Sunteți pe pagina 1din 6

Personajele in opera lui Bulgakov

Mestrul si Margareta
Maestrul si Margareta este, la primul nivel al lecturii o carte ciudata. Intr-un
plan Diavolul insusi rascoleste un oras linistit si monoton, Moscova, iar in alt plan,
Hristos isi cunoaste si aproape ca se imprieteneste cu cel ce ii va fi calau, Pilat din Pont.
Orasul este coplesit de mefienta iluzionistului Woland, Satana cu chip de om (motiv
intalnit si la alti rusi, de pilda eonid !ndreev". Dra#ostea Maestrului pentru Mar#areta
isi #aseste un sfarsit a$rupt in constran#erile societatii. %l, scriitorul ratat al romanului
a$solut. %a, claustrata in pre&udecatile societatii moscovite, fortata sa conserve o casnicie
cu un $ar$at pe care nu-l iu$este. Dra#ostea lor devine drama care il arunca pe el in
mre&ele ne$uniei si pe ea in $ratele mereu deschise ale Diavolului. In trecut, Iisus isi
traieste &udecata. 'andoarea si intelepciunea lui nu reprezinta nimic in fata omului pornit
sa infaptuiasca metodic raul. %ste un plan arid, al lipsei de speranta, al neputintei $inelui
in fata raului a$solut. 'ele doua planuri se intretaie, caci disperarea, nevoia de iu$ire si
mantuire, dar si &ocurile parsive ale lui Woland ii fac pe Maestru si pe Mar#areta sa-si
depaseasca statutele de oameni o$isnuiti. Iluzionistul acopera cu fi#ura sa iconica planul
terestru, evocat de Moscova secolul ()III, dar Iisus domina implaca$il planul cosmic,
evocat de transpunerea neo$isnuit de vie a *i$liei. +ot ceea ce ramane nespus in
imediatul pervertit de Woland, este intarit in transcendentul purificat de Hristos
'ea mai importanta opera a lui *ul#a,ov a fost Maestrul si Mar#areta. Opera
este o fantezie despre diavol, de#hizat intr-un profesor, care cauzeaza haosul in oras.
'artea lui a fost ina$usita deoarece *ul#a,ov a refuzat sa faca schim$arile cerute de
autoritati. Desi *ul#a,ov inca mai facea modificari la romanul lui aflandu-se pe patul de
moarte , cu a&utorul nevestei, opera lui a fost finalizata in cele din urma. Prima editie
sovietica a fost pu$licata in anii -.//--./0, iar o editie mai mare a aparut in anul -.01,
iar o revizie completa ate2tului in -.3..
!ctiune romanului are loc pe trei planuri, fiecare din ele oferind comentarii
despre celelalte.partea istorica a naratiunii este situata in Ierusalim , unde Pilat din Pont
condoamna la moarte un om , pe nume , 4eshua, stiind ca acesta este nevinovat..
5aratiunea contemporana este plasata in Moscova , unde locuiesc Maestrul si Mar#areta,
si unde Maestrul a scris u roman despre Pilat. !l treilea plan fantastic al romanului
prezinta lumea demonica si Diavolul. %l apare in Moscova cu o suita mare printer care si
un pisoi ne#ru, urias. Diavolul, Woland, este vazut mai mult ca un a#ent al $inelui , in
mod neconventional. Mai mult, persona&ul lui Iisus, pe nume 6eshua, nu este foarte
$i$lic. +emele reli#ioase si filosofice si e2aminarea li$ertatii artei se invart in &urul
patrunderii diavolului in viata moderna a Moscovei si in &urul crucificarii lui Hristos.
Discurusri interactive si competitive din domeniul stiintei , reli#iei, literaturii, istoriei si
politicii, complica mai mult sirul narativ Mestrul isi arde manuscrisul si se retra#e la un
azil de ne$uni. Dra#ostea Mar#aritei pentru Maestru deriva din pactul ei cu Satana.
7Maestrul si Mar#areta8 este incarcat9 cu persona&e interesante, comice,
sensi$ile,care provoaca intri#a adeseori. Multe persona&e sunt create pe $aza unor
prototipuri din viata de zi cu zi care aveau un rol activ de cenzori de opere literare sau
erau implicati in arestare scriitorilor. Pentru unele persona&e *ul#a,ov s-a inspirat din
viata oamenilor care traiau cu el in acelasi mediu.
Personaje demonice:
In primul rand unul din persona&ele principale este Woland nu depune un efort
deose$it pentru a dezlantui iadul pe pamant in Moscova.In #eneral el este doar un martor
al actiunilor intreprinse de altii, adeseori de moscoviti insasi care sunt condusi de lacomie
sau de instinctul de supravietuire intr-un oras ce s-a schim$at. Woland introduce actiunea
adresand intre$ari simple si lo#ice,dandu-si cu parerea asupra fiecarei situatii si uneori
chiar stri#and numele unuia din mem$rii suitei lui. Suita lui Woland in Moscova este
formata din cinci persona&e fiecare cu un talent anume. :oroviev;<a#ot este diri&orul
corului,interpretul si purtatorul de cuvant. *ehemoth ,pisica uriasa, este persona&ul
violent este foarte indemanatic *ro=nin#-ul(revolver;mitraliera" sau in momentul in care
descopera o plita primus. !zazello este trimis ca spion, ca cel care um$la printre oameni
sa recruteze sau sa ne#ocieze.. !$addon nu iese in evidenta si nu apare in prim plan.'u
corectitudinea lui rara el este de parte am$elor partii care iau parte la aceasta lupta.Si nu
in ultimul rand, Hella, tfemeia vampir, servitoarea indemanatica rapida si eficienta, nu
e2ista cerinta caruia sa nu-i #aseasca o rezolvare.Pe lan#a suita dia$olica a lui Woland
vom mai intani si alte persona&e demonice la $alul Satanei.*ineinteles toate aceste
persona&e sunt moarte de&a cu e2ceptia lui 4ohan Strauss compozitorul si violonistul
Henri )ieu2temps, toate au facut ceva rau care i-a trimis in Iad sau ar fi putut face ceva
rau pentru a a&un#e aici.
Descrierea vesmintelor lui :oroviev se refera la vizita diavolului facuta lui Ivan
<>odorevich :aramazov in romanul <ratii :aramazov scris de <>odor Mi,hailovich
Dostoevs,> (-3?---33-".Pseudonimul sau ,<a#ott, pe care i l-a alocat Wolland in timpul
spectacolului de la teatrul de varietatii Woland, il lea#a de multe teme cu tenta muzicala
din poveste. Infatisarea lui ne face sa ne #andim la instrument muzical de suflat care
poate avea pana la ? metri lun#ime si care are o rezonanta mai puternica(...@...." <a#ott
are capacitatea de a-si modifica vocea.
Behemoth este pisica #i#ant e2trem de rea si indra#ostita de arme.care #aseste placeri
demonice in a-i provoca pe oameni si in a incendia tot cu a&utorul unei plite. %l e2ecuta
cele mai violente si crude pedepse, taie capetele oamenilor si este de neinvins avand o
mitraliera in mana. Si cand este ranit din neatentie de vreun #lont ii tre$uie doar o dusca
de $enzina ca sa-si revina..Dupa spusele celei de-a doua nevsta a lui *ul#a,ov >u$ov
%v#enevna *elozers,a>a prototipul lui *ehemoth ar fi fost chiar pisica lor <l>ush,a, o
pisica mare si #ri.
Azazello este un om scund dar foarte lat in umeri cu o palarie melon(Aam$eta"si cu un
colt ce ii iesea din #ura care il facea si mai urat decat era.si pe lan#a toate aceste mai avea
si parul de un roscat aprins ca focul. B !zazel este un persona& demonic in mai multe
reli#i. a evrei !zazel era un demon care ltraia in sal$aticie.+raditia evreilor are urmasi
in !l#eria si Moroc si dupa spusele preotilor !zazel este numele unui deal.In Islam
!zazel este un in#er alun#at din Cai deoarece a refuzat sa-l venereze pe !dam si din
pofta pentru fetele muritoare. In %$raica moderna e2presia 7du-te la azazel8este sinonima
cu 7las-o moarta8 . O$iectele care erau date la 7!zazel8 erau stricate sau irepara$ile, si
timpul,$anii sau eforturilee depuse care erau 7trimise la !zazel8 erau pierdut pentru
totdeaunala,pe scurt 7!zazel8 nu are niciodata conotatii pozitive.
Abbandon apare in roman doar la inceputul $alului lui Woland. 'onform lui Woland , el
este de o impartialitate rara, el simpatizeaza in mod e#al cu am$ele parti ale luptei.
Datorita acestui lucru, rezultatele sunt de aceeasi natura in am$ele ta$ere. %l a aparut din
perete su$ forma unui om sla$ cu ochelari fumurii. Mar#arita este impresionata in mod
special de acesti ochelari. !$addon este or$, pentru a evita simpatia. %l isi face aparitia
doar de cateva ori si pentru o scurta perioada de timp. Deoarece inca nu a e2istat sin u va
e2ista ocazia cand !$addon sa apara inaintea altcuiva, prematur. a $al el nu este
intotdeauna vizi$il, el apare doar pentru scurte momente si este incon&urat de altii care
seamana, fiind toti $runeti si tineri. 'and Mei#el a fost acuzat de Woland ca fiind un
informator> si un spion, !$addon a stat in fata lui si si-a dat &os ochelarii pentru o
secunda. In acelasi moment ceva luminos s-a aprins in mana lui !zazello, ceva a pocnit
in surdina, $aron a cazut pe spate, san#e staco&iu i-a tasnit din piept si a curs pe camasa
apretata si vesta. 5umele !$addon provine din e$raica, este pronuntat avaddon si
inseaman distru#ere sau distru#ator....
+oti invitatii de la balul Satanei au niste caracteristici in comun. *ineinteles, cu totii
sunt morti si cu e2ceptia muzicantilor, cu totii au facut ceva care i-a trimis in iad, sau care
ar fi putut sa-I trimita in Iad. !ceste persona&e fiind moarte reprezinta un avanta& pentru
*ul#a,ov pentru ca el nu a tre$uit sa le ascunda numele. De e2emplu, persona&ul <rieda
are dedicate o pa#ina intrea#a pentru a fi descrisa fata de ceilalti oaspeti de la $al (4ohann
Strauss, Henri )ieu2temps, Monsieur 4acDues, %arl Co$ert, Si#nora +ofana, marchizul,
doamna Min,in , imparatul Cudolf, croitorul Moscovei, 'ali#ula, Messalina, Maliuta si
S,uratov, ultimi doi oaspeti". <rieda apare in roman la $alul Satanei. %a este tanara , in
&ur de ?E de ani, de o frumusete rar intalnita, dar cu o privire oarecum nelinistita. %a
adora $alurile si viseaza tot timpul , dupa spusele lui :orov>ev, sa se plan#a in le#atura
cu $atista ei. %a spune ca o camerista ii tot pune, de treizeci de ani, o $atista cu $roderie
al$astra, pe noptiera in timpul noptii. %a se trezeste si #aseste de fiecare data $atista
acolo. %a a incercat sa o arda in so$a , sa o arunce in apa, dar fara niciun folos. !cest
ritual cu $atista pare afi o pedeapsa pentru ceea ce a facut cu treizeci de ani in urma. Pe
vremea cand lucra intr-o cafFnea a fost invitata intr-o zi de patron in camara , iar noua
luni mai tarziu a nascut un copil, pe care la dus in padure , i-a indesat $atista in #ura si
apoi l-a in#ropat. a &udecata a spus ca nu avea cu ce sa hraneasca copilul.
Personaje biblice:
*ul#a,ov presupune ca cititorul cunoaste putin *i$lia. %l isi $azeaza povestea
despre 6eshua pe %van#helia dupa Matei, dar foloseste nume aramaice care sunt mai
potrivite din punct de vedere istoric, lucru investi#at de el pe indeleteG 6shua in loc de
Iisus, 6ershalaim in loc de Ierusalim, :iriath in loc de :arioth.Poveste $i$lica a lui Pilat
din Pont ,care nu este departe de o dilemma, si atunci cand tre$uie sa se decida asupra
sortii lui 6eshua acopera partu din cele treizeci si doua de capitole ale romanului si este
impartita in trei parti diferite. Prima parte este povestita de Woland lui *erlioz si lui Ivan
In timpul intalnirii lor neasteptate la elesteul Patriarhului. ! doua parte apare in visul lui
Ivan *ezdomn>dupa ce I se administrase o in&ectie in spitalul domnului Stravins,i, iar
partea a treia , se intinde peste doua capitole si este citita de Mar#areta, in timp ce
Maestrul dormea adanc pe o canapea in camera de alaturi, din manuscrisul pe care
Woland il inapoiase dupa reuniune.
Aphranius este capul politiei secrete a lui Pilat, el apare adesea ca un huli#an cu capul
intotdeauna plecat, aproape invizi$il. %ste un maestru al de#hizarii si al deceptiei.
!phranius nu este doar cel care face toate tre$urile murdare ale lui Pilat , dar, totodata, il
si a&uta prin discutii istete si sirete, sa #aseasca solutii creative pentru situatii care nu pot
fi discutate in pu$lic, sau care nu pot fi facute pu$lice su$ nicio forma.
6eshua Ha-5otsri este rasti#nit impreuna cu D>smas si Aestas. Aestas canta incet un
cantec fara sens, ceva despre niste stru#uri. 'apul lui este acoperit cu un tur$an si din
cand in cand misca din cap, moment in care mustele de pe chipul lui se ridica pentru o
clipa si apoi se aseaza la loc. D>smas sufera cel mai mult dintre cei doi, el z#arma in
cruce cu un#hile si tine capul intors spre 6eshua. In a cincea ora de suferinta cei trei
primesc ceva de $aut, si apoi sunt omorati de e2ecutor cu o sulita. In credinta crestina
D>smas a fost crucificat in partea dreapta alui Iisus si este numit adesea 7hotul $un8 ,
7criminalul $un8 . %l I-a cerut iertare lui Iisus fiind in cele din urma iertat si salvat
permitanduise sa mear#a in Cai alaturi de Mantuitor. Aestas la ironizat pe Iisus ca nu se
poate salva si astfel a a&uns in Iad. 'rucea ortodo2a rusesca aminteste acest lucru la $aza
ei avand o dun#a inclinata care inseamna ca hotul din dreapta lui Iisus a ales calea cea
7dreapta8 pe cand cel din parte stan#a a ales calea cea 7stram$a8
uda al lui *ul#a,ov este diferit de Iuda din *i$lie. In 5oul +estament , Iuda este unul
din cei -? apostoli si il cunoaste pe Iisus mai de mult de doua zile, apostolii fiindu-I
alaturi Mantuitorului de mai $ine de trei ani. In *i$lie Iuda nu este omorat, ci se sinucide
fiind condus de remuscari la aceasta fapta ori$ila. Dupa moartea saa el este inlocuit in
#rupul apostolilior cu Matei. In schim$, *ul#a,ov l-a transformat pe Iuda intr-un spion
care actioneaza pentru $anii dar si din simpatie. In %van#helia dupa Matei , iuda primeste
1E de monezii de aur pentru tradarea lui , iar in opera lui *ul#a,ov el este platit mult mai
mult si nu este inchis in cele din urma..
!oseph "ai#a este arhiepiscopul si purtatorul de cuvant al Sanhedrinlui. !cest tri$unal la
condamnat pe 6eshua la moarte, iar &udecata tre$uie sa fie ratificata de catre Pilat din
Pont, astfel incat unul dintre cei patru comdamnati tre$uie sa fie eli$eratG G D>smas,
Aestas, *ar-Ca$$an sau acest 6eshua , deoarece in acea zi incepea sar$atoarea si conform
traditiei si le#ii unul din cei patru tre$uia eli$erat. Despre primii doi de pe lista nici nu
incapeau in discutie, deoarece au indraznit sa-i incite pe oameni sa se revolte impotriva
lui 'aesar, astfel procuratorul doreste sa afle pe care din cei doi ramasi intentiona
Sanhedrinul sa-l eli$ereze, pe *ar Ca$$an sau pe 6eshua Ha-5ozri. Sanhedrinul cere ca
*ar- Ca$$an sa fie eli$erat, dar Pilat incearca totusi sa-l salveze pe 6eshua , dar :aifa
intervine cu talentul lui de ne#ociator viclean si reuseste sa-l pacaleasca si *ar-Ca$$an
scapa , iar 6eshua este condamnat.
Matthe$ %evi apare in scena atunci cand Pilat din Pont purta o discutie cu
6eshua.6eshua nu recunoaste nimic din ce a scris evi despre el ,atunci cand Pilat ii arata
documentele. evi ince sa ai$a unroll active in scena de la Muntele !rid , unde 6eshua
este e2ecutat. %l este sin#urul martor al e2ecutiei , cu e2ceptia, calailor. %l nu a ales cel
mai $un loc pentru a privi e2ecutia , $a dimpotriva, cel mai rau, in partea de nord , unde
panta era accidentata si inaccesi$ila, su$ un smochin care nu avea o forma si care nu
facea um$ra deloc.
Pilat din Pont este procuratorul iudeilor si are de &udecat un anume 6eshua Ha-5ozri
care fusese condamnat la moarte de tri$unalul evreu. Deoarece Ha-nozri este #alilean ,
cei din tri$unal nu au luat o decizie finala astfel incat au hotart sa-l trimita pe 6eshua la
Pilat din Pont. Pilat este de acord sa-l intero#heze pe aces tom si devine fascinate de
spusele lui. Intalnirea se transforma dintr-un intero#atoriu intr-un dialo# in care 6eshua
spune lucruri care dau nastere la intri#i si face lucruri care il pun si mai mult pe #anduri
pe Pilat. Stie de durerea insuporta$ila de cap a lui Pilat si o face sa dispara. <acand o
analiiza a lucrurilor intamplate Pilat il declara nevinovat. Dar in urma unei discutii de
natura diplomatica cu arhiepiscopul :aifa este fortat sa ia o alta hotarare si astfel
condamnare la moarte a lui 6eshua este confirmata. %2ecutia este urmata de o rupere de
nori in#rozitoare, iar calaii si soldatii de pe muntele arid sunt alun#ati cu pietre in &osul
muntelui, iar corpul lui 6eshua dispare. !poi, Pilat, in discutia sa cu !pharanius, seful
politiei secrete, isi poate ascunde cu #reu sentimentul de vina pentru 6eshua. %l il
intrea$a pe !phranius despre 6eshua, despre e2ecuite, si in special despre Iuda care in
schim$ul $anilor l-a vandut pe 6eshua. Pilat ii mai sopteste lui !phranius ca ar fi fost
informat de niste planuri care implicau moartea lui Iuda si ii cer protectie acestuia. Dupa
aceasta discutie Pilat devine melancholic si are niste dureri in#rozitoare de cap nestiind
ce decizie sa ia. %l se considera sin#ur, nimen nu ii mai este aproape cu e2ceptia cainelui
sau pe nume *an#a.
a sfarsitul romanului cand Diavolul isi ia z$orul cu Maestrul si Mar#areta ei se opresc
pe un creasta din piatra lan#a om sezand alaturi de cainele sau. %i se intrea$a daca acest
om este surd sau este cufundat in ce nu-I dau pace.!cel om era Pilat care statea acolo de
vreo doua mii de ani chinuit, neca&it de imortalitatea sa si de faima lui
nepovestita.Woland ii marturiseste Maetrului ca-l va eli$era si atunci Maestrul isi pune
mainile la #ura si stri#a cat poate de tare , sa se auda peste mari si tari G 7%sti li$erH %sti
li$erH Du-te,%l te asteaptaH8, iar Pilat pleaca in #ra$a cu cainele lui loial.
Maestrul si Margareta este un roman al trecerii, prin iu$ire, de la om la supra-om.
*ul#a,ov l-a terminat pe patul de moarte, or$, dictandu-i ultimele corecturi sotiei sale.
Din pa#inile lui transpare o dorinta oar$a de a trai si a iu$i, in ciuda aparentelor ca cele
mai pure sentimente sunt adesea intr-o antinomie ireducti$ila cu meschina lume
incon&uratoare. Maestrul si Mar#areta sufera pe pamant, dar isi desavarsesc iu$irea in vis
si in una, la final, Maestrul Ii Mar#areta primind liniItea dorit9, fiind l9saJi Kntr-un
spaJiu intermediar, un pur#atoriu f9r9 timp Ii lipsit de tul$ur9ri.
Maestrul si Margareta este un roman despre coborarea si revarsarea
sacrului in lume. Absolut toate personajele, fie cele din istoria profana,
fie cele din istoria sacra a cartii, resimt acut acest impact. (Ion Vartic)


Anul:
&usa: B
'acultatea de %imbi si
%iteraturi Straine
(niversitatea Bucuresti