Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 4

19.NOIEMBRIE.2012
Liberalismul
Se imparte in 2 mari familii liberalismul clasic si liberalismul
modern. Impartirea nu este stri!t !r"n"l"#i!a in sensul !a e$ista si a%i
liberali !are se !"nsi&era !lasi!i si e$ista elemente &e m"&ernitate liberal
in!lusi'e in se!"lul al (I() lea.
Liberalismul clasic se naste odata cu trecerea de la feudalism
la societatile burgheze. Inceputurile sale se gasesc in a doua
jumatate a secolului al XVII-lea, dar perioada sa de maxima
expansiune este sec al XIX-lea. *e%'"ltarea sa !lasi!a are l"! in U+ si SU,
el -in& ulteri"r e$p"rtat in Eur"pa C"ntinentala si ,meri!a Latina. ,re mai
multe idei de baza si anume
Individul este egoist de la natura si !a societatea refecta prin
modul in care e organizata egoismul individului.
rede intr-o liberatate mai degraba negativa, in sensul ca
individul trebuie lasat de sine statator si interventia statului
trebuie sa se rezume la a-l proteja.
!tatul este pt liberalii clasici un rau necesar asa cum spunea
"homas #aine, insa nu trebuie sub nicio forma sa-si
depaseasca atributiile. Liberalii !lasi!i a!!epta statul &"ar pt !a e
ne'"ie &e "r&ine. insa nu)l in%estrea%a pe a!esta !u ni!i" alta atributie
$ind adeptii statului minimal. In -ne a!easta 'i%iune se !"relea%a si
!u a!eea !a liberalismul !lasi! !"nsi&era esential r"lul s"!ietatii !i'ile.
!ocietatea civila este ceea care permite organizarea de jos in
sus a societatii, federeaza interesele indivizilor si se opune
conduitei abuzive a statului. Si s"!ietatea !i'ila este mar!ata &e
!"mpetitie supra'ietuin& &"ar a!ele f"rme !are ser'es! interesului
!etatenil"r. ,!estea -in& spuse. in interi"rul Liberalismulul !lasi! e$ista
mai multe &"!trine si te"rii. unele !"mplementare. altele paralele.
!%&L& '()#"*(IL%( +&"*(&L) !are se dezvolta in baza
ideilor initial enuntate de "homas ,obbes privind caracterul
natural la viata. E$tin%an& a!easta l"#i!a a lui /"bbes. -ohn Loc.e
include in sfera drepturilor naturale/ liberatatea si
proprietatea. &cestea vor $ premisele Liberalismului clasic
$ind totodata o 0atitudine0 in fata autoritarismului. Unul &in
parintii f"n&at"ri ai SU, "homas -e1erson numea aceste drepturi,
drepturi inalienabile in sensul ca nu pot $ cedate sau preluate
de catre stat sau de catre alte entitati. In l"#i!a &repturil"r
naturale. in&i'i%ii in!0eie un !"ntra!t !are are un !ara!ter mai &e#raba
impli!it. re!un"s!an& re!ipr"! a!este &repturi si in%estran& " aut"ritate
!u fun!tia &e a le pr"te1a. 'ominanta in sec al XVIII-lea, scoala
drepturilor naturale isi pierde din tarie odata cu multiplicarea
problemelor politice si sociale si cu consolidarea
conservatorismului si reactionalismului in sec al XIX-lea.
*tilitarismul repre%inta " teorie particulara in interiorul
liberalismului clasic le#ata in m"& spe!ial &e "pera -l"s"fului
britani! -erem2 3entham !are a cautat sa impuna un principiu in
virtutea caruia societatea sa poata alege intre bine si rau. *upa
Bent0am modul in care a fost pana la el cladita societatea a fost
unul gresit, intrucat nu a respectat interesele si nazuintele
cetatenilor. 2t a pune s"!ietatea pe " ba%a neutra si sanat"asa,
3entham propune instituirea principiului *tilitatii. C"nf"rm
a!estui prin!ipiu. la nivel individual cetatenii opteaza pt acele
activitati care le aduc un grad mai ridicat de placere evitand
tot ceea ce poate sa le produca durerea. ,stfel la "r#ani%area
mi!r"s"!iala in familii si !"munitati &e &imensiuni re&use. parintii fa!
t"t !eea !e este util pt un !"pil . aparan& astfel un #ra& mai mare &e
multumire &e!at !el e$istent in s"!ietatea mai lar#a. 3entham se
intreba cum putem organiza intreaga societate pe baza
principiului uitilitatii si raspunde la aceasta intrebare
&es!"perin& asa numita f"rmula a !elei mai mari feri!iri pt !ei mai
multi "ameni. C"n!ret guvernele vor trebui sa produca maximum
de utiliate pt cei mai multi dintre indivizi. In "r#ani%area si
a&ministrarea s"!ietatii #u'ernele '"r trebui sa !al!ule%e &upa f"rmula
lui BEN3/,M. resursele al"!ate &iferitel"r &"menii. a!"r&an& t"t"&ata
un #ra& mare &e aut"n"mie in&i'i%il"r.I*eile lui B. au f"st !"nsi&erate
intr)un !u'ant fante%iste. insa actiunea sa in favoarea principiului
utilitatii a avut ca rezultate deschiderea in interiorul societatii
a unor dezbateri privind drepturile femeilor, drepturile
minoritatilor, tragerea la raspundere a guvernelor pt actiunile
acestora, precum si rationalizarea utilizarii bugetelor. Spre
e$emplu un pr"ie!t !"n!ret reali%at &e Bent0am. este pan"pti!"n. ,i!i
Bent0am. a in!er!at sa !ree%e si sa f"n&e%e " m"&alitate alternati'a
&e "r#ani%are a sistemului !ar!elar. ba%at in primul ran& pe "r#ani%are
si supra'e#0ere si mult mai putin pe pri'atiuni si pe&epse. 2r"ie!tul a
!"stituit ba%a ref"rmarii mai mult"r sisteme !ar!elare &in lume.
Liberalismul )%+%4I este strans legat de nasterea
capitalismului si mai ales de practicile capitaliste din nordul
&ngliei si !cotia din sec al XVIII-lea. Este '"rba &espre a!el tip &e
!apitalism in !a&rul caruia reinvestirea pro$tului este nu numai
un act de maxima moralitate, ci si singura garantie pt
obtinerea mantuirii. Liberalismul e!"n"mi! se ba%ea%a in mare
masura pe !artea lui a&am smit0 1445 6b"#atia natiunil"r7. In a!easta
!mith demonstreaza modul in care prin investitie si prin
comert liber, natiunile pot deveni prospere intr-un timp relativ
scurt. Liberalismul e!"n"mi! e#ali%ea%a in felul a!esta intrea#a sfera a
e!"n"mi!ului !u piata. sa!rali%an& me!anismele pietii si
transf"rman&u)le in prin!ipii !e nu p"t - puse la in&"iala.
+einterventia statului in economie si libertatea pietei au
devenit in sec al XIX-lea principiile fundamentale ale modului
in care au functionat societatile din lumea &nglo-!axona si
inclusiv coloniile acestora. Repre%inta si asta%i un pun!t !entral in
pr"#ramele mult"r parti&e liberale &in !e in !e mai &es in eur"pa &e
est. ,meri!a latina sau asia &e su&)est. In a!este %"ne liberalismul
e!"n"mi! nu este insa !"mbinat asa !um se intampla in an#lia
se!"lului al (8III)lea !u " anumita eti!a a mun!ii. !u " anumita
resp"nsabilitate s"!iala si mai ales !u respe!tarea stri!ta a le#il"r &upa
!are este "r#ani%ata s"!ietatea.
'&(5I+I!4*L !%I&L se bazeaza pe reproducerea si aplicarea
ideilor biologului harles 'ar6in din lumea naturala in lumea
sociala. *ar9in aratase !a evolutia lumii naturale s-a realizat
prin supravietuirea speciilor si specimenelor care s-au adaptat
cel mai bine conditiilor de mediu. Ea a numit a!easta e'"lutie
SELEC3I, N,3UR,L,. refein&u)se stri!t la lumea bi"l"#i!a. La mi1l"!ul
se!"lului al (I()lea insa mai multi -l"s"- sau s!riit"ri britani!i au
in!er!at sa rep"&u!a #an&irea lui *ar9in &in lumea naturala in lumea
s"!iala. !amuel !4IL)! induce pt prima data aceasta id7e prin
lucrarea sa numita8 self help8 9:;<, acolo unde pledeaza pt
retragerea totala a statului din lumea sociala, permitandu-I
individului sa supravietuiasca in masura in care poate sa o
faca. el mai cunoscut adept al dar6inismului social a fost insa
,erbert !pencer in special in lucrarea sa =omul contra
statului8 9::>. !pencer a mers mai departe sustinand nu doar
ca statul nu trebuie sa se implice in disparitia indivizilor mai
putin dotati de la natura, ci in plus statul ar trebui sa intervina
ele insusi pt a asigura selectia indivizilor capabili sa duca la
dezvoltarea societatii. In felul a!esta &ar9insmul s"!ial se
in&epartea%a &e !el liberal si &e'ine " ba%a pt i&el"#ia fas!ista. Multi
liberali m"&erni au ne#at apartenenta a!estui !urrent la liberalism.pe
&e alta parte insa &ar9inismul s"!ial este !"ns"nant !u i&eea liberei
!"mpetitii. !u in&i'i&ualismul si e#"simul si !u libertatea t"tala in
interi"rul s"!ietatii. *e!i intr)un fel apartine unei versiuni extreme
de liberalism clasic.
+)%LI3)(&LI!4*L reprez o reactie a liberalismului clasic fata
de ceea ce adeptii sai au numit derivele socialiste ale
liberalismului modern. &pare undeva in anii 9<?@, odata cu
epuizarea !"&tului bunastarii si pe fondul crizelor care au lovit
omenirea in aceasta perioada. 2e s!urt se bazeaza pe o
necesitate a intoarcerii la fundamentele idelogice ale
liberalismului. Cea M,I imp"rtanta trasatura a sa este !eea !e unii
au numit fun&amentalismul e!"n"mi!. 2rin punerea in !entru
a!ti'itatil"r umane a a!ti'itatil"r e!"n"mi!e si prin re!ti-!area pietei
!are &e'ine un &umne%eu murit"r prin !are ne e$pli!am t"t !eea !e se
intampla in s"!ietate. Ariedrich von ,a2e. incearca sa motiveze
centralitatea pietei in interiorul societatii, aratand ca aceasta
determina un echilibru pe termen lung, aratan& !a a!easta si)a
aratat e-!a!itatea &e)a lun#ul timpului. subliniid faptul ca piata
este de fapt un mecanism democratic intru!at nimeni nu este
"bli#at sa !"nsume si !"nsumul &en"ta '"inta in&i'i%il"r ierar0i%an&
t"t"&ata pr"&u!at"rii si interme&iarii si aratan& in -ne !a piata este un
me!ansim !u " !"mp"nenta eti!a puterni!a intru!at distribuie fara
interventia vreunei vointe politice resursele in interiorul
societatii. &laturi de ,a2e., economistul &merican 4. Ariedman
este impotriva mecanismelor de redistribuire in interiorul
societatii. luptan& imp"tr'ia a !eea !e numeste statul asistential.
+)%LI3)(&LI!4*L a avut efecte importante !u mai multe "!a%ii,
in special in anii :@ intrucat a propulsat la putere personaje
precum premierul britanic 4argaret techer sau presedintele
&merican ronad regan. Mai mult insa ne"liberalsimul a f"st rapi&
imbratisat &e tarile !are au efe!tuat " tran%itie &e la !"munism la
&em"!ratie mai ales pt !a a permis privatizarea rapida a marilor
intreprinderi socialiste &e multe "ri &an& ar#umente imp"rti'a
"p"%antil"r !are erau pre"!upati &e !"sturile s"!iale ale pri'ati%arii.
LI3)(&LI!4*L 4%')(+
a fost speci$c secolului XX. & aparut undeva la sfarsitul
secolului al XIX-lea si a cunoscut mai multe perioade de
intensitate mai ales in anii 9<B@, si in anii 9<;@-9<C@. #unctul
sau de cotitura este repre%entat &e critica pe care liberalii incep
sa o faca in special in marea britanie si in special in legatura cu
efectele negative ale industrializarii. 2ra!ti! &e1a la sfarsitul sec
al XIX-lea in spatiul anglo-saxon prima mare etapa a in&ustriali%arii
ba%ata pe minierit si in&ustria na'ala in!epea sa isi arate limitele in
!"n&itiile in !are !"l"niile fa!eau !"n!urenta metr"p"lei si in'estit"rii
!autau sa #aseas!a f"rta &e mun!a mai ieftina in afara metr"p"lei.
*e1a !u a1ut"rul unui &ial"# !u te"reti!ienii mar$isti fusesera
remarcate efectele sociale devastatoare ale industrializarii si
mai ales fusese remarcat faptul ca statul este neputincios in
fata inchiderilor de fabrici si intreprinderi. *e a!eea " serie &e
liberali in!ep sa)si puna asemenea pr"bleme si &"res! sa re'i%uias!a
liberalismul. !eea !e a re%ultat a f"st " serie &e teorii mai putin clare
si mai putin coordonate decat liberalismul clasic. mer#an& insa
in intampinarea un"r ne'"i spe!i-!e ale s"!ietatii
Liberalismul modern dezvolta o teorie a individualitatii, care se
opune viziunii din liberalismul clasic pe care noi am denumit-o
individualism. 3e"ria in&i'i&ualitaii se bazeaza si pe trecerea de la
utilitarismul clasic la utilitarismul modern, mai ales prin
continuarea si amendarea idelor utilitariste a lui -erem2
bentham de catre john stuart mill.mill considera ca
individualitatea reprezinta o caracteristica proprie a $ecarui
om care trebuie valori$cata de catre societate. El !re&e !a nu
este su$cient sa garantam liberatatea, ci trebuie sa inventam
acele mijloace prin care individul isi va gasi calea in 'iata in
!un"stinta &e !au%a si fara sa $e impiedicat de conditia sa
materiala sau sociala. 4ill il !riti!a pe bent0am pt !a bent0am
fusese a&eptul satisfa!erii la ni'el in&i'i&ual si s"!ial a ne'"il"r &e
ba%a. Mill !re&e !a in felul a!esta s"!ietatea 'a sta#na si propune !a
alternati'a o implicare a statului si a societatii civile in ra$narea
si dezvoltarea individualitatii. Se fa!e astfel un pas inainte &e la
&"#ma !lasi!a a neinter'entiei inspre neresp"nsabili%area statului fata
&e &estinul pr"priil"r !etateni. Spre e$emplu mill spune ca in
domeniul comercial sau bancar statul nu are de ce sa intervina
pe cand in domeniul precum educatia sau cultura acesta
trebuie sa o faca, pentru simplul fapt ca indivizii nu sunt
capabili sa decida de la bun inceput in cunostina de cauza.
Libertatea pozitiva 'ine sa se opuna ideii negative de libertate
din liberalismul clasic si este le#ata de noua conceptie privind
individualitatea. Cel !are pune pt prima &ata a!easta pr"blema este
in a D-a jumatate a secolului al XIX- lea, $losoful si avocatul
Ereen in:uentat &e anumite !riti!i s"!ialiste.la a&resa liberalismului
!lasi! in primul ran& el contrazice ideea ca individual nu este
decat egoist de la natura a'ansan& e$emple pre!um familia sau
s"!ietatile primiti'e un&e exista peste tot dovezi de altruism. In al
&"ilea ran& #reen nu este &ea!"r& !u i&eea !"nf"rm !areia urmarirea
nerestri!ti"nata a pr"-tului p"ate repre%enta " ba%a m"rala pt
s"!ietate. *in !"ntra a!easta &u!e la ne&reptate s"!iala si &es!ali-!a
m"&ul in !are s"!ietatea este "r#ani%ata. Imp"tri'a a!estui tip &e
libertate pe !are el " numeste liberatea &e a muri &e f"ame. green
propune o viziune pozitiva asupra libertatii asociata cu
responsabilitatea si cu intelegerea celuilat. "otusi #reen
respin#e s"!ialismul e#alitarist si considera in continuare ca
indivizii trebuie sa se bazeze in primul rand pe ei insisi. Insa
libertatea !lasi!a trebuie !"re!tata si statul trebuie sa impedice
catastrofele sociale ajungand la idealul de a-I ajuta pe indivizi
pt ca acestia sa se ajute pe ei insisi. ;reen a f"st numit un liberal
s"!ialist sau primul !are a amen&at liberalismul f"l"sin& in m"&
!"nstient te%e &e s"r#inte s"!ialiste.
Liberalismul social se opune in principal neoliberalismului si
ideilor acestuia. Se &e%'"lta in prin!ipal in 2 etape ma1"re "&ata in
anii 19<0. in !"n&itiile marii !ri%e. si ap"i in peri"a&a 194=)194= in
!"n&itiile aparitiei statutului bunastarii. In anii B@, principalul
doctrinar al liberalismului social este economistul -ohn 4einart
Fe2nes care explica in mod coerent de ce statul trebuie sa
intervina in interiorul sferei economic-sociale. #rincipalul motiv
este faptul ca piata asa cum a aratat marea criza, se afa de
multe ori in imposibilitatea de a se autoregla iar procesul de
disfunctionare a pietei nu este unul lent, ci unul extrem de
brutal . +e>nes spune ca remediul pt aceste probleme este !eea
!e el numeste mana#ementul e!"n"mi! si anume aplicarea de catre
stat a unor politici in anumite situatii si in anumite sectotare
sa sustina consumul si sa limiteze oferta sau dupa caz invers.
,!easta inter'entie a statului nu se p"ate reali%a in afara un"r &e-!ite
ale bu#etului in e$er!itiu si &e multe "ri a!este &e-!ite p"t - sustinute
&"ar prin in:atie sau prin tiparirea &e m"ne&a. +e>nes ne spune insa
!a nu trebuie sa abu%am &e a!este mi1l"a!e si trebuie sa le !"re!tam
&ein&ata !e este p"sibil. Insa pe termen mediu, folosirea acestor
mecanisme poate stimula dezvoltarea economica si poate
corecta situatii sociale grave. el care a aplicat in buna masura
acest concept a fost presedintele (ossevelt in sua cu asa
numita +e6 'eal care a presupus concentrarea de resurse
bugetare, investirea lor in domenii si regiuni prioritare si apoi
corectarea in timp a de$citului printr-o politica esalonata de
infatie monetara. 2e termen me&iu ne6 deal a fost un succes
intrucat a permis creearea de milioane de locuri de munca in
sua si dezvoltarea unor intregi regiuni din partea vestica. Un
m"&el asemanat"r &ar mai putin !"n!entrat in timp a f"st statul
bunastarii &e &upa al 2 lea RM. &in eur"pa "!!i&entala.intr)un !"nte$t
e!"n"mi! fa'"rabil a!esta a permis !"n!entrarea &e resurse si
!resterea ni'elului &e trai pe " peri"a&a &e apr"ape <0 &e ani. *upa
!ri%ele !are au urmat in!lusi' asta%i multe familii &in eur"pa &e 'est se
ba%ea%a pe !apitalul a!umulat in a!easta peri"a&a. In -ne. la un ni'el
mai #eneral acest social-liberalism este sustinut in primul rand
de $losi$ precum john ra6ls 9??<- =o teorie a justitiei8. Ra9ls
sustine !a e!0itatea in interi"rul s"!ietatii nu p"ate - "btinuta altfel
&e!at printr)" re&istribuire. ,!easta re&istribuire trebuie insa sa se
ba%e%e pe !eea !e el numeste prin!ipiul &iferentei si anume !a in
interiorul societatii, singurele inegalitati care sunt acceptate
sunt inegalitatile care ii favorizeaza pe cei lipsiti de mijloace.
&cest lucru inseamna discriminare pozitiva pt categoriile
defavorizate si dirijarea de resurse pt stimularea acestor
categorii in interiorul societatii.ra9ls se pretin&e in !"ntinuare un
liberal intru!at !re&e !a in&i'i%ii au p"tential &iferit si !a s"!ietatea nu
p"ate &e!at re:e!ta a!easta &iferenta. Insa !re&e in reme&iul
re&istributi' !are intr)un fel m"rali%ea%a ine#alitatea. fa!an&)" sa
lu!re%e in fa'"area !el"r &efa'"ri%ati. !ocial liberalismul a fost
criticat de neoliberali $ind enuntat ca o forma mascata de
socialism.
"homas green