Sunteți pe pagina 1din 4

Luceafarul

apartenenta la romantism
Romantismul este o miscare artistica si literara aparuta la
inceputul sec XlX ca o reactie impotriva clasicismului si regulilor lui
formale, care a preluat traditiile nationale si populare, promovand
cultul naturii, lirismul, fantezia si libertatea de expresie.
Romantismul se caracterizeaza prin dezvoltarea afectivitatii,
cultiva cu precadere resursele de sensibilitate si fantezie depasind
normele ratiunii clasice, cosmosul romantic este viu si variat, cadrul in
care evolueaza personajele este de obicei un peisaj nocturn, in operele
romantice gasim o realitate asa cum si-o doreste scriitorul, de aici
deriva predictia pentru confesiune. Ca efect, la romantici, se proclama
primatul sentimentului asupra ratiunii. Literatura romantic valorifca
resursele inconstientului, revelatiile stranii ale visului, ale extazului si
chiar somnambulismului. roii romantici pun viata lor sentimentala
deasupra oricarei ratiuni. i sunt fri problematice, instabile,
inadaptabile, nemultumite, framantate de intrebari, cautand un
raspuns, o rezolvare, fe pentru ei, fe pentru societate. !unt personaje
exceptionale in situatii exceptionale, pot f fri demonice, personaje
dominate de destin, dar si eroi exaltati, generosi, altruisti. "perele
abunda in fgure de stil si este scris cu ajutorul amestecului de genuri si
specii literare.
#n culturile europene occidentale se urmarea evolutia de la
neoclasicim, iluminism la Romantismul #nalt$%&'(-%)%*+, iar mai apoi la
Romantismul ,iedermeier. Romantismul #nalt este caracterizat de
intensitate pasionala, de simt cosmit, de m-sticism si integrarea
contrariilor. .nicul reprezentant al Romantismului #nalt din cultura
romana este, cu un decalaj de *( de ani, /ihai minescu. Restul
autorilor epocii apartin fazei ,iedermeier.
/ihai minescu a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit
de cititorii romani si de critica literara postuma drept cea mai
importanta voce poetica din literature romana.
0oetul avea o buna educatie flosofca, opera sa poetica find
in1uentata de marile sisteme flosofce ale epocii sale, de flosofa
antica, de la heraclit la 0laton, de marile sisteme de gandire ale
romantismului, de teoriile lui !chopenhouer, 2ant si de teoriile lui
3egel.
Luceafarul, aparut in %))4, este un poem flozofc, in care
elementele lirice se combina cu cele epice. #ncipitul sta sub semnul
mitului, al incertitudinii, find redat de imaginea basmului, idee
sugerata de formula initiala specifca acestuia 56 fost odata ca-n
povesti7 6 fost ca niciodata8.
!tructura pastreaza elemente clasice, poemul find impartit in ')
de strofe, in 9 tablouri, ce surpind in interiorul lor marile teme romantic
eminesciente: geniul, iubirea si natura, viziunea cosmica, folclorul.
6cestea sunt preluate fe din folclor, flosofe sau literature universal,
toate subordonandu-se temei central: conditia omului de geniu a1at in
antiteza cu omul obisnuit, antiteza mascata de povestea de iubirea
dintre doua personaje romantic, ce apartin unor lumi diferite.
;impul este inafara dimensiunii istorice, numai ca minescu
reuseste sa iasa din schema basmului apeland la motivele romantic: al
noptii si al visului, care au rolul de a sugera pluralitatea lumilor.
!patiul este tot schematic, apare odaia ca s-mbol al taramului
uman si cerul si marea ca s-mbol al celuilalt taram. #n conturarea
spatiului apar motive de natura romantic: al marii, al cerului, care
oglindindu-se unul in celalalt creeaza sugestia adincirii, profunzimii
infnite.
#n primul tablou, apare personajul feminin, fata de imparat, de
origine nobila 5din rude mari imparatesti8, find unicizata prin
frumusetea sa 5 o prea frumoasa fata8 si singura la parinti 5cum e
<ecioara intre sfnti si luna intre stele8. #n imaginarul romantic, aparitia
sensibila a femeii pun in miscare su1etul lumii. <emeia este pentru
romantici 5anima lumii8. 6ceasta rosteste in somn descantecul de vraja
5cobori in jos luceafar bland=8. Luceafarul se iveste din adancurile
marii si din inaltul cerului, purtand in mana toiagul incununat cu trestii
ca semn al stapanirii apelor. 6utorul realizeaza un succinct portret al
fnite himerice: tanar voievod, par de aur moale, umerele goale, fetei
stravezii, mort frumos cu ochii vii. 0rima chemare a Luceafarului este
soldata cu un refuz din partea fetei de imparat. >upa 4 zile, in aceleasi
circumstante, la a?a cemare, luceafarul se intrupeaza din noapte si din
soare, cu mare difcultate: 5din sfera mea venii cu greu8 !oarele e tatal
meu, iar noaptea imi este muma ;anarul poarta pe cap o coroana ce
pare ca are ca semn al stapanirii soarelui. La aceasta a?a chemare,
luceafarul apare in ipostaza demonica 5un demon s-arata, fata este
vrajita de frumusetea acestuia, frumusete ce are un e@ect dreros si
arzator8. Aorrbele spune de Luceafar nu pot f intelese de faptura
muritoare8desi vorbesti pe intelese, eu nu te pot pricepe8 asa incat
spre a-l indragi, fata ii cere a devein muritor, Luceafarul accepte
cererea fetei si porni spre demiurge.
#n cel de-al doilea tablou, se prezinta un alt presonaj masculin.
Catalin, prezentat in opozitie atat cu unicitatea fetei cat sic cu
Luceafarul: viclean copil de casa ce umple cupuele cu vin mesenilor la
masa, un paj, baiat din 1ori si de pripas, indraznet cu ochii, cu obrajori
ca doi bujori.
>escrierea Catalinei este facuta intr-un limbaj familiar, cu tenta
ludica, facandu-se apel la imprecatie$arz-o focuB+. Catalin nu vede fata
ca pe nobila inaccesibila, ci ca pe o tanara ajunsa la varsta jocului
iubirii, hotarat sa isi incerce norocul.
0alorii Luceafarului, care o ingheata pe fata # se opune rumeneala
obrajorilor lui Catalin, detaliu care o atage pe tanara. 6tibutul
defnitoriu a lui Catalin e viclenia, avand in general conotatie negative,
iar in bas mea-l defneste pe falsul erou, pe impostorul care se
impodobeste cu trofeele celui adevarat.
Catalina este ispitita de tanarul paj intr-o maniera ludica, pajul se
furiseaza si o cuprinde cu bratul intr-un ungher, baiatul initiind-o in
fermecatul jco al iubirii. <ata sesizeaza diferenta de statut, dar accepta
insotirea cu acesta 5si guraliv si de nimic7;e-ai potrivi cu mine.
.ltima chemare apartine lui Catalin care o indeamna pe fata de
imparat sa fuga in lume 5vom f voiosi si teferi,7vei pierde dorul de
parinti si visul de luceferi.
#n tabloul al4lea Luceafarul este denumit 3-perion, nume rostit de
cealalta voce a demiurgului. 0rezenta demiurgului se identifca prin
apelativele :parinte si doamne, care indica primordialitatea si puterea.
Ruga lui 3-perion de a devein finta muritoare este refuzata, demiurgul
oferindui-# 4 ipostaze ale singuratatii si singuralitatii: de flosof 5sa-ti
dau intelepciune8, de poet 5vrei sa dau glas acelei guri, ca dupa a ei
cantare sa se ia muntii cu paduri8, de imparat 5 ti-as da pamantul in
bucati sa-l faci imparatie8. >emiurgul pastreaza pentru fnal
argumentul infdelitatii fetei, demonstrandu-# Luceafarului inca o data
superioritatea sa 5 si pentru cine vrei sa moriC8.
#n tabloul al 9lea, se prezinta cadrul terestru, dar si interferenta
dintre acesta si planul cosmic. 6tmosfera este una romantica, se
prezinta un cadru nocturn, apar motive tipic eminesciene: al lunii,
teiului, crangurilor. Catalin este surprins facand o declarative iubitei
sale, aceasta caracterizandu-se prin profunzimea iubirii si pasiunii, el
find prezentat in antiteza cu imaginea sa din cel de-al doilea tablou.
Datura apare ca un spatiu ocrotitor in sanul caruia se poate reface
cluplul adamic. #mbatata de amor, catalina mai are inca nostalgia
astrului si adreseaza a4a chemare in care substantivul viata este
inlocuit cu noroc 5norocu-mi lumineaza8. .ltima replica apartine
Luceafarului, ea nu se constituie ca un raspuns, ci ca o constatare ca
relatia om-geniu este imposibila. "mul comun este incapabil de a-si
depasi limitele, iar omul de geniu trateaza cu dispret aceasta
incapacitate.
6pare conceptia romantica aspura geniului: Luceafarul este
nemuritor, dar este un insingurat, nu se poate implini prin iubire
umana.
#n opera apar si simboluri: Luceafarul este simbolul omului de
geniu, iar planul cosmic este lumea ideilor in care orice geniu traieste
insingurat. <ata de imparat este simbolul omului comun, care aspira la
planul ideilor, dar nu se poate desprinde de planul terestru. Catalin este
simbolul omului obisnuit fara aspiratii spre transcendenta spiritului,
spre lumea ideilor, dragostea incompatibila, profunzimea iubirii
romantic.
0ersonajele din text sunt mastile lirice ale eului poetic, 3-perion
este ipostaza poetului de geniu, Catalin este barbatul indragostit,
demiurgul este forta universal impersonala.
La nivel lexical se observa un ambitus remarcabil de la cuvinte
familiare la cuvantul 5inalt8. 6par campuri semantice: al cosmicului, al
corpului uman, apar termini antitetici $numuritor-muritor, real-ireal+,
fnde distinctii semantice intre sinonime contectuale $o vedea- o privi+,
apar cuvinte care au intelesuri iferite in functie de contexul in care
apar.
La nivel morfosintactic se observa prezenta enunturilor negative
in replicile fetei din tabloul l, superlativul absolut, forme populare ale
verbelor.
La nivel stilistic se poate observa bogatia fgurilor de stil:
epitete:luceafar bland, viclean copil, raze reci, copilas rusinos, farmec
sfantE ox-moron:8mort frumos cu ochii vii8E comparative: obrajei ca doi
bujori, zile pusti ca niste stepeE personifcare: valuri calatorindE
repetitive: pas cu pas, din bob in bobE metafore:nascut din ape,
alunecand pe-o raza.
!unt prezente imagini artistice: auditive: si-# zice incetE
vizuale:luceafar rasarit, se inalta tot mai susE tactile:raze reci si
dinamice:ale apei valuri trec.
Luceafarul este o poezie exemplara pentru romantism, pe care il
reprezinta in cel mai inalt grad, dar depaseste prin valoare valentele
curentului si permite inscrierea pe o traiectorie interpretative diversa
care ii certifca poemului modernitatea.
<antasticul izvoraste din mitul zburatorului, iar personajul
fantastic present in poezie este Luceafarul.
6stfel, poemul se incadreaza in curentul romantic prin tematica,
prin motive, personaje exceptionale in situatii exceptionale, antiteza
real-ireal, terestru-cosmic, prin simultaneitatea in planul expresiei a
elementelor populare cu cele savant, prin amestecul de genuri si specii.