Sunteți pe pagina 1din 19

## CIBERNETICA, STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA

PROIECT PACHETE SOFTWARE

Studeni: Stanciu Andrei Eugen
Szekely Andras
Anul III Seria B
Grupa 1046

BUCURESTI
2014
Cuprins

1. Microsoft Excel .................................................................................................................................................................... 3
1.1. Grafice .......................................................................................................................................................................... 3
1.2. Funcii matriceale ......................................................................................................................................................... 5
1.3. Functii definite de utilizator ......................................................................................................................................... 6
1.4. Pivot table .................................................................................................................................................................... 7
2. SYSTAT ................................................................................................................................................................................. 8
2.1. Corelaie - Indicator Pearson ....................................................................................................................................... 8
2.2. Statistici descriptive ..................................................................................................................................................... 9
2.3. Regresie liniar ............................................................................................................................................................. 9
3. SAS ..................................................................................................................................................................................... 11
3.1. Interogri.................................................................................................................................................................... 11
3.2. Importul fiierelor NON SAS i crearea de tabele SAS ............................................................................................ 11
3.3. Jonciune interna (INNER JOIN) ................................................................................................................................. 12
3.4. Formate definite de utilizator .................................................................................................................................... 13
3.5. Folosirea parametrilor ............................................................................................................................................... 14
3.6. Stiluri create de utilizator ........................................................................................................................................... 14
3.7. Rapoarte (List Data) ................................................................................................................................................... 14
3.8. Jonciune externa ....................................................................................................................................................... 15
3.9. Funcii Statistice ......................................................................................................................................................... 15
3.10. Rapoarte compuse ................................................................................................................................................... 16
3.11. Grafice ...................................................................................................................................................................... 17
Bibliografie ............................................................................................................................................................................ 19

1. Microsoft Excel
1.1. Grafice

Aplicaia ii propune realizarea de grafice pe baza datelor preluate din compania S.C. Telecom Data
Consulting S.R.L.. Datele au fost centralizate n urmatorul tabel:

Analiznd informaiile de mai sus au rezultat urmtoarele output-uri:

Din graficul de mai sus se observ evoluia veniturilor, cheltuielilor i a profiturilor/pierderilor nete. Se
observ o cretere semnificativ a veniturilor n anul 2006 concomitent cu creterea profitului. Totodat se
evidenieaz o evoluie similar a cheltuielilor n raport cu veniturile companiei.
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Venituri 45,852.00 159,845.0 1,859,355 985,423.0 1,182,350 1,743,382 967,567.0 1,034,704
Cheltuieli 42,426.00 109,449.0 1,591,093 815,150.0 946,939.0 1,430,718 770,432.0 940,490.0
Profit / Pierdere 2,738.00 45,600.00 212,572.0 141,731.0 195,163.0 259,284.0 161,992.0 73,932.00
0.00
200,000.00
400,000.00
600,000.00
800,000.00
1,000,000.00
1,200,000.00
1,400,000.00
1,600,000.00
1,800,000.00
2,000,000.00
Evolutia Veniturilor, Cheltuielilor si a Profitului/Pierderii
Venituri
Cheltuieli
Profit / Pierdere

n graficul de mai sus este prezentat evoluia cifrei de afaceri n perioada 2004 2011. Se poate
constata o cretere notabil n anul 2006 urmat de o scdere n anul 2007. Se observ c evoluia indicatorului
studiat nu are un parcurs constant. Cea mai mare valoare a fost nregistrat n jurul sumei de 1.800.000 RON n
anul 2006.

Din graficul evoluiei datoriilor se constat c n perioada 2004 2005 evoluia a fost una constant,
urmat de o cretere considerabil, n anul 2006, ajungnd pan la valoarea de aproximativ 300.000 RON. n
anul 2007 are loc o scdere major a datoriilor ajungnd foarte aproape de achitarea total a acestora.

0.00
200,000.00
400,000.00
600,000.00
800,000.00
1,000,000.00
1,200,000.00
1,400,000.00
1,600,000.00
1,800,000.00
2,000,000.00
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Evolutia cifrei de afaceri
0.00
50,000.00
100,000.00
150,000.00
200,000.00
250,000.00
300,000.00
350,000.00
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Evolutia Datoriilor
1.2. Funcii matriceale

Din cadrul funciilor matriciale disponibile n cadrul aplicaiei Microsoft Excel a fost utilizat funcia
VLOOKUP.
Aceasta caut o valoare n prima coloan a matricei unui tabel, i returneaz o valoare n acelai rnd
dintr-o alt coloan a matricei tabelului. Litera V din VLOOKUP nseamn vertical. Utilizai funcia
VLOOKUP n locul funciei HLOOKUP atunci cnd valorile de comparat sunt amplasate ntr-o coloan din
partea stng a datelor pe care dorii s le gsii.
Sintaxa functiei este:
VLOOKUP(lookup_value;table_array;col_index_num;range_lookup)
Lookup_value Valoarea de cutat n prima coloan a matricei tabel. Lookup_value poate fi o valoare
sau o referin. Dac lookup_value este mai mic dect cea mai mic valoare din prima coloan a table_array,
VLOOKUP returneaz valoarea de eroare #N/A.
Table_array Dou sau mai multe coloane de date. Utilizai o referin la o zon sau un nume de zon.
Valorile din prima coloan a table_array sunt valorile cutate dup lookup_value. Aceste valori pot fi text,
numere sau valori logice. Textul cu litere mari este echivalent cu cel cu litere mici.
Col_index_num Numrul coloanei din table_array din care trebuie returnat valoarea potrivit. O
valoare 1 pentru col_index_num ntoarce valoarea din coloana 1 a tabelului table_array; o valoare 2 pentru
col_index_num ntoarce valoarea din coloana a doua i aa mai departe. Dac col_index_num este:
Mai mic dect 1, VLOOKUP returneaz valoarea de eroare #VALUE!.
Mai mare dect numrul de coloane din table_array, VLOOKUP returneaz valoarea de eroare #N/A.
Range_lookup O valoare logic, care specific dac VLOOKUP caut o potrivire exact sau o
potrivire aproximativ:
Dac acest argument este TRUE sau este omis, este returnat o potrivire exact sau aproximativ. Dac
nu este gsit o potrivire exact, este returnat valoarea cea mai mare urmtoare care este mai mic
dect lookup_value.
Valorile din prima coloan a table_array trebuie plasate n ordine sortat ascendent; n caz contrar, este
posibil ca VLOOKUP s nu returneze o valoare corect. Valorile se pot sorta ascendent alegnd
comanda Sortare din meniul Date i selectnd opiunea Ascendent. Pentru informaii suplimentare,
consultai Default sort orders.
Dac este FALSE, VLOOKUP va cuta numai o potrivire exact. n acest caz, valorile din prima
coloan a table_array nu trebuie s fie sortate. Dac exist dou sau mai multe valori n prima coloan a
table_array care coincid cu lookup_value, se utilizeaz prima valoare gsit. Dac nu se gsete o
potrivire exact, se returneaz valoarea de eroare #N/A.

1.3. Funcii definite de utilizator

In cadrul functiei definite de utilizator s-a ales ca varianta calcularea sporului de vechime a angajatilor
din compania SC Telecom Data Consulting SRL. Sporul este calculat pe baza salariului fix si a vechimii
folosind urmatorul algoritm:
pentru o vechime mai mica de 3 ani nu se acorda spor;
pentru o vechime intre 3 si 5 ani se acorda un spor in valoare de 5% din salariu;
pentru o vechime mai mare de 5 ani se acorda un spor in valoare de 10% din salariu.

Mai jos este prezentata implementarea functiei matriciale (VLOOKUP) si functiei definita de utilizator.

Functia VLOOKUP este aplicata pentru coloana Comision si cauta valoarea Cifrei de afaceri in Tabelul
de comision, afisand valoarea corespunzatoare. Se observa ca cea mai mare valoare a comisionului, 4%, a fost
obtinuta de angajatul Vlad Marian in urma realizarii unei cifre de afaceri de 350.263 RON. La polul opus se afla
angajata Bratu Maria, care in urma realizarii unei cifre de afaceri de 177.124 RON ajunge la un nivel al
comisionului de numai 2%.
Functia definita de utilizator (SPOR) este aplicata coloanei cu acelasi nume si calculeaza sporul fiecarui
angajat dupa algoritmul prezentat mai sus. Se evidentieaza faptul ca cea mai mare valoare a sporului este
obtinuta de angajatul Ionita Bogdan, angajatul cu cea mai mare vechiem.
Datele obtinute in cadrul coloanei Venituri totale sunt calculate folosind o functie matematica si anume:
Salariu fix + Cifra de afaceri * Comision + Spor.

1.4. Pivot table

Utiliznd un raport PivotTable, exista posibilitatea de a rezuma, a analiza, a explora i a prezenta un
rezumat al datelor din foaia de lucru sau dintr-o surs de date externe. Un raport PivotTable este util mai ales
atunci cnd este o list lung de numere de adunat, iar datele agregate sau subtotalurile ajuta la observarea
datelor din diverse puncte de vedere i la compararea grupurilor de date similare.
Datele de intrare pentru realizarea functiei Pivot Table sunt prezentate in tabelul de mai jos:

In urma prelucrarii datelor s-a obtinut urmatorul output:

Output-ul evidentieaza serviciile
solicitate de fiecare client in parte
si totalul preturilor aferente
solicitarilor.

2. SYSTAT

In prelucrarile realizate folosind aplicatia SYSTAT a fost utilizat urmatorul set de date:

2.1. Corelaie - Indicator Pearson

Corelatia (distributie uniforma) reprezinta o legatura strict liniara intre 2 variabile (x si y). Aceasta arata
forta asociatiei intre variabile.
Interpretare
r = coeficientul de corelatie al lui Pearson (r [-1,1])
Daca r = 0 => nu exista nici o corelatie;
Daca r = +/- 1 => corelatia este perfecta;
In general, daca r > 0.4 => corelatie buna.

S-au considerat ca date de intrare nivelurile
cheltuielilor si ale veniturilor.
In urma analizei se constata o corelatie puternica intre
cei doi indicatori datorata nivelului mare al coeficientului de
corelatie (r = 0,997).

2.2. Statistici descriptive

Media este media aritmetic a valorilor msurate, utilizat pentru date continue.
Abaterea standard este un indicator uzual de caracterizare a mprtierii datelor continue. Interpretarea
uzual a abaterii standard este aceea c, pentru o variabil distribuit normal - aceast ipotez se omite uneori,
prin exces - , circa 68% dintre valori difer de medie cu cel mult o abatere standard i circa 95% dintre valori
difer de medie cu cel mult dou abateri standard.
mpreun cu media (aritmetic) sunt indicatorii statistici cei mai des invocai in analiza datelor continue
(de interval sau de raport).

2.3. Regresie liniar

Metoda regresiei este o metod de cercetare a leg turilor statistice cuajutorul unor functii, denumite
functii de regresie. Aceast metod este ogeneralizare a analizei dispersionale. Alegerea functiei de regresie se
poateface cu ajutorul corelogramei printr-o examinare atent i care va ficonfirmat de testul F de analiz
dispersional.
Functia de regresie exprim modificarea cantitativ acaracteristicii rezultativ (y) ca urmare a
influentei exercitate de caracteristica factorial (x), ceilalti factori fiind considerati neesentiali i cu actiune
constant asupra tuturor unittilor. Legtura dintre variabile se manifest sub form de tendint deci functia de
modelare este o ecuatie medie de tendint identificat prin grafic i confirmat prin testul F.
Regresia ne arat cum o variabil este dependent de o alta.

Multiple R reprezinta raportul ce corelatie. Pentru o valoare a lui R de 0,915 se poate afirma ca exista o
legatura puternica intre cele doua variabile.
Square Multiple R este coeficientul de corelatie. Valuarea de 0,837 a acestuia indica faptul ca 83,7%
din variatia profitului/pierderii nete este explicata de variatia venitului.
Standard Error of Estimate reprezinta abaterea medie patratica si reprezinta media abaterilor
variabilei X de la valoarea medie a acesteia.
F-Ratio este valoarea calculata a testului Fisher. Deoarece F
calculat
= 30,0833 > F
0,05;1;6
= 5,987 se poate
afirma ca modelul este valid.
Constant Coefficient este termenul liber ( = 11.829,265) si reprezinta nivelul profitului/pierderii nete
atunci cand venitul este 0. Deoarecere t = 0,450 (indicatorul testului Student), iar p-Value = 0,669 > 0,05
inseamna ca acest coeficient este nesemnificativ.
Venituri Coefficient este termenul dependent ( = 0,125) si indica faptul ca la cresterea venitului cu 1%
nivelul profitului/pierderii nete va creste cu 0,125%. Deoarece t = 5,553, iar p-Value = 0,001 < 0,05 se poate
afirma ca acest coeficient este seminficativ.

3. SAS
3.1. Interogri

Interogrile SAS pot fi folosite pentru:
selectarea rndurilor pornind de la una sau mai multe condiii;
Selectarea, ordonarea i sortarea coloanelor;
definirea de variabile calculate;
jonciunea tabelelor prin diferite metode;
inlocuirea valorilor datelor;
gruparea i agregarea datelor;
specificarea unui parametru pentru interogare.

3.2. Importul fiierelor NON SAS i crearea de tabele SAS

Pentru realizarea interogarilor si a analizelor sunt necesare date (tabele) SAS. Acestea pot fi create sau
importate din alte fisere NON SAS (excel, access, text, HTML).

Dupa importarea datelor din tabela excel de mai sus s-a obtinut urmatoarea tabela sas:

Tabela creata Servicii: Tabela creata Solictari Servicii:

Tabela creata Solicitari MapGraph (contine totalul serviciilor solicitate in cadrul unui judet):

3.3. Jonciune interna (INNER JOIN)

INNER JOIN returneaza randurile in care exista o potrivire a conditiei in ambele tabele (poate fi
considerat ca tipul standard de unire).

Dupa realizarea jonctiunii interne intre tabelele Servicii si Solicitari servicii a rezultat urmatoarea tabela:

Aceasta prezinta numele clientului, serviciul solicitat de fiecare client si pretul acestuia. Jonctiunea a
fost realizata folosind campul comun ID_Serviciu.

3.4. Formate definite de utilizator

Formatele reprezinta stilul de afisare a datelor, dar doar din punct de vedere vizual, modul in care sunt
salvate datele in memorie nefiind afectat de aplicarea formatului.. Pachetul software SAS permite definirea de
noi formate, prin urmare permite personalizarea modului de afisare al datelor.

Formatul creat este unul de tip numeric si inlocuieste un interval de valori cu o valoare anume dupa
modelul:
valorile mai mici de 500 RON sunt inlocuite cu sub 500 RON;
valorile cuprinse intre 500 si 1000 RON sunt inlocuite cu 500 1000 RON;
iar valorile mai mari de 1000 RON sunt inlocuite cu peste 1000 RON.

Tabela alaturata a fost obtinuta prin
aplicarea unei interogari asupra tabelei de la
pct 3.3.. In coloana NumarServiciiSolicitate a
fost calculat numarul de servicii solicitate de
fiecare client, iar in coloana PretTotalServicii
a fost calculat pretul total al serviciilor
solicitate. Asupra coloanei PretTotalServicii a
fost aplicat formatul prezentat mai sus.

3.5. Folosirea parametrilor

Folosirea parametrilor in cadrul interogarilor permite filtrarea datelor pentru a afisa anumite valori.
Tipurile de filtre ce pot fi utilizate sunt: equal to, not equal to, in a list, not in a list, less than, less than or equal
to, greater than, greater than or equal to, etc.. Acestea pot fi utilizate individual sau combinate folosind
operatorii AND si/sau OR.

Tabela de mai sus a fost obtinuta aplicand un filtru de tipul greater than or equal to asupra coloanei
PretTotalServicii din tabela de la punctul 3.4. pentru a afisa doar clientii care au avut solicitari cu valori mai
mari de 1000 RON. Formatul definit anterior a fost dezactivat pentru a putea observa valoarea exacta a
serviciilor solicitate de fiecare client.

3.6. Stiluri create de utilizator

Un stil poate fi descris ca:
un set de specificaii care controleaz afiarea unui rezultat de tip HTML;
este bazat pe Cascading Style Sheets (CSS).
SAS Enterprise Guide folosete un stil implicit pentru afiarea rezultatelor generate n format HTML, si
anume HTML Blue, dar ofera o varietate de stiluri predefinite care pot fi aplicate asupra rezultatelor.
Instrumentul Style Manager poate fi folosit pentru a modifica stilul implicit sau pentru a aduga, terge sau
edita stiluri existente.
Instrumentul Style Editor este folosit pentru a modifica atributele unui stil existent pentru crearea unui stil
propriu.

3.7. Rapoarte (List Data)

Se pot utiliza listele de variabile n multe declaraii SAS, inclusiv in cele care definesc variabile. Cu toate
acestea, ele sunt utile mai ales dup ce se definesc toate variabilele din programul SAS, deoarece acestea ofer o
modalitate rapid de a face referire la grupurile existente de date.

Raportul alaturat (o parte din raportul intreg) reprezinta
un list data aplicat asupra tabelei de la punctul 3.3. si asupra
caruia a fost aplicat un stil personalizat, derivat din stilul
Magnify.

3.8. Jonciune externa

Comanda LEFT JOIN returneaza toate randurile din tabela din stanga (tabel1), indiferent daca conditia
de unire nu se potriveste cu inregistrarile din a doua tabela, din dreapta (tabel2).
Comanda RIGHT JOIN returneaza toate randurile din tabela din dreapta (tabel2), indiferent daca
conditia de unire nu se potriveste cu inregistrarile din a doua tabela, din stanga (tabel1).
Comanda FULL OUTER JOIN returneaza toate randurile din ambele tabele indiferent daca conditia de
unire se potriveste sau nu.

Tabela alaturata s-a obtinut
aplicand un LEFT JOIN asupra tabelelor
Servicii si SolicitariServicii. Au fost
afisate toate serviciile, pretul acestora si
clientii care au solicitat serviciile
respective. Se poate observa ca sunt afisate
si serviciile care nu au fost solicitate.

3.9. Funcii Statistice

Corelatia (distributie uniforma) reprezinta o legatura strict liniara intre 2 variabile (x si y). Aceasta arata
forta asociatiei intre variabile.

S-au considerat ca date de intrare nivelurile cifrei
de afaceri si ale veniturilor.
In urma analizei se constata o corelatie puternica,
aproape perfecta, intre cei doi indicatori datorata nivelului
mare a coeficientului de corelatie Person (0,99998).
Deasemenea coeficientii de corelatii Spearman si
Kendall (amandoi egali cu valoarea maxima 1) indica o
corelatie perfecta intre cifra de afaceri si venit.

Statistici descriptive (Sumary Statistics):
Media este media aritmetic a valorilor msurate, utilizat pentru date continue.
Abaterea standard este un indicator uzual de caracterizare a mprtierii datelor continue. Interpretarea
uzual a abaterii standard este aceea c, pentru o variabil distribuit normal - aceast ipotez se omite uneori,
prin exces - , circa 68% dintre valori difer de medie cu cel mult o abatere standard i circa 95% dintre valori
difer de medie cu cel mult dou abateri standard.
mpreun cu media (aritmetic) sunt indicatorii statistici cei mai des invocai in analiza datelor continue
(de interval sau de raport).

3.10. Rapoarte compuse

SAS Enterprize Guide permite crearea de rapoarte finale/compuse care sa contina rezultate din
prelucrarile anterioare pentru se putea realiza o prezentare cat mai interesanta a rezultatelor analizei totale.

3.11. Grafice

Realizarea de grafice permite o prezentare mai usoara a evolutiei valorilor unor indicatori.
SAS Enterprize Guide permite crearea de grafice de tip harta. Acestea ofera posibilitatea compararii
diferitelor zone din cadrul unei harti (tara, continent, etc.) din punctul de vedere al unui indicator.

In graficul de mai sus este prezentata evolutia cifrei de afaceri in perioada 2004 2011. Se poate
constata o crestere notabila in anul 2006 urmata de o scadere in anul 2007. Se ebserva ca evolutia indicatorului
studiat nu are un parcurs constant.

In graficul de tip harta de mai sus este prezentata situatia vanzarii de servicii in diferite judete din
Romania din punct de vedere al totalului preturilor serviciilor vandute. Se poate observa ca prima pozitie este
detinuta de municipiul Bucuresti, iar la polul opus se afla judetele Cluj si Braila.

Bibliografie

http://office.microsoft.com
http://easyspps.wordpress.com/2010/08/30/coeficientul-de-corelatie-al-lui-pearson-r-11/
http://profs.info.uaic.ro/~val/statistica/StatWork_1.pdf
http://ro.scribd.com/doc/55472509/40/Regresia-liniar%C4%83-simpl%C4%83
http://support.sas.com/documentation/