Anatomie Curs 19.3.

2014
- Dezvoltarea cordului debuteaz aproximativ la a doua jumtate a sptmna 3 si este determinata de
creterea necesitailor nutritive pentru embrion care nu mai pot fi asigurate prin difuziune. In a doua
jumtate a sptmni 3 apar celulele cardiace primitive si care se localizeaz de o parte si de alta a liniei
primitive. Ulterior aceste celule migreaz prin linia primitiva si nti migreaz celulele care vor forma
tracturile eferente si care se plaseaz in poriunea cefalica, si apoi migreaz secvenial celulele care vor
forma bulbul cardiac ventriculul drept ventriculul stng si in final cele care vor forma sinusul venos. Odat
ptrunse prin linia primitiva celulele cardiace migreaz spre partea cefalica a embrionului. Si se vor plasa
rostral (anterosuperior) de membrana buccofaringeana si de plicele neurale. Totodat la nivelul regiuni
cefalice se formeaz faringele, endodermul care formeaz mucoasa faringelui are efect inductor asupra
celulelor cardiace primitive formnd mioblasti cardiaci. Masa aceasta celulara in aceasta regiune constituie
aria cardiogen. La nivelul mezodermului adiacent acestei mase apar nite insule sangvine insulele acestea
determina pe de o parte formarea elementelor sangvine si formeaz vase prin procesul de vasculogeneza.
Aceste insule sangvine se vor dispune si in lungul embrionului pe de o parte si de alta a linie mediane, ele
formnd mai trziu o pereche de vase ce vor forma aortele dorsale. Acest cmp cardiogen se gsete ventral
de membrana bucofaringiana iniial, prin creterea embrionului si mai ales a poriuni cefalice respectiv
veziculelor cerebrale care participa la formarea sistemului nervos central, partea cefalica creste rapid si se
dispune deasupra cmpului cardiogen. Odat cu dezvoltarea veziculelor cerebrale, are loc si plierea cranio-
caudala. Prin procesul de pliere cradnio-caudala, membrana bucofaringiana este tractionata anterior iar
zona cardiogena este mpinsa iniial in regiunea cervicala si apoi in regiunea toracala mpreun cu septul
transvers care participa la formarea m. diafragmic. Plierea cradiocaudala este completata si de pliere laterala
ce determina formarea peretilor trunchiului. In urma plieri laterale structurile perechi fuzioneaz spre
exemplu atriu (structural pereche) care fuzioneaz cele doua formnd atriu primitiv. In procesul de
deformare a cmpului caridogen, iniial cordul era legat de peretele posterior al embrionului printr-un
mezou cardiac dorsal. Mezoul acesta cardiac dorsal in timp dispare si in locul lui se formeaz sinusul
transvers al pericardului. Acest cmp cardiogen prin dezvoltare este nglobat in cavitatea intra-embrionara,
partea superioara a caviti intra-embrionare reprezint cavitatea pericardica. Prin dispariia mezoului
cardiac dorsal cordul rmne suspendat de 2 pedicului vasculari, un pedicul vascular caudal car corespunde
sinusului venos si un pedicul vascular cranial care corespunde tracturilor eferente. In aceasta etapa de
dezvoltare, aria cardiogena se prezinta ca un tub. In partea inferioara se gsete sinusul venos si aicea ajunge
sngele venos, trece prin tubul acesta cardiac in jurul cruia deja s-au format din mioblastii cardiaci, celule
miocardice care vor pompa sngele spre tracturile eferente. Iniial tubul era format dintr-un strat epitelial
cel care va forma endocardul, ulterior se dispune in jurul acestui strat epitelial mioblastii cardiaci care vor
forma celulele miocardice si deci stratul al doilea al miocardului. Intre stratul miocardic si cel endocardic
apare o masa gelatinoasa produsa de ctre celulele miocardice si care difereniaz cele 2 straturi. Celulele
mezoteliale aparinnd septului transvers formeaz pro-epicardul care se dezvolta in jurul tubului cardiac in
formare si din care va rezulta mai trziu epicardul.
- In ziua 23 aspectul ariei cardiogene este sub forma unui tub care de jos in sus este format din sinus venos
care cuprinde si atriu primitiv, ventricul primitiv, bulbul cardiac, si tracutrile eferente. Acest tub cardiac va
creste in lungime si sufer rotaie si pliere. Partea superioara a tubului cardiac se deplaseaz anterior inferior
si la dreapta iar partea inferioara se deplaseaz cranial sau superior, posterior si la stnga dndu-i in final
aspectul unei potcoave. Procesul de formare a ansei se finalizeaz in jurul zilei 28 prin deplasarea posterior si
superior a componentei inferioara, partea corespunztoare a atriului primitiv si o parte din sinusul venos vor
fii nglobare in cavitatea pericardica. Partea inferioara corespunde sinusului venos si atriului primitiv,
urmeaz apoi o poriune dilatata care reprezint ventriculul primitiv si intre atriu si ventricul se gsete o
poriune ngustata cruia ii corespunde in profunzime orificiului atrioventricular.
- Bulbul cardiac are 3 parii
o Reprezint partea ngustata a tubului cardiac cu excepia segmentului proximal.
Partea proximala este cea care va duce la formarea poriuni trabeculare a ventriculului drept
Partea mijlocie este conul cardiac si din el rezulta tracutrile eferente
Partea distila si din aceasta poriune se formeaz trunchiul arterial care se continua cu
rdcinile aortei si trunchiului pulmonar
- Evoluia sinusului venos:
o Format din 2 coarne:
Corn stng
Corn Drept
o Fiecare corn este format prin unirea a 3 vene
Vena vitelina
Vena ombilicala
Vena cardinala comuna: formata prin unirea venelor cardinale anterioara/posterioara
- Prin creterea cordului, formarea ansei cardiace si pe de alta parte formarea ficatului, toate aceste elemente
determina o schimbare a untului vascular de la stnga spre dreapta concomitent cu nchiderea unor vase:
o Are loc obliterarea venei ombilicale drepte venei viteline stngi si a segmentului supra hepatic a
venei ombilicale stngi, ulterior.
Rezultatul este o circulaie mai bogata prin cornul drept al sinusului venos in detrimentul
cornului stng. Pana in sptmna a 10-a se nchide si vena cardinala comuna stnga
rmnnd din ea doar o ramura subire venoasa reprezentata de vena oblica a atriului stng
iar din cornul stng rmne o poriune mica dilatata din care se formeaz sinusul coronar
- Singura comunicare intre fostul sinusul venos si atriu se face printr-un orificiu numit ostiu sinoatrial, acest
orificiu la interior prezinta 2 valve, valva venoasa dreapta si valva venoasa stnga. Cele 2 valve se unesc att
inferior cat si superior unde se prelungesc cu o proeminenta ce poarta numele de septul fals sau septul
spurium.
o Valva venoasa stnga mpreun cu septul fals se vor uni cu septul interatrial in formare. Valva
venoasa dreapta are o evoluie diferita, partea superioara degenereaz iar partea inferioara
formeaz valva venei cave inferioare si respectiv valva sinusului coronar.