Sunteți pe pagina 1din 38

Anatomia dintelui

Dintii sunt cele mai dure structuri ale organismului uman. Totalitatea dintilor din cavitatea
bucala se numeste dentitie. Omul are 2 dentitii :
dentitia provizorie sau "de lapte" care apare de la aproximativ 6 luni si tine pana
aproape de 12 ani. Este compusa din 20 de dinti.
dentitia permanenta sau definitiva este compusa din 32 de dinti. Apare in jurul varstei
de 6 ani odata cu eruptia molarii de 6 ani.
Rolul dintilor
Rol masticator
Este principala unctie a dintilor. !intii ac parte din aparatul digestiv. Masticatia este
prima etapa a procesului de digestie si joaca un rol oarte important. "n lipsa dintilor#
procesul de digestie este mult ingreunat ceea ce duce la dereglari importante in
absorbtia alimentelor.
"n unctie de po$itia lor in cavitatea bucala# dintii au rol in muscarea# sfasierea sau
mestecarea alimentelor.
Rol estetic
!intii# in special cei situati in partea din ata a cavitatii bucale# au un important rol
estetic. %o$itia# orma si culoarea dintilor joaca un accentuat rol in deinirea
personalitatii individuale.
Rol fonetic
!intii au si un important rol in pronuntia consoanelor. "n ca$ul conectionarii
lucrarilor dentare# unctia onetica este cea cu care pacientul se va obisnui cel mai
repede.
Categoriile de dinti
"n mod normal# omul are 32 de dinti permanenti : 16 pe arcada superioara si 16 pe arcada
inerioara. Exista situatii in care# datorita unor tulburari genetice# sunt pre$enti pe arcade mai
multi sau mai putini dinti.
!intii sunt impartiti in & categorii# iecare avand po$itia si rolul bine deinite :
Incisivii
'unt in numar de ( : & superiori si & ineriori . 'unt impartiti in 2 subcategorii :
o Incisivii centrali
'unt situati de o parte si de alta a liniei mediane. 'unt dintii cu cel mai
accentuat rol estetic. !in punct de vedere masticator# rolul lor este in muscarea
alimentelor. )ei 2 incisivi centrali superiori au un important rol fonator# in
pronuntia consoanelor.
"ncisivii centrali au o orma aplati$ata de *lopata*# cei ineriori iind cu mult
mai mici decat superiorii. Au o singura radacina.
o Incisivii laterali
'unt mai mici decat centralii si# la randul lor# au un oarte important rol estetic.
Au rol tot in muscarea alimentelor dar mai mic decat centralii. Au si un rol
fonetic in pronuntia consoanelor.
%re$inta o singura radacina# oarte subtire. !e acea# cand dorim sa executam o
punte dentara# incisivii laterali sunt dintii pe care ne putem ba$a cel mai putin
din punct de vedere al re$istentei.
Caninii
'unt in numar de & : 2 superiori si 2 ineriori. 'unt cei mai importanti dinti din mai
multe puncte de vedere + de aceea# extractia acestora se ace doar in ca$uri extreme.
,arul in orma de *v* al caninilor se numeste cuspid.
)aninii ac trecerea intre dintii rontali - incisivii . si dintii laterali - premolarii si
molarii . iind situati in locul unde arcada dentara se curbea$a. Au un important rol in
sfasierea alimentelor si# totodata# un accentuat rol estetic.
Au o singura radacina# lunga si oarte bine implantata in osul maxilar. 'unt dinti
extrem de puternici si re$istenti iind intre cei mai importanti dinti stalpi in ca$ul
reali$arii unei punti dentare.
Premolarii
'unt in numar de ( : & superiori si & ineriori. %entru dierentiere# premolarii situati
imediat dupa canini sunt premolarii 1# iar ceilalti sunt premolarii 2. 'pre deosebire de
canini au 2 cuspizi. Au rol in mestecarea alimentelor dar nu asa de important ca si
molarii.
%remolarii 1 superiori au intotdeauna 2 radacini# restul au# in mod normal# 1 radacina
desi exista ca$uri cand pot avea 2.
Molarii
'unt in numar de 12 : 6 superiori - cate 3 de iecare parte . si 6 ineriori. Tot pentru
dierentiere vom avea
o molarul 1 : se mai numeste molarul de 6 ani dupa varsta la care erupe.
o molarul 2 : situat in spatele molarului 1 + erupe in jurul varstei de 12 ani.
o molarul 3 : se mai numeste molarul de minte + de obicei# erupe la 1( ani dar#
oarte des# poate erupe mai tar$iu sau poate ramane inclus in os.
'unt dintii care reali$ea$a mestecarea alimentelor. 'unt cei mai mari dinti si au & sau
mai multi cuspi$i care ajuta la aramitarea alimentelor. Au 2# 3 sau mai multe radacini.
/olarii - in special molarul 1 . sunt dinti extrem de puternici si bine implantati in os
si# precum caninii# pot juca un important rol in sustinerea lucrarilor dentare.
Partile dintelui
!intii sunt ormati din 2 parti:
Coroana dentara
Este partea vi$ibila in cavitatea bucala a dintelui. !e aici vine si numele lucrarii
protetice 00 coroana dentara 00 deoarece aceasta parte a dintelui incearca sa o
inlocuiasca.
Este situata deasupra gingiei si poate avea mai multe orme in unctie de tipul dintelui.
%oate sueri importante modiicari in cursul vietii :
o /odiicari fiziologice : se produc odata cu inaintarea in varsta. Abrazia sau
alungirea datorata retractiei gingivale sunt doar 2 exemple.
o /odiicari patologice : caria dentara care# netratata# poate duce pana la
disparitia coroanei din cavitatea bucala datorita distructiei.
Radacina dentara
Este partea situata in osul maxilar care asigura implantarea dintelui. 1iecare dinte
poate avea una sau mai multe radacini. !e asemenea# orma si marimea acestora diera
de la dinte la dinte.
2adacina se prinde de osul maxilar cu ajutorul unor ligamente speciale numite
ligamente periodontale.
Structura dintilor
!intii sunt alcatuiti din tesuturi dure care protejea$a pulpa dentara situata in mijloc.
Anatomia dintelui studia$a structurile din care sunt alcatuiti dintii.
Smaltul
Acopera coroana dentara. Este cel mai dur tesut din organismul uman iind alcatuit
dintr0o retea minerala de cristale care contine extrem de putina apa -23.. Nu contine
nici vase de sange si nici nervi. !e aceea# le$area smaltului este nedureroasa.
Este translucid - permite trecerea luminii . insa nu este transparent. !esi smaltul se
ala la exterior# stratul de sub acesta 00 dentina 00 este responsabil de culoarea dintilor.
'maltul poate i patat de caea# ceai# tutun precum si alti coloranti alimentari in special
in ca$ul unei igiene orale deicitare.
Cementul dentar
Acopera radacinile dentare. Este cu mult mai putin dur decat smaltul# stratul de
cement iind si mai subtire decat cel de smalt. Are o culoare mai inc4isa# iar pe
supraata lui se observa mici oriicii la nivelul carora radacinile se prind de osul
maxilar prin ligamentele periodontale.
"n ca$ul retractiei gingiei si a de$golirii radacinilor# $onele acoperite de cement sunt
oarte sensibile la stimuli externi - cald# rece ..
Dentina
Este situata sub smalt si cement atat la nivelul coroanei cat si a radacinilor#
inconjurand pulpa dentara. Alcatuieste cea mai mare parte a dintelui# avand o
culoare gri0alba sau galbuie. Are o duritate mai mica decat smaltul si cementul# la
nivelul ei ajungand atat vase de sange cat si nervi din pulpa dentara prin niste
canalicule dentinare microscopice.
%enetrarea inectiei la nivelul dentinei se ace mult mai rapid comparativ cu smaltul
atat datorita duritatii mai sca$ute a acesteia cat si datorita pre$entei canaliculelor
dentinare.
Pulpa dentara
Este situata in centrul dintelui atat la nivelul coroanei dentare cat si a radacinilor.
%ulpa dentara asigura vitalitatea si nutritia dintelui. Este ormata din vase de sange si
nervi care impreuna alcatuiesc un pachet vasculo-nervos. "n unctie de po$itie# este
impartita in 2 $one :
o Pulpa coronara
Este situata in coroana dentara# sub dentina# intr0un spatiu inc4is# cu pereti
duri# numit camera pulpara. !intii mai voluminosi - de exemplu molarii . au
o camera pulpara mai mare. %ulpa coronara este continuarea pulpei radiculare -
situata in radacini . trimitand prelungiri si in dentina# prin canaliculele
dentinare.
o Pulpa radiculara
Este situata la nivelul radacinilor# intr0un spatiu ingust# alungit# numit canal
radicular. "n unctie de dinte# fiecare radacina poate avea unul sau mai
multe canale radiculare.
%ulpa radiculara ormea$a un pachet vasculo-nervos radicular care iese din
dinte la varul radacinii printr0un oriiciu numit foramen apical sau apex. Apoi#
se continua cu structurile vasculare si nervoase alate in osul maxilar.
"n ca$ul patrunderii inectiei pana la nivelul pulpei dentare# aceasta se inflameaza#
crescandu0si cu mult dimensiunea. Aectiunea poarta numele de pulpita dentara.
!eoarece este inconjurata de pereti duri# inextensibili# presiunea in interiorul camerei
pulpare va creste oarte mult. Este motivul pentru care inlamatiile pulpare sunt de
obicei insotite de dureri oarte mari.
!aca inectia pulpara nu este tratata# aceasta diu$ea$a mai departe in canale
radiculare# distrugand in totalitate pac4etul vasculo0nervos. 5lterior# inectia poate
diu$a in osul alveolar prin oramenul apical producand# treptat# distrugeri ale
ligamentelor alveolare si ale osului in sine.
"n acest el apar leziunile apicale cronice : granuloame# c4isturi etc. precum si cele
acute : abcesele dentare.
Parodontiul apical
Este tesutul situat sub dinte# in continuarea radacinilor# comunicand cu pulpa dentara
prin foramenul apical. Este ormat din osul alveolar de sub dinte# ligamente
periodonatale care ajuta la implantarea dintelui# vase si nervi.
"nlamatia parodontiului apical# numita parodontita apicala# se produce prin
patrunderea microbilor de la nivelul pulpei dentare# prin oramenul apical# in ca$ul
unei inectii pulpare netratate.
!e obicei# la inceput# inlamatiile parodontiului apical sunt extrem de dureroase si pot
i insotite de abcese dentare sau mobilitatea dintelui. "n timp# inectia trece in osul
alveolar producand distrugeri ireversibile ale acestuia care vor aparea si pe
radiograiile dentare : granuloame# c4isturi dentare.
Aceste procese se produc intr0un timp indelungat si# de cele mai multe ori# nu sunt
insotite de dureri sau alte simptome. Tratamentul acestor aectiuni este cu atat mai
eicient cu cat se ace mai repede.
Tratamentul inlamatiilor pulpare si ale parodontiului apical tin de o ramura a stomatologiei
numita Endodontie.
Parodontiul marginal
Este aparatul cu ajutorul caruia dintele se fixeaza in osul alveolar. Are mai multe
componente :
ingia
Este situata la supraata# acoperind osul alveolar si invelind dintele pana la nivelul
coroanei dentare. 6ingia sanatoasa are culoarea roz deschis. "nectarea gingiei# numita
gingivita# se produce datorita microbilor din placa dentara situata pe dinte# daca igiena
orala este deicitara.
!atorita inectiei# gingia se inflameaza# isi schimba culoarea in rosu si pot aparea
sangerari spontane sau la periaj. "ntr0o a$a mai avansata a inectiei# se pot produce
retractii ale gingiei care de$golesc radacinile dintelui.
"nlamarea gingiei este prima etapa a inectarii parodontiului marginal si# din acest
motiv# este indicat tratamentul cat mai precoce# inaintea aparitiei altor modiicari# mai
grave.
"n aara retractiei gingiei datorata inlamatiei# exista si o retractie gingivala
fiziologica# care poate aparea odata cu inaintarea in varsta. Aceasta din urma nu este
insotita de alte modiicari inlamatorii# cum ar i: sc4imabarea culorii# sangerari# dureri
etc.
Cementul dentar
Acopera radacinile si are pe supraata lui mici oriicii de care se prind# cu un capat#
ligamentele periodontale.
!sul alveolar
"nconjoara radacinile dintelui si asigura implantarea acestuia. !e os se prind# cu
celalalt capat# ligamentele periodontale.
"igamentele periodontale
'unt o retea de ibre elastice care ajuta la sustinerea dintelui in osul alveolar. 'e prind
cu un capat de radacinile dentare# iar cu celalalt de osul alveolar. 'unt lexibile#
permitand o oarecare mobilitate dintelui. Aceasta mobilitate este nesesi$abila
pacientilor si se numeste mobilitate fiziologica.
"n ca$ul unei infectii microbiene# prima bariera o repre$inta gingia. Odata ce inectia a trecut
de gingie# ea ajunge la nivelul ligamentelor periodontale. "n timp# se produc distructii ale
acestora# apt ce duce la cresterea mobilitatii dintelui.
"n a$a inala# microbii ajung la nivelul osului ce sustine dintele# producand distructii ale
acestuia# ceea ce are ca re$ultat pierderea tesutului de sustinere a dintelui si accentuarea
mobilitatii. 'e ajunge la boala care popular se numeste parodontoza.
777"n majoritatea situatiilor# toate aceste modiicari sunt nedureroase. "ata motivul pentru care
este esential ca aceste aectiuni sa ie tratate cat mai repede cu putinta.
"n a$ele inale se poate ajunge la imposibilitatea salvarii dintelui sau# daca se poate salva#
sunt necesare tratamente complexe# extrem de costisitoare.
!isciplina stomatologica care se ocupa cu tratamentul aectiunilor parodontiului marginal se
numeste %arodontologie.
Ce diferenta este intre parodontiul marginal si parodontiul
apical #
"ata o intrebare oarte buna. %ractic# nu exista o delimitare exacta intre parodontiul apical si
parodontiul marginal. "n mare# parodontiul apical este situat sub dinte iar cel marginal
oarecum lateral, de jur imprejurul acestuia.
)a si alcatuire# din nou# nu exista dierente majore : osul alveolar# ligamentele periodontale#
vasele si nervii sunt pre$ente atat in parodontiul apical cat si in cel marginal.
)eea ce le dierentia$a total este patologia lor# adica calea de infectare a iecaruia. !e aceea
si exista 2 discipline dierite care se ocupa de aectiunile iecaruia : endodontia in ca$ul
parodontiului apical si parodontologia in ca$ul parodontiului marginal.
Care este diferenta #
"n ca$ul parodontiului apical# toate aectiunile au ca punct de plecare caria dentara
netratata. /icrobii patrund din procesul carios in pulpa coronara# apoi in pulpa
situata in canalele radiculare si de aici# prin oramenul apical# in parodontiul apical.
"n ca$ul parodontiului marginal# punctul de plecare al inectiei il repre$inta microbii
aflati in placa dentara sau tartrul dentar. %rima etapa este aectarea gingiei# apoi#
microbii patrund sub gingie# aectand ligamentele periodontale si# in inal# osul
alveolar.
evolutia infectiei in
parodontiul marginal
evolutia infectiei in
parodontiul apical

Dentitia sugarului si a copilului

Mugurii dentari - structuri din care se formeaza dintii - apar din cursul vietii
intrauterine.Calcificarea coroanei (partea superioara a dintelui) incisivilor primei dentitii
incepe din a 18-a saptamana de gestatie, iar a incisivilor definitivi dupa nastere.
Eruptia dentara este un enomen i$iologic cu un ritm de aparitie a dintilor mai mult sau mai
putin regulat. Aparitia primului dintisor este sursa multor probleme. 8u numai pentru ca este
unul dintre semnele importante de apreciere a maturi$arii biologice a bebelusului tau ci si
pentru ca este posibil ca eruptia dentara sa ii provoace unele neplaceri. /ulti copii pre$inta
din cau$a durerilor gingivale agitatie in special nocturna# neliniste# subebrilitate# usoare
tulburari dispeptice -greata# varsaturi.# lipsa potei de mancare si salivatie abundenta.
/aniestarile acestea sunt trecatoare# durea$a 203 $ile# sunt pre$ente la aparitia iecarui dinte.
)and gingiile sunt rosii sau inlamate se poate olosi un gel special pentru eruptia dentara 0
)algel 0 care contine un aneste$ic usor si un antiseptic si are un rol calmant. Este un gel cu
gust placut# usor de administrat -se aplica o cantitate mica de gel pe varul unui deget curat si
se masea$a usor $ona aectata a gingiei.. !aca durerile sunt oarte intense se poate administra
copilului sirop cu paracetamol in do$a recomandata pentru varsta sa.
%rimii dinti apar la varsta de 60( luni# de obicei apar incisivii mediani ineriori si apoi la
interval de aproximativ doua luni unii de altii# apare cate o perec4e noua de dinti# in ordinea
urmatoare: incisivi mediani superiori# incisivi laterali superiori# primii molari ineriori# canini
superiori# canini ineriori# a doua perec4e de premolari superiori si ineriori+ in total 20 de
dinti temporari# reparti$ati dupa ormula:
/axilarul superior 2 /olari 0 1 )anin 0 & "ncisivi 0 1 )anin 0 2 /olari
/axilarul inerior: 2 /olari 0 1 )anin 0 & "ncisivi 0 1 )anin 0 2 /olari
"n ordinea aparitiei dentitiei sunt posibile unele sc4imbari si intar$ieri de 103 luni# ara
semniicatie patologica.
Extrem de rar se nasc copii cu dinti -congenitali.. !entitia permanenta incepe la varsta de 6#9
ani# cand apar cate doi dinti la icare 6 luni# in locul celor temporari dupa ormula:
3 /olari 0 3 %remolari 0 1 )anin 0 & "ncisivi 0 1 )anin 0 2 %remolari 0 3 /olari
3 /olari 0 3 %remolari 0 1 )anin 0 & "ncisivi 0 1 )anin 0 2 %remolari 0 3 /olari
"nc4eierea eruptiei dentare permanente are loc spre varsta de 2: ani. Ordinea aparitiei noilor
dinti ar i urmatoarea:
0 intre 60( ani incisivi medieni +
0 intre 90; ani caninii +
0 intre ;012 ani primii molari +
0 intre 1001& ani al doilea rand de molari +
0 intre 1602: ani maselele# *de minte*.
!e$voltarea normala a dentitiei depinde de aportul alimentar -proteine# calciu# osor#
vitamine.# de cantitatea de loruri# de secretia glandei tiroide# de ingestia unor medicamente si
de pastrarea igienei bucale.
'uptul degetelor# tetinei# pierderile timpurii ale primei dentitii pot inluienta aparitia si po$itia
dintilor deinitivi.
"ngrijirea dintilor trebuie inceputa o data cu eruptia dentara# pentru ca dintii de lapte sunt la el
de importanti ca si cei permanenti de mai tar$iu.
!aca dintii de lapte sunt bine ingrijiti# atunci si dintii permanenti+ atunci cand vor incepe sa
creasca vor i corect po$itionati in gingii sanatoase.
O data cu aparitia primilor dinti se va incepe ingrijirea acestora prin stergere cu o compresa
umeda in iecare seara. !e la varsta de 12 luni se poate olosi o perie moale de dinti conceputa
special pentru copii mici.
Tartrul -sau *placa*# cum i se mai spune. este principalul vinovat de aparitia cariilor dentare.
<acteriile din cavitatea bucala reactionea$a cu $a4arul# ormand un acid care topeste smaltul
dur al dintilor. )u cat sugarul sau copilul mananca mai multe dulciuri cu atat riscul de aparitie
a cariilor dentare este mai mare.
Trebuie avut in vedere administrarea de luor 0 un element important care intareste smaltul
dentar# protejind dintii impotriva cariilor 0 in special in $onele in care apa este saraca in luor.
Alte doua substante importante si absolut necesare pentru de$voltarea unor dinti si oase de
calitate sunt: calciu si vitamina ! -aceasta din urma are rol esential in absortia calciului din
alimente si in reglarea nivelului calciului in sange..
'e recomanda ca toti copii# incepand de la varsta de 2 saptamani si pana la 1( luni sa
primeasca vitamina ! $ilnic pe cale bucala -,igantol solutie orala etc..
!upa aceasta varsta si pana la 9# ( ani se va continua administrarea de vitamina ! numai in
se$onul rece -lunile septembrie0aprilie..
$$ !in=ii de lapte sunt >n num?r de 20# nu de 32 ca la adul=i.

Dentitie definitiva
"ncepand cu varsta de 6 ani# dintii de lapte sunt inlocuiti treptat cu dintii permanenti si copilul
se ala intr0o perioada mixta: primul molar deinitiv apare mai intai in spatele molarilor
temporari si serveste drept g4id pentru eruptia dentitiei permanente# care cuprinde aparitia
incisivilor# apoi a primilor premolari catre varsta de ; ani# a caninilor catre 11 sau 12 ani si a
celorlalti doi molari permanenti la 12 ani. )ea de a treia grupa de molari# sau dintii de minte
-*maselele de minte*.# evoluea$a "ncepand de la 1( ani aproximativ# dar eruptia lor poate sa
nu aiba loc niciodata.
Eruptia unui dinte poate i impiedicata de lipsa locului# dintele ramanand atunci total sau
partial inclus in maxilar. O discordanta de volum intre dinti si ba$a lor osoasa se traduce# daca
dintii sunt prea mici# prin spatii intre ei# iar daca sunt prea voluminosi printr0o incarcare
dentara -rotatie# incalecare. sau prin inclu$ii+ incarcarea dentara poate i tratata purtand un
aparat dentar. 5n dinte poate# de asemenea# sa pre$inte anomalii de structura sau de culoare#
vi$ibile de la aparitia lui -displa$ie dentara.# sau poate i supranumerar.
Invata sa previi cariile dentare
Cum apar cariile?
Atunci cand este vorba despre carii, poti privi bacteriile drept "inamicul public"
numarul 1. Gura, dintii si periutele de dinti sunt pline de bacterii care se depun
pe dinti in tartru, saliva si resturi de mancare. Bacteriile devoreaza particulele de
alimente de pe dintii nostri. Ca urmare a "ospatului" lor apare acidul, care pune
dintii in pericol. Cum lucreaza el? Ataca smaltul dintilor si astfel apar cariile.
Capacitatea dintilor de a repara smaltul este limitata, ei reusind acest lucru prin
extragerea mineralelor afate in saliva. in pacate insa, rata distrugerii smaltului
de catre acidul din alimente o depaseste cu mult pe cea a repararii dintilor. !n
mod normal, nu simti cum acidul iti ataca dintii, aceasta operatiune "ind
nedureroasa. #otusi, daca nu o tratezi la timp, iti ataca nu doar invelisul dentar, ci
si nervul sau c$iar gingiile.
Ce poti face pentru a reduce riscul de aparitie a cariilor?
% igiena orala optima va reduce garantat riscul aparitiei cariilor. &eriatul dintilor si
utilizarea atei dentare in acest scop sunt mai mult decat binevenite. &eria'ul
reduce bacteriile din cavitatea orala si indeparteaza in acelasi timp resturile
alimentare cu care acestea se $ranesc. (u uita sa periezi cu atentie toti dintii
timp de )*+ minute. ,ulti oameni fac greseala de a se grabi, periind dintii in
maximum -. de secunde * si pierzand astfel din vedere portiuni importante din
gura.
/olosirea atei dentare in mod regulat 0ceea ce inseamna zilnic1 este un alt obicei
foarte bun. Ata dentara atinge acel procent de +.2 din cavitatea orala pe care
periuta de dinti nu il poate curata. Acestea sunt zonele predispuse aparitiei
cariilor, deoarece bacteriile traiesc linistite. Gandeste*te ca spalatul pe dinti fara
a folosi ata dentara este ca un dus facut numai pe doua treimi din suprafata
corpului . 3estul ramane in continuare murdar4
&e langa o igiena orala completa, mai exista si alte lucruri pe care le poti face
pentru a preveni aparitia cariilor5
1. /ii atent la ce mananci
Bacteriile sunt in mod special "innebunite" dupa mancarurile si bauturile care
contin za$ar si carbo$idrati. Acestea le dau puterea de a trai, de a creste si de a
se reproduce, creand carii si atacand smaltul dintilor. Alimentele cele mai
periculoase sunt cele lipicioase, cu tendinta de a ramane pe dinti * ca dulceata,
caramelul sau mierea. Atunci cand se lipesc pe dinti, aceste alimente nu pot "
indepartate prin mestecat sau prin ing$itit. !n consecinta, ele ofera bacteriilor o
sursa permanenta de alimentare, din care acestea gasesc forta de a distruge
smaltul dintilor. Cel mai simplu lucru pe care il poti face dupa ce mananci astfel
de lucruri este sa te clatesti bine de tot pe dinti la "nalul mesei. Ar " ideal sa ai
mereu o periuta de dinti la tine si sa o folosesti atunci cand momentul o cere, ca
in cazul acesta.
). Ai gri'a la perioadele in care mananci
Acidul creat de bacterii este neutralizat de catre saliva si expulzat afara din gura.
upa ce acidul este eliminat, mineralele continute de saliva se pregatesc sa
repare smaltul dintilor atacati de bacterii. !ntervalele mai mari intre mese le ofera
acestor minerale binefacatoare oportunitatea de a repara portiuni mai mari, pe
cand mesele foarte dese ofera bacteriilor o baza alimentara daunatoare danturii.
Gustarile luate dupa masa sunt deci mai putin periculoase decat cele luate intre
mese.
Astfel, o ciocolata dupa masa nu va provoca atatea neplaceri ca o ciocolata
mancata separat. (ici bauturile dulci baute pe tot parcursul zilei nu aduc un
bene"ciu in ceea ce priveste dantura.
+. Bazeaza*te pe fuor
/luorul este o minune a stomatologiei timpurilor moderne. 6l intra in smaltul
dintilor si il intareste, facandu*i pe acestia mult mai rezistenti la atacuri nedorite.
,a'oritatea pastelor de dinti contine su"cient fuor pentru protectia dentara.
Copiii iau fuorul din apa potabila, atunci cand mananca sau beau. &oti consulta
un medic pediatru sau un stomatolog pentru a afa daca micutul tau primeste
necesarul de fuor din apa.
-. ,ergi la dentist in mod regulat
7izitele regulate si relativ dese facute dentistului te pot asigura ca dintii tai se
afa intr*o stare perfecta. Cel mai periculos lucru este sa amani mersul la dentist
din teama, in special daca simti sau stii ca ceva nu este in regula. 6l se afa acolo
pentru a te a'uta, este simplu.
entistul poate identi"ca acele probleme care prezinta potentiale riscuri pentru
dantura si le poate trata din timp. ,ai mult decat atat, el poate observa atent
care sunt acele locuri din gura pe care le omiti cand te periezi * si iti poate atrage
atentia ca pe viitor sa le acorzi mai multa atentie. aca iti ingri'esti dintii cu
atentie si ai gri'a la ce, cum si cand mananci, te poti linisti * dintii tai vor " plini de
sanatate si frumusete pentru mult timp.
Cum putem preveni cariile dentare la cei
mici#
@ngrijirea din ilor poate i o provocare pentru orice om# cu atAt mai mult pentru un copil sau
bebelu .
@nceperea diversiic?rii alimenta iei unui bebelu este urmat? >ndeaproape de apari ia din ilor.
Oare este exagerat s? ne gAndim la igiena oral?# cariile dentare sau m?surile de prevenire a lor
>nc? de la o vArst? atAt de raged?B Eu cred c? nu# de aceea m0am documentat despre acest
subiect.
Caria dentar% este una dintre cele mai r?spAndite boli cronice la copiii mici. !e aceea este
important ca p?rin ii s? tie c? prevenirea cariilor >ncepe c4iar >nainte de erup ia dentar?. Ca
bebelu i# cariile apar de obicei sub orma unor pete sau linii albicioase# pre$ente mai ales pe
incisivii de pe maxilar# care sunt primii ap?ru i i cel mai pu in proteja i de saliv?.
Igiena oral%
%entru a asigura o igien? oral? bun? i a preveni cariile la bebelu ii sugari# mama poate cur? a
gingiile copilului dup? iecare al?ptare# cu o compres? steril? >mbibat? >n ceai de mu e el. O
pute i >n? ura pe deget i pute i terge u or gingia# limba i obrajii. )4iar dac? la >nceput e
posibil ca bebelu ul s? opun? re$isten ?# gAndi i0v? la eectele pe termen lung i i i siguri c?
>n timp se va obi nui cu aceast? rutin?.
Odat? cu apari ia primului dinte# pute i olosi o periu ? oarte moale# dar numai pe dinti or i
?r? past? de din i. @n restul gurii continua i s? terge i cu compresa umed?. %e m?sur? ce vor
ap?rea mai mul i din i# ve i renun a la compres?. 8u uita i s? peria i i limba# iar >n momentul
>n care sugarul are doi din i al?tura i# pute i olosi c4iar i a a dentar?.
!e la vArsta de 1( luni pute i s? olosi i i past? de din i luorurat? cAt un bob de ma$?re sau
c4iar mai pu in?. !up? vArsta de 6 ani pute i lua >n calcul eventual i olosirea apei de gur?#
dar numai la recomandarea medicului stomatolog.
)ea mai important? sp?lare pe din i la sugar este cea de dinainte de culcare. Tot acest ritual
poate i pu in diicil i greoi la un bebelu >ns?# >n timp# va da re$ultate i copilul > i va crea o
rutin? s?n?toas? a igienei dentare. )el mai probabil v? ve i ajuta copilul s? se spele pe din i
pAn? la vArsta de 6 ani.
Posibile cauze ale cariilor dentare la copii&
folosirea de c8tre copii a acelora9i tac:muri sau ustensile cu cele ale
p8rin;ilor. <aliva de pe ustensile con;ine bacteriile cauzatoare de carii.
contactul prelungit al din;ilor bebelu9ului cu lic$ide ce con;in za$8r 0lapte,
formule de lapte, sucuri =ndulcite sau siropuri1.
l8sarea =n pat a bebelu9ului cu sticla de lapte, suc sau orice produs cu
con;inut de za$8r. >a$8rul, dulciurile 9i acizii atac8 smal;ul din;ilor 9i
favorizeaz8 apari;ia cariilor de biberon. ?ndep8rta;i biberonul dup8 ce
copilul a m:ncat sau c:nd trebuie s8 doarm8. &robabilitatea apari;iei cariei
de biberon cre9te cu c:t timpul de expunere al din;ilor la lic$idele dulci
este mai mare.
lipsa unei igiene orale dup8 mesele principale sau =nainte de somnul de
noapte.
M%suri de prevenire a cariilor dentare la copii
men;inerea unei bune igiene orale a copilului@
folosirea dup8 v:rsta de 1A luni a unei paste de din;i fuorurat8 pentru
prote'area smal;ului din;ilor@
examinarea periodic8 a din;ilor bebelu9ului pentru a observa din timp
apari;ia cariei 9i tratarea ei@
nel8sarea copilului s8 doarm8 cu biberonul =n gur8 B mai bine folose9te o
suzet8@
evitarea pe c:t posibil a lic$idelor ce con;in za$8r@
vizitarea medicului stomatolog =ntr*o perioad8 de C luni de la apari;ia
primului dinte, dar nu mai t:rziu de v:rsta de 1) luni. Da aceast8 vizit8
medicul va evalua riscul de apari;ie a cariilor, igiena de"citar8, aportul
mare de za$8r sau defectele de smal;.
/en inerea s?n?t? ii din ilor este un lucru de care ar i bine s? inem cont toat? via a.
Obiceiurile bune se >nva ? >nc? din copil?rie# iar rolul p?rin ilor este unul extrem de important.
'ratamentul de (luorizare a Dintilor
(luorizarea
Tratamentul de luori$are este indicat sa se reali$e$e pentru a reduce riscul aparitiei cariilor
dentare -atat la copii cat si la adulti. si actionea$a ca o bariera in progresia le$iunilor carioase
deja existente.'0a demonstrat stiintiic ca dupa un tratament de luori$are proesional# a aparut
enomenul de reversie a cariei dentare.
Acest procedeu se poate reali$at atat in cabinetul stomatologic cat si la domiciliu.
(luorizarea in cabinet:
1luori$area in cabinet se reali$ea$a in cadrul sedintelor de proilaxie# dupa eectuarea unei
igieni$ari perecte a cavitatii bucale#intrucat luorul penetrea$a mult mai repede supraetele
dentare care nu sunt acoperite de placa bacteriana sau de tartru.
%rocedeul consta in aplicarea pe dinti a unor produse concepute in acest scop# cum ar i :
paste# geluri sau lacuri ce contin o cantitate ridicata de luor dar care poate i controlata de
catre medicul dentist.1olosirea acestor produse in cabinet# repre$inta cea mai rapida si
eicienta metoda de luori$are proesionala
!upa tratamentul de luori$are in cabinet# pacientul nu va clati gura# nu va bea si nu va manca
pentru un interval de 30 de minute.
(luorizarea la domiciliu&
"n procedeul de luori$are la domiciliu pacientii pot olosi de asemenea paste sau geluri de
dinti cu o concentratie sca$uta de luor deoarece# cele cu concentratii mari sunt destinate
aplicarii exclusiv in cabinet -de catre specialistul in proilaxie.. 'e mai pot olosi si ape de
gura cu luor destinate u$ului $ilnic sau saptamanal.
Indicatii de fluorizare&
D )opii cu varsta peste 6 ani# adolescenti si persoanele adulte0pentru prevenirea cariilor
D %acientii care sunt in tratamente ortodontice cu aparate ixe.
D "ndicatie in tratamentul de albire proesionala -inainte si dupa..
D %entru pacientii care suera de disunctii ale glandelor salivare sau pacienti carora li s0au
reali$at radioterapie0 cu aectarea luxului salivar.
D %entru pacientii care au sensibilitate dentara-generata sau nu de anumiti stimuli..
!espre EFmaluor
)ontine luorura de sodiu.
1luorura de sodiu intervine la nivelul smaltului dentar re$istent la actiunea aci$ilor produsi de
bacteriile placii dentare# stimuland# in acelasi timp# reminerali$area. 1luorurarea dintilor
trebuie inceputa inaintea eruptiei acestora# cand luorul este transportat de torentul circulator
la nivelul mugurilor dentari. !upa eruptie# dintii preiau direct luorul continut in saliva. !in
acest motiv# tabletele de EFmaluor nu trebuie ing4itite# ci lasate sa se di$olve lent in gura.
Administrarea EFmaluor0ului in sarcina si perioada de alaptare protejea$a dentitia mamei si
asigura luorurarea optima a oaselor etale.
)and este olosit in mod adecvat# $Fmalorul este eicient in prevenirea si controlul aparitiei
cariei prin ormarea de cristale de luorapatita -acestea se ormea$a la nivelul smaltului.# dar
pentru inceperea unui astel de tratament trebuie avute in vedere cateva considerente.
Este oarte important de stiut nivelul de luor din apa potabila# dar trebuie deasemenea
evaluate si celelalte surse de luor inclusiv cele din alimentatie. 1luorul poate i regasit si in
dieta# dar in general alimentele contin niveluri sca$ute de luor. )eaiurile si pestele contin
cantitati mai mari de luor. "n medie do$a de luor $ilnica ingerata de o persoana atat din
alimente cat si din apa a ost estimata la 1 mg in comunitatile in care apa nu este luorurata si
la 2#9 mg in $onele in care apa este luorurata. %entru a ala nivelul de luor al apei trebuie
contactat urni$orul local de apa potabila din oras. 1luorul se mai gaseste si in produsele
stomatologice: pasta de dinti# gelurile luorurate si apele de gura care contin intre 230012300
ppm luor. !e exemplu o pasta de dinti contine ;0001100 ppm luor -circa 0#13..
'0a demonstrat statistic aptul ca luorul trece bariera eto0placentara in lunile : si 6 de sarcina
atunci cand se ormea$a de apt dintii temporari ai copiilor. Astel se recomanda administrarea
de $Fmaluor la emeile insarcinate incepand din luna a cincea.
EFmaluorul trebuie administrat regulat# ara intreruperi# de la 2 saptamani la 1601( ani. )and
copilul incepe sa inteleaga# trebuie abandonata administrarea tabletelor prin ing4itire si
inceputa cea prin mentinerea acestora in gura pana la di$olvarea completa. Administrarea
EFmaluorului trebuie acuta in mod alternativ# pe partea stanga si apoi la urmatoarea tableta#
pe partea dreapta a cavitatii bucale# de preerat seara# dupa spalarea dintilor# ceea ce permite
mentinerea unei concentratii crescute de luor pe o perioada mai mare de timp.
Ca sugari# tabletele de EFmaluor se aramitea$a si se di$olva in putina apa# apoi se adauga
continutul alimentar al biberonului -insa nu se amesteca cu lapte .
Administrarea EFmaluorului trebuie inceputa cat mai timpuriu# printr0o do$a unica $ilnica# ca
atare ori di$olvata intr0un pa4ar de apa sau suc de ructe -insa nu lapte..
!o$ele sunt prescrise pe Gilogram corp -trebuie reevaluata do$a de catre medicul stomatolog
la 6 luni# la 3 ani# la 6 ani# la 10 ani in unctie de greutatea copilului. si este un tratament de
lunga durata H 1601( ani pana la eruptia ultimului dinte pe arcada.
Tratamentul cu EFmaluor este unul continuu H o data inceput nu trebuie intrerupt pentru ca
poate avea eecte secundare neplacute: luoro$a.
1luoro$a apare in urma expunerii la niveluri ridicate de luor in timpul maturarii smaltului si
este caracteri$ata prin 4ipominerali$area stratului de supraata al smaltului. 'c4imbarile cresc
in severitate o data cu cresterea nivelului de luor. 1luoro$a dentara apare doar pe perioada
ormarii dintilor H adica in timpul in care acestia nu au erupt inca pe arcada# deci la varste mai
mici de ( ani.
O concentratie mai mare decat necesarul de luor poate duce la obtinerea unui eect invers: in
loc sa se previna aparitia cariei# excesul de luor poate determina aparitia acesteia.
Este 4otararea mamei de a lua pe timpul sarcinii si de a administra $Fmaluor mai tar$iu
copilului.
Trebuie administrat la copil in unctie de greutate.
'unt pareri pro si contra.
8u trebuie neaparat sa ii dati copilului $Fmaluor.
!aca copilul este spalat de 2 ori pe $i de catre un parinte cu o pasta de dinti adecvata
varstei#iar dieta este controlata -sa nu manance dulciuri in exces si mai ales sa nu sparga
bomboane intre dinti. si la varsta de 3 ani cand aproximativ se inc4eie eruptia dintilor de lapte
este dus la un medic stomatolog care sa se ocupe de copii#totul va i in regula.
!aca insa optati pentru $Fmaluor trebuie intrebat medicul pediatru de sc4ema de
administrare si bineinteles consultat un stomatolog.
Sigilarea dintilor
Sigilarea se reali$ea$a cu scopul de a preveni
aparitia cariilor dentare# carii care se de$volta in santurile si osetele# de pe supraetele
oclu$ale si vestibulare ale molarilor si premolarilor si de pe supraetele orale ale incisivilor
superiori. Ea repre$inta un mod sigur si nedureros# de a proteja dintii copiilor.
Ce este sigilarea#
%rocedeul de sigilare nu este deloc complicat# durea$a doar cateva minute si nu pre$inta nici
un risc.!intele ce urmea$a a i sigilat# este curatat printr0un periaj proesional si un Air0
1loI.5lterior se aplica o solutie care ace legatura intre siglinat si dinte.'igilantul se aplica
intr0un strat oarte subtire subtire# strict in santuri si in osete- vedeti imaginea alaturata. si
acesta este intarit cu ajutorul unei lampi cu ultraviolete.
Sigilantul este un material special destinat acestei manopere# ce contine particule de luor
care se eliberea$a treptat pe o perioada indelungata de timp. Acesta ormea$a o bariera
solida#care tine alimentele si bacteriile departe de supraetele retentive ale dintilor. Aceasta
bariera care acopera toate micile neregularitati de pe supraata dintelui# este importanta
deoarece cariile dentare incep sa se de$volte in primul rand in aceste $one -santuri si osete..
'igilarile pot re$ista pana la cativa ani# dar este indicat ca medicul dentist sa veriice in mod
regulat integritatea acestora#deoarece materialul de sigilare se u$ea$a in timp iar daca nu se
ace o veriicare a acestora pot aparea carii pelanga sau sub sigilari.
'igilarile se ac imediat dupa ce un molar a erupt pe arcada. Acest lucru se intampla in jurul
varstei de :09 ani -varia$a de la copil la copil. iar restul dintilor se sigilea$a pe masura ce
erup.
%entru o dantura sanatoasa : Nu uitati sa consultati medicul dentist o data la ) luni7
Aparate dentare *aparate ortodontice+
'unt
dispo$itive olosite de medicii ortodonti pentru a indrepta#alinia sau corecta po$itia dintilor+
alinierea arcadelor sau ajustarea si dirijarea cresterii maxilarelor. Astel aparatele dentare sunt
arti$anul $ambetului ##4ollFIoodianJ pe care ti0l doresti# contribuind totodata si la
imbunatatirea sanatatii orale. Aparatele dentare sunt indicate si individuali$ate de medicul
ortodont pentru iecare persoana in parte. Tipurile de aparate dentare conventionale sunt
reali$ate din bracGet0uri si ire metalice care sunt ixate pe dinti# avand rolul de a impinge si
trage treptat dintii in vederea alinierii cat mai bine. "ntregul proces poate dura destul de mult
timp in unctie de complexitatea problemei care trebuie tratata. 5nele dispositive ortodontice
se lipesc pe dinti sau se aplica in interiorul cavitatii bucale pentru a avea eicienta dorita. "n
ultimii ani ortodontia a evoluat oarte mult ajungand0se la aparate dentare din ce in ce mai
soisticate si mai putin vi$ibile
Aparate dentare fixe
Aparatele dentare ixe sunt
cele mai populare tipuri de aparate iind de obicei olosite pentru a corecta po$itia dintilor si
repre$inta unul dintre primele tipuri de tratament pentru re$olvarea anomaliilor
dentomaxilare. 5n aparat ortodontic ix este reali$at din mai multe componente: bracGet0uri#
inele# sarme# butoni# arcuri# ligaturi -metaliceKelastice.. <racGet0urile sunt placute reali$ate din
materiale precum otelul inoxidabil# ceramica# sair# aur platinat# ixate pe dinti cu ade$ivi.
Acestea se po$itionea$a ie pe $ona vestibulara sau in spatele dintilor -in ca$ul asa numitelor
aparate lingualeKaparate dentare invi$ibile.. Aparatul dentar ix este recomandat atat pentru
adulti cat si pentru copii avand avantajul de a alinia mult mai precis dintii decat un aparat
dentar mobil.
%rincipalele tipuri de aparate dentare ixe:
A, Aparat dentar
metalic,
Aparatul ortodontic metalic este cel mai des intalnit tip de aparat dentar#iar noile te4nologii
au acut ca purtarea aparatului sa ie mult mai conortabila a$i decat a ost in anii trecuti. 'unt
potrivite pentru cei ce nu sunt alergici la metale# sunt apreciate pentru robustetea lor si sunt
mai ietine decat alte aparate dentare ixe. )omponentul aparatele dentare metalice este otelul
inoxidabil0aveti optiunea de a adauga elastice colorate pentru un design mai vesel si mai unic#
cerinta olosita mai ales la copii. !eoarece este oarte simplu sa sc4imbi aceste culori#
aparatul se poate personali$a la iecare vi$ita la ortodont.
-, Aparat dentar
ceramic,
'unt preerate in tot mai mare masura# intrucat sunt mai putin vi$ibile decat aparatele dentare
metalice. )a si aparatele dentare metalice aparatele ortodontice ceramice sunt conortabile si
oarte eiciente in alinierea dintilor. <racGet0urile ceramice sunt acute dintr0un material
transparent motiv pentru care vi$ibilitatea lui pe dinte devine mult mai mica. !e$avantajele
acestui tip de aparat ortodontic sunt pretul mai ridicat# ragilitatea crescuta# ceea ce nu le
recomanda pentru tratamentul tuturor tipurilor de probleme ortodontice. !atorita aptului ca
aparatul dentar este mai putin vi$ibil# este necesara mai multa atentie la igiena orala.
C, Aparat dentar safir,
'unt oarte transparente# puternice si re$istente la cele mai multe pete# cu exceptia de caea#
coca0cola# currF# umat# etc. 8u sunt la el de vi$ibile precum celelalte tipuri de aparate
dentare ixe# mai ales daca aveti dintii albi# dar au un de$avantaj: pretul destul de ridicat .
D, Aparat dentar
Speed
Te4nica 'peed este o te4nica nou aparuta ce pe langa avantajul unei vi$ibilitati mai reduse a
aparatului este mai eicient in alinierea dintilor. /arele avantaj al te4nicii este elasticitatea
aparatului ceea ce il ace capabil de alinieri mult mai complexe in perioade scurte de timp.
<racGet0urile 'peed au un *clip activ* in locul elasticului. Este acut dintr0un aliaj special
8ic4el0Titan# clipul de prindere elimina complet sudurile ceea ce reduce durata de interventie
atat pe perioada instalarii aparatului cat si la veriicarile ulterioare.
., Aparat dentar autoligaturant Damon,
Acestea sunt similar cu aparatele dentare ixe conventionale sunt olosite in cele mai multe
ca$uri bracGet0uri de metal -exista si varianta cu bracGet0uri invi$ibile din sticla. atasate de
dinti si un ir metalic pentru a0i alinia# dar nu mai implica utili$area de module elestice
colorate# stiut ca acestea crea$a rictiune si implica orte mai puternice. Avantajele aparatului:
bracGet0ii sunt mai mici si mai discreti# nu exista ligaturi deci igiena dentara e mai simpla#
sunt necesare consultatii mai rare decat in ca$ul unui aparat dentar cu ligaturi# este un sistem
puternic si eicient deci timpul de tratament este mai scurt. !e$avantajele: sunt totusi bracGet0
uri din metal# deci nu atat de discrete# tratament mai scump decat in ca$ul unui aparat cu
ligaturi.
(,
Aparat dentar lingual,
Aparate dentare lingual sunt lipite pe partea din spate a dintilor deci sunt invi$ibile c4iar si
cand $ambiti larg. <racGet0urile in te4nica linguala sunt personiicati pe iecare dinte in parte#
astel iecare aparat este creat unic. !atorita acestei personiicari aparatele linguale au un pret
semniicativ mai mare decat aparatele ortodontice obisnuite.
Tipuri de aparate dentare linguale.
/, S'- "ig0t lingual
s1stem 0 sunt special concepute pentru a satisace nevoile pacientilor cu probleme de vorbire
si de alimentatie# precum si pacientiilor care isi doresc un tratament ortodontic cat mai discret.
Acest sistem inovator este o alternativa pentru aparatele proeminente# precum si pentru
variantele oarte costisitoare de aparate dentare discrete. 2e$ultatele pot i vi$ibile dupa
cateva saptamani sau luni.
2, Incognito, Aparatul dentar Incognito este un aparat dentar lingual de ultima generatie pentr
tratarea problemelor ortodontice. 5tili$ea$a un sistem de bracGet0uri individuale pentru a red
ce neplacerile recvent asociate cu purtarea de aparate dentare# cum ar i diicultati la vorbi
e si iritatiile limbii. Aparatele dentare "ncognito sunt personali$ate iind reali$ate in cono
Aparate dentare mobile
Aparatul mobil este utili$at pentru corectarea
anumitor probleme ortodontice -stimularea cresterii arcadelor pentru alinierea si indepartarea
dintilor# corectarea ormei maxilalelor# etc.. Acest aparat este utili$at in special in ca$ul
copiilor si tinerilor putand i scos de catre pacient la indicatiile medicului ortodont. Este
recomandat incepand cu varsta de & ani -pentru anomali severe. dar exista posibilitatea sa nu
re$olve anomaliile dintilor in totalitate si de aceea acesta este urmat de montarea unui aparat
ortodontic ix.
Aparat de contentie
Aparatul de
contentie este un dispo$itiv olosit in etapa inala a tratamentului ortodontic# pentru a stabili$a
dintii in noua lor po$itie. Ca sarsitul tratamentului ortodontic# dintii dumneavoastra sunt
po$itionati si aliniati corect pentru o muscatura normala si pentru un $ambet estetic. !ar cu
toate astea dintii au tendinta de *a da inapoi* si acest apt se poate intampla in majoritatea
ca$urilor daca nu este olosit aparatul de contentie corect si constant. )u alte cuvinte# aparatul
de contentie are ca scop LinvatareaJ dintilor cu noua lor po$itie# cea corecta# avand ca re$ultat
un tratament de succes. !e aceea# purtarea aparatului de contentie este la el de importanta ca
si tratamentul ortodontic principal.
%e ce durata se poarta aparatul de contentieB
!urata necesara purtarii unui aparat de contentie este variabila de la persoana la persoana# si
este dictata de complexitatea ca$ului tratat precum si de calitatile oaselor si gingiilor
dumneavoastra# care practic Lga$duiescJ dintii. Aparatul de contentie trebuie purtat atata
vreme cat este necesar H in unele ca$uri pentru doar cateva luni -pentru un ca$ mai simplu# o
problema ortodontica minora.# sau un an sau c4iar cativa ani pentru un ca$ complex.
&eria' profesional
Care este diferena ntre periajul profesional i cel fcut la domiciliu?
%eriajul proesional este o m?sur? de preven=ie care trebuie ?cut? cel pu=in o data la 2 luni
atunci cAnd igiena dentar? este deicitar?# cAnd sunte=i um?tor sau consuma=i alimente i
lic4ide ce pot colora supraa=a din=ilor.
%eriajul proesional are rolul de a >ndep?rta placa bacterian? de pe supraa a din=ilor precum Mi
discromiile dentare externe cau$ate de alimente# umat# consum excesiv de ceai# caea# vin
ro u.
Ce este placa bacterian?
%laca bacterian? este un depo$it alb0g?lbui#
aderent la supraa=a din=ilor# >n special la ba$a lor. %oate i pre$ent? Mi pe supraa=a plombelor
sau a lucr?rilor protetice. %laca bacterian? >ncepe s? se orme$e dup? aproximativ o or? de la
periaj# c4iar i >n lipsa alimenta iei. Este actorul avori$ant >n apari=ia cariilor dentare Mi >n
special a gingivitei - inlamarea Mi sAngerarea gingiilor.# primul pas spre parodontopatia
marginal?.
%laca bacterian?# care este mai Nvec4eJ nu mai poate i >ndep?rtat? prin simplu periaj la
domiciliu sau cl?tire abundent? cu jet de ap?# ci este nevoie de un periaj proesional.
Cum se execut periajul profesional?
%eriajul proesional se execut? >n cabinetul
stomatologic cu o periu=? montat? la pies? Mi o past? special?# asigurAnd astel o igieni$are
mult mai pround? Mi o lustruire a suprae=ei din=ilor.
Detartrajul cu ultrasunete
Detartrajul cu ultrasunete este o metoda noua de curatare a dintilor fara a cauza durere,
Pentru multe persoane3 detartrarea dintilor este o tortura3 cavitatea bucala fiind o zona
foarte sensibila, Inainte de introducerea ultrasunetelor3 curatarea dintilor se facea
manual3 cu diverse instrumente care puteau rani dintii,
%laca bacteriana repre$inta principala cau$a a aparitiei cariilor si aectiunilor paradontale.
Tartrul repre$inta placa bacteriana minerali$ata. Aparitia tartrului este avori$ata de numerosi
actori printre care si lipsa unei igiene orale corecte. <acteriile care se acumulea$a sub gingie
produs en$ime# care distrug dintele. %entru a evita aparitia bolilor paradontale este necesara
indepartarea tartrului.

Cum se realizeaza detartrajul cu ultrasunete

!etartrajul cu ultrasunete indepartea$a tartrul de pe dinti si de sub gingii . 2educe numarul
bcateriilor# prevenind astel aparitia bolilor paradontale. Acest tip de detartraj se reali$ea$a cu
ajutorul unui aparat cu ultrasunete. Acest aparat are orma unei bag4ete cu un var care
produce vibratii ultrasonice. Actiunea ultrasonica este completata de actiunea de curatare a
apei# care indepartea$a re$iduurile. Atunci cand este indreptat catre supraata dintelui# varul
aparatului produse vibratii care sparg tartrul si placa bacteriana.
Aceste vibratii ultrasonice sunt utile si pentru indepartarea calculilor dentari. Apa curata apoi
dintii si cavitatea bucala# indepartand toate sedimentele. "n timpul detartrajului nu vei simti
vibratiile produse de aparat# insa dintii vor deveni mult mai curati# lucru pe care il vei simti
dupa inc4eierea sesiunii de detartraj. !etartrajul cu ultrasunete nu aectea$a structura dintelui#
precum in ca$ul detartrajului manual.

Potrivit pentru pacientii cu afectiuni gingivale

%entru persoanele cu aectiuni gingivale# detartrajul cu ultrasunete este una dintre cele mai
bune solutii pentru curatarea proesionala a dintilor. !etartrajul manual nu este posibil atunci
cand sueri de aectiuni ale gingiilor. %rin olosirea aparatului cu ultrasunete# stomatologul
poate ajunge in $one mai putin accesibile# indepartand cu succes tartrul si depunerile de
bacterii# ara a vatama dintele.
%ersoanele cu aectiuni gingivale se conrunta cu numeroase probleme. !intii sunt mai slabiti#
iar gingia nu le oera siguranta de care au nevoie. %rin detartrajul cu ultrasunete dintele nu
suporta nicio presiune# ramanand astel intact.

-eneficiile detartrajului cu ultrasunete

!etartrajul cu ultrasunete este olosit pentru a indeparta tartrul de pe dinti si de sub gingii#
petele colorate de pe supraata smaltului. Acest timp de curatare a dintilor este mult mai
eicient decat cel reali$at manual si mai putin traumati$ant pentru dinti si gingii. "ndepartea$a
depo$itele bacteriene si este mult mai usor tolerat de catre pacienti. !atorita traumatismului
redus# detartrajul cu ultrasunete este indicat persoanelor care suera de 4emoilie sau
parandontite.
!e asemenea# detartrajul cu ultrasunete se reali$ea$a mult mai rapid decat cel manual. ,arul
aparatului poate ajunge si sub gingie# de unde va indeparta tartrul si placa bacteriana.
!etartrajul cu ultrasunete previne aparitia gingivitelor si a aectiunilor paradontale. %rin
aceasta metoda de curatare se pot indeparta si petele de pe dinti# provocate de caea# ceai sau
nicotina# care nu pot i indepartate manual.
!etrartrajul cu ultrasunete nu este dureros# iar in timpul reali$arii nu trebuie eectuata
aneste$ie. Aceasta procedura nu oloseste substante c4imice care sa deteriore$e dintele sau
gingia.

Riscurile detartrajului cu ultrasunete

"n unctie de intensitatea vibratiilor olosite de catre aparat# in timpul detartrajului poate
aparea o usoara sen$atie de durere. Aceasta sensibilitate poate persista cateva $ile# in special
la contactul cu alimente reci sau dulci. !e asemenea# vibratiile puternice pot cau$a
desprinderea unor mici ragmente de smalt . Este astel indicat ca in timpul acestui procedeu
sa atentione$i medicul stomatolog.
!etartrajul cu ultrasunete este contraindicat persoanelor cu aectiuni contagioase# copiilor
mici si bolnavilor cardiaci care poarta stimulator cardiac. !e asemenea# si pentru persoanele
care pre$inta rele$ de voma exagerat sau cu probleme psi4ice majore detartrajul cu
ultrasunete este contraindicat.

Cand ai nevoie de detartraj cu ultrasunete

!etartrajul dentar trebuie eectuat o data la 6 luni. %entru umatori aceasta procedura trebuie
reali$ata la 3 luni. !e asemenea# trebuie sa iti detartre$i dintii daca pre$inti acumulari
importante de tartru. "n timp# bacteriile din placa bacteriana ormea$a depo$ite de calculi# care
duc la erodarea dintelui si eventual pierderea acestuia. %eriajul $ilnic nu re$olva aceasta
problema# iind astel indicat sa apele$i la curatarea proesionala.
!aca sueri de aectiuni paradontale este indicat sa iti detartre$i dintii regulat. !etrartrajul cu
ultrasunete este olosit pentru a indeparta calculii dentari care se ala sub gingii. <acteriile
acumulate sub gingii ormea$a in timp calculi care ataca atat gingiile# cat si dintii. Acest lucru
duce la caderea dintilor.


Albirea dentara
Proceduri de albire dentara
Albirea dintilor modiicati de culoare se reali$ea$a exclusiv in cabinetul stomatologic prin
crearea unei cavitati pe ata palatinala sau linguala a dintelui# in care se aplica un gel special
pentru 2& ore.
!upa aplicari successive# atunci cand dintele ajunge la culoarea dorita# cavitatea re$ultata se
umple cu material de obturatie i$ionomic -compo$it..
Albirea dentara in scop cosmetic -bleac4ing. este un procedeu prin care dintii sunt adusi la
o culoare mai desc4isa decat culoarea lor naturala. 'e poate reali$ea acasa sau in cabinet.
%entru albirea reali$ata acasa este necesara conectionarea unor gutiere -conormatoare de
plastic. care se aplica pe dinti.
Acestea sunt reali$ate in laborator# dupa o amprentare prealabila a arcadelor dentare. "n
interiorul acestor conormatoare se aplica gelul de albit# exclusiv in $ona care va veni in
contact cu supraata vestibulara -care priveste spre bu$e. a dintilor.
Aceste gutiere se poarta pe timpul noptii -( ore.# mai intai la o arcada timp de &0: $ile si apoi
la cealalta arcada pentru aceeasi perioada de timp. 8u se poarta concomitent din doua motive:
primul ar i diicultatea in purtare# iar al doilea motiv este pentru a se vedea dierenta dintre
arcada albita si cea nealbita.
"n cabinet se pot ace doua eluri de albire: o albire in gutiere si o albire utili$and o lampa
speciala. Albirea in gutiere in cabinet se reali$ea$a utili$and acelasi el de gutiere ca in
albirea reali$ata acasa doar ca purtarea gutierelor se ace timp de o ora.
"n acest el se pot purta concomitent pentru ambele arcade scurtandu0se timpul pana se obtine
re$ultatul dorit. 6elul olosit se pre$inta in concentratie mai mare ata de cel olosit in albirea
de acasa.
Albirea realizata prin folosirea unei lampi speciale este mai eicienta in sensul ca se
reali$ea$a in max 2 ore si se obtin re$ultate mai bune -nuante mai desc4ise. decat albirea
reali$ata prin olosirea gutierelor.
Aceasta metoda consta in aplicarea unui gel special pe supraata vestibulara a dintelui si
activarea lui prin utili$area unei lampi speciale. Aceasta lampa emite o lumina cu o anumita
lungime de unda# astel activandu0se gelul de albit. 'e ac & sau : aplicari successive -iecare
etapa durea$a 1:020 min.# iar intre aceste aplicari dintele este 4idratat cu o substanta speciala.
Inainte si dupa procedeul de albire dentara
"nainte de orice el de albire este necesar un detartraj si un periaj proesional reali$at de catre
medicul stomatolog. "n timpul albirii# pe toata perioada tratamentelui plus inca &( ore se
recomanda sa nu se consume caea# coca cola# ciocolata# cacao# vin rosu sau alte bauturi cu un
continut ridicat de coloranti.
!e asemenea# pentru un re$ultat adecvat# umatul este total inter$is pe intreaga perioada a
tratamentului. Este posibil sa apara o usoara sensibilitate a dintilor dar acesta se remite dupa
103 $ile sau dupa o aplicare de gel cu luor.
Aceste albiri in scop cosmetic nu sunt daunatoare pentru dinti in masura in care nu se
abu$ea$a de ele. !upa o albire este indicat sa se astepte aprox 1201( luni pana la eectuarea
unui nou tratament.
1.AC<"2EA %2O1E'"O8ACA "8 )A<"8ET
0/etoda de albire cu lampa a devenit populara deoarece se obtin re$ultate bune intr0un timp
scurt si este iabila si sigura. Aceasta este considerata cea mai sigura procedura de cosmetica
dentara care da satisactie deplina pacientilor.
0/etoda cu lampa este un proces de albire care se reali$ea$a cu ajutorul agen=ilor de albire ca:
peroxid de 4idrogen sau peroxid de carbamida.
0%eroxidul este aplicat pe supraata externa a dintilor dupa ce s0a i$olat cu o bariera
protectoare gingiile. Campa de albire -cu leduri. este olosita pentru a accelera procesul de
albire a dintilor. "ntreaga procedura durea$a mai putin de patru$eci si cinci de minute# iar
re$ultatele sunt de trei ori mai bune decat procedura normala sau albirea la domiciliu. %e
scurt# metoda este:
0/ai rapida 7
0/ai accentuata 7
0'e pot obtine opt nuante mai desc4ise 7
0!e durata 7
.ste o metoda sigura# %rocedura este sigura# de incredere si da re$ultate bune. )uloarea
obtinuta in urma albirii#ramane pentru un timp mai indelungat. "n timp ce dintii se albesc la
culoare# pacientul se poate relaxa# citi sau privi la televi$or7
2. AC<"2EA %2O1E'"O8ACA CA !O/")"C"5

"n ca$ul in care albirea se ace la domiciliu este nevoie de mai mult timp deoarece substanta
de albire# este cu o concentratie mult mai sca$uta decat cea olosita in cabinet. Albirea se
reali$ea$a cu ajutorul unor gutiere personali$ate# in care dumneavoastra veti aplica gelul de
albire in interiorul acestora. 6elul de albire este pastrat pe dinti timp de patru pana la sase ore
pe $i# aproximativ doua saptamani pentru ca re$ultatul sa ie vi$ibil.