Studiu Impact RAZIM SINOE

ADMINISTRAIA REZERVAIEI BIOSFEREI DELTA DUNRII
Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

~ Lucrri pentru munt!ire" c#n$i!ii%#r &i$r#%#'ice n (#n" Sin#e ) I*tri" ) Nunt"+i ~
S.C. IMPULS 2000 S.R.L. Expert evaluator/ auditor principal de mediu
1. INFORMAII GENERALE
1.1 Titularul proiectului
AMINISTRAIA RE!ER"AIEI #IOSFEREI ELTA UN$RII
1.2. Autorul ate%tat al %tu&iului &e e'aluare a i(pactului a%upra
(e&iului )i al raportului la ace%t %tu&iu
S.C. IMPULS 2000 S.R.L. Co*%ta*+a
A&re%a, mun. Constana, str. Pescarilor, nr. 22, bl. MZ 10
Tel.-Fa.., 021 ! !!"# 0"1 2! "$!/%
1./. e*u(irea )i a(pla%a(e*tul proiectului
e*u(irea proiectului, 0Lucrri pentru mbuntirea condiiilor
hidrologice n zona Sinoe Istria Nuntai
A(pla%a(e*t, Compleul lacustru !azim Sinoe
Complexul lacustru &a'im (inoe este delimitat ast)el*
pe laturile &e N )i " de c+tre ,orstul dobro-ean#
pe latura &e E de 'ona .unav+ .ranov#
pe latura &e SE de Marea /ea-r+, de la Periteasca la -rindul
C,ituc.
2
1.1. E'olu+ia 2o*ei %tu&iate
1.1.1. I%toricul 2o*ei
Co(ple.ul lacu%tru Ra2i( 3 Si*oe este cea mai mare 0ntindere lacustr+,
at1t de pe litoralul rom1nesc al M+rii /e-re, c1t 2i din 0ntrea-a ar+, av1nd o
supra)a+ de peste $00 3m
2
. 4re o )orm+ lobat+, din cau'a unor intr1nduri masive
ale uscatului, care separ+ -ol)uri lar-i. 5+rmul sau nordic 2i vestic este
repre'entat prin vec,ea )ale'+ marin+, 0ntrerupt+ pe alocuri de v+i 2i depresiuni
0n care p+trund, sub )orm+ de -ol)uri, o serie de lacuri mar-inale* Calica, 6alcica,
4-i-,iol, 7abada- 8cel mai important9.
Foto 1 Pla4a (ariti(5 la E&i67iol
Pe lacul 7abada- se -re)ea'+ c1teva )oste sau 0nc+ existente lacuri mai mici*
(+r+tura 80n pre'ent )+r+ ap+9, Cotului, Zebil 80nml+2tinit9, :auc 2i :oprac,ioi,
acestea dou+ din urm+ situate la v+rsarea 0n 7abada- a p1raielor :elia 2i,
respectiv, :aia.
"
4v1nd 0n vedere particularit+ile mor)o ,idro-ra)ice care au dus la
)ormarea complexului lacustru, 0n evoluia acestuia se deosebesc dou+ etape
principale*
etapa prelacustr+#
etapa lacustr+.
;n et"p" pre%"cu*tr au predominat procesele mor)olo-ice, mani)estate
printr<o alternan+ a perioadelor de ad1ncire cu perioade de colmatare, diri=ate de
oscilaiile nivelului de ba'+ repre'entat de Marea /ea-r+. >dat+ produs+
invadarea uscatului de c+tre apele m+rii 2i trans)ormarea 0n -ol)uri a terenurilor
=oase 2i a -urilor de v+i, +rmurile nou create au intrat sub aciunea procesului de
abra'iune.
.rept re'ultat, a 0nceput l+r-irea treptat+ a -ol)urilor. ;n ca'ul complexului
lacustru &a'im (inoe, retra-erea +rmurilor s<a produs pe un )ront aproximativ
paralel cu litoralul m+rii, l+r-irea depresiunilor respective )+c1ndu<se c+tre
interiorul uscatului. ;n ca'ul special al complexului lacustru &a'im (inoe,
procesul a )ost diri=at indirect 2i de po'iia liniilor principale de relie), 0n -eneral
perpendiculare pe linia litoralului, re'ult1nd o succesiune de promontorii 2i
-ol)uri. ?i depunerea sedimentelor pe )undul actualelor lacuri litorale a 0nceput
din )a'a 0n care ele )uncionau ca -ol)uri marine. 4ceste prime sedimente sunt
repre'entate printr<un complex pr+)os ar-ilos, de culoare cenu2ie, cu
numeroase resturi de coc,ilii ale vieuitoarelor marine. 4v1nd 0n vedere
ad1ncimea di)erit+ la care s<a 0nt1lnit, 0n )ora=ele executate, roca de ba'+,
-rosimea acestor prime depuneri varia'+ de la un lac la altul.
.atorit+ 0nclin+rii -enerale c+tre mare a )undului )ostelor -ol)uri, depunerile
marine )ormate 0n aceast+ )a'+ se subia'+ pe m+sura avans+rii 0n interiorul

uscatului, precum 2i dinspre centru spre mar-ini. .e<a lun-ul +rmurilor se depun
materiale re'ultate din abra'iune 2i cele antrenate prin 2iroire, de pe versani, din
care cau'+ depo'itul cenu2iu alternea'+ aici cu lentile de ar-il+ -+lbuie 2i cu
particule mai -rosiere, provenite din roca de ba'+ care alc+tuie2te +rmul.
@ntrarea 0n et"p" %"cu*tr, care 0ncepe odat+ cu limitarea le-+turii cu marea,
este marcat+ prin pre'ena unor depuneri masive de resturi ale )aunei marine care
n<a putut supravieui condiiilor de mediu nou create.
;n )uncie de di)erenierea surselor de alimentare cu ap+, de meninerea sau
0ntreruperea total+ a le-+turii cu marea 2i de particularit+ile bilanului ,idric al
)iec+rui lac 0n parte, 0n masa de ap+ 0ncep o serie de trans)orm+ri ,idroc,imice,
implicit biolo-ice. 4ceste trans)orm+ri devin treptat predominante 0n dauna celor
-enerate de procesele mor)olo-ice. .e asemenea, raportul de )ore dintre sursele
de materiale care contribuie la colmatarea cuvetelor lacustre se modi)ic+ 0n
)avoarea celor de ori-ine continental+
,
.
;nainte de anul 1AB0, complexul lacustru )unciona 0n re-im ,idrolo-ic
natural, lacul &a'im prelu1nd o parte din debite la viituri pe braul (). C,eor-,e,
cu debu2are liber+ 0n lacul (inoe 2i 0n mare 0n 'ona Cura Portiei, 2i prin lacul
(inoe, prin periboinele libere din cordonul litoral, cu o circulaie -eneral+
dinspre nord spre sud.
Cordonul litoral a)erent complexului lacustru &a'im (inoe, care se 0ntinde
de la Periteasca p1n+ la Cura 7u,a'ului 86adu9, pre'int+ 'one instabile, care se
rupeau la )urtuni puternice 0n dreptul lacurilor Pa,ane &anec, la Cura Portiei 2i
pe 0ntrea-a 'on+ 0ntre Cura Portiei 2i Crindul C,ituc. 4ceste rupturi )+ceau
1
"riadna #reier $Lacurile de pe litoralul rom%nesc al &rii Negre Studiu hidrogeogra'ic( #ucureti( )*+,
!
posibil+ intrarea apei de mare 0n lacuri sub aciunea v1nturilor de est 2i la nivele
in)erioare ale apei 0n lacuri )a+ de nivelul m+rii.
4st)el, salinitatea apei din complexul de lacuri avea o variaie cu caracter
se'onier, )iind determinat+ de aportul de ap+ s+rat+ care intra din mare 2i aportul
de ap+ dulce care intra din .un+re prin canale, 2i o cre2tere a salinit+ii de la nord
spre sud, lacul (inoe )iind preponderant o la-un+ salmastr+.
Complexul lacustru &a'im (inoe a )ost supus 0n perioada anilor 1AB1<
1AB, 2i ulterior, unor amena=+ri complexe ,idrote,nice pentru alimentarea cu
ap+ din lacul &a'im a sistemelor de iri-aii din nordul .obro-ei. ;n urma
execut+rii acestor lucr+ri, s<a reali'at acumularea 2i evacuarea controlat+ spre
mare a apei din complexul de lacuri (inoe. 4cest )apt a condus la o reducere a
salinit+ii apei din lacul (inoe.
1.1.2. reptul actual &e proprietate
Complexul lacustru &a'im (inoe )ace parte, al+turi de .un+rea maritim+,
lunca inundabil+ 0n 'ona @saccea :ulcea, .elta .un+rii, s+r+turile Muri-,iol 2i
'ona costier+ a M+rii /e-re, din &e'ervaia 7ios)erei .elta .un+rii 8&.7.....9.
Pentru administrarea acestei re'ervaii a )ost 0n)iinat+ o instituie public+,
cu personalitate =uridic+, a)lat+ 0n subordinea Ministerului Mediului 2i
.e'volt+rii .urabile, 2i anume A$mini*tr"!i" Re(er-"!iei Bi#*.erei De%t"
Dunrii /A0R0B0D0D010
>biectivele principale urm+rite de 4.&.7..... 0n -estionarea ecolo-ic+ a
teritoriului re'ervaiei sunt urm+toarele*
conservarea 2i protecia patrimoniului natural existent#
%
promovarea utili'+rii durabile a resurselor -enerate de ecosistemele
naturale ale re'ervaiei#
reconstrucia ecolo-ic+ a 'onelor de-radate de impactul activit+ilor
umane.
1.8. e%crierea proiectului )i etapele reali25rii ace%tuia
1.8.1. Oportu*itatea i*'e%ti+iei
;ntre-ul complex lacustru &a'im (inoe, la care se adau-+ le-+tura cu
Marea /ea-r+, repre'int+ at1t un ba'in )oarte important din punct de vedere
,idrolo-ic, c1t 2i un re'ervor pentru biodiversitate, cu potenial de de'voltare
economic+ prin ecoturism 2i activit+i tradiionale.
Ca urmare a unei exploat+ri 0ndelun-ate 8cca. "0 ani9 2i a lipsei unei
0ntreineri a lucr+rilor ,idrote,nice la Canalul !, Canalul 2 2i a lucr+rilor
ulterioare executate la Periboina 2i Edi-,iol, acestea nu mai )uncionea'+ la
parametrii prev+'ui initial 2i pre'int+ de)eciuni, de-rad+ri, ero'iuni ale )undului
2i malurilor, colmat+ri, etc.
2rin tem" $e pr#iect"re *e cere c" %"cu% Sin#e * c"pete .unc!iune" $e
$in"inte $e "nu% ,3456 re*pecti- * re$e-in %"'un *"%m"*tr0
@mplementarea acestui proiect va avea e)ecte asupra*
me$iu%ui .i(ic "c-"tic*
cre2terea salinit+ii apelor din unitatea (inoe#
redob1ndirea statutului de D%"'un *"%m"*tr7 pentru lacul
(inoe#
asi-urarea circulaiei ambarcaiunilor pesc+re2ti 0ntre Enitatea
&a'im 2i Marea /ea-r+ printr<un canal direct de le-+tur+.
B
me$iu%ui i#%#'ic*
cre2teri cantitative 0n ,abitatele de reproducere#
cre2teri cantitative 2i calitative 0n ,abitatele de ,ran+#
cre2teri cantitative 2i calitative 0n ,abitatele de odi,n+ 2i ad+post.
i#cen#(e%#r8
cre2terea e)ectivelor de pe2ti#
cre2terea ponderii speciilor valoroase din totalul biomasei
piscicole#
cre2terea )aunei acvatice marine 0n complexul (inoe.
@n consecinta, prin implementarea proiectului anali'at se va si-ura
)uncionarea corespun'+toare a ecosistemelor 2i va contribui la de'voltarea
-eneral+ a biodiversit+ii complexului 2i a activit+ilor socio economice
tradiionale, 2i anume*
modi)ic+ri semni)icative 0n condiiile de mediu ale ecosistemului
(inoe 2i, 0n consecin+, asupra biodiversit+ii, prin revenirea la
condiiile ,idroc,imice existente 0nainte de anul 1AB0 8starea
natural+ a ecosistemelor9#
rec+2ti-area speciilor salmastre caracteristice lacului (inoe 0nainte
de reali'area indi-uirii 2i re)acerea lanurilor tro)ice iniiale#
asi-urarea condiiilor optime pentru des)+2urarea mi-raiilor
speciilor marine 8ex. c,e)alul9#
0mpiedicarea p+trunderii speciilor marine r+pitoare 0n Enitatea
&a'im, unde distru- e)ectivele de puiet ale speciilor dulcicole
caracteristice#
re)acerea bioceno'elor caracteristice -rindurilor ,alo)ile#
$
modi)ic+ri 0n calitatea vieii 2i a condiiilor sociale# de'voltarea
ecoturismului.
1.8.2. Co*%truc+ia- 9u*c+io*area o:iecti'ului propu%
Fucr+rile prev+'ute sunt urm+toarele*
remedieri 2i reparaii capitale la eclu'a Canal !#
canal record 0ntre Enitatea &a'im 2i Marea /ea-r+#
lucr+ri de ap+r+ri de maluri 2i st+vilar casetat la mare#
lucr+ri de asi-urare liber+ a circulaiei apelor la st+vilarele Periboina
2i Edi-,iol#
alte lucr+ri conexe 8utilit+i, etc.9.
4ceste lucr+ri de reconstrucie ecolo-ic+ cerute de bene)iciar vor re'olva
urm+toarele probleme*
i'olarea unit+ii (inoe de unitatea &a'im, prin blocarea st+vilarelor
de la Canalul 2 2i Canalul ! 2i asi-urarea devers+rii surplusului de
ap+ dulce din lacul &a'im direct 0n Marea /ea-r+#
asi-urarea le-+turilor directe ale lacului (inoe cu Marea /ea-r+, 0n
sensul circulaiei libere 2i reversibile ale apelor 2i vieuitoarelor
0ntre cele dou+ areale.
1.;. I*9or(a+ii pri'i*& pro&uc+ia ce %e 'a reali2a )i re%ur%ele 9olo%ite <*
%copul pro&ucerii e*er6iei *ece%are a%i6ur5rii pro&uc+iei
/u este ca'ul.
A
1.=. Materii pri(e> %u:%ta*+e %au preparate c7i(ice utili2ate
Pentru reali'area lucr+rilor de construcie 2i reparaie se vor utili'a
urm+toarele materii prime 2i materiale*
balast i geotetil pentru substraturile )iltrante#
mastic bituminos pentru etan2ei'area rosturilor#
saci din -. umplui cu material local 2i gabioane cilindrice cu
grosime de cca/ )(01 m pentru plombarea -ropilor a)uiate#
saltele gabion din plas zincat cu nveli din -2C umplute cu
piatr#
piatr 2i stabilopozi pentru executarea di-ului de protecie de pe
malul st1n- al canalului de le-+tur+ lacul &a'im Marea /ea-r+#
vopsele anticorozive 2i antivegetative pentru porile metalice.

1.?. Polua*+i 9i2ici )i :iolo6ici care a9ectea25 (e&iul> 6e*era+i &e
acti'itatea propu%5
Poluarea )i'ic+ pe amplasament va )i repre'entat+, 0n principal, prin
p#%u"re" .#nic, care va )i pre'ent+, 0n special pe perioada des)+2ur+rii lucr+rilor
,idrote,nice 8)uncionarea autove,iculelor 2i utila=elor9 2i mai puin dup+
)inali'area lucr+rilor de amena=are, c1nd va )i reluat circuitul natural.
Fa poluarea )i'ic+ se mai pot ad+u-a 2i particulele de pra) re'ultate din
arderea carburanilor de catre autove,icule si utila=e, pe perioada des)+2ur+rii
lucr+rilor de amena=are.
10
2#%u"re" i#%#'ic8 din activit+ile prev+'ute prin proiect nu vor re'ulta
poluani microbiolo-ici.
1.?.1. !6o(otul )i 'i:ra+iile
Z-omotele 2i vibraiile vor )i resimite doar 0n perioada execut+rii lucr+rilor
,idrote,nice. (ursele de '-omot 2i vibraie vor )i repre'entate de*
)uncionarea autove,iculelor 2i utila=elor )olosite pentru activit+ile
speci)ice lucr+rilor ,idrote,nice#
circulaia mi=loacelor de transport.
Pentru limitarea intensit+ii '-omotului 0n perioada des)+2ur+rii lucr+rilor de
amena=are, se impune, ca m+sur+ obli-atorie, contractarea 2i utili'area unor
ec,ipamente 2i utila=e care s+ corespund+ standardelor 0n vi-oare privind nivelul
'-omotului produs de ec,ipamentele utili'ate pe 2antierele de construcii
890:0 ,;<;=<55> pentru modi'icarea 3otr%rii 4uvernului nr/ 56*70118 privind
limitarea nivelului emisiilor de zgomot n mediu produs de echipamente
destinate utilizrii n eteriorul cldirilor9.
1.?.2. Alte tipuri &e poluare 9i2ic5 )i :iolo6ic5
/u este ca'ul.
1.@. Pri*cipalele alter*ati'e %tu&iate &e titularul proiectului
Con)orm temei de proiectare iniiale, s<a propus deversarea surplusului de
ape dulci din lacul &a'im, printr<un preaplin, la sud de C. Portitei, 0n 'ona
aliniamentului Canalul ! 8eclu'+9 sud<est -rindul Fupilor +rm Marea
/ea-r+.
11
Prin studiul de )e'abilitate al proiectului s < au anali'at 2 metode de
reali'are a comunic+rii 0ntre Enitatea &a'im 2i Marea /ea-r+, 2i anume*
"lternativa I Canal racord Canal ! Marea /ea-r+ 8c). temei de
proiectare9#
"lternativa II Canal evacuare prin cordonul litoral Cura Portiei
8propunere proiectant9.
Ca alternativ( n cadrul procedurii de evaluare a impactului de mediu( a
'ost analizat i necesitatea pstrrii unei comunicaii controlate ntre 9nitatea
!azim i 9nitatea Sinoe( prin Canalul 5 alternativa :mentionata si in Studiul de
'ezabilitate dar pe alte principii( respectiv( ca $debit de servitute;/
12
2. ESCRIEREA GENERAL$ A SOLUIILOR TEANICE BI
TEANOLOGICE
2.1. e%crierea proiectului
2.1.1. e%crierea lucr5rilor ce 'or 9i reali2ate
2.1.1.1. Reali2area &e re(e&ieri )i repara+ii capitale la eclu2a Ca*al
8
Canalul ! )ace le-+tura 0ntre lacurile Colovia 2i (inoe. Pe acest canal s<a
executat o construcie ,idrote,nic+ )ormat+ dintr<un st+vilar 2i o eclu'+.
(t+vilarul 2i eclu'a de pe canalul ! au rolul de a permite evacuarea apelor
mari 8cca. 1!0 m
"
/sec9 din unitatea &a'im 0n lacul (inoe, pentru meninerea unui
nivel maxim 0n lacurile &a'im Colovia de cca. G 0,$0 mrM/, precum 2i
pentru asi-urarea circulaiei vaselor pesc+re2ti prin canalul !, dinspre Hurilovca
spre lacul (inoe.
St5'ilarul este o construcie din beton armat, cu )undaie de piloi, radier la
cota <1,!0 mrM/, pile cu loca2urile stavilelor 8cu piese metalice 0n-lobate la
ni2e9, -r+tarelor 2i batardourilor 2i plat)orma stavilarului.
(t+vilarul se compune din $ desc,ideri de c1te m )iecare.
Stavilele sunt plane pe role de dimensiuni I 2,! m, con)ecionate din
pro)ile metalice 2i tabl+ sudate, montate la cota superioar+ de G 1,00 mrMn 2i
etan2ate lateral 2i pe pra- cu -arnituri pro)il cauciuc. Fa 0n+limea valurilor de
v1nt din /, se accept+ deversarea peste stavile.
#atardourile amonte 2i aval sunt din lemn de ste=ar.
1"
4rtarele de reinere a pe2tilor sunt metalice.
4cionarea stavilelor, -r+tarelor 2i batardourilor se )ace cu a=utorul unei
macarale portal rulant+, acionat+ electric, care se deplasea'+ pe calea de rulare
montat+ pe plat)orma spre mal st1n-.
Plat)orma stavilarului este pietonat+, se a)l+ la cota G ",00 mrM/ 2i este
prev+'ut+ cu )ante 8pentru acionarea stavilarelor, -r+tarelor 2i batardourilor9 2i
balustrade de protecie.
Exploatarea st+vilarului de la Canalul ! pentru evacuarea debitelor 2i
re-larea nivelurilor 0n lacuri se )ace 0n corelare cu st+vilarul de la Canalul 2,
con)orm unui re-ulament de exploatare.
;n toate situaiile, nu se admite cur-erea apei dinspre lacul (inoe spre lacul
Colovia.
Fa nivele e-ale 0n lacuri, tran'itarea ambarcaiunilor se poate )ace din
desc,iderea mar-inal+, printr<un stavilar desc,is.
;n amonte 2i aval de st+vilar 2i eclu'+, )undul canalului a )ost prev+'ut cu
protecie din )ascine 2i piatr+, pentru 0mpiedicarea a)uierilor din vecin+tatea
construciilor.
Eclu2a este amplasat+ pe malul drept al canalului ! adiacent st+vilarului,
)iind repre'entat+ de o construcie din beton cu radier, ba=oaiere 2i ni2e pentru
acionare pori 2i batardouri.
Eclu'a asi-ur+ tran'itarea navelor pesc+re2ti 2i a dr+-ii tip D.EF:4J 0ntre
cele dou+ bie)uri.
Fun-imea total+ a eclu'ei este de ! m, din care sasul eclu'ei este de 21 m,
iar l+imea este de A m .
1
Cota superioar+ a ba=oaierelor este la G",00 mrM/, iar cota radierului este
la <1,$0 mrM/.
Kundarea eclu'ei 2i ni2elor pentru desc,idere pori s<a )+cut direct pe terenul
de )undare. Pe malul drept este prev+'ut+ plat)orma pentru exploatare 2i
0ntreinere.
(oluiile te,nice preliminarii 8de reparare 2i remediere ale eclu'ei Canal !9
sunt urm+toarele*
? c#n*#%i$"re +i rep"r"!ii *tructur c"p "-"% ec%u(
Cu prioritate se va proceda la consolidarea )undaiei capului aval, 0n scopul
stop+rii tas+rii 2i deplas+rii acestuia.
Consolidarea )undaiei const+ 0n urm+toarele operaiuni 2i lucr+ri*
montarea batardoului aval 2i etan2area acestuia, inclusiv cu saci
umplui cu p+m1nt, in1nd cont de tas+rile 2i de'ax+rile existente#
-olirea apei din sasul eclu'ei, dintre batardoul aval 2i poarta amonte,
a)lat+ 0n po'iia D0nc,isJ#
0nc,iderea pe contur a 'onei subsp+late a radierului, utili'1nd saci
umplui cu beton uscat, montai cu sca)andrul#
e)ectuarea 0n radier a -+urilor de in=ectare a betonului de ciment# se
va avea 0n vedere ca la e)ectuarea -+urilor s+ nu p+trund+ apa 0n sasul
eclu'ei#
subturnarea betonului de ciment cu pompa la presiune 0n vederea
umplerii tuturor -olurilor de sub radierul eclu'ei.
urm+rirea stin-erii tas+rilor 2i stabilirea de'ax+rilor capului aval#
0n )uncie de de'ax+rile existente se va proceda ast)el*
1!
re)acerea 2i corecia c+ilor de rulare poart+ 2i a celorlalte piese
0n-lobate#
re)acerea -eometriei betonului prin demol+ri, c+m+2uiri armate, cu
mortare 2i betoane speciale#
veri)icarea )uncionalit+ii corecte a porii rulante#
pentru repararea 'onei batardoului aval se va proceda mai 0nt1i la
0nc,iderea provi'orie a -urii de intare 0n eclu'+, utili'1nd perioada de
nivele minime, similar cu etapele de la porile rulante#
repararea celorlalte pori ale eclu'ei 2i a ec,ipamentelor
,idromecanice enunate 0n descrierea de mai sus, const1nd 0n
principal 0n*
reparaii ec,ipamente 2i structuri#
vopsire anticoro'iv+ 2i antive-etativ+ pentru porile metalice
a)late 0n contact cu apa 2i cu mediul umed#
repararea 2i impre-narea elementelor de batardou din lemn#
repararea sistemelor de etan2are a porilor rulante, vanetelor din
pori 2i a batardourilor#
repararea 2i veri)icarea tuturor mecanismelor de acionare 2i a
sistemelor de un-ere a acestora#
repararea 2i veri)icarea sistemelor de evacuare a nomolului depus
0n eclu'+#
veri)icarea 2i repararea instalaiilor 2i aparaturilor electrice de
comand+ 2i control a tuturor ec,ipamentelor.
;n perioada execuiei lucr+rilor de consolidare a )undaiei cap aval eclu'+, se
va inter'ice deversarea apei pe primele 2 " st+vilare dinspre eclu'+.
1%
? c#n*#%i$"re ri*erm "%ie +i " pr"'u%ui "m#nte
;n vederea stabilirii soluiilor te,nice 2i a determin+rii volumelor precise de
lucr+ri se vor e)ectua 0n prealabil ridic+rile batimetrice 0n aval 2i 0n amonte de
st+vilar 2i de eclu'+.
4v1nd 0n vedere )orele ,idrodinamice ale apei la deversarea prin st+vilar 2i
datorit+ valurilor, s<a produs a)uierea albiei 0n aval, inclusiv sub radierul capului
aval al eclu'ei.
@" urm"re6 c#n*#%i$"re" .un$u%ui "%iei n "-"% $e *t-i%"r +i ec%u(
c#n*tituie # pri#rit"te m"Aim pentru "*i'ur"re" c#n*truc!ii%#r0
Fucr+rile avute 0n vedere constau 0n urm+toarele*
a2ternerea unui covor continuu din -eotextil pe )undul albiei#
plombarea -ropilor a)uiate cu saci din PE umplui cu material local
p1n+ la o cota de cca. 1,$0 m sub cota )inal+ a risbermei#
plombarea acelora2i 'one pe o -rosime de cca. 1,20 m cu -abioane
cilindrice 8saci -abion9 d L %0 cm 2i F L 2 m din plas+ 'incat+
umplui cu material -ranular#
a2ternerea pe toat+ supra)aa risberme a dou+ saltele -abion de c1te
"0 cm -rosime con)ecionate din plas+ 'incat+ cu 0nveli2 P6C 2i
umplute cu piatr+#
pra-ul amonte st+vilar se consolidea'+ cu o saltea -abion de m
l+ime 2i "0 cm -rosime pe toat+ lun-imea pra-ului#
consolidarea proteciei talu'elor adiacente st+vilarului 2i eclu'ei.
1B
2.1.1.2. Reali2area u*ui ca*al &e e'acuare a apelor &i* lacul
Golo'i+a <* Marea Nea6r5
Prin acest proiect se propune i'olarea unit+ii &a'im de unitatea (inoe prin
blocarea st+vilarului de la Canal 2 2i asi-urarea devers+rii surplusului de ape
dulci din lacul &a'im 0n Marea /ea-r+.
(<au anali'at 2 variante de traseu de evacuare a surplusului de ap+ 0n Marea
/ea-r+, 2i anume*
V"ri"nt" I Canal racord Canal ! Marea /ea-ra#
V"ri"nt" II Canal evacuare prin cordonul litoral Cura Portiei.
2.1.1./. A%i6urarea le65turilor &irecte ale Lacului Si*oe cu Marea
Nea6r5
;n primul r1nd, se va asi-ura circulaia liber+ la st+vilarele existente la
Edi-,iol 2i Periboinea prin demontarea vanetelor 2i -r+tarelor.
.e asemenea, se va avea 0n vedere asi-urarea circulaiei libere 2i reversibile
a apei 0ntre Marea /ea-r+ 2i lacul (inoe.
4ceste 'one de circulaie liber+ dintre mare 2i lac vor urm+ri amplasamentul
vec,ilor periboine din cordonul litoral, existente dinainte de 0nc,iderea 2i
prote=area lacului (inoe, prin stavilarele existente, in pre'ent.
2.1.1.1. E'acuarea %urplu%ului &e ape &i* Ra2i(
1$
Proiectul prevede un st+vilar casetat pentru debu2area 0n mare a noului canal
de racord, ce va )i reali'at dup+ o soluiie te,nic+ similar+ cu cea de la Periboina.
.imensiunea seciunii de cur-ere 0n urma studiilor ,idrolo-ic 2i ,idraulic, 0n
corelare cu debitul noului canal de racord de 200 m
"
/s, conduce la execuia unui
st+vilar din " de casete pre)abricate din beton armat cu dimensiuni de 2,$0 x
",%0 x ",0 m 2i cu o lun-ime total+ de cca. 10! m, montate la cota 1,10 M/B!.
Cota superioar+ a radierului va )i la 0,A0 M/B!, iar cota coronamentului la
G 1,A0 mrM/B!.
&acordarea st+vilarului cu di-urile laterale, at1t 0n amonte c1t 2i 0n aval, va
)i consolidat+ cu ap+r+ri de mal din pereu piatr+ brut+ pe )iltru de -eotextil.
Kundaia casetelor se va reali'a dintr<un prism de piatr+ brut+, a2e'at pe un
strat de balast 2i )ascine, racordate 0n amonte 2i aval pe o lun-ime de minimum
1! m. (t+vilarul va )i prev+'ut cu -r+tare metalice pentru oprirea trecerii pe2tilor
din canal 0n mare 2i vanete din lemn de ste=ar, av1nd dimensiunile pe )iecare
desc,idere de 2,10 m 0n+lime 2i 1,!0 m l+ime.
Pentru acionarea -r+tarelor 2i vanetelor este prev+'ut+ o macara Dcapr+J ce
se translatea'+ pe o cale de rulare dubl+. (t+vilarul poate )i prev+'ut inclusiv cu
desc,ideri deversante, av1nd pra-ul la cota de retenie a lacului &a'im de 0,$0
M/B!.
.e o parte 2i de alta sunt prev+'ute plat)orme de exploatare care vor
cuprinde*
c,euri de acostare nave din dale pre)abricate de tip DFJ, 0n lun-ime
de cca. %0 m#
plat)orme de depo'itare ec,ipamente ,idromecanice 2i alte produse#
ma-a'ie metalic+#
1A
canton exploatare#
MC cu ba'in vidan=abil#
racord electric pentru iluminat 2i )or+.
Pe coronamentul st+vilarului va )i po'at cablul de ener-ie electric+ ce
asi-ur+ alimentarea 'onei campin-ului Cura Portiei
<
.
2.1.2. Alter*ati'e a'ute <* 'e&ere
;n cadrul proiectului au )ost anali'ate dou+ alternative 0n ceea ce prive2te
canalul de evacuare a apei din lacul &a'im 0n Marea /ea-r+.
Cele dou+ alternative studiate se re)er+ la*
A%tern"ti-" I ) re"%i("re" unui c"n"% $e r"c#r$ ntre @"n"% > )
M"re" Ne"'rB
A%tern"ti-" II ) re"%i("re" unui c"n"% $e e-"cu"re prin c#r$#nu%
%it#r"% :ur" 2#rti!ei0
ALTERNATI"A I 3 Ca*al racor& ca*al 8 3 Marea Ne6r5
aC Ale6erea tra%eului ca*alului
Canalul delimitea'+ cele dou+ unit+i de lacuri printr<un di- de ap+rare pe
malul drept, pe traseul di-ului existent orientat pe direcia /6 (E a)lat 0n
partea de /E a di-ului actual de separaie 0ntre lacul Colovia 2i lacul (inoe. Fa
curba acestuia spre Portia, canalul urmea'+ s+ traverse'e -rindul +rmului p1n+
la le-+tura cu Marea /ea-r+, prin intermediul unui st+vilar casetat. Lun'ime"
t#t"% " tr"*eu%ui c"n"%u%ui e*te $e ; 4<> m0
2
-relucrat de ctre S/C/ I&-9LS 0111 S/!/L/ dup Studiu de 'ezabilitate $L9C!<!I -.N=!9
>&#9N<=<?I!." C@NAI?IIL@! 3IA!@L@4IC. >N B@N" SIN@. IS=!I" N9N="CI
20
4ceast+ variant+ presupune utili'area albie 2i a di-ului de ap+rare existente,
ce necesit+ lucr+ri de supral+r-ire a canalului 2i supra0n+lare 2i consolidare a
di-ului de pe malul drept.
:C e%crierea 6e*eral5 a %olu+iilor te7*ice
Canalul de le-+tur+ a unit+ii &a'im cu Marea /ea-r+ va pre'enta dou+
sectoare caracteristice*
sectorul traseului curent, prin 'ona de (E a -rindului Fupilor#
sectorul de debu2are 0n Marea /ea-r+ cu st+vilar casetat.
Canalul va avea o seciune trape'oidal+ cu o l+ime de cca. "0 m 2i cota
)undului la 1,10 MnB!. F+imea )inal+ 2i cota )undului se vor stabili prin
m+sur+torile topo 2i studiile ,idrolo-ice 2i ,idraulice.
Sectorul curent al canalului
(e va reali'a pe traseul ce se va stabili ca )iind cel mai avanta=os te,nico
economic, prin excavaii cu dra-a tip PEF@C4/, .EF:4 1 sau -rei)er tip
/>74( pe corp plutitor.
.in materialul excavat se consolidea'+ prin supral+r-ire di-ul de separaie
2i de ap+rare existent de pe malul drept al canalului 8pe latura de (69.
.i-ul va )i amena=at cu talu'e cu pante 1*", 0n )uncie de natura -eote,nic+
a materialului cu l+imea minim+ de ! m.
Cota coronamentului di-ului va )i G 2,!0 M/ B! la nodul ,idraulic Canal !
2i G 2,00 m la racordul cu di-ul cordon litoral.
Malul drept al canalului dinspre di-ul de ap+rare va )i prote=at cu un pereu
din piatr+ brut+ de %0 cm -rosime a2e'at+ pe un )iltru -eotextil.
Sectorul de debuare n &area Neagr
21
Cuprinde lucr+rile de racord cu st+vilarul casetat 2i cele de le-atur+ cu
marea. Fa mare, pe malul st1n-, se va executa un di- =etea prote=at de aciunea
valurilor, executat din piatr+ 2i stabilopo'i de ,! t/buc a2e'at+ 0n dublu strat.
"ARIANTA II 3 Ca*al e'acuare pri* cor&o*ul litoral Gura Porti+ei
4mplasamentul canalului va )i la cca. %%0 m nord de varianta @ 8spre Cura
Portiei9.
Canalul propus asi-ur+ le-+tura direct+ 0ntre lacul Colovia 2i Marea
/ea-r+, av1nd o lu*6i(e total5 &e cca. 880 (, cu sectorul de racord la
st+vilarul casetat de cca. 100 m 2i sectorul de debu2are 0n Marea /ea-r+ de
!0 m.
Sectorul de racord la st+vilarul casetat presupune lucr+ri de dra-a= la cota
1,10 M/B!.
Sectorul de debuare 0n Marea /ea-r+ este similar cu cel pre'entat 0n
varianta @.
Fucr+rile de protecie amonte st+vilar sunt corelate cu plat)ormele de
exploatare a st+vilarului.
2.2. Acti'it5+i &e &e2a9ectare
;n vederea asi-ur+rii circulaiei libere 2i reversibile a apei 0ntre lacul (inoe
2i Marea /ea-r+ vor )i reali'ate lucr+ri de de'a)ectare la st+vilarele existente la
Edi-,iol 2i Periboina, ce vor consta 0n demontarea vanetelor 2i -r+tarelor
existente.
22
/. EBEURI
/.1. Ge*erarea )i (a*a6e(e*tul &e)eurilor
Principalele tipuri de de2euri ce vor re'ulta 0n )a'a de reali'are a lucr+rilor
,idrote,nice sunt repre'entate de*
de2euri de materiale de construcie D1= 01 0=C* ciment, nisip,
amestecuri#
de2euri din activit+ile de de'a)ectare 81= 01 089* vane 2i -r+tare
metalice#
material re'ultat din dra-a= 81= 08 0;9#
de2euri mena=ere 820 0/ 019 -enerate din activitatea an-a=ailor.
.e asemenea, tot 0n perioada de reali'are a acestor lucr+ri, vor re'ulta
&e)euri 'alori9ica:ile, repre'entate de ambala=ele materialelor de construcie
utili'ate*
ambala=e de ,1rtie 2i carton 818 01 019#
ambala=e din plastic 818 01 029.
Pentru aceste de2euri se recomand+ colectarea 2i depo'itarea separat+, 0n
recipiente adecvate, special destinate, urm1nd a )i predate c+tre societ+i
autori'ate, 0n vederea valori)ic+rii.
2"
4v1nd 0n vedere caracterul de arie prote=at+ al perimetrului 0n care se vor
des)+2ura activit+ile de construcie, se recomand+ ca $e+euri%e $e m"teri"%e $e
c#n*truc!ie s+ nu )ie depo'itate temporar 8pentru a 0mpiedica o contaminare
accidental+ a solului/ apei sau o deteriorare a spaiului verde9, acestea urm1nd a
)i transportate la valori)icator /punctul de eliminare 0n cel mai scurt timp.
De+euri%e met"%ice vor )i valori)icate prin a-eni economici autori'ai.
.e2eurile metalice nu vor )i depo'itate temporar pe amplasament, pentru a evita
antrenarea oxi'ilor de )ier 0n mediul 0ncon=ur+tor.
M"teri"%u% re(u%t"t $in $r"'"C va )i utili'at pentru consolidarea di-urilor de
separaie.
De+euri%e men"Cere +i "*imi%"i%e vor )i colectate separat 2i eliminate la un
depo'it ecolo-ic de de2euri.
/.2. Le6i%la+ie aplica:il5
.e2eurile re'ultate 0n urma execut+rii lucr+rilor de construcie 2i reparaie
trebuie eliminate con)orm le-islaiei 0n vi-oare, 2i anume*
O.U.G. =?- 2000 privind re-imul de2eurilor, cu modi)ic+rile 2i
complet+rile ulterioare 8L 12;- 2001> OUG ;1-200;> L 2=-200=9#
AG ?8;- 2002 privind evidena -estiunii de2eurilor 2i pentru aprobarea
liste cuprin'1nd de2eurile, inclusiv de2eurile periculoase#
Or&i* MMGA @8- 2008 privind stabilirea criteriilor de acceptare 2i
procedurilor preliminare de acceptare a de2eurilor 0n )iecare clas+ de
depo'it.
2
1. IMPACTUL POTENIAL> INCLUSI" CEL TRANSFRONTIER$>
ASUPRA COMPONENTELOR MEIULUI BI M$SURI E
REUCERE A ACESTORA
1.1. Co(po*e*ta &e (e&iu 3 APA
1.1.1. I*9or(a+ii &e :a25 &e%pre corpurile &e ap5 &e %upra9a+5E
ele(e*te %tructurale ale Co(ple.ului lacu%tru Ra2i( F Si*oe

Nidrolo-ia actual+ a complexului lacustru este determinat+ de mor)olo-ia
sa, inclusiv a cordonului litoral, de elementele ,idro-ra)ice ale acestuia, precum
2i de starea 2i re-imul de )uncionare a lucr+rilor ,idrote,nice.
Complexul &a'im (inoe este cea mai mare 0ntindere lacustr+, at1t de pe
litoralul rom+nesc al M+rii /e-re, c1t 2i din 0ntrea-a ar+, av1nd o supra)a+ de
peste $00 3m
2
8cca. AA "%0 ,a, din care luciul de ap+ repre'int+ $0 BB0 ,a9.
Complexul este )ormat din 2 unit+i distincte, 2i anume*
U*itatea Ra2i(E
U*itatea Si*oe.
Unit"te" R"(im cuprinde la nord lacul !azim 2i lacurile Ceamurlia, Bmeica
2i 4olovia 0n partea de sud p1n+ la Crindul Fupilor 2i cordonul litoral din 'ona
Cura Portiei, 2i are o supra)a+ de luciu de ap+ de %B $00 ,a.
2!
Unit"te" Sin#e cuprinde lacul Sinoe, Istria, Nuntai i =uzla, are o supra)a+
de 12 AB0 ,a, 2i este delimitat*
la *or& )i N" de Crindul Fupilor#
la 'e%t de Podi2ul .obro-ean#
la SE de Marea /ea-r+, 0ntre 'ona de le-+tur+ a Crindului Fupilor
cu marea, 2i Crindul C,ituc, p1n+ la Cura 7u,a'ului.
:oate lacurile pre'int+ o ad1ncime medie de cca. " ",! m.
Foto 2 Lacul Si*oe
;n mor)olo-ia complexului lacustru &a'im (inoe, elementele separatoare
eseniale, care determin+ mor)olo-ia -eneral+, sunt repre'entate de*
:rin$u% Lupi%#r, care separ+ unitatea &a'im de unitatea (inoe#
:rin$u% @&ituc +i c#r$#nu% %it#r"% *pre :ur" 2#rti!ei, care separ+
unitatea (inoe de Marea /ea-r+#
Z#n" %"'un"r 2erite"*c" ) Le"&#-", care separ+ lacul &a'im, la
(, 2i lacul Colovia, la /E, de Marea /ea-r+.
.atorit+ con)i-uraiei cuvetelor 2i pre'enei -rindurilor, sau a cordoanelor
de ve-etaie, sc,imbul de ap+ dintre unit+ile care alc+tuiesc complexul lacustru
2%
este anevoios, ast)el 0nc1t, de<a lun-ul timpului, a )ost necesar+ s+parea mai
multor canale de le-+tur+, 2i anume*
c"n"%u% Eni*"%" 8! 3m lun-ime9, care traversea'+ 0n linie dreapt+
'ona invadat+ de ve-etaie de la -ura lacului 7abada-#
c"n"%e%e III +i IV, care traversea'+ -rindul Zmeica#
c"n"%u% II 81,2! 3m lun-ime9 2i c"n"%u% V 81,% 3m lun-ime9, care
asi-ur+ le-+tura 8prin st+vilare9 dintre lacurile Zmeica, respectiv
Colovia, pe de o parte, 2i (ione, pe de alta, prin Crindul Fupilor#
c"n"%u% $e %e'tur 8200 m lun-ime9, care une2te lacul /unta2i cu
lacul @stria.
4portul de ap+ dulce din .un+re este reali'at prin mai multe canale, ce
alimentea'+ partea nordic+ a complexului*
@"n"%u% Lip#-eni%#r se desprinde din braul ()1ntu C,eor-,e la 3ilometrul
%2, ocole2te Peninsula .unav+ 2i se continu+ paralel cu +rmul nordic al lacului
&a'im pe cordonul care<l desparte de 'ona =oas+ (aric,ioi (arinasu) p1n+
0n dreptul comunei (arinasu). @niial acest canal este t+iat numai p1n+ 0n dreptul
pintenului .unav+ unde se vars+ 0n canalul cu acela2i nume. > prim+ etap+ 0n
prelun-irea pe actualul traseu, terminat+ 0n anul 1A%0 8p1n+ la (aban-ia9, a )ost
dictat+ de amena=+rile piscicole e)ectuate 0n 'ona Calica (arinasu), canalul
av1nd o lun-ime de circa 0 3m, l+imea de 10 m 2i ad1ncimea la sub <1m. .up+
anul 1AB0 a )ost prelun-it p1n+ la (aric,ioi.
@"n"%u% Dun"-! 8lun-ime peste 2$ 3m9 porne2te din braul ()1ntu
C,eor-,e la 3ilometrul !, )iind t+iat 0n mare parte 81" 3m9 pe traseul cu l+imea
de 1% m 2i cota )undului la 2 m 2i a )ost 0ntreinut ulterior la ad1ncimea de
2B
1,% m. .ra-a=ele sunt necesare destul de )recvent, 0n special la capetele
canalului, unde se colmatea'+ )oarte repede.
@"n"%u% Dr"n#- se desprinde din braul ()1ntu C,eor-,e la 3ilometrul !.
Construit 0n 1A12, )olosea iniial traseul -1rlei Cernet 8pe circa 1% 3m9, )+c1nd
le-+tura dintre .un+re 2i lacul .ranov. ;n 1A"", a )ost prelun-it p1n+ 0n &a'im,
cu care oca'ie traseul s<a modi)icat puin, ocolind lacul .ranov 2i )olosindu<se 0n
continuare -1rla .ranov. 4re o lun-ime de 2B 3m, l+imea de 1$ m 2i ad1ncimea
de 1,% m. Este de asemenea supus colmat+rii la primii 3ilometri 2i la v+rsare,
din acest+ cau'+ necesit1nd dra-+ri.
;n &a'im debu2ea'+ 2i c1teva canale mici sau -1rle naturale care drenea'+
'ona .ranovului, cel mai important )iind c"n"%u% Mu*t"c". 4re lun-imea de 2"
3m, l+imea de $ 10 m 2i ad1ncimea 0n =urul a 1 m. 4re numeroase rami)icaii
prin care se lea-+ at1t de canalul .unav+ c1t 2i de canalul .ranov 2i se vars+ 0n
&a'im prin trei -uri.
Complexul lacustru &a'im (inoe mai prime2te ap+ 2i prin propriul ba'in
de recepie, care are o supra)a+ de 2 "$ 3m
2
, 2i este drenat de c1teva artere
,idro-ra)ice puin 0nsemnate ca debit, dar av1nd un caracter permanent.
Fe-+tura cu Marea /ea-r+, element esenial 0n structura Complexului
lacustru, se reali'ea'+ prin periboinele cu st+vilar de la Edi-,iol 2i Periboina,
care )ac le-+tura 0ntre lacul (inoe 2i Marea /ea-r+, prin cordonul litoral.
1.1.1.1. Re6i(ul 7i&rolo6ic
2$
(tudiile ,idrolo-ice 2i de bilan e)ectuate au ar+tat c+ alimentarea cu ap+ a
complexului de lacuri se )ace preponderent din braul (). C,eor-,e, prin reeaua
de canale din 'ona .unav+ .ranov, aportul de ap+ al reelei ,idro-ra)ice din
.obro-ea )iind ne0nsemnat.
4portul de apa din .un+re prin canale, la niveluri pe .un+re cu asi-urarea
de 1O, este de cca. 2%0 m
"
/s, iar la niveluri medii debitul este de cca. $0 m
"
/s.
.atorit+ re-imului viiturilor, )oarte )recvente 2i cu intensitate mare, se
produc denivel+ri de cca. $0 cm 8la vite'a v1ntului de 2! m/s9, denivel+ri care se
suprapun peste nivelurile statice ale lacurilor.
Kuncionarea lucr+rilor ,idrote,nice de la Canalul ! 2i Canalul 2 asi-ur+, la
viituri ale .un+rii, 0n principal prin canalele din partea de E 2i /E a lacului
&a'im, evacuarea din complexul &a'im (inoe spre Marea /ea-r+ a unui debit
de ape mari de cca. 20 m
"
/s, atunci c1nd 0n lacuri se atin-e cota maxim+ de
G 0,$0 mrM/B!. 4ceste debite sunt reparti'ate ast)el*
pe Canalul ! cca. 1!0 m
"
/s#
pe Canalul 2 cca. A0 m
"
/s.
(t+vilarele sunt dimensionate s+ tran'ite'e debite superioare celor de mai
sus, 0n )uncie de nivelurile din lacul (inoe, respectiv 22! m
"
/s la Canal ! 2i
120 m
"
/s la Canal 2.
1.1.1.2. I*9or(a+ii pri'i*& calitatea apei &i* lacuri
Fa nivelul anilor 1A!0 1A%0, lacul (inoe era o la-un+ marin+, alimentat+
din apele marine, prin intermediul bre2elor existente 0n cordonul litoral, 2i, 0ntr<o
mic+ m+sur+, de apa salmastr+ a &a'imului, prin canalele de le-+tur+ de pe
2A
Crindul Fupilor. (alinitatea apelor sale dep+2ea salinitatea m+rii, atin-1nd o
concentraie de p1n+ la 2 - /aCl/l. ;n sectoarele anexate 8lacurile :u'la 2i
Caranasu)9, din cau'a evaporaiei 2i i'ol+rii lor de sub in)luena m+rii, salinitatea
era accentuat+, atin-1nd 2$ - /aCl/l.
Fucr+rile ,idrote,nice executate 0ntre anii 1AB0 1AB1 au avut consecine
pro)unde asupra re-imului ,idro<salin at1t 0n &a'im, c1t 2i 0n (inoe, )avori'1nd
0ndulcirea pro-resiv+ a apei, proces ce s<a reali'at 0n mai multe etape*
Etapa I* 0n peri#"$" ,3D,),34,( salinitatea apei era de 0>8F2>0 6 NaCl- l
0n &a'imul Mare, /F1 6 NaCl- l la Colovia 2i p1n+ la
12 6 NaCl- l 0n (inoe.
Etapa II* 0n peri#"$" ,54E),54D, dup+ executarea ultimelor lucr+ri
,idrote,nice, salinitatea apei a sc+'ut sub sub 0>2 6 NaCl- l 0n
&a'im# 0n (inoe procesul de 0ndulcire a )ost mai lent, salinitatea
apei a=un-1nd la /F8 6 NaCl- l 0n anul ,344 2i 0>1 3 />1 6 NaCl- l
0n ,34F, menin1ndu<se apoi 0n acest interval, cu oscilaii
)recvente at1t 'onale c1t 2i 0n timp.
A. Calitatea apei &i* lacul Ra2i(
;n ceea ce prive2te %"cu% R"(im, acesta a devenit, dup+ terminarea lucr+rilor
,idrote,nice, un re'ervor de ap+ cu un volum de cca. 1 mild. m
"
, din care
!00 000 m
"
volum util pentru iri-area a cca. 11B 000 ,a terenuri a-ricole pe
versantul nord vestic al .obro-ei.
Condiiile de calitate ale apei din lacul &a'im sunt predominant in)luenate
de apele provenite din .un+re. :otu2i, concentraia din apele .un+rii este de 10!
"0
ori mai mare pentru C7>
!
, de "0 ori mai mare pentru CC> Mn, de !0 de ori
mai mare pentru substane di'olvate, de "!0 ori mai mare pentru )os)or total 2i
10 ori mai mare pentru a'ot total 0n comparaie cu Facul &a'im.
;n anul 200, au )ost reali'ate anali'e asupra calit+ii apei din lacul &a'im,
0n urma c+rora s<au desprins urm+toarele aspecte*
0nc+rcarea or-anic+ exprimat+ prin CC> Mn, CC> Cr 2i C7>
!
a
evideniat, 0n toate staiile 2i pe 0ntrea-a perioad+ de prelevare a
probelor, valori ridicate, care au 0ncadrat apa 0n clasele @6 6 de
calitate#
valorile medii ale nutrienilor a'otului mineral total de 1,22 m-/ dm
"
2i a )os)orului total de 0,0" m-/dm
"
, au 0ncadrat apa lacului 0n
cate-oria ,ipertro)#
valoarea medie a biomasei )itoplanctonice, de 12,21 m-/dm
"
, a
0ncadrat apa lacului 0n cate-oria ,ipertro)#
valoarea biomasei )itoplanctonice, 0n corelaie cu valorile
nutrienilor, au 0ncadrat apa lacului 0n cate-oria ,ipertro).
#. Calitatea apei &i* U*itatea Si*oe
4supra calit+ii apei din la-una (inoe au )ost e)ectuate anali'e c,imice, at1t
0n perioada anterioar+ reali'+rii lucr+rilor ,idrote,nice, c1t 2i dup+ reali'area
acestora, c1nd valoarea salinit+ii din apele la-unei 0ncepe s+ scad+, produc1ndu<
se sc,imb+ri la nivelul )lorei 2i )aunei existente.
6alori ale determin+rilor e)ectuate asupra apei din lacurile (inoe, @stria 2i
/unta2i 0n a*ii 1@;?> 1@;@ )i 1@=0
;
sunt pre'entate 0n tabelele nr. 1<".
"
-relucrat de ctre S/C/ I&-9LS 0111 S/!/L/ dup 2"L.!I"N 9A!." $-ossibilites de developpement de la
pisciculture marine dans les lacs saumatres du littoral roumain de la &er Noire( Cercetri marine( vol/ 0( )*+)
"1
Ta:el *r. 1 Re2ultatele a*ali2elor c7i(ice ale apei &i* lacul Nu*ta)i <* perioa&a 1@;? F 1@=0
I*&icatorul &e calitate
ANUL
1@;? 1@;@ 1@=0
LUNA
I" " "I "II "III IG G "II "III IG G "I "II "III IG
ata prele'5rii 2= /1 11 12 1/ 8 2/ @ 18 2/ /1 2; 21 1@ 10
pA $,1 $,1! $,0! $,20 $,"0 $,10 $,2! $," $,1 $," $," B,$! B,A0 < $,2
Alcali*itate
HACl (6-lI
%,A B,$ 10,$ 12,% < A,"0 A,1 B, $, A,B0 A,2! < < < <
uritate H
0
CI 1A," 21,$ "0,1A "!,0 < 2%,0 2!,$ 20,$! 2",!2 2B,1% 2!,A 1$,1 1%,"1 < 2%,$$
uritate total5 H
0
CI BA,$ BA,A $A," AA,1 < 22% 222 11,$ 1A,$ 1%$ 222," 1, !0,A% < "2,20
Ca H(6-l A% A" 1! 1,% < 12% 1!% A B A0 1!% 100 10 < %0
M6 H(6-lI 2$$ 2!$ 2$0 < < < $B2 1,0 %0!,!B BA%,$ $!1, 11A,0% 1!$,0$ < 1"",%
Su%pe*%ii H6-lI 0,1!0 < < < < 0,B10 0,1!% 0,"12 ,"$$ 0,11% 0,0$% 1,0"$ 0,2" < 0,"%
Sali*itate HCl 6-lI !,% %,"1 B,"% $,A2 10,B1 12,2B 12,10 %,A $,1$ $,A" 12," ","" ,2 $, ,B$
Sali*itate HNaCl 6-lI A,2 10, 12,1 1,$ 1B,% 20,2 1A,A! 10,B 1",! 1,B1 < !,$ B,2$ B,BB B,$A
Fo%9a+i DP (6-lC 0,2 0,0 0,1 0,02A 0,02 0,0B! 0,0$ 0,0%1 0,1%! 0,0AB 0,1$! 0,20 0,0% < 0,1B
A2ota+i DNO/
F
(6-lC 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 ",%0 ",00 1,20 2,! 0,2! 11,! < 0,A!
Su:%ta*+e or6a*ice
*e9iltrate DJ(6O1 (6-lC
%!,0!
B0,1
0
10,2
11,0
A2,% 20%,% 1!, < < < %2,! 102,1 A1,"2 < %",2
Su:%ta*+e or6a*ice
9iltrate DJ(6O1 (6-lC
%,1 %,A %$," B0, $A,! 11B, 1"0,2 < < < "1,A! < < < 1$,%
Su:%ta*+e or6a*ice
*e9iltrate DO2 (6-lC
1%,!
1B,B
"
2!,A 2$,$B 2", !2," 1,"$ < < < 1!,$1 2!,$2 2",10 < <
Su:%ta*+e or6a*ice
9iltrate DO2 (6-lC
1%,2
1%,
1
1B,2B 1B$1 22,% 2A,B1 "2,A" < < < $,0$ < < < <
Ta:el *r. 2 Re2ultatele a*ali2elor c7i(ice ale apei &i* lacul I%tria <* perioa&a 1@;? F 1@=0
ANUL
1@;? 1@;@ 1@=0
LUNA
ata prele'5rii 2= /1 11 12 1/ 8 2/ @ 18 2/ /1 2; 21 1@ 10
pA $,1! $,1! $,1! $,20 $,0 $,1! $,"0 B,A $,0 $,1 $,2 $,1 B,A < $,0
Alcali*itate
HACl (6-lI
B,$ %,!! $,$! 10,BA < !,0 B,20 %,$ !,0 ,A0 !,20 < < < <
uritate H
0
CI 21,$ 1$,"! 2,B$ "0,22 < 1!,12 20,1% 1A,0 1!,12 1",B2 1,!% 1!,!1 1B,1 < A,!2
uritate total5 H
0
CI %B,2 %0, $0,2 A0, < 1%0, 1%1,0 100,$ A%,% A%,% 1"2,% ",B0 A,"0 < B,0
Ca H(6-l A% A0 A% 1$% < 1B1 200 10$,0 A0,0 110,0 12,0 !% B2,$0 < $$,0
M6 H(6-lI 2"" 200 2%2 < < !A" !B$ "B2,1 "%,$ "!2,% !$0,% 1!!,% 1B%,2 < 1!0,B%
Su%pe*%ii H6-lI 0,02% < < < < < 0,0"$ 0,102 0,A0 0,0%2 0,0!2 0,1$ 0,0B% < 0,1B1
Sali*itate HCl 6-lI %,2 ,!! %,0 B,%" A,0A B,B% B,B !,! ,%$ !,10 B,2 2,$A 2,AB !,AB ",!!
Sali*itate HNaCl 6-lI 10,2$ B,"1 A,AB 12,!$ 1,A2 12,BA 12,"" $,AA B,B! $,0 < ,BB ,A0 !,2 !,AA
Fo%9a+i DP (6-lC 0,1A0 0 0,0B! 0,12! 0,0A0 0,0%! 0,0B! 0,0!! 0,10% 0,"B2 0,2!! 0,1A0 0,1 < 0,0%
A2ota+i DNO/
F
(6-lC urme 0 0 urme urme urme urme 2,00 1,0 1,B! 2,0 0 ,2! < 1,$
Su:%ta*+e or6a*ice
*e9iltrate DJ(6O1
(6-lC
B0," %!,A0 %$,20 !",0$ B2,"% %",1" %B,%2 < < < 2A,$ B2,%$ %1," < 2,%
Su:%ta*+e or6a*ice
%A,1 !A,2 !,A !0,$ %1, ", !0,% < < <
2",$
2
< < < %,0
Su:%ta*+e or6a*ice
1B,$ 1%,B 1B," 1", 1$," 2B,!
1B,1
0
< < < B,! 1$,"$ 1!,!1 < <
Su:%ta*+e or6a*ice
9iltrate DO2 (6-lC
1B,!
1,A
B
1",A 12,A 1!,! 11,! 12,$ < < < %,0" < < < <
Sul9a+i DSO1 (6-lC %% 12 !B %A0 10%B A11 %"A < < < < "%!,$ < < <
Ta:el *r. / Re2ultatele a*ali2elor c7i(ice ale apei &i* lacul Si*oe <* perioa&a 1@;? F 1@=0
ANUL
1@;? 1@;@ 1@=0
LUNA
ata prele'5rii 2= /1 11 12 1/ 8 2/ @ 18 2/ /1 2; 21 1@ 10
pA $,2 $,1! $,1! < B,%! $,0 $,2 B,B B,A $,1 $,1 B,$ B,$ < $,2
Alcali*itate
HACl (6-lI
, !,0! %,!A < < ,1 ,0 ,0 ",10 ", ,1 < < < <
uritate H
0
CI 12,"2 1,1! 1$,% < < 11,$ 11,2 11,2 $,%$ A,!2 11,$ ",2 B,$$ < 1",1%
uritate total5 H
0
CI $0,A0 %,20 !B,"0 < < AA,% A!,! BB,0 BA,0 %$,% A2,%$ 2$,0 22,0% < "1,A2
Ca H(6-l 1!0,0 !0,0 A!,0 < < 1B2 1%$ A%,0 %0,0 102 1"$,0 !% !2 < 11%
M6 H(6-lI 2%0 1!A 2B! < < < "1" 2B0 2%B,! 2"!,A 2$0,! $B,!! 1$B,2% < %$,0A
Su%pe*%ii H6-lI 0,020 < < < < 0,0% 0,012 0,20 0,"$ 0,0" 0,0"B 0,112 0,0$A < 0,101
Sali*itate HCl 6-lI B,% ",01 ,!0 < !,! %,A !,$! 2,$ 2,0A ",1A !,$0 1,1! ",B% < 1,B$
Sali*itate HNaCl 6-lI 12,%0 ,AB B," < A,1 10,B0 A,%! ,0A ",! !,2! < 1,A %,22 2,2B 2,A
Fo%9a+i DP (6-lC 0,0" 0 0 < 0,0! 0,0$ 0,0B! 0,0$ 0,2!2 0,0%1 0,22! 0,0A 0,0 < 0,0%
A2ota+i DNO/
F
(6-lC 0 urme urme < urme urme urme !,!0 ,00 ",0 "," 0,! ",% < 2,$0
Su:%ta*+e or6a*ice
*e9iltrate DJ(6O1
(6-lC
%$,A1 %2,0 !A,B! < %!,2! !,0A "A,!" < < < 1",!2 B,$A BB,B" < 21,$
Su:%ta*+e or6a*ice
%",0 !$,"0 !2,0 < %0,20 "$,01 "$,$A < < < 10,! < < < 1!,$
Su:%ta*+e or6a*ice
1B, 1!,B$ 1!,11 < 1%,!0 11,1 10,00 < < < ",2 < 1$,A < <
Su:%ta*+e or6a*ice
9iltrate DO2 (6-lC
1!,A% 1,B 1",2! < 1!,2" A,%2 A,$" < < < 2,% < < < <
Sul9a+i DSO1 (6-lC %A2 2B" 0$ < %"B $B" BB" < < < < 1!,1! 1, < <
"
&e)eritor la calitatea apei s<au desprins urm+toarele conclu'ii*
p3 Dul a variat 0ntre B,%! 2i $,0# valorile maxime ce au )ost
0nre-istrate 0n lacurile @stria 2i /unta2i se apropie de valorile pN
ului apei M+rii /e-re#
alcalinitatea a pre'entat valori care variau de la o unitate la alta#
valorile maxime s<au 0nre-istrat 0n lacul (inoe 8",19 2i lacul /unta2i
812,%9#
oigenul a pre'entat urm+toarele valori 8anali'ele au ar+tat c+
nivelul oxi-enului dep+2ea, 0n -eneral, norma de saturaie9*
0n lacul (inoe* B,0A A,02 m-/l#
0n lacul @stria* !,A $,! m-/l#
0n lacul /unta2i* B,!% $,%B m-/l.
duritatea total a ar+tat c+ apa din la-un+ )+cea parte din cate-oria
apelor dure 2i )oarte dure#
calciul a )ost pre'ent 0n valori ce variau 0ntre !0 2i 200 m- de
Ca>/l, ce con)ereau apei calitatea de tampon#
magneziul s<a -+sit 0n cantit+i ce dep+2eau valorile apelor cu
productivitate piscicol+ mare# cantit+ile varia'+ 0ntre %$,0A $B2
m-/l, ceea ce )ace ca raportul u'ual de !*1, care trebuie s+ existe
0ntre Ca 2i M-, s+ nu )ie respectat# 0n rapoartele de specialitate este
menionat )aptul c+ pentru apa dulce un plus de M- de 2!0 m-/l
provoac+ de-enerarea speciilor de caras#
suspensiile au pre'entat valori cuprinse 0ntre 0,2 ,"$ -/l#
cantitatea de 'os'ai a variat 0n )uncie de data prelev+rii
e2antioanelor# raportat la ci)ra optim+ menionat+ 0n studiile de
specialitate, coninutul de )os)ai este de)icitar#
azotaii s< au -+sit 0n acela2i coninut de)icitar, valorile variind 0ntre
0,0 !,!0 m- />
"
/l#
clorurile au variat 0ntre urm+toarele limite*
1,A 12,% - /aCl/ l pentru lacul (inoe#
,BB 12 - /aCl/ l pentru lacul @stria#
!,$ 20,02 - /aCl/ l pentru lacul /unta2i.
K* a*ul 1@@/ au )ost reali'ate determin+ri ale concentraiei deuteriului 8C.9
0n apa complexului lacustru &a'im (inoe.
.eterminarea concentraiei deuteriului s<a reali'at prin spectrometrie de
mas+ cu a=utorul unui spectometru de mas+ de tip :N/ 202 7 8sistem CE4
Krana9 speciali'at la anali'e de C. la valori naturale.
.e asemenea, asupra probelor de ap+ s au e)ectuat 2i m+sur+tori de
variaie a densit+ii 8Pdens9 )a+ de apa distilat+ considerat+ ca standard.
.eterminarea valorilor s a reali'at cu un densimetru di-ital care asi-ura o
reproductivitate mai bun+ dec1t Q 0,00001! -/cm
",
iar eroarea de m+sur+ este de
Q 0,0001 -/ cm
"
pentru valori PdensR 0.0 -/ cm
"
2i respectiv Q 0,00" -/cm
"
,
pentru valori PdensS0.0 -/ cm
"
.
&e'ultatele determin+rilor, precum 2i punctele de prelevare sunt pre'entate
0n tabelul nr..
"%
T"e% nr0 E Co*ce*tra+ia &euteriului )i 'aria+ia &e*%it5+ii <* 2o*a %u&ic5
a co(ple.ului lacu%tru Ra2i( 3 Si*oe Da*ul 1@@/C
Nr.
Crt.
Locul recolt5rii
C
L&e*%
D6- c(
/
C
R
M pp(- A
1. #i%ericu+a D/2&C < %, 0 1$,%0 0,000"0 <
2. L. Golo'i+a D//C < 1,$ 1A,2! 0,000"$ <
/. L. !(eica D11C < 0,2 1A,!0 0,000"%$ 0,$$
1. L. Si*oe D/1aC < 2B,0 1!1,!! 0,000A0A !$,B
8. L. Si*oe D%pre (areC < 2$,0 1!1,0 0,000A! %0,1
;. L. Si*oe D/1:C < "0,A 1!0,A! 0,000$%$ ",
=. L. Si*oe D%pre I%triaC < 2!,B 1!1,%0 0,000A$ %",$
?. M. Nea6r5 Dla Peri:oi*aC < 2!,B 1!1,B! 0,01"20! <
4nali'1nd re'ultatele obinute, s<a constatat o cre2tere -eneral+ de la nord
spre sud. 4st)el, s<a a=uns la conclu'ia c+ apele din =um+tatea sudic+ a
complexului lacustru provin 0n principal din .un+re, excepie )+c1nd apele din
partea vestic+ a lacului Zmeica, unde este posibil un in)lux de ap+ di)erit+ de cea
din .un+re.
0
10
20
30
40
50
B
i
s
e
r
i
c
u
t
a
L
.

G
o
l
o
v
i
t
a
L
.

Z
m
e
i
c
a

L
.

S
i
n
o
e

(
3
4
a
)
L
.

S
i
n
o
e

(
s
p
r
e

m
a
r
e
)
L
.

S
i
n
o
e

(
3
4
b
)
L
.

S
i
n
o
e

(
l
a

I
s
t
r
i
a
)
a
r
e
a

!
a
"
r
a

(
l
a

#
e
r
i
b
o
i
n
a
Fi6. *r. 1 "aria+ia co*ce*tra+iei &euteriului <* co(ple.ul lacu%tru Ra2i( 3 Si*oe
Da*ul 1@@/C
"B
0
0$002
0$004
0$00%
0$00&
0$01
0$012
0$014
B
i
s
e
r
i
c
u
t
a
L
.

G
o
l
o
v
i
t
a
L
.

Z
m
e
i
c
a
L
.

S
i
n
o
e

(
3
4
a
)
L
.

S
i
n
o
e

(
s
p
.
.
L
.

S
i
n
o
e

(
3
4
b
)
L
.

S
i
n
o
e

(
s
.
.
.
.

!
e
a
"
r
a

(
.
.
Fi6. *r. 2 "aria+ia &e*%it5+ii <* co(ple.ul lacutru Ra2i( 3 Si*oe
Da*ul 1@@/C
K* perioa&a 2000 3 2001, calitatea apei din lacul (inoe a )ost suprave-,eat+
0n dou+ seciuni* 'ona Edi-,iol 2i 'ona Periboina
E
, re'ultatele determi+rilor
reali'ate )iind pre'entate 0n tabelul nr. !.
T"e% nr0 > Re2ultatele a*ali2elor c7i(ice ale apei &i* lacul Si*oe <*
perioa&a 2000 3 2001
I*&icator &e
calitate
"alori D(6-lC core%pu*25toare a*ilor &e re9eri*+5
2000 2001 2002 200/ 2001
Cloruri $00 $A"," !00 " A%2,%% 2%$
Re2i&uu 9i. 2 1A1 2 "A!,B! 1 0$,! A "!$,! $$",!
Sul9a+i 11A,B 1$A,2! 1"2,21 A%,AA B",$
Ca
2N
BB,% !$,$ %,A% 22!," !0
M6
2N
101,B2 A!,1 $!,! 2B1,%% 1,"
O.i6e* &i2ol'at A,1$! $,%" B,2% B,1! B,%$
C#O
8
,"! A,2%$ %,1$ ,$1 ",!
CCOFM* 10,B$ ,!"1 1B,%% A,2 !,2
N total 2,1% ",2% 2,A! ,2B 1,!%
P total 0,00" 0,1 0,12 0,0B$ 0,110
#io(a%5 FPJ 1$,!2 !,1B% %0,2 B,!2 !,11$
-relucrat de ctre S/C/ I&-9LS 0111 S/!/L/ dup &apoartele privind starea )actorilor de mediu 0n =udeul
Costana pentru anii 200" 2i 200
"$
6alorile indicatorilor de minerali'are sunt ridicate, deoarece apele din aceste
seciuni sunt 0n contact direct cu apele marine. (e reamarc+ sc+derea
productivit+ii primare, pe )ondul unor cantit+i sc+'ute de substane nutritive 0n
masa apei. 4l-ele albastre 8%B,!2 O9 au predominat, 0n aceast+ perioad+, 0n tot
timpul anului, iar al-ele ver'i 2i diatomeele au )ost pre'ente prim+vara 2i iarna.
@n perioada elaborarii studiului de impact asupra mediului, 0n luna iunie
200B, au )ost reali'ate determin+ri privind salinitatea apelor din lacul (inoe, in
'ona stavilarelor de la mare, 0n mai multe puncte de prelevare, re'ultatele )iind
pre'entate 0n tabelul nr. %.
T"e%u% nr0 D Sali*itatea apelor lacului Si*oe <* a*ul 200=
Pu*ctul &e
prele'are
Sali*itate
D6-lC
P1 12,!
P2 12,2
P/ 12,$
P1 11,!
Punctele P1 2i P2 au )ost stabilite 0n vecin+tatea st+vilarului de la Edi-,iol,
iar punctele P" 2i P au )ost stabilite 0n vecin+tatea st+vilarului de la Periboina.
"A
1.2. Co(po*e*ta &e (e&iu 3 AERUL ATMOSFERIC
1.2.1. ate 6e*erale
1.2.1.1. Co*&i+ii &e cli(5 )i (eteorolo6ie pe a(pla%a(e*t- 2o*5,
te(peratur5> precipita+ii> 'O*t &o(i*a*t> ra&ia+ie %olar5>
co*&i+ii &e tra*%port )i &i9u2ie a polua*+ilor
:eritoriul =udeului :ulcea aparine sectorului cu clim+ continental+
8inuturilor climatice ale Podi2ului .obro-ei 2i litoralului maritim 2i al deltei9.
&e-imul climatic -eneral este caracteri'at, 0n partea continental+, prin veri
)ierbini, cu precipitaii slabe, 2i prin ierni nu prea reci, punctate uneori cu
viscole puternice, dar 2i cu )recvente intervale de 0nc+l'ire, care 0ntrerup
continuitatea, 0n timp, a stratului de '+pad+. ;n partea maritim+ a =udeului, sunt
caracteristice verile a c+ror c+ldur+ este atenuat+ de bri'a r+coroas+ a marii 2i
iernile cu temperaturi nu prea cobor1te, dar marcate adesea de v1nturi puternice,
reci 2i umede, dinspre mare.
;n ceea ce prive2te precipit"!ii%e, valorile 0nre-istrate 0n aceast+ 'on+, 0n
comparaie cu restul +rii, sunt mult mai mici, ele a)l1ndu<se sub media anual+ de
!0 mm. ;n consecin+, aceasta 'on+ poate )i considerat+ o re-iune secetoas+.
/ici cantit+ile de 'apad+ nu sunt prea mari# -rosimea stratului de 'apad+ nu
dep+2e2te B0 cm. /um+rul mediu al 'ilelor cu ninsoare este de 1!," la :ulcea.
Cele mai reduse cantit+i de precipitaii se constat+ 0n perioadele )ebruarie
aprilie 2i la s)1r2itul verii 2i 0nceputul toamnei, iar cantit+ile cele mai mari 0n
mai, iunie, iulie 8cu predominare 0n iunie9 2i 0n noiembrie decembrie 8cu
predominare 0n decembrie9.
Z+pada 2i lapovia se produc 0n semestrul rece octombrie<martie 2i,
0nt1mpl+tor.
0
R"$i"!i" *#%"r '%#"% varia'+ de la cca. 12!,0 3cal/cm
2
T an, p1n+ la peste
1"2,! 3cal/cm
2
T an 0n 'ona deltei maritime, bene)iciind, al+turi de =udeul
Constana, de cele mai ridicate valori ale radiaiei -lobale din tot cuprinsul +rii.
.urata de str+lucire a soarelui este, 0n medie, de 2 ""0 ore 0n se'onul cald
8aprilie < septembrie9, 0nsum1nd cca. B2 O din durata anual+.
Zona de nord<vest 2i de vest a ba'inului Marii /e-re este marcat+ de o
circu%"!ie "cti- "tm#*.eric, )iind situat+ la inter)erena traseelor maselor de aer
polar 2i atlantic, mediteranean 2i euro<asiatic.
.irecia predominant+ a vantului este din sectorul nordic, cu o )recven+
medie anual+ de 0<!0O, acestea )iind 2i cele mai puternice, totodat+.
Krecvena 2i durata )urtunilor dinspre sectorul nordic sunt evident
predominante 8peste !! O9..urata de persisten+ a circulaiei atmos)erice medii
este, 0n BB O din ca'uri, de %<12 ore, iar ce maxim+ este de 210 ore, din direcia
/ E.
;n ceea ce prive2te v1nturile dominante, acestea au urmatoarea )recven+*
< v1nturile din /ord<Est sunt predominante 81$," O9, )iind mai
)recvente 0n luna martie#
< v1nturile din /ord<6est 81B,1 O9 sunt dominante 0n % luni 8noiembrie<
ianuarie 2i iulie<septembrie9#
< v1nturile din Est 81!,2 O9 sunt mai )recvente 0n aprilie < iunie#
< v1nturile din /ord 81" O9 sunt dominante 0n )ebruarie 2i octombrie.
6remea lini2tit+ este tipic+ pentru s)1r2itul verii 2i 0nceputul toamnei.
6ite'ele medii anuale ale v1ntului sunt cuprinse 0ntre 0,$ si !," m/s, $0 <
A0O dintre valorile vite'elor m+surate dep+2ind 2 m/s. 6+nturi cu vite'e de peste
1
11 m/s s<au 0nre-istrat $0<A0O din an, cele cu peste % m/s 0n proporie de "0<
!!O, iar v1nturile cu peste 11 m/s repre'int+ <1!O.
T"e%0 4 Caracteri%ticile 'O*turilor pre&o(i*a*te
8
irectia
'a*tului
Frec'e*ta
(e&ie
a*uala P
"ite2a
(e&ie
a*uala
D(-%C
Frec'e*ta
P
Furtu*i ' Q ? (-%
urata
(e&ieDoreC
"ite2a
(a..(e&ie
D(-%C
urata la
'ite2a (a..
DoreC
/ 1<"0 %,$ 2%,A 1A,1 1B,! 1%B
/E A<1! %,0 22,B 22,0 1B,! 1"1
/6 %<1$ !,! A,0 A,1 11,B "%
Sector
*or&ic
10F80 8>0F@>0 8?>; 1?>? F F
( 10<1B ,! 12,1 B, 12,$ "B
(E A<11 ,! ,$ B,1 1%,! 2",0
(6 %<10 ,0 ,$ %,2 12,2 2%,0
Sector
%u&ic
/0F10 />0F;>0 21>= =>1 F F
E 1F10 1>0F10>0 1>2 @>1 11>2 /8>0
" ;F1; />0F;>0 18>; ?>? 18>0 ;2>0
Cal( 0F20 F F F F F
7ondar 2i al.81AA29 arat+ c+ valorile medii multianuale 8pentru perioada
1A1 1A$A9 ale )recvenei 2i vite'ei v1ntului 0n cadrul 'onei litorale din lar-ul
Constanei sunt predominant din sectorul nordic
T"e% F Caracteri%ticile 'O*turilor
Caracteristicile
v1ntului 8directii U9
/ /E E (E ( (6 6 /6 Calm
0 ! A0 1"0 1$0 22! 2B0 "1!
Krecvena O 1,A% 12,0 B,11 11,0 11,1% B,2 1!,0! 10,!" 10,!1
6ite'a 8val.medii m/s9 %,10 %,12 ,2! ",$! ",!0 ,1$ ,"0
!
dupa -atachie et al/()*E5F Cristescu et al/( )*E5 cu modi'icri
2
Calculele e)ectuate au ar+tat c+ vite'a medie multianuala a vanturilor este de
,%! m/s, iar re'ultanta ener-etica multianuala a vantului este de B,B" m/s, )iind
orientata dinspre nord la un a'imut de $,$AU
,
.
Ume(e"%" re%"ti- " "eru%ui are valori medii anuale de circa $0 O, aceasta
cresc1nd spre re-iunile estice, unde se resimte in)luena maritim+.
Ca urmare a cre2terii temperaturii, vara se constat+ o tendin+ accentuat+ de
sc+dere a ume'elii aerului, aceasta a=un-1nd la valori de circa B2 O 0n iulie.
Re'imu% termic $e i"rn se caracteri'ea'+ prin valori termice u2or ne-ative,
)apt ce constituie o condiie necesar+ pentru producerea )enomenelor
meteorolo-ice speci)ice.
.ata medie a primului 0n-,e de toamn+ se plasea'+ 0ntre 1 < 1! decembrie,
iar data medie a ultimului 0n-,e de prim+var+ se plasea'+ 0ntre 1! martie si 1
aprilie.
.urata medie a intervalului cu 0n-,e este de circa B0 'ile.
Temper"tur" medie anual+ este de 10 11
0
C. :emperatura maxim+, G
"A,!0
o
C, s<a 0nre-istrat la staia meteorolo-ic+ Mircea 6oda 820 au-ust 1A!9, iar
minima absolut+, < 2%,$
o
C, la staia :ulcea 82 ianuarie 1A"9.
;n cursul anului se constat+ o cre2tere -eneral+ a valorilor medii lunare de
temperatur+ de la lunile ianuarie<)ebruarie c+tre iulie<au-ust 2i apoi o
descre2tere, din iulie c+tre decembrie.
@n)luena ba'inului M+rii /e-re asupra temperaturii aerului se mani)est+
mai mult 0n lunile de prim+var+, c1nd temperatura este mai sc+'ut+ dec1t 0n
restul +rii 2i 0n lunile de toamn+, c1nd temperatura aerului pe litoral este mai
ridicat+.
%
#ondar et al/()**0
"
1.2.1.2. Scurt5 caracteri2are a %ur%elor &e poluare> %ta+io*are )i
(o:ile e.i%te*te <* 2o*5> %ur%e &e poluare &iri4ate )i
*e&iri4ateE *i'elul &e poluare a aerului a(:ie*tal &i* 2o*a
a(pla%a(e*tului o:iecti'ului
Pe amplasament, 0nainte de 0nceperea lucr+rilor ,idrote,nice, nu sunt
pre'ente surse importante de poluare a aerului, av1nd 0n vedere lipsa unor
obiective industriale / comerciale cu potenial poluant.
1.2.2. Sur%e )i polua*+i 6e*era+i
;n cadrul amplasamentului anali'at, poluarea aerului va avea loc doar 0n
perioada de reali'are a lucr+rilor ,idrote,nice. (ursele de poluare vor )i
repre'entate prin*
m"nipu%"re" m"teri"%e%#r pu%-eru%ente vor re'ulta pulberi, care
vor consta, 0n principal, din* pra), particule )ine de nisip, ciment,
ipsos, etc.
*ur*e%e m#i%e /"ut#-e&icu%e +i uti%"Ce1 care vor tran'ita
amplasamentul pentru transportarea materialelor de construcie sau
vor participa la reali'area proiectului.
Emisiile din )uncionarea autove,iculelor ce vor tran'ita amplasamentul vor
)i repre'entate de* /ox, (>x, C>, ,idrocarburi, alde,ide, aci'i or-anici, etc.
4ceste emisii sunt acelea2i pentru toate tipurile de combustibil, cu preci'area
)aptului c+ nivelul C> 2i ,idrocarburi din emisii este mai redus 0n ca'ul utili'+rii
motorinei.

1.2./. Pro6*o2area polu5rii aerului
;n perioada des)+2ur+rii lucr+rilor ,idrote,nice, impactul asupra )actorului
de mediu aer va )i determinat de -a'ele de e2apament de la autove,iculele 2i
utila=ele )olosite la reali'area acestor lucr+ri.
4v1nd 0n vedere c+ natura lucr+rilor nu presupune un tra)ic 'ilnic, se
aprecia'+ c+ poluarea aerului va avea un caracter local, mani)est1ndu< se doar 0n
perimetrul obiectivului 2i 0n perioada des)+2ur+rii lucr+rilor.
1.2.1. M5%uri &e &i(i*uare a i(pactului
;n vederea diminu+rii impactului 2i polu+rii atms)erice posibil a )i re'ultate
prin implementarea proiectului, materialele de construcie, 0n special cele
pulverulente, vor )i acoperite cu plase de protecie pentru reinerea particulelor
de pra) sau vor )i depo'itate 0n containere special destinate.
1./. Co(po*e*ta &e (e&iu 3 SOL
1./.1. Caracteri2area %olurilor &o(i*a*te
1./.1.1. Tipul> co(po2i+ia 6ra*ulo(etric5> per(ea:ilitatea>
&e*%itatea
Cea mai mare parte a complexului o constituie vasta arie depresionar+
ocupat+ iniial de apele m+rii 2i care a )ost compartimentat+ ulterior, prin )ormare
de cordoane 2i -rinduri sau prin ata2area unor noi 0ntinderi de ap+, 0n mai multe
cuvete lacustre care au c+p+tat denumiri proprii 2i sunt tratate 0n lucr+rile de
specialitate ca lacuri de sine st+t+toare* &a'im, Colovia, Zmeica 2i (inoe, cu
anexele acestuia din urm+, @stria, /unta2i 8.uin-i9 2i :u'la.
!
&a'imul are +rmurile lar- )estonate, pre'ent1nd c1teva -ol)uri mari*
o 3olbina cu o desc,idere de circa % 3m 2i o lun-ime de
cca. !,! 3m#
o Gundea cu o desc,idere de cca. %,! 3m 2i o lun-ime de cca. 3m#
o , &artie cu o desc,idere de B 3m 2i o lun-ime de ",! 3m.
El continu+ 2i spre sud de capul .olosman 8unde este denumit, de unii
autori, &a'imul Mic9 2i se prelun-e2te spre vest cu lacul Colovia care p+trunde
ad1nc 0n uscat prin -ol)ul Ceamurlia 8lun- de cca. B 3m 2i av1nd o desc,idere de
cca. % 3m9.
Zona anali'at+ are particularit+ile 2i diversitatea speci)ic+ )ormaiunilor
-eo)i'ice la-unare, predomin1nd depo'itele nisipoase 2i coc,ili)ere de ori-ine
marin+, depo'ite nisipo<lutoase 2i lutoase, adeseori 0n strati)icaii.
Crindul Fupilor pre'int+ predominant depo'ite nisipoase 0ntre canalul 2 2i
canalul ! 2i depo'ite lutoase )luvio<lacustre cu strati)icaii nisipoase 0ntre canalul
! 2i Marea /ea-r+.
Cordonul litoral pre'int+ )ormaiuni nisipoase de la Periboinea spre Crindul
C,ituc 2i depo'ite nisipo<lutoase 2i ar-iloase de la Periboina spre Cura Portiei.
;n 'ona Cura Portiei sunt identi)icate )ormaiuni lutoase de ori-ine )luvio<
lacustre cu strati)icaii nisipoase.
;n amplasamentul eclu'ei Canal ! se evidenia'+ urm+toarea strati)icaie*
V 1,20 <2,!0 m pra)uri ar-iloase m1loase cenu2ii cu resturi de r+d+cini
2i coc,ilii#
V urmea'+ p1n+ la ad1ncimea de %,$0 m nisip )in slab pr+)os, cenu2iu
cu 0ndesare medie#
%
V 0ntre $,!0<A,00 m straturi successive pr+)oase ar-iloase sau
nisipoase, m1loase, cenu2ii cu consisten+ redus+#
V la ad1ncimea de 1! m se identi)ic+ un strat de nisip )in micaceu,
cenu2iu 0n stare medie de 0ndesare.
Principalele caracteristici )i'ico mecanice ale p+m1nturilor 0nt1lnite 0n
'on+ sunt*
o la p+m1nturi nisipoase*
< densitatea speci)ic+ natural+ 1$00 1A00 3-/m
2
#
< un-,iul de )recare interioar+ W L 20<2!
o
.
la p+m1nturi pr+)oase ar-iloase*
< densitatea speci)ic+ natural+ 1$00<1A00 3-/m
2
#
< un-,iul de )recare interioar+ W L $<10
o
.
P+m1nturile 0nt1lnite au o permeabilitate cuprins+ 0ntre XL10
<"
2i 10
<
cm/s.
B
Fi6. / Tipuri &e %oluri <*tOl*ite <* po&i)ul o:ro6ei
$
Materialul dentritic ce compune 0ntrea-a depresiune &a'im (inoe este
variat. 7raul (). C,eor-,e nu este sin-ura surs+ de alimentare a canalelor
.unav+u 2i .ranov. 4cestea sunt alimentate 2i de lacurile adiancente, 0ns+ exist+
o mare di)eren+ 0ntre materialul adus din lacuri 2i cel adus din 7raul ().
C,eor-,e.
4daosul de material dentritic 0n lacul &a'im este de "0$,000 tone 81A2,000
m
"
/ an9, iar dispersia sa este )avori'at+ de aciunea valurilor. ;n timpul )urtunilor
puternice o mare 0nc+rc+tur+ din stratul superior este din nou suspendat+.
4ciunea acestor )enomene 2i cureni permaneni permit r+sp1ndirea
scoicilor 2i a cut+rilor de nisip, ce conin o mare cantitate de metale -rele.
1./.1.2. Co*&i+iile c7i(ice &i* %olE acti'itatea :iolo6ic5E poluarea <*
2o*5
(edimentele din lacul &a'im constau 0n -eneral din particule de n+mol de
di)erite m+rimi 2i nisip )in.
(edimentele din lacul Colovia sunt )ormate din n+mol )in. /isipul se
-+se2te 0ntr o sin-ur+ 'on+ ce corespunde prelun-irilor inundate ale litoralului
)osil al Crindului Fupilor.
(tudiile textural structurale au ar+tat c+ pac,etul de sedimente din lacurile
&a'im 2i Colovia este re'ultatul proceselor dinamice 8cre2terea nivelului
stratului, ero'iune9 2i a r+m+2ielor biotice 8 acumul+ri de scoici, -alerii )ormate
de di)erite or-anisme9.
A
Compo'iia mineralo-ic+ a sedimentelor din unitatea &a'im este
urm+toarea*
minerale u2oare B1,0 O 8%0 AAO9#
minerale -rele 1,0$O 80,001 1!," O9#
minerale ar-iloase 2$O 80,1 0,0O9.
'1(
1$0&(
2&(
0(
10(
20(
30(
40(
50(
%0(
'0(
&0(
)*+,*mineral
-*pu*minera
*#**
*S.*a
Fi'0 nr0 E Co(po2i+ia (i*eralo6ic5 a %e&i(e*telor &i* u*itatea Ra2i(
Componentele anor-anice ce se -+sesc 0n structura sedimentelor din
unitatea &a'im sunt urm+toarele*
o silicat 822," %,A0O9 este principalul component din cuar,
mic+, ar-il+, )eldspat 2i diatomee 2i a altor al-e#
o alumin 8,1 11,%O9 se -+se2te mai ales 0n mineralele ar-iloase#
o 'ier, detectat ca Ke
2
>
"
80,%2 !,%$O9 2i Ke> 80,! 2,A$O9 este
principalul component al ar-ilei 2i a mineralelor opace#
o calciul 8 2,2B %,"A O9 2i magneziul 80,!$ $,%A O9 sunt pre'ente
sub )orm+ de carbonai# ele provin 0n principal din scoicile
molu2telor#
!0
o titan 80,12 1,22O9 2i zirconiu se 0nt1lnesc ca 2i componente a
mai multor minerale a)late 0n structura sedimentelor.
Carbonul or-anic a )ost anali'at ca un indicator al pre'enei active 0n
materialului or-anic 0n sedimente. Procentul carbonatului or-anic 0n sedimente
80,A% 1,"1O9 descre2te -radual de la -ura de v+rsare a canalului p1n+ 0n centrul
lacului, su-er1nd 'ona de in)luen+ a apelor )luviale.
1./.2. Sur%e &e poluare a %olului
;n perioada de executare a lucr+rilor ,idrote,nice, sursele de poluare vor )i
repre'entate de*
depo'itarea 2i manipularea necorespun'+toare a materialelor de
construcie pulverulente 8de ex. ciment, var, nisip, etc.9#
scur-eri accidentale de produse petroliere 8motorin+, ulei9, ca urmare
a unor de)eciuni ap+rute la motoarele sau cutiile de vite'e ale
autove,iculelor care vor transporta materiile prime )olosite sau la
utila=ele implicate 0n reali'area construciilor#
depo'itarea necorespun'+toare a de2eurilor mena=ere, re'ultate din
activitatea an-a=ailor ce vor participa la reali'area lucr+rilor de
construcie, sau a de2eurilor din construcie.
!1
1././. Pro6*o2area i(pactului
1././.1. Proce%ele %i 9actorii 6eolito&i*a(ici care co*trolea2a
e'oluia 2o*ei co%tiere
aC Aportul 9lu'iatil
(istemul )luviatil al .unarii pre'inta urmatoarele caracteristici 8(tanci3 et
al.,1A$$9* lun-imea )luviului< 2$%0 3m# supra)ata ba'inului ,idro-ra)ic< cca
$1B000 3m
2
# precipitatii < $1% mm/an# evaporatia medie anuala< !B mm/an#
debitul mediu anual de apa< %!!0 m
"
/s, cu urmatoarele valori limita*
R
(a..1@=0
L1!!0 m
"
/s R
(i*.1@81
S1;10 (
/
-%.
.ebitul mediu anual solid in suspensie inaintea construirii bara=ului de la
Portile de Kier @ a )ost de 210 3-/s 8%B,! mil t/an9, din care sedimente nisipoase
cca 10O. .upa anul 1AB0, drept consecinta a construirii acestui bara= si a
lucrarilor de ,idroamelioratii din lun-ul a)luentilor .unarii, aportul de sedimente
a sca'ut cu "0 0O, ast)el incat, in pre'ent, se poate estima debitul mediu de
sedimente la 0<!0 mil.t/an, dintre care ! $ mil. t/an material nisipos. 4cestea
sunt cantitatile de sedimente care contribuie anual la de'voltarea, sau mai bine
spus, la mentinerea unui relativ ec,ilibru a edi)iciului deltaic.
Con)orm lui 7ondar 81AA09, debitul multianual de sedimente la -urile
.unarii, este & L !1,B mil. t/an, in timp ce tendinta multianuala arata scadere
usoara, con)orm urmatoarei )unctii*
& L 20% %2 8t 1$!B9, unde t este timpul in ani.
4celasi autor aprecia'a volumul de apa descarcat de .unare in Marea
/ea-ra la Y L %0B mc/s, cu o tendinta slaba de crestere*
Y L!%!" G !A%1 8t 1$!B9.
!2
Probabil, aceasta tendinta de crestere este doar aparenta, re)lectand
impactul bararii -raduale a .unarii si al pierderii 'onelor umede de tampon.
:C Factorii (eteorolo6ici 3 %i%te(ul &e 'a*turi
Zona de nord<vest si de vest a ba'inului Marii /e-re este marcata de o
circulatie activa atmos)erica, )iind situata la inter)erenta traseelor maselor de aer
polar si atlantic, mediteranean si euro < asiatic. 6anturile predominante sunt cele
din sectorul nordic 80<!0O din situatii9# vanturile dinspre nord sunt, de
asemenea, cele mai puternice. Krecventa si durata )urtunilor dinspre sectorul
nordic sunt evident predominante 8 peste !!O9.
Ta:el. @ D&up5 Patac7ie et al.>1@?8E Cri%te%cu et al.> 1@?8 cu (o&i9icariC
irectia
'a*tului
Frec'e*ta
(e&ie
a*uala P
"ite2a
(e&ie
a*uala
D(-%C
Frec'e*ta
P
Furtu*i ' Q ? (-%
urata
(e&ieDoreC
"ite2a
(a..(e&ie
D(-%C
urata la
'ite2a
(a..DoreC
/ 1<"0 %,$ 2%,A 1A,1 1B,! 1%B
/E A<1! %,0 22,B 22,0 1B,! 1"1
/6 %<1$ !,! A,0 A,1 11,B "%
Sector
*or&ic
10F80 8>0F@>0 8?>; 1?>? F F
( 10<1B ,! 12,1 B, 12,$ "B
(E A<11 ,! ,$ B,1 1%,! 2",0
(6 %<10 ,0 ,$ %,2 12,2 2%,0
Sector
%u&ic
/0F10 />0F;>0 21>= =>1 F F
E 1F10 1>0F10>0 1>2 @>1 11>2 /8>0
" ;F1; />0F;>0 18>; ?>? 18>0 ;2>0
Cal( 0F20 F F F F F
!"
7ondar si al.81AA29 arata ca valorile medii multianuale 8pentru perioada
1A1 1A$A9 ale )recventei si vite'ei vantului in cadrul 'onei litorale din lar-ul
Constantei sunt predominant din sectorul nordic.
Ta:el 10 Caracteri%ticile 'O*tului &i* 2o*a %tu&iat5
Caracteri%ticile
'a*tului
D&irectii TC
/ /E E (E ( (6 6 /6 Calm
0 ! A0 1"0 1$0 22! 2B0 "1!
Frec'e*ta P 1,A% 12,0 B,11 11,0 11,1% B,2 1!,0! 10,!" 10,!1
"ite2a
D'al.(e&ii (-%C
%,10 %,12 ,2! ",$! ",!0 ,1$ ,"0
Calculele au aratat ca vite'a medie multianuala a vanturilor este de ,%!
m/s, iar re'ultanta ener-etica multianuala a vantului este de B,B" m/s, )iind
orientata dinspre nord la un a'imut de $,$AU 87ondar et al.,1AA29.
cC "alurile
&e-imul valurilor din partea de vest si de nord<vest a ba'inului Marii /e-re
poate )i caracteri'at ast)el* mare calma 8valuri sub 0,2 m inaltime9 repre'inta
A,1O din date, valuri de vant ""O, iar ,ula <1B,AO. Cele mai )recvente valuri
de vant se inre-istrea'a pe sectorul /E, corespun'ator directiei dominante a
valurilo de vant , in vreme ce dinspre est se inre-istrea'a aproape 0O din
ca'urile de ,ula.
@naltimile medii si maxime 8!,2 m la Constanta, B,0 m la (ulina la
extremitatea =etelelor9 a valurilor de vant si de ,ula se inre-istrea'a pentru
directia est, la care 'etch<ul vantului este maxim.
!
Ener-ia valurilor de )urtuna poate atin-e valori importante* pe 1B )ebruarie
1ABA a )ost o )urtuna de 1222 XM,/m, )ata de valorile obisnuite de cca 2000
XM,/m 8(pataru, 1A$9. 4ceasta putere contribuie indeosebi la distributia
sedimentelor teri-ene in lun-ul tarmului deltaic.
&C Ni'elul (5rii
6ariatia nivelului Marii /e-re depinde de sc,imbarile se'oniere
multianuale sau eustatice, precum si de de)ormarea supra)etei apei sub in)luenta
di)eritelor )orte externe.
6ariatia se'oniera a volumului apei marii se datorea'a in special
sc,imbarilor se'oniere ale aportului )luviatil de apa si re-imului precipitatiilor.
4cest tip de variatie atin-e 20 2$ cm amplitudine.
Kluctuatiile multianuale datorate variatiilor anuale ale aportului )luviatil de
apa, consecinta a ciclului climatic, atin-e cca 20 cm.
Kluctuatiile eustatice ale nivelului Marii /e-re de la s)arsitul Pleistocenului
pana in pre'ent corespund, in -eneral, variatiilor de nivel din ba'inele oceanice.
@n ultimii 2000 de ani, nivelul Marii /e-re a crescut in partea de vest cu cca
m. @n ultimii 100 de ani observatiile mare-ra)ice au evidentiat tendinta de
crestere de 2<" mm/an.
Printre de)ormatiile oscilatorii trebuie mentionate, de asemenea, seisele,
curentii de vant si mareele. (eisele din partea de vest si nord<vest a Marii /e-re
au perioade de la cateva minute la 1" ore si amplitudini de la cativa centimetri la
2,00 m.
Curentii de )urtuna dinspre nord, nord<est, est si sud<est induc cresteri de
nivel de pana la 1,2 1,! m.
!!
Mareea din Marea /ea-ra pre'inta o perioada medie de 12 ore si 2! minute
si amplitudini de numai B 11 cm 87ondar si al., 1AB"9.
eC Cure*tii (ari*i %i cure*tul lo*6%7ore &e %e&i(e*te
Circulatia atmos)erica si alti )actori ,idrolo-ici si mor)olo-ici determina in
Marea /ea-ra o circulatie ciclonala a apei, in cadrul stratului super)icial de apa
pana la cca 1000 m adancime.
@n partea de nord<vest si de vest a Marii /e-re, curentul ce apartine
circulatiei ciclonale primeste un impuls de la debitul de apa al raurilor din
aceasta parte 8/ipru, 7u-, /istru,.unare9, de'voltandu<se spre sud pe o latime
cca !0 B0 Mm, cu vite'e medii de cca 20 < "0 cm/sec.
@n 'ona litorala a .eltei .unarii persista, c,iar si in perioadele de calm, un
curent -eneral sudic cu vite'e de ! !0 cm/sec, in )unctie de aportul )luvial. @n
plus, vanturile -enerea'a un sistem complex de curenti a caror directie depinde
de cea a vantului. 4cesti curenti devin stabili, puternici, implicand un strat de apa
de pana la adancimea de 0 !0 m daca vantul atin-e vite'e de peste 10 m/sec.
.urata lor este de cca 10 12 ore dar depinde de cea a vantului si pot atin-e 100
1!0 cm/sec la supra)ata si peste "0 0 cm/sec in apropierea )undului marii.
Predominanta vanturilor din sectorul nordic determina dublarea )recvenei
anuale a curentilor sudici 8directia spre sud9 in comparatie cu cea a celor spre
nord.
Con)i-uratia tarmului determina local perturbatii ale sistemului curentilor
lon-itudinali 8lon-s,ore9 indusi de vat si re'ultanta ener-etica a valurilor, in
special a valurilor de vant.
!%
1././.2. Pre2e*tarea %c7e(atica a 9or(arii-actiu*ii cure*tilor
(ari*i-'alurilor> precu( %i a co*%eci*telor a%upra
tar(ului
:+rmul costier 2i, 0n special, poriunile delimitate de mare prin cordoane
litorale sunt supuse actiunii )actorilor pre'entati in subcapitolul anterior, 0n )inal
put1nd re'ulta*
in ansamblu, stare de ec,ilibru relativ#
ero'iune#
acumulare.
Fi6. *r. 8 Ac+iu*ea 'alurilor a%upra +5r(ului
@n ca'ul interventiei antropice, 0n di)erite scopuri, ca 2i cel anali'at, de cele
mai multe ori, cele trei procese menionate anterior pot s+ modi)ice semni)icativ
sensul/ starea evoluiei anterioare 2i, ca urmare s+ )ie nevoie de intervenii cu
m+suri suplimentare. .e data aceasta avem de a )ace cu impactul )i'ic propriu
'is al proiectului.
@n continuare, se pre'int+ modele ale curenilor/ valurlor care acionea'+ 0n
'ona costier+ 2i controlea'+ procesele -eomor)olo-ice litorale, inclusiv privind
)ormarea/ 0nc,iderea bre2elor/ canalelor 0n cordoanele litorale*
!B
/"1 curen!ii $in (#n" $e t"rm
Fi6.*r. ; For(area cure*tilor lo*6itu&i*ali
Fi6. *r. = Co(po*e*tele %i re2ulta*ta e*er6etica 9u*ctie&e care %e 9or(ea2a
&irectia %i i*te*%itatea cure*tilor lo*6itu&i*ali
!$

Fi6. *r. ? Cure*ti Rip
Fi6. *r. @ Cure*+i upUelli*6
!A
/1 -"%uri%e m"rine
Fi6. *r. 10 Mo&i9icarea (i%carii particolelor &e apa i* 9u*ctie &e %ca&erea
a&a*ci(ii apei> %i 'ariatia i*te*%itatii proce%ului &e ero2iu*e i*
%ectiu*ea tra*%'er%ala
Fi6. *r. 11 Propa6area 'alurilor &i%tructi'e D'aluri &e 'a*tC
%0
Fi6. *r. 12 Propa6area 'alurilor co*%tructi'e D7ulaC
/c1 c#n*ecin!e%e "c!iunii -"%uri%#r=curen!i%#r c#*tieri= cre+terii ni-e%u%ui
mrii
Fi6. *r. 1/ Tra*%latarea cor&o*ului litoral
%1
Fi6. *r. 11 e2'oltarea 9or(elor &e <*c7i&ere a %p5rturilor-ca*alelor
<* cor&o*ul litoral
/$1 e.ecte%e *tructuri%#r %e'"te $e !rm
Fi6. *r. 18 E9ectele co*%truc+iilor tip &i6 tra*%'er%al
%2
Fi6. *r. 1; E9ectele co*%truc+iilor tip 4etea
/e1 im"'ini pri-in$ *itu"ti" "ctu"%" n p"rte" m"rin6 n (#n" ce%#r $#u
*t"-i%"re /2eri#in" +i E$i'&i#%1
Foto / St5'ilarul Peri:oi*a
%"
Foto 1 Partea (ari*5 <* 2o*a %t5'ilarului Peri:oi*a
Foto 8 St5'ilarul E&i67iol
%
Foto ; Partea (ari*5 <* 2o*a %ta'ilarului E&i67iol
Foto = Partea (ari*5 <* 2o*a %t5'ilarului E&i67iol
%!
.in in)ormatiile obinute 0n teren a re'ultat c+ 0n ambele ca'uri, 0n anumite
condiii, are loc o re)acere total+ a cordonului litoral, mai puin ca l+ime 2i
altitudine, ceea ce determin+ ca 0n ca'ul unor )urtuni mai puternice, s+ )ie posibil
recrearea bre2elor. @n ca'ul Edi-,iol, s<a produs c,iar 0nc,iderea complet+ pe o
perioad+ mai 0ndelun-at+. @n aceast+ situaie a )ost nevoie de construirea unei
=etele 8Koto $9, 0n partea de nord, care s+ determine 0ndep+rtarea curentului
lon-itudinal sudic spre lar- 8spre mare9, 0n acest )el p+str1nd activ+ o poriune de
scur-ere 8Koto A9.
Foto ? E&i67iol, 4etea
%%
Foto @ E&i67iol, %ec+iu*ea &e %cur6ere
;n consecin+, dac+ se vor 0nc,ide total le-+turile de la canalele 2 2i !, este
de a2teptat ca 0nc,iderea celor dou+ le-+turi cu marea s+ se produc+ mult mai
)recvent 2i mai stabil 0n timp. 4cest )enomen poate )i )avori'at 0n anii seceto2i
2i/sau 0n pre'ena valurilor constructive 8,ula9, 0n proporie mai mare dec1t cea
actual+.
%B
1.1. #io&i'er%itatea
1.1.1. I*9or(a+ii &e%pre eco%i%te(ele pre2e*te pe a(pla%a(e*t
Co(ple.ul lacu%tru Ra2i( 3 Si*oe este delimitat la partea de / 2i 6 de
c+tre ,orstul dobro-ean, la E de 'ona .unav+ .ranov, iar la (E de Marea
/ea-r+, de la Periteasca, p1n+ la -rindul C,ituc.
Unit"te" R"(im cuprinde lacul &a'im 8la /ord9 2i lacurile Ceamurlia,
Zmeica 2i Colovia 0n partea de (ud, p1n+ la Crindul Fupilor, 2i cordonul litoral
din 'ona -ura Portiei.
Unit"te" Sin#e cuprinde lacurile (inoe, @stria 2i /unta2i, )iind delimitat de
Crindul Fupilor la / 2i /6, podi2ul .obro-ean la 6 2i Marea /ea-r+ la (E, 0ntre
'ona de le-+tur+ a Crindului Fupilor cu marea 2i Crindul C,ituc, p1n+ la Cura
7u,a'ului.
Zon+ aparte prin ori-inea sa recent+, .elta .un+rii 8inclu'1nd 'ona celor
dou+ complexe lacustre9 se remarc+ printr<o complexitate extrem+ a
ecosistemelor. ;ntrep+trunderea ,abitatelor terestre, ml+2tinoase, dulcicole 2i
marine, )ac din acest teritoriu o 'on+ extrem de complex+ 2i de dinamic+, cu o
biodiversitate adesea uimitoare, at1t ca num+r de specii, c1t 2i ca num+r de -rupe
taxonomice.
%$
Foto 10 "e6eta+ie palu%tr5 :o6at5 3 Peri:oi*a
Ecosistemele lacustre corespun'+toare celor dou+ complexe sunt separate
-eo-ra)ic 2i primesc cantit+i di)erite de ap+, 0n )uncie de le-+tura acestora cu
braele .un+rii, care le alimentea'+. 4st)el, exist+ o variaie a cel puin o parte
din elementele bioceno'ei, datorate, 0n principal, dinamicii complexe a
circulaiei apei, precum 2i modi)ic+rilor su)erite de canalele de le-+ura existente.
Kiecare lac este un ecosistem distinct, cu caracteristici proprii, determinate
de po'iia acestora 0n raport cu .elta 2i cu braele .un+rii, de lun-imea, l+imea
2i mor)olo-ia canalelor ce )ac le-+tura cu )luviul, precum 2i de c,imismul apelor
2i de ve-etaia +rmului.
A-Gn$ n -e$ere n"tur" %ucrri%#r ce -#r .i re"%i("te6 precum +i in.%uen!"
"ce*t#r" "*upr" c#n$i!ii%#r %#c"%e6 "preciem c un imp"ct *emni.ic"ti- "*upr"
i#$i-er*it!ii *e -" re*im!i $#"r n %"curi%e $in Unit"te" Sin#e6 Unit"te"
R"(im ne.iin$ m"C#r in.%uen!"t $e pr#iectu% pr#pu*0
%A
2rin urm"re6 "*pecte%e %e'"te $e i#$i-er*it"te" %#c"% +i imp"ctu%
p#ten!i"% "% pr#iectu%ui -#r .i "n"%i("te pentru Unit"te" Sin#e6 +i n *peci"%
pentru %"cu% Sin#e6 princip"%" (#n" un$e *e -" re*imti imp"ctu% pr#iectu%ui0
K* a*ul 1@??, au )ost identi)icate arii distincte ale lacului Si*oe
=
,
2o*a Nor&ic5, marcat+ permanent de a)luxul de ap+ dulce, cu o
salinitate cu "! O mai sc+'ut+ dec1t a lacului, ca 0ntre- )lora 2i
)auna 0nt1lnit+ aici este )oarte bo-at+, iar 'ona constituie o poriune
de aclimati'are a imi-ranilor limnici#
2o*a &e E%t, aproape de -rindurile litorale, cu o salinitate cu
1! 20 O mai mare dec1t restul ba'inului, indic1nd in)luena apelor
marine#
2o*a Ce*tral5, cu ape mixte, a c+rei ad1ncime varia'+ 0n
concordan+ cu dinamica maselor de ap+ aici este 0nt1lnit+ cea mai
mare densitate de specii din 0ntre-ul ba'in#
2o*a &e Su&, cu o salinitate u2or ridicat+ 8 % O9 )a+ de cea medie
calculat+ pentru 0ntre-ul lac# structura populaiilor 80n special
'ooplanctonice9 este aproape omo-en+, cu o -am+ variat+ de specii.
1.1.1.1. I*9or(a+ii &e%pre 9lora &i* lacul SINOE
6e-etaia palustr+ 2i acvatic+ a lacurilor este distribuit+ 0n acord cu
necesit+ile peliculei 2i depinde, 0n primul r1nd, de ad1ncimea apei.
6e-etaia complexului de lacuri acoper+ o palet+ variat+ de specii 2i -rup+ri
aparin1nd micro< 2i macro)lorei.
B
#lacH Sea #iological AiversitI !omania Compiled bI Ar/ "driana -etranu
B0
;n urma cercet+rilor e)ectuate 0n perioada 1A$1 1AA1, 0n lacul Si*oe au
)ost evideniai 2!2 taxoni aparin1nd populaiei de &icrophIte,
ChlorophIceaele constituind cel mai mare -rup 8cca. 0,0A O din total9, urmate
de Aiatomee 8"0,A! O9, CIanophIceae 8$,"" O9, .uglenophIceae 8!,A! O9 2i
CrIsophIceae 81,1A O9
$
.
T"e% nr0 11 Co(po2i+ia %i%te(atic5 )i ecolo6ic5 a 9itopla*cto*ului <*
lacul SINOE <* perioa&a 1@?1 3 1@@1
Gruparea
%i%te(atic5
Grup5ri ecolo6ice
Ap5 &ulce
Ap5 u)or
%5rat5
Ap5
%al(a%tr5
Ap5
(ari*5
TOTAL
Nr. P Nr. P Nr. P Nr. P Nr. P
@%#r#p&Ht" $2 $1,2 1$ 1B,$ < < 1 1,0 101 0,1
B"ci%%"ri#p&Ht
"
1! 1A,2 1% 20,! 1% 20,! "1 "A,$ B$ "1,0
@H"n#p&Ht" 2! B",! $ 2",! 1 2,A < < " 1",!
2&Hrr#p&Ht" 1A,1 < < 1 ,$ 1% B%,2 21 $,"
Eu'%en#p&Ht" 1 A"," < < < < 1 %,%% 1! %,0
@&rH*#p&Ht" < < 1 ""," < < 2 %%,B " 1,2
TOTAL 110 88>; 1/ 1=>1 1? =>1 81 20>2 282 100>0
SursaJ #lacH Sea #iological AiversitI !omania Compiled bI Ar/ "driana -etranu
.e asemenea, 0n cadrul cercet+rilor e)ectuate, au )ost 0nt1lnite 2i procente
semni)icative de diatomee 2i peridinee, precum 2i D0n)loririJ ale al-elor ver'i,
care au determinat 0nre-istr+ri de sute de mii de celule /l.
;n)loririle masive ale al-elor albastre sunt re'ultatul unei intense
eutro)i'+ri, care a ap+rut 0n acela2i timp cu sc+derea salinit+ii Facului (inoe.
CIanophIceele 0n sine sunt, 0n -eneral, indicatori ai eutro)i'+rii.
Conclu'iile cercet+rilor e)ectuate sublinia'+ o mare instabilitate )i'ico<
c,imic+ a biotopului, cu repercursiuni directe asupra dinamicii 2i structurii
)itoplanctonului, calitatea micro)lorei planctonice variind lun+ de lun+ 2i de la an
$
B1
la an K#lacH Sea #iological AiversitI !omania Compiled bI Ar/ "driana
-etranuL.
;n ceea ce prive2te compo'iia 2i structura micro)lorei )un-ice, 0n cadrul
cercet+rilor e)ectuate au )ost identi)icai 1" taxoni, aparin1nd unui num+r de %
ordine* #lastomIcetes( CoelomIcetes( 3IphomIcetes( Saprolegniales(
-eronosporales 2i &ucorales/
Candida sp/ 2i -enicillum sp/ pot )i considerate )orme predominante, av1nd
o arie lar-+ de r+sp1ndire 0n cadrul lacului (inoe. 4ceste -rupe sunt urmate de
"spergillus sp/ 8indicator al apelor murdare9, !hodotorula sp/ i -hItum/
Macro)lora acvatic+ a lacului (inoe a cunoscut sc,imb+ri importante, ca
re'ultat al sc,imb+rilor condiiilor ,idrolo-ice 2i ,idroc,imice de<a lun-ul
ultimilor 20 "0 ani.
;n perioada 0n care lacul (inoe avea un caracter predominant marin
K=eodorescu Leonte i alii( )*5,L, macro)lora putea )i structurat+ ast)el*
asociaia de Z##*ter" predominant+#
asociaia de Z"nic&e%%i" )i @er"mium#
asociaia de Z##*ter"6 Z"nic&e%%i" )i 2#t"m#'et#n/
(tudiile e)ectuate 0n perioada 1AB1 1AB% K#lacH Sea #iological AiversitI
!omania Compiled bI Ar/ "driana -etranuL, au identi)icat urm+toarele
macrop,Zte* -otamogeton pussilus( -/ -er'oliatus( &Iriophillum spicatum(
Laurencia caspia( Chaetomorpha aerea( .nteromorpha maeotica( Laurencia
coronopus( Ceramium elegans( Cladophora 'racta 2i Cl/ .chimus/
B2
4le-ele comune ro2ii, care, 0n anul 1AB1 se 0nre-istrau doar 0n cantit+i
limitate, 0n / la-unei, s<au r+sp1ndit tot mai mult, cuprin'1nd 'onele de la / 2i
/6 ale lacului (inoe, )iind 0nt1lnite c,iar 2i pe latura vestic+ a -rindului C,ituc.
1.1.1.2. I*9or(a+ii &e%pre 9au*a &i* lacul SINOE
Elementele )aunistice 0nt1lnite 0n lacul (inoe pot )i -rupate 0n " cate-orii
ma=ore predominante*
2oopla*cto*#
9au*5 :e*to*ic5#
ic7tVo9au*5.
;n timpul anilor 1AB0, cercet+rile e)ectuate de @nstitutul &om1n de Cercet+ri
Marine 8@&CM9 au identi)icat 10$ specii de 'ooplancton, din care 10" specii
,oloplanctonice 2i ! specii meroplanctonice.
Primul re'ultat al 0ndulcirii apelor din lacul (inoe a constat 0n dispariia
aproape 0n 0ntre-ime a tuturor speciilor marine 8=intinids( CrIsto'lagellatele
Noctiluca scintillans( copepodul "cartia clausi 2i cirripedul #alanus
improvisus9, care au )ost 0nlocuite cu specii limnice 8roti)erele #rachionus
rubens 2i Gilinia limnaetica, cladocerele Aiaphanosoma brachiurum, #osmina
longirostris 2i Cornigerius maeoticus9
3
.
T"e% nr0 12 E'olu+ia %peciilor )i a :io(a%ei 2oopla*cto*ului> corelat5
cu e'olu+ia %ali*it5+ii apei
4n
(alinitate
[- /aCl /l\
/um+rul speciilor
Media
anual+ a
biomasei
[m-/m
"
\
min. max. &oti)ere
Cladocer
e
Copepode 4ltele
1AB2 0,%A 1,$! 1 % % " 20"
1AB 0,2A 1,B2 20 12 20 " 2 BA
A
B"
1A$B 0,%0 1,B0 20 10 1" 1 1 !$$
1A$A 1,"! !,01 1% B 1" ! !2
1AA0 1,$0 %,22 1% % $ " !22
1AA1 0,$B !,A2 1 $ A 2 1 $0A
SursaJ #lacH Sea #iological AiversitI !omania Compiled bI Ar/ "driana -etranu
@nstabilitatea nivelului salinit+ii in lacul (inoe a a)ectat at1t biodiversitatea,
c1t 2i cantitatea 'ooplanctonului. Populaia era dominat+ de specii euri,aline,
capabile s+ re'iste la eutro)i'area 0n cre2tere a lacului, cum ar )i* #rachionus
Muadridentatus( #r/ "ngularis( Neratella spp/( "rgonotholca 'oliacea(
Calanipeda aMuaeDdulcis 2i .urItemora spp/
Kauna bentonic+ a )ost puternic in)luenat+ de uni)ormi'area salinit+ii 2i de
modi)icarea re-imului de ,r+nire. 4st)el, numai speciile oportuniste au )ost
capabile s+ re'iste noilor condiii osmotice 2i deterior+rii substratului,
concomitent cu simpli)icarea 2i reducerea spectrului de asi-urare a resurselor.
;n 'onele mar-inale, unde sedimentele conin o proporie ridicat+ de nisip 2i
de material bolov+nos, pot )i 0nt1lnite crustacee relicte din -rupurile "mphipoda
2i &Isidacea. 4ceasta este sin-ura comunitate ecolo-ic+ 0n care elementele
relicte sunt 0nc+ dominante.
;n ceea ce prive2te ic,tZo)auna, 0nc+ din anii 1AB0, cercet+rile privind
lacului (inoe s<au concentrat asupra re-imului ,idrolo-ic, asupra ba'ei tro)ice,
asupra polu+rii, toate acestea 0n str1ns+ le-+tur+ cu ic,tZo)auna local+.
B
B!
Ta:el *r. 1/ Pro&uc+ia &e pe)ti *epr5&5tori> pr5&5tori )i (ari*i &i* co(ple.ul la6u*ar Ra2i( 3 Si*oe <* rela+ie
cu %ali*itatea apei <*tre a*ii 1@80 3 1@8; D Teo&ore%cu 3 Leo*te 1@;;> Teo&ore%cu 3 Leo*te 1@;0C
Nr.
crt.
Specii &e pe)ti
Perioa&a
1@80W 1@81W 1@82W 1@8/ 1@81 1@88 1@8;
to*e P to*e P to*e P to*e P to*e P to*e P to*e P
1.
Specii
*epr5&5toare
Crap !0 ,$ B! ",1 1! %,2A 20% 1",B2 !0A 2" 22A !$,A1 2001 !B,0A
7abu2c+ 1A$ 1A,1$ 1!B %,!$ 1B %, 1!A 10,$ 1BA !,2$ BA 2,11 1AB !,%$
Pl+tic+ 10% 10,21 20$ $,BA "1% 1B,A$ "1% 20,$2 201 A,0B 2%! B,0A 2"B %,1"
Total /81 /1>1@ 110 1?>81 ;0? /0>=1 ;?1 18>02 ??@ /=>18 2;/? ;?>11 21/8 ;?>@
2.
Specii
pr5&5toare
?al+u "!$ ",! $2 ","! !! 2",%A %20 0,$B 10A A,! !%2 1B,B %20 1B,A
7iban 12" 11,A! 11A ! B" ",1 "A 2,!B 1 1,$B 2 1,12 BA 2,2$
?tiuc+ 1$ 1,B1 !B 2, 120 !,1A 1$ 1,1$ 1 1,!B BA 2,02 A% 2,B$
Pat)is, 2 0,A 1" 0,!% "! 1,!1 2 0,1 10 0," $ 1,2$ " 0,"$
Total 801 1@>01 10/1 12>/1 ==/ //>8/ ;=@ 11>=; 11?; 8/>/2 =/1 22>12 =@? 2/>/1
".
Specii (ari*e
C,e)al 101 A,B$ %"1 2%,"B "% 1! 12 0,B% B! ","$ A1 2,"
(pecii de -uvide 112 ,% 10B ,%% 1" 0,$$ "% 1,%1 11B ",12 "" 0,A!
(pecii de
Clupeonella
A 0,$2 "2 1,"! 1! %,%% 1! 1,0" 12 0,"1 0,11
Total 110 10>; ==8 /2>/2 ;0= 2;>/2 10 2>;= 111 1>@@ 220 8>?; /= 1>0;
. Alte %pecii %A %,1$ 12B !,$ 2"A A, A% %,!! "1 ,2 12$ ",A1 20"
TOTAL 10/1 100>0 2/=/ 100>0 2/2; 100>0 11?; 100>0 212= 100>0 /1=/ 100>0
] 4nii 0n care salinitatea apei a )ost de peste - /aCl 1
<1
;ncep1nd cu anul 1A$0, c1nd caracterul lacului a devenit predominant
dulcicol, caracterele ba'ei tro)ice 2i a )aunei piscicole au su)erit numeroase
sc,imb+ri.
4spectul calitativ al ic,tio)aunei actuale dovede2te c+, 0n pre'ent, domin+
speciile dulcicole 8caras, pl+tic+, babu2c+9, cele marine euri,aline, 0n special
c,e)alii, cambula 2i -uvi'ii, )iind pe cale de dispariie. Practic, aceste specii apar
0n statistica de pescuit )oarte rar 2i 0n cantit+i insi-nia)iante.
;n pre'ent, numai la Periboina mai 0nt1lnim speciile marine euri,aline,
multe dintre acestea )iind pe cale de dispariie.
Ta:el *r. 11 E'olu+ia %peciilor 9au*i%tice <* la6u*a Si*oe
<* perioa&a 1@1; 3 1@@2
10
(pecii salmastre euri,aline
(pecii de ap+ dulce
(pecii de ap+ u2or salmastr+
.up+ cum se poate observa, )auna lacului (inoe a su)erit o modi)icare total+
)a+ de re-imul considerat DnaturalJ 8primele date privind compo'iia
10
"nalele Ctiini'ice ale Institutului Aelta Aunrii anul )**6
Perioa&a )i %pecia
1@1; F 1@20 1@81 3 1@88 1@=8 F 1@?0 1@@0 F 1@@2
C,e)al
Cuvi'i
Cambul+
4terin+
C,e)al
Cuvi'i
Cambul+
4terin+
(crumbii de
mare 84lose9
Caras
Pl+tic+
7abu2c+
?al+u
Puiet de
scrumbii
84lose9
4terin+
Caras
Pl+tic+
7abu2c+
ic,tZo)aunei din lacul (inoe9. 4st)el, dac+ 0n anii 1A1% 1A20, la-una era
populat+ aproape 0n 0ntre-ime cu specii saline/salmastre. Fucr+rile de amena=are
des)+2urate 0n 'on+ au determinat aclimati'area preponderent+ a speciilor
dulcicole, 0n detrimentul celor salmastre 2i marine 81AB! < 1A$09, culmin1nd cu
0nlocuirea aproape total+ a acestora, 0ncep1nd cu anul 1AA0.
1.1.2. I(pactul &e (e&iu
1.1.2.1. I(pactul &e (e&iu al lucr5rilor a*terioare a%upra
eco%i%te(elor *aturale &i* Co(ple.ul Ra2i( 3 Si*oe
4ctula )lor+ 2i )aun+ ce se 0nt1lne2te aici este re'ultatul unor puternice
trans)orm+ri ce au avut loc 0n la-un+, unde condiiile de mediu, iniial marine, au
devenit treptat salmastricole, dup+ s+parea canalelor @@ 2i 6 prin -rindul Fupilor
81A!0 < 1A%19, 2i apoi dulcicole pe tot acvatoriul la-unei, dup+ perioada 1AB1
1AB!, c1nd &a'im a devenit ba'in de retenie pentru iri-aii, iar surplusul de ap+
a trebuit s+ )ie evacuat direct 0n (inoe, )+r+ a asi-ura acestuia o protecie sau o
amena=are corespun'+toare.
.atorit+ acestui )apt, imensul volum de ap+ dulce, care se deversa 0n la-una
(inoe prin canalul 6 nu a avut numai e)ectul de populare a la-unei cu specii de
pe2ti din &a'im, ci a in)luenat 0n sens ne-ativ 0ntrea-a via+ 2i ec,ilibrul
acesteia, iar 0n ceea ce prive2te ic,tio)auna, impactul poate )i concreti'at ast)el*
a )avori'at evadarea pe2tilor 0n mare, prin bre2ele create 0n cordonul
litoral, de nivelul ridicat al apelor din la-un+, cu peste %! cm#
a redus salinitatea apelor la-unei sub 1 2 -r /aCl
0
/
00
, ceea ce a
condus la de'voltarea unor specii de pe2ti dulcicoli, cu valoare
economic+ redus+ 8caras, pl+tic+, babu2c+9 2i, de asemenea, a unor
B$
specii r+pitoare 82tiuc+, biban, -,ibor9, specii concurente 0n ,rana
crapului 2i a 2al+ului#
a )avori'at de'voltarea stu)ului 2i a ve-etaiei submerse macro)ite#
a 0ndulcit )oarte mult 'ona marin+ din )aa Periboinei, in)luen1nd
ne-ativ p+trunderea 0n la-un+ a speciilor marine euri,aline 8c,e)ali,
cambul+, -uvi'i, aterin+, etc.9.
(e poate conclu'iona, ast)el, c+, 0n timp, speciile dulcicole valoroase 8crap
2i 2al+u9, precum 2i cele marine euri,aline, 0nre-istrea'+ un continuu re-res, 0n
timp ce speciile dulcicole cu valoare economic+ redus+ 8caras, babu2c+, pl+tic+9,
domin+ 0n producia piscicol+ a la-unei.
En impact ne-ativ asupra ecositemelor acvatice a)erente Complexului
lacustru &a'im (inoe au avut 2i activit+ile antropice des)+2urate 0n 'on+, 2i
anume*
sc,imbarea compo'iiei c,imice a apelor, prin aportul de ap+ dulce 0n
lacul (inoe, cu o posibil+ 0nc+rc+tur+ poluant+, datorat+ pre'enei unor
substane c,imice-enerate de activitatea uman+ 2i deversate 0n apele
)luviului .un+rea#
lucr+rile de coast+, pentru consolidarea 2i protecia di-urilor#
pescuitul intensiv.
Multe din problemele re'ultate ca urmare a interveniei umane au avut
impact ecolo-ic, economic 2i social iar ero'iunea de coast+ a contribuit la
perturbarea stabilit+ii ecosistemelor. 7iodiversitatea a cunoscut o perioad+ de
declin, 2i au )ost importante modi)ic+ri 0n producia primar+, secundar+ 2i )inal+
de biomas+.
BA
1.1.2.2. I(pactul pro6*o2at al lucr5rilor propu%e
1.1.2.2.1. I(pactul a%upra 9lorei )i 9au*ei
4v1nd 0n vedere c+ Facul (inoe repre'int+ sin-urul areal al unor relicte
ponto<caspice, care sunt 0n pericol de dispariie, datorit+ instal+rii re-imului
actual redus de salinitate, lucr+rile prev+'ute prin proiectul anali'at vin 0n
spri=inul necesit+ii de re)acere 2i conservare a biodiversit+ii 0n lacul (inoe.
@ntervenia asupra condiiilor actuale 2i implementarea proiectului anali'at
va )avori'a reaclimati'area speciilor marine euri,aline 0n la-una (inoe, av1nd 0n
vedere restabilirea re-imului ,idroc,imic al apelor, acestea urmand sa revina,
treptat, la re-imul salmastru<marin initial.
@nstaurarea re-imului natural va conduce la o serie de aspecte bene)ice
asupra biotopului 2i bioceno'ei locale, 2i anume*
cre2terea 0n bune condiii a speciilor valoroase de crap 2i 2al+u,
concomitent cu pre'ena 2i de'voltarea c,e)alilor, cambulei 2i a
-uvi'ilor#
se va obine o populare mai activ+ a la-unei 2i cu alte specii marine
euri,aline#
se va putea revitali'a populaia de -uvi'i din la-un+, ace2tia
constituind ,rana pre)erat+ a 2al+ului#
se va stopa extinderea stu)ului 2i a ve-etaiei submerse macro)ite,
acest )enomen acapar1nd supra)ee tot mai extinse din supra)aa
la-unei#
se va reduce substanial poluarea la-unei cu pesticide or-ano<
clorurate, cu -ermeni pato-eni 2i ciuperci levuri)orme 2i
$0
)ilamentoase, a c+ror de'voltare este )avori'at+ de pre'ena apelor
dulcicole#
va cre2te populaia de specii euri,aline.
Cre2terea salinit+ii 0n la-un+ va determina, 0ns+, 0n acela2i timp, 2i o
sc+dere a productivit+ii piscicole pentru speciile dulcicole, care nu se vor putea
adapta re-imului salin ridicat.
1.1.2.2.2. E'olu+ia (e&iului *aturalE pericolul &i%tru6erii
(e&iului *atural <* ca2 &e acci&e*t
(ituaiile/ scenariile de evoluie posibil+ a mediului natural, identi)icate din
implementarea proiectului anali'at sunt repre'entate de*
1. Col(atarea total5 a c5ilor &e co(u*ica+ie &e la E&i67iol )i
Peri:oi*a> %u: ac+iu*ea 'alurilor-cure*+ilor (ari*i- eolie*iE
2. Me*+i*erea li:er5 a c5ilor &e co(u*ica+ie D*atural )i-%au arti9icialCE
/. Col(atarea te(porar5 a c5ilor &e co(u*ica+ie &i*tre lac )i Marea
Nea6r5.
;n ca'ul tuturor scenariilor, )actorii eseniali pentru evoluia ecosistemelor
vor )i repre'entai de*
o diminuarea aportului de ap+ dulce 0n lacul (inoe, datorit+
0nc,iderii c+ii de comunicaie cu )luviul .un+rea 8sin-urele surse
de ap+ dulce vor )i repre'entate, ast)el, de apa provenit+ din
precipitaii 2i de aportul din ba'inul ,idro-ra)ic propriu, destul de
redus cantitativ9#
$1
o modi)icarea salinit+ii 0n Enitatea (inoe, datorit+ sc,imbului
permanent reali'at cu apele M+rii /e-re, precum 2i datorit+
)enomenului de evaporaie.
4st)el, se poate a)irma c+ o cre2tere a salinit+ii lacului va )i )avori'at+ at1t
de aportul de ap+ s+rat+, din Marea /ea-r+, c1t 2i de procesul de evaporatie, mai
ales 0n situaii de secet+, precum si de combinaia celor 2 )actori, put1nd s+
determine apariia unei salinit+i mai mari 0n lacul (inoe dec1t 0n Marea /ea-r+
8situaia natural a apei din lac la nivelul anilor )*51( nainte de eecutarea
lucrrilor hidrotehnice9.
Sce*ariul I, Col(atarea total5 a c5ilor &e co(u*ica+ie &e la E&i67iol
)i Peri:oi*a
;n ca'ul 0n care prin aciunea valurilor/curenilor marini se va produce
blocarea c+ilor de comunicaie ce reali'ea'+ le-+tura lacului (inoe cu Marea
/ea-r+, impactul va )i resimit 0n principal prin sc+derea nivelului apei din lac,
av1nd 0n vedere eliminarea surselor ma=ore de alimentare cu ap+ 8canalul ! )iind
0nc,is, lipse2te aportul de ap+ din .un+re, iar colmatarea c+ilor de comunicaie
ar determina 2i eliminarea aportului de ap+ din Marea /ea-r+9, alimentarea prin
subteran/ba'in de recepie propriu )iind )oarte redus+.
(c+derea nivelului apei va )i urmat+ de o cre2tere important+ a salinit+ii,
sub e)ectul puternic al evaporaiilor, care o va dep+2i pe cea a m+rii. ;n ca'ul
lacurilor anexe cuprinse 0n Enitatea (inoe 8:u'la, /unta2i 2i @stria9, a)late 0n
le-+tur+ direct+ cu lacul (inoe, din cau'a evaporaiilor 2i i'ol+rii acestora de sub
in)luena m+rii, salinitatea va )i 2i mai accentuat+, put1nd atin-e valori cu peste
"<! - /aCl/ l mai ridicate dec1t 0n lacul (inoe.
$2
4ceast+ evaporaie masiv+, suprapus+ unei eventuale colmat+ri ale c+ilor de
comunicare cu Marea /ea-r+, va determina o salini'are puternic+ a lacurilor din
Enitatea (inoe, cu in)luene ne)aste asupra ic,tZo)aunei locale, 2i nu numai*
lipsa unei comunicaii cu Marea /ea-r+ va determina o imposibilitate
a reali'+rii mi-raiilor de reproducere/ ,r+nire#
cre2terea re-imului de salinitate va diminua semni)icativ producia
piscicol+ a lacului#
va sc+dea simitor nivelul apei 0n lacurile din Enitatea (inoe, ast)el
0nc1t lacurile mai mici 8/unta2i, :u'la9 pot )i c,iar secate, 0n situaia
unui climat secetos, prelun-it pe mai muli ani.
Sce*ariul II, Me*+i*erea li:er5 a c5ilor &e co(u*ica+ie i*tre lacul
Si*oe )i Marea Nea6r5
4cest scenariu ar )i cel mai aproape de re-imul natural iniial al lacurilor
din Enitatea (inoe. 4st)el, la-una (inoe va )i alimentat+ din apele marine, prin
intermediul celor dou+ bre2e reali'ate 0n cordonul litoral, comunicaia )iind
liber+ 8desc,is+9. 6a lipsi, 0ns+, aportul de ap+ dulce/salmastr+ din lacul &a'im,
care se reali'a iniial prin canalele de le-+tur+ de pe Crindul Fupilor.
;n re-imul natural, la nivelul anilor^ !0, salinitatea apelor dep+2ea
salinitatea m+rii, atin-1nd o concentraie de p1n+ la 2 - /aCl/l 8)a+ de
salinitatea m+rii, care oscilea'+ 0n =urul a 1% - /aCl/l9.
.esc,iderea bre2elor va 0nlesni p+trunderea 0n incinta lacurilor a )aunei
piscicole mi-ratoare 8ex. c,e)al9, dar, pe de alt+ parte, lipsa unui aport de ape
dulci<salmastre, care s+ menin+ un nivel optim al salinit+ii, va duce la )ormarea
unor ape saline, cu o variaie redus+ a ,ranei.
$"
Sce*ariul III, Col(atarea te(porar5 a c5ilor &e co(u*ica+ie i*tre lac
)i Marea Nea6r5.
Mareele M+rii /e-re, )iind puin pronunate, nu in)luenea'+ semni)icativ
variaiile de nivel apei. Kluctuaiile importante de nivel ale m+rii care se resimt
sunt cele cau'ate de v1nturi, respectiv de )urtunile marine. C1nd v1nturile
puternice bat pe o durat+ lun-+ de timp dinspre lar-, are loc p+trunderea apei 0n
la-une# c1nd v1nturile bat invers, are loc o cobor1re a nivelului marii si, ca
urmare se activea'a o scur-ere a apei din la-un+ 0n mare. 4ceste conditii,
impreuna cu un anumit tip de re-im al valurilor 8,ula predominanta9, pot
determina innisipari mai mult sau mai putin complete/permanente ale
desc,iderilor din cordonul litoral 8Koto 11 9.

aC. :C.
Foto 11 Cor&oa*e &e *i%ip <* 2o*a %t5'ilarelor &e la E&i67iol DaC )i Peri:oi*a D:C
4ceast+ colmatare temporar+ va determina alternana a dou+ st+ri ale
ecosistemului*
$
perioada 0n care bre2ele vor )i 0nc,ise* salinitate )oarte ridicat+,
sc+derea apei din lac#
perioada 0n care bre2ele vor )i desc,ise* aport de ap+ mai puin s+rat+,
din mare, cre2terea volumului de ap+ din lac, mi-raia pe2tilor
marini.
Pe*tru toate cele / 'aria*te a*ali2ate %e re(arc5 o caracteri%tic5
6e*eral5, cre)terea %ali*it5+ii apei <* lacurile &i* U*itatea Si*oe> <*
co*&i+iile lip%ei u*ui aport co*%ta*t &e ap5 &ulce-%al(a%tr5. O cre)tere
(a%i'5> *eco*trolat5> a %ali*it5+ii poate &eter(i*a 9or(area u*ui (e&iu
a:iotic e.i%tO*& c7iar ri%cul %ec5rii Dte(porare-&e9i*iti'eC a lacurilor a*e.e
lacului Si*oe )i apari+ia u*or I$e+erturi $e *"re7.
1.1.2.2./. I(pactul tra*%9ro*tier5
@mpactul lucr+rilor ce vor )i e)ectuate va )i resimit asupra ecosistemelor
acvatice a)erente Enit+ii (inoe a Complexului lacustru &a'im (inoe, )+r+ a
avea un impact trans)rontier+.
1.1./. M5%uri &e &i(i*uare a i(pactului
Complexul lacustru &a'im (inoe repre'int+ un ba'in )oarte important din
punct de vedere ,idrolo-ic, c1t 2i un re'ervor pentru biodiversitate, cu un mare
potenial de de'voltare economic+.
Ca urmare a unei exploat+ri 0ndelun-ate 8cca. "0 ani9 2i a lipsei unei
0ntreineri 2i a unor reparaii periodice a lucr+rilor ,idrote,nice la canalul !,
canalul 2 2i a lucr+rilor ulterioare executate la Periboina 2i Edi-,iol, acestea nu
$!
mai )uncionea'+ la parametrii prev+'ui iniial, 2i pre'int+ de)eciuni, de-rad+ri,
ero'iuni ale )undului 2i malurilor, colmat+ri, etc.
Prin tema de proiectare, se cere ca lacul (inoe sa 02i recapete )unciunea de
dinainte de anul 1AB0, respectiv s+ redevin+ la-un+ salmastr+, lucr+rile venind 0n
spri=inul diminu+rii impactului de mediu -enerat de lucr+rile anterioare.
Fucr+rile de reconstrucie ecolo-ic+ urm+rite de bene)iciar vor re'olva, 0n
principal, urm+toarele probleme, precum 2i ma=oritatea aspectelor ce decur- din
acestea*
@'olarea lacului (inoe de lacul &a'im, prin blocarea st+vilarului de
la Canalul 2 2i Canalul ! 2i asi-urarea devers+rii surplusului de
ap+ dulce din lacul &a'im, printr<un preaplin, direct 0n Marea
/ea-r+.
4si-urarea le-+turilor directe ale lacului (inoe cu Marea /ea-r+,
0n sensul circulaiei libere 2i reversibile a apelor 2i vieuitoarelor
0ntre cele dou+ areale.
1.8. Pei%a4ul
1.8.1. I*9or(a+ii &e%pre pei%a4> <*ca&rarea <* re6iu*e> &i'er%itatea
ace%tuia
Co(ple.ul Ra2i( 3 Si*oe este cea mai mare 0ntindere lacustr+, at1t de pe
litoralul rom1nesc al M+rii /e-re, c1t 2i din 0ntrea-a ar+, av1nd o supra)a+ de
peste $00 3m
2
. 4re o )orm+ lobat+, din cau'a unor intr1nduri masive ale
uscatului, care separ+ -ol)uri lar-i. 5+rmul s+u nordic 2i vestic este repre'entat
prin vec,ea )ale'a marin+, 0ntrerupt+ pe alocuri de v+i 2i depresiuni 0n care
p+trund, sub )orm+ de -ol)uri, o serie de lacuri mar-inale* Calica, 6alcica,
$%
4-i-,iol, 7abada- 8cel mai important9. Pe lacul 7abada- se -re)ea'+ c1teva
)oste, sau 0nc+ existente, lacuri mai mici* (+r+tura 80n pre'ent )+r+ ap+9, Cotului,
Zebil 80nml+2tinit9, :auc 2i :oprac,ioi, acestea dou+ din urm+ situate la v+rsarea
0n 7abada- a p1raielor :elia 2i, respectiv, :aia.
Parte din sectoarele de +rm, 0n care ve-etaia acvatic+ sau )ormaiunile de
acumulare lipsesc, sunt supuse 0n continuare model+rii prin abra'iune. Ele
corespund 0n special poriunilor 0n care promontoriile st1ncoase avansea'+ 0n
lar- 2i pre'int+ )ale'e active* dealul :asburun pe 2,! 3m# dealul Calu-ara pe 2,!
3m# capul @ancina pe 2 3m# capul .olosman pe " 3m.
1.8.2. Caracteri%ticile )i 6eo(or9olo6ia relie9ului pe a(pla%a(e*t
Cea mai mare parte a complexului o constituie vasta arie depresionar+,
ocupat+ iniial de apele m+rii, 2i care a )ost compartimentat+ ulterior, prin
)ormare de cordoane 2i -rinduri, sau prin ata2area unor noi 0ntinderi de ap+, 0n
mai multe cuvete lacustre, care au c+p+tat denumiri proprii, 2i sunt tratate 0n
lucr+rile de specialitate ca lacuri de sine st+t+toare* &a'im, Colovia, Zmeica 2i
(inoe, cu anexele acestuia din urm+* @stria, /unta2i 8.uin-i9 2i :u'la.
R"(imu% are +rmurile lar- )estinate, pre'ent1nd c1teva -ol)uri mari*
3olbina, cu o desc,idere de circa % 3m 2i o lun-ime de cca. !,! 3m#
Gundea, cu o desc,idere de cca. %,! 3m 2i o lun-ime de cca. 3m#
, &artie, cu o desc,idere de B 3m 2i o lun-ime de ",! 3m.
L"cu% Sin#e este aproape total i'olat de restul complexului, av1nd le-+turi
mai str1nse cu marea, prin numeroase periboine 8cea mai important+, Periboina
Mare9 str+punse 0n perisipul lun- de circa 12 3m 2i )oarte 0n-ust 8pe alocuri
numai de B0 $0 m9.
$B
Conturul complexului lacustru poate )i privit sub dou+ aspecte* pe de o parte
perimetrul care 0nc,ide 0ntre-ul complex, pe de alta, +rmurile care m+r-inesc
)iecare dintre unit+ile lacustre 2i asupra c+rora acionea'+ procesele de modelare
lacustr+. Putem vorbi, deci, de un +rm DexteriorJ 2i de altul DinteriorJ.
5+rmul DexteriorJ, repre'entat 0n partea nordic+ 2i vestic+ prin conturul
)ostului -ol) marin, m+soara 1AA 3m 80ntre localitatea (arinasu) 2i extremitatea
sudica a lacului (inoe, la nord de localitatea 6adu9. .in aceast+ lun-ime, circa
1%! 3m repre'int+ )osta )ale'+ marin+, pe alocuri 0nc+ 0n contact cu apele
lacurilor, 0n cea mai mare parte inactiv+, dar distin-1ndu<se 0n relie). &estul de
circa "! 3m repre'int+ contactul cu 'onele =oase 2i lar-i, care se desc,id c+tre
lacuri 2i 0n interiorul c+rora vec,ea )ale'+ se estompea'+ mult, nemaiput1nd )i
urmarit+.
;n partea dinspre mare, +rmul exterior corespunde cu mar-inea vestic+ a
'onei .ranovului, perisipul dintre -rindul Peri2or Cura Portiei Periboina
-rindul Pricop 2i laturile interioare ale -rindurilor C,ituc 2i @striei m+sur1nd 110
3m.
;n urma proceselor de abra'iune 2i acumulare, +rmul dinspre continent al
corpului principal al complexului lacustru s<a scurtat la =um+tate 8cca. 100 3m9
2i, de unde iniial era predominant 0n roc+ 8$"O9, 0n pre'ent este repre'entat 0n
special prin )ormaiuni de acumulare 8%!O9.
Parte din sectoarele de +rm, 0n care ve-etaia acvatic+ sau )ormaiunile de
acumulare lipsesc, sunt supuse 0n continuare model+rii prin abra'iune. Ele
corespund 0n special poriunilor 0n care promontoriile st1ncoase avansea'+ 0n
lar- 2i pre'int+ )ale'e active*
dealul :asburun pe 2,! 3m#
$$
dealul Calu-ara pe 2,! 3m#
capul @ancina pe 2 3m#
capul .olosman pe " 3m.
5+rmul estic, dinspre mare, al complexului lacustru, precum 2i +rmurile
interioare, care delimitea'+ principalele unit+i lacustre, sunt 0n exclusivitate de
acumulare. Ele se caracteri'ea'+ prin 0n+lime redus+ trecerea de la uscat spre
ap+ )+c1ndu<se aproape imperceptibil 2i o mare instabilitate. .in aceasta cau'+,
+rmurile respective sunt 0n permanen+ supuse modi)ic+rilor 2i, am putea spune
c+, de2i nu pre'int+ )ale'e, din acest punct de vedere sunt )oarte DactiveJ.
1.8./. Caracteri%ticile re+elei 7i&rolo6ice
Complexul &a'im (inoe a )ost compartimentat 0n mai multe cuvete
lacustre, prin )ormarea cordoanelor 2i -rindurilor*
U*itatea Ra2i(, cu lacurile sale componente*
lacul Ra2i(#
lacul Golo'i+a#
lacul !(eica#
U*itatea Si*oe, cu lacurile sale componente*
lacul Si*oe#
lacul I%tria#
lacul Nu*ta)i#
lacul Tu2la.
$A
L"cu% R"(im continu+ 2i spre sud de capul .olosman 8unde este denumit 2i
&a'imul Mic9 2i se prelun-e2te, spre vest, cu lacul Colovia care p+trunde ad1nc
0n uscat, prin -ol)ul Ceamurlia 8lun- de cca. B 3m 2i av1nd o desc,idere de
cca. % 3m9.
Crindurile 2i cordoanele de ve-etaie ce despart lacul de mare include, 0ntre
ele, c1teva lacuri mari* Fea,ova Mare, Fea,ova Mica, Cosna, Periteasca 2i
numeroase oc,iuri de ap+ mai mici. 4spectul -eneral al re-iunii 2i caracterul
supra)eelor de ap+ sunt asem+n+toare celor din delta maritim+.
Fa sudul acestei 'one am)ibii, care are o supra)a+ total+ de 00 ,a 2i
atin-e l+imea maxim+ de cca. % 3m 0ntre insula 7isericua 2i mare, se -+se2te
Portia, sin-ura comunicare direct+ a &a'imului cu marea. Po'iia 2i ad1ncimea
Portiei este variabil+ 8l+ime de la 200 m la numai c1iva metri, ad1ncime de la
! m la 0nc,idere total+9, )iind supus+ 0n permanen+ aciunii valurilor dinspre
lac 2i dinspre mare.
(pre sud, %"cu% :#%#-i!" este limitat de un -rind lun- de circa 12 3m, mai
compact 2i mai lat 8p1n+ la 1 3m9 0n partea estic+, 2i din ce 0n ce mai 0n-ust 2i
mai )ra-mentat spre vest, care<l desparte de %"cu% Zmeic" < lacul cu cel mai
ridicat -rad de acoperire cu insule din 0ntre-ul complex lacustru &a'im (inoe
8,!O9.
Catre sud est, lacul Zmeica este )lancat de Crindul Fupilor, constituit din
asocierea mai multor cordoane litorale. ;n -eneral, -rindul se menine la
altitudini p1n+ la 1,! m 2i separ+ lacul Zmeica de %"cu% Sin#e, al doilea ca
m+rime dintre lacurile care alc+tuiesc complexul lacustru anali'at.
;n partea sa (6, ca o continuare pe direcia Crindului Fupilor, -rindul (aele
8@striei9, av1nd o supra)a+ de cca. 2 00 ,a, deta2ea'+ din lacul (inoe cea mai
A0
i'olat+ parte a complexului lacustru &a'im (inoe* lacurile /unta2i 2i :u'la.
:ran'iia 0ntre acestea 2i lacul (inoe este )+cut+ prin lacul @stria.
1.8.1. I(pactul pro6*o2at
1.8.1.1. Tipuri &e pei%a4> utili2area tere*ului> (o&i9ic5ri <*
utili2area tere*uluiE i(pactul %c7i(:5rilor a%upra
%ta:ilit5+ii pei%a4ului
Fucr+rile de amen=are nu vor pre'enta un impact semni)icativ asupra
stabilit+ii peisa=ului, av1nd 0n vedere c+ nu va )i modi)icat raportul dintre masa
de ap+ 2i uscat. Etili'area terenului va r+m1ne cea actual+.
1.8.1.2. I(pactul proiectului a%upra ca&rului *atural
Fucr+rile propuse prin proiectul anali'at conduc la redarea )unciei
anterioare a lacului (inoe, 2i anume $lagun salmastr, cu o circulaie liber+ 2i
reversibil+ 0ntre apa din lac 2i cea din Marea /ea-r+.
@mpactul proiectului asupra mediului )i'ic acvatic existent se va concreti'a,
0n principal, pe doua direcii, 2i anume*
cre2terea salinit+ii apelor din lacul (inoe#
eliminarea curenilor de 0mprosp+tare a apei din lac, prin aportul de
ape dulci din .un+re.
4mena=+rile prev+'ute pentru 0mbun+t+irea condiiilor ecolo-ice 0n
Complexul lacustru &a'im (inoe pot )i 0ncadrate ca 2i lucr+ri de reconstrucie
ecolo-ic+, necesare ca urmare a interveniilor antropice e)ectuate de<a lu-ul
timpului, 0n principal 0n scopuri economice, si care au condus la deteriorarea
A1
ecosistelmelor 0n complexele deltaice. Prin lucr+rile anterioare de 0ndi-uire a
amena=+rilor piscicole, s<au deteriorat parametrii )i'ico<c,imici ai apei 2i au
disp+rut 'one )avorabile reproducerii naturale a pe2tilor auto,tonii valorosi.
1.8.1./. Rela+ia &i*tre proiect )i 2o*ele prote4ate
;ntre-ul Complex lacustru &a'im (inoe )ace parte din Re(er-"!i"
Bi#*.erei De%t" Dunrii /RBDD1, aria prote=at+ cu cea mai mare supra)a+ din
&om1nia, situat+ 0n extrema estic+, la inter)aa dintre -urile .un+rii 2i Marea
/ea-r+.
Re2er'a+ia #io%9erei elta u*5rii deine, 0n momentul de )a+, un triplu
statut internaional*
o Re(er-"!ie " Bi#*.ereiB
o Sit R"m*"r /(#n ume$ $e imp#rt"n! intern"!i#n"%1B
o Sit "% 2"trim#niu%ui m#n$i"% n"tur"% +i cu%tur"%0
.elta .un+rii este o unitate relativ recent+, )ormat+ prin colmatarea 8ca
urmare a aluviunilor aduse de .un+re9 unui -ol) maritim 8ce includea teritoriul
.eltei 2i al Complexului &a'im < (inoe9, devenit liman. Complexul lacustru
&a'im (inoe repre'int+ una din cele divi'iuni -eomor)olo-ice ale
&e'ervaiei, al+turi de .elta )luviatil+, .elta )luvio<maritim+ 2i Funca .un+rii.
A2
Fi6 1= Re2er'a+ia #io%9erei elta u*5rii
A"
Con)orm statutului de or-ani'are al &e'ervaiei au )ost delimitate "
cate-orii de 'one caracteristice K!aportul privind Starea &ediului n !/#/A/A/
anul 0115L*
!o*e cu re6i( &e protec+ie i*te6ral5E
!o*e ta(po*E
!o*e eco*o(ice D&e tra*2i+ieC.
Fi6 1? !o*e %trict prote4ate
!o*ele cu re6i( &e protec+ie i*te6ral5 situate 0n perimetrul -eneral al
arealului in care se vor executa lucr+rile prev+'ute prin proiectul anali'at sunt
urm+toarele*
In*u%" 2#pin", situat+ 0n nordul lacului &a'im#
A
Z#n" 2erite"*c" ) Le"&#-", situat+ 0ntre lacul &a'im 2i Marea
/ea-r+#
@"pu% D#%#*m"n, din apropierea localit+ii Hurilovca#
:rin$u% Lupi%#r, situat la con)luena celor 2 unit+i constitutive
ale Complexului lacustru &a'im (inoe#
Z#n" I*tri" ) Sin#e, situat+ la extremitatea /E a Crindului
(aele#
:rin$u% @&ituc, ce cuprinde partea nordic+ 8cea mai nou+9 a
-rindului cu acela2i nume.
!o*ele ta(po* cuprind ecosisteme naturale, terestre 2i acvatice, stabilite 0n
=urul 'onelor cu re-im de protecie inte-ral+, pentru a asi-ura, prin re-imul
di)ereniat de utili'are, reducerea impactului antropic.
!o*ele eco*o(ice cuprind ecositeme naturale 2i ecositeme modi)icate
antropic, 0n care se des)+2oar+ activit+i economice tradiionale.
In*u%" 2#pin" a )ost declarat+ arie cu re-im de protecie inte-ral+, deoarece
ea repre'int+ un loc important de popas al p+s+rilor mi-ratoare, )iind 2i 'on+ de
cuib+rit a unor specii declarate Monumente ale /aturii 8ex. =adorna tadorna9. Pe
insul+ exist+ 2i i'voare termale 8la limita nordic+ a insulei9, precum 2i ruinele
unei cet+i antice.
Ecosistemele 0nt1lnite 0n 'on+ cuprind lacuri cu acvatoriu 0ntins, sau sc,imb
activ natural de ape, pa=i2ti silici)ile desc,ise pe )ale'e )osile, pa=i2ti stepi'ate,
de-radate pe martori de ero'iune.
;n aceast+ 'on+ au )ost identi)icate specii de mami)ere 82ulpes vulpes9,
numeroase specii de p+s+ri mi-ratoare, dintre care cca. 201 specii sunt prote=ate
A!
prin Convenia de la 7erna. :ot aici tr+ie2te 2i cel mai veninos p+ian=en v+duva
nea-r+ 8Latrodectus tredecimguttatus9.
;n 'on+ 0nt1lnim plante endemice @rnithogalum oreoides 2i plante rare
-apaver hIbridum( #u'onia tenui'olia( Salvia austriaca/
Z#n" 2erite"*c" ) Le"&#-" 2i<a c+p+tat statutul de arie cu re-im inte-ral de
protecie av1nd 0n vedere necesitatea conserv+rii 0n ansamblu a acestei arii de
importan+ peisa-istic+ 8mo'aic de -rinduri ,alo)ile 2i lacuri puin ad1nci9 2i
prote=area ei ca loc de cuib+rit, ,r+nire, pasa= 2i iernare, pentru numeroase specii
de p+s+ri 8di)erite limnicole, c+li)ari, -12te cu -1t ro2u, laride, sternide9.
Ecositemele speci)ice acestei 'one pre'int+ o mare varietate, de la canale cu
circulaie activ+ a apei, -1rle 2i canale din arii cu re-im liber, cu circulaie redus+
a apei, acoperite parial cu ve-etaie plutitoare )ixat+, lacuri cu sc,imb redus de
ape, 2i p1n+ la arii depresionare inundabile, cu ve-etaie ,idro)il+ )ixat+
8comunit+i de stu) 2i papur+9, )ormaiuni de plaur 2i pa=i2ti silici)ile desc,ise pe
)ale'e )osile 87isericua9.
4ria ad+poste2te specii valoroase, parte dintre acestea prote=ate prin
Convenia de la 7erna* mami)ere 8Capreolus capreolus( Aelphinus delphis9, 2A
specii de p+s+ri 8#ranta ru''icola( =adorna tadorna9, reptile 8.mIs orbicularis(
Lacerta agilis( Natri natri9, am)ibieni 8=riturus dobrogicus( =riturus vulgaris(
-elobates 'uscus( 3Ila arborea9, pe2ti 89mbra Hrameri( "spius aspius(
NnipoOitschia cameliae9. .e asemenea, au )ost indenti)icate " specii endemice
de molu2te* 3Ipanis plicata( "dacna 'ragilis( Caecum tenue/ .intre plantele
superioare )oarte rare au )ost identi)icate* pliscul cocorului 8.rodium ciconium9,
A%
Centaurium spicatum( =rachomitum venetum( "chillea coarctata( Lolium
loliaceum( "llium rotundum/
@"pu% D#%#*m"n deine o )aun+ valoroas+, aici cuib+rind specii ca l+stunul
mare 8"pus apus9, pietrarul ne-ru 8@enanthe pleschanHa9.
Ecosistemul speci)ic 'onei este cel de pa=i2te silici)il+, desc,is+ pe )ale'e
)osile, cu importan+ deosebit+ 0n conservarea unor specii prote=ate* mami)ere
8Spermophillus citellus9, p+s+ri 8=adorna tadorna cca. 10 exemplare( #ubo
bubo9, reptile 8Lacerta trilineata( -odarcis taurica( natri tesselata( Coluber
caspius9, am)ibieni 8-elobates 'uscus( #u'o viridis( 3Ila arborea( !ana
ridibunda9.
4u )ost identi)icate 2 specii de plante endemice* @rnithogalum oreoides 2i
Centaurea PanHae 8alb+stria9, 2i o serie de specii de plante )oarte rare*
4Ipsophila glomerata( "stragalus dolicophillus( "stragalus vesicarius( "chillea
coarctata/
:rin$u% Lupi%#r cuprinde partea nord<estic+ a -rindului propriu<'is, av1nd
un rol deosebit ca re)u-iu de cuib+rire 2i ,r+nire a ornito)aunei, )iind, 0n acela2i
timp, 2i 'on+ de pasa= 2i de iernare pentru numeroase specii de p+s+ri. Zona are
cert+ valoare peisa-istic+, ve-etaia speci)ic+ solurilor nisipoase s+r+turoase
)iind bine conservat+.
4ici coexist+ ecosisteme speci)ice canalelor cu circulaie activ+ a apei,
lacurilor cu sc,imb redus de ape, acoperite parial cu ve-etaie plutitoare,
la-unelor conectate la mare, precum 2i cele speci)ice ariilor depresionare
inundabile, cu ve-etaie xero)il+ )ixat+, 2i pa=i2tilor cu -rinduri maritime =oase.
AB
4sociaiile ve-etale predominante sunt cele de Quncetum acuti maritimi(
Suaedetum europaea( Salicornietum auropaea( "leuropetum littoralis(
=Iphaetum anguti'oliae( Scirpo -hragmitetum/
4ria deine specii valoroase prote=ate prin Convenia de la 7erna* mami)ere
8Spermophilus citellus, o mic+ populaie de bursuc &eles meles9, p+s+ri 8rae,
-12te #ranta ru''icolis9, reptile 8Lacerta agilis( Natri natri( .mIs
orbicularis9, am)ibieni 8#ombina bombina( 3Ila arborea( #u'o viridis(
-elobates sIriacus9, nevertebrate 8Saga pedo9. 6e-etaia speci)ic+ solurilor
nisipoase 2i s+r+turate deine specii rare, cum sunt* 3alimione verruci'era(
3olocneum strobilacaeum( Limonium bellidi'olium( "lIssum borzeanum(
GranHenia hirsuta( @nosma visianii/
Z#n" I*tri" ) Sin#e, ce cuprinde promotoriul constituit din 2isturile ver'i pe
care este situat ansamblul ar,eolo-ic Nistria 2i o poriune din Crindul (aele, a
)ost stabilit+ ca 'on+ cu re-im de protecie inte-ral+, av1nd o importan+
deosebit+ ca loc de cuib+rire, ,r+nire, pasa= sau de iernare pentru numeroase
specii de p+s+ri.
:ipurile de ecosisteme 0nt1lnite 0n aceast+ 'on+ sunt repre'entate de
la-unele conectate la mare 2i de pa=i2tile situate pe -rindurile maritime =oase.
(olurile dominante sunt repre'entate de psamosolurile -lei'ate, carbonatice,
pe care 0nt1lnim asociaii de Quncetum acutiDmaritimi( Salicomieum europaea(
Suaedetum maritimae( -uccinellietum limosae/
;n 'ona Crindului (aele a )ost observat un num+r deosebit de mare de specii
de p+s+ri 82A$9, din care multe limnicole 2i caradri)orme, ce )olosesc mai ales
ariile s+r+turate ca 'one de cuib+rit, iar b+lile temporare 80n special din partea
A$
nordic+ a -rindului9, drept 'one de ,r+nire* !ecurvirostra avosetta( 3imantopus
himantopus( #urhinus oedicnemus( 4lareola pratincola( 4lareola nordmanni/
;n partea nordic+ a -rindului exist+ una din cele dou+ populaii de =estudo
graeca cunoscute 0n aria &7...
.e asemenea, 0n 'on+ pot )i 0nt1lnite 2i specii de reptile tipic continentale
8-odarcis taurica( Coluber caspius9.
:rin$u% @&ituc cuprinde partea nordic+, cea mai recenta, a -rindului cu
acela2i nume, cel mai mare -rind care )ra-mentea'+ Complexul lacustru &a'im
(inoe 2i este prote=at+, 0n ansamblu s+u, datorit+ importanei sale 0n cursul
mi-raiei 2i iern+rii a numeroase specii de p+s+ri 8apele salinisate din aceast+
'on+ 0n-ea+ la temperaturi mai =oase9 2i a repre'entativit+ii peisa-istice
8a-lomerare de lacuri mici, m+r-inite de o succesiune de cordoane, dune, lacuri,
ve-etaie de s+r+tur+9.
Zona este )ormat+ dintr<o a-lomerare de lacuri mici 8s+pate prin )12ii de
stu)9, succedate de dune 2i cordoane cu orientare pie'i2+ pe linia actual+ a
+rmului 2i dispo'iie 0n evantai.
.cosisteme nt%lnite n zon* lacuri cu sc,imb redus de ape# acoperite parial
de ve-etaie plutitoare, arii depresionare inundabile, cu ve-etaie ,idro)il+ )ixat+
8comunit+i de stu) 2i papur+9# pa=i2ti pe -rinduri maritime =oase# pa=i2ti litorale
puin consolidate.
(peciile care dau importana )aunistic+ acestei 'one sunt, 0n principal,
p+s+rile 82$A specii prote=ate, anatide venite pentru ,r+nire 2i popas, )run'+ria
cenu2ie 3ippolais pallida9, dar 2i reptilele 8.mIs orbicularis( Lacerta agilis(
Natri natri( natri tesselata9, am)ibienii 8#ombina bombina( 3Ila arborea(
#u'o viridis( -elobates sIriacus( !ana ridibunda9, sau pe2ti 8"spius aspius(
AA
&isgurnus 'osilis( "losa caspia( .os lucius( =inca tinca( "lburnus alburnus(
-erca 'luviatilis( 4Imnocephalus cernua9.
4sociaiile ve-etale principale 0nt1lnite 0n 'on+ sunt cele de Scipo
-hragmitetum( =Iphaetum angusti'oliae( Sparganietum ramosi( &IriophIllo
Nupharetum( Salvinio Spirodeletum( Quncetum acuti/
1.8.1.1. I(pactul pro6*o2at a%upra 2o*elor prote4ate> %ta&iul &e
protec+ie )i %ta&iul 9olo%irii lor
!o*ele cu re6i( &e protec+ie i*te6ral ce pot )i a)ectate, 0n proporii
variabile, de c+tre lucr+rile presupuse de investiia anali'at+, sunt*
o Z#n" 2erite"*c" ) Le"&#-" 80n ca'ul 0n care va )i adoptat+ varianta 1
a traseului de evacuare a apelor din lacul Colovia 0n Marea /ea-r+*
Canal racord 0ntre Canal ! Marea /ea-ra9#
o :rin$u% Lupi%#r, av1nd 0n vedere lucr+rile pentru blocarea
st+vilarelor de la Canalul 2 8amplasat spre ba'a Crindului Fupilor, la
(<69 2i Canalul ! 8amplasat 0n partea de /<E a Crindului Fupilor9#
o Z#n" I*tri" ) Sin#e, prin modi)icarea re-imului salinit+ii lacului
(inoe#
o :rin$u% @&ituc, datorit+ desc,iderii periboinelor de la Periboina 2i
Edi-,iol, prin care lacul (inoe va comunica liber cu Marea /ea-r+.
Fucr+rile de amena=are propuse prin proiectul de 0mbun+t+ire a condiiilor
,idrolo-ice 0n Complexul &a'im (inoe vor avea, per ansamblu, un impact
po'itiv asupra 0ntre-ului complex, 2i, 0n principal, asupra lacului (inoe, care 02i
va rec+p+ta statutul de ap+ salmastr+, avut 0nainte de intervenia antopic+ 0n 'on+.
100
1.8.1.8. Folo%irea tere*ului &e pe a(pla%a(e*tul propu% <* %cop
recreati' Dacti'it5+i turi%ticeC
;ntrea-a 'on+ pre'int+ un potenial turistic important, care nu va )i a)ectat de
reali'area lucr+rilor propuse.
1.;. Co*&i+ii culturale )i et*ice> patri(o*iul cultural
/u este ca'ul# proiectul nu va avea in)luen+ asupra condiiilor culturale/
etnice locale, 2i nici asupra patrimoniului cultural.
101
#I#LIOGRAFIE
1. Lacurile &e pe litoralul ro(O*e%c al M5rii Ne6re 3 Stu&iu
7i&ro6eo6ra9ic 3 4riadna 7reier, Editura 4cademiei &om1ne, 7ucure2ti,
1AB%
2. Ro(a*ia Natio*al Report 3 #lacX Sea E*'iro*e(e*tal Serie% 3 'ol.1 3
#lacX Sea #iolo6ical i'er%itV 4driana Petreanu, Enited /ations
Publications, /e_ `or3
/. Cercet5ri (ari*e> 'ol. 2 @nstitutul &om1n de Cercet+ri Marine,
Constana, 1AB1
1. Cercet5ri (ari*e> 'ol. 12 @nstitutul &om1n de cercet+ri Marine,
Constana, 1ABA
8. Cercet5ri (ari*e> 'ol. 1= @nstitutul &om1n de Cercet+ri Marine,
Constana, 1A$
;. Cercet5ri (ari*e> 'ol. 2@F/0 @nstitutul &om1n de Cercet+ri Marine,
Constana, 1AA%/1AAB
=. Cercet5ri (ari*e> 'ol. /1 @nstitutul &om1n de Cercet+ri Marine,
Constana, 1AA$
?. a*u:e elta Ge*e%i% a*& #io&i'er%itV C. :udorancea, M.M.
:udorancea, 7ac3,uZs Publis,ers, Feiden, 200%
@. T7e a*u:e Ri'er #a%i* i%trict @nternational Comission )or t,e
Protection o) t,e .anube &iver 8@CP.&9, 200!
10. A*alele Btii*+i9ice ale I*%titutului &e Cercetare )i Proiectare elta
u*5rii, :ulcea, 1AA"
11. A*alele Btii*+i9ice ale I*%titutului &e Proiectare )i Cercetare elta
102
u*5rii> Tulcea> 1@@1
12. A*alele Btii*+i9ice ale I*%titutului &e Proiectare )i Cercetare elta
u*5rii, vol. @6/2, :ulcea, 1AA!
1/. Stu&iu &e 9e2a:ilitate 3 Lucr5ri pe*tru <(:u*5t5+irea co*&i+iilor
7i&rolo6ice <* 2o*a Si*oe 3 I%tria 3 Nu*ta)i> =udeul :ulcea
11. Ai&roa(eliora+ii pi%cicole 3 C,. 71rc+, Editura 4-ro (ilvic+ de (tat,
1A!
18. Rapoartele pri'i*& %tarea (e&iului <* 4u&e+ul Co*%ta*+a pe*tru a*ii
200/ )i 2001
1;. 7ttp,--i*9oterra.(app(.ro
1=. 7ttp,--UUU.6uraporti+ei.ro
1?. 7ttp,--UUU.pla*coa%t.eu
1@. 7ttp,--UUU.le9o.ro
20. 7ttp,--eea.*6o.ro
21. UUU.&elta&u*5rii.i*9o.ro
10"

Studiu Impact RAZIM SINOE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Impact RAZIM SINOE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADMINISTRAIA REZERVAIEI BIOSFEREI DELTA DUNRII

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

ADMINISTRAIA REZERVAIEI BIOSFEREI DELTA DUNRII

ADMINISTRAIA REZERVAIEI BIOSFEREI DELTA DUNRII

S-ar putea să vă placă și