Ministerul Educaie Nationale

Colegiul Naional Alma Medica

Timioara Timi


PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A COLII
POSTLICEALE
Calificarea profesional: asistent medical
generalist



Coordonator: Absolvent:
Ferenczi Brigitta Simonia Slagean Albert




2014







2









NGRIJIRI ACORDATE
PACIENTULUI
CU INSUFICIENTA RENALA
ACUTA








3






MOTTO


Fiecare om este autorul propriei sale sanatati sau boli


BUDDHA

4

CUPRINS
MOTTO
ARGUMENT

CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DESPRE NURSING
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON
AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING
CAPITOLUL II
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL
NOTIUNI DE ANATOMIE
NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
CAPITOLUL III
NOTIUNI DESPRE BOALA INSUFICIENTA RENALA ACUTA
INSUFICIENTA RENALA
INSUFICIENTA RENALA ACUTA
CLASIFICARE IRA
MANIFESTARE IRA
FAZELE EVOLUTIVE ALE IRA
METODE DE DIAGNOSTICARE
INGRIJIREA PACIENTILOR CU IRA
PREGTIREA PACIENILOR PENTRU EXPLORRI RADIOLOGICE I FUNCIONALE
ALE APARATULUI RENAL
TRATAMENT

CAPITOLUL lV
ROLUL ASISTENTULUI
CAPITOLUL V
STUDII DE CAZ
CAZUL I
CAZUL II
CAZUL III
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
5



Argument


Avand un caz in familie, am ales aceasta lucrare ca prin studiul
insuficientei renale si a complicatiilor date de insuficienta renala sa
dobandesc cunostinte si abilitati noi de ingrijire care sa contrbuie la
imbunatatirea starii de sanatate si mai ales la prevenirea altor complicatii
majore.












6






CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DESPRE NURSING

1.1 Definitie:
1. OMS defineste nursing-ul ca o parte integrata a sistemului de ingrijire a sanatatii
cuprinzand:
Promovarea sanatatii
Prevenirea bolii
Ingrijirea persoanelor bolnave

2. VIRGINIA HENDERSON defineste nursing-ul: Sa ajuti individual, fie acesta
bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individual,
fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea
sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau constatarea
necesara pentru a o face, si sa actioneze in asa fel incat aceasta sa-si poarte de grija
singur cat mai curand posibil.
Nursa este persona care ingrijeste individul sau grupul de indivizi dintr-o
societate.
Nursa este pregatita si autorizata: sa desfasoare activitati de educatie pentru
sanatate;
sa participe ca membru integrat cu echipa din
sistemul de sanatate;
sa supravegheze si sa formeze viitoarele colege
precum si cadrele auxiliare care lucreaza;
este autorizata si pregatita sa fie implicata in
cercetare;
7


Nursa generalist are o pregatire pluridisciplinara, sociala, tehnica, practica, in
unitati sanitare dar si in comunitate.

1.2 Functiile nursei:
De natura independenta ( desfasoara activitati conform pregatirii)
De natura independenta (desfasoara activitati la indicatia medicului)
De natura independenta (colaboreaza cu alti profesionisti)
Alte functii (profesionala, educativa, economica, cercetare)

Asistenta generalista acorda: -ingrijiri primare de sanatate;
-ingrijiri secundare de sanatate;
-ingrijiri tertiare de sanatate.
Virginia Henderson creatoarea primei teorii stiintifice a nevoilor de ingrijire a omului
sanatos si bolnav, cunoscuta ca teoria celor 14 nevoi fundamentale ale omului

1.3 Cele 14 nevoi fundamentale ale Virginiei Henderson:
1. Nevoia de a respira si de a avea o circulatie adecvata
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
6. Nevoia de se imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale
8. Nevoa de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a actiona, conform propriilor convingeri si valori, de a practica
religia
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
13. Nevoia de a se recrea
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

1.4 Metode de lucru dupa Virginia Henderson
Comunicarea
Observarea
8

Interviul
Munca in echipa
Luarea de notite
Ascultarea
Aceste metode au un rol foarte important in aplicarea procesului de ingrijire.
Procesul de nursing este un proces organizat si planificat, o metoda rationala
de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune
stari de sanatate pentru individ, familie, comunitate.
Planul de ingrijire constituie un mijloc de comunicare a informatiilor pentru
toate persoanele implicate in ingrijirea pacientului, o documentatie referitoare la interventii
planificate pentru pacient.

1.5 Avantajele procesului de nursing:
Pentru asistent medical:
Permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului.
Evidentiaza legalitatea actiunilor
Creste profesionalismul
Creste responsabilitatea
Da satisfactie muncii
Pentru pacient:
Beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi
Incurajeaza pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de obtinerea unei bune
stari de sanatate.

9





CAPITOLUL II
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL

2.1 NOTIUNI DE ANATOMIE
Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar si genital. Cea mai mare
parte a produsilor de excretie se elimina, printr-un ansamblu de organe care formeaza
aparatul excretor.

- Aparatul urinar - este alcatuit din cei doi rinichi si de caile evacuatoare
ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezica urinara si uretra.

- Rinichii - organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de fasole si
sunt situati de o parte si alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, ncojurat
de un strat celulo-adipos si nvelit de o capsula fibroasa inextensibila,
este situat n loja renala.
10

Rinichii au o margine externa convexa, o margine interna concava si doi poli:
unul superior si altul inferior. Pe partea concava se afla hilul renal, alcatuit din artera si vena
renala, limfaticele, nervii, jonctiunea uretero-bazinetala. Rinichiul drept este situat ceva mai
jos dect cel stng. Loja renala este limitata n sus de diafragm, n spate de ultimele
doua coaste si dedesubtul lor de muschi si de aponevrozele lombare, iar nainte, de viscerele
abdominale. In jos, loja renala este deschisa (de aici, usurinta cu care se produce ptoza
renala). Situarea lombo-abdominala a rinichiului explica de ce durerile renale pot fi resimtite
lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si
de ce flegmoanele perinefritice cu evolutie superioara mbraca simptomatologie toracica.
Structura rinichiului
Este un organ parenchimatos alctuit din: capsula renal i esutul sau parenchimul
renal.
Capsula renal se prezint sub forma unui nveli fibro-elastic, care acoper
toat suprafaa rinichiului i care ader la parenchimul subdiacent.Capsula
renala este invelita la toate speciile, de o capsula adipoasa, mai abundenta la
nivelul hilului.
Parenchimul renal este alctuit dintr-o zon central, numit medular, i o
zon periferic, numit cortical,diferite ca aspect si structura
microscopicaputernic intrepatrunsa la nivelul unei linii de jonctiune cortico-
medulara.
Nefronul - unitatea anatomica si fiziologica a rinichilui, alcatuit din glomerul
(polul vascular) si tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se
evalueaza la 2 milioane.
Glomerulul - primul element al nefronului - este alcatuit dintr-un ghem
de capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente, provenita
din artera renala. Capilarele se reunesc apoi si formeaza, o arteriola
eferenta, care se capilarizeaza din nou n jurul primei portiuni a tubului
urinifer.
Tub urinifer - al doilea element al nefronului - se prezinta, sub forma
unui canal lung de 50 mm, format din urmatoarele segmente; capsula
Bowman, tubul contort proximal, ansa Henle,tubul contort distal si tubii
colectori. Capsula Bowman - are forma unei cupe care nconjuara
glomerulul si este alcatuit din doua, foite.
- Capsula Bowman, mpreuna cu glomerulul pe care l contine, poarta numele de
corpuscul Malpighi. Din tubi contorti distali, prin canalele colectoare si canalele
comune care se deschid n papilele renale, urina formata trece n calice si de
aici n bazinet.
Legatura bazinetelor cu vezica urinara - organ dotat cu o musculatura puternica si situat
n pelvis, napoia pubisului - este realizata, prin cele doua uretere. Traiectul abdomino-
pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre fibroame, chisturi
ovariene sau cancere recto-sigmoidiene.

11

- Uretra -canalul excretor al vezicii - are la femeie un traiect foarte scurt, spre
deosebire de barbat, la care traiectul este lung si traverseaza prostata, de unde
posibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenom, de prostata, cu rasunet
asupra ntregului arbore urinar.

Segmentul intermediar (ansa Heule), subtire este format din doua brate (descendent si
ascendent) unite intre ele printr-o bucla, are epiteliul turtit, fara microviri. Nefronii care au
glomerulii in zona corticala externa are ansa Heule scurta, in timp ce nefronii cu glomeruli in
zona externa a corticolei (juntamedulari) are ansa lunga, care coboara profund in medulara.
Segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge in corticala in
vecinatatea glomerulului propiu, in imediat contact cu arteriala aferenta. La acest nivel
epitelul tubular, la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente, prezinta
modificari si formeaza aparatul juxtaglomerular care secreta renina. Urmeaza o portiune
contorta situata in intregime in corticala. Mai multi tubi distali se unesc si se deschid in tubul
colector din structura piramidelor Malpighi.
VASCULARIZATIA RENALA
Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera renala, ramura
a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se imparte in ramuri interlobare (intre
piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei
piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza in arteriole, se
capilarizeaza din nou in jurul tubului respectiv (in medulara) si se deschid in venele
interlobulare, apoi in venele arcuate.
Venele, avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza in vena renala
care se deschide in vena cava inferioara.
INTERVATIA RENALA
Provine din plexul situat in hilul organului format in majoritate din fibre simpatice, dar si din
cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se
distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.

Fiecare rinichi prezinta doua fete, doua margini si doua extremitati.
Fata dorsala (Facies dorsalis) este neteda si convexa, venind n contact cu
musculatura abdominala sublombara.
Fata ventrala (Facies ventralis), neteda si convexa, este n contact cu fascia
renala si cu peritoneul parietal.
Marginea laterala (Margo lateralis) este convexa si mai alungita.
Marginea mediala (Margo medialis) este concava, mai scurta si la nivelul ei se
afla hilul renal (Hilus renalis), locul prin care din rinichi iese ureterul si patrunde
pediculul vasculo-nervos.
12

Sectiune prin rinichiul de feline (dupa Nickel, Schummer, Seiferle 1995)
A Capsula fibroasa; B Zona corticala; C, D Zona medulara; a Ureterul;
b Pelvisul renal; c Papile comune; d Coloanele renale; e Lobul renal; 1 A. si V. renale; 2 A.
si
V. subcorticale; 3
tesut adipos n sinusul renal.
n dreptul hilului renal parenchimul adaposteste sinusul renal (Sinus renalis) n
care este inclus pelvisul renal (Pelvis renalis) sau bazinetul, portiunea mai dilatata a
ureterului.
Extremitatea craniala si caudala (Extremitas cranialis et caudalis) sunt n
general convexe si se mai numesc polul cranial, respectiv polul caudal al rinichiului.
Rinichiul este un organ parenchimatos, nconjurat la exterior de capsula
fibroasa (Capsula fibrosa).
Parenchimul renal este alcatuit dintr-o corticala (Cortex renis) situata la periferie
imediat sub capsula fibroasa si o medulara (Medulla renis) plasata sub corticala.
Medulara este organizata n piramide renale (Pyramides renales) a caror baza si
laturi sunt nconjurate de corticala. Vrful piramidelor renale formeaza papilele
renale (Papilles renales) care, la unele specii pot fuziona ntre ele, formnd creasta
renala (Crista renalis).
Vascularizaia rinichiului, asigurat de artera renal, ramur din aorta abdominal, ptrunde
in rinichi prin hil. Din ea se desprind arterele interlobare, care merg printre piramidele
Malpighi. Ajunse la baza piramidelor Malpighi, arterele interlobare devin artere arcuate i
merg la limita dintre medular i cortical.
Din arterele arcuate pornesc, n cortical, arterele interlobulare, din care se desprind
arteriolele aferente care ajung la glomerulul renal. Din acesta iese apoi arteriola eferent.
Venele au un traiect invers arterelor i se vars n venele renale i apoi n vena cav
inferioar.
Circulatia sanguina intrarenala un sistem de autoreglare ce se realizeaza cu ajutorul
complexului jucstoglomerular prin sistemul renia-angiotensin.Concentratia sau relaxarea
celulelor musculare netede din peretele arteriorelor renale (aferente si eferente)permite
adaptarea presiunii si a debitului sanguindin glonerulla necesitatiile fiziologice ale
momentului.
Inervatia rinichiului este realizata de filetele orto- si parasimpatice din plexul situat in hilul
rinichiului.Aceste filete ajung la celulele musculare din peretele arterelor, mergand pana la
arteriolele aferente. Nu s-au observat terminatii nervoase in glomeruli sau pe celulele
epiteliale ele tubilor uriniferi.
13


Fiecare rinichi este format din trei portiuni: craniala, mijlocie, caudala; care nu corespund
lobilor din rinichii mamiferelor.La suprafata fiecarei portiuni se observa mici proeminente
poliedrice cu diametrul de 1-2 mm, care marcheaza lobulii renali, unitatile de baza ale
arhitecturii rinichiului aviar.
Lobul renal aviar prezinta o forma piramidala cu baza orientata spre suprafata rinichiului,
fiind delimitat de venele interlobulare ale sistemului port renal, insotite de tubii colectori si
perilobulari. Fiecare lobul are o zona corticala si alta medulara.Zona medulara ocupa varful
unei piramidei si cuprinde pe langa tubii colectori si ansele nefronilor de tip medular.Zona
corticala ocupa o mare parte din lobul fiind dispusa superficial spre baza lobulului. Contine
nefroni de tip cortical si medular, cu exceptia anselor nefronilor de tip medular.

Complexul juxtaglomerular este prezent la polul vascular al corpusculului, fiind format ca
si la mamifere din macula densa, din celule juxtaglomerulare si din lacis, cu celule
mezangiale chemoreceptoare. Macula densa de cea de la mamifere prin faptul ca celulele ei
apar mult mai inghesuite si mai putin inalte.Prezenta lascisuluia fost confirmata de
microscoipia electronica, dupa ce o lunga perioada de timp a fost discutata.
Tubul urinifer este format din: tub contor proximal, ce reprezinta jumatate din lungimea
tubului urinifer, ansa nefronului difera de nefronii corticali de cea de la cei medulari, tubul
contor contor distal, ce se continua cu tubul colector.
Tubul contor proximal prezinta aceeasi structura pentru ambele tipuri de nefroni.Nefrocitele
lui au margini in perie la polul apical, si organite celulare bine dezvoltate. Ansa nefronului
apre scurta la nefronul cortical si lunga la nefronuii medulari. Tubii colectori nfac legatura
intre tubii contorti dostali si conductele colectoareperilobulare.
Complexul Golgi este situat supranuclear, participand la elaborarea unei secretii mucoase,
cu rol de lubrifiere si protectie fata de urina foarte concentrata.Conductele colectoare inacep
la periferia cortexului lobular unde tubii colectori ai nefronului se deschid intr-un canal
colector secundar situat in varful fiecarui con medular.
In rinichiul aviar este prezent un sistem venos port, alimentat cu sange de doua vene- caudala
si craniana, cu origine in vena iliaca externa.ramificatiile venoase patrund in parenchimul
renal , unde se divid succesiv, continuandu-se cu venele intrelobulare aprovizioneaza cu
sange reteaua de capilare perilobulare,dupa care se termina pe suprafata rinichiului prin mici
vene stelate. Din reteaua de capilare polilobulare, sangele trece in vena centrolobulara si mai
departein ramurile de origine tale venelor renale, ce insotesc artera renala, ajungand in vena
cava caudala.In cortexul lobular, capilarele sunt de tip sinusoidal, in timp ce in zona
14

medulara exista capilare tipice.fluxul sanguin spre sistemul port renal este controlat de o
valva renala portala, cu aspect conic, prezenta in lumenul venei iliace externe. Valva
cuprinde fibre musculare netede puternic inervate de fibre adrenergice si colinergice.
Ureterul prezinta prin confluarea a 15-17 conducte principale.Mucoasa ureterului prezinta un
epiteliu pseudostratificat columnar.Epiteliu cuprinde doua categorii de celule:celulele
columnare inalte cu numerosi glicozaminoglicani neutri sau acizi ce poduc mucus;celule
cubice , rare cu tesut conjunctiv lax, cu infiltratii limfoide si noduli limfatici.
Tunica musculara apare mai redusa in conductele secundare si principale,fiind mai
dezvoltata la nivelul ureterului, unde este structurata in doua straturi, unul loncitudinal intern
si altul circulae extern.La deschiderea ureterului in uredenum, apare un al 3-lea strat cel
circular intern.Adventicea este formata din tesut conjunctiv lax.
La pasati urina este foarte concentrate, pastoasa, bogata in acid uric si urati,economisindu-se
pierderea apei. Acidul uric este sintetizat in ficat iar rinichiul il excreta din plasma sanguina
prin filtrare glomerulara si prin secretie tubulara.



Aparatul urinar are origine mezoblastica, dezvoltandu-se din zona intermediara a acestuia,
situate intre somite si lama laterala a mezoblastului, care va genera somatopleura si
splenohnopleura
In morfogeneza aparatului urinar se disting 3 etape: pronefrosul
mezonefrosul
metanefrosul
In prima etapa de dezvoltare,nefrotoamele ce corespund portiunii cervicale a coedonului
nefrogen se grupeaza si formeaza pronefrosul sau rinichiul primordial.Fiecare nefrotom
prezinta o extremitate mediala veziculara ce se prelungeste caudal cu un canalicul
Canaliculele conflueaza intre ele, rezultand un canal comun, ureterul primar sau canalul
Wolff, care se deschise caudal in cloaca. Pronefrosul involueaza si dispare foarte rapid,
persistand numai portiunea initiala a canalului Wolff.La mamifere pronefrosul este un organ
urinar rudimentar structurat, nefunctional, cu rol in a impulsiona dezvoltarea ureterului
primar.
15

In etapa a 2-a se structureaza mezonefrosul sau rinichiul intermediar prin gruparea
nefrotoamelor din regiunile dorsala si lombara ale embrionului, fapt pentru care rinichiul
intermediar mai este numit si rinichi toraco-lombar.
In etapa a 3-a se formeaza metanefrosul sau rinichiul definitive la mamifere.acesta vse
diferentiaza din ultimile nefrotoame ale cordonului nefrogen, unde masecelulare genereaza
formatiunitubulare, cu extremitatea veziculara in care patrunde unmanunchi de capilare.
Aceste formatiuni veziculare se transforma in glomeruli renali, in timp de la polul opus al
veziculei vor lua nastere celelalte parti ale nefronului.

Caile urinare se formeaza din mugurele ureteral. Care sedezvolta intens si se indreapta
catre zona metanefrogena.Extremitatea craniala a mugurelui ureteral va genera bazinetul
primitive.
Vezica urinara se dezvolta din endodermul intestinului posterior.La mascul ureterul se
varsa in vezica urinara, iar canalul Wolff ca va deveni canal deferent, varsandu-se in
portiunea prostatica a sinusului uro-genital, a carei portiune distala va forma uretra, care
continua cu o uretra foarte scurta. La ambele sexe , dupa dezvoltarea vezicii urinare, canalul
alantoidian se astupa , devenind ligamentul median ombilical.



Tulburari de dezvoltare a aparatului urinar


Pot interesa rinichiul, caile excretoare sau ambele componente. Ele se datoresc unor
tulburari de inductie intre ureterul primar in calitate de inductor si blastemul nefrogen ca
sinstem indus.
La nivelul rinichilor se pot intalni tulburari de dezvoltare: agenezia renala: dezvoltarea
incomplete; ectopia datorita unei migrari morfo genetice defectoase: rinichiul polichistic
congenitala.
In aplazia renala lipsa bazinetului si pedicului renal, iar ureterele apar slab dezvoltate,
fara lumen, datorita blocarii organogenezei in stadiile precoce. Aplazia este cauzata de
absenta procesului de inductie dintre mugurele ureteral si tesutul metamorfogen.
16

In cazul hipoplaziei se observa reducerea in volum a organului si scaderea numarului
de lobi, datorita unei insuficiente divizaru a mugurelui ureteral.
Aparitia rinichiului polichistic se datoreste lipseri de comunicare intre segmentul
secretor si cel excretor al rinichiului, incat segmental secretor se dilate, formand chisturi in
zona corticala.Chsturile pot sa apara si printr-o hiperplazie a tubilor colectori.
Ureterul dublu sau bifid apare datorita divizarii precoce a mugurelui ureteral.Daca
blastemul nefrogen se grupeaza in jurul celor doua uretere, pot aparea doi rinichi pe aceeasi
parte, fiecare avand ureterul sau.Ureterele se pot deschide aberrant in caile genitale female
sau in glanda veziculara, uretra sau rect la barbat. In cazul lipsei neuronilor vegetative
intramurali, apare megaureterul aganglionic congenital, in care segmental situate in amonte
de cel aganglionic si bazinetului sunt foarte dilatate.
Vezica urinara poate prezenta ca tulburari de dezvoltare:-exotrofia vezicii urinare,un
defect topographic, ce consta in exteriorizarea vezicii la nivelul peretelui abdominal: -
agenezia vezicii, cand datorita nedezvoltarii sinusului urirogenital, ureterele se deschid direct
intr-o portiune mai dilatata a ureterei: - dublarea vezicii urinare, ce apare prin septarea
longitudinala sau transversala, cu tendinta de duplicare a cloacae: - fistule vezico-rectale.
La nivelul uretrei se pot produce:- stricture congenitale sau duplicatii ale uretrei.In caz
de persistenta a canalului urac, pot aparea chisturi pe traiectul acestuia, iar urina se scurge
prin ombilic.


NOTIUNI DE FIZIOLOGICE
Rinichiul este un organ de importanta vitala si are numeroase functii, dintre care
functia principala consta n formarea urinei. Prin aceasta se asigura epurarea organismului de
substante toxice. Formarea urinei se datoreaza unui mecanism complex de filtrare la nivelul
glomerulilor si de reabsorbtie si secretie la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerular se
formeaza urina primitiva ( 150 1 urina primitiva/24 ore, din filtrarea a 1500 1 plasma). Urina
primitiva are compozitia plasmei, dar far proteine, lipide si elemente figurate. Contine deci
apa, glucoza, uree, acid uric si toti electrolitii sngelui.

In faza urmatoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomeruiar, se formeaza urina definitiva. Totusi la acest nivel se face o selectare: tubii
reabsorb total sau n mare cantitate substantele utile si n cantitate mica, pe cele toxice.
Substantele utile sunt substante cu prag, care sunt eliminate prin urina numai cnd
concentratia lor sanguina a depasit limitele fiziologice (apa, glucoza, NaCl, bicarbonati).
Substantele toxice sunt substante far prag, eliminarea lor urinara facndu-se imediat ce apar
n snge.

17

Apa este reabsorbit n proportie de 99%, 13513o1422n glucoza n ntregime
(conditia este ca n snge sa existe mai putin de 1,60 g glucoza %o), sarurile si n particular
clorura de sodiu, n proportie variabila (98-99%). Substantele toxice nu sunt reabsorbite
dect n proportie mai mica (33% uree, 75% acid uric). Rinichiul are si propietati secretorii,
putnd elimina si chiar secreta unele substante, ca amoniacul, cu rol foarte important n
echilibrul acido-bazic.

Deci, procesul de formare a urinii cuprinde o faza glomerular, n care prin
filtrare se formeaza urina initiala si o faza tubular, In care prin reabsorbtie si secretie se
formeaza urina definitiva. Caracterul de urina definitiva este dobndit de tubii distali prin
procesul de concentrare,sub influenta hormonului retrohipofizar. Dupa cantitatea de apa pe
care o are la dispozitie, rinichiul elimina unele substante ntr-o cantitate mai mare sau mai
mica de apa, rezultnd o urina cu densitate variabila.Urina formata permanent - diureza (1,5-
2,5 ml/min) - se depoziteaza n vezica urinara, de unde cnd se acumuleaza o anumita
cantitate (250-300 ml), se declanseaza reflex mictiunea - deschiderea sfncteralui vezical si
golirea vezicii.

Mictiunea - este un act constient, deschiderea si nchiderea sfincterului vezical
putnd fi comandate voluntar.



Explorarea functionala a rinichiului

Funcia renal de meninere a homeostaziilor mediului intern din organism se
realizeaz printr-o serie de mecanisme active, la nivelul rinichiului. Posibilitile
compensatoare ale rinichiului determin ca alterarea unui mecanism funcional dat s nu fie
urmat obligatoriu de o ineficien funcional a organului n ansamblul lui.
De aceea, studiul funciei renale trebuie s urmreasc:
Explorarea diferitelor mecanisme funcionale renale: irigaia renal, filtratul
glomerular, reabsorbia tubular secreia tubular mecanismul de acidifiere a urinii,
mecanismuil de diluie i concentraie.
Explorarea eficienei funciei renale, care se face prin studiul constantelor fizice i
chimice ale urinii i, mai ales, prin studiul constantelor mediului intern, meninute de
rinichi.
Explorarea diferitelor mecanisme prin care se realizeaz funcia renal se face pe
baza principiului clearance-ului. Clearance- ul unei substane reprezint numrul de ml de
palsm depurat n unitatea de timp (ntr-un minut).

Pentru obinerea de rezultate reproductibile clearance-urile renale trebuie s fie
executate n condiii clinice i biochinmice standardizate.


18

pregtirea bolnavului-repaus 12 ore
recoltarea urinei se realizeaz prin:
o miciune spontan (cnd exeist certitudinea unei goliri perfecte a vezicii)
o cateterism vezical (executat n condiii speciale de asepsie)
o cateterism vezical cu insuflare de aer urmat de aspiraie (cu ajutorul unei
seringi racordate la o sond vezical)
asigurarea unei diureze suficiente:
o diureza minim pentru un clearance este de 1,5 ml/minut
o n cazul unei alterri renale uoare, bolnavul trebuie s ingereze 500ml de app
n jumtate de or
o n cazul unei insuficiene renale grave, se hidrateaz pn la 10ml/kg corp
se determin suprafaa corporal dup nomograma lui Van Slyke, nomogram care
face lgtura ntre nlimea i greutatea corporal, pe de-o parte, i suprafaa corpului
pe de alt parte. Suprafaa corporal se constituie ntr-un factor de corecie al valorii
clearance - ului

2. Condiii biochimice
Substanele folosite pentru determinare
s fie tolerate foarte bine de organism
s fie filtrabile la nivelul glomerulului
s fie prezente n plasm sub form liber
s fie uor dozabile
metoda de dozare s fie simpl i precis
Rinichiul are si rol predominant n mentinerea echilibrului acido-bazic, prin
eliminarea de acizi si crutarea bazelor, mentinnd pH-ul la cea. 7,35. Rinichii mai
asigura constanta presiunii osmotice a plasmei eliminnd sau retinnd, dupa caz, apa si diferiti
electroliti.
In concluzie, rinichii ndeplinesc n organism trei functii de baza:
functia de epuratie sanguina;
functia de mentinera a echilibrului osmotic;
functia de mentinere a echilibrului acido-bazic.
Alterarea acestor functii conduce la aparitia sindromului de insuficienta renala,
urmata uneori de instalarea comei uremice.
19









20


CAPITOLUL III
NOTIUNI DESPRE BOALA INSUFICIENTA RENALA ACUTA

3. INSUFICIENTA RENALA
Definitie : Insuficienta renala reprezinta diminuarea capacitatii de
filtrare a rinichilor (necesara eliminarii reziduurilor din sange), asociata cu un
dezechilibru al organismului in saruri si apa si cu dificultati de reglare a tensiunii
arteriale. In general, insuficienta renala se caracterizeaza prin diminuarea functiei si a
numarului de nefroni (unitate de baza a rinichiului ce serveste la eliminarea toxinelor
din sange, elaborand urina primitiva).

Etiologie
Cauzele postrenale de insuficienta renala au la baza anumiti factori care
afecteaza eliminarea urinei:
21

Obstructia vezicii urinare sau a ureterelor poate determina senzatie de tensiune
lombara, deoarece rinichii continua sa secrete urina, insa aceasta nu poate fi eliminata
din cauza barajului intalnit si refuleaza in rinichi. Cand presiunea devine suficient de
mare, rinichii sunt afectati si se instaleaza insuficienta renala;
Hipertrofia prostatei sau cancerul de prostata poate bloca uretra si impiedica
golirea vezicii urinare;
De obicei, calculii renali (pietrele) afecteaza un singur rinichi si nu determina
insuficienta renala. Totusi, in cazul in care exista un rinichi unic (congenital sau
chirurgical), prezenta unui calcul poate duce la insuficienta renala.


Insuficienta renala poate fi de 2 tipuri : insuficienta renala cronica
insuficienta renala acuta


3.1 I NSUFI CI ENTA RENALA CRONI CA: (IRC) reprezinta afectiunea
caracterizata prin diminuarea lenta si progresiva a capacitatii de filtrare a rinichilor. Functia
principala a rinichilor este filtrarea si excretia excesului de apa si a substantelor toxice din
sange. Insuficienta renala cronica reprezinta etapa finala a bolilor renale bilaterale, in
special a glomerulonefritelor cronice, a glomerulonefrozelor si a pielonefritelor cronice, a
hipertensiunii arteriale maligne, cat si a obstructiilor cailor urinare.
Cea mai frecventa cauza a insuficientei renale cronice este diabetul zaharat.
Aceasta boala afecteaza vasele sangvine mici, inclusiv cele ale rinichilor, determinand
afectarea ireversibila a rinichilor.
Deseori, insuficienta renala cronica nu prezinta semne si simptome in stadiile
timpurii. In multe cazuri nu apar manifestari decat atunci cand functia renala scade sub 25 la
suta din capacitatea normala de functionare.
Diagnosticul de certitudine al insuficientei renale cronice poate fi stabilit prin
efectuarea unor examene complementare precum:
- ecografia
- tomografia computerizata (CT)
- rezonanta magnetica nucleara (RMN)
- biopsia renala

3.2 INSUFICIENTA RENALA ACUTA
Definitie: Insuficienta renala acuta este definita ca fiind o conditie
patologica in care rata filtrarii glomerulare este redusa brusc, ceea ce determina o retentie
acuta a unor metaboliti endogeni si exogeni (uree, creatinina, potasiu, fosfati, sulfati,
medicamente etc.), care sunt in mod normal eliminati de rinichi.

Etiologie
22

Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin faptul ca rinichii in mod brusc
nu-si mai indeplinesc functia. In mod normal rinichii filtreaza produsii de metabolism
(deseurile) si mentin nivelul normal de apa, sare si minerale (electroliti) din sange.
Cand rinichii nu mai functioneaza, produsii de metabolism, lichidele si
electrolitii se acumuleaza in organism, ceea ce poate duce la o situatie ce pune viata in
pericol.
Un numar de boli si conditii speciale pot face ca rinichii sa inceteze sa mai
functioneze in mod normal. Un pacient poate face insuficienta renala acuta daca acesta:
a pierdut o cantitate mare de sange. Aceasta situatie poate aparea din
cauza unei raniri grave sau unei interventii chirurgicale majore. S-a deshidratat din cauza ca
a vomitat sau din cauza excesului de diuretice
are o afectiune cardiaca serioasa, ca insuficienta cardiaca, infarct
miocardic, aritmie (ritm cardiac anormal), valori tensionale mari, endocardita, valvulopatie
sau tamponada cardiaca
are o afectiune care poate afecta rinichii sau ficatul, ca de
exemplu sindrom nefrotic, ciroza hepatica, lupus eritematos sistemic sau o alta boala care
cauzeaza inflamatia vaselor sanguine (vasculita)
are alta afectiune serioasa, ca malnutritie severa, arsuri, o vatamare
grava sau sindrom de strivire sau o infectie grava (sepsis)
a folosit medicamente care pot afecta rinichii, inclusiv antibiotice ca
gentamicina sau streptomicina, inhibitori de enzima de conversie pentru valorile tensionale
mari, antiinflamatoare nesteroidiene ca aspirina sau ibuprofenul sau substante de contrast
folosite in unele investigatii cu raze X
are o obstructie brusca la un anumit nivel pe traiectul urinar care
blocheaza eliminarea urinii din rinichi. Litiaza renala, tumorile, o injurie a tractului urinar
sau o prostata marita de volum pot cauza blocaje.

Insuficienta renala acuta (IRA) apare brusc atunci cand rinichii nu mai pot sa isi
indeplineasca functiile - de filtrarare a produsilor de metabolism si de eliminare a excesului
de apa si electroliti din organism.
Volumul de urina eliminata poate sa scada, si atunci se instaleaza oliguriacare
reprezinta situatia in care rinichii elimina sub 400 ml/zi de urina. Dar in cursul evolutiei
acestei afectiuni se poate ajunge la suprimarea completa a diurezei (anuria) adica rinichii nu
mai pot sa elimine deloc urina.
O alta situatie care se poate intalni in cursul instalarii insuficientei renale acute este ca
diureza (eliminarea de urina) sa fie normala sau chiar crescuta, ceea ce semnifica ca
mecanismele de concentrare ale urinii de la nivelul rinichilor au fost afectate.
Cele mai severe forme de insuficienta renala acuta se intalnesc la cei internati in spital,
in special cei internati in sectiile de anestezie si terapie intensiva.

3.3 CLASIFICARE:

I. Dup etiologie:
+ IRA de cauz prerenal (hipoperfuzie renal)
+ IRA intrinsec (afectarea structurii renale)
23

+ IRA postrenal (obstructiv)

II. Dup gradul de afectare al diurezei (forme ale IRA)
IRA cu diurez pstrat: diurez > 500 ml/zi (n special n IR intrinsec
sau datorat substanelor nefrotoxice)
IRA oliguric (<500 ml/zi)
IRA anuric (<100 ml/zi)

III. Criteriile RIFLE: n funcie de severitatea leziunilor
1. Risc: creterea creatininei x 1,5 sau reducerea RFG > 25%
2. Leziune (injury): dublarea creatininei sau reducerea RFG > 50%
3. Insuficien (failure): triplarea creatininei sau reducerea RFG > 75%
4. Pierdere (loss):insuficien renal acut persistent; pierderea complet a
funciei renale > 4 sptmni
5. Afectare renal terminal (end stage kidney disease): pierderea complet a
funciei renale
> 3 luni; RFG < 10%; necesit dializ sau transplant




Clasificarea dup etiologie:

I. IRA de cauze prerenale (reprezint 55-60% din cazurile de IRA)
4 n mod normal, rinichiul primete 22% din debitul cardiac 2
4 rinichiul normal poate tolera reduceri mari ale fluxului sanguin naintea
apariiei leziunilor renale;
4 NU compromite integritatea parenchimului renal
4 este reversibil n condiiile diagnosticului precoce i a refacerii
hemodinamicii renale
4 se caracterizeaz printr-o scdere acut a debitului urinar
Caracteristici generale

- alterarile sunt functionale, fara substrat lezional
- corectarea prompta a perfuziei renale restabileste functia renala
- vindecarea se face cu recuperare a functiei renale
- prognostic bun
- nu necesita folosirea mijloacelor de epurare extrarenala
- este forma de IRA in care profilaxia si tratamentul in fazele precoce au
maxima eficacitate si cele mai mari sanse de succes
- fara corectia precoce a deficitului de perfuzie renala, progreseaza catre IRA
intrinseca prin mecanism ischemic (necroza tubulara acuta)


24

Apare in urmatoarele situatii: diaree, varsaturi, deshidratare, peritonita, ocluzie
intestinala, sindrom hepato-renal, trombembolism, anevrism arterial disecant, hipertensiune
maligna, pierderi de sange in cazul traumatismelor, infarct miocardic acut, embolie
pulmonara, chirurgie cardiaca, insuficienta cardiaca severa.


II. IRA de cauze renale (reprezint 35-40% din cazurile de IRA)
4 se mai numete i IRA renal intrinsec sau azotemie renal
4 cnd perfuzia renal scade sub 25% din normal apar modificri
ischemice (figura 1)
4datorit ratei lor metabolice crescute, celulele epiteliale tubulare sunt cele
mai vulnerabile la leziuni ischemice.

Caracteristici generale:
- prezinta alterari morfologice ale rinichilor
- timp lung de evolutie
- necesita cel mai frecvent masuri de epurare extrarenala
- are prognosticul rezervat (se insoteste de mortalitte variabila in functie de
cauza)
- vindecarea poate fi completa sau cu deficit functional restant






Forme clinice:

1. Necroza tubular acut (NTA): distrugerea celulelor epiteliale tubulare
A. NTA ischemic
-aceleai cauze ca la IRA prerenal, dar insulta este mai sever i prelungit.
- hipovolemia determin hipotensiune, ischemie renal cu generarea de radicali liberi
de oxigen i reducerea generrii de ATP. n consecin apar leziuni celulare i necroza
neuniform a nefronului (poate afecta orice regiune a nefronului), favorizate i de eliberarea
de citokine inflamatorii (figura 1).
- va fi afectat reabsorbia Na la nivelul tubului proximal
Etiologie:
a. Ischemia renal prelungit (toate cauzele de IRA prerenal cnd acestea acioneaz pe o
durat lung sau cu o intensitate foarte mare): post-chirurgie cardio-vascular, hemoragii
grave, hipovolemii severe, complicaii obstetricale

b. Strile septice produc ischemie prin urmtoarele mecanisme:
- vasodilataie sistemic
- hipoperfuzie renal
25

- dereglarea secreiei de citokine - n strile septice IRA are etiologie mixt: prerenal i
renal

c. Traumatismele i arsurile severe produc ischemie prin efectele combinate ale
hipovolemiei, mioglobinuriei, altor toxine eliberate din celulele lezate


B. NTA nefrotoxic
Afecatrea tubilor este favorizat de: vasoconstricie, leziunile tubulare directe,
obstruciile intratubulare (prin detritusurile celulelor necrozate). Rinichiul este extrem de
sensibil la leziuni nefrotoxice datorit: perfuziei abundente, abilitii de a concentra toxine la
nivelul medularei i rolului su metabolic (transformarea unor ageni relativ inofensivi n
metabolii toxici).
Necroza este, deregul, uniform i limitat la tubul proximal.

Etiologie: prezena substanelor nefrotoxice (agravat de coexistena unei ischemii renale!):
a. Toxinelor endogene: produc obstrucie intratubular
- pigmeni: hemoglobina (hemolize patologice, accidente transfuzionale, intoxicaii cu
ciuperci, mucturi de arpe), mioglobina (rabdomioliza din sindromul de strivire,
electrocutare, efort excesiv, hipertermie, convulsii, alcoolism) pot crete n ser;
- lanurile uoare de Igl (n mielomul multiplu)
- acidul uric (guta, sindromul de liz tumoral)

b. Toxinelor exogene:
- medicamente nefrotoxice: antibiotice aminoglicozidice (gentamicin, neomicin,
tobramicin), chimioterapice (cisplatin), antifungice (amfotericina B)
- solveni organici,
- substane de contrast
- srurile metalelor grele (As, Pb, Hg HgCl2= sublimat)
- anestezice (metoxifluran)


2. Glomerulopatii: GN acute
26


3. Leziuni interstiiale: tumori, toxine, medicamente

4. Leziuni vasculare: HT arterial malign, vasculite renale, ocluzia arterei sau venei
renale

5. Pielonefrit acut bilateral

6. Defecte de coagulare: CID

7. Obstrucia tubular intrarenal: prin precipitarea la nivelul tubilor contori de:
urai (gut, post-chimio/radioterapie ce induc citoliz)
sulfamide, metotrexat (supradozaj)
lanuri uoare de Igl (precipitarea paraproteinelor n mielomul multiplu)
hemoglobina sau mioglobina (IRA mixt nefrotoxic i obstructiv)
oxalai



III. IRA de cauze postrenale (reprezint 5% din cazurile de IRA)
- se mai numete i IRA obstructiv sau azotemie postrenal
Caracteristici generale
- in tinp obstructia fluxului urinar duce la alterari parenchimatoase renale
- prognosticul depinde major de precocitarea reinstituirii fluxului urinar si de
prezenta infectiei urinare
- dezobstructia precoce duce la recuperarea functiei renale la valorile anterioare

Etiologie:
1. Obstructia tubular acut poate fi la nivel:
a) Intrarenal discutat la IRA intrinsec
b) Extrarenal:
- ocluzii ureterale (calculi, cheaguri, edem, tumori, fibroz retroperitoneal)
- ocluzii uretrale (stricturi)
- afeciuni vezicale (vezica neurogen, neoplasme)
- afeciunile prostatei (adenom, neoplasm)

2. Compresiuni externe: fibroz peritoneal, hematom retroperitoneal, tumori, abcese,
ligaturi chirurgicale accidentale





27

MANIFESTAREA
Tablou clinic
Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligoanurica (8-10 zile) si de faza de
reluare a diurezei, nsotita la nceput de poliurie.
Semnul esential n I.R.A. este oliguria pna la anurie; -pot exista cazuri cnd diureza
este pastrata, nsa este deficitara din punct de vedere calitativ;
Paralel apar semne de oboseala, stare de rau general, cefalee, varsaturi, meteorism,
limba "arsa", halena amoniacala, sughit, diaree, dispnee, tahipnee, respiratie Kiissmaul sau
Cheyne-Stokes, diateza hemoragica, somnolenta, agitatie psihomotorie, convulsii, coma n
forme foarte grave.

Manifestarea major a IRA = oligoanuria care se produce prin 3 mecanisme:


1. Scderea perfuziei renale (ischemia renal) i a filtrrii glomerulare - mecanismul
vascular este principalul mecanism incriminat n apariia oligoanuriei => declanarea
tulburrilor hemodinamice renale ce constau n scderea marcat a fluxului sanguin renal
(FSR) n zona cortical (90% este normal distribuit la acest nivel) cu redistribuirea lui ctre
zona medular.

Cauze : tulburrile hemodinamice au la baz vasoconstricia renal indus
de:
-creterea stimulrii simpato-adrenergice cu centralizarea
circulaiei
-activarea SRAA
-eliberarea de vasopresin
-eliberare de endotelin


vasoconstricia arteriolei eferente poate fi indus de:
- eliberarea intrarenal de angiotensin II
- redistribuirea fluxului sanguin renal dinspre cortical spre
medular
- perturbarea mecanismelor de autoreglare
Consecinele activrii acestor mecanisme:
scderea suprafeei de filtrare glomerular i a FG
creterea rezistentei vasculare renale
pierderea capacitii de autoreglare a FSR

2. Obstrucia tubular cu blocarea cilor de excreie prin:
- celule descuamate (hipoxia favorizeaz exfolierea celulelor tubulare i aderarea de alte
cellule tubulare)
- cilindri intratubulari: epiteliali, hematici (hemoglobina), hialini (mielom multiplu),
urici (tratamente chimio- i radioterapice)
28

- edemul ischemic
Obstrucia tubular creterea presiunii intraluminale creterea presiunii capsulare
reducerea RFG


3. Retrodifuziunea urinii:
Ischemia creterea permeabilitii tubulare
Obstrucia creterea presiunii tubulare
accelerarea reabsorbiei tubulare oligoanurie



FAZELE EVOLUTIVE ALE IRA

A. Faza de iniiere (debut)
B. Faza de stare
C. Faza de recuperare a funciei renale (convalescena)

A. Faza de iniiere (debut)
- este perioada de la expunerea la agentul cauzal (ischemie, toxine) pn la
instalarea leziunilor tubulare (ore, zile);
- predomin simptomatologia determinat de factorul cauzal:
cauzele prerenale: semnele de oc (hipovolemic, cardiogen
distributiv)
cauzele renale: semnele ischemiei renale prelungite sau a
nefrotoxicitii
cauzele postrenale: semnele blocajului intra/extrarenal
- funcia renal de excreie = alterat retenie azotat asimptomatic
- funciile de reglare a homeostaziei mediului intern i cea endocrin = nu sunt
afectate

Manifestri:
- oligurie (diurez < 500 ml/zi) la 50-60% din cazuri = forma oliguric
de debut
- restul de 40-50% din cazuri prezint diurez normal (diurez > 800
ml/zi) = forma nonoliguric de debut; persoanele cu IR fr oligurie au valori mai mari ale
RFG, excret mai multe deeuri azotate, ap i electrolii i au mai puine complicaii dect
cei cu oligurie.
- refacerea perfuziei renale sau eliminarea toxinelor n aceast faz
determin recuperarea complet a funciei renale.

Oliguria funcional se caracterizeaz prin (tabelul):
- leziuni renale moderate
- disproporionat a ureei comparativ cu creatinina (o RFG redus permite un
timp mai ndelungat particulelor mici, de tipul ureei s fie reabsorbite; creatinina are
molecul mai mare, este nedifuzibil, rmne n lichidul tubular i este excretat)
29

- FENa <1%: oliguria se datoreaz reducerii perfuziei renale; nefronii rspund n
mod adecvat prin reducerea FENa pentru a conserva volumul vascular
- densitate urinar > 1012 (capacitate de concentrare urinar normal)
- uree eliminat > 10 g/24 ore
- raport urinar Na/K < 1 = capacitate de conservare a Na n organism normal
Oligurie organic se caracterizeaz prin:
- leziuni renale severe (necroz tubular acut) cu afectarea funciilor tubulare
- densitate urinar < 1012 urin izo- / hipoton (incapacitate de concentrare
urinar)
- uree eliminat < 10 g/24 ore
- raport urinar Na/K > 1 = incapacitate de conservare a Na n organism.

OLIGURIA FUNCTIONALA
(IRA prerenala)
OLIGURIA ORGANICA
(NTA)
Leziuni tubulare - NTA
Densitatea urinara >1012 <1012
Uree/creatina plasmatica
(10 15:1)
20 30:1 10 15:1
Na uinar (mmol/l) <10 >20
FENa (excretia fractionata
de Na)
<1% (99% din Na filtrat este reabsorbit) >1%
Sedimentul urinar cilindrii hialini cilindrii granuloi, epiteliali, celule epiteliale
tubulare alterate, eritrocite

B. Faza de stare (sptmni, luni)
- este faza n care leziunile renale s-au instalat
- se caracterizeaza prin oligurie sau anurie, cu creterea ureei i creatininei
- sunt alterate toate funciile renale (FG, transport tubular, reglare a
homestaziei mediului intern i endocrin)
- alterarea homeostaziei mediului intern determin urmtoarele manifestri:

1. Retenia azotat: consta n nivelului seric al compuilor azotai neproteici
(CAN): uree, creatinin, ac.uric
Cauze:
alterarea funciei renale de excreie ( FG)
produciei CAN prin catabolismului proteic (distrucii tisulare,
febr, infecii)
Manifestri:
n IRA cu catabolism proteic normal:
ureea sanguin cu 10-20 mg%/zi
creatinina seric cu 0,5-1 mg%/zi
30

n IRA cu catabolism proteic :
ureea sanguin cu 40-100 mg%/zi
creatinina seric cu 2-5 mg%/zi(n procesele de mioliz
disproporionat fa de uree)

2. Alterarea bilanului apei: const n apariia unei hiperhidratrii globale
(intoxicaie cu ap)
Cauze:
blocarea eliminrii renale de ap (oligoanurie)
produciei de ap metabolic (400 ml/zi normal, 1000ml/zi n
catabolism )
Manifestri:
hiperhidratarea extracelular
hiperhidratare intracelular

3. Alterarea bilanului sodiului: const n apariia hiponatremiei
Cauze:
mecanismul diluional (retenia de ap > retenia de Na)
transmineralizare (toxinele uremice i acidoza inhib pompa Na/K
Na intra i K iese din celule, prin transport pasiv n virtutea gradientului de concentraie) ;
pierderi digestive de Na (vrsturi, diaree)







4. Alterarea bilanului potasiului: const n apariia hiperpotasemiei
Cauze:
eliminrii renale (oligo-anurie)
transmineralizare (toxinele uremice inhib pompa Na/K)
ieirea K-ului din celule (datorit acidozei metabolice, la schimb cu
intrarea H); eliberarea K din celule (distrucii tisulare)
Manifestri:
Potasiul creste cu 0,3-0,5 mEq/zi:
manifestri neuromusculare, cardiovasculare, renal
semne neuromusculare: astenie, mialgii, oboseal muscular
la valori ale K+ < 6,5 mEq/zi: - asimptomatic
- hipertonie vagal risc de moarte
subit (stop cardiac prin asistolie)
la valori ale K+ > 7 mEq/zi modificri EKG: T
amplu, ascuit; PR alungit; P aplatizat; QRS lrgit
la valori ale K+ > 11 mEq/zi stop cardiac (prin
fibrilaie ventricular)

31

5. Alterarea echilibrului acido-bazic
- const n apariia acidozei metabolice determinat de incapacitatea
excreiei sarcinii zilnice de anioni nevolatili (datorit oligoanuriei)
-acidoza este compensat respirator prin hiperventilaie reflex (clinic:
dispnee Kussmaul)

6. Alterarea bilanului fosforului, calciului si magneziului: const n
hiperfosfatemie, hipocalcemiei i hipomagneziemie
Hiperfosfatemia este determinat de:
- eliminrii renale a fosfailor
- eliberri tisulare crescute de fosfai (distrucii tisulare, catabolism crescut)


Hipocalcemia este determinat de:
- creterea raportului fosfo-calcic (datorit hiperfosfatemiei) precipitarea Ca sub form
de sruri de fosfat n esuturi
- absorbtiei intestinale a calciului datorit
Manifestri : - frecvent asimptomatic datorit efectului opus al acidozei metabolice
- induce hiperexcitabilitate neuromuscular (parestezii, crampe musculare) i modificri
EKG (alungirea QT i risc de fibrilaie ventricular)
Hipermagneziemia este determinat de:
- eliminrii urinare a Mg
- complic ocazional nefrotoxicitatea citostaticelor (amfotericina B, cisplatin) care lezeaz
predominent ramura ascendenta a ansei Henle (sediul reabsorbiei urinare a magneziului)
hipomagnezemie

Manifestari : hiperexcitabilitate neuro-musculara i aritmii cardiace

C. Faza de recuperare a funciei renale: este etapa de reparare a leziunilor renale, n care
funcia renal normal este recuperat
Const n:
reluarea diurezei cu poliurie
FG, ureea i creatinina revin treptat la valorile normale; creatinina
poate necesita 3-12 luni pentru a reveni la valorile normale
regenerarea progresiv a celulelor epiteliului tubular recuperarea
funciilor renale de concentrare i diluie - la unii pacieni funcia glomerular sau tubular
NU se recupereaz complet
pierderile de Na, ap, bicarbonat, K pot fi importante i pot pune n
pericol viaa pacienilor, motiv pentru care balana hidric trebuie atent monitorizat, iar
pierderile trebuie nlocuite.



METODE DE DIAGNOSTICARE

32

Pentru diagnosticarea IRA, sunt efectuate teste de sange si urina pentru depistarea
unor anomalii in nivelul de uree, creatinina si potasiu. Este de asemenea masurata cantitatea
de urina emisa zilnic.

Examene complementare
Ecografia, tomografia computerizata (CT) si imageria prin rezonanta magnetica
(IRM) sunt examene ce permit punerea in evidenta a unei eventuale obstructii a cailor
urinare.
Explorarile paraclinice evidentieaza:
> acidoza
> cresterea produsilor de putrefactie intestinala;
> hiperpotasemie;
> hipocalcemie;
> hiperazotemie;
> hiperglicemie.

Inspectia locala poate constata:
Bombarea regiunii lombare n tumori renale sau bombarea regiunii suprapubiene
n caz de retentie de urina cu glob vezical. Se obtin informatii importante prin palpare.
Manevra importanta n bolile renale este percutarea regiunii lombare cu vrful
degetelor sau cu marginea cubitala a mnii care declanseaza, dureri vii n caz de litiaza
renala, pielonefrite, glomerulonefrita acuta.
Un examen important este tuseul rectal care permite depistarea unui obstacol n
micul bazin: la barbati - prostata, la femei - tumora pelvina.
Examenul cardiovascular este deosebit de pretios, pe de o parte datorita interesarii
rinichiului n numeroase afectiuni cardiovasculare (HTA), pe de alta parte interesarii cordului
n unele boli renale (glomerulonefrite).



INGRIJIREA PACIENTILOR CU INSUFICIENTA RENALA

C Asigurarea conditiilor de ngrijire a bolnavului
C asistenta va avea n vedere masurile care se iau n toate cazurile date, asigurnd doua
paturi de lna cu care va acoperi bolnavul si va ncalzi patul n prealabil cu termofoare;
Cse acorda ngrijiri igienice corespunzatoare;
Cbolnavii cu I.R.A. sunt mai susceptibili si necesita precautii mai mari n privinta
igienei si curateniei.
C Supravegherea bolnavului
C asistenta va vizita bolnavul ct mai des, chiar Iara solicitare;
C va urmari si nota manifestarile patologice cum sunt: hemoragii, manifestari
de comportament, contractii sau convulsii si le va raporta medicului;
C va nota volumetric eliminarile de lichide;
33

Crecolteaza urina la bolnavii agitati sau n coma prin intermediul sondei respectnd
regulile de asepsie;
Casistenta va determina densitatea fiecarei emisii de urina si o vanotanF.O.;
Cva urmarii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipatie va face clisma evacuatoare.
Este foarte importanta evidenta exacta a diurezei, deoarece este baza de pornire a
tratamentului si criteriul de orientare a medicului.
C Recoltarea probelor de laborator
Casistenta va recolta snge pentru determinarea ureei, creatininei, rezervei
alcaline, pH-ului, ionogramei;
Cva recolta urina pentru analizele obisnuite si pentru dozarea ureei urmare.


C Corectarea echilibrului hidroelectrolitic
-se va urmari si nota cu foarte mare exactitate cantitatile de lichide pierdute si se vor
administra lichide cte 50-60 ml pentru fiecare grad de febra, deoarece cantitatea de lichide
administrate n 24 de ore este n functie de pierderi, la care se adauga 400-500 ml;
-la calcularea aportului de lichide se vor lua n considerare lichidele ingerate din bauturi
sau alimente, perfuzie, clisme hidratate;
-pentru a preveni hiperhidratarea se controleaza zilnic greutatea corporala;
-aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi;
-cnd hidratarea orala nu este posibila, cantitatea necesara de lichide se va introduce
i.v. n pefuzie lenta folosind glucoza 10-20%;
-calea de administrare si compozitia lichidelor n vederea mentinerii echilibrului
hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic n functie de ionograma;

C mpiedicarea acumularii produsilor azotati n cazul anuriei si asigurarea
regimului dietetic
Pentru a diminua retentia de produsi azotati si eatabolismul protidic, se va asigura un
regim alimentar bogat n glucide si lipide care sa asigure un aport de 2000 calorii/zi.
Regimul va consta din:
. orez fiert;
. paste fainoase;
. unt;
. ulei;
. biscuiti;
. zahar.
Se exclud:
. pinea;
. lactatele;
. ouale;
. fructele uscate;
. carnea;
34

. pestele;
. alimentele cu continut mare de K;
. sucuri de fructe.
-daca bolnavul nu poate nghiti sau vomita, asistenta l va alimenta prin sonda;
-n caz de coma sau precoma se va administra glucoza 5% intravenos. Ritmul de perfuzie
nu trebuie sa depaseasca 0,4 g glucoza/kg corp/ora;
-dieta va fi suplimentata cu vitamine-suprimarea completa a proteinelor nu trebuie
sa depaseasca 10-15 zile deoarece lipsa aminoacizilor esentiali creste catabolismul
protidic.

Restabilirea diurezei n cazul oliguriei si tratarea anuriei
-pentru restabilirea diurezei asistentei va administra la indicatia medicului Manitol 60-80
ml si Furosemid 150 mg din 3 n 3 ore timp de 12 ore;
-asistenta va urmari si nota daca se reia sau daca se produce o crestere a diurezei;
-se considera ca tratamentul este eficace numai daca se produce o diureza de 40
ml/ora;
-diureticele se administreaza numai dupa corectarea volemiei;
-asistenta nu trebuie sa actioneze independent n administrarea
medicamentelor;

C Ingrijiri care primesc manifestari supraadaugate
-asistenta va avea pregatite medicamente pentru combaterea varsaturilor, diareei,
convulsiilor, starilor de agitatie;
-n varsaturile rebele se va goli stomacul prin sonda si se va face spalatura stomacala
eliminnd o cantitate de substanta azotata din organism;
-diareile daca nu sunt masive, nu vor fi oprite;
-n caz de hipercalcemie asistenta va avea pregatit calciu gluconic 10%, bicarbonat de Na
2-3%, 10-15 ml solutie hipertona de glucoza tamponata cu insulina;
-n caz de acidoza, cnd rezerva alcalina scade iar pH-ul este sub 7,5 se face corectarea
prin administrarea de bicarbonat de Na sub controlul permanent al pH-ului;
-complicatiile cardiovasculare, respiratorii si infectioase, se previn printr-o supraveghere
permanenta a bolnavului si prin administrarea judicioasa a lichidelor.

Indepartarea produsilor de catabolism
-cnd tratamentul obisnuit a ramas ineficace se utilizeaza dializa cu ajutorul careia se
poate elimina excesul de compusi azotati de apa si electroliti.

Hemodializa sau rinichiul artificial
Hemodializa este cea mai eficace metod de epurare extrarenal, epureaz sngele n afara
organismului utiliznd pentru dializ membrane de celofan sau cuprofan.
Pentru acest scop exist mai multe tipuri de aparate:
35

1. aparat cu membran dializant n form de tub;
2. aparat cu membran ntins ntre dou placi din material plastic;
3. rinichi cu fibre capilare.

Elementul esenial al rinichiului artificial este membrana dializant. Aceasta
permite schimburile de substan ntre snge i lichidul dializant.
Principiul hemodializei se bazeaz pe epurarea extracorporai a sngelui introdus
n aparat care circul n mod continuu n interiorul tubului ce este n contact cu membrana
dializant, dup care este introdus n organism printr-o ven.

ETAPELE DE REALIZARE A HEMODIALIZEI:
1. Pregtirea aparaturii i a materialelor:
-asistenta pregtete aparatul de hemodializa dup o prealabil sterilizare a
tuburilor, pieselor i sticlriei;
-pregtirea soluiei dializane format din: clorura de Na, clomra de K, clorur
de Mg, clorura ce Ca, bicarbonat de Na i glucoza realiznd un mediu uor hipertonic;
-cantitatea de lichid dializant poate ajunge pn la 100 1;
-se pregtesc 500 ml snge izo-grup proaspt;
-se pregtesc instrumentele i materialele pentru anestezia local, descoperirea
chirurgical a vaselor la care se leag aparatul.

2. Pregtirea bolnavului
-se face pregtirea psihic a bolnavului dac starea general o permite i se
administreaz un calmant;
-nainte de nceperea interveniei, asistenta va recolta snge pentru
determinarea compuilor azotai, a rezervei alcaline, hemogramei i hematocritului;
-bolnavul este aezat ntr-un pat balan, comod, deoarece edina poate dura
6-8 ore;
-capul i toracele vor fi uor ridicate, iar membrele superioare fixate n poziii
accesibile denudrii vaselor.

3. Efectuarea tehnicii
-se umple tubul de celofan cu snge proaspt conservat;
-se pregtesc cmpul operator i se servete medicul pentru descoperirea
chirurgical a arterei i venei;
-medicul fixeaz cmilele respective i racordeaz tubulatura aparatului la cele
dou canule;
-se d drumul la sngele arterial al bolnavului n aparat;
-pe msur ce sngele bolnavului intr n aparat, sngele conservat din tubul
de celofan intr n vena bolnavului;
-viteza optim de scurgere a sngelui prin aparat este de 100-150 ml/mm.
36


4. Rolul asistentei n timpul edinei de hemodializ
-asistenta controleaz din 15 n 15 minute P, TA, R, T urmrind
comportamentul bolnavului;
-din or n or recolteaz snge pentru determinarea Ht;
-administreaz la indicaia medicului mici cantiti de heparin i antibiotice;
-urmrete funcionalitatea aparatului pentru excluderea incidentelor ce pot
aprea;
-schimb lichidul de dializ din 2 n 2 ore,

Printr-o edin de hemodializ se pot elimina din organism ntre 60-110 grame uree.
Rinichiul artificial poate fi utilizat i pentru eliminarea substanelor barbiturice sau altor
substane medicamentoase.
Hemodializ se poate face zilnic sau la dou zile.

ETAPELE DE REALIZARE A DIALIZEI PERITONEALE:
Metoda utilizeaz ca membran dializant pentru epuraia sngelui endoteliul seroasei
peritoneale care are o suprafa de 20 mii cm2.
Cu ajutorul unui tub se introduce n cavitatea peritoneal lichidul de dializ care dup
ce traverseaz suprafaa endoteliului peritoneal este ndeprtat prin alt tub.




1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor:
1. se pregtesc steril toate materialele, 20 de flacoane de lichid de dializ a cte 2 litri
soluie utilizat la hemodializ la care se mai adaug heparina pentru evitarea
obstruciei cateterului i antibiotice pentru a preveni infecia;
2. se pregtete trusa de paracentez cu 2 trocare, ambele prevzute cu stilet ascuit i
mandren bont;
3. materiale pentru anestezie, dezinfecie local i pansamente;
4. se mai pregtesc dou sonde din material plastic lungi de 20 cm care s poat fi
introduse prin canula trocarului n cavitatea peritoneal prevzute cu orificii laterale la
extremitatea care se introduce n abdomen;
5. aparat de perfuzat;
6. tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat;
7. vas colector de 10-20 litri gradat;
8. aparat pentru nclzire sau meninerea constant a lichidului de dializ la T corporal;


2. Pregtirea bolnavului:
1. se face pregtirea psihic i se administreaz un calmant;
2. .seringi i medicamente pentru urgen n caz de accidente.
37

bolnavul i golete vezica, i se va face o clism evacuatoare i va fi aezat
comod n pat ntruct dureaz ntre 16-20 ore.


3. Tehnica de lucru:
1. se adapteaz aparatul de perfuzie la flacon sau se trece tubul de perfuzie prelungit n
form de serpentin prin aparatul ce menine lichidul cald;
2. flaconul se fixeaz la o nlime de 2 m;
3. medicul execut paracenteza abdominal n fosa iliac stng i prin canula trocarului
introduce sonda de material plastic la care se racordeaz amboul aparatului de perfuzie
i se d drumul lichidului;
4. sonda mpreun cu amboul tubului de perfuzie se fixeaz de peretele abdomenului cu
leucoplast iar mpejural locului de ptrundere a tubului n cavitatea peritoneal se
aaz o compres steril mbibat n soluie dezinfectant;
5. se fixeaz debitul la 2-3 1 n prima or;
6. dup ce s-au adunat n cavitatea peritoneal 2 1 de lichid, se introduce n partea
dreapt cellalt tub de plastic i se fixeaz la peretele abdomenului. La aceast sond
se racordeaz un tub de scurgere care se introduce n vasul colector;
7. dup ce a nceput s se scurg lichid n vasul colector, se regleaz ritmul n aa fel
nct n cavitatea peritoneal s se menin 2 1 lichid;
8. controleaz TA, P,R,T.

Prin acest procedeu se pot elimina ntre 40-60 g de uree i ali produi de
dezasimilaie.
Ingrijirea bolnavului n stadiul poliuric I.R.A. poate evolua spre vindecare sau spre
cronicizarea. In caz de evoluie favorabil restabilirea funciei renale se face dup 12-14 zile
de anurie, dup cum urmeaz etapa poliuric. In aceast faz de reluare a diurezei pot aprea
diverse complicaii: deshidratarea, infecii urinare, complicaii cardiovasculare, de aceea n
ngrijirea bolnavului asistenta va respecta cu strictee tratamentul prescris de medic.

. Evitarea complicaiilor majore:
1. asistenta va urmri diureza, va recolta snge i urin pentru ionograma sanguin i cea
urinar;
2. va administra soluiile prescrise pentru nlocuirea pierderilor;
3. va recolta snge pentru determinarea ureei i creatininei care pot s creasc n aceast
faz;
4. n aceste cazuri se face o dializ suplimentar;
5. ajuni n stadiul poliuric, bolnavii trebuie mobilizai activ pentru prevenirea infeciilor
bronhopulmonare, a emboliei i escarelor;
6. infecia urinar se previne respectnd riguros msurile de asepsie i acordnd ngrijiri
igienice corespunztoare.
. Trecerea la un regim dietetic progresiv:
38

1. regimul se mbuntete treptat prin introducerea proteinelor de mare valoare: ou,
lapte, brnz, came;
2. se crete raia caloric adoptnd un regim uor hipergfucidic, normolipidic i
hiposodat;
3. se introduc alimente bogate n K;
4. cnd diureza atinge 1-1,5 1, bolnavul va putea primi un regim normal srat;


PREGTIREA PACIENILOR PENTRU EXPLORRI RADIOLOGICE I
FUNCIONALE ALE APARATULUI RENAL
Explorarea radiologic a rinichiului i a cilor urinare se efectueaz prin
radiografie,renal simpl, cistografie.
Scop - evidenierea conturului rinichilor cavitilor pielocaliceale ale acestora,
precum i a cilor urinare, arteriografle, retropneumo- peritoneu, pielografie.
A. Pregtirea bolnavului pentru radiografia renal simpl
Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiunilor, poziia rinichilor i
prezena unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare: crbune animal; ulei de ricin; materiale necesare unei clisme
evacuatoare
1. Pregtirea materialelor necesare:
se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.

2. Pregtirea psihic a bolnavului:
se anun bolnavul i i se explic importana tehnicii pentru stabilirea
diagnosticului.

3. Pregtirea alimentar a bolnavului:
cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr
alimente care conin celuloz i dau reziduri multe (fructe, legume,
zarzavaturi, paste finoase, pine) i ape gazoase;
n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine prjit;
naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va consuma lichide;
dup examen bolnavul poate consuma regimul sau obinuit.

4. Pregtirea medicamentoas a bolnavului:
cu dou-zile nainte de examinare se administreaz crbune animal i triferment
cte 2 tablete de 3 ori pe zi;
n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin.
39

Atenie!
In dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cu ap cald. Aerul din tubul
irigator trebuie s fie complet evacuat pentru a nu ti introdus n colon.
Inaintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va efectua
un sondaj vezical.

5. Pregtirea pentru examinare:
bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe mas;

6. Ingrijirea bolnavului dup tehnic:
dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc
n salon unde va fi instalat comod n pat;
se noteaz examenul n F.O. a bolnavului.

B. Pregtirea bolnavului pentru pielografie
Pielografia - radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast
administrat prin cateterism ureteral sub control citoscopic.
Materialele necesare:cele pentru radiografie renal simpl; substan de contrast
Odiston - 30% sau iodur de sodiu - 10%; medicamente antihistaminice; medicamente pentru
urgen.
1. Pregtirea materialelor necesare:
se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.

2. Pregtirea bolnavului:
se efectueaz, pregtirea bolnavului ca i pentru radiografia renal, simpl [psihic,
alimentar,
medicamentoas].

3. Testarea sensibilitii fa de substana de contrast:
se efectueaz testarea sensibilitii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodur de
sodiu 10%. Dac bolnavul prezint o reacie hiperalergic se ntrerupe introducerea
substanei de contrast i se administreaz antihistaminiee, anunndu-se imediat
medicul. Dac tolerana organismului este bun bolnavul va fi condus n sala de
citoscopie, unde va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe
masa de examinare.

4. Administrarea substanelor de contrast:
splarea pe mini cu ap curent i spun;
sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;
se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune
mic;
40

bolnavul se transport pe targa pe masa de radiografie.

5. Ingrijirea bolnavului dup tehnic:
dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de
contrast. Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va f condus n salon i instalat comod
n pat;
se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului.
Atenie!
Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect.
Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale
bazinetului.
Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat (altfel se, produce
rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal).

C. Pregtirea bolnavului pentru cistografie
Cistografia - este o metod de exploatare radiologic a vezicii urinare care se poate
executa prin:
radiografie simpl vezical;
radiografie dup umplerea vezicii urinare cu substane de contrast steril [iodura de
sodiu 10-20%, 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon], eventual amestecat cu aer.
Materiale necesare: materiale pentru efectuarea unei clisme; sonda Nelaton steril;
soluie steril de acid booric; seringa Guyon steril; substan de contrast, ioduri de sodiu
10% sau soluie Odiston; pens hemostatic; mnui de cauciuc sterile; tvi renal.

1. Pregtirea materialelor necesare:
se pregtesc toate materialele necesare. 2. Pregtirea bolnavului:
se anun bolnavul i se explic necesitatea tehnicii;
se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare cu ap cald;
bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat s se dezbrace i s se aeze
n decubit dorsal pe masa radiologic.
2. Participarea la cistografie:
splarea pe mini cu ap curent i spun;
se mbrac mnuile sterile;
se introduce sonda Nelaton steril n vezica urinar i se spal vezica cu soluie
steril de acid boric;
n seringa Guyon se aspir 100-200 ml iodura de Na steril sau Odiston i se
introduce n vezic;
se nchide sonda cu o pens hemostatic
bolnavul este rugat s nu urineze dect dup terminarea examenului cistografic;
medicul execut imediat radiografie

41


D. Arteriografia renal

Este o metod de explorare a aparatului renal prin administrarea substanei de contrast
pe cale arterial, renal, sau femural. Prima radiografie se execut la 2-3 secunde de la
nceperea administrrii substanei de contrast, a doua radiografie la 6 secunde i a treia la 8
secunde.
Atenie!
Substana de contrast se injecteaz, i.v, durerea provocat pe durata injectrii fiind
suportabil;
Administrarea rapid provoac durere intens de-a lungul venei. Se avertizeaz
bolnavul.

42


E. Pregtirea bolnavului pentru examen radiologie al rinichilor prin
retropneumoperitoneu
Retropneumoperitoneu - reprezint introducerea de aer sau oxigen n spaiul
retroperitoneal pentru evidenierea contururilor rinichilor.
Materiale necesare: materiale necesare efecturii unei clisme si instrumente i
materiale necesare efecturii unei puncii; aparat de pneumotorax.

1. Efectuarea tehnicii:
se anun bolnavul, explicndu-i necesitatea tehnicii i inofensivitatea;
se anun bolnavul c nu trebuie s mnnce nimic n dimineaa zilei de
examinare;
n seara precedent interveniei se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare;
bolnavul va fi condus n sala de radiografie, ajutat s se dezbrace i s se aeze
pe masa radiografie;
splarea pe mini cu ap curent i spun; se mbrac mnuile sterile;
se servete medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua puncia n loja
perineal;
cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000-2000 1 gaz i se execut
apoi radiografia; apoi la locul punciei, se efectueaz un pansament;
se ajut bolnavul s se mbrace i este condus la pat.

F. Pregtirea bolnavului pentru cistoscopie
Cistoscopia - metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului.
Scop - indentificarea proceselor patologice endovezicale, inflamaiilor specifice,
nespecifice, tumorilor, malformaiilor anatomice, calculilor, corpilor strini.


1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor:
Caselote cu cmpuri sterile i mnui de cauciuc sterile
costum steril pentru medic [halat, masc]
seringa Guyon cu oliva uretral sterilizat;
soluie de novocain 0,5% 40-50 ml;
sering de 20 ml sterilizat; pense sterile;
tampoane de vat sterile;
citoscop de irigaie de cateterism sau cistoscopul operator [n funcie de scopul
urmrit] sterilizat;
soluie de acid boric 3%;
dou sonde uretrale radioopace, lungi de 60-70 cm i groase de 4-8 cm [scara
Cherier];
sonde uretrovezicale sterile; soluii dezinfectante;
43

eprubete pentru recoltarea urinei;
dou tavite renale.

2. Pregtirea psihic i fizic a pacientului:
se anun pacientul, explicndu-i-se necesitatea tehnicii; la nevoie cu o jumtate
de or nainte de exploatare, i se administreaz, un sedativ;
i se suprim micul dejun i va ingera 500 ml lichid, cu o or nainte de examen
(pentru a se asigura fluxul urinar necesar);
pacientul i va goli vezica urinar, va fi condus n sala de examinare i ajutat s
se dezbrace (regiunea inferioar a trunchiului);
este ajutat s se urce pe masa special (de cistoscopie sau ginecologic) i s se
aeze n poziie ginecologic;
i se fixeaz picioarele pe suporturile mesei;
se efectueaz toaleta organelor genitale externe i perineului, cu ap i spun;
se acoper membrele inferioare cu cmpuri sterile, lsndu-se accesibil
regiunea perineului;
3. Participarea la tehnic:
se dezinfecteaz meatul urinar; apoi, pentru anestezie local se introduc n
uretr 20 ml soluie novocain 0,5%, sau 30 ml borat de procain 2%, sau
procain hidroclorhidric 4%;
anestezia local se mai poate efectua prin badijonarea meatului i instilaie de
Xilocain sau Lidocain; mai nou, se recomand preparatul din import Instigel.
Precizare :
la femei, anestezia local (folosirea substanelor anestezice amintite mai sus)
este suficient pentru efectuarea citoscopiei -n scop diagnostic.
la brbai, cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil s se fac n
rahianestezie; se poate utiliza i anestezia i.v. sau pe masc.

anestezia local cu Xilocain este suficient pentru investigaiile cu fibroscopul;
orice manevr fibroscopic [cistolitolapaxie], rejecie de prostat sau tumori,
necesit anestezie regional sau general;
se verific fucionalitatea sistemului de iluminat, starea de curenie a lentilelor,
etaneizarea asamblrilor;
se lubrefiaz instrumentul care urmeaz s fie introdus cu Instagel;
se ofer aparatul medicului;
se spal vezica cu o soluie de acid boric 3% pn cnd lichidul de splare
devine perfect limpede;
medicul umple vezica cu 150 ml ap sterilizat sau soluie dezinfectant slab
[la brbai] sau 250 ml [la femei] i nlocuiete canula de irigaie cu sistemul
optic;
se racordeaz sistemul de iluminat la reeaua electric [medicul efectueaz
inspecia pereilor vezicali];
44

se ofer medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni diferite [dac
examinarea continu cu cateterismul ureterelor];
se ofer eprubetele pentru recoltrile urinare, pentru urocultur sau examene
biochimice, biopstice;
pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa i
transportat n salon; aici este aezat comod n pat, unde va sta n decubit dorsal,
tar pern timp de 12 ore;
se administreaz la nevoie, calmante, antispastice;
la femei, cistoscopia efectundu-se i ambulator - acestea vor fi ajutate s
coboare de pe masa de examinare i s se mbrace; nu necesit supraveghere
special.
4. Reorganizarea locului de munc:
se arunc deeuri le, iar instrumentele se spal cu o perie moale, cu ap i spun
i se cltesc sub jet, la robinet;
lentilele se terg cu ap i spun, depozitele se ndeprteaz cu o perie moale;
interiorul se cur minuios cu tampoane de vat montate pe portampon;
se insufl aer sub presiune, pentru ndeprtarea unor eventuale reziduri;
tuburile cistoscoapelor se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant -
Clorhexidin 5% [10 ml la 100 ml ap] = 30', sau prin sterilizare cu etilen
dioxid [n etuv];
sistemul optic se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant sau prin
pstrarea n vapori de formaldehid cel puin dou ore;
dup dezinfecie i sterilizare, toate instrumentele se aeaz n cutiile n care se
pstreaz.

Incidente i accidente !
- accese febrile trectoare, frisoane, dureri lombare asemntoare cu colica renal;
- mici hemoragii produse spontan sau n urma sp lturii vezicale cu ap CRl(i8);
- ruptura de uretr, cu uretroragie; perfotaia vezicii urinare.

Atenie!
Cistoscopia se execut n condiiile de asepsie caracteristice interveniilor chirurgicale;
Sistemul optic nu se sterilizeaz prin fierbere sau autoclavare, fiinc se deterioreaz;
se sterilizeaz numai n soluie apoas de Glutaraldehid 2%, Cidex, vapori de formol sau de
etilenoxid;
Inainte de ntrebuinare, se spal bine cu ap steril, pentru a se ndeprta urmele
substanelor sterilizante care sunt iritante, hemolitice.



45

I. Explorarea funcional a aparatului renal
Scopul explorrii funciei renale stabilete dac rinichiul satisface funciile n
mod normal sau nu;
s se obin relaii asupra mecanismului perturbat calitativ i cantitativ.
Metode i mijloace de explorare a funciei renale
Activitatea rinichiului trebuie explorat pe trei direcii principale:
4 analiza urinei;
4 examenul sngelui;
4 explorarea mecanismelor funcionale renale propiuzise glomerulare i tubulare.


Analiza urinei:
Examenul de urin poate furniza date asupra strii funcionale a rinichilor i
asupra homeostaziei organismului. Examenul cuprinde:
un examen macroscopic;
un examen microscopic;
un examen bacteriologic;
un examen fizico-chimic.
1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate i ai cilindrilor din urin se face prin testul
ADDIS-HAMBURGER.
a) Pregtirea bolnavului:
- se anun bolnavul cu o zi nainte de efectuarea probei;
- se recomand regim tar lichide cu dou ore nainte;
- dimineaa bolnavul este rugat s urineze, se noteaz ora exact, aceast urin se
arunc;
- n acest moment bolnavul este rugat s rmn culcat de 100-180 minute;
- bolnavul nu bea nimic n tot acest timp.
b) Pregtirea materialelor pentru recoltarea materialelor:
- se pregtesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleai ca i pentru examenul
bacteriologic.

c) Recoltarea urinei:
- dup 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu ap i spun;
- se recolteaz ntreaga cantitate de urin i se msoar volumul;
- se trimite la laborator notndu-se exact intervalul de timp ntre cele dou
miciuni i volumul urinei la a doua miciune.

46

d) Interpretare:
- normal se elimin prin urin 1000 hematii/min i 1000-2000 leucocite/min.

Examenul sngelui:
Explorarea modului n care rinichiul i ndeplinete funciile sale se poate face
urmrind concentraia n snge a produselor de catabolism azotat, urmrind izotonia,
izohidria.
1. Stadiul funciei renale de depurare a cataboliilor proteici
Pentru aceasta se determin:
ureea sangvin : valorea normal 20-40 mg%;
acidul uric: V.N.3-5 mg%;
creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%

2. Stadiul funciei renale de meninere constant a concentraiei ionilor.
Aceast funcie renal se apreciaz prin modificrile ionogramei serice
[Na, K,Ca,Cl]:
Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%;
K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;
Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;
CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.


3. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido-bazic se face
prin:
determinarea pH-ului sangvin - se recolteaz snge tar garou, pe heparin, n
condiiile de strict anaerobioza, n seringi perfect etane. V.N.=7,30-7,40;
determinarea R.A.- se recolteaz l0ml snge pe 50 mg oxalat de potasiu,
eprubeta va fi foarte bine nchis pentru a evita degajarea bioxidului de carbon
dizolvat n plasm .V.N.=53-75 voi. CO2/100ml snge sau 27 mEq/1. Scderea
sub 50% arat o stare de acidoz, creterea peste 75% vol.% reprezint
alcaloz. Ph-ul i R. A. [rezerva alcalin] se determin mai exact la aparatul
Astup. n acest aparat se recolteaz snge capilar n condiii de anaerobioz, n
tuburi heparinizate livrate odat cu aparatul





47

II. Exporarea mecanismelor funcionale propiu-zise
Se efectueaz cu ajutorul Clearence-urilor renale. Este volumul de plasm [n
ml] depurat de o substan n unitatea de timp [1 minut].
Se calculeaz dup formula: OUxV/P U= concentraie urinar [mg/ml]; V=
volumul urinar [ml/minut]; P= concentraie plasmatic a substanei [mg/ml]

III. Fluxul plasmatic renal
Este volumul de plasm care perfuzeaz cei doi rinichi n decurs de 1 minut. Se
determin cu ajutorul Clearence-ului, acidului paraminohipuric [P.A.H.] care
este eliminat integral de ctre glomeruli i tubi la o singur trecere prin rinichi.
Clearence-ul P.A.H. se efectueaz prin perfuzarea P.A.H. n mod continuu.
Determinarea concentraiei se face fotometric i are V.N.=500-700 ml/minut.

IV. Explorarea filtratului glomerular
Se face prin msurarea unor substane ca: creatinina endogen sau insulina
exogen care se elimin prin filtrare glomerular. Creatinina se elimin prin
urin, prin filtrare glomerular tar s mai fie reabsorbit sau secretat de tubi.

a) Pregtirea bolnavului:
se anun bolnavul cu o zi nainte s mnnce n dimineaa examinrii i s stea
culcat n pat 12-h peste noapte i n tot timpul examenului;
naintea probei se dau bolnavului 400-500 ml ap.

b) Efectuarea recoltrii:
la ora 7 dup ce bolnavul a terminat de but apa, va urina;
prima urin se arunc;
bolnavul va bea 300 ml ceai nendulcit sau ap;
se va culca, apoi se va trezi i va urina din nou;
aceast urin, se pstreaz i se msoar volumul;
se recolteaz 5 ml snge prin puncie venoas, dup care bolnavul urineaz nc
odat;
se msoar volumul urinei;
se consemneaz greutatea i nlimea bolnavului;
din cele dou emisii de urin se trimit la laborator 10 ml mpreun cu sngele
recoltat pentru determinarea creatininei.

c) Interpretare:
V.N. este de 140 ml/minut.
Valori sczute sub 70 ml/minut apar n insuficiena renal.


48


V. Reabsoria tabular
Ureea trece prin filtrarea glomerular fiind parial reabsorbit la nivelul tubilor
proximali.

a) Pregtirea bolnavului:
bolnavul este anunat cu o zi naintea probei;
va sta culcat peste noapte precum i n dimineaa examinrii pe tot parcursul
examinrii;
n dimineaa examinrii nu va mnca nimic.

b) Efectuarea recoltrii:
la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;
urina se arunc, iar bolnavului i se d s ingereze 250 ml ap;
va urina msurndu-se volumul urinei;
se recolteaz 5 ml snge prin puncie venoas. dup care bolnavul va ingera
nc, 250 ml ap;
bolnavul va urina n alt vas, se msoar volumul urinei emise;
din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urin mpreun, cu sngele
recoltat.

c) Interpretarea:
V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunile glomerulare sau
tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din plasm.

VI. Explorarea secreiei tubulare
Se bazeaz pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite substane introduse
n organism.
Proba cu PSP [fenolsulfonaftalein].

a) Pregtirea bolnavului:
se anun bolnavul s nu mnnce n ziua examinrii;
administrarea substanei - n dimineaa zilei de examinare i se injecteaz
bolnavului i.v. 1 ml de substan.

b) Recoltarea urinei:
bolnavul este rugat s urineze la 15 i 75 minute de ia administrarea substanei;
determinarea se face colorimetric;

c) Interpretarea:
49

In mod momial o persoan sntoas elimin n primele 15 minute 20% din
substan injectat, iar n urmtoarele 70 de minute ntre 55-70% din substana
injectat.

VII. Nefrograma
Urmrete capacitatea fiecrui rinichi n parte de a capta, secreta i excreta o
substan marcat, cu radioizotopi.
Se utilizeaz Hippuran marcat cu 131 iod. Proba se execut dimineaa i nu
necesit pregtirea prealabil a bolnavului, bolnavul putnd mnca nainte
probei. Se injecteaz, intravenos izotopul i se nregistreaz radiaiile emise de
15-30 minute cu ajutorul a dou sonde de scintilaie dispuse la nivelul regiunii
lombare.
Nefrograma permite depistarea tulburrilor functionale ale fiecrui rinichi tar a
da informaii cu privire la cauza acestora. Nu se execut la femei gravide sau n
lactaie .

VIII. Scintigrafie renal
Bolnavului i se injecteaz intravenos o substan de contrast radioactiv, dup
care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaz repartizarea substanelor
radioactive n parenchiul renal.

IX. Proba cu indigo- carrnin- crornocitoscopie
Aceast prob apreciaz capacitatea de eliminare a fiecrui rinichi n parte. Se
injecteaz i.v. soluie 0,4% indigi-carmin steril. Apariia colorantului n urin se
urmrete prin cistoscop.

a) Interpretare:
In mod normal, colorantul apare n vezica urinar la 5-7 minute de la
administrare.

X. Explorarea capacitii de dilufie i concentraie
Metodele executate n acest scop au la baz faptul c un rinichi sntos are
capacitatea de a produce urin mai diluat sau mai concentrat , n funcie de
gradul de deshidratare al organismului. Capacitatea de diluie i concentraie a
rinichiului poate fi determinat prin mai multe probe: proba de diluie i
concentraie Volhard.
Are dou etape:
- concentraia.
- diluia;
50

Practic este cel mai comod s se fac nti concentraia i apoi diluia, dac
concentraia este mai bun, evident ca i diluia este mai satisfctoare.
A. Proba de concentraie
a) Pregtirea bolnavului
la ora 12 bolnavul primete alimentaie solid [ou, unc, pine, carne] far
lichide.

b) Recoltarea urinei:
din 2 n 2 ore [la orele 14, 16, 18, 20] se colectez 4 eantioane. De la orele 20
pn la orele 8 urina se colecteaz ntr-o singur prob. Se noteaz la toate
eantioanele de urin volumul i cantitatea.
c) Interpretare
n cursul dup-amiezii i noaptea ca rspuns la proba de concentraie, diureza
scade mult iar densitatea trebuie s, creasc depind 1028 cel puin ntr-o
prob. In insuficiena renal sever, densitatea variaz puin n jurul valorii de
1010 izostenurie.
Atenie!
La bolnavii la care ncrcarea cu lichid este contraindicat se face numai proba de
concentraie apreciindu-se c un rinichi care concentreaz bine are capacitatea de diluie
normal.

B. Proba de diluie
a) Pregtirea bolnavului
cu 2 zile nainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt alimentar, are
voie s bea lichide cte vrea.
n ziua examinrii bolnavul va sta n repaus la pat.

b) Golirea vezicii i ingerarea lichidului
la ora 7,30 i evacueaz vezica urinar;
bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau ap timp de 1/2 h.

c) Recoltarea urinei
ntre orele 8-12, timp de 4 h se recolteaz din 30-30 minute.
Se noteaz cantitatea i densitatea urinei din fiecare prob.

d) Interpretare:
In mod normal, n primele 4 ore, ca rspuns la hidratare, se elimin ntreaga
cantitate de lichid ingerat.
In primele 2 ore se elimin mai mult de jumtate din cantitatea total. In cel
puin una din probele de dimiea volumul urinar depete 300 ml iar
densitatea urinei trabuie s fie sub 1005 n cel puin una din probe.
51


XI. Proba Zimniki
a) Pregtirea bolnavului
bolnavul este meninut la pat;
se administreaz regim alimentar i hidric normal.

b) Recoltarea urinei se recolteaz urina din 3 n 3 ore timp de 24 h;
se noteaz densitatea i volumul fiecrei probe.

c) Interpretare
Normal - cu ct cifrele obinute sunt mai ndeprtate ntre ele cu att capacitatea
de adaptare a rinichiului este mai bun.



TRATAMENT
Se adeseaza cauzei (socul hipovolemie, hemoragiile, deshidratarile, nlaturnd
agentii toxici). In perioada oligo-anurica se combate retentia azotata printr-un regim gluco-
lipidic, care sa furnizeze 2000 calorii/zi, cu aport redus de apa si K. Acidoza se combate cu
solutie de bicarbonat de NaCl 4g%o (200-300 ml/zi), iar hiperpotasemia cu 50-100 ml ca
gluconic, glucoza hipertonica asociata cu insulina.
In cazurile foarte grave se recurge la hemodializa. Anuria se combate cu
perfuzii de Manitol 20%, furosemid 2g/zi la interval de 3 h pentru fortarea diurezei. Cnd
este cazul, se administreaza antibiotice cu toxicitate renala redusa (Penicilina,Ampicilina,
Oxacilina, Eritromicina), masa eritrocitara sau snge integral proaspat, Plegomazin 25 mg
i.m., sedative.
52






















53

CAPITOLUL lV
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA ACUTA

4. Investigaii

Procesul de ngrijire reprezint un set de aciuni prin care se ndeplinesc ngrijiri de
nursing de care pacientul are nevoie. Procesul de nursing este un proces intelectual compus din
diferite etape, logic coordonate, avnd ca scop obinerea unei stri mai bune a pacientului.
Procesul de nursing permite acordare de ngrijiri individualizate adaptate fiecrui
pacient.
4.1 ETAPELE PROCESULUI DE NURSING SUNT:

1. CULEGEREA DE DATE
2. ANALIZA I SINTEZA DATELOR
3. PLANIFICAREA NGRIJIRILOR
4. IMPLEMENTAREA NGRIJIRILOR
5. EVALUAREA
6.EDUCATIE SANITARA
7.ROLUL ASISTENTULUI IN REALIZAREA INVESTIGATIEI

1. CULEGEREA DE DATE
Este etapa iniial a procesului de ngrijire aceasta reunind toate informaiile necesare
ngrijiri unui pacient.Se ncepe la internarea bolnavului care reprezint primul contact cu
bolnavul, acesta fiind foarte important pentru optimirea acceptului colaborrii pacientului.
Asistentul medical prin comportamentul su trebuie s creeze pacientului imaginea unei
persoane competente i s contribuie la ngrijirea sa.

54



2. ANALIZA I SINTEZA DATELOR
Presupune examinarea datelor clasificarea lor n dependente i independente, identificarea
resurselor pacientului, stabilirea problemelor de ngrjiri i a prioritilor i stabilirea cauzelor
sau a surselor de dificultate. Asistentul medical trebuie s cunoasc exact cauza problemei ca
prin aciunile proprii s acioneze asupra acestei cauze.


3. PLANIFICAREA NGRIJIRILOR
Se face prin stabilirea unui plan de aciune a etapelor mijloacelor ce se impun n ngrijire,
adic organizarea ngrijirilor conform unei strategii tinnd cont de ngrijirile i tratamentele
prescrise de medic.

4. IMPLEMENTAREA SAU APLICAREA NGRIJIRILOR
Constituie momentul realizri interveniilor, scopul este aducerea pacientului ntr-o stare
optim de independen, de satisfacere a nevoilor.

5. EVALUAREA
Constituie aprecierea muncii asistentului medical n funcie de rezultatele obinute.Se face
evaluarea dup o anumit perioad, n general un obiectiv indicnd n ce ritm trebuie fcut
evaluarea.
n cadrul procesului de ngrijire rolul asistentului este de a efectua i anumite investigaii i
anumite recoltri:
-de snge prin puncie venoas
-de materii fecale
-de suc gastric


55


6. EDUCATIE SANITARA

Cultura general, inclusiv cultura sntii, se formeaz prin instrucia general a populaiei
nsetul continuu al generaiilor. Aceast secven a culturii generale, ce poart titulatura
specific desntate, mai este considerat i azi ca fiind o activitate de baz i obligatorie a
serviciilor de sntate,n loc s fie apreciat ca o noiune de pregtire continu, de educaie
premanent, de perfecionare pe un fond pregtit general n sistemul instruciei publice a
populaiei.Veriga principal pe care ar trebui s acioneze serviciile de sntate i cele
educaionale pentrua avea rezultate bune, pe termen scurt i lung, privind mbuntirea strii de
sntate a populaiei, esteeducaia pentru sntate.Ca sistem care include contiina strii de
sntate, procesul de predare/nvare i participarea,educaia pentru sntate are ca scop
creterea nivelului de cunotine medicale ale populaiei ndomeniul sanogenezei, proteciei
mediului i prevenirii bolilor; formarea i dezvoltarea unor deprindericorecte care s promoveze
sntatea precum i crearea unei poziii active fa de sntatea individual ide problemele
sntii publice, n sensul atragerii i capacitrii maselor la participarea activ n
vederearealizrii i consolidrii sntii.Medicul este un educator de specialitate i este normal
s fie utilzat pentru cunotinele specificen sistemul instruciei generale a populaiei (la nivelul
unei demniti financiare echitabile pentruaciunea de educator n cadrul elementelor Educaiei
Naionale), educaia pentru sntate fcnd partedin obligaiile instruciei naionale.Dup Ch.
Gernez-Rieux i M. Gervois, educaia pentru sntate ndeplinete trei roluri, n funciede
scopul urmrit:

preventiv - temele de educaie coninnd elemente de instrucie a populaiei pentru
prevenireambolnvirilor;

constructiv de realizare a adeziunii opiniei publice n favoarea sntii;

56

curativ pentru educarea i convingerea pacienilor de a urma prescripiile medicale.Putem
considera educaia pentru sntate ca fiind o component a instruciei generale, o ramura
culturii umane, una din bazele sntii, cu rol n influenarea modului de via modern spre
coninutfavorabil sntii, n realizarea de generaii care s aib un comportament sanogen i n
formareavoinei politice pentru acordarea de ctre forurile decidente a adevratului rol ce se
cuvine sntii.Educaia pentru sntate, la fel ca n celelalte ramuri ale culturii, trebuie s
dein un fondmaterial, fizic, care s stea la baza cuvntului cu rol educativ, ea avnd viabilitate
doar atunci cndexprimarea teoretic este susinut de un material adecvat cu caracter educativ
i cu aplicabilitate practic.Educaia pentru sntate presupune acceptabilitate, respect reciproc,
informare, mijloace pentrudeprinderea diferitelor obiceiuri sanogene, cooperarea receptorilor,
ea fiind totodat i un drept alomului i o obligaie a societii, concretizat printr-o program
analitic colar anual integrat programei tuturor treptelor de instrucie (bazate pe mesaj
educativ de cultur sanitar, imagini deexemplificare i demonstraii practice).Educaia pentru
sntate implic, obligatoriu, cunoaterea i aplicarea continu a tehnicilor decomunicare, ca
element fundamental.Datorit faptului c n cadrul comunicrii exist doi poli: educatorul (cel
care transmiteinformaia) i asculttorul (receptorul sau cel care primete informaia), n
activitile de comunicare ceidoi poli trebuie s aib flexibilitatea de a schimba permanent
rolurile, adic i educatorul trebuie s ties asculte. El trebuie s accepte sentimentele altor
persoane, s tie cum s stimuleze discuia pentru aavea loc un dialog cu individul sau
convorbirea cu grupul mic de indivizi, innd cont, permanent, decomunicaia non verbal, care,
uneori, poate fi mai eficient i util dect cea verbal.Pot apare bariere n comunicaie care in
de deosebirea socio-cultural dintre educator ireceptorul informaiei, receptivitatea sczut a
audientului, atitudine negativ fa de medic saueducator, nelegere limitat sau transmiterea de
mesaje contradictorii.
Pentru a depi aceste bariere educatorul trebuie s vorbeasc clar i rar, ntr-un limbaj
adecvatauditoriului, cu explicaii, i s transmit informaiile ntr-o succesiune logic, numrul
acestora/edins nu fie prea mare i s revin asupra noiunilor importante, cnd are dubii n
legtur cu nelegerea lor de ctre auditor, utiliznd tehnici pedagogice adecvate.n practica
medical, foarte frecvent educaia pentru sntate se realizeaz n grupuri mici, ncare
57

comunicarea este mai adecvat nevoilor de formare.Aceste grupuri pot fi: omogene (cel mai
eficace), sau neomogene.n cadrul transmiterii informaiei active n grupul de lucru sunt uzual
utilizate o serie de tehnicin educaia pentru sntate:

tehnica brainstorming tehnic provocatoare ce urmrete s mobilizeze participanii
pentruidentificarea unor nevoi i gsirea unor soluii;

tehnica brainwriting fiecare persoan i exprim n scris ideile n ceea ce privete
nevoileeducative ntr-o problem definit, dup care ideile consemnate se triaz i se aduc la
cunotinagrupului;

tehnica grupului nominal fiecare membru al grupului i exprim prerile n legtur cu
o problem, iar educatorul grupeaz ideile comune.n cadrul modernizrii mijloacelor de
comunicare, Organizaia Pan-American a Sntii ainiiat i difuzat n anul 1989 un program
de educaie pentru sntate prin satelii (privind situaiasanitar n America Latin, mortalitatea
infantil, rolul femeii n serviciile de sntate, toxicomania,etc.)
Tipuri de educaie pentru sntate
Exist trei tipuri de educaie pentru sntate: formal, nonformal i comportamental:
1.educaie pentru sntate formal
care este rezultatul unui proces planificat de transmitere deexperiene, cunotine, ce vizeaz
toat populaia (socializare secundar a individului), necesitefort de predare-nvare i
educatori;
2.
educaia pentru sntate nonformal
vizeaz componentele din conduita individului care seformeaz prin experien sau imitaie
(socializarea primar a individului); nu necesit efort cu caracter de educaie, de transmitere a
cunotinelor; este realizat de familie i comunitate;
3.educaie pentru sntate comportamental
58

cuprinde educaia pentru sntate conformnormelor sociale i educaia pentru dezvoltarea
sntii publice i promovarea comportamentelor favorabile sntii, principalele obiective
educaionale viznd dezvoltarea cunotinelor,aptitudinilor, atitudinilor i a convingerilor ce
vizeaz sntatea.Pentru prevenirea aciunii factorilor de risc asupra sntii populaiei
serviciile medico-socio- psiho-pedagogice trebuie s fie adaptate nevoilor resimite de diverse
categorii de populaie. Testareaacestor nevoi necesit investigaii suplimentare pentru decelarea
problemelor existente n populaiaconsiderat sntoas, prin metode specifice Sntii Publice
ca tiin a protejrii oamenilor i asntii, a promovrii i redobndirii sntii prin efortul
organizat al societii.Educaia pentru sntate face parte din viaa cultural a fiecrei ri, deci
organizarea i propagarea noiunilor de ocrotire a sntii, a sanogenezei, nu revine exclusiv
sectorului sanitar ci, negal msur, trebuie s participe i alte sectoare ca: nvmntul,
organizaii civice, biserica, diverseasociaii, uniti productive sau comerciale de stat ori
particulare, toate avnd anumite responsabilitin acest sens.
Scopurile realizrii educaiei pentru sntate
Aciunile de educaie pentru sntate se realizeaz n scopul:
1.
creterii nivelului de cunotine medicale a populaiei n domeniul preveniei bolilor,
alsanogenezei, al proteciei mediului ;
2.
formrii i dezvoltrii unor deprinderi corecte care s promoveze sntatea;
3.
antrenrii maselor pentru a participa activ la consolidarea sntii prin crearea unei poziii
activefa de sntatea individual i fa de problemele sntii publice.

7.ROLUL ASISTENTULUI IN REALIZAREA INVESTIGATIEI

Repere ale comunicarii - Responsabilitati ale asistentei medicaleOdata cu reforma in sistemul
medical din tara noastra, s-a pus mare accent pe asistenta medicala primara, prima veriga din
lantul de ingrijiri medicale a populatiei devenind medicul de medicinagenerala ,avand alta
59

denumire - "Medicul de familie".Fiecare dintre noi s-a inscris la un medic de familie tinand cont
in economia calculelor de maimulte criterii:1. accesibilitatea de amplasare a cabinetului ;2.
zilele si programul de consultatii ;3. disponibilitatea medicului de a comunica eficient, la orice
ora, in orice loc (domiciliu saucabinet).4. operativitate in cazul unei consultatii programate ;5.
solicitudine prompta in caz de urgenta;6 colaborare cu un alt medic in caz de
indisponibilitate..De serviciile medicului de familie beneficiem nu doar cand suntem bolnavi ci
si atunci candsuntem sanatosi (daca vrem un control de rutina sau o fisa medicala pentru
angajare sau pentru permis de conducere si altele).Relatiile dintre medic si pacient nu trebuie sa
fie una pur formala,cum de obicei s-a impamintenit pe la noi, ea trebuie sa se transforme intr-un
parteneriat, in care medicul de familie sa devinaintr-adevar un membru al familiei. Din acest
motiv, pentru a se crea o asemenea relatie estenevoie de timp si efort de ambele parti, si mai
ales de disponibilitatea de comunicare.Comunicarea - este un proces complex care cere efort,
atentie, timp.Atunci cand esteeficienta,efectele ei pozitive se fac resimtite in eficientizarea
asistentei medicale primare la pacient si in cazul de fata , la copilul prescolar si scolar.In relatia
care trebuie sa se stabileasca intre cei doi factori implicati, apare un al treilea factor, curol activ
si decisiv ce se evidentiaza ca o entitate profesionala, constanta, indispensabila echipeide
ingrijiri medicale de la cabinetul medicului de familie.Aici definim ca apartinand acestui rol -
ASISTENTA MEDICALA, in a carei pregatire profesionala si caracter moral se regasesc
valorile acestei profesii, responsabilitateafundamentala a ei avand patru puncte cardinale:1. sa
promoveze sanatatea2. sa previna boala ;3. sa reinstaureze sanatatea ;4. sa aline suferinta.Toate
acestea referindu-se la pacientii copii prescolari (grupa de varsta 4 - 6 ani) la care trebuiesa se
asigure respectarea demnitatii si cele mai inalte standarde de ingrijire, deoarece este varstacea
mai dificila in probleme de comunicare. Acum se formeaza identitatea constiintei de sinecare
este un proces complex, acum se contureaza personalitatea care cuprinde
gandirea,comportamentul, specificul biologic, psihic si social, proprii unei anumite persoane.In
aceasta perioada copilul este excesiv centrat pe "EU", in viziunea lui totul si toti trebuind
saslujeasca "binele sau".Interventiile asistentei medicale, acordate copilului prescolar atat la
cabinet cat si in afara(domiciliu)Fiecare copil de varsta prescolara, care trece printr-o stare de
boala, sau nu neaparat, este un cazaparte, o fiinta unica prin universul sau, socio-psihologic,
60

care poate fi sustras de la suferintelesale sau frica de doctor, prin mijloace stiintifice adecvate
varstei, dar si prin ambiantaarmonioasa pe care asistenta de cabinet stie s-o creeze aici, toate
acestea inducandu-i copiluluicuraj si facandu-l sa suporte mai usor suferinta.In sistemul primar
al ingrijirilor de sanatate , asistenta medicala raspunde de intocmirea sievidenta documentelor
medicale pentru fiecare pacient prescolar (fisa medicala de consultatii,fisa medicala cu
vaccinarile curente,) etc.Asistenta medicala de aici trebuie sa cunoasca foarte bine pe fiecare
dintre copiii prescolariinscrisi la medicul respectiv, la nivelul autonomiei , acest sistem dandu-i
posibilitatea sa seadapteze imediat fluctuatiilor de pacienti care se prezinta la cabinet intr-o zi
de lucru.Ea trebuie prin tot ceea ce face sa confirme increderea pe care familia copilului a
acordat-oalegand medicul de familie de aici.Asistenta medicala este cea care apreciaza reactiile
micutilor dar si ale parintilor acestora, prin judecata profesionala formata fiind capabila sa
gaseasca solutii adecvate problemelor identificatela micii pacienti, dat fiind faptul ca acestia din
urma, dupa cum am mai amintit, prin dezvoltarealor psiho-somatica, colaboreaza greoi si chiar
dificil.Tot ea este capabila sa intre in relatie cucopilul din aceasta categorie de varsta, sa-si
asume responsabilitati fata de el , de familie, demedic si de alta categorie de persoane incadrate
la cabinet.Foarte adesea, daca nu permanent ea este intermediarul de calitate in relatia intre
micul pacient,familia lui si medic. Dupa cum se stie asistenta are un rol propriu si bine definit
care deriva din pregatirea profesionala la cele mai inalte standarde, acelea de a supraveghea
starea prezenta acopilului prezentat la cabinet; si pentru ca totul sa mearga "ca pe roate" si
medicul sa fiedescongestionat , va masura si nota in fisa, functiile vitale ale copilului:
temperatura, puls,tegumente respiratie, diureza, varsaturi, scaun, pentru ca apoi sa mearga la
consultatia propriu-zisa. Nu exista decit un singur mod de a considera si trata copilul bolnav,
acela de a manifesta cea maiinalta solicitudine indiferent ca ai in fata un adult sau un
copil.Gentiletea si atentia, trebuie sa devina in toate momentele, regula dominanta, fie ca
masuramtemperatura, pulsul, sau administram un tratament injectabil sau per os , sau
administram unvacin, masuram inatimea cu pedimetrul sau greutatea corporala.Cele aratate mai
sus, par sa fie lucruri banale dar trebuie sa recunoastem, ele constituie garantiareusitei actului
medical.Toate acestea merita orice osteneala deoarece conduc la intelegerea ca prima misiune a
cabinetului de familie este aceea de a ingriji din toata inima si mai ales pe acestimicuti care par
61

neajutorati.A raspunde, a informa , a explica, a incuraja iata tot atatea misiuni individuale si
colective aleechipei de ingrijiri de la cabinetul medicului de familie.Calitatea vietii viitorului
adult isi pune bazele acum si depinde de educatia care se face atat personal cat si familiei.De la
a spunemicutului cat de important este spalatul mainilor, ingrijirea dintilor, stranutatul sau
tusitul in batista si pana a avea o populatie adulta cu indice optim de sanatate este cale lunga dar
poatedeveni realitate prin rolul asumat de catre asistenta medicala dela cabinetul medical
individual.Prin contactul pe care asistenta medicala il are cu copilul bolnav si cu parintii, acestia
pot fifoarte mult influentati, educati din multe puncte de vedere. .In acest sens o mare
importanta o are initierea de vizite la domiciliul familiilor cu copii, inmediile in care acestia
traiesc, educand prin cuvant sau discutii atat parintii cat si copiii in spiritul prevenirii
imbolnavirilor, a pastrarii igienei personale, a locuintei, a mediului in care traiesc.Astfel se
poate forma viitorul OM , desi este recunoscut cat de greu este sa incerci sa modificistilul de
viata daunator, mai ales la cei cu conditii socio-economice precare, cu acces redus saulipsa la
mass-media si informare.Asistenta medicala reprezinta deci o veriga importanta in procesul de
mentinere , a starii desanatate a copilului cu varsta prescolara, a echilibrului microcosmosului
uman.Cand acestechilibru se deterioreaza, se ajunge inevitabil la necesitatea acordarii de
ingrijiri medicale ininstitutii specializate unde investitiile si costurile materiale si umane sunt
mult mai mari.Activitatea asistentei medicale in societate are deci o importanta considerabila,
chiar indispensabila, fiind cea care hotaraste, incurajeaza si protejeaza ; special pregatita de a
ingrijicopiii bolnavi si celelalte categorii, scopul principal fiind acela de a ridica nivelul starii
desanatate si implicit calitatea vietii populatiei.Acest material se bazeaza pe notiunea de
responsabilitate a asistentei medicale, independenta sicomplementara medicului unde se
subordoneaza, pe resursele existente la cabinet si peinterventiile paramedicale.






62






CAPITOLUL V

STUDII DE CAZ


Cazul I
Dosar de ingrijire:
a. Culegerea datelor
b. Identificarea problemelor
c. Planificarea ingrijirilor
d. Aplicarea in practica
e. Evaluarea

CULEGEREA DE DATE

DATE SOCIALE
NUME: O
PRENUME: P
VARSTA: 59 ani
DATA NASTERI: 07.10.1955
SEX: M
DOMICILIU: Timisoara
OCUPATIE: muncitor
STARE CIVILA: casatorit
RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
CONDITII DE VIATA: corespunzatoare
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERLE PARINTII: mama: astm bronsic; tata:
decedat
ANTECEDENTE PERSONALE: fara alergii
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
63

Se interneaza pe data de 21.04.2014 la Spitalul Clinic Judetean
Timisoara cu diagnosticul colica renala dreapta I.R.C II.
MOTIVELE INTERNARII
Debut brutal cu astenie, cefalee, ameteli, dureri de cap, dureri de loja
renala, polakiurie, nicturie.
LA EXAMENUL CLINIC DE LA INTERNARE SE OBSERVA
URMATOARELE:
Tegumente si mucoase normal colorate;
Sistem osteo-articular integru;
Aparat uro-genital: dureri lombare in loja renala dreapta, polikiurie,
nicturie;
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE:
Bolnavul a fost internat pentru investigatii si tratament in urma carora a
fost externat in stare ameliorata.
BOLNAVUL P.O SE INTERNEAZA CU URMATOARELE MANIFESTARI DE
DEPENDENTA:
Durere vie in loja renala dreapta;
Oboseala, slabire fizica, neliniste;
Mictiuni frecvente in cantitati mari in timpul noptii;
Indispozitie;
Transpiratii;
Hidratare insuficienta;
Perturbarea somnului;
PROBLEMELE BOLNAVULUI SUNT URMATOARELE:
Dureri vii; temperatura corpului creste peste
limitele normale;
Polikiurie; dificultate in alimentatie si hidratare;
Nicturie; transpiratii abundente;
CUNOASTEREA PACIENTULUI PE CELE 14 NEVOI

64

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi:

1. Nevoia de a respira i avea o bun circulaie
Pacientul prezint ci respiratorii superioare libere i integre, torace normal conformat, mucoas
respiratorie umed cu secreii reduse, pacient nefumtor, fr probleme cardiace ns din cauza melenei are
tensiune arterial prbuit, prezint bradicardie i bti filiforme ale pulsului.

2. Nevoia de a mnca i a bea
Pacientul nu tolereaz lichidele i alimentele, are o greutate de 70 kg i nlimea de 1.60 cm.

3. Nevoia de a elimina
Pacientul prezint melena cteodat constipaie, prezint oligurie datorit nehidratrii corespunztoare
motiv pentru care necesit sonda vezical.

4. Nevoia de a se mica, de a avea o bun postur
Pacientul se mic cu dificultate din cauza senzaie de lipotimie i a bolii Parkinson.

5. Nevoia de a dormi i a se odihni
Insomnie pacientul are perturbat perioada de odihn i somn din cauza durerilor i meteorismului
abdominal, nu poate dormi dect cu ajutorul sedativelor.

6. Nevoia de a se mbraca i dezbraca
Necesit ajutor la mbrcare i dezbrcare, din cauza melenei are stri de slbiciune i lipotimie care l
oblig s stea mai mult la pat.

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
Din cauza transpiraiilor reci pacientul necesit o mbrcminte mai groas.

8. Nevoia de a fi curat, ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele
Este foarte preocupat de toaleta sa, este o persoan curat, ngrijit, i schimb zilnic lenjeria, i face
toaleta, pielea este curat, unghiile ngrijite.

9. Nevoia de a evita pericolele [de securitate]
65

Se adapteaz mediului n care trieste i tie s evite pe ct posibil situaiile conflictuale ce pot surveni, se
adapteaz uor unei situaii noi. Este foarte nelinistit de boala pe care o are i pune ntrebrile despre evoluia ei,
prezint uoar anxietate.

10. Nevoia de a comunica
Dificultate de a comunica din cauza simptomelor bolii, comunic cu cadrele medicale strictul necesar.

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia
Este de religie ortodox ns nu frecventeaz biserica prea des.

12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
Afirmativ din spusele lui relev c este multumit de ceea ce a realizat pn n momentul respectiv, dorete
s se vindece ct mai repede posibil s poat pleca acas.

13. Nevoia de a se recrea
i plac plimbrile distracia cu familia i prietenii.

14. Nevoia de a nvata cum s i pstreze sntatea
Pacientul se intereseaz de boala lui, se adreseaz pentru informaii personalului medical care se ocup de
ngrijirea sa.

1. INDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
Manifestri de dependen
-bradicardie, bti filiforme ale pulsului
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic, melena, dureri abdominale
Problema
-bradicardie tranzitorie n legtur cu anemia, tahipnee determinate
de durere

2. Nevoia de a bea i a mnca
66

Manifestri de depedenta
-intolerana la alimente i buturi
Sursa de dificultate
-inapetenta, melena
Problema
-alimentaie i hidratare inadecvat, melena

3. Nevoia de a elimina
Manifestri de depeden
-melena, oligurie, transpiratie reci
Sursa de dificultate
-deshidratare ca urmare a nonconsumului de lichide
Problema
-melena, potenial de alterare a nutriiei, stare de discomfort

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur
Manifestri de depeden
-incapacitate de a se deplasa din cauza durerii, bolii Parkinson
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic, stare de lipotimie
Problema
-dificultate n a se deplasa datorit durerii lipotimiilor, bolii
Parkinson

5. Nevoia de a dormi i a se odihni
Manifestri de depeden
-dificultate de a dormi, somn agitat, slbiciune
Sursa de dificultate
-durere, anxietate, melena
Problema
-insomnia

6. Nevoia de a se mbraca i a se dezbrca
67

Manifestri de depeden
-dificultate la mbrcare, dezbrcare
Sursa de dificultate
-durerea, stare de slbiciune
Problema
-disconfort determinat de starea de slbiciune, incapacitatea de a
se schimba din cauza durerilor i meteorismului

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
Manifestri de depeden
-frisoane
Sursa de dificultate
-frisoane, necesitatea de a se mbraca mult mai gros
Problema
-anemie cauzat de melena, bradicardie

8. Nevoia de a fi curat i ngrijit a proteja tegumentele i mucoasele
Manifestri de depeden
-transpiraii reci
Sursa de dificultate
-TA prbuit, durere abdominal
Problema
-necesitatea de a schimba des hainele din cauza transpiraiilor reci

9. Nevoia de a evita pericolele
Manifestri de depeden
-agitaie, stres, durere abdominal
Sursa de dificultate
-sursa de ordin psihic, teama de operaie, de moarte
-sursa de ordin fizic, melena, lipotimie
Problema
-durere, anxietate

68

10. Nevoia de a comunica
Manifestri de depeden
-dezinteres n comunicare din cauza durerii
Sursa de dificultate
-slbiciunea, frisoanele, durerea
Problema
-comunicare ineficient

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia
Manifestri de depeden
-nelinite, anxietate
Sursa de dificultate
-teama de boal
Problema
-nelinite, frica de operaie i de moarte

12. Nevoia de a fi preocupat realizrii
Manifestri de depeden
-anxietate
Sursa de dificultate
-durere, teama de moarte
Problema-
-anxietate, dezinteres n vederea realizrii

13. Nevoia de a se recrea
Manifestri de depeden
-nevoia de a sta n repaus la pat
Sursa de dificultate
-slabiciune, oboseal
Problema
-dezinteres pe moment pentru activiti recreative

14. Nevoia de nva cum s i pstrezi sntatea
69

Pacientul este interesat n a nvaa despre boala i evoluia bolii.

Analiza datelor
n urma culegerii datelor am stabilit perturbarea urmtoarelor nevoi:
-nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
-nevoia de a bea i mnca
-nevoia de a elimina
-nevoia de a se misca i a avea o bun postur
-nevoia de se odihni i a dormi
-nevoia de se mbraca i dezbraca
-nevoia de a mentine temperatura corpului n limite normale
-nevoia de a fi ngrijit i a proteja tegumentele i mucoaselor
-nevoia de a evita pericolele
-nevoia de a comunica
-nevoia de aciona conform propriilor valori i convingeri de a practica religia
-nevoia de a fi preocupat n vederea realizri
-nevoia de a se recrea

2. PLANIFICAREA NGRIJIRILOR

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
- Problema
-bradicardie n legatur cu anemia, tahipnee determinate de durere
- Obiectiv
-n decurs de 72 h s se amelioreze anemia i bradicardia, n decurs de 24h
s se amelioreze senzaia de durere
- Diagnostic de nursing
-respiraie superficial cauzat de durere manifestat prin dispnee
moderat
-bradicardie determinat de anemie, manifestat prin bti filiforme ale
pulsului

2. Nevoia de a mnca i a bea
70

- Problema
-inapetent, intolerant la alimtente i buturi
- Obiectiv
-pacientul s aibe 5-7/mese pe zi, s bea 2000ml lichide n 24h, pacientul s fie hidratat
n decurs de 24 ore
- Diagnostic de nursing
-alterarea strii de nutritive datorit inapetenie i intoleranie la alimente i buturi,
manifestat prin refuz alimentar i caracterizat prin stare de slabiciune accentuat.


3. Nevoia de a elimina
- Problema
-melena, potenial de alterare nutritive prin inapeent
- Obiectiv
-pacientul s aibe un tranzit intestinal normal s fie eliminate scaunele melenice ct mai
rapid cu puint
- Diagnostic de nursing
-tranzit intestinal alterat manifestat prin melena
-deshidratare,determinat de hidratare neadecvat manifestat prin oligurie

4. Nevoia de a se misca i a avea o bun postur
- Problema
-incapacitate de a se deplasa datorit durerilor, anemiei, boala Parkinson
- Obiectie
-s se amelioreze starea de anemie prin tratament corespunztor i s se elimine durerile
prin administrarea tratamentului adecvat, continuarea tratamentului pentru boala
Parkinson
- Diagnostic de nursing
-slabiciune datorit anemiei, durerilor, manifestat prin dificultatea de a merge, boala
Parkinson

5. Nevoia de a dormi si a se odihni
- Problema
71

-incapacitate de a se odihni
- Obiectiv
-pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm
6-8h,fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile, pacientul s benificieze de confort fizic i
pshic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare
- Diagnostic de nursing
-alterarea modului de somn provocat de durere, anxietate

6. Nevoia de a se mbraca i dezbraca
- Problema
-dificultate n a se mbraca i dezbraca
- Obiectiv
-pacientul s se mbrace i s se dezbrace singur n decursul a 24h dup intervenia
chirurgical
- Diagnostic de nursing
-dificultate de a se mbraca i dezbraca, manifestat prin nendemnare

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
- Problema
-transpirai reci, frisoane
- Obiectiv
-pacientul s i treac simptomele de frison i transpiraii reci, prevenirea complicaiilor
- Diagnostic de nursing
-alterarea, potenial a temperaturii corpului [a termoreglrii] datorat anemiei

8. Nevoia de a fi curat, ngrijit de a proteja tegumentele i mucoasele
- Problema
-necesitatea de a schimba des hainele din cauza transpiraiilor reci
- Obiectiv
-pacientul s se simte confortabil n termen de 24-48 h,
- Diagnostic de nursing
-dureri abdominale, meteorism, TA prbuit, manifestate prin frisoane i transpiraii reci

72

9. Nevoia de a evita pericolele
- Problema
-anxietatea
- Obiectiv
-pacientul s beneficieze de siguran fr accidente, de siguran psihic pentru
nlturarea anxietii
- Diagnostic de nursing
-anxietate datorat bolii caracterizat prin durere, manifestat prin agitaie, teama de
moarte

10.Nevoia de a comunica
- Problema
-comunicare ineficient
- Obiectiv
-s i recape dorina de a comunica prin diminuarea durerii n 24-48h
- Diagnostic de nursing
-slbiciune datorit durerii, anemiei, manifestat prin dezinteres n comunicare

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia
- Problema
-nelinite, teama de operaie i de moarte
- Obiectiv
-calmarea simptomelor suprtoare n 24-48h
- Diagnostic de nursing
-anxietate datorit durerii, anemiei, manifestat prin nelinite, teama de intervenia
chirurgical i de moarte

12.Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
- Problema
-anxietate dezinteres n vederea realizrii
- Obiectiv
-eliminarea anxieti prin ameliorarea simptomelor
- Diagnostic
73

-de nursing-anxietate determinat de boal

13. Nevoia de a se recrea
- Problema
-dezinteres pe moment pentru activiti recreative
- Obiectiv
-calmarea simptomelor n decursul a 24h
- Diagnostic de nursing
-slbiciune oboseal datorate durerii abdominale, anemiei manifestate prin dezinteres fa
de activitile recreative




74




APLICARE N PRACTIC
ZIUA I [2.04.2013]

75

NEVOIA PROBLEM
A
SURSE DE
DIFICULTATE
OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME
INTERVENTII
DELEGATE
EVLUARE

1.De a
evita
pericolele













































- dureri
acute de
miscare;













































- proces
infectios;
- prezenta
calcului si
miscarea lui;











































- calmarea
durerii;














































- asigurarea
conditiilor de
microclimat
corespunzatoare

-asigurarea
bolnavului
imbracaminte
comoda;

-mentin igiena
riguroasa
generala;

-schimb lenjeria
de corp si de pat
de cate ori este
nevoie;




-masor si notez
T
0
in F.O.
-T
0
=37,8-38
0
C(I
zi)
-T
0
=37,8-
38,2
0
C(II zi)
-T
0
=37,5-
37,8
0
C(III zi)
-T
0
=37,2-
37,5
0
C(IV zi)
-T
0
=36,8-
37
0
C(V zi)

-aplic comprese
reci pe fruntea
bolnavului;

-schimb lenjeria
de corp si pat de
cate ori este
nevoie;

-aerisesc
salonul;


- administrez
calmante Piafen
IIf/zi i.m;

-recoltez urina
pentru examen
de urina,
urocultura,
ADDIS, proba
de concentratie;






































-rezultatele
functiilor
vitale: T
0
=
37~38
0
C,
P=76
b/min,
R=14
r/min,
D=1400ml/
zi
TA=120 cu
60 mmHg



































76







































2.De a
elimina











































-disurie;
-polakiurie;
-nicturie;


-transpiratii
abundente;





































B.F.
-durere;
-prezenta
caliculilor in
caile urinare;
-hidratare
necorespunzatoa
re

P.S.
-anxietate;
-situatie de criza;

S.C.
-schimbarea
modului de
viata;

B.F.
-durere;
-febra;
-cefalee;


































normalizarea
mictiunilor si
controlul
diurezei;

-calmarea
durerii;







-combaterea
transpiratiei;

-servesc
bolnavul cu
cantitati mari de
lichide.







-explorez
gusturile si
obiceiurile
alimentare ale
pacientului
tinand cont de
contra indicatii;

-constientizarea
pacientului
asupra
importantei
regimului
alimentar;

-fac bilantul
hidric
=ingerarea si
eliminarea;

-conving
bolnavul ca
pentru a
mentine o
balanta proteica
trebuie sa
consume 40
cal./kg corp/zi;

-grasimile
permise vor fi
luate din unt,
smantana si
frisca;

-cantitatea de
glucide permisa
300-400g va fi
luata din













-recoltez urina
pentru
determinarea
concentatiei
urinare;


-administrez
Furosemid I f/zi
i.m. in scop
diuretic;

-administrez
perfuzii cu
Glucoza si ser
fiziologic 500
ml/zi;

-administrez
calmante Piafen
Uf/zi i.m si
Algolcalmin II
f/zi




































-dupa
calmarea
durerii
bolnavul se
linistetste
mai bine;

-dupa 7 zile
de la
internare,
bolnava
beneficiaza
de un somn
odihnitor;










-respiratie
corespunzat
oare
77
































































































-T
0
corpului
creste peste
limitele
normale;

P.S
-situatie de criza;

S.C.
-schimbarea
modului de
viata;
































B.F.
-proces infectios
[coli in urina];
-neliniste;
-anexitate;

S.C.
-vestimentatie
necorespunzatoa
re;
-T
0
ridicata a













































-scaderea
febrei si
mentinerea
T
0
in limite
normale;
marmelada,
jeleuri, miere,
compot;

-alimntele
bogate in
proteine vor fi
consumate in
cantitati mici=
cacao, legume
uscate, banane,
suc de fructe;

-lichidele se dau
in raport cu
diureza
aprox.2000
ml/zi.







-observ si notez
cat a dormit
pacienta;

-aerisesc
salonul;

-asigur linistea
necesara
odihnei
pacientului;

-ofer pacientei o
cana de ceai de
tei ianinte de
culcare;

-ajut pacienta sa
adopte o pozitie
comoda in pat;




-masor si notez

























-hidratez
bolnavul prin
perfuzie;

-administrez
Ampicilina 500
mg/6h i.m.,
Biseptol 2 pr.
16h,
Paracetamol 2
tb/zi.














78

3.De a
mentine
T
0
in
limite
normale































4.De a se
alimenta
si hidrata










































-dificultate
in
alimentatie
si hidratare















corpului;
























B.F.
-slabiciune;
-oboseala;
-durere;

P.S.
-anexitate;
-neacceptarea
bolii;

S.C.
-cunostiinte
insuficiente
privind
alimentarea si
hidratarea
corespunzatoare
a organismului;






































-bolnavul sa
fie echilibrat
hidric si
nutritial;















in F.O.
respiratia
bolnavei
dimineata si
seara;

-asez bolnava
intr-o pozitie in
care sa-i
favorizez
respiratia;

-aerisesc
salonul si
umezesc aerul
din incapere cu
apa alcoolizata.

















-instalez
perfuziue cu
Glucoza 5%
[500ml], Ca
gluconic I f/zi,
vitamine in
perfuzie: B1,B6
B12, If/zi.































79
































































































-dificultate
in a dormi si
a se odihni









































B.F.
-durere;
-nicturie;
-febra;

P.S.
-anxietate;
-neliniste;
S.C
-mediul
inadecvat;













































-pacienta
trebuie sa
beneficieze
de somn
linistit,

























-administrez
Diazepam 1
cpr./seara;

-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m.

-Algocalmin II
f/zi i.m.














-administrez
80

5.De a
dormi si a
se odihni





















6.De a
respira si
a avea o
buna
circulatie



















-greutate in
respiratie;
-pozitie
incomoda;











B.F.
-diminuarea
expansiunii
toracice datorita
durerii in lojele
renale;

P.S.
-anxietate;
-situatie de criza;
odihnitor;


















-pacienta sa
respire fara
dificultate;
calmante Piafen
II f/zi i.m,
Algolcalmin II
f/zi i.m.
-



81

ZIUA II [3.04.2013]


NEVOIA POBLEMA SURSE DE
DIFICULTATE
OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME
INTERVENTII
DELEGATE
EVLUARE
82


1.De a
evita
pericolele















































- dureri
acute de
miscare;


-riscul
aparitiei
unor
complicatii
[poliurie]








































- proces
infectios;
- prezenta
calcului si
miscarea lui;

B.F.
-durere;
-surmenaj;

P.S.
-anexitate;
-stres;

S.C.
-mediu si anturaj
necunoscut

































- calmarea
durerii;












-prevenirea
aparitiei
complicatiilo
r
































- asigurarea
conditiilor de
microclimat
corespunzatoare
;

- masor si notez
in F.O. functiile
vitale si
vegetative =
TA, P, R, T
0
,
diureza;

- asigur repaus
absolut la pat;

- pregatesc
bolnavul pentru
recoltarea urinei
pentru proba
ADDIS
urocultura,
proba de
concentratie,
sumarul de
urina;

- explic
bolnavului sa-si
gaseasca o
pozitie
antalgica.

-urmaresc si
apreciez
potenialul
infectios al
bolnavului;

-amplasez
bolnavul in
salon in functie
de starea sa si
asigur conditiile
de microclimat;

-iau masuri de
evitare a
aparitiei

- administrez
calmante Piafen
IIf/zi i.m;

-recoltez urina
pentru examen
de urina,
urocultura,
ADDIS, proba
de concentratie;

-recoltez sange
pentru examen
de laborator;
VHS, Hb, NL,
uree sanguina,
creatinina, acid
uric.

-instalez
perfuzie cu ser
glucozat 5%
[500ml] si Ca
gluconic If/zi;

-calculez
cantitatea de
lichid ingerata
si perfuzata
precum si cea
eliminata;

-administrez
Colmicin i.m I
f/6h















-rezultatele
functiilor
vitale: T
0
=
37~38
0
C,
P=76
b/min,
R=14
r/min,
D=1400ml/
zi
TA=120 cu
60 mmHg;

-rezultatele
analizelor
de
laborator:
VHS=39M
M,
Hb=11mg
%,
Ht=31,8%,
N=144mm
3
, uree
sanguina=
38,65
mg/dl,
Creatinina=
1,1 mg/dl,
Acid uric=
3,5 mg/dl,
Proba
ADDIS=L=
2500, H=0,
C=0.Ex.
Urina=
urme fine
epitelii
rare,
L=frecvent
e, H=rare,
prezent
E.Coli,
Urocultura
= 100000
mm
3


-
in urma
83





































2.De a
elimina
















































-disurie;
-polakiurie;
-nicturie;


-transpiratii
abundente;












































B.F.
-durere;
-prezenta
caliculilor in
caile urinare;
-hidratare
necorespunzatoa
re

P.S.
-anxietate;
-situatie de criza;





































normalizarea
mictiunilor si
controlul
diurezei;

-calmarea
durerii;







infectiei;

-efectuez
curatenie,
dezinfectie,
sterilizare
corecta a
instrumentelor
medicale pentru
investigare si
tratament;

-aleg
procedurile de
investigare si
tratament cu
risc minim de
infectie;

-asigur igiena
tegumentelor si
mucoaselor;














-urmaresc si
notez in F.O
numarul
mictiunilor si
aspectul urinii

-determin
diureza rugand
pacientul sa
urineze numai
in recipientul de
recoltare;

-informez




































-recoltez urina
pentru
determinarea
concentatiei
urinare;


-administrez
Furosemid I f/zi
i.m. in scop
diuretic;

-administrez
perfuzii cu
administrar
ii
calmantelor
, a
repausului
la pat si
aplicarii
caldurii
uscate in
regiunea
lombara
sau
diminuat
durerile in
interval de
3 zile.

-pacientul
nu prezinta
semne de
infectie si
nici alte
manifestari
care sa
denote
existenta
altor
complicatii;

-bilantul
hidric este
normal;




-Diureza=
1400 ml/zi;
-rezultatul
analizelor
de
laborator
ex sumar
de
laborator
A. urme
fine,
epitelii
rare; L=
frecvente;
84

















































3.De a
mentine
















































-T
0
corpului
creste peste
S.C.
-schimbarea
modului de
viata;

B.F.
-durere;
-febra;
-cefalee;

P.S
-situatie de criza;

S.C.
-schimbarea
modului de
viata;
































B.F.
-combaterea
transpiratiei;














































-scaderea
febrei si
bolnavul asupra
modului de
recoltare a
urinei pentru
proba ADDIS si
urocultura;

-pentru
determinarea
probei de
concentratie
pregatesc
bolnavul fizic si
psihic;

-insist asupra
pacientului sa
ingere cantitati
mari de lichid
[2000 ml/zi];

-schimb lenjeria
de corp si pat;

-asigur igiena
corporala a
bolnavului;

-cantareasc
zilnic pacientul;

-asigurarea
bolnavului
imbracaminte
comoda;

-mentin igiena
riguroasa
generala;

-schimb lenjeria
de corp si de pat
de cate ori este
nevoie;




-masor si notez
T
0
in F.O.
Glucoza si ser
fiziologic 500
ml/zi;

-administrez
calmante Piafen
Uf/zi i.m si
Algolcalmin II
f/zi







































-hidratez
bolnavul prin
H=rare;

-urocultura,
colonii
peste
100000/bco
li ADDIS
L= 2500,
H=0, C=0

-dupa trei
zile de la
internare,
mictiunile
se raresc,
eliminarea
urinei se
face fara
dureri.


-bolnavul
numai
transpira;
























-dupa 4 zile
febra a
85

T
0
in
limite
normale































4.De a se
alimenta
si hidrata













limitele
normale;
































-dificultate
in
alimentatie
si hidratare












-proces infectios
[coli in urina];
-neliniste;
-anexitate;

S.C.
-vestimentatie
necorespunzatoa
re;
-T
0
ridicata a
corpului;
























B.F.
-slabiciune;
-oboseala;
-durere;

P.S.
-anexitate;
-neacceptarea
bolii;

S.C.
-cunostiinte
insuficiente
privind
alimentarea si
mentinerea
T
0
in limite
normale;































-bolnavul sa
fie echilibrat
hidric si
nutritial;












-T
0
=37,8-38
0
C(I
zi)
-T
0
=37,8-
38,2
0
C(II zi)
-T
0
=37,5-
37,8
0
C(III zi)
-T
0
=37,2-
37,5
0
C(IV zi)
-T
0
=36,8-
37
0
C(V zi)

-aplic comprese
reci pe fruntea
bolnavului;

-schimb lenjeria
de corp si pat de
cate ori este
nevoie;

-aerisesc
salonul;

-servesc
bolnavul cu
cantitati mari de
lichide.







-explorez
gusturile si
obiceiurile
alimentare ale
pacientului
tinand cont de
contra indicatii;

-constientizarea
pacientului
asupra
importantei
regimului
alimentar;

-fac bilantul
perfuzie;

-administrez
Ampicilina 500
mg/6h i.m.,
Biseptol 2 pr.
16h,
Paracetamol 2
tb/zi.

























-instalez
perfuziue cu
Glucoza 5%
[500ml], Ca
gluconic I f/zi,
vitamine in
perfuzie: B1,B6
B12, If/zi.








scazut
astfel incat
T
0
s-a
normalizat
36,8
37
0
C.




























-bolnavul
accepta
greu la
inceput
regimul
alimentar,
dar se
obisnuieste
cu ideea.







86

















































5.De a
dormi si a
















































-dificultate
in a dormi si
hidratarea
corespunzatoare
a organismului;














































B.F.
















































-pacienta
trebuie sa
hidric
=ingerarea si
eliminarea;

-conving
bolnavul ca
pentru a
mentine o
balanta proteica
trebuie sa
consume 40
cal./kg corp/zi;

-grasimile
permise vor fi
luate din unt,
smantana si
frisca;

-cantitatea de
glucide permisa
300-400g va fi
luata din
marmelada,
jeleuri, miere,
compot;

-alimntele
bogate in
proteine vor fi
consumate in
cantitati mici=
cacao, legume
uscate, banane,
suc de fructe;

-lichidele se dau
in raport cu
diureza
aprox.2000
ml/zi.







-observ si notez
cat a dormit
















































-administrez
Diazepam 1
















































-dupa
calmarea
87

se odihni





















6.De a
respira si
a avea o
buna
circulatie
a se odihni





















-greutate in
respiratie;
-durere;
-nicturie;
-febra;

P.S.
-anxietate;
-neliniste;
S.C
-mediul
inadecvat;
-pozitie
incomoda;











B.F.
-diminuarea
expansiunii
toracice datorita
durerii in lojele
renale;

P.S.
-anxietate;
-situatie de criza;
beneficieze
de somn
linistit,
odihnitor;


















-pacienta sa
respire fara
dificultate;
pacienta;

-aerisesc
salonul;

-asigur linistea
necesara
odihnei
pacientului;

-ofer pacientei o
cana de ceai de
tei ianinte de
culcare;

-ajut pacienta sa
adopte o pozitie
comoda in pat;




-masor si notez
in F.O.
respiratia
bolnavei
dimineata si
seara;

-asez bolnava
intr-o pozitie in
care sa-i
favorizez
respiratia;

-aerisesc
salonul si
umezesc aerul
din incapere cu
apa alcoolizata.






cpr./seara;

-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m.

-Algocalmin II
f/zi i.m.














-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m,
Algolcalmin II
f/zi i.m.
-
durerii
bolnavul se
linistetste
mai bine;

-dupa 7 zile
de la
internare,
bolnava
beneficiaza
de un somn
odihnitor;










-respiratie
corespunzat
oare

ZIUA III [4.04.2013]

88


NEVOIA POBLEMA SURSE DE
DIFICULTATE
OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME
INTERVENTII
DELEGATE
EVLUARE

1.De a
evita
pericolele











































- dureri
acute de
miscare;


-riscul
aparitiei
unor
complicatii
[poliurie]




































- proces
infectios;
- prezenta
calcului si
miscarea lui;

B.F.
-durere;
-surmenaj;

P.S.
-anexitate;
-stres;

S.C.
-mediu si anturaj
necunoscut





























- calmarea
durerii;












-prevenirea
aparitiei
complicatiilo
r




























- asigurarea
conditiilor de
microclimat
corespunzatoare
;

- masor si notez
in F.O. functiile
vitale si
vegetative =
TA, P, R, T
0
,
diureza;

- asigur repaus
absolut la pat;

- pregatesc
bolnavul pentru
recoltarea urinei
pentru proba
ADDIS
urocultura,
proba de
concentratie,
sumarul de
urina;

- explic
bolnavului sa-si
gaseasca o
pozitie
antalgica.

-urmaresc si
apreciez
potenialul
infectios al
bolnavului;

-amplasez
bolnavul in
salon in functie
de starea sa si
asigur conditiile
de microclimat;

- administrez
calmante Piafen
IIf/zi i.m;

-recoltez urina
pentru examen
de urina,
urocultura,
ADDIS, proba
de concentratie;

-recoltez sange
pentru examen
de laborator;
VHS, Hb, NL,
uree sanguina,
creatinina, acid
uric.

-instalez
perfuzie cu ser
glucozat 5%
[500ml] si Ca
gluconic If/zi;

-calculez
cantitatea de
lichid ingerata
si perfuzata
precum si cea
eliminata;

-administrez
Colmicin i.m I
f/6h











-rezultatele
functiilor
vitale: T
0
=
37~38
0
C,
P=76
b/min,
R=14
r/min,
D=1400ml/
zi
TA=120 cu
60 mmHg;

-rezultatele
analizelor
de
laborator:
VHS=39M
M,
Hb=11mg
%,
Ht=31,8%,
N=144mm
3
, uree
sanguina=
38,65
mg/dl,
Creatinina=
1,1 mg/dl,
Acid uric=
3,5 mg/dl,
Proba
ADDIS=L=
2500, H=0,
C=0.Ex.
Urina=
urme fine
epitelii
rare,
L=frecvent
e, H=rare,
prezent
E.Coli,
Urocultura
= 100000
89









































2.De a
elimina
















































-disurie;
-polakiurie;
-nicturie;


-transpiratii
abundente;











































B.F.
-durere;
-prezenta
caliculilor in
caile urinare;
-hidratare
necorespunzatoa
re

P.S.








































normalizarea
mictiunilor si
controlul
diurezei;

-calmarea
durerii;




-iau masuri de
evitare a
aparitiei
infectiei;

-efectuez
curatenie,
dezinfectie,
sterilizare
corecta a
instrumentelor
medicale pentru
investigare si
tratament;

-aleg
procedurile de
investigare si
tratament cu
risc minim de
infectie;

-asigur igiena
tegumentelor si
mucoaselor;














-urmaresc si
notez in F.O
numarul
mictiunilor si
aspectul urinii

-determin
diureza rugand
pacientul sa
urineze numai








































-recoltez urina
pentru
determinarea
concentatiei
urinare;


-administrez
Furosemid I f/zi
i.m. in scop
mm
3


-
in urma
administrar
ii
calmantelor
, a
repausului
la pat si
aplicarii
caldurii
uscate in
regiunea
lombara
sau
diminuat
durerile in
interval de
3 zile.

-pacientul
nu prezinta
semne de
infectie si
nici alte
manifestari
care sa
denote
existenta
altor
complicatii;

-bilantul
hidric este
normal;




-Diureza=
1400 ml/zi;
-rezultatul
analizelor
de
laborator
ex sumar
de
laborator
A. urme
90





































































































-anxietate;
-situatie de criza;

S.C.
-schimbarea
modului de
viata;

B.F.
-durere;
-febra;
-cefalee;

P.S
-situatie de criza;

S.C.
-schimbarea
modului de
viata;


































-combaterea
transpiratiei;












































in recipientul de
recoltare;

-informez
bolnavul asupra
modului de
recoltare a
urinei pentru
proba ADDIS si
urocultura;

-pentru
determinarea
probei de
concentratie
pregatesc
bolnavul fizic si
psihic;

-insist asupra
pacientului sa
ingere cantitati
mari de lichid
[2000 ml/zi];

-schimb lenjeria
de corp si pat;

-asigur igiena
corporala a
bolnavului;

-cantareasc
zilnic pacientul;

-asigurarea
bolnavului
imbracaminte
comoda;

-mentin igiena
riguroasa
generala;

-schimb lenjeria
de corp si de pat
de cate ori este
nevoie;


diuretic;

-administrez
perfuzii cu
Glucoza si ser
fiziologic 500
ml/zi;

-administrez
calmante Piafen
Uf/zi i.m si
Algolcalmin II
f/zi





































fine,
epitelii
rare; L=
frecvente;
H=rare;

-urocultura,
colonii
peste
100000/bco
li ADDIS
L= 2500,
H=0, C=0

-dupa trei
zile de la
internare,
mictiunile
se raresc,
eliminarea
urinei se
face fara
dureri.


-bolnavul
numai
transpira;






















91



3.De a
mentine
T
0
in
limite
normale































4.De a se
alimenta
si hidrata











-T
0
corpului
creste peste
limitele
normale;
































-dificultate
in
alimentatie
si hidratare










B.F.
-proces infectios
[coli in urina];
-neliniste;
-anexitate;

S.C.
-vestimentatie
necorespunzatoa
re;
-T
0
ridicata a
corpului;
























B.F.
-slabiciune;
-oboseala;
-durere;

P.S.
-anexitate;
-neacceptarea
bolii;

S.C.
-cunostiinte


-scaderea
febrei si
mentinerea
T
0
in limite
normale;































-bolnavul sa
fie echilibrat
hidric si
nutritial;










-masor si notez
T
0
in F.O.
-T
0
=37,8-38
0
C(I
zi)
-T
0
=37,8-
38,2
0
C(II zi)
-T
0
=37,5-
37,8
0
C(III zi)
-T
0
=37,2-
37,5
0
C(IV zi)
-T
0
=36,8-
37
0
C(V zi)

-aplic comprese
reci pe fruntea
bolnavului;

-schimb lenjeria
de corp si pat de
cate ori este
nevoie;

-aerisesc
salonul;

-servesc
bolnavul cu
cantitati mari de
lichide.







-explorez
gusturile si
obiceiurile
alimentare ale
pacientului
tinand cont de
contra indicatii;

-constientizarea
pacientului
asupra
importantei


-hidratez
bolnavul prin
perfuzie;

-administrez
Ampicilina 500
mg/6h i.m.,
Biseptol 2 pr.
16h,
Paracetamol 2
tb/zi.

























-instalez
perfuziue cu
Glucoza 5%
[500ml], Ca
gluconic I f/zi,
vitamine in
perfuzie: B1,B6
B12, If/zi.






-dupa 4 zile
febra a
scazut
astfel incat
T
0
s-a
normalizat
36,8
37
0
C.




























-bolnavul
accepta
greu la
inceput
regimul
alimentar,
dar se
obisnuieste
cu ideea.



92





































































































insuficiente
privind
alimentarea si
hidratarea
corespunzatoare
a organismului;






























































































regimului
alimentar;

-fac bilantul
hidric
=ingerarea si
eliminarea;

-conving
bolnavul ca
pentru a
mentine o
balanta proteica
trebuie sa
consume 40
cal./kg corp/zi;

-grasimile
permise vor fi
luate din unt,
smantana si
frisca;

-cantitatea de
glucide permisa
300-400g va fi
luata din
marmelada,
jeleuri, miere,
compot;

-alimntele
bogate in
proteine vor fi
consumate in
cantitati mici=
cacao, legume
uscate, banane,
suc de fructe;

-lichidele se dau
in raport cu
diureza
aprox.2000
ml/zi.









































































































93



5.De a
dormi si a
se odihni





















6.De a
respira si
a avea o
buna
circulatie


-dificultate
in a dormi si
a se odihni





















-greutate in
respiratie;


B.F.
-durere;
-nicturie;
-febra;

P.S.
-anxietate;
-neliniste;
S.C
-mediul
inadecvat;
-pozitie
incomoda;











B.F.
-diminuarea
expansiunii
toracice datorita
durerii in lojele
renale;

P.S.
-anxietate;
-situatie de criza;


-pacienta
trebuie sa
beneficieze
de somn
linistit,
odihnitor;


















-pacienta sa
respire fara
dificultate;


-observ si notez
cat a dormit
pacienta;

-aerisesc
salonul;

-asigur linistea
necesara
odihnei
pacientului;

-ofer pacientei o
cana de ceai de
tei ianinte de
culcare;

-ajut pacienta sa
adopte o pozitie
comoda in pat;




-masor si notez
in F.O.
respiratia
bolnavei
dimineata si
seara;

-asez bolnava
intr-o pozitie in
care sa-i
favorizez
respiratia;

-aerisesc
salonul si
umezesc aerul
din incapere cu
apa alcoolizata.








-administrez
Diazepam 1
cpr./seara;

-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m.

-Algocalmin II
f/zi i.m.














-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m,
Algolcalmin II
f/zi i.m.
-


-dupa
calmarea
durerii
bolnavul se
linistetste
mai bine;

-dupa 7 zile
de la
internare,
bolnava
beneficiaza
de un somn
odihnitor;










-respiratie
corespunzat
oare
94



ZIUA IV [5.04.2013]

NEVOIA POBLEMA SURSE DE
DIFICULTATE
OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME
INTERVENTII
DELEGATE
EVLUARE
95


1.De a
evita
pericolele















































- dureri
acute de
miscare;


-riscul
aparitiei
unor
complicatii
[poliurie]








































- proces
infectios;
- prezenta
calcului si
miscarea lui;

B.F.
-durere;
-surmenaj;

P.S.
-anexitate;
-stres;

S.C.
-mediu si anturaj
necunoscut

































- calmarea
durerii;












-prevenirea
aparitiei
complicatiilo
r
































- asigurarea
conditiilor de
microclimat
corespunzatoare
;

- masor si notez
in F.O. functiile
vitale si
vegetative =
TA, P, R, T
0
,
diureza;

- asigur repaus
absolut la pat;

- pregatesc
bolnavul pentru
recoltarea urinei
pentru proba
ADDIS
urocultura,
proba de
concentratie,
sumarul de
urina;

- explic
bolnavului sa-si
gaseasca o
pozitie
antalgica.

-urmaresc si
apreciez
potenialul
infectios al
bolnavului;

-amplasez
bolnavul in
salon in functie
de starea sa si
asigur conditiile
de microclimat;

-iau masuri de
evitare a
aparitiei

- administrez
calmante Piafen
IIf/zi i.m;

-recoltez urina
pentru examen
de urina,
urocultura,
ADDIS, proba
de concentratie;

-recoltez sange
pentru examen
de laborator;
VHS, Hb, NL,
uree sanguina,
creatinina, acid
uric.

-instalez
perfuzie cu ser
glucozat 5%
[500ml] si Ca
gluconic If/zi;

-calculez
cantitatea de
lichid ingerata
si perfuzata
precum si cea
eliminata;

-administrez
Colmicin i.m I
f/6h















-rezultatele
functiilor
vitale: T
0
=
37~38
0
C,
P=76
b/min,
R=14
r/min,
D=1400ml/
zi
TA=120 cu
60 mmHg;

-rezultatele
analizelor
de
laborator:
VHS=39M
M,
Hb=11mg
%,
Ht=31,8%,
N=144mm
3
, uree
sanguina=
38,65
mg/dl,
Creatinina=
1,1 mg/dl,
Acid uric=
3,5 mg/dl,
Proba
ADDIS=L=
2500, H=0,
C=0.Ex.
Urina=
urme fine
epitelii
rare,
L=frecvent
e, H=rare,
prezent
E.Coli,
Urocultura
= 100000
mm
3


-
in urma
96





































2.De a
elimina
















































-disurie;
-polakiurie;
-nicturie;


-transpiratii
abundente;











































B.F.
-durere;
-prezenta
caliculilor in
caile urinare;
-hidratare
necorespunzatoa
re

P.S.
-anxietate;
-situatie de criza;

S.C.




































normalizarea
mictiunilor si
controlul
diurezei;

-calmarea
durerii;







infectiei;

-efectuez
curatenie,
dezinfectie,
sterilizare
corecta a
instrumentelor
medicale pentru
investigare si
tratament;

-aleg
procedurile de
investigare si
tratament cu
risc minim de
infectie;

-asigur igiena
tegumentelor si
mucoaselor;














-urmaresc si
notez in F.O
numarul
mictiunilor si
aspectul urinii

-determin
diureza rugand
pacientul sa
urineze numai
in recipientul de
recoltare;

-informez




































-recoltez urina
pentru
determinarea
concentatiei
urinare;


-administrez
Furosemid I f/zi
i.m. in scop
diuretic;

-administrez
perfuzii cu
administrar
ii
calmantelor
, a
repausului
la pat si
aplicarii
caldurii
uscate in
regiunea
lombara
sau
diminuat
durerile in
interval de
3 zile.

-pacientul
nu prezinta
semne de
infectie si
nici alte
manifestari
care sa
denote
existenta
altor
complicatii;

-bilantul
hidric este
normal;




-Diureza=
1400 ml/zi;
-rezultatul
analizelor
de
laborator
ex sumar
de
laborator
A. urme
fine,
epitelii
rare; L=
frecvente;
97

















































3.De a
mentine
















































-T
0
corpului
creste peste
-schimbarea
modului de
viata;

B.F.
-durere;
-febra;
-cefalee;

P.S
-situatie de criza;

S.C.
-schimbarea
modului de
viata;
































B.F.
-proces infectios
-combaterea
transpiratiei;














































-scaderea
febrei si
bolnavul asupra
modului de
recoltare a
urinei pentru
proba ADDIS si
urocultura;

-pentru
determinarea
probei de
concentratie
pregatesc
bolnavul fizic si
psihic;

-insist asupra
pacientului sa
ingere cantitati
mari de lichid
[2000 ml/zi];

-schimb lenjeria
de corp si pat;

-asigur igiena
corporala a
bolnavului;

-cantareasc
zilnic pacientul;

-asigurarea
bolnavului
imbracaminte
comoda;

-mentin igiena
riguroasa
generala;

-schimb lenjeria
de corp si de pat
de cate ori este
nevoie;




-masor si notez
T
0
in F.O.
Glucoza si ser
fiziologic 500
ml/zi;

-administrez
calmante Piafen
Uf/zi i.m si
Algolcalmin II
f/zi







































-hidratez
bolnavul prin
H=rare;

-urocultura,
colonii
peste
100000/bco
li ADDIS
L= 2500,
H=0, C=0

-dupa trei
zile de la
internare,
mictiunile
se raresc,
eliminarea
urinei se
face fara
dureri.


-bolnavul
numai
transpira;
























-dupa 4 zile
febra a
98

T
0
in
limite
normale































4.De a se
alimenta
si hidrata













limitele
normale;
































-dificultate
in
alimentatie
si hidratare












[coli in urina];
-neliniste;
-anexitate;

S.C.
-vestimentatie
necorespunzatoa
re;
-T
0
ridicata a
corpului;
























B.F.
-slabiciune;
-oboseala;
-durere;

P.S.
-anexitate;
-neacceptarea
bolii;

S.C.
-cunostiinte
insuficiente
privind
alimentarea si
hidratarea
mentinerea
T
0
in limite
normale;































-bolnavul sa
fie echilibrat
hidric si
nutritial;












-T
0
=37,8-38
0
C(I
zi)
-T
0
=37,8-
38,2
0
C(II zi)
-T
0
=37,5-
37,8
0
C(III zi)
-T
0
=37,2-
37,5
0
C(IV zi)
-T
0
=36,8-
37
0
C(V zi)

-aplic comprese
reci pe fruntea
bolnavului;

-schimb lenjeria
de corp si pat de
cate ori este
nevoie;

-aerisesc
salonul;

-servesc
bolnavul cu
cantitati mari de
lichide.







-explorez
gusturile si
obiceiurile
alimentare ale
pacientului
tinand cont de
contra indicatii;

-constientizarea
pacientului
asupra
importantei
regimului
alimentar;

-fac bilantul
perfuzie;

-administrez
Ampicilina 500
mg/6h i.m.,
Biseptol 2 pr.
16h,
Paracetamol 2
tb/zi.

























-instalez
perfuziue cu
Glucoza 5%
[500ml], Ca
gluconic I f/zi,
vitamine in
perfuzie: B1,B6
B12, If/zi.








scazut
astfel incat
T
0
s-a
normalizat
36,8
37
0
C.




























-bolnavul
accepta
greu la
inceput
regimul
alimentar,
dar se
obisnuieste
cu ideea.







99

















































5.De a
dormi si a
















































-dificultate
in a dormi si
corespunzatoare
a organismului;














































B.F.
-durere;
















































-pacienta
trebuie sa
hidric
=ingerarea si
eliminarea;

-conving
bolnavul ca
pentru a
mentine o
balanta proteica
trebuie sa
consume 40
cal./kg corp/zi;

-grasimile
permise vor fi
luate din unt,
smantana si
frisca;

-cantitatea de
glucide permisa
300-400g va fi
luata din
marmelada,
jeleuri, miere,
compot;

-alimntele
bogate in
proteine vor fi
consumate in
cantitati mici=
cacao, legume
uscate, banane,
suc de fructe;

-lichidele se dau
in raport cu
diureza
aprox.2000
ml/zi.







-observ si notez
cat a dormit
















































-administrez
Diazepam 1
















































-dupa
calmarea
100

se odihni





















6.De a
respira si
a avea o
buna
circulatie
a se odihni





















-greutate in
respiratie;
-nicturie;
-febra;

P.S.
-anxietate;
-neliniste;
S.C
-mediul
inadecvat;
-pozitie
incomoda;











B.F.
-diminuarea
expansiunii
toracice datorita
durerii in lojele
renale;

P.S.
-anxietate;
-situatie de criza;
beneficieze
de somn
linistit,
odihnitor;


















-pacienta sa
respire fara
dificultate;
pacienta;

-aerisesc
salonul;

-asigur linistea
necesara
odihnei
pacientului;

-ofer pacientei o
cana de ceai de
tei ianinte de
culcare;

-ajut pacienta sa
adopte o pozitie
comoda in pat;




-masor si notez
in F.O.
respiratia
bolnavei
dimineata si
seara;

-asez bolnava
intr-o pozitie in
care sa-i
favorizez
respiratia;

-aerisesc
salonul si
umezesc aerul
din incapere cu
apa alcoolizata.






cpr./seara;

-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m.

-Algocalmin II
f/zi i.m.














-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m,
Algolcalmin II
f/zi i.m.
-
durerii
bolnavul se
linistetste
mai bine;

-dupa 7 zile
de la
internare,
bolnava
beneficiaza
de un somn
odihnitor;










-respiratie
corespunzat
oare

ZIUA V [6.04.2013]

101


NEVOIA POBLEMA SURSE DE
DIFICULTATE
OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME
INTERVENTII
DELEGATE
EVLUARE

1.De a
evita
pericolele











































- dureri
acute de
miscare;


-riscul
aparitiei
unor
complicatii
[poliurie]




































- proces
infectios;
- prezenta
calcului si
miscarea lui;

B.F.
-durere;
-surmenaj;

P.S.
-anexitate;
-stres;

S.C.
-mediu si anturaj
necunoscut





























- calmarea
durerii;












-prevenirea
aparitiei
complicatiilo
r




























- asigurarea
conditiilor de
microclimat
corespunzatoare
;

- masor si notez
in F.O. functiile
vitale si
vegetative =
TA, P, R, T
0
,
diureza;

- asigur repaus
absolut la pat;

- pregatesc
bolnavul pentru
recoltarea urinei
pentru proba
ADDIS
urocultura,
proba de
concentratie,
sumarul de
urina;

- explic
bolnavului sa-si
gaseasca o
pozitie
antalgica.

-urmaresc si
apreciez
potenialul
infectios al
bolnavului;

-amplasez
bolnavul in
salon in functie
de starea sa si
asigur conditiile
de microclimat;

- administrez
calmante Piafen
IIf/zi i.m;

-recoltez urina
pentru examen
de urina,
urocultura,
ADDIS, proba
de concentratie;

-recoltez sange
pentru examen
de laborator;
VHS, Hb, NL,
uree sanguina,
creatinina, acid
uric.

-instalez
perfuzie cu ser
glucozat 5%
[500ml] si Ca
gluconic If/zi;

-calculez
cantitatea de
lichid ingerata
si perfuzata
precum si cea
eliminata;

-administrez
Colmicin i.m I
f/6h











-rezultatele
functiilor
vitale: T
0
=
37~38
0
C,
P=76
b/min,
R=14
r/min,
D=1400ml/
zi
TA=120 cu
60 mmHg;

-rezultatele
analizelor
de
laborator:
VHS=39M
M,
Hb=11mg
%,
Ht=31,8%,
N=144mm
3
, uree
sanguina=
38,65
mg/dl,
Creatinina=
1,1 mg/dl,
Acid uric=
3,5 mg/dl,
Proba
ADDIS=L=
2500, H=0,
C=0.Ex.
Urina=
urme fine
epitelii
rare,
L=frecvent
e, H=rare,
prezent
E.Coli,
Urocultura
= 100000
102









































2.De a
elimina
















































-disurie;
-polakiurie;
-nicturie;


-transpiratii
abundente;











































B.F.
-durere;
-prezenta
caliculilor in
caile urinare;
-hidratare
necorespunzatoa
re

P.S.








































normalizarea
mictiunilor si
controlul
diurezei;

-calmarea
durerii;




-iau masuri de
evitare a
aparitiei
infectiei;

-efectuez
curatenie,
dezinfectie,
sterilizare
corecta a
instrumentelor
medicale pentru
investigare si
tratament;

-aleg
procedurile de
investigare si
tratament cu
risc minim de
infectie;

-asigur igiena
tegumentelor si
mucoaselor;














-urmaresc si
notez in F.O
numarul
mictiunilor si
aspectul urinii

-determin
diureza rugand
pacientul sa
urineze numai








































-recoltez urina
pentru
determinarea
concentatiei
urinare;


-administrez
Furosemid I f/zi
i.m. in scop
mm
3


-
in urma
administrar
ii
calmantelor
, a
repausului
la pat si
aplicarii
caldurii
uscate in
regiunea
lombara
sau
diminuat
durerile in
interval de
3 zile.

-pacientul
nu prezinta
semne de
infectie si
nici alte
manifestari
care sa
denote
existenta
altor
complicatii;

-bilantul
hidric este
normal;




-Diureza=
1400 ml/zi;
-rezultatul
analizelor
de
laborator
ex sumar
de
laborator
A. urme
103





































































































-anxietate;
-situatie de criza;

S.C.
-schimbarea
modului de
viata;

B.F.
-durere;
-febra;
-cefalee;

P.S
-situatie de criza;

S.C.
-schimbarea
modului de
viata;


































-combaterea
transpiratiei;












































in recipientul de
recoltare;

-informez
bolnavul asupra
modului de
recoltare a
urinei pentru
proba ADDIS si
urocultura;

-pentru
determinarea
probei de
concentratie
pregatesc
bolnavul fizic si
psihic;

-insist asupra
pacientului sa
ingere cantitati
mari de lichid
[2000 ml/zi];

-schimb lenjeria
de corp si pat;

-asigur igiena
corporala a
bolnavului;

-cantareasc
zilnic pacientul;

-asigurarea
bolnavului
imbracaminte
comoda;

-mentin igiena
riguroasa
generala;

-schimb lenjeria
de corp si de pat
de cate ori este
nevoie;


diuretic;

-administrez
perfuzii cu
Glucoza si ser
fiziologic 500
ml/zi;

-administrez
calmante Piafen
Uf/zi i.m si
Algolcalmin II
f/zi





































fine,
epitelii
rare; L=
frecvente;
H=rare;

-urocultura,
colonii
peste
100000/bco
li ADDIS
L= 2500,
H=0, C=0

-dupa trei
zile de la
internare,
mictiunile
se raresc,
eliminarea
urinei se
face fara
dureri.


-bolnavul
numai
transpira;






















104



3.De a
mentine
T
0
in
limite
normale































4.De a se
alimenta
si hidrata











-T
0
corpului
creste peste
limitele
normale;
































-dificultate
in
alimentatie
si hidratare










B.F.
-proces infectios
[coli in urina];
-neliniste;
-anexitate;

S.C.
-vestimentatie
necorespunzatoa
re;
-T
0
ridicata a
corpului;
























B.F.
-slabiciune;
-oboseala;
-durere;

P.S.
-anexitate;
-neacceptarea
bolii;

S.C.
-cunostiinte


-scaderea
febrei si
mentinerea
T
0
in limite
normale;































-bolnavul sa
fie echilibrat
hidric si
nutritial;










-masor si notez
T
0
in F.O.
-T
0
=37,8-38
0
C(I
zi)
-T
0
=37,8-
38,2
0
C(II zi)
-T
0
=37,5-
37,8
0
C(III zi)
-T
0
=37,2-
37,5
0
C(IV zi)
-T
0
=36,8-
37
0
C(V zi)

-aplic comprese
reci pe fruntea
bolnavului;

-schimb lenjeria
de corp si pat de
cate ori este
nevoie;

-aerisesc
salonul;

-servesc
bolnavul cu
cantitati mari de
lichide.







-explorez
gusturile si
obiceiurile
alimentare ale
pacientului
tinand cont de
contra indicatii;

-constientizarea
pacientului
asupra
importantei


-hidratez
bolnavul prin
perfuzie;

-administrez
Ampicilina 500
mg/6h i.m.,
Biseptol 2 pr.
16h,
Paracetamol 2
tb/zi.

























-instalez
perfuziue cu
Glucoza 5%
[500ml], Ca
gluconic I f/zi,
vitamine in
perfuzie: B1,B6
B12, If/zi.






-dupa 4 zile
febra a
scazut
astfel incat
T
0
s-a
normalizat
36,8
37
0
C.




























-bolnavul
accepta
greu la
inceput
regimul
alimentar,
dar se
obisnuieste
cu ideea.



105





































































































insuficiente
privind
alimentarea si
hidratarea
corespunzatoare
a organismului;






























































































regimului
alimentar;

-fac bilantul
hidric
=ingerarea si
eliminarea;

-conving
bolnavul ca
pentru a
mentine o
balanta proteica
trebuie sa
consume 40
cal./kg corp/zi;

-grasimile
permise vor fi
luate din unt,
smantana si
frisca;

-cantitatea de
glucide permisa
300-400g va fi
luata din
marmelada,
jeleuri, miere,
compot;

-alimntele
bogate in
proteine vor fi
consumate in
cantitati mici=
cacao, legume
uscate, banane,
suc de fructe;

-lichidele se dau
in raport cu
diureza
aprox.2000
ml/zi.









































































































106



5.De a
dormi si a
se odihni





















6.De a
respira si
a avea o
buna
circulatie


-dificultate
in a dormi si
a se odihni





















-greutate in
respiratie;


B.F.
-durere;
-nicturie;
-febra;

P.S.
-anxietate;
-neliniste;
S.C
-mediul
inadecvat;
-pozitie
incomoda;











B.F.
-diminuarea
expansiunii
toracice datorita
durerii in lojele
renale;

P.S.
-anxietate;
-situatie de criza;


-pacienta
trebuie sa
beneficieze
de somn
linistit,
odihnitor;


















-pacienta sa
respire fara
dificultate;


-observ si notez
cat a dormit
pacienta;

-aerisesc
salonul;

-asigur linistea
necesara
odihnei
pacientului;

-ofer pacientei o
cana de ceai de
tei ianinte de
culcare;

-ajut pacienta sa
adopte o pozitie
comoda in pat;




-masor si notez
in F.O.
respiratia
bolnavei
dimineata si
seara;

-asez bolnava
intr-o pozitie in
care sa-i
favorizez
respiratia;

-aerisesc
salonul si
umezesc aerul
din incapere cu
apa alcoolizata.








-administrez
Diazepam 1
cpr./seara;

-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m.

-Algocalmin II
f/zi i.m.














-administrez
calmante Piafen
II f/zi i.m,
Algolcalmin II
f/zi i.m.
-


-dupa
calmarea
durerii
bolnavul se
linistetste
mai bine;

-dupa 7 zile
de la
internare,
bolnava
beneficiaza
de un somn
odihnitor;










-respiratie
corespunzat
oare
107



EVALUARE FINAL
Se externeaz cu stare general bun.
Pacientul se intereseaz cu privire la boala lui, pune ntrebri, caut s se intereseze dar are
temeri cu privire la evoluia boli. Se recomand s respecte regimul igieno-dietic, s revin la
control peste 3 sptmni.



Cazul II

CULEGEREA DE DATE

Dosar de ingrijire:
a. Culegerea datelor
b. Identificarea problemelor
c. Planificarea ingrijirilor
d. Aplicarea in practica
e. Evaluarea


DATE SOCIALE:
NUME: A
PRENUME: S
VARSTA: 67 ani
DATA NASTERI: 10.09.1947
SEX: M
DOMICILIU: Timisoara
OCUPATIE: pensionar
STARE CIVILA: casatorit
RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
108

CONDITII DE VIATA: corespunzatoare
ANTECEDENTE PERSONALE:
Bolile copilariei: varicela, scarlatina, oreion;
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Se interneaza pe data de 18.04.2014 la Spitalul Clinic Judetean
Timisoara cu diagnosticul colica renala stanga I.R.C III.
MOTIVELE INTERNARII
Dureri in regiunea lombara, polakiurie, nicturie, astenie fizica, parestezii
in membrele superioare.
LA EXAMENUL CLINIC DE LA INTERNARE SE OBSERVA
URMATOARELE:
Tegumente si mucoase palide;
Sistem osteoarticular integru;
Sistem respirator: torace normal.
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale.
Aparat digestiv: abdomen suplu, ficat si splina in limite normale.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
Transpiratii, neliniste;
Insomnie, nervozitate;
Oboseala, stare depresiva;
Durere la mictiune;
Hidratare insuficienta;
Tegumente si mucoase uscate;
PROBLEMELE PACIENTULUI:
Durere coliactiva in loja renala stanga; probleme in a se
alimenta si hirata;
Anxietate; greutate in respiratie;
Transpiratie abundenta; diminuarea miscarilor;
Polakiurie; febra;
Nicturie;
Deshidratare;
109

CUNOASTEREA PACIENTULUI PE CELE 14 NEVOI

1. Nevoia de a respira i avea o bun circulaie
Pacienta prezint ci respiratori superioare libere i integre, torace normal conformat, mucoasa
respiratori cu secreii reduse, pacienta este fumtoare, fr probleme cardiace.

2. Nevoia de a manca si de a bea
Bolnava prezint inapetent, nu tolereaz lichidele i alimentele. Pacienta are o greutate de 67 kg i
nlime 1.62 m.

3.Nevoia de a elimina
Pacienta prezint melena, oliguria datorit nehidratrii corespunztoare motiv pentru care necesit sonda
vezical.

3. Nevoia de a se misca si avea o buna postura
Pacienta se mic cu dificultate din cauza lipotimiilor.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie, are perturbat perioada de odihn i somn din cauza durerilor i meteorismului abdominal.

5. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Necesit ajutor la mbrcare dezbrcare din cauza stri de slbiciune i lipotimiei care o oblig s stea
mai mult la pat.

6. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
Din cauza transipiraiilor reci, pacienta necesit o mbrcminte mai groas.

7. Nevoia de a fi curat, ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele
Este foarte preocupat de toaleta sa, este o persoan curat ngrijit, i schimb zilnic lenjeria, i face
toaleta, pielea este curat, unghiile ngrijite.


8. Nevoia de a evita pericolele[De securitate]
110

Se adapteaz mediului n care triete i lucreaz tie s evite conflictele ce pot surveni, este foarte
nelinistit de boala pe care o are i pune numeroase ntrebri referitoare la evoluia ei.

9. Nevoia de a comunica
Dificultate de a comunica din cauza simptomelor bolii, comunic cu cadrele medicale strictul necesar.

10. Nevoia de a aciona conform proprilor convingeri i valori, de a practica religia
Este de religie ortodox frecventeaz biserica ori de cte ori poate.

11. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizri
Este multumit de ceea ce a realizat n momentul de fa, dar se preocupa de viitorul professional, dar i
familial avnd n vedere evoluia acestei boli.

12. Nevoia de a se recrea
i plac plimbrile, distracia i familia i prietenii i relaxarea foarte mult, jucndu-se cu copiii si.

13. Nevoia de a nvata cum s i pstrez sntatea
Pacienta se intereseaz de boala sa, se adreseaz pentru informatii personalului medical care se ocup de
ngrijirea sa.

2.IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie
Manifestri de dependen
-bradicardie, bti filiforme ale pulsului
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic, melena, dureri abdominale, meteorism
Problema
-bradicardie n legtura cu anemia, tahipnee determinat de durere

2. Nevoia de a mnca i de a bea
Manifestri de dependen
111

-intoleranta la alimente i buturi, inapetenta
Sursa de dificultate
-melena, cteodat vrsturi
Problema
-alimentaie i hidratare inadecvat, melena,vrsturi



3. Nevoia de a elimina
Manifestri de dependen
-melena, oligurie, transpiraii reci, cteodat diaree
Sursa de dificultate
-deshidratare ca urmare a non consumului de lichide
Problema
-melena, diaree, potenial alterare nutritive, stare de disconfort

4.Nevoia de a se mica, a avea o bun postur
Manifestri de dependen
-incapacitate de a se deplasa din cauza durerii
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic, dureri abdominale, lipotimiile repetate
Problema
-dificultate n a se deplasa datorit durerii, lipotimiilor

5. Nevoia de a dormi i a se odihni
Manifestri de dependen
-dificultate de a se odihni, ore de somn insuficiente, slbiciune oboseal
Sursa de dificultate
-durere, anxietate, melena, vrsturi, cteodat diaree
Problema
-insomnia

6. Nevoia de a se mbraca i dezbraca
112

Manifestari de dependen
-dificultate la mbrcare i dezbracare
Sursa de dificultate
-durerea, lipotimiile
Problema
-disconfort determinat de starea de slbiciune, incapacitatea de a se schimba din
cauza durerilor

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
Manifestri de dependen
-frisoane, transpiraii reci
Sursa de dificultate
-frisoane, necesitatea de a se mbraca mult mai gros dect ar fi n condiii normale
Problema
-anemia cauzat de melena, bradicardie, TA prbuit

8. Nevoia de a fi curat i ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
Manifestri de dependen
-transpiraii reci
Sursa de dificultate
-T.A. prbuit, durere abdominal
Problema
-necesitatea de a schimba des hainele din cauza transpiraiilor reci

9. Nevoia de a evita pericolele
Manifestri de dependen
-agitaie, stress, durerea abdominal
Sursa de dificultate
-de ordin psihic, nelinitite fa de evoluia bolii, sursa de ordin fizic melena,
lipotimie
Problema
-durere, anxietate

113

10. Nevoia de a comunica
Manifestri de dependen
-dezinteres n comunicare din cauza durerii
Sursa de dificultate
-slbiciune, frisoane, durere
Problema
-comunicare ineficient

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia
Manifestri de dependen
-nelinite, anxietate
Sursa de dificultate
-teama de boal i de evoluia ei
Problema
-nelinite, frica de moarte

12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
Manifestri de dependen
-anxietate
Sursa de dificultate
-durere, teama de moarte i de intervenia chirurgical
Problema
-anxietate, dezinteres n vederea realizrii

13. Nevoia de a se recrea
Manifestri de dependen
-nevoia de a sta n repaus la pat
Sursa de dificultate
-slbiciune, oboseal
Problema
-dezinteres pe moment pentru activiti recreative

14. Nevoia de a nvata cum s i pstrezi sntatea
114

Pacienta este interesat n a nvaa despre boala ei i evoluia bolii.






Analiza datelor

n urma culegerii datelor am stabilit perturbarea urmtoarelor nevoi:
-nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie
-nevoia de a bea i mnca
-nevoia de a elimina
-nevoia de a se mica i de a avea o bun postur
-nevoia de se odihni i a dormi
-nevoia de se mbraca i dezbrca
-nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
-nevoia de a fi ngrijit i a proteja tegumentele i mucoaselor
-nevoia de a evita pericolele
-nevoia de a comunica
-nevoia de aciona conform propriilor valori i convingeri de a practica religia
-nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
-nevoia de a se recrea









115







3.PLANIFICARE NGRIJIRILOR


1.Nevoia de a respira i avea o bun circulaie

- Problema
-bradicardie n legatur cu anemia, tahipnee, determinate de durere
- Obiectiv
-n decurs de 72 h s se amelioreze anemia i bradicardia, n decurs de 24 h s se
amelioreze senzaia de durere
- Diagnostic de nursing
-respiraie superficial cauza de durere manifestat prin dispnee moderat
-bradicardie determinat de anemie

2.Nevoia de a mnca i a bea

- Problema
-inapetenta, intoleranta la alimtente i buturi
- Obiectiv
-pacienta s aibe 5-7/mese pe zi, s bea 2000 ml lichide n 24h, pacienta s fie
hidratat n decurs de 24 ore
- Diagnostic de nursing
-alterarea stri de nutritive datorit inapetenei i intoleranei la alimente i buturi
manifestat prin refuz alimentar i caracterizat prin stare de slbiciune accentuat

3.Nevoia de a elimina
116


- Problema
-melena, potenial de alterare a nutriiei prin inapetent
- Obiectiv
-pacienta s aibe un tranzit intestinal normal s fie eliminate scaunele melenice
ct mai rapid cu putin
- Diagnostic de nursing
-tranzit intestinal alterat manifestat prin melena
-deshidratare, determinate de hidratare neadecvat manifestat prin oligurie

4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur

- Problema
-incapacitate de a se deplasa datorit durerilor, anemiei
- Obiectiv
-s se amelioreze starea de anemie prin tratament corespunztor i s se elimine
durerile prin administrarea tratamentului adecvat
- Diagnostic de nursing
-slbiciune datorit anemiei, durerilor, manifestat prin dificultatea de a merge

5.Nevoia de a dormi i a se odihni

- Problema
-incapacitate de a se odihni
- Obiectiv
-pacienta s beneficieze de somn att calitativ ct i cantitativ, s doarm 6-8h,
fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile, pacienta s benificieze de confort fizic i
pshic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare
- Diagnostic de nursing
-alterarea modului de somn provocat de durere, anxietate

6.Nevoia de a se mbraca i dezbrca

117

- Problema
-dificultate n a se mbrca i dezbrca
- Obiectiv
-pacienta s se mbrace i s se dezbrace singur n decursul a 24h dupa intervenia
chirurgical
- Diagnostic de nursing
-dificultate de a se mbrca i dezbrca, manifestat prin nendemnare

7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale

- Problema
-transpiraii reci frisoane
- Obiectiv
-pacienta s i treac simptomele de frison i transpiraii reci, prevenirea
complicaiilor
- Diagnostic de nursing
-alterarea, potenial a temperaturii corpului [a termoreglrii] datorat aniemiei


8.Nevoia de a fi curat, ngrijit de a proteja tegumentele i mucoasele

- Problema
-necesitatea de a schimba des hainele din cauza transpiraiilor reci
- Obiectiv
-pacienta s se simte confortabil n termen de 24-48 h
- Diagnostic de nursing
-dureri abdominale, meteorism, TA prbusit manifestate prin frisoane i
transpiraii reci


9.Nevoia de a evita pericolele

- Problema
118

-anxietatea
- Obiectiv
-pacienta s beneficieze de siguran fr accidente, de sigurana psihic pentru
nlturarea anxietii
- Diagnostic de nursing
-anxietate datorat bolii caracterizat prin durere, manifestat prin agitaie, teama
de moarte

10.Nevoia de a comunica

- Problema
-comunicare ineficient
- Obiectiv
-s i recape dorina de a comunica prin diminuirea durerii n 24-48h
- Diagnostic de nursing
-slbiciune datorat durerii, anemiei, manifestat prin dezinteres n comunicare

11.Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia

- Problema
-nelinite, teama de operaie i de moarte
- Obiectiv
-calmarea simptomelor suprtoare n 24-48h
- Diagnostic de nursing
-anxietate datorit durerii, anemiei, manifestat prin nelinite, teama de
intervenia chirurgical i de moarte

12.Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii

- Problema
-anxietate dezinteres n vederea realizrii
- Obiectiv
-eliminarea anxietaii prin ameliorarea simptomelor
119

- Diagnostic de nursing
-anxietate determinat de boal


13.Nevoia de a se recrea

- Problema
-dezinteres pe moment pentru activitti recreative
- Obiectiv
-calmarea simptomelor n decurs a 24h
- Diagnostic de nursing
-slbiciune oboseal datorate durerii abdominale, anemiei manifestate prin
dezinteres fat de activitile recreative

120

APLICARE N PRACTIC
ZIUA I [2.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Starea
general a
pacientei
Msurarea funciilor
vitale
Supravegheaz
starea, starea de
confort a
pacientului
asigur condiii
de habitat cu
salon curat,
aerisit cu un
grad obinuit de
umiditate i
ionizare
corespunztoare
a aerului,
temperatura
optim de 18-
22C,
luminozitate
adecvat

TA=110/70mmHg
P=80batai/min
T=36,8C
Stare general
ameliorat
Intoleran la
lichide i
alimente
Alimentaie i
hidratare oral a
pacientei
Se alimenteaz
pacienta, 5-7
mese /zi.
Observ i noteaz
n F.O., tranzit
intestinal reluat.
Pacienta
tolereaz
alimentele.
Alterarea
ritmului
respirator
Cauza:
- disfuncie
respiratorie
de tip
obstructiv

Pacienta s prezinte o
respiraie ampl, su-
pl, liber pe nas, n
decurs de 4-5 zile.

asigur aerisirea
salonului i
mprosptez
aerul de mai
multe ori pe zi
prin
deschiderea
ferestrelor
avnd grij ca
bolnava s fie
nvelit pentru a
nu rci

Administrarea
tratamentului la
indicatia medicului
Obiectiv
realizat
Diureza Autonomie n Ajut pacienta Observ i noteaz Diureza n
121

satisfacerea nevoilor s mearg la
toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
diureza n F.O., se
suprim sonda
vezical.
limite
fiziologice
Incapacitatea
de a se
autongriji
Redarea autonomiei,
meninerea
tegumentelor curate
Ajut pacienta
n efectuarea
toaletei.
Administreaz
vitamine,
antispastice.
Pacienta se
simte mai
bine
schimbat i
curat.



APLICARE N PRACTIC
ZIUA II [3.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Starea
general a
pacientei
Msurarea funciilor
vitale.
Supravegheaz
starea.
TA=130/80mmHg
P=85batai/min
T=37,8C
Stare general
ameliorat
Intoleran la
lichide i
alimente
Alimentaie i
hidratare oral a
pacientei
Se alimenteaz
pacienta, 5-7
mese /zi.
Observ i noteaz
n F.O., tranzit
intestinal reluat.
Pacienta
tolereaz
alimentele.
dispnee
expiratorie
de tip
bradipneic

Evaluare zilnic.

- nv pacienta
s evite
obiceiurile
duntoare cum
ar fi fumatul

- introduc sonda pe
nar i o fixez pe
obraz cu benzi de
leucoplast
- fixez debitul de
administrare a
oxigenului n funcie
de prescripia
medicului 1-2l/min

Obiectiv
realizat
Diureza Autonomie n
satisfacerea nevoilor
Ajut pacienta
s mearg la
Observ i noteaz
diureza n F.O., se
Diureza n
limite
122

toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
suprim sonda
vezical.
fiziologice
Incapacitatea
de a se
autongriji
Redarea autonomiei,
meninerea
tegumentelor curate
Ajut pacienta
n efectuarea
toaletei.
Administreaz
vitamine,
antispastice.

Pacienta se
simte mai
bine
schimbat i
curat.



APLICARE N PRACTIC
ZIUA III [4.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Starea
general a
pacientului
Msurarea funciilor
vitale
Supravegheaz
starea
TA=110/70mmHg
P=80batai/min
T=36,8C
Stare general
ameliorat
Obstrucia
cilor
respiratorii


Pacientul s prezinte
ci respiratorii
permeabile n termen
de 5 zile. Evaluare
zilnic.

- nv pacienta
s ndeprteze
secreiile
nazale
- nv pacienta
s tueasc i
s expectoreze,
s colecteze
sputa n
scuiptoare
curat i
dezinfectat
- recoltez sputa
pentru
examenul
bacteriologic

Observ i noteaz
n F.O.
Administreaza la
indicatia medicului
tratament.
-aerosol.
Pacientul
respira mai
Bine.
Dificultate Autonomie Ajut pacientul Administrarea de Obiectiv
123

de a se
mbraca i
dezbrca
sa se mbrace i
s se dezbrace.
exigen realizat
Alimentaie
inadecvat
n deficit

Pacienta s rectige
apetitul treptat.

- aerisesc
salonul naintea
fiecrei mese
- prezint meniul
atractiv pe o
tav protejat
cu un ervet
curat
- ajut pacienta
s adopte o
poziie comod
cu partea
cefalic a
patului ridicat

Pacient alimentat
oral cu alimentaie
hidric, respect
regimul alimentar
impus de boal.

Alimentatia
se reia.
Incapacitatea
de a se
autongriji
Redarea autonomiei,
meninerea
tegumentelor curate
Ajut pacienta
n efectuarea
toaletei.
Administreaz
vitamine,
antispastice.

Pacienta se
simte mai
bine
schimbat i
curat.




APLICARE N PRACTIC
ZIUA IV [5.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Starea
general a
pacientei
Msurarea funciilor
vitale.
Supravegheaz
starea


TA=130/70mmHg
P=85batai/min
T=37C
Stare general
ameliorat
124

Intoleran la
lichide i
alimente
Alimentaie i
hidratare oral a
pacientei
Se alimenteaz
pacienta, 5-7
mese /zi.
Observ i noteaz
n F.O., tranzit
intestinal reluat.
Pacienta
tolereaz
alimentele.
Dificultate
de a se
mbraca i
dezbrca
Autonomie Ajut pacienta
sa se mbrace i
s se dezbrace.
Administrarea
tratamentului
antalgic
Obiectiv
realizat
Diureza Autonomie n
satisfacerea nevoilor
Ajut pacienta
s mearg la
toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
Observ i noteaz
diureza n F.O., se
suprim sonda
vezical.
Diureza n
limite
fiziologice
Diaforeza

Pacienta s prezinte
tegumente i mucoase
curate. Evaluare la 2
zile.

- explorez
obiceiurile
pacientei n
legtur cu
cunoaterea i
respectarea
normelor de
igien
- planific un
program de
igien cu
pacienta
adaptat la
starea sa fizic
- observ modul
n care pacienta
i efectueaz
toaleta zilnic

- educ pacienta s-i
menin igiena
riguroas a plicilor
i spaiilor
interdigitale
- contientizez
pacienta n legtur
cu importana
meninerii curate a
tegumentelor, pentru
prevenirea
mbolnvirilor
- menin
interveniile
programate

n urma inter-
veniilor
curente,
pacienta
prezint
tegumente i
mucoase
curate.
Obiectiv
realizat.








125

APLICARE N PRACTIC
ZIUA V [6.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Starea
general a
pacientei
Msurarea funciilor
vitale
Supravegheaz
starea
TA=110/70mmHg
P=80batai/min
T=36,8C
Stare general
ameliorat
Intoleran la
lichide i
alimente
Alimentaie i
hidratare oral a
pacientei
Se alimenteaz
pacienta, 3
mese /zi.
Observ i noteaz
n F.O.
Pacienta
tolereaz
alimentele.
Tulburri ale
ritmului de
somn

Pacienta s prezinte un
somn calitativ i can-
titativ n limite
fiziologice 7-8
ore/noapte. Evaluare
la 24 ore.

menin
condiiile
necesare
somnului,
respectnd
dorinele i
deprinderile
pacientei
- observ dac
perioadele de
relaxare,
odihn sunt n
raport cu
necesitile
organismului i
ntocmesc un
program de
odihn
corespunztor
organismului
- nltur
stimulii externi:
auditivi, vizuali
ce ar putea
perturba
somnul
pacientei

la indicaia
medicului
administrez:
Diazepam 1cp ora
21
- observ efectul
medicaiei
- menin
interveniile cu rol
propriu i delegat ct
timp este nevoie

Obiectiv
realizat
Diureza Autonomie n Ajut pacienta Observ i noteaz Diureza n
126

satisfacerea nevoilor s mearg la
toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
diureza n F.O., se
suprim sonda
vezical.
limite
fiziologice

Anxietate
moderat

Pacienta s fie
echilibrat psihic n
decurs de 24 ore

favorizez
adaptarea
pacientei la
noul mediu
- identific cu
pacienta
cauzele
anxietii

pun pacienta n
legtur cu bolnavi
ce prezint aceeai
afeciune pentru ca
prin schimb de
experien pacienta
s capete ncredere
n vindecare
- ncurajez relaia
pacientei cu familia
permind acesteia
s fie ct mai mult
posibil alturi de
pacient

Pacienta este
echilibrat
din punct de
vedere psihic
i anxietatea a
disprut





















127

Cazul III

CULEGEREA DE DATE

Dosar de ingrijire:
a. Culegerea datelor
b. Identificarea problemelor
c. Planificarea ingrijirilor
d. Aplicarea in practica
e. Evaluarea

DATE SOCIALE :
NUME: R
PRENUME: C
VARSTA: 58 ani
DATA NASTERI: 11.10.1947
SEX: M
DOMICILIU: Timisoara
OCUPATIE: pensionar (profesor)
STARE CIVILA: casatorit
RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
CONDITII DE VIATA: corespunzatoare
ANTECEDENTE PERSONALE:
Bolile copilariei: varicela, orion;
In urma cu 9 ani a fost operat de colecist;
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Se interneaza pe data de 29.04.2014 la Spitalul Clinic Judetean
Timisoara cu diagnosticul colica renala I.R.C II.
MOTIVELE INTERNARII
Durere in loja renala stanga cu iradiere pe ureter, polakiurie cu nicturie,
astenie fizica si psihica.
128

LA EXAMENUL CLINIC DE LA INTERNARE SE OBSERVA
URMATOARELE:
Tegumente si mucoase normal colorate;
Sistem osteo-articular integru anatomic;
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Aparat urinar: dureri in loja renala stanga cu iradiere pe ureter, polikiurie
cu nicturie.
Aparat digestiv: tranzit intestinal prezent.
ECHO: ficat cu dimensiuni antero posterior moderat pe ambii lobi,
rinichii cu dilataii caliceale, colecist absent.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
Transpiratii, neliniste, teama, durere;
Inapetenta, hidratare insuficienta;
Durere lombara, iritabilitate;
PROBLEMELE PACIENTULUI:
Durere persistenta in regiunea lombara;
Polakiurie cu nicturie;
Dificultate de a se alimenta si hidrata corespunzator;
Creste T
0
peste limitele normale;
Greutate in a respira;

CUNOASTEREA PACIENTULUI PE CELE 14 NEVOI
Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
Pacientul prezint ci respiratori superioare libere i integre, torace normal conformat, mucoas
respiratorie umed cu secrei reduse, pacient fumtor, fr probleme cardiace ns din cauza melenei are
tensiuni arteriale prbuit prezint bradicardie i bti filiforme al pulsului.

1. Nevoia de a mnca i a bea
Pacientul nu tolereaz lichidele i alimentele, are o greutate de 70kg i nlimea 1.80 cm.

2. Nevoia de a elimina
129

Pacientul prezint melena cteodat constipaie, prezint oligurie datorit nehidratrii corespunztoare
motiv pentru care necesit sonda vezical.

3. Nevoia de a se mica avea o bun postur
Pacientul se mica cu dificultate din cauza senzaie de lipotimie.

4. Nevoia de a dormi i a se odihni
Pacientul are perturbat perioada de odihn i somn din cauza durerilor i meteorismului abdominal, nu
poate dormi dect cu ajutorul sedativelor.

5. Nevoia de a se mbraca i dezbrca
Necesit ajutor la mbrcare i dezbrcare din cauza melenei are stri de slbiciune i lipotimie.

6. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
Din cauza transpiraiilor reci pacientul necesit o mbrcminte mai groas.

7. Nevoia de a fi curat, ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele
Nu este foarte preocupat de toaleta sa, dar este o persoana curat, ngrijit, pielea este curat, unghiile
ngrijite.

8. Nevoia de a evita pericolele [de securitate]
Se adapteaz mediului n care triete i stie s evite pe ct posibil situaiile conflictuale ce pot surveni, se
adapteaz uor unei situaii noi. Este foarte nelinitit de boala pe care o are i pune ntrebrile despre evoluie ei,
prezint anxietate.

9. Nevoia de a comunica
Dificultate n comunicare din cauza simptomelor bolii, comunic cu cadrele medicale strictul necesar.


10. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia
Este de religie ortodox ns nu frecventeaz biserica prea des, chiar dac se roag o face cu discreie.

11. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
130

Afirmativ din spusele lui relev c este mulumit de ceea ce a realizat pn n momentul respectiv, dorete
s se vindece ct mai repede posibil s poat pleca acas.

13.Nevoia de a se recrea
i plac plimbrile distracia cu familia i prietenii.

14.Nevoia de a nvta cum s i pstrezi sntatea
Pacientul se intereseaz de boala lui, se adreseaz pentru informaii personalului medical care se ocup
de ngrijirea sa, este preocupat de evoluia bolii sale.

2.INDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira i avea o bun circulaie

Manifestri de dependen
-bradicardie, bti filiforme ale pulsului
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic, melena, dureri abdominale
Problema
-bradicardie tranzitorie n legatur cu anemia, tahipnee determinate de durere

2. Nevoia de a bea i a mnca

Manifestri de depeden
-intolerana la alimente i buturi, inapetent
Sursa de dificultate
-inapetena, melena
Problema
-alimentaie i hidratare inadecvat, melena

3. Nevoia de a elimina

131

Manifestri de depeden
-melena, oligurie, transpiratii reci
Sursa de dificultate
-desihdratare ca urmare a nonconsumul de lichide
Problema
-melena, potenial de alterare a nutriiei, stare de disconfort

4. Nevoia de a se misca i a avea o bun postur

Manifestri de depeden
-incapacitate de a se deplasa din cauza durerii
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic, stare de lipotimie
Problema
-dificultate n a se deplasa datorit durerii lipotimiilor


5. Nevoia de a dormi i a se odihni

Manifestari de depeden
-dificultate de a dormi, somn agitat, slbiciune, treziri frecvente, ore de somn
insuficiente
Sursa de dificultate
-durere, anxietate, melena
Problema
-insomnia

6. Nevoia de a se mbraca i a se dezbrca

Manifestri de depeden
-dificultate la mbrcare, dezbrcare
Sursa de dificultate
-durerea, stare de slbiciune
132

Problema
-disconfort determinat de starea de slbiciune, incapacitatea
de a se schimba din cauza durerilor i meteorismului

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale

Manifestri de depeden
-frisoane
Sursa de dificultate
-frisoane, necesitatea de a se mbrca mult mai gros, dect ar fi obisnuit n condiii
normale
Problema
-anemie cauzat de melena,bradicardie

8. Nevoia de a fi curat i ngrijit, a protejat tegumentele i mucoasele

Manifestri de depeden
-transpiraii reci
Sursa de dificultate
-TA prbusit, durere abdominal
Problema
-necesitatea de a schimba des hainele din cauza transpiraiilor reci

9. Nevoia de a evita pericolele

Manifestri de depeden
-agitaie, stres, durere abdominal
Sursa de dificultate
-sursa de ordin psihic, teama de operaie, de moarte
-sursa de ordin fizic, melena, lipotimie
Problema
-durere, anxietate

133

10. Nevoia de a comunica

Manifestri de depeden
-dezinteres n comunicare din cauza durerii
Sursa de dificultate
-slbiciunea, frisoanele, durerea
Problema
-comunicare ineficient

11. Nevoia de aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia

Manifestri de depeden
-nelinite, anxietate
Sursa de dificultate
-teama de boal
Problema
-nelinite, frica de operaie i de moarte

12. Nevoia de a fi preocupat realizrii

Manifestri de depeden
-anxietate
Sursa de dificultate
-durere, teama de moarte
Problema
-anxietate, dezinteres n vederea realizrii

13. Nevoia de a se recrea

Manifestri de depedent
-nevoia de a sta n repaus la pat
Sursa de dificultate
-slbiciune, oboseal
134

Problema
-dezinteres pe moment pentru activiti recreative

14. Nevoia de nva cum s i pstrezi sntatea

Pacientul este interesat n a nva despre boala i evoluia bolii.



Analiza datelor

n urma culegerii datelor am stabilit perturbarea urmtoarelor nevoi:

-nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
-nevoia de a bea i mnca
-nevoia de a elimina
-nevoia de a se mica i a avea o bun postur
-nevoia de se odihni i a dormi
-nevoia de se mbrca i dezbrca
-nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
-nevoia de a fi ngrijit i a proteja tegumentele i mucoaselor
-nevoia de a evita pericolele
-nevoia de a comunica
-nevoia de aciona conform propriilor valori i convingeri de a practica religia
-nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
-nevoia de a se recrea

3.PLANIFICARE INGRIJIRILOR

1. Nevoia de a respira i avea o bun circulaie

- Problema
135

-bradicardie tranzitorie n legtura cu anemia, tahipnee determinate de durerea
abdominal
- Obiectiv
-n decurs de 72 h s se amelioreze anemia i bradicardia, n decurs de 24 h s se
amelioreze senzaia de durere
- Diagnostic de nursing
-respiraie superficial cauzat de durere manifestat prin dispnee moderat
-bradicardie determinat de anemie, manifestat prin bti filiforme ale pulsului

2. Nevoia de a mnca i a bea

- Problema
-inapetena, intolerana la alimente i buturi
- Obiectiv
-pacientul s aibe 5-7/mese pe zi, s bea 2000ml lichide n 24h, pacientul s fie
hidratat n decurs de 24 ore
- Diagnostic de nursing
-alterarea stri de nutritive datorit inapetenie i intoleranei la alimente i buturi
manifestat prin refuz alimentar i caracterizat prin stare de slbiciune accentuat

3. Nevoia de a elimina

- Problema
-melena, potenial de alterare a nutriiei prin inapetent
- Obiectiv
-pacientul s aibe un tranzit intestinal normal s fie eliminate scaunele melenice
ct mai rapid cu putin
- Diagnostic de nursing
-tranzit intestinal alterat manifestat prin melena
-deshidratare, determinate de hidratare neadecvat manifestat prin oliguria

4. Nevoia de a se misca i de a avea o bun postur

136

- Problema
-incapacitate de a se deplasa datorit durerilor abdominale, anemiei
- Obiectiv
-s se amelioreze starea de anemie prin tratament corespunztor i s se elimine
durerile prin administrarea tratamentului adecvat
- Diagnostic de nursing
-slbiciune datorit anemiei, durerilor, manifestat prin dificultatea de a merge



5. Nevoia de a dormi i a se odihni

- Problema
-incapacitate de a se odihni
- Obiectiv
-pacientul s beneficieze de somn att calitativ ct i cantitativ, s doarm 6-8h,
fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile, pacientul s beneficieze de confort fizic i
psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare
- Diagnostic de nursing
-alterarea modului de somn provocat de durere, anxietate

6. Nevoia de a se mbraca i dezbraca

- Problema
-dificultate n a se mbraca i dezbrca
- Obiectiv
-pacientul s se mbrace i s se dezbrace singur n decursul a 24h dupa
intervenia chirurgical
- Diagnostic de nursing
-dificultate de a se mbrca i dezbrca, manifestat prin nendemnare

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale

137

- Problema
-transpiraii reci, frisoane
- Obiectiv
-pacientul s i treac simptomele de frison i transpiraii reci, prevenirea
complicaiilor pe toate durata spitalizrii i dup aceea
- Diagnostic de nursing
-alterarea, potenial a temperaturii corpului [a termoreglrii] datorat anemiei,
manifestat prin frisoane i transpiraii reci

8. Nevoia de a fi curat, ngrijit de a proteja tegumentele i mucoasele

- Problema
-Necesitatea de a schimba des hainele din cauza transpiraiilor reci
- Obiectiv
-pacientul s se simte confortabil n termen de 24-48 h
- Diagnostic de nursing
-dureri abdominale, meteorism, TA prbuit manifestate prin frisoane i
transpiraii reci

9. Nevoia de a evita pericolele

- Problema
-anxietatea
- Obiectiv
-pacientul s beneficieze de siguran fr accidente, de siguran psihic pentru
nlturarea strii de anxietate pe toat durata spitalizrii
- Diagnostic de nursing
-anxietate datorat bolii caracterizat prin durere, manifestat prin agitaie, teama
de moarte

10. Nevoia de a comunica

- Problema
138

-comunicare ineficient
- Obiectiv
-s i recape dorina de a comunica prin diminuarea durerii n 24-48h
- Diagnostic de nursing
-slbiciune datorit durerii, anemiei, manifestat prin dezinteres n comunicare,
comunicare ineficient



11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia

- Problema
-nelinite, teama de operaie i de moarte
- Obiectiv
-calmarea simptomelor suprtoare n 24-48h
- Diagnostic de nursing
-anxietate datorat durerii, anemiei, manifestat prin nelinite, teama de
intervenia chirurgical i de moarte

12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii

- Problema
-anxietate dezinteres n vederea realizrii
- Obiectiv
-eliminarea anxietii prin ameliorarea simptomelor
- Diagnostic de nursing
-anxietate determinat de boal, manifest dezinteres n vederea realizrii

13. Nevoia de a se recrea

- Problema
-dezinteres pe moment pentru activiti recreative
- Obiectiv
139

-calmarea simptomelor n decurs a 24h
- Diagnostic de nursing
-slbiciune oboseal datorate durerii abdominale, anemiei manifestate prin
dezinteres fa de activitile recreative




APLICARE N PRACTIC
ZIUA I [2.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Disconfort,durere
abdominal

Calmarea durerii. - asigur condiii
de habitat cu
salon curat,
aerisit cu un
grad obinuit de
umiditate i
ionizare
corespunztoare
a aerului,
temperatura
optim de 18-
22C,
luminozitate
adecvat
- asigur
pacientei
repausul fizic i
psihic n
perioada
dureroas i
obligatoriu
postprandial,
repausul la pat
n poziie
antalgic
TA=110/70mmHg
P=80batai/min
T=36,8C
Stare general
ameliorat
140


Intoleran la
lichide i alimente
Alimentaie i
hidratare oral a
pacientei
Se alimenteaz
pacienta, 5-7
mese /zi.
Observ i noteaz
n F.O., tranzit
intestinal reluat.
Pacienta tolereaz
alimentele.
Alterarea
ritmului
respirator

Pacienta s prezinte o
respiraie ampl, su-
pl, liber pe nas, n
decurs de 4-5 zile.

asigur aerisirea
salonului i
mprosptez
aerul de mai
multe ori pe zi
prin
deschiderea
ferestrelor
avnd grij ca
bolnava s fie
nvelit pentru a
nu rci
- asigur
pacientei o
poziie eznd
sau semieznd
pentru a
favoriza
respiraia

Administrarea
tratamentului indicat
de medic
Obiectiv realizat
Diureza Autonomie n
satisfacerea nevoilor
Ajut pacienta
s mearg la
toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
Observ i noteaz
diureza n F.O
Diureza n limite
fiziologice
Incapacitatea de a
se autongriji
Redarea autonomiei,
meninerea
tegumentelor curate
Ajut pacienta
n efectuarea
toaletei.
Administreaz
vitamine,
antispastice.

Pacienta se simte
mai bine
schimbat i
curat.
cianoza feei i a
extremitilor

Evaluare zilnica msor zilnic
funciile vitale
i vegetative
acordnd o
importan
deosebit
respiraiei
administrez pentru
combaterea infeciei
bronice:
Amoxicilin 2g/zi
(1cps=500mg)

T.A=120/75mmHg
P=70/min
R=17/min
141

- observ
aspectul
tegumentelor i
mucoaselor
- nv pacienta
s fac
gimnastic
respiratorie
- pregtesc
psihic pacienta
pentru
administrarea
oxigenului
(combate
hipoxia)

T=36,2C





APLICARE N PRACTIC
ZIUA II [3.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Disconfort,durere
abdominal

Calmarea durerii Supravegheaz
starea pana la
urmatoare
evaluare.
TA=140/70mmHg
P=85batai/min
T=37,8C
Stare general
ameliorat
Alimentaie
inadecvat n
deficit

Pacienta sa aib o
alimentaie
corespunztoare canti-
tativ i calitativ.
Evaluare zilnic.

urmresc
pacienta pentru
ca aceasta s
consume numai
alimentele
cuprinse n
regim
- fracionez
necesarul caloric
n trei mese
principale i
dou gustri
Observ i noteaz
n F.O.
Pacienta
tolereaz
alimentele.
142

administrate la
orele:
Mic
dejun ora
8
Prnz
ora 13
Cina ora
19

Dificultate de a se
mbraca i
dezbrca
Autonomie Ajut pacienta
sa se mbrace i
s se dezbrace.
Administrarea
tratamentului
antalgic
Obiectiv
realizat
Diureza Autonomie n
satisfacerea nevoilor
Ajut pacienta
s mearg la
toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
Observ i noteaz
diureza n F.O., se
suprim sonda
vezical.
Diureza n
limite
fiziologice
Incapacitatea de a
se autongriji
Redarea autonomiei,
meninerea
tegumentelor curate
Ajut pacienta
n efectuarea
toaletei.
Administreaz
vitamine,
antispastice.

Pacienta se
simte mai
bine
schimbat i
curat.
Diaforeza

Pacienta s prezinte
tegumente i mucoase
curate. Evaluare la 2
zile.

asigur
temperatura
camerei de 20-
22C i a apei
37-38C
favorabil
efecturii
toaletei zilnice
- asigur
mbrcminte
uoar i
comod
- nv pacienta
s poarte osete
din bumbac
(absorbante) i
Administreaza
tratament la
indicatia medicului.
Starea
pacientei este
mai buna.


143

s le schimbe
frecvent
.


APLICARE N PRACTIC
ZIUA III [4.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Disconfort,durere
abdominal

Calmarea durerii. Supravegheaz
starea
pacientei.
TA=120/70mmHg
P=80batai/min
T=36,8C
Stare general
ameliorat
Intoleran la
lichide i alimente
Alimentaie i
hidratare oral a
pacientei
Se alimenteaz
pacienta.
Observ i noteaz
n F.O
Pacienta
tolereaz
alimentele.
Tulburri ale
ritmului de
somn:
Cauze:
- durerile intense
epigastrice

Pacienta s prezinte un
somn calitativ i can-
titativ n limite
fiziologice 7-8
ore/noapte. Evaluare
la 24 ore.

menin
condiiile
necesare
somnului,
respectnd
dorinele i
deprinderile
pacientei
- observ dac
perioadele de
relaxare,
odihn sunt n
raport cu
necesitile
organismului
.
Administrarea
tratamentului
comform indicatie
medicului.
Obiectiv
realizat
Diureza Autonomie n
satisfacerea nevoilor
Ajut pacienta
s mearg la
toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
Observ i noteaz
diureza n F.O., se
suprim sonda
vezical.
Diureza n
limite
fiziologice
Deficit de cu- Redarea autonomiei, - informez i explic c trebuie s Pacienta se
144

notine n legtu-
r cu meninerea
sntii

meninerea
tegumentelor curate
pacienta cu
privire la
mijloacele i
resursele de
informaie pe
care le pot
asigura:
brouri, cri,
reviste
- stimulez
dorina de
cunoatere a
pacientei i
motivez
importana
acumulrii de
noi cunotine

evite expunerea la
frig, trecerea brusc
de la temperaturi
ridicate la
temperaturi sczute,
s se mbrace
adecvat temperaturii
mediului ambiant.

simte mai
bine





APLICARE N PRACTIC
ZIUA IV [5.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Disconfort,durere
abdominal

Msurarea funciilor
vitale, calmarea
durerii
Supravegheaz
starea
TA=1250/70mmHg
P=80batai/min
T=37C
Stare general
ameliorat
Intoleran la
lichide i alimente
Alimentaie i
hidratare oral a
pacientei
Se alimenteaz
pacienta, 5-7
mese /zi.
Observ i noteaz
n F.O., tranzit
intestinal reluat.
Pacienta
tolereaz
alimentele.
Anxietate
moderat

Pacienta s fie
echilibrat psihic

asigur un
climat de calm
i securitate,
creez un climat
de nelegere
empatic
Administrarea
tratamentului
prescris de catre
medic
Obiectiv
realizat
145

- pregtesc
pacienta din
punct de vedere
psihic pentru
investigaiile
paraclinice i
pentru
administrarea
tratamentului

Diureza Autonomie n
satisfacerea nevoilor
Ajut pacienta
s mearg la
toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
Observ i noteaz
diureza n F.O
Diureza n
limite
fiziologice
Incapacitatea de a
se autongriji
-meninerea
tegumentelor curate
Ajut pacienta
n efectuarea
toaletei.
Administreaz
vitamine,
antispastice.

Pacienta se
simte mai
bine
Tulburri ale
ritmului de somn

Pacienta s prezinte un
somn calitativ i can-
titativ n limite
fiziologice 7-8

- menin
condiiile
necesare
somnului,
respectnd
dorinele i
deprinderile
pacientei
- observ dac
perioadele de
relaxare,
odihn sunt n
raport cu
necesitile
organismului i
ntocmesc un
program
Pentru somn.
la indicaia
medicului
administrez:
Diazepam 1cp ora
21
- observ efectul
medicaiei
- menin
interveniile cu rol
propriu i delegat ct
timp este nevoie

Pacienta a
avut un somn
agitat cu
treziri
frecvente n
cursul nopii.




APLICARE N PRACTIC
146

ZIUA V [6.04.2013]

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENII
Autonome
INTERVENII
Delegate
EVALUARE
Disconfort,durere
abdominal

Msurarea funciilor
vitale, calmarea
durerii
Supravegheaz
starea.
TA=130/70mmHg
P=80batai/min
T=36,9C
Stare general
ameliorat
Intoleran la
lichide i alimente
Alimentaie i
hidratare oral a
pacientei
Se alimenteaz
pacienta, 5-7
mese /zi.
Observ i noteaz
n F.O.
Pacienta
tolereaz
alimentele.
Anxietate
moderat

Pacienta s fie
echilibrat psihic

- favorizez
adaptarea
pacientei la
noul mediu
- identific cu
pacienta
cauzele
anxietii
- asigur un
climat de calm
i securitate,
creez un climat
de nelegere
empatic

Administrarea
tratamentului la
indicatia medicului.
Obiectiv
realizat
Diureza Autonomie n
satisfacerea nevoilor
Ajut pacienta
s mearg la
toaleta pentru
satisfacerea
nevoii.
Observ i noteaz
diureza n F.O., se
suprim sonda
vezical.
Diureza n
limite
fiziologice
Diaforeza

Pacienta s prezinte
tegumente i mucoase
curate.


legtur cu
cunoaterea i
respectarea
normelor de
igien
- planific un
program de
igien cu
la indicaia
medicului
administrez
- observ efectul
medicaiei
- menin
interveniile cu rol
n urma inter-
veniilor
curente,
pacienta
prezint
tegumente i
mucoase
curate.
Obiectiv
147

pacienta
adaptat la
starea sa fizic
- observ modul
n care pacienta
i efectueaz
toaleta zilnic
- asigur
temperatura
camerei de 20-
22C i a apei
37-38C
favorabil
efecturii
toaletei zilnice
- asigur
mbrcminte
uoar i
comod
nv pacienta
s practice
tehnici de
relaxare,
exerciii
respiratorii cu
5-10 minute
nainte de
culcare
- observ i
notez calitatea,
orarul somnului
i gradul de
satisfacere a
celorlalte
nevoi.

propriu i delegat ct
timp este nevoie

realizat.

Externarea
pacientei
Externarea pacientei Se anun
familia, se
pregtete i se
pred familiei
mpreun cu
I se face ieirea din
spital n dublu
exemplar/unul
pentru pacient i
unul pentu arhiv.
Pacienta
pleac acas
nsoit de
aparintori.

148

biletul de
ieire.









CONCLUZII

Pentru ntocmirea acestei lucrri am luat n studiu trei cazuri cu "insuficien renal
acuta" la trei persoane cu vrste medii, cultur diferit.

Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei
umane, subliniate n Conceptul Virginei Henderson, care permit abordarea celor cinci
dimensiuni (bio-fizico-psiho-socio-culturale i spirituale) pentru fiecare nevoie afectat.

Problemele deriv din afectarea nevoilor i intensitatea cu care se manifest, sunt legate
de receptivitatea fiecrei fa de boal, de starea general a organismului i de starea psihic.

Toti cei trei pacienti se prezint la spital pentru dureri n lojele renale, polakiurie,
nicturie, primul pacient avnd dureri n lojele renale, polakiurie cu nicturie, astenie, cefalee,
ameeli; al doilea pacient prezint dureri n regiunea lombar, polakiurie, nicturie, astenie,
cefalee, parastezii n membre; al treilea pacient acuz durere n loja renal stng cu iradiere pe
ureter, polakiurie, nicturie, astenie fizic.

In toate cele trei cazuri prima nevoie afectat este "Nevoia de a evita pericolele",
problema a fost durerea colicativ persistent n lojele renale; deoarece pacientii aveau tulburri
de emisie urinar (polakiurie, disurie, nicturie). A doua nevoie afectat este "Nevoia de a
elimina" n toate cele trei cazuri. A treia nevoie afectat este "Nevoia de a menine T corpului
n limitele normale" n primul caz avnd ca problem creterea temperaturii corpului peste
limitele normale; iar n celelalte dou cazuri este "Nevoia de a se alimenta i hidrata" deoarece
pacientii prezentau dificulti n a se alimenta i hidrata corespunztor.

Alte nevoi afectate:
"Nevoia de a dormi i a se odihni" datorit imposibilitii de a se odihni;
149

"Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie" avnd ca problem greutatea n
respiraie;
"Nevoia de a se mica i a avea o bun postur" avnd ca problem diminuarea micrilor
impuse de boal.


Problemele comune n cele trei cazuri:
-durerea;
-riscul apariiei unor complicaii;
-tulburri de emisie urinar;
-dificultatea de a se alimenta i hidrata corespunztor;
-imposibilitatea de a dormi i a se odihni;
-greutatea n respiraie;
-creterea temperaturii peste limitele normale;
-greutatea n a se mbrca i dezbrca;
-dificultate n a-i acorda ngrijiri igienice.

Surse de dificultate comune:
-durere;
-oboseal;
-nelinite;
-prezena calculului;
-proces infecios;
-slbiciune;
-hidratare necorespunztoare;
-febr;
-neacceptarea rolului de bolnav;
-situaie de criz.

Obiectivele comune propuse pentru ndeprtarea problemelor principale:
-combaterea durerilor;
-normalizarea miciuniior i controlul durerii;
-prevenirea complicaiilor;
-echiparea hidroelectric i nutriional;
-scderea febrei;
-uurarea respiraiei;
-beneficierea de un numr de ore de somn corespunztoare.


Examinri i intervenii efectuate celor trei persoane:
-V.S.H.;
-Hb;
-N.L.;
150

-Uree sanguin;
-Creatinin;
-Acid uric;
-Glicemie;
-Tymol;
-Bilirubin;
-ADDIS;
-Urocultur;
-Proba de concentraie;
-Examen sumar de urin;
-ECHO;
-Msor i notez n F.O.: P, T,R TA.

Toti cei trei pacienti sunt de religie cretin -ortodox. Starea material este de nivel
mediu n toate cele trei cazuri, iar nivelul de cultur este acelai dat fiind profesia fiecreia,
interesul manifestat pentru acumularea de noiuni noi privind mediul nconjurtor i propia
persoan.

In ceea ce privete supravegherea i notarea funciilor vitale toti cei trei pacienti au fost
cooperante. Funciile vitale cu mici diferene de valori au fost notate pe foile de temperatur.

Pacientii sunt ordonati n timp i spaiu, au avut ncredere n tratamentul prescris i
personalul de ngrijire.
Se externeaz din spital cu urmtoarele recomandri:
-controlul medical periodic;
-repaus la domiciliul;
-limitarea eforturilor fizice i psihice;
-cura de diurez prin consum de 2 1 lichide.











151











BIBLIOGRAFIE

1. Manual de Medicin Intern Specialiti nrudite i ngrijiri paliative, Editura
Bucureti,
2. 1998. Radiodiagnostic, Radioterapie i Anatomie funcional. Editura Bucureti,
1997.
3. Breviar de exporri funcionale i de ngrijiri speciale acordate bolnavului Editura
Viaa Romneasc, Bucureti, 1997.
4. Tehnici de ngrijire a bolnavilor Editura 1974.
5. Urgene medico-cliirurgicale. Sinteze. Editura Medical. 1998
6. Manual de Medicin Intern Pentru Cadrele Medii-Editura ALL
7. DR. GEORGETA AURELIA Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Editura
Didactic