Universitatea Mihail Kogalniceanu Iasi

Facultatea de Drept
Introducere in Filosofie
Eutanasia
Alina-Roxana !DIREA"U #IM!FE$
%&'(
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
0
Cuprins
INTRODUCERE...................................................................................................2
Definirea eticii aplicate.....................................................................................
CA!ITO"U" I EUTANA#IA $ CU CE A%EM DE A FACE& ' !RO("EMA
DEFINIRII CONCE!TU"UI DE EUTANA#IE................................................)0
!entru cine actiona*'.....................................................................................)+
A,or-are istorica si conceptuala.....................................................................)
CA!ITO"U" II EUTANA#IA %O"UNTARA #I EUTANA#IA
IN%O"UNTARA................................................................................................2)
Te*eiuri etice ale eutanasiei in.oluntare........................................................2+
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)
I"R!DU)ERE
In luna iunie a anului )//00 1anet A-2ins i*preuna cu sotul sau Ron si cu
cei trei copii ai sai0 isi paraseste locuinta sa -in Ore3on si .ine in statul
Mic4i3an pentru a se intalni cu -octorul 1ac2 5e.or2ian. Acesta -in ur*a
pusese la punct o 6*asina pentru sinuci3asi70 iar 1anet A-2ins -orea sa-l
intalneasca toc*ai pentru a-I solicita sa asiste0 ca *e-ic0 la propria sa
sinuci-ere.
1anet A-2ins a.ea 89 -e ani si suferea -e *ala-ia Al:4ei*er. Incercase
pana atunci toate trata*entele existente $ plus o proce-ura experi*entala. Toate
fara succes. In acel *o*ent0 1anet A-2ins cu 3reu *ai .or,ea coerent0 nu putea
sa *ai citeasca sau sa *ai asculte *u:ica. !utea sa se *iste0 putea inca sa *ai
;oace tenis0 -e exe*plu0 insa nu *ai era capa,ila sa tina scorul. #tia ca acesta nu
este -ecat inceputul sfarsitului. #tia ca in ulti*ul sta-iu al ,olii nu .a *ai fi
capa,ila sa recunoasca pe cine.a -in ;urul ei sau sa co*unice0 stia ca .a :acea
pur si si*plu fara nici un licar -e constiinta. !ana atunci0 ar *ai fi putut trece
poate inca :ece ani0 insa 1anet A-2ins a -ecis sa *oara acu* can- inca *ai este
constienta0 can- inca *ai putea pricepe ceea ce i se inta*pla.
"a ran-ul sau0 -octorul 5e.or2ian n-a acceptat s-o intalneasca -ecat -upa
ce i-a consultat fisa *e-icala. In plus0 la pri*a intalnire $ intr-o ca*era -e *otel
-in Mic4i3an $ 5e.or2ian a inre3istrat con.or,irea a.uta cu sotii A-2ins. El a
incercat sa o con.in3a sa renunte la solutia sinuci-erii si i-a *ai -at ti*p -e
3an-ire0 inca o noapte0 pentru a reflecta la -eci:ia ei. 1anet A-2ins nu si-a
sc4i*,at optiunea. Tre,uie spus ca0 la acea -ata0 statul Mic4i3an nu a.ea nici o
le3e pri.in- actele sinuci3ase.
Astfel -octorul 5e.or2ian a acceptat sa o conecte:e pe 1anet A-2ins la
aparatul pe care il in.entase. !entru ca spitalele0 ,iserica0 ase:a*intele -e
caritate sau c4iar *or3a au refu:at sa puna la -ispo:itie o ca*era si un pat
precu* si instalatiile strict necesare pentru o ase*enea proce-ura0 5e.or2ian a
instalat un pat in propria sa *asina0 un %ol2s<a3en auto-u,a0 *o-el )//.
22+=c2*+/:xe/4
6Masina pentru sinuci3asi7 era alcatuita -intr-un stati. pe care se aflau
trei flacoane0 un furtun -in plastic pre.a:ut cu un ro,inet la capatul caruia se
afla un ac pentru transfu:ii. Cele trei recipiente erau conectate la un furtun.
!ri*ul continea o solutie neutra0 al -oilea un se-ati. -estul -e puternic0 iar al
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
2
treilea continea o solutie -e clorura -e potasiu. !acientul se ase:a pe pat0
-octorul ii fixa acul -e transfu:ii in .ena0 apoi -esc4i-ea ro,inetul lasan- sa
treaca solutia -in pri*ul recipient. Ro,inetul era apoi lasat la -ispo:itia
pacientului. Atunci can- acesta socotea ca a .enit *o*entul0 il rasucea> fluxul
-e solutie neutra era -esc4is0 iar in .ena incepea sa se scur3a se-ati.ul. In
acelasi ti*p0 rotirea ro,inetului -eclansa un *ecanis* -e te*pori:are. Dupa o
perioa-a -e ti*p ?suficient -e lun3a pentru ca pacientul sa fie -e;a a-or*it
-atorita se-ati.ului@0 acest *ecanis* -eclansa auto*at 3olirea celui -e-al treilea
recipient0 prin acul -e transfu:ie in .ena pacientului. Acesta *urea in so*n0
otra.it cu clorura -e potasiu.
1anet A-2ins a *urit in acest *o-0 in *asina -octorului 5e.or2ian oprita
lan3a un parc pu,lic. Dupa ce fe*eia a *urit0 -octorul 5e.or2ian a anuntat
autoritatile. !rocurorul -istrictual0 initial0 l-a acu:at -e cri*a. Ulterior acu:atia a
ra*as cea -e asistenta la un act -e suici- si0 intrucat nu exista nici o le3e
i*potri.a acestei fapte0 5e.or2ian a fost pus in li,ertate.
"e3ea care sanctiona asistenta la actul sinuci-erii a intrat in .i3oare in
statul Mic4i3an in anul )//2. 5e.or2ian0 care continua sa a;ute oa*enii sa se
sinuci-a ?sau perfor*a acte eutanasice@0 a fost -in nou acu:at intr-un nou proces
in )//+. De aceasta -ata0 ;u-ecatorul -intr-un -istrict .ecin0 Ric4ar- 5auf*an0 a
-eclarat noua le3e ca fiin- anticonstitutionala -eoarece co*ite o in3erinta $ care
nu este necesara in -eci:iile personale0 -eci:ii care se refera nu*ai la persoana
in cau:a si care au ca te*ei opinii *orale personale. Intre ti*p0 5e.or2ian
intrase in 3re.a foa*ei in se*n -e protest pentru arestarea sa. In ur*a unei
ca*panii -e presa0 orientata in spri;inul opiniilor lui 5e.or2ian0 acesta a fost
eli,erat -upa )= :ile -e 3re.a a foa*ei.
In anul )//9 i-a fost intentat0 insa0 un proces. Acu* nu *ai era .or,a -e
asistenta la un act sinuci3as0 ci c4iar -e un act -e eutanasie acti.a .oluntara.
5e.or2ian l-a a;utat sa *oara pe un ,olna. care suferea -e ,oala lui "ou
Ae4rin3 ?sclero:a laterala a*fiotrofica@0 folosin-u-se -e o *asca -e tipul celei
-e oxi3en0 -ar in care a intro-us *onoxi- -e car,on. In acel *o*ent0 ca-rul
le3al pri.itor la asistenta sinuci3asilor pre.e-ea o exceptieB erau scutiti -e
ur*arirea in ;ustitie acei a3enti care ur*arin- in *o- -irect eli*inarea
suferintelor pacientilor faceau anu*ite actiuni care -uceau in *o- in-irect la
*oartea pacientului. In ti*pul procesului0 ;uratii au .i:ionat o caseta in care
,olna.ul ?Ci-e@ spunea cat -e *ult -oreste sa puna capat suferintei sale si sa
*oara. 1uratii $ -intre care cinci erau ca-re *e-icale sau oa*eni care lucrau in
*e-ii *e-icale $ l-au ac4itat pe 5e.or2ian. Unul -intre acestia0 o sora *e-icala0
a -eclarat la anuntarea .er-ictuluiB 6Cre- ca in-i.i:ii au -reptul sa -eci-a ce se
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
+
inta*pla cu propriile lor .ieti0 cu propriile lor corpuri. Au.ernul si le3islati.ul
nu au nici un -rept aici7.
D
De ce-ar a.ea -reptul un *e-ic sa puna capat unei .ieti o*enesti' In plus0
ceea ce se cre-ea a fi o si*pla asistare a unui act -e sinuci-ere0 nu pare a fi -e
fapt0 cri*a' Daca0 in relitate0 5e.or2ian si-a con.ins .icti*ele ca este *ai ,ine
sa se sinuci-a -aca sa *ai ur*e:e alte trata*ente sau sa se i*pace cu soarta lor'
Nu cu*.a acceptarea acestor practici0 le3ali:area lor pot -a nastere unui .al -e
sinuci-eri' Ce se inta*pla cu -reptul la .iata0 pe care orice o* il are si care
tre,uie sa-I fie respectat'&
Toate aceste intre,ari pot fi puse cu toata in-reptatirea. #i*pla pre:entare
a acestui ca: *a scuteste -e sarcina0 intrucat.a sterila si cu un caracter strict
infor*ati.0 -e a face o trecere in re.ista a pro,le*aticii eutanasiei0 un istoric al
ca:uisticii sale sau o pre:entare a a,or-arilor teoretice ale acestei pro,le*e
facute -e catre filosofi. Aceasta pentru ca orice incercare -e a face o ase*enea
sinte:a teoretica a pro,le*aticii eutanasiei $ si a ar3u*entului este la fel -e
con.in3ator si pentru celelalte su,iecte ale eticii aplicate si -eloc -e ne3li;at
pentru intrea3a filosofie *orala $ presupune asu*area in *o- auto*at a
anu*itor criterii -e selectie a rele.antului -in punct -e .e-ere etic -e irele.ant0 a
i*portantei pentru etica fata -e i*portanta pentru practica0 etc. Aceste criterii
sunt -e cele *ai *ulte ori asu*ate in *o- tacit si functionea:a ca o pri*a
proce-ura rationala -e cen:urare a pro,le*aticii respecti.e. Astfel0 cre- ca ceea
ce este cel *ai i*portant in ca:urile -e etica aplicata este toc*ai conser.area0 pe
cat se poate0 a caracterului .ariat al pro,le*aticii puse in -iscutie.
#u,iectul eticii aplicate $ eutanasia si a.ortul sunt poate cele *ai
rele.ante exe*ple in acest sens $ nu are un contur clar0 precis -eter*inat si0 in
acelasi ti*p0 i*portanta -eose,ita a unei astfel -e pro,le*e0 i*pune o cat *ai
clara -eli*itare a ei. Ca:uistica sa este extre* -e .ariata pentru ca repre:inta
reflexia *o-ului in care un siste* -e nor*e *orale0 un anu*it tip -e 3an-ire0 o
tra-itie culturala0 reactionea:a in fata unor e.eni*ente care pana *ai ieri erau
consi-erate a,solut nepro,le*atice ?-e cele *ai *ulte ori respinse fara apel0 in
*o- for*al0 -ar practicate pe scara lar3a in *o- tacit@0 -ar care asta:i se
-o.e-esc -e o 3ra.itate *axi*a. Etica aplicata nu este interesata -oar -e
re:ol.area unui ca: sin3ular sau al unei exceptii -e la re3ula0 care a aparut intr-o
anu*ita practica0 -ar nici nu incearca sa clasifice aceste fapte si0 apoi0 sa -e-uca
o re3ula 3enerala care .a tre,ui aplicata in continuare0 fara exceptie. Etica
aplicata este interesata -e pro3resul *oralei si -e capacitatea eticii0 a stu-iului
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
9
aplicat al *oralei u*ane0 -e a tine pasul cu aceste rapi-e *o-ificari -in
realitate.
!ornin- -e la aceasta perspecti.a a* consi-erat ca o anali:a in spiritul
eticii aplicate a su,iectului eutanasiei $ nu poate fi facuta -ecat -aca .o* pleca
-e la un exe*plu practic care sa ilustre:e ,o3atia intero3atiilor0 rele.anta lor si
*ultiplele tri*iteri ce se pot face catre -iferite alte -o*enii ?*e-icina0 -rept0
*etafi:ica c4iar sau0 la un alt ni.el0 filosofia li*,a;ului@. !re:entarea acestui
exe*plu a a.ut si un alt rolB acela -e a ne atentiona ca0 spre -eose,ire -e alte
su,iecte ale filosofiei in 3eneral ?*ult *ai a,stracte si0 pentru o*ul co*un0
a-esea total nei*portante@ si spre -eose,ire -e *ulte -intre te*ele filosofiei
*orale0 acest su,iect ne o,li3a sa ne i*plica* personal0 sa nu ra*ane* la o
pri.ire o,iecti.a0 rece0 in care lo3ica principiilor si principiile lo3ice sunt
su.erane> este .or,a -e o pro,le*a care ne pri.este in *o- -irect si cu care ne
.o* confrunta. De altfel0 reco*an-area acestei citiri a pro,le*ei eutanasiei in
c4eie personala> presupunerea con-itiei cititorului ?si a autorului@ i*plicat astfel
incat sa nu-si i*puna o o,iecti.itate rece0 -ar nici sa nu alunece in aprecieri
partinitoare0 *oti.ate strict personal0 este o caracteristica a filosofului *o-ern
care0 -upa ce $ o lun3a perioa-a -e ti*p $ a stat la *ar3inea societatii0 acu* se
afla in situatia -e a fi c4e*at sa re:ol.e pro,le*ele o*ului *o-ern.
D
!o:itiile teoretice0 conceptiile *ai .ec4i sau *ai noi -espre anu*ite
ele*ente ale pro,le*aticii eutanasiei0 -efinitiile si -istinctiile care au fost
facute0 nu .or fi anuntate0 pur si si*plu. %oi incerca sa le trate: ca raspunsuri
particulare la intre,ari particulare sau la perspecti.a -iferite ale acelorasi
intre,ari. Orice po:itie teoretica for*ulata aici .a fi o incercare -e raspuns la o
-ificultate intalnita pe parcursul acestei -iscutii si in.ers0 orice raspuns .a fi
interpretat ca o posi,ila sursa -e noi intre,ari. Anali:a pe care o propun aici este0
asa-ar0 6un ;oc la -oua capete7.
!ri*a perspecti.a .a fi cea -inspre teoria etica spre ca:ul real. Aceasta
orientare foloseste ca:uistica eutanasiei pentu a testaEcori;a teoriile etice care
incearca sa explice aceste fapte si care0 in acelasi ti*p0 se -oresc a fi nu nu*ai
corecte0 -ar si aplica,ile.
Cea -e-a -oua perspecti.a are o orientare in.ersa0 -inspre pretentiile
o*ului *o-ern0 -e la pro,le*ele si intre,arile lui catre -o*eniul eticii aplicate
care tre,uie sa se a-apte:e acestor cerinte. !entru o*ul :ilelor noastre epoca
*oralista este -e -o*eniul trecutului. El este preocupat0 in cea *ai *are
*asura0 -e respectarea ariei sale -e -repturi sau c4iar -e lar3irea acesteia si0
in-irect0 -e contestarea anu*itor -atorii pe care le consi-era nele3iti*e0 -ar este
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
8
interesat si -e solutiile si 3arantiile pe care -iscursul etic i le poate a-uce in acest
sens. #olutia etica0 pe -e alta parte0 nu poate face a,stractie -e prescrierea
anu*itor -atorii0 -e aceea acceptarea re:ol.arilor pe care ea le propune este
into-eauna o pro,le*a -e 6ne3ociere7 sociala.
Cele -oua perspecti.e $ repre:entate -e cele -oua orientari opuse intre
aceiasi -oi poliB realitatea si constructia teoretica $ .or fi0 i*plicit0 pre:entate pe
parcursul intre3ii lucrari. Astfel sper sa pot i*,ina spontaneitatea si ,o3atia
pro,le*atica a ca:uisticii eticii aplicate cu ri3oris*ul etic al solutiei teoretice0
fara sa ca- nici in relati.is*0 -ar nici in for*alis*ul teoretic care face ca o
solutie sa -efor*e:e pro,le*a la care raspun-e.
Definirea eticii aplicate
Etica aplicata se inte*eia:a pe -oua pre*iseB *ai intai0 pe e.i-entierea
faptului ca nu pute* for*ula o apreciere sau un ,la* *oral intr-o situatie
concreta -aca nu reusi* sa ne inte*eie* po:itia pe un principiu *oral> si in al
-oilea ran-0 pe -o.a-a ca acel principiu este *o- efecti. aplica,il in anali:a
ca:ului0 precu* si in a celor si*ilare lui in pri.inte rele.ante.
Anu*e0 atunci can- a,or-a* o c4estiune concreta0 particulara -e etica0
strate3ia noastra e aceea -e a in.oca anu*ite principii *orale ?in 3eneral0
anu*ite teorii *orale@ si a .e-ea cu* se aplica acestea in ca:ul respecti..
Aceasta este i-eea unei etici aplicate. Cercetarile -e etica aplicata .i:ea:a
pro,le*e -intre cele *ai -i.erseB -e etica *e-icala ?-e fapt acesta este
-o*eniul care a -us la re.i3orarea eticii ca -isciplina filosofica@ $ c4estiuni
precu* a.ortul0 eutanasia0 3ri;a fata -e nou nascuti0 in3ri;irea fiintelor u*ane
4an-icapate0 a ,atranilor0 pro,le*a *ortii -e etica *e-iului0 c4estiuni precu*
statutul *oral al fiintelor non-u*ane ?ani*ale sau c4iar plante@0 statutul
o,iectelor -in natura0 ,io-i.ersitatea si sal.area speciilor sau ecosiste*elor
a*enintate etc.> -e etica afacerilor a *ana3erului in-ustrial0 a ,anc4erului etc.
precu* si pro,le*e -in *ulte alte -o*enii.
Tre,uie sa fi* atenti sa nu confun-a* intre ele -oua -istinctii. !e -e o
parte0 este -istinctia -intreB
a pro-uce teorii 3enerale0 a for*ula si a sustine principii ?in ca:ul care ne
interesea:a aici0 principii *orale@>
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE

a a,or-a potri.it acestor teorii sau principii -i.erse ca:uri concrete

?6faptele7 -e care teoria .rea sa -ea sea*a@.
Etica aplicata0 spre -eose,ire -e *ulte -in a,or-arile etice tra-itionale ?si
*ai cu sea*a -in filosofia *orala -e tip analitic a secolului nostru@ a atras
atentia asupra ne.oii -e a raporta principiile *orale la faptele concrete. I-eea ei
fun-a*entala ar putea fi re:u*ata spunan- ca o teorie *orala siste*atica0
nor*ati.a nu poate sa nu aspire la pro-ucerea unei reconstructii a principiilor -e
,a:a care confi3urea:a intrea3a noastra .iata *orala. O cercetare -e etica
aplicata e incununata cu succes atunci can- faptul stu-iat a fost facut inteli3i,il
explicat prin in.ocarea unei teorii0 a unui sau a unor principii *orale0 can- -eci
a fost su,su*at acestora.
Filosoful *oral0 care se consacra eticii aplicate se .e-e pus in fata *ai *ultor
sarcini ?iar i*plinirea lor nu -oar ca ii pro-uce satisfactie personala0 -ar
-o.e-este si ca *eseria -e filosof este folositoare celorlaltiF@. Mai intai0 el
pri.este cu atentie critica po:itiile for*ulate0 ar3u*entele a-use0 natura
contro.erselor iscate> el face -istinctii0 reconstruieste -isputele in ceea ce au ele
fun-a*ental0 iar uneori -o.e-este ca ele nu a.eau -e fapt nici o inte*eiere reala
? ,unaoara0 fiin-ca porneau -e la *o-uri 3resite -e a le pune@. In al -oilea ran-0
el incearca sa .a-a -aca punctele -e .e-ere for*ulate ?si reela,orate -e el la un
3ra- -e ri3oare *ai ri-icat@ sunt li,ere -e contra-ictii interioare ori -aca ele nu
cu*.a -uc la consecinte ne-orite0 atunci filosoful atra3e atentia asupra
-ificultatii -e a sustine in continuare un atare punct -e .e-ere. In al treilea ran-0
filosoful e -ispus sa cola,ore:e cu alti specialisti0 consi-eran- ca experti:a sa
este .aloroasa0 spunan-u-si cu.antul in e.aluarea unor institutii0 actiuni politice
si sociale in functie -e felul in care0 -upa ce acestea sunt sau nu in acor- cu
principiile *orale.
#punea* in inceput ca i-eea unei etici aplicate consta 6aproape in intre3i*e7
in -oua i-eiB in aceea ca aprecierile noastre *orale tre,uie sa se ,a:e:e pe un
principiu *oral> si in -o.e-irea faptului ca principiul este efecti. aplica,il in
ca:ul consi-erat ? si in cele ase*anatoare lui su, aspecte rele.ante@. In ca:ul
in.esti3atiilor etice pro,le*a care se naste e ur*atoareaB i-eea unei etici
aplicate0 asa cu* a fost a-*isa aici are o presupo:itie pe care inca nu a*
cercetat-o si poate ca aceasta nu se sustineF Anu*e0 s-a acceptat fie -e cei care
lucrea:a in tra-itia utilitarista0 fie -e cei care a-opta un punct -e .e-ere
-eontolo3ist ?a:i acestia sustin i-eea -e -repturi in-i.i-uale sau0 in particular0
su, puternica influenta a lui 1. Ra<ls0 ei a-opta o po:itie 6conceptualista7@0
i-eea ca oricare ca: concret poate fi su,su*at unui principiu *oral. Unul -intre
pro*otorii -e frunte ai i-eii ca .re*ea teoriilor si a principiilor *orale a trecut
este filosoful en3le: (. Gillia*s. Teoriile *orale0 sustine el0 sunt unelte
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
=
nor*ati.e care ur*aresc sa in.ete oa*enii cu* sa 3an-easca ?in etica@ si cu* sa
traiasca.
6O teorie etica este o a,or-are teoretica a 3an-irii si a practicii etice> aceasta
a,or-are fie -uce la un test 3eneral -e corectitu-ine a opiniilor etice
fun-a*entale0 fie -uce la i-eea ca un astfel -e test nu poate sa existe7
2
. Teoriile
-e pri*ul 3en sunt 6po:iti.e7 ?utilitaris*ul lui (ent4a* e un ca: exe*plar cu
teorie etica po:iti.a@> cele -e al -oilea fel ?,unaoara0 e*oti.is*ul@ sunt
6ne3ati.e.7 !otri.it teoriilor po:iti.e0 opiniile *orale existente pot fi apreciate
-rept corecte sau incorecte> potri.it celor ne3ati.e0 incercarea -e a ne intre,a cu
pri.ire la corectitu-inea sau incorectitu-inea acestor opinii e lipsita -e sens. Dar0
cre-e Gillia*s0 potri.it a*,elor 3enuri -e teorii se presupune ca opiniile *orale
pot fi apreciate0 e.aluate si se presupune ca scopul teoriilor este acela -e a
;u-eca -iferite teste propuse in acest scop. Or0 continua el0 -aca se a-*ite ca ele
au esuat si ca0 *ai *ult0 orice atari teorii sunt sortite eseculuiB 6%oi ar3u*enta
ca filosofia nu tre,uie sa incerce sa pro-uca teorii etice7
+
. Anti-teoreticianul
sustine ca filosofia nu are capacitatea -e a e.alua ?prin inter*e-iul unor teste -e
corectitu-ine@ opiniile *orale existente> ea nu are puterea -e a ne spune cu* sa
3an-i* in etica si cu* sa trai*. In consecinta0 a,or-area etica0 a unor ca:uri
*orale concrete nu .a tre,ui sa ai,a for*a unor incercari -e a porni -e la teorii
si -e la principii si -e a pune apoi acele ca:uri concrete su, acoperisul
respecti.elor teorii ori principii.
Ar3u*entul fun-a*ental al po:itiei anti-teoretice pare-se ca se spri;ina pe o
anu*ita intele3ere a naturii si rostului teoriilor si principiilor etice. El cur3e
astfelB teoriile etice cuprin- principii. !rin0 insasi natura lor0 principiile sunt
a,stracte> ele *er3 *ult *ai -eparte -e relatiile particulare0 -e persoanele
particulare. Teoriile si principiile tre,uie sa fie uni.ersale si i*partiale
9
> tre,uie
for*ulate in ter*eni uni.ersali0 ate*porali
8
. De exe*plu i*partialitatea teoriilor
etice e le3ata -e cerinta *orala ca situatii *orale si*ilare sa fie tratate in c4ip
si*ilar. #i -esi3ur ca anti teoreticianul nu .rea sa conc4i-a ca e *oral sa trate:i
ca:uri ase*anatoare intr-un *o- foarte -iferit. Tre,uie -eci ca altul este *oti.ul
pentru care el -eplan3e faptul ca teoriile si principiile *orale sunt uni.ersale0
a,stracte si i*partiale prin insasi natura lor. Intr-a-e.ar0 anti-teoreticianul
accentuea:a asupra ur*atoarei c4estiuniB toc*ai fiin-ca sunt a,stracte0 aceste
teorii si principii nu pot fi facute in-ea;uns -e concrete incat sa -ea sea*a -e
ca:urile concrete. Cu* pute* fi si3uri ca a* interpretat in *o- corect un ca:
concret astfel incat sa il su,su*a* unui anu*it principiu *oral' !ute* in-ica
intot-eauna *oti.e ale unor sustineri ca acest ca: este si*ilar -in punct -e
.e-ere *oral acelui ca:'
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
H
Un astfel -e ar3u*ent pentru 6particularis* etic70 opus 6uni.ersalis*ului
etic70 cuprin-e0 -upa parerea *ea0 cel putin -oua te:e -istincte. !ri*a -intre ele
este *etafi:ica si are o natura foarte 3enerala> ea .i:an- -iferenta -e natura
intalnita in orice cercetare teoretica0 intre cunoastere si fapte ?in ca:ul nostru 0
ca:urile *orale concrete@. Aceasta te:a cre- ca este 3resita $ iar -aca ar fi luata
la *o-ul serios ar arunca anti-teoreticianul pe o panta alunecoasaB nu stiu cu*
.a *ai putea sa arate ca0 -e exe*plu0 fi:ica sau alte stiinte ale naturii *ai sunt
inca posi,ile. Cea -e-a -oua te:a este -e natura episte*olo3ica si are -oua
co*ponente. Mai intai se su3erea:a ca0 -aca principiul *oral ori3inar sau teoria
*orala ori3inara nu a fost for*ulat ?a@ tinan- sea*a -e un tip -e ca:uri
concrete0 atunci ne pute* in-oi -e capacitatea lui ?sau a ei@ -e a fi aplicat ?a@ cu
succes. Daca aceasta pri*a co*ponenta a te:ei episte*olo3ice ar fi sa spuna
ce.a interesant0 cre- ca ea ar tre,ui inter orientata *eto-olo3icB -a-ti toata
silinta pentru a aplica principiile si teoriile *orale la noile ca:uri recalcitranteF
Cea -e-a -oua co*ponenta a te:ei episte*olo3ice e aceea ca0 intrucat
incercarile -e pana acu*0 o,isnuite0 -e a alica o teorie sau un principiu *oral au
esuat in ca:uri presante si rele.ante0 insea*na ca ce.a este 3resit in proce-urile
folosite in acel scop. Aceasta co*ponenta a te:ei episte*olo3ice este corecta0
-aca o lua* ca in-iciu ca aplicarea teoriilor si a principiilor *orale e uneori o
trea,a -ificila care necesita refor*ulari0 o fata noua a principiilor care nu e
a-esea apropiata -e cea ori3inara sau fun-a*entala. Dar -e aici nu -ecur3e insa
ca proce-uri *ai sofisticate -e *ulare a principiilor si teoriilor la ca:urile
concrete nu pot0 in principiu0 sa in-eplineasca o,iecti.ul initial al eticii aplicate.
De *ulte ori> un ar3u*ent filosofic ,un este acela care solicita a-.ersarului
sa pro-uca -o.e:i. Un al -oilea ar3u*ent *ai precis al anti-teoreticianului e
ur*atorulB pentru ca o teorie sau un principiu etic sa isi *erite nu*ele0 ea ?sau
el@ tre,uie sa fie in stare ca in fiecare ca: concret0 sa alea3a o anu*ita actiune si
sa sustina ca aceea este actiunea ;usta -eci corecta -in punct -e .e-ere *oral.
E.R. GIN5"ER su3era ca o etica centrata pe context ?6contextualista7@ ar fi
*ai sensi,ila la circu*stantele particulare0 la perceptiile particulare ale a3entilor
*orali in-i.i-uali0 la practicile co*unitatilor *orale particulare

. De pil-a0 in
-o*eniul pro,le*elor *orale pe care le pune practica *e-icala0 ar tre,ui ca
6etica *e-icala 7 sa fie inlocuita -e o 6etica clinica7
=
> potri.it acesteia0
a,or-area ca:urilor concrete ar ur*a sa se faca nu prin referiri speciale la
teoriile sau principiile *orale 3enerale0 ei printr-o anali:a a*anuntita a ca:ului0
efectuata -e persoanele -irect i*plicate in acel ca: si nu -e filosoful care .ine
-in afara practicii cu uneltele sale prefa,ricate.
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
/
Teoriile si principiile etice sunt re:ultatul acti.itatii filosofilor. De o,icei0
scopul lor este sa pro-uca un 3en -e cunoastereB cunoasterea *orala0 la fel cu*
un fi:ician .rea sa pro-uca o cunoastere a naturii fi:ice. E e.i-ent ca o persoana
care cunoaste continutul unei teorii fi:ice sau etice si-a sporit cunoasterea0 in
co*paratie cu un profan. Dar0 -aca teoriile etice .or fi respinse0 ar inse*na ca
un filosof nu *ai poate pretin-e ca are o cunoastere *orala *ai *are -ecat cea a
unei alte persoane. Eticienii ar tre,ui sa isi recunoasca -estinulB ei nu -au o
experti:a *orala *ai *are -ecat alti oa*eni. De exe*plu0 in ca:urile le3ate -e
,oala unei persoane0 ei nu sunt *ai in-reptatiti -ecat *e-icii0 surorile *e-icale0
pacientul sau ru-ele acestuia sa su3ere:e solutii *orale.

)A*I!+U+ I EUA"A,IA - )U )E A.EM DE A FA)E/ 0
*R!1+EMA DEFI"IRII )!")E*U+UI DE EUA"A,IE

Asa cu* o,ser.a si !4ilippa Foot in articolul sau0 intr-unul -intre cele *ai
utili:ate -ictionare en3le:esti0 #4orter Oxfor- En3lis4 DictionarI7 -efinitiile
care apar pentru ter*enul -e eutanasie par sa fie insuficiente pentru explicarea
ca:urilor reale. Cele trei -efinitii suntB ?a@ O *oarte usoara si linistita0 ?,@
*i;loacele -e a o,tine o *oarte usoara si linistita si ?c@ actiunea -e a pro-uce o
*oarte usoara si linistita. O,iectia pe care o a-uce !4ilippa Foot acestor -efinitii
este ca nici unul -in cele trei intelesuri $ si0 a* putea a-au3a0 nici cel o,tinut
prin unificarea acestora $ -ate eutanasiei0 nu -escrie sensul pe care il are
ter*enul in utili:area sa co*una0 ci ca fiecare nu face -ecat sa surprin-a un
aspect particular al eutanasiei. Exista o parere unani*a printre filosofi si c4iar
printre *e-ici0 ca nu exista $ inca o -efinitie a eutanasiei0 care sa fie lar3
acceptata0 ci nu*ai anu*ite incercari -e a i*pune puncte -e .e-ere0 interpretari
asupra acestei actiuni. Articolul !4ilippei Foot nu face nici el exceptie0 astfel ca
pe parcursul sau autoarea .a incerca sa clarifice anu*ite puncte -in -efinitia
ter*enului si0 in final0 sa propuna0 -aca nu o -efinitie0 oricu* anu*ite con-itii
care nu tre,uie incalcate atunci can- se .a -a o -efinitie a eutanasiei.
Exista *ai *ulte *eto-e prin care eticienii cauta sa -efineasca ter*enul
-e eutanasie. Cel *ai a-esea0 actul eutanasic este -efinit *ai intai ostensi.0
-an-u-se *ai *ulte exe*ple si specifican-u-se care -intre acestea repre:inta
ca:uri -e eutanasie si care sunt -oar aparent -e acest tip ?in realitate fiin- fie
ca:uri -e sinuci-ere0 fie -e cri*a@. 1a*es Rac4els
)
proce-ea:a c4iar in acest
*o-. !entru a -istin3e intre ca:urile -e eutanasie .erita,ila si celelalte ca:uri cu
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)0
care ar putea fi confruntate0 Rac4els ofera cinci particularitati ale ca:ului -e
eutanasie in for*a sa cea *ai li*pe-e. Astfel0 pute* .or,i -e un ca: -e
eutanasie -acaB
). !acientul a fost o*orat in *o- -eli,erat>
2. !acientul era pe patul -e *oarte ?ar fi *urit oricu*@>
+. !acientul a.ea -ureri atroce ?terri,le pain@>
9. !acientul a cerut sa fie o*orat.
O*orarea sa sa fie un act -e co*pasiune0 a-ica *oti.ul $ pentru care
pacientul este o*orat $ sa fie acela -e a i*pie-ica suportarea unor -ureri acute
si inutile -e catre acesta si -e a-i oferi posi,ilitatea -e a a.ea parte -e o 6*oarte
,una7 ?3oo---eat4@ sau0 *acar0 pe cat -e ,una se poate o,tine in circu*stantele
respecti.e.
!ri*a reactie pe care o pute* a.ea fata -e aceste caracteristici ale -efinitiei
actului eutanasic este aceea ca0 -e exe*plu0 un copil care s-a nascut cu o
*alfor*atie inopera,ila0 care il face sa cunoasca -ureri insuporta,ile sau sa se
c4inuie fara speranta0 nu poate a.ea parte -e o 6*oarte ,una7 -eoarece nu este
in-eplinit punctul ?9@ $ nou nascutul nu poate cere sa *oara. Asa cu* .o*
.e-ea *ai tar:iu acest ca: este acela -e eutanasie non-.oluntara
2
. Iar -aca se
accepta i-eea pro.ocarii *ortii prin procura $ !4ilippa Foot a-uce in -iscutie si
acest ca: in articolul sau $ atunci0 in ca:ul celor care ar fi in co*a sau care nu ar
putea co*unica0 ar a.ea loc o incalcare ?sau cel putin sunt -estule sanse ca ea sa
se pro-uca@ a -repturilor in-i.i-uale. !e -e alta parte0 in ca:ul celor *entionati
*ai sus0 ar fi -estul -e 3reu -e .erificat uneori -aca acestia sufera cu a-e.arat
sau se afla nu*ai in stare -e inconstienta. #i0 ca sa *er3e* si *ai -eparte este
-estul -e 3reu -e sta,ilit in situatiile concrete ce insea*na 6-ureri atroce7 sau
6-ureri inutile7 -e care ,olna.ul tre,uie scapat. Aceste expresii sunt -estul -e
.a3i0 iar interpretarea lor $ in functie -e persoana care o face $ poate *er3e -e la
-urerea -e *asele si pana la ca:urile intr-a-e.ar exceptionale -e -ureri acute in
fata carora *e-icina este neputincioasa ?ca:ul lui "ilian (o.es0 -e exe*plu@.
!4ilippa Foot o,ser.a ca a*,ele -eter*inari se*antice ale ter*enului sunt
li*itate0 iar unele -intre ele c4iar inexacte putan- face ca experiente inu*ane0
acte -e 3enoci- ?precu* exter*inarea e.reilor -e catre Citler@ sau acte -e cri*a
sa poata fi trecute su, nu*ele -e eutanasie.
Din pacate insa0 nici acest *o- -e a -efini eutanasia $ prin a*en-area
repetata a unor -efinitii co*une sau for*ale $ nu este i*una la o,iectii. De
exe*plu0 i se poate reprosa ca nu -etine un criteriu in-ea;uns -e sta,il pentru a
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
))
face -istinctia -intre ,ine si rau0 -intre per*isi,il *oral si inaccepta,il. A spune
ca -efinitia eutanasiei este inco*pleta sau inexacta pentru ca i se potri.este
ca:ul 6!ro3ra*ului eutanasic T-97 na:ist0 insea*na sa accepta* ca siste* -e
referinta pentru e.aluarea *orala a unui fapt0 tot un fapt0 sin3ura -eose,ire
-intre ele fiin- aceea ca .aloarea *orala a celui -in ur*a este cunoscuta ?ca
fiin- ,una sau rea@. Cu alte cu.inte0 este -estul -e periculos sa face* aprecieri0
-in punct -e .e-ere *oral0 ale actiunilor noastre folosin- -rept criteriu -e
acceptareErespin3ere tot un fapt si nu un principiu. Daca a* face astfel0 ar fi
posi,il ca intr-un stat ?i*a3inar@ a carui politica ar fi rasis*ul si antise*itis*ul0
proiectul eutanasic al lui Citler sa fie perfect accepta,il si0 astfel0 -efinitiei -in
-ictionar sa nu i se poata a-uce nici o o,iectie
+
.
Desi nici una -intre cele -oua *eto-e exe*plificate pana acu* nu asi3ura
-efinirea actului eutanasic astfel incat sa acopere si ca:uistica rele.anta pentru
ca:urile -e eutanasie0 -ar sa faca si -istinctia -intre cele .erita,ile si cele -oar
ase*anatoare cu actul eutanasic0 totusi fiecare -intre ele are a.anta;ul -e a fi
accentuat o trasatura esentiala a -efinirii eutanasiei. !ri*a *eto-a este axata pe
sta,ilirea cat *ai fi-ela a extensiunii ter*enului $ -eter*inarea li*itelor in care
se afla ca:uistica rele.anta pentru eutanasie> cea -e a -oua *eto-a pune accent
pe caracterul intensional al -efinitiei $ sensurile care pot fi utili:ate astfel incat
-efinitia eutanasiei sa fie atat coerenta in constructia sa0 -ar si coerenta cu restul
siste*ului etic -in a carui perspecti.a aceasta pro,le*a este -iscutata. "uan- in
consi-erare a*,ele *eto-e -e -efinire a eutanasiei0 cre- ca se pot i-entifica trei
trasaturi esentiale ale acesteia0 ele*ente particulare care tre,uie sa faca parte -in
-efinitia unui act eutanasicB
Exista un a3ent al actului eutanasic si un pacient ?,eneficiar@ al acestuia>
Actul eutanasic este intentionat ?facut in *o- -eli,erat@ si in cunostinta -e
cau:a asupra consecintelor sale posi,ile>
A3entul actionea:a in .e-erea apararii interesului si spre ,inele
pacientului.
Fara in-oiala0 aceste trei ele*ente propuse *ai sus nu conturea:a co*plet
ca-rul in care tre,uie sa se construiasca o -efinitie a-ec.ata a eutanasiei. Aceste
caracteristici sunt nu*ai necesare0 -ar nu si suficiente pentru acesta. Ceea ce
.reau sa spun0 este ca aceste trei caracteristici sunt suficiente pentru a ne asi3ura
ca o cri*a0 o sinuci-ere sau un act -e 3enul celui facut -e catre na:isti e.reilor
nu .or putea fi 6confun-ate7 cu un act eutanasic> in sc4i*, aceste trei con-itii
tre,uie co*pletate astfel incat ca:uistica rele.anta pentru actul eutanasic sa
poata fi0 in acest *o-0 acoperita. Astfel se asi3ura *ini*ul necesar $ -in punctul
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)2
-e .e-ere al intensiunii $ si *axi*ul posi,il $ -in punctul -e .e-ere al
extensiunii $ pentru -efinitia eutanasiei. In cele ce ur*ea:a in acest capitol0 .oi
cauta ca prin -istinctiile intre -iferitele tipuri -e acte eutanasice0 sa -eli*ite: cat
*ai strict extensiunea si sa nuante:e cat *ai putin intensiunea -efinitiei cautate.


Pentru cine actionam?

In articolul sau0 !4ilippa Foot consi-era ca exista anu*ite con-itii strict
necesare pentru o -efinire corecta a actului eutanasicB
). Actul eutanasic se face in .e-erea ,inelui si pentru pacient ?for 4is sa2e@>
2. Actul eutanasic tre,uie consi-erat ca un ,ine0 ca un e.eni*ent po:iti.
pentru pacient.
De fapt0 cea -e-a -oua con-itie ar putea fi -eri.ata -in pri*aB cel putin in
ca:ul eutanasiei .oluntare este suficient sa ne asi3ura* ca pacientul solicita
proce-ura eutanasica0 sa ne asi3ura* ca el este in -eplinatatea facultatilor sale
*intale si ca este -ecis sa ur*e:e aceasta proce-ura0 pentru a putea fi si3uri ca
pacientul stie ce este ,ine pentru el+ si ca0 asa-ar0 satisfacerea cererii sale ar fi
un ,ine pentru acesta0 un e.eni*ent po:iti.. In ca:ul eutanasiei non-.oluntare0
insa0 nu este suficienta in-eplinirea pri*ei con-itii pentru ca si cea -e-a -oua sa
fie in-eplinita in *o- auto*at> in ca:ul eutanasiei in.oluntare se pune c4iar su,
se*nul intre,arii pri*a con-itie0 iar .erificarea in-eplinirii celei -e-a -oua este0
in cel *ai ,un ca: i*posi,ila si0 in cel *ai rau ca: $ atunci can- -esi pacientul
solicita sa fie lasat in .iata este supus proce-urii eutanasice $ a*,ele con-itii
sunt incalcate.
Ceea ce pare sa sustina Foot este0 -eci0 ur*atorul lucruB cele -oua con-itii
tre,uie sa asi3ure intensiunea *ini*ala si caracteristica a actului eutanasic.
Acceptarea lor tre,uie sa ne fereasca -e pri*e;-ia -e a consi-era ca este posi,il
ca proiectul eutanasic al lui Citler sa fie consi-erat un act eutanasic .erita,il.
Exista0 pe -e alta parte0 o .arianta alternati.a a con-itieiB a@ puse -e FootB aJ@
actul eutanasic nu repre:inta un rau pentru pacient.
De ce nu ar putea fi acceptata aceasta for*ulare' !entru ca a spune ca
*oartea nu este un rau insea*na a recunoaste a-e.arul afir*atiei lui Citler0 al
carui ar3u*ent era ur*atorulB *oartea unor ,olna.i poate fi ,ine pentru
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)+
societate si0 si*ultan0 nu este un rau pentru acesti in-i.i:i ?-eoarece oricu* se
c4inuiau si0 in plus0 *oartea lor este usoara si ,lan-a@.
Doua o,ser.atii pot fi facute aici. In pri*ul ran- ca Foot face iarasi 3reseala
-e a lua -rept criteriu -e ;u-ecata *orala un fapt ilustrati. si un principiu etic.
De fapt0 as ar3u*enta ca principiul pe care se ,a:ea:a exe*plul cu planul
eutanasic al lui Citler a-*ite si interpretari care .ali-ea:a con-itia aJ. ?aceea
-upa care actul eutanasic nu este rau pentru pacient@. Iata un exe*plu teoretic
9
B
6#unt -octor si a* intr-un salon un o*0 K0 care se afla in co*a -e cinci ani.
!ana in acel *o*ent0 nici una -intre ru-ele sale nu s-a pre:entat la spital.
C4eltuielile pe care le face spitalul sunt *ini*e si sunt suportate -e catre
asi3urarile pu,lice. !acientul are 98 -e ani0 nu necesita respiratie artificiala0 iar
ini*a sa se afla intr-o stare perfecta. In acest *o*ent *i se a-uce un acci-entat
$ un tanar -e )H ani0 L0 care are ne.oie -e un transplant -e ini*a. Nu a* nici un
-onator co*pati,il0 iar costurile cuplarii si *entinerii sale la o ini*a artificiala
sunt enor*e. In plus0 aceasta proce-ura nu poate fi aplicata -ecat pentru cate.a
:ile0 -upa care pecientul nu *ai poate fi sal.at. Dar iata ca K si L sunt
co*pati,ili0 a-ica or3anis*ul lui L poate pri*i ini*a lui K. Ca -onator a* -e
ales intre a prele.a ini*a celui care se afla in co*a pentru a-l sal.a pe tanarul
acci-entat ?in acest ca:0 K ur*an- sa *oara@ si a asista la *oartea acci-entatului
si0 posi,il0 a lui K ?sur.enita -$*ai -e.re*e sau *ai tar:iu $ -aca acesta nu se
.a *ai tre:i -in starea sa@7.
Exe*plul -e *ai sus presupune un ca: -e eutanasie non-.oluntara acti.a
?-aca *e-icul accepta sa faca operatia@0 a-ica un ca: in care *e-icul o*oara un
pacient fara sa stie -aca are sau nu acceptul acestuia. Me-icul are -e ales intre a
o*ori un pacient ?K@0 pentru ,inele altui pacient ?L@0 si a-l lasa sa *oara pe L
?-espre a carui -orinta -e a trai este aproape si3ur@ nu*ai ca pentru a nu-i face
astfel un posi,il rau lui K. Cre- ca este o proce-ura co*una acest calcul -e
pro,a,ilitate a sperantei -e .iata intre -oi pacienti si *ai cre- ca *ulti -octori ar
prefera sa actione:e astfel incat sa sal.e:e0 cu certitu-ine0 .iata acci-entatului
-ecat sa-l lase pe acesta sa *oara pentru o potentiala .iata a celui aflat in co*a.
Exe*plul pe care l-a* -at ur*ea:a acelasi principiu eticB a o*ori pe cine.a
pentru ,inele altcui.a fara acor-ul pri*ului. Fata -e exe*plul pro3ra*ului
eutanasic na:ist ?e.i-ent ne3ati. -in punct -e .e-ere *oral0 -ar nu pentru ca
a.ea la ,a:a un principiu etic 3resit0 ci pentru ca acest principiu a fost co*pletat
cu teorii rasiste0 antise*ite@0 exe*plul -at *ai sus este0 -aca nu c4iar accepta,il
-in punct -e .e-ere *oral0 cel putin pro,le*atic pentru cel *ai *ulti -intre noi.
Cea -e-a -oua o,ser.atie pe care -oresc sa o fac este -e or-in strict for*al si
tine -e lo3ica constructiei ar3u*entului prin care !4. Foot accepta ca necesara
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)9
con-itia ?a@0 pentru ca o consi-era pe ?aJ@ inaccepta,ila. Acest *o- -e a 3an-i ar
fi corect -aca propo:itiile 6Eu ii fac un ,ine lui K7 si 6Eu nu ii fac rau lui K7 ar
fi contra-ictorii0 astfel ca respin3erea uneia sa antrene:e in *o- firesc
acceptarea celeilalte. Cele -oua propo:itii nu sunt insa contra-ictoriiB exista si
actiuni care sunt in-iferente -in punct -e .e-ere *oral pentru persoana
respecti.a. As putea0 oare0 spune ca un pieton care *er3e linistit pe trotoar
tre,uie sa-*i *ultu*easca ?sa consi-ere0 -eci0 ca i-a* facut un ,ine@ pentru ca
as fi putut sa-l uci- cu *asina0 -ar n-a* facut-o'
De fapt0 prin aceste -oua o,ser.atii nu a* -orit sa afir* faptul ca ceea ce
Foot sti*ulea:a ca fiin- o pri*a con-itie pentru ca un act sa fie nu*it eutanasic
$ si anu*e ca *oartea tre,uie consi-erata *ai -e3ra,a ca un ,ine pentru pacient
si nu ca o a,tinere -e la rau $ este un lucru 3resit sau care are consecinte nefaste.
Di*potri.a0 a* incercat -oar sa arat ca ar3u*entele a-use in fa.oarea acestei
con-itii sunt prea sla,e si ele tre,uie intarite. %oi incerca in continuare sa a-uc
cate.a ar3u*ente in acest sens0 ar3u*ente pe care le consi-er *ai 6tari7 -ecat
cele pre:entate -e Foot.
!ri*ul -intre ele este -eri.at c4iar -in critica facuta anterior. Daca printre
actiunile care nu fac rau lui K7 pot fi intro-use si actiuni irele.ante -in punct -e
.e-ere etic0 cu* ar putea cine.a sa fie apreciat pentru aceasta -in ur*a' Altfel
spus0 pot fi eu consi-erata ca fiin- un o* ,un -oar pentru ca nu a* facut unrau
-esi a.ea* toate con-itiile pentru a-l face' In ca:ul celeilalte propo:itii insa0
actiunea *ea este 6incarcata7 cu .aloare etica0 asa-ar0 ea poate fi e.aluata -in
acest punct -e .e-ere.
Un al -oilea ar3u*ent care poate fi a-us este ur*atorulB -aca .oi spune ca
6a* facut un ,ine pentru K7 atunci actiunea *ea este testa,ila0 .erifica,ila0
criteriul -e apreciere *orala poate fi aplicat foarte fi*plu ?fie ca este .or,a -e
*arturia lui K70 fie -e -o.e:ile *ateriale ale faptelor *ele0 etc.@0 iar e.aluarea
etica .a fi un proces *ai si3ur. In plus0 aceasta for*ulare pune accent pe
intentionalitatea actului *oral. Daca un act este -o.e-it ca fiin- neintentionat
atunci actul in sine nu poate fi ;u-ecat -in punct -e .e-ere *oral ?pot fi acu:at
-e ne3li;enta0 neatentie sau -e crearea unor circu*stante fa.ora,ile pro-ucerii
acelui act0 insa nu pot fi acu:ata ca a* pro.ocat acel act cu scopul -e a face acel
rau unei persoane anu*e@. Or0 -e cele *ai *ulte ori0 este 3reu -e sta,ilit care a
fost intentia celui care a -eclarat 6nu a* -orit sa-i fac un rau lui K7.
Date fiin- aceste con-itii ?este .or,a -e pri*ele trei con-itii afir*ate la
inceputul acestui capitol0 la care se a-au3a -iscutia ce a a.ut ca o,iect ulti*a
-intre aceste con-itii0 asa cu* apare ea in articolul !4ilippei Foot@0 .oi trece la
sta,ilirea -i.erselor -istinctii care se pot face intre tipurile -e acte eutanasice.
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)8

Abordare istorica si conceptuala
Cu.antul 6eutanasie7 creat in secolul al K%II-lea -e catre Francisc (acon
cu sensul -e 6a *uri usor si -ulce7 a capatat -in secolul al KIK-lea sensul -e 6a
o*ori -in *ila7. E .or,a0 asa-ar0 -e o o*uci-ere .oluntara .i:an- cur*area
unor suferinte consi-erate inutile.
In istorie au existat into-eauna ca:uri -e eutanasie. !opoarele no*a-e isi
a,an-onau ,atranii si ,olna.ii care -e.eneau po.ara in per*anentele lor
-eplasari. De re3ula0 ranitilor in ra:,oaie li se -a-ea lo.itura -e 3ratie. Uneori0
cei incercuiti0 pentru a nu ca-ea .ii in *ainile -us*anilor0 se o*orau reciproc.
Asa au pierit cei aproxi*ati. o *ie -e e.rei ase-iati -e ro*ani la Masa-a.
!ractici ase*anatoare 3asi* la popoarele pri*iti.e. "a (atta2ii -in
#u*atra0 tatal a;uns la ,atranete ii in.ita pe copiii sai sa-i *anance carnea. Apoi
se urca intr-un copac se lasa sa ca-a ;os ca un fruct copt0 -upa care cei -in
fa*ilie il o*orau si il *ancau. #e practica uci-erea ,atranilor la unele tri,uri -in
Aracan ?In-ia@0 -in #ia*ul inferior0 la tri,urile Cac4i,as si Tupi -in (ra:ilia0 in
Europa la stra.ec4ea populatie sla.a Gen-i0 iar la inceputul secolului nostru o
practica in Rusia asa-nu*ita secta a 6stran3ulatorilor7.
#e stie ca in #parta copiii 4an-icapati erau expusi si lasati sa *oara0 lucru
apro,at -e Aristotel0 pentru *oti.e -e utilitate pu,lica ?!olitica %II@ !laton
extin-ea aceasta practica la ,atranii 3ra. ,olna.i ?Repu,lica 90@.
Epicur re:u*a astfel curentul 3eneral -e 3an-ire al 3recilor anticiB
6Noi sunte* stapanii -urerilor0 stapani in a le suporta0 -aca ele sunt
suporta,ile0 iar in ca: contrar0 stapani in a parasi .iata cu suflet linistit0 asa cu*
parasi* teatrul -aca nu ne place7.
"a Ro*a0 practica -e a expune nou-nascutii cu *alfor*atii a continuat
pana la i*paratul %allens ?secolul al I%-lea@.
#ti* cat -e *ult pretuiau .ec4ii ro*ani sinuci-erea0 aceasta fiin-
consi-erata o *oarte -e*na care per*itea sa scapi -e ra:,unarea -us*anilor
sau -e .reo alta u*ilire. Tacitus -escrie in ter*eni elo3iosi sinuci-erea lui
!etronius ?Annales K%I0 )H-)/@. %alerius Maxi*us e fericit sa faca cunoscut ca
#enatul -in Marsilia pastra 6otra.a -e stat7. #ilius Italicus0 care a.ea el insusi sa
se sinuci-a0 ii elo3ia:a pe altii care sunt 3ata sa 3ra,easca *oartea ,atranilor0 a
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)
ranitilor in ra:,oi si a ,olna.ilor. "a Ro*a0 un-e erau exaltate forta0 tineretea0
fru*usetea0 .i3oarea fi:ica0 -o*nea repu3nanta a,soluta fata -e ,atranete si -e
,oala. #toicii se *an-reau cu sinuci-erea *arilor lor repre:entantiB #eneca0
Epictet0 !liniu cel Tanar. #cria #enecaB MDaca ,atranetea .a a;un3e sa-*i
:-runcine ;u-ecata0 -aca ea nu i*i .a lasa .iata a-e.arata0 ci -oar existenta0 .oi
iesi afara -in aceasta locuinta ruinata si a-ucatoare -e ruina7.
Dar nu toti apro,au acest punct -e .e-ere. !ita3ora si *ai ales Cippocrate
s-au i*potri.it eutanasiei. Cippocrate a inclus in fai*osul sau ;ura*ant aceasta
fra:aB 6Nu *a .oi lasa -eter*inat -e cu.antul ni*anui in a procura o otra.a sau
in a-*i -a consi*ta*antul la asa ce.a7.
Cicero scria in %isul lui CiceroB 6Tu0 !u,lius si toate persoanele -repte0
.oi tre,uie sa .a pastrati .iata si nu tre,uie sa -ispuneti -e ea fara a pri*i
porunca -e la cel care .-a -at-o0 ca sa nu -ati -o.a-a ca .-ati sustras -e la
*isiunea u*ana pe care Du*ne:eu .-a incre-intat-o7.
In aceasta pri.inta crestinis*ul a inse*nat o sc4i*,are a *ora.urilor si a
*o-ului -e a pri.i *oartea. Autorul crestin care a tratat *a3istral te*a
sinuci-erii le3ata -e porunca a %-a 6#a nu uci:i70 a fost #f. Au3ustin.
In continuare0 in istoria crestinis*ului0 tre,uie sa astepta* ) .eacuri
pentru a *ai au:i pe cine.a sa ri-ice pro,le*a eutanasiei> si acest cine.a e un
sfant al (isericii0 #fantul To*as Morus ?)9=H-)8+8@ in care unii .or sa-l .a-a pe
cel -intai sustinator al eutanasiei in ti*purile *o-erne. Toc*ai un sfantF In
ro*anul sau filosofic0 6Utopia70 este o pa3ina in care To*as Morus ii -escrie pe
i*a3inarii locuitori ai Insulei Utopia care practica uci-erea ,olna.ilor incura,ili0
sfasiati -e -ureri cu*plite. Un ase*enea co*porta*ent e calificat ca fiin- 6un
act -e intelepciune70 *ai *ult 6un act reli3ios si sfant7.
Desi3ur ca aceasta afir*atie0 a.an- in .e-ere 3enul literar in care este
scrisa cartea0 tre,uie luata ca o utopie0 nu ca o realitate. Un sfant si un *artir
care si-a -at .iata pentru cre-inta (isericii nu ar fi putut sustine o in.atatura
con-a*nata -e (iserica.
Dupa To*as Morus0 un alt en3le:0 Francisc (acon ?)8)-)2@ este
suspectat -e a fi sustinut eutanasia. In cartea sa 6No.u* Or3anu*70 (acon
intro-uce in li*,a;ul *o-ern cu.antul 6eutanasie7 -upa ce Morus intro-uce
cu.antul 6utopie7. Nu incape in-oiala ca la (acon eutanasie nu insea*na
uci-erea *uri,un-ului0 ci a-*inistrarea -e paliati.e pentru ca *uri,un-ul sa
poata parasi cal* si linistit aceasta .iata.
De fapt0 tre,uie sa astepta* na:is*ul pentru a .e-ea eutanasia pusa in
practica intr-o *aniera or3ani:ata. E pri*ul pro3ra* politic -e eli*inare a unor
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)=
.ieti consi-erate lipsite -e .aloare .itala. Moti.ele au fost -e or-in utilitarist0
rasist0 eu3enist> tre,uieu supri*ate 3urile inutile si tre,uia re-resata econo*ia
3er*ana afectata -e ra:,oi. !otri.it -ocu*entelor tri,unalului -e la Nure*,er30
intre )/+/ si )/9)0 na:istii ar fi eli*inat =0.000 -e .ieti o*enesti.
De fapt0 ce au facut na:istii n-a fost eutanasie propriu:isa0 ci si*pla
exter*inare. Eutanasia insea*na 6*oarte -ulce7> na:istii nu au a.ut nici o
preocupare ca .icti*ele -in ca*erele -e 3a:are sa ai,a parte -e o *oarte -ulce.
!ri*ele incercari -e le3ali:are a eutanasiei s-au inre3istrat -e;a la
inceputul secolului al KK-lea in tari in-ustriali:ateB An3lia0 #tatele Unite si
Aer*ania l-au creat asociatii -e lupta in acest sens. In anul )/0+ circa o *ie -e
*e-ici -in Asociatia Me-icala A*ericana cereau eutanasia pentru ,olna.ii -e
cancer0 pentru tu,erculosii 3ra.i si pentru paralitici. In )/0 un proiect -e le3e
pentru eutanasie era pre:entat in Aer*ania si un altul in statele a*ericane O4io
si 1a<a.
In )/22 so.ieticii au -ecis sa nu *ai pe-epseasca -elictul -e eutanasie0
-ar si-au retras in-ata -eci:ia.
Desi -upa anii J+0 s-au pre:entat noi proiecte pentru le3ali:area
eutanasiei0 nici unul n-a fost apro,at -e parla*entele respecti.e nici in
Aer*ania0 nici in A*erica0 nici in An3lia.
"upta s-a reluat -upa ra:,oi. In anul )/90 +=/ -e pastori protestanti si
ra,ini au a-resat le3islatorilor statului Ne< Lor2 o petitie in care in.ocau in
fa.oarea eutanasiei 6-repturile in-i.i-ului7. Dar nici aceste incercari nu au a.ut
succes.
In anii J0 s-a a-optat0 cu succes o alta tactica. "ansan-u-se i-eea 6*ortii
-in *ila70 tri,unalele au inceput sa nu *ai pe-epseasca pe cei care uci-eau -in
*ila0 cunoscan-u-se faptul ca le3islatiile sunt ne.oite in cele -in ur*a sa apro,e
o practica -e;a existenta. Tot asa se o,tinuse putin *ai inainte si le3ali:area
a.ortului.
Astfel in )/88 tri,unalul -in Alpii Mariti*i l-a ac4itat pe (ene-itto
Aepponi care ii trasese sotiei un 3lont in ini*a fiin-ca aceasta suferea -e o ,oala
care nu s-a stiut nicio-ata -e ce natura a fost> la autopsie nu i s-a 3asit ni*ic
anor*al. In )/2 in (el3ia tri,unalul i-a ac4itat pe "ui3i Faita0 franc*ason
italian care .enise special in (el3ia spre a-si uci-e fratele lo.it -e o ,oala
incura,ila0 pe sotii %an-eputte $ Coipel care il con.insesera pe *e-icul lor -e
fa*ilie sa a-*inistre:e o -o:a *ortala -e se-ati. fiicei lor in .arsta -e opt ani
atinsa -e foco*elie. In acelasi an tri,unalul france: -in #eine l-a ac4itat pe
in3inerul D*etro Cu:ar care isi span:urase fiica atinsa -e o ,oala incura,ila. In
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)H
)/=0 in Italia a fost ac4itat "i.ia Da.iani care isi aruncase in Ti,ru fiul
4an-icapat0 iar in Olan-a0 in )/=+0 -octorita !ost*a .an (o.en care o o*orase
cu o -o:a puternica -e *orfina pe *a*a ei parali:ata si cu cri:e -epresi.e.
#u, presiunea opiniei pu,lice0 toti acestia au fost ac4itati intrucat
o*orasera -in co*pati*ire.
!ropa3an-a in fa.oarea eutanasiei a fost puternic sustinuta -e *ass-*e-ia
care s-a stra-uit sa o,tina sc4i*,area le3islatiilor0 operan- o sc4i*,are in
*entalitatea opiniei pu,lice0 pe-alan- pe i-eea -reptului o*ului -e a *uri cu
-e*nitate. In aceasta propa3an-a s-a u:at cu succes -e autoritatea unor
personalitati *arcante0 *ai ales -e cea a sa.antilor care0 in nu*ele stiintei0 fac
a,stractie -e .alorile *orale.
Astfel in )/=9 trei laureati ai pre*iului No,elB 1acNue Mono-0 ". !aulin3
si A. T4o*ason au pu,licat in T4e Cu*aninst0 6Manifestul pre*iilor No,el in
fa.oarea Eutanasiei7B 6Noi afir*a* ca este i*oral sa tolere:i0 sa accepti sau sa
i*pui suferinta. Noi cre-e* in .aloarea si -e*nitatea in-i.i-ului. Acest lucru
cere ca el sa fie tratat cu respect si sa fie lasat li,er sa -eci-a in *o- re:ona,il cu
pri.ire la soarta sa7. Alti laureati ai pre*iului No,el li s-au alaturat0 ceran- sa li
se -ea posi,ilitatea celor afectati -e ,oli incura,ile sau le:iuni irepara,ile sa
*oara 6-ulce si usor7.
Intentionat s-a creat confu:ie in ter*eni pentru ca0 prin cu.inte ec4i.oce
care in sine nu expri*a eutanasia propriu-:isa0 in opinia pu,lica sa se acre-ite:e
i-eea eutanasiei propriu-:ise. Astfel in )/= "uis 5utner a pu,licat un -ocu*ent
care a cunoscut i*e-iat o *are raspan-ire. El apara -reptul oricarei persoane ca
in ca:ul unei ,oli *ortale0 fara speranta -e .in-ecare0 sa ceara sa nu fie
*entinuta in .iata artificial si sa i se intrerupa proce-urile. De ase*enea0 apara
-reptul ,olna.ului -e a cere sa i se a-*inistre:e *e-ica*ente care sa-i usure:e
suferintele0 c4iar -aca ele 3ra,esc *o*entul *ortii. Multe -intre statele
a*ericane au recunoscut .ala,ilitatea acestor -e:i-erate. Aceste lucruri apro,ate
prin le3e nu .eneau in conflict cu *orala catolica. !ractic insa0 efectul a fost
altulB cresterea in paralel a ca:urile -e eutanasie -irecta si -e sinuci-ere.
Dupa anul )/=0 asista* la o propa3an-a -in ce in ce *ai *are in fa.oarea
eutanasiei0 utili:an- o i*,raca*inte -e expresii foarte atra3atoare precu*B
6*oarte -ulce70 6a *uri cu -e*nitate70 6a te auto-eli,era7. Foarte *e-iati:at a
fost ca:ul sotilor 5oestler. "a + *artie )/H9 Art4ur 5oestler si sotia sa CInt4ia
si-au pus capat .ietii si*ultan la "on-ra. Art4ur suferea -e ,oala !ar2inson.
Cuplul a 4otarat sa *oara cu -e*nitate0 pentru a se auto-eli,era -e o .iata
consi-erata insuporta,ila. Aceasta -u,la sinuci-ere a fost un act -e propa3an-a
in fa.oarea auto-eli,erarii. Cu trei ani inainte0 5aestler se*nase prefata la cartea
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
)/
6A4i-ul auto-eli,erarii7 scrisa pentru cei H.000 -e *e*,ri ai societatii EKIT $
societatea ,ritanica pentru eutanasia .oluntara. #uccesul a fost extraor-inarB
i*e-iat au aparut alte )H societati i-entice in #tatele Unite0 Europa0 Asia0
Australia. Nu*arul a crescut *ereu. Nu*ai in #tatele Unite sunt in pre:ent cel
putin 2H -e societati -e acest 3en.
In )//00 -octorul a*erican 1ac2 5er.or2ian a in.entat o noua *eto-aB
6self-execution -e.ice70 cu care a ucis-o pe 1anet A-2ins0 in .arsta -e 89 -e ani
care suferea -e *ala-ia lui Al:4ei*er. In continuare0 cu *eto-a sa a pus capat
.ietii a cel putin )8 persoane0 a.an- in ;ur -e 80 -e ani si nu toate fiin- in fa:a
finala. El a stiut sa utili:e:e cu -i,acie tele.i:iunea pentru a influenta opinia
pu,lica> -upa ce efectua o eutanasie0 aparea la tele.i:or iar a.ocatul sau ii lua
apararea in presa.
In )//) o carte a lui Dere2 Cu*p4rI cu titlul 6Final exit7 in care se
-a-eau instructiuni practice pentru sinuci-ere a fost un a-e.arat ,est-seller0
intrucat *ass-*e-ia i-a facut o pu,licitate i*ensa. Cu retetele oferite0 *ulti si-
au pus capat .ietii0 printre acestia fiin- si copii.
Din pacate0 in crucia-a eutanasiei s-au inrolat si oa*eni ai (isericii. In
)/=8 episcopul a*erican CaseI a sustinut fa*ilia Ouinlan in 4otararea -e a-i
inlatura lui 5aren Ann Ouinlan aparatul -e respiratie artificiala spre a o a;uta sa
*oara. (olna.a a supra.ietuit si a continuat sa *ai traiasca :ece ani cu propria
ei respiratie.
Desi eutanasia nu a fost le3ali:ata0 in ulti*ii :ece ani0 -iferite tri,unale
a*ericane au acor-at autori:atii -e uci-ere a ,olna.ilor prin intreruperea 4ranei0
a 4i-ratarii si a trata*entului.
!ri*ii pasi in .e-erea le3ali:arii eutanasiei i-a facut Olan-a un-e -in anii
J=0 eutanasia n-a *ai fost pe-epsita. !rintr-o le3e -in )//+0 confir*ata in anul
ur*ator0 li se per*ite *e-icilor sa practice li,er eutanasia. Curios0 eutanasia
ra*ane inter:isa0 -ar noua le3e -eclara ca cine o co*ite nu e ur*arit penal.
Nu*arul ca:urilor -e eutanasie a crescut in Olan-a .erti3inos -e la an la an.
Daca in )//0 erau 989 -e ca:uri recunoscute -e *e-ici0 in )//) erau +=00 -upa
cifrele -ate -e o co*isie -e stat. "a ora actuala se presupune ca )8 P -intre
olan-e:i *or prin eutanasie. In )//9 exe*plul Olan-ei a fost ur*at -e
Dane*arca0 Australia si anu*ite state a*ericane.
#tatele nu se *ai interesea:a -e ca:urile *e-icilor care ii a;uta pe
pacientii lor sa *oara. Recent Consiliul Europei recunoaste ca 6a lasa sa *oara
in totalitete o anu*ita cate3orie -e ,atrani nu *ai este un *it0 ci a -e.enit o
realitate7.
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
20
In Olan-a exista -e;a *e-ici speciali:ati in eutanasie.

)A*I!+U+ II EUA"A,IA .!+U"ARA ,I EUA"A,IA
I".!+U"ARA


Cei *ai *ulti -intre eticieni cre- ca eutanasia .oluntara a incetat sa *ai
fie consi-erata un su,iect -e -e:,atere etica. Ea este accepta,ila -in punct -e
.e-ere *oral si0 *ai *ult0 in tarile in care s-a a-optat o le3islatie in fa.oarea
proce-urii eutanasice ?Olan-a0 Ore3on $ #UA0 etc.@ pre.e-erile le3ale fac apel
toc*ai la eutanasia .oluntara.
Definitia eutanasiei .oluntare presupune0 pe lan3a cele trei con-itii
enu*erate *ai sus0 si un atri,ut caracteristicBactul *ortii sur.ine la cererea sau
in ur*a consi*ta*antului explicit al pacientului0 acesta fiin- in -eplinatatea
facultatilor sale *intale.
Eutanasia pasi.a .oluntara a -e.enit practicata pe scara lar3a in anu*ite
spitale -in tarile acci-entale un-e0 pe fisele *e-icale ale pacientilor suferin- -e
,oli incura,ile0 apare scris 6-o not resuscitare7. In acest ca:0 responsa,ilitatea
*e-icului ?a3entului@ este aproape nula. (a0 c4iar pute* pune la in-oiala faptul
ca *ai a.e* -e-a face cu un act .erita,il -e eutanasie si nu cu unul -e
sinuci-ere asistata
)
.
In ca:ul eutanasiei .oluntare acti.e se .or,este cu -estula si3uranta
-espre 6autoeutanasie7 sau -espre 6sinuci-ere asistata7 ?aici0 ca:ul lui 1. A-2ins
este c4iar exe*plar@. Este su,anteleasa aici o -eci:ie pre*e-itata0 rationala a
unui in-i.i- -e a se o*ori0 actiune care nu poate fi -usa la ,un sfarsit -ecat cu
a;utorul *e-icului ?a3entului@. !roce-ura cea *ai raspan-ita este ur*atoareaB
pacientul $ care cre-e ca .a a;un3e intr-o situatie pe care o consi-era intolera,ila
si careia nu -oreste sa-I supra.ietuiasca $ se*nea:a un act in care preci:ea:a
ca:ul in care .a -ori sa *oara0 *eto-a folosita si persoana care sa actione:e in
acest sens. Actul se se*nea:a in fata a -oi *artori care 3arantea:a pentru
sanatatea *intala a pacientului ?acest -ocu*ent este nu*it0 for*al A-.ances
Directi.es sau "i.in3 Gill@.
!osi,il ca sin3ura pro,le*a care ar *ai putea fi pusa in -iscutie in acest
ca: ar fi aceastaB cu* poate sa stie cine.a0 cu certitu-ine0 -aca .a *ai -ori sa
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
2)
*oara atunci can- c4iar .a a.ea parte -e acele circu*stante in care el pre.e-ea
ca ar prefera sa *oara' A-ica0 pentru a refor*ula0 este posi,il ca i*a3inea pe
care ne-o face* -espre starea pe care o consi-era* insuporta,ila sa se
-o.e-easca a fi *ai putin 6nea3ra7 si0 o-ata a;unsi in respecti.a situatie0 sa ne
-a* sea*a -e acest lucru0 -ar sa nu fi* in stare sa-l co*unica*' Aceasta
pro,le*a nu tine atat -e etica aplicata0 cat -e filosofia li*,a;ului ?ce consi-era
un o* ca insea*na 6insuporta,il7'@ sau -e teoria cunoasterii ?oare
cine.a stie sau -oar cre-e ca .rea sa *oara'0 poate fi c4iar si3ur0 inainte -e
pro-ucerea acelor circu*stante insuporta,ile0 ca .a -ori sa *oara'@0 si0 -e accea0
nu .oi insista asupra ei consi-eran- ca0 intr-un fel sau altul0 toate acste pro,le*e
au fost re:ol.ate.

Temeiuri etice ale eutanasiei involuntare

Dintr-un punct -e .e-ere strict -eontolo3ic0 pro,le*atica eutanasiei se
pune in contextul respectarii anu*itor principiiB principiul prote;arii .ietii0 al
eli*inarii suferintei si principiul autono*iei *orale. !ri*ele -oua principii se
refera la o,li3atiile pe care *e-icul le are fata -e pacientul sau. Cel -e-al treilea0
-esi il pri.este si pe *e-ic0 se refera la -atoriile pe care toti ceilalti $ *ai putin
pacientul $ le au fata -e acesta -in ur*a> acest principiu nu face -ecat sa fixe:e
li*itele unui -rept ne3ati. ?fapt expri*at foarte ,ine -e catre sora *e-icala care
a facut parte -in curtea cu ;uri care l-a ac4itat pe 5e.or2ian@0 -upa care -eci:iile
unui in-i.i- *atur fi:ic0 psi4ic si e*otional $ -eci:ii luate fara sa fie constrans
si in -eplinatatea facultatilor sale *intale $ nu pot fi contestate atat ti*p cat
re:ultatul aplicarii lor nu-i afectea:a pe ceilalti. In ca:ul eutanasiei .oluntare0
insa0 principiul autono*iei *orale este *ult *ai puternic -ecat o,li3atiile
i*puse *e-icului -e celelalte -oua principii. De fapt0 acestea -in ur*a nu pot fi
per*ise0 nu sunt efecti.e -in punct -e .e-ere *oral0 -ecat in *asura in care sunt
3irate -e catre principiile autono*iei *orale. In ca:ul eutanasiei non-.oluntare
sau al celei .oluntare lucrurile se .or co*plica inca.
Eutanasia in.oluntara0 intr-un anu*it sens0 poate fi consi-erata ca fiin-
opusul eutanasiei .oluntare. In pri*ul ran-0 pentru ca ea presupune aplicarea
unei proce-uri eutanasice in ca:ul unui pacient care $ fie ca si-a expri*at
-orinta -e a trai0 fie ca0 -esi ar fi fost in stare sa o faca ?capacitatile sale *intale
fiin- apropape nor*ale@ $ nu a aratat ca -oreste sa *oara. !acientul0 asa-ar0 este
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
22
o*orat sau este lasat sa *oara0 fara ca el sa-si fi -at acor-ul pentru aceasta.
Eutanasia in.oluntara0 asa-ar0 este *ai apropiata -e cri*a -ecat -e *oartea prin
co*pasiune0 in ti*p ce eutanasia .oluntara este0 -i*potri.a0 *ai apropiata -e un
act -e sinuci-ere.
A* spus ca eutanasia in.oluntara este *ai 6apropiata7 -e cri*a si nu
c4iar o cri*a0 -eoarece unii autori consi-era ca0 in anu*ite ca:uri0 actul
eutanasic este ;ustificat c4iar -aca este perfor*at i*potri.a -orintei pacientului.
A-ucan- in -iscutie aceasta posi,ilitate0 !4. Foot arata ca este posi,il ca in
unele ca:uri eutanasia in.olunatra acti.a sa fie ;ustificata -in punct -e .e-ere
*oral. Exe*plul pe care autoarea il a-uce in acest sens este acela al unui sofer
care scapa -e su, control autot*o,ilul pe care il con-uce. Acesta se in-reapta in
.ite:a catre un 3rup -e oa*eni. #in3ura posi,ilitate -e e.itare a acestora ar
presupune ca soferul sa faca un .ira; intr-o -irectie in care se afla nu*ai un
sin3ur in-i.i-. Astfel0 soferul ale3e sa o*oare ?in *o- intentionat@ un sin3ur o*
pentru a sal.a astfel .iata *ai *ultora. E.i-ent0 in-i.i-ul care a fost astfel
sacrificat0 nici nu a fost intre,at -aca este -e acor- cu acest tar3 si0 fara in-oiala0
nici nu a solicitat sa fie ucis. El este o persoana la fel -e inocenta ca si ceilalti0
sin3urul ar3u*ent i*potri.a lui fiin- acela ca *oartea lui este cel *ai *ic
sacrificiu posi,il. Astfel0 se consi-era ca acel in-i.i- este sacrificat pentru
sal.area altor in-i.i:i si ca acest act este ;ustificat -in punct -e .e-ere *oral
2
.
!rin acest exe*plu0 insa0 Foot operea:a o su,tila 6alunecare7 in ar3u*entare.
!ro,le*a care se punea era strict aceea -aca este ;ustificat ca cine.a sa o*oare
pe altcine.a sau sa-l lase sa *oara fara sau0 c4iar i*potri.a acor-ului explicit al
acestuia pentru respecti.ul act. "a aceasta pro,le*a care tine strict -e cantarirea
principiilor care sunt i*plicate toc*ai pentru a -eter*ina care -intre acestea
sunt *ai 6puternice70 Foot raspun-e ca0 in con-itii -e ceteris pari,us0 *ai ,ine
sa *oara unul -ecat sa *oara *ai *ulti. Dar0 raspun-e astfel !4. Foot pro,le*ei
puse in -iscutie' Eu cre- ca nu. Foot nu face -ecat sa enunte un principiu -estul
-e cunoscut in etica. Este .or,a -e principiul *ini*i:arii pier-erii care spune
ca0 -aca a* -e ales intre a pier-e *ai *ult si a pier-e *ai putin0 into-eauna .oi
actiona in *o- ;ustificat -in puncte -e .e-ere *oral -aca .oi ale3e cea -e-a
-oua .arianta. ?In parante:a fie spus0 acest principiu este -estul -e 3reu aplica,il
la oa*eniB -aca .o* pri.i -in pris*a unui utilitaris* al preferintelor si .o*
Eutanasia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Alina-Roxana TIMOFTE
2+