Sunteți pe pagina 1din 38

MODULUL: ENDOCRINOLOGIE SI NURSING IN

ENDOCRINOLOGIE
Titula curs modul: Dr. Miron Ioan, medic primar de familie i
doctor n tiine medicale - www. Ioan miron.go.ro
ot! introducti"!:
Modulul #DO$%IOLO&I# 'I U%'I& I #DO$%IOLO&I# face
parte din preg!tirea speci(c! din anul II semestrul II pentru
cali(care : asistent medical generalist.
In modulul #DO$%IOLO&I# 'I U%'I& I #DO$%IOLO&I# se
reg!sesc a)ilit!ile din unitatea de competen! te*nic!
speciali+at!.
Lista competenelor speci(ce unit!ii de competen!
corespun+!toare modulului:
,. -nali+ea+! semnele si simptomele speci(ce )olilor endocrine.
.. Identi(c! pro)lemele de dependen/! si sta)ileste
diagnosticele de ingri0ire 1nursing2 la pacienii cu )oli endocrine.
3. #la)orea+! planul de ingri0ire 1planul nursing2.
4. -plic! inter"enii proprii si delegate.
5. #"aluea+! re+ultatele ingri0irilor aplicate.
BIBLIOGRAFIE:
6u)Med este numele unei bnci de date f!m de te"te en#le$e cu
a!ticle de medicin !efe!it! la %!duse bite&nl#ice a biblitecii
medicale a SUA 'Natinal Lib!a!( f )edicine* NL)+, Aceast banc de
date a fst ini-iat de Cent!ul de inf!ma-ii bite&nl#ice 'Natinal
Cente! f! Bitec&nl#( Inf!matin* NCBI+, .ub)ed este /e!siunea
#!atuit a acestei bnci de date )EDLINE,
,. 7orundel $. 1.8892 Manual de medicin intern pentru cadre
medii : #ditura -ll,7ucuresti;
.. Milcu <t. 1,=992 : Endocrinologie clinic, #ditura Medical!,
7ucureti
.. Moga -, et all.1,==92 : Medicin intern > #d. Didactic! i
6edagogic!, 7ucureti;
3. Titirc! Lucreia 1.8892 : Dicionar de termeni pentru asistenii
medicali : #ditura ?iata Medical! %om@nesc!, 7ucureti,
0, )i!n Ian* )i!n C!istian '1223+ 4 Semiologia aparatului locomotor,
Editu!a 5G!, 6, .%a7* U,),F, Iasi,
3, )i!n Ian* )i!n C!istian* )i!n Ad!iana I!ina, Biochimie medicala,
Editu!a 5G!, 6, .%a7* U,),F, Iasi,
8, )i!n Ian '1229+ 4 Periodizarea efortului fzic, un nou principiu in
kinetoterapie si medicina absolut original pe plan mondial, Editu!a
:ERLAG FORSC;UNSINS6I6U6 )ANN;EI)* DEU6SCLAND,
1
<, )i!n Ian '12=>+ 4 Reumatologie pentru asisteni medicali, Editu!a
:ia?a )edical Rm@nesc* Bucu!eAti 4 sub ti%a!,
B
simptome si semne pre+ente
in )olile endocrine.
CCCCCCCFACIESUL IN BOLILE ENDOCRINE:
a2.A-$I#'UL I 7O-L- 7-'#DOB 4 este ca!acte!i$at %!in:
-e"ftalmie bilate!ala us! asimet!icaD ------fanta %al%eb!ala la!# desc&isaD
-scle!a /i$ibila deasu%!a c!neei si i!isului-semnul DALRE).D
-%!i/i!e /ie* inteli#entaD --------cli%i!e !a!a-semnul S6ELLFAGD
-t!emu!atu!a %lea%el!-semnul ROSENBAC;D
-%i#menta!e %e!icula!a-semnul GELLINEH,
6e#umentul fetei este !$* catifelat* elastic* une!i cu tem%e!atu!a c!escuta,
$aracteristic este aspectul de Cspaima ing*etataD, denumit si
facies anEios,
)2A-$I#'UL DI MIF#D#M Etiml#ic:l-ba #!eaca myxa-mucus!,
oedema-um"atura!#GGGGGGGGGCa!acte!i$at %!in:
-te#umentele fetei sunt uscate* inIlt!ate si %alideD ----%!i/i!e ine"%!esi/aD
-al%ecia Jumatatii e"te!ne a s%!ancenel! --------4semnul ;ER6;OGED
-nas t!ilbatD ----------mac!#lsie cu am%!entele dintil!D
-/ce as%!a si #!asa 'inIlt!a!ea cu %!te#licani a la!in#elui+D
-%a/ilinul u!ec&ii in#!sat* cu as%ect #elatins:
-%a! !a!* as%!u* uscat* decl!at si facies bu&ait,
>in miEedemul congenital* fata nu se de$/lta si nu se matu!i$ea$a*
%ast!and ca!acte!e infantile* insa ca%ul !amane ma!e in !a%!t cu t!unc&iul*
fntanelele %e!sistand multa /!eme desc&iseD f!untea este mica* nasul scu!t
si %lat* bilbatD c&ii sunt inde%a!tati 1hipertelorism+* cu %lea%ele
in#!sate ca!e !educ desc&ide!ea %al%eb!alaD te#umentul este in#!sat* fata
este !tunda 'asemanat! cu 5luna %lina7+D #u!a este ma!e* cu bu$e #!ase*
!asf!ante si limba ma!eD dintii a%a! ta!di/ si au cl!atie #albena din cau$a
&i%%la$iei amaltului,Ansamblul acest! t!asatu!i si e"%!esia fetei dat!ata
inta!$ie!ii mintale dau blna/ulu o infatisare cretinoida.
c2A-$I#'UL DI -$%OM#&-LI# CCCe Ca!acte!i$at %!in t!asatu!i
#!sie!e:
-ma!imea ca%ului* mai ales a mandibulei ca!e %!emina in 5#als7D
-nasul este ma!e* tu!tit* u!ec&ile si bu$ele sunt ma!iD -----%liu!ile f!untii sunt
in#!sateD
-mainile si %icia!ele sunt ma!ite mai ales in #!sime,
2
d2A-$I#'UL I 7O-L- 'I 'ID%OMUL $U'HI& # Ca!acte!i$at
%!in: -fata !tunda* in 5luna %lina7D ---#u!a
%a!e mica din cau$a !tunJi!ii b!aJil!D
-!seata b!aJil!D ----------f!c/ent a%a!e acneeD
-la femei se cnstata %il$itatea bu$ei su%e!ia!e si %il$itatea ba!bieiD
-#atul se in#!asa* a%a!e scu!tat ia! de%une!ea de #!asime in s%atiul
inte!sca%ula! si in fsele su%!a si inf!acla/icula!e dete!mina a%a!itia 5cefei
de bi$n7,
Este de numit si facies Cin luna plinaD.
e2A-$I#'UL DI I'UAI$I#T- $O%TI$O'U6%-%#-L-
$%OI$-17O-L- -DDI'O2 GGGGEste ca!acte!i$at %!in %i#menta!ea
te#umentel! si mucasel!-cu as%ect cafeniu* %amantiu in s%ecial la ni/elul
$nel! e"%use la sa!e sau cu !isc de f!eca!e'fata* in s%ecial %e!icula!*
#at* inc&eietu!i etc+*%!ecum si la ni/elul mucasel!-%ete /ilacee,
;i%e!%i#menta!ea este !e/e!sibila sub t!atament c!ticid, CCCCC Se
ascia$a cu be$itatea de ti% t!ncula!* ;6A* %li#lbulia si scade!ea
tle!antei la &id!atii de ca!bn,
f2A-$I#'UL DI I'UAI$I#T- HI6OAII-%- 1)oala 'H##H-2
-a%a!e %st%a!tum sau du%a &em!a#ie masi/a cu sc &i%/lemic si
nec!$a a &i%I$ei ante!ia!e cu deIcitul ulte!i! de &!mni 'tropi+
&i%I$a!i, CCCCCC-faciesul este ste!s* cu te#ument %e!icula! #alben-
%alidD inIlt!at* !idat* adesea cu facies bu&aitD
-%il$itatea din t!eimea e"te!na a s%!ancenel! se diminuea$a %ana la
dis%a!itieD
-diminua!ea %il$itatii a"ila!e si %ubieneD CCCC-de%i#menta!ea
a!elel! mama!eD
-sta!e de denut!itie %!#!esi/aD
-a#alactie'cel mai %!ecce semn la femeia %st%a!tum+* ulte!i!
amen!ee,
g2A-$I#'UL DI %U7#OI- DI-7#TI$- GGGG-a%a!e la tine!ii bln$i*
a/and cula!e !$D
-fata este 5in luna %lina7D CCCCC-nu a!e telean#iecta$ii,
*2A-$I#'UL DI I'UAI$I#T- &O-DI$- L- 7-%7-TI
Se ca!acte!i$ea$a %!in absenta %il$itatii fetei* Iind un facies de%ilat sau
span.A%a!e in insuIcienta testicula!a la indi/i$i &i%!&itici,
i2A-$I#'UL DI HI%'UTI'M '-U ?I%ILI'M 6IL-% 'U6%-%#-L
3
Ca!acte!i$at %!in &i%e!%il$itatea fetei la femei 'denumit si facies
*iperpilos+,A%a!e in &i%e!functia c!ticsu%!a!enala si &i%e!functia
c!ticsu%!a!en/a!iana,
02A-$I#'UL 6I&M#T-T
A%a!e in su%!ae"%une!ea la sa!e* cl!atie etnica, insuIcienta
su%!a!enala si sa!cina,
J2A-$I#'UL I7-%$IT
A%a!e cnstitutinal-constitutie presenila sau in sufe!intele #nadice,
e2A-$I#'UL DI -I'MUL HI6OAII-%
Ca!acte!i$at %!in:
-facies infant-senescent 'as%ect in acelasi tim% infantil si imbat!anit al
fetei+D
-!a! &i%e!%i#menta!e 5in Kutu!e7 a b!aJil! si nasuluiD
-de$/lta!ea deIcita!a a a!cadel! denta!e* c!este!ea de$!dnata a dintil!*
limba subti!e si ascutitaD
-slaba de$/lta!e a %il$itatii faciale,
)diIca!ile staturale patologice eEtreme sunt:gigantismul si
nanismul.
&I&-TI'MUL-c!este!e an!mala in inaltime ce de%aseste cu %este 12L
media %%ulatiei la /a!sta si se"ul !es%ecti/,In ta!a nast!a a! I %este .m
la ba!bati si %este
,,=8 m la femei,CCCCC &I&-TI'MUL-Cnsta int!- c!este!e
e"a#e!ata in c%ila!ie ca!e cntinua si du%a %ube!tate, .ate I intalnita
la indi/i$i %e!fect sanatsi la ca!e de$/lta!ea este %!%!tinala,
CCCGi#antismul ade/a!at este %atl#ic si dete!minat de &i%e!%la$ie
e$inIla ante&i%I$a!a-smatt!%a si a%a!e %!e%ube!ta!* cand
ca!tilaJele de cnJu#a!e nu sunt siIate,
.a!ticula!itatile #i#antismului sunt:
de$/lta!ea smatica este !elati/ %!%!tinala da!lDCCcutia
c!aniana este mai micaDCCCf!ta muscula!a este initial c!escuta
ia! a%i scade %!#!esi/D
insuIcienta /enasa c!nica a memb!el! infe!ia!e este
cnstantalD
4
a%a!e sind!mul /isce!al-ca!dime#alie si &e%atme#alieD
CCCCCCin #i#antismul de cau$a tum!ala a%a!e f!ec/ent
&i%e!tensiunea int!ac!aniana si tulbu!a!i de /ede!eD
Cinta!$ie!ea mentala este cnstantaD CCCCC!#anele #enitale
&i%de$/ltate 4 infantilism #nadic 4 dat de &i%sec!etia
gonadotrofnelor hipofzare$
%t e"ista f!me de acromegalie : gigantism 4cand
&i%e!sec!etia de smatt!% cntinua du%a siIca!ea ca!tilaJel!
de c!este!e,.!#nsticul este !e$e!/at 4 ma!tea la >2 4 02 ani
este dat!ata cm%licatiil! /isce!ale sau &i%e!tensiunii
int!ac!aniene,
-I'MUL : se ca!acte!i$ea$a %!in talie !edusa: =12 4 =32 cm,
%&%'S()* +'P,-'.&R 4 este dat de hiposecretia de hormon somatotrop
'S6;+ ante&i%I$a! a%a!uta in c%ila!ie %!in le$iuni &i%I$a!e nedecelabile 4
idi%aticeD tum!i c!ani-fa!in#iene ca!e dist!u# &i%I$aD sec&ele du%a
menin#ita si M sau menin#encefalita,
$aractere:
-c%ilul se naste n!mal da! !itmul de c!este!e scade %e la > aniN --este un
nanism a!mnicD
--infantilismul #enital este f!ec/entD CCCte#umente IneD
CCCslaba de$/lta!e muscul 4 adi%asa,
NANISMUL MIXEDEMA!S 4 intalnita in ati!e$a 'ins, sec!et!ie a #landei
ti!ide+,
Ca!acte!istici:
- ca% ma!eD
- fata !tunda 4 in 5luna %lina7D
- nas ma!eD
- bu$e #!aseD
- mac!#lsie 4 limba ma!eD
- iditieD
- &!mnte!a%ia de substitutie instituita %!ecce este
eIcace,
6abelul sintetic 4 DEFOR)A6II ALE COR.ULUI U)AN
,. &igantismul
- c!este!ea an!mala in inaltime cu %este 12L la ni 4
ba!bati 122 cm
-
femei =O2 cm
- dat de &i%e! %la$iea la$inIla ante&i%I$a!a smatica
5
- ca!acte!e :
- de$/lta!ea !eleti/ %!%!tinala da! D
- cutia c!aniana mai mica
- f!ta muscula!a 4 initial c!escuta 4 a%i scade
- insuIcienta /enasa c!nica
- inta!$ie!e mentala
- !#ane #enitale &i%de$/ltate
.. anismul
- talie !edusa 4 =12 4 =32 cm
- ti%u!i :
a+ Nanismul &i%I$a!
- dat de &i%sec!etia de &!mn smatt!%
- este a!mnic
- infantilism #enitalf!ec/ent
- ca!acte!e 4 facies cu as%ect %ue!il
- te#umente Ine
- slaba de$/lte!e muscul-adi%asa
b+ Nanismul mi"edemats
- dat de ati!e$e
- este disa!mnic 4 ca% ma!e
- fata !tunda 4 luna %lina
- nas ma!e
- bu$e #!ase
- mac!#lsie
- infantilism secsual - iditie
c+ Nanismul ac&nd!%la$ic 4 .ARRO6
- tulbu!a!i in de$/lta!ea aselD! lun#icu siIca!!e
enc&nd!ala
- t!asmis #enetic - memb!e scu!te
- t!ace de dimensiuni n!male
- mac!cefalie cu nas in sea sau ascutit
d+ Nanismul !a&itic
- fa!te !a! asta$i
MODIAI$-%IL# &LO7ILO% O$UL-%I:
/xoftalmia - %!eminenta #lbil! cula!i se %e!ce%e la
ins%ectie si se dete!mina %!in masu!ta!ea distantei la ca!e
se #aseste %unctul cel mai %!eminent al c!neei fata de
6
%lanul ma!#inii sase e"te!ne a !biteiD masu!a!ea se face
cu exoftalmometrul +/R0/* 'distanta n!mala la adult
este de =0 -=8 mm+,Ea %ate I:
-bilate!ala:
-%!dusa de fact!ul e"ftalmiant* %!i/i!ea este /ie*
an"iasaD
-cau$e endc!ine 4 bala BASEDOFD
C-cnstitutinala 'falsa e"ftalmie %!int!- cnf!matie
s%eciala a c&il! 4 ochi mari$
-unilate!ala de cau$a: A-in"amatorie
-e"ftalmia este fa!te du!e!asa* cu limita!ea misca!il!
#lbil! cula!i* edem si e!item inKamat! al %lea%el!D
CCCCC-a%a!e in Ke#mn* mi$ita* steita !bita!a
siIlitica* ste%e!istita 6BC* se%ticemii* a!a&nidita,
B-traumatica 4 intalnita in:
-%la#i %enet!ante !bita!eD -------t!aumatism c!ani-
ce!eb!alD
-&ematm !et!-cula! 4 este du!e!asa si !e#!esea$a in
cate/a $ile,
C-1asculara : este intalnita in:
-t!mbKebita sinusului ca/e!ns sau t!mb$a /enei
ftalmice* debutul este b!usc si se ascia$a cu %a!ali$ii de
musc&i culmt!iD
-ane/!ismele a!te!i-/enase* este %ulsatilaD
------an#im ca/e!ns 4 se accentuea$a la tuse si ef!tD
-------#laucm 4 se dat!ea$a im%iedica!ii d!ena!ii um!ii
a%ase din came!a ante!ia!a a #lbului cula!,
D-in neoplazii2
CCCC-%!imiti/e !bita!e 4 #lim al ne!/ului %ticD
CCC-de /ecinatate:stem f!ntal* etmidal* menin#celD
-CCtum!i &i%I$a!e* de fsa ce!eb!ala %ste!ia!aD
-metasta$e 4 ne%lasm de san* stmac* %!stataD
-sistemice 4 leucemie* mielm multi%lu,
E-in parazitoze2-ec&incc$a*cistice!c$a,
7
.RINCI.ALELE BOLI ENDOCRINE: N?iuni de anatmie Ai
I$il#ie IN BOLILE ;I.OFIPEI
Situat la ba$a c!eie!ului* Qnt!- de%!esiune sas denumit Aaua
tu!ceasc a sului sfenid* *ipo(+a 4 una dint!e cele mai im%!tante
#lande din !#anism* Iind denumit Ai Rdi!iJ!ul !c&est!ei endc!ine7 4 este
alctuit din di lbi 4 unul ante!i! Ai altul %ste!i!* - cu !i#ine
emb!ina! deife!it,
Lo)ul anterior secret! urm!torii *ormoni:
hormonal de cre"tere sau smatt!%* denumit %!escu!tat 'TH,
stimulea$ c!eAte!ea ?esutu!il!* mbili$ea$ #!simile Ai inte!/ine Qn
metablismul mine!alD
hormonal tireotrop, denumit %!escu!tat T'H, stimulea$ func?ia
#landei ti!ideD CCCCChormonal corticotrop, denumit %!escu!tat -$TH,
stimulea$ acti/itatea #landel! su%!a!enaleD
hormonii gonadotropi sunt Qn num! de di, Ei ac?inea$ asu%!a
#nadel! masculine Ai feminine* a/@nd un !l im%!tant Qn se"ualitate Ai Qn
%!cesul de !e%!duce!e, ;!mnul foliculostimulant sau A'H stimulea$ la
femeie sec!e?ia fliculil! /a!ieni, La b!bat* acti/ea$ Ai men?ine
s%e!mat#ene$a,
;!mnul luteinizant * denumit %!escu!tat LH ac?inea$* la femei*
asu%!a c!%ului #alben al /a!ului* ia! la b!bat* asu%!a ?esutului inte!sti?ial
al testiculului* stimul@nd f!ma!ea &!mnului masculin 4 testste!nul,D
hormonal luteotrop, denumit %!escu!tat LTH* ac?inea$ sine!#ic cu cei
di &!mni #nadt!%i* %!duc@nd c!eAte!ea #landei mama!e Ai sec!e?ia
lactat,
Lbul ante!i! mai sec!et &!mnal melanotrop sau &!mnal %i#menta?iei*
ca!e stimulea$ f!ma!ea %i#men?il! din %iele, Sec!e?ia &!mnil!
elab!a?i de &i%I$a ante!ia! este !e#lat de cent!i ne!/Ai din c!eie!* %!in
inte!mediul un! neu!&!mni sinteti$a?i la ni/elul &i%talamusului,
4 !eleasin# fact!s 4 &!mni de elibe!a!e,
Releasin# &!mne 4 &!mnii de elibe!a!e sec!eta?i de &i%talamus Is :
GGT*Krotropin releasing *ormone 1T%H2 : Tireotropin! : *ormon
eli)erator;
GG$orticotropin releasing *ormone 1$%H2 : $orticotropin! > *ormon
eli)erator;
G&onadotropin releasing *ormone 1&n%H2:&onadotropina > *ormon
eli)erator;
CCG!St& &!mne !eleasin# &!mne 'G&R;+ : $re terea *omonului de
eli)erare.
Doi ali factori, au, de asemenea, rol n eli)erarea *ormonilor:
'omatostatina, Dopamina. ' 'u)stratul port : *ipo(+ar descris de
8
&rigore T. 6opa i Una Aielding, repre+ su)stratul anatomo :
(+iologic al eli)er!rii releasing *ormone. GGGGG Cei mai mul?i
&!mni &i%I$a!i %t I d$a?i Qn s@n#e %!in metde !adi 4 imunl#ice Qn
cent!e s%eciali$ate,
Lbul %ste!i! sec!et di &!mni* ocitocina Ai 1asopresina, care sunt
sintetizai n centrii nervoi din hipotalamus. citocina intervine la natere! contract"nd uterul
n #aza #inal$ a sarcinii. %ontract$ de asemenea canalele &landelor mamare! contri'uind la
eliminarea laptelui. (()asopresina *+, i denumirea de hormon antidiuretic, prescurtat
ADH SI are o puternic$ aciune antidiuretic$. %"nd hormonul antidiuretic lipsete! se produce o
diurez$ masiv$! cu urini #oarte diluate cum se nt"mpl$ n diabetul insipid
Blile &i%I$ei se #!u%ea$ :
CCCCQn bli %!in e"ces CCCCCCCCCCCCAi bli %!in li%s de &!mni
&i%I$a!i, -------------.!duc?ia c!escut de &!mni &i%I$a!i este
ca!acte!istic tum!il! &i%I$a!e* Qn %e!iada de debut, 'indroame de
*ipofuncie 1*ipopituitarism2 apar c @nd glanda este distrus! de un
proces inLamator "ascular sau tumoral.
0umorile hipofzare %!e$int un inte!es desebit* dat!it f!ec/en?ei l!
'=2L din ttalitatea tum!il! int!ac!aniene+ Ai mai ales cm%lica?iile %e
ca!e le dete!min, 6um!ile &i%I$a!e sunt clasiIcate du% ca!acte!isticile
celula!e le#ate de %!e$en?a un! #!anule sec!eta!e, CCCadenomul
cromofob$ adenomul acidofl sau eozinofl - c!eAte lent Ai %!duce
ac!me#alie Ai #i#antism
CCC adenomul bazofl este de bicei mic Ai nu %!duce fenmene de
cm%!esiuneD a%a!i?ia lui este %us Qn le#tu! cu bala Cus&in#D
CCCCCcraniofaringiomul este tuma!e f!mat* de fa%t* Qn afa!a
&i%I$ei* da! cu manifest!i clinice asemnta!e cel! din adenmul
c!mfb, .ent!u acest mti/* c!anifa!in#imul e inclus Qn cate#!ia
tum!il! &i%I$a!e,
Adenmul c!mfb DEFINI6IE Cnstituie ti%ul cel mai
biAnuit de tuma!e &i%I$a!, La Qnce%ut* tuma!ea se de$/lt Qn &i%I$*
ia! %e msu! ce se m!eAte* dist!u#e %e!e?ii Aeii tu!ceAti* diaf!a#mul Aeii Ai
c!eAte Qn sus* in/ad@nd la!# &i%talamusul Ai cent!ii ne!/Ai Qn/ecina?i,
6um!ile inIlt!ati/e in/adante sunt ca!acte!istice tum!il! mali#ne,
Simptomatologie# n %e!iada de Qnce%ut li%sesc semnele clinice,
Blna/ul se %l@n#e da! de du!e!i de ca% Ai de aceea este dese!i t!atat
%ent!u ne/!$, Cefaleea se dat!ea$ de fa%t* %!esiunii e"e!citate de
tuma!e din &i%talamus* %!duc@nd manifest!i le#ate de sufe!in?a
c!eie!ului: de!e#l!i ale smnului Ai ale a%etitului* be$itate* feb!, Dac
tuma!ea se de$/lt ante!i!* cm%!im c&iasma %tic Ai %!duce
tulbu!!i de /ede!e Ai Qn#usta!e a c@m%ului /i$ual '&emian%sie+* at!Ie
%tic Ai* Qn cele din u!m* %ie!de!ea ttal a /ede!ii, Dac tuma!a se
de$/lt %ste!i!* dete!min a%a!i?ia diabetului insi%id, 6ulbu!!ile de
-
natu! endc!in a%a! mai t@!$iu* du% ce %a!te din &i%I$ a fst
dist!us de tuma!e, Semnul cel mai %!ecce Ql cnstituie !e#!esiunea
ca!acte!el! se"uale '&i%#nadismul+, Ulte!i! se instalea$ insuIcien?a
ti!idian Ai insuIcien?a su%!a!enal, O cm%lica?ie de temut a tum!ii
&i%I$a!e este &em!a#ia* ca!e necesit inte!/en?ia c&i!u!#ical de u!#en?,
3iagnostic2 dea!ece manifest!ile clinice sunt !eduse Qn adenmul
c!mfb* dia#nsticul se ba$ea$ Qn %!imul !@nd %e e"amenul !adil#ic al
Aeii tu!ceAti 4 ca!e a!at m!i!ea de /lum a #landei 4 Ai Qn al dilea !@nd* %e
mdiIc!ile cula!e,
0ratamentul este radiologic i chirurgical. Se practic fie roentgenterapia regiunii hipofizare, fie
exerez chirurgical (hipofizectomie). De dat recent este procedeul de distrugere a tumorii hipofizare
cu sustan!e radioacti"e, inter"en!ie denumit i hipofizoliz.
#raniofaringiomul este o tumoare situat deasupra eii turceti. $"oluez ca i adenom cromofo,
pro"oc%nd fenomene de compresiune& tulurri de "edere, diaet insipid, hipogonadism.
0ratamentul este c&i!u!#ical i cnst$ Qn e"ti!%a!ea tum!ii,
Ac!me#alia DEFINI6IA .!in ac!me#alie se Qn?ele#e un sind!m
clinic ca!acte!i$at %!in c!eAte!ea def!mant Qn #!sime Ai l?ime Ai a
?esutu!il! mi, )diIc!ile IS mai accentuate la fa? Ai la e"t!emit?i,
Afec?iunea este %!/cat de un adenma &i%I$a! acidIl ca!e sec!et
cantit?i e"cessi/e de &!mne smatt!% sau &!mne de c!eAte!e, Tn
afa!a &!mnului de c!eAte!e* tuma!ea %ate sec!eta Ai al?i &!mne
&i%I$a!i, Sim%t* sunt dife!ite* du% cum tulbu!a!ea endc!in su!/ine
Qnainte de Qnc&ide!ea ca!tilaJel! de c!eAte!e '#i#antism+ sau mai t@!$iu* la
adultI 'ac!me#alie+,
Simptomatologie2 bala a%a!e cu %!ecde!e Qnt!e >2 Ai 32 de ani,
Def!m!ile fe?ei Ai ale e"t!emit?il! se %!duc t!e%tat* Qn decu!s de ani*
Iind t@!$iu sesi$ate de blna/ Ai de antu!aJul acestuia, .acientul cnstat c
Qi c!eAte %ici!ul Ai c t!ebuie s sc&imbe Qn Ieca!e an num!ul de %antf*
f! a %utea #si e"%lica?ia acestui fenmen, Tn fa$a cnstituit a blii*
as%ectul ac!me#alului este destul de ca!acte!istic, C!eAte!ea ec/esi/ se
!sf!@n#e asu%!a Qnt!e#ii cnf!ma?ii a indi/idului, )@inile Ai %icia!ele sunt
#!ase Ai late* t!acele este de asemenea l?it Ai def!mat, Ceea ce at!a#e
Qn %!imul !@nd aten?ia este def!ma!ea asel! fe?ei, )andibula c!eAte mult
Qn lun#ime '%!#natism+* de/enind %!eminent, )uActu!a de/ine diIcil *
dea!ece s%a?iile inte!denta!e se distan?ea$ Ai din?ii nu se mai su%!a%un,
Dat!it Qn#!A!ii asel!* t!stu!ile fe?ei se sc&imb, 6e#umentele se
Qn#!aA '%a&ide!mie+* la fel nasul* bu$ele Ai limba 'mac!#lsie+,:cea
ca%t un timb!u #!a/* ca/e!ns* mai ales la femei du% men%au$,
E"amenul !adil#ic a!at Qn#!Aa!ea asel! lun#i Ai a falan#el!* mdiIc!i
ale a!ticula?iil! 'a!t!%atii+ Ai ale /e!teb!el! 'cifscli$* l!d$a*
ste%!$a+* ceea ce e"%lica f!ec/enta du!e!il! sase si a!ticula!e la
aceAti blna/i,)uAc&ii sunt de bicei &i%e!t!Ia?i,Cu tate acestea f!?a
muscula! este diminuat ,La e"amina!ea blna/ului se cnstat m!i!ea de
/lum a !#anel!'c!d*Icat* s%lina*intestine Ai %anc!eas+, La ac!me#ali*
1.
dat!it efectului &i%e!#liceminat al &!mnului de c!eAte!e* diabetul
$a&a!at se Qnt@lneAte Qn 13L din ca$u!i ,
Semnele locale se dat!ea$ e"tinde!ii tum!ii Qn afa!a Aeii tu!ceAti,
CCCCCCefaleea este %ute!nic Ai %e!sistent,
4444A%a!i?ia #!e?u!il! Ai a /!stu!il! indic i!ita?ie menin#ian*ca
u!ma!e a c!eAte!ii tum!ii,6uma!ea se mai Qns?este
444 de tulbu!!i de /ede!e* de de!e#l!i ne/!tice* %si&ice Ai neu!-
/e#etati/e, Int!e tulbu!!ile endc!ine asciate* se cnstat f!ec/ent
4444de$/lta!ea %!ului %e c!% la b!bat '&i%e!t!ic$a+ Ai a%a!i?ia %!ului
%e fa?a la femei '&i!sutism+ 4 d/ad a acti/it?ii c!escute a #landel!
su%!a!enale,Func?ia #nadt!% este Ai ea de!e#lat,
4444 La femeie* menst!ele de/in ne!e#ulate* da! sa!cina este %sibil,
4444La b!bat* tulbu!!ile Qn sfe!a #enital de/in e/idente abia Qn fa$a
a/ansat a blii, CCCCBala e/luea$ fa!te lent* Qn decu!s de =3-12 de
ani* def!m!ile ?esutu!il! ni Ai ale sc&eletului Iind %!#!esi/e,
3iagnosticul ac!me#alieI este diIcil da! Qn fa$a de Qnce%ut* c@nd
def!m!ile sase sunt %u?in /i$ibile,)ai t@!$iu* as%ectul ac!me#alului
este destul de ca!acte!istic %ent!u a I uA! de !ecunscut la e"amenul
clinic, Int!e in/esti#a?iile efectuate cu!ent Qn aceast bal* Qn afa!a
e"amenului !adil#ic 4 ca!e a!at %!e$en?a tum!ii &i%I$a!e 4 se situia$
Ai d$a!ile de fsf! Ai calciu Qn s@n#e Ai u!in,Cand fsf!emia Ai calciu!ia
sunt c!escute* Qnseamn c tuma!ea este acti/, O alt d/ad a e/lu?iei
blii cnstituie c!eAte!ea e"t!emit?il! de la un an la altul, O anali$
im%!tant este Ai d$a!ea !adiimunl#ic a &!mnului de c!eAte!e Qn
%lasm, In ac!me#alie se #sesc /al!i c!escute - 12 %@n la
322u#Mml'/al!i n!male C=-=2+,
0ratament )* ac!me#alieI 2 e"ist Qn %!e$ent mai multe %!cedee te!a%eutice la
Qndem@na medicului, .e %!im- %lan Ai cea mai accesibil e !ent#ente!a%ia &i%I$a!,
A!e eIcacitate da! Qm stadiul de Qnce%ut, D$a ttal administ!at este de =2222 4
=1222! la %iele, I!adie!ea se !e%et du% un inte!/al de 8 4 =1 luni, Dac tuma!ea c!eQte
!a%id Ai %!duce le$iuni cula!e se %!efe! eEtirparea c*irurgical! '&i%I$ectmie+, /n
prezent !riscurile operatorii au sc$zut mult datorit$ tehnicilor chirur&icale! mult ameliorate. 0e dat$ relativ
recent$ n tratarea tumorilor hipo#izare este aplicarea radioizotopilor. 1e ntroduce n hipo#iz$ -.2 sau 1-8 *u.
+ezultatele sunt ncura3atoare.
Gi#antismul DEFINI6IE GIGAN6IS)UL Se ca!act* %!in creterea
eEagerat! n n!lime, dep!ind cu cel puin .8M media
statutar!,Ca Ai Qn ca$ul ac!me#aliei* bala este %!/cat de tuma!e
&i%I$a! acidIl* ca!e sec!et Qn e"ces &!mne smatt!%, Gi#antismul
afectea$ Qnt!e# !#anis* inte!es@nd dife!ite sisteme Ai !#ane 'muAc&i Ai
/isce!e+, Inl?imea #i#antului de%AeAte 1m, C!aniul este ma!e* desi %!%!?inal
fa? de !estul c!%ului, )emb!ele c!esc mult Qn lun#i* %st!@nd Qns
%!%!?iile n!male dat!it c!eAte!ii e"cesi/e* se %!duc mdiIc sc&eletul
ca cifscli$a Ai ste%!a$a, :isce!ele sunt ma!i* da! c!es%un$ata!e
Qnl?imii, Dac tuma!ea de/ine /luminas* a%a! tulbu!!i neu!l#ice Ai
11
fenmde cm%!esiune, CCCCCPatogenie: #i#antismul e cnsecinNa
&i%e!sec!eNiei de &!mn smat!t%* a c!ui a?iune se e"e!cit Qnainte de
Qnc&ide!ea ca!tilaJel! e%iI$a!e* duc@nd la c!eAte!ea Qn lun#ime a asel!,
C-orme clinice : se cunsc mai multe f!me de #i#antism: #i#antismul %u!*
#i#antismul cu eunuc&ism Ai #i#antismul cu ac!me#alie, Tn #i#antismul cu eunuc&ism
nu se %!duce de$/lta!ea se"ual, O!#anele #enitale !m@n infantile* ia! %ube!tatea nu
a!e lc, Oasele lun#i cntinu s c!easc un tim% Qndelun#at* nemaiIind %!ite Qn
de$/lta!e de &!mnii se"uali, )emb!ele* dis%!%!?inat de lun#i fa? de t!unc&i 4
as%ect cunscut sub denumi!ea de macroscheletic, dau Qnf?iAa!ea eunucid a c!%ului,
La e"amenul !adil#ic se cnstat Qnc&ide!ea t@!$ie a ca!tilaJel! de c!eAte!e, Tn f!ma
cm%licat cu ac!me#alie* #i#antismul se ascia$ cu def!ma!ea e"t!emit?il! Qn
l?ime,
/1oluie2 c!eAte!es este !a%id din c%il!ie* da! %!cesul &i%e!t!Ic %ate a%!ea Ai
mai t@!$iu 'Qnt!e =1 Ai =9 ani+, C!eDte!ea Qn lun#ime cntinu Qn adlescen? Ai la /@!sta
adult, )usculatu!a #i#antului este la Qnce%ut bine de$/ltat* %e!mi?@nd %e!f!man?e
I$ice, Du% scu!t %e!iad de f!? I$ic* u!mea$ eta%a de slbiciune muscula!* cu
scde!ea !e$isten?ei la ef!t Ai la bli infec?iase, De aceea* cel mai adesea* #i#an?ii nu
atin# /@!sta de 02 de ani,
0ratamentul este proflactic 5i curati1# Proflaxia t!ebuie s aib Qn /ede!e
%!e/eni!ea cm%lica?iil! ine/itabile Qn #i#antism' tube!cul$* bli
ca!di/ascula!e+,CCCC6!atamentul curati1 cnst Qn e"ti!%a!ea tum!ii &i%I$a!e Ai
Qn administ!a!ea de &!mni se"uali* ca!e #!besc Qnc&ide!ea ca!tilaJel! e%iI$a!e* %!ind
astfel %!cesul de c!eAte!e, Bie?il! li se /a administ!a 6estste!n* ia! fetel! &!mni
est!#eni, Se /! !educe %!%teinele din alimenta?ie,
Nanismul &i%I$a!
DEFIN I6E Este de bicei cnsecin?a sec!e?iei insuIciente de &!mne
smatt!%, DeIcitul de &!mne de c!eAte!e este dete!minat de le$iuni
tum!ale sau netum!ale,
Din %!ima cate#!ie fac %a!te c&istu!i sau tum!i situate Qn &i%I$ sau
Qn afa!a ei* cum este ca$ul c!anifa!in#imului* ca!e Qns?eAte f!ec/ent
nanismul, 6um!ile &i%I$a!e %e!tu!bea$ c!eAte!ea* da! %t %!duce Ai
alte manifest!i: diabet insi%id* be$itate* tulbu!!i /i$uale,
Tn cea de a dua cate#!ie sunt cu%!inse le$iunile netum!ale*
inKamat!ii ale &i%I$ei 'encefalite* menin#encefalite+ Ai bli
de#ene!ati/e ale sistemului ne!/s, E"ist Ai un al t!eilea #!u%* acela al
nanismel! idi%atice* denumite aAa dea!ece miJlacele de in/esti#a!e
nu !euAesc s desc%e!e cau$a,
Simptomatologie2 Qn #ene!al* copiii cu nanism au o greutate
normal! la natere. Dup! "@rsta de , an, creterea ncetinete,
copilul r!m@n@nd mereu n urma celor de aceeai "@rst!.
Nn!limea de(niti"! nu dep!ete ,,.8 sau ,,58 m. Dife!itele
se#mente ale c!%ului se #e$/lt a!mnis* %!%!?inal, Ceea ce
at!a#e* Qn md desebit* aten?ia este #!acilitatea acest!a, Ca%ul este
micD la fel Ai e"t!emit?ile 'acromicrie$% #Epresia feei este 0u"enil!,
Nanicii %a! ttdeauna mai tine!i dec@t sunt Qn !ealitate, 6e#umentele sunt
Ine* %alide, Nu !a!e!i a%a! fenmene de Qmbt!@ni!e %!ecce a
12
te#umentel!, Inteli#en?a este cel mai des n!mal* da! cm%!atamentul
!m@ne %ue!il, Dese!i* aJunAi la /@!sta %ube!t?ii* nanicii nu se
matu!i$ea$ se"ual, As%ectul este cunscut sub denumi!ea de infantilism
se"ual,
3iagnosticul nanismului &i%I$a! se ba$ea$ %e talia !edus a
blna/ului Ai %e mdiIc!i !adil#ice ale Aeii tu!ceAti* ca!e indic
e"isten?a un! le$iuni sau a unei tum!i &i%I$a!e, Nanismul %ate Qns?i
bli endc!ine ca: mi"edemul* bala Cus&in#* sind!mul ad!en 4 #enital*
%ube!tatea %!ecce sau dis#ene$ia #nadic, Acnd!%la$ia este alt
afec?iune ca!e afectea$ c!eAte!ea* da! se desebeAte de la Qnce%ut de
nanismul &i%I$a! %!in as%ectul dis%!%!?inat al c!%ului Ai %!in
def!m!ile memb!el!, O%!i!ea c!eAte!ii mai %ate I %!/cat de
ca!en?e alimenta!e 'diabet* tube!cul$* tulbu!!i di#esti/e+* bli de
!inic&i* afec?iuni ca!diace Ai infec?ii cu c&a!acte! c!nic,
0ratament2 Qnt!e miJlacele te!a%eutice* lcul %!inci%al Ql de?ine
&!mnul de c!eAte!e* da! cum acsta este scum% se %!cu! #!eu* Qn
%!actica medical se a%lic t!atamentul cu &!mni %e!ife!ici 'insulin*
e"t!acte ti!idiene 4 6i!"in sau 6i!tn 4 Ai &!mni ste!i$i anablici+,
Dac nanismul este Qns?it de infantilism se"ual* se adau# t!atament cu
&!mni se"uali 4 est!#eni Ai .!#este!n 4 la fete Ai 6estste!n 4 la
bie?i, 6estste!nul Ai de!i/a?ii si au a/antaJul c stimulea$
anablismul %!teic* de$/lt musculatu!a Ai statu!a, 6!ebuie ttuAi
administ!a?i cu %!uden? la c%ii* dea!ece au efect /i!ili$ant,
Sind!mul adi%$ 4 #enital 'sind!mul BabinsUi 4
F!&lic&+
Sind!mul* ca!e a fst desc!is Qn =O2=* a!e ca semne ca!acte!istice
be$itatea Ai infantilismul #enital* ca!e a%a! la c%iii de ambele se"e,
Afec? este %!/cat de tuma!e sau de un %!ces inKamat! cu sediul
Qn !e#iunea &i%talam 4 &i%I$a!,
Tn func?ie de lcali$a!ea A Qntinde!ea le$iunii* a%a! di/e!se sim%t
ne!/ase Ai endc!ine,
Simptomatologie hipotalamic62 be$itatea este d/ad a
sufe!in?ei &i%talamusului, La c%ii* #!simea a!e dist!ibu?ie
%a!ticula!* cu%!in$@nd s@nii* abdmenul* !e#iunea %ubian*
!dcinile memb!el!* Aldu!ile Ai ca%sele, Aceast !e%a!ti$a!e
a #!simii d bie?il! un as%ect feminin, Se mai semnalea$
ame?eli* insmnii* du!e!i de ca%* a%atie* t!ans%i!a?ii abundente Ai
diabet insi%id,--------------CSimptomatologia endocrin62
tulbu!a!ea endc!in ca!acte!istic sind!mului este insuIcien?a
#enital,
13
La bie?i* ea este semnalat! de timpuriu: penisul este mic,
nfundat n gr!simeD testiculele sunt* de asemenea* mici sau
nu cba! Qn %un#a sc!tal,
--La fete* infantilismul #enital este de%istat abia la /@!ta
%ube!t?ii: ment!ua?ia nu a%a!eD !#anelle #enitale !m@n
infantileD s@nii sunt mici* a/@nd %u?in ?esut #landula!,
E"ist Ai un sind!m adi%$ 4 #enital al adultului* ca!e se
ca!acte!i$ea$ %!in be$itate Ai &i%#nadism: cde!ea %e!il!
%ubieni Ai a"ila!i* amen!ee la femeie* im%ten? se"ual la
b!bat Ai !e#!esiunea !#anel! #enitale, 'indromul 7a)insJi :
Aro*lic* nu tre)uie confundat cu pseudosindromul
adipo+o : genital, care este destul de frec"ent nt@lnit la
copii i se datorea+! supraalimentaiei acestora i nici
decum unor le+iuni *ipotalamo : *ipo(+are, Tn astfel de
ca$u!i* infantilismul #enital e/luea$ benin#* dis%a!@nd la
%ube!tate, C%ilul t!ebuie sftuit s fac #imnastic* mai mult
miAca!e* s se ab?in de la dulciu!i Ai s nu fac e"cese
alimenta!e,
0ratamentul sind!mului adi%$ 4 #enital cnst Qn e"ti!%a!ea
tum!ii &i%I$a!e* c@nd etil#ia este tum!al,
InsuIcien?a #enital se cmbate cu &!mni se"uali feminini sau
masculini Ai cu &!mni #nadt!%i c!inici 'de ti%ul Gnac!ului+
Tn maJ!itatea ca$u!il! se ascia$ Ai &!mni ti!idieni, Desebit de
im%!tant este !e#imul &i%cal!ic, Re#imul alimenta! /i$ea$ e/ita!ea
dulciu!il!* #!simil! Ai e"cesul de finase, Se !ecmand Uinette!a%ie,
Diabetul insi%id
0,4/5/6/, )anifesta!ea %!inci%al a blii cnst Qn elimina!ea un! ma!i
cantit?i de u!in. 6oliuria se instalea+! )rusc i dramatic. Blna/ul cnstat la
un mment dat c elimin 3 l Ai c&ia! 12 l de u!in %e $i, U!ina este diluat* incl!*
ia! densitatea ei nu de%AeAte =223, $a o consecin! a poliuriei, apare setae
intens! 1polidipsie2, c*inuitoare, +iua i noaptea. .i!de!ea masi/ de lic&ide din
!#anism ant!enea$ st!i de bseal* ame?eli* uscciunea #u!ii Ai a %ielii*
cnsti%a?ie,
/tiopatogenie2 !ice le$iune !#anic 4 t!aumatic* inKamat!ie* tum!al sau
de#e!ati/ 4 lcali$at la ni/elul &i%I$ei %ste!ia!e sau la ni/elul nucleil! din
&i%talamus* ca!e sinteti$ea$ /as%!esina* %ate declanAa a%a!i?ia diabetului insi%id*
dat!it deIcitului de &!mn antidiu!etic, O cau$ f!c/ent Qn $ilele nast!e
cnstituie l/itu!ile la ca% Ai inte!/en?iile c&i!u!#icale %e &i%I$* fcute Qn ca$ul
tum!il! &i%I$a!e,
3i gnosticu afec?iunii se ba$ea$ %e cele du sim%tme maJ!e: %liu!ia Ai
%lidi%sia, Tnt!uc@t manifest!i simila!e %t e"ista Ai Qn alte afec?iuni* Qnainte de a
14
Qnce%e t!atamentul este necesa! s se stabileasc natu!a acest! tulbu!!i, Se Atie de
e"em%lu* c unele afec?iuni !enale 'insuIcien?a !enal c!nic+ se Qns?esc de %liu!ie,
Sec!e?ia de /as%!esin este n!mal* da! !inic&iul este inca%abil de a cncent!a
u!ina, Diabetul insi%id t!ebuie dife!en?iat de diabetul $a&a!at da! Ai de %lidi%sia
%si&#en,, .liu!ia mai %ate I bse!/at Qn &i%e!calcemii* Qn li%sa %!elun#it de
%tasiu* du% un t!atament Qndelun#at cu c!ti$n, CCCCCCC.ent!u %!eci$a!ea
dia#nsticului blii* Qn clinic se utili$ea$ u!mta!ele teste:
Cel mai sim%lu test este cel al restriciei de ap, tim% de 8 !e sau cel mult 10 de
!e, 6estul este %e!iculs* dea!ece %!duce des&id!ata!e im%!tant a
!#anismului, De aceea asistenta medical t!ebuie s su%!a/e#&e$e blna/ul cu
mult aten?ie* Qn tt tim%ul %!bei, Blna/ul t!ebuie c@nt!it din ! Qn !, Dac
des&id!ata!ea este e"cesi/ 'uscciune a te#umentel! Ai mucasel!+ Ai dac
scde!ea Qn #!eutate de%AeAte > 4 3L din #!eutatea c!%ului* %!ba se Qnt!e!u%e,
estul la nicotin se ba$ea$ %e %!%!ietatea nictinei de a stimula sec!e?ia
/as%!esinei, 6estul cnst Qn inJecta!ea i,/, tim% de > 4 3 minute* a unei slu?ii de
salicilat sau ta!t!at de nictin, D$a administ!at este de = m# %ent!u nefumt!i Ai
> m# %ent!u fumt!i, 6estul este ne%lcut* dea!ece nictina %!duce #!e?u!i*
/!stu!i Ai ame?eli,E"ist /a!iant sim%l* da! mai %u?in %!ecis: se !ecmand
blna/ului s fume$e = 4 > ?i#!i* du% cum este sau nu fumt!* tim% de ! de la
administ!a!ea nictinei* blna/ul bea a% la Ieca!e =3 minute* Qn cantitate e#al cu
cantitatea de a% %e ca!e elimin Qn acest inte!/al de tim%, Tn md n!mal* nictina
desca!c /as%!esin Ai cantitatea de u!in scade, Tn diabetul insi%id* Qn ca!e e"ist
deIcit de &!mn antidiu!etic* cantitatea de u!in se men?ine c!escut,------Un alt
test* f!ec/ent utili$at Qn diabetul insi%id, este pro&a la clorur de sodiu# Qnainte de
%!b se sus%end !ice medica?ieD du% ce u!inea$* se d blna/ului s bea a%* Ai
anume 3mlMUilc!%* tim% de =3 minute* adic ci!ca >22 ml la Ieca!e sfe!t de !*
dac blna/ul a!e 82 U#D u!ina se st!@n#e Ai se msa! la Ieca!e =3 minute* debitul
u!ina! Iind a%!eciat Qn mililit!i %e minut, .!ba %!%!iu 4 $is se Qnce%e c@nd debitul
u!ina! aJun#e la =2 mlMmin, Se face %e!fu$ie i,/, cu slu?ie &i%e!tnic de cl!u! de
sdiu 1*3L* tim% de 03 de minute, Debitul u!ina! se msa! la Ieca!e =3 minute*
at@t Qn tim%ul %e!fu$iei* c@t Ai la >2 de minute du% te!mina!ea ei, Tn md n!mal*
debitul u!ina! t!ebuie s scad b!usc, Dac nu scade* se %!esu%une e"isten?a unui
diabet insi%id,
Proba la hormonul antidiuretic cnst Qn administ!a!ea i,m, sau i,/, de &!mn
antidiu!etic, Se u!m!eAte diu!e$a %e minut, Tn diabetul insi%id* sub ac?iunea
&!mnului* cantitatea de u!in se n!mali$ea$, Aaceast metd sim%l este
/al!as* dea!ece face distinc?ia Qnt!e diabetul insi%id Ai %liu!ia Qnt@lnit Qn
afec?iunile !enale, 44440ratamentul cu pul)ere de retro*ipo(+! c!ectea$
%liu!ia din diabetul insi%id,Se administ!ea$ %ulbe!e de lb %ste!i! de &i%I$, Tn
fa!macii se #seAte %!e%a!atul numit Ret!&i%I$* ca!e cn?ine &!mn antidiu!etic,
Se dau 12 4 32 m# la inte!/ale de 0 !e* Qn %!i$e na$ale, Se mai %ate administ!a Ai
sub f!m inJectabil, Recent* s-au int!dus Qn t!atamentul diabetului insi%id substan?e
diu!etice 'ca de e", Cl!tia$ida+* ca!e !educe Qn md substan?ial %liu!ia,
Blile e%iI$ei N?iuni de anatmie Ai I$il#ie
E%iI$a sau #landa %ineal este situat deasu%!a &i%I$ei* Qnt!e cele
du emisfe!e ce!eb!ale, Func?ia e%iI$ei a cnstituit una dint!e cele mai
de$btute %!bleme ale endc!inl#iei Al!turi de *ipo(+!, ea
inter"ine n funcia glandelor genitale 1rol in*i)itor, antiseEual2, a
suprarenalelor, n meta)olismul +a*!rului 1scade glicemia2, al
apei i s!rurilor, Tn ultimele decenii au fst i$late din e%iI$
15
serotonina, norepinefrina 5i melatonina# S 4a d/edit !ecent c ac?iunea
antise"ual a e%iI$ei s-a! dat!a melatninei,
Macrogenitosomia precoce
1'indromul 6eli++i2
Blile e%iI$ei sunt destul de !a!e, )ai cunscut* deAi !a! Qnt@lnit* este
sind!mul de %ube!tate %!ecce sau mac!#enitsmia %!ecce*
pro"ocat! de o tumoare cere)ral! 1pinealom2, care distruge
epi(+a i determin! le+iuni n centrii *ipotalamici. Se %a!e c
sind!mul a%a!e Qn e"clusi/itate la bie?i sub =2 ani,
Semnul principal al blii este matu!i$a!ea se"ual %!ecceD
a%a!i?ia %!ului se"ual Ai facial* de$/lta!ea !#anel! #enitale*
a%a!i?ia s%e!mat#ene$ei, C!eAte!ea Qn Qnl?ime este la Qnce%ut
accele!at* a%i este f!@nat de e"cesul de &!mni and!#eni*
ca!e %!duc Qnc&ide!ea %!ecce a ca!tilaJel! de c!eAte!e,
Prognosticul blii este #!a/, )!talitatea este ma!e* c&ia! dac
se inte!/ine c&i!u!#ical, 0ratamentul medical este ineIcace,
Blile #landel! su%!a!enale
N?iuni de anatmie Ai I$il#ie Cele du #lande su%!a!enale situate
deasu%!a !inic&il! sunt alctuite din du st!uctu!i: c!ticala Ai medula!a,
St!uctu!a c!tical sauc!ticsu%!a!enal cnst din t!ei $ne:
CCa+ $na #lme!ula!* ca!e sec!et ca &!mn %!inci%al aldosteronul, cu
%!%!iet?i mine!alc!ticide '!e?ine a%a Ai sa!ea+D
Cb+ $na fascicula! ca!e sec!et cortizolul Ai hidrocortizonul, &!mn
eliminat Qn u!in sub f!ma =< 4 &id!"ic!ticste!i$il!, $orti+olul
este indispensa)il "ieii, contri)uind la formarea gluco+ei
din proteine : fenomen cunoscut su) denumirea de
gluconeogene'$ $na fascicula! mai sec!et corticosterolul,
&!mn mine!alc!ticid
D c+ $na !eticula!* ca!e sec!et &!mni androgeni, elimina?i Qn u!in sub
f!m =< 4 cetste!i$i* Ai &!mni estrogeni # AceAti &!mni sunt
sec!eta?i Ai de /a!e Ai de testicule, Sec!e?ia #landel! su%!a!enale este
de%endent de &!mnul c!tict!% &i%I$a! sau AC6;, La !@ndul ei*
medulsu%!a!enala sec!et du substan?e* denumite catecolamine, Ai
anume adrenalina sau e%inef!ina Ai noradrenalina sau n!e%inef!ina, Tn
em?ii sau Qn st!i de tensiune %si&ic sau em?ii %ute!nice* #landa
su%!a!enal sec!et cantit?i c!escute de ad!enalin Ai n!ad!enalin,
Acestea %!duc fenmene de /ascnst!ic?ie '%ala!e* &i%e!tensiune
a!te!ial* f!isane* ta&ica!die+,
Blile #landel! su%!e!enale
16
Tn cndi?ii de bal* #landele su%!a!enale sec!et Qn e"ces anumi?i
&!mni* d@nd naAte!e la /a!ietate de bli endc!ine, Astfel*
&i%e!sec!e?ia de c!ti$l %!duce sind!mul Cus&in#* &i%e!sec!e?ia de
&!mni and!#eni 4 sind!mul ad!en#enital* e"cesul de est!#eni 4
sind!mul de femini$a!e, ;i%e!sec!e?ia de aldste!n dete!min a%a!i?ia
&i%e!aldste!nismului sau a sind!mului Cnn, C@nd #landele
su%!a!enale sunt dist!use* a%a!e insuIcien?a su%!a!enal sau bala
Addisn,
7oala $us*ing
D#AIITI# Se dat!ea$ &i%e!acti/it?ii #landel! su%!a!enale* ca!e
sec!et cantit?i e"cesi/e de c!ti$l, Cea mai f!ec/ent cau$ a blii este
&i%e!%la$ia su%!a!enalel!, C, Bala mai %ate I %!/cat Ai de tum!i
ale su%!a!enalel! 4 adenm sau cance! al su%!a!enalel! 4 sau de un
adenm ba$Il &i%I$a!, Bala Cus&in# a mai fst semnalat la blna/i
ca!e au %!imit d$e ma!i Ai %!elun#ite de c!ti$n,
Simptomatologie2 bala este mai des Qnt@lnit la femei dec@t la
b!ba?i* cnfe!ind Qnf?iAa!e destul de ca!acte!istic, O ca!acte!istic a
blii este dist!ibu?ia #!simii* ca!e cnfe! blna/ului be$itate
a%a!ent, G!simea este lcali$at la fa? 4 d@nd as%ectul de Rlun %lin7
- * la abdmen* ceaf* #@t Ai la !dcinile memb!el!, Tn sc&imb*
e"t!emit?ile sunt sub?i!i* dat!it t%i!ii masel! muscula!e, .ielea este
sub?i!e* at!Ic* uscat Ai cu as%ect ma!m!at* Qndesebi %e memb!e, .e
!e#iunea abdminal* fese* b!a?e Ai Qn a"ile a%a! /e!#etu!i sau st!iu!i de
cula!e !Aie 4 /ilacee* semne distincti/e ale &i%e!c!ticismului, .e s%ate
a%a!e f!ec/ent acnee, Ceea ce at!a#e Qn %!imul !@nd aten?ia este fa?a
!tund* cu %me?ii !Aii* la ca!e se adau# la femei* %!e$en?a %!ului %e
ba!b* bu$a su%e!ia! Ai %e b!aJi'&i!sutism+, ;i%e!tensiunea a!te!ial
este un semn biAnuit al blii, :al!ile tensiunii sistlice aJun# la 122
mm;#, Ca u!ma!e a ac?iunii c!ti$nului asu%!a metablismului #lucidic*
se #sesc /al!i c!escute ale #licemiei %e nem@ncate* as%ect cunscut
sub denumi!ea de diabet steroid# )diIc!ile Qn sfe!a #enital sunt
f!ec/ente, La femei ele cnstau Qn ne!e#ula!it?i ale ciclului menst!ual*
me!#@nd %@n la %ie!de!ea menst!el! 'amen!ee+ Ai ste!ilitate, eEcesul
de corti+ol produce "irili+are, La b!bat* tulbu!!ile Qn sfe!a #enital Ai
infe!tilitatea de/in mai e/idente Qn fa$a Qnaintat a blii, la b!bat
e"cesul de c!ti$l se !ema!c tendin! la femini+are 1ginecomastie+,
La 32L dint!e blna/i e"ist tulbu!!i %si&ice* ca!acte!i$ate %!in st!i
de%!esi/e* an"ietate* tulbu!!i de mem!ie etc, O alt manifesta!e a blii
este ste%!$a - cnsecin?a a decalciIc!ii cnside!abile a asel!,
.!cesul de decalciIca!e dete!min* cu tim%ul* tu!ti!i ale /e!teb!el! Ai
def!m!i ma!i ale clanei /e!teb!ale: cif$* scli$* cu du!e!i ma!i
d!s 4 lmba!e, DecalciIca!ea se e"tinde la caste Ai la c!aniu, 7oala
$us*ing este gra"! prin manifest!rile sale: topirea osoas! care determin!
17
fracturi spontane, dia)et +a*arat, insu(cien! renal!, infecii acute i gra"e,
tul)ur!rile psi*ice importante, merg@nd p@n! la sinucidere.
3iagnosticul este su#e!at de as%ectul clinic al blna/ului Ai
anume de: t%i!ea musculatu!ii* dist!ibu?ia %a!ticula!* %!e$en?a
st!iu!il! !Aii Ai de cnstata!ea &i%e!tensiunii a!te!iale Ai a
&i%e!#licemiei, Desebit de im%!tante %ent!u dia#nstic sunt
%!bele &!mnale, Reclta!ea %!bel! ce!e desebit
aten?ie* at@t din %a!tea blna/ului* ct Ai din %a!tea %e!snalului
ca!e Ql su%!a/e#&e$ Ai ca!e duce la anali$e la lab!at!, .ent!u
a%!ecie!ea acti/it?ii #landel! su%!a!enale* se ce!cetea$
cncent!a?ia metabli?il! &!mnil! ste!i$i su%!a!enali Qn
%lasm Ai u!in, D$!ile Qn %lasm sunt lab!iase Ai se %!actic
numai Qn se!/icii de s%ecialitate, Tn md biAnuit se fac d$!i de
=<4cetste!i$i Ai =<&id!"ic!ticste!i$i Qn u!ina de 10 de !e.
Nn cancerul suprarenal, concentraiile ,9 : $' sunt
foarte mari, a0ung@nd la ,88 mgO.4 de ore, dar
"alorile ,9 : OH$' sunt crescute. O particularitate
*ormonal! n )oala $us*ing este pierderea
ritmului nictemeral. 'e tie c! secreia de *ormoni
suprarenali este mai crescut! dimineaa, dec@t
seara i c! deci concentraia de ,9 : OH$' este
mai mare n timpul +ilei, dec@t n cursul nopii.
0ehnic62 Qnt!-un b!can s%lat* cu!at Ai bine de#!esat se clectea$
u!ina de la < diminea?a %@n la !a =OD Qn alt b!can se adun u!ina de
na%te* de la !a O %@n a dua $i la !a < diminea?a, Se d$ea$ se%a!at
=< 4 O;CS Qn cele du b!cane, Tn md n!mal* cncent!a?ia ste!i$il!
din u!ina de $i t!ebuie s Ie mai mult de Jumtate din ttal, Tn bala
Cus&in#* /al!ile Qn u!ina de $i Ai cea de na%te sunt e#ale* ia! adunate
dau /al!i c!escute, O!i de c@te !i se %!esu%une c e"ist sec!e?ie
c!escut de &!mn c!tict!% sau de ste!i$i su%!a!enali se efec"tuea$
testul de inhibiie cu Su%e!%!ednl, ---Su%e!%!ednlul* &!mn ste!id*
este cel mai %ute!nic in&ibit! al sec!e?iei de &!mn c!tict!%, 6estul se
face administ!@nd tim% de du $ile* %e! !al * c@te 1 m# Su%e!%!ednlM$i
'c@te 2*3 m# Su%e!%!ednl la 8&+, Tnainte Ai la sf@!Aitul %!bei* adic Qn
$iua a dua a %!bei* se dete!min Qn u!in =< 4 CS Ai =<-O;CS, Tn md
n!mal* du% Su%e!%!ednl* ste!i$ii u!ina!i scad cu %este 32L din
/ala!ea ini?ial, Tn &i%e!%la$ia su%!a!enal* elimin!ile de &!mni
ste!i$i scad semniIcati/* %e c@nd Qn tum!ile su%!a!enale 'adenma sau
cance!+ mdiIc!ile sunt neQnsemnate* dea!ece tum!ile se de$/lt*
a!ecum* inde%endent de #landa &i%I$, )ai e"ist Ai /a!iant a
18
%!bei cu 9 m# Su%e!%!ednlM$i, Un alt %!cedeu de dia#nstic este
!et!%neum%e!itneul, E"amenul !adil#ic al !e#iunii lmba!e %une Qn
e/iden?* Qn astfel de ca$u!i* e"isten?a unei tum!i Ai lcali$ea$,
0ratamentul blii Cus&in# este c&i!u!#ical,
Sind!mul ad!en - #enitAL
Se ca!acte!i$ea$ %!in sec!e?ia an!mal 'cantitati/ Ai calitati/+ de
&!mni and!#eni de %!/enien? su%!a!enal, Se cunsc du as%ecte
ale sind!mului: f!ma cn#enital Ai f!ma db@ndit sau c%tat,
Sindromul adreno 7 genital congenital este pro"ocat de o
*iperpla+ie a glandelor suprarenale. C&ia! Qnainte de naAte!e*
su%!a!enalele sec!et cantitate an!mal de &!mni and!#eni, De
aceea* fe?ii de se" feminin se nasc cu anmalii ale !#anel! #enitale* de
ti% masculin* !eali$@nd sta!ea de inte!se"ualitate, E"ist di/e!se #!ade de
masculini$a!e ale !#anel! #enitale* me!#@nd de la f!me uAa!e* %@n
la masculini$a!e cm%let* cu u!et! %enian, La bie?i* sub inKuen?a
&!mnil! and!#eni* se %!duce de$/lta!ea %!ecce a ca!acte!el!
se"uale, De la 1 4 0 ani a%a!e %!ul %ubian* se de$/lt %enisul Ai
%!stata Ai a%a! e!ec?ii, 6esticulele !m@n Qns mici, )anifest!ile sunt
Qns?ite une!i de semne* mai mult sau mai %u?in se/e!e* de insuIcien?
su%!a!enal,
8n forma dob9ndit6 sau c6p6tat6, /i!ili$a!ea la fete a%a!e du%
naAte!e, Ea se dat!ea$ unei tum!i sau &i%e!%la$ii a su%!a!enalel!,
O!#anele #enitale %t I n!male la naAte!e, Cu tim%ul Qns* clit!isul se
&i%e!t!Ia$* a%a!e %!ul %ubian* /cea se Qn#!aA* ia! c!eAte!e Qn
Qnl?ime* dat!it e"cesului de &!mni se"uali* se accele!ea$, D$!ile
&!mnale a!at /al!i c!escute ale =< 4 CS u!ina!i,
0ratament2 Qn ca$u!ile uAa!e se administ!ea$ C!ti$n acetat sau
.!ednisn* ca!e dete!min n!mali$!ii se"uali$!ii, C@nd e"ist
malf!ma?ii im%!tante ale #landel! #enitale* aceasta se c!ectea$
c&i!u!#ical, Tn f!ma se/e! de sind!m ad!en 4 #enital* ca!e se
manifest de la naAte!e cu %ie!de!i im%!tante de sdiu* dat!it li%sei de
&!mni su%!a!enali* se administ!ea$ c!ti$n* &!mni mine!al 4
c!tici$i '%!e%a!atul ADC sau acetat de De$"ic!ticste!n+ Ai se fac
%e!fu$ii cu slu?ii saline, Dac sind!mul este %!/cat de tuma!e
su%!a!enal* se %!cedea$ la e"ti!%a!ea c&i!u!#ical a acesteia, De cele
mai multe !i* aceste tum!i sunt de natu! mali#n,
;i%%e!aldste!nismul %!ima! sau sind!mul
cnnCCCCEste afec?iune dete!minat de tuma!e su%!a!enal de
bicei benin#* ca!e sec!et aldste!n* da! %ate seceta ttdat Ai al?i
&!mni c!ticste!i$i, A%a!e f!ec/ent Qnt!e >2 Ai 32 de ani Ai se
manifest clinic %!in t!iada sim%tmatic: &i%e!tensiune a!te!ial cu
1-
du!e!i de ca%* scde!ea %tasiului Qn s@n#e 'sub > mEVMl+ Ai %liu!ie,
U!inele sunt diluate Ai abundente* da!* s%!e desebi!e de diabetul insi%id*
%liu!ia nu este inKuen?at de t!atamentul cu &!mn antidiu!etic
Scde!ea cncent!a?iei de %tasiu Qn s@n#e este u!mat de slbiciune
muscula!* c!am%e Ai* nu!a!e!i* de c!i$e de %a!ali$ie, )ai e"ist un
&i%e!aldste!nism secunda!* ca!acte!i$at %!in im%sibilitatea !inic&iului
de a cncent!a u!ina, Este dete!minat de afec?iuni se/e!e* &e%atice sau
!enale, 6!atamentul &i%e!aldste!nismului %!ima! cnst Qn In#e!a!e de
%tasiu* administ!a!e de S%i!nlactn Ai Qn e"ti!%a!ea c&i!u!#ical a
tum!ii su%!a!enale,
Sind!mul de femini$a!e, Tn ca$u!i mai !a!e* tuma!ea mali#n a
su%!a!enalel! sec!et* Qn lc de &!mni and!#eni* &!mni est!#eni,
E"cesul de &!mni est!#eni dete!min 4 la b!bat 4 a%a!i?ia semnel!
de femini$a!e: #inecmastie /luminas* sub?ie!ea /cii* !e#!esiunea
ca!acte!el! se"uale masculine Ai at!Ie testicula!D %ie!de!ea %ten?ei
se"uale este un sim%tm f!ec/ent al blii, Dat!it mali#nit?ii tum!ii*
%!#nsticul blii este #!a/,
BOALA ADDISON
sau insuIcienta c!nica a #landel! su%!a!enale
&eneralitati
CCCBala Addisn este afectiune ca!acte!i$ata %!in tulbu!a!ea
functinalitatii %!tiunii c!ticale a #landel! su%!a!enale, Ea cau$ea$a
sec!etia sca$uta a di &!mni fa!te im%!tanti %ent!u !#anism: c!ti$l
si aldste!n,
CCCCGlandele su%!a!enale sunt #lande %e!ec&e lcali$ate in %a!tea
su%e!ia!a a !inic&il!, .!tiunea e"te!na a #landei se numeste c!ticala
su%!a!enalei* ia! cea inte!na - medula!a su%!a!enalei, Ambele %!tiuni
%!duc ti%u!i dife!ite de &!mni,
(((C!ti$lul* &!mn im%!tant sec!etat de cat!e c!ticala #landel!
su%!a!enale* este im%licat in !e#la!ea functiei mult! !#ane si tesutu!i
din !#anism* si este cnside!at a I unul dint!e %utinii &!mni abslut
necesa!i /ietii, Acesta a!e !l in:
CCC%!cesul cm%le" de descm%une!e si utili$a!e a substantel!
nut!iti/e* %!ecum ca!b&id!ati* #!asimi si %!teine
CCCfunctina!ea n!mala a sistemului ci!culat! si a
inimiiCCCbuna functina!e a
musc&il!CCCC functina!ea adec/ata a !inic&il!
CCCC!as%unsu!i imune n!male
CCCC%!duce!ea de celule san#uine CCCCC%!cesele im%licate
in mentine!ea
sc&eletului fCCCCCunctina!ea c!es%un$ata!e a c!eie!ului si
ne!/il!
2.
CCCCCAldste!nul* %!dus de asemenea de %!tiunea c!ticala a
su%!a!enalei* Jaca un !l im%!tant in mentine!ea ec&ilib!ului n!mal al
a%ei si sa!u!il! in !#anism, Cand acest ec&ilib!u este tulbu!at* /lumul
de san#e ci!culant se !educe d!amatic* Iind acm%aniat de scade!ea
tensiunii a!te!iale,CCCCCCCCCCC Bala Addisn este numita si
insuIcienta ad!enc!ticala %!ima!a, In alte cu/inte* un anumit %!ces
inte!fe!a di!ect cu abilitatea c!ticalei su%!a!enalei de a %!duce &!mni,
Atat ni/elul de c!ti$l* cat si cel de aldste!n scade* si nume!ase
functii ale !#anismului sunt tulbu!ate CCCCBala Addisn se
intalneste la a%!"imati/ 0 din =22222 de %e!sane* si afectea$a in md
e#al ba!batii si femeile de tate /a!stele,
#tiologie Cea mai f!ec/enta cau$a a blii Addisn !e%!e$inta dist!uctia siMsau
at!Ia %!tiunii c!ticalei a su%!a!enalel!, In a%!"imati/ <2L din tate ca$u!ile*
aceasta at!Ie se cnside!a a I dat!ata unei bli autimune, Sistemul imun al
!#anismului este !es%nsabil %ent!u identiIca!ea si dist!u#e!ea substantel! st!aine*
%!ecum /i!usi si bacte!ii, In cad!ul unei afectiuni autimune* el identiIca e!nat
celulele c!ticalei su%!a!enaliene ca Iind st!aine* si le ataca, La 12L
dint!e blna/i* dist!uctia c!ticalei este %!/cata de tube!cul$a, In !estul ca$u!il!*
bala Addisn este cau$ata de infectii fun#ice* %!ecum &ist%lasm$a* cccidimic$a
si c!i%tcc$a* ca!e afectea$a #landele su%!a!enale %!in %!duce!ea un! mase
tum!ale dist!ucti/e numite #!anulame
,'emne si simptome 7a aproape 758 dintre pacienti! 'oala *ddison tinde sa
e/lue$e lent si t!e%tat, 0e re&ula! nu se bse!/a sim%tme semniIcati/e %ana cand nu
este dist!usa O2L din c!ticala su%!a!enaliana. %ele mai intalnite mani#estari sunt
o)oseala si pierderea de energie, scaderea poftei de mancare, greata,
"arsaturile, diareea, durerea a)dominala, scaderea in greutate, sla)iciunea
musculara, ameteala la ridicatul in picioare, des*idratarea, pre+enta +onelor
de piele cu coloratie mai intunecata si pistruii inc*isi la culoare. data cu
evolutia 'olii! pielea pacientului poate capata un aspect )ron+at, cu intunecarea mucoasei
orale, "aginale, rectale, si cu o pigmentatie inc*isa a areolelor mamare.9e
masura ce deshidratarea se intensi#ica! tensiunea arteriala continua sa scada! iar 'olnavul se
simte din ce in ce mai sla'it si ametit.:nii pacienti prezinta simptome psihiatrice! precum depresie si
irita)ilitate, La femei* cade de %a!ul %ubian si a"ila! si este tulbu!ata menst!uatia,/n
cazul unei in#ectii sau rani 'oala *ddison poate pro&resa 'rusc si rapid! ast#el instalandu-se ;criza
addisoniana<. *pro=imativ 258 dintre pacientii cu 'oala *ddison sunt identi#icati datorita dezvoltarii crizei
addisoniene. In"estigatii de la)orator si paraclinice: HL&>evidentiaza neutropenie
noderata ! cu leucocitoza si eozino#ilie. Na-se!ic este sca$ut* H-se!ic este c!escut, Glicemia a
Jeun este sca$uta* WM- &i%e!calcemie* C6D %ate e/identia #lande su%!a!enale
&i%%la$ice, Diagnostic
>a3oritatea persoanelor a#ectate nu recunosc pro&resia lenta a simptomelor! iar 'oala este
intr-un #inal descoperita atunci cand medicul o'serva zonele de piele intens pi&mentate.
data suspectata! 'oala *ddison poate #i dia&nosticata cu a3utorul unui numa! de teste
se!l#ice. 5u este su#icient sa se determine nivelele serice scazute de cortizol!
deoarece valorile normale variaza mult. /n schim'! se dozeaza un alt hormon numit
corticotropina ?*%6@A. *%6@-ul este produs de &landa pituitara si are rol in dezvoltarea
corticalei suprarenaliene! stimuland producerea si eli'erarea de cortizol. /n 'oala *ddison!
21
chiar si in urma administrarii unei doze crescute de *%6@ sintetic! nu cresc nivelele de
cortizol.9entru a distin&e insu#icienta adrenocorticala primara ?'oala *ddisonA de cea
adrenocorticala secundara ?cauzata de incapacitatea &landei pituitare de a produce su#icient
*%6@A! sunt e=aminate nivelele de *%6@ din san&e. :al!i se!ice n!male sau c!escute
de AC6; indica fa%tul ca #landa %ituita!a functinea$a c!es%un$at!* insa c!ticala
su%!a!enaliana nu !as%unde adec/at la stimula!ea AC6;-ului,
Aceast luc!u cnI!ma dia#nsticul de bala Addisn.
Tratament 6!atamentul blii Addisn im%lica inlcui!ea ni/elel!
sca$ute sau absente de c!ti$l cu %!e%a!ate sintetice, In ca$ul unei c!i$e
addisniene* su%limenta!ea &!mnala /a I inde%linita %!in inJecta!ea
int!a/enasa a unei %!e%a!atii ste!idiene %tente,Des&id!ata!ea si
%ie!de!ea sa!u!il! se c!ectea$a %!in administ!a!e int!a/enasa de
lic&ide, Daca /ala!ea tensiunii a!te!iale este sca$uta* %ana la instala!ea
efectului t!atamentului &!mnal* se /! utili$a medicamente cu actiune
&i%e!tensi/a,6!atamentul &!mnal 'e", &id!c!ti$n*
Kud!c!ti$n+t!ebuie u!mat tt !estul /ietii, Daca blna/ul este afectat
de infectii* d$a n!mala de &id!c!ti$n t!ebuie dublata,
6rognostic .!#nsticul %acientil! t!atati cu &id!c!ti$n si
aldste!n este e"celent, Du!ata de /iata in acest ca$ nu este
mdiIcata,In absenta t!atamentului sau in ca$ul unui t!atament
inadec/at* blna/ii %!e$inta cnstant !iscul de a de$/lta c!i$e
addisniene,
Fec!mcitmul Fi$il#ia medulsu%!a!enalei este Qn aten?ia
clinicienil!* Qnt!uc@t tum!ile de$/ltate Qn aceast $n dau naAte!e
un! sind!ame clinice distincte Ai im%!tante,
DEFINI6IE Aeocromocitomul e tuma!e beni#n ca!e se de$/lt Qn
medula!a su%!a!enalei* da! %ate a/ea Ai alte lcali$!i* Qn afa!a #landei,
6uma!ea sec!et cant, a%!eciabile de cateclamine'ad!enalin sau
e%inef!in*n!ad!enalin sau n!e%inef!in+,
Simptomatologie2
4444manifesta!ea cea mai ca!acte!istic este ;6A* ca!e %ate
atin#e /al!i ma"ime de 112 mm;#* %@n la 192 sau c&ia! >22
mm;#, ;6A %ate a/ea ca!acte! %e!manent sau %ate su!/eni
Qn c!i$e, C!i$a a%a!e b!usc Ai este de bicei declanAat de
emoii puternice, Tn tim%ul c!i$el! %a!"istice* blna/ul
de/ine %alid* t!ans%i!* a!e %al%ita?ii Ai t!emu! Qn tt c!%ul Ai
se %l@n#e de du!e!i de ca%, Ca u!ma!e a efectel! metablice
ale cateclaminel!* se %!duc &i%e!#licemie Ai #lic$u!ie* mai
ales c@nd tuma!ea sec!et cantit?i im%!tante de ad!enalin ,
Dis%neea Ai du!e!ile ca!diace ca!e Qns?esc c!i$a se %t te!mina
22
fatal* cu edem %ulmna! acut, :mismentele Ai tulbu!!ile
/i$uale sunt f!ec/ente Qn tim%ul c!i$el!, Dac &i%e!tensiunea
este %e!manent* este #!eu de desebit de &i%e!tensiunea
esen?ial sau mali#n,
3iagnosticul
4444 se ba$ea$ Qn s%ecial %e %!be de lab!at!, D$!ile de
cateclamine* Qn u!in Ai %lasm* dau inf!ma?ii %!e?iase cu %!i/i!e la
e"isten?a fec!mcitmului, Tn %!ectic cu!ent se msa!
cateclaminele Qn u!ina de 10 !e, ------Urina pentru anali+! este
str@m'! ca i pentru do+!rile *ormonale, timp de .4 de ore, ntr>
un )orcan care conine un (Eator 1acid sulfuric+ , Tnainte de anali$*
blna/ul t!ebuie a"i+at s! nu ia su)stane i medicamente
capa)ile s! modi(ce re+ultatele, ca de e"em%lu %!e%a!ate %e ba$ de
/anilie* 6et!aciclin* Acid acetilsalicilic, $@nd simptomele apar su)
form! de cri+e paroEistice, este posi)il ca n perioadele dintre
cri+e, "alorile catecolaminelor s! (e n limite normale. Nn
feocromocitom se g!sesc "alori mari ale adrenalinei n urina din
.4 de urin! > peste 58 ug 1normal G , >.8 ug2. $oncentra;ia
noradrenalinei dep !ete ,58 ug O.4 de ore 1normal G ,8 : 98m
ug2. Se mai biAnuiesAte s se d$e$e Qn u!in acidul /anil mandelic 4
%!dus metablic al cel! du cateclamine, :al!ile u!ina!e %este O
m#M10 & su#e!ea$ e"isten?a fec!mcitmului, .ent!u stabili!ea
dia#nsticului de fec!mitm se mai utili$ea$ se!ie de %!be,
Proba de blocare cu -entalamin6 :Reginitin6; se ba$ea$ %e
%!%!ietatea acestei substan?e
;I.ER6IROIDIA RE.REPIN6A se!ie de mdiIca!i clinice assciate cu
c!este!ea ni/elel! ci!culante ale ti!"inei si t!iidti!ninei
BOLILE GLANDEI 6IROIDE ;I.O6IROIDIA
De(citul *ormonilor tiroidieni poate afecta teoretic toate
functiile organismului.
GE"ista #!ade /a!iate de &i%ti!idism /a!iind de la &i%ti!idismul us!
'necunscut-adesea sunt subdia#nsticate+ %ana la mi"edemul
im%!esinant,
CCHipotiroidismul poate a"ea drept cau+a o afectiune la ni"elul
*ipo(+ei 1lipsa T'H>ului *ipo(+ar2 , cat si la ni"elul tiroidei.
G&U'- este o trasatura crt *ipotiroidismului, are drept cause 4
ti!idita ;as&imt
-deIcitul de id CCC -defecte #enetice ale en$imel! ti!idiene
CCCC-unele medicamente ca litiu*tiama$l* %!%iltiu!acil*
amida!na' dat!ita cntinutul c!escut de Id+, CCC -!e$istenta la
&!mni ti!idieni
CCC-biceiu!i alimenta!e din $nele cu deIcit endemic de id: cnsumul
de na%i* manica CCCCC - unele afectiuni inIlt!ati/e-ne%lasme,
23
&usa lipseste de o)icei cand *ipotiroidia este determinate de:
-CCCCdeIcitul de 6S; CCCCC -dist!u#e!ea ti!idei in md
c&i!u!#ical
CCCC-dist!u#e!ea ti!idei cu I=>= A)IODARONA
CCCCCC in d$e sca$ute %!babilitatea sa %!/ace &i%ti!idie este
mica*
CCCC -la %acientii ca!diaci cu sim%tme de &i%ti!idism se !ecmanda
adm ti!"inei-ca!e !emit sim%tmatl#ia
#L#M#T# D# DI-&O'TI$ - SE)NE SI
SI).6O)E
,. 6%#$O$#:>A%#$?#T:CCC-bseala CCCC-
leta!#ia
CCCsta!ea de slabiciune CCC-a!t!al#ii
CCCC-mial#ii
CCC-c!am%e muscula!e CCC-intle!anta la f!i# CCCC-
cnsti%atia
CCCC te#umente uscate CCC -cefalee
CCCC -men!a#ii
LA EXA)ENUL FIPIC: -semnele sunt disc!eteMabsente
-CCCun#&ii subti!i si f!iabile -mucase
%alide
-CCCsubtie!ea I!ului de %a! - inta!$ie!ea
RO6
-CCC%ala!e te#umenta!a
.. T-%DI?#: 6%I$I6L#L# 'IM6TOM# sunt:-/!bi!ea 4!a!a
ta!a#anata
-CCC- dis%a!itia sud!atiei CCC%ala!e
-CCC edeme %e!ife!ice
CCC&i%smie
CCC /cea !a#usita CCC-
&i%#eu$ie
-CCCc!am%e si du!e!i muscula!e -CCC c!este!e in
#!eutate
-CCCscade!ea acuitatii auditi/e -CCCdis%nee
-CCCamen!ee sau met!!a#ii -CCC%ate I
%!e$enta #alact!eea
EXA)ENUL FIPIC ARA6A: ---------inIlt!a!ea fetei si a %lea%el!
-CCCsubtie!ea s%!ancenel! in Jumatatea e"te!na CCC mac!#lsie
CCC-ca!tende!mie ti%ica CCC edeme
du!e
CCC !e/a!sate %leu!ale* %e!ica!dice* %e!itneale sau a!ticula!e
- CCCa!dime#alia 4c!dul mi"edemats:dat!at !e/a!satului %e!ica!dic
24
CCC -A: sca$uta -CCC6A sca$uta* n!mala sau 6Ad
c!escuta
CCC -;i%te!mia-este manifesta!e cnstanta CCCC -
Obe$itate
CCC -la %acientii cu &i%ti!idism indelun#at se desc%e!a &i%I$a
ma!ita %e seama &i%e!%la$iei celulel! sec!etante de 6S;
IN:ES6IGA6II DE LABORA6OR
------F60 este sca$ut ------la lim infe!ia!a a
n!malului
------6S;-ul :-c!escut-in &i%%a!ati!idismul %!ima!------C.H c!esute
------6S;-ul -sca$ut sau n!mal in insuI$cienta &i%I$a!a-----;i%-Na-
t!emie
------Clest!lul se!ic c!escut ----6!ansamina$e c!escute
------;i%#licemie ---------Anemie 'cu :E) n!mal sau c!escut+
-------Determinarea AT3 U -%# # ?-LU-%# DI-&O'TI$-
$OM6LI$-TII:
=, DE NA6URA CARDIACA: %t sa a%a!a c!na!%tia* IC
6ot sa (e precipitate si de o terapie energica de
su)stitutie *ormonala
. Au SUSCE.6IBILI6A6E CRESCU6A LA INFEC6II > )EGACOLONUL
0 .SI;OPE ORGANICE CU ILUPII .ARANOIDE-nebunia mi"edematasa
0 6ERA.IA CU ;OR)ONI 6IROIDIENI .OA6E .RECI.I6A O CRIPA
ADDISONIANA
3 CAUPA RARA DE S6ERILI6A6E-ca!e !as%unde la te!a%ia ti!idiana
8 Sa!cina la femei &i%ti!idiene se sldea$a cu A:OR6
< LARGIREA SEII 6URCES6I SI 6U)ORI SECRE6AN6E DE 6S;
9 OBNUBILAREA .ROFUNDA-in &i%ti!idismul se/e!* ca!e %ate %!#!ea
s%!e
O CO)A )IXEDE)A6OASA-c!t %!in:
CCC &i%te!mie se/e!a CCC -&i%/entilatie CCC &i%"ie
CCC-&i% Na-t!emie CCC-&i%e!ca%nie CCC&i%tensiune
-WM- cn/ulsii si alte semne neu!l#ice
-este %!eci%itata de
CCC- infectie subiacenta CCCe"%une!e la
f!i#
CCC -afectiuni ca!diace* !es%i!at!ii* ale SNC CCCcnsum de
d!#u!i
CC-este mai f!ec/enta la femei in /a!sta CCC-m!talitatea
este c!escuta
6-$I#TII MIF#D#M-TO'I -U O '#'I7ILIT-T# $%#'$UT- L- O6I-$##
'I
6OT D#$#D- $HI-% I $ODITIIL# -DMII'T%-%II UO% DOI# M#DII.
T%-T-M#T:
25
-. T#%-6I- '6#$IAI$-: LE:O6IROXINA ES6E )EDICA)EN6UL DE
ELEC6IE
Acest %!e%a!at este utili$at %e sca!a la!#a* este ieftin si bine d$at
=, La %acientii /a!stnici: 13-32mic!#M$i-=sa%t a%i se c!este d$a cu
13mic!#M$i la Ieca!e =-1 sa%t %ana se aJun#e la d$a de int!etine!e
de <3-=32mic!#M$i
Aceasta d$a se aJustea$a %ana la dis%a!itia sim%tmel!* in tim% ce 6S;-ul se
mentine n!mal
7. T#%-6I- D# IT%#TI#%#: d$ele sunt indi/iduali$ate %t abtine
efectul %tim -ceasta do+a se calculea+a in funtie de
disparitia simptomelor
Ni/elul 6S;-ului este util 4 daca este c!escut-su%!ad$a!ea ti!"inei
f, sca$ut-&i%e!ti!idism
In mmentul in ca!e %acientulU se simte f bine *CCd$a se mentine cst
Determinari repetate ale T'H>ului si tiroEinei serice nu sunt
necesare
>daca pacientul se simte )ine Astfel dete!mina!ea 6S;-ului se face
la =-1 ani,
)alabs!bitia ti!"inei %ate a%a!ea in- Sd! de intestine scu!t
CC -%ac!eatita CC-bli &e%atice CC-adm de suc!alfat* AlO;
$. $OM- MIF#D#M-TO-'-; Gurgenta medicala
---Le/ti!"ina sdica se adm I: initial 022mic!# a%i =22mic!#M$i
---Daca este sus%ecatataI I c!ticsu%!a!enala c! se adm ;id!c!ti$nul
initial =22m#* a%i 13-32m# la 9 !e M---------.acientul t!ebuie incal$it
numai in %atu!i
-----Se t!atea$a ene!#ic infectia ca!e a declansat cma
----:entilatia asistata este me!eu necesa!a
'ITU-TII $-D '# MODIAI$- DOI#L#:
-CCCC se c!esc la %acientii
CCCC -t!atati cu fenba!bital :CCC-#!a/ide
CCC -ca!e au t!ecut %e un !e#im alimenta! b#at in Ib!e
se scad la CCCCC /a!stnici
UTILII-%#- DOI#LO% #-D#$?-T#:
6ot determina: GGG-scade!e in #!eutate CCC >a!itmii ca!diace
GGGG >ste%!$a GGG slabiciune muscula!a CCC>an"ietate
6%O&O'TI$
Cu t! %!ecce* ata manifesta!ile clinice cat si functia mentala isi !e/ine
s%ectaculs
Daca t! este inte!!u%t /! a%a!ea !ecidi/ele
7O-L- 7-'#DOB : &%-?# CCCCEste cea mai f!ec/enta f!ma de
ti!et"ic$a, Se c!t %!in ma!i!ea difu$a a ti!idei* &i%e!functie ti!idiana si
e/identie!ea AC fata de dife!iti cm%nenti ai ti!idei, CCCC-este mai
f!ec/enta la femei
26
Debutea$a in Ju!ul /a!stei de 12-02 ani Se %ate ascial cu alte b
autimmune,
,. Este instita de bicei de ftalm%atie inIlt!ati/e G!a/es si mai
!a! dete!mina de!mi%atie inIlt!ati/e 'mi"edem %!etibial+ CCCC
.atl#ia blii im%lica f!ma!ea de autantic!%i ca!e se lea#a de
!ece%t!ii %t 6S; aKat %e mb celulel! ti!idiene CCCAfectiunea a!e
%!edis%$itie familia!la ';LA-B9 ;LA-DR>+
.. 7oala 7asedow > &ra"es: nu a!e t!atament de electie, Se
flsesc:
.RO.ANOLOLUL 4este t!atament s(m%tmatic* %ana la
!emite!ea sim%tmatl#iei, Ameli!ea$$a ta&ica!dia* t!em!ul* diaf!e$a
si an"ietatea
-este t! de electie in t! initial al c!i$ei ti!idiene
-Nu inKuentea$a sec!etia &!mnil! ti!idieni
-D$a !ecmandata este initial =2m# .O cu
c!este!ea %!#!esi/a a d$el! %ana la btine!ea unui !s%uns 'de bicei
12m#X0M$i+
,. -D#O-M# TOFI$# -UTOOM# -L# TI%OID#I:
.t I :CC-unice-B .LU)ER CCCC -multi%le 4#usa multindula!a t"ica
Aceste adename nu sunt instite de ftalm%atie sau de!mat%atie
inIlt!ati/e
Autantic!%ii li%sesc
1, TI%OIDIT- 'U7-$UT-: .!babil de etil#ie /ia!la,
Se c!t %!int!- ma!i!e mde!ata si sensibila a ti!idei, 'daca ti!ida nu este
sensibila-ti!idita silentiasa+, In e/lutia blii &i%e!ti!idismul este u!mat
de &i%ti!idism,
3. 'T%UM- O?-%II:
A%!"imati/ >L din c&istu!ile de!mide sau te!atamele /a!iene cntin
tesut ti!idian
4. HI6#%'#$%#TI- HI6OAII-%- D# T'H:
-----este dete!minata de tuma!e CCCCC!e%!e$inta cau$a !a!a de ;6
-Ni/elul de 6S; se!ic este c!escut sau n!mal in %!e$enta unei ade/a!ate
ti!et"ic$e,
------Oftalm%atia %ate sa li%seasca,------Adenmul se %ate %!e$enta sub
f!ma unei f!matiuni tumi!ale a%a!uta du%a t!atamentul &i%ti!idiei,
-Adenmul se %ate inde%a!ta %e cale c&i!u!#icala t!ansfenidala* ia!
tum!ile /luminase %t necesita !adite!a%ie,
-6!atamentul s(m%tmatic al &i%e!ti!idiei se face cu .!%anll,
----;i%e!%la$ia a%a!e %e R)N ca c!este!e in /lum a &i%I$ei* fa!a
e/identie!ea unui ademn de dim /a!iabile,
,. TI%OIDIT- H-'HIMOTO.
27
Afectiunea %ate sa a%a! t!an$it! %st%a!tum .ate cnstitui c cau$a
de &i%e!ti!idism tem%!a!,
1, )E6AS6APE SECRE6AN6E DE ;OR)ONI 6IROIDIENI >
A)IOADRONAD
CC-utili$ata in t! c! al a!itmiil! CCC-c!este ni/ de F6> si F60
B, SE)NE SI SI).6O)E:
Ne!/$itate CCCNeliniste CC
CCIntle!anta la caldu!a
6!ans%i!atii e"cessi/e CCCFati#abilitate C CCCSlabiciune
C!am%e muscula!e CCB!b!isme intestinale CCC .al%itaii
Scade!e in #!eutate CCDu!e!e an#inasa CC6ulbu!a!i ale
ciclului menst!ual
6ABLOUL CLINIC AL 6IREO6OXICOPEI:
.lafna!ea %!i/i!ii CCC Cli%it !a!
CCC6a&ica!die
Fib!ilatie at!iala CCC ;i%e!!eKe"ie CCC .iele
calda si umeda
6!em! In de !e%aus 'mai ales la ni/elul de#etel!+ --------
Ra! IC
Subtie!ea I!ului de %a! CCCCOste%!$a 'in
ti!et"ic$a c!nica+
Onicli$a CCC Cu tim%ul a%a!e in#!sa!ea si
tumeIe!ea de#etel! 'ac!%atia+
Oftalm%atia G!a/es: cu c&emsis* cnJuncti/ita si %!tu$ie
mde!ata a #lbil! cula!i* cand a%a!e inIlt!a!ea se/e!a a
m, #lbil! cula!i atunci a%a!e e"ftalmia si une!i
di%l%ie, In ca$u!i se/e!e este %sibila cm%!esia n, %tic,
Usca!ea c!neii es e"%lica %!in malcu$iei %lea%el!
)diIca!ile cula!e %t I uni- sau bicula!e
Es/e!itatea afecta!ii cula!e nu este c!elata cu
ti!et"ic$a
Unii blna/i cu B G!a/es sunt euti!idieni,
)i"edemul cutanat a%a!e la >L- te#umentul este
asemanat! cu caJa de %!tcala
I?#'TI&-TII D# L-7O%-TO%
28
-F6> SI F60 sunt c!escute
-Une!i F60 este n!mal si F6> este c!escut
-DE6ER)INAREA 6S;-ULUI ES6E )E6ODA DE ELEC6IE .6 DG
-6IREO6OXICOPEI,
- in #ene!al /al 6S; 4ului este c!escuta ------:S; este c!escut
-AC : ANA si anti dublucatena! sun! c!escute in B G!a/es 'da! si ede e"
in LES+
La %acientii la ca!e s-a stabilit d# de ti!eti"ic$a se !ecmanda efectua!ea
!adiidca%ta!ii si scinti!aIa ti!idiana,
----- =, O ca%ta!e c!escuta este c!et B G!a/es si ca$u!il! de #usa t"ica
nduala!a
---- 1, O ca%ta!e sca$uta se intalneste in ti!idita subacuta
-----R)N 4ul !bitel! este de electie %t dete!mina!ea #!d de afecta!e a
musc&il! e"t!inseci ai #lbil! cula!i-----C6 sau R)N se utili$ea$a %t d#
un! tum!i
$OM6LI$-TIIL# TI%#OTOFI$OI#I
FA cu !as%uns /ent!icula! diIcil de cnt!lat
;i%e!calcemia
----Oste%!$a -------Scade!ea libidului -----Im%tenta
-----;i%s%e!mie
Ginecmastie
T%-T-M#T In #ene!al * %acientii cu &i%e!ti!idism latent '6S; sca$ut
* F60 n!mal Si euti!idie+ nu necesit!a t!atament
-----6!atamentul se face in functie de etil#ie:
-----)EDICA)EN6E CU 6IOUREE-6IA)APOL SAU .RO.IL6IOURACIL- sunt
%!e%a!atele %!efe!ate la adultii tine!i sau la cei cu ti!et"ic$a mde!ata*
#usa cu dimensiuni mici sau ca!e !efu$a administ!at!ea de i$t%i
!adiacti/i
-/a!stnicii !as%und bine la ac t!atament
-sunt utile si in %!e#ati!e %!e%e!at!ie a %acientil! &i%e!ti!idieni
-nu dist!u# ti!ida si sunt assciate cu manifesta!i mai !eduse ale
&i%ti!idismului iat!#en
-e"ista !ata c!escuta de !ecidi/a a &i%e!ti!idismului '32L+ du%a =-1 ani de
la int!e!u%e!ea t!atamentului,
-la cei cu #usa de dimensiuni mici au cu &i%e!ti!idism mde!at !emisia
%ate sa Ie de mai lun#a du!ata
- cm%licatie #!a/a este a#!anulcit$a-ca!e f!ec/ent este !e/e!sibila
.acientii sunt sfatuiti sa int!e!u%a t!atamentul in ca$ul a%a!itiei unei an#ine
sau a unei b feb!ile* cel %utin %ana la btine!ea !e$ultatel!
&emleuc#!amei
este cnt!lat cu anti&istaminice fa!a a I necesa!a int!e!u%e!ea t! cu tiu!e
Un alt ef ad/e!s este a%a!itia &i%ti!idismului %!ima!
-alte efecte secunda!e: %!u!itul* de!matita ale!#ica* #!eata si dis%e%sia,
-.!u!itul mde!at
2-

SUBS6AN6E DE CON6RAS6 IODA6E:AC, IO.ANOIC '6ELE.AYUE+ SAU


I.ODA6UL SODIC 'ORAGRAFINGIAN+
CCCCCCD: 322)G"1MPI .O
-In B G!a/es se ince%e cu 6iama$l '%t a blca !#aniIca!ea idului+ si in
$iua u!mata!e se adau#a i%datul sau ac i%anic
-substantele de cnt!ast se !ecmanda in ca$u!ile se/e!e de ti!et"ic$a
-t!atamentul du!ea$a in #ene!al 9 luni* da! efectul sau a!e tendinta de a
diminua in tim%, -sunt de electie %t nu-nascutii cu ti!et"ic$a
CCCCIODUL RADIOAC6I:: I=>=
este metda de e"celenta %t dist!u#e!ea tesutului ti!idian, idul
dist!u#e celulele ca!e-l ca%tea$a,
C%ii nascuti din %a!inti t!atati cu I=>= se nasc cu anmalii cn#enitale
-nu se administ!ea$a femeil! insa!cinate,
C;IRURGIA 6IROIDIANA
-Ceste %!efe!ata in ca$ul #!a/idel! cu ti!et"ic$a-----incidente in tim%ul
inte!/entiei sunt: le$a!ea n la!in#eu !ecu!!ent* ceea ce dete!mina %a!ali$ia
c!$il! /cale
Ce"ista !iscul &i%%a!atit!idismului iat!#en* de aceea se /e!iIca Ca-mia
%st%e!at!
ODULII TI%OIDI#I 'OLIT-%I: este t!atat sim%tmatic cu %!%anll,
CCCC>t!atamentul de electie este c&i!u!#ical sau cu I=>=
CCCC>, &U'- TOFI$- MULTIODUL-%-; 6!atamentul s(m%tmatic se
face cu %!%anll* da!t ! de electie este cel cu I=>= si nu cel C&i!u#ical
'dea!ece bala afectea$a mai ales indi/i$ii iJn /a!sta+
CCC4. TI%OIDIT- 'U7-$UT-D t!at %tim se face cu %!%anll-
sim%tmatic* si cu I%datul sdic sau ac* i%anic in d$e de 322m# .OM$i*
ca!e c!ectea$a %!m%t ni/elele se!ice ale F60, 6i!idita subacuta se
!emite s%ntan in decu!sul cat!/a sa%tamani sau luni,
GUSA ENDE)ICA si CRE6INIS)UL
D#AIITI#: te!menul de #usa endemica se !efe!a la ma!i!ea de /lum a
#landei ti!ide* manifesta!e intalnita in anumite $ne #e#!aIce* inte!esand
=2L din %%ulatie '<0+, Gusa a%a!e cu %!edilectie in $nele de munte si de
deal,
$-%-$T#%I'TI$I #'#TIL-L#:
=, F!c/enta in !e#iunile cu alimentatie sa!aca in id
1, !ata c!escuta a &i%ti!idismului cn#enital si a c!etinismului
>, une!i #usile %t atin#e dimensiuni im%!esinante
0, maJ!itatea adultil! cu #usa sunt euti!idieni
3.
3, au un anumit #!d de afecta!e cniti/a si a au$ului, 'IY acest!
%e!snae este in medie cu => %ct sub cel aste%tat+
8, desi deIcitul de Id este ceamai f!/ cau$a a #usei endemice* anumite
alimente 'meiul* %!umbul* manica+ si unele %luante din a%a %t
dete!mina sau a#!a/a #usa
GGGGG#TIO6-TO&#I#2 fact!ul dete!minat in cnstitui!ea #usii este
ca!enta de id, ;i%e!t!Ia #landei ti!ide mai este fa/!i$ata si de fact!i
alimenta!i #us#eni - /a!$a* cn%ida* na%i - de subalimentatie* in s%ecial
de ca!enta %!teica si de calitatea %!asta a a%ei,
-----.ent!u dife!itele f!me de #usa* St, ), )ilcu a %!%us te!menul de
dist!Ie endemica ti!e%ata - denumita %!escu!tat DE6 - si le-a clasiIcat in
t!ei #!ade sau f!me clinice:
----- in DE6 de gradul ' sunt cu%!inse #usile sim%le* ca!e nu sunt instite de
fenmene de cm%!esiune si nici de tulbu!a!i endc!ineD
------ in DE6 de gradul '' int!a #usile din de!e#la!i endc!ine 'f!ma
endc!in%ata+* ca de e"em%lu #usa cu mi"edem sau #usa &i-%ti!idi$ataD
----- in DE6 de gradul ''' 'f!ma neu!%ata+ %!edmina le$iunile sistemului
ne!/s cent!al, Aici sunt cu%!inse f!mele cu deIcit mintal se/e!* cu
tulbu!a!i neu!l#ice si cu sufe!inte ale !#anel!, C!etinismul* iditia
mi"edematasa* e%ile%sia* su!ditatea* su!d-mutitatea si tulbu!a!ile de c!es-
te!e 'nanism+ fac %a!te din aceasta cate#!ie,
CCC$%#TII'MUL #D#MI$ %!e$inta un inte!es desebit* dat!ita
se/e!itatii afectiunii, Este sta!e m!bida cn#enitala si familiala si se
dat!ea$a li%sei de &!mni ti!idieni in tim%ul /ietii fetale, La c!etini* #usa
nu este bli#at!ie, C!etinismul se ca!acte!i$ea$a %!in inta!$ie!e in
de$/lta!ea !#anismului si* mai ales* %!in li%sa de de$/lta!e mintala*
su!ditate sau su!d-mutitate, 0ratament2 proflaxia detine %!imul lc in lu%ta
im%t!i/a #usii endemice si a c!etinismului, La ni in ta!a a e"istat* inca din
=O0O* !etea endc!inl#ica* ca!e a studiat si a cmbatut #usa endemica,
in %!e$ent* incidenta sa a sca$ut mult dat!ita masu!il! !#ani$at!ice
int!e%!inse, Cel mai eIcace miJlc de %!Ila"ie idata il cnstituie
administ!a!ea de sa!e idata in $nele endemice, Idul mai %ate I dat sub
f!ma de tablete idate cntinand = m# idu!a de %tasiu, Alatu!i de
%!Ila"ie idata* un !l im%!tant il detine ameli!a!ea cnditiil! de /iata in
$nele cu fca!e endemice,
#L#M#T# D# DI-&O'TI$ CCCSE)NE SI SI).6O)E:
-Gusa endemica a!e as%ect multindula! sau %ate atin#e dimensiuni
im%!esinante
-unii %acienti cu #usa de/in -&i%e!ti!idieni-mai ales la cei ca!!a li s-a
su%limentat
a%!tul de id- sau *ipotiroidieni
31
IN:ES6IGA6II DE LABORA6OR:
6IROXINA-F60 este N
6S;-ul se!ic este N sau us! C!escutCCCC6S;-ul scade in %!e$enta unei
&i%e!ti!idii
Raadica%ta!ea ti!idiana este- de bicei c!escuta----- n!mala-daca a%!tul
de id este c!
Ac anti-ti!ideni-n!mali
6IREOGLOBULINA F6>- este adesea c!escuta
6%OAIL-FI#:
CCCC IODAREA SARII: %!in adau#a!ea de 3-12m# de HI la Ieca!e H# de
sa!e,
-----acesasta masu!a a eliminat t&e!etic* #usa endemica si c!etinismul,
-C---din %acate unele ta!i au %!#!ame nec!es%un$ata!e de
su%limenta!e a idului
Necesa!ul de id este de 4minim 32 mic!#!ama -%tim =32->22mic!# Initie!ea
su%limenta!ii cu id in a!iile #e#!aIce afectate* dete!mina in %!imul an de la adm
c!este!e a f!ec/entei &i%e!ti!idismului* u!mata a%i de scade!ea accentuate a #usei
t"ice multindula!e si a b, G!a/es,
T%-T-M#Tul $%#TII'MULui #D#MI$:
In !e#iunile endemice su%limenta!ea cu id %!e/ine cu success #usa
dat!ata deIcitului de id si c!etinismul,* da! este mai %utin eZcient in t!
#usel! f!mate
De cele mei multe !i tenteti/ele de t!atament a #usei dete!mnina
ti!et"ic$a
6ablete idate cntinand = m# idu!a de %tasiu,
6i!idectmia-!e$l/a %b estetica si cm%!esi/a dete!minate de #usa
Da! e"ista !ata c!escuta de !ecidi/a a #usei du%a ti!idectmia %a!tiala,
CANCERUL 6IROIDIAN
Gene!alitati
Cance!ul ti!idian este tuma!e mali#na a #landei ti!ide, Femeile sufe!a
de cance! ti!idian de 3-< !i mai des decat ba!batiiCCCCEtil#ia
cance!ului nu este cunscuta, Se bse!/a ca in 92-O2L din ca$u!i acesta se
de$/lta in u!ma unei #usi,.!cesele inKamat!ii c!nice de la ni/elul
#landei ti!ide* ami#dalel!* !adite!a%ia* de asemenea* %t %!/ca
de$/lta!ea cance!ului ti!idian,
Nu t!ebuie e"clusa nici inKuenta ti!et!%inei asu%!a c!este!ii %!#!esi/e a
tum!ii )ORFO.AOLOGIE Cance!ul ti!idian se clasiIca in:
$ancer tiroidian diferentiat: papilar si follicular GGGG$ancer
tiroidian medular $ancer tiroidian nediferentiat 1anapla+ic2
32
GGGGAorme rare: sarcom, limfom, etc. CCCCCCel mai des se
intalneste cancerul tiroidian papilar, )ac!sc%ic* tuma!ea se %!e$inta
ca masa de cula!e !$-#albuie sau ma!nie, ;istl#ic* se ca!acte!i$ea$a
%!in %!e$enta un! %!life!a!i sub f!ma de t!a/ee cnJuncti/e in inte!i!ul
fliculil!, GGGGUneori, tumoarea in"adea+a capsula si tesuturile
in"ecinate, Cance!ul ti!idian %a%ila! se intalneste la %e!sanele tine!e* cu
/a!sta %ana in 02 ani, A!e e/lutie lenta si da f!ec/ent metasta$e la
#an#linii limfatici !e#inali* %lamani* mai !a! la ase si c!eie!,
CCCCC$arcinomul tiroidian folicular se intalneste in 13L dint!e tate
ca$u!ile de f!matiuni mali#ne ale #landei ti!ide, A%a!e mai f!ec/ent la
%e!sanele in /a!sta, CCCC)ic!sc%ic* cance!ul a!e st!uctu!a flicula!a,
Ca/itatea fliculului este alcatuita din celule cu st!uctu!a dife!ita 'cubice*
/ale* tu!tite* %li#nale+, Cntinutul de clid este nesemniIcati/
CCCCCance!ul ti!idian flicula! metasta$ea$a %e cale &emat#ena la
ase, .e cale limfatica* tuma!ea metasta$ea$a la tesutul ti!idian sanats
si la #an#linii limfatici, CCCC$ancerul medular
!e%!e$inta =2L din ca$u!ile de tum!i ti!idiene si se ca!acte!i$ea$a %!int!-
e/lutie !elati/ blanda, 6uma!ea a!e cnsistenta blanda, )etasta$ea$a
limfatic 'la #an#linii ce!/icali si mediastinali+* Icat* %lamani* ase,
CCCCCCCC$ancerul nediferentiat este alcatuit din dife!ite ti%u!i de
celule* cu ana%la$ie* fca!e de nec!$a* &em!a#ii, Re%!e$inta =2L dint!e
tum!ile #landei ti!ide, CCCCC6uma!ea se ca!acte!i$ea$a %!in c!este!e
!a%ida si #!ad inalt de mali#nitate* Iind mai f!ec/enta la /a!stnici, Este
!adi!e$istenta* cu !ecidi/e !a%ide %st%e!at!ii, 6abul clinic al
cance!ului ti!idian* initial* este mdest, Se bse!/a da! indu!atie lcala
a #landei ti!ide* mai f!ec/ent %e sin#u!a %a!te,
CCCCCDaca cance!ul se de$/lta in u!ma unei #usi* atunci %e lan#a
manifesta!ile acesteia se bse!/a c!este!ea !a%ida a tum!ii* indu!atia sa*
limita!ea mbilitatii* in/ada!ea !#anel! in/ecinate: t!a&ee* la!in#e* esfa#*
musc&i* %ac&etul /asculne!/s al #atului, CCCCCAcesta duce
la sc&imba!ea /cii* disfa#ie* sta$a /enasa,
CCCCance!ul ti!idian la c%ii a%a!e* de bicei* du%a i!adie!ea $nei
#atului, E/luea$a lent, CCCCCance!ul ti!idian metasta$ea$a in #an#linii
limfatici* %lamani* ase* Icat* !inic&i* %leu!a* c!eie!* mai !a! in %e!ica!d,
CCC )etasta$a!ea %e cale &emat#ena a!e lc la ase si %lamani, De
bicei* sunt afectate asele c!aniului* ba$inului* clanei /e!teb!ale* ste!nul*
castele* sca%ula, CC)etasta$ele la %lamani se manifesta %!in
tuse* dis%nee* c!este!ea tem%e!atu!ii c!%!ale, CCCCCCF!mele i$late
ale cance!ului ti!idian au Ieca!e t!asatu!i s%eciIce, Cance!ul %a%ila! se
intalneste cu %!ecade!e la femei, De !e#ula* tuma!ea nu a!e dimensiuni
ma!i* este !tunda* male* da tim%u!iu metasta$e* %!e$inta un ni/el sca$ut
de mali#nitate si c!este lent, 6ablul clinic al cance!ului flicula! este
asemanat!, Alte f!me ale cance!ului ti!idian se intalnesc !elati/ !a!,
'tadiali+are
33
CCCCCIn e/lutia clinica a cance!ului ti!idian se intalnesc 0 stadii,-------In
stadiul I* tuma!ea se lcali$ea$a int!- sin#u!a %a!te a #landei ti!ide* nu
mdiIca f!ma #landei si nu da metasta$e,
In stadiul II* se sc&imba cnI#u!atia #landei, .e %a!tea afectata se u!ma!esc
metasta$ele, CCCCIn stadiul III* tuma!ea in/adea$a ca%sula si tesutu!ile
in/ecinate, )bilitatea #landei este limitata* da metasta$e bilate!ale la
#an#linii limfatici !e#inali, -------Stadiul I: se
ca!acte!i$ea$a %!in inIlt!atia tum!ii in tesutu!ile si !#anele in/ecinate*
este I"a, 6uma!ea da metasta$e in a%!%ie!e si la distanta,
ClasiIca!ea inte!natinala a ne%la$iil! tine cnt de !as%andi!ea tum!ii '6
- [tum![+* afecta!ea #an#linil! limfatici !e#inali 'N - [ndes[+* si %!e$enta
sau absenta metasta$el! la distanta ') - [metastasis[+
: CCCCCStadiul I C 6=* N2* )2 CCCCC Stadiul II C 61-0* N2*
)2C CCCC Stadiul III C 62-0* N=* )2
CCCCC Stadiul I: C 62-0* N=* )=
----- ----62 - tuma!ea este nee/identiata-------------------------
----------6= - tuma!ea este %!e$enta in #!simea #landei* este mai mica de =
cm* def!ma!ea sau de%lasa!ea #landei nu se bse!/a
---------- 61 - tuma!ea este mai ma!e de = cm* da! mai mica de 0 cm*
%!/aca def!ma!ea #landei ------------ 6> - tuma!ea a!e dimensiuni
mai ma!i de 0 cm* iese in afa!a #landei* afectea$a mbilitatea sa
------------------ 60 - %!inde!ea ca%sulei ti!idiene indife!ent de %$itia si
dimensiunile tum!ii CCCCCN2 - absenta #an#linil! limfatici cu
metasta$a* #an#linii limfatici de la ni/elul #atului nu sunt %al%abili
-------------------N= - #an#lini limfatici cu metasta$a CCCC)2 -
absenta metasta$el! la distanta CCCC
CCC)= - %!e$enta metasta$el! la distant
Dia#nstic >>>Dia#nsticul cance!ului ti!idian se ba$ea$a atat %e
e"amina!ea I$ica a %acientului* cat si %e metdele su%limenta!e de
in/esti#atie ----
6este se!l#ice, In unele ca$u!i se bse!/a sc&imba!i la ni/elul san#elui
%e!ife!ic 'leuccit$a+, --------Scinti#!aIa #landei ti!ide cu
id !adiacti/ dete!mina si dife!entia$a ndulii ti!idieni, .!in aceiasi metda
se dete!mina si %!e$enta metasta$el!, -----Radil#ic* in stadiile ta!die/e
ale blii se desc%e!a metasta$ele de la ni/elul %lamanil!* asel!* t!a&eei
sau esfa#uluiCC.!in ult!asn#!aIe se dete!mina ma!imea #landei ti!ide,
CCCCu aJut!ul tm#!aIei se identiIca lcali$a!ea metasta$el!* %$itia
ect%ica a tum!ii,
TratamentUL Cance!ulUI ti!idian CCCC6!atamentul
cance!ului ti!idian se ba$ea$a* in %!inci%al* %e inte!/entie c&i!u!#icala*
34
u!mata de !adite!a%ie,
CCCCCCIn stadiile inci%iente* in absenta metasta$el! de la ni/elul
#an#linil! limfatici* t!atamentul se !e$uma da! la %e!atie, G!adul de
inte!/entie c&i!u!#icala de%inde de f!ma tum!ii si de stadiul %!cesului,
CCCCCIn stadiile tim%u!ii* t!atamentul se limitea$a la enuclee!ea tum!ii si
!e$ectia unei %a!ti a #landei CCCCCCIn ca$ul in/ada!ii tesutu!il!
in/ecinate* tuma!ea se inde%a!tea$a in limita tesutu!il! sanatase
CCCCC Daca tuma!ea a metasta$at la ni/elul #an#linil! limfatici
!e#inali* se efectuea$a ti!idectmie ttala cu indea!ta!ea #an#linil!
limfatici !e#inali,
CCCCCIn ca$ul cance!ului ti!idian in%e!abil* metda de ba$a a
t!atamentului este !adite!a%ia e"te!na, Se %ate face in ascie!e cu
!adiidte!a%ie,C CCCCC De asemenea* se
!ecmanda t!atamentul medicaments ca!e include administ!a!ea de
&!mni ti!idieni, Acesta a!e ca sc% substitutia &!mnala si scade!ea
!iscului !ecidi/ei tum!ale
------Monitori+area pacientului tratat pentru cancer tiroidian
GGGGGG A!e ca biecti/e desc%e!i!ea %!ecce a metasta$el! si
asi#u!a!ea ec&ilib!ului metablic functinal ti!idian,
CCCCCCC In %!imii 1-> ani se efectuea$a un cnt!l clinic !i#u!s* ce
include d$aJul se!ic al ti!#lbulinei* !adi#!aIi sase tintite* ec#!aIi si
scinti#!aIe c!%!ala cu id !adiacti/, Este necesa!a e/ita!ea !ica!ei
su%!ainca!ca!i idate ante!ia!e
CCCCCDu!ata de su%!a/ietui!e cincide adesea cu cea bil#ica in ca$ul
cance!ului ti!idian dife!entiat CCCCCCRecidi/ele tum!ale %t su!/eni
!icand* c&ia! du%a 1-> decenii -titudinea terapeutica in ca+ul
recidi"ei tumorale GGGG 6!atamentul !ecidi/ei cnsta in
inte!/entie c&i!u!#icala 'du%a ca$* %aleati/a sau cu!ati/a+* si administ!a!ea
te!a%eutica de id !adiacti/ C
CCCCC Se efectuea$a !adite!a%ie e"te!na in ca$ul metasta$el! sase si
c&imite!a%ie in ca$ul metasta$el! !a%id e/luti/e si neca%tante
'd"!ubicina WM- cis%latin+,
CCCCCRata de su%!a/ietui!e du%a t!atamentul metasta$el!: 3 ani '30L+*
=2 ani '><L+* =3 ani '1OL+,
BOLILE GLANDELO.ARA6IROIDE ;I.O.ARA6IROIDIA
GGGGG$au+a cea mai o)isnuita a *ipoparatiroidismului
cnstituie le$a!ea sau inde%a!ta!ea c&i!u#icala a #landel! %a!ati!ide in
cu!sul unei %e!atii %e ti!ida,
CCCCCC)ai !a!* afectiunea se dat!ea$a dist!u#e!ii #landel! %!in
&em!a#ie* infectie sau i!adie!ea ti!idei cu !a$e Rnt#en sau cu id
!adiacti/,
CCCCUne!i cau$a &i%%a!ati!idismului nu %ate I #asita,
35
CCCCC In tate ca$u!ile* indife!ent de natu!a insuIcientei %a!ati!idiene*
scade!ea sec!etiei de %a!at&!mn mics!ea$a cncent!atia calciului in
san#e, Aceasta duce la c!este!ea e"citabilitatii sistemului ne!/s cent!al*
fa/!i$and astfel a%a!itia c!i$el! de tetanie, GGGGInstala!ea
&i%%a!ati!idismului %stc&i!u!#ical %ate I e"%licata %!in !educe!ea
I$il#ica* t!an$it!ie si mde!ata a calciului* ca!e a%a!e in md bisnuit in
%!imele 10 !e %st%e!at! sau c&ia! !einta!ce!ea masi/a a inil! de
calciu si fsf! in s '5famea de calciul+ si* in sfa!sit* efectul di!ect %!in
ablatia #landel! %a!ati!ide
$linica, diagnostic
Dia#nsticul se ba$ea$a %e buna anamne+a, atenta anali$a clinica si
%e %!e$enta cicat!icii ce!/icale,In &i%%a!ati!idismul cult* sim%tmatl#ia
este #!adata* inte!mitenta si de intensitate /a!iabila* cm%licatia t!ebuind
sus%ectata !i de cate !i %st%e!at! a%a! c!am%e* %a!este$ii ale
e"t!emitatil! sau ce!/ic-faciale* astenie* %al%itatii etc,
Obiecti/ %t I cnstatate semnele clasice
=,$*wostecJ 'inIdel+-la %e!cutia n facial a%a!e cnt!acti c!t a m mimicii*
1, Trousseau 'ca!acte!istic+-la e"e!cita!ea unei %!esiuni cu manseta
tensinet!ului * in !e#iunea su%e!ia!a a b!atului a%a!e cnt!actia c!t a
mainii*
>, ca si %!in %!e$enta 5mainii de mams\[,
------Se mai desc!iu le+iuni cutanate si ale fanerelor '%iele uscata*
subti!e* un#&ii at!Ice si f!iabile* %a! cu I!ul subti!e+* mdiIca!i denta!e
'%ie!de!ea luciului* e!$iuni* st!iu!i t!ans/e!sale* ca!ii multi%le+* fenmene
de ti% Ra(naud, Cata!acta %ate I* une!i* unica manifesta!e,
;i%%a!ati!idismul acut ascia$a sim%tme ti%ice de tetanie:
,.spasm carpo>pedal* in ca!e de#etele si mana sunt Kectate in tim%
ce catele si memb!ele infe!ia!e sunt la e"tensie* %a!este$ii ale
e"t!emitatil!*
.. spasm laringian 'me!#and %ana la asI"ie letala+*
3. s%asm b!nsic*
4. ftfbie* di$a!t!ie* tulbu!a!i ca!diace* %liu!ie etc,
5. I!iilitatea neu!-muscula!a %ate afecta %e!etele abdminal simuland
clicii bilia!e sau intestinale, Catedata se adau#a fenmene ne!/ase -
cefalee* atacu!i e%i-le%tide 8 , Oca$inal tetania se ascia$a cu
&i%e!/entilatie si alcal$a !es%i!at!ie
Aormele fulminante sunt e"ce%tinale, Blna/ii %!e$inta cn/ulsii
#ene!ali$ate* &i%e!te!mie* adina-mie* deli! sau %!st!atie* decesul su!/enind
in 10-09 !e* in %Ida !ica!! masu!i te!a%eutice,
Realitatea hipofunctiei paratiroidiene este confirmata prin investigatii paraclinice.
Sindromul umoral asociaza hipocalcemia cu hiper-fosfatemia (peste 5 mg/100 ml) si
hipercalciurie.
36
GGGGG$alcemia ramane doar un indice orientati", deoarece i+olata
nu permite cu certitudine a(rmarea diagnosticului de
*ipoparatiroidism,
CCCCCCAlte in/esti#atii utile sunt scade!ea indicelui de e"c!etie a
fsfatil!* %!ba &i%calcemiei %!/cate cu ED6A* la ca!e !e/eni!ea la l!i
ba$ale a calcemiei se %!duce cu inta!$ie!e fata de indi/i$ii n!mali,
CCCCCCD$a!ea .6; este necncludenta,
CCCCCCE"%l!a!ea elect!ica indica %e elect!mi#!ama accidente
!e%etiti/e si ana!&ice* %e ECG a%a!e %!elun#i!e a inte!lului Y6 in tim% ce
%e EEG se desc!iu unde lente* i$late sau in se!ie* ia! in tim%ul atacu!il!
tetanice se ntea$a %tentiale s%astice cu lcali$a!e ci!cumsc!isa,
CCCCC)diIca!il! !adil#ice* incnstante si nes%eciIce* se
ca!acte!i$ea$a %!in calciIe!i ale tesutu!il! mi !eali$and asa-$isa bala
Fa&!,
CCCCCTratamentul pre"enti" se !efe!a la se!ie de %!ecautii ca!e
t!ebuie luate in cu!sul %e!atiil! %e ti!ida si %a!ati!ide, in tim%ul c!i$el!
se /! da blna/ului sedati/e si t!anc&ili$ante,
Scade!ea calciului in san#e se cmbate cu sa!u!i de calciu '#lucnat*
cl!u!a sau lactat de calciu+* administ!ate in inJectii i,m,* i,/, sau %e! !al, O
atentie desebita t!ebuie ac!data in tim%ul efectua!ii inJectiil! i,/, de
cl!u!a de calciu,
Daca substanta iese afa!a din /ena* %!duce du!e!i ma!i si nec!$a
tesutu!il!, Este bli#at!iu ca administ!a!ea de calciu sa Ie asciata cu
/itamina D** in d$e de 822 222 -= 122 222 u de = - > !i %e sa%tamana,
Se mai utili$ea$a %!e%a!atul A,6, =2 sau 6ac&(stin* ca!e este un
&i%e!calcemiant mai %ute!nic decat /itamina D
1
, in tetania acuta* blna/ul
t!ebuie scs !a%id din c!i$a* cu inJectii i,/, de cl!u!a sau #lucnat de calciu
si cu sedati/e,
Asistentele medicale* in cm%!tamentul l! fata de blna/* t!ebuie sa tina
seama de fa%tul ca &i%%a!ati!idienii au un sistem ne!/s de!e#lat:
bsesc us!* sunt an"isi si i!itabili si de aceea t!ebuie sa li se fe!e
cnditii de liniste si !e%aus,
Este bine sa e/ite mese!iile ca!e i-a! su%une un! ef!tu!i ma!i* I$ice si
intelectuale,
Tratam tetaniilor paratireopri"e
CCCCCCObiecti/ul maJ! al te!a%euticii &i%%a!ati!idismului %st%e!at!
cnsta in !esili!ea &mesta-$iei calcice cat mai a%!a%e de %a!amet!ii
n!mali, De asemenea se !educe ni/elului fsf!ului se!ic
,In f!mele #!a/e %stc&i!u!#icale* t!atamentul initial cnsta in
administ!a!ea de sa!u!i de calciu 'cl!u!a* #lucnat sau acetat+* !e%etata la
ne/ie %ana la ec&ilib!a!ea cncent!atiei san#/ine si dis%a!itia
manifesta!il! tetanice acute
,CCCCC ;i%ma#ne$iemia asciata in unele ca$u!i necesita administ!a!ea
de sulfat de ma#ne$iu,
37
CCCCCSe !ecmanda* de asemenea* c!ecta!ea !ica!ei alcal$e
!es%i!at!ii sau metablice ce"istente,In &i%%a!ati!idismul c!nic cult
sau clinic manifest
Ec&ilib!ul calcic %ate I mentinut cu aJut!ul unei diete b#ate in calciu si
sa!aca in fsf! si administ!a!ea de di/e!se %!e%a!ate calcice %e! s,In
f!mele se/e!e de insuIcienta calcemica masu!ile de mai sus se
su%limentea$a cu administ!a!ea in d$e adec/ate de ste!li 'Calcife!l si
A6=2* de!it de e!#ste!l+,
38