Sunteți pe pagina 1din 89

ATI + ER

1. Urmtoarele afirmaii despre fracturile costale sunt adevrate, cu excepia


a. se pot complica cu hemopneumotorax
b. fracturile costale determin frecvent ruptur diafragmatic
c. fractura primei coste implica risc de ruptur de arter subclavie
d. fracturile costale inferioare pe stnga pot produce ruptur de splin
e. fracturile costale bifocale conduc la volet costal

2.n cazul unui traumatism toracic, elementele sugestive pentru leziuni ale axului traheobronic sunt:
a. emfizemul subcutanat
b. pneumotoraxul
c. pneumomediastinul
d. convulsii
e. hemoptizia

3. Evaluarea riscului la pacientii cu embolie pulmonara se face pe baza urmatoarelor criterii, cu o exceptie:
a. hipotensiune arteriala
b. disfunctie cardiaca dreapta vizibila ecografic
c. disfunctie cardiaca dreapta decelata prin cresterea valorii BNP
d. afectare miocardica demonstrata prin modificari ECG de tip ischemic
e. afectare miocardica demonstrata prin cresterea valorilor Troponinei I sau C

4. Tratamentul antitrombotic preventiv se va administra la pacientii internati sau neinternati dar imobilizati pentru o
perioada mai mare de 3 zile pentru:
a. decompensare cardiaca sau respiratorie acuta si care asociaza factori de risc tromboembolic
b. interventie chirurgicala digestiva endoscopica
c. interventie chirurgicala ortopedica la nivelul membrelor superioare
d. interventie chirurgicala oncologica
e. infectii severe, cu sau fara factori de risc pentru maladia tromboembolica


CAZ CLINIC
Pacient n vrst de 68 ani cunoscut cu diabet zaharat de tip II, obezitate gradul II i HTA, aflat n tratament
cronic cu glibenclamid 2 tablete/zi, enalapril 5 mg/zi, tertensif 2,5 mg/zi i regim alimentar hiposodat i
hipoglucidic, prezint n ultimele 3 zile febr, polakiurie i vrsturi repetate. Se interneaz pentru somnolen
marcat, febr 38,4C, sete, polipnee 28 respiratii/minut, tahicardie 124 bti/minut cu rare extrasistole
ventriculare, TA=91/48 mmHg, halen cetonic, poliurie, dureri abdominale.
Paraclinic:
Hb=14,2 g%, Ht= 47 %, L = 18300/mm
3
, Tr = 487000/mm
3
Glicemie=482 mg%, uree=68 mg%, creatinin=1,6 mg%, PCR = 25 mg%
Na
+
=128 mEq/l, K
+
=3,8 mEq/l, Cl
-
=88 mEq/l; Lactat=2,8mg%
pH=7,20, PaO2=78 mmHg respirnd aer atmosferic, pCO2=20 mmHg, HCO3
-
=9 mmoli/l, BE=-16 examen
de urin: densitate urinar=1020, corpi cetonici=+++, glicozurie=+++, proteinurie=++, sediment
urinar=frecvente leucocite, flor





1. Care este cauza dezechilibrrii diabetului zaharat ?
a. Abaterea de la regimul alimentar
b. Apendicita acuta
c. Infectie urinara
d. Acidoza
e. Toate cele de mai sus

2. Care sunt tulburrile compartimentelor hidrice ale organismului ?
a. Hipovolemie
b. Contractie a spatiului intracelular
c. Expandare a spatiului intracelular
d. Hipovolemie si contractie a spatiului intracellular
e. Toate cele de mai sus

3. Cum este potasiul total al organismului ?
a. Scazut usor
b. Normal
c. Crescut
d. Scazut sever
e. Toate cele de mai sus

4. Care este tulburarea echilibrului acido-bazic nedetectata la acest pacient?
a. Acidemie
b. Cetoacidoza
c. Acidoza lactica
d. Acidoza respiratorie
e. Toate cele de mai sus

5. Care este prima prioritate terapeutica ?
a. Repletia volemica
b. Administrarea de antibiotice
c. Administrarea de glucagon
d. Administrarea de bicarbonat de sodiu
e. Toate cele de mai sus


BOLI INFECTIOASE
1. Cele mai importante enzime ale virusului HIV sunt:
a. lipaza
b. proteaza
c. integraza
d. amilaza
e. transcriptaza inversa

4.Este obligatorie investigarea pacienilor HIV pozitiv pentru:
a. boli cu transmitere sexuala - sifilis, gonococ, chlamidia
b. hepatite:A,B,C
c. serologie Epstein- Barr
d. serologie CMV
e. serologie toxoplasma

5. Pentru pacienii infectai HIV cu CD4 intre 350- 500 / mm3, urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu
excepia :
a. tratamentul este indicat in cazul co-infeciei cu VHC sau VHB
b. diabet zaharat
c. in nefropatia HIV
d. la pacienii peste 50 ani
e. la tineri

6. Gastroenteritele acute virale sunt determinate de:
a. calicivirus
b. rotavirus
c. si alte virusuri
d. toate de mai sus
e. niciuna de mai sus

7. Examenele imagistice si complementare in diagnosticul diferenial al BDA:
a. radiografie abdominala pe gol
b. radiografie pulmonara
c. recto-sigmoidoscopie
d. CT abdominal
e. RMN coloana lombara

8.Tratamentul BDA simptomatic consta in toate de mai jos cu excepia:
a. topice absorbante
b. antibiotice cu spectru larg
c. antibiotice cu spectru ngust
d. modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului.
e. antiemetice

10.Tratamentul etiologic al meningitei herpetice se face cu:
a. Cortizon
b. Aciclovir
c. Ampicilina
d. Gentamicina
e. Anticonvulsivante

11.Care dintre afirmaiile privitoare la meningoencefalita herpetica este falsa?
a. Lichidul cefalorahidian este clar, limfocitar.
b. Lichidul cefalorahidian uneori asociaz hematii.
c. Normoglicorahie.
d. Lichid cefalorahidian purulent.
e. Lichid cefalorahidian fr germeni identificai la examenul direct.


12. In care din meningitele cu LCR clar se administreaza Aciclovir?
a. meningite tuberculoasa
b. meningita herpetica
c. meningita cu Listeria
d. meningita cu Criptococcus.
e. meningita bacteriana la debut.

13. Meningita infectioasa este suspectata in caz de urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
a. sindrom meningian
b. greata/ varsaturi
c. febra
d. cianoza
e. convulsii

14. Meningita pneumococica survine la urmatoarele categorii de pacienti, cu exceptia:
a. varstnici
b. nou-nascuti
c. splenectomizati
d. etilici
e. postraumatism cranian.

15.Preventia meningitei pneumococice se face in caz de:
a. traumatism cranian
b. hipoacuzie
c. asplenie
d. tulburari de vedere
e. coma

16.Durata terapiei in meningita meningococica este de:
a. 21 zile
b. 7 zile
c. 14 zile
d. 30 zile
e. 10 zile

17. Durata tratamentului in meningita cu Listeria monocytogenes este de:
a. 7 zile
b. 14 zile
c. 21 zile
d. 10 zile
e. 30 zile




18. Complicaiile meningitelor purulente sunt:
a. CIVD
b. tulburri electrolitice
c. hidrocefalie
d. epilepsie
e. adenopatie

21.Tratamentul curativ al tetanosului include urmtoarele cu excepia:
a. antibioterapie
b. vaccinare
c. seroterapie
d. curarea plgii
e. corticoterapie

22.Care este simptomul prodromal al tetanosului:
a. trismus
b. febra
c. convulsii
d. contractura
e. durere

23.Rata mortalitii in tarile in curs de dezvoltare in caz de tetanos este de:
a. 50 %
b. 10%
c. 90%
d. 30 %
e. 100%

24. n ce situaii se face profilaxia tetanosului?
a. plaga cutanata murdara
b. plaga curata + corp strin
c. pacient nevaccinat
d. plaga muscata/zgriata
e. vaccinare completa

25. Ptrunderea bacilului tetanic in organism se face prin:
a. plagi cutanate
b. plagi mucoase
c. alimentar
d. instrumente chirurgicale contaminate la nou- nascuti
e. prin saliva




26. Suspectam tetanos in cazul:
a. prezenta trismusului
b. plaga cutanata sau mucoasa
c. contracturi generalizate
d. nistagmus
e. dificultati de supt la nou nascut in tari in curs de dezvoltare.

27. Virusurile gripale strict umane sunt:
a. Myxovirus influenzae B i C
b. Virusurile gripale A, B, C
c. Orthomyxovirus
d. Virus gripal D
e. Niciun Rspuns corect

28. Speciile care constituie rezervorul infeciei cu virusul gripal A sunt urmtoarele:
a. Mamifere marine
b. Cai
c. Porci
d. Psri
e. Om

29. Transmiterea gripei la om se realizeaz prin:
a. Cale digestiv
b. Cale respiratorie (aerosoli)
c. Transmitere sexual
d. Transmitere indirect (prin obiecte contaminate)
e. Altele

30. Perioada de incubaie din grip este de:
a. 5 6 zile
b. 1-3 zile
c. 7 10 zile
d. 10 14 zile
e. Mai mare de 14 zile

31. Marile pandemii gripale apar periodic:
a. Anual
b. La 5 ani
c. 10 30 de ani
d. La 50 de ani
e. Niciun rspuns corect




32.Principalele tipuri de evoluie ale gripei sunt:
a. Epidemic (anual)
b. Sporadic (in colectiviti colare)
c. Pandemic (morbiditate i mortalitate ridicate)
d. Endemic
e. Altele

34. Factorii favorizani ai apariiei complicaiilor n grip sunt:
a. Debut insidios
b. Febr ridicat, frisoane, cefalee, ameeal
c. Debut brusc
d. Epidemie declarat
e. Epistaxis

35. Complicaiile care pot aprea n grip sunt:
a. Suprainfecia bacterian cu Seratia marcescens
b. Suprainfecia bacterian cu Streptococcus pneumoniae
c. Sindromul de detres respiratorie acut
d. Insuficien hepatic acut
e. Decompensare cardiac, respiratorie, renal i metabolic (diabet zaharat)

36. Agenii etiologici bacterieni care determin tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Mycoplasma pneumoniae
b. Escherichia coli
c. Coxiella burnetti
d. Streptococcus pneumoniae
e. Enterococcus spp

37. Agenii etiologici virali care pot determina tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Virusul sinciial respirator
b. Virusul Epstein Barr
c. Enterovirusuri
d. Rotavirusuri
e. Coronavirusuri

38. Eficacitatea vaccinului antigripal este influenat de urmtorii factori intrinseci:
a. Vrsta bolnavului
b. Comorbiditi
c. Caracteristicile noii tulpini emergente
d. Terapii imunosupresoare
e. Toate rspunsurile sunt corecte




39. Pentru ntreruperea transmiterii gripei se impun msuri precum:
a. Izolarea bolnavilor i a contacilor
b. Limitarea transportului aerian n zonele declarate cu epidemie
c. Portajul mtilor de protecie de ctre personalul medical
d. Splarea corect a mniilor cu soluii iodate
e. Limitarea vizitelor

40. Cele mai importante aspecte legate de grip sunt reprezentate de:
a. Gradul nalt de contagiozitate
b. Mortalitate indirect datorit terenului imunodeprimat
c. Mortalitate direct mare prin suprainfecii bacteriene
d. Este necesar vaccinarea periodic anual la personalul medical
e. Morbiditate ridicat

41. Despre febr sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia:
a. febra este un simptom care nu apare doar n bolile infecioase
b. absenta sindromului febril exclude ntotdeauna diagnosticul de boal infecioas
c. febra poate lipsi n unele infecii
d. este definit printr-o temperatur central mai mare de 38 C dimineaa
e. poate fi depistat prin msurarea temperaturii la nivel axilar sau bucal

42. Anamneza unui copil n vrst de 6 ani diagnosticat cu scarlatin relev c acesta este febril de 3
zile. n acest caz pacientul prezint:
a. Febr acut intermediar
b. Febr acut recent
c. Febr prelungit
d. Febr de etiologie neprecizat
e. Niciun rspuns corect

43. Anamneza unui bolnav diagnosticat cu endocardit infecioas relev un sindrom febril intermitent
care evolueaz de aproximativ 30 de zile. n acest caz bolnavul prezint:
a. Febr acut intermediar
b. Febr acut recent
c. Febr prelungit
d. Febr de etiologie neprecizat
e. Niciun rspuns corect

44. Temperatura unui sugar msurat la nivel auricular este de 36,6 C. n acest caz temperatura central
este:
a. 37,1 C
b. 36,6 C
c. 36,1 C
d. 38 C
e. Nici un rspuns corect

47. Bolnavul cu antecedente personale de consum abuziv de alcool poate prezenta febr n contextul
unui tablou clinic sugestiv pentru:
a. Pancreatit acut
b. Pneumonie de aspiraie
c. Sindrom dispeptic acut
d. Hepatopatie cronic etanolic
e. Neuropatie periferic senzitiv

48 . Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile urinare nosocomiale sunt adevrate:
a. sunt infeciile nosocomiale cele mai frecvente.
b. preced cu 24 h internarea in unitatea sanitara
c. semnele clinice sunt estompate
d. se ntlnesc ntotdeauna la persoanele cu sond urinar
e. bacteriurie in absenta semnelor clinice semnifica o infectie urinara.

49. Infectia nosocomial este acea entitate nosologic care poate aprea n urmtoarele condiii, cu
exceptia:
a. Bolnav cu cateter urinar ngrijit la domiciliu
b. Bolnav diagnosticat cu infectie urinar
c. Bolnav internat n sectie de terapie intensiv
d. Bolnav care efectueaz un examen fibroscopic toracic
e. Niciuna de mai sus

50. Principalul factor de risc n infectia nosocomial pulmonar este reprezentat de ctre:
a. Decubit prelungit
b. Intubatia endotraheal
c. Interventia chirurgical recent
d. Disfunctie locomotorie
e. Niciun rspuns corect

CAZ CLINIC 1
Pacienta M. B., cunoscut cu diabet zaharat tip 2 de aproximativ 5 ani, cu splenectomie posttraumatica
in urma cu 16 ani, este descoperita la domiciliu de ctre familie in stare de incontien aceasta anunnd
ambulanta.
La prezentarea in clinica de Boli Infecioase examenul clinic obiectiveaz febra 39 C, coma scor
Glasgow 6-7, sindrom de contractura meningian prezent,TA=78/42 mmHg, FC=106/min, polipnee ,
puls periferic filiform, slab perceptibil, FR=26/min , SaO2= 88% fara O2, auscultaie pulmonara cu
raluri crepitante baza pulmonara dreapta, otoree dreapta.

ntrebare: Care este tratamentul de primointentie pe care trebuie sa-l administrai?
a. Amoxicilina + gentamicina
b. Cefotaxim
c. Imipenem
d. Vancomicina + cefepim
e. Oxacilina + Ciprofloxacina
CAZ CLINIC 2
Copil n vrst de 16 ani, provenit din mediul rural se prezint la medic pentru febr, cefalee intens,
fotofobie, vrsturi n jet, sindrom confuzional, sindrom de iritaie meningian. Dintre antecedentele
eredo-colaterale menionm c mama se afl n tratament de 4 luni pentru tuberculoz pulmonar.
Clinic: febril (38C), sindrom confuzional, sindrom de iritaie meningian, fr semne de focalizare
neurologic, TA 110/60 mm Hg, FC 98/min, ritmic.
Paraclinic:
GR 3.5 mil/mmc, Hb 11.5 g/dl Ht 37%,VEM 88 l, HEM 28 pg,CHEM 31.7%,
GA 11000/mmcPMN 52.4%Lf 37.7%,M 7%,E 2.6,B 0.3%, Trombocite 220.000/mmc VSH 94 mm/h
uree 21 mg%, Creatinin 0.72 mg%, Na 140 mmol/l, K 4.1 mmol/l,TGO 11 U/l TGP 16 U/lGGT 22
u/L,Glicemie 98 mg%
Examen LCR:
Aspect: clar, hipertensiv, 120 elemente/mml,94% Lf, 3% PMN, 3% macrofage,Albuminorahie 1.54g/l,
Glicorahie 32 mg%, Clorurorahie 6.6 g/l,culturi aerobi: negativ
Radiografie toracic: Opacitate de intensitate medie, omogen lob superior drept.

ntrebare: Alegei tratamentul:
a. Ceftriaxona
b. Vancomicina
c. Ampicilina+ Cloramfenicol
d. Hidrazida+Rifampicina+Etambutol+Pirazinamida
e. Linezolid

CAZ CLINIC 3
Pacient n vrsta de 76 ani, sex masculin, se adreseaz n urgen pentru trismus, cu afebrilitate, urmat
imediat de apariia contracturilor generalizate.
Din antecedente se remarca etilismul cronic si existenta unei plgi nepate cu un cui n talp n urm cu
circa o lun. La internare:
GA= 10.200/mm3,PMN=72%,E=3 %,Ly=25%,Hb=12,5%,GR= 4.100.000/,
Trombocite= 210 000/ mm3,Uree=0,60g/l,Creatinina=1.05%,TGP=60UI,Bilirubina= 10 mg%
Examenul clinic eviden?iaz trismus, contractura generalizate,cu pozi?ie de opistotonus, febra 38?C,
tuse productiva, hepatomegalie la 1 cm sub rebordul costal, insuficienta respiratorie, FR= 28/ min.

ntrebare: Care este diagnosticul?
a. Meningita bacteriana
b. Tetanos
c. Intoxicaie cu stricnin
d. Rabia
e. Epilepsie Grand Mall







CARDIOLOGIE
1. Insuficiena aortic cronic de etiologie degenerativ prezint urmtoarele caracteristici cu excepia
(pg. 108):
a. antreneaz o dilatare a inelului aortic i a aortei ascendente
b. este etiologia cea mai frecvent n rile industrializate
c. valvele sunt ngroate, comisurile fuzioneaz, se retract
d. pacienii au vrste cuprinse ntre 40 i 60 de ani
e. se poate incadra n cadrul bolii Marfan

2. n insuficiena aortic semnul Durozier reprezint (pg. 109):
a. mrirea presiunii arteriale difereniale
b. suflu diastolic n focarul mitral
c. dublu suflu intermitent crural
d. balansarea capului la fiecare btaie cardiac
e. puls capilar

3. Urmtoarele afirmaii legate de endocardita precoce la purttorii de valve i proteze vasculare sunt
adevrate (pg. 94):
a. precoce nseamn apariia <2 ani dup chirurgie
b. are mortalitate sczut
c. principalul diagnostic diferenial este infarctul acut de miocard
d. germenii predominani sunt streptococii D
e. necesit adeseori o terapie agresiv apoi o nou intervenie chirurgical

4. Se vorbete de stenoz aortic strns pentru suprafee mai mici de (pg. 116):
a. 0,6 cm
2
/m
2

b. 1,5 cm
2

c. 1 cm
2
/m
2

d. 1,2 cm
2

e. 1,5 cm
2
/m
2


5. Suflul funcional (anorganic) la copil prezint urmtoarele caracteristici (pg. 1123):
a. zgomotele cardiace (Z1 i Z2) dedublate
b. sediu: cel mai adesea aortic
c. timbru aspru, rztor
d. timp ascultatoriu: sistolic, scurt
e. nu se modific cu poziia i/sau ciclul respirator

6. Insuficiena aortic acut poate avea urmtoarele etiologii (pg. 108):
a. spondilita anchilozant
b. traumatismul toracic
c. endocardita infecioas acut
d. disecia de aorta
e. boala Takayashu
7. Insuficiena aortic prezint urmtoarele semne fizice (pg. 109):
a. suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim n focarul aortic i iradiere
spre apendicele xifoid
b. suflu diastolic Flint n focarul mitral
c. galop protosistolic ce traduce scderea presiunii telesistolice a ventriculului stng
d. click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
e. la palpare oc apexian n dom"

8. Urmtoarele afirmaii legate de bilanul paraclinic al insuficienei aortice sunt adevrate:
a. electrocardiograma evideniaz hipertrofie ventricular stng diastolic
b. ecografia cardiac transtoracic cuantific regurgitarea, evalueaz rsunetul i
diagnosticheaz alte valvulopatii asociate
c. cateterismul cardiac este examenul cheie de diagnostic pozitiv i etiologic
d. preoperator se efectueaz coronarografie n caz de angor sau suspiciune de cardiopatie
ischemic subiacent
e. explorrile izotopice datorit dependenei de operator prezint importan sczut n prezent

9. Insuficiena mitral acut poate avea urmtoarele etiologii (pg. 112):
a. infarctul miocardic inferior prin ruptura unui vrf al pilierului posterolateral
b. ischemia cronic prin lipsa de coaptare a valvelor legat de disfunciile cineticii segmentare
c. endocardita acut cu ruptur de cordaje
d. boala Barlow
e. sindromul Marfan

11. Urmtoarele afirmaii legate de insuficiena mitral sunt adevrate (pg. 113-115):
a. evoluia este lent, insuficiena mitral rmne mult timp asimptomatic
b. ecografia Doppler cardiac transtoracic este examenul cheie pentru diagnostic
c. indicaiile de cateterism sunt din ce n ce mai limitate, rezervate cazurilor de discordan
ntre clinic i ecocardiografie
d. tratamentul conservator prin plastie mitral necesit valve mobile i aparat subvalvular
puin lezat
e. insuficiena mitral cronic organic sever, asimptomatic, cu FE<60% nu necesit tratament
chirurgical

12. Urmtoarele afirmaii legate de stenoza aortic sunt adevrate (pg. 116):
a. se vorbete de stenoze strnse pentru orificii mai mici de 1 cm2/m2
b. stenoza constituie un obstacol fa de ejecia din ventriculul stng i provoac o cretere a
presarcinii
c. una din consecinele n amonte este hipertrofia ventricular stng compensatorie
d. angorul se explic printr-un debit insuficient la efort, printr-o nevoie crescut de oxigen i
printr-o ateroscleroz coronar asociat
e. pentru un debit cardiac normal, o stenoz strns antreneaz un gradient mediu ventricul
stng/aort de 20-30 mmHg


13. Examenul clinic n stenoza aortic are urmtoarele caracteristici (pg. 117):
a. simptomele survin mai ales la efort apoi n repaus n caz de boal foarte avansat
b. ascultarea se face la un pacient n decubit lateral stng, la sfritul inspirului
c. Z2 ntrit este semn de stenoz aortic strns
d. suflul mezosistolic ejecional este aspru, maximal n focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor
gtului
e. n caz de debit sczut legat de insuficiena cardiac apare un suflu puin intens

14. Ecografia cardiac n stenoza aortic precizeaz urmtoarele (pg. 117):
a. diagnosticul etiologic: calcificri, valv bicusp, afectare reumatismal
b. cuantificarea stenozei: calculul suprafeei aortice prin ecuaia de continuitate i al
gradientului mediu ventricul stng/aort
c. rsunet: fracia de ejecie a ventricului stng afectat de obicei precoce
d. prezena hipertrofiei ventriculare stngi concentrice
e. dilatarea aortei iniiale apare n special n etiologia degenerativ (boala Monckeberg)

15. Bilanul preoperator al stenozei aortice include urmtoarele explorri (pg. 118):
a. ecografie cardiac transesofagian
b. coronarografie
c. ecografie Doppler arterial a trunchiurilor supraaortice
d. probe funcionale respiratorii
e. scintigrafiemiocardic

16. Tratamentul chirurgical al stenozei aortice are urmtoarele indicaii (pg. 119):
a. stenoz aortic strns simptomatic
b. stenoz aortic strns asimptomatic cu FE<50%
c. stenoz aortic strns asimptomatic cu calcificri aortice moderate-severe i cretere a
Vmax > 0,3 m/s/an
d. stenoz aortic strns asimptomatic cu subdenivelare marcat >2mm la ECG de efort
e. stenoz aortic strns asimptomatic cu cretere >30 mmHg a TAs la ECG de efort

17. n prezena unui suflu organic urmtoarele elemente sunt sugestive pentru comunicarea
interventricular (pg. 1123):
a. suflu holosistolic mezocardiac care iradiaz n "spie de roat"
b. intensitatea suflului invers proporional cu gravitatea shuntului
c. intensitatea suflului direct proporional cu gravitatea shuntului
d. Z2 accentuat n caz de hipertensiune pulmonar
e. Z2 diminuat n caz de hipertensiune pulmonar







18. Urmtoarele afirmaii legate de endocardita tardiv la purttorii de valve i proteze vasculare sunt
adevrate (pg. 94):
a. frecvena endocarditei este mult mai mare n prezena valvelor mecanice
b. germenii predominani sunt streptococii, stafilococii, streptococii D precum i bacilii gram
negativi
c. localizarea aortic este mai frecvent
d. diagnosticul diferenial este cel al trombozei de valv
e. tratamentul antibiotic este suficient pentru a steriliza definitiv proteza

19. Tromboza protezelor (pg. 94):
a. este o complicaie frecvent
b. se ntlnete cu precdere n poziie mitral
c. afecteaz mai frecvent protezele biologice
d. se pot manifesta printr-un accident embolic
e. nu modific zgomotele cardiace

20. Trombocitopenia indus de heparin de tip 2 (pg. 125):
a. are ca mecanism agregarea plachetar
b. apare ntre a 5-a i a 20-a zi
c. scderea trombocitelor este <30% din cifra de plecare
d. se nsoete de tromboze arterio-venoase multiple
e. conduita de urmat este continuarea heparinoterapiei dar dozarea zilnic a trombocitelor pn la
normalizare

21. Regimul igieno-dietetic al insuficientei cardiace nu cuprinde urmatoarele masuri:
a. restrangerea activitatii fizice
b. consum de sare 8-10g/zi
c. consum hidric constant de 2 L/zi
d. corectia factorilor de risc cardiovasculari (hipercolesterolemie, HTA, fumat, diabet, obezitate)
e. oprirea consumului de alcool

22.Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezinta:
a. tratament de referinta a hipertensiunii arteriale
b. tratament de fond al insuficientei cardiace drepte prin hipertensiune arteriala pulmonara
secundara BPOC
c. tratament de referinta al tahiaritmiilor
d. tratament de referinta al insuficientei cardiace stangi chiar din clasa I

23.Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei determina:
a. inhibitia receptorilor 1 ai angiotensinei 2
b. prevenirea remodelarii ventriculare
c. inhibitia efectelor hiperaldosteronismului
d. vasodilatatie arteriala
e. vasodilatatie venoasa

24.In insuficienta cardiaca tratamentul cu betablocante prevede:
a. utilizarea carvedilolului sau a bisoprololului
b. utilizarea oricarui betablocant dupa instituirea tratamentului cu inhibitori enzima de conversie a
angiotensinei si diuretice
c. utilizarea in doze progresive la distanta de o decompensare si dupa instituirea
tratamentului cu inhibitori enzima de conversie a angiotensinei si diuretice
d. utilizarea in caz de intoleranta la inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei(tuse)

25.In edemul pulmonar acut cu TAS <100mmHg nu se folosesc:
a. oxigenoterapia
b. diuretice cu actiune rapida, intravenos
c. derivati nitrati, intravenos
d. anticoagulante, in functie de cardiopatia subiacenta
e. amine cu activitate inotropa pozitiva

26. Tratamentul diuretic cu furosemid poate fi utilizat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. edeme de origine cardiaca, hepatica sau renala
b. obstacol pe caile urinare
c. hipercalcemie
d. tulburari hidroelectrolitice necorectate
e. encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa

27. Pulsul paradoxal poate fi ntlnit n:
a. Insuficien ventricular stng sever
b. oc cardiogen
c. Infarct al ventriculului drept
d. Disecie de aort
e. Cardiopatii congenitale

28. O electrocardiogram pericritic normal poate semnifica:
a. Semn n oglind patognomonic pentru infarct miocardic acut
b. Elimin o durere de origine coronarian
c. Pericardita acut
d. Anevrism de ventricul stng
e. Sindrom Prinzmetal

29. Cea mai frecvent etiologie a angorului stabil este:
a. Malformaii congenitale
b. Coronarit
c. Boala Takayashu
d. Ateroscleroza coronar
e. Spasmul coronarian



30. Diagnosticul angorului este nainte de toate:
a. Electrocardiografic
b. Ecocardiografic
c. Clinic
d. Coronarografic
e. Radiologic

31. La testul de efort frecvena maximal teoretic FMT este:
a. 220 vrsta
b. 200 vrsta
c. 170 vrsta
d. Vrsta + 120
e. 220 vrsta + frecvena cardiac de repaus

32. ECG de efort are o sensibilitate:
a. Bun
b. Excelent, dac FC > 85% FMT
c. Medie
d. Medie, dac FC > 85% FMT
e. Sczut

33. n sindromul coronarian acut cu supradenivelare permanent a ST fibrinoliza este indicat:
a. ntotdeauna sub 24 ore de la debutul durerii
b. n cazul complicrii cu oc cardiogen
c. ntotdeauna sub 12 ore de la debutul durerii
d. Doar cnd timpul estimat de la primul contact medical la angioplastie depete 90 minute
e. Cnd angioplastia coronarian este contraindicat

34. Febra ca semn general poate aprea n:
a. Embolie pulmonar
b. Insuficien cardiac stng
c. Pericardit
d. Infarct
e. Pleurezie

35. n sindromul Prinzmetal, modificrile electrocardiografice pot fi:
a. Supradenivelare moderat, fix, neevolutiv
b. Supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular
c. Subdenivelare focalizat la un teritoriu vascular
d. Supradenivelare gigant, convex n sus, unde T gigante
e. Supradenivelare ST corectat cu trinitrin




36. n general, o cretere a troponinei poate fi observat n caz de:
a. Angor instabil complicat cu un infarct rudimentar
b. Miopericardit viral
c. Cardiomiopatie dilatativ ischemic
d. Embolie pulmonar
e. Ischemie miocardic funcional

37. Consumul de oxigen al miocardului (MVO2) depinde de:
a. Frecvena cardiac
b. Severitatea leziunilor coronariene
c. Reeaua coronarian intramiocardic
d. Tensiunea parietal
e. Tulburrile metabolismului miocardic aerob

38. Angorul funcional poate fi prezent n:
a. Tahicardie
b. Cardiomiopatie dilatativ ischemic
c. Embolie pulmonar
d. Hipoxemie
e. Cardiomiopatie hipertrofic obstructiv

39. Contraindicaiile testelor de ischemie sunt:
a. Infarctul miocardic care dateaz de mai puin de 5 zile
b. Vrsta
c. Insuficiena cardiac sever
d. Tulburrile de ritm ventricular
e. Stenoza aortic larg

40. Contraindicaiile betablocantelor n angorul stabil este:
a. Vrsta
b. BAV gr. II/III
c. Astm bronic
d. Aritmii supraventriculare
e. Bradicardie

41. Troponina I:
a. Se pozitiveaz la 6 8 ore
b. Atinge vrful la 12 ore
c. Se pozitiveaz la 4 ore
d. Normalizare la 3 zile
e. Se normalizeaz la 7 zile




42. Markerii de necroz miocardic:
a. Sunt utili n caz de ndoial asupra diagnosticului
b. Au valoare prognostic (vrf enzimatic)
c. Dicteaz momentul instituirii tratamentului
d. Sunt utili pentru datarea necrozei
e. Cresc doar n sindromul coronarian acut cu supradenivelare de ST

43. n sindromul coronarian acut cu supradenivelare de segment ST, reperfuzia se va face electiv, prin
angioplastie:
a. n caz de complicaii hemodinamice
b. n caz de eec a fibrinolizei
c. n caz de complicaii ritmice
d. Dac timpul estimat de la primul contact medical la angioplastie este sub 90 minute
e. n orice situaie, indiferent de timpul de la primul contact la angioplastie

44. Tratamentul tahicardiei ventriculare precoce din infarctul miocardic acut cuprinde:
a. oc electric extern dac se complic cu stop cardio-circulator
b. Lidocain
c. Anticalcice nondihidropiridinice
d. Amiodaron
e. Propafenon

45. Infarctul de ventricul drept:
a. Este frecvent complicat cu tulburri de conducere sau cu oc
b. Nu se trateaz cu derivai nitrai i diuretice
c. Nu beneficiaz de coronarografie i angioplastie n urgen
d. Are prognostic negativ pentru c se asociaz cu infarctul anterior
e. Beneficiaz de umplere vascular (coloizi)

46. Pericardita precoce postinfarct:
a. Este rar
b. Se traduce printr-o durere toracic diferit de cea din infarct
c. Are un tratament specific
d. Uneori asociat unei frecturi pericardice
e. Reflect ruptura peretelui liber al VS

47. Care dintre afirmatiile urmtoare este adevrat?
a. Ateroscleroza este responsabil de peste 90% dintre anevrismele de aort abdominal.
b. Ateroscleroza este responsabil de peste 50% dintre anevrismele de aort abdominal.
c. Ateroscleroza este responsabil de peste 25% dintre anevrismele de aort abdominal.
d. Ateroscleroza este responsabil de peste 70% dintre anevrismele de aort abdominal.
e. Ateroscleroza este responsabil de peste 10% dintre anevrismele de aort abdominal.



48. Care dintre urmatoarele conditii NU apartine multimii factorilor etiologici ai tahicardiei sinusale?
a. anemia ;
b. hipertiroidia ;
c. sindromul carcinoid ;
d. hipotermia;
e. emotia.

49. Care dintre urmatoarele conditii NU apartine multimii factorilor etiologici ai tahicardiei sinusale?
a. feocromocitomul ;
b. hipoxemia ;
c. insuficienta cardiaca ;
d. poliglobulia ;
e. efortul fizic.

50. Care dintre urmatoarele afectiuni NU poate reprezenta cauza de tulburare de ritm atrial?
a. stenoza mitrala;
b. hipertiroidismul;
c. cardiomiopatia hipertrofica;
d. revarsatul pleural izolat si afebril;
e. etilismul acut.

51. n general, atriogramele din tahicardia Bouveret sunt invizibile, deoarece:
a. au amplitudine foarte mica;
b. activitatea atriala organizata sau regulata este absenta;
c. sunt retrograde (negative in DII, DIII si aVF) si aflate la distanta de QRS;
d. sunt retrograde (negative in DII, DIII si aVF) si aflate sub QRS, sau la cel mult 80 ms dupa
acesta;
e. activitatea atriala este organizata si regulata, cu intoarcere la linia isoelectrica intre doua
atriograme

52. Care este mecanismul producerii tahicardiei jonctionale prin reintrare atrioventriculara pe o cale
accesorie (fascicul Kent)?
a. macroreintrare in atriul drept;
b. microreintrari multiple in cele doua atrii;
c. focar automatic intraatrial;
d. reintrare in nodul atrioventricular (NAV);
e. reintrare pe un circuit cu un brat reprezentat de NAV si fasciculul His, iar celalalt brat de
un fascicul Kent.

54. Care dintre urmatoarele tahiaritmii are debut si final bruste, cu oprirea realizata prin manevre
vagale?
a. fibrilatia atriala;
b. flutter-ul atrial;
c. tahicardia atriala ectopica (tahisistolia);
d. tahicardia jonctionala;
e. tahicardia ventriculara.

55. Blocul atrioventricular de gradul 2 tip Mobitz 1 (= Luciani Wenckebach) se caracterizeaza prin:
a. interval PR = 280 ms si stabil, fara unde P blocate;
b. bloc intermitent al undei P, dupa alungirea progresiva a intervalului PR;
c. bloc intermitent al undei P, fara alungirea intervalului PR al undelor P conduse;
d. o unda P condusa din fiecare doua unde P succesive;
e. bloc permanent, fara unde P conduse, cu scapare jonctionala sau ventriculara lenta

56. n cadrul cauzelor cardiace ale sincopelor prin obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte fac
parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. embolia pulmonara masiva;
b. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva;
c. tamponada cardiaca;
d. hipertensiunea arteriala pulmonara;
e. stenoza pulmonara.

57. Sincopa se refera la:
a. pierderea prelungita a cunostintei;
b. pierderea incompleta a cunostintei;
c. cadere fara pierderea cunostintei;
d. asocierea cu fibrilatia ventriculara;
e. pierderea completa a cunostintei.

58. Sincopa reflexa survine in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:
a. efort de mictiune;
b. efort de tuse;
c. efort intelectual;
d. efort de defecatie;
e. efort de deglutitie.

59. Frecatura pericardica prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:
a. se poate auzi mai bine in pozitia sezanda;
b. este un zgomot sistolo-diastolic;
c. este un zgomot superficial;
d. dispare in apnee;
e. este foarte variabila in timp.

60. Pulsul paradoxal Kussmaul din tamponada cardiaca se refera la:
a. cresterea presiunii telesistolice a ventriculului drept;
b. scaderea presiunii arteriale in timpul expirului;
c. cresterea presiunii arteriale in timpul inspirului;
d. scaderea presiunii arteriale in timpul inspirului;
e. cresterea presiunii arteriale in timpul expirului.

61. Electrocardiograma din cursul pericarditei acute poate prezenta urmatoarele aspecte, cu EXCEPTIA:
a. microvoltaj inconstant;
b. aspect normal;
c. supradenivelarea segmentului PQ;
d. alternata electrica;
e. subdenivelarea segmentului PQ.

62. Sindromul Dressler se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. asociaza un sindrom inflamator,
b. pericardita precoce,
c. regresie sub antiinflamatoare,
d. survine spre a 3-a saptamana,
e. poate asocia artralgii.

63. Care din urmtoarele este un criteriu major pentru endocardita infecioas:
a. febr > 38C
b. afectarea endocardului
c. fenomene vasculare
d. toxicomanie i.v.
e. fenomene imunologice

64. Care din urmtorii germeni sunt cel mai adesea responsabili de endocardita subacut:
a. Bacili gram negativi
b. Stafilococi
c. Streptococi D
d. Streptococi alfahemolitici (viridans)
e. Fungi

65. Doza de Penicilin G necesar n tratamentul endocarditei infecioase cu streptococ pe protez este:
a. 12-24 milioane U/zi
b. 4-10 milioane U/zi
c. 3 mg/kg/zi
d. 200 mg/kg/zi
e. 30 mg/kg/zi

66. Tratamentul chirurgical n endocardita infecioas este indicat n urmtoarele cazuri, cu excepia:
a. EPA masiv
b. insuficien cardiac
c. insuficien renal
d. infecie ntins sau necontrolat
e. ca prevenie a riscului embolic




67. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la endocardita infecioas nu este adevrat:
a. originea fungic este rar
b. mortalitatea spitaliceasc este de 20%
c. febra este prezent n 80-90% din cazuri
d. prevenia ncepe prin msuri stricte de igien
e. 50% din endocardite survin pe o valvulopatie

68. Bilanul inflamator al endocarditei infecioase nu include:
a. electroforeza proteinelor plasmatice
b. VSH
c. prezena factorului reumatoid
d. CRP
e. hemoleucograma

69.Durata tratamentului n endocardita infecioas cu Coxiella burnetii pe valv nativ este de:
a. 4 sptmni
b. 18 luni
c. 6 sptmni
d. 12 luni
e. 24 luni

70. HTA uoar-gradul I se definete prin:
a. TAs 160-179 i TAd 90-99 mmHg
b. TAs 140-159 i TAd 90-99 mmHg
c. TAs > 180 i TAd 100-109 mmHg
d. TAs 140-159 i TAd > 110 mmHg
e. TAs 169-179 i TAd 100-109 mmHg

71. HTA de halat alb se definete prin:
a. HTA la cabinet + MAPA < 125/80 mmHg + automsurat <135/85 mmHg
b. automsurat <120/80 mmHg
c. MAPA somn < 120/70 mmHg
d. MAPA 24 ore = 130/80 mmHg
e. HTA la cabinetul medical

72. Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce semnific:
a. infarct miocardic < 55 ani la tat
b. AVC > 55 ani
c. moarte subit < 70 ani la mam
d. insuficien renal la o rud de gradul I
e. EPA la mam < 45 ani




73. Microalbuminuria semnificativ este:
a. eliminarea de proteine 500 mg/zi
b. semn de HTA secundar
c. semn paraclinic de rsunet a HTA
d. semn de sedentarism
e. semn clinic de rsunet a HTA

74. n HTA este recomandat examinarea prin:
a. ecocardiografie transesofagian
b. indice glezn bra
c. glicemie jeun
d. ECG de repaus
e. estimarea debitului de filtrare glomerular

75. Sfaturile igieno-dietetice n HTA nu se refer la:
a. aport de sare de 5-6 g sare/zi
b. creterea consumului de lipide
c. activitate fizic regulat
d. diminuarea consumului de alcool
e. sevraj tabagic

CAZ CLINIC 1
Un pacient n vrst de 55 de ani, fr antecedente personale patologice semnificative, se prezint la
camera de gard pentru dispnee la eforturi mici, astenie, fatigabilitate de efort i dureri retrosternale tipic
anginoase. Examenul clinic pune n eviden la ascultaia cordului un suflu protodiastolic fin, dulce, cu
caracter aspirativ, cu maxim n focarul aortic i iradiere spre apendicele xifoid, de-a lungul marginii
stngi a sternului i un suflu diastolic n focarul mitral.

Care este diagnosticul sugerat de tabloul prezentat?
a. Stenoza aortica
b. Insuficiena aortic
c. Insuficienta mitrala
d. Insuficienta tricuspidiana
e. Stenoza mitrala.

Tensiunea arterial msurat la nivel brahial 160/40 mmHg. Electrocardiograma efectuat arat S n V1
+ R n V6 = 45mm. Ecografia cardiac obiectiveaz la examenul Doppler color o regurgitare diastolic
sever din aort n ventriculul stng, dilatarea inelului aortic i a aortei ascendente, FE a ventriculului
stng 40%.
Care este semnul de gravitate prezent n bilanul clinic al pacientului?
a. Modificrile electrocardiografice de HVS
b. Presiunea arterial diastolic < 50 mmHg
c. Durerile retrosternale tipic anginoase
d. Suflul diastolic n focarul mitral
e. Varsta de 55 de ani.
Care este etiologia bolii ?
a. Etiologia este degenerativ; insuficienta aortica + dilatarea aortei ascendente= boala anulo-
ectaziant
b. Reumatismala; asociata frecvent altor valvulopatii
c. Endocardita subacuta; sindrom Laubry si Pezzi
d. Hipertensiune arteriala severa
e. Aortita; sifilis etiologie devenita mai rara.

Medicul de gard decide dirijarea pacientului spre Clinica de Chirurgie Cardiovascular n vederea
tratamentului chirurgical.Care este procedeul chirurgical recomandat n acest caz?
a. Nu se impune tratamentul chirurgical, este suficient tratamentul medical
b. Plastie mitrala
c. Bentall n caz de dilatare aort ascendent
d. Inlocuire de valva mitrala
e. Implantare de valva mitrala pe cale percutana.

Care sunt explorrile paraclinice necesare bilanului preoperator?
a. Cutarea focarelor infecioase, probe funcionale respiratorii
b. Coronarografie, ecografie Doppler arterial a trunchiurilor supraaortice
c. Bilan biologic preoperator obinuit
d. Consult anestezie
e. Toate de mai sus

Care sunt complicaiile posibile n evoluia acestei afeciuni?
a. Endocardit
b. Insuficien cardiaca
c. Tulburri de ritm supraventriculare i ventriculare
d. Moarte subita
e. Toate de mai sus


CAZ CLINIC 2
Pacientul A.M. n vrst de 65 ani, de sex masculin, se prezint n urgen pentru febr (cu debut de 14
zile), frison, dispnee, edeme gambiere, astenie fizic marcat.
Din antecedentele personale reinem o leziune tegumentar postcombustional localizat la nivelul
antebraului stng cu soluie de continuitate, produs prin agresiune termic accidental cu 20 zile
anterior actualei prezentri, pacientul urmnd la domiciliu tratament antibiotic cu Oxacilin 1g x 4/zi
timp de 7 zile la recomandarea medicului de familie.
Examenul clinic obiectiv relev: pacient febril (t=38,5C), palid, frecvena respiratorie=24
respiraii/minut, SpO2=92%, raluri de staz bazal bilateral, TA=110/60 mmHg, AV=96/min, suflu
holosistolic de regurgitare gradul IV/VI n focarul mitral, edeme gambiere, hepatomegalie cu reflux
hepato-jugular, splenomegalie gradul I, cicatrice retractil antebra stng.



Pe baza datelor de mai sus care este suspiciunea diagnostic?
a. Cardiomiopatie obstructiva
b. Prolaps de valva mitrala
c. Endocardit infectioasa
d. Embolie pulmonara
e. Pneumonie de aspiratie.

Ce examen solicitai n urgen?
a. CT toracica
b. RMN
c. Scintigrafie pulmonara
d. Ecocardiografie transtoracica si transesofagiana
e. Radiografie toracica.

Ecocardiografia transtoracic efectuat la prezentare deceleaz prezena unei formaiuni vegetante la
nivelul valvei mitrale posterioare cu dimensiunea de 17 mm, cu regurgitare mitral secundar i
elemente de hipertensiune pulmonar secundar.

Care sunt primele msuri terapeutice?
a. Internarea pacientului ntr-o unitate specializat si repaus la pat
b. Oxigenoterapie
c. Linie venoas si recoltarea de hemoculturi pe medii aero-anaerobe, naintea oricrei
antibioterapii, repetate n cursul puseelor febrile i al frisoanlor
d. Monitorizare clinic (TA, AV, frecvena respiratorie, saturaie, diurez, temperatur) i
paraclinic (hemoleucograma, funcia renal, ionograma seric, CRP, VSH, electroforeza proteinelor
plasmatice, glicemie, proteinurie pe 24 ore, ECG, ecocardiografie)
e. Toate de mai sus.

Ce element electrocardiografic v-ar putea sugera existena unei complicaii?
a. Existena tulburrilor de conducere pot evoca prezena abcesului septal
b. S in V1 si R in V5 pot sugera aparitia hipertrofiei ventriculare stangi
c. Unda P mitrala sugereaza o insuficienta mitrala acuta
d. Blocul de ram drept arata dilatarea cavitatilor drepte ale inimii
e. Existenta unei complicatii nu poate fi sugerata electrocardiografic.

Avnd n vedere poarta de intrare, ce germene suspicionai i care este antibioterapia de prim intenie n
cazul acestui pacient?
a. Streptococi; Penicilina G 12-24 MU/zi sau amoxicilina
b. Stafilococi meticilino-rezistenti; vancomicina 30 mg/kg/zi + gentamicina 3 mg/kg/zi
c. Enterococi; ceftriaxona
d. Stafilococi meticilino-sensibili; gentamicina 3 mg/kg/zi
e. Stafilococi meticilino-rezistenti; doxiciclina 100 mg x 2/zi.



Explorrile paraclinice evideniaz: Hb=8,9 g/dl; VSH=90 mm/1h, GA=13250/mm3; Neutrofile=86%;
CRP=6,15 mg/dl; uree=72mg/dl; creatinin=1,85 mg/dl; Na=137 mmoli/l; K=4,1 mmoli/l; TGO=63 U/l;
TGP=54 U/l; Glicemie=340 mg/dl; Examen sumar urin: nitrii negativ; proteine 1+; glucoz 2+;
corpi cetonici negativ; sediment urinar: rare leucocite i hematii. Hemocultura evideniaz
Stafilococcus aureus meticilino-rezistent.

Care sunt factorii de prognostic negativ n acest caz?
a. vrsta > 60 ani si diabetul zaharat
b. prezena insuficienei cardiace si a insuficienei renale
c. tipul de germene (Stafiloccus aureus)
d. HTAP, vegetaie > 15 mm.
e. Toate de mai sus.

La 56 de ore de la internare pacientul dezvolt AVC. Care este atitudinea terapeutic?
a. tratament medical, cu antibioterapie dubla, in doze puternice, intravenoasa, bactericida
b. tratament chirurgical in urgenta extrema, deoarece este un pacient cu insuficienta cardiaca severa
si rebela
c. tratament chirurgical pe termen scurt (n 48-72 ore de la internare) deoarece este un
pacient cu endocardit infecoas mitral, cu vegetaii voluminoase (> 10 mm) care a prezentat un
eveniment embolic (AVC) sub tratament antibiotic adaptat, agentul etiologic fiind stafilococcus
aureus.
d. tratament chirurgical pe termen scurt (n 48-72 ore de la internare) din cauza persistentei febrei si
a hemoculturilor pozitive dupa 7-10 zile de antibioterapie adaptata
e. tratament chirurgical pe termen mediu pentru preventia riscului embolic, neavand semne clinice
de insuficienta cardiaca.

n ce grup de risc se ncadreaz pacientul?
a. pacientul se ncadreaz n grupa B, a cardiopatiilor cu risc mai puin ridicat de a dezvolta
endocardit infecioas, valvulopatia prezentat de pacient fiind insuficiena mitral.
b. pacientul se ncadreaz n grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit
infecioas, valvulopatia prezentat de pacient fiind insuficiena mitral.
c. pacientul se ncadreaz n grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit
infecioas, pacientul avand antecedente de endocardita infectioasa
d. pacientul se ncadreaz n grupa B, a cardiopatiilor cu risc mai puin ridicat de a dezvolta
endocardit infecioas, pacientul avand prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala
e. pacientul se ncadreaz n grupa B, a cardiopatiilor cu risc mai puin ridicat de a dezvolta
endocardit infecioas, pacientul avand o cardiopatie congenitala cu insuficienta mitrala.








CHIRURGIE

1. Care din peritonitele acute sunt monomicrobiene ?
a. Peritonita acut secundar perforaiei unui diverticul duodenal
b. Peritonita acut secundar ulcerului perforat
c. Peritonitele primitive monomicrobiene
d. Peritonita fungic
e. Peritonita acut secundar unui perforaii colice

2. Simptomul de alarm i totodat cel mai constant care apare n peritonita acut secundar este:
a. Vrstura
b. Starea de oc prezent de la debut
c. Melena
d. Inapetena
e. Durerea abdominal brutal

3. Peritonitele acute se clasific n:
a. Peritonite primitive
b. Peritonite simultane
c. Peritonite secundare
d. Peritonite teriare
e. Peritonite cronice tuberculoase

5. Tumorile benigne hepatice pot fi oricare dintre urmtoarele, cu excepia:
a. adenom
b. papilom
c. hemangiom
d. hiperplazie nodulare focal
e. carcinom

6. n cazul hemangiomului hepatic, afirmaiile de mai jos sunt false, cu excepia:
a. este simptomatic
b. descoperit datorit semnelor fizice asociate
c. probele hepatice sunt alterate
d. RMN: hiperintens n T2
e. necesit monitorizare

7. Hiperplazia nodular focal nu ndeplinete urmtoarele condiii:
a. apare mai frecvent la femeile ntre 20-50 ani
b. este o leziune depistat datorit simptomelor sale
c. la ecografie este hipo- sau izoecogen
d. dac diagnosticul este sigur, abinere terapeutic
e. puncia biopsie este recomandat n caz de dubiu


8.Adenomul hepatic este caracterizat de:
a. frecven mare la brbaii de 20-50 ani
b. leziunea este totdeauna simptomatic
c. la ecografie apare eterogen, hiperecogen
d. CT: hiperdens fr substan de contrast, hipovascularizat n timpul arterial
e. nu necesit tratament

9. Plastronul apendicular este:
a. Formaiune tumorala apendicular
b. complicaie evolutiv a apendicitei acute
c. complicaie evolutiv a tumorilor cecale
d. complicaie evolutiv a mucocelului apendicular
e. Confirmat prin CT

10. n apendicit CT relev:
a. perete > 3 mm,
b. lichid liber periapendicular i n fundul de sac al lui Douglas,
c. examinare cu cea mai bun valoare predictiv pozitiv,
d. ntrirea conturului mucoasei apendicelui (CT cu substan de contrast),
e. adenopatii mezenterice

11. Diagnostic diferenial al apendicitei se face cu:
a. Litiaza veziculara
b. Tumorile cecale
c. Infecie urinar /colic renal;
d. Limfadenita mezenteric:
e. Invaginare intestinal acut;

12.Tratamentul apendicitei acute implic:
a. Spitalizare
b. Tratament simptomatic
c. Tratament fiziopatologic
d. Dieta fara reziduuri
e. Antibioticoterapie

13. n caz de peritonit apendicular tratamentul const n:
a. Apendicectomie + lavaj peritoneal abundent + antibioterapie tirnp de cel puin 5 aile
b. Apendicectomie + drenaj peritoneal
c. Lavaj drenaj peritoneal + antibioterapie; apendicectomia la distanta
d. Drenaj peritoneal percutan + apendicectomia la distanta
e. Apendicectomie laparoscopica + lavaj peritoneal laparoscopic abundent + antibioterapie
timp de cel puin 5 zile



14. n pancreatita cronica in stadiul initial predomina:
a. Inflamatia;
b. Sepsisul;
c. Fibroza distructiva;
d. Pierderea functiei endocrine si/sau exocrine;
e. Hiperglicemia.

15. Insuficienta pancreatica exocrina se manifesta prin:
a. Diaree cronica prin maldigestie cu steatoree;
b. Constipatie;
c. Hipoglicemie;
d. Hiperglicemie;
e. Sevraj.

16. Examenul de prima intentie in Pc este:
a. CT abdominal
b. RMN pancreatic;
c. Ecografie abdominal;
d. Endoscopie digestive superioara;
e. Endoscopie digestive inferioara.

17.Pancreatita acuta are drept cauze urmtoarele, cu excepia:
a. Alcoolul;
b. Litiaza biliara;
c. Fumatul;
d. Tumora de cap de pancreas;
e. Hiperparatiroidismul cu hipercalcemie.

18. Cele mai frecvente etiologii rspunztoare de 80-90% din cazurile de PA sunt urmtoarele, cu
excepia:
a. Alcoolul;
b. Litiaza veziculara;
c. Tumora de cap de pancreas;
d. Traumatismul abdominal;
e. Diabetul zaharat tip 2.

19.Pentru calcularea scorului Ranson in PA se iau in considerare:
a. Glicemia;
b. Vrsta;
c. Leucocitoza;
d. Anemia;
e. Sexul.



20.Care este complicaia principal a herniilor abdominale:
a. pierdere dreptului de domiciliu;
b. peritonita herniar;
c. strangularea herniar;
d. retenia acut de urin;
e. ireductibilitatea

22. Care din urmtoarele defecte parietale nu au peritoneu (sac):
a. hernia crural
b. hernia inghinal indirect
c. hernia inghinal direct
d. eventraia
e. evisceraia

24. Tratamentul herniilor abdominale:
a. beneficiaz, de regul de tratament ortopedic;
b. la adultul tnr, fr tare organice este suficient purtarea unei centuri ortopedice pentru
rezolvarea herniei i prevenirea complicaiilor;
c. este pur chirurgical;
d. este simptomatic;
e. herniile abdominale reductibile nu necesit tratament.

26. Care sunt principiile interveniei chirurgicale ntr-o hernie abdominal?
a. Laparotomia sau laparoscopia
b. Eliberarea sacului herniar
c. Reintegrarea coninutului n cavitatea abdominal
d. Reparaia parietal (plastia peretelui abdominal)
e. Pregtirea intestinului

27. Ce afirmaii referitoare la tratamentul herniei ombilicale la aduli sunt adevrate?
a. Nu se opereaz deoarece cu vrsta inelul ombilical se oblitereaz
b. n herniile mici, sutura simpl prin puncte separate este suficient
c. n herniile ombilicale ireductibile nu se folosete plasa neresorbabil
d. n herniile ombilicale mari, peste defectul parietal se poziioneaz o plas neresorbabil
e. Herniile ombilicale gigante cu pierderea dreptului de domiciliu nu se opereaz

28. n colecistita acut litiazic, intervenia chirurgical se practic cel mai frecvent:
a. Precoce, de preferat n primele 24 ore de la debut.
b. dup 10 zile
c. dup 6 sptmni
d. dup 3 luni
e. dup stingerea infeciei



29. Sindromul durere, febr, icter, sugereaz diagnosticul de:
a. litiaz coledocian
b. hipercolesterolemie
c. neoplasm de cap de pancreas
d. hidrops al veziculei biliare
e. pancreatit acut necrotico-hemoragic

32. Ce afirmaii referitoare la litiaza cii biliare principale sunt adevrate?
a. Poate fi asimptomatic
b. Poate cauza o pancreatit acut
c. Poate cauza o angiocolit
d. Se poate nsoi de durere, icter, febr
e. Poate cauza o hemoragie digestiv superioar

33. Ce semne imagistice se ntlnesc n angiocolita acut dat de litiaza coledocian?
a. Pneumoperitoneu
b. Litiaz vezicular
c. Dilatarea cilor biliare intra- i extrahepatice
d. Ocazional, evidenierea calculilor n coledoc
e. Identificarea unei complicaii abces hepatic

34. Refluxul gastroesofagian asociat cu esofag Barrett este un factor de risc important pentru care din
urmtoarele forme de cancer esofagian?
a. cancerul epidermoid
b. adenocarcinom
c. GIST
d. toate formele de mai sus
e. nici un rspuns nu este corect

35. n cancerul esofagian tusea este un semn clinic semnificativ si se datoreaza cel mai frecvent:
a. iritatiei frenice
b. leziunilor de nerv recurent
c. deglutitiei pe cale falsa
d. asocierea cu un cancer bronhopulmonar
f. metastazelor pulmonare

36. Echoendoscopia este indicata in stadilaizarea cancerului esofagian fiind considerata indispensabila
in care dintre forme?
a. adenocarcinoame local avansate asociate cu esofag Barrett
b. carcinoamele epidermoide local avansate jos situate
c. fistulele traheo-bronsice
d. leziunile superficiale
e. carcinoamele care se dezvolta distal de leziuni stenozante


37. Care dintre urmtoarele situatii sunt considerate factori de risc in cancerul de esofag?
a. acalazia
b. sindromul Mallory-Weiss
c. sclerodermia
d. antecedente de esofagita caustica
e. diverticul Zenker

38. Nu sunt factori de risc n cancerul colorectal urmtoarele afeciuni:
a. Sindromul Cushing
b. Sindromul Conn
c. Hipertiroidia
d. Acromegalia
e. Rectocolita ulcerohemoragic

39. Forma necomplicat a cancerului rectal se manifest prin:
a. Tenesme
b. Hematurie
c. Senzatie de evacuare incomplet
d. Vrsturi
e. Hepatomegalie

40. Tuseul rectal n cancerul rectal poate fi:
a. Explorarea colonoscopic l face inutil
b. Nu poate da informaii despre mobilitatea leziunii
c. Apreciaz distana dintre polul inferior al tumorii i sfincter
d. Permite biopsierea tumorii prin posibilitatea triturrii acesteia
e. Apreciaz tonusul sfincterian

41. Care sunt semnele de gravitate n ocluzii intestinale prin cancer de colon:
a. Febr
b. Cefalee
c. Distensie gastric
d. Aprare abdominal
e. Peritonit generalizat

43. Tumorile rectale mijlocii i inferioare beneficiaz de :
a. Tratament neoadjuvant pentru tumorile T1-T2 si N+
b. Tratament chirurgical la 8 zile dupa finalizarea radioterapiei
c. Radiochimioterapia se face cu 45 Gy asociat cu 5-FU ( fluorouracil) timp de 5 saptamani
d. Interventia depinde de localizarea tumorii in raport cu sfincterul
e. Pentru tumorile cu localizare la mai putin de 1 cm de sfincter se practica amputatie
abdominoperineala de rect cu anastomoza coloanala si ileostomie de protectie



44.Din totalul cazurilor de politraumatisme, contuziile abdominale reprezint:
a. 25%
b. 50%
c. 75%
d. 33,3%
e. 90%

45. Pacientul cu traumatism abdominal instabil hemodinamic necesit:
a. tratament medical
b. laparotomie de urgen
c. pregtire preoperatorie prelungit
d. arteriografie preoperatorie
e. computer tomografie abdominal

46. n caz de traumatism hepatic angiocolita asociat cu hemoragie digestiv sugereaz:
a. litiaz asociat a cii biliare principale
b. hemobilie
c. coleperitoneu
d. biliom
e. hemangiom

47. Bilanul sistematic al politraumatismelor cuprinde:
a. ecografie abdominal
b. computer tomografie abdominal
c. radiografie toracic
d. bazinul n inciden anteroposterioar
e. radiografie abdominal simpl

48. Pentru pacientul cu traumatism al splinei instabilitatea dup o perioad de stabilitate hemodinamic
poate impune:
a. computer tomografie abdominal de urgen
b. splenectomie
c. transfuzie masiv de mas sanguin
d. embolizare arterial dac este posibil
e. laparoscopie diagnostic


CAZ CLINIC 1
Un pacient de 57 de ani este victima unui accident rutier, soldat cu un traumatism toraco-abdominal. La
sosirea n UPU bolnavul acuz dureri de intensitate mare la nivelul hemitoracelui drept i hipocondrului
drept i senzaie de sete. Examenul clinic relev: tegumente palide, TA 80/50 mmHg, pulsul 120/min,
RR-22/min. Palparea abdomenului evideniaz sensibilitate dureroas fr contractur muscular n
hipocondrul drept.

Care este cel mai probabil diagnostic tiind c examenul ecografic arat prezena de lichid
intraperitoneal n cantitate mare, examenul radiologic fracturi costale inferioare drepte iar examenul
biochimic relev transaminaze mari?
a. Traumatism splenic
b. Traumatism renal
c. Traumatism mezenteric
d. Traumatism hepatic
e. Traumatism pancreatic


CAZ CLINIC 2
Un pacient de 68 de ani prezint un istoric de 3 luni de dureri colicative fosa iliac stng i diaree.
Colonoscopia relev o tumor vegetant dispus circumferenial ce pornete de la 4 cm. de la marginea
anal i se ntinde pe 5 cm. ascendent i care nu obstrueaz complet lumenul. Biopsia endoscopic
relev adenocarcinom. Echografia endorectal arat invazia formaiunii n grsimea perirectal la nivelul
mezorectului. Examenul RMN pelvin evideniaz ngroarea peretelui rectal pe o lungime de 6 cm.
pornind de la 4 cm. de la marginea anal i adenopatie de 1,7 cm. vizibil n mezorect i de 1,2 cm
periiliac. Nu se evideniaz metastaze hepatice i pulmonare.

Care este stadializarea TNM a acestui caz?
a. T1N2MO
b. T1N3MO
c. T2NOMO
d. T3N1MO
e. T1NOM1


DERMATOLOGIE
1. Tratamentul erizipelului necomplicat, la pacientul sntos se realizeaz:
a. n spital, prin internare de urgen ntr-o secie medical;
b. tratament ambulatoriu, per os (amoxicilin sau prisatinamicin), cu durat de 10-14 zile;
c. n spital, antibioterapie pe cale parenteral, urmat de antibioterapie per os;
d. toate cele de mai sus;
e. nici una din cele de mai sus.

2. Furunculul se caracterizeaz prin:
a. inflamaie profund a foliculului pilosebaceu;
b. forme clinice particulare: furunculul antracoid, stafilococia malign a feei;
c. vindecare cu alopecie cicatricial;
d. nodul centrat de pustul folicular, cu evoluie spre ulcerare, cu eliminarea dopului
necrotic central (burbion);
e. agent etiologic: Staphylococus aureus.



CAZ CLINIC
Pacient de sex masculin, n vrst de 11 ani, din mediul rural, fr antecedente dermatologice
semnificative, se prezint pentru leziuni foliculare supurate, cu inflamaie major perifolicular, cu
scurgere purulent semnificativ prin ostiumul folicular, localizate la nivelul scalpului, n regiunea
occipital i regiunea temporal dreapt. Examenul clinic relev prezena durerii la manevrarea
leziunilor si adenopatie satelit cu caracter inflamator. Starea general a pacientului nu este alterat.

1. Precizai diagnosticul prezumptiv al pacientului.
a. Microsporie scalp
b. Tricofiie uscat scalp
c. Kerioane ale scalpului
d. Favus cu godeuri scalp
e. Foliculit stafilococic cu perifoliculit

2. Ce investigaii paraclinice sunt necesare pentru precizarea diagnosticului pozitiv?
a. Prelevare micologic examen fir de pr examen micologic direct
b. nsmnare din secreia din leziune
c. Cultur pe mediul Sabouraud
d. Examen cu lampa Wood
e. Toate cele de mai sus

3. Ce se poate evidenia prin examenul cu lampa Wood n acest caz?
a. Examenul cu lampa Wood nu relev fluorescen n cazul infeciilor cu Trichophyton;
b. Fluorescen galben verzuie la nivelul firelor parazitate;
c. Fluorescen verde nchis la nivelul firelor afectate;
d. Fluorescen portocalie la nivelul firelor parazitate;
e. Fluorescen verde deschis la nivelul firelor parazitate.

4. n cazul anchetei epidemiologice n cadrul familiei pot fi identificate i alte persoane bolnave?
a. Da, infecia se transmite n familie, putnd afecta inclusiv adulii (poate afecta barba,
mustaa, pielea glabr).
b. Da, dar doar n rndul copiilor;
c. Nu, afeciunea nu este contagioas;
d. Da, dar doar la aduli, afeciunea fiind excepional n rndul copiilor;
e. Nu, afeciunea se transmite doar prin contact cu animalele bolnave.

5. Precizai conduita terapeutic de urmat n acest caz.
a. Antifungice locale;
b. Antifungice generale;
c. Examenul familiei i al animalelor din gospodrie;
d. Tratarea contacilor i a sursei, scutire de la coala;
e. Toate cele de mai sus.



ENDOCRINE-DIABET
1. Hipertiroidismul poate avea drept cauze:
a. Boala Basedow
b. Tratamentul cu antitiroidiene de sintez
c. Insuficiena hipofizar
d. Tratamentul cu glucocorticoizi
e. Tratamentul cu estroprogestative

3. Hipotiroidismul se datoreaz cel mai frecvent
a. Afectrii hipotalamice
b. Afectrii hipofizare
c. Afectrii parenchimului tiroidian
d. aportului exogen de iod
e. tratamentului cu amiodaron

4. Tratamentul comei hiperosmolare const n urmtoarele msuri, cu excepia:
a. Tratarea factorului declanator
b. Corectarea deficitului de potasiu prin aport de KCl
c. Heparinoterapie n doz profilactic
d. Insulina rapid intravenos se va administra cu un debit iniial de 5-10 UI/h, apoi se va
adapta doza n funcie de glicemie, care trebuie s scad repede n primele 12 ore
e. Monitorizarea clinic trebuie s se fac o dat pe or

5. Despre hemoglobina glicat (HbA1c) este adevrat urmtoarea afirmaie:
a. Msurarea se face o dat pe an
b. Anemia hemolitic nu influeneaz rezultatul
c. Reflect echilibrul glicemic din ultimele 4 luni
d. Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicaii
e. Nu poate fi nlocuit de msurarea fructozaminei

6. n evaluarea i managementul persoanei adulte cu obezitate sunt adevrate urmtoarele:
a. Circumferina taliei se coreleaz cu cantitatea de grsime intraabdominal
b. Grsimea visceral nu se asociaz cu un risc crescut de complicaii metabolice i cardio-
vasculare
c. Poligrafia ventilatorie nocturn pentru detectarea sindromului de apnee n somn se efectueaz
sistematic
d. Bilanul lipidic i ionograma sanguin se efectueaz sistematic
e. Testul de efort ECG se realizeaz n funcie de contextul clinic

CAZ CLINIC
Pacienta de 35 ani se interneaz pentru flush, diaree motorie i dezvoltarea recent a unui nodul tiroidian.
Din antecedente menionm tatl i un frate mai mare operai pentru un nodul tiroidian.
Investigaii biologice n ambulatoriu: TSH: 2,4 g /dl (normal 0,4-4 g/dl); FT4 16 ng/dl (normal 12-18
ng/dl).
Ecografie tiroidian: nodul cu diametrul maxim de 3 cm, fr halou de siguran, cu intens
vascularizaie intranodular la examinarea n modul Doppler color.
Pacienta a refuzat efectuarea punciei nodulului.

Ce alte investigaii dorii?
a. anticorpi antitiroidieni (ATPO, ATg)
b. FT3
c. calcitonina
d. anticorpi antireceptor TSH (TRAb)
e. tiroglobulina

GERIATRIE
1. mbtrnirea cardiac presupune urmtoarele procese CU EXCEPIA:
a. hipertrofie ventricular stng
b. disfuncie diastolic
c. fibroz miocardic
d. creterea mai accentuat a frecvenei cardiace ca rspuns la efort
e. scderea complianei miocardului

2. Stadiile mbtrnirii cuprind:
a. "btrnii tineri"- 60 - 75 de ani
b. "btrnii tineri"- 55 - 65 de ani
c. "btrnii btrni" - peste 80 de ani
d. "btrnii" - 75 - 85 de ani
e. "btrnii btrni" - 70-85 de ani

3. Printre consecinele mbtrnirii funciei aparatului respirator se numr i:
a. diminuarea funciilor ciliare
b. creterea eficacitii tusei
c. creterea riscurilor asociate cu expunerea la factorii de mediu
d. creterea VEMS
e. crete PCO2


CAZ CLINIC
Un pacient de sex masculin, 77 ani, este adus de salvare n garda Dvs., dintr-o instituie pentru vrstnici, pentru sincop
precedat de stri lipotimice repetate. Menionm c pacientul a fost diagnosticat cu ulcer gastric n urm cu 20 de ani i a
suferit o rezecie gastric pentru cura chirurgical a acestuia. Antecedentele personale patologice ale pacientului mai
includ i diagnosticele de hipertensiune arterial, accident vascular cerebral sechelar (n urm cu 2 ani) i diabet zaharat
tip 2 tratat cu antidiabetice orale.

Etiologia sincopei n contextul clinic dat ar putea fi oricare din urmtoarele afeciuni CU EXCEPIA:
a. Sindrom anemic
b. Hipoglicemie
c. Anevrism de aort abdominal
d. Hipotensiune ortostatic
e. Anevrism cerebral



OBSTETRICA-GINECOLOGIE
1. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tulburrile ciclului menstrual este adevrat:
a. Menoragia reprezint sngerarea n afara menstruaiei;
b. Spaniomenoreea se definete ca menstruaia n cantitate mic, nsoit de dureri;
c. Absena menstruaiei timp de mai mult de trei luni definete amenoreea secundar;
d. Absena menstruaiei pentru mai mult de 6 luni definete amenoreea secundar;
e. Metroragia reprezint menstruaia prea abundent, ca i cantitate sau ca durat;

2. Tratamentul n cazul sindromului ovarului polichistic presupune urmtoarele, cu EXCEPIA:
a. n cazul infertilitii asociate, se administreaz clomifen citrat, pentru obinerea ciclurilor ovulatorii
b. antibiotice cu spectru larg de aciune
c. anticoncepionale orale
d. microperforaii (drilling) n cortexul ovarian
e. antidiabetice orale (metformin) pentru reducerea insulinorezistenei

3. n cadrul metroragiilor cauzate de contactul sexual, factorii de risc asociai evocrii n prim instan a
cancerului de col uterin sunt urmtorii, cu EXCEPIA:
a. fumatul
b. infecia cu HIV
c. displazia n antecedente
d. grupul sanguin n sistemul ABO
e. infecia cu HPV

4. Metroragia poate fi definit prin:
a. sngerri aprute n perioada prepubertar
b. sngerri aprute dup menopauz
c. menstruaie abundent
d. sngerri genitale n afara menstruaiei
e. menstruaia n cantitate mic

5. Tratamentul polipilor endometriali se realizeaz prin urmtoarea tehnic:
a. histerosalpingografie
b. histeroscopie operatorie cu rezecie
c. colposcopie
d. laparotomie exploratorie
e. laparoscopie

7. Diagnosticul de sarcina extrauterin se pune pe urmtoarele criterii cu excepia:
a. Beta HCG>1500UI/L cu absenta sacului intrauterin demonstrate la ecografia transvaginala
b. dureri pelvine moderate cu metroragie i mas laterouterin palpabil, sensibil, la tueul vaginal
c. progesteronemie >25ng/ml
d. absena sacului gestaional intrauterin cu vizualizarea unui sac gestaional extrauterin (imagine
n cocard) la ecografia endovaginal sau abdominal
e. endometru gros, decidualizat i sac gestaional intrauterin absent la ecografia endovaginal sau
transabdominal, la o femeie cu test de sarcin pozitiv

8. Scorul Fernandez pentru evaluarea riscului de tratament medicamentos n sarcina extrauterin include
urmtoarele criterii cu excepia:
a. Dimensiunile hematosalpingelui (cm)
b. Prezena hemoperitoneului (ml)
c. Nivelul HCG (UI/L)
d. Dimensiunile sacului ovular
e. vrsta gestaionala n sptmni de amenoree

9. Urmtoarea afirmaie n legtur cu perioada a 3-a a travaliului nu este corect:
a. Dilatarea colului uterin are loc n doua faze: faza lent pn la 4 cm i faza rapid pn la
dilatarea complet
b. Delivrena (spontan, natural sau dirijat) trebuie s aib loc n 30 minute dupa natere. n caz
contrar, placenta va fi extras artificial
c. Delivrena dirijat const n administrarea unei injecii de 10 uniti de oxitocin n momentul ieirii
umrului anterior al ftului
d. Delivrena artificial const n extragerea manual a placentei i membranelor n condiii de asepsie,
cu manu steril cu manet.
e. n cazul naterilor la domiciliu, nu se va ncerca expulzia artificial a placentei acas (cu excepia
cazurilor de hemoragie cataclismic)

10. Urmtorul examen paraclinic nu este obligatoriu i/sau recomandat n primul trimestru de sarcin:
a. VDRL/TPHA
b. serologiile HIV, CMV
c. serologia rubeolei i a toxoplasmozei cu excepia cazurilor deja imunizate
d. depisterea biochimic a sarcinilor cu risc de trisomie 21
e. Ag HBS

11. Care din urmtorele simptome sunt specifice vaginitei cu Trichomonas vaginalis:
a. Pruritul vulvovaginal intens
b. Leucoreea alb inodor
c. Leucoreea gri, urt mirositoare
d. Leucoreea verde, urt mirositoare
e. Eritemul vaginal

12. Care simptom este specific vaginitei bacteriene (cu Gardnerella vaginalis):
a. Leucoreea gri, urt mirositoare
b. Leucoreea verde, urt mirositoare
c. Leucoreea alb, aderent la pereii vaginali, inodor
d. Dispareunia
e. Disuria

13. La care din infeciile genitale joase, adugarea de hidroxid de potasiu pe proba de leucoree degaj un miros
de pete putred:
a. Infecia cu Trichomonas vaginalis
b. Infecia cu Candida albicans
c. Vaginita bacterian simpl cu Gardnerella vaginalis
d. Vaginoza bacterian, cu Gardnerella i bacterii anaerobe
e. Nici una din cele de mai sus

14. n salpingita complicat cu piosalpinge, diagnosticul se bazeaz pe:
a. Hemocultura
b. PCR sau culturi pentru Chlamydia
c. Cultur n caz de micoplasma
d. Examen citobacteriologic de urin
e. Ecografia pelvin


15. Durata tratamentului cu bi-antibioterapie adaptat antibiogramei se face obinuit n postoperator n caz de
piosalpinge timp de:
a. 2 sptmni
b. 4 sptmni
c. 6 sptmni
d. 8 sptmni
e. 10 sptmni

16. Prevenia imunizrii Rh a mamei se face injectnd o doz de :
a. 300 g antiD;
b. 30 mg antiD;
c. 300 mg antiD;
d. 3 g antiD;
e. 300 g antiD.

17. Tumorile ovariene epiteliale sunt urmtoarele, cu excepia:
a. cu celule clare;
b. cu celule germinale;
c. cu celule tranziionale;
d. seroase;
e. endometrioide.

18. Cel mai frecvent tip anatomopatologic de cancer mamar ntlnit este:
a. carcinomul in situ canalicular;
b. carcinomul infiltrant canalicular;
c. carcinomul in situ lobular;
d. adenocarcinomul;
e. carcinomul infiltrant lobular.

19. Urmtoarele simptome nu fac parte din sindromul premenstrual:
a. mastodinia ciclic
b. durerile pelvine
c. vrsturile
d. iritabilitate i tulburrile de somn
e. senzaii de meteorism abdominal
Rspuns corect: c

20. Preeclampsia sever se asociaz cu urmtoarele semne, exceptnd:
a. ASAT de 3 ori mai mare dect valoarea normal
b. Edem pulmonar acut
c. Proteinurie > 3.5 g/zi
d. Dureri n hipogastru
e. Hemoliz

21. Bilanul de metastazare n cancerul mamar palpabil nu include:
a. Ecografie i bilan hepatic
b. Scintigrafie pulmonar
c. Radiografie sau CT toracic
d. CA 15-3
e. CA 16-3.


23. Este adevrat urmtoarea afirmaie legat de cancerul mamar:
a. La mamografie apare ca o opacitate stelat regulat;
b. La autoexaminare se constat o formaiune dur, neregulat, fixat de planurile profunde, cu
retracie cutanat;
c. Dac ganglionul santinel este invadat nu se realizeaz linfadenectomia axilar;
d. CA 15-3 este o metod de diagnostic, nu de monitorizare.
e. Mastodinia ciclic se agraveaz postmentrual.

25. Hemoragia din placenta praevia apare de regul:
a. n trimestrul 1 de sarcin
b. postpartum
c. n trimestrul 2 i 3 de sarcin
d. n lehuzia imediat
e. la natere

26. n cadrul tulburrilor ciclului menstrual urmtoarele definiii sunt corecte:
a. Spaniomenoreea este definit ca menstruaia prea abundent.
b. Metroragia este reprezentat de sngerarea n afara menstruaiei.
c. Menoragia este definit ca o menstruaie n cantitate mic.
d. Amenoreea secundar este definit ca absena menstruaiei timp de mai mult de trei luni.
e. Dismenoreea este definit prin instalarea dificil a menstruaiei.

27. Sindromul ovarelor polichistice presupune:
a. hiperestrogenism caracterizat prin apariia hirsutismului
b. spaniomenoree sau amenoree
c. numr redus de foliculi antrali
d. asocierea tulburrilor menstruale cu insulinorezisten, infertilitate, avorturi spontane
recurente
e. asocierea pierderii n greutate la aproximativ 90% din cazuri

28.Printre cauzele de metroragie aprut n afara sarcinii se numr:
a. adenomioza
b. cancerul de col uterin
c. chistul ovarian
d. metroragiile premenstruale, datorate insuficienei luteale
e. sindromul premenstrual

29.Urmtoarele afirmaii despre sindromul premenstrual sunt adevrate:
a. Este predominant n adolescen i premenopauz;
b. Simptomatologia apare cu 1-2 zile naintea menstruaiei i dispare la terminarea menstruaiei;
c. Asociaz semne mamare cum ar fi mastodinia ciclic, cauzat de o insuficien luteal;
d. Asociaz unele modificri de caracter ca de exemplu tulburrile de somn, iritabilitatea;
e. Printre simptomele asociate se numr cefaleea.

30. Metroragia poate fi caracterizat prin urmtoarele:
a. Reprezint sngerarea n afara menstruaiei;
b. Cauzele metroragiei n timpul sarcinii sunt: sarcina extrauterin, avortul spontan, placenta
praevia, sau hematomul retroplacentar;
c. Metroragiile postmenstruale apar datorit insuficienei luteale;
d. Metroragiile premenstruale apar datorit insuficienei estrogenice de la nceputul ciclului;
e. Tratamentul metroragiei este n primul rnd etiologic;

31. Semnele de oc n cazul hemoragiei genitale la femeie sunt urmatoarele, cu EXCEPIA:
a.hipotensiunea arterial
b.bradicardia
c.lipotimia
d.diureza crescut
e.transpiraiile

32. Hematomul retroplacentar apare mai frecvent n urmatoarele situaii:
a. preeclampsie
b. diabet gestaional
c. accident rutier cu oc abdominal
d. endometrit preexistent
e. consum de cocain

33. Care dintre urmtoarele afeciuni poate fi cauz uterin de hemoragie genital n absena sarcinii:
a. hipoplazia uterin
b. retroversia uterin
c. cancerul endometrial
d. fibromul uterin
e. hiperplazia endometrial

34. Tratamentul simptomatic pentru hemoragia genital, aplicabil indiferent de etiologia acesteia se poate face
cu:
a. progestative
b. fier p.o. i vitamina C
c. fier i.v.
d. antifibrinolitice
e. estrogeni

35. Tratamentul fibroamelor interstiiale i subseroase include urmtoarele posibiliti:
a. miomectomia prin laparotomie sau laparoscopie
b. agonitii de GnRh
c. sterilet cu eliberare de progestativ
d. embolizarea arterelor uterine
e. conizaia

36. Examenele paraclinice din cadrul bilanului n cazul sngerrilor genitale n afara sarcinii cuprind:
a. hemoleucograma i trombocitele
b. testul de sarcin
c. glicemia
d. ecografia pelvin pe cale abdominal i transvaginal
e. feritinemia

37. Placenta praevia se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. hemoragii genitale, deseori abundente
b. dureri hipogastrice i lombare
c. la ecografie: placenta inserat la mai puin de 4 cm de orificiul intern al colului
d. dispariia btilor cordului fetal
e. sarcina supramaturat



39. Definiia preeclampsiei form sever, include : TAs160mmHg i/sau TAd 110mmHg asociat cu :
a. Proteinurie >300mg/zi
b. ASAT de 3 ori mai mare dect valoarea normal
c. Trombocitopenie <150000/mmc
d. Hemoliz
e. Eclampsie, tulburari neurologice.

41.Dintre factorii de risc pentru cancerul mamar fac parte:
a. Pubertate precoce, menopauz tardiv;
b. Antecedente personale i familiale de cancer mamar;
c. Prima sarcin precoce;
d. Radioterapia toracic
e. Terapia de substituie hormonal.

42. Evacuarea sarcinii n caz de HTA gestaional complicat, se face n urmtoarele situaii :
a. Cnd se asociaz cu proteinuria >300mg/zi sau 2 cruci pe bandeleta
b. n caz de restricie de cretere intrauterin sever cu anomalii Doppler severe
c. n caz de eclampsie dar dup corticoterapie pentru maturarea pulmonar fetal
d. Eclampsie
e. Trombocite <100.000/mm
3


43. Cauzele de metroragie n primul trimestru de sarcin pot fi :
a. Sarcina extrauterin
b. Placenta praevia
c. Mola hidatiform
d. Ruptura uterin
e. Avortul spontan

44. Complicaiile materno-fetale induse de diabetul gestaional (DG) pot fi :
a. Complicaii materne pe termen scurt: HTA gravidic i sensibilitate crescut la infecii
b. Complicaii fetale: avort spontan, malformaii fetale, macrosomie cu risc de distocie de umeri,
paralizie de plex brahial i fractur de humerus la natere
c. Malformaiile fetale apar n primele 18 sptmni de sarcin i se datoreaz calitii echilibrului
glicemic din aceast perioad
d. Pe termen lung, copiii nscui din mame cu DG vor dezvolta diabet zaharat insulinodependent
e. Pe termen lung, femeile care au prezentat DG, pot dezvolta: retinopatie florid, nefropatie avansat cu
insuficien renal, coronaropatie, obezitate

45. Simptomele micozei vaginale cu Candida albicans sunt urmtoarele:
a. Prurit intens
b. Leucoree alb aderent de pereii vaginului
c. Eritem vaginal
d. Aspectul normal al colului uterin
e. Disurie

46. Endometrita are drept context clinic de apariie:
a. Apariia post-avort
b. Apariia post-partum
c. Endometrioza
d. Sindromul Fitz Hugh Curtis
e. Vaginita micotic cu Candida albicans

47. Salpingita simpl prin contextul clinic trebuie difereniat de:
a. Vaginita cu Trichomonas vaginalis
b. Avortul spontan
c. Sarcina ectopic
d. Endometrioza
e. Chisturile ovariene

48. Tratamente adjuvante n cancerul mamar includ :
a. Imunoterapie n caz de HER 2 negativ
b. Terapie hormonal dac RE sunt pozitivi
c. Radioterapie mamar complementar din momentul aplicrii unui tratament conservator
chirurgical
d. Chimioterapie adjuvant n caz de factori de prognostic nefavorabili
e. Tratament cu antiaromataze dac pacienta nu este la menopauz sau tamoxifen dac pacienta este la
menopauz


CAZ CLINIC 1
O primipar de 17 ani se prezint la 30 de sptmni de sarcin pentru dureri abdominale i metroragie redus
cu snge nchis la culoare. La internare tensiunea arterial era 170/110 mmHg. La palparea abdominala se
constat uterul foarte dur i ftul dificil de identificat. Auscultaia cu stetoscopul obstetrical nu reuete
identificarea btilor cordului fetal. Fonocardiograma fetal relev RCF=60/min.

1. Ce examen paraclinic se impune?
a. hemograma
b. tocografia intern
c. ecografia
d. histerografia
e. amilazemia

2. Care este cel mai probabil diagnostic n contextul dat?
a. ruptura uterin
b. placenta praevia
c. pelviperitonita
d. hematomul retroplacentar
e. embolia amniotic

3. Care este fenomenul central al mecanismului acestei patologii?
a. travaliul hiperkinetic
b. vasodilataia brutal n patul placentar
c. contracia miometrului
d. vasospasmul
e. fibromatoza uterin asociat sarcinii

4. Care este conduita n acest caz?
a. stimularea contractilitii prin declanarea travaliului
b. cezariana de urgen urmat eventual de histerectomie
c. histerectomia n bloc
d. temporizarea pentru reducerea riscului prematuritii fetale
e. tocoliza cu sulfat de magneziu


CAZ CLINIC 2
O pacienta obeza si hipertensiva aflata de 10 ani la menopauza, se prezinta la medic pentru metroragie. La
examenul vaginal digital se constata: uterul de volum normal, anexele nepalpabile. Ecografia endovaginal
arata: endometrul de 8 mm.

1. Care este cel mai probabil diagnostic?
a. cancerul de col uterin
b. adenomioza
c. adenocarcinomul de endometru
d. fibromiomatoza
e. chorioepiteliomul

2. Ce explorare este necesara pentru diagnosticul de certitudine?
a. histerometria
b. ecografia
c. laparoscopia
d. colposcopia
e. biopsia de endometru

3. Prognosticul depinde de:
a. varsta la care s-a instalat menopauza
b. importanta hemoragiei
c. cervicita asociata
d. profunzimea invaziei in miometru
e. paritate

4. n ce consta tratamentul?
a. estroprogestative
b. histerectomie totala
c. chimioterapie
d. histerectomie totala cu limfadenectomie pelvina bilaterala
e. histerectomie subtotala


HEMATOLOGIE
1. Care dintre urmatorii factori ai coagularii nu este dependent de vitamina K?
a. Protrombina (II)
b. Proconvertina (VII)
c. Proaccelerina (V)
d. Factorul antihemofilic B (IX)
e. Factorul Stuart (X)

2. O anemie este considerata regenerativ atunci cand nivelul de reticulocite este :
a. Peste 25.000/mm
3

b. peste 75.000/mm
3

c. Peste 150.000/mm
3

d. Sub 25.000/mm
3

e. Cuprins intre 25.000/mm
3
si 75.000/mm
3





HEPATO-GASTROENTEROLOGIE
3.Urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a) consumul de aspirin favorizeaz secreia acid gastric
b) mecanismele fiziopatologice ale apariiei ulcerului sunt axate pe dezechilibrul dintre factorii de
agresiune a mucoasei i cei de protecie a acesteia
c) incidena ulcerului gastric i duodenal a nregistrat o cretere n ultimii 20 de ani
d) Helicobacter pylori este mai frecvent ntlnit n ulcerul gastric dect n cel duodenal
e) n caz de ulcer necomplicat, examenul clinic este de obicei normal

4.Durerea ulceroas tipic:
a) sediu epigastric
b) iradiere posterioar spre coloana vertebral
c) caracter tip cramp sau foame dureroas
d) ritmat de mese
e) cedeaz n cursul nopii

5.Urmtoarele afirmaii sunt false:
a) endoscopia digestiv superioar (EDS) este explorarea cea mai important n diagnosticul ulcerului
b) EDS permite prelevarea de biopsii antrale i fundice pentru identificarea Helicobacter pylori indiferent
de localizarea ulcerului
c) EDS permite prelevarea de biopsii duodenale pentru excluderea unui cancer, innd cont c acesta
poate mima ulcerul
d) n caz de ulcer gastric, tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni trebuie continuat timp de 4-6
sptmni n doz standard
e) n caz de ulcer duodenal, controlul endoscopic al cicatrizrii se face dup 4-6 sptmni

7.Complicaiile ulcerului sunt:
a) pancreatita acut
b) refluxul gastro-esofagian
c) stenoza piloric
d) hemoragia
e) perforaia

8.Colestaza intrahepatic poate avea drept patogenie urmtoarele:
a) disfuncia hepatocitar
b) distrugerea canaliculelor biliare
c) obstrucia cilor biliare intrahepatice
d) sclerozarea sfincterului Oddi
e) hemoliza intracanalicular

9.Bolile inflamatorii intestinale apar cu frecventa maxima in intervalul de varsta:
a) 5-20 ani
b) 20-30 ani
c) 15-30 ani
d) 30-40 ani
e) 40-60 ani

10.Urmtorul factor este protector in RCUH:
a) cafeaua
b) tutunul
c) alcoolul
d) dieta gluten free
e) dieta hiposodata

11.Examenul cheie in diagnosticul diferenial intre RCUH si Boala Crohn este :
a) EDS
b) clisma baritat
c) EDI
d) colonoscopia totala + ileoscopia
e) CT

12.Boala Crohn afecteaz:
a) anusul
b) cavitatea bucala
c) ileonul
d) toate de mai sus
e) nici un rspuns corect

13.Leziunea histologica caracteristica bolii Crohn este:
a) abcesul criptal
b) ulceratii limitate la mucoasa
c) granulomul epitelioid giganto-celular cu necroza cazeoasa
d) granulomul epiteliod giganto-celular fara necroza cazeoasa
e) criptita

14.In ceea ce priveste patologia autoimuna este adevrata urmatoarea afirmatie:
a) exista o boala autoimuna pentru fiecare organ
b) evolutie in pusee
c) predispozitie genetica
d) nici unul din rspunsurile de mai sus
e) corect a) , b), c)

15.n patologia autoimuna se poate indica urmtorul tratament:
a) tratament simptomatic
b) corticoterapie
c) imunosupresoare
d) imunoterapie
e) toate cele de mai sus

16.Citoliza hepatica se refera la creterea:
a) ASAT
b) bilirubinei
c) ALAT
d) fosfatazei alcaline
e) viremiei

17. Dac ALAT este la o valoare mai mare dect ASAT atunci:
a) originea citolizei este cel mai probabil hepatic
b) originea citolizei este cel mai probabil muscular
c) originea citolizei este cel mai probabil miocardic
d) boala are etiologie alcoolic
e) este vorba de un ficat de oc


18.Cauzele frecvente ale citolizei < 10 N sunt:
a) ciroza hepatica
b) hepatitele cronice B sau C
c) hepatita medicamentoasa
d) consumul excesiv de cafea
e) consumul excesiv de alcool

21.Citoliza > 10 N are drept cauza frecventa:
a) hepatita alcoolica
b) hepatitele acute virale
c) ischemia acuta hepatica
d) ingestia de paracetamol peste 15 g
e) intoxicaia cu ciuperci

22.Pentru evaluarea gravitii unei hepatite se urmrete:
a) determinarea nivelului transaminazelor serice
b) determinarea fosfatazei alcaline serice
c) identificarea factorului etiologic
d) identificarea semnelor clinice de encefalopatie hepatice
e) determinarea indicelui de protrombina

23.Dintre cauzele maligne ale unei colestaze extrahepatice fac parte:
a) cancerul de ovar cu carcinomatoza peritoneala
b) cancerul de colecist invaziv in ficat
c) ampulomul Vaterian
d) colangiocarcinomul de cale biliara
e) cancerul de pancreas cefalic

25.Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la hemoragia digestiv superioar (HDS) sunt adevrate:
a) Se poate manifesta prin hematemez
b) Se poate manifesta prin melen
c) Se oprete deseori spontan
d) Hemoragia provine din tubul digestiv situat n aval de unghiul duodeno-jejunal
e) Una din cauzele dominante de HDS o reprezint patologia ulceroas

26.Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la HDS sunt false:
a) Este deseori grav
b) Una din cauzele dominante este hipertensiunea portal
c) Hemoragia provine din tubul digestiv situat n aval de unghiul duodeno-jejunal
d) Se poate manifesta prin melen i/sau rectoragii
e) Se poate manifesta prin hematemez i/sau melen i/sau rectoragii, dac este foarte abundent

27.Diagnosticul diferenial al HDS se face cu:
a) sngerarea de origine proctologic (hemoroizi, fisur anal)
b) vrsturi cu coninut de culoare roie (vin, sfecl roie)
c) hemoptizie
d) sngerare de origine ORL
e) sngerare de origine bucal




28.Care din urmtoarele metode sunt folosite pentru efectuarea hemostazei endoscopice:
a) injeciile cu ser adrenalinat
b) inhibitorii de pomp de protoni intravenos, n doze crescute
c) droguri vasoactive splanhnice, cu administrare intravenoas
d) metodele termice
e) metodele mecanice: clips(uri) sau ligaturi elastice pentru varicele esofagiene

29.Care din urmtoarele caracteristici se adreseaz hemoragiei digestive inferioare (HDI):
a) se poate manifesta prin hematemez i/sau melen i/sau rectoragii
b) sngerarea provine din tubul digestiv situat n amonte de unghiul duodeno-jejunal
c) dominat de hemoragiile diverticulare i angiodisplazii
d) intestinul subire este cea mai frecvent surs
e) cauze dominate de patologia ulceroas i de hipertensiunea portal

30.Cea mai frecvent cauz de HDI este reprezentat de:
a) angiodisplazii
b) hemoragii diverticulare
c) cancerul de colon
d) colitele
e) tratamentul antiagregant sau anticoagulant

31.Cauze de HDI legate de intestinul subire:
a) Hipertensiunea portal
b) Wirsungoragii
c) Tumorile
d) Colitele
e) Diverticulul Meckel

32.Dac ASAT/ALAT > 1 se vor avea n vedere:
a) hepatopatia alcoolic
b) colestaza
c) citoliza de origine muscular
d) ficatul de oc, sindromul Budd-Chiari
e) hepatita medicamentoas

33.Cauze rare de citoliz cu valori ale transaminazelor < 10 N:
a) hepatita medicamentoas
b) steato-hepatita non-alcoolic
c) hepatite virale cronice B i C
d) hepatita autoimun
e) ficatul cardiac

34. Cauze ale colestazei extrahepatice:
a) ciroz biliar primitiv
b) metastaze hepatice
c) litiaza cilor biliare principale
d) cancer pancreatic cefalic
e) colangiocarcinom




35.Cauzele colestazei intrahepatice:
a) ampulom vaterian
b) sepsis
c) ciroz biliar primitiv
d) parazitoze ale cilor biliare (ascaris)
e) compresiune extrinsec a cilor biliare principale de adenopatii, tumori

36.Anticorpii asociai cu un risc crescut de tromboz n LES sunt:
a) Ac antihistone
b) Ac anti-ADN
c) Ac antifosfolipidici
d) Ac anti-Sm
e) Ac anti-RNP

37.Sarcina n LES:
a) risc de declanare a unui puseu evolutiv a bolii
b) nu prezint nici un risc pentru mam i ft
c) risc de eclampsie
d) risc de lupus neonatal (n 5% din cazuri)
e) risc de retard de cretere a ftului

38.Pentru diagnosticul SAFL cel puin unul dintre urmtorii anticorpi trebuie s fie detectat cel puin de 2 ori la
un interval de peste 12 sptmni n titru semnificativ:
a) Ac antihistone
b) Anticoagulantul lupic
c) Ac anti-ADN
d) Anti-beta-2-glicoproteina-1
e) Ac anticardiolipine

39.Care dintre urmtoarele afirmaii despre hepatita viral A sunt adevrate:
a) este determinat de un virus ADN
b) contaminarea este fecalo-oral
c) prevalena este nalt i contaminarea precoce n rile dezvoltate economic
d) diagnosticul se bazeaz pe serologia IgM anti-VHA n faza acut
e) perioada de incubaie este 2-6 sptmni

40.Care dintre urmtoarele afirmaii despre hepatita viral C sunt false:
a) este determinat de un virus ARN
b) contaminarea este fecal oral
c) tratamentul antiviral este indicat n principal n caz de scor Metavir F1
d) principalul efect advers al ribavirinei este anemia hemolitic
e) principalul efect advers al ribavirinei este trombocitopenia

41.Tratamentul antiviral n infecia hepatic VHC este contraindicat n:
a) manifestri extrahepatice VHC
b) genotip 2 sau 3
c) ciroz decompensat
d) scor Metavir F2, F3 sau F4
e) genotip 2 sau 3, n absena fibrozei semnificative



42.Care afirmaii sunt adevrate:
a) durerea ulceroas tipic are sediu epigastric i este de tip cramp sau foame dureroas,
ritmat de mese
b) infecia cu Helicobacter pylori este ntlnit mai frecvent n caz de ulcer gastric
c) tripla terapie de prim intenie este IPP doz standard + amoxicilin + claritromicin timp de 7-10
zile
d) n caz de ulcer gastric, un control endoscopic la 6 sptmni este indispensabil
e) principalele complicaii sunt: hemoragia, perforaia i stenoza

43.Care din afirmaiile despre ulcerul gastric i duodenal sunt adevrate:
a) ulcerul duodenal este de aproximativ 3 ori mai frecvent dect ulcerul gastric
b) infecia cu Helicobacter pylori este ntlnit mai frecvent n caz de ulcer gastric
c) n caz de ulcer duodenal, un control endoscopic la 6 sptmni este indispensabil
d) consumul de aspirin i AINS sunt factori principali care favorizeaz secreia acid
e) tratamentul n ulcer gastric sau duodenal este ntotdeauna acelai, chiar dac Helicobacter pylori este
prezent sau absent

44.Care afirmaii privind ciroza hepatic sunt false:
a) cauze frecvente de ciroz hepatic: alcool, hepatita cronic VHB ( Delta), hepatita cronic VHC,
hemocromatoza genetic i steatohepatita non-alcoolic
b) scor Child-Pugh ntre 7-9 corespunde unei ciroze Child C
c) tratamentul infeciei lichidului de ascit const n cefotaxim sau amoxicilin-acid clavulanic (n
prim intenie) i supraveghere clinic i biologic
d) diagnosticul de lichid de ascit infectat se afirm dac PNN (polimorfonucleare neutrofile) >
250/mm3 n snge
e) encefalopatia hepatic std II nseamn asterixis i sindrom confuzional

45.Care afirmaii privind ciroza hepatic i complicaiile acesteia sunt adevrate:
a) encefalopatie hepatic std I nseamn asterixis i inversarea ritmului nictemeral
b) diureza sub 500 cc/24 ore este un criteriu major de sindrom hepatorenal
c) creterea creatininei peste 130 mol/l (sau clearance < 40 ml/min) n absena tratamentului
diuretic este criteriu major de sindrom hepatorenal
d) proteinurie sub 0,5 g/24 ore fr argumente ecografice pentru o obstrucie a cilor urinare este criteriu
minor de sindrom hepatorenal
e) hidrotoracele este o pleurezie caracterizat prin lichid srac n proteine (< 20 g/l)

46. Care dintre afirmaiile despre bolile inflamatorii cronice ale intestinului (BICI) sunt adevrate:
a) manifestrile extradigestive asociate cu BICI, care evolueaz n paralel cu puseele: uveit,
aftoz bucal, artrit, eritem nodos
b) unul din criteriile Truelove i Witts, folosite pentru diagnosticul de colit acut grav, este: Hb
10,5 g/dl
c) leziunea histologic caracteristic de boal Crohn este granulomul epitelioid i gigantocelular, cu
necroz cazeoas
d) tutunul este factor de risc pentru boala Crohn
e) tutunul este factor de risc pentru rectocolita hemoragic

47.Care dintre urmtoarele afirmaii despre BICI este fals:
a) tutunul este factor protector pentru rectocolita hemoragic
b) boala Crohn poate afecta tubul digestiv n ansamblu, de la cavitatea bucal pn la anus
c) boala Crohn este o boal cronic care evolueaz n pusee, cu posibil modificare fenotipic de la un
puseu la altul
d) complicaiile colitei acute grave sunt: denutriie, megacolon toxic, perforaie
e) sperana de via n caz de rectocolit hemoragic este mai sczut dect cea a populaiei
generale

48.Care afirmaie despre hemoroizii interni este adevrat:
a) hemoroizi std I : prolaps reductibil spontan
b) hemoroizi std III: prolaps reductibil manual
c) hemoroizi std IV: prolaps reductibil manual
d) hemoroizi std II: hemoroizi interni congestivi fr prolaps
e) hemoroizi std I : prolaps reductibil manual

49.Colestaza intrahepatic are drept etiologie urmtoarele entiti cu excepia:
a) obstrucia caii biliare principale
b) distrugerea canaliculelor biliare
c) obstrucia cailor biliare intrahepatice
d) compresiunea caii biliare principale
e) disfuncie hepatocitar

50.Etiologia icterului de origine extrahepatica este reprezentata de urmatoarele afectiuni cu exceptia
a) litiaza biliara
b) colangita sclerozanta primitiva
c) ciroza hepatica
d) pancreatita cronica
e) ampulom vaterian

51.Scorul CHILD-PUGH evalueaza gravitatea cirozei dupa urmatorii parametri cu excepia
a) encefalopatie hepatica
b) ascita
c) valoarea transaminazelor serice
d) bilirubina totala
e) albumina
f) indice protrombina

52.Hemoragia digestiva superioara este o urgenta hepatogastroenterologica care prezinta urmatoarele
caracteristici, cu excepia :
a) se manifesta prin hematemeza si/sau melena
b) se poate prezenta cu rectoragie daca este abundenta
c) provine din tubul digestiv situat in aval de unghiul duodeno-jejunal
d) nu poate amenina viaa bolnavului
e) este cauzata cel mai adesea de boala ulceroasa sau de hipertensiunea portal

53.Hemoragia digestiva inferioara are urmtoarele caracteristici:
a) se manifesta prin rectoragie si/sau melena
b) dominata de hemoragiile diverticulare si angiodisplazii
c) nu se oprete spontan
d) provine din tubul digestiv situat in aval de unghiul duodeno-jejunal
e) colonul este sursa cea mai frecventa

54.Diagnosticul diferenial al hemoragiei digestive superioare se face cu :
a) hemoptizia
b) sngerare ORL sau bucala
c) vrsturi cu coninut rou (sfecla roie, vin)
d) hemoragia de origine proctologic (hemoroizi)
e) regurgitaia acida

55.Cauzele cele mai frecvente de HDS sunt :
a) ulcerul gastro-duodenal si leziunile ulcerate gastro-duodenale
b) hipertensiunea portal
c) esofagita peptic
d) sindromul Mallory-Weiss
e) tumori

56.Conduita diagnostica de prima intenie la un subiect suspect de boala hepatica include:
a) examenul clinic (semne de ciroza, circumferina taliei)
b) anamneza (alcool, medicamente)
c) AgHBs, serologia VHC
d) bilan lipidic, glicemia a jeun
e) computer-tomografia abdominal

57.Hepatita acuta fulminanta se caracterizeaz prin:
a) indice de protrombina <50%
b) indice de protrombina <25%
c) nu este specifica encefalopatia hepatica
d) dintre metodele de tratament poate face parte si transplantul hepatic
e) are o mortalitate < 50%

58.La pacienii cu hepatita cronica virala B, tratamentul antiviral este indicat in cazurile:
a) cu ADN VHB 2000 UI/ml (10.000 copii/ml)
b) creterea persistenta a ALT cu viremie detectabila
c) scorul Metavir A2 si/sau F2
d) ciroza decompensata cu ADN VHB detectabil in ser
e) boala hepatica de etologie mixta VHB + Delta

60.Icterul cu bilirubina neconjugata se caracterizeaz prin:
a) poate fi de origine hematologica
b) urina nchisa la culoare
c) urina deschisa la culoare
d) scaune normal colorate
e) scaune decolorate

CAZ CLINIC 1
Pacient n vrst de 32 de ani, lucrtoare n comer, din mediul urban, nefumtoare, neag consumul de alcool,
fr antecedente patologice semnificative, se prezint n Unitatea Primire Urgene pentru urmtoarea
simptomatologie:
Poliartralgii predominant la nivelul articulaiilor mici ale minilor bilateral;
Rash cutanat i apariia de pete roii la nivelul braelor, feei i gtului i a unei zone de ulceraie bucal;
Durere toracic anterioar moderat, agravat de tuse, respiraiei adnc i anumite schimbri ale
corpului.
De asemenea, pacienta relateaz stare de oboseal cu dificultate n ndeplinirea activitii zilnice obinuite,
cefalee, perioade de subfebrilitate i fotosensibilitate n teritoriile cutanate expuse la razele soarelui,
simptomatologie instalat progresiv n ultimele 3 sptmni.
Din antecedentele eredo-colaterale reinem o mtu cu poliartrit reumatoid n tratament. Clinic la prezentare:
pacient normostenic, cu discret paloare tegumentar, zon de alopecie la nivelul scalpului de aproximativ 2
cm
2 ,
zone eritematoase pomei, baza nasului, gt, brae, zon de ulceraie n vestibului bucal, pe mucoasa jugal
de aproximativ 0,5 cm
2
, durere la palparea articulaiilor mici ale minilor cu mobilitate pstrat, murmur
vezicular diminuat bazal bilateral, zgomote cardiace ritmice de intensitate diminuat, AV 100 bpm, TA 145/100
mmHg.

Evalurile n urgen au relevat:

Date de laborator:
sindrom inflamator: VSH 87 mm/h, CRP pozitiv, fibrinogen = 545 mg%;
HLG: anemie Hb 9,0 g/dl, leucopenie 2800/mm
3
cu limfopenie 1320/mm
3
, trombocite
135.000/mm
3
;
uree = 35 mg%, creatinin 1,01 mg%
sumar urin: proteine ++, glucoz -, sediment: rare hematii i celule epiteliale.

Radiografii ale minilor: aspect normal;
EKG: RS = 95 bpm, fr modificri ale complexelor QRS sau segmentului ST i undei T, cu microvoltaj;
Ecocord: lichid pericardic aproximativ 8 mm, fr modificri ale kineticii ventriculare.
Corobornd datele clinice i examinrile de laborator din urgen, se solicit date imunologice pentru stabilirea
diagnosticului. Astfel:
Anticorpi antinucleari (ANA total) +
Anticorpi anti ADNdc + i anti Sm+

Care este diagnosticul dumneavoastr prezumtiv (din datele anamnestice, clinice i investigaiile de laborator)?
a. Pneumonie viral
b. Poliartrit reumatoid
c. Angin pectoral
d. Lupus eritematos sistemic puseu
e. Dermatit atopic

CAZ CLINIC 2
Un pacient de 60 de ani cu ciroz decompensat portal, spitalizat pentru ascit rezistent la tratamentul n
ambulatoriu, dezvolt n a patra zi de la internare diaree, hipotermie, dispnee la efort moderat, creterea
volumului ascitei, scderea diurezei sub 1000 ml, dureri abdominale. Analizele biochimice indic: Hb = 10 g/dl,
Tr = 90.000/mm
3
, GA = 4000/mm
3
, bilirubina total = 45 mol/l, amilazemie = 70 U/l, creatinin = 130 mol/l,
TGP = 60 U/l, TGO = 80 U/l; analiza lichidului de ascit relev: proteine 25 g/l, PMN = 450/mm
3
, culturi
negative.

1. Cel mai probabil diagnostic este:
a. pancreatit acut
b. infecia spontan a lichidului de ascit
c. sindrom hepatorenal
d. sindrom hepato-pulmonar
e. hidrotorax

2. Tratamentul de elecie este:
a. corticoterapia
b. oxigenoterapia
c. antibioterapia
d. perfuzii cu albumin
e. betablocantele


3. Complicaia subsecvent cu riscul cel mai mare este:
a. sindromul hepatorenal
b. hemoragia digestiv superioar
c. insuficiena cardiac dreapt
d. hipertensiunea porto-pulmonar
e. edemul pulmonar acut

CAZ CLINIC 3
Pacientul AZ in versta de 70 de ani se prezint de urgenta la unitatea primire urgente pentru melena (4 scaune
melenice) survenite fr simptome premergtoare de alarma dar urmate de instalarea unei dureri toracice
anterioare cu caracter constrictiv si iradiere in membrul superior sting (umrul sting, fata interna a braului,
antebraului i ultimele dou degete).
Pacientul prezint antecedente eredo-colaterale de ulcer duodenal (tata) si cardiopatie ischemica (mama si o
sora). Dintre antecedentele personale patologice sunt de reinut o boala ulceroasa cu debut la 20 de ani si 3
episoade de hemoragie digestiva superioara ulceroasa la vrsta de 25, 30 si 35 de ani, toate tratate conservator
precum si o fibrilaie atrial permanenta sub tratament cu Digoxin 0.25mg pe zi timp de 5 zile pe sptmna i
Sintrom in doze reglabile n funcie de valoarea indicelui de protrombina. Pacientul nu este fumtor si nici
consumator de alcool.
La tueul rectal se constata scaun melenic iar pe sonda de aspiraie nazo-gastric se exprima snge proaspt. La
examenul clinic general se constata un pacient palid, fr dureri la palparea abdomenului; zgomote cardiace
aritmice cu frecventa ventriculara medie de 98/min si puls periferic de 88/min, TA=110/65mmHg. Nu sunt alte
repere patologice.

1. Este vorba despre o hemoragie cu sediul cel mai probabil la nivelul:
a. esofagului
b. duodenului
c. jejunului
d. colonului
e. rectului

3. S-a efectuat endoscopie digestiva superioara si s-a constatat un stomac cu lumen ocupat cu snge proaspt si
un ulcer duodenal de fata anterioara cu diametrul de 1 cm car nu mai sngereaz activ dar cu vas vizibil in
craterul ulceros.
n ce scor Forrest se ncadreaz aceasta situaie?
a. I A
b. I B
c. II A
d. II B
e. II C

NEFROLOGIE
1. Urmtoarele afirmaii privind nefropatia cu IgA sunt adevrate:
a. Este cea mai frecvent form de GN cronic cu excepia diabetului
b. De obicei este secundar (hepatopatii, cancere, etc.)
c. Se nsoete de episoade de hematurie macroscopic dup un episod infecios
d. La PBR se remarc proliferare mezangial n MO i depozite mezangiale de IgA la IF
e. Evolueaz n proporie de 80% spre insuficien renal cronic terminal n decurs de 20 de ani





2.Tratamentul emboliilor cu cristale de colesterol cuprinde:
a. Oprirea tratamentului anticoagulant
b. Fibrinolitice
c. Statine
d. Hemostatice
e. IECA/ARA2

3. Cea mai frecventa cauza de insuficien renala acuta organica este:
a. Necroza tubulara acuta
b. Obstrucia subvezical
c. Alergia la medicamente
d. Deshidratarea extracelulara
e. Emboliile de colesterol


CAZ CLINIC
Pacientul DM, n vrst de 23 ani se interneaz pentru: febr, scdere ponderal, astenie, tuse cu expectoraie
hemoptoic, oligurie. APP nesemnificative; CVM: lucreaz n construcii. Menionm c pacientul a fost internat
n Clinica de Pneumologie n urm cu o sptmn, infirmndu-se ipoteza unui tbc. pulmonar, dar s-a decelat
retenie azotat (creatinin seric = 2 mg/dl), fiind dirijat n Clinica de Nefrologie.
Examenul fizic la internare relev: stare general influenat, febr (38,4C), dispnee, expectoraie hemoptoic,
paloare sclero-tegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare, raluri crepitante la baza ambelor hemitorace,
valori normale ale TA, puls 56/minut, ritmic, sensibilitate lombar bilateral, oligurie.
Biologic:
Na = 135 mmol/l, K = 6mmol/l, Cl = 95 mmol/l, RA = 15 mmol/l,
Uree = 110 mmol/l, Creatinina serica = 3 mg/dl, Fosfor = 4 mmol/l, Ca = 9mg/dl,
pH = 7,35 mmol/l, p CO2 = 24 mm Hg, Sa O2 = 85%
GA = 9500/mm, Hb = 10 g/dl, Tr = 350000/mm3,
TGP = 22 UI/l, Ac anti- MBG prezeni, ANCA negativ, CIC i C3, C4 n limite normale; Ac. anti- ADN dc neg.
Ex. de urin: proteine = ++, hematii +++, leucocite -, nitrii -, Na urinar = 90 mmol/l,
K urinar = 40 mmol/l, proteinurie = 2 g/ 24 h.
ECG: bradicardie sinusal, 56/min, unde T ample n derivaiile precordiale.
Radiografie toracic: infiltrate pulmonare bilaterale, absena adenopatiilor mediastinale. Cord n limite normale.

Care este diagnosticul cel mai probabil?
a. Granulomatoza Wegener
b. Sindrom Goodpasture
c. Poliangeita microscopic
d. Lupus eritematos sistemic
e. Edemul pulmonar hemodinamic





NEUROLOGIE
1. AIT (atacul ischemic tranzitoriu) definete un deficit neurologic care dureaz mai puin de:
a. 10 secunde
b. 1 ora
c. 24 ore
d. 48 ore
e. 72 ore

2. Despre Schwannom-ul de nerv acustic urmtoarea afirmaie nu este adevrata:
a. este dezvoltat pe nervul VIII cranian
b. prezint risc de compresie al structurilor vecine
c. prezint indicaie de tratament chirurgical
d. determina diplopie
e. este o tumor a tecii Schwann

3.Diagnosticul unei hemoragii meningiene non traumatice nu este caracterizat de:
a. Cefalee brutala
b. Redoarea cefei
c. LCR cu aspect clar
d. Fotofobie
e. Sindrom Kernig

4.Diagnosticul de certitudine intr-un AVC se pune prin:
a. Examen cardiovascular urgent
b. CT cerebral
c. Angio-RMN
d. Teste biochimice complete
e. Monitorizarea TA

6. Infarctul Sylvian complet se manifesta prin:
a. Afazie, apraxie in caz de afectare a emisferului dominant
b. Hemianopsie laterala omonima
c. Deficit senzitivo-motor proporional
d. Deficit motor ipsilateral
e. Paralizie de facial de tip periferic

OFTALMOLOGIE
1. Nu este un examen necesar in NOIA arteritic :
a. perimetrie Golman deficit altitudinal
b. angiografia cu fluoresceina
c. examene de laborator ( VSH, PCR )
d. aplanotonometrie Goldman
e. biopsie din artera temporala homolateral

2. Dintre factorii favorizani pentru glaucomul acut prin nchiderea unghiului nu fac parte:
a. hipermetropia
b. lumina puternic
c. stresul
d. simpaticomimetice
e. parasimpaticolitice

3. Semnele clinice subiective si obiective care definesc ocluzia de artera centrala a retinei sunt urmatoarele, cu
excepia :
a. presiunea intraoculara este crescut
b. cireaa macular
c. edemul papilar
d. edemul retinian ischemic
e. absena reflexului fotomotor direct


4. n examenul oftalmologic pentru anomalii ale vederii cu debut brutal sunt false urmtoarele afirmatii, cu
excepia :
a. este unilateral
b. se testeaz acuitatea vizuala de departe i de aproape
c. se msoar tensiunea intraocular prin aplanaie inclusiv cnd se suspicioneaz o plaga a globului ocular
d. examenul de fund de ochi se face pe pupila nedilatat
e. se testeaz doar acuitatea vizuala de aproape

5. Care din urmtoarele examene complementare sunt cele mai utilizate n cadru anomaliilor de vedere cu debut
brutal ?
a. perimetria Goldman
b. angiografia cu fluoresceina
c. rezonana magnetic nuclear
d. tomografia n coerena optic
e. echografia ocular


CAZURI CLINICE
B.I. sex feminin, 53 ani, pensionar, mediul urban, declar la internare scderea brusc a acuitii vizuale OD dup
expunere ndelungat la ntuneric, nsoit de greaa , vrsturi, cefalee .
Antecedente heredo-colaterale: mama - infarct miocardic vechi / frate - diabet zaharat
Antecedente personale patologice: ulcer gastro-duodenal din 2010 ( tratament omeprazol 1tbx3/zi)
Condiii de via i de munc : nefumatoare, consumatoare ocazional de alcool
Examen clinic general pe aparate i sisteme: TA = 160/80 mmHg ; FC = 60b/min
Examen funcional ocular: Acuitate vizual OD: 0,1 fr corecie nu corecteaz
Acuitate vizual OS : 1 cu corecie ( +6 sf)
Refracie obiectiv OD : +6,5 sf ; OS : +6sf
Presiune intraocular OD = 58mmHg ; OS = 18mmHg
Reflexe oculare: deficit pupilar aferent relativ
Examen biomicroscopic de pot anterior: OD congestia conjunctivei bulbare, edem cornean, camera anterioara absent,
pupila n midriaza medie areactiv ; OS cornee transparent, camera anterioar de profunzime mic, pupila rotund
centrala reflex .
Gonioscopie: OD unghi nchis
Examene complementare

1)Hemoleucograma: hematii = 4,5 mil/mm3
Hb = 12g/dl
Leucocite = 6000/mm3
Trombocite = 250000/mm3
VSH = 5mm/h
PCR = negativ
2)Glicemie = 96mg/dl
3) Rx toracic = aspect normal
4) IDR negativ ; VDRL negativ

1. Care este diagnosticul clinic oftalmologic principal al pacientei ?
a. OD neuropatie optica retrobulbar
b. Ocluzie de ven central a retinei
c. OD glaucom acut prin unghi nchis
d. OD glaucom acut cu unghi deschis
e. Ocluzie de arter central a retinei





2. Pot face parte din etiologia acestei patologii oculare urmatoarele, cu excepia :
a. stenoza carotidian strns
b. retinopatia diabetic proliferativ complicat
c. ocluzia arterei centrale a retinei
d. retinopatia diabetica neproliferativ
e. ocluzia venei centrale a retinei

3. Dintre semnele funcionale ale acestei boli fac parte, cu excepia :
a. scderea acuitii vizuale
b. edem cornean
c. durere ocular intens
d. midriaza areactiv
e. cefalee

4. Factorii favorizani de apariie ai acestei patologii oculare sunt:
a. simpatomimeticele
b. hipermetropia
c. ntunericul
d. stresul
e. lumina puternic

ONCOLOGIE
1. Cancerul este o boal:
a. Transmisibil
b. Genetic
c. Compus din populaii monoclonale
d. Unifactorial
e. Datorat distrugerii celulare accelerate

2. Dintre conceptele care permit explicarea carcinogenezei face parte:
a. Conceptul de carcinogenez localizat
b. Conceptul de proliferare celular accelerat
c. Conceptul de carcinogenez n mai multe etape
d. Conceptul de neoangiogenez
e. Conceptul de imortalizare celular

3. Care dintre urmtoarele forme histologice nu face parte din boala Hodgkin:
a. Scleronodular
b. Cu celule mari B
c. Cu celularitate mixt
d. Bogat n limfocite
e. Cu depleie limfocitar


ORL
2. Otalgia ca durere proiectat poate fi ntlnit n afeciunile urmtorilor nervi cranieni, cu excepia:
a. nervul trigemen V
b. nervul facial VII
c. nervul glosofaringian IX
d. nervul cohleo-vestibular VIII
e. nervul vag X



3. Angina difteric trebuie ntotdeauna evocat n cazul formelor:
a. eritematoase
b. pseudomembranoase
c. eritemato-pultacee
d. ulceroase
e. veziculare

4. Complicaia principal a amigdalectomiei este:
a. durerea intens postoperatorie
b. edemul masiv al luetei
c. septicemia
d. hemoragia
e. flegmonul periamigdalian
Rspuns corect: d

5. Otalgia de origine otologic se poate manifesta n urmtoarele afeciuni:
a. Otita medie acut
b. Otita extern acut
c. Meningita viral
d. Pericondrita
e. Rinofaringit acut

CAZ CLINIC 1
ANAMNEZA
Pacient in vrsta de 56 de ani , se prezint la spital pentru sngerare moderata nazala, bilaterala, apruta brusc. Pacientul
este cu antecedente de HTA necontrolata medicamentos, cu hepatita cronica in antecedente si obezitate.

EXAMEN CLINIC
La inspectie: prezenta de sangerare activa si cheaguri la nivelul ambelor fose nazale , predominant la nivelul fosei nazale
stingi , cat si scurgeri sanguinolente la nivelul orofaringelui pe partea stanga.
Examenul rinoscopic anterior si videofibroscopia evidentiaza la nivelul fosei nazale drepte o formatiune la nivelul petei
vasculare Kiesselbach sangeranda; prezenta unei sangerari difuze la nivelul fosei nazale stangi .

EXAMENE PARACLINICE
bilan de coagulare in limite normale ;
bilan al factorilor de risc cardiovasculari: obezitate , valori variabile ale tensiunii arteriale , hipercolesterolemie,
probe hepatice modificate pe fondul unei hepatite cronice.
bilan imagistic

TRATAMENT
Datorita sngerrii in cantitate medie, cat si al anamnezei, protocolul terapeutic contine :
administrarea unui tratament anxiolotic ;
tratamentul hipertensiunii arteriale oscilante ;
tamponament anterior fosa nazala dreapta si mixt, anterior si posterior, in fosa nazala stanga;
antibioprofilaxie;
medicatie hemostatica adjuvanta.

EVOLUIE favorabila, demearea s-a putut efectua la 72 de ore, hemostaza eficienta, fara reluarea sngerrii.

1. Care dintre metodele de tratament este indicata in acest caz:
a. medicaie antiinflamatorie.
b. medicaie anticoagulant.
c. tamponament anterior fosa nazala dreapta si mixt, anterior si posterior, in fosa nazala stanga
d. chimioterapie
e. toate cele de mai sus

2. Care explorare imagistica este recomandata n cazul prezentat:
a. CT craniu
b. radiografie toracica
c. ecografie cervicala
d. tranzit baritat faringo-esofagian
e. toate cele de mai sus

CAZ CLINIC 2
ANAMNEZA
Pacient de sex masculin cu vrsta de 16 ani se interneaz pentru obstrucie nazala unilaterala stnga, rinoree
mucoasa unilaterala stnga, epistaxis in cantitate medie, recidivant, in special dup efort fizic.

EXAMEN CLINIC
La examinare nici un semn neurologic prezent, egalitate pupilara cu reacie normala la lumina, fund de ochi normal.
Rinoscopie posterioara: formaiune tumorala violacee,cu suprafaa polilobata, acoperita de striuri sanguinolente, bine
delimitata de 1/2 cm care ocupa bolta rinofaringelui i inserie la jonciunea peretelui superior cu cel anterior al
rinofaringelui.

EXAMENE PARACLINICE
Bilan complet sanguin in limite normale. Testele de coagulare curente normale
Radiografia SAF normala.
Endoscopia nazofaringiana: confirma aspectul de la rinoscopie posterioara

TRATAMENT
Ablaia formaiunii pe cale endoscopica.

EVOLUIE postoperatorie favorabil fr recidiv, la controlul endoscopic la 6 luni.


1. Care dintre urmtoarele examinri sunt contraindicate in fibromul de rinofaringe
a. rinoscopie anterioara
b. endoscopie nazofaringiana
c. biopsie
d. examenul nervilor cranieni
e. toate cele de mai sus


ORTOPEDIE

1. Bilanul biologic n infeciile acute ale parilor moi evideniaz:
a. Valoarea ridicata a sodiului
b. Creterea eozinofilelor
c. Scderea potasiului
d. Hiperleucocitoza
e. Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH)

2. Urmatoarele complicatii NU pot apare in infectiile acute ale partilor moi:
a. Extinderea spre o structura nobila adiacenta
b. Extinderea la distanta: endocardita, artrita
c. Fractura pe os patologic
d. Tetanos
e. Decompensare in cazul unui teren favorizant



3. Deformarea in dos de furculi n cazul fracturii extremitii inferioare a radiusului la adult apare n cazul
urmtoarelor variante de fractur:
a. Deplasare posterioar (fractura Pouteau-Colles)
b. Marginal anterioar
c. Fractur n cruce (a lui Destot)
d. Cunean extern
e. Fractur n T

4. Urmatoarele particularitati epidemiologice sunt specifice fracturilor copilului:
a. Se inregistreaza mai multe cazuri la fete decat la baieti
b. Apar in urma caderilor de la acelasi nivel sau in urma accidentelor casnice
c. Se produc in timpul practicarii sporturilor sau a jocurilor
d. Apar in timpul muncii
e. Maltratarea sau fragilitatea genetica sunt contexte particulare

5. Diagnosticul pozitiv in flegmonul digital se bazeaza pe:
a. Cresterea in volum a degetului
b. Tegumente reci
c. Deget incovoiat
d. Durere la extensia pasiva a degetului
e. Trombocitopenie


PEDIATRIE
1. Sindroamele epileptice se clasific n:
A. Epilepsii i sindroame epileptice generalizate;
B. Epilepsii cu crize pariale simple sau complexe;
C. Epilepsii i sindroame epileptice focale;
D. Epilepsii cu caracter focal sau generalizat nedeterminat;
E. Absene tipice sau atipice.

2. Epilepsia petit mal se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia:
A. debut n jurul vrstei de 7 ani i pn la adolescen;
B. apariie favorizat de hiperpnee;
C. frecvente pierderi ale contactului cu mediul;
D. crize tonico-clonice generalizate aprute dimineaa, favorizate de privarea de somn;
E. aspect EEG de vrf-und de 3 Hz.

3. Encefalita acut cu replicare viral se caracterizeaz prin:
A. debut acut, n jurul vrstei de 5 ani;
B. febr moderat;
C. hipodensiti difuze la examenul CT;
D. debut progresiv, cu febr ridicat, tulburri de contien progresive i hipo-densiti focale la
examenul CT;
E. anomalii neurologice puin importante.

4. n criza epileptic, EEG se efectueaz:
A. n primele 24 ore;
B. n primele 48 ore;
C. n primele 7 zile;
D. n primele 72 ore;
E. nu se efectueaz.


5. n sindromul Doose debutul este:
A. prin epilepsie sever n primul an de via;
B. n jur de 3 ani cu crize violente generalizate tonico-clonice sau cloonice;
C. prin epilepsie sever n jurul vrstei de 3-5 ani, pe leziuni cerebrale preexistente;
D. cel mai frecvent n perioada de la 7 ani i pn la adolescen;
E. la pubertate.

6. n diabetul zaharat la copil, confirmarea caracterului autoimun se realizeaz prin determinarea:
A. anticorpilor anti-insulin;
B. hemoglobinei glicozilate;
C. anticorpilor anti-celule insulare, anti-GAD, anti-IA-II, anti-insulin;
D. peptidului C;
E. insulinei i peptidului C.

7. n diabetul zaharat a copil, Hb A1c (hemoglobina glicat) reflect:
A. controlul metabolic al lunii precedente;
B. controlul metabolic al celor 6 luni precedente;
C. controlul metabolic al celor 3 luni precedente;
D. caracterul autoimun al bolii;
E. nu reflect controlul metabolic.

8. Managementul terapeutic n faza iniial n cetoacidoza diabetic la copil cuprinde:
A. administrare subcutanat de insulin;
B. umplerea patului vascular;
C. administrare i.v. de insulin cu aciune rapid;
D. administrare i.v. de insulin cu aciune lent;
E. administrare de glucagon.

9. Raia caloric total n diabetul zaharat la copil trebuie s conin:
A.50% glucide cu absorbie rapid;
B. 50% glucide cu absorbie lent;
C. 25 % lipide;
D. 25% proteine;
E. 20% proteine i 30% lipide;

10.Activitatea fizic n obezitate permite urmtoarele, cu excepia:
A.readaptarea copilului obez la efort;
B.limitarea timpului petrecut n faa televizorului;
C. scderea greutii chiar fr diet;
D.reducerea sedentarismului;
E.limitarea timpului petrecut la calculator.

11.n caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie s inem cont ca la aceasta vrsta copilul este expus la infecii
materno-fetale, germenii cel mai frecvent ntlnii fiind urmtorii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. Streptococ grup A
C. E.coli
D. Enterococi
E. Listeria monocytogenes



12. n caz de febra la copilul peste 3 ani tratamentul de prima intentie este :
A. Metamizol sodic i.v.
B. Acetaminofen
C. Ibuprofen
D. Acid acetilsalicilic
E. Antiinflamatorii steroidiene

13. La copilul intre 3 si 36 de luni in caz de febra ru tolerata sau cu semne de gravitate fr punct de plecare
clinic , antibioterapia de prima intentie consta in :
A. Aminoglicozid
B. Flurochinolona
C. Cefalosporine de generatia a III a
D. Cefalosporine de genratia a doua
E. Penicilinamine

14. n caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie sa tinem cont ca la aceasta virsta copilul este expus la infectii
materno-fetale, germenii cel mai frecvent intalniti fiind urmatorii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. E.coli
C. Enterococi
D. Piocianic
E. Listeria monocytogenes

15. n cazul febrei prezente mai mult de 5 zile la copilul peste 3 ani, se poate suspiciona o boala Kawasaki,
nafara de febra elementele orientative pentru acest diagnostic fiind urmtoarele CU EXCEPTIA :
A. Enantem
B. Exantem facial cu aspect de fluture
C. Conjunctivita aseptica
D. Erupie polimorfa
E. Adenopatie cervicala

16. n caz de febra la copilul mai mare de 3 ani se poate suspiciona meningita in prezenta urmatoarelor semne
CU EXCEPTIA:
A. Redoare de ceafa
B. Stare de rau epileptic
C. Polakiurie
D. Fontanela deprimata
E. Tulburari de constienta

17. Referitor la diagnosticul clinic al pielonefritei la copil, acesta se bazeaza pe urmatoarele semne CU
EXCEPTIA:
A. Febra
B. Dureri lombare ( inconstante, cu atit mai frecvente cu cit copilul este mai mare)
C. Hematurie macroscopica
D. Alterarea starii generale (inconstant)
E. Semne functionale urinare , evidente cu cit virsta este mai mare

18. Examenul complementar de prima intentie intr-o suspiciune de infectie urinara la copil este:
A. Dozarea proteinelor urinare
B. Ionograma urinara
C. Bandeleta urinara
D. Urocultura
E. Cistografia retrograda

19. n pielonefrita acuta la copil, cu exceptia cazurilor in care la urocultura se izoleaza un enterococ, se indica
ca tratament de atac ceftriaxona (fara a depasi doza adultului) in doza unica zilnica de:
A. 10 mg/kg/zi
B. 200 mg/kg/zi
C. 100 mg/kg/zi
D. 50 mg/kg/zi
E. 25 mg/kg/zi

20. n tratamentul de atac al pielonefritei acute se impune asocierea la ceftriaxon si a unui aminoglicozid in
urmatoarele cazuri CU EXCEPTIA:
A. Virsta < 3 luni
B. Uropatie malformativa cunoscuta
C. Leucocitoza
D. Sindrom septicemic
E. Imunodepresie

21. Scintigrafia cu DMSA , rezervata cazurilor de infectie urinara recidivanta se va face la 6 luni de la infectie
pentru decelarea:
A. Refluxului vezico-ureteral
B. Abcesului renal
C. Dilatatiei pielocaliceale
D. Cicatricilor renale
E. Calculilor vezicali

22.Absenta leucocituriei si a nitritilor la testul bandeletei urinare, exclude diagnosticul de infectie urinara CU
EXCEPTIA:
A. Sugarilor sub 3 luni
B. Antibioterapie
C. Leucocitoza
D. Leucopenie
E. VSH crescut

23.Managementul rinofaringitei acute impune:
A. Tratament antibiotic
B. Tratament sistemic cu corticosteroizi
C. Tratament antiparazitar
D. Tratament simptomatic
E. Tratament cu citostatice

24.Angina ulceronecrotic Vincent (infecie fuzo-spirilar) se caracterizeaz prin:
A. Ulceraii unilaterale ale amigdalelor
B. Ulceraii bilaterale ale amigdalelor
C. Dispnee expiratorie
D. Dispnee inspiratorie
E. Wheezing





25.n angina copilului cu test de diagnostic rapid pozitiv se iniiaz tratament cu:
A. Antivirale
B. Antifungice
C. Bronhodilatatoare
D. Amoxixilin pentru 6 zile
E. nhibitori ai pompei de protoni

26.Angina streptococic se poate complica cu:
A. reumatism articular acut
B. hepatit reactiv
C. glomerulonefrit
D. abces retrofarngian
E. adenoflegmon

27.Definirea astmului sugarului sub 36 luni este:
A. Prin spirometrie
B. Prin radiografie toracic
C. Esenialmente clinic i anamnestic
D. Datorat exclusiv atopiei
E. Datorat exclusiv alergiei

28.Astmul bonic sub 36 luni se definete prin:
A. Dispnee inspiratorie
B. Tuse productiv
C. Rinoree muco-purulent
D. 3 atacuri de dispnee cu raluri sibilante de la natere
E. Dispnee expiratorie

29.Infeciile respiratorii sunt factori de risc n astmul bronic astfel:
A. Exogeni
B. Endogeni
C. Genetici
D. Poluare la domiciliu
E. Poluare atmosferic

30.n astmul bronic intermitent simptomele diurne sunt:
A. Sub 1 noapte/lun
B. Sub 1 zi/sptmn
C. Sub 1 zi/semestru
D. Permanente
E. 1-2 zile/sptmn

31.Corticoterapia inhalatorie n doz mic/medie se recomand n:
A. Astmul sever
B. Astmul intermitent
C. Astmul la efort
D. Astmul uor
E. Faringit




32.Astmul bronic persistent sever la copiii sub 36 luni se caracterizeaz prin:
A. Simptome diurne peste 2 zile/sptmn
B. nsuficien cardiac
C. Simptome nocturne peste 2 nopi/lun
D. Dou sau mai multe exacerbri n ultimele 6 luni
E. Beta-2-mimetice cu durat scurt de aciune> 4 zile/lun

33.Cea mai frecvent cauz de diaree acut viral este:
A. Rotavirus
B. Virus gripal
C. Arbovirus
D. CMV
E. Nici un rspuns correct

34.Deshidratarea extracelular se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia:
A. Tahicardie
B. Hipotonia globilor ocular
C. Hipotensiune arteriala
D. Oligurie
E. Colaps

35.Deshidratarea intracelular se caracterizeaz prin urmtoarele, cu exceptia:
A. Sete puternic
B. Oligurie
C. Tulburri neurologice
D. Febr
E. Hipotonia globilor oculari

36.Criteriile de spitalizare n diareea acut sunt, cu excepia:
A. Deshidratare mai mare sau egal cu 10%
B. Vrsta sub 3 luni
C. Prematuritatea
D. Deshidratare mai mare sau egal cu 5% n caz de eec al rehidratrii orale
E. Tolerana digestiv bun

37.Diareea acut parazitar este dat de urmtoarele, cu excepiile:
A. Giardia
B. Entamoeba hystolytica
C. Cryptosporidium hominis
D. CMV
E. Salmonella

38. Alptarea natural presupune:
A. Numr de 4-5 mese pe zi
B. Alimentarea nou-nscutului dup 12 ore de via
C. Durat lung a suptului (mai mult de 20 minute)
D. Alternarea cu o formul pentru sugari
E. Nici un rspuns nu este corect

39. Care din afirmaiile referitoare la perioadele de alimentaie ale copilului este corect:
A. Pn la 4-6 luni formule pentru sugari
B. Dup 4-6 luni pn la 12 luni lapte de cretere
C. Dup 1 an lapte de continuare
D. De la 3 luni diversificare
E. De la 0 la 3 luni numai lapte matern

40. Formulele de lapte praf pentru alergia la proteina laptelui de vac conin:
A. Hidrolizate de proteine din lapte de vac
B. Lapte fr lactoz
C. Lapte de capr
D. Lapte de oaie
E. Soia

41. n caz de atopie familial se folosete:
A. Lapte hipoalergenic
B. Hidrolizat de proteine din lapte de vac
C. Soia
D. Lapte de capr
E. Lapte fr lactoz

42. Nevoile calorice ale copilului la natere sunt:
A. 90 kcal/kg/zi
B. 110 kcal/kg/zi
C. 120 kcal/kg/zi
D. 60 kcal/kg/zi
E. 150 kcal/kg/zi

43. Nevoia nutriional n fier de la 3 la 6 luni este:
A. 6 mg/zi
B. 8 mg/zi
C. 4 mg/zi
D. 10 mg/zi
E. 15 mg/zi

44. Constituie beneficii ale alptrii materne:
A. Compoziia adaptat nevoilor copilului
B. Nu conine proteine alergizante
C. Coninut de proteine protectoare
D. Avantaj psihoafectiv
E. Conine betalactoglobuline

45. Examenul nou-nascutului la termen cuprinde printre altele si frecventa respiratorie care normal este:
A. 15-20/ min
B. 60-70/ min
C. 20-30/ min
D. 40-50/ min
E. 30-40/ min

46. Cauzele pulmonare principale ale detresei respiratorii neonatale sunt urmatoarele CU EXCEPTIA :
A. nfectia pulmonara
B. ntirzierea resorbtiei lichidului pulmonar
C. nhalarea de lichid amniotic
D. Hernia diafragmatica
E. Pneumotoracele
47. Sindromul de detresa respiratorie a nou-nascutului se apreciaza cu ajutorul scorului Silverman care
evalueaza urmatorii parametri CU EXCEPTIA:
A. Bataia aripilor nazale
B. Balansul toraco-abdominal
C. Tirajul intercostal
D. Geamatul expirator
E. Bombarea xifoidiana

48. n situatia diabetului gestational , riscurile fetale sunt :
A. Hiperglicemiile neonatale
B. Hipoglicemiile neonatale
C. Moartea fatului in uter
D. Macrosomia
E. Prematuritatea

49. Interveniile care se efectueaza sistematic la nastere includ :
A. Administrarea de vitamina D
B. Administrarea de vitamina K
C. Administrarea de colir oftalmic antibiotic
D. Punerea la sin sau primul biberon in primele ore
E. Administrarea de antibiotice pe cale generala

50. Cauzele fetale ale retardului de crestere intrauterina sunt:
A. Embriofetopatia infectioasa
B. Malformatia uterina
C. Anomalia cromozomiala
D. nfarct al placentei
E. Sarcina multipla


CAZ CLINIC 1
Sugar de sex masculin, prematur (nascut la 35 saptamani, G la nastere = 2900g, T = 52 cm, Apgar = 8), in
varsta de o luna, se interneaza in clinica pentru persistenta varsaturilor. Examen clinic: G = 3500g, T = 52cm, IP
= 0,94; Stare generala relativ buna.,afebril; Facies pleoape usor tumefiate, secretie purulenta ochi
stang;Tegumente icterice, curate;Tesutul conjunctiv-adipos: slab reprezentat; Sistem muscular: hiperton Sistem
osteo-articular: aparent integru, FA = 4/5cm, normotensiva;: torace evazat la baze, excursii costale simetrice,
FR =35/min,FC = 140/min, ficat la 1cm sub rebord, splina pol inferior palpabil, reflexe arhaice prezente,
fara semne de iritatie meningeana.

Investigatii paraclinice:

GA = 18900/mmc; PN = 20%; L = 65%; M = 14%; E = 1%;GR = 3160000/mmc; Hb = 10,1g/dl; Ht = 29%;
VEM = 92 3; HEM = 32,1 pg;CHEM = 35 g/dl Fe seric = 128%; VSH = 45mm/h; CRP = absent; Tr =
406000/mmc; TGP = 25U/L; uree =0,10g; Proteine = 52,5g/dl; Bilirubina totala = 1,64 mg%; Bilirubina
directa = 0,38 mg%; Bilirubina indirecta = 1,26 mg%; Reticulocite = 60

Sumar urina: albumina absent; Coprocitograma: absent PMN, EKG Eco abdominal: normal; Eco
transfontanelara: ventriculi cerebrali si substanta cerebrala -normale ecografic ; Tranzit baritat
esogastroduodenal: prezent reflux n treimea inferioara a esofagului, bulb spastic, stomac cu evacuare ntrziata.



Care este diagnosticul cel mai probabil ?
A. Reflux gastro-esofagian
B. Stenoz hipertrofic de pilor
C. Atrezie esofagian
D. Intoxicaie cu nitrii
E. Hernie hiatal

Comentarii
La orice vrsta, in caz de varsaturi trebuie facut un diagnostic diferential cu intoxicatiile!

CAZ CLINIC 2
Pacient de sex masculin, n vrsta de 2 ani 8 luni, se interneaz cu edeme generalizate, ce debuteaza in urma cu
~ 7 zile, oligurie si urini hipercrome la care se adaug diareea cu scaune fetide, striuri de snge. Investigatiile de
la Boli Infectioase au obiectivat coprocultura pozitiva pentru E. coli. Iniierea reechilibrarii hidroelectrolitice si
tratamentului antibioterapic a determinat remiterea simptomatologiei digestive, dar aparitia edemului facial si a
palorii tegumentare are drept consecina repetarea analizelor din probele biologice, decelandu-se: retentie
azotata (creatinina = 4.04 mg%, uree= 147 mg%), anemie severa (Hb=6.9 g%), trombocitopenie
(Tr=85000/mm3), sumar de urina patologic(proteine=500 mg%). Pacientul este indrumat spre Pediatrie.
Antecedente: primul copil, nascut la termen, cezariana, Gn=4200 g, APGAR=9, alimentat artificial,
diversificare corespunzatoare, nu a fost profilactizat contra rahitismului, vaccinat conform schemei MS si anti
H. influenza, S.pneumoniae.

Examen clinic: Ga=19 kg, Ta=98 cm, IMC=19.7 kg/m2; stare generala buna, afebril; facies: palid, edeme
faciale;tegumente si mucoase: intens palide, edeme generalizate de tip renal, artere periferice pulsatile,
AV=98/min, TA=100/60 mm Hg mentinuta constanta in evolutie; abdomen marit de volum, mobil cu miscarile
respiratorii, usor depresibil, nedureros la palparea superficiala si profunda, tranzit intestinal prezent cu scaune
de consistent usor scazuta; oligurie, urini hipercrome, OTS, ROT prezente bilateral si simetric, stare de
constienta pastrata.

Analize de laborator in dinamica:

GR (mil./mm3) 1.88 3.37 2.97

Hb (g%) 5.3 9 8.2

Ht (%) 13.7 25.4 23.2

VEM (m3) 73 75 78

HEM (pg) 28 26 27

CHEM (g%) 38 35 35

GA (mii/ mm3) 20.6 15.5 12

Plachete (mii/ mm3) 75 87 332

VSH 55 mm/1h (datorita nr. de GR);

Frotiu de snge periferic: anizopoichilocitoza (macrocite, microcite, sferocite, frecvente schizocite),
hipocromie.

Analize n evoluie:
Fibrinogen=4.04 g/l; CRP=absent; TGP=48 UI/l; TGO=45 UI/l; Fe2+=152 g%; Reticulocite=78 ; Bilirubina
totala=1.34 mg%; B directa =0.19 mg%; B indirecta = 1.15 mg%; sumar urina: glucoza=abs. prot.=500 mg%
bil.=abs. urobil.=n. pH=5.5 densitate=1015 nitriti.=abs., leucocite = abs; sediment: flora microbiana absent,
frecventi cilindri uratici, rare celule epiteliale, rare hematii; coprocultura: E. coli pozitiv

Uree mg% creatinina mg%

147 4.04

132 2.12

141 2.56

64 0.83

Ecografia renala: dimensiuni normale ale rinichilor, corticala renala hiperreflectogena bilateral.
Testul Coombs: negativ


Care este n acest caz diagnosticul principal la bolnav?
A. Infecie tract urinar cu E. coli
B. Sindromul hemolitic-uremic: anemie hemolitica microangiopatica + trombocitopenie + retentie
azotata, debut printr-un episod de gastroenterita acuta cu E. coli. (/25)
C. Hepatit acut
D. Purpur trombocitopenic idiopatic
E. Glomerulonefrit acut

Comentarii:
Forma usoara de SHU, cu prodrom gastroenteritic dup infecie cu E. coli cu prognostic favorabil.
Valorile tensionale s-au mentinut in limite normale ( ~ 100/60 mm Hg).
Desi a fost izolata din coprocultura E.coli, nu poate fi incadrat in SHU tipic deoarece nu a fost precizat serotipul
E. coli 0 157:H7.


PNEUMOLOGIE
1.Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza, nu sunt adevarate:
a. Tuberculoza este o boala contagioasa
b. Tuberculoza este determinata de bacilul Mycobacterium din complexul tuberculosis
c. Tuberculoza se transmite pe cale aeriana, de la om la om
d. Tuberculoza este o boala vindecabila
e. Localizarea pulmonara nu este predominanta

2.Diagnosticul de certitudine in tuberculoza pulmonara se poate afirma prin, cu exceptia:
a. Prezenta la examenul direct al sputei de BAAR (bacili acid-alcoolo rezistenti)
b. Confirmarea prin cultura in mediul solid Lowenstein -Jensen
c. Confirmarea prin cultura in mediul lichid
d. Biopsie bronsica (granulom epitelial si giganto-celular cu necroza cazeoasa)
e. Biopsia ganglionara (granulom epitelial si giganto-celular cu necroza cazeoasa)



3.Ce medicamente determina toxicitate oculara:
a. Isoniazida
b. Rifampicina
c. Pirazinamida
d. Etambutolul
e. nici unul dintre cele de mai sus

4.Vindecarea unui pacient diagnosticat cu tuberculoza pulmonara se face in functie de urmatoarele criterii:
a. Bacil Koch sensibil la tuberculostatice
b. Tratamentul corect timp de 6 luni
c. Disparitia semnelor clinice
d. Regresia semnelor radiologice
e. Toate cele de mai sus

5.In tratamentul tuberculozei la adult, Pirazinamida se administreaza in doza de:
a. 25 mg/ Kg corp/zi, maxim 2000 mg/zi
b. 30 mg/ Kg corp/zi, maxim 2000 mg/zi
c. 20 mg/ Kg corp/zi, maxim 1500 mg/zi
d. 15 mg/ Kg corp/zi, maxim 2500mg/zi
e. 25 mg/ Kg corp/zi, maxim 1200 mg/zi

6.Tratamentul la domiciliu in cazul unei pneumopatii la adultul tanar, fara factor de risc se face de prima
intentie cu:
a. Levofloxacina
b. Macrolide
c. Ofloxacina
d. Rifampicina
e. Ampicilina

7.Durata tratamentului in pneumopatiile cu anaerobi este de:
a. 2-3 saptamani
b. 3 saptamani
c. 4-6 saptamani
d. 7 zile
e. 10zile

8.Tratamentul de prima intentie in pneumonia franca lobara acuta cu pneumococ este:
a. Ciprofloxacina
b. Pristinamicina
c. Levofloxacina
d. Oxacilina
e. Amoxicilina

9. Criterii biologice de spitalizare in cazul pneumoniilor
a. Uree < 7mmol/l
b. Anemie Hb < 9g/dl
c. Creatinina< 12mg/l
d. Trombocitoza
e. Trombocitopenie



11.Durata tratamentului in pneumopatiile cu anaerobi este de:
a. 2-3 saptamani
b. 3 saptamani
c. 4-6 saptamani
d. 7 zile
e. 10zile

12. Tratamentul de prima intentie in pneumonia franca lobara acuta cu pneumococ este:
a. Ciprofloxacina
b. Pristinamicina
c. Levofloxacina
d. Oxacilina
e. Amoxicilina

13. Durata tratamentului pentru pneumoniile necomplicate:
a. 7-14 zile
b. 10-14 zile
c. 21 zile
d. 28-42 zile
e. 14-21 zile

14. n cazul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae sunt false urmatoarele afirmatii:
a. Debut progresiv
b. Tratamentul optim macrolide/fluorochinolone timp de 10-14 zile
c. Radiografia toracica evidentiaza opacitati interstitiale bilaterale
d. Tratament de prima intentie amoxicilina
e. Biologic: testul Coombs direct pozitiv

15. Ce simptome nu inatlnim in pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae:
a. Febra inalta, frisoane
b. Tuse seaca
c. Astenie
d. Mialgii
e. Cefalee

16. Sunt adevrate urmatoarele afirmaii referitor la pneumopatiile interstiiale difuze:
a. In alveolita alergica extrinseca exista o scdere semnificativa a nivelului de limfocite
b. Exista o cretere a raportului DLCO/VA
c. Lavajul bronhoalveolar permite orientarea diagnosticului in funcie de celularitatea obtinuta
d. Nu pot asocia manifestri extrarespiratorii: cutanate, neurologice, articulare
e. In sarcoidoza raportul CD4/CD8 este scazut

18. Rinita intermitenta se defineste:
a. simptome < 4 zile/saptamina, sau < 4 saptamini/an
b. simptome > 4 zile/saptamina, sau < 4 saptamini/an
c. simptome < 4 zile/saptamina, sau > 4 saptamini/an
d. simptome > 4 zile/saptamina, sau > 4 saptamini/an
e. simptome < 4 zile/saptamina si < 4 saptamini/an




19. Diagnosticul alergiei la adult include, cu exceptia:
a. anamneza
b. hemoleucograma
c. dozarea IgE serice totale
d. teste cutanate
e. radiografia

20. Este utila detectia urmatorilor pneumalergeni, cu excepia:
a. acarieni
b. alergenii pisicii
c. alergenii rozatoarelor
d. alergenii cinilor
e. alergeni de gndaci de buctrie

21. La examenul fizic al pacienilor cu astm se identific mai frecvent:
a. raluri sibilante
b. raluri crepitante
c. stridor
d. murmur vesicular fiziologic
e. raluri subcrepitante

22. Semnele de gravitate a unui astm includ:
a. semen respiratorii
b. semne hemodinamice
c. semen neuropsihice
d. date paraclinice
e. toate de mai sus

23. Semne care impun ventilaia asistat la pacientul cu astm:
a. tulburri de contiin
b. tahipnee
c. pauze sau stop respirator
d. respiraie paradoxal
e. hipercapnie > 50 mmHg

24. Tratamentul in astmul intermitent include:
a. corticosteroizi inhalatori
b. teofilina
c. inhalare de beta-2-agonisti selectivi cu durata scurta de actiune inaintea unui efort
d. beta-2-agonisti selectivi cu durata lunga de actiune
e. cromone inaintea unui efort

25. Tratamentul de fond in astmul persistent usor include:
a. corticosteroizi inhalatori in doze mici-moderate
b. teofilina
c. inhalare de beta-2-agonisti selectivi cu durata scurta de actiune
d. beta-2-agonisti selectivi cu durata lunga de actiune
e. cromone inhalatorii




26. Cel mai frecvent tip histologic de cancer pulmonar la pacientii care nu au fumat niciodata este:
a. Carcinoidul
b. Carcinomul cu celule mici
c. Adenocarcinomul
d. Carcinomul cu celule mari
e. Chistadenocarcinomul

27. Care sunt semnele si simptomele ce evidentiaza extensia locoregionala in cancerul bronhopulmonar:
a. Disfonia
b. Disfagia
c. Tusea
d. Durere toracica
e. Wheezing

28. Clasificarea TNM in cancerele bronhopulmonare fara celule mici permite:
a. Descrierea standardizata a bolii
b. Evaluarea prognosticului in functie de stadiu
c. Stadializarea in functie de marimea tumorii, de localizarea acesteia, de implicarea ganglionilor
limfatici si de existenta unor metastaze la distanta
d. Ajuta la determinarea unei strategii terapeutice
e. Cresterea supravietuirii la 5 ani

29. Pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici - stadiile III neoperabile - tratamentul de referinta se
bazeaza pe:
a. Doar tratament simptomatic
b. Doar radioterapie
c. Doar chimioterapie
d. Imunoterapie
e. Chimio-radioterapie concomitenta

30.Pentru formele diseminate, in cancerul bronhopulmonar cu celule mici, tratamentul utilizat este:
a. Chimioterapia (continand platina si VP16) + radioterapia antalgica in caz de metastaza osoasa
bine delimitata
b. B. Doar radioterapia
c. C. Tratamentul chirurgical
d. D. Tratament chirurgical + radioterapie
e. E. Chimioterapie + tratament chirurgical

31. Hormonoterapia de prima intentie la pacientii cu metastaze pulmonare se utilizeaza mai ales in:
a. Cancerul testicular
b. Cancerul de colon
c. Cancer bronhopulmonar
d. Cancer esofagian
e. Cancerul gastric

32. Metastazele pulmonare nodulare au urmatoarele caracteristici din punct de vedere radiologic:
a. Nodulii au o margine neregulata
b. Nodulii nu sunt bine delimitati
c. Prezenta calcificarilor nu exclude natura tumorala
d. Predomina in lobii superiori
e. Sunt totdeauna bilaterali

33. Printre cauzele sindromului de vena cava superioara nu se enumera:
a. Cancer bronsic secundar
b. Cancer bronsic primitiv(mai ales cu celule mici)
c. Timom malign
d. Hernia diafragmatica
e. Gusa endotoracica

34. Durata optima a chimioterapiei in cancerul pulmonar fara celule mici,stadiul IV, in absenta mutatiei genei
EGFR se situeaza intre:
a. 2-3 cicluri chimioterapie
b. 1-2 cicluri chimioterapie
c. 4-6 cicluri chimioterapie
d. 6-8 cicluri chimioterapie
e. 3 cicluri chimioterapie

35. Durata optima a chimioterapiei in cancerul pulmonar fara celule mici,stadiul IV, in absenta mutatiei genei
EGFR se situeaza intre:
a. 2-3 cicluri chimioterapie
b. 1-2 cicluri chimioterapie
c. 4-6 cicluri chimioterapie
d. 6-8 cicluri chimioterapie
e. 3 cicluri chimioterapie

36. Semnele clinice n pleurezie pot fi urmtoarele, cu o excepie:
a. Abolirea murmurului vezicular
b. Suflu pleuretic
c. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale
d. Matitate decliv, cu excepia revrsatului localizat sau nchistat
e. Latero-deviaia zgomotelor cardiace

37. Lichidul pleural este considerat exudat la ndeplinirea uneia dintre urmtoarele condiii:
a. Raportul proteine n snge / proteine n lichidul pleural peste 0,5
b. Raportul LDH n snge / LDH n lichid peste 0,6
c. LDH n lichidul pleural peste 2/3 din limita superioar normal a LDH n snge
d. Glucoza n lichidul plasmatic peste jumtate din valoarea glicemiei
e. Colesterolul n lichidul pleural peste jumtate din valoarea seric

38. Una dintre cauzele urmtoare poate determina att exudat ct i transudat pleural:
a. Insuficiena cardiac
b. Ciroza
c. Tuberculoza
d. Embolia pulmonar
e. Mixedemul

39. Testele cutanate efectuate pentru cutarea prezentei anticorpilor specifici ai unui alergen la nivelul
mastocitelor cutanate prezinta urmatoarele catacteristici cu exceptia:
a. sunt nedureroase
b. constau in inteparea epidermei cu o picatura dintr-un extract alergenic
c. sunt practicate pe fata posterioara a antebratului sau spate
d. necesita o distanta de 3 centrimetri intre teste
e. cel mai des sunt utilizate prick-testele

40. O cauza importanta a dezvoltarii hiperreactivitatii bronsice si a astmului la copiii care traiesc in regiunile
uscate o reprezinta expunerea la:
a. Dermatophagoides pteronyssinus
b. Blattella germanica
c. Aspergillus fumigatus
d. Alternaria alternate
e. Cladosporium

41. Una dintre urmatoarele afirmatii referitoare la astmul supraacut NU este adevarata:
a. poate conduce la deces in cateva minute
b. factorul declansator este adeseori un conflict
c. factorul declansator este adeseori administrarea de AINS la pacientii cu intoleranta
d. adeseori este incriminata suprainfectia bronsica
e. afecteaza cu precadere subiectii masculini < 30 de ani

42. Stadiul 2 de astm (astm persistent usor) se caracterizeaza prin:
a. simptome de astm nocturn > 2 ori/luna
b. PEF sau VEMS 80% din valorile prezise cu variabilitate > 30%
c. PEF sau VEMS 80% din valorile prezise cu variabilitate 20- 30%
d. PEF sau VEMS 80% din valorile prezise cu variabilitate <20%
e. simptome de astm nocturn >1 data pe saptamana

43. Stadiul 3 de astm (astm persistent moderat) se caracterizeaza prin:
a. simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi
b. PEF sau VEMS 80% din valorile prezise cu variabilitate 20- 30%
c. utilizare intermitenta de beta-2-agonisti cu durata scurta de actiune
d. simptome permanente
e. nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta

44. Tratamentul de fond al astmului persistent moderat (stadiul 3) se poate face cu:
a. 600-2200 g/24 ore pentru beclometazona sau budesonide
b. 300-1100 g/24 ore pentru fluticazona
c. 23-46 g/24 ore pentru formoterol
d. 22-44 g/24 ore pentru formoterol
e. 50-100 g/24 ore pentru salmeterol

45. Sunt factori favorizanti/agravanti ai astmului:
a. poluarea atmosferica
b. refluxul gastroesofagian
c. tutun
d. sinuzita
e. astenia

CAZ CLINIC 1
Pacientul X, n vrsta de 37 de ani, ajuns in serviciul de primiri urgente, prin intermediul ambulantei, care l-a
adus din strada in urma unui apel telefonic, deoarece tusea si avea dificultati respiratorii. Pacientul este fara
domiciliu fix si fara ocupaie.
Domnul X relateaz apariia lent progresiva a acestor simptome, de aproximativ o luna.

T: 39C
Frecventa cardiaca : 104/min
Frecventa respiratorie : 27/min
TA : 105/65mmHg
G=48Kg, H=173cm
Examenul clinic pune in evidenta matitate si absenta murmurului vezicular, la nivelul treimei inferioare a
hemitoracelui stang.

Hemoleucograma:
GA : 8700/mm3 (70% PMN, 16% Limfocite, 1% eozinofile, 13% Monocite )
Hb : 9,1mg/dl
Trombocite: 420000/mm3

1. Care din urmatoarele entitati are probabilitate maxima pe baza datelor clinice:
a. pneumonie comunitara
b. neoplasm bronhopulmonar
c. astm bronsic
d. pleurezie tuberculoasa
e. tromboembolism pulmonar

2. Care explorari imagistice nu au indicatie la acest caz:
a. radiografia toracica postero-anterioara
b. ecografia transtoracica
c. tomografia computerizata torace
d. radiografia toracica profil
e. rezonanta magnetica nucleara torace

3. Care explorari paraclinice nu sunt probabil utile:
a. examen sputa flora
b. examen sputa BAAR
c. IDR 2 u PPD
d. testare HIV
e. frotiu sange periferic

4. Admind existenta unui revarsat pleural diagnosticul etiologic poate fi stabilit cu certitudine prin:
a. profil biochimic al lichidului pleural
b. examen bacteriologic al lichidului pleural
c. determinare nivel ADA in lichidul pleural
d. citologie lichid pleural
e. biopsie pleurala

CAZ CLINIC 2
Pacientul M.A., de sex masculin, in vrsta de 55 ani, din mediul rural, pensionar, care a lucrat 30 de ani in
turnatorie cu expunere la noxe respiratorii (gaze de turnatorie, SiO2 liber cristalin) s-a prezentat pentru: tuse
iritativa, disfonie, disfagie, dureri toracice anterioare si posterioare drepte, inapetenta. Debutul bolii a fost
insidios, in urma cu aproximativ 3 luni prin tuse seaca, pentru care nu a solicitat consult medical. Simptomele s-
au accentuat in ultimile 2 saptamani, completate de dureri toracice anterioare si posterioare drepte, disfonie,
inapetenta, disfagie; pacientul nu s-a putut alimenta si hidrata in ultimele 10 zile. Pacientul este fumator 40
pachete-ani, consumator cronic de alcool, fara antecedente patologice personale semnificative. La examenul
clinic obiectiv s-au constatat degete hipocratice, circulaie colaterala la nivelul toracelui anterior, jugulare
turgide, adenopatie supraclaviculara dreapta, de circa 10 cm, dura, nedureroasa, adenopatie axilara si latero-
cervicala bilateral, torace cifotic, cu matitate si abolirea murmurului vezicular in 2/3 inferioare ale hemitoracelui
drept, SaO2: 94% in aa, FR:18/min, FC: 118/min, TA: 127/90mmhg, hepatomegalie dura, nedureroasa, cu ficat
palpabil la 5cm sub rebordul costal.

Examenele de laborator efectuate in ziua spitalizrii prezentau:

GR:3,14 mil/mm3 (VN : 4,5-5,5mil/mmc); Hb:10,1g% (VN: 12-17 g/dl); Ht: 29,7% (VN: 37-47%),
VSH:150mm/1h (VN: 1-10mm/h); Fb:4,94mg% (VN: 2-4 g/l),, CRP:6mg/l, TGP:51,2U/L(VN: <41u/l);
TGO: 69,8U/L(VN: <37 u/l), in rest, analizele s-au incadrat in limitele normale.
Examenul ORL: (laringoscopie indirecta), a relevat:
coarda vocala drepta hipomobila cu respiratia si fonatia
coarda vocala stanga imobila in pozitie paramediana
spatiul glotic ingustat semnificativ
staza salivara la nivelul ambelor sinusuri piriforme, mai importanta pe stanga
paralizie recurentiala stanga si dreapta

Radiografia toracica postero-anterioara si de profil drept: opacitate retractila la nivelul lobului superior drept, cu
atragerea mediastinului de partea homolaterala si revarsat pleural bazal drept.
Ecografia pleurala: pleurezie dreapta in cantitate mare, lichid vechi, grosimea stratului lichidian de 7-8 cm.

S-a practicat toracenteza diagnostica si evacuatorie.
Examenul lichidului pleural:
Aspectul lichidului: galben spumos;
examen biochimic: glucoza: 109mg/dl, LDH:429U/L, Colesterol: 67,3mg/dl, Proteine totale: 48,9g/l
ADA: 15U/l ;
examen bacteriologic pentru flora nespecifica si BK: negativ;
examen citologic: celule tumorale absente.

Fibrobronhoscopia:
arborele bronsic drept : congestie intensa difuza
proces infiltrativ ce intereseaza circular bronsia lobara superioara dreapta, chiar la originea ei si ii reduce
lumenul, procesul se continua pe portiunea initiala a bronsiei intermediare si pe peretele posterior al
bronsiei primare.
aspirat bronsic pentru BK: negativ
aspirat bronsic pentru examen citologic: celule tumorale absente
biopsie bronsica: mici fragmente superficiale de mucoasa bronsica ce prezinta infiltare redusa de
carcinom nediferentiat cu celule mici

1. Care este suspiciunea clinica majora la acest caz:
a. tuberculoza pulmonara
b. tromboembolism pulmonar
c. pneumonie comunitara
d. bronhopneumopatie cronica obstructiva
e. neoplasm bronhopulmonar.

2. Urmatoarele elemente NU sugereaza etiologia neoplazica a afectiunii
a. prezenta circulatiei colaterale
b. unghiile hipocratice
c. paralizia de coarda vocala
d. nivelul glucozei in lichidul pleural
e. aspectul endoscopic




CAZ CLINIC 3
Barbat de 68 de ani, care locuiete singur, este adus in urgenta de copii sai, care nu-l gasesc intr-o stare prea
buna, mai ales pe plan respirator.
Este vorba despre un fost fumator, fost consumator de alcool, subiectul a numeroase episoade de bronsita, mai
ales pe timpul iernii.
Pacientul nu mai fumeaza de aproximativ 2 ani si nu mai bea alcool de aproximativ 1 an. Este obez, cantarind
aproximativ 112 kg, pentru o talie de 161 cm. De aproximativ 2 zile, el nu este intr-o stare buna, are senzatii de
cald si de rece, fara frisone.
Oboseste la cel mai mic efort , nu mai iese afara, nu mai mananca. De aproximativ 24 de ore, nu mai poate
dormi noaptea, dar ziua atipeste foarte usor. Tusea este cu o expectoratie inchisa la culoare. La examenul clinic,
notam polipnee cu 28 respiratii /minut, cianoza cu fruntea acoperita de transpiratii reci.
Auscultatia pulmonara: raluri bronsice groase. Auscultatia cardiaca este dificil de efectuat, dar aparent normala.
Abdomenul este destins de volum, dar depresibil, indolor, sonor la percutie, fara circulatie colaterala, cu reflux
hepato-jugular.
Presiunea arteriala este 170/90mmHg, frecventa cardiaca de 125/min.
Se remarca discrete edeme de membre inferioare .
Starea de constienta si examenul neurologic sunt normale. Exista totusi o anumita stare de agitatie.
T= 38,5C. Gazometria arteriala practicata in aer ambiant are urmatoarele valori: pH=7,30; Pa CO2=62mmHg;
PaO2=45mmHg; Sat=77%; bicarbonat=30mmol/L

1. Care din urmatoarele entitati clinice nu este probabila la pacientul prezentatat, pe baza datelor disponibile:
a. bronhopneumopatie obstructiva cronica
b. infectie de tract respirator inferior
c. sindrom apnee obstructiva de somn
d. insuficienta cardiaca
e. ciroza hepatica

2. Datele clinice si paraclinice disponibile sugereaza:
a. insuficienta respiratorie acuta
b. insuficienta respiratorie cronica
c. insuficienta respiratorie cronica acutizata
d. acidoza metabolica compensata respirator
e. alcaloza respiratorie compensata metabolic.

3. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt necesare la acest pacient, cu exceptia:
a. ventilatie non-invaziva
b. oxigenoterapie sub controlul gazometriei
c. tratament antibiotic initiat dupa ce sunt disponibile rezultatele antibiogramei
d. heparina in doza profilactica
e. vaccinare antigripala anuala

4. Care interventie diagnostica nu este necesara in prima instanta?
a. radiografia toracica
b. electrocardiograma
c. examen sputa flora
d. polisomnografie
e. repetarea gazometriei dupa doua ore de oxigenoterapie






PSIHIATRIE
1. Remisiunea tulburrii de panic cu i fr agorafobie se face la:
a. 10-20%din cazuri;
b. 30-40% din cazuri;
c. 40-50%din cazuri;
d. 50-70%din cazuri ;
e. 80-90%din cazuri;

2. n tulburarea obsesiv-compulsiv diagnosticul este susinut de:
a. apariia involuntar a unei anxieti provocate de anumite evenimente negative din viaa pacientului.
b. atacuri de panic sau crize de angoas acute
c. fric de a fi judecat negativ de ctre cei din jur
d. asociaz n mod variabil 2 tipuri de simptome: obsesii i compulsii
e. anxietate care apare n momentul expunerii la la situaia sau obiectul fobogen.

3. Pot fi simptome de conversie, cu excepia:
a. Crize convulsive
b. Lipotimie
c. Cecitate
d. Anestezie
e. Agitaie psihomotorie

4. Tulburarile psihice ale post-partum-ului sunt, cu exceptia:
a. depresia postpartum;
b. psihoza puerperala;
c. post- partum blues;
d. schizofrenia paranoida;
e. melancolia deliranta.

5. Tulburari psihopatologice minore si tranzitorii in perioada sarcinii sunt, cu exceptia:
a. labilitate emotionala;
b. dependenta afectiva;
c. halucinatii vizuale si auditive;
d. perioada disforica de scurta durata;
e. anxietate.

6. Care din urmatoarele criterii diagnostice sunt specifice tulburrii de panic cu i fr agorafobie:
a. Este declanat de diferii factori stressani (conjugopatie, dificulti relaionale, profesionale,
surmenaj);
b. Repetarea atacurilor de panic sau a crizelor de angoas acut, este cel mai frecvent spontan,
imprevizibil, sau uneori situaional;
c. Comportamentul pacientului, n viaa cotidian, modificat n relaie cu atacurile de panic;
d. Posibil asociere cu anxietate intercritic (temeri persistente, ateptare anxioas a apariiei
altor atacuri de panic) care vor deveni din ce n ce mai grave;
e. Vrsta de debut: 35-40 de ani.





7. Diagnosticul diferenial al tulburrii de panic cu i fr agorafobie se face cu:
a. Sindromul coronarian acut, HTA, cardiopatiile, tulburrile electrocardiografice;
b. Astmul, pneumopatiile, emboliile pulmonare;
c. AVC, epilepsie, maladia Parkinson;
d. Carena de vitamin A;
e. Esofagita de reflux;

CAZ CLINIC
N.T. n vrst de 46 ani, ofier n rezerv de aproximativ un an, se prezint la spital pentru o simptomatologie
care a debutat insidios n urm cu 10 luni, manifestat prin: insomnii mixte, stare de anxietate persistent,
anhedonie, tendin la izolare social, hipoprosexie i care s-a acutizat n urm cu o sptmn cnd a participat
la un eveniment festiv marcat prin lansarea unor focuri de artificii. Imediat dup acel moment, pacientul declar
rememorarea unor fragmente scurte cu scenele psihotraumatizante din rzboi la care a asistat (flash-back-uri).
n zilele ulterioare, scenele rememorate devin din ce n ce mai clare i persistente, iar somnul i este populat de
comaruri cu aceleai tematici. De asemenea, pacientul mai relateaz c evit s deschid televizorul sau s ias
din cas la ore aglomerate din teama de a auzi zgomote care ar putea sugera focuri de arm.
1. Care este diagnosticul la care v gndii?
a. Tulburare de personalitate de tip schizotipal;
b. Tulburare de personalitate de tip paranoid;
c. Tulburare deliranta sistematizata;
d. Stare de stres posttraumatic;
e. Tulburare obsesiv-compulsiv.

RADIOLOGIE
1. Examenul imagistic fr riscuri si contraindicaii este:
a. radiografia
b. ecografia
c. computer-tomografia
d. rezonanta magnetic
e. scintigrafia

2. Din punct de vedere al semiologiei radiologice exprimarea corecta este:
a. radiografie hipo/izo/hiperecogenitate
b. ecografie hipo/izo/hiperdensitate
c. CT hipo/izo/hipersemnal
d. IRM hipo/izo/hipersemnal
e. CT hipo/izo/hiperecogenitate

3. n embolia pulmonara examenul imagistic diagnostic este:
a. ecografia Doppler
b. angio-CT
c. radiografia toracica
d. PET-CT
e. bronhografia

4. n urgenta, radiografia este indicata pentru diagnosticul:
a. Pneumo-mediastinului
b. Pneumoperitoneului
c. Apendicitei acute
d. Colicii renale
e. Ocluziei intestinale
5. IRM cerebral este indicat in :
a. Scleroza multipla
b. Tumori cerebrale
c. Traumatisme craniene
d. Coma
e. Cefalee

REUMATOLOGIE
1. Care din urmtoarele afirmaii nu reprezint o eroare n ceea ce privete prescrierea unui AINS:
a. Se pot prescrie dou AINS simultan.
b. Administrarea unui AINS intravenos evit toxicitatea gastrointestinal.
c. Se poate prescrie un AINS n timp ce pacientului i se administreaz anticoagulante orale.
d. O alergie la o clas de AINS exclude posibilitatea de a prescrie un AINS din alt clas.
e. Pentru a evita reaciile adverse AINS trebuie prescris o durat i o doz minime eficiente.

3. n care din urmtoarele boli reumatismale tratamentul cu AINS se indic pe termen scurt :
a. Artroza
b. Guta
c. poliartrita reumatoid
d. spondilita anchilozant
e. bursita

4. n care din urmtoarele boli reumatismale este necesar uneori asocierea AINS cu corticosteroizii:
a. guta
b. poliartrita reumatoid
c. artroza
d. condrocalcinoza
e. tendinita

5. Alegei afirmaia adevrat privind testul Schober n spondilita anchilozant:
a. este o manevr pentru articulaiile sacoiliace
b. msoar redoarea lombar
c. msoar redoarea la nivelul segmentului vertebral dorsal
d. este un test specific pentru examinarea mobilitii oldului
e. pune n eviden artrita periferic

6. Care din urmtoarele entiti nu face parte din spondiloartropatii:
a. spondilita anchilozant
b. artrita psoriazic
c. poliartrita reumatoid
d. sindromul SAPHO
e. artritele reactive

8. n spondilita anchilozant tratamentul nemedicamentos esenial include:
a. kinetoterapie i balneoterapie pentru a favoriza supleea coloanei vertebrale
b. autoexerciiile
c. kinetoterapie respiratorie n formele avansate
d. kinetoterapie respiratorie n formele incipiente
e. toate de mai sus sunt adevrate



9. Autoanticorpii din poliartrita reumatoid:
a. sunt markeri de severitate a bolii
b. NU sunt utilizai n urmarirea ulterioar a bolii
c. au valoare diagnostic
d. NU reflect activitatea bolii
e. permit evaluarea rspunsului la tratament

10. Factorul reumatoid se poate ntlni n urmtoarele condiii, cu excepia:
a. hepatita cu virus C
b. tuberculoz
c. boala Waldenstrom
d. sarcoidoz
e. persoane sntoase sub 60 ani

12. Poliartrita reumatoid recent trebuie difereniat de urmatoarele entitati, cu excepia:
a. gut
b. condrocalcinoz
c. infecie cronic cu virusul hepatitei C
d. boala Lyme
e. spondilita anchilozant forma axiala

13. Prin definiie osteoporoza este o maladie ce se caracterizeaz prin
a. scderea masei osoase
b. scderea volumului osos
c. deteriorarea micoarhitecturii esutului osos
d. deteriorarea mduvei osoase
e. creterea riscului de fractur

14. Densitatea mineral osoas se msoar cu ajutorul
a. absorbiometriei cu raze laser
b. absorbiometriei cu raze X
c. absorbiometriei de raze ultraviolete
d. determinarea calcemiei
e. determinarea calcemiei i calciuriei

15. Densitatea mineral osoas se exprim n
a. mg/ cm
2

b. g/ cm
2

c. g/ mm
2

d. mg/ m
2

e. mg/dm

16. Principalele indicaii ale steroizilor sunt urmtoarele boli, cu excepia:
a. poliartrita reumatoid
b. osteoporoza sistemic
c. polimialgia reumatic
d. vasculite
e. lombocruralgie

17. Indicaiile infiltraiilor cu corticosteroizi sunt urmtoarele, cu excepia:
a. artrita aseptic
b. artrita septic
c. lomboradiculalgie comun
d. bursita
e. sindrom de canal carpian

18. Complicaiile specifice ale infiltraiilor cu corticosteroizi sunt urmatoarele:
a. artrita septic
b. hiperkeratoz local
c. ruptur tendinoas
d. hiperpigmentare local
e. artrit acuta microcristalin

19. n poliartrita reumatoid fr manifestri extraarticulare, corticosteroizi se pot administra:
a. n doz de 0.1 mg/kgc/zi
b. n doz de 0.25 mg/kg/zi
c. n doz de 0.5 mg/kg/zi
d. nu se administreaz corticosteroizi in poliartrita reumatoida
e. n doz de 1 mg/kg/zi

CAZ CLINC 1
O pacient de 52 ani diagnosticata cu poliartrita reumatoida pentru care urmeaz tratament de fond convenional
cu metotrexat de minim trei luni se prezint la specialistul reumatolog cu un puseu.

1. Ce informaii importante pentru boala putem prelua din evaluarea clinica si biologica efectuata la acest
moment?
a. Trezire nocturna
b. Rigiditate matinala
c. DAS 28;
d. VSH i proteina C reactiv
e. Toate cele de mai sus;

2. Ce explorare complementara NU este necesara in poliartrita reumatoida in acest moment?
a. VSH si proteina C reactiva
b. Anticorpi anti-CCP si factor reumatoid
c. HLA B27
d. Radiografia de mini i picioare bilateral
e. Ecografia articulara

3. Ce parametri sunt inclui in DAS 28 (= Disease Activity Score)?
a. numrul de sinovite (numrul de articulaii tumefiate);
b. numrul de articulaii dureroase;
c. scala vizuala analoga a activitii globale a bolii
d. scala vizuala analoga a durerii;
e. Toate cele de mai sus;

4. Actualmente pacienta prezint un puseu polisinovial, cu activitate nalta a bolii, cu progresie a leziunilor
radiologice si afectare funcionala, fiind considerata fara rspuns la tratamentul de fond. Daca terapia de fond
convenionala este ineficienta dup trei luni care este atitudinea terapeutica oportuna in acest caz?
a. Modificarea tratamentului de fond (leflunomida sau combinaie de tratament cu metotrexat);
b. Meninerea aceleiai terapii;
c. ntreruperea tratamentului de fond ntruct nu este eficient;
d. Administrarea dozelor mari de analgezice ;
e. Rspunsul la tratament nu poate fi stabilit la doar trei luni de la iniiere;

5. Cnd este justificata administrarea bioterapiei n poliartrita reumatoida?
a. dac tratamentul de fond convenional (metotrexat, leflunomida) este ineficient dup 3 luni;
b. dac tratamentul de fond convenional (metotrexat, leflunomida) este ineficient dup o lun;
c. bioterapia de prima intenie se administreaz in toate formele de poliartrita reumatoida aflate la debut;
d. bioterapia se administreaz numai in complicaiile poliartritei reumatoide;
e. in poliartrita reumatoida nu se administreaz bioterapie.

6. Ce ageni terapeutici fac parte din bioterapie?
a. Agentii anti-TNF (etanercept, adalimumab, infliximab),
b. Agentii anti-IL6 (tocilizumab),
c. Agentii anti-CD20 (rituximab),
d. inhibitorii de limfocit T (abatacept)
e. toate cele de mai sus.


CAZ CLINIC 2
O pacient de 48 ani cu antecedente familiale de poliartrit reumatoid se prezint la specialistul reumatolog cu
o simptomatologie poliarticular, cu evoluie simetric i persistent, prezent la nivelul articulaiilor mici ale
minilor si picioarelor, caracterizat de durere i tumefacie, cu durata de aproximativ 3 luni.

1. Ce examene paraclinice complementare sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului?
a. VSH si proteina C reactiva;
b. Factor reumatoid;
c. Anticorpi anti-ADN dublu catenar;
d. Anticorpi anti-CCP;
e. Toate cele de mai sus;

2. Ce explorare imagistica este absolut necesara pentru stabilirea diagnosticului in cazul de fata?
a. Examenul radiologic de mini i picioare bilateral;
b. Ecografia articulara;
c. Scintigrafia osoasa;
d. Osteodensitometrie DEXA;
e. Imagistica nu este necesara pentru stabilirea diagnosticului n cazul de fa;

3. n condiiile in care explorarea releva un sindrom inflamator accentuat (VSH si proteina C reactiva), titruri
crescute ale factorului reumatoid si anticorpilor anti-CCP, prezenta de eroziuni subcondrale radiologic care este
diagnosticul pozitiv n cazul de fa?
a. Poliartrita reumatoida;
b. Lupus eritematos sistemic;
c. Poliartroza;
d. Spondilartrita;
e. Nu sunt date suficiente pentru a stabili diagnosticul;


4. Ce form de boala are pacienta?
a. Moderat;
b. Sever;
c. Poliarticulara;
d. Periferica;
e. Persistenta;

5. Care sunt obiectivele terapeutice in cazul de fa?
a. reducerea activitii clinice a bolii;
b. prevenirea apariiei leziunilor radiologice;
c. prevenirea handicapului funcional;
d. remisia bolii;
e. toate cele de mai sus;

6. n condiiile in care se iniiaz tratament patogenic cu metotrexat, la ce efecte secundare ne putem atepta n
cazul de fa?
a. polineuropatie;
b. anemie microcitar;
c. toxicitate hepatica tradusa prin enzime serice crescute;
d. lupus indus medicamentos;
e. depozite retiniene;

CAZ CLINC 3
Un bolnav de 45 de ani se adreseaz specialistului reumatolog pentru durere lombo-sacrat de intensitate mare
iradiat n membrul inferior drept (extern coapsa, gamba, maleola externa, haluce), nsoit de parestezii cu
acelai traiect si impoten funcional pentru ortostatism i mers. Simptomatologia a fost declanata n urm cu
4 zile de un efort fizic (ridicarea unei greuti).

1. Cu cea mai mare probabilitate examenul clinic va evidenia:
a. rigiditatea coloanei vertebrale lombare, cu limitarea micrilor: indicele Schober sczut i distana
degete-sol crescut;
b. semnul soneriei pozitiv L4-L5;
c. semnul Lasegue este pozitiv pe dreapta;
d. absenta deficitului motor pe grupele musculare testate (gluteus medius, tibial anterior, extensor comun al
degetelor, extensor al degetului mare i fibularul lateral);
e. toate elementele descrise;

2. Ce nivel discal este afectat?
a. Discul L4-L5;
b. Discul L5-S1;
c. Discul L3-L4;
d. Discul L2-L3;
e. Nu este vorba despre o suferina discala

3. Ce explorri complementare sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului in acest caz?
a. examen radiologic al coloanei lombare;
b. CT rahidian;
c. Radiografie bazin pentru articulaii sacroiliace;
d. Antigenul HLA B27;
e. Nu este necesara explorare complementara deoarece debutul simptomatologiei este sub 7 zile;

4. n condiiile in care examenul radiologic a decelat un aspect normal al vertebrelor cu pensarea discului
intervertebral L4-L5, care este diagnosticul cel mai probabil?
a. Lomboradiculalgie L5 comuna necomplicata;
b. Lomboradiculalgie L4 comuna necomplicata;
c. Spondilartrita nediferentiata;
d. Lomboradiculalgie simptomatica L5 necomplicata;
e. Lomboradiculalgie L5 comuna complicata.

5. Ce cauze de lomboradiculalgie comun necomplicat se cunosc?
a. hernia de disc;
b. osteoartrita interapofizara posterioara;
c. stenoza de canal vertebral lombar
d. spondilolisteza
e. toate cele de mai sus

6. Care este atitudinea terapeutic de urmat n cazul de fa?
a. infiltraii epidurale cu derivate de corticoizi de prima intenie;
b. terapie biologica anti-TNF;
c. analgezice si AINS pe cale orala;
d. doar tratament nemedicamentos deoarece simptomatologia este recenta (centura lombara, repaus
relativ);
e. indicaia chirurgical;

7. Care sunt indicaiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii?
a. deficit motor recent;
b. sindrom de coada de cal;
c. radiculalgie hiperalgic;
d. persistenta unei dureri radiculare de origine discala cu insuficienta funcionala major dup cel puin 6-8
sptmni de evoluie in ciuda unui tratament medical bine efectuat;
e. toate cele de mai sus.

UROLOGIE
2. Care este tratamentul complementar al unei tumori testiculare seminomatoase n stadiul localizat (N0M0):
a. radioterapie;
b. chimioterapie;
c. limfadenectomie retroperitoneal;
d. orhiectomie controlateral;
e. tratamentul complementar nu este necesar.

3.Care din urmatorii factori favorizanti ai unei infectii urinare are semnificatie urologica:
a. reziduu vezical postmictional
b. reflux vezicoureteral
c. urolitiaza
d. polichistoza renala
e. rinichi spongios


4. Litiaza fosfoamoniacomagnezian (struvit) este caracterizat de:
a. pH urinar alcalin;
b. calculi radiotranspareni;
c. cretere rapid (litiaz coraliform);
d. calculi radioopaci;
e. pH urinar acid.

5. Diagnosticul clinic al reteniei acute de urin evideniaz:
a. nevoia dureroas de a urina;
b. glob vezical;
c. polachiurie nocturn;
d. dureri lombare unilaterale;
e. identificarea unui factor declanant/favorizant.

6. Care dintre urmatoarele afirmaii referitoare la retenia acut de urin sunt adevarate:
a. diagnosticul de retenie acut de urin este clinic;
b. n caz de dubiu (pacient obez) o ecografie vezical se poate dovedi util;
c. necesit examinare computer tomografic;
d. impune urografie intravenoas n urgen;
e. nu necesit drenajul de urgen al urinei.

7.Care din urmatorii factori favorizanti ai unei infectii urinare are semnificatie urologica:
a. reziduu vezical postmictional
b. reflux vezicoureteral
c. urolitiaza
d. polichistoza renala
e. rinichi spongios

CAZ CLINIC
Pacientul P. R. se adreseaz serviciului urologic n urgen prezentnd dureri lombare stngi cu iradiere antero-
inferioar, febr 39,5C, grea i vrsturi.
Examenul clinic confirm durerea lombar stng i obiectiveaz urin tulbure la examenul macroscopic.
Explorrile de laborator: uree 62 mg/dl, creatinin 1,47 mg/dl, hemoleucogram leucocite 19400/mm
3
,
globule roii 4850000/mm
3
, hemoglobin 14,2 g/dl, hematocrit 42,3%, trombocite 281000/mm
3
, sumar de urin
numeroase hematii, numeroase leucocite, cristale de oxalat de calciu, flor microbian, pH 7,2 , urocultur
pozitiv cu Escherichia coli.
Ecografia identific uretero-hidronefroz stng gradul II i o imagine hiperreflectogen pe ureterul lombar la
aproximativ 2 cm sub jonciunea pielo-ureteral cu un diametru de 1,6 cm, rinichi drept i vezic urinar de
aspect normal.

1. Care este opiunea terapeutica chirurgicala n urgen?
a. nefrolitotomie percutanata cu endopielotomie ntr-un timp secundar
b. drenajul in urgenta a vezicii urinare urmata de litotritie extracorporeal
c. ureterolitotomie laparoscopica n urgen
d. drenajul de urgen al urinei prin montare de sond ureteral dublu J sau nefrostomie
percutanat
e. nefrectomie radical