Sunteți pe pagina 1din 80

LICEUL EMIL RACOVITA GALATI

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST


PROIECT DE ABSOLVIRE

INDRUMATOR CURSANT
ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL
ANG.ELE MARIANA NOVAC DOINA

GALATI
&'(4
INGRI)IREA PACIENTEI CU NASTERE
PRIN CEZARIANA
Cu#rins
ARGUMENT
CAPITOLULI ...............................................................................pag. 7
Noiuni de anatomie i fiziologie ale aparatului genital
CAPITOLUL II .............................................................................pag. 19
Notiuni despre nasterea prin cezariana
CAPITOLUL III .............................................................................pag. 29
Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru explorri paraclinice
CAPITOLUL IV .............................................................................pag. 39
nter!eniile asistentei medicale pri!ind ngri"irea pacientului cu cezariana
CAPITOLUL V .............................................................................pag. #$
%rezentarea cazurilor
CAPITOLUL VI .............................................................................pag. 7#
&ducaie pentru sntate
Bibliografie
ARGUMENT
nstruirea clinic n spital mi'a plcut n toate seciile( dar impresionat n
mod deose)it am fost n sala de natere. *colo am considerat c naterea este un
miracol i cum spune %rof. +r. ,cta! Rusu naterea este -cel mai frumos( cel
mai nltor act fiziologic( acela al procreaiei..
*colo am !zut ce nseamn cu ade!rat ec/ipa medico 'sanitar( nelegerea(
coordonarea inter!eniilor( innd cont c rspunderea este pentru dou !iei.
+ei mi'am dat seama c responsa)ilitatea ce mi'o asum este foarte mare( cele
spuse mai sus m'au con!ins s tratez n lucrarea mea ngri"irea gra!idei n 0ala
de Natere.
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
GENITAL FEMININ
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se
realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. &a este rezultatul
fecundarii gametului feminin 1o!ul2 de catre gametul masculin 1spermatozoid2.
,ul rezultat se grefeaza in ca!itatea uterina( unde continua sa creasca si sa se
dez!olte pana ce fatul de!enit !ia)il este expulzat din uter prin actul nasterii.
+iferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului( dar
diferentierea intersexuala somatopsi/ica are loc lent in timpul copilariei si se
realizeaza dupa pu)ertate ca urmare a acti!itatilor gonadelor. n copilarie(
/ormonii sexuali secretati in cantitati reduse contri)uie( impreuna cu ceilalti
/ormoni( la cresterea si dez!oltarea armonioasa a organismului( iar dupa
pu)ertate( acesti /ormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite
caracteristici ciclice( intretin functia sexuala.
,rganizarea morfo'functionala a sistemului reproducator la am)ele sexe este
extrem de complexa( gonadele a!and atat functia de a produce gameti 1o!ule si
spermatozoizi2 cat si pe cea de a secreta /ormoni sexuali( care prin diferitele lor
acti!itati asupra organelor genitale si asupra intregului organism( asigura
conditii optime pentru reproducere.
*paratul genital feminin este format dintr'o parte externa ' *u"*a ' si un grup
de organe interne localizate in pel!is3 *a+inu"$ utru"$ trom#" Fa"o##
1salpinge2 si o*ar",
4landele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
&!olutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea /ormonala( diferita in fiecare din perioadele de
dez!oltare.
7
VULVA 5 reprezinta desc/iderea in afara organelor genitale .
&ste constituita din3 ' muntele lui 6enus
' la)iile mari
' la)iile mici
' clitorisul
' /imenul
' glandele 7ert/olin $#$21icr9989n7g
' glandele 08ene
' )ul)ii !esti)ulari
' glandele anexe regionale
' perineul c9$21i#$99899n
:a ni!elul !ul!ei se afla si orificiul extern al uretrei 1meatul urinar2 cu
glandele 08ene.
Munt" "ui Vnus 3Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene( acoperita(
de la pu)ertate cu par. &ste )ogat in tesut grasos( fi)rocon"ucti!( oferindu'i un
relief usor proeminent si o consistenta moale de ;perinita..
La-ii" mari 3 sunt pliuri cutaneo'mucoase constituite din fi)re musculare si
tesut grasos si con"uncti!. &le sunt acoperite pe fata externa de piele( iar pe
partea interna de o mucoasa pre!azuta cu un epiteliu pa!imentos. %rezinta
foliculi polise)aceici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie
de)uteaza la pu)ertate.
*natomic se unesc si formeaza comisura anterioara( extremitatile posterioare
se unesc( la fel intre ele si formeaza comisura posterioara 1furculita2. <ontin un
)ogat plex !enos care in cazuri de traumatisme produce /emoragie profuza si
/ematoame extinse.
La-ii" mi!i 3 0unt formate din tesut con"uncti! si fi)re musculare( printre care
se gasesc rare fi)re de tip erectil. 0unt acoperite de o mucoasa pre!azuta cu un
epiteliu pa!imentos. %rezinta glande se)acee si e!entual glande sudoripare.
=
C"itorisu"3 &ste constituit din doi corpi ca!ernosi( separati printr'un sept
incomplet. 0e termina cu o extremitate proeminenta denumita gland( pre!azuta
cu un fren.
.imnu"3 ,)litereaza partial orificiul !aginal si este format din tesut con"uncti!
)ine !ascularizat( fiind acoperit de un epiteliu pa!imentos.
G"and" Brt/o"in 3 0unt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare
a !aginului in grosimea la)iilor mari. 0unt glande tu)ulare ramificate( alcatuite
din lo)i formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco'secretorie.
4landele 08ene 3 0unt asezate parauretral si se desc/id pe partile laterale ale
orificiului uretral.
Bu"-ii *sti-u"ari3 0unt organe erectile incomplet dez!oltate.
Lim%ati!" *u"*i 3 0unt drenate de ganglionii limfatici ing/inali superficiali si
profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
Prinu" 3 &ste o formatiune musculo'apone!rotica( care inc/ide in "os
exca!atia osoasa a )azinului.
Or+an" +nita" 0trn 3
!aginul
9
uterul ' corp
' istm
' col 1cer!ixul2
trompe ' portiunea interstitionala
' portiunea istmica
' portiune ampulara
o!arele
Or+an" +nita" intrn 3
Va+inu"3 &ste un organ fi)ro'muscular cu lumenul turtit in sensul antero'
posterior. 6aginul are rol in copulatie 1depunerea spermatozoizilor2 siser!este
drept canal 5 trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.
+atorita elasticitatii are posi)ilitatea de a se desc/ide in special in cursul
nasterii( cand peretii sai pot !eni in contact cu peretii )azinului( pentru ca dupa
aceea sa re!ina la dimensiunile o)isnuite.
:a femeile in !arsta inaintata !aginul isi pierde supletea transformandu'se
intrun
conduct foarte rigid. 6aginul are o directie o)lica de sus in "os si dinapoi(
inainte a!and o lungime aproximati! de 12 cm si diametrul de 2 cm.
n drumul sau o)lic( stra)ate o serie de planuri musculare care inc/id )azinul
in partea de "os a trunc/iului. >usc/ii din aceasta regiune denumita perineu
sunt sustinatorii !aginului si in )una parte a tuturor organelor )azinului.
6aginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de "os se
desc/ide in !ul!a. n partea dinapoi !ine in raport cu rectul( iar in parte dinainte
in raport cu !ezica si uretra.
UTERUL
&ste organul in care nideaza si se dez!olta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dez!oltarea la termen. &ste situat in regiunea
pel!iana( pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice3
anterior 5 cu !ezica urinara
1?
posterior 5 cu rectul
inferior 5 se continua cu !aginul
superior 5 cu organele intestinale si colonul
' lateral 5 cu ligamentele largi
@terul este un organ ca!itar( care masoara la nulipare A(# cm lungime( iar la
multipare 7(= cm lungime( are un diametru trans!ers de # cm la )aza si 3 cm in
portiunea medie a colului si un diametru antero'posterior de 2(# 5 3 cm.
&ste format din trei portiuni3 corpul( istmul si colul.
<orpul uterin 5 are aspectul unui con turtit antero'posterior caruia i se descriu
doua fete si doua margini.
' Bata anterioara 5 usor con!exa este acoperita de peritoneu pana la istm( unde
acesta se reflecta pe !ezica formand fundul de sac !ezico'uterin.
' Bata posterioara 5 mai con!exa( cu o creasta mediana este acoperita de
peritoneu care co)oara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui !aginal
posterior( apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac !agino'rectal
1+ouglas2. &ste in raport cu ansele intestinale si colonul ileo'pel!in.
>arginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotun"ita( conca!a
sau rectilinie la fetite si net con!exa la multipare. %rin intermediul peritonelui
este in contact cu ansele intestinale si colonul pel!ian. @ng/iurile laterale
denumite coarne uterine se continua cu istmul tu)ar si sunt sediul de insertie al
ligamentelor rotunde si utero'tu)are.
ISTMUL ' continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
COLUL UTERIN ' este mai ingust si mai putin !oluminos decat corpul si are
forma unui )utoias cu doua fete con!exe si doua margini groase si rotun"ite.
6aginul se insera pe col dupa o linie o)lica ce urca posterior( insertia sa
di!izand colul in portiune supra si su)!aginala.
11

%ortiunea supra!aginala !ine anterior in contact cu peretele postero'inferior al
!ezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens( care decoleaza usor pe
linia mediana. Bata posterioara( acoperita de peritoneu corespunde fundului de
sac +ouglas. %ortiunea !aginala a colului este delimitata de suprafata de insertie
a !aginului ce se face pe o inaltime de ?(# cm si este la ni!elul unirii treimei
superioare cu doua treimi inferioare posterior( iar anterior la unirea treimii cu
treimea inferioara.
%ortiunea intra!aginala proemina in !agin ca un con cu !arful rotun"it si
centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta trans!ersala
ingusta( fanta care la multipare se lungeste pana la 1(# cm.<olul este separat de
peretii !aginului prin cele patru funduri de sac.
>i"oacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt
reprezentate de aparatul ligamentar( care este reprezentat prin3
' ligamente largi
' ligamente rotunde
' ligamente utero'sacrate
:igamentele largi 5 se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la
marginile laterale ale uterului la peretii exca!atiei pel!iene.
12
Bata anterioara 5 este ridicata de ligamentul rotund( cordon rotun"it de 1# cm(
care de la corpul uterin se indreapta antero'posterior determinand formarea
aripioarei anterioare a ligamentului larg( apoi se anga"eaza in canalul ing/inal(
terminandu'se prin numeroase fascicule fi)roase in tesutul celulo'grasos al
muntelui lui 6enus si al la)iilor mari.
Bata posterioara 5 a ligamentului este ridicata in portiunea mi"locie de catre
o!ar si ligamentele utero si tu)o'o!ariene formand aripioara posterioara .
7aza ligamentului larg cu o grosime de 2.# cm in plan sagital reprezinta /ilul
principal prin care penetreaza !asele si ner!ii uterului si !aginului.
Cesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
:igamente utero'sacrate
0unt doua fascicole con"uncti!o'musculare( pornind de la fata posterioara a
regiunii cer!ico'istmice indreptandu'se postero'superior la sacru pana la ni!elul
celei de a doua sau a primei gauri sacrate. 0unt alcatuite din fi)re musculare
netede 1musc/iul recto'uterin2( tesut con"uncti! condensat si fi)re con"uncti!e
elastice proprii. +ar ade!arata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin
intermediul peretilor !aginali.
6ascularizatia si iner!atia
*rtera uterina ram a iliecei interne 1/ipogastrica2 din care se desprinde cel
mai frec!ent in trunc/i comun cu artera om)ilicala la ni!elul festei o!ariene.
*rtera o!ariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero'
o!arian( se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.
6enele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr'un sistem de
sinusuri cu peretele endoterial la ni!elul statului plexiform. +e la aceasta se
formeaza marginile uterului( !erita)ile plexuri !enoase uterine de unde sangele
dreneaza prin !enele tu)are si o!ariene in !ena o!ariana. n "os( se formeaza
!enele uterine ce se !arsa in !enele iliace interne. , mica parte din sangele
!enos urmeaza calea ligamentului rotund.
Lim%ati!"
13
%ornite din endometru si miometru( formeaza su) seros o )ogata retea mai
a)undenta posterior. +e aici pornesc trunc/iurile colectoare care de pe
marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. , parte urmeaza
calea ligamentului rotund si a"uns in ganglionii ing/inali superficiali( iar alta
prin ligamentul larg la cei iliaci externi. :imfaticele colului impreuna cu alte
parti inferioare ale corpului si superioare a !aginului colecteaza la ni!elul a trei
staii ganglionare.
5 &ste formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul o)turator iliac intern
si extern
5 &ste formata din ganglionii iliaci primiti!i si laterosocrati.
5 &ste formata din ganglionii lom)o'aortici.
Inr*atia
ner!atia uterului este asigurata de plexul
utero'!aginal( emanatie a plexului /ipogastric
inferior cu predominenta simpatica.
Trom#" utrin
0au salpingele sunt cele doua conducte
musculo'mem)ranoase situate in partea
superioara a ligamentelor largi. &le se intind de
la coarnele uterine pana la fata superioara a
o!arelor.
:a ni!elul trompei are loc intalnirea o!ulului cu spermatozoizii si constituirea
initiala a oului. Crompele au o lungime de 1?'12 cm cu diametre care !ariaza pe
traiectul lor intra 2 5 $ cm pana la A 5 = cm( in partea terminala.
Biecare trompa prezinta $ parti3
%artea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
stmul care continua partea interna si are o lungime de 3 5 $ cm.
*mpula cu o lungime de 7 5 = cm 5 mai dilatata.
1$
O*ar"
0unt organe perec/e. &le constituie glanda sexuala feminina( cu functie
endocrina si in acelasi timp producatoare a o!ulelor.
0unt situate in ca!itatea in ca!itatea pel!iana( pe peretele sau posterior.
*u o forma o!oidala( cu diametru longitudinal de 3 cm( latimea de 2 cm si
grosimea de 1 cm. 0uprafata este neteda pana la pu)ertate( iar dupa aceea usor
neregulate. Bata superioara a o!arelor este in raport anatomic cu pa!ilionul
trompei. Dilul o!arian se gaseste pe marginea lor. ,!arul este fixat prin
ligamentul otero'o!arian( tu)o'o!arian si lom)o'o!arian( precum si prin mezo'
o!arian. *rterele o!arului pro!in din arcada !asculara formata din artera
o!ariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 1? 5 12 arteriole
care patrund in o!ar la ni!elul /ilului.
Fun!tii o*arin
,!arul( gonada feminina are functia de a forma si eli)era in fiecare luna un
o!ul si de a secreta /ormonii care fa!orizeaza fecundarea o!ulului si pregatesc
organismul feminin pentru gra!iditate.
,!ogeneza 5 consta dintr'o serie de transformari pe care le sufera celula
germinati!a fuliculara 1primordiala2 pana la stadiul de o!ul matur. <elula
germinati!a primordiala are un numar complet 1diploid2 de cromozomi 1$$
somatici si 2 sexuali EE2. &a se di!ide formand o!ogonii( iar prin di!iziune
mitotica a acestora rezulta o!ocitele de ordinul .
n momentul o!ulatiie se produce orima di!iziune meiotica din care rezulta o
celula mare 5 o!ocitul si primul glo)ul polar. ,!ocitul este expulzat prin
ruperea foliculului( in trompas uterina( unde are loc a doua di!iziune( rezultand
preo!ulul( care nu se di!id si de!ine oul fecunda)ilcu numarul de cromozomi
redus la "umatate 122 F x2 si al doilea glo)uGl polar. ,!ulul a"unge prin trompele
uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine.
+aca o!ulul nu este fecundat( corpul gal)en in aproximati! a douazeci si patra
zi a ciclului incepe sa degenereze( se cicatrizeaza. +aca o!ulul a fost fecundat(
1#
corpul gal)en persista( are o acti!itate endocrina intensa in primul trimestru al
sarcinii.
S!rtia d /ormoni o*arini
<onsta din estrogen si progesteron. Dormonii estrogeni sunt sintetizati de
celule foliculare in timpul maturarii foliculului( de celulele corpului gal)en( in
timpul sarcinii de placenta( iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si
testiculi. &strogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale
feminine( stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.
%rogesteronul este secretat de catre celulele corpului gal)en( de
corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. *ctiunile sale constau
in modificarea secretorie a mucoasei uterine.
G"anda mamara
&ste glanda perec/e situata in regiunea antero'posterioara a toracelui( lateral
de stern( la ni!elul spatiului delimitat de coasta a 'a si a 6'a( anterior
musc/iului pectoral si dintat. %oate prezenta anomalii numerice in plus sau
minusG anomalii de forma sau !olum. H+imensiunile sunt de 12 5 13 cm(
diametrul( inaltimea de 1? 512 cm si greutatea de aproximati! 1#? 5 2?? grame.
<onsistenta este formata dar elastica.
Cegumentele 5 sunt netede( centrate de areola cu diametrul de 1# 5 2# mm(
pigmentata si cu 1?' 12 tu)erculi >orgagni 1glande se)acee2. n centrul areolei
proemina mamelonul cilindric sau conic( rugos si 1? 5 12 orificii galactofore.
FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
>enstruatia 3 consecinta coloratiilor neuro'/ormonale la femeie( este
reprezentata de o /emoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei
uterine( care se produce ciclic( incepand cu pu)ertatea si sfarsind cu menopauza(
constituind expresia acti!itatii genitale feminine.
1A
n realitate sunt mai multe cicluri( care con!erg si se conditioneaza reciproc3
ciclul /iptalmo'/ipofizar( ciclul o!arian cu ciclul exocrin si endocrin( ciclul
uterin 1endometrial2( ciclul !aginal( ciclul mamar si ciclul genital.
Ci!"u" ndomtria"3
>odificari ciclice ale endometrului. >ucoasa uterina este di!izata in doua
straturi cu caracteristici anatomice si e!oluti!e diferite3
startul profund sau )azal( ce nu sufera nici o modificare de'a lungul ciclului
menstrual( este format din partea profunda a tu)ilor glandulari si a corionului.
0tratul superficial( numit si functional( care prezinta importante modificari in
cursul ciclului menstrual.
<iclul menstrual se poate imparti in 3 faze3 proliferati!a( secretorie si
menstruala.
Fa1a #ro"i%rati*a
0pre a 1?'a zi a ciclului( glandele care au fost ingustate rectilinii( de!in
treptat /ipotrofice( iar lumenul lor se largeste. n celule nu se mai gasesc nici
mucus( nici glicogen. 0pre ziua 13 5 1$( glandele sunt mai mari( epiteliul lor
este mai ondulat( su) influenta mucoasei B.0.D.'ului se secreta estrogeni cu
actiune proliferati!a asupra mucoasei.
Fa1a s!rtori 1progesteronica sau pregra!idica2
n cea de'a 1# 517'a zi( la )aza celulelor apar !acuole de glicogen( glandele
de!in dantelete( glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei( pentru a
excreta catre ziua a 2#'a. n acest moment partea spicala a celulei se incarca cu
mucus. *rterele spiralate se diferentiaza in zilele 2# 5 27( tot acum stroma se
micsoreaza in grosime prin resor)tia edemului.
+eterminismul fazei secretorie este3 :.D. 5 progesteron 5 faza secretorie.
Fa1a mnstrua"a
17
+ureaza in medie $ zile. 0tratul superficial masoara = 5 1? cm in grosime si
se elimina. >enstruatia apare ca un cli!a"/emoragic al mucoasei uterine(
realizat prin "ocul modificarilor !asculare.
<iclul !aginului
n mod normal mucoasa !aginala( la femei in plina acti!itate sexuala are
patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
*cestea sunt3 ' zona superficiala
' zona intermediara
' zona para)azala
' zona )azala
n timpul fazei estrigenice( epiteliul marginal creste si atinge maximum de
dez!oltare inainte de e!olutie. <elulele zonei para)azale de!in cilindrice( de
asemenea si cele din zona intermediara( care se stratifica si cresc in !olum.
*ceasta crestere rezulta din dez!oltarea celulelor si proliferarea lor.
<ontinutul celular in glicogen creste in aceasta faza. 0pre sfarsitul fazei
estrogenice 1a!ansata2( straturile zonei superficiala se multiplica 1conificare2.
,!ulatia se caracterizeaza prin de)utul modificarilor regresi!e care se
manifesta prin oprirea dez!oltarii epiteliului !aginal. <elulele se turtesc si sunt
eliminate in placarde. Baza estrogenica se caracterizeaza printr'o proliferare a
celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.
Baza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se
plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.
Ci!"u" mamar
n cursul unui ciclu menstrual la ni!elul glandelor mamare se produc
modificari morfofiziologice su) actiunea celor 2 /ormoni o!arieni3 foliculina si
progesteronul. Boliculina( in prima faza a ciclului o!arian determina /iperplazia
tesutului con"uncti! si a canalelor galacto'fore.
n faza a doua su) actiunea progesteronului are loc dez!oltarea tesutului
lo)ulo'al!eolar.
1=
n timpul sarcinii( su) actiunea foliculinei( glandele mamare se maresc si sunt
dureroase. :a examinarea mamelonului c/iar in primele luni( !a aparea
colostrul. >amelonul si areola se pigmenteaza mai intens. +e asemenea(
circulatia de!ine mai intensa( !enele superficiale se dilata si de!in foarte
e!idente prin transpiratia pielii( constituind reteaua Daller.
+upa nastere( se declanseaza lactatia( in ziua a 3'a 5 a $'a datorita inceperii
secretiei de proladina( precum si datorita excitarii mamelonului prin actul
suptului( inter!enind si o cale neuroflexa.

19
CAPITOLUL II
NOTIUNI DESPRE NASTEREA PRIN CEZARIANA


DEFINITIE
<ezariana reprezinta procedura c/irurgicala prin care copilul se naste in urma
inciziei a)domenului si apoi a uterului. +esi exista cazuri in care se apeleaza la
cezariana pentru a sal!a !iata mamei si copilului( exista si altele in care medicul
sau femeia aleg cezariana pentru ca este mai la indemana( pe considerente de
genul ca elimina %ri!a d nastr sau o parte din pro)lemele medicale
caracteristice nasterii pe cale !aginala.
n trecut( ma"oritatea femeilor care nasteau prin cezariana mureau. *ceasta
operatie era !arianta prin care se putea sal!a doar copilul. %rimele note despre
practicarea cezarianei dateaza din secolul E6. <u toate acestea( pana in
secolele E6 si EE nu se putea !or)i despre supra!ietuirea celor doi3 mama
si copil( si aceasta in special datorita infectiilor si /emoragiilor puternice ce
apareau dupa efectuarea operatiei. *)ia din secolul EE s'a apelat la coaserea
uterului si a)domenului dupa efectuarea unei cezariene.
2?
+esi cezariana a de!enit o cale de nastere tot mai des intalnita( cu riscul
mortii scazut 12I2( acesta este inca mai mare decat in cazul nastrii *a+ina".
>oti!ele pentru care cezariana are aceasta rata a mortalitatii( si cele pentru care
pot apare multe complicatii dupa aceea( se datoreaza procedurii c/irurgicale(
care include atat incizia la ni!elul a)domenului cat si cea la ni!elul uterului.
ETIOPATOGENIE
Operatia de cezariana este indicata cind nasterea vaginala pune la risc mama sau
copilul. Nu toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea unei
cezariene. Cezariana se indica cind apare distocia, distressul fetal, prolaps de
cordon, probleme ale placentei.
n urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea !aginala atat
pentru mama cat si pentru fat3
J tra!aliul nu progreseaza. *ceasta e cea mai frec!enta cauza a practicarii
operatiilor de cezariana. Cra!aliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nu
este dilatat suficient( in ciuda contractiilor puternice. @neori capul )e)elusului
este prea mare pentru )azinul mamei 1disproportie fetopel!iana2.
J monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. +aca fatul nu
primeste suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat(
o)stetricianul poate recomanda efectuarea cezarienei.
J prezentarea proasta a fatului. *nga"area fatului prin filiera pel!igenitala
21
1canalul nasterii2 cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatia
de cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor. <ezariana este de asemenea
o)ligatorie in cazul prezentatiei trans!ersale a fatului.
J sarcina multipa 1gemeni( tripleti2. n cazul sarcinilor multiple( unul sau mai
multi copii au o pozitie anormala in uter. n aceasta situatie( nasterea prin
cezariana este mai sigura decat nasterea !aginala.
J atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii
tra!aliului 1placenta a)ruptio2 sau cand placenta acopera colul uterin 1placenta
pare!ia2 nasterea prin cezariana este cea mai sigura optiune.
J cand cordonul om)ilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se
recomanda de regula practicarea cezarienei.
J @nii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti !aginal fara riscuri.
J atunci cand mama sufera de o afectiune3 dia)et( )oli cardiace( pulmonare(
/ipertensiune arteriala( o)stetricianul poate induce tra!aliul mai de!reme pentru
a reduce riscul complicatiilor. +aca nu se reuseste inducerea tra!aliului( este
necesara inter!entia c/irurgicala.
J atunci cand fatul prezinta malformatii3 inc/iderea incompleta a coloanei
!erte)rale 1spina )ifida2 sau acumularea excesi!a de lic/id cefalora/idian
1/idrocefalie2.
J daca mama a mai suferit o cezariana inainte. n functie de tipul de incizie
practicata si de numerosi alti factori( se poate incerca o nastere !aginala dupa
cezariana.
Rata de mortalitate pentru cezariana si nasterea !aginala continua sa scada
astazi. <a si in toate tipurile de inter!entie c/irurgicala pe a)domen( o cezariana
este asociata cu riscuri de adeziuni postoperatorii( /ernii incizionale si infectii
de plaga. +aca o cezariana este efectuata in situatii de urgenta( riscul poate fi
crescut datorita unor factori speciali. 0tomacul pacientei poate sa nu fie golit
crescind riscul de anestezie. *lte riscuri cuprind /emoragia se!era si cefaleea
postanestezica.
22
, operatie cezariana este efectuata in unele cazuri din alte moti!e decit cele
medicale. >oti!ele alegerii unei cezariene !ariaza intre cele ale medicului(
centrului medical si ale mamei.
n general( cand medicul aminteste cezariana( precizeaza ca nasterea !aginala
este de preferat( dar ca sunt cazuri in care cezariana este necesara.
S%atu" mdi!u"ui
0e impune operatia de cezariana daca fatul are o pozitionare nefireasca si
daca gra!ida3
' are o cicatrice uterina anterioara cezarienei( pentru ca exista riscul aparitiei
unor complicatiiG
' are miopie accentuata 1medie sau forte2G
' sufera de )oli de inima( ceea ce o impiedica sa faca efort mareG
' a mai facut o cezarianaG
Com#"i!atii" si a!!idnt" sar!inii
23
Sar!ina 0trautrina
0arcina extrauterina este constituita prin nidarea si dez!oltarea oului in afara
ca!itatii uterine.+efineste o notiune mai larga cu referire la nidatia inafara
endometrului (incluzand si localizarile uterine la col sau in grosimea
miometrului.
Di1+ra*idia d #rim trimstru
Reprezinta traducerea clinica a modificarilor )iologice induse de prezenta
zigotului.&l este un element de semnalare )ioc/imica( meta)olic si
imunologica.
0imptomatologia predominant este digesti!e( prin modificari alea functiei
grandei sali!are( a apetitului( gustului( ce se traduc mai ales prin greturi si
!arsaturi.4returile si !arsaturile ocazionale( nesistematizate nu pun pro)leme
clinice si terapeutice deose)ite(deoarece permit mentinerea unui aport alimentar(
/idric care asigura necesitatiile organismului.*ceste simptome dispar la
sfarsitul primului trimsetru de sarcina.
Pr!"am#sia
0au DC* indusa se sarcina.&ste sindromul care complica al treilea trimestru
de sarcina la o femeie de o)icei primipara( indemna de orice afectiune renala
sau !asculara anterioara( tradus prin DC* cu sau fara al)uminurie si e!entual cu
retenti!e excesi!a de apa 1edem2.Netratat( e!olueaza de o)icei spre eclampsie(
iar correct tratata se !indeca fara sec/ele si nu recidi!eaza in sarcinile
urmatoare.
E!"am#sia
2$
&ste cea mai gra!a forma de disgra!idie de ultimo trimestru( caracterizata
prin aparitia de con!ulsii tonico'clonice( asemanatoare celor epileptice la o
gra!id ce nu prezentat anterior o patologie con!ulsi!anta.
<riza epileptica apare de o)icei pe fondul patologic al unei disgra!idii de
ultim trimestru( preeclampsia sau pe fontul unei DC* cronice preexistente.
2#
TRANSFORMRI SURVENITE N TMPUL SARCINII
SI DUPA CEZARIANA
.
*spectul colului uterin
Utru" este un organ musculo'ca!itar situat n pel!is deasupra !aginului(a!nd
anterior !ezica urinar i posterior rectul.*re rolul de a primi o!ulul
fecundat(s'l prote"eze pe perioada dez!oltrii sarcinii i s'l expulzeze dap
27?'2=? de zile
1$? de sptmKni2. +upa expulzia placentei uterul se retracta( fundul uterin
gasindu'se la ni!elul om)ilicului.naltimea fundului uterin scade cu 1'1(#
cmLzi ( astfel ca in 1? zile de!ine organ pel!in .
Endomtru" este supus unor modificri /ormonale ciclice i se elimin
lunar prin menstruaie sau primete o!ulul fecundat i sete supus altor
modificri(influenat de /ormonii de sarcin1progesteronul n timpul sarcinii i
ocitocinanexpulziaftului2..
Trom#" utrin1salpingele2 sunt dou conducte legate de uter pe fiecare parte
a lui i cu desc/idere n a)domen spre o!are.au rol de a capta i a conduce
o!ulul spre locul de unire cu spermatozoidul1n treimea extern a trompei2(apoi
aouluispreca!itateauterin.
,!arele sunt organ perec/e cu rol excretor prin producerea celulei sexuale
femeieti'o!ulul i cu rol secretor1endocrin2 prin producere de /ormoni.%e
2A
perioada sarcinii o!arele nu excret o!ule.,!arele i trompele formeaz
mpreunanexeleuterine.
G"and" an0 a" a#aratu"ui +nita" %minin
G"and" mamar.0Knii proemin pe faa anterioar a toracelui.*u rol esenial
n funcia de procreaie.Mncep s se dez!olte n pu)ertate i au dez!oltare
maxim n sarcin i alptare.*u form sferic i n mi"locul feei con!exe se
o)ser! o zon circular de culoare roz')run numit areol mamar(iar n
mi"locul areolei se gsete mamelonul(o formaiune cilindric la ni!elul creia
se desc/id porii galactofori.<a structur este o gland tu)ulo acinoas format
din lo)i(lo)uli i acini glandulari(care sunt elemente secretoare.0ecreia lactat
are loc su) influena /ormonilor1prolactin i ocitocin2i pe cale neuroreflex
1dup natere prin actul suptului2.
Modi%i!ari +nra" du#a o#rati
+ispare pigmentatia de la ni!elul fetei( regiunii mamare si liniei al)e(iar
!ergeturile se decoloreaza si de!in sidefii.4landele sudoripare au o secretie
crescuta in primele zile postpartum .astfel ca transpiratiile persista aproximati!
2 saptamani.
Si!e"#l o!eo"#$#lar
+ispare treptat im)i)atia dureroasa de la ni!elul articulatiilor )azinului si
relaxarea simfizei( iar musc/ii isi recapata tonusul si elasticitatea.
A%ara!#l $ar&io'a$#lar
Demodinamica normala se resta)ileste in prima saptamana
postpartum.6olumul sanguine creste( imediat postpartum. +e)itul cardiac si
presiunea !enoasa centrala cresc in cursul primelor ore postpartum si re!in la
normal in primele doua saptamani.
27
%ulsul )radicardic in primele 2$ de ore( re!ine la normal dupa 2'3
zile.Ca/icardia apare in caz de anemie si infectie.Censiunea arteriala (usor
crescuta in tra!aliu( re!ine la !alorile de dinainte de sarcina.
Si!e"#l (e"a!ologi$
Demoglo)ina si /ematocritul pot fi scazute din cauza pierderilor sanguine
din timpul nasterii.:eucocitoza se mentine ridicata in prima saptamana .Bactorii
de coagulare se mentin crescuti 1?'12 zile (ceea ce explica frec!enta
trom)ozelor in lauzie.60D pastreaza (de asemenea !alori ridicate.
A%ara!#l re%ira!or
Respiratia dupa nastere este profunda(lenta( prin disparitia dispneei cauzata
de ascensiunea diafragmului in sarcina.
A%ara!#l #ri)ar
n primele 2'3 zile (lauza are poliurie tranzitorie din cauza eliminarii
surplusului de apa din sectorul interstitial.Dipotonia cailor urinare retrocedeaza
in $ saptamani.Craumatismele utero!ezicale pot duce la retentii de urina ce
necesita sonda" !ezical.
A%ara!#l &ige!i'e
Dipotonia intestinala se poate mentine in lauzie(determinand constipatia.
Demoroizii( exagerati dupa nastere ( cedeaza treptat in prima saptamana.
Si!e"#l )er'o
+upa nastere( femeie este calma si linistita(dar in urmatoarele zile poate
apre o la)ilitate psi/oafecti!a 1plans usor( stare depresi!a2 ce pare cauzata de
dezec/ili)rul )rusc /ormonal si de o)oseala acumulata.
ntregul comportament psi/ic al lauzei este dominat de instinctual matern.
2=
La!tatia
:actatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia
lactate si include urmatoarele etape3 mamogeneza( lactogeneza si
galactopoieza.*laptarea la san are urmatoarele a!anta"e3
>aturarea sistemului imunitar la nou'nascut
+ez!oltarea emotionala si c/iar intelectuala a copilului
n!olutia uterine si protectia impotri!a cancerului mamar.
Ma"oge)e*a
Reprezinta etapa pregatitoare a sanilor pentru nutritia nou'
nascutului.*natomic in aceasta etapa este definiti!ata maturizarea glandei
mamare pentru functiile de lactogeneza si galactopoiza manifestate
postpoartum(
%regatirea dez!oltarii glandei mamare incepe la pu)ertate.nstalare sarcinii
determina continuarea accelerate a dez!oltarii glandei mamare care se
desfasoara in doua stadii3 proliferati! ( in prima "umatate a sarcinii si secretor (
in "umatatea a doua a sarcinii.

La$!oge)e*a
0e declanseaza intre zilele 2'# postpartum si consta in fa)ricarea si
depozitarea laptelui matern de catre celulele epiteliale si al!eolo'acinoase. %ana
in momentul instalarii lactatiei( epiteliul al!eolo'acinos secreta( in gestatie
colostru.<olostrul este o secretie gal)ena( apoasa si )ogata in imunoglo)uline si
contine in raport cu laptele matur mai multe minerale si proteine si mai putine
glucide si grasimi.
29
Gala$!o%oie*a
Reprezinta excretia laptelui si intretinerea lactatiei.Reflexul de supt este
principalul factor responsa)il de mentinere a lactatiei prin eli)erarea de
prolactina.
, treime din !olumul sanilor este reprezentata de depozitul lactate care
poate dura $= de ore.+aca golirea sanilor nu se produce in acer inter!al(secretia
lactate regreseaza.4olirea sistematica a sanilor poate mentine secretia lactata ani
de zile.
:actatia in/i)a functia o!ariana reproducti!e a femeii.%rima o!ulatie si
mentruatie si produc in primele A saptamani postpartumla $?I din femeile ce
nu alapteaza si la #I din cele ce alapteaza.
3?
CAPITOLUL III
Ro"u" asistnti mdi!a" 2n #r+3tira #a!intu"ui #ntru
0#"or3ri #ara!"ini!
E0amnu" !"ini! +nra"
0e realizeaza de catre medic( asistentul medical a!and rolul sa asigure foaia
de o)ser!atie( instrumentrul necesar( rezultatele de la in!esticatii si a"uta
pacientul sa se dez)race si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic.
*cesta !a cuprinde3
' insepectia regiunilor corpului si se termina cu o)ser!area unor miscari cum ar
fi ridicatul din pat si mersul
' palparea ofera informatii despre !olumul( suprafata( consistenta( sensi)ilitatea
si mo)ilitatea unor organe1 piele( strat adipos( musc/i( ggl.limfatici( sistem
osteo'articular si organe a)dominale2 o)ser!andu'se mimica pacientului
' percutia anumitor zone o)tinandu'se diferite sunete in functie de intensitate(
tonalitate si tim)ru
' ascultatia inimii si plamanilor
E0amn d "a-orator
Recoltarea sKngelui se face dimineaa pe nemKncate sau( cel mult dup un mic
de"un care s nu fi cuprins nici o form de grsime animal sau !egetal
1lapte(unt(ou(ciocolat(margarinetc2.
+e asemenea( cina din seara precedent tre)uie s fi fost lipsit de grsimi.
*sistenta medical pregtete materialele necesare pentru mane!rele
medicale( pregtete psi/ic pacientul( pregtete locul de elecie( i se explic
pacientului te/nica i necesitatea ei( se recolteaz produsul patologic( se
etic/eteaz produsul( se trimite la la)orator si se noteaz n foaia de o)ser!aie.
Recoltarea /emoleucogramei( se realizeaza prin punctie !enoasa sau prin
inteparea pulpei degetului si sunt necesare epru)ete mo! cu dou picturi de
anticoagulant cu ?(1 ml &+C*( recoltKndu'se 2'3 ml n funcie de epru)et. 0e
poate e!idenia /emoglo)ina( /ematocritul( glo)ulele al)e( glo)ulele roii(
trom)ocitele( formula leucocitar i indicii /ematologici 16&>( <D&>2.
31
6alori
N DematiiO $(#5#milioaneLmmP
N :eucocite O #???59???LmmP
N Crom)ociteO1#?.???'3??.???LmmP
Bormulaleucocitar
N neutrofile OA?57?I
N )azofile O?(#51I
N eozinofile O15$I
N monocite O#5=I
N limfocite O2?527I
Hemoglobina 5 se recolteaz 2 ml sKnge pe citrat de sodiu sau &+C*
6alori 3 12 5 1# I ' femei
Glicemia 5 se recolteaz prin puncie !enoas aspirKnd 2 ml sKnge( a!Knd ca
anticoagulant(fluoruradesodiu5$mg
6alori3 =?512?mgLdl
Colesterolul
6alorile normale !ariaza in functie de !irsta( regim alimentar
si zona geografica.
:imita superioara admisa este de 2?? mg I ml 1&uropa2
@tilitatea testului 3 detectarea tul)urarilor lipidelor plasmatice in !ederea
e!aluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
Fibrinogenul 5 se recolteaz $(# ml sKnge prin puncie !enoas( a!Knd drept
anticoagulant citratul de sodiu3(=I'?(#ml
6alori 32??'$??mgLdl
Ionograma 5 se aspir $(#'# ml sKnge prin puncie !enoas( fr
anticoagulant
6alori3
N Na O 13#51$#m&QLl
N <aO $(35#(7m&QLl
32
N <l O 1??511?m&QLl
N R O 3(# 5 # m&QLl

Electroforeza proteinelor
6alori3
N S1 O25$I1?(25?(gLdl2
N S2 OA521I1?($5?(=gLdl2
N TO=51$I1?(#51(?gLdl2
N U O 13 5 33I 1?(A 5 1(2 gLdl2
%entru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare epru)etele al)astre
care conin ?(# ml citrat de sodiu recoltKndu'se $(# ml de sKnge. 0e pot
e!idenia timpul de protrom)in( acti!itatea de protrom)in( a%CC( timpi de
coagulare( NR(fi)rinogen.
6alori normale 3 C0 O 2V' $V C< O #V' =V
%entru recoltarea 60D'ului se folosesc epru)ete negre cu ?($ ml de
anticoagulant citrat de sodiu( recoltKndu'se 1(A ml se sKnge.
6alori normale3 2 5 13mmL1/
Ro"u" asistnti mdi!a" in ana"i1" d san+
' pregateste materialele necesare3 manusi sterile( seruri test( ace( seringi sterile(
ta!ita renala( lame de sticla( stati! si pipete( tampoane( garou( solutii
dezinfectante 5 alcool 9?( pernite si musama
' pregateste psi/ic pacientul3 ii explica scopul si necesitatea te/nicii
' pregateste fizic pacientul3 se aseaza pacientul in pozitie conforta)ila si se
examineaza calitatea si starea !enelor( se aseaza )ratul pe pernita si musama in
aductie si extensie maxima( dezinfecteaza tegumentele( aplica garoul la o
distanta de 7'= cm deasupra locului punctiei strangandu'l astfel incat sa
opreasca circulatia !enoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga
pumnul
33
E0!uti:
' asistenta se spal pe mKini cu ap si spun( m)rac mnuile sterileG
' se fixeaz !ena cu policele mKnii stKngi la $'# cm su) locul puncieiG
' se fixeaz seringa( gradaiile i acul fiind orientate n sus( n mKna dreapta(
ntre police i restul degetelorG
' se ptrunde cu acul trK!ersKnd( n ordine tegumentul( apoi peretele !enos pKn
cKnd acul nainteaz n golG
' se sc/im) direcia acului 1'2 cm n lumenul !eneiG
' se controleaz patrunderea acului n !en prin aspiraie cu seringaG
' se continu te/nica de recoltare a sKngeluiG
' se indeparteaz staza !enoas dupa executarea te/nicii prin desfacerea
garoului i a pumnuluiG
' se aplica tamponul m)i)at n soluie dezinfectant la locul de patrundere a
acului i se retrage )rusc aculG
' se comprim 1'3 minute( )raul fiind n poziie !ertical
ngri"irea ulterioara3 se face toaleta local a tegumentului( se sc/im) len"eria
dac este murdar( se asigur o poziie comod n pat( se supra!eg/eaz
pacienta.
%regtitrea produsului recoltat3 epru)etele se etic/eteaz( se completeaz
formularele de trimitere( se masoar cantitatea.
Reorganizare 3 materialele refolosi)ile se dezinfecteaz( se spal( se pregatesc
pentru o noua sterlizare G deeurile se ndeparteaz.
*ccidente si inter!entii
' /ematom 1prin infiltrarea sKngelui n esutul peri!enos2 Lse retrage acul i se
comprim locul punciei 1'3 minute G
' strpungerea !enei 1perforarea peretelui opus2 Lse retage acul n lumenul
!enei G
' ameeli( paloare( lipotimie Lse ntrerupe puncia( pacienta se aseaz n decu)it
dorsal fr pern( se anun medicul.
3$
E0amn d urin3 4 sumar urin3
Sumar urin 5 recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute
curate1sterile2
' al)umina cu apreciere cantitati!3 F( FF( FFF
' glucoza
Normal3 a)umina( glucoza' a)sent
' sediment urinar3 rare leucocite( rare epitelii
Ro"u" asistnti mdi!a"
' pregtete materialele necesare3 urinar 1)azinet2( muama( alez( materiale
pentru toaleta organelor genitale externe( epru)ete sterile sau alte recipiente n
funcie de examenul cerutG
' pregtete psi/ic pacienta3 se anun i se instruiete pri!ind folosirea
)azinetului( s foloseasc numai recipientul gol i curat( s urineze fr
defecaie( s !erse imediat urina n !asul colector( s nu urineze n timpul
toaleteiG
' pregtete fizic pacienta3 se prote"eaz patul cu muama i alez( se aseaz
)azinetul su) pacient( se face toaleta organelor genitale externe( se
ndeparteaz )azinetul i se nlocuiete cu altul curat.
E0!uti:
' recoltarea urinei pentru examen sumar3 din urina o)inut se trimite un
eantion de 1??'1#? ml la la)oratorG
' se recolteaz prima urin de diminea sau dup cel puin patru ore de la
miciunea anterioarG
' recipientul se nc/ide cu capac ermetic( se etic/eteaz i se trimite ctre
la)orator n maxim o or de la recoltare.
3#
Tst !"ini!
Ro""5o*r tst
&ste un test simplu(care masoara modificarile de tensiune arteriala la
femeia gra!ida odata cu sc/im)area pozitiei.&ste util in urmarirea prenatala a
gra!idelor cu risc de DC* indusa de sarcina.0e practica intre 2='32 de
saptamani.
E0!uti
0e aseaza gra!ida in decu)it lateral(se masoara C*1diastolica2 din # in #
minute timp de 1# min pana se sta)ilizeaza.0e sc/im)a pozitia(in decu)it
dorsal(si se masoara C* la 1 min si apoi la # min.+aca C* distolica creste cu
2? mm sau mai mult(atunci testul este poziti! si exista risc de a dez!olta DC*
indusa de sarcina.
Ro"u" asistnti ndi!a"
- %regateste materialele necesare( pregateste psi/ic pacienta si o a"uta sa se
aseze in pozitiile corespunzatoare ( noteaza in foaia de o)ser!atie !alorile
o)tinute si anunta medicul de rezultatul testului.
Tstu" non strs 6TNS7
@n fat prezinta accelerari adapti!e ale cordului in special ca raspuns la
miscarile acti!e fetale.
E0!uti
0e asaza gra!ida in pozitie semidecu)it lateral( este urmarita
cardiotocografic 2? min si se inregistreaza frec!enta cordului fetal.>iscarile
fetale acti!e sunt semnalizate de mama.
%rezenta a cel putin 2 accelerari alea frec!entei cordului fetal cu
amplitudine de 1# )ataiLmin timp de 1# sec in 2? min ( accelerari de o)icei
ascociate cu >B* indica un test reacti!.*ceasta inseamna o )una prezumtie
pentru 7 zile daca nu inter!in alte modificari patologice.
3A
*)senta accelerarilor sau prezenta a unui accelarari de 1# )ataiL(om to(p
de 1# secunde in 2? de minute indica un test nereacti! care inseamna
prognostic nefa!ora)il.
Ro"u" asistnti mdi!a"
- %regateste psi/ic gra!ida si o a"uta sa ia pozitia corespunzatoare testului
noteaza in foaia de o)ser!atie rezultatele si anunta medicul.
E0amn !/o+ra%i! ' ec/ografia a)dominala
&c/ografia este o metod de diagnosticare ultrasonografic 5 prin folosirea
ultrasunetelor.
Echografia abdominal reprezint metoda prin care se permite examinarea
!izual a organelor interne pline.
Ro"u" asistnti mdi!a"
' se pregtete pacientul psi/ic( i se explic necesitatea te/nicii( respectarea
unor reguli de examinare3 s nu mnKnce cu A ore naintea examinrii( tre)uie s
)ea #?? ml de lic/id neacidulat i nendulcit( nu tre)uie s mearg la toalet cu
o or naintea examinrii( etc..
Biomtria %ta"a si #"a!ntara
0e executa prin te/nica ecografica3
' >asurarea sacului o!ular de la 7 saptamani( depistarea acti!itatii cardiac
de la = saptamani( masurarea capului fetal de la 11 saptamani( a lunigimii
cranio'caudale intre = si 13 saptamani.
' >asurarea elementelor fetale3 cap( trunc/i( coloana !erte)rala( diametrul
)iparietal in dinamica.0unt elemente importante pentru aprecierea !arstei
gestationale( dar in asociere si cu alti paramentri( ca diamentru toracic(
diametrul transa)dominal( lungimea femurului.
' >asurarea grosimii placentare( !izi)ila doar dupa 1$'1# sapramani(
diametrului maxim la locul de insertie a cordonului om)ilical( care la
termen a"unge la $? '$# mm
37
Ro"u" asistnti mdi!a"
'se pregtete gra!ida psi/ic( si se explic necesitatea te/nicii
Amnio!nt1a
&ste o metoda de in!estigatie in!azi!a care consta in prele!area prin punctie
transa)dominala a unei cantitati de lic/id amniotic care poate fi analizata
)ioc/imic si citologic.n functie de moment si scop ( amniocenteza este precoe(
dupa 1A saptamani sau tardi!a ( in ultimele saptamani de sarcina.
Ro"u" asistnti mdi!a"
' %regateste materialele necesare'camp steril( ac de punctie transa)domila
steril( dezinfectant( epru)ete sterile( manusi sterile
' %regateste psi/ic gra!ida'o incura"eaza si o informeaza pentru necesitatea
efecturii te/nicii
' %regateste gra!ida fizic' a"uta pacienta sa ia pozitia ceruta de catre medic
in timpul examinarii
E0amnu" r+iunii #"*in
*cest examen este important in depistarea anumitor afectiuni a regiuni pel!ine
si !a fi efectuat de catre medic.
Ro"u" asistntu"ui mdi!a"
' pregateste psi/ic pacienta si o informeaza asupra examenului
' a"uta pacienta sa'si indeparteze /ainele de la )rau in "osG acesteia i se !a
asigura de catre asistent un /alat( prefera)il de unica folosinta
' !a aseza pacienta sa se intinda pe masa ginecologica( permitand medicului sa'
i examineze !ul!a( uretra si !aginulG se recomanda purtarea sosetelor in timpul
examinarii pe masa ginecologica( deoarece acestea !or mentine calde picioarele
3=
'in timpul examinarii !a plasa o panza in "urul corpului pacientei( pentru mai
multa intimitateG
E0amnu" 0trn
n timpul examenului extern medicul !a3
'examina !ul!a si orificiul de desc/idere a !aginului( pentru
semne de roseata( iritatii( scurgeri( c/isturi( negi genitali
1condilomatoza genitala2 sau alte afectiuni
'examina interiorul !aginului cu a"utorul degetului( pentru a descoperi e!entuale
c/isturi sau puroi pro!enind de la glandele 7art/olin
'introduce un specul in interiorul !aginuluiG speculul indeparteaza peretii
!aginali permitand examinarea !aginului si a cer!ixuluiG speculul poate fi din
plastic sau din metal( caz un care se !a incalzi in preala)il si lu)rifia
'examina peretii !aginali si cer!ixul( pentru a decela e!entuale leziuni(
formatiuni( inflamatii( scurgeri anormale sau decolorari.
+aca se doreste efectuarea unui test 7a)es'%apanicolau( medicul !a folosi o
mica perie sau o spatula de lemn pentru recoltarea pro)ei. +upa recoltare pot sa
apara mici sangerari sau patari ale len"eriei intime. +e asemenea( se poate
recolta si o pro)a de mucus cer!ical pentru decelarea unor infectii cu
transmitere sexuala( precum gonoreea sau c/lam9dia.
E0amnu" -imanua"
*cesta examen fizic este parte integranta a examenului
pel!in. >edicul !a introduce unul sau doua din degetele de la o mana in !agin(
iar pe cealalta o !a plasa pe a)domen. %rin apasarea a)domenului si miscarea
degetelor in interiorul !aginului( medicul poate determina marimea( forma(
consistenta uterului( o!arelor si a trompelor uterine. +e asemenea( pot fi
identificate e!entuale formatiuni sau dureri.
39
E0amnu" r!to*a+ina"
%entru aceasta examinare medicul !a introduce un deget in rect si unul in !agin.
*cest examen a"uta medicul sa e!alueze starea o!arelor( trompelor uterine si a
ligamentelor uterine. *cest examen fizic nu este intotdeauna efectuat ca parte a
examinarii pel!ine.
Ro"u" asistntu"ui mdi!a"
'6a pregati materialele necesare1 manusi sterile (camp steril( epru)ete sterile(
lame sterile( specule sterile( lu)refiant( tampoane sterile2
'!a informa pacienta asupra procedurilor ce se !or efectua in timpul examinarii
si scopul acestora
'+upa ce examinarea este inc/eiata( pacientei i se !a inmana un tampon sau o
fasa pentru a indeparta scurgerile !aginale rezultate in timpul examinarii.

$?
CAPITOLUL IV
In+ri8iri s#!i%i! a!ordat #a!inti !u !1ariana
In+ri8iri" #ro#ratorii *or urmarii urmatoar":
1.%regatirea fizica si psi/ica a pacientei
2.%regatirea generala 3 *. 7ilant clinic
7. 7ilant paraclinic
3.%regatirea pentru operatie 1sau ingri"iri preoperatorii2
%regatirea pacientei inaintea inter!entiei c/irurgicale este un element ma"or
de pre!enire a infectiilor postoperatorii.+e ea depinde reusita operatiei si
e!olutia postoperatorie.
Reducerea posi)ilitatilor de contaminare a pielii (prin utilizarea de
antiseptic.+epistarea si semnalarea unor leziuni cutanate infectii ,R: sau
urinare recente ori !indicate ( paraziti externi( posi)ilitati de alergie.
Pr+atira %i1i!a si #si/i!a a #a!inti
*"unsi in sectia de c/irurgie( pacientei tre)uie asigurate confort fizic si
psi/ic.
%acientele intenate sunt agitate( speriate( in/i)ate de teama inter!entiei
c/irurgicale( de anestezie ( de durere( de moarte.
*sistenta medicala are o)ligatia ( ca prin comportamentul si atitudinea ei sa
inlature starea de anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie3
0a o a"ute sa isi exprime gandurile(gri"ile(teama
0a'i insufle incredere in ec/ipa operarorie
0a'i explice ce se !a intampla in timpul transportului si in sala de
preanestezie( cum !a fi asezata pe masa de operatie( cand !a parasi patul( cand
!a primi !izite.
0a o asigure ca !a fi insotita si a"utata
$1
0tarile de tensiune din cadrul ec/ipei de ingri"ire tre)uie disimulate fata de
pacient. *sistenta medicala tre)uie sa raspunda cu ama)ilitate( profesionalism
siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientelor( incat acestea sa
capete incredere in ser!iciul in care a fost internat.
%rin atitudinea ei( nici distant( dar nici familiar( nici dura dar nici cu
sla)iciune( )ine!oitoare dar si autoritara( !a reusi cu siguranta sa inspire
pacientei incredere.
Bila)!#l $li)i$
12 7ilant clinic general
*sistenta medicala print'o o)ser!atie clinica "usta si sustinuta asupra
pacientei are o)ligatia3
0a o)ser!e si sa consemneze aspectul general al pacientei(inaltimea si
greutatea( !arsta aparenta si reala( aspectul pielii ne a"uta sa cunoastem
starea de /idratare sau des/idratare a organismului( tinuta (faciesul(
mersul( starea psi/ica.
0a urmareasca atent si sistematic( necesitatile pacientelor si manifestarile
de dependenta generate de nesatisfacerea ne!oilor( ca sa poata sta)ili
o)iecti!ele e!alua)ile pentru o ingri"ire pertinenta si de calitate.
0a ia cunostinta glo)ala in care se afla pacienta (si intr'o maniera selecti!a
( sa remarce detalile importante( sc/im)arile care apar in e!olutia ei si
utile pentru explorarea preoperatorie
0a culeaga data din di!erse surse3foaia de o)ser!atie ( foaia de
temperature(familia pacientului( ceilalti mem)ri ai ec/ipei de ingri"ire(
insa principala sursa ramane pacienta.<ulegerea datelor sa se faca cu mare
atentie si minutiozitate (pentru a nu scapa pro)lemele importante si pentru
a face o e!aluare corecta alor.
Coate datele pri!ind starea generala a pacientei si e!olutia acesteia se
noteaza permanent in foaia de o)ser!atie si planul de ingri"ire (pentru a
$2
o)tine un ta)lou clinic exact(care !a fi !alorificat de ec/ipa de ingri"ire si
!a fi )aza unui nursing de calitate.
22 <ulegerea de date pri!ind antecedentele pacientei.
a.familiale3
daca in familie au fost )olna!i 3neoplasme( dia)et ( D.C.* ( cardiopatii(
tu)erculoza etc.
).c/irurgicale3
daca a mai suferit aflte inter!entii si daca au a!ut o e!olutie )una sau au
fost complicatii.
c. %atologice3
se !or nota )olile care au influenta asupra asnesteziei si inter!entiei
daca a a!ut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoare
afectiuni cardicace ( )oli cronice( epilepsie.
32 @rmarirea si masurarea functiilor !itale si !egetati!e3
Censiunea arteriala
%ulsul
Respiratia
Cemperatura
+iureza
0caunul
$2 &xamenul clinic pe aparate3
&ste facut de medic prin3 inspectie( palpare( percutie( ascultatie.
&ste foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate( pentru
complectarea )ilantului clinic preoperator.
Bi"antu" #ara!"ini!
<omplecteaza examenul clinic( permite o apreciere exacta a !iitoarei
mamici.Rezultatele examenelor paraclinice depinde de profesionalismul si
$3
corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor
)iologicesi patologice sau au pregatit )olna!ul pentru in!estigatie.%entru o mai
)una intelegere a pregatirii preoperatorii (putem clasa examenele paraclinice in3
12 &xamene de rutina3
0unt examenele de la)orator (o)ligatorii inaintea tuturor in!estigatiilor
c/irurgicale (indiferect de timpul a!ut la dispozitie pentru pregatire soi
indifferent de starea generala a pacientului3 timp de sangerare si
coagulare( determinarea grupei sanguine( /ematocrit( glicemie( uree
sanguina.
22 &xamene complete3
Demoleucograma completa( 6.0.D ( ionograma( &.*.7 1ec/ili)rul acido'
)azic2( coagulograma completa( pro)e de disproteinemie( proteinemie(
transaminaze( examen de urina.electrocardiograma( radiografie sau
radioscopie pulmonara.
%regatirea pentru operatie
In 1iua #r!dnta:
a2repaos
)2regim alimentar3
@sor digera)il
<onsum de lic/ide pentru3 mentinerea C.*( dezintoxicarea si marirea
diurezei( diminuarea setei postoperatorii( diminuarea acidozei
postoperatorii.
c2 *lte pregatiri pentru inter!entii speciale3
*nti)iotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii
0palaturi !aginale repetate cu antiseptice( pentru inter!entii ginecologoce.
In sara 1i"i #r!dnt
7aie generala la dus( inclusi!e spalarea parului 1dupa clisma e!acuatoare2
0e limpezeste a)undant
$$
0e sterge foarte )ine
0e !erifica regiunea ing/inala( om)ilicul( axilele( ung/iile 1scurte( fara lac
de ung/ii2( picioarele( spatiile interdigitale.
Coaleta )ucodentara
Coaleta nasului
Ras 3 cat mai aproape de momentul inter!entiei pentru a e!ita proliferarea
germenilor la ni!elul escoriatiilor cutanate( cu aparat de ras propriu( )adi"ona"
sau alte solutii antispetice colorate( pansament antiseptic curat.
<lisma e!acuatoare 1se face dus dupa clisma2
*limetatie le"era 1supa de legume( )auturi dulci sau alcaline2
In 1iua intr*ntii
%acienta nu mai )ea

In !amra6 sa"on2
0e indeparteaza )i"uteriile
0e mai face( e!entual( o clisma cu patru ore inaintea inter!entiei
0e indeparteaza proteza dentara mo)ile 1se pastreaza in cana cu apa2
0e )adi"ioneaza ( cu un antiseptic colorat( reginunea rasa
0e im)raca pacienta cu len"erie curate
0e pregatesc documentele3 B.,( analize( care !or insotii pacienta
Trans#ortu" #a!inti in sa"a d o#rati
0e face numai insotita de asistenta medicala ( care are o)ligatia sa predea
pacienta asistentei de anestezie( impreuna cu toata documentatia si alte
o)ser!atii sur!enite ulterior si foarte importante pentru inter!entia
c/irurgicala.Cransportul se face cu )rancard( carucior pat rulant. %acienta tre)uie
sa fie asezata conforta)il si acoperita.
In sa"a d #ranst1i:
$#
se !erifica regiunea rasa si se noteaza e!entualele escoriatii 1eczema(
intertrigo etc.2
se !erifica starea de curatenie3regiunea inginala( om)ilicul( axilele(
spatiile interdigitale( ung/ile.
0e !erifica daca s'a indepartat proteza dentara
0e pregatesc zonele pentru perfuzie( prin )adi"onare cu antiseptice
colorate.
nstalearea sondei urinare 1sau ( dupa caz( se goleste !ezica urinara2 de
catre asistenta de sala( dupa spalatul c/irurgical al mainilor( im)racatul !u
ec/ipament steril( camp steril in zona genitor'urinara.
In sa"a d o#rtati
0e executa ultima parte a pregatirii pacientei.
0e instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie
>onitorizarea functiilor !itale
,)tinerea unui o)ord !enos
%regatirea campului operator
7adi"onarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticul
anterior
7adi"onarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat ( se face incepand
cu linia de incizie( de la centuru catre periferie si se termina cu zonele septice.
*"uta la instalarea campului steril.
&,Su#ra*+/ra #osto#ratori si in+ri8iri" #a!inti o#rat
0upra!eg/erea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii
inter!entiei c/irurgicale( deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.+in
acest moment( lauza de!ine o)iectul unei atentii constante( pana la parasirea
spitalului.
$A
Rintoar!ra in !amra
n general pacienta este adusa in camera ( insotita de medical anestezit si de
asistenta de anestezie( care !a urmarii repsiratia ( ca si modul in care este
transportata si asezata in pat.
Trans#ortu" #a!inti o#rat:
&ste indicat a se pace cu patul rulant .
%acienta !a fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau de
sc/im)arile de temperature.*sistenta medicala care o insoteste se !a
asigura ca pacienta sta comod( ca este in siguranta( si ca e!entuala
tu)ulara 1dren( sonde( perfuzii2 nu este comprimata.
%atul !a fi mane!rat cu atentie( ferit de smucituri si opriri sau porniri
)ruste.
n timpul transportului asistenta !a urmari3aspectul fetei1cianoza2
respiratia( pulsul( perfuzia
Insta"ara "au1i
0e !a face intr'o camera cu mo)ilier redus si usor la!a)il( care !a fi
curate( )ine aerisita( linistita( in semio)scuritate( a!and temperature cuprinsa
intre1= si 2?o < 1caldura excesi!a des/idrateaza si fa!orizeaza /ipotermia2 (
pre!azuta cu instalatii de ox9gen montate pe perete( cu prize in stare de
functionare si cu aparatura pentru aspiratie.
%atul !a fi accesi)il din toate partile
<aldura excesi!a a patului produce transpiratii( ceea ce duce la pierderi
de apa( iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.
%atul !a fi pre!azut cu musama si aleza )ine intinsa( fara perna .
Po1itii" #a!inti in #at
Cransferal de pe patul rulant pe pat !a fi efectuat de catre trei personae(
ale caror miscari tre)uie sa fie sincrone( pentru a e!ita )ruscarea lauzei.
$7
<ea mai frec!enta pozitie este in decu)it dorsal( cu capul intr'o parte(
pana cand isi recapata cunostiinta.%entru a fa!oriza irigarea centrilor
cere)rali( cateodata patul este usor inclinat.
n foarte multe cazuri( pozitia este decu)it lateral drept sau stang( care se
!a sc/im)a din 3? in 3? minute( pentru a usura drena"ul cailor respiratorii.
*ceasta pozitie impiedica lic/idul de !arsatura sa patrunda in caile
aeriene.
Su#ar*+/ra o#rati
&ste sarcina fundamentala a asistentei medicale.0upra!eg/erea este
permanenta( in !ederea depistarii precoce a incidentelor si a complicatiilor
postoperatorii.
%rezenta permanenta langa pacienta perminte asistentei medicale ca( pe
langa elementele de supra!eg/ere indicate de c/irurg si anestezist( sa sesizeze
orice alte mici modificari si acuze su)iecti!e 1durerea2 sis a administreze ( la
timp( tratamentul prescris( e!itant initiati!ele personale( fara a tine cont de
responsa)ilitatile celorlalti mem)ri ai ec/ipei.
E"mnt d su#ra*+/at
0upra!eg/erea operatei se )azeaza pe date clinice sip e rezultatil
examenelor complementare.
Date clinice
*spectul general al operatei
<olorati pielii 1normala roz2 sesisand paloarea si cianoza
<oloratia ung/iilor( urmarind aparitia cianozei
0tarea extremitatiilor( paloarea sau racirea nsului urec/ilor mainilor si
picioarelor.starea mucoaselor' lim)a uscata sau umeda( sa)urala sau
curate' indica starea de /idratare a pacientei.
$=
0tarea de calm sau agitatie( stiind ca toropeala sau agitatia externa
exprima o complicatie c/irurgicala 1/emoragie interna( peritonita
postoperatorie etc2
+iferiti parametri fiziologici
Censiunea arteriala s masoara ori de cate ori este ne!oie( in primele doua
ore de la operatie din 1# in 1# minute( din 3? in 3? minte in uramtoarele sase
ore si din ora in ora pentru urmatoarele 1A ore( notand datele in foaia de
reanimare
%ulsul se masoara la 1?'1# minute( urmarind frec!enta( ritmicitatea(
amplitudinea( care se noteaza.n cazul in care apar modificari ale 1)radicardie
sau ta/icardie2 se !a sesiza medical reanimator.
Respiratia 5 se noteaza frec!enta( amplitudinea ( ritmicitatea si se
sesizeaza( de asemenea( medicul in caz de tuse sau expectoratie.*stazi datorita
pipei >a9o ( lasate pana la aparitia reflexelor si pe care pacienta o elimina cand
se trezeste( ing/itirea lim)ii este imposi)ila.<ea mai mica modifcare a respiratiei
!a di semnaluzata anestezistului( care( in functie de caz( !a indica o aspiratie
pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau !a recomanda administarea de
oxigen
Cemperatura se masoara dimineata si seara ( si se noteaza in foaia de
o)ser!atie
%ierderi lic/idiene sau sanguine
Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn )unG la
inceput cantitatea de urina nu este a)undenta( dar in doua zile re!ine la
normal.0e masoara cantitatea si se o)ser!a aspectuG daca emisa de urina
lipseste( se practica sonda"ul !ezical( nu ninte insa de a se folosi actiuni
specifice asistentei medicale si anume3 lasarea ro)inetului de la c/iu!eta sa
curga( fluieratul unei melodi( caldura suprasimfizar etc
0caunul
$9
0e reia in urmatoarele 2'3 zile si este precedat de eliminarea de gzeG in
cazul in care nu apar gaze( se foloseste tu)ul de gaze( iar in cazul in care
scaunul nu este spontan( se face o clisma e!acuatoare
6omismentele
0e !or nota cantitatea( aspctul si caracterul 1)ilioasa( alimentara(
sanguinolenta2
%ierderile prin drena"
0e noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte
*lte semen clinice
0unt urmarite de c/irurg si anestezist( nefacand parte din atri)utiile
asistentei medicale( ele fiind semen importante in e!olutia postoperatorieG
starea a)domenului 1)alonare(contractare( accelerarea perisaltismului
intestinal2 starea aparatului respirator.
In+ri8iri a!ordat #a!inti o#rat
+e calitatea acestor ingri"iri depinde( in mare parte( e!olutia postoperatorie
si a)senta complicatiilor.
In momentul trezirii:
n monentul trezirii si pana la acesta ( asistenta medicala !a supra!eg/ea(
permanent operata( pentru a impiedica e!entualele incidente si urmarile lor3
6arsaturile' asistenta medicala !a aseza operata cu capul intr'o parte( fara
perna( pentru a e!itarea trecerii acestora in caile aeriene.
*gitatia 5prezenta asistentei medicale este o)ligator9 langa pacient.:a
trezire( in stare de semiconstienta( operata tinde sa isi traga de pansamente
de drenuri sau sonde.
mprudente posi)ile3 sa !rea sa co)oare din pat( sa !rea sa )ea apa 1in
acest caz asistenta medicala este cea care' !a da sa )ea 1'3 lingurite de
apa( dupa trezire( daca pacienta nu a !omit in ultimele doua ore2 ( sau ca
mem)ri ai familiei alfati langa pacienta sa' dea sa )ea fara discernamant.
#?
Imediat dupa trezire
*sistenta medicala
!a mentine pacientain decu)it dorsal in primele ore ( decu)ilt lateral
dreapta sau stanga( apoi semisezand( exceptand pacientele operate cu
ra/ianestezie.
6a asigura confortul plasandu' )ine perna( !erificand( de mai multe ori
pe z ( ca cearceaful sa nu ai)e cute( indreptand )ine asternutul seara( inainte de
culcuare( ii !a curate gura mentinand'o umeda in permanenta.
Coaleta zilnica este complecta cu perptanatul si periatul parului( neuitand
toaleta ca!itatii )ucale( de 3'$ ori in 2$ de ore.
:en"eria de corp !a fi sc/im)ata zilnic( sau imediat dupa ce a transpirat si
de cate ori este ne!oie
7azinetul !or fi puse cu )landete ( dupa ce ( in preala)il ( a fost incalzit la
temperature corpului( iar dupa folosirea lor se !a face( o)igatoriu( toaleta
perianala.
6a urmari ca atmosfera din "urul )olna!ului sa fie calma( sa fie liniste(
fara con!ersatii zgomotoase( fara multi !izitatori.
6a incura"a pacienta sa se miste in pat( sa se intoarca singura de pe o parte
pe alta( sa'si miste picioarele si mainile( si sa se ridice in pozitie semisezanda
pentru a pregati sculatu din pat precoce( in prima zi dupa operatie( exceptand
cazurile in care este contraindicate.
6a incerca sa respecte micile o)isnuinte ale fiecarei paciente.
Primele zile postoperatorii
0unt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca( in aceste zile(
ingri"irile sunt foarte numeroase.
a2 :upta impotri!a durerii
#1
:a originea durerii postoperatoriistau mai multi factori( care precizati
inainte de a prescrie analgezice de rutina.+e mentionat ca nu se !or administra
calmante fara prescriptie medicala si fara a cunoaste exact caracterul durerii
)2 :upta impotri!a insomiei
&xista( in zilele noastre ( o intreaga gama de /ipnotice( printre care se gasesc
cele ce pot fi administrate fiecarei paciente pentru a o)tine efectul dorit.
n plus asistenta medicala are la indemana mi"loace proprii( cum ar fi3
ceaiuri calmante( asigurarea unui climat de liniste etc.
c2 :upta impotri!a anxientatii
*nxietatea preoperatorie( in fata necunoscutului( reprezentat de actul
c/irurgical cantinua si postoperator.Brica de durere( de complicatii ( de sec/ele
face ca anxietatea operatului sa fie prezenta.*ici inter!ine rolul moral al
asistentei medicale( care !a tre)ui sa faca operatului sa ai)a incredere in ec/ipa
de c/irurgic( in ec/ipa de asistente medicale( sa'l faca sa inteleaga e!olutia
postoperatorie si faptul ca !indecarea !a fi fara complicatii sau sec/ele
d2 :upta impotri!a complicatiilor pulmonare
:a pacientele cu o)ezitate( sau pro)leme pulmonare cronice( expuse
complicatiilor pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor
)ronsice si suprainfectiei ( este necesara o profilaxie acri!a prin3
+ezinfectie nazofaringiana
&!itarea frigului( in special noaptea
&xercitii respiratorii de doua ori pe zi
,)ligarea pacientei sa scuipe( profocand tusa prin -tapping.
e2 :upta contra distensiei digesti!e
Coate inter!entiile a)dominale sunt urmate de pareze intestinale( cu
retenti!e de gaze si lic/ide intestinale.*cestea sunt( de o)icei( de scurta durata(
nedepasind 3 zile.
#2
*ceasta distensie a)dominal de!ine noci!a cand se prelungeste si
antreneaza intarzierea tranzitului intestinal( impiedicand o alimentatie normal si
fa!orizand e!iscerarea postoperatorie.
%ana la reluarea tranzitului intestinal( se practica tu)ul de gaze( clisme
e!acuatoare mici si repetate( purgati!e usoare care fa!orizeaza relurarea
functiilor intestinale.
+e asemenea se administreaza produse care fa!orizeaza reluarea
peristaltismului intestinal( sau( in anumite cazuri( se instaleaza o aspiratie
continua cu o sonda gastroduodenala
f2:upta impotri!a stazei !enoase
<u toate produsele terapiei anticoagulante( accidentele trom)ozei !enoase
raman complicatia ma"ora in c/irurgie.
:a pacientele impo)ilizate la pat( lupta contra stazei !enoase se !a efectua
prin miscari acti!e si contractii muscular statice ale mem)relor inferioare(
alterate cu perioade de repaos 11? contractii successi!e' pauza2 repetate de mai
multe ori pe zi . prin flexia si extensia degetelor de la picioare( flexia si extensia
genunc/ilor( miscari pedelare in pat( antrenand si articulatia soldului.
0culatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru pre!enirea
complicatiilor !enoase.
n afara contraindicatiilor( toti operatii se !or ridica din pat in seara zilei
inter!entiei sau a doua zi dimineata. *ceasta mane!ra simpla este )enefica
datorita faptului ca fa!orizeaza aplitudinea respirator9( !entilatia pulmonara(
tusea si expectoratia ( accelerand reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in
mod poziti! psi/icul pacientei.
nainte de a se ridica din pat( !a fi necesar sa3
6erificam daca nu exista edeme ale mem)relor inferioare
>asurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism
#3
Ridicarea se !a face treptat3 intai la marginea patului( isi )alanseaza
gam)ele( face un pic de gimnastica respiratorie( cu )ratele ridicate in inspiratie
si co)orate in expiratie
Nu tre)uie sa mearga singura( ci spri"inita de asistenta medicala sis a nu
exagereza de prima data
0e !a tine ont si de ce spune pacientei( daca !rea sa mai mearga sau daca
!rea sa se opreasca
+upa ce nu m ai !rea sa mearga( pacienta tre)uie sa se aseze intr'un
fotoliu inainte de a se reintoarce in pat
%rimul sculat din pat al operate este considerat prima plim)are
precoce.0culatul din pat precoce este indicat in ma"oritatea inte!entiilor
c/irurgicale.
0tarea generala nu este o piedica( nici starea de sla)iciune( nici
des/idratarea ( nici o)ezitatea( nici !aricele 5 stari ce nu tre)uie sa constituie o
scuza( ci( dimpotri!a( la persoanele cu antecedente in fle)ita( plim)area !a a!ea
loc cat mai precoce posi)il.
Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din p at
precoce( care nu !a fi amanita din cauza drenurilor( sondelor sau perfuziilor.
&xistenta complicatiilor postoperatorii nu !a interzice plim)area( acolo
unde este posi)il.
g2re/idratarea
+upa inter!entii c/irurgicale( in mod special pe tu)ul digesti!e( alimentatia
normal se reia dupa o perioada relati!e lunga.%ana la reluarea acesteia ( este
necesar sa se administreze o ratie /idrica( electolitica si caloric suficienta
acoperirii necesitatilor cotidiene.
/2 alimentatia si realimentatia
n cele mai multe cazuri( simple( de c/irurgie o)isnuita( se !a tine cont de
urmatoarele principii3
#$
%acienta !a )ea atunci cand nu !omita
6a manca dupa ce a a!ut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.
Nu !a consuma fructe crude sau glucide in exces.
##
CAPITOLUL V
PREZENTARE CAZURI
Ca1u" (
Nume si prenume3 7.+.
6arsta3 2= de ani
0tare ci!ila3 casatorita
Religie3 ortodoxa
Nationalitate3 romana
,cupatie3 salariata
*ntecedente /eterocolaterale3' neaga
*ntecedente personale fiziologice si patologice3
>enar/a'11 ani
<icluri menstruale 5neregulate
@ltima menstruatie3$ august
Nasteri3 ?
*!orturi 33
<ontracepti!e3 neaga
nternari anterioare5 in luna 6 de sarcin pentru ameninare
de a!ort
,)iceiuri de !iata 5 fumtoare31? igri pe zi
4reutate initiala 5 A$8g. 4reutate actuala 5 778g
Dia+nosti! d intrnar: 0arcina 3A de saptamani( fat !iu( mem)rane rupte
1A.?$.2?1? la ora ?732?( )azin eutocic( de)ut de tra!aliu. 0arcina a fost depistata
la 1? saptamani.<ontroale prenatale lunare( cu e!olutie fiziologica.
nter!entie c/irurgicala principala3 operatie de cezariana.
#A
Moti*" intrnarii:
%acienta >.+ in !arsta de 2= de ani se interneaza in data de 1A.?$.2?1? in
clinica de o)stetrica cu motificari de sarcina in 3A de saptamani.
Bara <@+
<ol sters( nedilatat
0curgere de :*
%rezentatie pel!ina
<ircumferinta a)dominal 111 cm
B@ 37 cm
Conus uterin normal
C.*. 13?L=? mmDg( %. 9?)Lmin
+atorita pozitiei fatului( pacienta are indicatii de cezariana.
n data de 1A.?$.2?1? nasterea a fost declansata cu cezariana. %acienta da
nastere unui fat !iu( de sex B( cu 33?? g( :'$9 cm( fara traumatisme( fara
malformatii( scor *%4*R 9 iar la # minute 1?.
+eli!renta placentei 1# minute.
#7
P"an !u n*oi" %undamnta" a" -o"na*u"ui du#3 !on!#tu" Vir+inii
.ndrson
Nr,
!rt,
N*oia %undamnta"3 Mani%st3ri
d
d#ndn93
Sursa d
di%i!u"tat
1. * respira( a a!ea o )un
circulaie
Ca/icardie 0angerare
moderata
2. * )ea i a mKnca 4reuri(
!rsturi
deficit
alimentar si
/idric prin
refuz
3. * elimina &liminare
inadec!ata
<ezariana
$. * se mica( a a!ea o )un
postur
Repaus la pat +urerea(
interzicerea
mo)ilizarii
#. * dormi( a se odi/ni nsomnie +urerea(
anxietatea
A. * se m)rca( a se
dez)rca
+eficit de
autoingri"ire
<ezariana
7. * menine temperatura
corpului constant
Dipertermie +urerea
=. * menine tegumentele
curate i integre
+ificultate in
autoingri"ire
Repaus la pat
9. * e!ita pericolele *nxietate +urerea
1?. * comunica ndependenta
11. * aciona conform
propriilor credine i
!alori
ndependenta '
12. * te realiza ndependenta '
13. * te recrea incapacitatea
de a indelpini
o acti!itate
recreati!a
*nxietate
1$. * n!a <unostinte
insuficiente
asupra noului
rol de mama
ncaccesi)ilitatea
la informatii.
#=
P"an d in+ri8ir
#9
Pro-"ma O-i!ti* Intr*ntii autonom si
d"+at
E*a"uar
<ezariana 0a nu prezinte comlicatii in
timpul inter!entiei
c/irurgicale
%regatire preoperatorie3
' se face testarea la anestezicG
se face clisma e!acuatoare(
)aie generala(
'in ziua inter!entiei pacienta
nu mai )ea( se mai face o
clisma e!acuatoare( se
indeparteaza pilozitatea si
)i"uteriile( se )adi"oneaza
zona rasa( se instaleaza sonda
urinara( se prinde o linie
!enoasa si se masoara
functiile !itale.
ngri"irea postoperatorie3 se
supra!eg/eaza functiile !itale
si !egetati!e( se asigura
pozitia corespunzatoare( se
administreaza un regim
alimentar usor iar mo)ilizarea
se face su) supra!eg/ere
%acienta nu a suferit
complicatii pre si
postoperatorii( prezinta o stare
generala relati! )una cu
C.*.13?L#?mmDg(
%.O7$)Lmin.( RO1=resp.Lmin.(
Cemp.O3=(#( +iurezaO17??ml
Ca/icardie 0a ai)a un ritm cardiac in
limite normale
'monitorizarea functiilor
!itale( masurarea pulsului la
fiecare $ ore( se linisteste
pacienta( se face )ilantul
/idro'electrolitic al lic/idelor(
se administreaza medicatie
prescrisa de medic
%acienta prezinta un puls
normal
4returi si !arsaturi <om)aterea lor *dministrea de medicamente
la indicatia medicului(
/idratare parenterala
%acienta nu mai prezinta
greturi si !arsaturi
+urere la ni!elul
a)domenului
+iminuarea durerii *dministarea de antalgice(
efectuarea masa"ului uterin
+urere diminuata
Dipertermie >entinerea temperaturi in
limite normale
'se /idrateaza pacienta( se
administreaza antitermice( se
%acienta nu mai prezinta
temperatura C.*.1$?L#?mmDg(
A?
E*a"uar
&!olutia pacientei a fost fa!ora)ila. %acienta prezinta o stare de )ine( cunoaste si respecta regimul igieno'dietetic. 0e
externeaza cu recomandarea de a re!eni pentru scoaterea firelor din urma inter!entiei( sa isi sc/im)e pansamentul zilnic( si
sa limiteze efortul fizic pana la inc/iderea definiti!a a suturii.
A1
B,*& +& C&>%&R*C@R* *+@:C
<N%
NumeleWWWWWWWWW%renumeleWWWWWWW.WWWW
*nulWWW:unaWW..Nr.foii de o)ser!atieW..W...Nr.salonWWW.Nr.patWW...
Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5
R
e
s
p
.
T
.
A
.
P
u
l
s
T
e
m
p
.
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 16
0
41

30 25 14
0
40

25 20 12
0
39

20 15 10
0
38

15 10 80 37

10 5 60 36

!i"#ide i$%e&a'e
Diu&e(a
S"au$e
Die'a
A2
Ca1u" &
Nume si prenume3 0.<.
6arsta3 2# de ani
0tare ci!ila3 casatorita
Religie3 ortodoxa
Nationalitate3 romana
,cupatie3 salariata
*ntecedente /eterocolaterale3 ' neaga
*ntecedente personale fiziologice si patologice3
menar/a la 11 ani
cicluri menstruale neregulate
ultima menstruatie 1# august
Nasteri '?
*!orturi '?
<ontracepti!e 5orale 2??#'2??9
4reutate initiala 5 #78g. 4reutate actuala 5
A=8g
Conditii d *iata si d mun!a3 corespunzatoare
Com#ortamnt 3 nu fumeaza( nu )ea alcool.
Dia+nosti! d intrnar:
0arcina 3= saptamani( fat !iu( mem)rane rupte 11=.?#.?92 ( de)ut de tra!aliu(
)azin eutocic.
A3
nter!entie c/irurgicala principal3 operatie de cezariana
0e interneaza acuzand <@+ pt asistenta la nastere
A$
Moti*" intrnarii:
%acienta 0 < in !arsta de 2# de ani( se interneaza in data de 1=.?#.2?1? ( in
clinica de o)stetrica cu modificari induse de sarcina in 3= de saptamani.
<ircumferinta o)dominala 3 1?3 cm
B@ 332 cm
<ontractii uterine 3 la 7 minute
Conus uterin normal
<ol sters
>em)rane rupte
:ic/id amniotic clar
%rezentatie pel!ina
C.*.1#?L=? mmDg( %.O=7).Lmin.
+atorita pozitiei fatului( pacienta are indicatii de operatie. n data de
19.?#.2?1? la ora ?233A ( nasterea a fost declansata cu cezariana.
%acienta da nastere unui fat de sex B( cu 3??? g( :O##cm( fara malformatii(
fara traumatisme( scor *%4*R '= ( iar la # minute 1?.
+eli!renta placentei '2? min
A#
P"an !u n*oi" %undamnta" a" -o"na*u"ui du#3 !on!#tu" Vir+inii
.ndrson
Nr,
!rt,
N*oia %undamnta"3 Mani%st3ri
d
d#ndn93
Sursa d
di%i!u"tat
1. * respira( a a!ea o )un
circulaie
Ca/icardie 0angerare
moderata
2. * )ea i a mKnca napetenta <ezariana
3. * elimina <onstipatie %eristaltism
$. * se mica( a a!ea o )un
postur
Repaus la pat +urerea(
interzicerea
mo)ilizarii
#. * dormi( a se odi/ni +ificultate in a
se odi/ni
+urerea(
anxietatea
A. * se m)rca( a se
dez)rca
+eficit de
autoingri"ire
<ezariana
7. * menine temperatura
corpului constant
ndependenta '
=. * menine tegumentele
curate i integre
+ificultate in
autoingri"ire
Repaus la pat
9. * e!ita pericolele *nxietate +urerea
1?. * comunica ndependenta
11. * aciona conform
propriilor credine i
!alori
ndependenta '
12. * te realiza ndependenta '
13. * te recrea incapacitatea
de a indelpini
o acti!itate
recreati!a
*nxietate
1$. * n!a ndependenta '
AA
P"an d in+ri8ir
Pro-"ma O-i!ti* Intr*ntii autonom si
d"+at
E*a"uar
<ezariana 0a nu prezinte complicatii in
timpul inter!entiei
%regatire preoperatorie3
' se face testarea la anestezicG
se face clisma e!acuatoare(
)aie generala(
'in ziua inter!entiei pacienta
nu mai )ea( se mai face o
clisma e!acuatoare( se
indeparteaza pilozitatea si
)i"uteriile( se )adi"oneaza
zona rasa( se instaleaza sonda
urinara( se prinde o linie
!enoasa si se masoara
functiile !itale.
ngri"irea postoperatorie3 se
supra!eg/eaza functiile
!itale si !egetati!e( se
asigura pozitia
corespunzatoare( se
administreaza un regim
alimentar usor iar
mo)ilizarea se face su)
supra!eg/ere
%acienta nu a suferit
complicatii pre si
postoperatorii( prezinta o
stare generala relati! )una
C.*.1$?L#?mmDg(
%.O=$)Lmin.(RO17resp.Lmin.(
Cemp.O37(#(+iurezaO12??ml
Ca/icardie 0a ai)a un ritm cardiac ,)ser!area si masurarea %uls ta/icardic
A7
normal functiilor !itale
napetenta 0a se poata /idrata
corespunzator
0timularea poftei de
manacare( /idratare
parenterala
%acienta a inceput sa se
alimenteze usor
<onstipatie 0a prezinte eliminari
adec!ate
>asa" a)dominal( regim
alimentar usor si
administrarea de laxati!e la
cererea medicului( clisma
e!acuatoare
%acienta si'a reluat tranzitul
intestinal cu stre generala
relati! )una
+urere a)dominala +iminuarea acesteia *dministrarea de antalgice la
indicatia medicului
+urere relati! diminuata
mo)ilizare la pat 0a se poata mo)iliza >asa" usor gen netezire la
ni!elul gam)elor( miscari
pasi!e( sc/im)area pozitiei si
a len"eriei
%acienta efectueaza miscari
usoare
+ificultate in odi/na 0a se odi/neasca *dministrea de medicamente
la cererea medicului
%acienta de odi/neste
C.*.12?L7?mmDg(
%.O7=)Lmin.(RO1Aresp.Lmin.(
Cemp.O3A(#(+iurezaO1A??ml
+eficit de ingri"ire *sigurarea igienei 0e practica spalatul pacientei
pe regiuni in pat( controleaza
in!olutia uterina si lo/iile
Bolosirea tampoanelor curate
si sterile( si sc/im)area lor
ori de cate ori este ne!oie
Cegumentele sunt curate si
integre
*nxietate <om)aterea ei *sistenta comunica cu
pacienta( o educa pri!ind
*nxietate diminuata
A=
rolul de mama(
+ificultate in recreere 0a se recreeze 0e creaza o stare linistita in
salon( i se ofera radio( t!(
re!iste si )rosuri
%acienta a inceput sa se
recreeze citind
E*a"uar
&!olutia pacientei a fost fa!ora)ila. %acienta prezinta o stare de )ine( cunoaste si respecta regimul igieno'dietetic. 0e
externeaza cu recomandarea de a re!eni pentru scoaterea firelor din urma inter!entiei( sa isi sc/im)e pansamentul zilnic( si
sa limiteze efortul fizic pana la inc/iderea definiti!a a suturii( sa consume lic/ide si alimente usoare.
A9
B,*& +& C&>%&R*C@R* *+@:C
<N%
NumeleWWWWWWWWW%renumeleWWWWWWW.WWWW
*nulWWW:unaWW..Nr.foii de o)ser!atieW..W...Nr.salonWWW.Nr.patWW...
Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5
R
e
s
p
.
T
.
A
.
P
u
l
s
T
e
m
p
.
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 16
0
41

30 25 14
0
40

25 20 12
0
39

20 15 10
0
38

15 10 80 37

10 5 60 36

!i"#ide i$%e&a'e
Diu&e(a
S"au$e
Die'a
7?
Ca1u" :
Nume si prenume3 >..
6arsta3 3# de ani
0tare ci!ila3 casatorita
Religie3 ortodoxa
Nationalitate3 romana
,cupatie3 salariata
*ntecedente /eterocolaterale3 ' neaga
*ntecedente personale fiziologice si patologice3
menar/a la 13 ani
cicluri menstruale regulate
ultima menstruatie 1# august
Nasteri '1
*!orturi '?
<ontracepti!e 5neaga
4reutate initiala 5 A?8g. 4reutate actuala 5
728g
Conditii d *iata si d mun!a3 corespunzatoare
Com#ortamnt 3 nu fumeaza( nu )ea alcool.
Dia+nosti! d intrnar:
0arcina 39 saptamani( fat !iu( mem)rane rupte 11=.?#.?92 ( de)ut de tra!aliu(
)azin eutocic.
nter!entie c/irurgicala principal3 operatie de cezariana
71
0e interneaza acuzand <@+ pt asistenta la nastere
72
Moti*" intrnarii:
%acienta 0 < in !arsta de 3# de ani( se interneaza in data de 1=.?#.2?1? ( in
clinica de o)stetrica cu modificari induse de sarcina in 39 de saptamani.
<ircumferinta o)dominala 3 1?3 cm
B@ 332 cm
<ontractii uterine 3 la 7 minute
Conus uterin normal
<ol sters
>em)rane rupte
:ic/id amniotic clar
%rezentatie pel!ina
C.*.1#?L#? mmDg( %.O=2).Lmin.
+atorita pozitiei fatului( pacienta are indicatii de operatie. n data de
19.?#.2?1? la ora ?#3#? ( nasterea a fost declansata cu cezariana.
%acienta da nastere unui fat de sex >( cu 3=?? g( :O#=cm( fara malformatii(
fara traumatisme( scor *%4*R '9( iar la # minute 1?.
+eli!renta placentei '1#min
73
P"an !u n*oi" %undamnta" a" -o"na*u"ui du#3 !on!#tu" Vir+inii
.ndrson
Nr,
!rt,
N*oia %undamnta"3 Mani%st3ri
d
d#ndn93
Sursa d
di%i!u"tat
1. * respira( a a!ea o )un
circulaie
Ca/icardie 0angerare
moderata
2. * )ea i a mKnca 6arsaturi <ezariana
3. * elimina sc/iurie <ezariana
$. * se mica( a a!ea o )un
postur
Repaus la pat nterzicerea
mo)ilizarii
#. * dormi( a se odi/ni +ificultate in a
se odi/ni
+urerea
A. * se m)rca( a se
dez)rca
ndependenta '
7. * menine temperatura
corpului constant
ndependenta '
=. * menine tegumentele
curate i integre
+ificultate in
autoingri"ire
Repaus la pat
9. * e!ita pericolele *nxietate +urerea
1?. * comunica ndependenta '
11. * aciona conform
propriilor credine i
!alori
ndependenta '
12. * te realiza ndependenta '
13. * te recrea incapacitatea
de a indelpini
o acti!itate
recreati!a
*nxietate
1$. * n!a ndependenta '
7$
P"an d in+ri8ir
Pro-"ma O-i!ti* Intr*ntii autonom si
d"+at
E*a"uar
<ezariana 0a nu prezinte complicatii %regatire preoperatorie3
' se face testarea la
anestezicG se face clisma
e!acuatoare( )aie
generala(
'in ziua inter!entiei
pacienta nu mai )ea( se
mai face o clisma
e!acuatoare( se
indeparteaza pilozitatea si
)i"uteriile( se )adi"oneaza
zona rasa( se instaleaza
sonda urinara( se prinde o
linie !enoasa si se
masoara functiile !itale.
ngri"irea postoperatorie3
se supra!eg/eaza functiile
!itale si !egetati!e( se
asigura pozitia
corespunzatoare( se
administreaza un regim
alimentar usor iar
mo)ilizarea se face su)
supra!eg/ere
%acienta nu a suferit complicatii
prezinta o stare generala relati! )una
C.*.12?L$?mmDg(
%.OA$)Lmin.(RO17resp.Lmin.(
Cemp.O37(2(+iurezaO12??ml
Ca/icardie 0a ai)a un ritm cardiac
normal
,)ser!area si masurarea
functiilor !itale
%uls normal
7#
6arsaturi <om)aterea lor *dministrarea de
medicamente la indicatia
medicului
ncetarea !arsaturilor
sc/iurie 0a prezinte eliminari
adec!ate
0e !erifica prezenta
glo)ului !ezical
ntroducerea )azinetului
cald su) pacienta.
:asa ro)inetul desc/is sa
curga apa 1 sa fie auzita de
pacienta2
ntroduce mainile
pacientei in apa calda.
&fectuarea sonda"ului
!ezical ( in conditii de
asepsie.
sc/iurie com)atuta cu diureza de
12??ml si stare generala )una
C.*.13?L=?mmDg(
%.O7$)Lmin.(RO1Aresp.Lmin.(
Cemp.O3A(7(+iurezaO13??ml
mo)ilizare deficitara 0a se poata mo)iliza *dministrarea de
antalgice la indicatia
medicului
*"utarea pacientei pentru
adoptarea unei pozitii de
confort.
%acienta se mo)ilizeaza singura
C.*.11?L#?mmDg(
%.OA=)Lmin.(RO1Aresp.Lmin.(
Cemp.O3A(#(+iurezaO1#??ml
,)oseala 0a se poata odi/ni
corespunzator
:a indicatia medicului
!itaminoterapie
%acienta se odi/neste satisfacator
+ificultate in ingri"ire 0a prezinte tegumente
integre
0e practic splatul
pacientei pe regiuni la pat
Bolosirea tampoanelor
sterile si curate si
sc/im)area lor ori de cate
ori este ne!oie
<ontroleaza in!olutia
Cegumente integre
7A
uterina.
*nxietate <om)aterea anxietatii *sistenta comunica cu
pacienta( o educa pri!ind
rolul de mama(
*nxietate diminuata
+ificultate in recreere 0a se recreeze 0e creaza o stare linistita
in salon( i se ofera radio(
t!( re!iste si )rosuri
%acienta se recereeaza
E*a"uar
&!olutia pacientei a fost fa!ora)ila. %acienta prezinta o stare de )ine( cunoaste si respecta regimul igieno'dietetic. 0e
externeaza cu recomandarea de a re!eni pentru scoaterea firelor din urma inter!entiei( sa isi sc/im)e pansamentul zilnic( si
sa limiteze efortul fizic pana la inc/iderea definiti!a a suturii.
77
B,*& +& C&>%&R*C@R* *+@:C
<N%
NumeleWWWWWWWWW%renumeleWWWWWWW.WWWW
*nulWWW:unaWW..Nr.foii de o)ser!atieW..W...Nr.salonWWW.Nr.patWW...
Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5
R
e
s
p
.
T
.
A
.
P
u
l
s
T
e
m
p
.
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 16
0
41

30 25 14
0
40

25 20 12
0
39

20 15 10
0
38

15 10 80 37

10 5 60 36

!i"#ide i$%e&a'e
Diu&e(a
S"au$e
Die'a
7=
CAPITOLUL VI
Edu!atia #ntru sanatat
*sistenta medicala !a instrui lauza sa pre!ina aparitia prolapsului genital
prin3
' nstruim lauza sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sezand in
primele zile de la nastere
' nstruim pacienta sa mentina igiena locala sis a pre!ina incontinent
1spalarea si uscarea repetata a regiunii genital( folosirea tampoanelor(
e!itarea ortostatismului prelungit( e!itarea alimentelor care produc
gase si constipatie2
' *sistenta medicala ca o)ser!a antitatea si aspectul lo/iilor
' 0palarea pe maini si dezinfectarea cu solutii antiseptic
' @ng/iile sa fie taiate scurt si se pilesc aperitatiile
' 0anul se spala inainte si dupa fiecare supt cu apa calduta si se sterge
cu prosop curat.
' +upa fiecare supt sanul se unge cu un unguent ce contine foliculina
' Xilnic se examineaza sanul 1declansarea secretiei lactate( anomal9.
*lte satri patogene2
' n primele 2'3 zile dupa nastere( glanda mamara secreta colostru
1lic/id gal)ui cu continut crescut de minerale si protein si scazut de
lipide si glugide( contine anticorpi2 care are rol important in
imunizarea pasi!a a nou nascutului.
' n urmatoarele zile se sta)ileste secretia laptata propriu zisa care
de!ine tot mai a)undenta.
' +aca apar fisuri mamare sanul !a fi pus in repaus( laptele !a fi extras
prin mulgere( se ingri"esc fisurile.
' <and lauza are /ipolactatie ( copilul se pune la san
' n -furia laptelui.. 0e reduce cantitatea de lic/ide
%regatirea lauzei pentru alaptare si respectarea igienei personale3
' :auza !a im)raca /alatul de protectie
79
' *copera parul cu )asma de panza ( iar gura nou nascutului cu masca de
tifon.
' 0e asigura igiena personala zilnic
' +upa A saptamani lauza poate face )aie generala
' *sigurarea regimului alimentar3 %rimele 2$ de ore regim /idro'!egetal( a
2'a zi regim complect( )ogat in lic/ide.Xilnic se consuma zarza!aturi(
fructe( legume crude( pentru tranzitul intestinal.
' n primele zile lauza se !a ridica din par doar pentru alaptarea copilului(
ser!irea mesei si pt toaleta.
' Creptat se trce la o !iata normal
' >o)ilizarea precoce se aplica dupa a 2'a zi de lauzie cu miscari usoare de
gimnastica medicala pentru refacerea musc/ilor a)dominali( refacerea
planseului pel!i'perineal.
' n primele 2$ de ore se executa miscari de respiratie ampla prin ridicarea
si co)orarea )ratelor( miscari acti!e ale mem)relor inferioare de 3 ori pe
zi cate 1?'1# minute.n urmatoarele zile se complecteaza gimnastica
medicala si se fac miscari de flexie si extensie a coapselor( de pedalare(
de forfecare( miscari de contractii ale musc/ilor ridicatori anali( miscari
pentru intretinerea musc/ilor peretelui a)dominal.
Realizarea alaptarii copilului.
' n primele 2$'$= de ore lauza poate sa stea in decu)it lateral
' i se asigura un scaun cu spatar 3 asezata pe scaun( cu piciorul din dreptul
sanului din care !a suge copilul spri"init pe un scaunel
' *"utam lauza sa spri"ine copilul cu capul pe ante)ratul ei si cu fata
intoarsa spre san
' i aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa fie li)er
' , instruim pe lauza ca dupa A saptamani sa se prezinte pentru examen
local
' Reluarea locului de munca se face dupa concediul post'natal.
' &ducam lauza sa e!ite contactul sexual A saptamani postpartum.
=?
BIBLIOGRAFIE
1. *l)u R.>.( natomia !i fiziologia omului" 19=7
2. 7elacu >.( #ratamentul bolilor cronice $n medicina intern( !ol. (
&ditura +acia <lu"'Napoca( 19=#
3. +r.6asile Nitescu( Chirurgie %bstetrica&Ginecologie( &ditura +idactica
si %edagogica( 7ucuresti'199?
$. 7orundel <.( 'anual de medicin intern( &ditura >edical( 7ucureti(
1979
#. 7ruc8ner .( 'edicin interna" 19=?
A. Bodor ,.( 'edicin intern ( !ol. ( &ditura +acia( <lu"'Napoca( 197$
7. <.( natomia !i fiziologia omului 5 <ompediu( &ditura <orint( 7ucureti
2??1
=. Citirc :.( 4al 4.( 0euc/ea >.( +oro)anu &.( 7alt 4.( Xamfir >.( !an
>.( *rdeleanu >.( %ese8 >.( #ehnici de e(aluare si $ngri)iri acordate de
asisten*ii medicali( &ditura 6iaa RomKneasc( 7ucureti( 2??1
9. 6oiculescu >.( 'edicin generala" 2??$
1?.on >unteanu( +terul cicatriceal dupa cezariana( &ditura Bacla(
Cimisoara 199?