. ~ .

.
, I

rl
Pe
parcursul
istoriei,
feme.ile
au
fost
considerate
inferloare
fatii
de
biirbati.
Calea
drepturilor
garantate
de
lege
~i
a
afinniirii
largi
s-a
deschis
in
fata
lor
numai
in
secohll
al
XIX
-lea.
in
final
au
obtinut
~i
dreptu!
la
vot,
dar
acest
succes
a
insemnat
inceputul
unor
noi
hlPte.
-n civilizatiile erelor trecute situatia femeilor era
I
foarte diferita. In unele culturi nu erau
considerate decit proprietatea privata a
sotului sau a tatalui, in altele au primit o libertate
destul de mare ~i drepturi legale, da:r chiar ~i in
aceste civilizatii, barbatii, considerati sexul
superior, aveau mai multe drepturi.

Revendicari ini,iale
Cerinta egalitatii in drepturi a femeilor a aparut
prima data la sfi~itul secolului al XIX-lea, cind
dezvoltarea societatii ~i a cre~terii bunastarii au
creet posibilitatea ca unele femei sa se cultive ~i
astfel unele dintre ele au devenit scriitoare sau
artiste. Sub influenta Revolutiei Franceze din ~
1789 in toata Europa s-au raspindit idei radicale. ~
in Anglia in 1792 MalY Wollstonecraft a terminat
opera sa literara considerata azi clasica -In O Luptatoare de O Cum arata ~i
apararea drepturilor femeilor. Cu toate ca guver- seama a mi~carii afi~ul. sufragetele
nul englez, cu o atitudine du~manoasa fata de feministe. Emmeline nu stimau guvernul
Revolutia Franceza, a fortat in ilegalitate mi$carea Pankhurst (cea de liberal al lui Asquith
feminista, in secolul al XIX-lea s-a intensificat sus) a luptat cu (la stanga) care se
radicalismul politic ~i ~i-a atins multe scopuri. darzenie pentru apunea dreptului la
drepturile femeilor. vat al femeilar.
Fiica sa, Christabel
~ (sus) ~i prietena ei O Emily Davison a
o Annie Kenny (la
murit cand in 191 3
dreapta), o filatoare s-a aruncat in fata
de bumbac, s-au calului regelui.
alaturat mi~carii.

jns~ egalitatea sexelor 1n drepturi politice nu Astfel americanca Elizabeth Blackwell ~i

f~cea parte din aceste teluri, deoarece, dup~
conceptia epocii victoriene, femeia era "zana cea
buro" a ba.rbatului, care avea rolul natural de a
fi sotie, ~ ~i creatoare a c~minului familia1.
Sfidand aceast11 vedere rrulrginit11, citeva
femei au 1nceput s~-~i cearn drepturile. Perse-
verenta lor a fost 1n final1ncununat11 de succes,
s-a roscut legea care garanta fieclrei femei drep-
tu1 atat la proprii copii cit ~i la propriet11ti. De-
oarece portile universit~tilor Oxford ~i
Cambridge rnmaneau 1nchise 1n fata lor cu 1nca-
p~tanare, ele au creat ~coli superioare pentru
femei. in alte domenii, unele femei, luptand
solitar ~iprin eforturi eroice, au obtinut succese
profesiona1e; deci trebuiau s~ fie recunoscute.
O Emmeline Pankhurst in 1914 a incercat
sa inmaneze o peti~ie regelui in fa~a
palatului Buckingham, dar a fost arestata.
englezoaica Elizabeth Garett Anderson,
invingand orice greutate, au obtinut diplome in
medic~, iar Florence Nightingale, in timpul
rnzboiului din Crimea, prin munca sa plirul de
abnegatie a ridicat la rang de profesie.munca
surorilor medicale. O grimasa stranie a istoriei
este faptul ca pam! cind aceste personali~ti au
obtinut dreptulla munca (ca mijlocul suprem de
obtinere a libert:ltii, a independentei ~i a
respectului de sine), miile de femei s;lrace
f~ceau munci de corvoa& in conditii inumane
in mine ~i fabrici numai pentru simpla
subzistent:l. 5i aceasta era un fel de "egalitate",
un minerit egal, Impartit cu b~rbatii, din care
femeile au fost salvate de reforma legilor
referitoare la industrie ~i de nivelul de trai aflat
in cre~tere.
Atat pentru femeile reformatoare, cat ~i
pentru barbatii simpatizanti cu ~ea lor, a
239
 MI$CARI FEMINISTE

O Uniunea Politic3 O Mi~carea pentru

~i Social3 a Femeilor Eliberarea Femeilor
condus3 de desfa~urata in anii
Emmeline ~i 1960 a ob,inut
Christabel legiferarea
Pankhurst a sus,inut principiilor pentru
cu devotament ~anse- ~i salarii
eforturile f3cute egale. Lupta insa
pentru r3zboi. Ani continua ~i azi.
de-a randul sute de
femei au lucrat in
fabrici de
armament. Cu
munca lor efectuat3
in timpul primului
r3zboi mondial,
sufragetele au
ob,inut o
recunoa~tere
general3.

devenit tot mai evident faptul ca cel mai
important drept pentru femei l1 constituia
dreptul la vot. Lupta pentru dreptul la vot al
femeilor a luat amploare la mijlocul secolului ai
XIX-lea In Marea Britanie ~i In SUA. ~carea a
avut multi adepti, dar foarte greu a reu~it s:l
lnving:l conceptia traditional:1. in Marea Britanie
principalul oponent ai acestei aspira!;ii a fost
chiar o femeie, regina Victoria. Derularea
evenimentelor In multe t:1ri occidentale a fost
relativ asein:1n:ltoare. in cateva state luminate
(Noua Zee1and:l, Australia, Finlanda ~i NolVegia)
femeile au obtinut dreptul la vot lnc:l lnaintea
primului razboi mondial (1914-1918). in alte t:1ri
lupta s-a intensificat, dar nicaieri at;1tde dramatic
ca In Anglia. in 1903 In fruntea aripii cele mai
darze a mi,5c:lrii pentru obtinerea dreptului la vot
a ajuns Emmeline Pankhurst. Luptltoarele In
aceastl ~care, sufragetele, (dreptul la vot In
englez:I este suffrage) au lntrerupt adurulri
politice, s-au legat de garduri cu lanturi, .
lncercind astfel obtinerea revendicarilor. Dup:l
ce n-au fost de acord cu plata amenzilor, au
ajuns la lnchisoare, unde au intrat In greva
foamei, fiind alimentate apoi prin metode
artificiale bruta1e.
Armisti'iu in razboi
cand a izbucnit primul r:lzboi mondial,
majoritatea sufragetelor au suspendat lupta
imediat, iar acele femei care au intratln uzine
In locul b:lrbatilor plecati pe front, ~i-au
indeplinit telurile propuse. Acestea au
240
zdruncinat majoritatea argumentelor aduse
impotriva luptei lor pentru egalitatea politica"
Guvemul britanic a preferat s~ aprobe dreptul
femeilor la vot, decat s~ ri~te revigorarea
~arii" in perioada de dup~ rnzboi, atat Statele
Unite cit ~i multe state europene, au introdus
reforme asemanatoare" in anii urn1:ltori tot mai
multe meserii au devenit practicabile ~i pentru
femei, dar salariul lor a ramas mai mic, nu au
reu~it lns~ sa ai~ acces la multe meserii
"b~rb~te~ti" ~i reprezentau o minoritate
nesemnificativ~ 1n" cercurile conduc~toare
politice ~i economice.
Lupta continua
Aceste cauze au generat In anii 1960 Mi$carea de
Eliberare a Femeilor In Statele Unite (Women's
Lib), care apoi s-a extins ~i In Europa. Conceptia
acestei ~:lr.i a fost denumitl In special cu
termenul "feminism". Atentia mi,'icarii a fost
concentratl asupra egalitltii lntre sexe lntoate
domeniile ~i a abordat unele probleine mai
putin discutate anterior ca violul, Ml1Uirea
sexual:1~i avortul. Feministele au reu~it validarea
mai multor legi favorabile mai ales pe teritoriul
drepturilor egale ~i al salariz3rii. Aplicarea In
practic~ a acestor legi era deseori foarte
anevoioas~, chiar ~i atunci cand pentru
executarea lor au fost create corporalii
executive ~i de control. in multe P:1rti ale lumii
femeilor le lipsesc ~i cele mai elementare
drepturi, In multe locuri n-au nici dreptul de a-~i
a1egeviitorul sot.