-

*
Marea
Crizii
s-a
decla~at
atunci
cdnd
un
colaps
flnanciar
din
SUA
a
atras
dupii
sine
o
crizii
economicii
mondialii.
Scii-
derea
productiei,
numiirul
mare
de
~omeri
~i
siiriicia
generalii
~i-au
pus
amprenta
asupra
anu1ui
1930,
avdnd
consecinfe
politice
de
1ungii
durata.
An 1918, Europa a 1nceput s~-~i re~ treptat
I dup~ ravagiile Primului Razboi Mondial.
Existau mari dificul~ti de revenire la ~

In special In Gennania 1nfran~, unde

confruntau gruparile politice 1nannate iar

O Bursa de Ac'iuni din New York, Wall

Street, in 1930. Criza a inceput pe 24
octombrie 1929, jar pana in julie 1932
indicele bursier a scazut la mai pu,in de un
sfert din valoarea sa anterioara.

O Costul uman al Crjzei. in martje 1929 exjs-

tau 1,2 miljoane de ~omeri in Marea Brjtanie.
pana in martje 1930, numarullor a ajuns la 1,7
mjljoane, jar pana in julie, 2,5 mjljoane.

rea inflatiei din periaada 1922-23 spulbernse

ecanamiile clasei mijlocii. insa, pana la sf~itul
anului 1920, situatia ecanamica parea sa se ti

stabilizat peste tat. Prasperitatea era inegala -nu

au fast niciadata mai putin de un milian de

~ameri In Marea Britanie, Intre cele daua

razboaie mandiale -iar citeva :tari, inclusiv

Marea Britanie ~i Germania, cereau Imprumuturi

SUA pentru plata datariilar de razboi, care erau

In marea lar majaritate sume de bani Imprumu-

tale de la alti creditari americani. insa, de vreme

ce ecanamia SUA praspera, nu pareau sa existe

pericale In astfel de dependente fmanciare.

Ramaru1nd neatinsa de razboiul care le afec-

rase prafund pe cancurentele sale, SUA mergea

lnainte, dand na~tere unei societati de cansum

apulente. Datarita cre~terii productiei, expartului

~i veniturilar populatiei, pareau sa nu existe

limite ale unei viitoare expansiuni, iar aptimis-

mu! american era reflectat In valarile crescinde

ale actiunilar vandute pe Wall Street, principala

bursa de actiuni din New Yark. De vreme ce

valarile actiunilar cre~teau din ce In ce mai mull,

sute de mii de aameni au ajuns la cancluzia ca

achizitianarea de actiuni era a metoda sigura ~i

u~ara de a face bani. Regulile pietei de actiuni

le-:iu pennis persaanelar de!;inataare de capital

putin sa cumpere "an the margin" -platind a

~ 253
 MARELE CRAH FINANCIAR

suma mial de bani -~i, In consecinta:, noile
companii proliferau; uneori, un grup de noi
companii putea fi i:nflintat doar cu ajutorul capi-
talului unei singure companii. in timp ce totul
mergea bine, fragilitatea acestor aranjamente nu
p~a importantl, iar cererea ridicatl de actiuni
a dus la cre~terea continua a preturi1or acestora.
Prabu~irea
Parn1.1n1928 ~i 1929, preturile actiunilor au cres-
cut uluitor. Apoi, In septembrie 1929, acestea au
Inceput s~ scada..Actionarii s-au a1annat, fiind In
cele din urma cup~i de panial. in 24 octom-
brie, zi care avea ~ fie numitl ':Joia Neagra", 12
milioane de actiuni au fost date spre vanzare -
iar acesta era doar Inceputul. Lucrurile au Ince-
put ~ se schimbe, lumea grabindu-se ~ vanda.
actiuni, mic~orandu-le preturile, pentru a putea
vinde rnai mult.
Cump~torii "on the margin" nu au putut s~
pl.:rteasc~~i ~i-au pierdut actiunile, iar grupurile
subcapitalizate de companii nu au reu~it ~-~i
acopere pierderile ~i au dat faliment. Parn1.la
sfa~itul anului, "prabu~irea" a ruinat mul1;i
indivizi ~i multe institutii, ~ubrezind Increderea
na1;iunii. Acesta nu a fost s~itul, de~i panica
vanz~rii ac1;iunilor incetase, preturile au
continuat s~ scada.timp de Inal aproape trei ani.
Minele, fabricile ~i rnagazinele erau afectate
In mod direct sau indirect de Criza:, deoarece
companiile au dat faliment, iar ~cile ~i Intre-
prinderile solicitau inapoierea imprumuturilor
acordate. prabU$irea Increderii publice a afectat
In special ~cile, ale carbr depuru1tori se
grabeau s~-~iretrag~ economiile; prin urrnare, In
jur de 5 000 de bwci americane au fost Inchise.
Apoi s-a f~cut simtit un ait efect zguduitor.
inchiderea unor fabrici ~i Intreprinderi a dus la
cre~terea numarului de ~meri. Pe langil aceasta,
reducerea puterii de cumpilrare a oamenilor
n1~i filn1 locuri de muncil a atras dupil sine
1nchiderea altor 1ntreprinderi, ~i a~a rnai departe.
Numilrul ~omerilor 1n SUA se ridica la 13
milioane sau rnai mult, iar lipsa adlposturilor ~i
siIr:lcia erau obi..,nuite. Aceasta a fost Marea Crizil
care nu a durat luni de zile, ci ani.
Efecte mondiale ale Crizei
Economiile tilri1or europene au fost curand
afectate de Marea Crizil, dar impactul deplin al
acesteia nu a fost simtit decit1n 1931. In rnai,
falimentul marii bilnci austriece Kreditanstalt a
atras dupil sine pn1bu~irea economicil a Europei
Centrale. Gerrnania, care depindea de imprumu-
turile ~i investitiile americane care dispilrusen1
atunci, a fost lovitl din plin, numarul de ~meri
ajungand 1n cele din unnilla ~asemilioane. Criza
Marii Britanii unna sil se de~eze dupil citeva
silptlm3ni ~i chiar ~i tilri mai putin industrializate,
cum erau Franta ~i ltalia, au fost grav afectate.
Diminuarea cererii de cafea, zahilr , bumbac ~i
matlsuri a dus la siln1cirea tilrilor de la Brazilia
paruI la Japonia.
Marea Crizil a avut un-tg important 1n marile
schimbilri politice din jurul anului 1930. Guver-
nul Laburist al Marii Britanii a cilzut iar Partidul
Laburist s-a destn1mat. Liderii laburi5ti au intrat 1n
coalitie alilturi de conservatori ~i liberali, for-
mand un Guvem National care a miC5orat aju-
toarele de ~ornaj ~i salarlile angajatilor civili.
Aceste noi milsuri economice stringente au dus
la izbucnirea unei revolte a rnarinei la Inver-
gordon, 1n Scotia, ~i la o serie de "~uri ale
foamei" ale ~omerilor protestatari; cel rnai
cunoscut flind Ma~ul de la Jarrow din anul1936.
Milsurile guvemamentale nu au reu~it sil "salve-
ze lira" iar Marea Blitanie a fost obligatl sa:aban-
doneze Standardul de Aur, menit s~ mentirul
stabilitatea fmanciarn. O aitl doctrirul IndnIgitl,
comertUlliber, a fost abandonatl atunci cand au
fast impuse tarife Ctaxelede import) asupra unui
nurrillr mare de m.I1fl1li sWine, In vederea
protej~lii propliilor industrii. Multe ~li au
adoptat aceastl politict, denumitl protectionism,
care a provocat restrangerea com~lui mondial
~i a Incetinit recuperarea economic~ a natiunilor.
In Germania, Criza a generat nemultumirile
care i-au adus pe Adolf Hider ~i pe naz~ti la
putere. In mod poate accidental, Hider a adoptat
politica economict promovatl Cfarn succes) In
Marea Blitanie de economistul John Maynard
Keynes -care stipula ct guvemele trebuiau sa:
cheltuie nu s~ economiseasct, Incepand lucrc1ri
publice de marl propol1il, care vor asigura loculi
de munct ~i vor pune econo~ -pe picioare.
Naz~tii cheltuiau bani multi pe armament,
refacerea drumurilor, pentru promovarea
planurilor de cucerire ale lui Hider, dar rezultatul
a fost cel prezis de Keynes: ~ornajul f~cea parte
din trecut iar Hider era plivit de restul populatiei
ca un f~cttor de minuni.
Militarismul a jucat un rol similar In Japonia.
in SUA, electoratul, s~tul de prezicerile
pre,'iedintelui Hoover ce sustinea ct prospelita-
tea era foarte aproape, l-a votat pe Franklin D.
Roosevelt ca pre~edinte. Planul de reforrne
"New Deal" ailui Roosevelt cuprindea proiecte
guvernamentale de tip keynesian, dar a fast
controversat, realizandu-se putine succese. .
Spre sf~itul anului 1930, lucrurile s-au
imburuItltit, de~i nu~l ~omerilor era Inct
foarte lidicat. Economia mondial:1 ~i-a revenit
complet doar dup~ 1939, cind rnzboiul a
asigurat locuri de munc~ pentru toti.

O Acest desen din

anul 1933 ilustreaza
instabilitatea din sis-
temul monetar inter-
national. pana la acea
vreme, Marea Brita-
nie a fost exclusa din
Standardul De Aur .

O ~omeri ce i~i a~-

teapta randul pentru a
primi mancare gratui-
t3, la unul din localu-
rile din Chicago ale lui
AI Capone, in 1930.
in acea perioad3, rata
~omajului in SUA tre-
cuse de zece la suta.

O Mar~ul toamei din

jarrow, 1936. Primul
mar~ de acest tel
avusese loc in 1932,
fiind organizat de
Comitetu! Na~ional a!
Muncitorilor .

O Franklin D
Roosevelt a devenit
pre~edinte al SUA in
1932. Planul de
reforme al acestuia,
intitulat "New Deal", E:'
includea efortul de a ~
stimula economia §
prin cheltuieli publice. ~

254