru folosirea acestor debite, robi-
nete amplasate in statia de pompare,
in carnine exterioare sl alte locuri fe-
rite sl usor accesibile in timpul incen-
diului;
- timpul de actionare (rnasurat de la
semnalizarea incendiului pana la ter-
minarea operatlei de manevrare) nu
conduce la depasirea duratei de tem-
porizare stabilite prin prescriptille
legale in vigoare pentru sistemul de
protectie contra incendiului respectiv.
Debitul de calcul pentru un incendiu,
al conductelor de distrjbutle care de-
servesc 2 sau mai multe sisteme de
protectle contra incendiilor se deter-
mina, dupa caz, prin insumarea debi-
telor de calcul al instalatillor prevazute
sa functioneze simultan.
L a stabilirea simultaneitatilor $i duratelor
de functionere ale diferitelor sisteme de
protectie, se au in vedere urrnatoerele:
- daca mstalatia are hidranti interiori si
hidranti exteriori, se considera - la
constructii obisnuite - functionarea hi-
drantilor interiori timp de 10 min, iar a
celor exteriori in urmatoerele 3 h. L a
salile de spectacole sl cladirile mono-
bloc inalte, in prima ora se asigura
functlonerea, fie a hidrantilor interiori,
fie a celor exteriori, instalatia dimensio-
nandu-se la debitul cel mai mare, iar in
urrnatoarele 2 ore, numai a celor exte-
riori;
- daca instalatia are numai hidranf inte-
riori, iar alimentarea cu apa pentru
stingerea unui incendiu se face din ex-
terior cu pompe de incendiu mobile,
direct din bazine sau din rezervoare, in
primele 10 min se considera functiona-
rea simultana a jeturilor din tabelul
2.5.9, iar in urrnatoarele 50 min, numai
a unui jet;
- daca instalatla allrnenteaza hidrantii
interiori si instalatli de sprinklere sau
drencere pentru consfructii obisnuite,
la debitul pentru hidrantl interiori se
adauga debitul necesar functionarii
sprinklerelor sau drencerelor timp de
1 h.
in cazul in care nu se poate asigura
intregul debit de calcul, acesta se poa-
te determina astfel:
- minimum 15 lIs timp de 10 min, din
care 10 lIs pentru sprinklere sau
drencere $i 5 lIs pentru hidrantl
interiori, cand alimentarea se face
25 10 20
TabeIuI2.6.9. DebituI de api s pec i f i c penIru s l i ng er ea unui Inc endl u, V ie' Ia depozIteIe de
lei tociI:uri de 181M inf 1.mc1i e de voIumul stiveIor (SfAS 1478)
Volumul stivelor pana la 501... 2000 2001 ... 5000 i 5 001... 10 000 peste
[m3] 500 10 000
Debitul,
V ; e [Vs]
30 40
35
Tabel uI2.6.10. Debl t ul de apA s pec i f i c pent r u s t i ng er ea unul l nc endl u V ; e'
l a depozi t el e de t al a, in f unc 1i e de vol umul s t i vel or (STAS 1478)
Volumul pana I I
stivelor la 101... 500 501... 2000 2001... 5 000 5 001... 10 000 peste
[m3] 100 _ 10000
Debitul,
V ; e [lIs]
10 15 25 45 50
10
Tabel ul 2.6.11. Debi t ul de apA s pec i f i c pent r u s t l ng er ea unul l nc endl u V ie'
l a depozi t el e de c i r bunl in f unc 1i e de vol umul s t l vel or (STAS 1343)
5
----- ~------- --------- -------- ---
5 Idem, cu prepararea apei calde
cu tncalzltoare instantanee
.. ___C:_I.J _~e~_aL J eleclrice_ . ___ _ ...
6 Zone cu cladiri cu prepararea
centalizata a apei cal de dotate cu
closete, lavoare spalator
._$i cada de dus
7 . Idel11_,_ cuc~d~ de baie _ .__ _ _
Volumul stivelor pana la 101... 1 000 1 001 ... 10 000 peste 10 000
[ m3] i 100
Debitul
~e [lIs]
15 20
Observatle:
Debitul se stabileste in functie de volumul stivei celei mai mario
80
Tabel ul 2.6.12. Debl t el . zl l nl c e medi i s pec i f i c e de apA ,I c oef t c el ml l de n.unl f or ml -
tate a debl t ul ul zl l nl c , pentru centre popul at e (STAS 1343-1 " 1478)
60 50 1,211,35
Nr. Zone ale centrului populat Debitele zilnice medii specifice Coefici-
crt. diferentiate in functie de gradul [l/zi.om] in functie de felul entli de
de dotare a cladirllor $i arrnaturilor si de contorizare neunifor-
cu instalatii de alimentare cu apa mitate
rece aoasl calda 1 2 3 Kzi
- - - - - - --- ; . ---- ,-
1 Zone in care apa se distribuie 50 45 40 1,3/1,45
I
. prin ci~I'"I1~~arn.Pla~te p~__ str.3..zi
2 Zone in care apa se distribuie
, prin c:i~ll1_ele_amplasate _incurti
3. Zone cu cladiri racordate la
canalizare avand instalatli de apa 100
. . fara instalatll de apa calda
4 Zone cu cladiri avand instalatil
de canalizare sl instalatil locale de
preparare a apei cal de cu cazane 120
cu acumulare functlonand
cu lemne, carbune, gaze sau
combustibil lichid
80 60 1,211,35
100 1,211,35 80
140
--
100
- .
1,15/1,35 120
210
. _
140 120 , 1,15/1,30
I
280 1,10/1,25 210 140
Nota: 1- instalatll de alimentare cu apa fara contorizare cu arrnaturl ale obiectelor
sanitare neperformante; 2 - lnstalatii de alimentare cu apa cu contorizare cu armaturi
ale obiectelor sanitare neperformante; 3 - instalatli de alimentare cu apa cu con-
torizare cu armatorl ale obiectelor sanitare performante.
Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a lnstalatii s an i t ar e
Tabel u l 2.6.13. Val o n l e c o ef i c l en t u l u i de n eu n t f o n n l t at e a d ebl t u l u l o r ar . / C o .
in f u n c t l e de n u m Ar u l t o t al de l o c u t t o n al c en t r u l u l p o p u l at (STAS 1343)
I I
0
Numarul total deI I
,
0100 0 0 0
0, 000 0
0' 000 L O
locuitori ai cen-
o0 o 000 0 0 0
L O L O, L O L O
OI L O
~I"-
i co L O! C' ) L OI L O
,
0
L 01CO 0:
~, ~
L O co
trului populat (N)1
IT "" IT ""
C\I C' )
'<t i co
I
T "" 1 . . . . . . ' T ""
Id
Ko
' 2, 8
1
2, 6 2, 4 .2, 2 ' 2 1, 8 1, 7
I ' '
1, 6 .1, 5 :1, 4 , 1, 3, 1, 2 1, 15, 1, 1
dintr-o sursa initiala automata, cu :
conditla ca in acest interval de timp
sa se puna in functie sistemul de
baza pentru alimentarea cu apa a i
instalatlei, inainte de epuizarea sursei
initlale; 1
- maximum 55 lis timp de 60 min (dintre
care 30 lis pentru sprinklere sau dren-
cere ~i 25 lis pentru hidranti de incen-
diu); I
- debitul hidrantilor exteriori in urrna-
toarele 2 h.
V
Zi
max - debitul zilnic mediu specific al
necesarului de apa, corespun-
zator relatiei:
lizi max =K
z
/ lisp [110m zi] (2.6.13)
KZi - coeficient de neuniformitate a de-
bitului zilnic.
Ko - coeficientul de neuniformitate a de-
bitului orar;
N, - nurnarul de locuitori permanenti ~i
flotanti pe zone dlterentlate,
functie de gradul de dotare al cla-
dirilor cu instalatii de alimentare cu
apa rece ~i apa calda. In sensul
prevederilor ST AS 1343/1, locuito-
rii flotanti sunt acei locuitori care
nu au domiciliul permanent in 10-
calitatea considerata, dar prin ac-
tivitatea ce 0desfasoara, determi-
na cresterea debitului zilnic mediu
al necesarului de apa (exemplu:
pentru un hotel se va considera ca
nurner al locuitorilor flotantl, nu-
rnarul de paturi ale hotelului ~i nu
nurnarul de persoane inregistrate
[m 3/zi] la hotel timp de un an).
(2.6.8) I Valorile debitului zilnic mediu specific
(~sp) sl valorile coeficientului de neunifor-
mitate a debitului zilnic (K
z
;), pe zone di-
ferentiate ale centrului populat, in functie
de gradul de dotare a cladirilor cu insta-
latil de alimentare cu apa rece sl apa cal-
da, sunt conform tabelului 2.6.12.
Debitele zilnice medii spacifice de apa
~i coeficientii de neuniformitate a de-
bitului zilnic (K
zi
), pentru centre populate
[m
3
/h] 1 sunt date in tabelul 2.6.12.
(2.6.11): Valorile mai mici ale coeficientilor de
in care: neuniformitate zllnlca, se aplica pentru
lin zi m ed - debitul zilnic mediu al nece- localitati cu clima continentala tempe-
sarului de apa: i rata iar cele cu valori mai mari pentru
lin zi max - debitul zilnic maxim al nece- localitatl cu cllrna continental exec iva.
sarului de apa: Diferenntierea zonei climatice se face
lin orar max - debitul orar maxim al nece- in functie de nurnarul n anual de zile de
sarului de apa; I vara cu temperaturi medii rnultianuala
lisp - debitul zilnic mediu specific al mai mari de 25 C; un numar n :s 80 de
necesarului de apa corespunza- zile pentru clima continental ternperata
tor relatlel: I sl cu n <!: 80 de zile pentru clima con-
lisp = lig + lip + lis + V;, [110m zi] tinental execesiva.
(2.6.12) Necesarul specific de apa pentru
lig - debitul zilnic mediu specific pentru strop it spatli verzi este de 25 11m 2 pen-
cerinte gospodare~ti ale populatlel; tru 0perioada de 2 saptarnani ~i 10 m
2
lip - debitul zilnic mediu specific pen- spatlu verde pe cap de locuitor.
tru cerlnte publice; Necesarul specific de apa pentru
lis - debitul zilnic mediu specific pentru stropit strazile sl spalat pietele se stabi-
stropit sl spalat strazi, pentru stro- teste procentul ca 5 % din debitele zil-
pit spatil verzi etc.; nice specifice medii din tabelul 2.6.12
V;, - debitul zilnic mediu specific pentru ~ ln conformitate cu prevederile norma-
unitatlle de industrie locala aferen- 1 tivului pentru proiectarea sl executarea
te servirii populatlei din localitatea lucrerilor de alimentare cu apa sl ca-
respectiva; nalizare a localltatilor din mediul rural P
Conductele de serviciu (ale sistemului '
de alimentare cu apa al localitatii) care
alimenteaza cu apa rece fiecare cladire
(care are instalatie centrala sau instalatil
locale proprii pentru prepararea apei calde
de consum) se determina tinand seama !
de debitele necesarului de apa (ST AS I
1343/1), cu relatiile:
(2.6.7)
. K Ii .N.
V =~ ZI sP I
n zi m sx L J 1000
sau:
v . N.
v =~ zim ax I [m 3/zi]
n ZI max L" 1000
(2.6.9) I
[ m
3
/h]
(2.6.10)
sau:
66, debitul mediu zilnic specific de apa
pentru cisrnele stradale este 50 I/ziom,
iar coeficientul de neuniformitate a de-
bitului zilnic Kzi =1, 30.
Coeficientul de neuniformitate a de-
bitului orar, Ko pentru centre populate
este dat in ST AS 1343/1 (tabelul
2.6.13).
ln fig. 2.4.63, este prezentata nomo-
grama cu coeficientf de neuniformitate
orara pentru apa rece cu rnentiunea ca
pentru un necesar specific de apa rece
de 280 I/perszi, cu 2, 8 persoane pe
apartament ~i un grad de asigurare in
alimentarea cu apa de 99 %, coe-
ficientul de neuniformitate orara, ince-
pand cu 178 de apartamente (cca 500
! de persoane), este identic cu coefi-
cientul de neuniformitate orara din
ST AS 1343/1.
Pentru alte valori ale debitelor zilnice
medii specifice sl pentru alt grad de
ocupare al apartamentelor $i un alt
grad de asigurare nu exista date privind
coeflcentii de neuniformitate orara.
ln fig. 2.4.63, coeflcientli de neunifor-
mitate orara sunt dati in functie de
consumul specific, de gradul de ocu-
pare al apartamentelor si de gradul de
asigurare in alimentarea cu apa, Daca
I se ia in consideratie numarul de cazuri
, posibile de consumuri specifice 22, di-
ferite grade de ocupare 5, si 5 grade
de asigurare, rszulta cateva sute de
cazuri de curbe de variatie a coeficien-
tilor de neuniformitate orara, Pentru
oricare consum specific, nurnar de
apartamente $i grad de ocupare ii co-
respunde 0anurnlta valoare a debitului
mediu zilnic sl daca pe 0absclsa se
prezinta debitul mediu zilnic intre doua
limite de exemplu de la 0, 2 lis la 100 I
lis, se pot stabili coeficentii de neuni-
formitate orara numai pentru cateva
grade de asigurare.
In fig. 2.6.7 este prezentata nomogr-
ama varlatiei coeflcientilor de neunifor-
mitate orara pentru zone de locuinte in
functie de debitul mediu zilnic in lis si
pentru grade de asigurare de 99 %0;
99 %; 98 %; 97 % ~i 95 %.
Considerand de exemplu debitul
mediu zilnic de 1 lis, pentru un consum
specific de 280 l/zi-orn, un grad de
ocupare de 2, 8 persoane pe aparta-
ment si un grad de asigurare de 99 %,
ii corespunde 87 de apartamnente $i un
coeficient de neuniformitate orara de
3, 33. Acsluiasi debit mediu zilnic de 1
lis, pentru pentru un consum specific
de 120 l/zi-orn, un grad de ocupare de
2, 5 persoane pe apartament si un grad
de asigurare de 99 %,ii corespunde
228 de apartamnente cu acelasi coefi-
cient de neuniformitate orera de 3, 33.
Daca se analizeaza fig. 2.4.63, pentru
280 IIziom, 2, 8 persone pe apartament,
un grad de asigurare 99 %,corespunde
In s t al at i i s an i t ar e
Cap i t o l u l 2: In s t al at i i d e al i m en t ar e c u ap a
punctul a pentru 87 de apartamente $i
coeficeintul de neuniformitate orara de
3,33. Pentru 120 IIzi.om, 2,5 persone pe
apartament, un grad de asigurare 99 %,
corespunde punctul b pentru 228 de
apartamente $i coeficientul de neunifor-
mitate orara de 3,33. in acest fel s-a
facut legatura dintre modul de prezen-
tare a coeficientului de neuniformitate
orara prezentat in fig. 2.4.63 si modul de
prezentare a coeficientului de neunifor-
mitate orara din fig. 2.6.7.
oproblema controversta intre speci-
alistii care proiecteaza instalatlile interi-
oare de alimentare cu apa si cei care
proiecteaza retelele de apa orasenestl,
este modul de utilizare a coeficeintului
de neuniformitate orara,
Cei care prolecteaza lnstalatille inte-
rioare de alimentare cu apa sau retele-
Ie exterioare de alimentare cu apa din
ansamblurile de cladiri, etectueaza cal-
culele de dimensionare pornind de la
consumator spre punctul de alimentare
cu apa a sistemului de retele, acestea
fiind de tipul ramificat.
Speciaiistil care prolecteaza retelele
de alimentare cu apa orasenesti efec-
tueaza calculele de dimensionare por-
nind de la punctul de alimentare cu
apa a sistemului de rete Ie spre consu-
rnator, retelele fiind de tipul inelar.
Nu trebuie sa fie nici-o diterenta intre
cele doua moduri de calcul deoarece 0
retea inelara este 0compunere de mai
multe retele ramificate.
in cazul retelelor ramificate, aproape
de consumator coeficientii de neunifor-
mitate orara sunt cu mult mai mari fata
de coeficientii de neuniformitate orara
aplicatl in apropierea punctului de
alimentare cu apa a sistemului de retele,
Daca se porneste de la punctul de
alimentare cu apa a sistemului de
retele, trebuie aplicat ceoficentul de
neuniformitate orara, de la primul nod
al retelei inelare pentru intrega retea,
La un nod de retea, se aplica legea
lui Kirchhoff, sau legea continuitatli,
conform carela suma debitelor care ies
dintr-un nod, este egala cu suma de-
bitelor care intra in nodul respectiv.
Aceasta insearnna ca la toate ramurile
unui nod se aplica acelas coeficient de
neuniformitate orara $i din aproape in
aproape, la ultimul nod de retea aproa-
pe de consumador se aplica acelasi
coeficient de neuniformitate orara ca la
primul nod situat aprope de punctul de
alimentare. Astlel pentru Bucurestl se
apnea coeficientul de neuniformitate
orara de 1,1 atat la primul nod de retea
cat $i la nodul capat de retea, fata de
calculul retelei ramificate in care la ca-
pat de retea poate sa se aplice un co-
eficient de neuniformitate orara de
pana la 10-15.
S-a constatat in toate cazurile ca de-
bitul de calcul stabilit cu relatiile de
calcul pentru retele ramificate, la ie-
sirea dintr-un ansamblu de cladiri, sunt
cu mult mai mari fata de debitul asigu-
, rat de reteua exterioara dimensionata
, cu coeflclentl de neuniformitate orara
; constanti.
Pe baza unor studii aprofundate sl in
urma analizei unor masuratorl, am
ajuns la concluzia ca se pot utiliza
coeficientl de neuniformitate diferitl
intr-un nod de retea respectand legea
lui Kirchhoff.
in fig. 2.6.8, se prezinta trei secvente
in functionarea unui nod al unei retele de
alimentare cu apa, la care s-a considerat
ca debitul mediu care intra l i m 1este de
2 lis, iar pe cele doua ramuri ies debite
medii egale vm 2' Iim 3 de 1 lis.
Pe fiecare ramera a unui nod, poate sa
apara diferite solicitari de debite de apa,
ca urmare a condltiilor diferite de utilizare
a instalatiilor de alimentare cu apa,
in secventa 1, se presupune ca pe
ambele ramuri de ie$ire sunt solicitate
aceleasi debite. Apllcand relatia
(2.4.12), pentru un debit mediu de 2 lIs
$i un grad de asigurare de 99 %, re-
zulta un coeficient de neuniformitate
orara de 2,64, iar pentru un debit me-
diu orar de 1 lIs, rezulta un coeficient
de neuniformitate orara de 3,33. Debi-
tele de calcul pentru fiecare din cele
doua ramuri C1$i C2, corespunzator co-
eficientului de neuniformitate orara de
3,33 ar trebui sa fie de 4,33 lIs, $i in-
surnata sa dea 8,66 lIs, mai mult decat
11.00
10.00
0
: .: :
9.00
'l!
!!!
0
8.00
s
til
: t: :
E 7.00
...
0
: t: :
c
: : : I
6.00 G I
e
CII
'C
'S 5.00
'S
..
e
CII
'(3
4.00
I;: : :
G I
0
(J
til 3.00
e
til
.S !
~
2.00
1.00
0.00
10.00 1.00
Debitul mediu zilnic [1/5]
\
\
\
VLGA 99.9 %0
I
\. /
,,~
j\(
/lG.A.99 % I
~~
'\
V
r-,
~~
to
v
'"
GA98 %
I
r-,
-,
<,
~ ~ r-
I<,
i'-. /
<,
1 > < ,
r-
~
~
~
i" -r-.
0, r--..
f : : :
/
V ..~
.......
I--
I G.A.97 % I
l" -
V
t: : --
r-
r-r-.
V
;;: : : : : : : : -_
G.A.95 %
100.00
Fi g. 2.6.7: Var i et i a c o efi c i en t u l u i d e n eu n l fo n n i t at e o r ar i in fu n C1;i ed e d ebl t u l m ed i u zi l n i c
,i d e gr ad u l d e as i gu r ar e in al i m en t ar ea c u ap i .
0.10
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api Instalalii sanitare
~
~ ~ ~
' : : t : _ " t i . . . . ~ C'). ~.
~ t') l") P')
,- ::,<:J ,- ::, E ' : : t : _ ~ '::t:_ 0,- ::,<:J
!!!!
ii
'iii
o
c.
Q)
~
::I
-
'iii
o
(II
. . _
::I
E
(II
a:
s
c
Q)
>
o
Q)
e n
o
~~ ~ ,- ::,'i J
~ e g ' ~ +",
.... 0 C\j C\j' (() ,- ::,<:J
..... II
,-::,O,-::,E . :. cO ,-::,0 ,-::,0
'" o
~
::I
E
(II
a:
c3
(II
. . _
::I
E
(II
a:
!!!!
. s
'iii
o
c.
Q)
~
::I
-
'iii
C')
.....
~~ '"
~ ,- ::,<:J
~Ii~+
'::t:_ 0 C\j C\j' (0' ,- ::,'i J
,-::,O,-::,E '::t:_ 0 ,-::,0 ,-::,0
o
~
::I
E
(II
a:
~
~ ~ ~
' : : t : _ ~ . . . . ~ . C') ~.
~ C\I '_ C\I t\I
,- ::,<:J '- ::, E ' : : t : _ ' " '::t:_ 0,- ::,<:J
'"
o
~
::I
E
(II
a:
c3
~
::I
E
10
a:
,i ci
~
"C
'iii
E
::I
C
' : : t : _ " t i II
,- ::,'i J ,- ::,E ~~ ' : : t : _ " t i ,- ::,'i J
C')
.....
o
~
::I
E
10
a:
-
<10
o
Q)
"C
ii
'iii
o
c.
*
Q)
::I
C
s
c
Q)
>
o
Q)
e n
o
II II
,-::,O,-::,E '::t:_ 0 ,-::,0 ,-::,0
'"
o
~
::I
E
10
a:
Instalatii sanitare
Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa
debitul de intrare de 6,86 lis, co-
respunzator coeficeintului de neunifor-
mitate orara de 2,64. Respectand le-
gea continuitatii, suma celor doua de-
bite de calcul nu poate depasi 6,86 lis.
in secventa 2, se presupune ca daca
pe ramura C2 se sollcita debitul de
calcul de 3,43 lis, pentru a respecta
legea continuitatii, pe ramura C3 se
poate asigura numai diferenta dintre
debitul de calcul de intrare ~i debitul
de calcul de pe ramura din stanqa,
respectiv 2,19 lis.
in sacventa 3, se presupune ca pe
ramura C3 se sollcita debitul de calcul
de 4,33 lis, care poate fi asigurat cu
conditia ca pe ramura C2 sa se
realizeze2,53 lis.
in momentul in care pe fiecare din
ramuri se solicita debitele de calcul,
acestea nu pot fi mai mari de 3,43 lis,
fata de debitul maxim de 4,33 lis,
aceasta situatie corspunzand perioadei
de neasigurare a debitului de calcul,
fata de gradul de asigurare ales.
Deoarece la momente diferite pot
apare solicitari de debite de calcul pe
oricare din ramurile de iesire dintr-un
nod, fiecare rarnura trebuie dimensio-
nata la debitele maxime posibile pe ra-
murile respective.
Dlrnensionand fiecare rarnura de ie-
~ire dintr-un nod, la debitele maxime,
lnsearnna ca se aplica coeficlentl de
neuniformitate orara diferiti pe fiecare
rarnura, ajungand astfel la capat de re-
tea ca debitele de calcul din instalatille
interioare sa corespunda debitelor de
calcul din reteaua exterioara.
Pentru aplicarea acestui mod de
calcul este necesar sa se aduca un
amendament la legea contlnuitatil sau
legea lui Kirchhoff, ~i anume:
"Suma debitelor de apa care intra
intr-un nod este egala cu suma debi-
telor care ies din nod; la momente dife-
ritefiecare din debitele de lesiredin nod
pot atinge valorile maxime de calcul".
Aplicarea amendamentului propus la
legea lui Kirchhoff, retelelor exterioare
de alimentare cu apa, acestea se pot
dimensiona cu coeficlenti de neunifor-
mitate orara diteriti, corespunzator de-
bitelor medii de pe tronsoanele respec-
tive ~i astfel se asigura debitele de cal-
cui solicitate de lnstalatlile interioare de
alimentare cu apa.
2.6.3.3 Dlmens/otIBI8II conductelor re-
teIeIor eJ Cterloare de dlslrlbufJe a ape;
recllh ansambiurl de cIMIlrl " calculul
p/enJerl1or totsle de sarclnl
Ounoscand conflquratia geometrica
a retelei exterioare de distrlbutle a apei
reci, trasata pe planul de situatie al an-
samblului de cladiri, nurnarul sl tipul
punctelor de consum, precum sl debi-
tele de calcul pentru fiecare tronson de
conducta, se lntocrneste schema de
calcul hidraulic, pe care se numerotea-
za tronsoanele traseului principal de
alimentare cu apa a punctului de con-
sum cel mai dezavantajat hidraulic ~i
ale tuturor ramificatiilor care pornesc
din nodurile traseului principal. Pentru
dimensionarea conductelor se folosesc
atat vitezele economice, cat sl vitezele
maxime admise ale apei in conducte,
ca sl in cazul instalatillor de distributie
a apei reci din interiorul cladirllor.
Pentru calculul pierderilor de sarcina
liniarein furtunurile din cauciuc cu dia-
metre de 25; 32; 40; 50 ~i 75 mm
pentru stropit spatli verzi, se utillzeaza
nomograma din fig. 2.6.9. Pierderile de
sarcina locale se calculeaza folosind
nomograma din fig. 2.4.70 pe care
sunt trecute sl valorile coeflcientllor de
pierderi de sarcina locale ~.
a. Calculul hidraulic al retelelor ramifi-
cate. Se efectueaza mai intai calcu-
lui hidraulic al traseului principal (cel
mai defavorabil), determinandu-se
sarcina hidrodinamica necesara a
apei reci in punctul de racord al re-
telei exterioare din ansamblul de
cladiri la conducta de serviciu a sis-
temului de alimentare cu apa al 10-
calltatit H
nec
, iar rarnincatiile se di-
rnensioneaza in limitele sarcinilor
disponibile din nodurile respective
ale traseului principal sl ale vitezelor
maxime ale apei (pana la 3 m/s) ad-
mise in conducte. Sarcinile in exces
se pot prelua prin robinete de regla-
re sau prin diafragme calibrate di-
mensionate corespunzator.
b. Calculul hidraulic al retelelor inelare.
Hepartltla debitelor se realizeaza
astfel incat pierderea de sarcina pe
un inel sa fie nula:
~ n, =~Mq I V I =0 ~
in care debitele I V I se iau pozitive
sau negative, in functie de sensul
arbitrar ales de parcurgerea inelului
(sensul 0 data ales se pastreaza
acelasl pentru toate inelele retelei).
Debitele se deterrnina iterativ, por-
nind de la valori aproximative initial, cu
respectarea conditiilor de continuitate
in noduri (cu cat debitele aproximative
sunt mai apropiate de valorile reale, cu
atat calculul este mai putin laborios) ~i
corectate succesiv. Pentru fiecare inel
se calculeaza corectla L!q. La valoarea
algebrica a fiecarui debit I V I se aduna
valoarea alqebrlca a corectlei calculata
L!V pentru inelul din care face parte
tronsonul respectiv.
Debitele de pe tronsoanele comune
primesc corectii de pe ambele inele.
Calculul iterativ se etectueaza pentru
intreaga retea, pana cand suma pier-
derilor totale de sarcina ~h" pe fieca-
re inel, se apropie de valoarea zero; la
retelele exterioare de alimentare cu
apa, calculul se considera incheiat da-
ca ~h, s; 5 kPa pentru fiecare inel.
Calculul hidraulic al retelelor inelare
trebuie conceput in sensul ca, 0retea
inelara este cornpusa din unirea a do-
ua sau mai multe retele ramificate.
2.6.3.4 Dlmens/onarea conductelor de
brallJllment
Se face cunoscand debitul de calcul
al instalatiei si utilizand valorile viteze-
lor economice ale apei, redate in tabe-
lui 2.4.30. Pentru calculul de dimensio-
nare a conductelor se folosesc mono-
gramele si tabelele de calcul pentru
conductele de otel, PV C, PP ~i PE. La
pierderile de sarcina liniare sl locale de
pe conducta de bransarnent, se adau-
ga si pierderea de sarcina in apometru,
care se deterrnina din curba caracte-
ristica debit - pierdere de sarcina, ata-
sata flecarui tip de apometru ~i redata
in cataloagele firmelor producatoare,
2.6.4. Exemple de calcul
Exemplul de calcul 1. Se dimensio-
neaza conducta de bransarnent pentru
instalatia de alimentare cu apa rece de
consum in ansamblul de cladiri de 10-
cuit avand 480 de apartamente (480 B,
480 L, 480 S, 480 R, in care B - bate-
rie On 15 pentru baie, L- baterie On 15
pentru lavoar, S - baterie On 15 pentru
spalator de bucatarte, R - robinet
On 10 pentru rezervor de closet).
Prepararea apei calde se face cu
module cu schlrnbatoare de caldura cu
placi, amplasate in subsolul fiecarei
cladiri. Apa rece va asigura si necesa-
rul de apa pentru apa calda,
Necesarul specific de apa este de
210 I /zi pers., nurnarul mediu de per-
soane pe apartament este de 2,5 sl
gradul de asigurare al necesarului de
apa este de 99 %.
S-a luat in calcul necesarul specific
de 210 I /zi pers. considerand ca fieca-
re cladire are debitmetre pentru apa
rece si apa calda la fiecare apartament
~i obiecte sanitare cu arrnaturt neper-
formante.
Sarcina hidrodinamica disponiblla in
punctul de racord la conducta de ser-
viciu este Hd;sp = 100 kPa.
Sarcinahidrodinamicanecesarapentru
alimentareacu apii recede consumin an-
sambluldecliidiri esteH nec =300kPa.Re-
gimuldefurnizarea apeireci estede 19h.
Racordareainstalatiel din ansamblul de
cliidiri la conductade serviciuse realizea-
zii prinintermediuluneiinstalatllderidicare
apresiuniiapei,intruc.tHd;sp <Hnec. Sche-
ma de calcul a conductei de bransernent
esteprezentatiiin fig. 2.6.10.
Rezolvare. Calculul hidraulic al con-
ductei de bransarnent este sistematizat
in tabelul 2.6.14 dupa cum urrnsaza:
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api Instalalii sanitare
Tabel ul 2.8.14. Cal cul ul hi draul l c al conduct ei de braneament (exempl ul de cal cul 1)
Nurnarul total al I .l'V . V I De l v ' i I h. I .l'~
h
hd
h H
armateruor [l is] [I/~] rml [rnrn] I rm/sl' rpalml ! [P~] rp~l rPal Tmml TlPal rp~
480 B+480 L+480 S+480 R 273,6 8,23 50
114,1 . 1,01 I
136 6800
I 8,5
4335 5000 4.200 :41.202 57337
Exemplul de calcul 2. Se etectueaza
calculul hidraulic pentru traseul cel mai
dezavantajat din punct de vedere hi-
draulic al conductei de distributie a
apei reci in ansamblul de cladiri din fig.
I 2.6.11. Conducta de distributie este ra-
cordata direct la 0conducta de ser-
viciu a retelei orasenesti si se executa
cu teava din PVC 60. Suprafata an-
samblului de cladiri este de 3 ha. Pe
schema de calcul din fig. 2.6.11 sunt
notate, pentru fiecare clad ire: nurnarul
de apartamente pentru cladirile de 10-
cuit; suma debitelor specifice ale ar-
rnaturilor de la crese sl scoala: volumul
construit V; debitul de calcul pentru in-
cendiu interior Vii. Necesarul specific
de apa pentru cladirile de locuit este
de 210 I /zi pers., numarul mediu de
: persoane pe apartament este de 2,5 sl
I gradul de asigurare al necesarului de
apa este de 99 %. De asemenea, pe
fig. 2.6.11 sunt notate lungimile tron-
soanelor de conducte ale traseului
principal de alimentare cu apa.
Rezolvare. Calculul se efectueaza
pentru ipoteza de functionare in condi-
tii norma I e (tabelul 2.6.15 a) sl pentru
lpoteza de functionare in caz de in-
cendiu (tabelul 2.6.15 b).
Debitele de calcul s-au stabilit astfel:
- pentru ipoteza de functionare in con-
ditii normale, debitul de calcul pentru
un apartament considerand dotarea
cu 1 spalator, 1 baie, 1 lavoar si 1 re-
zervor de closet, rezulta:
.l'nVs =V
ss
+VSb +Vs,+Vsr = 0,2 + 0,2 +
0,07 + 0,1 = 0,57 I /s.apart.
- pentru caz de incendiu se considera
ca functloneaza numai 15 % din bai,
de unde rezulta:
.l'nV's =V ss +0,1SV
Sb
+Vs,+V sr =0,2 +
<,
~
~~
J I ~~I I rllt
1 1 } ! 1
v
I
I
<,
~<s~J 16 I I J J nlll
I
r-.....
' --...~~<~' (rJ ~' ":i C Q .
~
V
II
<,
~f/J ~
~,r~l.!!
II II
I ~tn
~...... I ~I ......
I ' "n
.....~~~ .....'
<,
" -, ' x : : .....
n,9
so :
..... ; g
"Y
rnrn .....
(\i,
~
~ 1'SIl 1/
'j
1 '; )'
c
~ [f](h
I
J ?'
i,.,"?
II "l-
I
I I
/
/ /
/ II / I
1 / / /
I / I II
/
'ii, [V s)
0,1 0
0,20
0,50
1 ,0
2,0
4,0
B , O
1 0
20
30
50
1 0 20 50 1 00
Pierderea desarcina unitara i
300 1 000 2000 5000 20000
[Palm)
Fi g. 2.8.9. Nomogrami pent ru cal cul ul pi erdert l or de sarel ni Ii ni ari in f urbl nuri l e
di n caucl uc cu D n 25; 32; 40; 50 ,I 75 mm.
- se catculeaza suma debitelor speci-
fice ale arrnaturilor obiectelor sanitare
(tab. 2.4.24 );
- se deterrnina debitul de calcul Vb al
conductei de bransarnent cu relatllle
2.4.3 sl 2.4.4, indicatiile din tabelul
2.4.27 si fig 2.4.60;
- se deterrnina diametrul conductei de
bransarnent db' viteza econornica a
apei in conducta V b [m/s], $i pierde- i
rea de sarcina llntara unitara i [Pal, i
din nomogram a pentru conducte cu
tevi din otel zincate, fig. 2.5.27 $i
tabelele 2.5.18 sl 2.5.19, anexa 1.2.5.;
- se calculeaza pierderile de sarcina
lineare pe conducta de bransarnent
n, [Pal;
- se calculeaza suma coeficienttlor de
pierderi de sarcina locale pe conduc-
ta de bransarnent .l'~:
2 coturi On 100 mm
1 teu de derivatie
5 robinete cu sertar
On 100 mm
3 teuri de trecere
1 intrare in distribuitor
1 lesire din distribuitor
2 x 1,0 =2,0
1 x 2,0 =2,0
5 x 0,3 =1,5 I
cu elice simplu pentru care pierderea
de sarcina locala in contor este hd =
5000 Pa;
- pierderile de sarcina totale (I iniare sl
locale) in conducta de bransarnent,
h'b =h,; + h, + hd + hg =6.800 +
4.335 +5.000 +41.202 =57.337 Pa;
- se deterrnina presiunea de utilizare
Hu la robinetul cu plutitor:
Hu = Hd;sp - (H9 + h,b) = 100 - 57,3 =
42,7 kPa. Se observa ca presiunea de
utilizare Hu este cuprinsa intre 30 $i
100 kPa, condltle recornandata pentru
functionarea corespunzatoare a robine-
telor cu plutitor.
3 x 0,5 =1,5
1 x 1,0 =1,0
1 x 0,5 =0,5
Total 8,5
- se deterrnina cu nomograma din fig.
2.4.70 pierderile de sarcina locale h,
in functie de .l'~$i de viteza apei in
conducta de oransarnent:
- pentru lnstalatia de alimentare cu apa
rece de consum din ansamblul de .
cladiri la un debit de calcul Vb = ;
29,63 m
3
/h se rnonteaza un contor . '-------------------------------'
Fi g. 2.8.10. Schema de cal cul a conduct el de bra" f Sment :
- conducta publica; 2 - conducta de bransarnent: 3 - carnin cu vana de
concesie; 4 - robinete cu sertar; 5 - debitmetru; 6 - conducta de ocolire;
7 - distribuitor; 8 - robinet cu plutitor; 9 - rezervor tampon deschis.
In s t al aJ i i s an i t ar e
Cap i t o l u l 2: In s t al aJ i i d e al i m en t ar e c u ap i
-.-.-.-.~.-.-
I CP CS
r - - - - J - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - ~
I Hi~
I
~
I H'
I I
84 P +4
I 40ap
I V = 2x4500m
3
: y4Hi
P+4
60 ap
V =3x
4500m
3
FIg. 2.6.11. Sc hem a d e c al c u l a r et el el ext er t o ar e d e d i s t r f bu t l e a ap el r eei ,
r ac o r d at l l a c o n d u c t a d e s er vi c i u :
CP -conducta. principala; CS -conoucta de serviciu; CD -conducta. de distrlbutie;
Hi -hidrant de incendiu; Hg - hidrant de gradina; F -fantana de baut apa,
0,03 +0,07 +0,1 = 0,40 I/sapart.
-debitul de calcul pentru fiecare cladire
de locuit s-a stabilit in funcfie de nu-
marul de apartamente :;;ide suma de-
bitelor specifice pe apartament cu aju-
torul tabelelor din anexa II, pentru ne-
cesarul specific de apa de 210
IIzLpers., avand in vedere faptul ca s-
a prevazut contorizarea cladirilor, atat
pe racordul de apa cat si pe fiecare
apartament iar armaturlle obiectelor
sanitare sunt obisnuite, neperformante;
-pentru cre:;;e s-a dat prin tsrna
InVs = 9,20 iar pentru scoala s-a dat
prin tsrna In Iis= 6,0 pentru ipoteza
de functlonare norrnala:
- pentru caz de incendiu doar la crese
este dat prin tema InV; = 5,80,
avand in vedere existenta cazilor de
baie;
- la scoala nu s-a facut reducere de
debit in caz de incendiu, deorece nu
are dusuri;
- debitul de apa de consum vci s-a
stabilit cu ajutorul datelor din tabelele
2.4.25 si 2.4.26;
- debitul de apa de consum din
exterior v s-a stabilit pentru ipoteza
ce
ca in timpul incendiului fatanile de
baut apa continua sa functloneze;
- debitul total de consum Iici + lice se
rnajoreaza cu 10 % pentru acope-
rirea pierderilor de apa a retelei,
tinand seam de faptul ca aceasta
este ingropata in parnant;
- debitul necesar de apa pentru incen-
diului interior s-a stabilit pe baza da-
telor din tabelul 2.5.11 sl pentru in-
cendiul exterior pe baza datelor din
tabelul 2.6.4;
- pentru fiecare tronson de calcul, dia-
metrul conductei sl pierderile de sar-
cina liniare s-au stabilit cu ajutorul
nomogramei din fig. 2.4.68 sl tabelele
2.4.35 ~j 2.4.36 pentru conducte din
PVC 60,
- suma coeficientilor de rezlstenta 10-
cala I~ pentru fiecare tronson s-a sta-
bilit pe baza datelor din fig. 2.4.70 in
functie de viteza apei din fiecare tron-
son:
Tronson 1:
1 teu de derivatie 1x 2,0 =2,0
Total 2,0
Tabelul 2.6.15 a, pentru functionare
in ipoteza fara incendiu, are 0structura
asernanatoare cu tabelul 2.6.15 b, pen-
tru ipoteza de functionare in caz de in-
cendiu. in tabelul 2.6.15 a, sunt date
, debitele de calcul pentru incendiu, dar
nu sunt cuprinse in debitele de calcul
de pe fiecare tronson.
in ipoteza de functlonare normala,
s-au folosit vitezele economice, iar
pentru caz de incendiu s-a facut verifi-
carea daca pentru caz de incendiu,
, diametrele alese pentru functionarea
Inorrnala, permit transportarea debitelor
fara depasirea vitezei de 3 m/s. in ca-
zul functionaril normale, pe tronsonul 6
se rnentine acelasi diametru al conduc-
tei de alimentare cu apa ca pentru
tronsonul 5, deorece au ambele tron-
soane acelasl debit de calcul, iar in caz
de incendiu pe tronsonul 6, viteza
ajunge la valoarea de 3,2 mis, ceea ce
se considera acceptabil, depasirea
fiind doar de 6%.
in ansamblul de cladiri, blocul 85
avand 6 niveluri, are presiunea necesa-
ra Hnec de 250500 Pa , mai mare ca
i presiunea necesara a blocului 83 care
este de 197500 Pa. in regimul de
functionare norrnala presiunea dispo-
nibila la racordului blocului 85 este de
252818 Pa, astfel ca se aslqura pre-
: siunea necssara in punctul de racord.
Sarcina hidrodinamica necesara in
punctul de racord la reteaua exterioara
este:
-pentru ipoteza de functionare
norrnala Hnec =261530 Pa la un debit
de 9,24 lis.
- pentru ipoteza de functionare la
incendiu Hnec = 304935 Pa la un
debit de 15,77 lis.
Tronson 2:
1cot Dn 50 mm
1 teu de trecere
1x 1,0 = 1,0
1x 0,5 =0,5
Total 1,5
Tronsoane: 3; 4; 5; 6; 7; 8:
1teu de trecere 1x 0,5 = 0,5
Total 0,5
Tronson 9:
1 teu de derivatie
1robinet cu sertar
o, 125 mm
1x 2,0 = 2,0
1x 0,3 =0,3
Total 2,3
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa Instalalii sanitare
011X)0 0
r-,T""" C \J .......
0>10> (") C\I
O>C\I'<t 0
0>,C\I (") '<t
T""! C\I C\I : C\I
-
. . .
. . .
e
ci
~ ~
'1::
~
B
Cl
t:j""
I
e

""5 J .l .I >
"i 5.
E
I
~"
. !.
: : : s
C5
: : : :
i
i : . "
-8
I
: : : s
"
c
8
:::.
.!!!
,0 0>
,I '-
<0
I '- 0>
C\I
' I. {) ,
. '<t
i '<t
0'1X)0
r--- -
l- a i! ,0
r - 1 T " " " C \ I 'I '- : IX)'
1X)''<t <0
IX) iT"""1
,""',T""" C\I
---- -----
I. {) I. {)
0 0
0 0
0
IX)
'0> I '-
0
(")
''<t '<t
0,00
i~1 000
<O, ~~
IX)
" " ' 1 C \l T " ' " "
C\I;
,T"'""_~+t-_
, I. {)
I '-
0>
<0
~,
'<t
C\I
. IX)
<0
<0
<0
'<t
C\I
I - ;- -
;g
'C\I
0>
I. {)
o
o
o
0>
'<t
C\I
, IX)
T""
IX)
C\I
I. {)
C\I
0
IX)
0, T""
I. {) , (")
T"".
I. {)
I. {) I. {)
0
IX)
C\I C\I
I '- 0
C\I: ; (")
C\I: IX),
T"" 0,
C\I, (")1
i
I. {) I. {)
O! 01
.----~--+--
0
~, IX)
I '- C\I
IX)
C\I
'<t
I. {)
0, 0,
C\I'
'T""'
T"", : I. {).
C\I, ! (")
,
--T;,.: r--
T""_I
~ ._J _~
, !~,
I T"",
Igi
,I. {) i'<t
T""!
i '<t'
I '<t_
' 0> <0,
i (")_1
I C\I ri
. ;il
! IX)'
!
eo
C\I
N
o
. C\I
o
"S
0.
i=
...:
Z
+- - -
T"" ,C\I (") '<t
o
C\I
o
(")
o
N
(")
o
N
o
C\I
. ;i
(")
o
C\I
a i
o
C\I
. ;i
("),
-- _;_ - -j- -- -----t-- -: -
I. {)
I. {)
N,
IX)
II. {)
ri
o
C\I
c5.
o
C\I
a i
o
C\I
a i'
o
<0
N
o
o
C\I
a i
C\I
0
I. {)
0 0
0
. ;i
C\l 1 0
<0, (")
a i <0,
IX)
- - - ~- - , - - - - - r- - - -
'<t I. {) T"",
0> ' C'1. 1'-_
. ;i
0>
o
(")
I. {)
T""
<0
C\I
oi
'<t:
T"".
C\I
"t,
0'
- !
'<t!
C\I
a i
o
'<t
- I
IX) ,
Instalalii sanitare Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api
N
t:j '"
I.I::_ '"

"
_1- _;
0_, 10,10 10
co' - - 0
~IT-:o
(')
<0
<0
C\J
"
(')
co
C\J
Ol
"
(') (')
10
(') co <0
(')
<0
"
0
Ol
<0 1<0 ' ' <I "
C\J '10
"
'0
C\J
L
:C\J C\J
(')
o'~:8 8
lOiC\J ,Ol 10
Ol'<l" j O ~
. . 1 ~-,C\J
10
01
0
0 0
10,(,).10 0
Ol l ( ' ) <0 <0
! T " " <O ( ' )
i
:I:!: ~
,
~ir;: -- r;.::
<0, <0, <0 "
ooi o 0
-r
(')1(') (') (')
<0: <0, <0 <0
c :)10~0 0
T " " ' ' <I " , , , ( ' )
:T"""'
I
" " " Ol <0_ ' ~ <0_ cq
r"1T""";T"""
-~-f--'
C\J iC\J lC\J
I O_! 10_1~
T"""~""I""
,
1(')
C\J
, ~
1(')
C\J
r-,
. - --~------;-o -v-r- _->_
!~
,C\J
T " "
co
(')
;------------;- -t-----+--
10
o
'10 1 _
o
I
.(')
C \i
~o 0
'co co
i LO 10
1(') 1 1C\J
---+---i-" -+--, -f-+--~
18
,10
'co
o
o
i ~
C\J
'0
o
1C\J
o
1 1
---i- +- f- -. . ~--
, ' <I "
(')
'<1"-
I T " "
i : I' 1...
" '10
i _~ -1----1-
, , 10
I _
: C \J I
-t-- -+--
. . . :
z
C\J
" -
0'
co!
C \i
'
I
<0
o
C\J
o
a
o
coi
~1
Cap i t o l u l 2: In s t al al i i d e al i m en t ar e c u ap a Instalatii s an i t ar e
2.7. Instal~i p en bu ac u m u -
l ar ea (s t o c ar ea) ap ei r ec i
2.7.1. SoluJii constructive ,i
scheme p en t r u realizarea
instal..,ilor
Rezervoarele de acumulare a apei reci
se prevad pentru:
- instalatll alimentate cu apa rece dinretele
exterioare cu functionare intermitenta;
- retele interioare sau exterioare acaror ali-
mentare directa de la sursa cu cantita-
tile de apa necesare pentru acoperirea ne-
voilor menajere, tehnologice sau pentru
stingerea incendiilor nu este posibila din
punct de vedere tehnic sau nu este ra-
tlonala din punct de vedere economic;
- obieclive speciale Iacare ~ea pro-
cesului tehnologic sau combaterea unui in- :
cendiu, trebuie neaparatasigurate ~incaz I
deavarie asursei dealimentare cu apa. I
Rezervoarele executate din beton ar-
mat sl beton precomprimat (STAS 4165)
se clasirica dupa:
- pozita fata de sol: Iasol, ingropate, partial
ingropate, neingropate $i deasupra so-
lului (castele de apa);
- forma: cilindrice, paralelipipedice, tron- .
conice $i de forma speciala;
- numarul de compartimente pentru sto-
carea apei reci: cu 1 compartiment (re-
zervor simplu) $i cu camera de vane; cu
2 compartimente cup late cu statie de
pompare;
- legaturacu alte construclii: independente;
incluse in structura altor constructll
(statll de filtrare, de deferizare etc.).
Rezervoarele de acumulare a apei se
prevad cu posibilitati de alimentare direc-
ta pentru combaterea incendiilor.
2.7.1.1 Rezen/08re Is sol,lliIgropste
In sol
Rezervoarele ingropate si semiingropa-
te in sol sunt cele mai folosite, fiind asi-
gurata protectia terrnica a apei lavariatiile
temperaturii exterioare.
Rezervoarele partial ingropate pot fi cu:
acoperis placa cu capacitatl de la 25 la :
200 m
3
; acoperis cupola cu capacltatl de
la25 la300 m
3
; planseu ciuperca cu ca- 1
pacitatl de la 300 la 1000 m
3
.
Forma rezervoarelor la sol se adopta .
in functie de inscrierea avantajoasa in re-
lieful terenului, in cadrul incintelor sau in
structura altor construotll,
Infig. 2.7.1 ase prezinta unrezervor sim-
plu, deformacilinctic8., sernilngropat,p-ev8zut
cu camera de vane, iar infig. 2.7.1b schema
instalatiilor hidraulice aferente.
De regula, rezervoarele de acumulare
asigurastocarea apei necesarapentru con-
sum menajer, tehnologic sl pentru com-
baterea incendiului. Pentru a evita con- .
sumarea rezervei de apa necesara com-
baterii incendiului, pe conducta de distri-
butte se rnonteaza 0conducta de deza-
morsare. In perioadele cand rezervorul
se aM inrevizietehnica sau laaparitia unor
detectiuni ale acestuia, se inchid vanele
de pe conductele de alimentare ~distributie
sl se deschide vana de pe conducta de
ocolire a rezervorului, permitand in acest
fel continuarea alimenmrii cu apa a insta-
latiilor exterioare pe durata remedierii
defectlunilor aparute,
Rezervoarele ingropate in sol sunt
I(
a
~
2 -
6
5
7
12
I I
9 9I 1
'/ I I
! I 1
- -_ _- - - - - I - - - - - ~~~~~, ~- L~- ~
- - - -M - - - - -, -I - - ~
__ .... 1.. .~
8
~-----H_L--------"-I-~
10
3
4
b
Fig. 2.7.1. Ruarvor s l m p l u , p ar 1i al ingropat in s o l , c u ac o p er i , p l ac l :
a - vedere In plan $i sectiune A - A;
b -schema izometrice a instalatiilor hidraulice ale rezervorului;
1 - conducta de alimentare cu apa: 2 - robinet cu plutitor; 3 - conducta de distri-
butie aapei din rezervor; 4 - sorb; 4'- prim de golire a apei din rezervor; 5 - conduc-
ta de racord lapompe mobile pentru alimentarea cu apa necesara combaterii incen-
diilor; 6 - conducta pentru dezamorsare; 7 - conducta de preaplin; 8 - conducta
de golire a rezervorului; 9 - vana: 10 - plesa de trecere a conductelor prin
peretele rezervorului; 11 - nivelul rezervei de apa pentru combaterea incendiilor;
12 - conducta de ocolire a rezervorului de acumulare a apei; 13 - canal de aerisire.
In s t al a! i i s an i t ar e
Cap i t o l u l 2: In s t al a! i i d e al i m en t ar e c u ap a
prevazute cu conducte de aerisire.
Pentru trecerea conductelor prin pere-
tll rezervoarelor se prevad piese specia-
le pentru etansare,
Rezervoarele de acumulare din beton cu
2compartimente sunt cuplate, de regula,
cu statie de pompare a apei sl recipiente
de hidrofor ~i se adopta, in general, pen-
tru incinte industriale in vederea asigurarii
consumului tehnologic, menajer sl pentru
combaterea incendiului cu hidranti exteriori.
Rezervoarele pentru acumularea apei
reci au 0inaltime utila, masurata intre co-
ta radierului sl cota superloara de la
care incepe functionarea preaplinului sl
un spatiu pana la nivelul inferior al ele-
mentelor acoperisului. lnaltlrnea utila se
stabileste pe considerente tehnico-eco-
nomice tinand seama de schema teh-
nologica a alimentarii cu apa ~i de dimen-
siunile elementelor de rezlstenta ale
rezervorului, rezultate ca necesare pen-
tru diverse inaltimi utile. Spatlul llber are
inaltimea minima de 25 cm.
in cazul rezervoarelor amplasate in
zone avand un grad de seismicitate mai
mare de 7, inaltimea spatiului liber se va
spori in mod corespunzator ~i se prevad
ecrane sparge-val pentru a tine seama de
efectul sollcltarilor seismice asupra apei
inmagazinate.
La amplasarea rezervoarelor se jine sea-
ma de inscrierea corespunzatoare a
acestora in schema tehnologica de ali-
mentare cu aoa, precum si de conditil-
Ie de fundare ~i de stabilitate generala ~i
locala a terenului.
La alegerea amplasamentului se evita,
pe cat posibil, terenurile cu apa freatica,
terenurile macroporice, tasabile sau cu ca-
pacitate portanta redusa, precum sl ver-
santli cu pante abrupte. Se evita am-
plasarea rezervoarelor pe versantl nesta-
bili sau care i~i pot pierde stabilitatea da-
torlta lucrarllor de executare a rezer-
vorului.
Amplasarea rezervoarelor pentru apa
potabila se face astfel incat sa se asigu-
re in jurul lor 0zona de protectie sanitara
cu regim sever ale carei limite se stabilesc
in conformitate cu reglementarile spec i-
fice in vigoare.
2.7.1.2 CasteIe de.".
Castelul de apa (fig. 2.7.2) este un
ansamblu constructiv format dintr-un
rezervor de apa sustinut de 0construe-
tie in forma de turn sl avand cuva am-
plasata la 0ina~ime determinata deasupra
terenului, pentru a asigura distrlbutia
apei prin gravitatie.
Castelele de apa aslqura inmagazina-
rea unei rezerve deapa $i reglarea debitului
~i presiunii apei in reteaua de distrlbutie.
Castelele de apa se construiesc cu ca-
pacitatl intre 50 pana la 500 m
3
~i inal-
tirnl de 15, 25 ~i 30 m.
Forma cuvelor castelelor de apa poa-
te fi troncoruca, cllindrlca sau de tip
special. La trecerile conductelor prin
peretii sl fundul cuvei se utilizeaza pie-
se speciale care asigura atat etanseitatea,
cat sl preluarea deformatiilor cauzate
de variatiile de temperatura.
Castelul de apa este prevazut cu:
- instalajii dealimentare si distribujie a apei
sl anume: conducte de intrare a apei de
distributie (pentru consum menajer, teh-
nologic sl pentru combaterea incendiului),
de golire si de preaplin; pentru a se
rnentine nivelul minim al apei din rezer-
vor corespunzator rezervei de apa pen-
tru combaterea incendiului, conducta
de distrlbutie a apei pentru consum cu-
rent ~i tehnologic se executa sub forma
unui sifon (fig. 2.7.2), care se dezamor-
seaza cano nivelul apei tinde sa scada
sub nivelul minim sl intrerupe ie~irea
apei din rezervor;
- instalatie pentru semnalizarea nivelului
apei din rezervoare;
- instalajii ~i construcjii anexe necesare ex-
Fi g. 2.7.2. Cas t el d e ap i :
1 - cuva din beton armat; 2 - turn
cilindric; 3 - fundatie; 4 - conducta de
alimentare cu apa a rezervoarelor;
5 - conducta pentru consum tehnolo-
gic; 6 - conducta pentru apa de in-
cendiu; 7 - conducta de golire;
8 - conducta de preaplin; 9 - plutitor;
10 - scripete; 11 - mira gradata;
12 - indicator; 13 - varia de inchidere;
14 - racord fix; 15,16 - nivel functio-
nal apa: 17 - prea plin.
ploatarii ~i anume: lnstalatie electrlca
de iluminat; perafrasnet montat in partea
cea mai inalta a turnului; dispozitive
pentru ventilarea nanrala; scari de acces
sl pasarele interioare.
Castelele deapa se amplaseaza, deobi-
cei, in zonele industriale, tinand seama
de conditiile de: ordin economic, ex-
ploatare, natura ter.enului, gradul de
seismicitate, situatia vanturilor dominan-
te si sistematizarea zonei respective.
in cazul castelelor de apa amplasate in
zone cu grad de seismicitate mai mare de
7se recomanoa prevederea, la interiorul
cuvei, a unor ecrane sparge-val.
Castelele de apa prezinta urrnatoare-
Ie avantaje:
- asigura continuitatea alimentarii cu apa
pentru consum tehnologic ~i pentru
combaterea incendiului, sl in cazul in-
treruperii accidentale pe un timp limitat
a allrnentarf cu energie electrica (timp
in care pompele nu functioneaza), da-
torlta rezervei de apa acumulata in
cuva rezervorului;
- asigura alimentarea cu apa la presiunea
necesara a consumatorilor industriali
care au debite variabile in timp;
- ocupa un spatiu redus.
Dezavantajele castelelor de apa sunt
urrnatoarele:
- au un cost de investitie ridicat, astfel ca
nu sunt indicate pentru volume mari ale
cuvelor (peste 1 000 m
3
);
- prezlnta sensibilitate mare la cutre-
mur, avand 0rnasa foarte mare ridica-
ta la inaltime;
- sunt sensibile la influentele factorilor cli-
matici exteriori (vant, temperatura ridicata
sau scazuta etc.).
16 14 17 15 13
Fig. 2.7.3. Rezer vo r d e 1n1~me:
1- rezervor de inaltime; 2- conducta de
alimentare cu apa a rezervorului; 3- con-
ducta de alimentare cu apa a consuma-
tori lor; 4 - clapeta de retinere: 5 - prea-
plin; 6 - palnle de preaplin; 7 - sifon;
8- conducta de golire; 9 - conducta de
golire a rezervorului; 10 - robinet de
golire; 11 - tava: 12 - golirea tavei;
13 - robinet cu plutitor; 14 - aerisire;
15 - capac; 16 - izolatle: 17 - protectla
izolatlel; 18 - suport de sprijin.
Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa lastalatii sanitare
2.1.1.3 Rezervoare de ""ltIme
Permit acumularea unei rezerve de '
apa necesara cornpensarll variatiilor ora-
re ale debitului consumat, in condltiile
functioneril continue sau intermitente a i
surselor de alimentare cu apa,
Rezervorul fiind montat la 0inaltime de-
terminata, asigura distributia apei la sar-
cina hidrodinamica necesara in insta-
latia interioara,
Rezervorul de inaltime (fig. 2.7.3) poate
fi alimentat cu apa direct din conducta '
publica a retelei exterioare, cand sarci-
na hidrodinamica disponiblla in punctul
de racord este mai mare sau cel putin
egala cu sarcina hidrodmarnlca necesera i
ininstalata interioara, sau cu ajutorul pom- ;
pelor in cazul contrar. '
Apa este distribuita din rezervorul de '
inaltime in instalana interioara prin aceeasi
coloana prin care se face alimentarea cu
apa a rezervorului, printr-o conducta de '
legatura pe care se rnonteaza clapeta de
retinere, care are rolul de a permite tre-
cerea apei numai intr-un singur sens; in
acest fel, rezervorul de inaltime este '
prevazut cu 0conducta de preaplin prin
care se elirnina excesul de apa care ar
putea rezulta in cazul unei detectluni in-
tervenite pe conducta de alimentare sau
la robinetele cu plutitor.
Pentru evitarea contarninarli apei se in-
terzice legarea directa a preaplinului la ca-
nalizare; de aceea se prevede 0palnie ra-
cordata cu un sifon cu garda hldraulica
care are rolul de a impiedica pafrunderea
gazelor din conducta de canalizare in
inciiperea in care se atta montat rezervorul.
2.7.2. Calculul volumului necesar
(capac~i) rezervoarelor pentru
acumularea apei reci
Volumul sedetermina astfel incat sase
asigure rezerva de apa pentru consum !
menajer, in scopuri tehnologice ~i de
combatere a incendiului, cu relatia:
Vrez=Vden+lI;ne+Veomp [m
3
] (2.7.1)
sau
Vrez=Vden+Vav+Veomp [m
3
] (2.7.2)
in care:
V
rez
- reprezinta volumul total al rezervo-
rului de acumulare [m3];
V
den
- volumul necesar ca urmare a de-
nivelarii apei determinate de aspi-
rata apei in sorb [m3]; acest volum
se ia in considerare numai pentru
rezervoare avand peste 2000m
3
;
Vine - volumul rezervei de stingere a in-
cendiului [m3];
Vav - volumul rezervei pentru consum
menajer sau in scopuri tehnolo-
gice care sa asigure functionarea in
caz de avarie la sursa (lnstalatia de
alimentare a rezervorului) [m3];
Vcamp - volumul de compensare ee trebuie
acumulat pentru a se asigura func-
tionarea rationala a instalatiei [m3).
Pentru reducerea volumului rezervoarelor,
se recornanda amplasarea sorbului de
aspiratie in cuva sub nivelul fundului rezer-
vorului sl prevederea de dispozitive de re-
ducere a denivelarii in aspiratie; in cazurile
in care aceste masuri nu sunt posibile, la
stabilirea volumului total al rezervorului
se tine seama ~i de volumul de apa nece-
sar umplerii sectlunil de asezere a sorbu-
lui, precum ~i denivelarii apei la aspratia
in sorb.
2.1.2.1 CelculullfOlumulul rezerveI de
8 , .pentru comb8 terea Incendlului
Volumul se calculeaza cu relatia:
II;ne=lI;+ V
eons
- Va [m3] (2.7.3)
in care:
II; - este volumul de apa necesar stinge-
rii tuturor incendiilor simultane [m3];
Vcons - volumul de apa I'lCe! a" asiQll'f! riicon-
sumului de apa potabila sau indus-
triala pe timpul incendiului [m3];
Va - volumul minim de apa cu care re-
zervoarele pot fi alimentate in timpul
incendiului, care se determina cu re-
latia:
V
a
=3,6xT; Va min [m
3
] (2.7.4)
T; - durata teoretica a incendiului (sau, in
cazuri speciale, acea parte din durata
incendiului in care se poate asigura
alimentarea rezervorului) [h];
Va min - debitul minim de alimentare pe
timp de incendiu, determinat in
sectiunile de control situate la
intrarea apei in rezervoare [lis).
La determinarea rezervei de apa se au
in vedere urrnatoarele condltli:
- in cazul in care rezervoarele de inma-
gazinare sunt comune pentru apa po-
tabila sau industrlala si pentru stinge-
rea incendiului, la stabilirea capacltatli
rezervoarelor se ia in considerare cea
mai mare dintre rezervele de incendiu
sau de avarie;
- in caz de functionare in regim de ava-
rie se admite folosirea rezervei de in-
cendiu, cu luarea rnasunlor tehnico-or-
ganizatorice prevazute in lnstructiuru-
Ie de exploatare, necesare pentru func-
tionerea cu resmctil a consumului in re-
gim de avarie, remedierea operatlva a
avariei ~i intarirea rnasurilor de preve-
nire a incendiului in zonele afectate;
- volumul rezervei pentru incendiu poa-
te fi redus cu volumul Va numai in ca-
zul cand alimentarea rezervorului de la
sursa poate avea loc fara intrerupere,
in condltlile de siguranta prevazute de
prescriptii legale in vigoare, chiar in tim-
pul incendiului;
- instalatille speciale de stingere a incen-
diului (sprinklere, drencere) trebuie sa
aiba 0rezerva proprie, care sa asigu-
re functionarea lor in orice imprejura-
re, 0perloada minima de: 20min, cu
intregul debit de calcul la: cladiri indus-
triale monobloc, magazine, sali de
spectacol cu 0capacitate mai mare de
600locuri; 10min, cu debitul de eel pu-
tin 10lis la cladiri industriale sau civi-
le, obi~uite. Dimensionarea rezervei pro-
prii pentru lnstalatil speciale (sprinkle-
re ~ drencere) conform eelor de mai sus,
se poate face numai daca, in intervalul
de timp indicat, se asigura punerea in
functiune a sursei de baza care trebuie
sa asigure debitele de calcul necesare;
in caz contrar, se dimensioneaza rezerva
proprie, proportlonala cu debitul de
calcul ~i timpul real de punere in fun-
ctlune a sursei de baza:
- capacitatea bazinelor descoperite de apa
pentru incendiu se rnajoreaza cu ca-
pacitatea de apa care poate ingheta pe
timp de iarna sau care poate sase evap-
ore pe timp de vara:
- cand alimentarea cu apa a rezervoru-
lui se face dintr-o retea exterloara exis-
tenta care asigura debitul si presiunea
necesare in caz de incendiu, dar care
functoneaza cu intermitenta, se prevede
un rezervor care saasigure funcfionarea
timp de 10min a hidrantilor interiori ~i
timp de 60min a hidrantilor exteriori.
Pentru salile aglomerate se asigura
functionarea timp de 60min, fie a hi-
drantilor interiori, fie a celor exteriori, in-
stalatia dimensionandu-se la debitul
cel mai mare;
- rezerva de apa pentru alimentarea in-
stalatiilor speciale (sprinklere, drence-
re) poate fi pastrata Irnpreuna cu cea
pentru hidrantl interiori ~i exteriori;
- rezerva de apa pentru stingerea in-
cendiului poate fi pastrata impreuna cu
cantitatlte de apa necesare consumu-
lui menajer sau industrial cu respectarea
normelor sanitare, luandu-se rnasurl
ca saimpiediee folosirea rezervei de apa
pentru incendiu in alte scopuri.
Volumul rezervei de incendiu pentru cen-
tre populate se determina cu relatia:
V =T (a v +3 6 n1i -Ii) +
mc e sorarmax' Ie 51
+ i3,6 ~ i -r; [ m
3
]
i-I
(2.7.5)
in care:
Te - durata de calcul [h], a ineendiului ex-
terior care pentru centre populate se
ia Te= 3 h;
a - coeficient adimensional a carul valoa-
re se ia: a =0, 7, pentru retelele de dis-
tributie care nu asigura, la hldrantii
exteriori, presiunea necesera stingerii
directe a incendiului (aceasta presiune
trebuie sa nu fie mai mica de 0, 7 bar);
a=1, pentru retelele de distributie ca-
re asigura, la hidrantii exteriori, presiu-
nea necesara stingerii directe a incen-
diului;
lis orar max - debitul orar maxim al cerintei
de apa [m3/h];
n - numarul de incendii exterioare
Instala!ii sanitare Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu api
simultane care se ia, pentru centre po-
pulate, in functie demarimea centrului
populat, conform tabelului 2.6.3;
I i. - debitul pentru un incendiu exterior
te [l/s], care se stabileste astfel:
pentru centre populate, in functie de
rnarlmea centrului populat !;li a cla-
dirilor, conform datelor din tabelul
2.6.3;
I i. - debitul minim [m3/hJ , care poate fi '
51 asigurat deI a 0sursa, tara intrerupere,
chiar in timpul incendiului; pentru cen-
trele populate care au ~e >20 lis se
consloera 0avarie in ipoteza cea mai
defavorabila, dupa caz, la insta-
latille hidraulice, electrice, mecanice,
pneumatice etc. ale sursei cu deb-
itul cel mai mare;
v..- debitul pentru un incendiu exterior [lisJ ;
"
1 " ; - durata de calcul [hJ de functionare la
un incendiu a instalatlilor interioare,
cu debitul ~; care se deterrnina in
functie de felul instalatiilor !;li obiec-
telor protejate.
Pentru locahtatue din mediul rural,
volumul rezervei de incendiu este dat in
functie dedebitul maxim orar deapa pen-
tru nevoi gospodare!;lti sl de marirnea 10-
calitatii, dupa cum urmeaza:
- 0 rezerva de apa de 10m
3
, pentru