Sunteți pe pagina 1din 43

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARAFUNDENI-BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE
ROLUL A. M. IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU LARINGITA ACUTA

COORDONATOR:
PROF. BUBULAC VERONICA
ABSOLVENT:
OPREA V. ALINA MARIANA

2013

CUPRINS
Anatomia si fiziologia aparatului respirator
LARINGITA ACUTA :
-

definitie

etiologie

epidemiologie

simptomatologie

forme clinice

diagnosticul pozitiv

diagnosticul diferential

tratamentul

educatie sanitara

Procesul de ingrijire
-

cazul I

cazul II

cazul III

Tehnici aplicate
-

oxigenoterapia

perfuzia

Rolul A.M. in efectuarea unei endoscopii


Concluzii
Bibliografie

MOTIVATIE
Laringitele acute prin prezenta si dramatismul lor solicita adesea interventii de
urgenta. Laringitele acute pot fi secundare rinoadenoiditelor si migdalofaringitelor acute
sau cronice.
Copilul necesita de urgenta sa fie transportat la o unitate spitaliceasca sau unitate de
primire a urgentelor pentru a putea fi evaluata severitatea formei de laringita, statusul
copilului si a se putea decide necesitatea spitalizarii, in formele severe fiind obligatorie
internarea in sectiile de terapie intensiva.

Starea generala alterata a copilului, deshidratarea care poate sa apara, oboseala


marcata a copilului, sunt unele dintre semnele care impun internarea, pe langa cele
care sugereaza insuficienta respiratorie.

Evolutia este autolimitanta, favorabila, cu vindecare in aproximativ o saptamana


in cazul in care a fost urmat un tratament corect. In schimb, in absenta tratamentului
specific, evolutia este nefavorabila, iar prognosticul este rezervat.

Daca copilul face febra peste 38,5

Daca respira greu, sau daca se aude un zgomot ca un suierat atunci cand trage aer
in piept ca sa respire si totodata prezinta si febra, nu trebuie sa asteptati, adresati-va
fara intarziere unui serviciu de urgenta sau medicului specialist

Daca starea copilului se agraveaza, daca apare o coloratie albastra in jurul buzelor.
Acesta este semn ca nu ajunge suficient oxigen in organism si are nevoie de tratament
de urgenta

Daca copilul respira greu si rapid, daca observati ca atunci cand respira apar
miscari anormale la nivelul toracelui (pieptului), acestea sunt semne ca copilul
depune un efort mare pentru a respira si este necesar de urgenta sa mergeti la medic
Statistic laringitele acute se intalnesc mai frecvent la sugari si copii mici 75%.
Normala functionare a cailor respiratorii superioare este obligatorie pentru buna
dezvoltare fizica si psihica a copilului, inbolnavirea acestor organe constituie un
permanent pericol pentru sanatatea lui deoarece ne vor aparea in minte complicatiile
septice grave pe care acestea le pot genera: reumatismul infectios, endocardita si nefrita
intretinute de focarul de infectie adenoamigdalita , meningita etc.
Ingrijirea bolnavului cu laringita acuta trebuiesc respectate tratamentele cu antibiotice
si profilaxia imbolnavirilor.
Am ales aceasta tema deoarece in cursul practicii am intalnit multe cazuri , unele mai
complicate , iar altele cu prognostic foarte bun si am dorit sa le studiez mai amanuntit .

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE


Aparatul respirator cuprinde caile respiratorii extrapulmonare si plamanii. Caile
respiratorii superioare sunt reprezentate de : cavitatea nazala, faringe , laringe , trahee si
bronhiile primare .
3

Cavitatea nazala : este determinata de


scheletul osteocartilaginos al nasului si este despaetita printr-un perete median , numit
septul nazal , in doua parti : una dreapta si una stanga numite fose nazale .
Faringele : este un conduct musculo
membranos , dispus de la baza craniului pana in dreptul vertebrei C6 , unde se continua si
comunica cu laringo-faringele.
Laringele este un segment al cailor
respiratorii situat la nivelul gtului, sub piele, continundu-se inferior cu traheea si
comunicnd n sus cu faringele. Este alcatuit dintr-un schelet cartilaginos format din mai
multe piese: 3 cartilaje mari: tiroid, cricoid, epiglota si 2 cartilaje aritenoide mici, plus
alte doua perechi de cartilaje si mai mici (corniculate si cuneiforme), unite ntre ele prin
articulatii ce snt puse n miscare prin actiunea muschilor proprii, n interiorul laringelui
se gasesc corzile vocale si benzile ventriculare, situate deasupra lor, cu ventriculul
laringian cuprins ntre ele, care, pe sectiunea facuta n plan vertical si transversal dau
lumenului tubului cartilaginos rigid al laringelui aspectul unei clepsidre formata din doua
plnii unite la mijloc, n zona corzilor vocale. Plnia superioara este etajul superior al
laringelui sau vestibulul laringian, continnd benzile ventriculare si ventriculele
laringiene drept si stng, iar plnia inferioara este etajul inferior al laringelui sau etajul
subglotic, ce se continua cu traheea. Etajul mijlociu sau etajul glotic este portiunea
cuprinsa ntre corzile vocale si cartilajele aritenoide. Glota are aspectul unei deschideri de
forma triunghiulara cu vrful anterior, cu dimensiuni variabile n functie de miscarea
corzilor vocale data de deplasarea aritenoizilor sub actiunea muschilor constrictori si
dilatatori ai glotei. Prin actiunea acestor muschi, se deschide glota, prin ndepartarea
corzilor vocale patrunde aerul n arborele respirator, n inspiratie, iar prin apropierea
corzilor vocale, n expiratie, se obtine emisiunea sunetelor la nivelul laringelui (sunetele
laringiene primitive), elementul de baza al limbajului articulat, mijloc esential de
comunicare ntre oameni. Aceste miscari ale aritenoizilor si corzilor vocale actionate de
musculatura proprie a laringelui iau nastere sub influenta impulsurilor-nervoase transmise
de la scoarta cerebrala si de la nucleii bulbari din trunchiul cerebral, pe calea nervilor
recurenti, a caror integritate este esentiala pentru o buna functionare a laringelui. Lezarea
nervilor recurenti duce la alterarea att a respiratiei, ct si a emisiunii vocii (raguseala).
Vibratia care ia nastere n laringe, ca urmare a vibratiei corzilor vocale, sub influenta
presiunii aerului expirat, ca si a contractiei musculaturii corzilor vocale sub impulsul
comenzilor nervoase venite pe calea nervilor recurenti este modelata, amplificata si
mbogatita cu noi sunete (armonice) n cavitatile de rezonanta (faringe, nas, sinusuri), ca
si la valul palatin si dinti, dnd aspectul final al vocii proprii fiecarui individ. In afara de
asta, laringele are rol n apararea cailor aeriene inferioare, prin contractia lui spastica, la
contactul cu agenti nocivi, ca si declansarea reflexelor de tuse si expulzarea eventualilor
corpi straini si secretiilor din arborele laringotraheobronsic.

Musculatura laringelui:
Musculatura extrinseca - are rolul de a fixa laringele de organele invecinate
si de a determina miscarile de urcare si coborare.
Musculatura intrinseca - asigura functia sfincteriana de aparare,
functia respiratorie, functia fonatorie, functia de fixare toracica in efort si in tuse. Dintre
acesti muschi amintim: muschii tiro-aritenoidieni, care formeaza scheletul corzilor
vocale, inserati in unghiul intern tiroidian si aritenoizi; muschiul cricoaritenoidian
posterior este un muschi respirator deschizator al glotei, abductor al corzilor vocale;
muschiul interaritenoidian si cricoaritenoidian lateral au rol de adductie a corzilor
vocale in procesul de fonatie.
Vascularizatia laringelui :
ARTERIALA este asigurata prin trei ramuri:
1.1 artera laringiana superioara, ramura din tiroidiana superioara;
1.2 artera laringiana inferioara, ramura din tiroidiana superioara;
1.3 artera laringiana posterioara, ramura din tiroidiana inferioara;
VENOASA reprezentata de:
2.1 vena laringiana superioara dreneaza etajul supraglotic si se varsa in tiroidiana
superioara sau in jugulara interna.
2.2 vena laringiana mijlocie dreneaza spre tiroidiana superioara.
2.3 vena laringiana posterioara dreneaza spre tiroidiana inferioara.
LIMFATICA foarte bogata supraglotic se anastomozeaza cu
limfaticele linguale, dreneaza spre ganglionii jugulari superiori si mijlocii. Reteaua
limfatica subglotica dreneaza spre ganglionii prelaringieni, ganglionii jugulari inferiori,
ganglionii pretraheali. Limfaticele corzilor vocale sunt slab reprezentate si in consecinta
un cancer la acest nivel determina tardiv metastaze ganglionare.
INERVATIA LARINGELUI este foarte
complexa; asigurata prin filete nervoase motorii, senzitive, vasculare si senzoriale.
Nervul laringeu superior este senzitiv si accesor motor detasat
din ganglionul plexiform atasat de nervul vag. Prin ramurile lui superioare si inferioare se
distribuie in zona supraglotica si glotica muschiului crico-aritenoidian.
Nervul laringeu inferior sau recurent este o ramura din nervul

vag, detasat in zona superioara toracica; este nerv motor esential pentru muschii
laringieni intrinseci.
Nervul simpatic cervical formeaza plexuri periarteriale.

MALFORMATIILE LARINGELUI
1.
Malformatiile epiglotei pot fi reprezentate de epiglota bifida sau
divizata in doua parti egale, epiglota in omega, in potcoava sau poate fi absenta. Aceste
malfor 959b15j matii pot favoriza stridorul laringian congenital.
2.
Lipsa de coalescenta a lamelor cartilagiului tiroid, insotita adesea de
malpozitia corzilor vocale.
3.
Glota palmata - reprezentata de existenta unui diafragm dispus intre
corzile vocale, in zona comisurii anterioare sau a jumatatii anterioare a glotei .
4.
Ageneziile laringo-traheo-bronhice (letale), diastema laringo-traheoesofagiana produsa printr-un defect de dezvoltare a septului aerodigestiv , care
favorizeaza bronhopneumonia de aspiratie .
5.
Hipertrofia unilaterala aritenoidiana si existenta unor corzi vocale
supranumerare
6.
Laringoptoza caracterizata printr-o coborare excesiva a laringelui si
contactul cricoidului cu manubriul sternal.
7.
Laringomalacia, numita si laringe flasc congenital, cauzata de
insuficienta scheletizare a laringelui si care evolueaza cu un stridor mai accentuat in
decubit dorsal si in inspiratie.
8.
Chistele valeculare si chistele din plicile ariteno-epiglotice,
hemangioamele.
9.
Sindromul tipatului de pisica ('Crie du chat') determinat de o
anomalie cromozomiala B5 a bratului scurt, caracterizat clinic prin sul slab al sugarului,
asemanator cu mieunatul pisicii. Laringele este malformat, cu defect de adductie a
corzilor vocale in fonatie.
6

MALFORMATIILE DOBANDITE
1. Stenozele laringiene pot avea cauze:
- postraumatice (fracturi, luxatii, plagi);
- traumatisme iatrogene, endoscopice si chirurgicale ;
- postinhalare de acizi, baze;
- postinhalare de vapori toxici, gaze toxice;
Pe clinic ele se manifesta prin insuficienta respiratorie progresiva si accentuata de
efort si disfonie de diferite grade, cu caracter permanent.
2. Laringocelul este definit ca o herniere a mucoasei laringiene de la nivelul
ventriculului Morgagni, cu o dezvoltare progresiva sub influenta presiunii aeriene
endolaringiene. Laringocelul poate fi intern, adica dezvoltat in plica ariteno-epiglotica,
poate fi extern, cand patrunde prin membrana tiro-hioidiana si apare laterocervical.
Laringocelul mai poate fi mixt. Locul prezinta un continut hidro sau mucos si se poate
superinfecta si fistuliza. Tratamentul este chirurgical la toate cazurile.

Sistemul respirator :
Componentele sistemului respirator sunt cile respiratorii (cavitatea nazal, faringele, laringele, traheea, bronhia) i
plmnii.
Fosele nazale, care alctuiesc cavitatea nazal, se deschid la exterior prin nri, iar n faringe prin dou orificii.
Interiorul foselor nazale este cptuit cu o mucoas ale crei secreii menin locul mereu umed. Mucoasa, fiind
puternic vascularizat, nclzete aerul inspirat. Mucusul, ct i firele de pr din fosele nazale opresc naintarea
prafului i a altor impuriti care se pot afla n aerul inspirat.
Faringele este organul n care se ncrucieaz calea respiratorie cu calea digestiv.
Laringele este alctuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezint o proeminen, numit mrul
lui Adam. La intrarea n laringe se afl un cpcel numit epiglot, care, la nevoie, astup cavitatea laringelui
numit glot. Laringele este i organul vorbirii, deoarece n interiorul su se afl dou perechi de pliuri numite
coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele.

Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, meninut deschis datorit inelelor cartilaginoase din care este
alctuit; spre esofag, esutul cartilaginos este nlocuit cu esut moale, ce uureaz trecerea alimentelor prin aceast.
Peretele intern al traheii este cptuit cu o mucoas umed, ale crei celule sunt ciliate. Cilii se mic de jos n sus,
antrnnd astfel impuritile spre exterior.
Bronhiile, n numr de dou, sunt ramificaii ale traheii care ptrund n plmni. Inelele cartilaginoase ale acestora
sunt complecte, iar mucoasa lor conine, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se ramific n bronhii secundare:
dou n plmnul stng, trei n plmnul drept.
Plmnii sunt dou organe buretoase elastice, de culoare roz, aezate n cutia toracic, deasupra diafragmei.
Plmnul drept este alctuit din trei lobi, iar plmnul stng are doar doi lobi, ntre cei doi plmni aflndu-se
inima.
n fiecare lob ptrunde cte o bronhie secundar, care se ramific n tuburi din ce n ce mai mici, numite bronhiole.
Acestea, cnd ajung s aib 1mm n diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termin cu
saci pulmonari, alctuii din mici umflturi cu pereii foarte subiri, numite alveole pulmonare.
Alveola pulmonar este unitatea structural i funcional a plmnului.
ntre sacii pulmonari se afl un esut conjunctiv elastic. Plmnii nu au muchi.
Suprafaa lor este acoperit de dou foie, numite pleure. Una este lipit de plmn, cealalt de peretele intern al
cavitii toracice. ntre ele se afl o cavitate foarte subire, n care se gsete o pelicul de lichid.
Plmnii sunt foarte bine vascularizai de arterele i venele pulmonare. Arterele pulmonare ptrund n plmni
printr-unloc numit hil, se ramific i nsoesc bronhiile pn la sacii pulmonari, unde se ramific n arteriole care se
continu cu capilarele. Acestea se deschid n venule care nconjoar sacii, nsoesc apoi bronhiolele, bronhiile, se
unesc n venele pulmonare (cte dou de fiecare plmn) i ies din plmn tot prin hil. Ele se deschid n final, n
atriul stng.
Un plmn este, deci, alctuit dintr-un mare numr de saci pulmonari. Suprafaa acestora sete foarte mare datorit
alveolelor, a cror suprafa total atinge
200 m ptrai. Astfel, sngele i aerul se gsesc n contactpe o mare suprafa. Ele sunt separate doar de pereii
foarte subiri ai alveolelor i ai capilarelor.
Fiziologia sistemului respirator: Funcionarea sistemului respirator, prin care se asigur respiraia, cuprinde,
n principal, respiraia pulmonar i respiraia celular.
Respiraia pulmonar: Aceast etap a respiraiei cuprinde dou faze: ptrunderea aerului n plmni
(inspiraia); eliminarea aerului din plmni (expiraia), care dureaz mai mult dect inspiraia.
Un om adult aflat n repaus execut 16 micri respiratorii pe minut (ritmul respirator). Acest ritm este mai mare la
femeie; el crete n timpul activitii musculare, al exerciiilor fizice etc.
Respiraiile normale sunt acte reflexe involuntare.
Plmnii, neavnd muchi, urmeaz pasiv micrile cutiei toracice. n timpul inspiraiei, volumul cutiei toracice
crete datorit contraciei muchilor respiratori: diafragma se contract i coboar, muchii intercostali trag
coastele i le ridic. Micarea coastelor mpinge sternul nainte, iar plmnii se umplu cu aer. n momentul
expiraiei, muchii se relaxeaz, iar plmnii i micoreaz volumul o dat cu cel al cutiei toracice, eliminnd
aerul.
Inspiraia este, deci, faza activ a respiraiei, iar expiraia este faza pasiv. Intrrile i ieirile de aer din sistemul
respirator prezint ventilaia pulmonar, care depinde de frecvena i profunzimea micrilor respiratorii. Acestea
pot crete prin antrenament, gimnastic etc.
Aerul este un amestec de gaze n urmtoarea proporie: 21% oxigen, 78% azot, 0,03% dioxid de carbon i alte alte
gaze n cantiti foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerului expirat.
Astfel n plmni, aerul pierde oxigen, se mbogete n dioxid de carbon i vapori de ap.
Schimbrile de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sngele i aerul se gsesc n contact pe o mare
suprafa.

Dioxidul de carbon din snge traverseaz pereii capilarelor i pereii alveolelor, de unde va fi eliminat prin
expiraie. Oxigenul din aerul ajuns n anveole n urma inspiraiei traverseaz pereii acestora, pereii capilarelor i
ajunge n snge, care l transport la organe.
Schimbul de gaze la nuvelul pulmonar are loc ntotdeauna n acest fel, datorit diferenelor de presiune a acestor
gaze n plmni i snge.
LARINGITA ACUTA
Definitie : laringita acuta este o inflamatie, datorata cel mai adesea unei infectii virale sau
microbiene, manifestata cu disfonie (raguseala), dureri sau senzatie de discomfort la nivelul
laringelui; efortul vocal prelungit (profesori, cantareti), expunerea la frig si atmosfera poluanta cu
pulberi si gaza iritante sunt factorii care precipita instalarea laringitei acute sau ii prelungesc
evolutia.
Etiologie:
Cele mai frecvente cauze ale laringitei sunt:
- infectiile de tract respirator superior de cauza virala, cum ar fi cea mai frecventa dintre
ele - viroza respiratorie; in majoritatea cazurilor laringita apare in acelasi timp sau dupa o
infectie de tract respirator superior, si se poate asocia cu prezenta de secretii mucoase sau
mucopurulente in exces, ce ajung pe peretele posterior al faringelui si provoaca tuse; alte
simptome pot fi: prezenta mucozitatilor la nivelul narilor si o usoara crestere a
temperaturii
- sinuzita, care reprezinta inflamatia sinusurilor
- expunerea la noxele din mediul inconjurator; tusea si prezenta secretiilor la nivelul
posterior al faringelui poate, de asemenea, duce la aparitia laringitei, daca persoana a fost
expusa la diferiti alergeni sau iritanti; fumul de tigara, inclusiv fumatul pasiv, poate fi
considerat unul dintre principalii factori iritanti
- vorbirea excesiva si indelungata: vocea ragusita, ingrosata sau soptita, poate aparea si
dupa folosirea excesiva a acesteia, asa cum se intampla la sustinerea echipei favorite, in
cadrul unui eveniment sportiv
- boala de reflux gastro-esofagian: acidul gastric refluat din stomac poate irita si inflama
laringele, asa numitul reflux laringian; unul dintre simptomele refluxului, cum ar fi
pirozisul (arsura retrosternala) poate sa nu fie intotdeauna remarcat; laringita poate fi
uneori primul semn al aparitiei refluxului.
Desi rare, infectiile respiratorii produse de fungi, pot duce la aparitia laringitei mai
ales la persoanele cu o imunitate slaba.
Simptomatologie :
Principalul simptom al laringitei este modificarea caracterului vocii; aceasta poate fi
ragusita, subtiata, ingrosata sau abia perceptibila. In unele cazuri, laringita poate
duce la incapacitatea de a vorbi. Se poate intampla ca, inainte de aparitia
modificarilor vocii, sa existe durere la nivelul gatului (ce se poate inrautati pe
masura ce se accentueaza) si schimbarea caracterului vocii.
Primele modificari legate de voce apar dimineata la trezire, cand efortul de a
vorbi este mult mai mare si vocea nu mai suna la fel ca pana atunci.
Exista de
asemenea, nevoia de a tusi si de a se curata rapid gatul, mai ales atunci cand

cauzele laringitei sunt legate de infectii, in special de cele virale.


Aceste simptome sunt de obicei temporare, in afara de cazul cand poate exista o
alta afectiune. Daca simptomele mai includ si dureri severe la nivelul gatului,
dificultati la inghitire, tuse cu expectoratie cu sange sau o formatiune vizibila la
nivelul gatului, trebuie neaparat sa se prezinte de urgenta la medicul de familie. Un
copil care prezinta dureri severe la nivelul gatului, saliveaza si are dificultati in a
respira, poate avea epiglotita (inflamatia epiglotei), o afectiune acuta care necesita
tratament de urgenta.
Forme clinice :
Laringitele acute sunt afectiuni relativ frecvente in copilarie si fac preocuparea atat
pediatrilor cat si ORL- istilor.
Laringita acut cataral este o boal infecioas de cauz
viral care afecteaz corzile vocale . Este frecvent ntlnit la sugar i copil.
Manifestri clinice: Boala debuteaz caracteristic prin infecie a cilor
respiratorii superioare (obstrucie nazal, tuse), n evoluie apare rgueala, tusea
ltrtoare i stridorul care se accentueaz n cursul nopii. Copilul mare acuz
dificulti de nghiire. n aceast boal febra este mic (38 grade C) sau lipsete.
Sugarul poate prezenta agitaie, respiraie zgomotoas, sufocare.
Copilul mare nu prezint aceste manifestri. Boala este n general uoar i dureaz 34 zile.
Tratamentul se limiteaz la repausul corzilor vocale (vorbirea se face cu voce
optit). Se consider a avea efect bun inhalarea de aburi calzi.
Laringita subglotica: Inflamatia acuta a epiglotei sau epiglotita,
este cea mai grava dintre laringitele (inflamatiile laringelui) copilului. Epiglotita este
cauzata frecvent de o bacterie, Hoemophilus influenzae. Simptomele ei apar brusc:
febra ridicata, jena respiratorie importanta, jena la deglutitie care se traduce printr-o
acumulare de saliva. Copilul are tendinta de la sine sa stea asezat, aplecat in fata, cu
gura deschisa, manifestand o mare nevoie de aer. Evolutia se desfasoara in cateva
ore: agravarea starii respiratorii, cianoza, somnolenta. Dupa transportarea de urgenta
la spital, tratamentul consta dintr-o intubatie (introducerea unui tub suplu in trahee
trecand prin nas) si printr-o perfuzie cu antibiotice. Prognosticul, rezervat in absenta
tratamentului, este excelent daca acesta a fost intreprins cat mai devreme posibil.
Laringita subglotica reprezinta inflamarea de origine virala
a mucoasei laringiene la copii, care determina ingustarea cailor aeriene superioare.
Laringita subglotica se incadreaza in categoria virozelor respiratorii.
Inflamarea
mucoasei laringiene si spasmul muscular al orificiului laringian inferior si al partii
superioare a traheei provoaca ingustarea lumenului cailor aeriene, care se manifesta cu
dispnee si tuse puternica, ca un latrat.
In afara de simptomatologia din raceala, apar urmatoarele manifestari clinice centrale:
- Tuse noctura puternica, ca un latrat;
- Raguseala;
- Dispnee cu stridor inspirator;
De obicei evolutia este blanda si starea copilului se amelioreaza prin aplicarea unor

10

masuri simple de linistire si inspirarea de aer proaspat. In cazurile grave- destul de raredispneea poate pune in pericol viata.
Tratamentul medical include administrarea de preparate pe baza de cortizon (sub
forma de supozitoare), tranchilizante, terapie inhalatorie cu adrenalina, administrare de
oxigen si chiar respiratie artificiala. Boala are un prognostic bun daca se trateaza
corespunzator. Diagnosticul diferentiat se face cu epiglotita, care are o simptomatologie
similara, dar de obicei pune in pericol viata ( urgenta medicala).

Prevalenta : Laringita subglotica apare in primul rand la copiii cu varste cuprinse


intre 9 luni si 4-5 ani, in cazul carora regiunea laringiana este inca foarte ingusta. Boala
apare preponderent in sezonul rece si afecteaza aproximativ 15 % din copiii care apartin
acestei grupe de varsta. Incidenta sa creste in regiunile cu poluare intensa.
Etiologie : Etiologia laringitei subglotice este virala. Agentii patogeni cei mai
frecventi sunt virusii paragripali (50% din cazuri), mai rar virusii gripali, rinovirusii,
virusul respirator sincitial, adenovirusii si virusii rujeolici. Transmiterea acestor virusi se
face prin picaturile Flgge, deci prin tuse, stranut sau contact fizic apropiat cu bolnavul.
Factorii favorizanti ai bolii sunt poluarea atmosferica, spatiile inchise in care se fumeaza,
alergiile preexistente. Dat fiind faptul ca agentii patogeni nu isi pot pastra virulenta in aer
mai mult de cateva secunde, se exclude de regula transmiterea prin intermediul hainelor
sau al jucariilor.
Alte forme de laringita subglotica sunt cele conditionate de alergii (atacuri de tuse
puternica, latratoare) sau cele de etiologie bacteriana ( cu stafilococ auriu sau
pneumococ).
Epiglotita reprezinta inflamatia epiglotei - cartilajul situat
posterior de baza limbii, care acopera deschiderea laringelui la deglutitie (inghitire). In
absenta epiglotei alimentele ar putea ajunge in caile aeriene, determinand sufocare dupa
inghitirea acestora.Daca epiglota se inflameaza si se mareste poate opri si trecerea aerului
catre plamani. Astfel, cauzeaza ingreunarea respiratiei, iar daca nu este tratata poate fi
fatala.
Cauze : Inflamatia epiglotei este cauzata de regula cauzata de
bacteria Haemophillus influenzae, insa poate fi determinata si de alte tipuri de bacterii
sau virusi. Infectiile tractului respirator superior pot fi responsabile pentru aparitia
epiglotitei.
Epiglotita afecteaza in principal copiii cu varste cuprinse intre 2 si 7 ani, insa poate sa
apara la orice varsta. Baietii sunt de 2 ori mai afectati decat fetele.
Incidenta epiglotei a scazut constant din momentul introducerii vaccinului impotriva
Haemophillus influenzae de tip B.
Semne si simptome : Simptomele initiale ale epiglotitei sunt de regula febra si
durere puternica la nivelul gatului, care se instaleaza rapid - in cateva ore. Aceste
simptome sunt urmate de:

inghitire dificila

salivatie excesiva

respiratie rapida si zgomotoasa

11

Pe masura ce epiglota se mareste, copilul respira mai dificil , iar pielea capata o
culoare vinetie (cianoza). El devine nelinistit si panicat, si prezinta frisoane. Voacea poate
fi ragusita, iar in unele cazuri nu poate vorbi deloc.
La adulti simptomele sunt similare, insa se instaleaza treptat iar recuperarea este mai
lenta.
Complicatii :In cazuri rare, infectia se poate extinde de la epiglota la zonele
invecinate, precum:

urechea medie (otita)

meninge (meningita)

pericard (pericardita)

plamani (pneumonie)
Diagnostic : Medicul va examina laringele folosind o oglinda mica sau cu ajutorul
unui laringoscop (procedura numita laringoscopie). De asemenea, va evalua
simptomele prezente. Alte teste utilizate in diagnosticul epiglotitei pot include:

culturi sanguine sau de monstre de sputa de la nivelul gatului (pot


detecta prezenta bacteriilor)

hemoleucograma (poate descoperi un numar crescut de leucocite)

radiografia gatului (poate evidentia epiglota marita)

nazolaringoscopia (vizualizarea epiglotei cu ajutorul unui endoscop


introdus prin nas pana la nivelul gatului)
Tratament : Epiglotita severa poate bloca caile aeriene, iar daca aceasta se
intampla este necesara spitalizarea si acordarea unui tratament de urgenta.
Tratamentul variaza in functie de gravitatea bolii. Cel mai important este ca
pacientului sa i se administreze oxigen pentru a imbunatati respiratia si circulatia. Aceasta
va asigura aportul de oxigen la organele vitale, precum creier sau inima. Oxigenul poate
fi administrat printr-o masca faciala sau prin prin intubatie.
Daca epiglota blocheaza caile aeriene se poate efectua o traheostomie. Aceasta consta
in efectuarea unei incizii in trahee si introducerea unui tub pentru a alimenta plamanii cu
oxigen.
Se pot administra corticosteroizi sau bronhodilatatoare, care ajuta la reducerea
inflamatiei si la dilatarea bronhiilor. De asemenea, se vor administra intravenos lichide
pentru a preveni deshidratarea.
Deoarece epiglotita este cauzata de catre bacterii, tratamentul consta si in
administrarea intravenoasa de antibiotice precum cefotaxima, ceftriaxona sau ampicilina
cu sulfbactam.
Prognostic : Daca se aplica tratamentul corespunzator (inclusiv crearea unei cai
aeriene artificiale), mai putin de 1% dintre pacienti decedeaza. Fara crearea unei cai
respiratorii artificiale acest procent ajunge la 6%. Majoritatea pacientilor se
recupereaza dupa infectie si pot renunta la tubul artificial in cateva zile .
Complicatiile laringitei : Daca laringita persista, iar starea
dumneavoastra nu se imbunatateste, este posibil ca laringita sa faca parte dintr-o infectie
mai grava. Uneori laringita este un simptom al amigdalitei sau al bronsitei. La copiii mici,
un laringe inflamat poate obstrua trecerea aerului, ducand la dificultati in respiratie.
Diagnosticul pozitiv: De laringita acuta se bazeaza pe :
-semnele clinice prezentate de copil
- examenul endoscopic si radioscopic care precizeaza localizarea leziunilor
12

- examene de laborator
Diagnosticul diferential : Se face cu : difteria , corp strain , abces
retrofaringian , edem angioneurotic , criza de astm , laringo spasmul din tetanie ,
traumatisme , rujeola si tuse convulsiva , tumorile si malformatiile laringelui (stridor
laringian congenital , diafragme laringiene , chiste laringiene ) .
Tratamentul este :
Igieno-dietetic :
- Pozitie corespunzatoare cu capul si trunchiul ridicate ;
- Atmosfera umeda si cu temperaturi de 20 23 grd C
- Administrare de bauturi calde
- Comprese calde in jurul gatului
- Regim hidro-zaharat si hiposodat
Curativ :
a) Majoritatea formelor de laringita acuta fiind usoare pot fi
tratate la domiciliu , unde se asigura o atmosfera umeda , intr-o camera cu temperatura de
20-23 grade C , aerisita si curata .
b) In celelalte forme se asigura internarea copilului in spital si se
efectueaza :
- intubatie pentru 2-3 zile , poate fi necesara in formele grave cu insuficienta respiratorie ,
dupa extubare copilul va fi observat 1-2 zile
- asigurarea unei atmosfere umede si hidratarea copilului, iar la nevoie
administrarea de oxigen
- sedare cu fenobarbital
- corticoizii care se administreaza intr-o cura scurta de HSH , prednison
1-2 mg /kg/zi sau 1-3 doze de dexametazona 1 mg/kg/6h
- aerosoli cu adrenalina racemica (sol 2,25 % , 0,5 ml in 4 ml ser
fiziologic sau 4 picaturi in 2 ml sub forma de nebulizari prin masca ; o administrare
dureaza 10 minute si de regula neesita sa fie repetata (dupa 4 h)
- in lipsa adrenalinei racemice se foloseste solutie de efedrina 1-2 % ;
- vitamina B C , Ca gluconic
- antibioticoterapie
Profilactic :
- Educarea parintilor sa evite aglomeratiile in timpul epidemiilor de gripa
- Educarea parintilor sa nu-i dea copilului supraincalzit lichide reci
- In colectivitati purtatorii de H. Influantzae vor fi sterilizati prin administrare de
rifampicina intr-o doza unica de 10 mg/kg
- Vaccinare specifica HIB
- Adenoidectomie la o luna dupa vindecarea laringitei sub protectie de
antibiotice
- Se va intari organismul copilului prin alimentatie corecta , aer , vitamine , calciu
- Antibioticoterapie administrata corect.
Clasificarea laringitelor:
1. LARINGITA ACUTA PRIMITIVA
2. LARINGITA ACUTA SECUNDARA
Forme clinice ale laringitei acut sunt :
1. Laringita catarala
13

2. Laringita gripala
3. Laringita acuta a copiilor
4. Laringitabolilor infectioase
5. Laringita edematoasa
6. Flegmonoasa
Laringitele :
Definitie : Prin laringita putem intelege o inflamatie a mucoasei laringiene de obicei
superficiala la adulti, insa destul de grava la copii, insotita de raguseala, dureri de gat,
uscaciune dar si febra uneori.
1. Laringita catarala se manifesta in principal prin raguseala, tuse latratoare si
eventual febra joasa (cam 38.5C), dar nu prin respiratie dificila sau zgolotoasa.
2. Laringita acuta edematoasa este cea mai periculoasa dintre ele, caci se umfla
(prin inflamatie) mucoasa care acopera cartilajul laringian (marul lui adam, in interior) si
ingusteaza calea aerului. Aici tratamentul cu antiinflamatoare este foarte important, caci
obstructia poate fi asa de importanta sa dea asfixie (de obicei se interneaza pe A.T.I.,
mai ales daca respira greu cand doarme sau e linistit). Antiinflamatoarele folosite in
tratamentul la domiciliu sunt IBUPROFENUL (paracetamolul nu are efect
antiinflamator) sau Prednisonul, iar in spital hemisuccinatul de hidrocortizon sau
dexametazona (in functie de gravitate, ultima este mai puternica si actioneaza mai rapid).
Respiratia se poate ameliora la expunerea la aer RECE (edemul cedeaza la rece, ca si
roseata de dupa o intepatura de insecta sau lovitura). E neaparata prezentarea la medic
daca vedeti ca copilul respira greu, sau face zgomot cand trage aer si e linistit (cand se
agita zgomotul se accentueaza oricum).
3. Laringira striduloasa este de fapt laringita catarala simpla dar la care se adauga
SPASME ale musculaturii laringelui, care apar mai ales noaptea, brusc. Atunci copilul
respira greu, e speriat, dar lasat sa se linisteasca sau sa respire aer CALD (vapori de apa
din baie, lasand apa calda sa curga in cada) trece repede (de obicei dispare pe cand sa
ajungeti la un medic). Este un fel de astm bronsic, dar la nivelul laringelui nu a bronsiilor
(unele carti spun ca este de fapt o reactie alergica la adenovirus* CIOFU). Problema este
ca pot aparea mai multe astfel de episoade in timpul unei nopti. Tratamentul
antiinflamator e mai putin eficient in cazul acesta, ca nu e atat inflamatie cat spasm
(contractura necontrolata, excesiva, ca un carcel).
Laringele poate sa fie in timpul copilariei sediul mai multor patologii, de aceea
laringitele se pot clasifica in functie de cauzele care le determina in:
1. Laringomalacia- Laringita la bebelusi, copil mic si sugar determinata moliciunea
i instabilitatea cartilajelor aritenoide i epiglotice care n momentul inspirului provoac
ocluzia parial a laringelui prin aspiraie.
Simptome laringita: zgomot inspirator muzical care n anumite momente (efort, plns,
agitaie) devine mai intens-stridor laringita congenitala, tiraj intercostal i subcostal,
cianoz generalizat , nu apare raguseala, copilul se dezvolt normal. In laringita acuta
zgomotul inspirator se aude doar in somn, iar in formele grave poate determina dispnee
inspiratorie-lipsa de aer, si poate evolua pana la insuficienta inspiratorie, in care se aplica
tratament de urgenta. In rest acest tip de laringita nu necesita tratament.
2. Laringospasmul-Laringita la copil mic, de regula sugar cu varsta intre 4-12luni fiind
datorata lipsei mari de calciu-tetanie. Datorita lipsei calciului acest copil va avea si
rahitism.

14

Debutul laringitei este brusc n cursul zilei sau al nopii. Simptomele laringitei constau
in 2-3 inspiraii prelungite sau de un inspir uiertor, asemntor unui cloncnit de
gin urmate apoi de lipsa respiratiei, privire fix, copilul devine imobil, se cianozeazculoare violacee a pielii. Durata crizei este de 2 3 minute fiind urmat de cteva inspiraii
sacadate, dup care copilul respir normal. Se poate repeta de la 2-3 pana la 20 de crize
pe zi, iar gravidatea acestui tip de laringita este evolutia catre stop cardio-respirator in
cazul prelungirii crizelor.
3. Corpii straini ajunsi in laringe in timpul alimentiei sau in joaca determina o laringita
la copii care are ca simptome:
disfonia (rgueala), tulburri respiratorii-dispnee inspiratorie, infecii descendente
traheo-bronice.n cadrul unui acces de tuse corpul strin poate fi eliminat spontan.
4. Inflamatiile laringelui de cauza infectioasa determina laringita acuta la copii.
Cauzele principale de laringita sunt infectiile :virale (v. gripale, paragripale, mixovirusuri,
adenovirusuri), bacteriene (streptococ, H.Influenzae, stafilococ), boli infecto-contagioase
(la debut sau n perioada de stare: grip, varicel, rujeol).
Acest tip de laringita este mai frecvent intalnita la copii sub 1 an si debuteaza ca un catar
rinofaringian (raceala cu rinoree-secretii nazale) asociat cu febr (38-39).
Simptome: tuse, disfonie-raguseala, dispnee inspiratorie, tiraj suprasternal i
supraclavicular, cornaj, manifestri generale (cianoz perioronazal, transpiraii, agitaie,
anxietate).
Acest tip de laringita se diferentiaza la randul ei in functie de simptome si gravitate in:
- Laringita acuta catarala cu incidenta crescuta in sezonul rece, la copii adenoidieni (cu
polipi), debuteaza cu o rinofaringita.
- Laringita sriduloasa (crupul spasmodic): apare mai des la copii cu varsta intre 3-7
ani, fie alergici, adenoidieni sau cu rahitism, in sezonul rece. Debuteaza in primele ore ale
noptii cu crize care dureaza 15-20 minute si apar urmatoarele simptome de laringita:
anxietate, tuse ltrtoare, cornaj, dispnee inspiratorie cu tiraj, voce clar nemodificat,
cianoz, febr (pn la 38 C). Poate evolua spre insuficienta respiratorie obstrutiva.
- Laringita acuta subglotica (crupul viral) Apare prepoderent la copii adenoidieni,
paratrofici-grasuti, pufosi la atingere, rahitici, principalavrsta afectat fiind 6 luni 3
ani.Cauza principala este infectia care poate fi cu H. Influenzae survenind dup o IACRS,
v. sinciial respirator, v. gripal, v. rujeolei. Simptome de laringita acuta subglotica la copii
sunt: stridor inspirator acut-zgomot la inspiratie, tuse ltrtoare sau cu timbru metalic,
disfonie (rgueal).
- Epiglotita - inflamatie a epiglotei.
Simptome de epiglotita: febr nalt, stare general alterat (letargie), capul n
hiperextensie-lasat pe spate, copilul mare st rezemat n mini cu gtul extins i gura
deschis-prezinta sialoree-scurgerea salivei, stridor inspirator (dispnee inspiratorie, cu
respiraie aspr, zgomotoas, ce se aude de la distan, numit i cornaj), tiraj supra i
substernal, supraclavicular i intercostal),tuse, rgueal (voce nbuit ce pare c vine
de la distan), disfagie-incapacitatea de a inghiti (prezena disfagiei ntr-o laringit este
sugestiv pentru epiglotit lipsete n celalte tipuri de laringita), ganglioni cervicali
mariti moderat, copilul devine tot mai obosit, mai tahicardic-creste frecventa batailor
inimii , ajungndu-se la o stare deosebit de grav, cu paloare, cianoz i tulburri ale
contienei.

15

Tratament acestui tip de laringita consta in: n cazurile foarte severe iniial intubaie
nazotraheal pentru a preveni un deces brusc. Tratamentul antibiotic vizeaz H.
influenzae ampicilin 200mg/kg/zi + aminoglicozid, Augmentin, suspensie oral 457
mg/5 ml, cefotaxim 100mg/kg, ceftriaxin 100-150mg/kg-in dozele si modul de
administrare recomandate de medicul specialist. Durata tratamentului 7-10 zile.n
colectiviti, purttorii de H. influenzae vor fi sterilizai prin administrarea de rifampicin
(Sinerdol) ntr-o doz unic de 10mg/kg.
Vaccinarea specific HI b previne eficient infecia. n ultimii ani vaccinul a devenit
disponibil i n ara noastr.
- Traheobronsita acuta maligna este form evolutiv descendent a unei laringite
subglotice de etiologie iniial viral (v. gripal, mixovirus) suprainfectat (streptococ,
stafilococ) cu prezena la nivelul laringelui, traheei i broniilor a secreiilor mucoase,
vscoase aderente, cu formare de cruste i ulceraii.
Simptome: Debut printr-o IACRS care se agraveaz progresand cu stare general profund
aletrat, febr 40 C, tuse frecvent cu caracter de crup, stridor inspirator i expirator,
dispnee inspiratorie apoi mixt nsoit de tiraj intercostal i suprasternal, stare asfixic
convulsii.
Este o forma rara de laringita si are un prognostic rezervat.
TRATAMENTUL laringitei la copii consta in
-Umidiferea aerului din camer,
- Inhalaii cu ceai de mueel sau de tei,
- Comprese calde i umede n jurul gtului,
- Sedative : FENOBARBITAL
- Antibiotice: PENICILIN G, AMPICILIN. prescrise de medic
- Tratmentul terenului: adenoidectomie, tratamentul rahitismului.
In formele grave de boala medicul specialist va prescrie antibiotice: penicilina,
ampicilina + gentamicina, secretolitice: Bromhexin mod de administrare copii sub 6 ani =
3 x 12 picturi (12 pic = 4 mg bromhexin-HCI) 36 picturi = 12 mg bromhexin-HCI,
Mucosolvan, sedative:FENOBARBITAL 5-7 mg / kg c / zi, aspirarea secreiilor i
ndeprtarea membranelor prin laringoscopie sau bronhoscopie, oxigenoterapie (oxigen
umidificat sub izolet), intubaie sau traheostomie.
Laringitele acute din bolile infectioase :
Bolile infectioase care se complica frecvent cu laringo-traheite sunt: gripa, rujeola,
rubeola, scarlatina si, foarte rar, datorita vaccinarii obligatorii astazi, difteria. Sunt forme
catarale, iar tratamentul lor este cel al bolii de fond. In crupul difteric, exsudatul de
culoare cenusiu-albicioasa obstrueaza rapid lumenul laringian, producand asfixia.
Tratamentul crupului difteric este o mare urgenta, necesitand traheostomie, inlaturarea
prin aspiratie a falselor membrane si intubatie prelungita pentru asigurarea respiratiei.
Laringite acute la adult
- Laringita catarala
- Edemul laringian acut
- Laringita flegmonoasa
- Laringo-traheita acuta cu pericon drita
- Laringitele acute ale unor boli generale
Laringita catarala este o inflamatie acuta a mucoasei laringiene, mai frecventa la:

16

- indivizi cu teren imunologic modificat (neuroartritici, persoane care lucreaza la


temperaturi scazute, in umiditate, praf, fum),
- persoane care au profesii in care isi solicita laringele (avocati, cantareti)
- persoane cu suferinte rino-sinusale sau rino-faringiene.
Clinic, pacientii prezinta:
- voce voalata sau ragusita (disfonie)
- tuse seaca, iritativa
- dureri laringiene sub forma de intepaturi
La examinare, laringele apare intens congestiv, corzile vocale congestive si tumefiate
(miopatie submucoasa)
Tratamentul:
- repaus profesional intr-o camera curata, bine aerisita, cu minimizarea alergenilor
- suprimarea fumatului
- comprese calde pe gat, bauturi caldute
- repaus vocal, total in primele 24 de ore
- calmante ale tusei
- antiinflamatorii
- inhalatii au aerosoli cu corticoizi (pentru efectul calmant local).
Edemul laringian acut
Edemul laringian acut (numit anterior edem glotic) afecteaza mucoasa si peretii
laringieni din jurul spatiului glotic.
Dupa etiologie se poate clasifica in:
- Edemul laringian acuta frigore (pe fondul unui surmenaj, efort si suprasolicitare locala,
umezeala si frig);
- Edemul laringian acut traumatic
- Edemul laringian acut infectios
- Edemul laringian acut secundar unei cauze locale (rino-sinuzita, rino-faringita);
- Edemul laringian acut secundar unei cauze generale (gripa, tiroidita acuta, boli
infectocontagioase, chimice)
- Edemul laringian acutde cauza circulatorie sau renala (cardiopatii decompensate,
nefropatii)
- neurohormonal (alergii, tulburari endocrine, tulburari metabolice) laringian instalat
brusc si extins rapid, cu localizare supra si subglotica: dispnee, cornaj, durere si tensiune
la nivelul laringelui si la baza gatului, anxietate, agitatie, sete de aer. Important pentru
diagnostic: vocea ramane nemodificata.
Examenul obiectiv: tiraj inspirator suprasternal; cracment laringian absent, palpare
dureroasa. La examinare se evidentiaza edem rosu (de cauza infectioasa) sau alb (alergic)
supra sau subglotic.
Tratamentul:
- In caz de dispnee foarte intensa se impune trahectomia;
- In caz de dispnee moderata se administreaza initial in perfuzie HHC 200-300mg, la
care se asociaza calciu, vitamina C si antibioterapie parenterala;
- Antiinflamatorii
- Antihistaminice
- Sedative
- Se recomanda restrictionarea aportului de sare.

17

Laringita flegmonoasa (abcesul laringian) este secundara unei laringite edematoase


suprainfectate cu stafilococ sau germeni anaerobi si apare extrem de rar. Initial apare
celulita supurata difuza (stadiul flegmonos) cu tendinta la localizarea infectiei,
determinand ulterior colectii purulente bine izolate (abcese).
Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,
- sindromul infectios toxico-septic;
- tumefactia gatului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind extrem de
dureroasa;
Examenul laringoscopic evidentiaza abcesul si localizarea lui.
Tratamentul se instituie in urgenta:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generala
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colectiilor purulente si aspirarea continutului.
Laringita acuta cu pericondrita este secundara
- unui traumatism laringian care se suprainfecteaza cu streptococ sau stafilococ.
- unor boli infectioase generate.
Infectia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid sau la cartilajul
aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale.
Examenul endoscopic evidentiaza o inflamatie ingustata a comisurii anterioare.
Tratamentul consta in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie, supraveghere
permanenta si, la nevoie, traheotomie.
Laringitele din unele boli generale
Laringita reumatismala (apare la nivelul articulatiilor cartilajelor laringiene in
reumatismul articular acut, astazi foarte rar).
Laringita gutoasa se caracterizeaza printr-o congestie moderata, difuza, partiala a
mucoasei laringiene, mai ales in regiunea aritenoidiana unde articulatia
cricoaritenoidiana prezinta fenomene de artrita. Afectiunea retrocedeaza la tratamentul
antigutos sau spontan, odata cu disparitia atacului gutos.
Laringita difterica (crupul):
Laringita difterica este foarte rara pentru ca vaccinarea a redus semnificativ numarul
cazurilor de difterie. Necesita practicarea traheotomiei. Se manifesta prin dispnee de tip
laringian insotita de semne de stare toxica (paloare, hipotensiune). La examenul clinic se
observa membrane false traheale si laringiene caracteristice. Apare la pacientii
nevaccinati.
Laringita subglotica edematoasa virala
Exista mai multe tipuri de virusuri care pot determina acest tip de laringita. Cel mai
frecvent este determinata de virusul parainfluenza, influenza, virus respirator sincitial,
adenovirus, rhinovirus, enterovirus. De asemenea poate fi o complicatie a rujeolei.
Apare mai ales la copii cu varste intre 6 luni si 3 ani in cursul evolutiei unei rinite, care
se insoteste de tuse, in primele 3 zile. Cele mai multe cazuri au evolutie usoara cu tuse,
voce stinsa, usoara jena respiratorie, febra moderata fara afectarea starii generale. Copilul
trebuie monitorizat pentru a surprinde aparitia semnelor de gravitate. Tratamentul
antibiotic nu este eficient si se recomanda mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii si
18

prevenirea aparitiei edemului subglotic. Se recomanda aerosoli si mentinerea unei


atmosfere umede. Se recomanda administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa sau
orala - dexametazona.
Laringita spasmodica
Laringita spasmodica apare intre 1si 3 ani. Are un debut brusc, de cele mai multe ori
nocturn cu dispnee acuta sau cu simptome care sugereaza o infectie virala de cai aeriene
superioare. Nu este prezenta febra. Vocea este ragusita sau stinsa. Episodul de dispnee
cedeaza in cateva ore cu tratament cu aerosoli si corticoterapie - dexametazona.
Laringita flegmonoasa (abcesul laringian) este secundara unei laringite
edematoase suprainfectate cu stafilococ sau germeni anaerobi si apare extrem de
rar. Initial apare celulita supurata difuza (stadiul flegmonos) cu tendinta la
localizarea infectiei, determinand ulterior colectii purulente bine izolate (abcese).
Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,
- sindromul infectios toxico-septic;
- tumefactia gatului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind extrem de
dureroasa;
Examenul laringoscopic evidentiaza abcesul si localizarea lui.
Tratamentul se instituie in urgenta:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generala
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colectiilor purulente si aspirarea continutului.
Laringita acuta cu pericondrita este secundara
- unui traumatism laringian care se suprainfecteaza cu streptococ sau stafilococ.
- unor boli infectioase generate.
Infectia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid sau la cartilajul
aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale.
Examenul endoscopic evidentiaza o inflamatie ingustata a comisurii anterioare.
Tratamentul consta in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie, supraveghere
permanenta si, la nevoie, traheotomie.

19

EDUCAIE PENTRU SNTATE


Prevenirea nseamn ansamblul msurilor care permit s se evite apariia, agravarea i
extinderea unor boli i ea se poate mpri n :
I . MSURI DE PROFILAXIE PRIMAR :

II.

Educarea parintilor sa nu expuna copii la inbolnaviri in perioadele de epidemie de


gripa
Sa evite aglomeratiile , frigul , umezeala
Sa le dea sa ingere lichide caldute
Alimentatie corecta , diversificata , bogata in vitamine , calciu
Sa faca plimbari dese
MSURI DE PROFILAXIE SECUNDAR :

Adenoidectomie la o luna dupa vindecarea laringelui sub


protectie de antibiotice
Vaccinarile efectuate conform varstei
III.

MSURI DE PROFILAXIE TERIAR :


Cure alpine in statiunile balneoclimaterice
Cure de aerosoli si raze ultraviolete la mare
Administrarea antibioticelor corect si numai cand este cazul .

20

PROCESUL DE INGRIJIRE
Cazul I
1. Date relativ stabile :
Nume : M.
Prenume :A.
Sex :masculin
Vrst : 25 ani
Religie :ortodox
Limba vorbita : romana , limbaj adecvat varstei
Alergie : nu prezint
Aspectul cavitii bucale : buze uscate, limb fr depozite , normal colorata
Aspectul faciesului : normal colorat
Acuitate vizual : buna
Acuitate olfactiv si gustativa :percepe bine gustul i mirosul
Acuitate tactil : sensibilitate integr pstrat
Acuitate auditiv : integra
Acuitate dureroas : senzatie de usturime in laringe
jena la deglutitie
Semne particulare : nu prezinta
Mobilitate articular : pstrat
Sistem osos : integru
ROT : prezente bilateral
SNC : integritate pstrat
Grup sanguin :A II, Rh (+)
2. Date variabile :
Domiciliu : Bucuresti
Condiii de locuit : corespunzatoare , locuinta la casa , 3 mamere , curte
Condiii de via : bune
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Laringita acuta subglotica; pneumonie
interstitiala
MOTIVELE INTERNRII :
- Febra ridicata : 39,2 grd. C
- Dispnee de tip inspirator
- Tuse aspra latratoare
- Disfonie
- Stridor
- Inapetenta
- Agitatie
- Insomnie

21

PROCES DE INGRIJIRE
1.Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie :
Problema de dependenta
Dificultate in a respire
Sursa de dificultate
Procesului infectios
Obiective
Pacientul sa respire normal
Interventii
Instalez pacientul n salonul prevzut cu o bun aerisire, temperatur optim 18-20C i
lenjerie curat.
Evaluez caracterul durerii: iradiere , durata , intensitate, localizare
Distrag atentia pacientului jucandu-ma cu el
Conduc pacientul la ORL si la serviciul de radiologie pentru a i se face o radiografie
pulmonara
Supraveghez cu atentie pacientul , precum si celelalte functii vitale si vegetative si le
notez in F.O.
Am aspirat secretiile naso-faringiene si am curatat crustele din nas :
Administrez medicatia prescrisa de medic(oxigen umidificat 5-6 l/h.)
Observ efectul medicatiei si al interventiilor cu rol propriu si delegat pe toata perioada
spitalizarii.
Evaluare
Bolnavul nu mai prezinta dispnee respiratorie
2.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Problema de dependenta
Hipertermie
Sursa de dificultate
Procesului infectios
Obiective
Pacientul sa un mai prezinte febra
Interventii
Asigur un climat corespunzator
Evit formarea curentilor de aer
Aerisesc ncperea.
Am administrat comprese reci pe frunte.
Am meninut igiena tegumentelor.
Am oferit pacientului ceai la temperatura camerei
Am recoltat sange pentru examene biochimice
Am recoltat urina in vederea efectuarii sumarului de urina
La indicaia medicului am administrat antibiotice si antipiretice

22

Am supravegheat n permanen pacientul.


Am msurat i notat zilnic temperatura n F.O.
Evaluare
Prin administrarea tratamentului prescris, febra incepe sa scada
3. Nevoia de a bea si de a manca:
Problema de dependenta
Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ
Sursa de dificultate
Inflamarea laringelui
Obiective
Asigurarea unui regim alimentar si a unei hidratari corespunzator varstei
Interventii
Aerisesc bine salonul inaintea fiecarei mese
Indepartez din salon orice obiect care ar putea accentua senzatia de greata(plosca,urinar )
Ofer pacientului alimente usor digerabile si lichide pentru o hidratare corespunzatoare
Pentru a preveni deshidratarea servesc pacientul cu ceaiuri neandulcite , la temperatura
camerei
Calculez bilantul ingesta excreta
Administrez medicatia prescrisa de medic
Evaluare
Apetit normal
4. Nevoia de a dormi i a se odihni :
Problema de dependenta
Dificultate in a se odihni
Sursa de dificultate
Dispnee si tuse
Obiective
Pacientul sa aiba un somn bun cantitativ si calitativ
Interventii
Observ raportul dintre starea somn-veghe a pacientului
Rog pacientul sa renunte la perioadele scurte de somn din timpul zilei
Inlatur stimulii externi : vizuali , auditivi , care ar putea perturba somnul bolnavului
Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare , exercitii respiratorii 5 10 minute inainte
de culcare
Port frecvent discutii incurajatoare cu pacientul privind evolutia bolii sale
Observ si notez calitatea, cantitatea si orarul somnului
Administrez la indicatia medicului
Evaluare
Pacientul doarme 6-7 ore/noapte
5. Nevoia de a se recrea:
Problema de dependenta
Lipsa de interes in indeplinirea activitatilor recreative

23

Sursa de dificultate
Neadaptarea la conditiile de spital
Obiective
Pacientul sa prezinte o stare de buna dispozitie
Interventii
Explorez natura activitatilor recreative ce produc placere pacientului
Analizez daca sunt in concordanta cu starea lui fizica si psihica
Planific activitati recreative impreuna cu pacientul
Am in vedere ca activitatile sa nu il oboseasca ci sa-i creeze o stare de bine
Evaluare
Pacientul participa la activitati recreative cu ceilalti pacienti din salon
6. Nevoia de a comunica :
Problema de dependenta
Comunicare verbala ineficienta
Sursa de dificultate
Alterarea vocii
Obiective
Pacientul sa aiba o comunicare adecvata cu membrii familiei , cu echipa de ingrijire in
aproximativ 24 de ore
Interventii
Pacientul este sfatuit sa faca repaus vocal cel putin 7 10 zile
Sa consume lichide calde
Cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientului
Creez un climat de incredere , raspund cu multa amabilitate si promptitudine la toate
intrebarile pacientului
Ofer posibilitatea pacientului sa-si exprime emotiile , sentimentele si temerile
Antrenez pacientul in diferite activitati care sa-i dea sentimentul de siguranta
Comunic non verbal cu pacientul si-l antrenez in discutii cu ceilalti
Administrarea medicatiei prescrisa de medic
Evaluare
Dupa 10 zile de tratament medicamentos si repaus vocal, pacientul incepe sa comunice
7. Nevoia de a elimina:
Problema de dependenta
Diaforeza
Sursa de dificultate
Hipertermie
Obiective
Pacientul sa nu mai prezinte transpiratii si sa un se deshidrateze
Interventii
Supraveghez functiile
vitale si vegetative si le notez in F.O.
Evaluez pierderile de lichide prin transpiratie si hidratez corespunzator pacientul
24

Urmaresc aspectul tegumentelor si mucoaselor


Evaluare
Starea pacientului se imbunatateste treptat
8. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
Problema de dependenta
Ignoranta
Sursa de dificultate
Cunostinte insuficiente despre boala
Obiective
Pacientul sa aiba cunostinte despre boala sa
Interventii
A.M. invata pacientul despre boala sa, necesitatea repausului vocal si a tratamentului
prescris.
Evaluare
Pacientul prezinta cunostinte suficiente la externare

25

Cazul II
Date relativ stabile :
Nume : B.
Prenume :M.
Sex :masculin
Vrst : 33 ani
Religie :ortodox
Limba vorbita : romana
Alergie : nu prezint
Aspectul cavitii bucale : buze uscate; limb fr depozite, normal colorata
epiglota edematiata , rosie , zmeurie
Aspectul faciesului : congestionat
Acuitate vizual : fara semnificatie patologica
Acuitate olfactiv si gustativa :percepe bine gustul i mirosul
Acuitate tactil : sensibilitate integr pstrat
Acuitate auditiv : integra
Acuitate dureroas : disfagie la deglutitie
Semne particulare : nu prezinta
Mobilitate articular : pstrat
Sistem osos : integru
ROT : prezente bilateral
SNC : integritate pstrat
Grup sanguin B III, Rh (+)
Domiciliu : Bucuresti
Condiii de locuit : apartament 3 camere
Condiii de via : bune
Ocupatia : Profesor

MOTIVELE INTERNRII :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
- Insomnie
- Neliniste
26

PROCES DE INGRIJIRE
1.Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie :
Problema de dependenta
Dificultate in a respire
Sursa de dificultate
Procesului infectios
Obiective
Pacientul sa respire normal
Interventii
Instalez pacientul n salonul prevzut cu o bun aerisire, temperatur optim 18-20C i
lenjerie curat.
Evaluez caracterul durerii: iradiere , durata , intensitate, localizare
Distrag atentia pacientului jucandu-ma cu el
Conduc pacientul la ORL si la serviciul de radiologie pentru a i se face o radiografie
pulmonara
Supraveghez cu atentie pacientul , precum si celelalte functii vitale si vegetative si le
notez in F.O.
Am aspirat secretiile naso-faringiene si am curatat crustele din nas :
Administrez medicatia prescrisa de medic(oxigen umidificat 5-6 l/h.)
Observ efectul medicatiei si al interventiilor cu rol propriu si delegat pe toata perioada
spitalizarii.
Evaluare
Bolnavul nu mai prezinta dispnee respiratorie
2.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Problema de dependenta
Hipertermie
Sursa de dificultate
Procesului infectios
Obiective
Pacientul sa un mai prezinte febra
Interventii
Asigur un climat corespunzator
Evit formarea curentilor de aer
Aerisesc ncperea.
Am administrat comprese reci pe frunte.
Am meninut igiena tegumentelor.
Am oferit pacientului ceai la temperatura camerei
Am recoltat sange pentru examene biochimice

27

Am recoltat urina in vederea efectuarii sumarului de urina


La indicaia medicului am administrat antibiotice si antipiretice
Am supravegheat n permanen pacientul.
Am msurat i notat zilnic temperatura n F.O.
Evaluare
Prin administrarea tratamentului prescris, febra incepe sa scada
9. Nevoia de a bea si de a manca:
Problema de dependenta
Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ
Sursa de dificultate
Inflamarea laringelui
Obiective
Asigurarea unui regim alimentar si a unei hidratari corespunzator varstei
Interventii
Aerisesc bine salonul inaintea fiecarei mese
Indepartez din salon orice obiect care ar putea accentua senzatia de greata(plosca,urinar )
Ofer pacientului alimente usor digerabile si lichide pentru o hidratare corespunzatoare
Pentru a preveni deshidratarea servesc pacientul cu ceaiuri neandulcite , la temperatura
camerei
Calculez bilantul ingesta excreta
Administrez medicatia prescrisa de medic
Evaluare
Apetit normal
10. Nevoia de a dormi i a se odihni :
Problema de dependenta
Dificultate in a se odihni
Sursa de dificultate
Dispnee si tuse
Obiective
Pacientul sa aiba un somn bun cantitativ si calitativ
Interventii
Observ raportul dintre starea somn-veghe a pacientului
Rog pacientul sa renunte la perioadele scurte de somn din timpul zilei
Inlatur stimulii externi : vizuali , auditivi , care ar putea perturba somnul bolnavului
Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare , exercitii respiratorii 5 10 minute inainte
de culcare
Port frecvent discutii incurajatoare cu pacientul privind evolutia bolii sale
Observ si notez calitatea, cantitatea si orarul somnului
Administrez la indicatia medicului
Evaluare
Pacientul doarme 6-7 ore/noapte
11. Nevoia de a se recrea:

28

Problema de dependenta
Lipsa de interes in indeplinirea activitatilor recreative
Sursa de dificultate
Neadaptarea la conditiile de spital
Obiective
Pacientul sa prezinte o stare de buna dispozitie
Interventii
Explorez natura activitatilor recreative ce produc placere pacientului
Analizez daca sunt in concordanta cu starea lui fizica si psihica
Planific activitati recreative impreuna cu pacientul
Am in vedere ca activitatile sa nu il oboseasca ci sa-i creeze o stare de bine
Evaluare
Pacientul participa la activitati recreative cu ceilalti pacienti din salon
12. Nevoia de a comunica :
Problema de dependenta
Comunicare verbala ineficienta
Sursa de dificultate
Alterarea vocii
Obiective
Pacientul sa aiba o comunicare adecvata cu membrii familiei , cu echipa de ingrijire in
aproximativ 24 de ore
Interventii
Pacientul este sfatuit sa faca repaus vocal cel putin 7 10 zile
Sa consume lichide calde
Cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientului
Creez un climat de incredere , raspund cu multa amabilitate si promptitudine la toate
intrebarile pacientului
Ofer posibilitatea pacientului sa-si exprime emotiile , sentimentele si temerile
Antrenez pacientul in diferite activitati care sa-i dea sentimentul de siguranta
Comunic non verbal cu pacientul si-l antrenez in discutii cu ceilalti
Administrarea medicatiei prescrisa de medic
Evaluare
Dupa 10 zile de tratament medicamentos si repaus vocal, pacientul incepe sa comunice
13. Nevoia de a elimina:
Problema de dependenta
Diaforeza
Sursa de dificultate
Hipertermie
Obiective
Pacientul sa nu mai prezinte transpiratii si sa un se deshidrateze
Interventii
Supraveghez functiile
29

vitale si vegetative si le notez in F.O.


Evaluez pierderile de lichide prin transpiratie si hidratez corespunzator pacientul
Urmaresc aspectul tegumentelor si mucoaselor
Evaluare
Starea pacientului se imbunatateste treptat
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
Problema de dependenta
Ignoranta
Sursa de dificultate
Cunostinte insuficiente despre boala
Obiective
Pacientul sa aiba cunostinte despre boala sa
Interventii
A.M. invata pacientul despre boala sa, necesitatea repausului vocal si a tratamentului
prescris.
Evaluare
Pacientul prezinta cunostinte suficiente la externare

30

Cazul III

Nume : R.
Prenume :C.
Sex :masculin
Vrst : 45 ani
Religie :ortodox
Limba vorbita : romana
Alergie : nu prezint
Aspectul cavitii bucale : buze normal colorate; epiglota edematiata
Aspectul faciesului : congestionat
Acuitate vizual : fara semnificatie patologica
Acuitate olfactiv si gustativa :percepe bine gustul i mirosul
Acuitate tactil : sensibilitate integr pstrat
Acuitate auditiv : integra
Acuitate dureroas : disfagie la deglutitie
Semne particulare : nu prezinta
Mobilitate articular : pstrat
Sistem osos : integru
ROT : prezente bilateral
SNC : integritate pstrat
Grup sanguin AB IV, Rh (+)
Domiciliu : jud. Buzu , Cartier Unirii Sud
Condiii de locuit : apartament 2 camere
Condiii de via : bune
Ocupatia : Inginer constructor

MOTIVELE INTERNRII :
-

Febra
Tuse laringiana
Dispnee
Disfagie
Disfonie

31

Afonie

PROCES DE INGRIJIRE
1.Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie :
Problema de dependenta
Dificultate in a respire
Sursa de dificultate
Procesului infectios
Obiective
Pacientul sa respire normal
Interventii
Instalez pacientul n salonul prevzut cu o bun aerisire, temperatur optim 18-20C i
lenjerie curat.
Evaluez caracterul durerii: iradiere , durata , intensitate, localizare
Distrag atentia pacientului jucandu-ma cu el
Conduc pacientul la ORL si la serviciul de radiologie pentru a i se face o radiografie
pulmonara
Supraveghez cu atentie pacientul , precum si celelalte functii vitale si vegetative si le
notez in F.O.
Am aspirat secretiile naso-faringiene si am curatat crustele din nas :
Administrez medicatia prescrisa de medic(oxigen umidificat 5-6 l/h.)
Observ efectul medicatiei si al interventiilor cu rol propriu si delegat pe toata perioada
spitalizarii.
Evaluare
Bolnavul nu mai prezinta dispnee respiratorie
2.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Problema de dependenta
Hipertermie
Sursa de dificultate
Procesului infectios
Obiective
Pacientul sa un mai prezinte febra
Interventii
Asigur un climat corespunzator
Evit formarea curentilor de aer
Aerisesc ncperea.
Am administrat comprese reci pe frunte.

32

Am meninut igiena tegumentelor.


Am oferit pacientului ceai la temperatura camerei
Am recoltat sange pentru examene biochimice
Am recoltat urina in vederea efectuarii sumarului de urina
La indicaia medicului am administrat antibiotice si antipiretice
Am supravegheat n permanen pacientul.
Am msurat i notat zilnic temperatura n F.O.
Evaluare
Prin administrarea tratamentului prescris, febra incepe sa scada
15. Nevoia de a bea si de a manca:
Problema de dependenta
Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ
Sursa de dificultate
Inflamarea laringelui
Obiective
Asigurarea unui regim alimentar si a unei hidratari corespunzator varstei
Interventii
Aerisesc bine salonul inaintea fiecarei mese
Indepartez din salon orice obiect care ar putea accentua senzatia de greata(plosca,urinar )
Ofer pacientului alimente usor digerabile si lichide pentru o hidratare corespunzatoare
Pentru a preveni deshidratarea servesc pacientul cu ceaiuri neandulcite , la temperatura
camerei
Calculez bilantul ingesta excreta
Administrez medicatia prescrisa de medic
Evaluare
Apetit normal
16. Nevoia de a dormi i a se odihni :
Problema de dependenta
Dificultate in a se odihni
Sursa de dificultate
Dispnee si tuse
Obiective
Pacientul sa aiba un somn bun cantitativ si calitativ
Interventii
Observ raportul dintre starea somn-veghe a pacientului
Rog pacientul sa renunte la perioadele scurte de somn din timpul zilei
Inlatur stimulii externi : vizuali , auditivi , care ar putea perturba somnul bolnavului
Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare , exercitii respiratorii 5 10 minute inainte
de culcare
Port frecvent discutii incurajatoare cu pacientul privind evolutia bolii sale
Observ si notez calitatea, cantitatea si orarul somnului
Administrez la indicatia medicului
Evaluare

33

Pacientul doarme 6-7 ore/noapte


17. Nevoia de a se recrea:
Problema de dependenta
Lipsa de interes in indeplinirea activitatilor recreative
Sursa de dificultate
Neadaptarea la conditiile de spital
Obiective
Pacientul sa prezinte o stare de buna dispozitie
Interventii
Explorez natura activitatilor recreative ce produc placere pacientului
Analizez daca sunt in concordanta cu starea lui fizica si psihica
Planific activitati recreative impreuna cu pacientul
Am in vedere ca activitatile sa nu il oboseasca ci sa-i creeze o stare de bine
Evaluare
Pacientul participa la activitati recreative cu ceilalti pacienti din salon
18. Nevoia de a comunica :
Problema de dependenta
Comunicare verbala ineficienta
Sursa de dificultate
Alterarea vocii
Obiective
Pacientul sa aiba o comunicare adecvata cu membrii familiei , cu echipa de ingrijire in
aproximativ 24 de ore
Interventii
Pacientul este sfatuit sa faca repaus vocal cel putin 7 10 zile
Sa consume lichide calde
Cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientului
Creez un climat de incredere , raspund cu multa amabilitate si promptitudine la toate
intrebarile pacientului
Ofer posibilitatea pacientului sa-si exprime emotiile , sentimentele si temerile
Antrenez pacientul in diferite activitati care sa-i dea sentimentul de siguranta
Comunic non verbal cu pacientul si-l antrenez in discutii cu ceilalti
Administrarea medicatiei prescrisa de medic
Evaluare
Dupa 10 zile de tratament medicamentos si repaus vocal, pacientul incepe sa comunice
19. Nevoia de a elimina:
Problema de dependenta
Diaforeza
Sursa de dificultate
Hipertermie
Obiective
34

Pacientul sa nu mai prezinte transpiratii si sa un se deshidrateze


Interventii
Supraveghez functiile
vitale si vegetative si le notez in F.O.
Evaluez pierderile de lichide prin transpiratie si hidratez corespunzator pacientul
Urmaresc aspectul tegumentelor si mucoaselor
Evaluare
Starea pacientului se imbunatateste treptat
20. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
Problema de dependenta
Ignoranta
Sursa de dificultate
Cunostinte insuficiente despre boala
Obiective
Pacientul sa aiba cunostinte despre boala sa
Interventii
A.M. invata pacientul despre boala sa, necesitatea repausului vocal si a tratamentului
prescris.
Evaluare
Pacientul prezinta cunostinte suficiente la externare

35

Tehnici aplicate
OXIGENOTERAPIA
Furnizarea de oxigen la esuturi este condiionata de :
-funcia plmnului;
-funcia inimii;
-capacitatea sngelui (hemoglobinei )de a transporta oxigen.
Tulburrile aprute in furnizarea sau utilizarea oxigenului determina hipoxia sau
chiar anoxia.
Combaterea deficitului de oxigen se face prin administrarea de oxigen.
La adultul normal, presiunea pariala a oxigenului din sngele arterial variaz intre 90100 mm Hg (asigura o saturaie a hemoglobinei de 95-98%). Sub presiunea de 60 mm
Hg, saturaia hemoglobinei scade la 90% si se produce hipoxia.
Tulburrile tisulare apar sub o presiune de 30-40mm Hg, cnd saturaia
hemoglobinei scade la 50%. Sub o presiune de 20mmHg a oxigenului din sngele
arterial, intervine moartea.
Semnele clinice ale hipoxiei sunt:
- cefalee;
- tahicardie;
- dispnee;
- tahipnee;
- aritmie;
- agitaie.
In absenta masurilor de compensare, tahicardia este nlocuita de bradicardie si
apare hipotensiunea, care anuna coma anoxica.
Un semn de agravare, care apare tardiv, este cianoza; este mai evidenta la patul
unghial si la nivelul buzelor.
Presiunea pariala a oxigenului variaz la nivelul diverselor esuturi. Miocardul
extrage cea mai mare parte a oxigenului, aproximativ 70% din oxigenul prezent in snge.
Administrarea oxigenului se face prin:
- sonda endonazala, cu oxigen la presiune atmosferica;
- intubaie orotraheala si respiraie mecanica;
- prin metoda gura la gura sau gura la nas;
- prin respiraie artificiala (metoda Silvester)- apucarea victimei de coate si tragerea
in sus pana deasupra capului, pentru inspiraie si readucerea coatelor la nivelul toracelui,
pentru expiraie;
- cu diverse aparate (balon Ruben);
- cu oxigen sub presiune, la 1-3 atm (hiperbar);
- prin traheostomie.
Cantitile de oxigen administrate sunt:
- 6-8 l oxigen / min, pe sonda endonazala;
- 10 l / min, pe masca;
- 20-30 I / min, in cort.
36

Indicaiile oxigenoterapiei:
- boli acute ale plmnului (pneumonii, embolii);
- boli cronice ale plmnului (emfizem, astmul);
- insuficienta cardiaca acuta;
- stri de soc;
- infarctul miocardic acut;
- intoxicaia cu oxid de carbon;
- hipoxii postanestezice sau postoperatorii;
- la gravide, cnd ftul da semne de suferina.
Oxigenoterapia hiperbara: la presiunea de 3 atm creste concentraia de oxigen
din plasma si se recomanda in :
- intoxicaia acuta cu oxid de carbon;
- edemul cerebral postanoxic;
- ischemiile acute ale membranelor;
- infecii cu anaerobi si gangrene gazoase;
- radioterapie sub oxigen hiperbar.
Oxigenoterapia nu poate avea loc, fr o serie de manevre obligatorii:
- dezobstruarea cailor respiratorii;
- corectarea hipovolemiei;
- corectarea insuficientei cardiace;
- tratamentul cauzelor care au produs socul (hemoragii, fracturi, compresiuni
toracice, peritonite, infecii).
Oxigenoterapia trebuie sa asigure:
- umidificarea oxigenului care vine furnizat in butelii (rece sau uscat).
- asocierea cu bioxidul de carbon;
- asocierea cu aerosolii necesari pentru: umidificare, bronhodilatare, lichefierea
secreiilor, combaterea infecilor respiratorii.
Pentru ca aerosolii sa ptrund in plmni se recomanda urmtoarea manevra:
dup o expiraie forata lenta, bolnavul face inspiraie lenta dar adnca, si apoi i va
retine respiraia cteva secunde.
Efectele administrrii excesive de oxigen sunt:
- dureri retrosternale, dureri musculare, dispnee si cefalee;
- tuse, congestie nazala si pulmonara, care poate sa ajung pana la traheobronsita
si chiar edem pulmonar;
- tulburri cauzate de eliminarea azotului (dureri in urechi, cefalee)
- deprecierea respiraiei, care poate ajunge pana la coma hipercapnica;
- retinita fibroblastica la noul nscut imatur, cu pierderea vederii.
Oxigenul este inut in butelii, comprimat pana la 150 atm. ; el este administrat bolnavului
dup reducia la o presiune de lucru de 2-3 atm.

37

PERFUZIA
Definiie : perfuzia reprezint introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a
soluiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionoc i volemic a organismului.
Scop :
- hidratarea i mineralizarea organismului
- administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect
prelungit
- depurativ dilund i favoriznd excreia din organism a produilor
toxici
- alimentaie pe cale parenteral
Materiale necesare :
- tava medical acoperit cu un camp steril
- trusa pentru perfuzat soluii
- soluii hidratante n flacoane sau saci PVC
- garou de cauciuc
- tvi renal
- stativ
- 1-2 seringi Record prevzute cu ace sterile
- o pern tare
- muama
- casolet cu cmpuri sterile
- casolet cu comprese sterile
- substane dezinfectante : alcool, tinctur de iod
- romplast
- foarfece
- vat.
Pregtirea materialelor, instrumentelor i a
aparatului de perfuzie:
- se pregtesc instrumentele i materialele necesare
- se ndeprteaz dopul de plastic al flaconului i se dezinfecteaz dopul
de cauciuc cu un tampon mbibat cu alcool
- se desface aparatul de perfuzie i se nchide prestubul
- se ndeprteaz teaca protectoare de pe trocar i se ptrunde cu el prin
dopul de cauciuc
- se suspend flaconul pe stativ
- se fixeaz tubul de aer la baza flaconului cu o band de romplast,
avnd grij s depeasc nivelul din flacon
- se ndeprteaz teaca protectoare de pe capacul portac al tubului, se
ridic deasupra nivelului substanei medicamentoase din flacon i se deschide uor
prestubul, lsnd s curg lichidul n dispozitivul de perfuzii;
- se coboar progresiv portacul, pn cnd tubul se umple cu lichid,
fiind complet eliminate bulele de aer;
- se nchide prestubul, iar flaconul rmne atrnat de flanel.

38

Pregtirea psihic i fizic a bolnavului :


- se anun bolnavul, convingndu-l de importana tehnicii;
- se aeaz bolnavul n pat, n decubit dorsal, ct mai comod, cu braul
n extensie i pronaie ;
- sub braul ales se aeaz o pern tare, acoperit cu muama i un
camp steril;
- se acoper bolnavul cu o nvelitoare de flanel.
Efectuarea perfuziei :
- splarea pe mini cu ap curent i spun
- se examineaz calitatea i starea venelor
- se aplic garou la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei,
trangulndu-l astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera
- se dezinfecteaz plica cotului cu alcool, se badijoneaz cu tinctur
de iod
- se cere bolnavului s nchid pumnul, venele devenind astfel
turgescente
- se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm de locul punciei,
exercitnd o uoar traciune n jos asupra esuturilor vecine
- se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus,acul ataat cu bizoul n sus,
n mna dreapt, ntre police i resul degetelor
- se ptrunde cu acul traversnd n ordine tegumentul n direcie
oblic ( unghi de 30) apoi peretele venos, nvingndu-se o rezisten elastic pn cnd
acul nainteaz n gol;
- se schimb direcia acului cu 1-2 cm n lumenul venos;
- se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa;
- se ndeprteaz garoul de cauciuc i se adapteaz amboul aparatului
de perfuzat la ac;
- se seschide prestubul pentru a permite scurgerea lichidului n ven i
se regleaz viteza de scurgere, la 60 de picturi pe minut;
- se fixeaz cu benzi de leucoplast acul i poriunea tubului nvecinat
pe pielea bolnavului
- se supravegheaz permanent starea bolnavului i modul de
funcionare al aparatului
- se pregtete dac este necesar cel de-al doilea flacon cu substan
medicamentoas, nclzindu-l la temperature corpului
- nainte ca flaconul s se goleasc complet, se nchide prestubul,
pentru a mpiedica ptrunderea aerului n perfuzor i se racordeaz aparatul de perfuzie la
noul flacon
- se deschide imediat prestbulul, pentru a permite lichidului s curg;
- nainte ca flaconul s se goleasc, se nchide prestubul;
- se exercit o presiune asupra venei puncionate cu un tampon
mbibat n soluie dezinfectant, i printr-o micare brusc, n direcia axului vasului, se
extrage acul din ven;
- se dezinfecteaz locul punciei cu tinctur de iod, se aplic un
pansament steril i se fixeaz cu romplast.

39

ngrijirea bolnavului dup tehnic :


- se aeaz bolnavul confortabil n pat;
- se administreaz bolnavului lichide cldue;
- se supravegheaz bolnavul.
Reorganizarea locului de munc i notarea n F.O.a
datelor i a orei efecturii tehnicii.
Accidente :
- hiperhidratarea la cardiaci poate determina edem pulmonar se
reduce ritmul sau se ntrerupe perfuzia, se administreaz tonicardiace;
- embolia gazoas prin ptrunderea aerului n curentul circulator;
- revrsarea lichidului n esuturile perivenoase poate da natere la flebite,
necroze
- coagularea sngelui pe ac sau branul se previne prin perfuzia
lichidului cu soluie de heparin
Rolul A.M. in efectuarea unei endoscopii
OBIECTIVE
- Examinarea cavit ilor unor organe
- ndeprtarea corpilor strini
- Recoltarea biopsiei
- Efectuarea interveniilor chirurgicale
PREGTIREA MATERIALELOR
- Aparatul endoscopic
- Mti, mnui, ochelari
- Tampoane, comprese
- Spray anestezic, medicamente recomandate de medic
- Tvi renal
- Materiale pentru biopsie
- Material de dezinfecie
- Sursa de lumin
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PREGTIREA PSIHIC
- Identificai pacientul
- Identificai cunotinele pacientului referitoare la examen
- Explicai pacientului necesitatea efecturii examenului recomandat de medic i
riscul
- Explicai modul de desfurare al examenului
- Obinei consimmntul sau verificai dac a fost obinut de medic
- Informai pacientul c se face anestezie i descriei senzaiile pe care le

40

poate avea
- Informai asupra duratei examenului
b) PREGTIREA FIZIC
- Se atrage atenia pacientului asupra regimului sau a restriciilor alimentare
- Se verific dac au fost respectate
- Se golete cavitatea de examinat, dac este copil se face splarea dac medicul
recomand
- Se face test de sensibilitate la xilin cu o zi nainte
- Se fac testele de coagulare
- Se administreaz sedative cu o sear nainte, la recomandarea medicului
PARTICIPAREA LA EFECTUAREA PROCEDURII
- Se identific pacientul.
- Se verific recomandarea n foaia de observaie
- Se verific dac pacientul a respectat recomandrile, privind pregtirea
specific
- Se evalueaz resursele fizice i starea pacientului pentru a stabili modalitatea
de transport la camera de endoscopie sau la sala de operaie
- Se pregtesc materialele care nsoesc bolnavul (foaia de observaie, dosarul de
nursing)
- Se nsoete pacientul la camera de endoscopie
- Se ajut pacientul s se dezbrace i s se aeze pe masa de examinare
- Se asigur poziia corespunztoare examenului
- Se servesc medicului instrumentele i celelalte materiale n funcie de examenul
recomandat i scopul acestuia
- Se schimb poziia pacientului la cererea medicului i se supravegheaz starea
acestuia
- Se informeaz medicul cu privire la modificrile observate
- Se ajut pacientul s coboare dup masa de endoscopie i s se mbrace
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Se ajut pacientul s se aeze pe pat
- Se supravegheaz i se noteaz funciile vitale
- Se atenioneaz s nu mnnce un timp variabil n funcie de examen
- Se discut cu pacientul despre jena resimit pe traiectul introducerii
aparatelor i se explic ce trebuie s fac
- Se asigur repausul alimentar dup examen n funcie de anestezie i organul
examinat
- Se verific eliminrile (dup caz) pentru a identifica sngerarea, mai ales dup
biopsie
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Se cur materialele folosite i se pregtesc pentru sterilizare
- Se aeaz materialele n dulapuri speciale
- Se colecteaz materialele de unic folosin n containere speciale, conform
P.U.

41

- Se trimit la laborator materialele recoltate pentru biopsie


- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
- Data, ora efecturii examenului
- Numele persoanei care a efectuat examenul
- Comportamentul pacientului
EVALUAREA PROCEDURII
Rezultate ateptate/dorite:
- Pacientul prezint stare general bun, nu acuz disconfort
- Observaiile fcute n timpul examenului sunt linititoare pentru pacient
Rezultate nedorite/ce facei
- Pacientul acuz jen
Se explic pacientului c va dispare n ziua urmtoare i se sftuiete ce are
de fcut n funcie de organul examinat
- Sngerarea traseului
Se anun medicul pentru a stabili conduita
Se pregtesc la ndemn medicamente hemostatice i materiale pentru
administrare
- Prezint febr, dispnee, dureri abdominale
Se explic pacientului c febra dispare n 24 de ore
Se anun medicul dac pacientul prezint dispnee, dureri abdominale

CONCLUZII
Obiectivele principale de tratament ale celor trei bolnavi au vizat rezolutia
manifestarilor de dependenta si prevenirea complicatiilor.
Prima etapa consta in diagnosticarea corecta clinic si biologic , prin efectuarea
examenelor de specialitate din sange si urina urmarind simptomele caracteristice bolii ,
inainte de administrarea unui tratament .
LARINGITA ACUTA constituie o urgenta impunandu-se punerea unui diagnostic
corect, o interventie intr-un timp eficient astfel incat sa remitem simptomatologia si sa
amelioram starea pacientilor .
In urma aplicarii tratamentului medicamentos , a respectarii regimului igieno-dietetic
corespunzator , independenta in satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale s-a
materializat in fiecare caz prin disparitia simptomelor.
Cei trei pacienti s-au externat cu o ameliorare a tuturor manifestarilor clinice si
urmatoarele recomandari :
- sa evite bauturile reci
- sa evite frigul
- sa evite umezeala

42

B I B LI O G RAFI E

ANATOMIE SI FIZIOLOGIE :
- Albu Roxana
- Ed. All
OTORINOLARINGOLOGIE:
- Conf. dr. Cornelia Paunescu
- Editura medicala Bucuresti1981
GHID DE NURSING :
- Lucretia Titirca
- Editura Viata Medicala Bucuresti
INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SANATOS :
- Florin Chiru
- Editura Cison
MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII:
- Corneliu Borundel
- Ed. All 2009

43