Sunteți pe pagina 1din 356

PSIHOPEDAGOGIE PSIHOPEDAGOGIE

SPECIAL SPECIAL
1
PEDAGOGIA
studiaz Educaia.
Educaia reprezint obiectul de studiu specific pedagogiei !tiin"elor
pedagogice sau !tiin"elor educa"iei# care $izeaz acti$itatea de %or&are'dez$oltare
a personalit"ii u&ane(realizabil prin corela"ia educator ) educat( *ntr'un conte+t
desc,is-
Pedagogia este !tiin"a sociou&an care studiaz educa"ia la ni$elul %unc"iei !i
a structurii sale specifice prin &etodologii de cercetare specifice(care $izeaz
descoperirea !i $alori%icarea unor legit"i( principii !i nor&e de ac"iune specifice-
.Psihopedagogia
speciala sau de%ectologia este stiinta psi,opedagogica ce se ocupa de
persoanele ,andicapate( de studiul particularitatilor psi,ice( de instructia si educatia
lor( de e$olutia si dez$oltarea lor psi,ica( de &odalitatile corecti$'recuperati$e pentru
$alori%icarea potentialului u&an e+istent si %or&area personalitatii acestora *n
$ederea integrarii socio'pro%esionale c/t &ai adec$ate0- Defectologia i logopedia
(Psihopedagogie speciala) - ca tiin de grani ntre psihologie i pedagogie - se
folosete, n egal msur, de metodele acestor tiine raportate la tipul de
deficien studiat, gravitatea acestuia, prezena unor deficiene associate .
onstituirea ca stiinta a defectologiei si logopediei tre!uie nteleasa n relatie cu
evolutia stiintelor psihologice si pedagogice care au cunoscut un av"nt
seminificativ n a doua #umatate a secolului $%$ si prima parte a secolului
trecut.a atare, se considera ca orice fiinta umana poate fi supusa unui proces
pozitiv de influentare, iar pentru copiii cu diza!ilitati, instructia si educatia
tre!uie sa se su!ordoneze scopului corectiv-recuperativ si integrativ socio-
profesional.Pe acest fundal s-au diversificat noi domenii ale defectologiei si
logopediei care ulterior au capatat o e&tindere si dezvoltare semnificativa cu
referire la ntreaga pro!lematica a tuturor categoriilor de indivizi plasati la
e&tremele 'normalitatii(. Sublinie& de%initia &oderna data do&eniului de catre
E&il 1erza 2
De%ectologia si logopedia( sinoni& psi,opedagogia speciala( depaseste cadrul teoretic
si are pro%unde i&plicatii practice aplicati$e *n care educatia( instructia( recuperarea
si integrarea se constituie ca acti$itati de inter$entie speciala care sa conduca la
dez$oltarea de co&porta&ente si disponibilitati ce %aciliteaza adaptarea si insertia
sociala- )n urma cercetarilor si studiilor aprofundate a devenit posi!ila
ela!orarea de programe corectiv-recuperative specifice fiecarei categorii de
deficienta adaptate la gravitatea acesteia, la forma de manifestare, la v"rsta
su!iectului, la posi!ilitatile de compensare si dezvoltare a structurilor psihice.
3ezulta( asadar( ca nu pot %i utilizate *n procesul instructi$'educ$ati$ aceleasi &etode
si te,nici din scoala de &asa obisnuita# pentru ca rit&ul si speci%icul acti$itatii
psi,ice i&pune o &etodologie adaptata la particularitatile copiilor cu di%erite
tulburari de dez$oltare- De altfel, si n tara noastra a fost ela!orat un curriculum
specific pentru nvatam"ntul special si seturi de tehnici corectiv recuperative ce
si-au dovedit eficienta de-a lungul timpului.
4
)n cadrul defectologiei si logopediei au aparut noi su!ramuri
fundamentate stiintific ca*
- oligo%renopsi,ologia (psihologia deficentilor de intelect) si
oligofrenopedagogia (pedagogia deficentilor de intelect) ce se centreaza pe
studiul activitatii psihice, a psihodiagnozei si evaluarii personalitatii deficentilor
de intelect, a optimizarii procesului instructiv-educativ si de m"nuire a
metodologiei corectiv-recuperative pentru pregatirea acestora n vederea
integrarii lor n viata sociala+
- surdopsi,ologia (psihologia deficentilor de auz) si surdopedagogia
(pedagogia deficentilor de auz) prin intermediul carora se pune n evidenta
pro!lematica psihologica si pedagogica a deficentilor de auz+
- ti%lopsi,ologia (psihologia deficentilor de vaz) si tiflopedagogia
(pedagogia deficentilor de vaz) care sunt a&ate pe studiul activitatii psihice si a
optimizarii procesului instructiv-educativ a deficentilor de vedere+
- logopedia pe studiul lim!a#ului si a inatvertentelor sale,pe prevenirea
si terapia tul!urarilor de lim!a#+
- so&atopedia (psihopedagogia deficentilor neuromotori , handicapatii
fizic) care se ocupa de pro!lematica psihopedagogica si pedagogica a
deficentilor locomotor si psihopedagogia speciala a deficentilor de
comportament ce vizeaza cunoasterea structurilor psihice a persoanelor
deviante comportamental si implementarea unor programe de resta!ilire a
comportamentelor adaptativ-integrative.
De%ectologia si logopedia( s'a dez$oltat *n principal prin deli&itarea
preocuparilor la proble&atica psi,ologica si pedagogica a persoanelor cu di%icultati
*n dez$oltare *ntr'un palier sau altul al acti$itatii psi,ice sau %izice- )n acelasi
conte&t, psihologia si pedagogia, din perspective diferite, sunt centrate pe
analiza omului 'normal(, dar nu se pot lipsi de e&emplificari a unor cazuri sau
a unor caracteristici din activitatea psihica a persoanelor ce se plaseaza la
e&tremitatile normalitatii tocmai pentru a contura cu mai multa e&actitate
aspectele comune si de referinta generala.De su!liniat ca la e&tremele
normalitatii se plaseaza si persoanele cu disponi!ilitati superioare n
dezvoltare, talentatii,e&ceptionalii, supradotatii, sistematic ci doar amintite cu
ocazia referintelor la performantele lor n diferitele domenii de activitate. )n
recentele preocupari ale unor specialisti din domeniul psihopedagogiei speciale,
pe !una dreptate, se remarca, o tendinta din ce n ce mai accentuata de a
include n pro!lematica preocuparilor speciale, din perspectiva psihologica si
pedagogica, aspectele de specificitate care faciliteaza dezvoltarea psihica si
fizica de e&ceptie si care se ridica peste media o!isnuita a ma#oritatii oamenilor.
Logopedia( ca !tiin"( s'a constituit at/t din ra"iuni practice( c/t !i teoretice(
e+tinz/ndu'!i s%era de ac"iune de la cercetarea li&ba5ului !i co&unicrii( *n rela"ie cu
e$olu"ia personalit"ii( la %or&ularea unor legi !i &etode de corectare a li&ba5ului
tulburat( la pre$enirea di%icult"ilor $erbale !i la sti&ularea co&porta&entelor
$erbale- Prin urmare, logopedia este, pe de o parte, o disciplin psihopedagogic
teoretic, izvor"t din necesitatea de a elucida comple&ele pro!leme ale
lim!a#ului, ce are un rol deose!it de important n viaa psihic i n
structurarea personalitii fiecrui individ, iar pe de alt parte, o disciplin cu
un pronunat caracter practic, ce vizeaz educarea lim!a#ului tul!urat,
6
optimizarea comunicrii, nelegerii i resta!ilirii relaiilor specific umane.
-timologic, cuv"ntul logopedie provine din grecescul .logos(, care nseamn
cuv"nt, i .paideia(, care nseamn educaie. )n sens restr"ns, logopedia se
ocup cu studierea i dezvoltarea lim!a#ului, cu prevenirea i corectarea
tul!urrilor acestuia. Din c"te se tie, primul care utilizeaz termenul de
logopedie este filosoful /ocrate (012-133 .e.n.). )n definirea logopediei ca
tiin, o serie de autori pun un accent mai mare pe caracterul ei practic* .o
tiin pedagogic special, despre prevenirea i corectarea tul!urrilor de
vor!ire(, .o tiin despre fiziologia i patologia procesului de nelegere, de
comunicare, despre prevenirea i tratamentul pedagogico-corectiv al defectelor
n domeniul nelegerii i comunicrii(.Practica logopedic se !azeaz pe
cunoaterea particularitilor psihologice ale formrii i evoluiei lim!a#ului,
ale caracteristicilor psihopedagogice ale dezvoltrii psihismului i activitii
educative cu diferite categorii de handicapai, a implicaiilor deprivrii
senzoriale i mentale asupra psihologiei individului i lim!a#ului, cunoaterea
structurii i organizrii aparatului fonoarticulator, a poziiei i formei corecte
n emisia ver!al, a regulilor gramaticale i stilistice ale ela!orrii scris-cititului
.a. 4a r"ndul su, logopedia pune la dispoziia acestor tiine informaii utile
cu privire la prevenirea, formarea i corectarea lim!a#ului tul!urat,
teoretizeaz pe !aza activitii concrete i m!ogete metodologia de formare
a vor!irii, de stimulare a nelegerii comunicrii i de dezvoltare a personalitii
armonioase.Preocupri legate de formarea vor!irii coerente, corecte i de
nlturarea unor eventuale handicapuri au e&istat din cele mai vechi timpuri.
/pre e&emplu, grecii antici aveau un cult deose!it pentru vor!ire i oratorie. /e
credea n arta de a vor!i frumos, cursiv i c"t mai pe nelesul auditorului, ceea
ce a ridicat vor!irea la un rang de cinste, asigur"nd oratorului o poziie social
favora!il. 5perele lui Plutarh, 6erodot, 6eraclit, Platon, 7ristotel, 6ipocrat
conin consideraii interesante cu privire la preocuprile societii antice de a
forma i dezvolta, la toi mem!rii ei, o vor!ire c"t mai agrea!il i mai
inteligi!il. Descrierea pe care o face Plutarh, n .8iei paralele(, lui
Demostene, ilustreaz strlucit posi!ilitile de modelare a vor!irii su!
influena unor e&erciii i a psihoterapiei. 9ezult c Demostene suferea de o
!"l!"ial accentuat, cu implicaii n planul interior, marc"ndu-l ca timid,
centrat pe sine, necomunicativ, nesocia!il, negativist, irasci!il+ prin voin i
e&erciii sistematice de vor!ire a#unge nu numai s scape de handicapul
respectiv, dar i s-i modifice comportamentul i s-i transforme ntreaga
personalitate, cu dominarea trsturilor pozitive, devenind astfel marele orator
al 7ntichitii. 7ceeai preuire o gsim, mai t"rziu, la romani prin glasul lui
icero, care n lucrarea .De oratore( scrie* .dac nu depinde de noi s avem
un glas frumos, de noi depinde s-l cultivm i s-l fortificm, s studiem toate
treptele, de la sunetele grave p"n la cele mai nalte(. :lterior, n -vul ;ediu,
cu toate oprimrile la care este supus tiina, se evideniaz unele idei pozitive.
7stfel, n .anonul medicinei(, 7vicena noteaz o serie de e&erciii utilizate n
scopul reglrii respiraiei i vocii, adoptate i n prezent n corectarea !"l!"ielii.
ercetri mai consistente sunt ntreprinse ncep"nd cu secolul al $%$-lea. Dei
preocuprile n direcia tul!urrilor de lim!a# se fceau tot mai simite,
logopedia s-a constituit, ca tiin, a!ia n prima decad a secolului al $$-lea,
7
prin sintetizarea, teoretizarea i aplicarea la realitile practicii, a ideilor
valoroase de psihologia lim!a#ului i a tul!urrilor de vor!ire, care apreau,
mai mult sau mai puin sporadic, ntr-o serie de domenii apropiate
logopediei.4ogopedia contemporan i definete, n prezent, menirea fr a se
limita la corectarea tul!urrilor de lim!a#, la prevenirea i studierea lor+ ea are
n vedere educarea i resta!ilirea echili!rului psiho-fizic i dezvoltrea unei
integre personaliti, studierea comportamentului ver!al i a relaiei acestuia
cu personalitatea uman. )n ara noastr, o cronic din <31= vor!ete de
.vindecarea g"ngviei(, dar practica logopedic s-a legalizat mult mai t"rziu, n
<>0> i apoi a fost ntrit printr-o nou legiferare, n <>=?. ;ai nt"i, iau fiin
ca!inete logopedice n policlinici i n unele spitale de neurochirurgie, iar apoi
sunt organizate centre logopedice intercolare i ca!inete logopedice pe l"ng
unele grdinie i unitile speciale pentru handicapai. Dup <>>@, la acestea se
adaug ca!inetele logopedice particulare. )n prezent, sfera logopediei se e&tinde
asupra tuturor tul!urrilor de lim!a#, inclusiv asupra celor de voce, ca i
asupra studiului comunicrii n cadrul relaiilor interumane pentru dezvoltarea
personalitii i comportamentelor adapta!ile.
4ogopedia are un caracter aplicativ* de pre$enire !i *nlturare a tulburrilor de
li&ba5 *n $ederea dez$oltrii psi,ice generale a persoanei( de a stabili sau restabili
rela"iile cu se&enii si( de a %acilita inser"ia *n co&unitate( de a se %or&a !i dez$olta
pe &sura disponibilit"ilor sale- Acti$itatea logopedic este centrat( *n special(
asupra copiilor nu nu&ai din cauza %rec$en"ei &ai &ari a ,andicapurilor de li&ba5(
dar !i pentru %aptul c la ace!tia $orbirea este *n continu structurare !i dez$oltare(
iar dereglrile aprute au tendin"a( ca odat cu trecerea ti&pului( s se consolideze !i
agra$eze sub %or&a unor deprinderi de%icitare( ceea ce necesit un e%ort &ai &are
pentru corectarea lor-
4ogopedia are, n primul r"nd, un scop educativ+ ea contribuie la %or&area
o&ului( *l a5ut pe copil s dep!easc di%icult"ile !colare !i de adaptare- Din
aceea!i perspecti$( sunt( *n egal &sur( se&ni%icati$e de&ersurile pentru
pre$enirea ,andicapurilor de li&ba5 !i terapia lor- 1/rstele pre!colar !i !colar &ic
sunt cele &ai %a$orabile pentru o ac"iune logopedic e%icace- Desigur c
,andicapurile li&ba5ului pot !i trebuie s %ie corectate !i la $/rstele adulte( &ai cu
sea& c ele duc la dezadaptabilit"i sociale( la tulburri de personalitate !i pot
perturba pozi"ia social a persoanei- Din punct de $edere teoretic( logopedia
acu&uleaz un bogat &aterial in%or&ati$ cu pri$ire la psi,ologia li&ba5ului !i
co&unicrii( la pedagogia curati$( &aterial ob"inut prin decelarea unor $ariabile de
tipul e+peri&entului natural pro$ocat de situa"ia critic a logopatului-
Pe !aza semnificaiilor teoretice i practice, o!iectivele logopediei se pot grupa
astfel*
a) studierea !i asigurarea unui cli&at %a$orabil dez$oltrii !i
sti&ulrii co&unicrii8
!) pre$enirea cauzelor care pot deter&ina ,andicapurile de li&ba58
c) studierea si&pto&atologiei ,andicapurilor de li&ba5 !i a &etodelor !i
procedeelor adec$ate corectrii lor8
9
d) cunoa!terea !i pre$enirea e%ectelor negati$e ale ,andicapurilor de li&ba5
asupra co&porta&entului !i personalit"ii logopatului8
e) elaborarea unei &etodologiei de diagnoz !i prognoz di%eren"iat *n
logopedie8
f) popularizarea !tiin"ei logopedice !i pregtirea %a&iliei !i a !colii pentru a
&ani%esta *n"elegere !i spri5in %a" de logopat8
g) %or&area unor speciali!ti logopezi cu o pregtire psi,o'pedagogic(
teoretic !i practic)aplicati$( care s stp/neasc terapia ,andicapurilor de li&ba58
h) studierea !i cunoa!terea di%eritelor aspecte ale de%icien"elor senzoriale !i
&intale ce in%luen"eaz constituirea structurilor li&ba5ului8
i) opti&izarea acti$it"ii logopedice at/t pentru terapia ,andicapurilor de
li&ba5( c/t !i pentru e$itarea e!ecurilor !colare !i co&porta&entale8
#) depistarea popula"iei cu de%icien"e de li&ba5( *ncep/nd cu $/rsta pre!colar
!i organizarea acti$it"ii pentru pre$enirea !i recuperarea ,andicapurilor de li&ba5-
Logopedia are &ultiple raporturi cu o serie de !tiin"e !i se *nscrie *n siste&ul
de cone+iuni al di%eritelor do&enii aplicati$e !i teoretice-
4ogopedul este specialistul care posed cunotine din domeniile
psihologiei, n primul r"nd al psihologiei copilului, psihoterapiei,
psihopatologiei, foniatriei, foneticii, psihodiagnozei, laringologiei, rinologiei- :n
cercetarea proble&elor li&ba5ului !i a tulburrilor sale e+ist &ulte zone de
intersec"ie *ntre logopedie !i alte !tiin"e( precu& psi,ologia( &edicina( %oniatria(
ling$istica( dar ele nu se con%und- Psi,ologia copilului este de un real %olos
logopediei( prin cunoa!terea etapelor de dez$oltare !i &ani%estare psi,o'
co&porta&entale( prin enun"area posibilit"ilor de e$olu"ie *n raport de condi"iile
instructi$'educati$e !i de capacit"ile interne %iecrei persoane- Aceste cuno!tin"e
sunt *ntregite prin dina&ica !i &ecanis&ele dez$oltrii( *n cazul di%eritelor
de%icien"e psi,ice de care se ocup psi,opedagogia special ) psi,ologia
de%icien"ilor !i pedagogia acestora- Psi,ologia general %ace posibil cunoa!terea
&ecanis&elor de dez$oltare a li&ba5ului( a %unc"iilor sale !i a rolului acestora *n
$ia"a psi,ic- Cuno!tin"ele din &edicin( dar &ai cu sea& cele din psi,ologia
&edical( psi,opatologie( %oniatrie( laringologie( psi,iatrie( neurologie( creeaz un
tablou co&ple+ al *n"elegerii alterrii psi,ice( al patologiei organelor %onatoare !i al
i&plica"iilor acestora asupra %or&rii !i e$olu"iei li&ba5ului- De ase&enea( aceste
discipline %ac posibil *n"elegerea rolului 5ucat de trata&entul &edica&entos *n
a&eliorarea $ie"ii psi,ice !i a recuperrii %izice( %acilit/nd( ast%el( ac"iunile
educati$e- La r/ndul su( logopedia pune la dispozi"ia acestor !tiin"e o serie de date
de un interes deosebit pentru *n"elegerea etiologiei !i si&pto&atologiei tulburrilor
de li&ba5( a &ecanis&elor !i dina&icii %or&rii $orbirii corecte sub in%luen"a
ac"iunii educati$e( a rolului 5ucat de e&isia'recep"ia corect a $orbirii pentru
dez$oltarea psi,ic a %iecrei persoane !i pentru adaptarea sa la &ediul social-
-tiologia i clasificarea tul!urrilor de lim!a#
;u totdeauna se pot stabili( cu e+actitate( cauzele care au pro$ocat o tulburare
sau alta de li&ba5 !i c de cele &ai &ulte ori la baza unei dereglri sau nedez$oltri
nor&ale se a%l un co&ple+ de cauze- Prin ur&are( ,andicapurile de li&ba5 apar prin
ac"iunea unor procese co&ple+e *n perioada intrauterin a dez$oltrii %tului( *n
<
ti&pul na!terii sau dup na!tere- La aceste cauze generale( ce pot %i incri&inate *n
toate tulburrile de li&ba5( se adaug altele speci%ice unei categorii date !i la care ne
$o& &ai re%eri atunci c/nd $o& analiza tulburrile respecti$e-
Dintre cauzele care pot aciona n timpul sarcinii, citm*
' di%eritele into+ica"ii !i in%ec"ii(
' bolile in%ec"ioase ale gra$idei(
' inco&patibilitatea %actorului 3,(
' caren"ele nutriti$e(
' trau&ele &ecanice care lezeaz %izic organis&ul %tului(
' trau&ele psi,ice su%erite de gra$id( *ncep/nd cu neacceptarea psi,ic a
sarcinii !i ter&in/nd cu trirea unor stresuri(
' %r&/ntri interioare(
' spai&e care *!i pun pecetea asupra dez$oltrii %unc"ionale a %tului-
Din categoria cauzelor care acioneaz n perioada naterii le menionm
pe urmtoarele*
' na!terile grele !i prelungite( care pot pro$oca leziuni ale siste&ului ner$os
central(
' as%i+iile ce pot deter&ina ,e&oragii la ni$elul scoar"ei cerebrale(
' di%eritele trau&e %izice(
' cu& ar %i lo$irea capului de oasele pel$iene(
' accidentele &ecanice !-a-
)n fine, a treia categorie o constituie cauzele care acioneaz dup
natere+ ele alctuiesc grupa cea mai mare+
7cestea pot fi mprite n patru categorii*
a) . cauze organice, ce pot %i de natur central sau peri%eric- A$e& *n $edere
di%eritele trau&atis&e &ecanice care in%luen"eaz negati$ dez$oltarea siste&ului
ner$os central sau a%ecteaz ne&i5locit( auzul !i organele %onoarticulatorii- :n cazul
unor leziuni la ni$elul siste&ului ner$os central se pot produce( printre alte tulburri(
dis%unc"ii ale li&ba5ului ce au o &are $arietate( cu c/t zona lezat este &ai *ntins
sau &ai pro%und( cu at/t tulburrile sunt &ai a&ple !i cu un *nalt grad de
co&ple+itate pentru c( de cele &ai &ulte ori( sunt atin!i &ai &ul"i centri corticali
i&plica"i *n realizarea di%eritelor %unc"ii psi,ice- A!a spre e+e&plu( lezarea
ti&panului *&piedic recep"ia corect a li&ba5ului !i e&iterea nor&al a sunetelor(
iar ano&aliile dento'&a+ilo'%aciale nu per&it o participare sincronizat a tuturor
ele&entelor necesare realizrii procesului $orbirii- O ase&enea situa"ie are loc !i *n
prognatis& !i progenie ca !i *n &acroglosie sau &icroglosie- O anu&it %rec$en" o
au in%ec"iile !i into+ica"iile cu substan"e c,i&ice( &edica&entoase( cu alcool( care
pot a%ecta( organic sau %unc"ional( &ecanis&ele neuro%iziologice ale li&ba5ului- =i
unele boli ale pri&ei copilrii( ca &eningita( ence%alita( scarlatina( ru5eola( po5arul
!-a- pot deter&ina tulburri de li&ba5 at/t pe cale central( c/t !i peri%eric-
!) . cauze funcionale. Aceste cauze pot produce tulburri ale li&ba5ului care
pri$esc at/t s%era senzorial receptoare#( c/t !i cea &otorie e%ectoare#- Cauzele
%unc"ionale pot a%ecta oricare din co&ponentele pronun"rii2 e+pira"ie( %ona"ie(
articula"ie- Ast%el( apar dereglri ale proceselor de e+cita"ie !i in,ibi"ie( de nutri"ie la
>
ni$elul corte+ului( insu%icien"e %unc"ionale la ni$elul siste&ului ner$os central(
insu%icien"e ale auzului %one&atic( put/nd *ncetini dez$oltarea sa sau pot crea
di%icult"i *n parcurgerea traseului nor&al al li&ba5ului-
c) . cauze psiho-neurologice care in%luen"eaz( &ai cu sea&( pe acei subiec"i
care congenital au o construc"ie anato&o'%iziologic %ragil sau cu tendin"e
patologice- Ase&enea cauze se *nt/lnesc la subiec"ii cu ,andicap &intal( la aliena"ii
&intal( la cei cu tulburri de &e&orie !i de aten"ie( la cei cu tulburri ale
reprezentrilor optice !i acustice- Din aceast categorie %ac parte !i subiec"ii care se
supraapreciaz ) in%atua"ii( aceste &ani%estri in%luen"/nd negati$ structurarea
personalit"ii !i a li&ba5ului-
d) . cauze psiho-sociale. De!i *n literatura de specialitate se insist &ai pu"in
asupra lor( ele nu sunt lipsite de i&portan"- La o analiz &ai atent $o& constata c
acestea au o %rec$en" relati$ &are( iar e%ectele lor negati$e i&pieteaz nu nu&ai
asupra dez$oltrii li&ba5ului( ci !i asupra *ntregii dez$oltri psi,ice a o&ului- Din
aceast categorie %ac parte unele &etode gre!ite( *n educa"ie iatrogeniile !i
didactogeniile#( slaba sti&ulare a $orbirii copilului *n ontogeneza ti&purie(
*ncura5area copilului &ic *n %olosirea unei $orbiri incorecte pentru a&uza&entul
prin"ilor adul"ilor#( ce duc la %or&area unor obi!nuin"e de%icitare( i&itarea unor
&odele cu o $orbire incorect *n perioada constituirii li&ba5ului( trirea unor stri
con%lictuale( stresante( suprasolicitrile( care %a$orizeaz oboseala e+cesi$
biling$is&ul#( obligarea copilului s *n$e"e o li&b strin *nainte de a'!i %or&a
deprinderile necesare co&unicrii *n li&ba &atern# !-a-
lasificarea tul!urrilor de lim!a# cea mai utilizat ine seama de mai
multe criterii n acelai timp* anatomo-fiziologic, lingvistic, etiologic,
simptomatologic i psihologic respectiv se rezum la urmtoarele categorii de
tul!urri de lim!a#*
<. tul!urri de pronunie dislalia( rinolalia( disartria#8
A. tul!urri de ritm i fluen a vor!irii b/lb/iala( logone$roza( ta,ilalia(
bradilalia( a%tongia( tulburri pe baz de coree( tu&ultus ser&onis#8
1. tul!urri de voce a%onia( dis%onia( %onastenia( &uta"ia patologic#8
0. tul!urri ale lim!a#ului citit'scris disle+ia'ale+ia !i disgra%ia ' agra%ia#8
=. tul!urrile polimorfe (afazia i alalia)+
2. tul!urri de dezvoltare a lim!a#ului &utis& psi,ogen( electi$ sau
$oluntar( retard sau *nt/rziere *n dez$oltarea general a $orbirii( dis%unc"iile $erbale
din autis&ul in%antil'de tip ?anner( din sindroa&ele ,andicapului de intelect etc-
?. tul!urri ale lim!a#ului !azat pe disfunciile psihice dislogia( ecolalia(
5argono%azia( bradi%azia !-a-#
O ase&enea clasi%icare este i&portant nu nu&ai pentru acti$itatea de
cunoa!tere !i terapie logopedic( dar !i pentru diagnoza !i prognoza tulburrilor de
li&ba5- :n acti$itatea de corectare( diagnosticul di%eren"ial corect *nlesne!te stabilirea
&etodologiei de lucru !i %i+area cadrului general de recuperare- Prognoza se
realizeaz *n raport de diagnosticul di%eren"ial( de particularit"ile psi,ice ale
persoanei( de $/rst cronologic !i &intal( de condi"iile de educa"ie( de se+-
4egile logopediei
@
<. Orice abatere( *n %or& !i con"inut( de la $orbirea standard( &arcat
prin dis%unc"ionalitatea e+presiei !i recepti$itatea li&ba5ului( constituie o tulburare
a acestuia-
A. Orice tulburare de li&ba5 are tendin"a de a se agra$a !i consolida *n
ti&p( ca deprindere negati$-
1. Aulburrile de li&ba5 nu presupun un de%icit de intelect sau senzorial(
dar atunci c/nd apar pe un ase&enea %ond( ele sunt &ult &ai gra$e( &ai $ariate !i
&ai e+tinse-
0. Aulburrile de li&ba5 au o %rec$en" &ai &are *n copilrie !i *n
perioadele de constituire a li&ba5ului( ca ur&are a %ragilit"ii aparatului
%onoarticulator !i a siste&elor cerebrale i&plicate *n $orbire-
=. Aoate tulburrile de li&ba5 au un caracter tranzitoriu !i sunt
corectabile( educabile prin &etode speci%ic logopedice !i printr'o serie de procedee
cu caracter general-
2. Aulburrile de li&ba5( *ncep/nd cu cele &ai si&ple( produc e%ecte
negati$e asupra personalit"ii !i co&porta&entului subiectului( deoarece ele sunt
trite dra&atic !i tensional pe %ondul unei %rustrri !i an+iet"i-
?. Aulburrile de li&ba5 nu se trans&it ereditar( *n ti&p ce unele
structuri anato&ice care %aciliteaz producerea acestora se pot regsi la descenden"i-
3. Aulburrile de $orbire( p/n la $/rsta de 6' 6 B ani( nu au o
se&ni%ica"ie logopedic sau de%ectologic( ci una %iziologic( atunci c/nd sunt
produse ca ur&are a ne&aturizrii aparatului %onoarticulator sau a siste&elor
cerebrale i&plicate *n $orbire-
>. Aulburrile de li&ba5 prezint o inciden" &ai &are !i o
si&pto&atologie &ai gra$ la se+ul &asculin( co&parati$ cu cel %e&inin-
<@. Aerapia tulburrilor de li&ba5 se bazeaz pe o &etodologie corecti$'
recuperati$ ce se realizeaz *n rela"ie cu dez$oltarea !i sti&ularea *ntregii acti$it"i
psi,ice a subiectului !i ar&onizarea co&porta&entelor la condi"iile &ediului
*ncon5urtor-
1-4 Deli&itari conceptuale
De%ectologia si logopedia psi,opedagogia speciala#( se *nscrie printe stiintele
care $e,iculeaza o ter&inologie e+tre& de $ariata si adeseori( disputata de
specialisti- 7ceasta provine din marea diversitate a persoanelor ce fac o!iectul
de studiu si din metodologia interventiilor psihopedagogice menite sa
depaseasca c"mpul ngust al interpretarii unor fenomene limitate la
particularitatii de con#uctura. Pe de alta parte o serie de termeni, aparent
diferiti, au acelasi sens si semnificatie date de modul n care unii autori concep
mai larg si cu o tendinta mai mare de generalizare a pro!lematicii
caracteristice domeniului comparativ cu alti specialisti care adopta un punct
de vedere mai riguros. )n acest conte&t, terminologia folosita este raportata
frecvent la conceptul de normalitate, chiar daca acesta este numai apro&imativ
precizat.
Defectologia i logopedia - ca tiin de grani ntre psihologie i
pedagogie - se folosete, n egal msur, de metodele acestor tiine
raportate la tipul de defcien studiat, gravitatea acestuia, prezena unor
defciene asociate s.a. Sunt implicate i alte metode specifce unor
domenii convergente sau de intersecie cu sfera preocuprilor
psihopedagogiei speciale cum ar f sociologia, medicina, asistena social
C
etc. Astfel, pentru defcienii de auz, pentru cei cu difculti de vorire,
metodele azate pe proe nonverale i pe studiul unor comportamente
practic-acionale pot duce la surprinderea pertinent a caracteristicilor
activitii verale! pentru defcienii de vedere se vor evita metodele care
se azeaz e"clusiv pe stimuli vizuali, iar la defcienii motor i de
comportament se utilizeaz metode i tehnici cominate. #n mod succint
ne vom referi la metodele ce sunt folosite n mod frecvent at$t pentru
studiul vieii psihice c$t i pentru cunoaterea suiecilor respectivi.
5!servaia,
Care are ca scop culegerea unor date cu pri$ire la co&porta&entul subiec"ilor(
caracteristicile !i e$olu"ia lor psi,ic( %or&area deprinderilor de acti$itate !i a
aptitudinilor intelectuale( acu&ularea de cuno!tin"e !i de e+perien"e recuperati$e
pentru inser"ia socio'pro%esional- Obser$a"ia are a$anta5ul de a per&ite studiul
subiectului *n condi"iile nor&ale obi!nuite# de acti$itate !i e$it situa"iile arti%iciale-
Dar( pentru a %i c/t &ai e%icient( cercettorul trebuie s'!i %i+eze dinainte cadrul *n
care se des%!oar obser$a"ia( scopul ur&rit !i s'!i noteze( sub %or& de
protocoale( datele rezultate pe care s le prelucreze ulterior- Pe c/t este posibil( s se
apeleze la &i5loacele te,nice de *nregistrare caseto%oane( ca&ere de luat $ederi etc-#
Este reco&andat ca( subiectul s nu !tie c este obser$at *n &od special( pentru a'l
%eri de i&pactul cu unele &odlitati neobi!nuite de acti$itate !i de elaborare a
rspunsurilor la $ariabile nepre$zute- Pentru a i&pri&a o c/t &ai &are $eridicitate
datelor ob"inute( obser$area subiec"ilor trebuie s se %ac *n situa"ii !i acti$itti
di%erite( la inter$ale de ti&p !i &o&e&nte di%erite-
-&perimentul
7re dou variante* natural !i de laborator- E+peri&entul natural se des%!oar
prin introducerea unor sti&uli supli&entari *n acti$itatea derulat de subiect( la care
se solicit rspuns( sau prin organizarea unor acti$it"i ludice( de *n$"are( de
%or&are a deprinderilor practice# *n care apar $ariabile di%erite ce *l pun pe subiect *n
situa"ii deosebite- Spre e+e&plu( e+peri&entul psi,opedagogic rspunde acestor
cerin"e !i *!i do$ede!te utilitatea &ai cu sea& *n procesul instructi$'educati$( c/nd
se pot preda unele cuno!tin"e !i prin &etode &ai pu"in obi!nuite pentru a le $eri%ica
e%icien"a sau prin introducerea unor concepte abstracte( la o anu&it disciplin(
pentru a $edea *n ce &sur copiii le *n"eleg !i au posibilitatea s le integreze *n
siste&e operati$e ale &uncii intelectuale- Prin aceste caracteristici( e+peri&entul
natural este &ai apropiat de oser$a"ie cci( aceasta i&plic !i culegerea datelor
despre subiect- :n sc,i&b( e+peri&entul de laborator i&pri& o not de precizie &ai
&are pentru c( a!a cu& *i spune nu&ele( se realizeaz *n laboratoare dotate cu
aparatur special de creare a unui cadru sti&ulati$ !i de *nregistrare a reac"iilor
subiectului- E+ist !i un incon$enient legat de %aptul c( subiectul este pus *ntr'o
situa"ie arti%icial ce poate pro$oca suspiciuni !i di%icult"i de adaptare-
Bestele
Au o &are rsp/ndire !i ele se *&part cu $erbale !i ne$erbale- Pentru unele
categorii de de%icien"i( cu& sunt surdo&u"ii( cei cu de%icit se$er de intelect( testele
ne$erbale( bazate pe si&boluri i&agistice sau pe ansa&blri de obiecte( sunt
singurele edi%icatoare- Aestele $erbale opereaz cu cu$inte !i ci%re( ceea ce
presupune o oarecare capacitate de a utiliza si&boluri $erbale- Sunt de pre%erat
probele etalonate sau standardizate- Dnele din acestea se pot aplica colecti$ iar
altele( indi$idual si sunt adaptate la ni$elul $/rstei- :n general( testele $izeaz o
*nsusire( o %unc"ie sau un proces psi,ic !i nu ansa&blul psi,is&ului u&an- Arebuie
1E
s sublinie& %aptul c nu toate testele ce se aplic la persoanele nor&ale pot %i
utilizate !i la de%icien"i( deoarece unele dep!esc at/t ni$elul de *n"elegere( c/t !i
capacitatea de a elabora rspunsuri apropiate de cerin"ele probei- Spre e+e&plu
testele proiecti$e sau cele cu un *nalt grad de co&ple+itate nu se reco&anda in
tulburrile de dez$oltare ale intelectului- Acesta este &oti$ul pentru care &ul"i
speciali!ti au elaborat sau adaptat teste speci%ice condi"iei ,andicapului- Pentru a
e$ita erorile este indicat ca rezultatele ob"inute s %ie corelate cu cele ob"inute prin
alte &i5loace sau procedee-
onversaia
De!i aceasta se des%asoar cu di%icultate la unele categorii de de%icien"i(
prezint a$anta5ul c ei nu pot si&ula sau &asca unele co&porta&ente( sunt &ai
sinceri !i &ani%est o tendin" accentuat de a rspunde cerin"elor de elaborare a
rspunsurilor- I&portant este s se %oloseasc un li&ba5 adec$at ni$elului de
*n"elegere !i o %or& ce poate %i receptat de subiec"i li&ba5ul gestual !i al
dactile&elor pentru surdo&u"i( li&ba5ul $erbal( *nso"it de un &aterial ilustrati$
adec$at care s sti&uleze *n"elegerea !i $erbalizarea( pentru de%icien"ii de intelect
s-a-&-d#- Pentru o e%icient con$ersa"ie trebuie s se creeze !i un cadru adec$at
rela+at !i atracti$# des%!urrii con$ersatiei
7naliza produselor activitaii
Se raporteaz la ni$elul de pregatire al subiec"ilor( la stadiul %or&rii
deprinderilor !i obisnuin"elor in di%erite %or&e de acti$itate( la &etodologia corecti$'
recuperati$ adaptat *n educa"ia special- Aceste produse ale acti$ita"ii pot
constituii nu nu&ai &i5loacele de cunoa!tere( dar si de psi,odiagnoz este !i cazul
desenului( al produsului gra%ic in general#- Edi%icatoare pentru cunoa!tere sunt !i
rezultatele &uncii practice-
7namneza
Aotalitatea datelor pe care &edicul le capt interog/nd bolna$ul cu pri$ire la
apariia i e$oluia bolii de care su%er( la antecedentele ei- Este deosebit de
i&portant pentru stabilirea &o&entului producerii de%icien"ei !i a cauzelor
acesteia( pentru studiul e$olutiei subiectului si al episoadelor &ai i&portante din
$ia"a sa- :n realizarea acestei %or&e $or a$ea loc discu"ii cu parintii( cu rudele( cu
cei din antura5ul subiectului !i e$ident( acolo unde este cazul( se iau in considerare
propriile sale relatri- Pe baza ana&nezei se pot &arca traseele &ai i&portante *n
dez$oltarea !i regresul subiectului( caracteristicile %a$orabile sau &ai putin
%a$orabile de &ediu-Fire!te c sunt !i alte &etode %olosite *n de%ectologie !i
logopedie( dar le'a& re"inut pe cele &ai e%iciente !i cu o *ntrebuin"are &ai
%rec$ent- De re&arcat c *n &ulte studiii se apeleaz la &etode di%erite sau la o
co&binare a acestora pentru a putea cuprinde co&ple+itatea unor %eno&ene psi,ice-
Pe baza acestora se poate e%ectua analiza de caz( ce se realizeaz prin studiul
subiectului cu a5utorul &ai &ultor probe !i prin obser$area co&porta&entului *n
di$erse ipostaze- :n cadrul analizei de caz se iau in considera"ie toate datele
personale ale subiectului( *ncep/nd de la cele %a&iliale !i de etiologie( a5ung/nd la
e$iden"ierea principalelor caracteristici psi,ice !i ter&in/nd cu creionarea pro%ilului
psi,ologic *n care s se stabileasc diagnosticul !i prognosticul e$olu"iei probabile
pe scurt !i lung durat-
Funda&entele Psi,opedagogiei speciale
Psi,opedagogia special de%ectologia# ) !tiin"a psi,opedagogic care
se ocup cu studiul persoanelor ,andicapate( de studiul particularit"ii psi,ice la
acestora( de instruc"ia !i de educa"ia lor( de e$olu"ia !i de dez$oltarea lor psi,ic( de
&odalit"ile corecti$ recuperati$e pt- $alori%icare %unc"iilor restante !i co&pensarea
acestora !i pt- $alori%icarea poten"ialului u&an e+istent !i %or&area personalit"ii
acestor oa&eni *n $ederea integrrii socio'pro%esionale c/t &ai adec$at-
Istoric
11
)n a doua #umtate a sec <> s-a produs o dezvoltarea semnificativ at"t a
tiinelor psihologice c"t i a celor pedagogice. )n prima #umtate a sec A@ s-a
produs un transfer al accentului pus pe contri!uirea unor tiine predominant
teoretice ctre constituirea unor domenii predominant aplicative. 4a !aza
constituirii acestor noi domenii a stat importana crerii unui proces instructiv
educativ, care s cuprind strategii c"t mai eficiente, !azate pe cunoaterea
copilului, cunoaterea caracterelor sale psihice pt. a putea prognoza evoluia sa
ulterioar. /-a impus defalcarea defectologiei pe domenii ce se raporteaz la
fiecare categorie de handicap, urmrind evoluia psiho-fizic i gsirea unor
metodologii care s asigure dezvoltarea personalitii i integrarea socio-
profesional a acestor persoane. 7stfel s-au dezvoltat 5ligofreno-psihologia i
5ligofreno-pedagogia ce studiaz aspecte psihologice i pedagogice ale
handicapului de intelectual. /e ocup de asemenea de psihodiagnoz, de
instruire, de educare, de recuperare i de integrare a acestor persoane n viaa
social./urdo-psihologia i /urdo-pedagogia a!ordeaz pro!lematica
psihologic i pedagogic a evoluiei psihice a persoanelor deficiente de auz.
Biflopsihologia i Biflopedagogia i delimiteaz preocuprile cu studiul
evoluiei psihice a persoanelor deficiente de vedere. 4ogopedia are n atenia sa
pro!lemele dezvoltrii lim!a#ului, iar somato-pedia (psihopedagogia special a
handicapailor fizici) se ocup de ntreaga pro!lematic psihologic i
pedagogic, a deficienilor locomotori de resta!ilirea funciilor restante, de
compensarea funciilor alterate i de formarea deprinderilor comportamentale
de tip adaptativ-integrativ. )n cadrul defectologiei sunt utilizai o serie de
termeni crora li se acord acelai sens i semnificaii. Diferenele de la un
autor la altul nu privesc at"t coninutul termenilor c"t mai ales nivelul de
e&tindere a acestora asupra domeniilor desemnate. -ste vor!a de e&tinderea
acestor termeni la categoriile de indivizi care se a!at mai mult sau mai puin de
la standardele de normalitate.
Sunt considerate ca %iind nor&ale acele persoane care au o dez$oltare &edie !i
&ani%est capacit"i pt- adaptare ec,ilibrat la condi"iile &ediului *ncon5urtor-
7!aterile de la acestea peste o anumit toleran, fie c sunt pozitive sau
negative, sunt considerate ca fiind anormale.7stfel, n aceast sfer a
normalitii intr caracteristicile diferitelor categorii de handicapai, ca i
caracteristicile acestor persoane care prezint disponi!iliti superioare.
7normalitatea are un coninut larg i se refer la toi indivizii cu insuficiene
sau retard n dezvoltarea, ca i la cei cu a!ateri comportamentale, la !olnavii
psihici, la cei care se afl n dificultate din punct de vedere senzorial, din punct
de vedere locomotor, din punct de vedere al lim!a#ului i al intelectului.)n
opoziie cu su!normalitatea avem conceptul de supernormalitate n care
ncadram persoanele ce manifest capaciti deose!ite i realizeaz aciuni ce
presupun o supradotaie. )n ceea ce privete evoluia termenului de handicap i
originea acestuia* compus din 1 uniti sistematice* 67CD %C 7P (cciul D
caschet). Prima dat aceast sintagm a fost folosit n sec <2 la desemnarea
unui #oc n care partenerii i discutau diverse lucruri personale la un pre fi&at
de un ar!itru. )n sec <3 (<?=0) noiunea de handicap ncepe s fie aplicat la
cursele cu A cai, iar mai t"rziu (<?32), noiunea se e&tinde i la competiiile ntre
mai mult de A cai. ;ai t"rziu a aprut* curs cu handicap E anse inegale a
14
cailor, egalizate prin purtarea, a unora dintre ei a unei greuti n plus. /e face
e&tensie de la limitarea capacitilor cailor la limitarea capacitilor umane, se
iau n vedere consecinele acestor limitri, mai nt"i n rile anglofone, apoi n
franco-fone, mai t"rziu n celelalte perimetre geografice.Bermenul de handicap
aplicat la domeniul psihologiei umane a aprut n.
Clasi%icarea ,andicapului
%dea ela!orrii unor clasificri este relativ recent, ns o clasificare
internaional a maladiilor i a cauzelor de deces i afl de!utul n <3>1, care
n <>?= a a#uns la cea de-a <@-a variant. )n aceast perioad au fost fcute
revizii succesive, n anii* <>@@, <><@, <>A@, <>A>, <>13, <>03, <>==, <>2=.5 prima
clasificare internaional a strilor de handicap este adoptata oficial a!ia in
<>?2. 9esponsa!ilitatea coordonrii acestor eforturi de ela!orare efectiva a
primei clasificri interne a handicapailor, este ncredinat de ctre
5rganizatorii ;ondiali a /ntii lui Filiph Good din ;area Hritanie. 7u mai
fost fcute i alte clasificri , <>2? Hloch 4aine prezint guvernului francez o
clasificare a persoanelor handicapate n ipostaza de persoane inadaptate.
Aceast clasi%icare cuprinde C $olu&e( *n care persoanele inadaptate erau
distribuite pe 4 categorii2
<. uprinde persoanele suferinde de handicapuri fizice, fie de la natere, fie
ca urmare a unui accident sau maladii.
A. uprinde persoanele fr handicapuri fizice, dar care necesit n special
un tratament medical.
Dlterior au %ost elaborate !i alte clasi%icri( dup alte criterii8
) de localizare funcional+
) etiologie+
) intensitate.
:n 1C>9 Ager,ol& elaboreaz o clasi%icare a %or&elor de ,andicap( dup
criterii e+tre& de si&ple( dar e+tre& de opera"ionale- Con%or& acestei clasi%icri(
a$e&2
I. Handicap locomotor
- reducerea aptitudinii de deplasare+
- reducerea mo!ilitii posturale+
- reducerea de&teritii manuale+
- reducerea rezistenei la efort.
II. Handicapul vizual
- pierderea total a vederii+
- diminuarea, imposi!il de corectat, a acuitii+
- reducerea c"mpului vizual+
- tul!urri ale percepiei.
III. Handicapul mijloacelor de comunicare
- tul!urri ale auzului, ale lim!a#ului, ale lecturii, ale scrisului.
IV. Handicapul organic
- tul!urri ale digestiei+
- tul!urri ale e&creiei+
- orificii artificiale+
- dependen vital fa de aparate i instalaii medicale.
V. Handicapul intelectual
16
- retardare mintal congenital+
- retardare mintal do!"ndit+
- pierderea aptitudinilor do!"ndite+
- afectarea capacitilor de nvare+
- tul!urri de memorie+
- tul!urri ale contiinei+
- tul!urri ale orientrii n timp i spaiu.
VI. Handicapul psiic
- psihoze+
- nevroze+
- tul!urri de comportament+
- tul!urri provocate de droguri, alcoolism+
- tul!urri ale comportamentului social+
- imaturitate emoional.
VII. Handicapul inaparent
- tul!urri de meta!olism (e&.* dia!et)+
- pierderi ale contiinei+
- vulnera!ilitate particular - la anumite accidente, traumatisme+
- tul!urri intermitente (migrene).
VIII. Handicapul cu caracter repulsiv
- diformiti, defecte ale unor pri ale corpului, anomalii, afeciuni de
tip dermatologic i cicatrici inestetice+
- micrile corporale ano&imale (climase, ticuri)+
- anomalii #enante pt. privirea, auzul, mirosul altuia.
I!. Handicapul legat de senescen"
- cderea plasticitii corporale+
- ncetinirea funciilor psihice sau fizice+
- diminuarea puterii de recuperare.
O siste&atizare &ai riguroas este propus de Gean Pierre( Desc,a&pes !i de ctre
Hanciauz2
1- Handicapul &otor
- handicapai motor puri, de origine no-cere!ral (chirurgical)+
- handicapai motor de origine, de origine neurologic( maladii cronice
asociate cu handicapul motor).
4- Handicapul psi,ic ' de%icien"a &intal ' este de 6 %eluri2
- uoar+
- media+
- profound (maladii psihice cronice i invalidate, tul!urri psiho-
afective grave)
6- Handicapul senzorial
- tul!urri de vedere+
- tul!urri de auz - surditate de transmisie i de percepie+
- tul!urri ale lim!a#ului de tip senzorial.
7- Persoane cu &aladii cronice ' in$alidate e+-2 a&( diabet#
- cu simptoame e&terne mai puin evidente (cardiopatii, insuficiene renale).
9- Poli,andicapa"ii ' ,andicapuri asociate e+-2 orbii surdo'&u"i#-
<- Persoane cu di%icult"i de integrare socio'pro%esionale
17
- tul!urri instrumentale (de lim!a#...)+
- dificulti de adaptare.
Clasi%icarea interna"ional a de%icien"ilor( incapacit"ilor !i ,andicapurilor8
Clasi%icarea de%icien"elor2
1- De%icien"e intelectuale
- deficiene de inteligen+
- deficiene de g"ndire+
- deficiene de memorie.
4- Alte de%icien"e de natur psi,ic
- deficiene de contiin (ale strii de veghe)+
- deficiene de percepie i de atenie+
- deficiene ale funciilor emotive i de vor!ire+
- deficiene de comportament.
6- De%icien"e de e+pri&are !i de $orbire-
7- De%icien"e auditi$e2
- deficiene ale acuitii auditive+
- deficiene de discriminare vocal+
- deficiene ale aparatului vesti!ular i ale funciilor vesti!ulare i de
echili!ru.
9 De%icien"e ale aparatului ocular
- deficiene ale c"mpului vizual+
- deficiene ale acuitii vizuale.
<- De%icien"e ale altor organe
- deficiene ale organelor interne (cardio-respirator)+
- deficiene ale altor funcii specifice (masticaie, deglutiie).
>- de%icien"e ale sc,eletului !i ale aparatelor de sus"inere
- deficiene ale regiunilor capului i ale trunchiului+
- deficiene mecanice i motrice ale mem!relor+
- alterarea mem!relor.
@- De%icien"e estetice
- deficiene estetice ale capului i trunchiului+
- deficiene estetice ale m"inilor.
C- De%icien"e ale %unc"iilor generale senzoriale etc-#-
CE ESAE DEP3ESIA I
Depresia este o tulburare a%ecti$ *n care e+ist o dispozi"ie trist sau
pierderea interesului !i a plcerii pentru o perioad se&ni%icati$ de ti&p-
Bul!urrile afective sunt diagnostice medicale, adic vor fi puse dup un consult
din partea unui medic psihiatru. 7i o!servat pro!a!il c nu a aprut cuv"ntul
.!oal(. Psihiatria modern folosete doar termenul de .tul!urri( pentru
clasificarea afeciunilor. -ste necesar de tiut c e&ist mai multe tipuri de
tul!urri afective i c simptome sau episoade depresive apar n multe dintre
acestea. De asemenea, tre!uie menionat c tul!urrile afective (sau de
dispoziie) sunt tul!urri trata!ile pentru care e&ist tratamente eficiente
diversificate.
19
Ce este tulburarea a%ecti$aI Ce este dispozi"iaI
Dispozi"ia se de%ine!te ca starea e&o"ional de %ond( persistent pe care o
persoan o si&te *n interiorul su *ntr'o anu&it perioad de ti&p !i care
in%luen"eaz pro%und punctul acestuia de $edere !i %elul *n care se percepe pe sine( pe
ceilal"i !i lu&ea sau $ia"a *n general- 7stfel spus, ntre starea emoional de fond i
felul n care g"ndete o persoan e&ist str"nse corelaii, n am!ele sensuri (se
influeneaz reciproc).7fectul este e&presia e&terioar, o!serva!il a dispoziiei.
/trile afective elementare pot fi intense, chair furtunoase, se nsoesc de
schim!ri neurovegetative, de modificri ale apetitului i somnului i de
modificri ale comportamentului. 5amenii sntoi au o mare varietate de
dispoziii, un amplu repertoriu de e&presii afective i simt c au control asupra
acestora.
Aulburrile a%ecti$e sau ale dispozi"iei sunt un grup de condi"ii &edicale
caracterizate de &odi%icri se&ni%icati$e ale dispozi"iei( asupra crora persoana
pierde controlul !i care a%ecteaz $ia"a acesteia *n toate do&eniile pro%esional(
social( etc-# !i produce su%erin" &arcat-"nd dispoziia este anormal de intens,
psihiatrii folosesc termenul de hipertimie (timie-dispoziie, hiper-prea mult).
%nvers, c"nd omul simte prea .puin(, c"nd afectul este mult prea diminuat,
plat, indiferent sau apatic vom vor!i de .hipotimie( (timie-dispoziie, hipo-prea
puin). )n mod clasic e&ist hipertimie pozitiv (prezent n episodul maniacal)
i hipertimie negativ (prezent n episodul depresiv). 8 invit s v imaginai
dispoziia ntr-un sistem de dou a&e, n care a&a orizontal este cea a dispoziiei
(de la ,I la JI) iar cea vertical are un pol .pozitiv( sau cu .J( asociat maniei i
un pol .negativ( sau .-. asociat depresiei, ca n desenul de mai #os. Dispoziia
unei persoane poate fi normal n ma#oritatea timpului i la un moment dat
persoana nceape s se simt din ce n ce mai o!osit, trist i fr speran
ating"nd polul negativ de nivel de dispoziie caracterizat prin hipertimie
negativ sau depresie ca n e&emplul 7. /au din contr, dispoziia poate fi
normal ca apoi persoana s se simt din ce n ce mai plin de energie, vesel i
e&u!erant, sau doar foarte iritat, poate deveni vor!rea i agitat, av"nd
.hipertimie pozitiv( sau manie, ca n e&emplul H (pol pozitiv).:nii !olnavi pot
avea am!ele tipuri de episoade n decursul vieii, dispoziia lor descriind o
form sinusoidal, iar tul!urarea se numete .!ipolar(, fiindc e&ist episoade
care ating intensitatea am!ilor poli* polului pozitiv (al maniei) i pe cel negativ
(al depresiei). 7cest model este e&emplificat prin e&emplul .
1<
8 va fi astfel mai uor s nelegei la ce se refer psihiatrul c"nd spune c
dispoziia .a urcat(D(a co!or"t(, sau termeni ca .unipolar( sau .!ipolar(.
Suicidul Sinuciderea#
Suicidul se de%ine!te ca un act %atal care reprezint e+presia dorin"ei de a
&uri a unei persoane- )n latin nseamn 'auto-omor"re(. Poate fi un gest
impulsiv sau planificat luni de zile. %dei de suicid apar la multe persoane
suferind de depresie i constituie un grad de severitate sporit al afeciunii.
/uicidul apare !olnavilor ca singura soluie de scpare din suferina psihic
intolera!il prin care trec. %deea de suicid apare atunci c"nd !olnavul caut
intens o ieire, deseori su! imperiul emoional al disperrii, al nea#utorrii i al
ncrederii sczute n sine. 7flat ntr-o stare de am!ivalen, stresat intens de
nevoi psihologice frustrate, !olnavul trece prin stri de ngustare a contiinei, n
care apar i tul!urri cognitive care micoreaz spectrul de soluii posi!ile
o!servate. 7stfel, demisionarea din faa pro!lemelor, anularea vieii par
singurele modaliti de a scpa de durerea pe care o simte. ;odalitile prin
care o persoan reacioneaz, caut soluii i nfr"nge pro!lemele sau suferinele
vieii poart numele de mecanisme de coping. /unt modele de reacie, multe
dintre ele automate, care se formeaz prin nvare permanent de la cea mai
mic v"rst p"n n prezent. )n faa unui stress ma#or, cu c"t acesta este mai
sever cu at"t tendina unei persoane va fi s foloseasc mai degra! cea mai
veche i mai des folosit metod de a face fa unei greuti dec"t pe cea mai
eficient. De aceea, dup ce suferina acut dispare, persoanele care credeau c
suicidul este singura soluie, vor putea gsi, singure sau cu a#utor, multe alte
modaliti mai eficiente pentru ieirea din criz. :na dintre teoriile privind
suicidul, afirm c acesta apare c"nd sunt depite mecanismele actuale de
coping ale individului. Cu toate persoanele cu g"nduri de moarte sau chiar idei
de suicid le pun i n practic dar riscul e&ist i crete odat cu creterea
intensitii, frecvenei acestor g"nduri, cu nceperea realizrii unui plan sau
chiar cutarea metodelor de a-l pune n practic. Peste >= K din persoanele
care ncearc s se omoare sufer de o !oal psihic* de o!icei tul!urare
depresiv, schizofrenie, dependen de alcool, demen, tul!urri de
personalitate sau de an&ietate. Dou treimi dintre pacienii cu depresie se
g"ndesc la suicid iar <@-<=K dintre ei l comit. Dintre persoanele cu tentative de
suicid, 3@ K dintre acestea sufer de tul!urri depresive. Factorii care
prote#eaz mpotriva suicidului sunt* cstoria mai ales dac e&ist i copii,
1>
e&istena unui loc de munc satisfctor, prezena spri#inului din partea familiei
sau a grupului de prieteni, credina religioas, sntatea fizic.
Pentru pesoanele deprimate sau care contempl suicidul:
- e+ist C9J !anse ca ceea ce v mpinge ctre suicid s se datoreze unei !oli
psihice trata!ile, astfel nc"t sunt >=K anse s scpai de suferin i s trii n
acelai timp+
- prerea proast despre sine( disperarea, convingerea c viaa nu merit trit
sau c dumneavoastr nu meritai s tri, senzaia intens de trisete,
convingerea c nu mai e&ist soluii pentru dumneavoastr i chiar ideea
suicidului sunt si&pto&ele cardinale ale unei tulburri psi,ice &a5ore, al unei
suferine a creierului denumit tul!urare depresiv ma#or i C: nite realiti
- *nainte de a co&ite un act ireparabil, acordai-v ansa unui tratament pentru
suferina dumneavoastr (chiar dac nu credei c meritai)+ acordai-v aceeai
compasiune pe care o acordai celor dragi c"nd sufer de o !oal+ e&ist anse
mari ca ideea suicidului s nu mai apar apoi
- dac a$e"i.doar0idei de suicid dar nu v-ai g"ndit la un plan sau la o
tentativ,apelai la un medic specialist de urgen, nu este P3EA DE13EHE
- a&inti"'$ c cele &ai &ulte tentati$e de suicid se produc su! imperiul
impulsului sau pe fondul unei tul!urri de claritate a contiinei, adic e posi!il
s aionai impulsiv sau s nu g"ndii limpede n acele moment - 7;LC7M%
D-%N%7 PLCO 7 D5:7 N%, e posi!il ca mai t"rziu s g"ndii altfel
- %ace"i o list de .D3GE;K0 cu cel pu"in 6 nu&ere de tele%on ale unor persoane
dragi care au fost de acord s v spri#ine n acest sens i inei-o la ndem"n
pentru a-i putea suna dac impulsul unei tentative de suicid devine presant
- aceast list sau supra$eg,erea %a&iliei nu nlocuiete necesitatea unui
tratament adecvat psihiatric
- &erge"i la un psi,iatru !i accepta"i internarea n spital dac medicul consider
c este nevoie (ceea ce este foarte pro!a!il), este cel mai sigur loc pentru
dumneavoastr n aceste moment
- perioada de spitalizare de 4'6 spta&/ni *n general# nu $a %i .cea mai fericit
perioad( din viaa dumneavoastr cu siguran, aa cum nici o internare n
spital nu este indiferent de !oala de care suferii, dar poate face posi!il
e&istena unei 'perioade fericite( n viitor pe c"nd moartea sigur nu face.
I;AE3P3EAA3EA PSIHOLOGICA SI PSIHIAA3ICA A CO;DDIAEI
SDICIDA3E-
SADDID DE CAL
1@
1- Definitii.
adru conceptual /uicidul (de la sui de sine si cidium omorator) semnifica
orice caz in care moartea rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau
negativ, facut de victima insasi, care stie ca tre!uie sa produca acest rezultat .
Sinuciderea este actul de disperare al unui o& care nu &ai doreste sa traiasca- Dupa
Larousse'Dictionar de psi,ologie( sinuciderea este ace actiune de a'si lua singur
$iata( in &od $oluntar( cel &ai adesea pentru a scapa de o situatie de$enita
intolerabila- /uicidul comporta si o definitie operational-psihologica in virtutea
careia suicidul este un act uman de incetare din viata, autoprodus cu intentie
proprie . Suicidul este actul prin care un indi$id isi pro$oaca el insusi &oartea-
/inuciderea se intalneste in aproape toate societatile. Proportiile sale sunt greu
de sta!ilit cu precizie, deoarece multe cazuri de moarte voluntara sunt mascate
in accidente. :nele sinucideri, motivate de considerente morale (scaparea de o
situatie dezonoranta) sau sociale (a nu fi o povara pentru celalalt) aduc a
sacrificii. 7ltele, mai frecvente, dictate de o afectivitate pertur!ata, corespund
unui comportament patologic* nevrotici deprimati, incapa!ili sa se integreze
armonios in viata si sa gaseasca un sens e&istentei lor, sau melancolici care isi
premediteaza din timp moartea. %ntre 2@K si 3@K dintre persoanele care au
comis suicid au comunicat intentia lor, intr-o forma sau alta, din timp. :nii
oameni incearca sa se sinucida, in timp ce un alt numar pot face gesturi
suicidare care sunt chemari in a#utor sau incercari de a face cunoscut cat de
adnca, de mare este disperarea lor. ;ulti oameni care comit suicid sunt
depresivi, dar foarte multi depresivi nu au suficienta energie sa comita suicidul
si, de aceea, il comit atunci cand se simt mai !ine.Desi multitudinea deciziilor de
comitere a suicidului poate releva stresul sau depresia, multe persoane, inainte
de a comite actul suicidal, par mai putin depresive. Beoria conform careia rasa
ar fi un factor important al inclinatiei catre sinucidere presupune implicit ca
sinuciderea este ereditara, caci, in caz contrar, nu ar putea avea un caracter
etnic. Faptele arata ca daca numarul sinuciderilor in cadrul unui popor sunt
mai mari dect in altul,asta nu se datoreaza rasei,ci civilizatiei poporului
respectiv. Din punct de vedere al vrstei, sinuciderea apare doar in cazuri
e&ceptionale la copiii, ea incepnd sa se manifeste dincolo de <@-<= ani. %n
concluzie, nu se poate atri!ui ereditatii o tendinta care apare doar la adult si
care se accentueaza mereu pe masura ce inainteaza in viata. Dorind sa e&plice
sinuciderea egoista, DurPheim arata in ce fel actioneaza religia, familia si
societatea politica asupra sinuciderii. Faptele arata ca protestantii furnizeaza
mult mai multe sinucideri decat oricare alt cult, dar se pare ca atunci cand
protestantismul devine minoritar, tendinta spre sinucidere se diminueaza. /e
poate concluziona ca inclinatia spre sinucidere a protestantismului depinde de
spiritul refle&iei li!ere care il caracterizeaza, !iserica protestanta neputand
actiona ca moderator impotriva sinuciderii tocmai pentru ca nu are aceeasi
consistenta ca alte religii. 5mul a#unge la sinucidere pentru ca societatea
religioasa din care face parte si-a pierdut coeziunea. Familia este un mediu
puternic protector impotriva sinuciderii, ea prote#nd cu atat mai !ine cu cat este
mai puternic inchegata.
/tatisticile arata ca*
' $adu$ii se sinucid &ai &ult dect casatoritii si celibatarii8
1C
' casatoriile prea ti&purii au o in%luenta agra$anta asupra sinuciderii( in special
pentru barbati8
' dupa 4E de ani( persoanele casatorite se sinucid &ai rar( in co&paratie cu
celibatarii8
' a crescut rata co&porta&entului suicidar la adultii tineri si la adolescenti8
' sinuciderea este e+tre& de %rec$enta la persoanele in $rsta8 barbatii se sinucid
intr'un nu&ar &ai &are dect %e&eile-
Se poate concluziona ca sinuciderea $ariaza in$ers proportional cu gradul de
integrare al gruparilor sociale din care %ace parte indi$idul- S'a constatat ca
sinuciderea este int&platoare la copii si se di&inueaza la cei in $rsta- E+plicatia
acestui %apt este ca si copilul si batranul reprezinta aproape in ntregi&e o&ul %izic si
nu o&ul social( iar societatea lipseste inca din constiinta pri&ului si incepe sa dispara
din constiinta celuilalt- Suicidul ocupa un i&portant loc 7 intre cauzele de deces(
dupa bolile cardio$asculare( neoplas&e si accidente- In grupa de $rsta 19'1C ani(
suicidul reprezinta a doua cauza de deces dupa accidente- 3ata suicidului di%era &ult
de la tara la tara( de la o cultura la alta- Indi%erent insa de regiunea geogra%ica(
suicidul constituie o gra$a proble&a de sanatate publica- Literatura de specialitate
$orbeste de asa'nu&itele $aluri sau epide&ii de suicid-
4- Aspecte psi,ologice cu pri$ire la sinucidere -
1iata este tolerabila atunci cand e&ista un motiv care sa merite osteneala. nd
individul nu are alt o!iectiv dect pe el insusi, el nu poate scapa de o!sesia ca
eforturile sale sunt in zadar. 5mul este du!lu, caci omului fizic i se adauga omul
social si acesta din urma are nevoie de o societate pe care s-o e&prime si pe care
s-o serveasca.
Miberi 4EEE# considera ca sinuciderea trebuie pri$ita sub o tripla incidenta2
' biologica(
' psi,ologica si
' sociala( ca un act care presupune de$ierea unuia dintre instinctele cele &ai
puternic inradacinate ale structurii biologice-
Sensul sinuciderii ar %i de negatie si catastro%a( intruct se re$ine la o negare a
instinctului $ital( intr'un &o&ent e+istential resi&tit de persoana ca dra&atic si %ara o
alta iesire- Ca act autodistructi$ de%initi$( sinuciderea a %ost analizata in %unctie de
aspectul libertatii si aspectul etic( aspectul psi,iatric si cel social( aspectul ereditar si
cel pro%und pulsional- Deducti$( sinuciderea poate %i e+plicata prin indi%erenta si
dezinteres %ata de $iata( precu& si prin &ecanis&ul obscur( ne&arturisit( al
satis%actiei la gandul surprizei pe care gestul il $a pro$oca in constiinta celorlalti
oa&eni- E+ista o oboseala de gand si de corp( co&plet necunoscuta su%letelor %rustre
si ele&entare( care anuleaza instinctele de conser$are si depaseste co&portarile
&asurate ale organis&ului- Starea de spirit care conduce la sinuciderea din necesitati
launtrice( %ara inter$entia %actorilor sociali e+teriori si in a%ara unor e+plicatii logice
e%iciente( reprezinta( i&preuna cu agonia si cu &o&entul de spai&a( singurele trairi
posibile ale realitatii &ortii- Arairea &ortii in &o&entul crizelor de spai&a constituie
singura e+perienta directa si pro%unda a acesteia- E+ista &ai &ulte conceptii( con%or&
carora Nsinuciderea constituie prin ea insasi o nebunie specialaN sau ca Nsinuciderea
ar %i un episod al uneia sau &ai &ultor %or&e de nebunie( nentlnindu'se la subiectii
cu spiritul sanatos DurO,ei&( op-cit-#- Deseori disi&ulata( pregatita &inutios(
trecerea la act este ,otarata( $iolenta( solitara( de&onstrand autenticitatea dorintei de
4E
autodistrugere- Substituirea posibilului( probabilului cu neantul( cu
nonse&ni%icati$ul( de&onstreaza ca sinuciderea nu este o optiune( ci &ai degrabaa
negarea totala a posibilitatii de a alege- In cazul adolescentilor( un loc pri&ordial in
deter&inarea actului suicidar il detin tendintele agresi$e din copilarie- Incadrata in
autoagresi$itate( sinuciderea este o %or&a a&bi$alenta de autopedepsire si
,eteropedepsire- Adler a e&is ideea ca sinuciderea la adolescent este o %or&a de
,iperco&pensare %ata de senti&entul de in%erioritate- Adolescentul recurge la
sinucidere pentru a de&onstra lu&ii i&portanta si $aloarea lui si pentru a arata
antura5ului cat pierde prin disparitia sa- Dn alt %actor psi,ologic speci%ic personalitatii
suicidare este carenta a%ecti$a( e+istenta in copilarie si adolescenta- Se poate produce
uneori redirectionarea autoagresi$itatii asupra siesi( sau se poate produce %eno&enul
de identi%icare cu o persoana &oarta( reala sau i&aginara( e$entual din literatura-
Frustrarea pro$oaca tendinta de agresi$itate i&potri$a celor care au deter&inat'o si(
in acelasi ti&p( declanseaza un senti&ent de culpabilitate( ceea ce %ace ca
agresi$itatea sa se intoarca i&potri$a propriei persoane- Conceptia psi,analitica
Freud( Fried&an( Gar&an( Szondi# considera ca %actor central in etiologia
sinuciderii relatia dintre pulsiunea autoagresi$a si cea ,eteroagresi$a se sinucide
acea persoana care( inconstient( doreste &oartea cui$a#- Pentru Freud sinuciderea
este( de %apt( o %or&a de o&icidere- Spunea el ' ;i&eni nu este probabil in stare de a
gasi energia psi,ica de a se o&or( in a%ara cazului in care incepe prin a ucide pe
cine$a cu care s'a identi%icat- El leaga sinuciderea de starea de &elancolie( pe care o
de%ineste ca %iind o depresie pro%unda si dureroasa( in care inceteaza orice interes
pentru lu&ea e+terioara( cu pierderea capacitatii de a iubi( datorita di&inuarii
senti&entului sti&ei de sine- Aceasta depresie genereaza auton$inuiri( autoin5urii(
toate cu se&ni%icatii autodistructi$e( &ergnd pana la des%iintarea persoanei de catre
ea insasi- Freud pune e+istenta a trei conditii2 pierderea obiectului in$estirii
libidinale8 a&bi$alenta8 regresiunea libidoului Eului- Ast%el( subiectul pierde obiectul
in$estirii sale libidinale( libidoul( %iind obligat sa renunte la legaturile care e+ista intre
el si obiect- Autoan$inuirile si autodistrugerea reprezinta( de %apt( denigrarea si
in$inuirile adresate obiectului pierdut- Prin identi%icarea cu obiectul( in$inuirile se
deplaseaza de la obiect la subiectul insusi- Eliberat de obiectul de in$estitie( libidoul
nu se deplaseaza spre alt obiect( ci se retrage in Eu- Identi%icare agresi$a cu obiectul
anga5eaza un &ecanis& denu&it de catre Freud introiectie- Pierderea obiectului
dez$aluie %eno&enul de a&bi$alenta- Aceasta consta in e+istenta( in cadrul unei
relatii in special cea erotica#( a doua co&ponente &a5ore dragostea si ura#( pri&a
%iind constienta( a doua inconstienta- Prin pierderea obiectului( co&ponenta negati$a
se elibereaza si se re%ugiaza in Eu( care are tendinta de autodistrugere( in cazul in
care se trateaza pe el insusi ca obiect( cand intoarce spre el insusi ostilitatea
indreptata spre obiect- In conceptia lui Szondi( persoana realizeaza un atasa&ent ireal
%ata de un obiect de5a pierdut( pierdere pe care o respinge( &entinnd %i+atia la obiect(
a5ungnd intr'o stare de izolare si solitudine- Eul &ani%esta tendinte de razbunare si
agresi$e %ata de obiectul care l'a abandonat- Acest obiect ne&aie+istnd( Eul
reantoarce agresi$itatea asupra lui insusi( de aici rezultand ca solutie tentati$a de
sinucidere-
6- Suicidul in bolile psi,ice
41
1- Suicidul in depresie .
9iscul suicidar este prezent la orice pacient cu depresie, fara
sa fie insa corelat cu severitatea depresiei. el mai frecvent, poate aparea la
inceputul si la finalul episodului depresiv. /uicidul este e&presia unei pulsiuni
autolitice care se inscrie in ansam!lul sistemului pulsional si se rela&eaza pe
masura ce pacientul se cufunda in depresie. %nsomnia severa din cadrul
episodului depresiv este corelata cu un risc suicidar mai crescut.
A. /uicidul in schizofrenie-
/tudii recente insista asupra suicidului ca prim simptom al
psihozei, putand fi e&presia unei ideatii delirante, o manifestare in cadrul
comportamentului halucinator determinat cel mai frecvent de halucinatii
auditive imperative, dar de cele mai multe ori este un act incomprehensi!il.
Dintre !olnavii cu schizofrenie <@K fac tentative de suicid, iar AK reusesc sa le
realizeze. 7ctul suicidar in schizofrenie are unele particularitati* apare mai
frecvent in perioada de de!ut, in cele mai multe cazuri lipseste motivatia iar
modul de realizare este prin mi#loace atroce, !rutale.
6-Suicidul in epilepsie-
:nii clinicieni sunt de parere ca suicidul in epilepsie ar fi
e&presia unui automatism motor epileptic, fiind comis in timpul crizei in
virtutea actului automat. -pilepsia poate insa cuprinde toata gama
comportamentelor suicidare, de la impulsiunea suicidara constienta pana la
actul automat confuzo-oniric. /uicidul poate aparea in conte&tul depresiei
reactive a unui !olnav de epilepsie, caruia i este imposi!il sa se o!isnuiasca cu
cu acest statut (dat fiind stigmatul cu care secole de-a randul societatea a marcat
epilepticul). Bul!urarile psihice intercritice pot avea in corolarul lor si conduita
de santa# suicidar.
7- Suicidul in intrzierea &intala in oligo%renii,
/uicidul apare rar si nu putem vor!i de un act suicidar propriu-
zis, el fiind e&presia unei imitatii sau a tendintei de a-i sanctiona pe cei din #ur.
%ndivizii nu au constiinta reala a mortii si, in consecinta, a actului suicidar.
9- Suicidul in de&ente
-ste e&presia deteriorarii corticale. /tatistic, dupa 2= de ani
numarul actelor suicidare scade. a act intentional si deli!erat, suicidul apare
mai ales in perioada de de!ut a !olii, cand !olnavul mai are inca critica
necesara evaluarii pantei dezastruoase pe care a inceput sa alunece. Brecerea la
act este favorizata de starile depresive cu idei de culpa!ilitate, inutilitate si
incura!ilitate. %n perioada de stare, tentativele se raresc considera!il, deoarece
!olnavul nu mai are critica de la nceput, dar si pentru ca ideile delirante se
pierd in masa dementei.
<- Suicidul in alcoolis& si to+ico&anii
Qustificarea ratei inalte de suicid in alcoolism si to&icomanii
apare din urmatoarele motive* 1@K din alcoolici sunt depresivi si acestia recurg
la alcool sau la droguri diverse pentru a putea suporta mai usor supliciul
depresiei lor. -&ista si teoria unor psihologi conform careia alcoolicul, constient
44
de continua degradare, recurge deznada#duit la suicid. /uicidul in a!uz de
su!stanta mai poate fi ocazionat de simptome psihotice (in special halucinatii)
aparute in timpul starii confuzionale de delirium tremens sau in urma unei
into&icatii cu diferite droguri. -&ista situatii in care, nainte de realizarea actului
suicidar, individul consuma o cantitate mare de alcool, ceea ce duce la
catalogarea lui drept alcoolic. /uicidul este citat foarte frecvent in cadrul
alcoolismului (apro&imativ <=K din cei cu dependenta), fara a fi neaparat
e&presia alcoolismului. 7socierea alcoolismului cu o simptomatologie depresiva
creste riscul suicidar. Hazat pe nivelele alcoolemiei, 0@K din indivizii care au o
tentativa de sinucidere au consumat alcool impreuna cu medicamente. Har!atii
si persoanele vrstnice au nivelele cele mai crescute ale alcoolemiei. 7lte studii au
aratat ca indivizii alcoolici depresivi tind sa caute tratament mai frecvent dect
aceia care nu sunt depresivi. -&ista o considera!ila comor!iditate (2@K) intre
depresie si pro!lemele cu alcoolul in cazurile de sinucidere. %nto&icatia cu
medicamente este cauza mortii in >@K din cazurile de sinucidere si este mult
mai frecventa la alcoolici datorita interactiunilor letale produse de com!inarea
celor doua droguri. Drogurile cele mai frecvent folosite sunt antidepresivele
(cand pacientul a fost tratat cu ele) si tranchilizantele medii. -ste evident ca,
atunci cnd medicii prescriu antidepresive, tre!uie sa ia cele mai mari precautii
in ceea ce priveste siguranta pacientului, cum ar fi supravegherea continua a
acestuia in timpul tratamentului.
>- Suicidul in ne$roze
-ste rar, nu este mai frecvent dect in populatia generala. 7tunci
cand apare, suicidul marcheaza o decompensare a starii nevrotice. -ste de
remarcat ca in cea ce priveste tul!urarile an&ioase, A@K din cei cu tul!urari de
panica au un istoric de tentative suicidare. Geissman si cola!. au a#uns la
concluzia ca tentativele de sinucidere sunt asociate cu forme complicate sau
necomplicate de panica si ca riscurile sunt compara!ile cu cele aasociate cu
depresia severa. /-a o!servat ca asocierea crizelor de panica sau a depresiei
ma#ore cu a!uzul de alcool sau droguri creste riscul tentativelor de sinucidere la
femei.
@- Suicidul in tulburarile de personalitate (tul!urarile de personalitate reprezinta
.7nsam!lu caracteristic i persistent de trsturi, predominant cognitive,
dispoziionale i relaionale, ilustrate printr-un comportament care deviaz n
mod evident i invalidant de la e&pectaiile fa de persoana respectiv i de la
normele grupului su social.() cunoaste o rata surprinzator de inalta. Poate
aparea fie in cadrul episoadelor depresive aparute la un moment dat in evolutia
tu!urarii, fie este e&presia unei tentative suicidare reusita dar initial veleitara,
formala, de natura sa argumenteze un santa#.
7- Instante ale %eno&enului suicidar
;otiunea de suicid tinde sa %ie inlocuita cu cea de conduita suicidara( care
nglobeaza suicidul reusit( tentati$ele suicidare( ideile de sinucidere( sindro&ul
presuicidar- Depresia de intensitate psihotica este una dintre cauzele cele mai
frecvente ale comportamentului suicidar. -a apare fie ca o descarcare a tensiunii
psihice insuporta!ile, fie ca o solutie univoca in fata esecului e&istential aparent,
generat de trairea ideilor delirante depresive. %deea de suicid veleitara
reprezinta o dorinta tranzitorie de autodistrugere, cu proiectia teoretica a
46
actului, fara punerea sa in practica, dorinta fiind generata numai de ncarcatura
afectiva de moment. /anta#ul cu suicidul apare la persoanele cu o structura
psihica la!ila sau la persoanele cu un coeficient de inteligenta scazut, cu scopul
de a o!tine mai multe drepturi, un plus de li!ertate. %l intlnim mai des la femei
si adolescenti. Bentativele suicidare sunt, aparent, sinucideri ratate din motive
tehnice (mi#loace de sinucidere neadecvate sau fortuite, interventia unor
persoane straine). Datele statistice arata insa ca e&ista diferente semnificative in
ceea ce priveste se&ul si vrsta celor care nu reusesc. Bentativa suicidara pare a
avea cel mai adesea semnificatia unei nevoi crescute de afectiune si atentie din
partea antura#ului, fata de care su!iectul se simte izolat, su!estimat, respins.
Bentativa de sinucidere poate fi repetata. /indromul presuicidar a fost descris de
9ingel ca fiind caracterizat prin strngerea cmpului de constiinta si a afectivitatii
si inclinatia catre fantasmele suicidului. /uicidul disimulat (travestit) este o
acoperire, o disimulare a actului suicidar su! forma unui accident. %ndividul
alege aceasta modalitate de a se sinucide pentru a nu-si culpa!iliza rudele,
prietenii, sau pentru a-i prote#a pe acestia de reactiile antura#ului. 3aptusul
suicidar este rezultatul unei tendinte greu repri&abile de disparitie( a unui i&puls
nestapnit- /uicidul cronic (parasuicidul) constituie de fapt echivalentele
suicidare, cum ar fi automutilarile, refuzul alimentar, refuzul tratamentului,
conduitele de risc, alcoolismul, to&icomaniile, asemanndu-se prin caracterul
sim!olic, prin tendinta de autodistrugere cu comportamentul suicidar, dar
realiznd o deturnare a actului, greu e&plica!ila pentru ceilalti si chiar pentru
sine (Rreitman, <>?@). onduita suicidara presupune organizarea
comportamentului in vederea acestui scop, un fel de regizare a actului suicidar.
%ndividul si viziteaza locurile din copilarie, fostii prieteni, si scrie testamentul,
dupa care se sinucide. Cu este posi!il sa vedem un ne!un in orice sinucigas. /pre
deose!ire de fapta unui om normal, ce rezulta dintr-un motiv o!iectiv, fapta
celui alienat nu are legatura cu circumstantele e&terioare. /inuciderea nu este
nici pe departe o prelungire a starilor psihopatice si aceasta se poate deduce si
din faptul ca tarile cu cei mai putini su!iecti cu tul!urari psihopatologice au
numarul cel mai ridicat de sinucideri. 7stfel, in conditii identice, degeneratul
a#unge mai usor la sinucidere dect omul sanatos, dar acest lucru nu se datoreaza
n e&clusivitate starii sale.
9- Factori de risc pentru suicid
onte&tul psihosocial poate #uca un rol predictiv in actul suicidar.
Principalele coordonate care anunta precipitarea suicidului sunt *
' evenimente de viata defavora!ile, mai ales daca persoana este tratata
umilitor+
' rupturi afective recente (divort, esec sentimental)+
' soma#, schim!ari sau conflict profesional+
' pierderea unei persoane apropiate+
' afectiuni somatice cronice+
' a!uz de alcool+
' izolare sociala.
/tatutul marital rata suicidului la celi!atari este du!la fata de rata
generala a suicidului. Persoanele singure prezinta o rata a suicidului de patru
ori mai mare dect la loturile martor. %n randurile persoanelor vaduve, riscul
47
suicidar este de aproape 0 ori mai mare la !ar!ati dect la femei. /uicidul in
functie de se& in timp ce femeile au un procent mai ridicat de tentative suicidare
(2*<) fata de !ar!ati, numarul actelor suicidare este mai mare la !ar!ati (1*<).
6a!itatul suicidul este mai frecvent n aglomerarile ur!ane. /tatutul profesional
sinuciderile sunt mai frecvente la cei fara statut profesional sau cu statut
profesional nesigur. Profesia intervine in masura in care ea implica un anumit
nivel intelectual precum si un anumit mod de viata. -&ista anumite profesii cu
un risc suicidar mai crescut. 4a militari rata suicidului este mai ridicata cu cel
putin A=K dect in randul civililor. Factori meteorologici si cosmici suicidul este
mai frecvent primavara si toamna, corespunzator frecventei crescute a
de!utului si recaderilor in psihoze. Factori somatici 9iscul suicidar creste in
!olile somatice precum in cazuri de durere cronica, operatii chirurgicale recente
sau !oli in fazele terminale. %nfectia cu 6%8 fara alte complicatii nu pare sa ai!a
un risc suicidar crescut. -reditatea suicidul este o manifestare, un simptom
aparut fie in cadrul unei depresii ma#ore, fie al unei psihoze.
-
I Obiectul , scopul si sarcinile psihopedagogiei sociale.
#. $ontinutul si structura psiopedagogiei speciale. %tatutul
interdisciplinar& relatiile cu psiologia& pedagogia si alte stiinte-
'. Pro(lematica terminologiei )n literatura de specialitate
<. ontinutul si structura psihopedagogiei speciale. /tatutul
interdisciplinar, relatiile cu psihologia, pedagogia si alte stiinte.
In docu&entele editate sub editia D;ESCO re%eritoare la ter&inologia
educatiei speciale si a disciplinelor ei cone+e( cu& ar %i psi,opedagogia &edicala(
psi,opedagogia &edico'sociala sau psi,ologia copilului cu cerinte speciale( se
subliniaza ideea ca psiopedagogia speciala este o stiinta de sinteza care utilizeaza
in%or&atii %urnizate de &edicina( psi,ologie( pedagogie( sociologie( asistenta sociala(
in studiul personalitatii persoanelor cu di%erite tipuri de de%icienta sau a persoanelor
49
a%late in di%icultate pri$ind integrarea si relationarea lor cu institutiile co&unitatii sau
cu se&enii din co&unitatea din care %ac parte-
Psi,opedagogia speciala i&pru&uta din alte discipline ter&eni( concepte a
caror se&&%icatie este utilizata( intr'o &aniera interdisciplinara distincta( in %unctie
de $arietatea %or&elor de de%icienta-
Ca&pul de actiune a psi,opedagogiei speciale se situeaza intre studierea starii
de nor&alitate si a starii patologice parcurgand un traseu co&ple+ care include
pre$enirea( depistarea( diagnoza( terapia( recuperarea( educarea( orientarea scolara si
pro%esionala( integrarea socio'pro%esionala si &onitorizarea e$olutiei ulterioare a
persoanei cu dizabiliti sau a%late in di%icultate-
Aoate etapele respecti$e pot %i incluse intr'o %or&ula speci%ica acestui
do&eniu care 5usti%ica in &are parte caracterul prag&atic( actional al psi,opedagogiei
speciale2 asistenta psiopedagogica si sociala.
Co&ponentele %unda&entale ale asistentei psi,opedagogice si sociale sunt2
a# psi,ologica
b# pedagogica
c# sociala
a* psiologica+
, cunoasterea particularitatilor speci%ice dez$oltarii psi,ice a persoanei si a
tuturor co&ponentelor personalitatii8
' atitudinea si reactiile persoanei in raport cu de%icienta sau cu incapacitatea
sa si in relatiile cu cei din 5ur8
' &odul de &ani%estare a co&porta&entului in di%erite situatii8
' identi%icarea dis%unctiilor la ni$el psi,ic8
' identi%icarea cailor de terapie( recuperare( co&pensare a %unctiilor si
proceselor psi,ice a%ectate8
' asigurarea unui cadru de securitate si con%ort a%ecti$ pentru &entinerea
ec,ilibrului psi,ic si dez$oltarea ar&onioasa a personalitatii8
(* pedagogica
' e$identierea proble&elor speci%ice in educarea( instruirea si
pro%esionalizarea persoanelor cu di%erite tipuri de de%iciente 8
4<
' adaptarea obiecti$elor( &etodelor si &i5loacelor de in$ata&ant la cerintele
i&puse de particularitatile dez$oltarii psi,o%izice a persoanelor cu CES8
' adaptareaP&odi%icarea continutului in$ata&antului in %unctie de ni$elul
e$olutiei si dez$oltarii biopsi,ice a subiectilor inclusi in procesul instructi$'educati$ 8
' asigurarea unui cadru opti& de pregatire( ast%el incat %iecare subiect supus
educatiei si instruirii sa asi&ileze un &ini&u& de cunostinte si deprinderi practice
necesare integrarii sociale8
c* sociala+
' insertia bio'psi,o'socio'culturala a persoanei in realitatea sociala actuala sau
in sc,i&bare pe a+ele 2 pro%esionala( %a&iliala( sociala8
' actiuni de pre$enire si co&batere a &ani%estarilor de inadaptare sociala8
' pro&o$area si sustinerea unor politici coerente si %le+ibile( precu& si
organizarea unor ser$icii e%iciente pentru protectia si asistenta sociala a persoanelor
a%late in di%icultale
' in%or&area opiniei publice cu pri$ire la responsabilitatea ci$ica a &e&brilor
co&unitatii %ata de persoanele a%late in di%icultate( precu& si posibilitatile de
$alori%icare( a potentialului aptitudinal si relational al acestor persoane in %olosul
co&unitatii
O(iectivul central al acestui do&eniu de cercetare'actiune este a+at pe
inter$entia in scop terapeutic( recuperator si instructi$'educati$ asupra persoanelor
cu di%erite tipuri de de%iciente sau a%late in incapacitate de actiune( pentru a %a$oriza
la &a+i&u& re#insertia lor sociopro%esionala-
O(iectivul fundamental al serviciilor psiopedagogice si sociale este centrat
pe &entinerea( re%acerea si dez$oltarea capacitatilor indi$iduale necesare pentru
rezol$area unor proble&e sau situatii di%icile pe care persoana nu le poate solutiona
de una singura si asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea sa
isi dez$olte propriile capacitati si co&petente necesare des%asurarii unor acti$itati
social&ente utile si care sa %a$orizeze integrarea lor sociala-
O(iectivele specifice au in $edere ur&atoarele directii2
' prezentarea analitica( descripti$a( co&parati$a si etiologica a di%eritelor
categorii de persoane cu cerinte speciale8
4>
' elaborarea unor criterii de clasi%icare pe ni$eluri a tulburarilor sau
de%icientelor intalnite la persoanele respecti$e8
' prezentarea particularitatilor speci%ice acti$itatii persoanelor cu cerinte
speciale( consecinta a &odi%icarilor biopsi,ice siPsau socio educationale 8
' prezentarea si analiza sist de depistare'diagnoza'terapie'recuperare'
educatiePpro%es'adaptare'integrare pentru categoriile de persoane a%late in di%icultate8
' stabilirea scopurilor( &etodelor si &i5loacelor de acti$itate psi,opedagogica
si sociala cu persoanele care prezinta de%iciente sau care se a%la in situatii di%icile 8
' elaborarea unui progra& de pro%esionalizare in concordanta cu cerintele de
&unca si incadrarea in unitati producti$e sau ateliere prote5ate a persoanelor cu ne$oi
specialePdizabilitati8-
' elaborarea strategiilor de integrare sociala a persoanelor cu dizabilitati sau
a%late in di%icultate( prin $alori%icarea tuturor resurselor e+istente la ni$elul
co&unitatii8 &onitorizarea e$olutiei si a gradului de adaptare'integrare a persoanelor
cu ne$oi speciale in ca&pul relatiilor sociale8
' elaborarea unor strategii de inter$entie pentru pre$enirea siPsau a&eliorarea
consecintelor di%eritelor tipuri de de%iciente sau a unor dis%unctii la ni$el %a&ilial(
co&unitar si social re%eritoare la persoanele a%late in di%icultate 8
' i&bogatirea corpusului de cunostinte cu noi in%or&atii rezultate in ur&a
unui per&anent proces de cercetare'actiune si &odernizare a progra&elor de
inter$entie e+istent in do&eniul psi,opedagogiei speciale si asistentei sociale-
A. Pro!lematica terminologiei n literatura de specialitate
Proble&atica persoanelor cu cerinte speciale constituie un ca&p se&antic
co&ple+ si in e$identa sc,i&bare- In literatura psi,opedagogica se intalnesc %rec$ent
&ai &ulti ter&eni care( in %unctie de &odul de abordare a proble&aticii persoanelor
cu cerinte speciale( pot clari%ica o serie de deli&itari se&antice utile in intelegerea
corecta si nuantata a %eno&enelor a$ute in $edere-
Ast%el in literatura de specialitate intalni& ter&eni( precu&2 ed.special(
psiop.speciala& ed.integrata& deficienta& incapacitate& andicap& diza(ilitate( etc-
4@
Educatia speciala este o forma de educatie care se desfasoara in cadrul
scolilor speciale.
Educatia speciala are in $edere un anu&it tip de educatie adaptata si destinata
copiilor care nu reusesc sa atinga in cadrul in$ obisnuit ni$ele educati$e si sociale
corespunzatoare $arstei-
Psiopedagogia speciala este o stiinta de sinteza care utilizeaza in%or&atii
%urnizate de &edicina( psi,ologie( pedagogie( sociologie( asistenta sociala( in studiul
personalitatii persoanelor cu di%erite tipuri de de%icienta sau a persoanelor a%late in
di%icultate pri$ind integrarea si relationarea lor cu institutiile co&unitatii sau cu
se&enii din co&unitatea din care %ac parte-
Ca&pul de actiune a psi,opedagogiei speciale se situeaza intre studierea starii
de nor&alitate si a starii patologice parcurgand un traseu co&ple+ care include
pre$enirea( depistarea( diagnoza( terapia( recuperarea( educarea( orientarea scolara si
pro%esionala( integrarea socio'pro%esionala si &onitorizarea e$olutiei ulterioare a
persoanei cu dizabiliti sau a%late in di%icultate
Educatia integrata presupune ca relatiile dintre indivizi sa se !azaze pe o
recunoastere a integritatii lor, a valorilor si drepturilor comune pe care le
poseda.
Ed-integrata este tot o %or&a de ed speciala care se des% in alte conditii decat
cele e+istente in scolile speciale-In sc,i&b( ed integrate incearaca sa inlature
perceptia asupra scolilor speciale ca unitati scolare segregationiste-
-ducatia integrata are drept o!iective, urmatoarele*
' a educa acei copii cu cerinte speciale in scoli obisnuite alaturi de ceilalti
copii nor&ali8
' a asigura ser$icii de specialitate recuperare( terapie educationala( consiliere
scolara( asistenta &edicala si sociala# in scoala respecti$a8
' a acorda spri5in personalului didactic a1 &anagerilor scolii in procesul de
proiectare si aplicare a progra&elor de integrare 8 a per&ite accesul e%ecti$ al copiilor
cu cerinte speciale la progra&ul si resursele scolii obisnuite sali de clasa( cabinete(
laboratoare( biblioteca( terenuri de sport etc-#8
' a incura5a rel- de prietenie si co&unicarea intre toti copii din clasaPscoala8
4C
' a educa si a5uta toti copiii pentru intelegerea si acceptarea di% dintre ei8
' a tine cont de probl si opiniile parintilor( incura5andu'i sa se i&plice in $iata
scolii8
' a asigura progra&e de spri5in indi$idalizate pentru copiii cu cerinte speciale8
' a accepta sc,i&bari radicale in organizarea si dez$oltarea acti$itatilor
instructi$'educati$e din scoala-
Aspectul &edical ' deficienta ' se re%era la de%icitul stabilit prin &etode si
&i5loace clinice sau paraclinice( de%icit care poate %i de natura senzoriala( &intala(
%izica( loco&otorie( neuropsi,ica sau de li&ba5-
Prin deficienta se intelege pierderea( ano&alia( perturbarea cu caracter
de%initi$ sau te&porar a unei structuri %iziologice( anato&ice sau psi,ologice si
dese&neaza o stare de anor&alitate %unctionala( adesea cu se&ni%icatie patologica(
stabila sau de lunga durata( care a%ecteaza capacitatea si calitatea procesului de
adaptare si integrare scolara sau pro%esionala-
Aer&enul generic de%icienta include si o serie de alti ter&eni cu o
se&ni%icatie si o s%era se&antica &ai redusa( cu& ar %i2de%icitul( de%ectuozitatea(
in%ir&itatea( in$aliditatea( perturbarea-
Aspectul %unctional , incapacitatea ' reprezinta o pierdere( o di&inuare totala
sau partiala a posibilitatilor %izice( loco&otorii( &intale( senzoriale( neuropsi,ice etc-(
consecinta a unei de%iciente care i&piedica e%ectuarea nor&ala a unor acti$itati.
Indi%erent de %or&a de &ani%estare( incapacitatea conduce la &odi%icari ale
capacitatii de adaptare( la un anu&it co&porta&ent adapti$( la per%or&ante
%unctionale care deter&ina aparitia unor %or&e( &ai &ult sau &ai putin gra$e( cu
e%ecte in dez$oltarea ni$elului de autono&ie personala( pro%esionala sau sociala-
Alt%el spus( incapacitatea reprezinta perturbarea sau li&itarea capacitatii de
indeplinire nor&ala a unei acti$itati sau a unui co&porta&ent8 aceasta tulburare poate
a$ea un caracter re$ersibil sau ire$ersibil( progresi$ sau regresi$-
Aspectul social rezu&a consecitele de%icientei si ale incapacitatii( cu
&ani%estari $ariabile in raport cu gra$itatea de%icietei si cu e+igentele &ediului-
Aceste consecinte pe plan social sunt incluse in notiunile de andicap( respecti$ de
6E
inadaptare( si se pot &ani%esta sub di$erse %or&e 2 inadaptare propriu'zisa(
&arginalizare( inegalitate( segregare( e+cludere-
Handicapul pentru o persoana este considerat un deza$anta5 social( rezultat
dintr'o de%icienta sau incapacitate( care li&iteaza indeplinirea unui rol intr'un conte+t
social( cultural( in %unctie de $arsta( se+ul sau pro%esia persoanei respecti$e- Alt%el
spus( ,andicapul este o particularitate a relatiei dintre persoanele cu incapacitate si
&ediul lor de $iata( %iind e$idential atunci cand aceste persoane intalnesc bariere
culturale( %izice sau sociale( i&piedicandu'le accesul la di%erite acti$itati sau ser$icii
sociale care sunt disponibile( in conditii nor&ale( celorlalte persoane din 5urul lor-
Concluzionand( pute& spune ca de%icienta poate deter&ina o incapacitate
care( la randul ei( antreneaza o stare de ,andicap ce %ace ca persoana de%icienta sa
suporte cu di%icultate e+igente &ediului in care traieste( &ediu ce poate asi&ila(
tolera sau respinge persoana cu o anu&ita de%icienta8 de aici( o serie de ur&ari atat
asupra ec,ilibrului $ietii interne a persoanei respecti$e( cat si in planul relatiilor cu
cei din 5ur( %apt care poate deter&ina includerea persoanei cu de%iciente intr'un cerc
$icios( a%ectand( uneori destul de puternic( procesul dez$oltarii si structurarii
ar&onioase si ec,ilibrate a personalitatii acesteia-
Dizabilitatea este termen de !aza utilizat in legislatia si practica
romaneasca o!isnuita, alaturi de cel de handicap.
%n literatura de specialitate, termenul deza!ilitate a inceput sa fie utilizat
si promovat ca su!stitut de regula, pentru termenul handicap, ce tinde sa fie
inlocuit in terminologia internationala.
Dizabilitatea %ace parte din e+perienta u&ana( %iind o di&ensiune a
u&anitatii8 ea este una dintre cele &ai puternice pro$ocari in ceea ce pri$este
acceptarea di$ersitatii( deoarece li&itele sale sunt %oarte %luide( in categoria
persoanelor cu dizabilitati putand intra oricine( in orice &o&ent( ca ur&are a unor
i&pre5urari ne%ericite( boli sau accidente-
Cerinte/nevoi educative speciale CE! ' este o sintag&a( care se re%era la
cerintele in plan educati$ ale unor categorii de persoane( cerinte consecuti$e unor
dis%unctii sau de%iciente de natura intelectuala( senzoriala( psi,o&otrice( %iziologica
sau ca ur&are a unor conditii psi,oa%ecti$e( socioecono&ice sau de alta natura8
61
aceste cerinte plaseaza persoanaPele$ul intr'o stare de di%icultate in raport cu ceilatii
din 5ur( stare care nu'i per&ite o e+istenta sau o $alori%icare in conditii nor&ale a
potentialului intelectual si aptitudinal de care acesta dispune si induce un senti&ent
de in%erioritate ce accentueaza conditia sa de persoana cu cerinte speciale- In
consecinta( acti$itatile educati$e scolare siPsau e+trascolare recla&a noi &odalitati de
proiectare si des%asurare a lor in relatie directa cu posibilitatile reale ale ele$ilor(
ast%el incat sa poata $eni in inta&pinarea cerintelor pe care ele$ii respecti$i le resi&t
in raport cu actul educational acest proces presupune( pe langa continuitate(
siste&atizare( coerenta( rigoare si accesibilizare a continuturilor( un anu&it grad de
intelegere( constientizare( participare( interiorizare si e$olutie in planul cunoasterii
din partea ele$ilor#-
Alt%el spus( cerintele educati$e speciale solicita abordarea actului educational
de pe pozitia capacitatii ele$ului de%icient sau a%lat in di%icultate de a intelege si
$alori%ica continutul in$atarii( si nu de pe pozitia pro%esorului sau educatorului care
des%asoara acti$itatea instructi$'educati$a in conditiile unei clase o&ogene sau
pseudo'o&ogene de ele$i-
E$ident ca aceasta sintag&a poate a$ea un inteles anu&e pentru %iecare ele$
in parte( in sensul ca %iecare ele$ este o indi$idualitate si( la un &o&ent dat( intr'un
do&eniu sau altul al in$atarii( recla&a anu&ite cerinte educationale speci%ice pentru
a putea intelege si $alori%ica la &a+i&u& potentialul sau in do&eniul respecti$ spre
e+e&plu( un ele$ poate inta&pina di%icultati de in$atare la &ate&atica sau %izica(
unde sunt necesare( in special( anu&ite categorii de operatii ale gandirii la care ele$ul
respecti$ este de%icitar8 in sc,i&b( la disciplinele din celelalte arii curriculare obtine
rezultate bune( c,iar peste &edia clasei#-
Aotusi( sintag&a cerinte educationale speciale este utilizata &ai ales in
do&eniul psi,opedagogiei speciale( unde se&ni%ica necesitatea unor abordari
di%erentiate si specializate ale educatiei copiilor cu dizabilitatiPde%iciente &intale(
intelectuale( ale celor cu a%ectiuni neuropsi,ice( neuro%iziologice( senzoriale( %izice(
so&atice-
"ormalizarea este un termen care se refera, in principal, la asigurarea
unor conditii de viata, corespunzatoare pentru persoanele cu cerinte speciale,
64
acceptarea acestora in cadrul societatii sau comunitatii din care fac parte,
fiindu-le asigurate aceleasi drepturi, responsa!ilitati si posi!ilitati de acces la
serviciile comunitare ca si celorlalti mem!rii ai societatii, in scopul dezvoltarii si
valorificarii optime a potentialului de care aceste persoane dispun. Alt%el spus(
nor&alizarea se re%era la spri5inul o%erit persoanelor cu cerinte speciale de catre
co&ponentele siste&ului social pentru a per&ite acestora un &od de $iata si&ilar sau
apropiat cu al celorlalti &e&brii ai societatii8 consecintele practice ale nor&alizarii
sunt progra&ele si actiunile bazate pe incluziune si integrare-
Aranspunerea in practica a nor&alizarii se des%asoara pe patru ni$eluri
%unctionale21- nor&alizarea %izica
4-nor&alizarea %unctionala
6-nor&alizarea sociala
7- nor&alizarea societala
' normalizarea fizica ' se re%era la posibilitatea persoanei cu cerinte speciale
de a a$ea acces la &i5loacele %izice necesare satis%acerii ne$oilor %unda&-(
posibilitatea de a a$ea o locuinta proprie( bunuri personale( de a se asocia cu alte
persoane etc-8
' normalizarea functionala ' consta in asigurarea accesului la ser$iciile
publice ale societatii2 transport in co&un( %acilitati de acces in scoli( institutii publice
si de cultura( spatii co&erciale( %acilitati de petrecere a ti&pului liber( accesul la
in%or&atiiP &edii de in%or&are in &asa etc-8
' normalizarea sociala ' are in $edere posibilitatea persoanei de a a$ea
contacte sociale spontane sau per&anentizate si de a %i perceputa ca %acand parte
dintr'un conte+t social nor&al2 relatiile cu &e&brii %a&iliei( $ecinii( prietenii( colegii
de &unca( oa&enii de pe strada( %unctionarii sau prestatorii de ser$icii publice etc-8
' normalizarea societala ' se re%era la ni$elul participarii persoanelor cu
cerinte speciale in di%erite organizatii( sectoare ale $ietii publice sau la acti$iti
producti$e( a$and responsabilitati si bene%iciind de increderea celor din 5ur-
-ea(ilitarea se re%era la un proces destinat sa o%ere persoanelor cu
dizabilitati posibilitatea sa a5unga la ni$eluri %unctionale %izice( psi,ice si sociale
corespunzatoare( %urnizandu'le acestora instru&entele cu a5utorul carora isi pot
66
sc,i&ba $iata in directia obtinerii unui grad &ai &are de independenta- E+ista
tendinta de a utiliza in cuplu notiunile de abilitare si reabilitare( pri&a re%erindu'se la
acele %unctii care nu &ai pot %i recuperate prin inter$entie de specialitate8 in sc,i&b(
prin &ecanis&ele de co&pensare se pot %or&a acele abilitati sau capacitati de baza
necesare pentru integrarea sociala si pro%esionala-
3eabilitarea bazata pe co&unitate se re%era la toate categoriile de $arsta si
este i&ple&entata prin e%orturile concertate ale persoanelor cu dizabilitati( %a&iliilor
acestora si co&unitatilor de care apartin( precu& si ale ser$iciilor de educatie(
&edicale( sociale si pro%esionale e+istente la ni$elul co&unitatii-
Obiecti$ul principal al 3MC reabilitarea bazata pe co&unitate# consta in
dez$oltarea si $alori%icarea potentialului persoanelor cu dizabilitati prin inter&ediul
ser$iciilor si oportunitatilor create la ni$elul co&unitatii( in bene%iciul tuturor
&e&brilor acesteia-
Incluziunea sociala se re%era la sc,i&barea atitudinilor si practicilor din
partea indi$izilor( institutiilor si organizatiilor( ast%el incat toate persoanele( inclusi$
cele percepute ca %iind .di%eriteN din cauza unor de%iciente( sa poata contribui si
participa in &od egal la $iata si cultura co&unitatii din care %ac parte- Operational(
acest ter&en poate %i inteles si ast%el2 nondiscri&inare Q actiune poziti$a R incluziune
sociala-
%ansele egale pentru persoanele cu de%iciente reprezinta rezultatul actiunii
prin care di%erite siste&e ale societatii si &ediului( precu& ser$iciile( acti$itatile(
in%or&area si docu&entarea( sunt puse la dispozitia tuturor( in particular a
persoanelor cu dizabilitati- Sintag&a de egalizare a sanselor este procesul prin care
di%eritele siste&e sociale si de &ediu de$in accesibile %iecaruia( si in special
persoanelor cu dizabilitati-
%erviciile de sprijin se re%era la acele ser$icii care asigura atat independenta
in $iata de zi cu zi persoanei cu dizabilitati( cat si e+ercitarea drepturilor ei-
Protectia speciala cuprinde totalitatea actiunilor intreprinse de societate in
$ederea di&inuarii sau c,iar inlaturarii consecintelor pe care de%icienta cauzatoare de
,andicap o are asupra ni$elului de trai al persoanei cu dizabilitati-
67
Educatia.scoala incluziva i&plica cu necesitate pregatirea de ansa&blu a scolii
si societatii ptr a pri&i si satis%ace participarea persoanelor cu ,andicap la &edii
scolare si sociale obisnuite( ca ele&ente co&ponente naturale ale di$ersitati u&ane(
cu di%erentele ei speci%ice-
Educatia.scoala incluziva i&plica cu certitudine ideea de sc,i&bare( care sa
raspunda ne$oilor si aspiratiilor tuturor copiilor-
69
II. Etiologia speci#ica di#eritelor tipuri de de#iciente
#. -olul factorilor endogeni si e/ogeni )n modificarile morfofunctionale
ale sistemului nervos central& ale analizatorilor si ale aparatului fonoarticulator
'. $onsideratii privind frecventa anumitor tipuri de deficiente.
0. Individualizarea tipurilor de deficiente )n functie de factorii etiologici&
sociali si culturali.
<. 9olul factorilor endogeni si e&ogeni n modificarile
morfofunctionale ale sistemului nervos central, ale analizatorilor si ale
aparatului fonoarticulator
Principalii %actori incri&inati in etiopatogenia di%eritelor tipuri de de%iciente
sunt2
, factorii endogeni
, factorii e/ogeni
S Factorii endogeni genetici# sunt responsabili( de aparitia a apro+i&ati$
4EEE de eredopatii &etabolice- In aceasta categorie pot %i incluse trei grupe &a5ore2
a# deficienta mintala prin mecanism poligenic ' aici %iind incluse cazurile de
de%icienta &intala pura %ara patologie asociata( deter&inate de do&inanta genelor
&inore ne%a$orabile inteligentei8
b# deficienta mintala cu transmitere mendeliana ' cauzate de gene &a5ore
&utante( aparute in ur&a unor tulburarii ale &etabolis&ului enzi&atic sau %ara un
substrat bioc,i&ic8
c# deficienta mintala prin anomali cromozomiale ' ano&alii ale nu&arului si
&or%ologiei cro&ozo&ilor care deter&ina un dezec,ilibru genic responsabil de
$ariate &al%or&atii so&atice( ence%alopatii( dis&or%ii-
T Factorii e+ogeni sunt %actorii al caror e%ect asupra aparitiei de%icientelor
&intale depinde de tipul agentului agresi$ si de intensitatea agresiunii8 au o in%luenta
cu atat &ai &are( cu cat actioneaza &ai de ti&puriu in $iata copilului- In %unctie de
etapa in care actioneaza cauzele e+ogene asupra dez$oltarii si e$olutiei biopsi,ice a
copilului( distinge& &ai &ulte categorii de %actori2
#. 1actorii prenatali pot %i clasi%icati la randul lor pe 6 etape distincte 2
6<
a# %actori progenetici( cu actiune asupra conditiilor si proceselor de aparitie si
dez$ a ga&etilor( sunt raspunzatori de aparitia ga&etopatiilor( cei &ai %rec$enti %iind2
' iradieri cu radiatii al%a( beta( ga&a8
' procese in$oluti$e la ni$elul o$arului8
' a%ectiuni cronice ale parintilor( in special ale &a&ei diabet za,arat#8
' socuri psi,ice gra$e suportate de parinii8
b# %actori e&briopatici ' actioneaza in pri&ele trei luni de sarcina si pot
produce o serie de &odi%icari ale nidatiei( tulburari ale &etabolis&ului &a&ei si
e&brionului( nutritiei si circulatiei placentare( din ur&atoarele cauze2
' %izico'c,i&ice ' iradieri cu raze U( substante radioacti$e8
' consu&ul unor &edica&ente care pot actiona inca din pri&ele zile(
producand %ie a%ectarea e&brionului( %ie aparitia unor &utatii genetice8
' boli in%ectioase $irotice rubeola( ru5eola( gripa#8
' trau&atis&e ale &a&ei in ti&pul sarcinii8
' inco&patibilitate 3, intre &a&a si %at8
c# %actori %etopatici ' inter$in asupra dez$oltarii intrauterine a %atului( intre
luna a 7 si a C de sarcina( %a$orizand unele procese necrotice( in%la&atorii( tulburari
$asculare( respiratorii( etc-8 cauzele care pot conduce la aparitia %etopatiilor sunt2
' into+icatii cu alcool( CO( plu&b( &ercur( etc8
' carente ali&entare( a$ita&inoze8
'in%ectii &aterne8
' trau&atis&e %izice8
'. 1actorii perinatali inter$in in ti&pul nasterii- Principalul indicator care
o%era in%or&atii cu pri$ire la starea clinica a nou'nascutului este scorul Apgar care se
apreciaza la un &inut( 9 &inute si l< &inute dupa nastere- Si&pto&ele ur&arite
pentru aprecierea acestui scor se re%era la culoarea pielii( tonusul &uscular( respiratie(
%rec$enta cardiaca( raspunsul la sti&uli( iar in%or&atiile culese pentru stabilirea
scorului %inal au si o se&ni%icatie prognostica pentru nou'nascut- Princ- cauze care
det- tulburari perinatale sunt2
a# pre&aturitatea nou'nascutului ' greutatea la nastere egala sau &ai &ica de
4(9EE g( indi%erent de durata sarcinii8 e+ista trei categorii de nou'nascut pre&atur2
6>
' nou'nascuti inainte de ter&en8
' nou'nascuti la ter&en( dar cu o greutate &ai &ica de 4(9EE g8
' nou'nascuti pro$eniti din sarcini ge&elare8
b# post&aturitatea nou'nascutului ' deter&ina ,ipo+ia cronica a %atului( cu
e%ecte asupra structurilor ner$oase superioare concretizate in sec,ele ence%alopatice
care se &ani%esta prin retard &intal si psi,o&otor( tulburari co&porta&entale8
c# trau&atis&e obstetricale ' pot %i clasi%icate in doua categorii2
' trau&e &ecanice prin aplicare de instru&entar &edical in ti&pul nasterii si
operatia cezariana care pot produce di%erite leziuni ale scoartei cerebrale sau
%a$orizeaza aparitia unor staze in siste&ul circulator cerebral al %atului8
' ,ipo+ia din ti&pul nasterii deter&inata de prelungirea e+cesi$a a nasterii(
co&presiunea cordonului o&bilical( ruptura de placenta( contractii uterine %oarte
slabe( %atul prea &are8 toate acestea %a$orizeaza scaderea aportului de o+igen la
ni$elul tesuturilor ner$oase( ur&ate de ede&e( alterarea procesului de &ielinizare si
e&iterea de dendrite care $or conduce &ai tarziu la tulburari &intale( senzoriale si
psi,o&otorii8
d# ence%alopatia bilirubinica ' boala ,e&olitica a nou'nascutului8 este
deter&inata de in$azia anticorpilor de la &a&a la %at( prin placenta( ur&ata de
cresterea acidozei la ni$elul celulei ner$oase datorata e+cesului de bilirubina
necon5ugata cu actiune citoto+ica( pro$ocand alterari %unctionale si &or%ologice( in
special la ni$elul nucleelor de la baza creierului8
0. 1actorii postnatali pot %i de &ai &ulte tipuri2
a# boli in%la&atorii cerebrale ' ence%alite( &eningoence%alite8
b# boli in%ectioase cu co&plicatii cerebrale ' gripa( $aricela( tuse con$ulsi$e8
c# boli parazitare cerebrale ' c,ist ,idatic8
d# boli generate cu e%ecte degenerati$e la ni$el cerebral ' acidoze(
,ipoglice&ii8
e# into+icatii acute si cronice ' cu plu&b( o+id de carbon( alcool8
%# trau&atis&e cranio'cerebrale care pot produce trau&atis&e sau ,e&oragii
cerebrale cu &ani%estari neurologice siste&atizate si sec,ele neuropsi,ice de grade
di%erite8
6@
g# tulburari cronice de nutritie &ai ales in perioada E'6 ani# ' carente
prelungite de $ita&ine( electroliti( putand cul&ina cu ede& cerebral( dis%unctii
cerebrale8
,# tulburari &etabolice ' in special ,ipoglice&iile la copil pot deter&ina
aparitia unor ence%alopatii &ani%estate prin accese con$ulsi$e( pareze( retardare
intelectuala8
i# tulburari circulatorii la ni$el cerebral ' tro&boze $enoase sau la ni$elul
sinusurilor( arterite care pot cul&ina cu e&bolii sau leziuni cerebrale gra$e8
5# %actorii psi,osociali ' reprezentati prin natura relatiilor a%ecti$e
intra%a&iliale( &ediul si conditiile econo&ice ale %a&iliei( calitatea in%luentelor
culturale si educationale care actioneaza asupra copilului( carentele a%ecti$e ale
copilului etc-
A. onsideratii privind frecventa anumitor tipuri de deficiente.
Statisticile OHS arata ca deficienta mintala este intalnita la apro+i&ati$ 6'7J
din populatia in%antila a$and di%erite grade de intensitate si $ariate %or&e de &ani%estare
clinica-
Contribu"ia .e+act0 a %actorilor genetici *n deter&inarea unor deficiene
mintale( &ai ales se$ere( nu este cu certitudine cunoscut( a$/nd *n $edere
i&posibilitatea de a cuprinde *n e$aluri toate persoanele *n cauz !i costurile unor
ase&enea in$estiga"ii( care sunt e+tre& de &ari- Cele &ai &ulte statistici &en"ionez
&ecanis&ele i&plicate *n deter&inarea genetic a de%icien"elor &intale( care' sub
ung,iul ponderii lor procentuale ' ar %i( de e+e&plu( ur&toarele2
'Aulburri cro&oso&iale2 triso&ia 41( 49J( alte tipuri( 4J8
'Aulburri &onogenetice2 autoso&al do&inante 1J( autoso&al recesi$e 1EJ(
se+ linOate @J8
,Hal%or&a"ii ale S;C &icroce%alia( ,idroce%alia# !i sindroa&e idiopatic 17J
,:nt/rziere &intal sau pseudodebilitate &intal datorate unor %actori
dis%unc"ionali de &ediu( &ai ales %a&ilial 19J
'De%icien"e &intale %r cauze e+plicabile 49 J
6C
Aoate statisticile e+istente rele$a %aptul ca %rec$enta este cu atat &ai scazuta
cu cat este $orba de un ,andicap &ai &are-
Din cercetarea %rec$entei dupa se+ se constata o usoara predo&inare a
indi$izilor de se+ &asculin- Proportia de de%icienti &intali este de C(4 V la se+ul
&asculin si nu&ai >(C> V la se+ul %e&inin-
Se constata ca e+ista o legatura e$identa intre pro%unzi&ea de%icientei &intale
si nu&arul ,andicapurilor asociate-
Proportia copiilor de%icienti &intali pro%und se ridica la 6 V ptr transa de
$arsta de 9 ) C ani-
Cauzele deficienelor vizuale( de natur ereditar sau congenital( statistic(
pot %i ur&toarele2
' cauze genetice2 autoso&al do&inante 4E J( autoso&al recesi$e l> J( U
linOate recesi$e 9J( tulburri &ulti%actoriale @J-
' cauze nongenetice 9EJ8
For&ele clinice cel mai des intalnite ale de%icientei &intale usoare sunt2
a# deficientul mintal armonic , la care de%icienta intelectuala este pri&ordiala(
&ani%estata indeosebi ca intarziere scolara( cu di%icultati in acti$itatea de ac,izitie(
%ara insa a %i insotite de tulburari de natura &otrice sau sociala
b# deficientul mintal dizarmonic , la care tulburarile intelectuale sunt asociate
cu tulburarile a%ecti$e si de co&porta&ent( %apt care in%luenteaza se&ni%icati$
posibilitatea stabilirii unui prognostic %a$orabil8 se disting &ai &ulte %or&e de
&ani%estare ale de%icientului &intal dizar&onic( si anu&e2
' de%icientul &intal dizar&onic instabil( caracterizat prin incapacitate de
concentrare si de %i+are asupra unei sarcini( agitatie per&anenta( turbulenta(
co&porta&ent incoerent( i&pulsi$itate( reactii spontane( di%icultaii de adaptare8
' de%icientul &intal dizar&onic e+citat( prezentand tulburari ase&anatoare
celui instabil( dar de o gra$itate &ai &are( agitatie &otrice per&anenta( stare de
eu%orie( logoree( atitudini dezordonate8
' de%icientul &intal dizar&onic e&oti$( cu caracteristici si&ilare celor
intalnite la tipul instabil( dar cu o instabilitate a%ecti$a &ai pronuntata si cu un ni$el
7E
intelectual sensibil superior acestuia8 reactiile sunt e+agerate( osciland intre
e+uberanta e+cesi$a si in,ibitie accentuata 8
' ((debilitatea C,aslinN se caracterizeaza printr'o buna capacitate &nezica8
copilul este lipsit de interes( credul( e+tre& de sugestibil( de un &anieris& e+agerat(
lipsit de spirit critic sau autocritic( cu randa&ente scolare &ediocre( incapabil de e%ort
sustinut8
' lenesul( caracterizat prin lipsa de dina&is&( incapacitate de decizie8 se
deosebeste de lenea ocazionala( %iind deter&inata de o dez$oltare intelectuaia
insu%icienta( instabilitate( inadaptare-
Sintetizand( pute& spune ca persoanele cu de%icienta &intala usoara
constituie grupa de%icientilor &intal recuperabili pe plan scolar( pro%esional si social(
educabili( adaptabili la e+igentele instructiei scolare si ale $ietii sociale-
Di$ersele ta+ono&ii re%eritoare la de%ecte( de%icien"e !i.sau ,andicapuri se
bazeaz( *n general( pe *&binarea unor criterii medicale( criterii psiologic & criterii
pedagogice 2i criterii sociale.
Ele$ii cu dificultati de invatare sunt intr'un nu&ar &are- Di%icultatile de
in$atare sunt intalnite %rec$ent in copilaria &ica si &i5locie( dar si la adolescent si
adult- Ele apar in acti$itatea de rezol$are a sarcinilor de in$atare si dese&neaza un
co&porta&ent inadec$at( cu randa&ent scazut- Ele$ii cu di%icultati de in$atare
prezinta intarzieri se&ni%icati$e %ata de ni$elul obisnuit al ac,izitiilor scolare( in
raport cu progra&a si cu cadrul de re%erinta constituit de &a5oritatea colegilor-
O &edie relati$a a di$erselor procenta5e a$ansate in di$erse studii despre
%rec$enta di%icultati de in$atare d-i#( in randul copiilor de <'@ ani( se situeaza unde$a
spre 19'4EJ din totalul populatiei prescolare-
Situatia %rec$entei d-i di%era &ult si de la se/ la se/( ast%el se poate obser$a ca
%rec$enta d-i este &ai &are in randul baietilor( care tinde spre 49J( in co&paratie cu
%etele( care sunt in procent de 1EJ( la aceeasi $arsta cronologica-
Situatia %rec$entei d-i di%era &ult si de la o tara la alta( in acest caz
inter$enind o serie de para&etrii culturali si ling$istici- De e+-( d-i( re%eritoare la
scris'citit sunt &ai %rec$ente in tari cu li&bi eti&ologice decat in lb %onetice-
71
Defic auditive pot s apar izolat sau ca &ani%estri *n cadrul unor
sindroa&e-
S'au descris apro+i&ati$ l< tipuri de de%icien"e auditi$e izolate( care di%er
*ntre ele prin &odul de trans&itere genetic( prin tipul a%ec"iunii auditi$e !i
se$eritatea acesteia( precu& !i prin $/rsta de debut-
Dintre sindroa&ele *n cadrul cadrul crora apare o de%icien" auditi$
&en"ion&2
%indromul 3ser ) care se trans&ite printr'un &ecanis& autoso&al recesi$(
asociindu'se o surditate neurosenzorial cu o de%icien" $izual( aceasta din ur&
%iind cauzat de o retinit pig&entar- Apare( ast%el( o surdo'cecitate o dubl
de%icien" de auz !i de $edere#-
%indromul 4aarden(urg ) care este trans&is printr'un &ecanis& autoso&al
do&inant !i cuprinde surditate neurosenzorial( iris de culori di%erite-
%indromul Pendred , se trans&ite prin &ecanis& autoso&al recesi$(
&ani%est/ndu'se surditate !i ,ipotiroidis&-
%indromul 5ervell,6ange,7ielsen ' se trans&ite prin &ecanis& autoso&al
recesi$( &ani%est/ndu'se surditate neurosenzorial !i tulburri de rit& cardiac-
1.%ndividualizarea tipurilor de deficiente n functie de factorii etiologici,
sociali si culturali.
Prin deficienta mintala se intelege reducerea se&ni%icati$a a capacitatilor
psi,ice care deter&ina o serie de dereglari ale reactiilor si &ecanis&elor de adaptare
ale indi$idului la conditiile in per&anenta sc,i&bare ale &ediului incon5urator si la
standardele de con$ietuire sociala dintr'un anu&it areal cultural( ceea ce plaseaza
indi$idul intr'o situatie de incapacitate si in%erioritate-
De%icienta &intala este inteleasa ca o de%icienta globala care in%luenteaza
se&ni%icati$ adaptarea sociopro%esionala( gradul de co&petenta si autono&ie sociala
si personala( a%ectand intreaga personalitate-
Etiologia deficientelor mintale i&pune o siste&atizare a categoriilor de %actori
care in%luenteaza aparitia tulburarilor organice si %unctionale ale sistemului nervos
74
central si stabilirea unor corelatii intre sindroa&ele clinice si cauzele care le produc-
Ast%el intr'o pri&a clasi%icare pot %i sintetizate ur&atoarele tipuri de de%icienta2
' de%icienta &intala de natura ereditara8
' de%icienta &intala de natura organica( ur&are a unor leziuni ale siste&ului
ner$os central8
' de%icienta &intala cauzata de carente educati$e( a%ecti$e( socioculturale 8
' de%icienta &intala poli&or%a( cu o &are $arietate tipologica-
Pe de alta parte( Aredgold stabileste( pornind de la %actorul etiologic( patru
grupe de de%icienta &intala2
' de%icienta &intala pri&ara ' deter&inata de %actori ereditari8
'de%icienta &intala secundara ' deter&inata de %actori e+trinseci( de &ediu8
'de%icienta &intala &i+ta ' deteter&inata de co&binarea %actorilor ereditari cu
%actorii de &ediu8
' de%icienta &intala %ara o cauza direct decelabila-
Dn alt aspect %oarte i&portant este reprezentat de &o&entul in care di$ersi
%actori etiologici genetici sau e+ogeni# actioneaza asupra siste&ului ner$os central-
In aceasta directie pute& identi%ica2
' etapa de progeneza( cand au loc &aturizarea celulelor se+uale si %ecundatia(
&o&ent in care pot aparea tablouri patologice in ur&a unor ga&etopatii( tablouri
patologice ce se di%erentiaza greu de celelalte tulburari genetice sau e+ogene8
' etapa de em(riogeneza ' E'6 luni ' in care au loc %or&area %oitelor
ger&inati$e si desa$arsirea %or&arii organelor pri&iti$e si care( prin perturbari de
natura endogena sau e+ogena( poate conduce la aparitia unor a%ectiuni denu&ite
e&briopatii8
, etapa de fetogeneza ' 7'C luni ' in care au loc procesele de &or%ogeneza si
,istogeneza( supuse acelorasi %actori de risc( responsabili de aparitia si $arietatea
%etopatiilor-
Deficientele senzoriale sunt deter&inate de unele dis%unctii sau tulburari la
ni$elul principalilor analizatori $izual si auditi$#( cu i&plicatii &a5ore asupra
des%asurarii nor&ale a $ietii de relatie cu %actorii de &ediu( dar si a proceselor psi,ice
ale persoanei( a$and o rezonanta puternica in conduita si &odul de e+istenta al
76
acesteia- Datorita particularitatilor celor doi analizatori( auditi$ si $izual( precu& si
rolului %iecaruia in structurarea proceselor psi,ice este ne$oie de o abordare separata
a tulburarilor care pot inter$eni la ni$elul lor- Ast%el au aparut surdologia si ti%lologia(
cele doua discipline responsabile de studierea( descrierea si cunoasterea de%icientelor
de auz( respecti$ de $edere-
Deficientele de auz %ac obiectul surdopsi,opedagogiei( stiinta
interdisciplinara care studiaza particularitatile dez$oltarii psi,o%izice ale persoanelor
cu dis%unctii auditi$e( stabileste cauzele si consecintele pierderii auzului( &i5loacele
de recuperare( co&pensare si educare in $ederea structurarii personalitatii si integrarii
lor in $iata sociala si pro%esionala( principiile si &odalitatile prin care de%icientii de
auz pot %i integrati in siste&ul scolar si pro%esional( acti$itatea relationala cu %a&ilia(
%actorii sociali si educationali-
Etiologia tul(urarilor de auz dobandite poate %i prezentata( pornind de la
&o&entul aparitiei lor( ast%el2
a* in perioada prenatala +
' in%ectii $irale sau bacteriene ale &a&ei8
' ingerarea de substante to+ice sau narcotice( alcool8
' tentati$e de a$ort prin consu&ul unor substante de tipul2 c,inina( apa'de'
plu&b8
' iradieri ale &a&ei in ti&pul sarcinii8
' diabetul8
' %actori endocrini si &etabolici cu co&plicatii in %unctionarea unor glande 8
' tulburari ale circulatiei placentare8
' inco&patibilitate 3, intre &a&a si %at8
' trau&atis&e in ti&pul sarcinii8
(* in perioada neonatala 8perinatala*+
' trau&atis&e obstetricale cu produceri de ,e&oragii in urec,ea interna sau la
ni$elul scoartei cerebrale8
' ano+ie sau as%i+ie albastra ur&ata de insu%icienta o+igenare a structurilor
ner$oase cerebrale8
c* in perioada postnatala+
77
' boli in%ectioase de tipul2 otita( &eningita( ence%alita(ru5eola( oreion8
' trau&atis&e craniocerebrale8
' abuz de antibiotice si alte substante &edica&entoase 8
'trau&atis&e sonore8
In %unctie de localizare la nivelul urecii( pute& identi%ica ur&atoarele cauze2
a# la ni$elul urec,ii e+terne 2
' absenta pa$ilionului urec,ii sau &al%or&atii ale acestuia8
' obstructionarea canalului auditi$ e+tern cu dopuri de ceara sau alti corpi
straini8
b# la ni$elul urec,ii &edii2
' otite( corpi straini8
' in%la&area tro&pei lui Eustac,e8
' leziuni sau &al%or&atii ale oscioarelor8
' per%orarea &e&branei ti&panului8
c# la ni$elul urec,ii interne2
' leziuni sau de%or&ari ale labirintului &e&branos sau co,lear8
' leziuni ale organului Corti si ner$ului auditi$ 8
d# la ni$elul ner$ului auditi$ si scoartei cerebrale 2
' leziuni ale traiectului ner$os auditi$ sau ale zonei de proiectie din scoarta
surditate corticala#-
Deficientele de vedere sunt incluse in cadrul de%icientelor senzoriale( %iind
studiate prioritar de ti%lopsi,opedagogie- Prin $arietatea tipologica si prin
consecintele asupra $ietii psi,ice si sociale a indi$idului( aceasta categorie de
de%iciente are o puternica in%luenta asupra calitatii si speci%icitatii relatiilor pe care
persoana de%icienta le stabileste cu %actorii din &ediu( in conditiile a%ectarii partiale
sau totale a aportului in%or&ational de la ni$elul analizatorului $izual( principalul
%urnizor de in%or&atii la ni$elul structurilor cerebrale superioare-
Etiologia tul(urarilor de vedere este %oarte $ariata si include o di$ersitate de
%actori de risc care( in %unctie de locul si perioada cand actioneaza( deter&ina %or&e
si grade di%erite de de%icienie ale analizatorului $izual- E clasi%icare etiologica
generala a de%icientelor $izuale include ur&atoarele grupe cauzale2
79
' boli ale ane+elor globului ocular8
' tulburari ale re%ractiei oculare &iopia( astig&atis&ul#8
' a%ectiuni ale cristalinului8
' a%ectiuni ale corpului $itros8
' accidente si trau&atis&e oculare8
' alterari ale ca&pului $izual8
' tulburari ale $ederii binoculare8
' alterari ale si&tului cro&atic 8
' tulburari de adaptare la intuneric si lu&ina-
O siste&atizare operati$e a cauzelor de%icientelor de $edere include 2
a* malformalii congenitale 2
' ano&alii ereditare ' genopatii &utatii cro&ozo&iale#8
' ano&alii neereditare ' ga&etopatii lezarea celulelor ger&inale inainte de
%ecundare#( blastopatii leziuni produse in perioada blastogenezei ' pri&ele 19 zile
dupa conceptie#( e&briopatii leziuni produse intre sapta&anile 4 si 14 de sarcina#(
%etopatii leziuni in perioada %etala( incepand cu luna a 7 de sarcina si pana la
nastere#8
(* cauze care actioneaza perinatal sau postnatal( in di%erite perioade ale
e+istentei persoanei2
' boli in%ectioase ' tuberculoza( si%ilisul( in%ectii pe traiectul ner$ului optic8
' into+icatii cu di%erite substante de e+e&plu( alcool &etilic#8
' trau&atis&e( arsuri produse de accidente sau e+plozii8
' cauze di$erse iradiatii( dezlipire de retina#-
Dn loc i&portant in etiologia de%icientelor de $edere este rezer$at
numeroaselor (oli care se pot &ani%esta in perioada copilariei si a caror negli5are sau
netratare poate conduce la ur&ari %oarte gra$e in dez$oltarea si %unctionarea
structurilor anato&o'%iziologice ale analizatorului $izual- Din aceasta perspecti$a pot %i
identi%icate 2
' (oli neurologice ' pot deter&ina atro%ii ale ner$ului optic( paralizii ale
&usc,ilor globului ocular8
7<
' (oli ale pielii ' pot a%ecta tesuturile der&ice oculare prin ulceratii( a%ectiuni
ale cristalinului sau corneei8
' (oli ale sangelui ' pot pro$oca atro%ii retiniene sau ale ner$ului optic(
tu&ori8
, infectii micro(iene sau virotice 8gripa# ' pot sa pro$oace co&plicatii la
ni$elul ane+elor globului ocular pleoape#8
, (oli infectioase si (oli venerice ' pot pro$oca a%ectiuni &ai ales la ni$elul
tesuturilor con5uncti$e sau retiniene8
' (oli endocrine ,ipersecretia tiroidiana# ' pot deter&ina aparitia
glauco&ului in%antil8
' traumatisme ale glo(ilor oculari in di%erite circu&stante de $iata ale
copiilor 5oaca( accidente la di%erite acti$itati scolare sau e+trascolare( agresiuni
%izice#-
9ul(urarile lim(ajului reprezinta rezultatul dis%unctiilor inter$enite in
receptionarea( intelegerea( elaborarea si realizarea co&unicarii scrise si orale din
cauza unor a%ectiuni de natura organica( %unctionala( psi,ologica sau educationala(
care actioneaza asupra copilului &ic in perioada aparitiei si dez$oltarii li&ba5ului-
Etiologia tul(urarilor de lim(aj( este de o &are di$ersitate si cunoasterea
cauzelor care deter&ina tulburarea este o alta conditie de baza in stabilirea
progra&ului terapeutic si a strategiei de lucru cu copilul de%icient- Analiza cauzelor a
putut stabili ur&atoarele categorii etiologice2
Cauze care actioneaza in perioada prenatala2
a# (oli infectioase ale mamei in perioada sarcinii:
b# incompati(ilitatea - intre mama si fat:
c# into/icatii:
d# traume mecanice care lezeaza %izic organis&ul %atului# sau psi,ice stres(
spai&a( e&otii intense resi&tite de &a&a#8
e# carente nutritive etc-
Cauze care actioneaza in timpul nasterii2
a * traumatisme o(stetricale:
7>
b# nasteri prelungite care duc la as%i+ii si leziuni ale siste&ului ner$os
central-
Cauze care actioneaza in perioada postnatala2
a* cauze organice de natura centrala sau peri%erica2
' leziuni ale siste&ului ner$os central pro$ocate de unele trau&atis&e
&ecanice8
' a%ectiuni ale aparatului auditi$ si %onoarticulator care i&piedica receptia si
e&iterea sunetelor per%orarea ti&panului( ano&alii ale buzelor( li&bii#8
' boli in%ectioase ale copilariei ru5eola( po5ar #8
' into+icatii cu substante c,i&ice( &edica&ente( alcool care pot a%ecta
organic sau %unctional &ecanis&ele neuro%iziologice ale li&ba5ului8
b* cauze functionale ' pri$esc s%era senzoriala receptoare# si &otorie
e%ectoare#2
' tulburarea proceselor de e+citatie si in,ibitie la ni$elul corte+ului8
' insu%iciente %unctionale ale siste&ului ner$os central8
' insu%iciente &otorii la ni$elul aparatului %onoarticulator tonus scazut al
&usculaturii( a%ectiuni pe traiectul ner$ului &otor#8
' de%iciente ale auzului %one&atic ,ipoacuzii( discri&inare senzoriala
redusa#8
c* cauze psiopedagogice ' deter&ina in special tulburari de rit& si %luenta
$orbirii2
' de%iciente &intale8
' tulburari ale &e&oriei( atentiei8
'tulburari in s%era personalitatii neincredere in sine( ti&iditate#8
d* cauze psiosociopedagogice 2
' slaba sti&ulare a $orbirii copilului in ontogeneza ti&purie 8
' carente pedagogice sti&ulare de%or&ata a $orbirii( i&itarea unor &odele cu
$orbire de%icitara( necorectarea la ti&p a tulburarilor de $orbire#8
' suprasolicitare( stari con%lictuale( oboseala( %eno&enul de biling$is&
obligarea copilului de a in$ata o li&ba straina inainte de a'si %or&a deprinderile
necesare in li&ba &aterna#-
7@
Condi"ionarea genetic a unor deficiene neuromotorii.Au o deter&inare
genetic &ai ales distro%iile &usculare( ce cuprind &ai &ulte sindroa&e dintre care
&en"ion&2
Distrofia muscular" Ducenne, este trans&is prin &ecanis& ) linOat
recesi$. Moala este %oarte gra$( a%ect/nd &ai *nt/i &ersul-
Distrofia miotonic" este trans&is prin &ecanis& autoso&al do&inant( a$/nd
o %rec$en" de circa l24E-EEE- Diagnosticul genetic este posibil prin e+a&inarea
bazat pe proceduri de &arcare a genelor situate pe cro&ozo&ul l@-
Deficiene neuromotorii 8fizice*+
Clasi%icri neurologice
l- 3etardul neuro&otor
4- Debilitatea &otorie
6- Paralizii cerebrale )%or&e spastice
6-l- He&iplegia sau ,e&ipareza spastic
6-4- He&iplegia congenital
6-6- He&iplegia dob/ndit
6-7- Diplegia spastic
6-9- Aetraplegia spastic
7- Paralizia cerebral %or&a distonic disOinetic
9- Paralizia cerebral %or&a ata+ic
<- Paralizia cerebral %or&a aton
>- Paralizii cerebrale %or&e &i+te
Alte clasific"ri ale defectelor . deficienelor fizice
l- Din punct de $edere al e$olu"iei2
' evolutive
' neevolutive
4- Din punct de $edere al &odi%icrilor patologice2
' morfologice
' funcionale
6- Din punct de $edere al ariei de *ntindere2
' morfologice glo(ale
7C
' morfologice pariale
Dificultatile de invatare la copil pun in e$identa o discrepanta educati$a
se&ni%icati$a intre potentialul lor intelectual esti&at si ni$elul per%or&antelor reale(
discrepanta care se poate asocial cu tulburari bazice in procesul de in$atare( dar care
nu sunt consecinta directa a de%icientelor &intale generalizate( a unor de%iciente
senzoriale( a unor carente culturale etc-
Originea di%icultatilor de in$atare propriu'zise este plasata in2
' dis%unctii usoare la ni$el percepti$ si psi,o&otor
' tulburari ale sc,e&ei corporale si lateralitatii
' orientarea spatio'te&porala de%icitara
' de%icitele de atentie si &oti$atie
' intarzierea in dez$oltarea li&ba5ului
' lentoarea proceselor intelectuale
Etiologia dificultatilor de invatare este %oarte $ariata2
a# cauze biologice si %iziologice 2
' nasteri pre&ature
' boli cronice
' proble&e &etabolice si de%icit de $ita&ine
' leziuni si dis%unctii cerebrale &ini&e
b# cauze psi,ologice 2
' ni$elul intelectual situat in zona intelectului de li&ita
' tulburari a%ecti$e
' tulburari de li&ba5
' rit& lent si inegal al dez$oltarii psi,ice
' i&aturitate psi,ica generala cu tendinte de in%antilis& prelungit
' carente &oti$ationale
' %obie scolara
c) cauze de &ediu 2
cauze care provin din mediul scolar+
' organizarea de%icitara a acti$itatilor de in$atare
9E
' supraincarcarea claselor si a%ectarea co&unicarii opti&e intre ele$i si
pro%esori
' sc,i&barea %rec$enta a unitatii scolare
' stress'ul scolar
cauze care provin din mediul familial+
' conditii &ateriale precare
' ,iperprotectia e+cesi$a a copilului
' absenta con%ortului a%ecti$ al copilului
' cli&at %a&ilial tensionat
' socuri psi,ice
' dezinteres din partea parintilor ptr- pregatirea scolara a copilului
cauze sociale+
' neasigurarea ptr copii a conditiilor de %rec$entare regulate a progra&ului
scolar din cauza distantelor prea &ari dintre scoala si do&iciliul ele$ilor
' conditii precare din unele scoli datorate in$estitiilor reduse
' %eno&enul &igratiei
cauze relationale+
' di%icultati de co&unicare
' di%icultatilor de integrare
Aceasta di%erentiere a di%eritelor tipuri de de%iciente are rele$anta in
perspecti$a actiunilor de adaptare si indi$idualizare a curriculu&ului scolar( cu
i&portanta &a5ora in deciziile co&isiilor de e$aluare co&ple+a pe baza carora se %ace
orientarea copilului catre o anu&ita %or&a de educatie si catre anu&ite %or&ePser$icii
de spri5in pentru integrarea in progra&e educationale a acestor categorii de copii-
91
%%%. Factorii si etapele dezvoltarii copilului cu deficiente
#. 1actorii care conditioneaza dezvoltarea copilului. -elatia dintre factorii
ereditari& factorii de mediu si factorii educationali. -aportul specific dintre acestea
in cazul copiilor cu deficiente.
'. Etapele dezvoltarii ontogenetice si caracterizarea lor in plan psiosomatic
8varsta anteprescolara& prescolara si scolara*
<. Factorii care conditioneaza dezvoltarea copilului. 9elatia dintre
factorii ereditari, factorii de mediu si factorii educationali. 9aportul specific
dintre acestea in cazul copiilor cu deficiente.
Conceptul de dezvoltare se re%era la &odi%icarile sec$entiale care apar intr'un
organis& pe &asura ce acesta parcurge traseul de la conceptie la &oarte- E+ista doua
categorii de procese care deter&ina aceste &odi%icari+ procese programate (iologic&
ereditar si procese datorate interactiunii cu mediul si cu factorii educogeni-
Dez$oltarea organis&ului u&an se des%asoara pe &ai &ulte paliere2
' dez- %izica
' dez- cogniti$a
' dez- psi,osociala
a# dezvoltarea fizica , presupune &odi%icari in lungi&e si greutate( &odi%icari
ale structurii si %unctiei creierului( ini&ii( a altor organe interne( &odi%icari ale
sc,eletului si &usculaturii care in%luenteaza abilitatile &otorii8 aceste &odi%icari
e+ercita o in%luenza &a5ora asupra intelectului si personalitatii spre e+e&plu( un copil
cu pierderi de auz su%era si de o intarziere in dez$oltarea li&ba5ului#8
b# dezvoltarea cognitiva ' consta in &odi%icari ce apar la ni$elul perceptiei(
in$atarii( &e&oriei( li&ba5ului8 aceste aspecte ale dez$oltarii intelectuale sunt legate
de dez$oltarea &otorie si e&otionala spre e+e&plu( an+ietatea deter&inata de
separare( adica tea&a unui copil ca( o data plecata( &a&a sa nu se $a &ai intoarce( nu
poate e+ista daca acel copil nu isi poate a&inti trecutul si nu poate anticipa $iitorul#8
c# dezvoltarea psiosociala , presupune &odi%icari ce apar in personalitate(
trairea e&otiilor si in relatiile indi$idului cu ceilalti-
Dez$oltarea psi,ica( a persoanei reprezinta un proces dina&ic de %or&are si
94
reconstructie continua( prin in$atare si interactiunea cu %actorii de &ediu( a
structurilor cogniti$'operationale( psi,o&otrice( dina&ico'energetice( a%ecti$'
&oti$ationale si atitudinale( &ani%estate in co&porta&ent-
Daca pri$i& din perspectiva genetica( dez$oltarea psi,oindi$iduala este un
proces intern care e$olueaza o data cu $arsta printr'o constructie progresi$a
progra&ata genetic#( in scopul unei adaptari opti&e la conditiile de e+istenta-
Daca analiza& dez$oltarea din perspectiva ontogenetica( atunci ea este
inteleasa ca un proces dina&ic si constructi$( de la si&plu la co&ple+( de la actiune la
gandire( de la prelogic la logic de la e&piric la stiinti%ic( care se realizeaza prin
in$atare sub in%luenta &ediului sociocultural- Prin ur&are( dez$oltarea psi,ica poate %i
pri$ita( ca un proces care tinde spre ar&onizare si ec,ilibru cu &ediul a&biant si social
si cu propriile aspiratii( dorinte si posibilitati-
Daca analiza& reperele psiogenetice si psiodinamice ale dez$oltarii
indi$iduale( pot %i desprinse ur&atoarele caracteristici2
' reperele psi,ogenetice se e+pri&a in co&pozitii %oarte co&ple+e care pun in
e$identa nor&alitatea sau abaterea de la aceasta8
' prin inter&ediul ierar,izarii &odului de a se e+pri&a( al reperelor
psi,ogenetice( se pot pune in e$identa caracteristicile de &a+i& acti$is&( latura
dina&ica &ai pregnanta8 pe baza cunoasterii acestui aspect se pot elabora strategiile
educati$e de &a+i&a oportunitate zona dez$oltarii pro+i&ale#8
' intarzierile prelungite de aparitie a caracteristicilor psi,ice( considerate
repere psi,ogenetice( constituie indici de retard sau dizabilitate psi,ica in &a5oritatea
cazurilor in anii copilariei8
' intarzierile de dez$oltare( dupa aparitia nor&ala a caracteristicilor i&plicate(
prin reperele psi,ogenetice( e$identiaza( conditii de%ectuoase de educatie si &ediu
sau conditii de e+istenta stresanta8
In deter&inarea dez$oltarii psi,o%izice a copilului( rolul principal apartine
interactiunii dintre ereditate( %actorii de &ediu si educatie- Acesti %actori
directioneaza si conditioneaza sub aspect cantitati$ si calitati$ dez$oltarea oricarei
persoane( inclusi$ a persoanelor care prezinta anu&ite de%iciente de natura organica(
%unctionala sau de e$olutie-
96
Ereditatea reprezinta insusirea %unda&entala a &ateriel $ii de a trans&ite( de la
o generatie la alta( sub %or&a codului genetic( in%or&atiiP&esa5e de speci%icitate care
pri$esc specia( grupul de apartenenta sau indi$idul( constituindu'se in pre&isa
biologica a dez$oltarii- Aceste in%or&atii se re%lecta in insusirile %izice( bioc,i&ice si
%unctionale( in plasticitatea siste&ului ner$os central( intensitatea( ec,ilibrul si
&obilitatea proceselor de e+citatie si in,ibitie( particularitatile anato&o'%iziologice ale
analizatorilor si ale glandelor cu secretie interna( predispozitiile catre o %or&a sau alta
de e$olulie a starii de sanatate etc- Alt%el spus( caracterele ereditare reprezinta e+presia
&or%ologica sau %unctionala a ceea ce este stocat in geno&ul celulei ca in%or&atie
genetica inglobata in gena- In ur&a cercetarilor s'a a5uns la concluzia ca &a5oritatea
caracterelor sunt deter&inate de &ai &ulte gene( care conlucreaza pentru a e+pri&a un
anu&e caracter-
Analizand datele cercetarilor asupra co&ponentei genetice ereditare#( pot %i
sintetizate ur&atoarele concluzii2
' &ostenirea ereditara apare ca un co&ple+ de predispozitii si potentialitati( si
nu ca o trans&itere liniara a trasaturilor antecesorilor8
' di$ersitatea psi,ologica u&ana are cu certitudine si o radacina ereditara
constitutie( baze co&porta&entale#( dar nu poate %i redusa la aceasta8
' ereditatea caracterelor &or%ologice si bioc,i&ice este &ult &ai bine
cunoscuta decat ereditatea insusirilor psi,ice( care( in cele &ai &ulte cazuri( pare a %i
rezultatul unor deter&inari poligenetice8
' potentialul genetic al %iecarui indi$id se selecteaza prin ,azard si este
poli$alent( &ai ales sub aspectul e+pri&arii psi,ice8
' ceea ce este ereditar nu coincide intotdeauna cu ceea ce este congenital sau
innascut#( unde sunt cuprinse si ele&ente dobandite in ur&a in%luentelor din perioada
prenatalaP intrauterina8
' ceea ce tine de ereditate se poate e+pri&a in di$erse etape de $arsta sau
poate ra&ane in stare de latenta pe tot parcursul $ietii( in absenta unui %actor acti$ator
spre e+( degenerarea pre&atura a unor structuri anato&ice( aparitia unor a%ectiuni
organice sau psi,ice( declansarea unor reactii alergice( toate acestea sunt rezultatul
unor predispozitii &ostenite genetic#8
97
' %actorul ereditar con%era unicitatea biologica( in calitate de pre&isa a
unicitatii psi,ice8
' prin progra&area te&porala a proceselor de crestere si &aturizare( ereditatea
creeaza pre&isele unor &o&ente de opti&a inter$entie din partea &ediului educati$
sau corecti$( in asa'nu&itele perioade sensibile sau critice 8 anticiparea sau pierderea
acestor perioade se poate do$edi ine%icienta aceasta obser$atie este %oarte i&portanta
pentru $alori%icarea perioadei opti&e de inter$entie terapeutica si recuperatorie in
cazul aparitiei unor tulburari sau de%iciente din s%era li&ba5ului( operatiilor gandirii#8
' %actorul ereditar nu se e+pri&a in aceeasi &asura in di$ersele aspecte ale
$ietii psi,ice8 unele poarta &ai puternic a&prenta ereditatii te&pera&entul(
aptitudinile( e&oti$itatea( patologia psi,ica#( altele &ai putin atitudinile( $ointa(
caracterul#8
' o aceeasi trasatura psi,ica poate %i( la persoane di%erite( rodul unor %actori
di%eriti pentru unele persoane %actorul ereditar poate %i deter&inant( in ti&p ce
pentru altele &ediul sau educatia poate a$ea contributia decisi$a#8
' din perspecti$a %ilogenetica( ereditatea u&ana are o i&portanta redusa in
deter&inarea setului de co&porta&ente instincti$e8 asa se e+plica de ce( in co&paratie
cu alte specii( puiul de o& isi pierde speci%icitatea daca( in dez$oltarea sa ti&purie( este
insotit de &e&brii altei specii e+e&plul tipic in acest caz este o%erit de copiii crescuti in
co&pania ani&alelor si care s'au salbaticit( in ciuda ereditatii de tip u&an#-
Factorul ereditar genereaza un anu&it tip de conduita( acesta a$and o &are
i&portanta in procesul de structurare a personalitatii( dar %aptul nu se poate e+plica
independent de actiunea %actorilor de &ediu si de in%luentele educatiei-
In concluzie( pute& spune ca( la ni$elul actual de cunoastere si control al
&ecanis&elor ereditatii( rolul acestui %actor in dez$oltare( &ai ales in dez$oltarea
psi,ica( este de pre&isa naturala( constituind un ((ec,ipa&ent pri&arN pentru
dez$oltarea ulteriora personalitatii- Din punct de $edere probabilistic( aceasta pre&isa
poate o%eri indi$idului o sansa ereditate nor&ala# sau o nesansa ereditate tarata#8 in
pri&ul caz( ea poate %i ulterior $alori%icata sau nu in %unctie de calitatea inter$entiilor
&ediului siPsau educatiei# iar( in cel de'al doilea caz( in %unctie de gra$itate( poate %i
a&eliorata( co&pensata in di$erse grade sau nu( sub actiunea unor progra&e speci%ice
99
de inter$entie terapeutica si educati$'recuperatorii-
;ediul este reprezentat de totalitatea ele&entelor si conditiilor de $iata cu
care indi$idul interactioneaza( direct sau indirect( pe parcursul dez$oltarii sale( in
di%erite etape de e$olutie- Factorii de &ediu actioneaza sub %or&a in%luentelor
biocli&atice( socioecono&ice( culturale( a totalitatii conditiilor( structurilor si
nor&elor sociale incepand cu &ediul %a&ilial( si pana la &ediul co&unitar si
societatea in ansa&blu# care se &ani%esta %ata de %iecare persoana sau grup social-
Actiunea %actorilor de &ediu poate %i directa sau indirecta( %iind structurati
relati$ intr'o %or&a binara8 ei se prezinta indi$idului pe de'o parte ca realitati %izice(
concretizate in prezenta ne&i5locita si perceptibila a persoanelor si obiectelor din
lu&ea incon5uratoare( si( pe de alta parte( sub %or&a ansa&blului de relatii si
se&ni%icatii care( prin interiorizare( %or&eaza ele&entele de structura si &aterialul de
constructie necesar dez$oltarii psi,ice- Actiunea &ediului asupra unui indi$id poate
%i( in egala &asura( %a$orabila unei dez$oltari nor&ale dar poate constitui si o %rana(
un bloca5 in dez$oltarea sa spre e+e&plu( cazul copiilor care din punct de $edere
biologic se nasc cu un potential nor&al( dar care( din cauza &ediu %a&ilial de%icitar(
ostil( insecurizant( nu sunt sti&ulati su%icient in perioadele opti&e de dez$oltare(
a5ungand sa prezinte se&ne e$idente de retard intelectual sau c,iar social#-
Din perspecti$a dez$oltarii ontogenetice( este necesara e$identierea unui
aspect %oarte i&portant si anu&e2 nu si&pla prezenta sau absenta a %actorilor de
&ediu este rele$anta( ci &asura( &aniera si rezonanta interactiunii dintre acei %actori
si indi$idul u&an- Alt%el spus( un %actor de &ediu prezent( dar neutru ca actiune sau
indi%erent subiectului u&an( este lipsit de rele$anta din perspecti$a dez$oltarii
Spre e+ o &elodie pentru un copil lipsit de auz nu apare ca %actor de &ediu(
tot la %el un tablou cu o i&agine pentru un copil lipsit de $edere-
Conditia dez$oltarii este ca %actorul sa actioneze asupra indi$idului( care( la
randul sau( sa reactioneze( intrand in interactiune ca baza a propriei acti$itati-
A$and in $edere &area di$ersitate a continuturilor &ediului( a %or&elor si
&i5loacelor in care se prezinta( Super si HarOeness au propus o noua categorie
teoretica sub %or&a conceptului de nisa de dezvoltare. Acest ter&en dese&neaza
totalitatea ele&entelor cu care un copil intra in relatie intr'o anu&ita etapa de $arsta-
9<
Structura nisei de dez$oltare $izeaza2
' obiectele( locurile( %eno&enele accesibile copilului la di%erite $arste8
' raspunsurile si reactiile celor din 5urul copilului8
'cerintele adultului in raport cu asteptarile( posibilitatile si per%or&antele solicitate
copilului la anu&ite $arste &ersul %ara a5utor( aspecte pri$ind li&ba5ul( e%ectuarea unor
acti$itati de tip scolar in a$ans#8
' acti$itatile i&puse( propuse sau acceptate de acesta-
In concluzie( interactiunea indi$idului pe tot parcursul e+istentei sale( dar &ai
ales in copilaria ti&purie( cu ele&ente ale &ediului %a&ilial( &ediului incon5urator(
&ediului pedagogic sau al celui social %a$orizeaza in &od se&ni%icati$ progresele si
calitatea ac,izitiilor necesare e$olutiei si dez$oltarii sale nor&ale-
In cazul copiilor cu dizabilitati( interactiunea cu %actorii de &ediu poate
acti$a si sustine &ecanis&ele co&pensatorii( e+tre& de utile in inter$entiile educati$'
recuperatorii-
Educatia reprezinta acti$itatea specializata( speci%ic u&ana( des%asurata in
&od deliberat( prin care se &i5loceste raportul dintre o& si %actorii de &ediu(
%a$orizand dez$oltarea o&ului prin inter&ediul societatii si a societatii prin
inter&ediul o&ului-In conditiile in care ereditatea si &ediul au contributii aleatorii in
raport cu sensul procesului de dez$oltare ontogenetica( era necesara prezenta unui
%actor special de di&inuare a i&pre$izibilului si de crestere a controlului si
in%luentelor asupra procesului de dez$oltare indi$iduala- Ast%el( acest rol a %ost
preluat de educatie- Ea %ace &edierea intre ceea ce s'ar putea &ani%esta contributia
ereditatii# sub aspectul continutului( &o&entului( ni$elului( intensitatii( duratei(
%or&ei si ceea ce se o%era contributia &ediului#-
Pentru o &ai buna intelegere a conceptului de educatie& Cerg,it si Munescu
identi%ica ur&atoarele posibile perspecti$e2
' educatia ca proces ' actiunea de trans%or&are in sens poziti$ si pe ter&en
lung a %iintei u&ane( in perspecti$a unor %inalitati e+plicit %or&ulate 8
' educatia ca actiune de conducere ' diri5area e$olutiei indi$idului spre
stadiul de persoana %or&ata( autono&a si responsabila8
' educatia ca actiune sociala ' acti$itatea plani%icata ce se des%asoara pe baza
9>
unui proiect social( care co&porta un &odel de personalitate8
' educatia ca interrelatie umana ' e%ort co&un si constient intre cei doi actori2
educatorul si educatul8
' educatia ca ansam(lu de influente ' actiuni deliberate sau in a%ara unei
$ointe deliberate( e+plicite sau i&plicite( siste&atice ori neorganizate( care( intr'un
%el san altul contribuie la %or&area personalitatii u&ane-
Ca %actor cu actiune preponderent constienta si deliberata( educatia are e%ect
asupra dez$oltarii in conditiile &entinerii unui opti&u& intre ceea ce poate indi$idul
la un &o&ent dat si ceea ce i se o%era- O o%erta supradi&ensionata sau o o%erta prea
si&plista poate perturba dez$oltarea psi,ica in pri&ul caz e+ista riscul
suprasolicitarii( iar in al doilea caz apare o slaba sti&ulare( a&bele cu e%ecte negati$e
asupra proceselor psi,ice#- De ase&enea( educatia este dependenta de ereditate si
calitatea %actorilor de &ediu si nu dispune de puteri neli&itate8 alt%el spus( nu poate
reec,ilibra o ereditate pro%und a%ectata de e+e&plu( copiii cu dizabilitati &intale de
etiologie genetica sau organica# si nici nu poate co&pensa un &ediu dizar&onic sau
$iciat prezenta unor %actori ca2 $iolenta( abandonul( absenta con%ortului a%ecti$ in
%a&ilie( boli si su%erinte#-
A. -tapele dezvoltarii ontogenetice si caracterizarea lor in plan
psihosomatic ( varsta anteprescolara, prescolara si scolara)
Copilaria reprezinta perioada cea &ai sensibila din $iata o&ului cand( prin
educatie( pute& &odela si dez$olta predispozitiile latente( ast%el incat sa %or&a& o
su&a de trasaturi poziti$e in atitudinea si co&porta&entul copiilor- Pri&ele in%luente
educati$e apar in %a&ilie( apoi( alaturi de %a&ilie( inter$ine colecti$itatea prescolara
care spri5ina si co&pleteaza &unca de educatie a parintilor( pentru ca( &ai apoi(
scoala( printr'un siste& educati$ structural si siste&atizat pe principii pedagogice( sa
&odeleze si sa consolideze ceea ce copilul a acu&ulat inainte si sa adauge noi
ele&ente care sa desa$arseasca e%ortul de %or&are si dez$oltare a caracterului u&an
si a personalitatii in ansa&blu-
E$olutia si dez$oltarea copilului se des%asoara pe etape( perioade( cicluri de
dez$oltare( %oarte di%erite sub aspect biologic( %iziologic( psi,ologic si educational-
9@
Acest proces nu se poate realiza decat trecand din etapa in etapa8 nu se poate trece
peste nici o etapa( iar %iecare etapa in parte prezinta un set de oportunitati care
%a$orizeaza aparitia si dez$oltarea in conditii opti&e a unor seturi de deprinderi si
ac,izitii cogniti$e-
In cele ce ur&eaza( $o& descrie ur&atoarele perioade 2
Perioada anteprescolara
Perioada prescolara
Perioada scolara mica
Perioada scolara mijlocie
Perioada scolara mare
Perioada anteprescolara de la E la 6 ani# corespunde stadiului inteligentei
senzorio'&otorii( a$and ca acti$itate do&inanta gesturile si actiunile &ai putin
structurate( ur&ate de in$atarea li&ba5ului- Se caracterizeaza prin dez$oltare %izica
&a5ora( adaptare senzoriala a&pla( %or&area perceptiilor( dez$oltarea creierului( o
ne$oie acuta de co&unicare in plan a%ecti$ a copilului pentru a se si&ti aparat( ocrotit
si iubit- In aceasta perioada( relatia adultului cu copilul are la baza o dispozitie
a%ecti$a poziti$a( &ani%estata prin za&bet( gesturi 5ucause( e+presii &i&ice si
e+presii $erbale care e+pri&a dragoste( apropiere( bucurie( daruire totala in apararea
si ingri5irea copilului- I&portant este %aptul ca( atat in ti&pul sarcinii( cat si dupa
nastere( copilul nu este i&un si nici indi%erent la agresiunile $erbale sau %izice dintre
parinti( la su%erintele si dispozitiile a%ecti$e negati$e ale &a&ei( la situatiile de stres
pe care &a&a le traieste- Cercetarile unor specialisti in do&eniu au aratat ca( in
perioada de dez$oltare intrauterina( copilul are anu&ite capacitati senzoriale care ii
per&it sa receptioneze sunete( sti&uli &ecanici( tactili si c,i&ici- Dupa nastere(
copilul $ine de5a cu o e+perienta senzoriala si are o capacitate &are de a ((co&unicaN
prin inter&ediul trairilor a%ecti$e cu lu&ea din 5ur( receptand intr'o %or&a aparte
starile e&otionale( e%ectul trau&elor a%ecti$e su%erite de adultii apropiati lui( parintii
in pri&ul rand- Aceste particularitati ale $ietii psi,ice din pri&ii ani de $iata e+plica
anu&ite tulburari sau %or&e de retard intalnite la unii copii pe &asura ce ei e$olueaza
si se dez$olta spre e+e&plu( co&porta&ente de tip autistic( crize de atasa&ent sau
an+ietatea de atasa&ent e$identa in cazurile de spitalizare#- O atentie deosebita
9C
trebuie acordata ne$oilor de igiena si ,rana ale copilului deoarece in aceasta perioada
au loc o serie de trans%or&ari anato&o'%iziologice si psi,ice speci%ice care( daca sunt
perturbate( $or conduce la intarzieri si %or&e de retard in plan intelectual si
psi,o&otrice- Spre s%arsitul perioadei in 5ur de 6 ani# incepe sa se dez$olte la copil
constiinta de sine copilul incepe sa spuna-2 ((eu sunt---N( ((eu %ac---N( ((eu $reau---N#- Are
loc o largire a a&biantei copilului8 daca la inceput lu&ea lui se reducea %rec$ent la
bratele si sanul &a&ei( treptat descopera di$ersitatea lu&ii din 5urul sau( iar pentru el
aceasta descoperire ec,i$aleaza cu o ne$oie %unda&entala in dez$oltare-
Cu ti&pul( trebuintele psi,ologice $or de$eni din ce in ce &ai prezente si $or
constitui pre&ise %a$orabile in sustinerea co&unicarii si in$atarii- Prin dez$oltarea
acuitatii senzoriale se a5unge la crearea de i&presii din lu&ea incon5uratoare si
e+pri&area de reactii corespunzatoare- Senzorialitatea de contact este reprezentata
prin gust( &iros si si&tul tactil( iar prin dez$oltarea %unctionalitatii analizatorilor se
constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere structurata sub %or&a a
doua &odele2 un &odel percepti$'conte&plati$ prezent in pri&ele trei'patru luni si
un &odel percepti$'actional e$ident inca de la trei luni- Pe &asura dez$oltarii
e+perientei senzorial'percepti$e( se sti&uleaza %unctiile &nezice si de$in acti$e
reprezentarile cu rezonante a%ecti$e- Ca atare( se i&bogateste e+perienta copilului si
se produc tot &ai %rec$ente actiuni bazate pe intentii- Copilul incepe sa caute solutii
pentru inlaturarea e$entualelor obstacole ce il i&piedica sa'si realizeze intentia(
a5ungand la o noua %or&a de relationare in &ediul( prin inter&ediul unor %or&e ale
inteligentei-
Piage a descris sase etape in dez$oltarea senzorial'&otorie( care deter&ina
dez$oltarea psi,ica si %or&area cadrului general de ac,izitie a in%luentelor &ediului
incon5urator2
' in pri&a luna de $iata predo&ina re%le+ele( la inceput cele neconditionate(
apoi( pe baza lor se %or&eaza re%le+ele conditionate 8
' intre lunile 1 si 7 se produc aco&odarea si coordonarea re%le+elor si se
elaboreaza re%le+e tot &ai co&ple+e8
' intre lunile 7 si @ se adopta procedee prin care se &aresc perioadele de
obser$are a obiectelor din 5ur sau a persoanelor interesante 8
<E
'pana la 14 luni se elaboreaza treptat %or&e noi si din ce in ce &ai co&ple+e
de adaptare( in care rolul principal il 5oaca anticipatia8
' de la 14 la 1@ luni se elaboreaza &i5loace noi de e+plorare si cunoastere bazate
pe e+perienta acti$a8
' de la 1@ la 47 de luni inter$in &i5loace de ac,izitie si aco&odare bazate pe
co&binatii &intale ce au &are $aloare %or&ati$a si in%or&ati$a pentru dez$oltarea
copilului-
In ceea ce pri$este dez$oltarea &iscarilor( sunt se&ni%icati$e cele legate de
pozitia $erticala si &entinerea ec,ilibrului- Spre s%arsitul pri&ului an( cand copilul %ace
pri&ii pasi( se &ani%esta dorinta de deplasare ce deter&ina dez$oltarea autono&iei si a
initiati$ei personale( %apt e$identiat prin per%ectionarea coordonarii &iscarilor
antrenate in ec,ilibrul deplasarii-
;u in ulti&ul rand( pentru e$olutia copilului co&unicarea constituie unul
dintre aspectele %unda&entale ale adaptarii si dez$oltarii- Co&unicarea nu se reduce
nu&ai la realizarea ei prin $orbire li&ba5 oral#( in aceasta etapa a$and o &are
i&portanta si reactiile non$erbale in care &i&ica( gestica( postura si parali&ba5ul
sunt deosebit de acti$e- De e+e&plu( la 6'7 sapta&ani se &ani%esta za&betul ca
e+presie a co&unicarii non$erbale ce are loc prin asa'nu&itui W contact $izualN cu cei
din 5ur- La doua luni inter$in &o&ente in care copilul isi intrerupe suptul pentru a
za&bi ca raspuns la discursul a%ecti$ al &a&ei- Dlterior( pe la 7'9 luni( copilul
intelege unele aspecte ale co&unicarii dupa &i&ica si gestica adultului- Cu ti&pul(
co&unicarea non$erbala se subordoneaza( co&unicarii $erbale8 ganguritul constituie
%or&a incipienta a $orbirii care cuprinde &ai intai $ocale neclare( apoi acestea de$in
clare. Dupa 7 luni se produc articulari de $ocale cu consoane si di%erentierea lor- In
5urul $arstei de 9 luni incepe procesul de lalatiune ca %aza superioara a ganguritului
care se traduce printr'o intensa e&isie de repetitii de silabe- Spre s%arsitul lunii a
zecea interesul copilului este e$ident indreptat spre cu$inte care de$in ele&entele
cele &ai i&portante ale adaptarii si co&unicarii-
Aoate aceste obser$atii sunt ele&ente relati$ co&une pentru copiii cu $arsta
pana la un an( dar ine$itabil se pot re&arca &ulte di%erente psi,oindi$iduale- Acestea
se &ani%esta in aspecte do&inante ale conduitelor( ast%el incat se disting copii ner$osi
<1
si iritabili( care au reactii $e,e&ente de discon%ort( in ti&p ce altii sunt toleranti la
anu&ite %rustrari( $eseli si sociabili- Proble&ele cele &ai di%icile sunt legate de copiii
iritabili- Dneori( acestia pot %i %oarte sensibili si inteligenti( dar &ai putin cooperanti(
si de aici riscul etic,etarii ca %iind ((copii di%iciliN-
In perioada anteprescolara copilul traieste %oarte &ulte e+periente noi si trece
prin nu&eroase trans%or&ari- ;u inta&plator( in ulti&ele decenii %oarte &ulti
specialisti in$oca rolul( e%ectele si oportunitatea inter$entiei ti&purii in aceasta
perioada( care o%era posibilitati si sanse opti&e si reale de recuperarePa&eliorare a
unor dis%unctii sau tulburari( responsabile ulterior de &ani%estarea unor dizabilitati in
e+istenta copilului-
Perioada prescolara& de la 6 la <'> ani# ' corespunde stadiului inteligentei
preoperationale( cand copilul opereaza &intal cu i&aginile obiectelor si %eno&enelor
gandirea si&bolica' intre 4 si 7 ani si gandirea preoperatorie ' intre 7 si < ani#- Se
caracterizeaza prin e%ortul copilului de a'si castiga propria identitate( de a a%la cat &ai
&ulte lucruri( de a poseda o serie de obiecte pe care le doreste sa %ie nu&ai ale lui(
re%uzand sa le i&parta cu ceilalti- In 5urul $arstei de 7 ani copilul este plin de
incapatanare( utilizand %rec$ent negatia perioada X&arii negatiiN# ca %or&a de
consolidare a propriei identitati- Copilul are tendinta sa'i i&ite pe cei din 5ur(
acti$itatea do&inanta este 5ocul si %oarte &ulte lucruri ii pot %i e+plicate prin
inter&ediul acestuia- De ase&enea( 5ocul %aciliteaza tipuri de relatii ce se nuanteaza si
se di$ersi%ica( %acilitand interactiunile din cadrul colecti$elor de copii si o &ai %ina
di%erentiere a conduitelor %ata de alte persoane- Copiii cu de%iciente de intelect sau
senzoriale nu stiu sau nu au abilitatea sa se 5oace si nu reusesc sa coreleze cu
partenerii lor- Gocul este &ai sarac in actiuni si nu se poate desprinde directia spre
care e$olueaza- In genere( ei nu $erbalizeaza si 5ocul se des%asoara dupa o sc,e&a
si&plista( ra&anand adeseori in stadiul de &anipulare a obiectelor-
Incepe perioada de socializare a copilului in care acesta trebuie sa a%le ca
unele lucruri sunt bune( iar altele sunt rele( unele lucruri trebuie %acute( iar altele nu(
ca %iecare copil are unele drepturi de e+e&plu( sa %ie ocrotit( ingri5it si ,ranit de
parinti#( dar si obligatii sa'i respecte pe cei &ai &ari( sa %ie politicosi#- Asista& la o
dez$oltare a $ietii interioare a copilului( in aceasta perioada el e+peri&entand
<4
e&otiile si trairile lui in raport cu o persoana( cu un obiect sau e$eni&ent din 5ur-
Copilul tra$erseaza o etapa i&portanta a cunoasterii prin di$ersi%icarea
interactiunilor cu &ediul social si cultural din care asi&ileaza &odele de conduita ce
deter&ina o integrare tot &ai acti$a in uni$ersul social- E data cu dez$oltarea
capacitatilor senzoriale si percepti$e( se structureaza noi %or&e ale &e&oriei si
i&aginatiei care deter&ina di&ensiuni co&ple+e ale trairilor anticipati$e si %antastice-
Perceperea realitatii este incarcata e&otional si ali&enteaza i&aginatia(
co&porta&entele si strategiile cogniti$e ce utilizeaza o si&bolistica a&pla( ancorata
situational in realitatea incon5uratoare( i&pri&and perioadei prescolare acea unicitate
cunoscuta sub nu&ele de varsta de aur a copilariei. Dez$oltarea i&aginatiei ii per&ite
copilului sa descopere ca( i&aginar( el poate sa se transpuna in orice situatie( c,iar si
%antastica( dar( ulterior( sa constate ca( in realitate( situatiile de $iata sunt &ai restranse
si nu au se&ni%icatia banuita- In raport cu aceasta contradictie se dez$olta si dorinta de
a crea( sc,i&ba si trans%or&a $iata aceste tendinte si dorinte sunt e+pri&ate %oarte
bine in desene( 5ocuri de constructie sau c,iar po$estiri libere#-
Inca din aceasta perioada se disting pri&ele di%erente intre %ete si baieti8 se
obser$a o agitatie &ai &are la baieti( %ata de disponibilitatile de cooperare &ai
dez$oltate la %ete insotite de o acti$itate $erbala &ai bogata( in co&paratie cu o tendinta
de izolare a baietilor in acti$itatii de constructii- Ca %eno&en al $ietii de relatie( in
aceasta perioada asista& la procesul identi%icarii care se realizeaza in raport cu &odelele
u&ane cele &ai apropiate( respecti$ &odele parentale-
Perioada prescolara este caracterizata( in &ulte situatii( de o serie de di%erente
e+istente intre cerintele din gradinita si cele din %a&ilie( ceea ce presupune o &ai
&are $arietate de conduite- Pot aparea si contradictii intre cerintele interne( dorintele(
aspiratiile( interesele copilului si posibilitatile de a %i satis%acute- Pe acest plan se
dez$olta negati$is&ul in%antil dar si asi&ilarea si intelegerea a ceea ce este per&is si a
ceea ce nu este per&is( a ceea ce este posibil si a ceea ce nu este posibil( di%erentele
dintre bun si rau-
Parintii au &area datorie de a ur&ari dez$oltarea %izica si psi,ica a copilului
si atunci cand constata unele &ani%estari anor&ale la copiii lor( indi%erent de $arsta
acestora( de a solicita spri5in de specialitate &edici( psi,ologi( pedagogi( logopezi#(
<6
deoarece sunt situatii cand unele %or&e de de%icienta au sanse &ult &ai &ari de
recuperare la $arste &ici-
Perioada scolara mica de la <'> la 1E'11 ani# corespunde substadiului
operatiilor concrete ale gandirii- Se caracterizeaza prin sc,i&bari %unda&entale
deter&inate de noile tipuri de relatii care se stabilesc in cadrul acti$itatii de in$atare-
Copiii &ani%esta spirit de cooperare in 5ocuri( atentia de$ine &ai stabila si apar
ger&enii unei gandiri de tip %or&al( logic( cu tendinta spre rationa&ente inducti$e si
deducti$e( care per&it intelegerea obiectelor( %eno&enelor si e$eni&entelor din lu&ea
incon5uratoare( construirea unor idei si 5udecati proprii- In aceasta perioada o atentie
deosebita trebuie acordata &odului in care are loc debutul scolar( stiut %iind %aptul ca
un debut scolar cu proble&e de adaptare si lipsa de suport din partea parintilor si
educatorilor atrage dupa sine di%icultati de in$atare( tulburari de co&porta&ent( esec
scolar( cu toate consecintele ulterioare- Acest lucru este cu atat &ai i&portant in
situatia in care se obser$a la copil prezenta unor e$entuale tulburari de $orbire care il
$or deter&ina sa e$ite co&unicarea in clasa#( a ti&iditatii( an+ietatii( %ricii de esec( a
starilor de agitate psi,o&otrice- Adaptarea copilului la &ediul scolar este un pri& pas
al adaptarii sale $iitoare la &ediul social8 de aici necesitatea &onitorizarii e$olutiei
copilului in &ediul scolar( prin dialog per&anent intre %a&ilie si educatori- Daca in
clasele pri&are nu se obser$a interes din partea copilului si preocupare pentru
acti$itatile scolare( daca el nu intelege si nu ac,izitioneaza un set de deprinderi
%unda&entale scris( citit( calcul arit&etic#( ulterior $a inta&pina di%icultati serioase in
adaptarea la cerintele &ai co&ple+e ale continuturilor si progra&ei scolare-
Perioada scolara mijlocie dela 1E'11 la 17'19 ani( denu&ita si pu(ertate*
corespunde stadiului operatiilor %or&ale( cand ele$ul re%lecteaza &ai &ult asupra
enunturilor $erbale si construieste &ult &ai usor rationa&ente ipotetico'deducti$e- Se
caracterizeaza prin a&ple trans%or&ari biologice( %iziologice si psi,ologice ca ur&are
a declansarii unor procese si %eno&ene preponderent de natura endocrina- De
ase&enea( se produce o sc,i&bare a pozitiei celor din 5ur in procesul de relationare(
in sensul ca parintii il pri$esc pe copil ca %iind o %iinta capabila sa analizeze singura
situatiile- Desigur( nu intotdeauna copilul poate %ace %ata acestor situatii( dar trebuie
lasat sa gaseasca singur solutiile( iar inter$entia parintilor sa se %aca doar atunci cand
<7
sunt solicitati de catre copil sau cand se constata ca solutiile alese de copil sunt total
nepotri$ite inter$entia in acest caz trebuie sa aiba un caracter prietenos( si nu
do5enitor#- De &ulte ori parintii trateaza aceste proble&e de pe pozitii %er&e( iar
con%lictele dintre ei si copii se accentueaza( putand degenera in agresiuni $erbale si
%izice( %uga de acasa( conduite de$iante sau delinc$entiale( inrolarea in grupuri sau
antura5e noncon%or&iste si protestatare %ata de nor&ele si regulile $ietii sociale(
consu& de droguri( alcoolis&( suicid- Spre s%arsitul acestei perioade incepe procesul
de erotizare al puberului( care( nu de putine ori( se petrece pe %ondul unor puternice
con%licte interne declansate de relatiile de%icitare cu adultii si care deter&ina tulburari
si co&porta&ente gra$e2 izolare %ata de cei din 5ur( acte de agresiune si
autoagresiune( stari ne$rotice si c,iar psi,oze- In aceste situatii trebuie e$itate
atitudinile e+tre&e din partea adultilor2 pe de'o parte( neanga5area( dezar&area(
abandonul( bazate pe ideea ca ast%el de %eno&ene sunt ine$itabile( si( pe de alta parte(
tutelarea( diri5area e+cesi$a( posesia a%ecti$a din partea parintilor( a&estecul brutal in
$iata lor( sustinute de intentia de a'i a5uta printr'un control riguros-
Perioada scolara mare de la 17'19 la 1@'1C ani( nu&ita- si adolescenta* se
caracterizeaza printr'o dez$oltare %izica si intelectuala ar&onioasa( spirit de obser$atie
dez$oltat si o gandire independenta si creati$a- Inteligenta teoretica ii per&ite
adolescentului sa elaboreze 5udecati de $aloare( sa'si puna proble&e din ce in ce &ai
co&ple+e si sa le rezol$e( e%ectuand rationa&ente de toate categoriile- Idealul de $iata
se contureaza tot &ai precis( tendinta de a%ir&are a personalitatii( de independenta si
autodeter&inare se accentueaza( $iata a%ecti$a este din ce in ce &ai tu&ultuoasa( iar
interesele pro%esionale de$in din ce in ce &ai e$idente o data cu cresterea
autocontrolului si autoe+igentei- Datorita e+perientei de $iata relati$ li&itate si a
di%icultatilor de a identi%ica unele criterii de autoapreciere corecta( adolescentul are
ne$oie de consiliere si sustinere discreta in %or&ularea idealului de $iata( in
per%ectionarea 5udecatilor &orale si in dez$oltarea constiintei &orale- In adolescenta(
conduita re$oltei( re%uzul de a se supune( de a respinge tot ce este i&pus( anu&ite
clisee $erbale( e+presii parazite in li&ba5( $esti&entatia speci%ica( inc,iderea in sine(
indisciplina( actele cu grad &are de risc sunt intalnite %rec$ent- Daca aceste &ani%estari
au o constanta in ti&p si se trans%or&a in obisnuinie( pot de$eni un pericol de alterare a
<9
conduitei cu e%ecte negati$e asupra acti$itatii scolare si integrarii sociale a tanarului-
<<
%8. /pecificul dezvoltarii psihofizice la diferite categorii de deficienti
#. $aracteristici ale evolutiei psiice si fizice la deficienta mintala&
senzoriala& motorie& comportamentala si socio < afectiva.
'. $onsecinte ale manifestarii deficientei )n procesul de dezvoltare& adaptare&
integrare sociala si sociala a copiilor.
<. aracteristici ale evolutiei psihice si fizice la deficienta mintala,
senzoriala, motorie, comportamentala si socio , afectiva.
Aabloul clinic si psi,opedagogic general al deficientului mintal are
ur&atoarele ele&ente speci%ice2
1- Heterocronia, se caracterizeaza prin decala5ul %unda&ental dintre di%eritele
co&ponente ale dez$oltarii generale a copilului2
' decala5ul dintre dez$oltarea so&atica si dez$oltarea psi,ica
' dintre $arsta cronologica si cea &intala( intre acestea e+istand un decala5
te&poral-
Dizabilitatea &intala este &ai putin un de%icit &intal si &ai &ult o structura
particulara deter&inata de o integrare dizar&onica a rit&urilor de dez$oltare
asincrona-
Dn copil de 1E ani cu $arsta &intala de < ani nu poate %i co&parat cu un
copil nor&al cu $arsta &intala de < ani- Ei nu pot %i identici pentru ca nor&alul
dispune de o e+perienta &ai larga si &ai bogata( de auto&atis&e &ai co&ple+e( are
un status social total di%erit de cel al copilului de%icient &intal( rit&ul de dez$oltare al
acestuia din ur&a este &ult &ai lent si acest ele&ent este cel care ii di%erentiaza pe
cei doi- Copilul nor&al creste %izic si &intal in acelasi rit&( pe cand la un copil
de%icient &intal nu apare acest sincronis&( iar decala5ul dintre $arsta &intala si cea
cronologica creste progresi$-
Aeza ,eterocroniei are consecinte asupra &etodologiei de lucru cu de%icientul
&intal( unde accentul trebuie pus pe organizarea unei inter$entii bazate pe
indi$idualizarea si di%erentierea actiunilor educati$e( utilizarea &etodelor si
procedeelor pedagogice care sa asigure ar&onizarea indi$idualitatii si co&ponentelor
personalitatii copilului cu de%icienta &intala-
<>
4- Heterodezvoltarea distinge in structura psi,ica a de%icientului &intal
dez$oltarea sub li&ita a unor aspecte ale acti$itatii psi,ice( conco&itent cu
dez$oltarea peste li&ita atinsa de copilul nor&al de aceeasi $arsta &intala a altor
aspecte ale psi,is&ului copilului de%icient-
6- Eterogenitatea este o teza prin care argu&enteaza proportia in$ersa care
e+ista intre eterogenitatea aptitudinilor si ni$elul global &ediu al de%icientilor
&intali- Eterogenitatea se poate e+plica prin relati$a independenta a unor aptitudini in
raport cu inteligenta si trebuie co&parata cu notiunea de ,eterocronie pentru
intelegerea &entalitatii si dina&icii co&porta&entului care e+plica de%icienta
&intala-
7- Incompetenta sociala %ace obiectul unei teze care de%ineste de%icienta dupa
criteriul co&petentei sociale e+pri&at in gradul de adaptare sociala( &aturitatea
sociala( calitatea relatiilor sociale- Doll( de%ineste co&petenta sociala in ter&enii
independenta personala( responsabilitate sociala( adica posibilitatea indi$idului de a'
si asu&a propria responsabilitate si de a se integra in societate( participand constient
la $iata co&unitatii din care %ace parte-
9- Vascozitatea genetica este concept introdus de In,elder si se re%era la %aptul
ca gandirea de%icientului &intal este ((neter&inataN( adica acesta nu poate a5unge la
rationa&ente abstracte %ara spri5inul pri&ului siste& de se&nalizare senzorio'
percepti$#8 daca in%or&atiile si instructiunile sunt prezentate nu&ai prin inter&ediul
li&ba5ului( %ara sustinerea unor &odele( &ateriale didactice( e+periente si e+e&ple
concrete( copilul nu inlelege-
<- Inertia accentuata a proceselor nervoase superioare si a lim(ajului ver(al
%ace in asa %el incat copilul nu poate asi&ila un $ocabular nuantat( se e+pri&a in
cu$inte putine( cu %raze stereotipice( redundant( $orbeste greoi( e%ectueaza cu &are
di%icultate operatii abstracte( co&paratii( generalizari-
>- Incapacitatea concentrarii atentiei asupra dimensiunilor relevante ale
stimulilor din jur se &ani%esta prin %aptul ca indi$idul nu'si poate concentra atentia
asupra a ceea ce i se e+plica-
@- Incapacitatea de a fi/a sau de a organiza& intr,o maniera eficienta&
elementele unei sarcini de lucru pri$este di%icultatile in articularea unor sec$ente
<@
practice de lucru in scopul obtinerii unei %inalitati precise sau a unui produs %init( %ara
o indru&are per&anenta din partea unui &entor-
C- -igiditatea la nivelul scoartei cere(rale deter&ina &entinerea rigida a
ipotezei initiale( c,iar daca aceasta este in discordanta cu sti&ulii din e+terior-
Deoarece la de%icientii &intali constructia si sustinerea datelor se %ac in li&itele unor
granite relati$ rigide( iar sinteza gandirii se elaboreaza greoi( acestia percep cu
intarziere &odi%icarile acti$itatii in %unctie de particularitatile situatiei si sc,i&barile
sur$enite in &odul lor de $iata-
1E- 1ragilitatea constructiei personalitatii si infantilismul comportamental&
pe %ondul di%icultatilor de stapanire a a%ectelor( pot conduce %ie la i&pulsi$itate(
agresi$itate( credulitate e+cesi$a( %ie la izolare( %rica de a relationa cu cei din 5ur(
neincredere- De ase&enea( de%icientul &intal prezinta si o anu&ita rigiditate a
conduitei( %apt care deter&ina o serie de proble&e in relatia cu cei din 5ur( in special
in &ediul scolar( e+istand riscul perturbarii acti$itatilor didactice %ara o inter$entie
atenta si bine gandita din partea educatorului-
Intelectul de limita de%ineste o categorie eterogena de %or&e si grade de
&ani%estare( a caror trasatura co&una consta in %eno&enul deco&pensarii scolare la
$arsta de 11'14 ani adica pla%onare in dez$oltarea psi,ointelectuala a ele$ului la
ni$elul clasei a 1'a sau a 1I'a#( ur&ata de aparitia unor reactii ne$rotice si
co&porta&entale consecuti$e insuccesului scolar-
Autorii care descriu dez$oltarile de li&ita cu re%eriri la aspectele lor clinice
$orbesc despre e+istenta unor eterogenitati clinice in care se alatura intirzieri
pedagogice &arcante( dizar&oniile cogniti$e cu tulburari instru&entale( dez$oltari
dizar&onice de caracter si personalitate-
Indi%erent de punctul de plecare al de%ectului sau al di%icultatilor inti&pinate
se realizeaza in %inal aceeasi pla%onare in dez$oltarea intelectuala catre $irsta de 14
ani( cu deco&pensare scolara i&portanta incepind din clasa a 1I'a si cu aparitia unor
reactii ne$rotice si co&porta&entale secundare insuccesului scolar-
Pentru a intelege si &ai bine categoria W li&inaruluiN( caracterul sau relati$
care este legat do&inant de un anu&it conte+t( a&inti& obser$atiile si concluziile lui
<C
Hasland- El arata ca scoala este principalul( daca nu singurul conte+t in care cei &ai
&ulti copii cu dez$oltare de li&ita sint etic,etati si tratati ca retardati &intali-
In concluzie( pute& spune ca intre copilul debil &intal si copilul nor&al
e+ista o zona de tranzitie in care nu se poate trage in &od con$entional o linie de
%rontiera- In aceasta zona de li&ita( in %unctie de e+igentele scolare si socio'
pro%esionale se rele$a un grup de copii care prezinta o &are $arietate de tablouri
clinice si psi,opatologice pe care ii cuprinde& sub denu&irea de ((dez$oltari
intelectuale de li&itaN-
Printre cele &ai %rec$ente se&ne so&atice se intilnesc 2 o dez$oltare so&atica
insu%icienta atit ponderal cit si statural( se&ne de ra,itis& de tip sec,elar( ane&ie
carentiala-
Copilul li&inar inti&pina di%icultati c,iar din clasa I( prezentind de regula
conduite operatorii in%erioare copiilor nor&ali- Ei inteleg lacunar si i&precis sarcinile
scolare( nu conser$a cantitatile( lipseste re$ersibilitatea in gindire-
Structurarea percepti$'&otrica a spatiului este tulburata 2 nu respecta %or&a(
&ari&ea( proportia( orientarea( pozitia relati$a lipseste coordonarea $izual'&otrica
&ai ales la sarcinile de gra%o&otricitate-
Acestor si&pto&e li se asociaza %rec$ent o i&aturitate social'a%ecti$a(
&ani%estata in di%icultati de colaborare( de stabilire a relatiilor interpersonale si in
in%antilis& a%ecti$-
La $irsta scolara &i5locie si &are li&inaritatea se &ani%esta in &ultiple
si&pto&e %ata de $irsta scolara &ica- Hecanis&ele gindirii sint blocate %rec$ent prin
%actori de ordin a%ecti$ si social- 3idicarea bloca5elor per&ite acestor copii sa
depaseasca stadiul operatiilor corecte- 3ationa&entele progresi$e sint esentiale in
di%erentierea diagnostica a li&inarilor %ata de debilii &intali a carei constructie
genetica ra&ine neter&inata-
Factorul $erbal prezinta unele particularitati- Ei inti&pina di%icultati in
realizarea acti$itatilor de analiza( sinteza( co&paratie( abstractizare( clasi%icare etc- cu
continut se&antic si si&bolic- La ni$elul $erbal'abstract operatiile &intale de$in
i&precise( nesigure si inerte rigiditatea structurii#-
>E
Factorul de integrare si cel de organizare a structurii cogniti$'operationale
sint slab reprezentati-
Lipsa de stapinire( autocontrolul'autoreglarea nesigura si insu%icienta sint
trasaturi speci%ice copiilor cu dez$oltare de li&ita-
Ca un %apt interesant a&inti& particularitatea atitudinii acestor ele$i %ata de
sarcina intelectuala- Ei se antreneaza &ai greu decit debilii &intali in rezol$area
proble&elor- C,iar atunci cind se antreneaza( la pragul de trans%or&are a sarcinii(
abandoneaza in &od brusc acti$itatea- Pre$azind insuccesul sau si&tind an+ietatea(
li&inarul greu isi poate organiza energiile e&otionale necesare realizarii cu succes a
acti$itatii scolare- An+ietatea( secundata de nesiguranta a%ecti$a in%luenteaza negati$(
pro$ocind %rec$ent in,ibitia scolara-
;i$el de aspiratie scazut( tea&a de insucces( neincredere in sine( toate aceste
ele&ente construiesc o atitudine constant negati$a( &ai &ult sau &ai putin selecti$a(
%ata de acti$itatie scolare- Li&inarii isi traiesc rolul de ele$i %ara placere( ceea ce duce
la nedez$oltarea sau c,iar lipsa intereselor cogniti$e( la $irsta la care N%oa&eaN de
e+perienta noua si de acti$itate( sint considerabile-
Dr&area %ireasca a acestei situatii de %apt poate %i absentis&ul si e$adarea
copilului in lu&ea 5ocurilor si a a$enturilor- De aici si pina la tulburarile de
co&porta&ent nu &ai este decit un singur pas-
Aceste si&pto&e generale per&it di%erentierea teoretica si practica a copiilor
cu intelect de li&ita ca o %or&a aparte a de%icientei &intale( distincta atit %ata de
starea nor&ala cit si %ata de debilitatea &intala-
O analiza pe criterii psi,opedagogice e$identiaza ur&atoarele caracteristici
de%initorii pentru aceasta categorie de subiecti2
' di%icultati ale proceselor de analiza si sinteza( ceea ce deter&ina con%uzii si
i&posibilitatea deli&itarii clare a unor detalii din ca&pul percepti$ sau incapacitatea
reconstruirii intregului pornind de la ele&entele co&ponente8
' ingusti&ea ca&pului percepti$( adica perceperea clara a unui nu&ar &ai &ic
de ele&ente pe unitatea de ti&p( prin co&paratie cu un indi$id nor&al( ceea ce
a%ecteaza %oarte &ult orientarea in spatiu si capacitatea intuiti$a de a stabili relatii
intre obiectele din 5ur8
>1
' constant perceptiei de %or&a( &ari&e( greutate si natura &aterialului din
care este con%ectionat un obiect se realizeaza la copilul cu de%icient &intala usoara
intr'un rit& %oarte lent si cu &ari di%icultari( co&parati$ cu perceperea culorilor( care
se realizeaza relati$ &ai usor8
' in planul gandirii se obser$a predo&inanta %unctiilor de ac,izitie co&parati$
cu %unctiile de elaborare( o lipsa de %le+ibilitate a acti$itatii cogniti$e( ceea ce
5usti%ica absenta ele&entelor de creati$itate si e+istenta unei gandiri reproducti$e(
concreta si practica( inapta de abstractizari( generalizari si speculatii in plan ideatic
totusi( procesul de generalizare poate %i realizat intre anu&ite li&ite( iar deosebirile
dintre anu&ite obiecte sau %eno&ene sunt &ult &ai rapid stabilite in co&paratie cu
ase&anarile dintre acestea#8
' din cauza inertiei gandirii si a di%icultatilor de intelegere si integrare a noilor
cunostinte in siste&ul anterior elaborat( rezol$area de proble&e e$identiaza aparitia
unei perse$erari a unei %i+atii pe un anu&it algorit& de rezol$are# din care copilul cu
de%icienta &intala usoara poate iesi cu &are greutate si dupa %olosirea unui suport
intuiti$( concret8
' li&ba5ul se dez$olta( in general( cu intarziere( sub toate aspectele sale
pri&ul cu$ant apare( in &edie la $arsta de 4 ani( iar pri&ele prop abia la trei ani#8
$orbirea contine &ulte cu$inte parazite( cu perse$erarea anu&itor e+presii(
dezacorduri gra&aticale( acti$is& redus al $orbirii se &ultu&este cu relatari
super%iciale( %ara &obilizarea si organizarea a&intirilor#( $ocabularul este sarac in
cu$inte'notiuni( %rec$enta tulburarilor de li&ba5 este &ai &are decat la copiii
nor&ali( cu o rezistenta speci%ica la actiunea de corectare a tulburarilor de li&ba5 si
cu di%icultati i&portante in insusirea li&ba5ului scris disle+ii( disgra%ii( disortogra%ii
speci%ice copilului cu de%icient &intala usoara#8
' capacitate scazuta de organizare si coordonare a actiunilor in con%or&itate
cu o co&anda $erbala( datorata tulburarilor %unctiei de reglare a celui de'al doilea
siste& de se&nalizare in %or&area legaturilor din pri&ul siste& de se&nalizare( ceea
ce e+plica un grad scazut de constientizare a actiunilor e%ectuate 8
' e%icienta scazuta a &e&oriei( in special a &e&oriei $oluntare( deoarece
copilul respecti$ nu recurge la procedee de %i+are intentionata( nu'si elaboreaza un
>4
plan de organizare a &aterialului nici in &o&entul %i+arii( nici in &o&entul
reproducerii( iar rigiditatea %i+arii si reproducerii in%or&atiilor duce la di%icultati
i&portante in realizarea trans%erului de cunostinte8
' lipsa de %idelitate a &e&oriei e$identa atunci cand copilul reproduce un te+t(
cand este pus sa po$esteasca o inta&plare sau cand nu poate o%eri indicii sigure cu
pri$ire la obiectele $azute sau in legatura cu unele inta&plari la care a asistat( din
cauza sugestibilitatii sale ridicate8
' raspunsurile sunt realizate intr'o &aniera inegala( adesea lacunara( putand %i
ase&anate atat cu raspunsurile unui copil nor&al( cat si cu cele ale unui copil cu
de%icienta &intala8
' are ne$oie de un anu&it inter$al de ti&p pentru asi &obiliza capacitatile
intelectuale( ceea ce e+plica realizarea in etape a unui raspuns corect( cu spri5inul
unor intrebari supli&entare insotite de atitudinea desc,isa si incura5atoare din partea
educatorului8
' di%icultati in insusirea citit'scrisului si calculului arit&etic( datorate
prezentei unor dis%unctii instru&entale i&portante lipseste coordonarea $izual'
&otrice &ai ales la sarcinile de gra%o&otricitate#( care il pun pe ele$ in incapacitatea
de a %ace %ata solicitarilor i&puse de sarcinile scolare si deter&ina aparitia esecului
scolar cu toate consecintele sale asupra adaptarii si integrarii scolare a acestuia8
' alterarea structurarii percepti$'&otrice a spatiului ' copilul nu respecta
%or&a( &ari&ea( proportia( orientarea( &ani%esta i&precizie in intelegerea sarcinilor
scolare( nu conser$a cantitatile( ii este a%ectata re$ersibilitatea gandirii8
' unele si&pto&e de ano&alie in ceea ce pri$este %lu+ul ideatic( bara5e ale
gandirii sau lapsusuri( incetineala in gandire ' copilul cu intelect li&inar rezol$a
sarcinile scolare doar pana la un anu&it ni$el de co&ple+itate si abstractizare( ni$el
peste care acesta prezinta in &od siste&atic insuccese scolare8
' di%icultati in realizarea acti$itatilor de analiza si sinteza( co&paratie(
abstractizare( clasi%icare cu continut se&antic si si&bolic
' la ni$el $erbal'abstract operatiile &intale de$in i&precise
>6
Argu&entul ,otaritor in deter&inarea apartenentei unui copil la aceasta %or&a
sau la cea a debilitatii &intale usoare il constituie capacitatea lui de in$atare si de
adaptare la cerintele colecti$itatii nor&ale-
Deficienta mintala de gradul I 8deficienta mintala. usoara*& concept sinoni&
cu debilitatea &intala in conte+t psi,iatric# si insu%icienta &intala( are un inteles ce
acopera inter$alul cuprins intre intelectul li&inar si de%icienta &intala &oderata-
Psi,o&etric( se de%ineste prin coe%icientul de inteligenta cuprins intre 9E si <C(
corespunzator &ecanis&elor operationale ale gandirii speci%ice $arstei &intale de >'C
ani- Subiectii din aceasta categorie sunt capabili de ac,izitii scolare corespunzatoare
$arstei lor &intale si pot a5unge la un grad de autono&ie sociala( insa %ara
posibilitatea asu&arii totale a responsabilitatii conduitelor lor( %iind incapabili sa
anticipeze ur&arile si i&plicatiile acestora-
Deficienta mintala de gradul II 8deficient mintala moderata si deficienta
mintala severa*&se situeaza sub raportul gradului de%icientei intre de%icienta &intala
usoara si de%icienta &intala pro%unda- Din punct de $edere psi,o&etric( este
corespunzatoare $arstei &intale cuprinse intre 4 si >'@ ani( respecti$ unui coe%icient
de inteligenta cuprins intre 4E si 9E'99-
In %unctie de criteriul psi,o&etric au e+istat &ai &ulte clasi%icari care( in
inter$alul cuprins intre IY 99'9E si 49'4E( deli&itau doua categorii de de%icienta
&intala2
6# deficient mintala moderata , IY R 69P7E'9EP99 ' subiectii din aceasta
categorie prezinta ur&atoarele caracteristici2
' pot dez$olta anu&ite deprinderi de co&unicare in perioada copilariei si pot
atinge un grad de autono&ie personala8
' in ur&a unor inter$entii educationale siste&atice pot dez$olta o serie de
abilitati sociale si ocupationale( dar nu reusesc sa depaseasca ni$elul corespunzator
pri&ilor doi ani de scolarizare din punctul de $edere al per%or&antelor scolare ra&an
la ni$elul unui ele$ de clasa a II'a#8
' reusesc sa aiba un grad ridicat de autono&ie sociala in peri&etre %a&iliare(
iar in perioada adulta pot des%asura o acti$itate necali%icata sau cali%icata( in ateliere
obisnuite sub supra$eg,ere2
>7
b# deficienta mintala severe , IY R 4EP49'69P7E ' principalele caracteristici
pentru subiectii din aceasta categorie sunt2
' in perioada pri&ilor ani de $iata ac,izitioneaza putine abilitati de
co&unicare $erbala8
' daca sunt inclusi in progra&e educationale( pot ac,izitiona( pana la o
anu&ita li&ita( abilitali de co&unicare $erbala un nu&ar li&itat de cu$inte#( pot
recunoaste nu&ere si pot %i antrenati in dez$oltarea unor abilitati ele&entare de
autoingri5ire8
' in perioada adulta pot realiza o serie de sarcini si&ple( sub supra$eg,ere in
unitatiPinstitutii sau ser$icii specializate-
Aceasta di%erentiere are rele$anta in perspecti$a actiunilor de adaptare si
indi$idualizare a curriculu&ului scolar( cu i&portanta &a5ora in deciziile co&isiilor
de e$aluare co&ple+a pe baza carora se %ace orientarea copilului catre o anu&ita
%or&a de educatie si catre anu&ite %or&ePser$icii de spri5in pentru integrarea in
progra&e educationale a acestor categorii de copii-
Pe langa %or&ele tipice de de%icienta &intala se$era cu cele trei grade2
in%erior( &i5lociu si superior#( e+ista si unele %or&e clinice atipice sau cu o etiologie
necunoscuta- Ast%el( pute& intalni2
a# arieratia autistica ' o %or&a de insu%icienta &intala se$era caracterizata
prin de%icit intelectual pronuntat( absenta co&unicarii( posibilitati reduse de educare
si instruire( copiii in cauza %iind capabili doar de ac,izitia unor auto&atis&e sau
conduite conditionate8
b# deficientii mintal prodigiosi .idiotii sa$antiN# ' reprezinta cazurile cu o
dizar&onie in dez$oltarea intelectuala si prezenta ,iper&neziilor &ecanice( ne%iind
capabili sa %oloseasca datele e$ocate in structuri suple( %le+ibile( originale8 in
literatura de specialitate sunt cunoscute cazuri de ast%el de de%icienti( apti sa realizeze
&intal operatii arit&etice rapide cu nu&ere %or&ate din &ai &ulte ci%re( sa recite
dupa o singura lectura sute de $ersuri sau %rag&ente cu o structura co&plicata( sa
reproduca desene sau %rag&ente &uzicale co&parabile cu originalul sau sa
discri&ineze cu usurinta di$erse &irosuri-
>9
In sinteza( acceptand un anu&it grad de relati$itate( pute& spune ca aceasta
categorie de de%icienti &intali %or&eaza grupa de%icientilor recuperabili din punct de
$edere pro%esional si social( partial educabili( adaptabili la procesul de instructie(
integrabili in societate in conditii prote5atePde asistenta sau in conditii obisnuite( in
%unctie de e+igentele co&unitatii-
Deficienta mintala de gradul III 8deficienta mintala profunda* reprezinta
%or&a cea &ai gra$a de de%icienta &intala si de%ineste persoana incapabila sa se
autoconduca( sa se apere de e$entuale pericole sau c,iar sa se ,raneasca( a$and o
per&anenta ne$oie de ingri5ire si supra$eg,ere- Din punct de $edere psi,o&etric(
de%icienta &intala pro%unda se de%ineste printr'un ni$el &intal in%erior $arstei de 4
ani si un coe%icient de inteligenia sub 4E- Datorita slabei lor rezistente la in%ectii si
alti agenti patogeni( &ortalitatea in randul acestei categorii de de%icienti este %oarte
&are( &edia lor de $iata %iind de apro+i&ati$ 1C'4E de ani( %ata de cei din categoria
anterioara la care este de apro+i&ati$ 49'6E de ani-
6a deficientii vizuali( trecerea de la controlul postural static la controlul
balantei dina&ice a corpului este cruciala- Copilul ne$azator se ridica in picioare
catre 17 luni( dar nu accede in general( daca nu este sti&ulat prin e+ercitii &otorii
speciale( la deplasarea autono&a decat la circa 44 luni( deci cu circa opt luni &ai
tarziu decat copiii $alizi- Prin e+ercitii speciale psi,o&otorii( proiectate
indi$idualizat( se trezeste la copilul ne$azator dorinta si $ointa de a se deplasa-
Pentru pro%esorul psi,opedagog care lucreaza cu copiii ne$azatori este utila
stabilirea unei ta+ono&ii a obiecti$elor din s%era psi,o&otricitatii-
3ealizarea obiecti$elor ta+ono&ice pentru do&eniul psi,o&otor presupune(
printre altele( stapanirea de catre copilul ne$azator a unor notiuni spatiale si
capacitatea de a opera practic cu ele- Conceptele spatiale ce trebuie insusite de
ne$azatori sunt( &ai intai( cele re%eritoare la 2 pozitie( directie( distanta( %or&a(
&ari&e etc- Apoi( prin antrenarea &obilitatii se e+erseaza capacitatea copilului
ne$azator de a opera cu alte concepte spatiale-Dnii autori e$identiaza i&portanta
conceptelor spatiale in dez$oltarea &obilitatii ne$azatorilor( insistand asupra
ur&atoarelor obiecti$e care $izeaza si orientarea spatiala 2
a# intelegerea directiilor8
><
b# in$atarea utilizarii ((instru&entelorN de orientare spatiala si care asigura
buna &obilitate8
c# utilizarea conceptelor spatiale la intersectiile controlate de se&a%oare
adaptate pentru ne$azatori sau la cele %ara se&a%oare adaptate
d# utilizarea adec$ata a conceptelor care dese&neaza obiecte si %eno&ene
care trebuie cunoscute inclusi$ sub ung,iul %unctionalitatii( pentru asigurarea unei
&obilitati independente-
La aceasta noi adauga& necesitatea %or&arii unor i&agini &intale ale unor
trasee a unor ((,arti &intaleN topogra%ice( pe baza &e&oriei Oinestezice in pri&ul
rand- Hobilitatea ' care este o piatra de incercare a educatiei copiilor ne$azatori ' este
un e+e&plu( %unda&ental pentru a ilustra necesitatea recurgerii la i&aginea &intala si
necesitatea de a o dez$olta- Copilul ne$azator poate descrie un traseu U %ara
di%icultate- El poate( de ase&enea( sa realizeze pe plan practic acest parcurs- Dar
pute& constata( totusi( ca in po%ida parcurgerii de nenu&arate ori a aceluiasi traseu(
conduitele tipice de tatonare se &ani%esta %rec$ent( ceea ce insea&na ca ne$azatorul
opereaza din aproape in aproape- I&aginea &intala a traseului elibereaza copilul de
recurgerea %ara incetare la acti$itatea ((concretaN e+pri&ata prin priza de in%or&atie
pe baza tatonarii( caci i&aginea &intala per&ite sc,e&atizarea si ((globalizareaN
traseului-
3eprezentarea spatiului Z %iind construita pe baza datelor percepti$e Z este
%iresc sa di%ere la ne$azatori %ata de $azatori in e$olutia ei( c,iar daca la ni$elul
conceptual( ((spatiile e+pri&ateN de ne$azatori si de $azatori pot sa %ie identice-
Pentru copilul ne$azator corpul este ((plat%or&a centrala [ de la care
acu&uleaza toate cunostintele- ;e$azatorul trebuie sa stie despre corpul sau cu& se
&isca( sa cunoasca bine capacitatea sa de &iscare( precu& si raporturile sale cu alte
persoane din spatiu- Deci( in educatia precoce a copiilor ne$azatori %or&area sc,e&ei
corporale si a i&aginii corporale este de &are i&portanta pentru orientare si
&obilitate si pentru integrarea socio'pro%esionala- Cunoasterea corpului constituie
punctul de plecare In situarea copilului in spatiu( un punct de reper in cunosterea
&ediului incon5urator si in ordonarea si raportarea spatiala a actiunilor si gesturilor-
I&aginea corporala este atat rezultatul cat si conditia unor adec$ate raporturi intre
>>
indi$id si &ediu-
3e%erinta copilului la el insusi( respecti$ sc,e&a corpului nu este un dat
ereditar( ci presupune o ((practicaN e$oluand cu e+plorarea si i&itatia-
Sc,e&a corporala( i&aginea corpului si reprezentarea de sine au ca si punct
co&un de intalnire per&anenta de sine- Prin cunoasterea sc,e&ei corporale se a5unge
la per&anenta de sine- I&aginea corpului se leaga de per&anenta in spatiu si situarea
in ti&p( iar reprezentarea de sine se leaga de relatiile copilului cu lu&ea-
Sc,e&a corporala se elaboreaza gratie auto&atis&elor si a%erentelor care
%unctioneaza dincolo de constiinta-
Co&ponentele sc,e&ei corporale si ale i&aginii corporale pe care
ne$azatorul trebuie sa in$ete sa le stapaneasca sa le coordoneze si sa le controleze
adec$at sunt2 planul corpului( partile corpului( &iscarea corpului( %unctionalitatea
partilor laterale( directionarea corpului-
La copilul ne$azator &ersul apare cu intarziere( iar &obilitatea este redusa-
Aceste particularitati ale dez$oltarii ' in cadrul carora se re&arca si neparcurgerea
%azei de tarare prin spri5inirea pe genunc,i si pe antebrate utila( la copilul $azator
pentru dez$oltarea unor ele&ente ale inteligentei senzorio'&otorii' sunt &ani%estate
in po%ida unei relati$e disponibilitati &otorii si &ai ales a unor ac,izitii posturale
nor&ale( c,iar daca apar cu intarziere la copiii la care nu se realizeaza o educatie
psi,o&otorie precoce- Dar &ersul presupune e+istenta atat a unor potentialitati %izice(
cat si a unora a%ecti$e( &oti$ationale si cogniti$e
Obser$atiile longitudinale asupra copiilor cu cecitate congenitala co&pleta au
per&is sa se descrie o succesiune de etape in organizarea &otorie a deplasarilor(
precu& si in caracteristicile posturii si in cine&atica &iscarilor- Fiecare ni$el
de%ineste un potential al abilitatilor &otorii( ale caror proprietati Z lungi&ea pasilor(
$iteza( plasarea &ainilor( orientarea capului Z se do$edesc a %i &odelate dupa
orientarea %unctionala a acti$itatii loco&otorii 2 e+plorare( transport( e+ercitiu ludic-
In cadrul acestor &odalitati %unctionale trebuie organizat un progra& de e+ercitii
speci%ice psi,o&otorii si anu&e 2 ansa&blul &otor este un teren prin care copilul
in%runta lu&ea e+terioara si o si cunoaste &ai ales in conditiile cecitatii pe baza
si&tului tactil'Oinestezic- Copilul ne$azator( atata ti&p cat nu este incitat sa se &iste
>@
in spatiu nu descopera e+istenta sa
Dezvoltarea psiofizica privind deficientii de auz( prezinta ur&atoarele
caracteristici2
Dis%unctie auditi$a gradual di%erita in concordanta cu cauza( locul( ti&pul si
pro%unzi&ea leziunilor ele&entelor co&ponente ale urec,ii
Dez$oltarea %izica generala nor&ala in conditii de ,rana si ingri5ire
corespunzatoare
Dez$oltarea &otrica de e+e&plu &ersul# prezinta o usoara intarziere datorita
absentei sti&ulului $erbal e&otional'a%ecti$-
3e%le+ul de orientare pe baza de auz este di&inuat sau c,iar ine+istent
Dez$oltarea nor&ala a respiratiei biologice si &ini&a a respiratiei %onatoare
Si&tul ec,ilibrului tulburat la surzii cu trau&e in urec,ea interna
Structurile rit&ice corporale se e+erseaza pe baza de $az( tact si i&itatie
Ganguritul apare in &od nor&al si la surd( dar dispare %oarte repede dupa
cate$a zile sau sapta&ani# %ara sa se treaca si la etapa ur&atoare a lalatiei- La surd(
5ocul cu sunetele nu are nici o &oti$atie care sa'l intretina-
Li&ba5ul $erbal se insuseste in &od organizat si diri5at cu spri5inul %a&iliei si
al specialistului surdolog-
La surd( reprezentarea este un analog al notiunii( dar nu si un ec,i$alent total
al ei( prin speci%icul ei i&aginea generalizata asigura( &ai ales( continutul re%lectarii
senzoriale si senzorio'&otrice-
Gesturile si &i&ica se insusesc in &od spontan in co&unicare si treptat se
constituie in li&ba5- LHG este considerat li&ba5ul &atern al surzilor
Dez$oltarea psi,ica cu o anu&ita speci%icitate deter&inata de gradul de
e+ersare al proceselor cogniti$e si de particularitatile LHG
Areapta senzoriala a cunoasterii poarta pecetea LHG si a i&aginilor
generalizate reprezentarilor# pe plan operational-
Instru&entele senzorio'&otrice cu care opereaza surdul de $arsta &ica se
prelungesc in ti&p si conditioneaza caracterul concret al gandirii lui-
Senzatia auditi$a poate %i di&inuata sau c,iar absenta in raport cu speci%icul
de%icientei-
>C
3eprezentarea ' i&agine generalizata a obiectelor si %eno&enelor percepute
anterior are o incarcatura e$identa $izual ) &otrica-
He&oria co&porta apro+i&ati$ aceleasi caracteristici cu ale nor&alului
auzitor in s%era a%ecti$a si &otorie- He&oria cogniti$'$erbala se dez$olta &ai lent( in
procesul de&utizarii cu accent pe &ecanicis&- He&oria $izual'&otrica si a%ecti$a
sunt &ai bine dez$oltate
I&aginatia( capacitatea de a crea reprezentari noi pe baza ideilor( senzatiilor
perceptiilor acu&ulate anterior cu o e$identa speci%icitate $izual'&otrica
Abstractizarea este posibila si in cazul e+istentei nu&ai a LHG( dar gandirea
surdo&utului are un continut in general concret- Abstractiunile de$in &ai accesibile
in &od treptat in procesul de&utizarii-
La surzii nede&utizati gandirea opereaza cu si&boluri iconice i&agini
generalizate sau reprezentari# iar la cei de&utizati la $arsta &ica cu si&boluri $erbale
saturate de $izualitate-
3ealizarea analizei si sintezei se des%asoara la un ni$el intelectual scazut si &ai
ales cu suport concret- Din acest punct de $edere surdo&utii sunt deza$anta5ati in
raport cu auzitorii sau c,iar cu surdo$orbitorii prin ni$elul scazut al cunostinselor si
al lipsei de antrena&ent( in realizarea operatiilor logice
Generalizarea si abstractizarea se realizeaza la ni$elul ad&is de senzorialitate
si de si&bolul i&agistic operational i&plicat in acest proces-
Co&paratia se realizeaza pornind de la concret de la obiectual prin analiza si
sinteza spre abstract( la inceput nu&ai in prezenta &aterialului intuiti$ apoi si in
absenta lui cu spri5in pe reprezentari-
Gudecata si rationa&entul la inceputul de&utizarii se realizeaza pe baza de
i&agini si partial de cu$ant8 la surdo'$orbitori pe baza de cu$ant si partial de i&agini
Surzii nede&utizati nea$and acces la bine%acerile tiparului sunt in general
((subculturaliN-
In cazul tul(urarilor de auz inter$ine compensarea& care consta intr'un proces
co&ple+ de reec,ilibrare a %unctionarii organis&ului( in scopul adaptarii la
solicitarile &ediului( pe baza legii unitatii si interactiunii partilor co&ponente ale
unui siste&- Feno&enul co&pensarii poate %i intalnit in ur&atoarele %or&e2
@E
' co&pensarea organica ' intalnita in cazul ,ipoacuziilor prin cresterea
e%icientei perceptiei auditi$e se re%era la e+ersarea si cresterea sensibilitatiiPacuitatii
auditi$e pe baza resturilor %unctionale e+istente si nu ur&areste re%acerea partii
a%ectate din organul auditi$#8
' co&pensarea %unctionala intrasiste&ica# ' se realizeaza in cazul pierderii
totale a auzului si presupune restructurarea sc,e&ei %unctionale prin preluarea de
catre analizatorii $alizi a %unctiei pierdute8 in acest caz( auzul de%icitar este
co&pensat de $az prin labiolectura#( de si&tul $ibrotactil esential pentru perceperea
$ibratiilor articulatorii in procesul de&utizarii# si &ai ales de plasticitatea structurilor
cerebrale inter%erenta %unctionala a ariilor de proiectie pri&ara cu ariile de asociatie
care inter$ine in integrarea si interpretarea corecta a in%or&atiilor pri&ite pe cale
$izuala si $izual'&otrice#8
' co&pensarea de tip &i+t ' intalnita in anu&ite cazuri de ,ipoacuzie cu
i&plicarea structurilor organice si %unctionale-
In co&pensarea organica sau %unctionala( un rol i&portant il au &i5loacele
te,nice protezele de anu&ile tipuri#( inter$entiile &edicale ti&panoplastii# si( &ai
nou( ec,ipa&entele &icroelectronice i&plantii co,leari#-
Deficientele fizice si.sau neuromotorii reprezinta categoria tulburarilor care
a%ecteaza in special co&ponentele &otrice ale persoanei( a$and o serie de consecinte
in planul i&aginii de sine si in &odalitatile de relationare cu %actorii de &ediu sau cu
alte persoane- Daca de%icientele %izice siPsau neuro&otorii nu sunt asociate cu alte
tipuri de de%iciente( iar gradul de%icientei este accentuate a%ectand anu&ite
co&ponente $izibile sau li&itand capacitatea de &iscare a persoanei( se produc unele
trans%or&ari in procesul de structurare a personalitatii si in &odalitatile de relationare
cu cei din 5ur( adesea %iind prezente si&pto&ele co&ple+ului de in%erioritate( stari
depresi$e( tendinte accentuate de interiorizare a trairilor si senti&entelor( izolare %ata
de lu&e( re%ugiu in acti$itati care pot %i e%ectuate in &aniera indi$iduala- Daca
de%icientele &otrice sunt asociate cu alte tulburari cel &ai adesea cu de%iciente
&intale sau de intelect#( %ie din cauza etiologiei co&une sau consecuti$e unei
inter$entii tardi$e in plan recuperator( %ie din cauza intarzierilor in procesul de
educatie( tabloul clinic de$ine &ai co&ple+( iar prognosticul cu pri$ire la ni$elul
@1
e$olutiei si al dez$oltarii psi,o%izice a persoanei capata un grad &ai ridicat de
relati$itate-
De%icientele neuro&otorii sunt deter&inate in principal de a%ectarea
structurilor si %unctiilor neuronale( de la ni$el central sau peri%eric( raspunzatoare de
%unctionarea &ecanis&ului8 consecinta directa a de%icientelor neuro&otorii consta in
perturbarea controlului %unctionarii %ibrelor &usculare datorata dis%unctiilor in
trans&iterea i&pulsurilor ner$oase catre e%ectorii din siste&ul &uscular- De
ase&enea( o alta situatie se re%era la di%icultatea sau i&posibilitatea e%ectuarii
co&enzilor ner$oase a5unse la ni$elul %ibrei &usculare ca ur&are a unor tulburari sau
patologii e+istente in %iziologia si &etabolis&ul %ibrei &usculare e%ectoare-
Aceasta di%erentiere in prezentarea tulburarilor neuro&otorii si psi,o&otorii
are un caracter didactic accentual care ne a5uta sa intelege& detaliile si &ecanis&ele
speci%ice %iecarui proces8 in realitate este %oarte di%icil sa identi%ica& li&ita dintre
cele doua categorii de tulburari sau procese datorita gradului &are de integrare la
ni$el superior a %unctiilor neuro&otorii si psi,o&otorii nu pute& $orbi despre
reactiiPe%ecte neuro&otrice %ara o &ini&a in%luenta a %actorului psi,ic( la %el cu&
orice reactie psi,o&otrice are drept suport o co&ponenta neuro&otorie#-
Dez$oltarea psi,o&otricitatii la copil prezinta o serie de caracteristici care
&erita sa %ie cunoscute pentru ca ele stau la baza e$aluarii ni$elului si calitatii
dez$oltarii copilului la un &o&ent dat- Succint( aceste caracteristici sunt
ur&atoarele 2
' dez$oltarea psi,o&otricitatii inregistreaza salturi calitati$e( pe baza unor
acu&ulari cantitati$e8 %or&ele noi de co&porta&ent sunt intotdeauna superioare celor
precedente8
' noile calitati nu le des%iinteaza pe cele anterioare( ci le includ prin
restructurari succesi$e8
' dez$oltarea psi,o&otricitatii produce stadial( in etape distincte( cu
caracteristici proprii %iecarei $arste8
' trans%or&arile din do&eniul psi,o&otricitatii sunt continue si i&perceptibile
la inter$ale &ici de ti&p 8
@4
' de &ulte ori( dez$oltarea psi,o&otrice este asincrona la ni$elul di%eritelor
procese si insusiri( unele a$and rit&uri proprii de dez$oltare in di$erse etape de
$arsta--
Pri$ita sub aspectul %or&arii( dez$oltarii( educarii si integrarii sale in s%era
%unctionala a psi,is&ului u&an( psi,o&otricitatea i&braca aspecte %oarte $ariate
datorita inter%erentelor deter&inate de relatiile per&anente ale indi$idului cu &ediul
incon5urator in procesul adapti$ si educational la care este supus- Conduitele
psi,o&otorii ale %iecarui indi$id e$olueaza in %unctie de inzestrarea sa aptitudinala(
de gradul de dez$oltare %izica si intelectuala si de in%luentele educati$e carora a %ost
supus pe tot parcursul copilariei-
A. onsecinte ale manifestarii deficientei n procesul de dezvoltare,
adaptare, integrare sociala si sociala a copiilor.
Dna din principalele &ani%estari ale dereglarii %unctiei de adaptare si integrare
sociala a de%icientilor &intali consta in li&itarea posibilitatilor de contact cu &ediul
incon5urator( in a%ectarea procesului de co&unicare si in tulburarea acti$itatii
cogniti$e- Aceasta li&itare a relatiilor de%icientului &intal cu lu&ea e+terioara este
deter&inata de o slaba %unctionalitate a structurii se&iotice care sta la baza %or&arii
li&ba5ului si gandirii( %unctie care nu este produsul unu proces psi,ic anu&e( ci un
%eno&en co&ple+ care antreneza intr'o anu&ita &asura principalele co&ponenete ale
psi,icului u&an-
De%icientul &intal este un ,andicapat &intal si deci si co&porta&ental(
datorita de%icitului %unctiilor de cunoastere( i&aturitatii a%ecti$e( i&pulsi$itatii si
sugestibilitatii crescute( a conditiilor precare de educare in %a&ilie( a in%luentelor
e+terne-
Insu%icienta capacitatii &intale nu'i per&ite de%icientului &intal sa aprecieze
concret i&pre5urarile de $iata ce solicita o adaptare co&porta&entala adec$ata si(
prin aceasta( este lipsit de capacitatea de anticipare a riscurilor actiunilor sale( de
di%erentierea binelui de rau etc-
I&aturitatea a%ecti$a se rele$a prin aceea ca( in %unctie de gradul de%icientei
&intale( trairile ideo'a%ecti$e sunt &ai sarace( &ai di%uze( si nedi%erentiate de tip
@6
e&otional pri&ar( de unde si caracterul de brutalitate i&pulsi$a a unor acte de
co&porta&ent aberant cu &oti$atie predo&inant a%ecti$a-
Aspectele particulare ale co&portarii de%icientului &intal sunt datorate si
lipsei $ointei( educarea acesteia %iind o &unca deosebit de grea si in stransa legatura
cu %or&area si dez$oltarea personalitatii-
Aulburarile a%ecti$itatii( capacitatea redusa de a controla e+presiile
e&otionale( intregul co&porta&ent( co&plica relatiile de%icientului &intal cu cei din
5ur-
Stiind ca personalitatea se structureaza( se &odeleaza si se integreaza di%erit
se i&pune ca si in cazul debilului &intal sa &odela& acea personalitate care sa aiba
capacitati de integrare in $iata( in productie-
Pentru integrarea sociala trebuie sa i se %or&eze debilului &intal8
&ecanis&ele de decizie pentru a se putea adapta( accentul in educatie cazind pe
e+perienta de relatie( sa'i da& cunostinte si deprinderi practice( sa'i crea&
instru&ente operationale de integrare-
Din punctul de $edere al integrarii sociale pute& distinge idiotia co&pleta si
idiotia partiala-
Idiotul co&plet nu prezinta decit instincte de conser$are- Este %ara li&ba5(
scoate sunete nearticulate( tipete( uneori ecolalie- Co&porta&entul sau este alcatuit
din acte pe re%le+e 8 inacti$itatea sa globala este intrerupta de i&pulsiuni $iolente sau
de crize colerice- A%ecti$itatea sa ra&ine la ni$elul pur autoerotic &asturbare(
buli&ie#-
Idiotul inco&plet( din contra( prezinta o a%ecti$itate &ai putin rudi&entara(
intilnindu'se la el c,iar o tendinta a%ecti$a catre antura5- Dresarea %unctiilor sale
$egetati$e si &otrice este posibila- In li&ba5 insa nu poate depasi
&onosilabele-Aotusi idiotul $a ra&ine intotdeauna incapabil sa se ingri5easca el insusi
si i&pune o supra$eg,ere si o asistenta per&anenta-
Prezenta unui copil idiot intr'o %a&ilie reprezinta o &are dra&a( care tulbura
adanc atat ec,ilibrul interior al %a&iliei cit si relatiile acesteia cu societatea-Datorita
acestui %apt se reco&anda scoaterea copilului din &ediul %a&ilial si plasarea lui intr'o
institutie de asistenta sociala pentru irecuperabili-
@7
A$anta5ul unei ast%el de &asuri il reprezinta recuperarea %a&iliei sub raport
social-
$opilul cu intelect liminar prezinta di%icultati de colaborare si de stabilire a
unor relatii interpersonale datorate unei i&aturitati social'a%ecti$e( ,iperacti$itate
&otorie( instinctuala si e&oti$a( tulburari de co&porta&ent pe %ondul trairii lipsei de
e%icienta scolara( autocontrol redus( incapacitate de stapanire a i&pulsurilor pri&are(
tea&a de insucces( ni$el de aspiratie redus( neincredere in sine8
Integrarea scolara a copiilor cu intelect li&inar este posibila in conditiile
di%erentierii si indi$idualizarii curriculu&ului continuturile educatiei( &etodele si
procedeele didactice( &i5loacele de in$ata&ant( criteriile de e$aluare sa %ie adec$ate
potentialului intelectual si aptitudinal al copilului( iar accentul sa %ie pus pe %or&area
si consolidarea co&petentelor sociale ale acestuia#-
Copilul cu intelect li&inar prezinta i&aturitate a%ecti$a destul de accentuata(
e$identiata in principal prin caracterul e+plozi$ si ,aotic al trairii a%ectelor acestea
au de cele &ai &ulte ori un e%ect distructi$ asupra acti$itatii des%asurate de subiect# si
capacitatea redusa de a controla e+presiile e&otionale( adesea e+agerat de puternice
in raport cu cauza care le'a produs( a%ecteaza- negati$ relatiile cu cei din 5ur8
dease&enea( acti$itatea $oluntara prezinta dis%unctii in toate &o&entele des%asurarii
sale2 scopurile acti$itatilor sunt( in general( scopuri apropiate( generate de trebuintele
si de interesele &o&entane( scopul %i+at este i&ediat abandonat daca se inta&pina
di%icultali( pre%erandu'se o alta acti$itate &ai usoara8 apar %rec$ent si &ani%estari de
negati$is&8 copilul respecti$ este perse$erent in acti$itatile &otrice datorita aparitiei
unor stereotipuri c,inetice insotite de rigiditate in planul gandirii care il i&piedica sa
se orienteze si sa ia decizii cu pri$ire la anu&ite &o&ente ale acti$itatii sale8
Ha5oritatea acestor copii prezinta tulburari ale psi,o&otricitatii( in special cei
care su%era de leziuni la ni$el cerebral( e$identiate prin $iteza si precizia &ai scazuta
a &iscarilor in special &iscarile %ine ale &ainii#( di%icultati in i&itarea &iscarilor(
%apt ce in%luenteaza negati$ %or&area &ultor deprinderi8 posibilitati reduse de
$alori%icare a indicatiilor $erbale in organizarea si corectarea co&porta&entului
&otor din cauza reducerii capacitatii de intelegere a &esa5ului $erbal8 proble&e
@9
serioase in orientarea spatiala si te&porala( di%icultati in realizarea rela+arii $oluntare
a unor grupe de &usc,i si in trecerea de la o &iscare la alta-
Din punct de $edere psi,opedagogic( subiectii cu deficienta mintala de
gradul II prezinta ur&atoarele caracteristici de%initorii2
' sunt capabili sa ac,izitioneze un $olu& &ini& de cunostinte( dar
insu%iciente pentru o scolarizare corespunzatoare si pentru asigurarea unei acti$itati
independente8 pot e%ectua unele calcule ele&entare( %ara sa poata ac,izitiona
conceptul de nu&ar si sa'si %or&eze o reprezentare clara despre nu&ere si
co&ponenta lor8
' sunt instruibili pana la un anu&it punct( cu posibilitatea insusirii unor
operatii( %ara a %i in &asura sa a5unga la un anu&it grad de auto&atizare8 sunt partial
dependent de unele ser$icii si au o &ini&a capacitate de autoprotectie i&potri$a unor
pericole obisnuite8
' &a5oritatea a5ung sa'si insuseasca li&ba5ul( $ocabularul este restrans la
cu$inte uzuale( insa $orbirea lor este i&per%ecta( cu nu&eroase agra&atis&e( prezinta
%rec$ente tulburari de articulatie( iar inteligibilitatea le este redusa8 nu reusesc sa'si
insuseasca scris'cititul( iar cand a5ung la aceasta per%or&anta deprinderea este
&ecanica8
' din punct de $edere a%ecti$( prezinta un grad accentual de i&aturitate si
labilitate &ani%estate prin crize de plans( negati$is& %ata de antura5( indi%erenta(
izolare( atasa&ent e+agerat %ata de persoanele care se ocupa de ei( puerilis&(
ostilitate 8 au o &are ne$oie de securitate( iar in situatii de abandon din partea
parintilor singurul lor siste& de re%erinta si singura e+perienta relationala# prezinta
conduite reacti$e pe %ondul carora se pot dez$olta structuri &entale obsesi$e( %obice
sau ipo,ondrice( deliruri de re$endicare sau de persecutie( depresii an+ioase care pot
cul&ina cu actiuni autoagresi$e inclusi$ suicidul# sau ,eteroagresi$e inclusi$
cri&e#( de$enind ast%el un pericol social8
' desi rit&ul de dez$oltare %izica si psi,ica este destul de lent( intr'un cadru
social cu o structura &ai putin co&ple+a( de%icientii din aceasta categorie sunt
utilizabili( per&itand o adaptare sociala relati$a8 daca a$e& in $edere si
particularitatile $ietii lor a%ecti$e( se poate aprecia ca integrarea sociala a persoanelor
@<
cu de%icienta &intala se$era( sub aspectul relatiilor interpersonale( este destul de
di%icila si nu lipsita de riscuri-
$opilul cu def mintala usoara( prezinta i&aturitate a%ecti$a destul de
accentuata( e$identiata in principal prin caracterul e+plozi$ si ,aotic al trairii
a%ectelor si capacitatea redusa de a controla e+presiile e&otionale( adesea e+agerat de
puternice in raport cu cauza care le'a produs( a%ecteaza- negati$ relatiile cu cei din
5ur8
Copilul cu de% mintala moderata prezinta ur& caracteristici 2
' in ur&a unor inter$entii educationale siste&atice pot dez$olta o serie de
abilitati sociale si ocupationale( dar nu reusesc sa depaseasca ni$elul corespunzator
pri&ilor doi ani de scolarizare8
' reusesc sa aiba un grad ridicat de autono&ie sociala in peri&etre %a&iliare(
iar in perioada adulta pot des%asura o acti$itate necali%icata sau cali%icata( in ateliere
obisnuite sub supra$eg,ere2
Copilul cu def de gradul II& prezinta ur& ele&ente de%initorii 2
' sunt partial dependenti de unele ser$icii si au o &ini&a capacitate de
autoprotectie i&potri$a unor pericole obisnuite8
' din punct de $edere a%ecti$( prezinta un grad accentual de i&aturitate si
labilitate &ani%estate prin crize de plans( negati$is& %ata de antura5( indi%erenta(
izolare( atasa&ent e+agerat %ata de persoanele care se ocupa de ei( ostilitate8 au o
&are ne$oie de securitate( iar in situatii de abandon din partea parintilor prezinta
conduite reacti$e pe %ondul carora se pot dez$olta structuri &entale obsesi$e( deliruri
de re$endicare sau de persecutie( depresii an+ioase care pot cul&ina cu actiuni
autoagresi$e sau ,eteroagresi$e inclusi$ cri&e#( de$enind ast%el un pericol social8
' desi rit&ul de dez$oltare %izica si psi,ica este destul de lent( intr'un cadru
social cu o structura &ai putin co&ple+a( de%icientii din aceasta categorie sunt
utilizabili( per&itand o adaptare sociala relati$a8 daca a$e& in $edere si
particularitatile $ietii lor a%ecti$e( se poate aprecia ca integrarea sociala a persoanelor
cu de%icienta &intala se$era( sub aspectul relatiilor interpersonale( este destul de
di%icila si nu lipsita de riscuri-
@>
Persoanele cu def. mintala profunda necesita un grad ridicat de dependenta(
sunt irecuperabile( %ara sanse de pro%esionalizare( a$and un potential % scazut de
integrare si adaptare sociala-
Aabloul psi,opedagogic al def mintali de gradul III prezinta ur&atoarele
caracteristici2
' i&posibilitatea de a co&unica prin li&ba5 cu cei din 5ur( cunostintele acestui
copil nu depasesc pri&a copilarie( %unctiile sale intelectuale nu sunt dez$oltate(
relationarea cu %actorii de &ediu si cu cei din 5ur %iind redusa doar la pri&ul siste& de
se&nalizare senzatii( perceptii( dar si acestea prea putin di%erentiate#8
Sintetizand pute& spune ca persoanele cu de%-&intala pro%unda necesita un
grad ridicat de dependenta( sunt irecuperabile( %ara sanse de pro%esionalizare( a$and
un potential % scazut de integrare si adaptare sociala-
Din cauza intarzierii in in$atarea $orbirii( pierderea perioadei opti&e de
insusire a li&ba5ului $erbal &aresc decala5ul in dez$oltarea psi,ica intre elevul surd
si auzitor( ceea ce a%ecteaza relatiile sociale ale celui dintai( adaptarea la cerintele
scolii( integrarea intr'un grup pro%esional( deter&inand conduite de izolare(
senti&ente de in%erioritate( stari depresi$e( lipsa de interes( descura5are( esecuri in
plan scolar si pro%esional etc-
Deficientele fizice si.sau neuromotorii reprezinta categoria tulburarilor care
a%ecteaza in special co&ponentele &otrice ale persoanei( a$and o serie de consecinte
in planul i&aginii de sine si in &odalitatile de relationare cu %actorii de &ediu sau cu
alte persoane- Daca de%icientele %izice siPsau neuro&otorii nu sunt asociate cu alte
tipuri de de%iciente( iar gradul de%icientei este accentuate a%ectand anu&ite
co&ponente $izibile sau li&itand capacitatea de &iscare a persoanei( se produc unele
trans%or&ari in procesul de structurare a personalitatii si in &odalitatile de relationare
cu cei din 5ur( adesea %iind prezente si&pto&ele co&ple+ului de in%erioritate( stari
depresi$e( tendinte accentuate de interiorizare a trairilor si senti&entelor( izolare %ata
de lu&e( re%ugiu in acti$itati care pot %i e%ectuate in &aniera indi$iduala- Daca
de%icientele &otrice sunt asociate cu alte tulburari( %ie din cauza etiologiei co&une
sau consecuti$e unei inter$entii tardi$e in plan recuperator( %ie din cauza intarzierilor
in procesul de educatie( tabloul clinic de$ine &ai co&ple+( iar prognosticul cu pri$ire
@@
la ni$elul e$olutiei si al dez$oltarii psi,o%izice a persoanei capata un grad &ai ridicat
de relati$itate-
Pri$ita sub aspectul %or&arii( dez$oltarii( educarii si integrarii sale in s%era
%unctionala a psi,is&ului u&an( psi,o&otricitatea i&braca aspecte %oarte $ariate
datorita inter%erentelor deter&inate de relatiile per&anente ale indi$idului cu &ediul
incon5urator in procesul adapti$ si educational la care este supus- Conduitele
psi,o&otorii ale %iecarui indi$id e$olueaza in %unctie de inzestrarea sa aptitudinala(
de gradul de dez$oltare %izica si intelectuala si de in%luentele educati$e carora a %ost
supus pe tot parcursul copilariei-
Adaptarea sociala si pro%esionala a tineretului cu ,andicap &intal( %izic se
con%runta cu proble&e deosebite din cauza lipsei de utila5 special( &i5loace te,nice
de cercetare a ,andicapului( etc-
Dnul din obiecti$ele de baza a %iecarei institutii educati$e este necesitatea de a'
i pregati pe tineri pentru integrarea ca adulti in co&unitate si cultura- ;i&eni nu
constata %aptul ca scopul %inal al instruirii speciale ale persoanelor cu ,andicap &intal
este integrarea deplina in societate ce le o%era posibilitatea de a se bucura de toate
bucuriile si pri$ilegiile accesibile celorlalti cetateni- Persoana cu ,andicap &intal
trebuie sa se bucure de unele posibilitati ca anu&e ,andicapul ii li&iteaza acti$itatea(
ra&ine pentru totdeauna( este i&portant sa crea& pentru el posibilitati opti&ale si sa'
i da& din nou sanse de integrare- De aceea noi nu atrage& atentia la ceea ce persoana
nu poate %ace( ci la ceea ce ea poate %ace- pro%esionala este o alta %or&a particulara a
integrarii %oarte i&portanta daca e+ista aspiratia spre autono&ie si independenta
sociala-
Daca in pri$inta cali%icarii di$ersitatea de abordari este %oarte &are( in ceea ce
pri$este integrarea pro%esionala( propriu zisa se pot dese&na in principiu doua
strategii2
' una caracterizata de obligati$itatea prin legea integrarii8
' alta ca ar pune accentul pe sti&ularea agentilor econo&ici integratorii-
Obtinerea pro%esiei de catre absol$entii institutiei speciale este o proble&a nu
&ai putin di%icila-
@C
8. Personalitatea copilului cu deficiente
#. %tructura personalitatii copilului cu deficiente. 1orme de
manifestare a personalitatii copilului cu deficiente.
'. 1actori care conduc la decompensarea personalitatii
<. /tructura personalitatii copilului cu deficiente. Forme de
manifestare a personalitatii copilului cu deficiente
Atunci cand ne propune& sa cunoaste& $iata psi,ica a unei persoane( cu sau
%ara dizabilitali( pute& aborda &ai &ulte perspecti$e-
Ast%el( perspectiva (iologica ne a5uta sa stabili& o legatura intre actiunile
u&ane si &odi%icarile bioc,i&ice care au loc in interiorul organis&ului la ni$elul
siste&ului ner$os si( in special( la ni$el cerebral-
Perspectiva (eaviorista ne a5uta sa identi%ica& si sa intelege& acti$itatile
e+teriorizate ale organis&ului( acti$itati care pot %i obser$ate si &asurate- Perspecti$a
cogniti$a ne a5uta sa pune& in relatie o serie de procese psi,ice perceptia(
rationa&entul( luarea deciziei si rezol$area proble&elor#( prin stabilirea legaturilor
e+istente intre acestea si co&porta&entul u&an-
Perspectiva psianalitica subliniaza rolul &oti$atiei inconstiente si( &ai ales(
e%ectul re%ularilor anu&itor i&pulsuri din copilarie in conduita noastra actuala-
Perspectiva fenomenologica se concentreaza asupra trairii subiecti$e a
e+perientei si asupra &oti$atiei in $ederea autorealizarii-
Personalitatea( de%inita la &odul general ca o structura co&ple+a si dina&ica
de disponibilitati generale si caracteristice pe care le e+pri&a o persoana in raport cu
cei din 5ur si care contureaza identitatea ei speci%ica( se caracterizeaza prin cate$a
trasaturi %unda&entale2
' sta(ilitate &odalitate de e+teriorizare si de traire interioara relati$
nesc,i&bata in ti&p#
' integrare consolidarea unei unitati si totalitati intre co&ponentele
structurale#
CE
, plasticitate reprezinta posibilitatea de reorganizare a personalitatii( ast%el
incat indi$idul sa poata %ace %ata unor sc,i&bari capitale ale conditiilor de $iata si sa
se poata adapta la ele#-
In &od traditional( personalitatea era redusa la studierea particularitatilor
te&pera&entului( caracterului si aptitudinilor- Studiile din ulti&ul ti&p au o%erit noi
de%initii si acceptiuni acestui concept( %iind luate in discutie o serie de ele&ente care
per&it identi%icarea &ai &ultor co&ponente structurale-
Ast%el( intr'o $iziune structural,sistemica( personalitatea include &ai &ulte
subsiste&e2
' su(sistemul de orientare al personalitatii in care sunt cuprinse procesele
&oti$ationale si a%ecti$e8
, su(sistemul (ioenergetic care include te&pera&entul8
, su(sistemul instrumental care cuprinde deprinderile( capacitatile si
aptitudinile8
' su(sistemul relational si de autoreglare in care este inclus caracterul8
' su(sistemul creativ care include creati$itatea8
' su(sistemul cognitiv si comunicational in care sunt incluse procesele
cogniti$e si li&ba5ul8
' su(sistemul actional,volitiv la care participa $ointa si care deter&ina
caracteristicile speci%ice ale acti$itatii persoanei-
In lucrarea intitulata Psi,opedagogia dez$oltarii scolarului cu ,andicap( 3adu
subliniaza ca un aspect %oarte i&portant ce are in $edere relatia in$atare ' dez$oltare
la ele$ii cu dizabilitati( in perspecti$a recuperarii acestora( se re%era la %aptul ca
di$ersele a%ectiuni sau tulburari( care in%luenteaza structura si dina&ica personalitatii
lor( se plaseaza intr'o anu&ita ierar,ie( unele dintre ele a$and un caracter pri&ar( ca
rezultat ne&i5locit al lezarii organis&ului( iar altele( un caracter deri$at secundar sau
tertiar# care se adauga ulterior( ca rezultat al interactiunii dintre organis&ul a%ectat
pri&ar si %actorii de &ediu- Dereglarile deri$ate reprezinta( de %apt( tulburari
dobandite in conditiile speci%ice ale dez$oltarii( adica in prezenta unor %actori
perturbatoriPdereglatori ai acesteia-
C1
In literatura de specialitate ele &ai sunt nu&ite %ie abateri in dez$oltare( %ie
disontogenii dereglari ale procesului de structurare a personalitatii in ontogeneza#( %ie
intarzieri in dez$oltare- Hai trebuie &entionat %aptul ca intre tulburarea pri&ara si
consecintele sale secundare in planul dez$oltarii e+ista o interactiune co&ple+a(
rezultatele acestei interactiuni depinzand( in &are &asura( de conditiile de &ediu(
precu& si de acti$is&ul sau pasi$itatea cu care persoana cu dizabilitate participa la
acti$itatile procesului educati$'co&pensator si recuperator- Datorita caracterului lor( de
regula anato&o'%iziologic( a%ectiunile pri&are sunt &ai rezistente la inter$entia
terapeutic'co&pensatorie( trata&entul do&inant %iind cel &edical- In sc,i&b(
a%ectiunile deri$ate cu caracter secundar sau tertiar# sunt &ai putin rezistente( putand
%i corectate( co&pensate sau c,iar pre$enite prin &asuri psi,opedagogice adec$ate( in
special printr'un proces de in$atare co&pensatorie initiat in perioada opti&a cand pot
%i $alori%icate oportunitatile speci%ice perioadei de dez$oltare si &a+i&ul de resurse
potentiale ale copilului- De ase&enea( tulburarile speci%ice ale procesului dez$oltarii la
persoanele cu dizabilitati au loc in di%erite palierePsectoare ale structurii personalitatii(
orice de%icienta denu&ita dupa palierul la ni$elul caruia se a%la tulburarea pri&ara sau
incapacitatea originara# prezentand si o anu&e constelatie de tulburari deri$ate( &ai
&ult sau &ai putin accentuate si a%ectand( in special( %unctiile si procesele psi,ice
co&ple+e( cu& ar %i psi,o&otricitatea( li&ba5ul( &ecanis&ele reglatoare constiente(
autocontrolul- Din aceasta perspecti$a( se i&pune aplicarea ti&purie a &asurilor de
corectare'recuperare'co&pensare pentru obtinerea unui grad cat &ai &are de e%icienta
si( &ai ales( pentru pre$enirea aparitiei si consolidarii %eno&enelor negati$e-
Atunci cand ne re%eri& la persoanele cu dizabilitati( anu&ite ele&ente care
intra in structura personalitatii lor ' imaginea de sine si stima de sine ' capata o
i&portanta deosebita si in%luenteaza in &are &asura raporturile cu cei din 5ur si( nu in
ulti&ul rand( acceptarea de sine- In lucrarea Consiliere educationala( coordonata de
Adriana Maban( sunt analizate( in conte+tul acti$itadtior scolare( o serie de aspecte
re%eritoare la i&aginea si sti&a de sine( aspecte pe care le sinte&atiza& in continuare-
Imaginea de sine este o reprezentare &entala a propriei persoane sau o
structura organizata de cunostinte declarati$e despre sine care g,ideaza
co&porta&entul social- I&aginea de sine presupune constientizarea a .cine sunt euN
C4
si a ((ceea ce pot %ace euN( in%luenteaza atat perceptia lu&ii incon5uratoare( cat si a
propriilor co&porta&ente- Este rezultatul unui de&ers al cunoasterii de sine bazat pe
procese cogniti$e( a%ecti$e si &oti$ationale( dar suporta in%luente puternice si din
partea %actorilor de &ediu-
I&aginea de sine nu este o structura o&ogena( iar in cadrul ei %ace& distinctia
intre eul real( eul $iitor si eul ideal-
Eul real eul actual# este rezultatul e+perientelor noastre cotidiene din cadrul
social si cultural in care trai& si cuprinde2
a# eul %izic2 structureaza dez$oltarea( interiorizarea si acceptarea propriei
corporalitati8 i&aginea corporala se re%era la &odul in care persoana se percepe pe
sine si la &odul in care crede ca este perceputa de ceilalti8 cu alte cu$inte( i&aginea
corporala deter&ina gradul in care te si&ti con%ortabil in si cu corpul tau8
b# eul cogniti$2 se re%era la &odul in care sinele recepteaza si structureaza
continuturile in%or&ationale despre sine si lu&e si la &odul in care opereaza cu
acestea8 sunt persoane care retin si reactualizeaza doar e$aluarile negati$e despre
sine( altii le repri&a( iar unii le ignora8 unii %ac atribuiri interne pentru e$eni&ente
negati$e si se autoculpabilizeaza per&anent( in ti&p ce altii %ac atribuiri e+terne
pentru a'si &entine i&aginea de sine poziti$a8
c# eul e&otional eul inti& sau eul pri$at#2 sintetizeaza totalitatea
senti&entelor si e&otiilor %ata de sine( lu&e si $iitor8 de &ulte ori( persoana nu
doreste sa isi dez$aluie sinele e&otional decat unor persoane %oarte apropiate( iar( cu
cat o persoana are un eu e&otional &ai stabil( cu atat $a percepe lu&ea si pe cei din
5ur ca %iind un &ediu sigur( care nu a&eninta i&aginea de sine 8 copiii si adolescentii
trebuie a5utati sa'si dez$olte abilitatea de a identi%ica e&otiile traite si de a le e+pri&a
intr'o &aniera potri$ita situatiei( %ara tea&a de ridicol8
d# eul social eul interpersonal# 2 este acea di&ensiune a personalitatii pe care
sunte& dispusi sa o e+pune& lu&ii8 este \]$itrinaN persoanei8 cu cat discrepanta
dintre eul e&otional si cel social este &ai &are( cu atat gradul de &aturizare al
persoanei este &ai &ic8 o persoana i&atura se $a purta( in general( intr'un anu&it %el
acasa( intre prietenii apropiati( si in alt &od care sa o securizeze# in cadrul
interactiunilor sociale8
C6
e# eul spiritual2 re%lecta $alorile e+istentiale ale unei persoane 8 din aceasta
perspecti$a( persoanele sunt caracterizate ca %iind prag&atice( idealiste( religioase(
altruiste( paci%iste-
Eul $iitor eul posibil# $izeaza &odul in care persoana isi percepe potentialul
de dez$oltare personala si se proiecteaza in $iitor- Eul $iitor cuprinde aspiratiile(
&oti$atiile( scopurile pe ter&en &ediu si lung( el a$and o structura i&portanta de
personalitate( deoarece actioneaza ca %actor &oti$ational in co&porta&entele
strategice( in acest caz de$enind eul dorit- Eul $iitor( incorporeaza si posibilele
di&ensiuni neplacute pe care ne este tea&a sa nu le dez$olta& in ti&p si( in acest
caz( poarta denu&irea de eul te&ut- E persoana opti&ista $a contura un eu $iitor
do&inat de eul dorit( pentru care isi $a &obiliza resursele &oti$ationale si cogniti$e-
Fiecare dintre cele doua euri $iitoare are atasat un set e&otional pentru eul dorit '
incredere( bucurie( placere( iar pentru eul te&ut ' an+ietate( %urie( depresie#-
Eul ideal este ceea ce ne'a& dori sa %i&( dar in acelasi ti&p sunte& constienti
ca nu a$e& resurse reale sa a5unge&- Cand ne apropie& sau c,iar atinge& asa'
nu&itui ideal( realiza& ca dori& altce$a si acel altce$a de$ine ideal8 e+ista situatii
cand eul ideal nu poate %i atins niciodata- Daca o persoana se $a cantona in decala5ul
dintre eul real si cel ideal( are &ulte sanse sa traiasca o per&anenta stare de
ne&ultu&ire( %rustrare si c,iar depresie- Do&inarea i&aginii de sine de catre eul
ideal este un %eno&en destul de %rec$ent la adolescenti( ei dorind sa de$ina persona5e
celebre si si&tindu'se total deza&agiti de propria personalitate si $iata-
%tima de sine se a%la in stransa legatura cu i&aginea de sine si se re%era la
&odul in care ne e$alua& pe noi insine( cat de ((buniN ne considera& co&parati$ cu
propriile e+pectante sau cu altii- Sti&a de sine poziti$a este senti&entul de
autoapreciere si incredere in %ortele proprii- Copiii cu sti&a de sine scazuta se si&t
ne$alorosi si au trairi e&otionale negati$e( de cele &ai &ulte ori cauzate de
e+periente negati$e-
E+ista o relatie de cauzalitate intre %or&area sti&ei de sine la ele$i si
acceptarea neconditionata ca atitudine &ani%estata de educatori sau de adulti( in
general- Pentru prescolari( sursa cea &ai i&portanta pentru %or&area sti&ei de sine o
constituie e$aluarile parintilor8 &esa5ele trans&ise de acestia sunt interiorizate de
C7
catre copil( conducand la senti&entul de adec$are sau inadec$are ca persoana- La
copiii scolari( sursa de %or&are a sti&ei de sine se e+tinde la grupul de prieteni(
colegii de scoala sau alte persoane din $iata lor- Ele$ii cu sti&a de sine poziti$a isi
asu&a responsabilitati( se co&porta independent( sunt &andri de realizarile lor(
realizeaza %ara proble&e sarcini noi( isi e+pri&a atat e&otiile poziti$e( cat si pe cele
negati$e( o%era a5utor si spri5in celorlalti colegi etc- Ele$ii cu o sti&a de sine scazuta
sunt ne&ultu&iti de %elul lor de a %i( e$ita sa realizeze sau sa se i&plice in sarcini noi(
se si&t lipsiti de $aloare( ii bla&eaza pe ceilalti pentru nerealizarile lor( nu pot tolera
un ni$el &ediu de %rustrare( sunt usor in%luentabili( nu isi asu&a responsabilitati( sunt
nepasatori-
Atitudinile negati$e %ata de sine sunt generate atat de co&porta&entul
celorlalti( cat si de &odul personal de a gandi %ata de propria persoana- Distorsiunile
cogniti$e sunt deprinderi negati$e de a %olosi %rec$ent anu&ite ideiPganduri pentru
interpretarea eronata a realitatii-
Daca analiza& imaginea de sine a copiilor si adolescentilor cu diza(ilitati '
%izice( intelectuale( $izuale sau de auz '( $o& constata ca pentru &ulti dintre ei
aceasta co&ponenta( a personalitatii deter&ina un set co&ple+ de proble&e de
adaptare si integrare in &ediul social( senti&ente de in%erioritate( atitudini de e$itare(
tulburari de co&porta&ent( ner$ozitate e+agerata( an+ietate( in$idie etc- Pentru un
ele$ cu de%icienta loco&otorie $izibila este %oarte i&portant sa %ie incura5at si sustinut
in actiunile sale pentru a'i intari con$ingerea ca poate %i la %el de bun ca un ele$
nor&al- Ast%el( printr'o atitudine constanta de $alorizare isi poate construi o sti&a de
sine %a$orabila( cu e%ecte &a5ore in procesul adaptarii si integrari scolare- Dn aspect
particular il intalni& la cei cu de%iciente de auz se$er care co&unica prin li&ba5ul
&i&ico'gestual( ceea ce ii %ace sa'si construiasca grupulPcercul lor( di%erit de al
celorlalti cu care nu pot co&unica si care( prin atitudinea si co&porta&entul lor(
a5ung sa ii e$ite constant si sa le induca senti&entul de in%erioritate si &arginalizare(
cu consecinte asupra sti&ei lor de sine- In cazul de%icientilor de $edere( construirea
sti&ei de sine prezinta o serie de caracteristici deter&inate de i&posibilitatea
perceperii propriei i&agini si a reactiilor celor din 5ur in relatia cu acestia- Do&inanta
in%or&atiilor $enite pe canalul auditi$ le per&ite receptarea de &esa5e de la cei din
C9
5ur si( ast%el( isi pot %or&a la randul lor nucleul unei sti&e de sine care sa'i sustina si
sa le &areasca increderea in propriile %orte si calitati-
In %inal( pute& constata ca procesul de analiza si cunoastere a personalitatii
indi$izilor cu dizabilitati ridica o serie de proble&e si di%icultati deter&inate de
tipologia tulburarilor si de%icientelor( li&itele i&puse de gra$itatea de%icientei(
atitudinea si gradul de acceptare %ata de sine si de catre cei din 5ur-
A. Factori care conduc la decompensarea personalitatii
For&ula personalitatii deco&pensate este data de tulburarile de organizare(
reglare si per%ectionare ale siste&ului personalitatii de%icientului &intal( la ni$elul
unei ipostaze cu un grad standard ad&is de integralitate-
Psi,ologia descripti$'e$alutara a stabilit prin studii 5udicioase cite$a dintre
trasaturile speci%ice ale personalitatii de%icientului &intal- Enu&era& cite$a 2 ?-
Le^in gaseste rigiditatea intelectuala 8 In,elder de&onstreaza $iscozitatea genetica 8
Latzo iti %unda&enteaza $iziunea pe %eno&enul de ,eterocronie 8 Luria $orbeste
despre inertia oligo%renilor 8 Perron acuza an+ietatea( co&ple+ul de in%erioritate etc-
Aoate aceste trasaturi ale personalitatii de%icientului sint epi%eno&ene- Ele sint
%or&e de &ani%estare ale deco&pensarii- Cauzele propriu'zise( realitatea dina&ica
psi,o'logica( rezida in tipul si ni$elul de organizare dezorganizare#( e$olutie si
integrare a personalitatii- Ele sint consecintele unei i&posibilitati de organizare
adec$ate siste&ului &odelator- De ase&enea( ele oglindesc gradul sporit de entropie
e+istent in siste&ul personalitatii copilului de%icient-
Dr&arind &odalitatile speci%ice de organizare a siste&ului personalitatii
acestuia la ni$elul structurilor %unda&entale( au iesit in e$identa atit &ecanis&ele
speci%ice ale structurii si organizarii personalitatii de%icientului( cit si %unctionalitatea
indicele de integralitate#-
3e$enind la &odelul o%erit de psi,ologia cibernetica $o& incerca sa e+plica&
un tip speci%ic de grani%are a personalitatii u&ane si anu&e personalitatea
decompensata prin de%icienta &intala( intrucit deco&pensarea personalitatii u&ane
cunoaste %or&e si cauze di$erse-
Factorii care conduc la deco&pensarea personalitatii sunt2
C<
' nucleul antiomeostazic
' emitatorul conflictual
' conflictualitatea interstructurala
' contrarietatea modelelor
' distorsiunile spatiului de aspiratie
' succesul si esecul
7ucleul antiomeostazic
Homeostazia la nivelul (locului ; constituie un factor de mare importanta(
pentru ec,ilibrul de progres al %unctionarii celorlalte blocuri- Or( la copilul de%icient
neuropsi,ic nu se produce aceste reglari la ni$elul ,o&eostazic( si deci autoreglarea
sistemului in intregime este pertur(at.
3eglarea de stabilizare ,o&eostazia# in cazul siste&ului de%icientului nu se
poate produce( datorita i&posibilitatii siste&ului in ansa&blu de a eli&ina de la
inceput nucleul con%lictual care trans&ite intregului siste& in%or&atii cu un &are
grad entropic- De%icienta nu poate %i co&pensata spontan( pentru ca nu este o stare
inti&platoare( ci per&anenta( cu e%ecte continue care se trans&ite pe tot peri&etrul
relatiilor intra' si intersiste&ice-
Emitatorul conflictual
;ucleul con%lictual( trans%or&at in e&itatorul tensional actioneaza asupra
%unctiei de reglare de opti&izare- 3a&ine sa ur&ari& procesul inti&- 3eglarea de
opti&izare nu poate %i conceputa decit ca o consecinta a relatiilor intersiste&ice
persoana ' &ediu social# asupra relatiilor intrasiste&ice si in$ers- De aceea( %unctia
contribuie pe de o parte la obtinerea unui ec,ilibru dina&ic progresi$# energetico'
%unctional al structurilor ansa&blului- Acest ec,ilibru nu &ai are drept scop
stabilizarea( ci adaptarea Z integrarea- In %ond( %unctia de reglare de opti&izare
&odeleaza siste&ul personalitatii in conte+tul procesului integrator- Adaptarea Q
integrarea unui co&porta&ent prezinta un &are grad de probabilitate- Deter&inarea
se reduce( pe &asura ce patrunde& in %or&ele de altitudine ale co&ple+itatii
siste&ului-
Functia de reglare de opti&izare are o dubla %inalitate 2
C>
a# Per%ectionarea structurii si %unctionalitatea siste&ului Z co&porta&entului
rezoluti$ si decizional( prin obtinerea de per%or&ante integratoare( deci printr'un
siste& de sanctiune intrasiste&atica-
b# E%icienta opti&ala a procesului de integrare'adaptare in cadrul unui siste&
de solicitare cu nu&ar neli&itat de $ariabile-
Daca ne reprezenta& un &odel al structurilor personalitatii obser$a& ca
dez$oltarea structurilor se %ace prin intersectarea tuturor intr'un punct co&un(
epicentrul si in %oarte &ulte puncte de contact si con%luente- Structurile au o e$olutie
din interior spre e+terior Z si din e+terior in interior prin geneza lor s%erigena( de
sinteza si con%luenta- Ast%el( opti&izarea structurilor nu poate sa se e%ectueze decit in
conte+t( in ansa&blul constructural si interstructural( intrucit %iecare structura in
dez$oltarea ei depinde de n structuri cosubstantiale si deci ea deter&ina ec,ilibrul
acestui conglo&erat structural- In al doilea rind( %iecare structura( prin calitatea ei de
e&ergent si totalizare Z de pilda structura biologica Z poseda energie structuranta
pentru structurile care sint congenerate- Dat %iind acest conte+t( se poate a%ir&a ca
per%ectionarea structurii proceselor si relatiilor psi,ologice poate sa ignore
per%ectionarea structurii intelectului( sau a acti$itatilor- Gradul de opti&izare a
intregului siste& depinde de ec,ilibrul ansa&blului Z %ireste de un ec,ilibru dina&ic
Z care rezulta din %unctia de per%ectionare a structurilor in &od si&ultan si rit&ic-
E+presia acestui proces este co&porta&entul de rezol$are si de decizie- Copilul
nor&al( ca si de%icientul( se a%la in per&anenta sub presiunea a unui siste& de
solicitare- Acest siste&( pri$it sub raportul co&porta&entului rezoluti$ sau adaptati$(
este acelasi si acest %apt nu per&ite dez$oltarea structurilor-
Presiunea e+ercitata de catre siste&ul de solicitare intra in raport de
consonanta sau de con%lict cu eu'l si cu personalitatea la di%erite ni$eluri- Acti$itatea
intelectuala a de%icientului &intal este per&anent intr'un raport de contrarietate cu
siste&ul de solicitare- Proiectia acestui con%lict patrunde in structurile a%ectogene(
producand o tensiune speci%ica-
;euro%iziologia &oderna stabileste ca in regiunea ,ipotala&ica( in%or&atia
nespeci%ica produce si capata( se satureaza de o $aloare noua( a%ecti$a-
Doua serii de %eno&ene trebuie sa retine& 2
C@
a# ca ((rolul acestei acti$itati nespeci%ice pe care %or&atia reticulata o
proiecteaza in &od di%uz prin siste&ele ascendente spre conte+t si spre unele relee
subcorticale este sa creeze un %ond de e+citabilitate cerebrala necesar trans&isiei
in%lu+urilor speci%ice si deci adec$at analizei senzoriale8
b# dez$oltarea structurilor intelectuale ale de%icientului &intal cunoaste o
scadere a analizei senzoriale corticale prin tulburare de intensitate a%ectogena
inter$enita in regla5ul nespeci%ic- Dar cea &ai de%icitara dintre toate este cea a%ecti$a
care cunoaste doua cai de &odi%icare- Pri&a dintre &odi%icari este cuprinsa in
controlul ascendent( de la %or&atia reticulata la scoarta- Ea poate duce la intarire( cind
sti&ularea a%ecti$a &oti$ationala este la li&ita ceruta de %acilitare ceea ce la
de%icientii &intali nu se petrece aproape niciodata#- A& $azut ca e&itatorul tensional
isi are aici dispoziti$ul principal- Dar el este tensional si ,iper'tensional si in %unctie
de sensul a%ecti$ al in%or&atiilor care $in de la scoarta descendent-
Corte+ul de%icientului este tinut in per&anenta sub bo&barda&entul starii de
deco&pensare e+istentiala si integrati$a- Daca prin co&paratorul &intal s'ar putea
((descarcaN energia tensionala de la ni$elul a%ectogen( ar %i posibil un proces de
co&pensare- Dar si prin utilizarea acestui co&parator( se declanseaza %orte
tensionale( care inc,id cercul $icios al conditionarilor deco&pensatoare- Propriu'zis(
controlul cortical se trans%or&a in intarire negati$a corticala'subcorticala-
Pri&ul si cel &ai gra$ e%ect se e+ercita asupra dez$oltarii ansa&blului de
structuri 2 saracia a%ecti$a( inegalitatea intelectuala( tulburarile de integrare( de relatie
etc- %ac parte din tabloul si&pto&atic al de%icientului &intal( dincolo sau dincoace de
de%icienta( ca un %actor de e&ergenta structurala in cadrul personalitatii-
Decompensarea nu este o %or&a si&pla de deni$elare eu'lu&e( ci( in pri&ul
rind( o tulburare de pro%unzi&e care nu se poate ase&ui nici cu ne$roza( nici cu
psi,oza( nici cu de&entierea-
Opti&izarea ca %unctie de reglare pri$este deopotri$t costructurarea unui
co&porta&ent rezoluti$( care trebuie sa aiba drept scop per%ectionarea siste&ului
decizional( care sa duca la o per%ectionare a integrarii-
Actul decizional este cosubstantial cu celelalte structuri ale personalitatii
u&ane- El( deci( asculta pe de o parte de legile de dez$oltare a intregului ansa&blu
CC
structural si %unctioneaza in raport de ec,ilibrul e+istent intre blocul 3 si blocul F-
Adica pe baza raportului dintre dispoziti$ul structurilor a%late intr'un ec,ilibru
dina&ic si &odul de solicitare socio'a%ecti$-
De%icientul &intal este obligat prin siste&ul de solicitare sa se .decidaN pentru
un co&porta&ent si&ilar &odelului personalitatii nor&ale- Dar el nu poate %ace acest
lucru in esenta( ci in %or&a( sub presiunea educationala- Cu alte cu$inte( de%icientul
&intal este intr'o per&anenta co&petitie cu un &odel pe care nu'1 $a putea realiza
niciodata- ;e a%la& in %ata unei noi tensiuni 2 tensiunea decizionala- Actul decizional
in cadrul siste&ului depinde de $olu&ul in%or&atiei prelucrate-
In cazul de%icientilor &intali e+ista gra$e tulburari in canale de trans&itere a
in%or&atiei si de integrare'prelucrare la ni$elul conceptual'logic- Dni$ersul( in
ar,itectura rezultata din re%lectare( are alta %or&a si alta articulate in gindirea
surdului( a orbului sau a debilului &intal- Acest proces este preluat de structurile
a%ecti$itatii care( prin e&itatorul con%lictual( &odi%ica uneori( in &ai &are &asura(
procesul de prelucrare a in%or&atiei- Aulburarea relatiei intrapersonale nu are
se&ni%icatia unei cantitati de in%or&atie in &inus( ci a unei alte &odalitati de
prelucrare-
$onflictualitatea interstructurala
;u trebuie sa trece& cu $ederea si cuantu&ul special de de%or&are( de
interpretare( pe care il pri&este in%or&atia indi%erenta pentru copilul nor&al( dar cu
se&ni%icatii negati$e pentru de%icient( prin raportarea la i&aginea eu'lui-
Atitudinea decizionala este constituita si declansata in actul co&porta&ental(
intr'un &od %oarte co&ple+- Aici ne intereseaza acei %actori pe care ii indica aplicarea
teoriei siste&elor- Or( actul decizional este conditional de nu&arul %actorilor
((cuprinsi in analizaN- ;i se pare o perspecti$a constant cantitati$a(
considerarea (0nu&arului de %actoriN- Desigur cu cit un siste& capteaza si prelucreaza
un nu&ar &ai &are de %actori( cu atit este &ai in%or&at si deci decizia se ia pe baza
unor deliberari de &are %inete- Gradul ei de probabilitate scade si creste cel de
certitudine-
Date %iind calitatile si %unctiile siste&elor desc,ise( in analiza care duce la
actul de decizie( do&ina directiile de respingere sau de atragere a structurii eu'lui-
1EE
Aceste structuri pot %i saturate de $alori la &a5oritatea copiilor nor&ali( dar proble&a
de$ine %oarte co&plicata din punctul de $edere al ec,ilibrului de %orte la copilul
de%icient &intal-03eeducareaN( ca si .educareaN de%icientului se &asoara in adec$are
si corectarea co&porta&entului decizional( in %unctie de %actorii o%eriti spre analiza-
Educatorul( in orice ipostaza se a%la el( utilizeaza %actorii de actiune educationala din
recuzita educatiei curente- Dar( de cele &ai &ulte ori( constata ca( in cazul
de%icientilor( actiunea de adec$are si de corectare a co&porta&entului nu corespunde
%actorilor introdusi in siste&-
Corectarea( parte co&ponenta a %unctiei de reglare a opti&izarii( nu este un
%eno&en si&plu- Corectarea( in cazul de%icientilor( ar trebui sa reprezinte un plus de
opti&izare-
Spatiul in care se %ace corectarea este relati$ in%init( nu un spatiu
.regula&entarN-
De aceea( corectarea nu pri$este locurile de tangenta cu niste puncte %i+e( ci
posibilitatea ca decizia pe baza %eed'bacO'ulul sa se plaseze totdeauna in situatia
opti&a( in situatia in care sa per&ita atit stabilitatea cit si e$olutia siste&ului( a
co&porta&entului- Ceea ce este de%icitar si neoperant la de%icientul &intal si trebuie
dez$oltat este un .dispoziti$N de reglare prin corectare care sa %unctioneze in
interiorul siste&ului stabilizat pe un siste& de $alori-
Corectionarea nu se %ace decit pe baza in%or&atiilor a%erente( prin releele de
control- Or( la de%icient( reglarea de opti&izare prin corectare cunoaste( de ase&enca(
&ulte de%ectiuni-
a# Intre siste&ul de $alori de reglare e+ista %orte tensionale si o stare
con%lictuala interstructurala- Pentru copilul nor&al( posibilitatea de a coopta o decizie
consta &ai ales in %aptul ca $alorile se constitute in constiinta sa in structuri
stabilizate- La copilul de%icient &intal nu are loc o structurare sau el dispune de o
%oarte slaba structurare a $alorilor-
Corectarea se %ace prin siste&ul de %eed'bacO psi,o'social- Dar actiunea
acestui siste& este &ult di&inuata Z dezorganizata la copilul de%icient-
b# Forta de inductie si de restructurare a $alorii nu este esentiala- Ea nu
produce decit o sc,i&bare uni$oca intre %actorii e+istenti si nu sc,i&bari structurale-
1E1
Prin siste&ul de %eed'bacO se constata o neadec$are a structurii cu &odelul opti&
co&porta&ental- Atunci &ecanis&ele directe intra in %unctie &ecanis& de alar&a#
pentru a integra $aloarea si a reconstitui structura nor&alului- In acelasi ti&p
actioneaza si sti&ulul co&ple+ al co&porta&entului- Dar noua %or&ula de
reorganizare a constelatiei de %actori nu atinge gradul de per%ectionare si relatie
opti&a( adica nu se trans%or&a in structura-
In %ond( asa se deli&iteaza &ecanis&ul de deco&pensare a siste&ului
personalitatii de%icientului-
$ontrarietatea modelelor
Lipsa unei ase&enea %or&atii care sa %i+eze si sa potenteze noua $aloare( care
sa deter&ine structurarea unui co&porta&ent a+iogen pune in tensiune %ortele de
respingere ale &odelului e+tern co&porta&ental( si a celui intern( ceea ce noi nu&i&
contrarietatea modelelor( e+pri&a o pri&a consecinta a dezorganizarii siste&ului
psi,ic asupra %unctiei de reglare de dez$oltare-
Cele doua %unctii anterior descrise se des%asoara do&inant( in cadrul unei
con%iguratii structurale date( natural in cadrul sc,i&bului cu socialul( %ara ca sa se
puna proble&a unui ec,ilibru intrasiste&ic Z personalitate'societate- ((3eglarea de
dez$oltare este legata de trans%or&area si per%ectionarea continua a organizarii
initialeN-
Aceasta ((organizare initialaN are loc ca ur&are a _uantu&ului de sc,i&buri
in%or&ationale energetice si %unctionale# ale personalitatii cu structurile siste&ului
social- Pentru ca sa se produca organizarea este ne$oie de integrarea $alorilor in eu-
Procesul de organizare( in aceasta i&pre5urare( nu reprezinta acelasi %apt ca in cazul
%unctiei de ,o&eostazie sau de opti&izare- Ec,ilibrul si optiunea pentru un
co&porta&ent co&ple+( acu& trebuie sa duca la o organizare cu grade crescande de
per%ectionare- ;u &ai pute& ra&ine deci la procesele de adaptare( ci ne intereseaza
gradul de adec$are a personalitatii de%icientului la %or&ulele $alorice sociale- Este
$orba de o e$olutie a personalitatii pe baza principiului esential al realizarii( pina la
punctul &a+i& al potentialului dat-
Potentialul insa( el insusi( este conditional de %ortele antientropice si
antialeatoare ale e+perientei a+iologice-
1E4
Hai intii( trebuie desci%rat conte+tul in care se %ace noua organizare si
per%ectionare intersiste&ica-
Aceasta %or&ula aleatorie intra in ((concurenta de solicitareN cu %or&ula
antialeatorie a siste&ului de $alori- Siste&ul de $alori social'&orale sau culturale
tinde catre o organizare per%ectibila si co&ple+a--
Pri&a proble&a care se pune in %ata acestor nisipuri &iscatoare ale
traiectoriilor este daca prin dispoziti$ul structural de%icientul &intal poate( nu sa %aca
priza cu ele( ci sa le integreze- Integrarea $alorilor insea&na in %ond ade$aratul
sc,i&b intersiste&ic si garanteaza progresul si per%ectionarea a&belor siste&e-
A doua proble&a este data de ni$elul de e+ercitare a %unctiei de dez$oltare(
ni$elul de ec,ilibru intersiste&ic( o alta %or&ula a ni$elului de aspiratie-
Distorsiunile spatiului de aspirate
;i$elul de aspiratie( ter&en introdus Le^in( este o consecinta a unei gindiri
psi,ologice dina&ic'topologice- Hecanis&ele dina&icii pe care se bazeaza ni$elul de
aspiratie constituie o %or&ula de co&parari succesi$e de ordin $aloric( intre eu si
constiinta care aspira la de$enire si progres- De data aceasta( proiectia eu'lui se %ace
in con%iguratia $alorilor socio'&orale- Le^in de%inea ni$elul de aspirate ca scopul
i&ediat al subiectului care in$ata- Scopul este deter&inat prin cunoasterea pe care
subiectul o are despre capacitatile sale si despre succesele prealabile- Le^in porneste
de la pre&isa ca intre ni$elul de aspiratie si ni$elul de realizare obiecti$a adica de
dez$oltarea e%icienta( ra&ane totdeauna un decala5 de %orte( care produce %ie un
con%lict cu propulsie spre esuare( %ie( atunci cind e+ista o &oti$atie puternica( un
i&puls catre depasirea li&itelor zonei capacitatii indi$iduale( care %ireste( &arc,eaza
un alt ni$el de dez$oltare( deci un alt grad de ec,ilibru al personalitatii-
Sursa de energie( care urca baro&etrul ni$elulul de aspiratie( este succesul si
in$ers( ceea ce depri&a ec,ilibrul persoanei este insuccesul-
%uccesul si esecul
Dna dintre directiile de deco&pensare de personalitatea de%icientului este cea a
esecului( a nereusitei- Solicitarea de%icientului la ni$elul copilului nor&al de pilda(
pe linie de inteligenta# duce la deter&inarea unui ni$el de aspiratie ec,i$alent cu usor
din scala nor&ala- Acest ni$el insa este atins cu &ari di%icultati( resi&tite ca un
1E6
dezec,ilibru( pentru ca( in %ond( de%icientul de cele &ai &ulte ori isi %i+eaza pentru
sine un ni$el de aspiratie %oarte apropiat de cel al copilului nede%icient- El are
tendinta de a &erge spre ni$elul de aspiratie dorit( dar li&ita capacitatii sale ii
de$iaza %ortele in sens contrar Z spre li&ita in%erioara a capacitatii indi$iduale- Se
creeaza ast%el o &are discordanta intre reusita'succes a copilului nede%icient si a celui
de%icient- Acest i&pas deco&pensator se datoreste unei optici de per%or&anta( nu de
dez$oltare a personalitatii( ca siste&- Este do$ada pertinenta ca supusa unei analize
siste&ice( $iziunea de e$aluare a personalitatii de%icientului &intal( ca si cea de
integrare( nu este %unda&entata si contra$ine %unctiei celei &ai i&portante( cea de
per%ectionare-
Esecul constituie al doilea nucleu con%lictual per&anent al personalitatii care
are o dubla i&portanta 2
a# a&pli%ica e&itaorul initial con%lictual reprezentat de i&aginea eu'lui prin
relatia de esec de integrare 8
b# desc,ide in alta zona a personalitatii cea a acti$itatii# un nou e&itator
con%lictual- Pe acest &ecanis& se bazeaza dezorganizarea %unctiei de reglare de
dez$oltare-
Dar aceste relatii( care se %i+eaza si pe baza carora se tulbura conte+tul
relational al personalitatii( actioneaza si in plan direct si prin releul de se&ni%icatie-
In a%ara de satis%actia i&ediata a ne$oilor sale biologice( o&ul traieste intr'o lu&e de
si&boluri si de nonobiecte Dni$ersul u&an are ca di&ensiune %unda&entala
se&ni%icatia- Se&ni%icatia este rezultatul capacitatii de anticipatie si prospecti$a(
care( la de%icientui &intal Zsint %oarte &odi%icate- Dar( inca proble&a se&ni%icatiilor
la aceste categorii nu a %ost in$estigata- Di%erentele de realizare( de pilda( intre
copilul nor&al si de%icient( nu pot %i anulate in nici un %el- Ele ra&in ca un
.&e&entoN- Copilul nor&al pe baza di%erentei de realizare de la un &o&ent la altul
sau de la o etapa la alta iti creeaza %orta propulsi$a a%ecti$a in%erioara( necesara
obtinerii de noi di%erente- Di%erenta de realizare are deci o se&ni%icatie de succes si
de depasire- De%icientul realizeaza o neinse&nata di%erenta de la un &o&ent la altul(
sau pe perioade prea &ari de ti&p- El insa nu se co&para nu&ai cu sine( ci si cu
&odelul nor&al cand constata di%erente ui&itoare de realizare- Aceste constatari se
1E7
repercuteaza asupra psi,icului sau cu se&ni%icatii de in$aliditate- In$aliditatea ((eu
nu pot cit ar trebuiN# &odi%ica si siste&ul de 5udecata( siste&ul de actiune si &ai ales
pe cel &oti$ational-
Con%runtarea cu uni$ersul $aloric social a de%icientului &intal de$ine sursa cea
&ai %ertila de deco&pensare- Dar nu este $orba de o deco&pensare intrapersonala( ci
de deco&pensarea intersiste&ica( ceea ce constituie %ondul procesului de
nonintegrare-
De la nucleul e&itator con%lictual din blocul energetic( prin distorsiunile
introduse in relatiile siste&ului se organizeaza o noua %or&ula de %unctionalitate a
personalitatii pe principiul deco&pensarii- ;u este $orba de o deco&pensare restrinsa
la o %unctiune sau la un proces %iziologic sau psi,ic( ci la ansa&blul relatiilor
interstructurale si intersiste&ice in special al relatiilor de opti&izare si dez$oltare
dintre personalitate si &ediul social'$aloric( in special procesul de integrare bipolara-
Per%ectionarea nu este altce$a decit reducerea cantitatii de entropie intr'un
siste&( deci realizarea unui ni$el &a+i& de ec,ilibru dina&ic-
1E9
8%. omunicarea si lim!a#ului copilului cu deficiente
#. Definitia comunicarii. 1orme ale comunicarii. $onditii ale unei (une
comunicari
'. Individualizarea comunicarii pe tipuri de deficienta
0. 6im(aje specializate+ ver(ale& nonver(ale& paraver(ale etc.
<. Definitia comunicarii. Forme ale comunicarii. onditii ale unei !une
comunicari
;otiunile de co&unicare( li&ba( li&ba5 sunt polise&antice( ele co&port/rtand
o pluralitate de sensuri- Acest %apt pro$ine atat din co&ple+itatea intrinseca a %iecrei
notiuni( cat !i din acela ca ele constituie obiectul de in$estiga"ie al &ai &ultor
discipline !tiintice ling$istica( psi,ologia( sociologia( se&iotica#( care aduc propriile
lor perspecti$e de abordare( nu *ntotdeauna identice sau &car co&ple&entare-
Asadar este necesar a se la&uri sensul psi,ologic al acestor no"iuni-
Li&ba5ul este de%init ca %iind acti$itatea psi,ic/ de co&unicare *ntre oa&eni
prin inter&ediul li&bii-
Co&unicarea a %ost de%inita ca o %or& particular a rela"iei de sc,i&b *ntre
dou sau &ai &ulte persoane( dou sau &ai &ulte grupuri-
Esen"iale pentru actul co&unicrii sunt2
1# rela"ia dintre indi$izi sau dintre grupuri(
4# sc,i&bul( trans&iterea !i receptarea de se&ni%ica"ii(
6# &odi%icarea $oit sau nu a co&porta&entului celor anga5ati-
Principala proble& pe care o presupune studiul co&unicrii este aceea a
stabilirii continutului !i a &i5loacelor prin inter&ediul crora acesta este trans&is- Cat
pri$e!te con"inutul( aceasta are un continut in%or&a"ional( un continut a%ecti$'
e&o"ional( un con"inut &oti$a"ional si un continutul $oliti$- In general( se co&unic
trei tipuri de in%or&a"ii2 cogniti$e8 indiceale8 in5oncti$e sau conati$e-
Hi5loacele co&unicarii se clasi%ic( dup dou a+e opuse2 $ocal $ersus
non$ocal !i $erbal $ersus non$erbal- Din co&binarea acestor dou a+e rezult
ur&toarele categorii de &i5loace de co&unicare2
1E<
1# $ocal'$erbal2 cu$ntul %onetic ca unitate ling$istic
4# $ocal'non$erbal2 intona"ii( calitatea $ocii8
6# non$ocal'$erbal2 cu$ntul scris ca unitate ling$istica8
7# non$ocal'non$erbal2 e+presia %etei( gesturile( atitudinile-
E+ist !i o alt clasi%icare a &i5loacelor de co&unicare2 ling$istice(
paraling$istice &ai &ult sau &ai pu"in con!tiente( in"elese de &e&brii unei culturi2
non$erbal'$ocale( non$ocale8 e+traling$istice( care scap locutorului in ti&pul
co&unicrii2 $ocale( non$ocale-
Co&binarea con"inuturilor !i &i5loacelor co&unicrii conduce la un anu&it
speci%ic al co&unicrii- Ast%el( in%or&atia cogniti$ este legat de &i5loace
ling$istice !i paraling$istice8 in%or&area in5oncti$ este legat preponderent de
&i5loacele paraling$istice( dar uneori !i de &i5loacele ling$istice8 in%or&area
indiceal se trans&ite prin toate &i5loacele- Din cele de &ai sus se di%eren"iaza *nc
doua notiuni( respecti$ li&ba !i li&ba5ul strans legate intre ele !i e+tre& de
i&portante pentru co&unicare-
In clasi%icarea co&unicrii sunt utilizate "rei criterii2 nu&rul de persoane(
instru&entele &i5loacele# co&unicrii( obiecti$ele ei-
Dup nu&rul de persoane care particip la procesul co&unica"ional(
desprinde& comunicarea interpersonal" !i comunicarea de grup8 la rndul ei poate %i
*&pr"it in co&unicare intragrup !i co&unicare intergrup-
Cea &ai rspndit este clasi%icarea co&unicrii in non$erbala !i $erbal- Dupa
prezen"a sau absen"a unor obiecti$e(intalni&2 co&unicare incidental8 co&unicare
consu&torie8 co&unicare instru&ental( co&unicare co&uniune Cele &ai
i&portante %or&e de co&- ra&an 2 co&unicare non$erbal si co&unicare $erbal-
3egulile co&unicarii didactice e%iciente sunt2
' sa asculti( adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti8
' sa obser$i adica sa te intereseze ceea ce se *nt/&pla *n cadrul situatiei de
co&unicare si sa *ntelegi starea receptorilor8
' sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor8
' sa te e+pri&i adica sa'ti e+pui punctele de $edere si senti&entele $is'a'$is de
obiectul co&unicarii8
1E>
' sa controlezi adica sa ur&aresti calitatea si e%icienta co&unicarii
A. %ndividualizarea comunicarii pe tipuri de deficienta
%u(iectii cu deficienta mintala de gradul I 8deficienta mintala. usoara*& sunt
capabili de ac,izitii scolare corespunzatoare $arstei lor &intale si pot a5unge la un
grad de autono&ie sociala( insa %ara posibilitatea asu&arii totale a responsabilitatii
conduitelor lor( %iind incapabili sa anticipeze ur&arile si i&plicatiile acestora-
O analiza pe criterii psi,opedagogice e$identiaza ur&atoarele caracteristici
de%initorii pentru aceasta categorie de subiecti2
' li&ba5ul se dez$olta( in general( cu intarziere( sub toate aspectele sale
pri&ul cu$ant apare( in &edie la $arsta de 4 ani( iar pri&ele prop abia la trei ani#8
$orbirea contine &ulte cu$inte parazite( cu perse$erarea anu&itor e+presii(
dezacorduri gra&aticale( acti$is& redus al $orbirii se &ultu&este cu relatari
super%iciale#( $ocabularul este sarac in cu$inte'notiuni( %rec$enta tulburarilor de
li&ba5 este &ai &are decat la copiii nor&ali( cu o rezistenta speci%ica la actiunea de
corectare a tulburarilor de li&ba5 si cu di%icultati i&portante in insusirea li&ba5ului
scris disle+ii( disgra%ii( disortogra%ii speci%ice copilului cu de%icienta &intala
usoara#8
' capacitate scazuta de organizare si coordonare a actiunilor in con%or&itate
cu o co&anda $erbala( datorata tulburarilor %unctiei de reglare a celui de'al doilea
siste& de se&nalizare in %or&area legaturilor din pri&ul siste& de se&nalizare( ceea
ce e+plica un grad scazut de constientizare a actiunilor e%ectuate 8
Deficienta mintala moderata , IY R 69P7E'9EP99 ' subiectii din aceasta
categorie prezinta ur&atoarele caracteristici2
' pot dez$olta anu&ite deprinderi de co&unicare in perioada copilariei si pot
atinge un grad de autono&ie personala8
Deficienta mintala severe , IY R 4EP49'69P7E ' principalele caracteristici
pentru subiectii din aceasta categorie sunt2
' in perioada pri&ilor ani de $iata ac,izitioneaza putine abilitati de
co&unicare $erbala8
1E@
' daca sunt inclusi in progra&e educationale( pot ac,izitiona( pana la o
anu&ita li&ita( abilitati de co&unicare $erbala( pot recunoaste nu&ere si pot %i
antrenati in dez$oltarea unor abilitati ele&entare de autoingri5ire8
Deficienta mintala de gradul III 8deficienta mintala profunda* reprezinta
%or&a cea &ai gra$a de de%icienta &intala si de%ineste persoana incapabila sa se
autoconduca( sa se apere de e$entuale pericole sau c,iar sa se ,raneasca( a$and o
per&anenta ne$oie de ingri5ire si supra$eg,ere- Aabloul psi,opedagogic ai acestor
categorii de subiecti prezinta ur&atoarele caracteristici2
' i&posibilitatea de a co&unica prin li&ba5 cu cei din 5ur( cunostintele acestui
copil nu depasesc pri&a copilarie( %unctiile sale intelectuale nu sunt dez$oltate(
relationarea cu %actorii de &ediu si cu cei din 5ur %iind redusa doar la pri&ul siste& de
se&nalizare senzatii( perceptii#8
Deficienta mintala de tip D$$I , tipul de organizare cu disfunctionalitate
cognitiva comunicational,intelectiva , se caracterizeaza prin prezenta do&inanta a
%actorilor dis%unctionali la toate ni$elurile- La %iecare ni$el in parte( %actorii de
perturbare distorsioneaza %unctiile pana la sc,i&barea tipului nor&al de organizare
pe baza %actorilor de organizare#-
In cazul deficientilor de auz in curs de de&utizare( procesul de co&unicare
prezinta ur&atoarele particularitati 2
' un $olu& redus al $ocabularului insusit
' e+istenta a nu&eroase clisee $erbale
' e+istenta unui decala5 $izibil intre $ocabularul acti$ si cel pasi$
Din registrul greselilor care se &ani%esta in co&unicarea $erbala a
de%icientilor de auz enu&era& 2
' e$itarea e+pri&arii in propozitii
' %olosirea inco&pleta a propozitiilor
' greseli de topica
' dezacorduri %rec$ente
' predispozitie catre e+pri&ari in constructii si&ple
Copilul lipsit de auz $a in$ata $orbirea in &od organizat( atat in perioada
prescolara( cat si in perioada scolara &ica- Ptr aceasta au %ost reco&andate &ai &ulte
1EC
strategii de abordare a de&utizarii 2 unii au sugerat %olosirea initiala a cu$intelor cu
continut concret si usor de pronuntat( altii reco&anda respectarea principiului
accesibilitatii articularii- Principala proble&a se re%era la &etodologia prezentarii
acestor cu$inte( ast%el incat ele sa de$ina notiuni integratoare si utile in perpecti$a
siste&atizarii si continuitatii in dez$oltarea $ocabularului copilului de&utizat-
Decizia cu pri$ire la &odul de abordare a procesului educati$ recuperator de
de&utizare apartine specialistului care $a incerca sa identi%ice cel &ai e%icient
progra& de inter$entie( prin analiza particularitatilor psi,o'intelectuale si a
do&inantelor personalitatii copilului( stilului propriu de acti$itate si a resurselor
e+istente( inclusi$ la ni$elul %a&iliei( care pot sustine constant acti$itatea de in$atare-
Scopul educati$ principal in acti$itatea cu deficientii de auz este %or&area
unei &odalitati de co&unicare e%iciente( care sa'i per&ita o %oarte buna adaptare la
$iata co&unitatii si o%erirea unei independente actionale si sociale-
Hodalitatile de co&unicare %olosite in procesul educational cu copiii
de%icienti de auz constituie o proble&a deosebit de co&ple+a( care a dat nastere
&ultor contro$erse in literatura surdopedagogica-
Hodalitatile de educare a co&unicarii %olosite cu copiii de%icienti de auz
intentioneaza de a asigura %iecarui copil un li&ba5 sigur( indi%erent daca este prin
cu$inte sau se&ne( care sa'i asigure co&unicarea e%icienta si adaptati$a cu &ediul in
care traieste- Hodalitatile de co&unicare %olosite de pro%esori cu copiii de%icienti de
auz pot %i i&partite ast%el2
S cele care se bazeaza pe auz si pe $orbire
S cele care sunt co&puse in principal din ele&ente &anuale-
Hodalitatea de co&unicare predo&inanta instru&entata copilului surd era
co&unicarea orala( considerata &i5locul cel &ai adaptat de realizare a
interrelationarii u&ane- Ast%el de%icientii de auz erau supusi procesului de&utizarii(
prin care de%icitul dat de &utilate( ca si stare consecuti$a surditatii( se dorea a %i
inlaturat prin insusirea co&unicarii orale si perceperea li&ba5ului prin labiolectura-
In literatura de specialitate sunt &entionate trei &etode generale prin care se
&areste educarea co&unicarii de%icientului de auz2 orala( biling$isticPbiculturala si
co&unicarea totala- Arebuie luati in considerare nu&erosi %actori in alegerea celei
11E
&ai potri$ite &etode de co&unicare2 gradul si tipul ,ipoacuziei( abilitatile copilului
de ac,izitionare a li&ba5ului oral( suportul co&unitatii( o%erta educationala a
societatii-
a* Pierderea de auz2 ni$elul pierderii auditi$e si ni$elul auzului rezidual
in%luenteaza( abilitatea ac,izitionarii li&ba5ului oral- Dnii copii cu ,ipoacuzie &edie
sau se$era au di%icultati in ac,izitionarea li&ba5ului oral( in ti&p ce altii cu
,ipoacuzie pro%unda au buna capacitati in %olosirea li&ba5ului oral-
b* Identificarea surditatii2 cu cat identi%icarea este &ai ti&purie cu atat &ai
repede i se poate o%eri copilului a5utor specializat- Dn copil cu de%icienta auditi$a
trebuie sa aiba acces la li&ba5( indi%erent daca alege $arianta de&utizarii orale sau
prin LHG- Cu cat identi%icarea este &ai tardi$a cu atat este &ai di%icil de realizat
de&utizarea pe cale orala si &ai %acil de realizat co&unicarea prin LHG2
c# %uportul familiei+ gradul i&plicarii parintilor in educarea copilului este
%oarte i&portant in alegerea &etodei de educare- Folosirea &etodei orale presupune
un suport %a&iliar sustinut-
d# Profesori calificati+ %iloso%ia in care au tost educati pro%esorii( cunostintele
pe care le au in terapia li&ba5ului sau LHG pot in%luenta decisi$ &etoda educati$a
aleasa- Folosirea &etodel DbiPbi presupune cunoasterea %oarte buna a LHG-
e# Oferta educationala a societatii+ in 3o&ania nu e+ista decat posibilitatea
educarii in spiritul co&unicarii totale( cu accent pe oralis& sau %olosirea LHG-
Progra&ele educationale prin &etoda orala pun accentul pe li&ba5ul oral si
ascultare( perceperea li&ba5ului prin labiolectura( LHG nu este %olosit- Ca &etode
au+iliare in educarea co&unicarii orale pot %i %olosite antrena&entul auditi$(
antrena&entul %oniatric( protezarea specializata si dez$oltarea capacitatii de ascultare-
In aceasta &etoda sunt incluse2
a# &etoda $erbal'auditi$a2
' terapia intensi$a a li&ba5ului8
' dez$oltarea capacitatii de labiolecturare si ascultare(
' nu este per&isa %olosirea LHG-
Ha5oritatea copiilor i&plicati in aceasta &etoda au un anu&it auz rezidual si
%olosesc proteze auditi$e sau i&plant co,lear-
111
b# Hetoda oral'aurala2 'in$atarea labiolecturii si ascultarii8
'terapia intensi$a a li&ba5ului8
'%olosirea gesturilor naturale-
c# Ae,nica CDED2 ' suportul labioiecturii prin utilizarea %or&elor si pozitiilor
&ainii( si nu este un li&ba5 ci o te,nica de spri5in a perceperii $izuale a li&ba5ului
oral8 este o te,nica destul de putin %olosita-
Filoso%ia biling$aPbiculturala DbiPbl# recunoaste LHG ca principala li&ba a
surzilor si utilizeaza LHG ca &etoda de instruire si educare a de%icientilor de auz- In
plus se in$ata li&ba tarii respecti$e ca o a doua li&ba( utilizata doar pentru scris'citit-
Copilul este considerat biling$ cand stapaneste a&bele li&ba5e- Aspectul bicultural
este dat de %aptul ca sunt ac,izitionate a&bele culturi2 cea a surzilor si cea a
auzitorilor- In cadrul culturii surzilor copiii sunt in$atati sa %ie &andri de &ostenirea
lor8 de ase&enea li se o%era nu&eroase &odele de ur&at din co&unitatea surda-
Filoso%ia co&unicarii totale presupune utilizarea a nu&eroase si $ariate
&etode de educare a co&unicarii2
Sterapia li&ba5ului( trening auditi$( in$atarea labiolecturarii( utilizarea LHG(
a dactile&elor- Presupune de ase&enea %olosirea tuturor &i5loacelor de co&unicare
posibile2 LHG( oral( labio%ectura( ascultare( dactile&e( &i&ica si panto&i&ica-
Hodalitatile auditi$e de co&unicare sunt &entionate in literatura
surdopedagogica ca ((&etoda oralaN sau ((oralis&N-
Oralis&ul traditional ca &etoda de co&unicare cu copiii de%icienti de auz isi
are radacinile in istorie si a %ost %olosita cu &ult ti&p inaintea aparitiei ideii ca
a&pli%icarea sunetului este posibila si bene%ica-
Hetoda da o &are i&portanta labiolecturii si dez$oltarii canalului $izual
pentru a interpreta in%or&atia pri&ita $erbal- 3olul pri$irii este deter&inant(
subordonandu'l pe cel al auzului- Hodul in care se crede ca li&ba5ul poate %i in$atat
de copii( se re%era la predarea li&ba5ului in loc de insusirea acestuia de catre copii-
Li&ba5ul este predat intr'un &od logic( siste&atic( %iind des%acut in ele&ente de baza
si apoi prezentat copilului intr'o ordine lognca- Scrisul are un rol &a5or deoarece el
poate o%eri o i&agine clara a li&ba5ului care a %ost predat-
Oralis&ul structural reprezinta o dez$oltare &ai &oderna a oralis&ului
114
traditional- Malanta dintre aspectele $izuale si auditi$e ale in$atarii li&ba5ului s'a
sc,i&bat datorita protezelor auditi$e- Cu toate ca labiolectura este considerata ca
a$and inca o pondere esentiala( este din ce in ce &ai &ult %olosit canalul auditi$ si
e+ploatate posibilitatile lui co&pensatorii- Li&ba5ul este predat tot cu a5utorul
plani%icarii proceselor sau sec$entelor structurale si %or&ei li&ba5ului i se acorda o
atentie %oarte &are- Cea &ai &are parte a continutului de li&ba5 a oricarei lectii este
predeter&inata de pro%esor- Corectarea siste&atica si repetitia au in continuare un rol
i&portant-
Abordarea &aternal re%lecti$a a procesului de co&unicare se bazeaza pe
pri&ele incercari de con$ersatie ale copilului si interactiunea lor cu ingri5irile
acordate de catre adulti- Hetoda abordeaza in special &odul in care &a&ele copiilor
cu auz nor&al incura5eaza co&unicarea si dez$oltarea li&ba5ului copilului lor- In
aceasta siuatie( la clasa( co&unicarea nu se poate dez$olta in &od predeter&inat( ci
progresand in %unctie de ideile e&ise de grup unde toate contributiile sunt socotite
$aloroase- Aotusi( deoarece discutia are un caracter trecator si &ulti dintre copiii
de%icienti de auz care participa au o slaba intelegere a li&ba5ului $orbit( aceasta
con$ersatie poate %i scrisa in caiete la %inalul orei- Ast%el( aceasta con$ersatie scrisa
de$ine un asa nu&it W depozitN( iar copiii si pro%esorul pot re$eni dupa cat$a ti&p la
acest ((depozitN( reconsiderand ceea ce a %ost spus si cu& a %ost spus-
Auralismul natural are la baza ideea ca toti copiii( inclusi$ cei cu pierderi de
auz- isi insusesc li&ba &aterna ur&and procese si&ilare( interactionand intr'un &od
con$ersational in %a&ilie sau intr'o situatie de tip %a&ilial- Pentru pro%esori( este
destul de greu sa continue la scoala a&bianta con$ersationala din %a&ilie-
Auralis&ul natural presupune o abordare a %olosirii a&pli%icarii la cel &ai
inalt ni$el te,nic %olosita in &od substantial si $eri%icata %rec$ent din punct de $edere
electro'acustic-
In sens larg( demutizarea este acti$itatea prin care se a5unge la stapanirea de
catre de%icientul de auz a li&bii sonore si scrise intr'o ase&enea &asura incat sa o
poata %olosi in relatiile sale sociale ca &i5loc de co&unicare- Este deci o %or&a de
educatie per&anenta( deoarece nu se li&iteaza la in$atarea structurilor strict %onetice
a li&bii ci presupune in$atarea de structuri ling$istice( insusirea de structuri
116
gra&aticale corecte etc-N
La ora actuala de&utizarea are loc doar pe parcursul scolaritatii( indi%erent
daca s'a a5uns la o %inalitate poziti$a sau nu ea este intrerupta la s%arsitul acesteia- Ar
%i de dorit in%iintarea unor centre psi,opedagogice care sa contribuie la educarea
per&anenta a surzilor- Ele&entele &etodei orale de educare i&perios necesare sunt2
a* Diagnosticarea timpurie- Inainte de a incepe e%ecti$ procesul de insusire a
li&bii( copilul surd este de dorit a %i pregatit( ast%el incat sa aiba conditiile opti&e
pentru acu&ularea structurilor li&bii- Aceste de&ersuri pregatitoare sunt
diagnosticarea corecta i&plicand si incadrarea corecta intr'un anu&it tip si grad de
de%icienta#( protezarea corespunzatoare( dez$oltarea si %or&area perceptiilor auditi$e(
$eri%icarea organelor %ona%oare si a $ocii- Este de dorit ca aceste de&ersuri sa se
realizeze inainte de inceperea e%ecti$a a i&ple&entari %one&elor( deoarece a$and o
baza sonora %urnizata de proteza auditi$a si de interpretarea corecta a sunetelor
pro$enite prin ea# insusirea %one&elor se $a %ace &ult &ai usor- Protezele trebuie sa
%ie in concordanta cu trebuintele reale ale copilului( aducandu'i acestuia un castig
&a+i&-
Daca protezarea nu a a$ut loc pana la intrarea in scoala( toate aceste
de&ersuri se $or realiza in paralel cu insusirea pronuntiei( %iind parti co&ponente ale
procesului de de&utizare si ale orto%oniei-
I&portanta in aceste de&ersuri este respectarea cerintelor de baza ale &uncii
cu copilul surd2 inceperea ti&purie a de&utizarii si protezarea precoce#( colaborarea
dintre %a&ilie( surdolog si protezist( %or&area in unitate a receptiei $orbirii protezare
si labiolectura# cu co&unicarea orala( elaborarea unei &etodologii precise de
de&utizare-
Maza succesului in educarea co&unicarii orale este i&plicarea parintilor in
procesul recuperati$e- Inter$entiile ti&purii in abordarea orala presupun in pri&ul
rand educarea parintilor pentru a de$eni parteneri e%icienti in co&unicarea cu copilul
lor-
b# Amplificarea 8protezarea* indi$idualizata si educarea auditi$a- In &etoda
orala caracteristic este utilizarea auzului rezidual( acest lucru realizandu'se cu suport
te,nic( protezele indi$iduale sau i&plantul co,lear- ;e$oile indi$iduale ale copilului
117
trebuie e$aluate de ti&puriu( co&pensate prin proteza indi$iduala( aceasta trebuie
a5ustata per&anent in %unctie de &odi%icarile inter$enite- Actual&ente( datorita
progresului te,nic al ulti&ilor ani protezele auditi$e au a5uns la ast%el de
per%or&ante( incat &a5oritatea de%icientilor de auz dupa un progra& de training
auditi$ pot percepe li&ba5ul la ni$el con$ersational- Ast%el educarea auzului rezidual
de$ine un punct nodal al &etodei orale- E+ista patru co&petente $iza$i de auditie pe
care copilul de%icient de auz trebuie sa le ac,izitioneze in ti&p2
S Dn pri& stadiu( care se %inalizeaza cu realizarea detectiei consta in &unca
de obisnuire a copilului cu proteza auditi$a- Aceasta adaptare a copilului la proteza
di%era in %unctie de $arsta si de particularitatile indi$iduale ale copilului- Ast%el2
S proteza trebuie prezentata copiilor &ici ca pe o 5ucarie( pri&ele e+ercitii $or
a$ea un caracter de 5oaca8
S aparatul $a %i %olosit in &o&entele de rela+are ale copilului( cand acesta este
cal& si are dorinta de 5oc8
' pri&ele tedinte $or %i %oarte scurte8 daca copilul respinge proteza se $a
re$eni in alta zi8
' se $or alege sunete agreabile copiilor8
S e+ercitiile $or a$ea un caracter gradat( durata lor $a %i &arita progresi$( prin
sedinte zilnice-
' In aceasta etapa copilul trebuie in$atat sa asculte spontan sunetele(
zgo&otele si $orbirea din &ediul incon5urator-
In continuare( copilului i se atrage atentia asupra sunetelor din 5ur( este in$atat
sa le asculte si sa reactioneze la ele- Copilul $a %i in$atat sa localizeze sunetul- In
acest scop i se $a arata sursa sonora pentru ca sunetele sa'i de$ina se&ni%icati$e- In
ur&a acestui proces copilul ar trebui sa inceapa sa detecteze prezenta unor sunete in
ca&pul lui audi%i$- In aceasta etapa copilului trebuie sa i se %or&eze2
' 3e%le+ul de orientare spre sursele sonore8
S Sa prezinte reactii la 5ucariile sonore8
' Sa dea do$ada de atentie auditi$a8
' Sa sesizeze prezenta sau absenta 2 zgo&ot( sunet( $oce ' prin perceptie
auditi$a si $ibratila-
119
S In cea de a doua etapa copilul $a %i in$atat sa di%erentieze sunetele- Se
reco&anda e+ercitii de di%erentiere a duratei sunetelor( a inalti&ii lor 5oase( &edii(
inalte# si a intensitatii slabe( &edii( puternice( %oarte puternice#- In aceasta etapa
copilului trebuie sa i se %or&eze2
S Identi%icarea auditi$a ' identi%icarea sursei sonore2 5ucarii( obiecte care
produc zgo&ot-
' Identi%icarea si di%erentierea progresi$a a surselor ne$erbale si
ono&atopeelor pac( poc( cucurigu( &ac'&ac#-
' Discri&inarea sunetelor produse de doua sau &ai &ulte surse sonore
clopotel( toba( sonerie( %luier#-
S Discri&inarea sunetelor cotidiene tele%on( sonerie( ceas( apa care curge(
&uzicadela radio#-
' Di%erentierea calitatilor auditi$e2 ti&bru( intensitate( inalti&e( directia
sunetulul-
S In etapa a treia $or %i identi%icate si di%erentiate sunetele $erbale- Aipuri de
e+ercitii2
S de di%erentiere a sunetelor e&ise de instru&ente de $ocea u&ana8
S de di%erentiere a $ocilor u&ane2 cea de barbat de cea de %e&eie( propria'i
$oce etc8
S de recunoastere( di%erentiere si reproducere a %one&elor8
S de di%erentiere a unor cu$inte ase&anatoare prin co&ponenta lor %onetica8
S de e+ecutare a co&enzilor8
S de scriere dupa auz8
S Dlti&ele tipuri de e+ercitii %ac e$identa e+istentei celei de a patra etape in
procesul educatiei auditi$e2 intelegerea li&ba5ului-
c# Permanenta terapie a lim(ajului- Orto%onia este partea co&ponenta a
procesului de de&utizare ce se ocupa cu e&isia corecta a sunetelor si a $orbirii- Ea
&ai este denu&ita %oniatrie sau te,nica $orbirii- Sarcnile orto%oniei( asa cu& sunt
%or&ulate de I- Stanica2
S For&area si e+ersarea respiratiei $erbale necesare in procesul $orbirii#-
S E+ersarea organelor care participa in %onatie si pregatirea lor pentru
11<
e&iterea sunetelor-
S Educarea sensibilitatii $ibrotactile si interactiunea analizatorilor-
S E&iterea si %or&area $ocii-
S E&iterea si auto&atizarea sunetelor8 acti$itatea de corectare a de%ectelor de
pronuntie8 coarticularea8 ordinea de e&itere a sunetelor-
S In$atarea ele&entelor prozodice ale li&bii rit&( accent( intonatie#-
S Hetodologia educarii auzului8 te,nica protezarii8 indicatii( contraindicatii-
Dar procesul de&utizarii nu presupune nu&ai in$atarea laturii %onetice a
li&bii- Pentru a putea co&unica in societatea auzitoare de%icientul de auz trebuie sa'
si insuseasca si latura le+icala( se&antica si sintactica a li&bii-
d* 6e/icul 8voca(ularul#- Pentru surzi acu&ularea unui $ocabular bogat are o
%oarte &are i&portanta- Cu cat nu&arul de cu$inte stapanit este &ai &are( cu atat in
gandire el $a %olosi &ai &ulte cu$inte si &ai putine i&agini( trecand spre ni$ele &ai
crescute de abstractizare si generalizare-
Ei trebuie sa %ie capabili sa stapaneasca di%erite %or&e %le+ionare ale
cu$antului( pentru a putea intelege corect intelesul &esa5ului si pentru a %or&ula un
&esa5 inteligibil-
;u&arul de cu$inte din $ocabularul unei li&bi este %oarte &are- ;ecesare
pentru insusirea corecta a $ocabularului sunt2
S 3elie%area se&ni%icatiei cu$intelor( &ai ales prin li&ba5 &i&ico'gestual si
prin asigurarea suportului intuiti$-
S Includerea cu$intelor in$atate in propozitii'%raze-
S Folosirea cu$intelor in ponte+te di%erite pentru intelegerea corecta a
se&ni%icatiei lui-
S Folosirea de sinoni&e si sintag&e sinoni&e ale cu$intelor-
S Includerea cu$antului in clase( categorii pentru a %a$oriza generalizarea si
%or&area notiunilor-
S 3eactualizarea per&anenta a cu$intelor in$atate si %olosirea lor perpetua in
con$ersatie- Incon5urarea copilului cu un N$ocabular $izualN 'este de dorit a%isarea
cu$intelor in clasa-
e* %tructura gramaticala- In pri$inta insusirii gra&aticii au e+istat in
11>
surdologie opinii( curente di%erite2
S curentul Noralist'%rag&entalistN propune insusirea structurilor gra&aticale a
li&bii intr'o etapa ulterioara e+ersarii articularii si le+icului-
S curentul Nglobal'oralistN propune insusirea structurilor gra&aticale
conco&itent cu $ocabularul-
Din punctul de $edere al dez$oltarii psi,o%izice si al particularitatilor
psi,opedagogice( pot %i identi%icate ur&atoarele trasaturi ale deficientilor de auz2
' gesturile si &i&ica se insusesc in &od spontan in co&unicarea de%icientului
de auz( constituindu'se treptat intr'un li&ba5 caracteristic acestor persoane8 insusirea
li&ba5ului $erbal se %ace in &od organizat prin acti$itatile de de&utizare( cu spri5inul
specialistului logoped si al %a&iliei8
' intarzierea in in$atarea $orbirii( pierderea perioadei opti&e de insusire a
li&ba5ului $erbal &aresc decala5ul in dez$oltarea psi,ica intre ele$ul surd si auzitor(
ceea ce a%ecteaza relatiile sociale ale celui dintai( adaptarea la cerintele scolii(
integrarea intr'un grup pro%esional( deter&inand conduite de izolare( senti&ente de
in%erioritate( stari depresi$e( lipsa de interes( descura5are( esecuri in plan scolar si
pro%esional etc-
For&ele de co&unicare intalnite in procesul educational al copiilor cu
de%iciente de auz sunt2
a# co&unicare $erbala , orala si scrisa2
' are la baza un $ocabular diri5at de anu&ite reguli gra&aticale 8
' labiolectura ' suport i&portant in intelegere8
b# co&unicarea &i&ico'gestuala' este cea &ai la inde&ana %or&a de
co&unicare8
c# co&unicare cu a5utorul dactile&elor' are la baza un siste& de se&ne
&anuale care inlocuiesc literele din lb5 $erbal si respecta anu&ite
. reguli gra&aticale0in ceea ce pri$este topica %or&ularii &esa5ului8
d# co&unicarea biling$a' presupune co&binarea intre2
' co& $erbala Q co&unicarea &i&ico'gestuala
' co& $erbala Q co&unicare cu a5utorul dactile&elor
e# co& totala ) %olosirea tuturor tip de co& in ideea de a se co&pleta reciproc
11@
si de a a5uta la corecta intelegere a &esa5ului8
Educatorii sunt cei &ai in &asura sa decida %or&a de co&unicare adoptata in
relatiile cu de%icientii de auz in %unctie de 2
' ni$elul de%icientei8
' ni$elul inteligentei8
' particularitatile personalitatii de%icientului8
;u se poate spune ca o %or&a de co&unicare este &ai buna decat alta8
e%icienta lor se $ede in practica- I&portant este ca de%icientul sa stie sa co&unice
e%icient si sa inteleaga &esa5ul-
D-p-d-$- educational( siste&ul de co&unicare cel &ai e%icient in cazul copiilor
cu surdocecitate consta in abordarea co&unicarii totale( care include %olosirea
indicilor( $orbirii( gesturilor( se&nelor( dactile&elor( i&aginilor si a li&ba5ului scris-
In co&unicarea cu ele$ul cu surdocecitate se&nele trebuie adaptate la
%unctionalitatea $izuala si auditi$a ptr a %i cat &ai e%iciente( iar educatorul trebuie sa
utilizeze per&anent in &od si&ultan( gesturile( li&ba5ul oral si se&nele ptr a o%eri cat
&ai &ulte in%or&atii-
Copiii cu surdocecitate au dreptul si sansa de a se integra in $iata sociala si
co&unitara- Calitatea inter$entiei educati$e este conditia %unda&entala a integrarii
socio%a&iliale ptr persoanele cu de%iciente &ultisenzoriale 8 dez$oltarea si
per%ectionarea %unctionala a analizatorilor %unctionali( antrenarea organelor %onatorii
prin e+ercitii speciale( de&utizarea spri5inita de siste&ul Mraille si de siste&ul dactil(
cunoasterea ne&i5locita a obiectelor din 5ur( orientarea in spatii &ici( %or&area
deprinderilor de autoser$ire( $alori%icarea noilor ec,ipa&ente si a te,nologiilor
&oderne destinate acestor categorii de persoane sunt doar cate$a dintre prioritati in
%unda&entarea progra&elor indi$idualizate de inter$entie si recuperare- In acest &od
ei pot %i a5utati sa e+peri&enteze( sa accepte( sa organizeze si sa reactioneze la sti&uli
e+terni( pot %i in$atati sa'si %oloseasca $ederea si auzul rezidual si sa dez$olte
deprinderi &otorii i&portante( &odalitati e%iciente de co&unicare( deprinderi de $iata
si &obilitate de baza necesare unei cat &ai bune integrari in $iata sociala-

1. 4im!a#e specializate* ver!ale, nonver!ale, paraver!ale etc.
11C
Cea &ai rspndit este clasi%icarea co&unicrii in non$erbala !i $erbal-
Dupa prezen"a sau absen"a unor obiecti$e( intalni&2 co&unicare incidental8
co&unicare consu&atorie8 co&unicare instru&ental( co&unicare co&uniune
Cele &ai i&portante %or&e de co&- ra&an 2 co&unicare non$erbal si
co&unicare $erbal-
a# $omunicare nonver(al"8 se realizeaz prin inter&ediul &i5loacelor non$erbale(
printre acestea( cele &ai &ult cercetate( %iind corpul u&an( spa"iul sau teritoriul(
i&aginea-
1oluntar sau in$oluntar( cand $b ( co&unica& prin2 e+presia %etei( gesturi(
pozitia corpului( orientarea( pro+i&itatea( contactul $izual( contactul corporal(
&iscari ale corpului( aspectul e+terior-
Co&unicrea prin corp este cea &ai co&ple+( deoarece corpul inter$ine in
N*ntalnirileN cotidiene nu doar ca un obiect natural( ci !i ca un produs $oluntar
tra$estit( &ascat( &eta&or%ozat prin *&braca&inte( &ac,ia5#-
Co&unicarea prin spatiu !i teritoriu- O&ul este e+tre& de gri5uliu( cu spatiul *n
care trie!te- El *!i deli&iteaz !i a&ena5eaz teritorul in %unc"ie de ne$oi !i
*&pre5urari- Aoc&ai &odul de deli&itare !i a&ena5are a spa"iului Nco&unicN &ulte
in%or&a"ii despre indi$id- Dintr'o perspecti$ sociologic !i antropologic( pot %i
desprinse trei tipuri de teritorii2 tribale( %a&iliale si personale-
Co&unicrea prin i&agini- 1ia"a &odern a adus cu sine o &are ga&a de
&i5loace i&agistice de co&unicare a%i!( %otogratii( ilustra"ii( cine&a( tele$iziune#-
Co&unicarea prin i&agini( o&niprezent( creaz un parado+2 de!i &ai putin
interacti$( deoarece se e+ercit *ntr'un singur sens( ea este &ult &ai e%icient(
deoarece a%ecteaz un nu&r e+tre& de &are de persoane-
Hi5loacele non$erbale ale co&unicrii au ur&toarele roluri2
1# de a trans&ite ce$a idei( in%or&atii( trsturi de caracter#8
4# de a nuan"a !i preciza co&unicarea care de$ine aprobati$ sau
dezaprobati$( recepti$ sau nerecepti$#8
6# de a a5uta persoanele s se e+pri&e !i s se *nteleag reciproc &ult &ai bine
pentru realizarea acestui ulti& rol( &i5loacele $erbale trebuie s le *nsoteasc pe cele
$erbale( *n nici un caz nu pot actiona independent#-
14E
De 1ito stabile!te !ase %unctii ale co&unicrii non$erbale asociate celei $erbale-
Ast%el( ea accentueaz( co&pleteaza( contrazice- regleaz( repet( substituie
co&unicarea $erbal
b# $omunicarea ver(al" 8lim(ajul*- Li&ba5ul este unul dintre &i5loacele
cele &ai speci%ic u&ane( cel &ai %rec$ent %olosit *n co&unicarea interu&ana-
Li&ba5ul( constituie e+presia !i realizarea conduitelor $erbale-
In cadrul co&unicarii $erbale distinge&2
' co&unicarea orala
' co&unicarea scrisa
$omunicarea orala prezinta ur&atoarele caracteristici2
' sunt rostite in %ata unor grupuri de oa&aeni
' se apeleaza la procedee speci%ice te,nicii $orbirii libere
' utilizeaza $ariate &odalitati de e+presie le+icale( stilistice etc
' i&plica adeziunea a%ecti$a si nuantarea $orbirii
' au o i&portanta $aloare sociala si indi$iduala conte+tuala sau o%iciala
Dupa ;eacsu( se disting ur&atoarele particularitati ale co&unicarii orale2
1- Hetodele $or %i concordante conte+tului si $alorilor spatiului socio'
cultural in care se &isca agentii educationali
4- Hetodele $or respecta para&etrii distantei opti&e intre agentii co&unicarii
educationale
6- Hetodele $or $alori%ica particularitatile sursei e&itatoare de &esa5
7- Hetodele $or tine sea&a de particularitatile receptorului
9- Hetodele $or tine sea&a de %inalitatile si continutul co&unicarii( in stransa
corelatie cu speci%icul &ani%estarilor constiintei si conduitei de grup
$omunicarea scrisa presupune cunoasterea unui cod speci%ic de catre cel care
%ace apel la ea-
Co&unicarea scrisa trebuie sa aiba in $edere raportul opti& dintre in%or&atie si
ti&p2
' intre necesar si redundant
' intre transin%or&ational si producti$ in%or&ational
Obiecti$ele co&unicarii scrise sunt2
141
' intelegerea
' perceperea di%eritelor ni$eluri de abstractizare ale $ariatelor tipuri de
li&ba5
' intelegerea raporturilor intre $alorile le+icale si cele sintag&atice
' distingerea esential'accesoriu intr'un te+t scris
' insusirea te,nicilor de lucru bazate pe in%or&atii scrise( dictionare( carti
etc
' stapanirea te,nicilor de %or&ulare a intrebarilor
' abilitatea de a rezu&a si %or&ula o concluzie
Co&unicarea para$erbala
In%or&atia este codi%icata si trans&isa prin ele&ente prozodice si $ocale care
insotesc cu$antul si $orbirea in general si care au se&ni%icatii co&unicati$e aparte- In
aceasta categorie se inscriu2
' caracteristicile $ocii
' particularitati de pronuntie
' intensitatea rostirii
' rit&ul si debitul $orbirii
' intonatia
' pauza
Canalul %olosit este cel auditi$-
Acelasi &esa5( identic codi%icat $erbal( in %uncite de i&plicatia para$erbalului
isi &odi%ica se&ni%icatia( de$ine altce$a supracodi%icare#
A!a dup cu& a%ir&a Head( principiul $ie"ii sociale este co&unicarea( ceea ce
*nsea&n c *ns!i $ia"a social se constituie !i se structureaz prin inter&ediul
li&ba5ului- ;e re%eri& *n acest conte+t nu la li&ba5ul .sa$ant0 al speciali!tilor *n
gra&atic ci la li&ba5ul natural( co&un( utilizat *n $ia"a cotidian- Li&ba5ul *nsea&n
&ai &ult dect %or&ele sale $erbale !i i&plic o serie de alte %or&e si&bolice
gesturi( &i&ic( intona"ie( pauze( tceri#- Sensul &esa5elor in%or&a"ionale $e,iculate
prin inter&ediul li&ba5ului este *ntotdeauna dependent de conte+tul situa"ional *n
care acesta este utilizat- Sensul oricrei ac"iuni sau practici co&unica"ionale a%late *n
des%!urare co&port o anu&it &ar5 de inco&pletitudine( care poate %i dep!it
144
nu&ai dup ce ac"iunea s'a produs *ns o ac"iune sau un &esa5 *nc,eiat desc,ide un
nou orizont de inco&pletitudine-

146
8%%. Forme de manifestare a tul!urarilor de lim!a# si terapia lim!a#ului
#. 9ul(urari ale lim(ajului oral si scris.
'. 9erapii specifice de compensare si )nvatare a lim(ajului+ terapia
tul(urarilor de lim(aj& demutizarea& audiologia educationala si tenologica& educatia
vizual,perceptiva& orientarea spatiala si mo(ilitatea& corectarea defectelor
neuromotorii& psioterapia comportamentala.
<. Bul!urari ale lim!a#ului oral si scris.
9ul(urarile lim(ajului reprezinta rezultatul dis%unctiilor inter$enite in
receptionarea( intelegerea( elaborarea si realizarea co&unicarii scrise si orale din
cauza unor a%ectiuni de natura organica( %unctionala( psi,ologica sau educationala(
care actioneaza asupra copilului &ic in perioada aparitiei si dez$oltarii li&ba5ului-
Datorita i&portantei li&ba5ului in structurarea si des%asurarea proceselor cogniti$e(
orice a%ectare a acestuia ar putea a$ea in%luenta si calitatea operatiilor gandirii(
relatiilor cu cei din 5ur si structurarii personalitatii copilului-
Pentru clasi%icarea tulburarilor li&ba5ului pot %i in$ocate &ai &ulte criterii-1erza
%ace o clasi%icare a tulburarilor de li&ba5 prin raportare si&ultana la criteriile anato&o'
%iziologic( etiologic( ling$istic si psi,ologic- Ast%el( sunt identi%icate ur&atoarele
categorii de tulburari2
a# tul(urari de pronuntie2 dislalia( rinolalia si dizartria8
b# tul(urari de ritm si fluenta a vor(irii2 balbaiala( ta,ilalia( bradilalia(
logone$roza8
c* tul(urari de voce2 a%onia( dis%onia si %onastenia8
d# tul(urari ale lim(ajului citit,scris2 disle+ia'ale+ia si disgra%ia'agra%ia8
e# tul(urari polimorfe2 a%azia si alalia(
%# tul(urari de dezvoltare a lim(ajului2 &utis& psi,ogen( electi$ sau $oluntar
si intarzierea in dez$oltarea generala a $orbirii-
Aceasta clasi%icare cuprinde( &a5oritar( zona %oneticii si %onologiei articulare(
rit&( %luenta( $oce( intonatie#-
Din perspecti$a dez$oltarii li&ba5ului s'au di%erentiat ur&atoarele tulburari2
147
' li&ba5 intarziat( cu &odel patologic li&ba5 nedez$oltat#8
' li&ba5 intarziat( cu &odel nor&al8
' intreruperea dez$oltarii li&ba5ului8
' li&ba5 calitati$ di%erit de li&ba5ul nor&al-
Clasi%icarea &odelelor dez$oltarii poate %i utilizata in depistarea &odului de
instalare a tulburarilor de li&ba5( in copilaria &ica si &i5locie( prin &etoda
ana&nezei- Ast%el se obtine un indicator pentru e$aluarea rezistentei la inter$entia de
corectare logopedica si se pot stabili &etodele de in$atare si reeducare a $orbirii si
li&ba5ului-
Arei cazuri sunt ilustrati$e-
Caz 1- Desi a$ea 7 ani( ele$ul nu a incerca sa $orbeasca si nu raspundea la
interpelarile antura5ului( c,iar daca a$ea un auz nor&al- Aotusi( co&unica prin
&or&aieli si tipete( pe care %a&ilia a in$atat sa le interpreteze- categoria2 lim(aj
nedezvoltat*
Acest caz %ace re%erire la corelatia dintre de%icienta &intala si tulburarea de
li&ba5- La copiii cu de%icienta &intala( li&ba5ul este &ai a%ectat decat alte zone ale
dez$oltarii de e+e&plu( psi,o&otricitatea#- Acestia au proble&e de intelegere a
li&ba5ului receptie# si de pronuntare a cu$intelor si propozitiilor e+presie#-
Aulburarile de li&ba5 sunt cu atat &ai accentuate cu cat este &ai se$era de%icienta
&intala-
Caz 4- Munica a a$ut dreptate cand spunea ca $a $orbi atunci cand $a %i
pregatita sa o %aca- La $arsta de 7 ani( li&ba5ul ei era ase&enea cu cel al $arului de 4
ani- Ha&a era ingri5orata( dar toti din casa si&teau ca $a de$eni o buna $orbitoare(
deoarece intelegea propozitii si %raze co&plicate si reactiona adec$at la ele-
categoria2 lim(aj intarziat pe model normal*
Aceste &ani%estari di%erentiaza o intarziere patologica de li&ba5 de o
intarziere pe &odel nor&al- Copiii cu intarziere pe &odel nor&al dau se&ne de
intelegere a $erbalizarilor din antura5 inteleg inainte de a $orbi#- Dupa ce $orbesc(
intarzierea se &ani%estsa in raport cu ni$elul &ediu al dez$oltarii $orbirii pentru
$arsta cronologica respecti$a2 $ocabularul este &ai sarac( redus la cu$inte uzuale( iar
posibilitatile de %or&ulare a propozitiilor sunt li&itate-
149
Caz 6- Aoata copilaria a $orbit- Parintii erau &andri de elPea( dar la gradinita
educatoarea nu a %ost incantata de deprinderile luiPei de li&ba5- Ea spunea ca( desi
participa %rec$ent la discutii( 5udecatile sunt sarace( %oloseste 5argonul si leaga
nepotri$it cu$intele- Colegii erau iritati ca le repeta intrebarile in loc sa raspunda la
ele- categoria8 lim(aj calitativ diferit de lim(ajul normal#
Dlti&ul caz este apropiat de ceea ce a %ost de%init drept ,andicap
sociocultural8 e+ista un decala5 intre criteriile %a&iliale de apreciere si standardele
i&puse de gradinita( generand o proble&a de interpretare( respecti$ daca li&ba5ul
copilului prezinta un de%icit sau o di%erenta culturala- Pentru a reduce acest decala5(
&ediul prescolar si scolar trebuie sa o%ere un cadru de participare acti$a a copilului la
dez$oltarea si per%ectionarea capacitatilor sale ling$istice-
Alaturi de stres si esecuri repetate( greselile educati$e pot declansa &utis&ul
electi$ sau $oluntar#( care se &ani%esta prin re%uzul de a $orbi cu anu&ite persoane(
in anu&ite i&pre5urari sau( &ai gra$( cu toti din 5ur si in orice i&pre5urare- Daca( in
acti$itatile des%asurate in scoala( personalul didactic $a persista in atitudinea de
incura5are acti$a a e+pri&arii copiilor si le $or o%eri( in %or&e neagresi$e( dar %er&e(
&odele bune de $orbire( atunci ei $or parasi %or&ele incorecte %onetice( &or%ologice(
sintactice#-
Dintr'o alta perspecti$a( pute& clasi%ica tulburarile de li&ba5 in cinci
categorii2
' tul(urari fonologice ' persoana nu produce sunetele con%or& cu regulile
ling$istice ale co&unicarii8
' tul(urarile morfologice ' pri$esc constructia cu$intelor ca %or&a( nu&ar(
gen( caz( &od( ti&p etc-8
' tul(urarile sintactice ' incalcari ale regulilor de codi%icare a &esa5elor( in
ceea ce pri$este ordinea cu$intelor in propozitii si %raze8
' tul(urarile semantice ' pri$esc si&bolistica( acordarea de se&ni%icatii(
codi%icarea si decodi%icarea cu$intelor si %razelor8
, tul(urarile pragmatice ' co&bina discordant li&ba5ul $erbal cu co&unicarea
non$erbala-
14<
Di%icultatile de in$atare a continutului li&ba5ului se re%era la aspectele
se&antice ale li&bii8 asi&ilarea cu$intelor li&bii $ocabularul( %ondul le+ical al
li&bii# nu se rezu&a la &e&orarea etic,etelor ling$istice( ci i&plica( procese
subiecti$e de cunoastere a realitatii si de reprezentare si&bolica si analitica
si&boluri( concepte( 5udecati si rationa&ente#8 acest proces incepe in copilaria &ica
si continua de'a lungul $ietii prin2
' cunoasterea obiectelor si proprietatilor lor esentiale8
' categorisirea obiectelor si ierar,izarea lor8
' cunoasterea %eno&enelor relatii intre obiecte( sc,i&buri( aparitii( disparitii(
deplasari( inlocuiri etc-#8
' categorisirea %eno&enelor8
' relatii intre %eno&ene si relatii intre obiecte si %eno&ene-
Ast%el( se in$ata codi%icarea( adica acordarea de se&ni%icatii siste&atice si
reprezentarea lu&ii e+terne in idei $erbalizate- Codi%icarea si decodi%icarea sunt
acti$itati &intale co&ple&entare( co&plicate si $ulnerable in in$atare- Pre$enirea
acestor di%icultati( %rec$ent intalnite si greu de a&eliorat( incepe in copilarie de la 6'
7 ani# si continua in scoala cu aportul parintilor( educatorilor( in$atatorilor(
pro%esorilor-
Di%icultatile in in$atarea utilizarii li&ba5ului pot aparea c,iar daca ele$ul a
interiorizat %or&a si continutul acestuia( insa nu le utilizeaza e%icient in co&unicare-
Dn bun utilizator al li&ba5ului sesizeaza intentiile din li&ba5ul partenerilor si se
adapteaza la conte+tul co&unicarii pentru a'si realiza propriile intentii- Pentru
pre$enirea di%icultatilor de utilizare a li&ba5ului( progra&ele scolare isi propun
e+ersarea co&unicarii( coordonata de educator si constientizata de catre ele$- Ele$ii
cu di%icultati de utilizare a li&ba5ului nu sunt capabili in su%icienta &asura8
' sa puna intrebari si sa e+pri&e di$erse cerinte8
' sa obtina si sa retina in%or&atii utile8
' sa aiba co&entarii la obiect8
' sa sustina un &onolog coerent( consistent si continuu8
' sa bene%icieze de atentia unui partener de discutie8
' sa dea sens %igurat unor e+pri&ari8
14>
' sa asculte concentrat8
' sa preia si sa dez$olte ideile altuia8
' sa sc,i&be cursul discutiei in directia dorita8
' sa co&bata rational ideile pe care nu le i&partaseste-
Cele trei aspecte ale li&ba5ului %or&a( continut si utilizare# %unctioneaza
si&ultan si corelat- Acestea sunt adesea solicitate in scoala( iar un li&ba5 de%icitar
creeaza ele$ului un gra$ pre5udiciu-
C- Paunescu identi%ica trei categorii de sindroa&e raspunzatoare de tulburari
ale li&ba5ului2
' sindromul dismalurativ ' conditional %ie de un rit& propriu de dez$oltare( %ie
de o incetinire a rit&ului obisnuit de dez$oltare a $orbirii( cauzata de %actori
so&atici( a%ecti$i sau sociali( &ani%estat prin intarzierea si&pla in aparitia si
dez$oltarea $orbirii( dislalia de e$olutie( balbaiala %iziologica( disle+ia'disgra%ia de
e$olutie 8
' sindroame e/trinsece lim(ajului si vor(irii ' a%ecteaza rostirea prin
interesarea laturii instru&entale a li&ba5ului &al%or&atii peri%erice structurale(
leziuni peri%erice &otorii sau senzoriale( leziuni subcorticale#8 %or&ele de &ani%estare
sunt dislalia( disartria( disrit&ia balbaiala( ta,ilalia( bradilalia#8
' sindroame intrinsece lim(ajului si vor(irii ' caracterizate printr'o
si&pto&atologie de tip a%azic( datorata unor leziuni la ni$elul structurilor cortico'
subcorticale ale elaborarii ideationale a li&ba5ului8 in aceste conditii( li&ba5ul si
$orbirea sunt de tip dis%azic sindro&ul dizintegrati$# sau de tip a%azic sindro&ul
dezintegrati$#( si in acest caz cunoasterea speci%icului de &ani%estare clinica a
principalelor tulburari de li&ba5 este o conditie %unda&entala in stabilirea unui
diagnostic di%erential( absolut necesar conturarii progra&ului terapeutic( precu& si in
prognosticul tulburarii %iecarui copil in parte-
Etiologia tulburarilor de li&ba5( la randul ei( este de o &are di$ersitate si
cunoasterea cauzelor care deter&ina tulburarea este o alta conditie de baza in
stabilirea progra&ului terapeutic si a strategiei de lucru cu copilul de%icient- Analiza
cauzelor a putut stabili ur&atoarele categorii etiologice2
1 Cauze care actioneaza in perioada prenatala2
14@
a# boli in%ectioase ale &a&ei in perioada sarcinii8
b# inco&patibilitatea 3, intre &a&a si %at8
c# into+icatii8
d# trau&e &ecanice care lezeaza %izic organis&ul %atului# sau psi,ice stres(
spai&a( e&otii intense resi&tite de &a&a#8
e# carente nutriti$e etc-
4- Cauze care actioneaza in timpul nasterii2
a# trau&atis&e obstetricale8
b# nasteri prelungite care duc la as%i+ii si leziuni ale siste&ului ner$os central-
6- Cauze care actioneaza in perioada postnatala2
a# cauze organice de natura centrala sau peri%erica2
' leziuni ale siste&ului ner$os central pro$ocate de unele trau&atis&e
&ecanice8
' a%ectiuni ale aparatului auditi$ si %onoarticulator care i&piedica receptia si
e&iterea sunetelor per%orarea ti&panului( ano&alii ale buzelor( li&bii( &a+ilarelor#8
' boli in%ectioase ale copilariei ence%alita( &eningita( scarlatina( tuberculoza(
ru5eola( po5ar etc-#8
' into+icatii cu substante c,i&ice( &edica&ente( alcool care pot a%ecta
organic sau %unctional &ecanis&ele neuro%iziologice ale li&ba5ului8
b# cauze %unctionale ' pri$esc s%era senzoriala receptoare# si &otorie
e%ectoare#2
' tulburarea proceselor de e+citatie si in,ibitie la ni$elul corte+ului8
' insu%iciente %unctionale ale siste&ului ner$os central8
' insu%iciente &otorii la ni$elul aparatului %onoarticulator spasticitate sau
tonus scazut al &usculaturii( a%ectiuni pe traiectul ner$ului &otor#8
' de%iciente ale auzului %one&atic ,ipoacuzii( discri&inare senzoriala-
redusa#8
c# cauze psi,opedagogice ' deter&ina in special tulburari de rit& si %luenta
$orbirii2
' de%iciente &intale8
' tulburari ale &e&oriei( atentiei( reprezentarilor $izuale si acustice 8
14C
' tulburari in s%era personalitatii neincredere in sine( ti&iditate(
supraaprecierea i&aginii de sine etc-#8
d# cauze psi,osociopedagogice2
' slaba sti&ulare a $orbirii copilului in ontogeneza ti&purie8
' carente pedagogice sti&ulare de%or&ata a $orbirii( i&itarea unor &odele cu
$orbire de%icitara( necorectarea la ti&p a tulburarilor de $orbire#8
' suprasolicitare( stari con%lictuale( oboseala( %eno&enul de biling$is&
obligarea copilului de a in$ata o li&ba straina inainte de a'si %or&a deprinderile
necesare in li&ba &aterna#-
Pornind de la tipologia si aspectele etiologice ale tulburarilor de li&ba5( pot %i
%acute ur&atoarele consideratii psi,opedagogice cu pri$ire la persoana si personalitatea
unui subiect logopat2
' e+ista un anu&it grad de %ragilitate si instabilitate la ni$elul unor trasaturi
ale personalitatii din cauza inter$entiei unor %actori perturbatori in relatiile cu sti&uli
e+terni care deter&ina inertie in co&unicare( tea&a de a pronunta cu$inte(
&ani%estari co&porta&entale anor&ale( rigiditate( izolare-
' in %unctie de particularitatile te&pera&entale( $arsta( educatia si dez$oltarea
&intala a logopatului( tulburarile de li&ba5 pot pro$oca si stari de e+citatie
psi,o&otorie2 &ani%estate prin agitatii per&anente( in alte situatii pute& intalni
tulburari a%ecti$'e&otionale si $oliti$e care pot cul&ina cu stari de depresie prelungite-
' la persoanele cu tulburari de $orbire pot %i identi%icate contradictii in
rezol$area proble&elor si in studierea &odalitatilor de actiune &intala si practica-
Atunci ca aceste stari se prelungesc si de$in cronice( apar stari con%lictuale interne ce
in%luenteaza negati$ %or&area caracterului si dez$oltarea nor&ala a proceselor
psi,ice
' tulburarile de li&ba5 pot constitui un %actor stresant atunci cand de%icientul
nu gaseste la cei din 5ur intelegerea necesara %ata de situatia sa sau cand nu intre$ede
perspecti$a corectarii si recuperarii acestor tulburari- In ase&enea situatii( subiectul
traieste stari de discon%ort( nesiguranta in $orbire sau alte acti$itati( sur&ena5 %izic
intelectual( pe %ondul carora se pot instala co&ple+e de in%erioritate( an+ietate( izolare
de cei din 5ur-
16E
' in cazul de%icientelor de intelect( tulburarile de li&ba5 pot deter&ina
accentuarea tulburarilor psi,ice si de co&porta&ent ca ur&are a de%icitului %unctiilor
de cunoastere si de e+pri&are( a i&aturitatii a%ecti$e( a cresterii sugestibilitatii(
i&pulsi$itatii rigiditatii psi,o&otorii( i&piedicand se&ni%icati$ aprecierea corecta si
adec$ata situatiilor de $iata cu e%ecte i&ediate in co&porta&entele adapti$e la
sti&ulii de a&bianta-
' de ase&enea( la copii cu de%icienta &intala( decala5ul dintre dez$oltarea
li&ba5ul si celelalte %unctii psi,ice este %oarte e$ident( deoarece posibilitatile de
intelegere de ideatie ra&an li&itate( in ti&p ce capacitatea de e+pri&are inregistreaza
progrese interesante-
Copilul de%icient &intal are totusi posibilitatea sa'si insuseasca une %or&ule
stereotipice pe care le utilizeaza in con$ersatii si&ple- C,iar daca e+presii ling$istice
de argou sunt in$atate %ara e%orturi si sunt %rec$ent intalnite in li&ba5ul cotidian(
co&unicarea nu se des%asoara dupa o anu&ita logica( deoarece asociatii nu pot %i
constientizate pe deplin si nu cuprind abstractizari generalizari- 3egulile gra&aticale
sunt deseori utilizate de%ectuos( ceea ce scade claritatea &esa5ului si a co&unicarii in
general- Principala si cea &ai stabila caracteristica o reprezinta i&aturitatea $orbirii(
care se accentueaza in raport cu gra$itate de%icientei &intale-
La copilul de 4'6 ani( i&aturitatea $orbirii nu este atat de e$identa( dar( cu
ti&pul( di%erentele dintre $orbirea copilului nor&al si cea a copilului de%icient se
accentueaza tot &ai &ult si din cauza %eno&enelor de perse$erare caracteristice
structurilor &intale nee$oluate ale acestuia din ur&a- Feno&enele de perse$erare ce
apar %rec$ent se e+tind de la ni$elul sunetelor si silabelor la cu$inte c,iar propozitii(
ceea ce da o nota dezagreabila $orbirii( iar co&unicarea de$ine tot &ai con%uza-
' conduita $erbala a de%icientilor &intal este do&inata de caracteristicile
e&otional'a%ecti$e care nu intotdeauna intregesc continutul se&antic( ci( di&potri$a(
esto&peaza acti$itatea cogniti$a- La acestea se adauga &ulte ele&ente neesentiale si
redundante care ingreuneaza receptia in%or&atiei de catre auditor si deter&ina ca
intreaga co&unicare sa %ie centrata pe sens( si nu pe se&ni%icatii-
' ca o caracteristica generala( toate categoriile de de%icienti &intali inta&pina
di%icultati atat in intelegerea conte+tului in care se des%asoara conduita $erbala( cat si
161
in plasarea co&unicarii intr'un conte+t organizat- Daca a$e& in $edere cele trei
straturi conte+tuale( si anu&e2 conte+tul total( care nu este identic cu conte+tul
situational( conte+tul e+plicit( care este &ai e$ident in li&ba5ul oral( si conte+tul
$erbal sau discursi$( de natura strict ling$istica( obser$a& ca ele nu sunt organizate in
co&unicare la de%icientul &intal si nici nu apar bine deli&itate-
' atunci cand tulburarile de li&ba5 apar pe %ondul altor de%iciente( precu& cele
senzoriale sau %izice( tulburarile personalitatii( de5a e+istente( in &ai toate cazurile se
accentueaza-
La de%icientii de auz si de $edere( tulburarile de $orbire creeaza proble&e
supli&entare in procesul de integrare sociala( din cauza absentei sau slabei intelegeri
a $orbirii in cazul de%icientilor de auz# sau rolului co&pensator al cu$antului in
structurarea reprezentarilor la de%icientii de $edere#( in a&bele situatii e+istand
riscul reducerii relatiilor sociale( date %iind di%icultatile de co&unicare si intelegere a
&esa5ului intre interlocutori-
'in situatiile obisnuite de $iata( %iecare persoana %oloseste un stil propriu de
e+pri&are orala si scrisa( cu anu&ite particularitati strans legate de ni$elul si gradul
sau de cultura- La persoanele cu tulburari de li&ba5( c,iar si atunci cand poseda un
ni$el de cultura a$ansat( se obser$a o anu&ita retinere in a'si prezenta ideile(
gandurile in raport cu posibilitalile pe care le au( un argu&ent in plus pentru
pre$enirea si corectarea acestor tipuri de tulburari-
A. Berapii specifice de compensare si nvatare a lim!a#ului* terapia
tul!urarilor de lim!a#, demutizarea, audiologia educationala si tehnologica,
educatia vizual-perceptiva, orientarea spatiala si mo!ilitatea, corectarea
defectelor neuromotorii, psihoterapia comportamentala.
Demutizarea reprezinta acti$itatea co&ple+a de inlaturare a &utitatii cu
&etode si &i5loace speci%ice( prin $alori%icarea cailor organice nealterate si pe baza
co&pensarii %unctionale 8 are o co&ponenta didactica se&ni%icati$a si presupune
insusirea celor 6 co&ponente ale li&ba5ului 2
' co&ponenta %onetica
' le+icul
164
' structura gra&aticala
Sc,e&e corporala este punctul de plecare al di%eritelor posibilitati de actiune-
Ea se constituie pe baza datelor senzoriale si sensibilitatii propriocepti$e si
e+terocepti$e-
Yuesne deosebeste 7 %aze succesi$e in ac,izitia i&aginii corporale 2
' perioada senzorio'&otrica
' constituirea i&aginii &intale( ca reprezentare a propriului lui corp
' in$atarea li&ba5ului este legat de sc,e&a corporala
' e$olutia desenului reprezentand corpul u&an
Cercetarile e+peri&entale si e+perienta practica au de&onstrat ca acti$itatea
de pre$enire si corectare a tulburarilor de $orbire este %unda&entata pe o serie de
principii logopedice2
a# principiul interventiei timpurii ' asigura e%icienta terapiei logopedice(
deoarece la $arste &ici auto&atis&ele psi,oling$istice nu sunt inca bine consolidate
si pot %i usor inlocuite cu deprinderi corecte de $orbire8 tratarea tulburarilor de li&ba5
c,iar din %aza lor de debut per&ite inlaturarea unora dintre cauzele insuccesului
scolar( respecti$ cauzele de natura logopedica8
b# principiul parteneriatului in interventia terapeutica ' succesul inter$entiei
logopedice presupune initerea %actorilor educationali %a&ilie( gradinita( scoala# in
acti$itatea logopedica si consolidarea unor parteneriatePcolaborari intre pro%esorul
logoped( educatori si parinti in scopul prelungirii inter$entiei logopedice si in &ediul
scolar sau de $iata al copilului8
c# principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale ' in do&eniul
logopediei( acest principiu are in $edere e$itarea con%uziilor intre tulburarile de li&ba5
propriu'zise si cele pasagere( datorate insu%icientei &aturizari a organelor si %unctiilor
%onoarticulatorii8 de ase&enea( in terapia logopedica( acti$itatile si sec$entele de lucru
des%asurate cu copilul trebuie adaptate $arstei( ni$elului de dez$oltare &intala si
particularitatilor personalitatii acestuia8
d# principiul e/ercitiilor de scurta durata ' in ti&pul e+ercitiilor de $orbire cu
copiii din pricina instalarii rapide a oboselii( se reco&anda e+ersarea ti&p de doar
cate$a &inute 8 in sc,i&b( aceasta e+ersare pe perioade scurte poate %i repetata
166
%rec$ent in aceeasi sedinta( pentru ca intre aspectul sonor corect al sunetului rostit si
&iscarile articulatorii corespunzatoare sa se poata %i+a legaturile necesare 8
e# principiul utilizarii sunetelor ajutatoare ' pentru a e$ita aparitia tensiunilor
intre controlul constient al &iscarilor articulatorii si cel al pozitiei sunetelor( care pot
a%ecta succesul inter$entiei logopedice( se reco&anda %olosirea sunetelor
ase&anatoare pe care copilul le poate pronunta si( treptat( sa se treaca la sunetele noi(
corecte( care $or inlocui sunetele gresit pronuntate 8
%# principiul utilizarii autocontrolului auditiv ' daca dupa &ai &ulte incercari
si e+ercitii copilul nu poate distinge sunetele care %ac parte din aceeasi grupa de
sunete( atunci logopedul $a de&onstra pe organele lui articulatorii si $a arata
copilului deosebirile dintre acestea8
g# principiul actiunii minime ' este &ai e%icient ca sunete noi sa se e+erseze la
inceputul e+ercitiilor cu $ocea scazuta( %ara e+agerare8 $ocala se adauga la inceput
soptit si abia &ai tarziu se pronunta cu $oce tare( e$itandu'se ast%el &iscarile
insotitoare inutile si reducand durata inter$entiei logopedice-
Hetodele si procedeele generale utilizate in acti$itatea logopedica sunt
clasi%icate ast%el2
a# gimnastica generala ' e+ercitiile %izice generale intaresc si rela+eaza
&usculatura i&plicata in actul $orbirii si contribuie la &entinerea sanatatii
organis&ului8 se poate %olosi o ga&a $ariata de e+ercitii2 rotiri ale bratelor( rotiri si
aplecari ale capului( &iscari la ni$elul trunc,iu&i( &iscari la ni$elul pal&ei si
degetelor( i&itarea unor acti$itati din $iata cotidiana8
b# gimnastica fonoarticulatorie ' cuprinde &ai &ulte serii de e+ercitii de
gi&nastica %aciala( linguala( &andibulara si labiala care trebuie e+ecutate rit&ic
deoarece( pe langa antrenarea si toni%ierea seg&entelor aparatului %onoarticulator( au
si &enirea de a introduce rit&ul in $orbirea copiilor8
c# gimnastica respiratorie ' ur&areste educarea ec,ilibrului dintre inspiratie si
e+piratie cu a5utorul unor e+ercitii si procedee di$erse su%larea intr'o lu&anare aprinsa(
aburirea unei oglinzi( alternati$( cu nasul si cu gura( u&%larea unui balon( %or&area de
$aluri intr'un $as cu apa( su%larea in di%erite instru&ente &uzicale etc-#8 in cadrul acestor
acti$itati se $a acorda o &are atentie e+piratiei lungi( rela+ate8
167
d# educarea auzului fonematic rol %unda&ental in dez$oltarea
autocontrolului auditi$# ' prin sti&ularea perceptiei %one&atice legatura dintre sunet
si i&aginea &odului de articulare corecta a sunetutui respecti$#( utilizand &odelul
&otric'Oinestezic o%erit de logoped si $alori%icand acti$itati di$erse cu caracter ludic 8
e# educarea personalitatii ' ur&areste $alori%icarea unor strategii si procedee
psi,oterapeutice in scopul inlaturarii la copii a unor &ani%estari neuropsi,ice
secundare( a unor tulburari de conduita si personalitate deter&inate de prezenta
tulburarilor de $orbire ti&iditate e+agerata( negati$is&( ner$ozitate( iritabilitate(
sensibilitate &arita la obser$atiile celor din 5ur( %rica( neincredere#-
Hetodele si procedeele specifice corespund unor etape distincte in procesul
de corectare a tulburarilor de li&ba5( respecti$ e&iterea( consolidarea( di%erentierea si
auto&atizarea pronuntiei sunetelor2
#. Emiterea sunetului2
In etapa e&iterii sunetelor se recurge in &od curent la &etoda de&onstratiei
articulatorii( la e+ercitii( co&paratie( precu& si la &etoda deri$arii sunetului8
' demonstratia articulatorie ' analiza &iscarilor articulatorii( sinteza
&iscarilor articulatorii( articularea cu $oce soptita( articularea cu $oce nor&ala8
' e/ercitiul ' articulator( %onator si orto%onic8
' comparatia ' sonora( gra%ica( sonora Q gra%ica8
, derivarea sunetului nou din sunete corect e&ise anterior prin analiza si
sinteza %one&atica metoda fonetica analitico,sintetica#8
'. $onsolidarea sunetului+
In etapa consolidarii sunetelor se recurge la metoda e/ercitului si a
co&paratiei( prin e%ectuarea repetata a unor serii de e+ercitii( cat &ai $ariate(
destinate dez$oltarii deprinderilor de pronuntie corecta8
' e/ercitiul ' coarticulatie intre silabe directe( indirecte( inter&ediare#(
cu$inte &ono'( bi' si polisilabice#( propozitii si&ple si dez$oltate( %raze( analiza si
sinteza %onetica orala si scrisa silabe( cu$inte( propozitii( %raze#8
' comparatia ' sonora( gra%ica( sonora Q gra%ica-
0. Diferentierea sunetului+
169
In etapa di%erentierii sunetelor se ur&areste dez$oltarea auzului %one&atic si a
capacitatii de di%erentiere %one&atica &ai ales in cazul sunetelor %oarte apropiate din
punctul de $edere al locului si &odului de articulare8 cele &ai utilizate &etode sunt(
si in acest caz( e/ercitiul si comparatia8
, e/ercitiul ' analiza %one&atica( di%erentierea &otric'Oinestezica(
di%erentierea sunetului nou si a unor sunete din grupe &ai indepartate( di%erentierea
sunetului din sunete ase&anatoare( analiza si di%erentierea gra%ica8
, comparatia ' sonora( gra%ica( sonora Q gra%ica-
=. Automatizarea sunetului+
In etapa auto&atizarii se %ace apel la &etode ca2 e/ercitiul& compunerea&
povestirea& conversatia( integrand sunetele corectate in di$erse situatii de co&unicare
scrisa sau orala pentru a inc,eia ast%el procesul co&ple+ de corectare a tulburarilor de
li&ba5-
' e/ercitiul ' oral( scris de analiza si sinteza %one&atica#8
' compunerea ' dupa i&agini date( cu inceput dat( analiza %one&atica a
te+tului co&punerii etc-8
' povestirea ' dupa i&agini date( dupa i&agini $ideo( dupa inregistrare audio8
, conversatia ' indi$iduala sau in grup-
In concluzie( pute& spune ca &a5oritatea &etodelor si procedeelor prezentate
su&ar pana acu& se intalnesc in toate cele patru etape de inter$entie logopedica(
deosebirile dintre ele constand nu atat in denu&irea lor( cat in &odalitatile concrete
de aplicare a lor de la o etapa la alta-
16<
8%%%. 7ctivitatea scolara - cadru de formare si dezvoltare a a!ilitatilor
deprinderilor si capacitatilor n vederea integrarii socio-profesionale
#. $aracteristicile si rolul a(ilitatii manuale )n acizitionarea principalelor
a(ilitati si deprinderi necesare profesionalizarii.
'. Activitati de preprofesionalizare
0. Activitati de formare profesionala prin %colile de Arte si ;eserii.
=. Activitati de formare a competentelor necesare specializarii )n liceu.
<. aracteristicile si rolul a!ilitatii manuale n achizitionarea
principalelor a!ilitati si deprinderi necesare profesionalizarii.
Di%erentieri e+istente in cadrul grupului de ele$i( din scoala speciala( isi lasa
a&prenta nu nu&ai asupra posibilitatilor de co&pensare si de recuperare a lor( ci si
asupra &odului de integrare in procesul &uncii( in stilul si capacitatea lor de &unca-
Ast%el( &a5oritatea debililor &intal &ani%esta in procesul &uncii o anu&ita
inertie si %i+itate( care le li&iteaza posibilitatea actiunilor de substituire8 in acelasi
ti&p ei pastreaza tendinta clar e+pri&ata de a inlocui actiunile di%icile cu &odalitatile
de acti$ita'te &ai si&ple si pri&iti$e- Ar &ai ra&ine de adaugat ca inertia in &unca a
de%icientului coreleaza strins cu gradul de debilitate-
De ase&enea( debilul &intal &ani%esta o scazuta intelegere a scopurilor
acti$itatii( nu arata interese pro%esionale certe-
La ele$ii scolii speciale( care prezinta nor&alitate psi,ica sau intelect de
li&ita( reactiile negati$e %ata de &unca sint &ai ales de origine e+ogena( consecuti$e
unei carente de educatie %a&iliala sau unor in%luente negati$e din &ediul antescolar-
Iar principala proble&a la ele$ii cu tulburari de co&porta&ent de tipul
psi,opatiilor# este instalarea si &ani%estarea instabilitatii co&porta&entale si( in
procesul &uncii( al acti$itatii practico'producti$e-
Alte aspecte( de care trebuie sa se tina cont si tin de &odalitatea nestiinti%ica
prin care ele$ii scolii speciale capata in%or&atia pro%esionala si atitudinea %ata de
$iitoarea pro%esie( ast%el 2
' &a5oritatea ele$ilor( au pareri pre%or&ate despre &eseria pe care o $or ur&a-
16>
De cele &ai &ulte ori( sugestia are un rol deter&inant-
' ele$ii scolii speciale sint pusi in situatia de a'si %or&a aspiratii si interese
pro%esionale in conditiile unei pronuntate izolari sociale care le perturba atit
dez$oltarea nor&ala cit si posibilitatile ulterioare de integrare ale acti$itatilor( pe care
le des%asoara in atelierele scolii-
' instruirea de%icientilor are inca un pronuntat caracter descripti$(
intelectualist si la distanta de acti$itatea practico'producti$a care la rindul ei este
unilaterala si nesti&ulati$a pentru ele$ii scolii a5utatoare-
' co&anda sociala( caile de a%ir&are sociala cele &ai adec$ate lor( nu le sint
cunoscute de%icientilor-
' nu se depune o acti$itate siste&atica si unitara de %or&are la ele$ii scolii
speciale a unor deprinderi de &unca( stabile( care sa conduca la trairi a%ecti$'poziti$e
in legatura cu procesul si cu rezultatele &uncii-
Pregatirea generala reprezinta atat o cerinta a progresului te,nic cat si o
co&ponenta de baza a unei bune pregatiri pro%esionale- Ptr orice pro%esie cultura
generala constituie un %unda&ent necesar atat prin cunostintele si deprinderile pe care
le da si pe care se $or spri5ini cunostintele si deprinderile de specialitate( cat si prin
calitatile intelectuale pe care le %or&eaza si care largesc orizontul pro%esional al
ele$ului- Pregatirea teoretica trebuie sa preceada pregatirii pro%esionale-
3olul i&portant pe care il are pregatirea teoretica in %or&area unui bun
pro%esionist este e+plicat de psi,ologi prin larga capacitate de trans%er a culturii
generale- Cunostintele si deprinderile de cultura generala inlesnesc ac,izitia
cunostintelor si ,abitudinilor din orice pro%esie( ele insele se pot &odela si adapta la
cerintele pro%esionale-
Cunostintele insusite in scoala pot da tanarului o orientare generala in
legatura cu productia sau o orientare %er&a ptr anu&ita pro%esie- Cunostintele din
obiectele de specialitate( pe care si le insusesc tinerii in licee de specialitate in scoli
te,nice si postliceale( cu a5utorul carora ei cunosc te&einic proble&ele pro%esiei pe
care si'au aleso( constituie baza teoretica a educatiei speciale-
16@
Cunostintele insusite de ele$i sunt insotite de priceperi si deprinderi de a le
utiliza in practica2 a &anui unelte si &asini( a le regla si adapta procesului &uncii( a
le ingri5i si repara etc-
Persoana cu ,andicap &intal inti&pina di%icultati in %or&area deprinderilor de
&unca atit in perioada scolarizarii( cit si in procesul &uncii dupa integrarea in
productie- Aceste di%icultati sunt legate de organizarea propriei acti$itati( rit&ul(
$iteza( calitatea lucrurilor e%ectuate- Di&inuarea din punct de $edere cantitati$ si
calitati$ al e%icientei &uncii produce di%icultati in procesul integrarii socio'
pro%esionale a persoanei cu ,andicap &intal-
In$ata&intul special are drept obiecti$e $alori%icarea a potentialelor biologice
si psi,ice( sti&ularea si corectarea dez$oltarii %izice si intelectuale a persoanei cu
,andicap &intal( pregatirea pentru $iata de sine statatoare si pentru integrarea socio'
pro%esionala- Prin $alori%icarea &a+i&a a persoanei cu ,andicap &intal( in li&itele
dez$oltarii sale( intelege& %or&area la persoane a tuturor treptelor cunoasterii(
incepind cu cel &otric si inc,eind cu cele a%ecti$e( $oliti$e si de personalitate in
ansa&blu-
A. 7ctivitati de preprofesionalizare
Educatia te,nologica in scoala au+iliara ocupa unul din locurile prioritare in
siste&ul general instructi$'educati$ si i&bina rezol$area obiecti$elor inaintate
in$ata&intului special-
Instruirea prin &unca contine o ga&a enor&a de posibilitati in procesul de
corectie a nea5unsurilor persoanelor cu ,andicap &intal- E+istenta unor atare
posibilitati este con%ir&ata nu nu&ai de practica scolara si lucrari psi,opedagogice(
dar si de in$estigatiile %iziologice( care au stabilit din punct de $edere e+peri&ental
i&bunatatirea %unctionala a proceselor ner$oase corticale atit la copii cit si la &aturi
cu ,andicap &intal sub in%luenta acti$itatii de &unca-
O atitudine principial noua re%eritor la proble&a instruirii prin &unca a
persoanelor cu di%icultati in dez$oltarea %izica si intelectuala a a$ut'o renu&itul
sa$ant 1agotsOi care spunea ca e+cluderea acestor persoane din s%era de productie
insea&na e$identierea si agra$area nea5unsurilor in dez$oltare( iar pregatirea si
16C
inserarea copiilor anor&ali in &unca obsteasca contribuie la co&pensarea acestor
nea5unsuri-
Hunca pentru acest tip de persoane indeplineste doua sarcini i&portante2
' in pri&ul rind( este un &i5loc de corectie si educatie de &are $aloare in
procesul in%runtarii de%icientelor in dez$oltare si %or&are a personalitatii
' in al doilea rind( este conditia de baza pentru pregatirea persoanelor cu
,andicap &intal in dez$oltarea psi,o%izica catre $iata in societate-
Acti$itatea de &unca a persoanelor cu ,andicap &intal este un proces speci%ic(
de i&portanta enor&a in dez$oltarea &ultilaterala a acestor categorii de persoane-
Cunoasterea $ariabilitatii indi$idual'tipologice a persoanelor cu ,andicap
&intal( a particularitatilor de plani%icare( de organizare( de autocontrolul al &uncii( pe
de o parte( si a particularitatilor siste&ului ner$os( &otoricii( capacitatii &uncii( pe de
alta parte( ne o%era posibilitatea crearii conditiilor %a$orabile de corectie si dez$oltare
di%erentiata( ce contribuie la sporirea e%icientei educatiei te,nologice in scoala
au+iliara- Aoate acestea constituie o conditie opti&a in adaptarea si integrarea socio'
pro%esionala a acestei categorii de persoane-
Gi&naziul o%era posibilitati largi ptr %or&area generala si polite,nica a
ele$ilor- Ei isi insusesc aici principiile de baza din disciplinele u&aniste si realiste( isi
%or&eaza deprinderi de a aplica in practica aceste cunostinte-
For&area pro%esionala se gre%eaza pe %ondul unei te&einice pregatiri generale
si polite,nice-
1. 7ctivitati de formare profesionala prin /colile de 7rte si ;eserii.
Scoala pro%esionala speciala ptr de%icienti &intali are ca principal obiecti$
inar&area ele$ilor sai cu o te&einica pregatire practica ) pe speci%ic de &eserii ) si o
pregatire de cultura generala s care sa'i per&ita absol$entului sa se incadreze
ar&onios in $iata social'econo&ica- Ainand sea&a de %inalitatea procesului
recuperarii ) integrarea in $iata sociala nor&ala ) stabilirea continutului
in$ata&antului din scoala pro%esionala speciala i&plica in &od necesar raportarea la
sarcinile actuale si de perspecti$a care stau in %ata tinerei generatii-
17E
Daca in$ata&antul pro%esional special este %ondat pe etica &uncii si pe
criteriul $alorii practice( ra&ane o proble&a desc,isa conturarea unei &etodologii
adec$ate acestor principii( care sa stabileasca &ai concret( interpatrunderea
ar&onioasa si sustinerea reciproca dintre &unca %izica si cea intelectuala a
adolescentului de%icientului &intal-
Educatia pro%esionala isi propune sa %or&eze pe tanar ptr pro%esia aleasa( sa
%aca din el un &uncitor cali%icat intr'o anu&ita ra&ura de acti$itate-
Educatia polite,nica ii a5uta pe tineri sa isi insuseasca principiile teoretice
%unda&entale ale proceselor de productie si sa isi %or&eze deprinderi de a &anui
unelte si &asini si&ple %olosite in productie- E o pregatire de baza ptr productie( utila
in insusirea oricarei pro%esii-
Heseriile reco&andate persoanelor cu de%iciente %izice( sunt incluse in
;o&enclatorul orientati$ al &eseriilor pentru scolile pro%esionale speciale- In acest
no&enclator sunt reco&andate 7@ de &eserii pentru persoanele cu de%iciente %izice -
1- Dn pri& tip de &eserii sunt cele din profilul mecanic- In cadrul acestui
pro%il intra &eseriile de lacatus de &onta5e si de intretinere( &ecanic de &ecanica
%ina( sculer'&atriler( &odelier si prelucrator prin asc,iere strungar( %rezor( rabotor(
recti%icator#- Aoate aceste &eserii sunt caracteristice persoanelor de se+ &asculin-
Folosind unele utila5e speci%ice si unele adaptari de &ica i&portanta( aceste &eserii
pot %i practicate de persoanele cu de%icienie %izice- La alegerea locului de &unca se
$a tine sea&a de atitudinea caracteristica in ti&pul lucrului( de &iscarile solicitate( de
ga&a posturala -
In aceste &eserii( in %unctie de speci%icul locului de &unca( consu&ul
energetic este redus( cel &ult &ediu( pozitia corporala este ortostatica sau sezanda(
dar sunt solicitate %rec$ent &anualitatea %ina si coordonarea bi&anuala-
In concluzie( aceste &eserii pot %i reco&andate persoanelor care au &e&brele
superioare sanatoase sau doar putin a%ectate
4- Dn alt pro%il reco&andat este cel electrotenic( ce cuprinde &eseriile de
electrician de intretinere si reparatii instalatii electrice( electronist si operator de
teleco&unicatii-
171
In aceste &eserii( &unca se des%asoara in pozitie sezanda sau ortostatica(
solicitarea energetica este &ica( dar este ne$oie de o pre,ensiune %ina- Practic( in
aceste &eserii pot %i orientate persoanele in %otoliu rulant( dar care au &e&brele
superioare sanatoase-
6- In no&enclator este inscris profilul constructii ca %iind reco&andabil pentru
persoanele cu de%iciente %izice- In toate &eseriile din cadrul acestui pro%il( solicitarile
energetice sunt &edii sau &ari( pozitia este ortostatica( dar cu di%erite alle pozitii
inco&ode g,e&uit( %lectat( torsionat#( iar pre,ensiunea trebuie sa %ie larga si
puternica- Practic( catre acest pro%il pot %i orientate doar persoanele cu de%icient
usoare ale unui &e&bru pel$in sau toracal-
7- In cadrul profilului de materiale de constructie se reco&anda &eseria de
sticlar'cera&ist- Din pacate( si aceasta &eserie este reco&andata doar pentru
persoanele cu de%iciente usoare( deoarece presupune un e%ort &ediu( o pozitie
ortostatica ce alterneaza cu cea sezanda( dar o gestualitate a &e&brului superior %ina
si larga-
9- Pentru profilul de cimie industriala( solicitarea depinde de locul de &unca-
Ast%el( la tablourile de co&anda ale instalatiilor solicitarile sunt &ici( cu o pozitie
ortostatica prelungita si solicitarea liniei pre,ensiuni %ine- Deci si aceste &eserii su&
reco&andabile persoanelor cu de%iciente usoare ale &e&brelor toracale sau pel$ine-
<- Heseriile per&ise &edical din profilul de industrializare a lemnului sunt
reprezentate de ta&plarie( sculptura( tapiterie( dulg,er si parc,etar- In aceste &eserii(
solicitarea energetica este &edie( uneori c,iar &are- Pozitia in care se lucreaza este
ortostatica cu di$erse $ariante( cu& ar %i in genunc,i( %lectal( torsionat( alternand cu
pozitia sezand- Pre,ensiunea trebuie sa %ie %ina( larga si uneori puternica- In
concluzie( aceste &eserii sunt reco&andabile persoanelor cu o a%ectare usoara a unui
&e&bru pel$in sau toracic-
>- Pro%ilul de industrie alimentara include &eseriile de preparator in industria
carnii( laptelui( conser$elor de legu&e si %ructe- Solicitarea energetica este &edie( cu
o pozitie ortostatica prelungita si o pre,ensiune larga digito'pal&ara- Apar aceleasi
restrictii de orientare pentru persoanele cu de%iciente &edii-
174
@- Pro%ilul de industrie usoara cuprinde &eseriile de %ilator( tesator(
con%ectioner i&braca&inte si incalta&inte- Solicitarea energetica este &edie pentru
&eseriile de %ilator'tesator si redusa pentru celelalte &eserii- Postura este ortostatica(
cu deplasare per&anenta pentru supra$eg,erea &asinilor la &eseriile de %ilator'
tesator si sezantia sau ortostatica in rest- Din pacate( in toate aceste &eserii este
ne$oie de o pre,ensiune %ina( ast%el ca ele sunt reco&andate in special pentru
persoanele cu de%iciente la ni$elul &e&brelor in%erioare- Pentru &eseriile de %ilator si
tesator este su%icienta o pre,ensiune %ina a unui singur &e&bru superior( in
consecinta( au o reco&andare &edicala &ai larga-
C- Pro%ilul agricol este %oarte i&portant pentru persoanele pro$enite din &ediul
rural si care doresc sa ra&ana in %a&ilie- In cadrul acestui pro%il sunt reco&andate
&eseriile de agrono&( zoote,nist si ,orticultor- In toate aceste &eserii( solicitarea
energeticsa este &edie sau &are- Hunca se des%asoara in conditii de ortostatis&( cu
deplasari pe teren si cu o pre,ensiune larga- Aceste &eserii sunt reco&andate pentru
persoanele cu de%icienta %izica usoara a unui &e&bru pel$in sau a a&belor &e&bre
superioare
1E- Pro%ilul comercial presupune in special acti$itatea de lucrator co&ercial
$anzator#( in care solicitarea energetica este &are( &unca se des%asoara in
ortostatis& cu deplasari( iar pre,ensiunea este %ina( larga siPsau %orte- Este un pro%il
reco&andabil in special pentru persoanele cu a%ectiuni la ni$elul unui singur'&e&bru
pel$in sau a%ectari usoare ale a&belor &e&bre superioare si in%erioare
11- Alimentatia pu(lica presupune &eseriile de co%etar( bucatar( patisier( in
care solicitarea energetica este &edie( postura ortosiatica( iar gestualitatea presupune
pre,ensiune digito'pal&ara- Si aceste &eserii sunt reco&andabile doar persoanelor
cu de%iciente usoare
14( Dlti&a categorie de &eserii este reprezentata de cele din industria mica si
prestari servicii-In cadrul acestor intreprinderi intra &eseriile de tesator &anual(
&aroc,iner( len5er'broder( dactilogra%( restaurator co$oare( blanar( acordor de
instru&ente &uzicale- Din pacate( in toate aceste &eserii sunt necesare abilitati
&anuale %ine-
176
Din toate aceste &eserii inscrise in no&enclator se pot %or&ula cate$a
concluzii2
' lista acestor &eserii este destul de cuprinzatoare( deci persoanele cu
de%iciente %izice ar trebui sa aiba su%iciente oportunitati de alegere8
' in scolile speciale pro%esionale nu&arul de &eserii este destul de redus( ast%el
ca posibilitatile de alegere sunt reduse8
' o alta di%icultate este legata de orientarea pro%esionala in conditiile a%ectarii
&e&brelor superioare 8 in aceasta situatie( nu&arul optiunilor de$ine destul de redus(
daca nu c,iar %oarte redus pentru persoanele cu de%iciente &edii si gra$e8
' postura ortostatica este necesara in nu&eroase &eserii8 dar persoanele cu
a%ectari ale &e&brelor in%erioare nu o pot &entine ti&p de @ ore( cat dureaza
progra&ul de lucru
' in %inal( pute& spune ca e+ista inca su%iciente proble&e legate de orientarea
pro%esionala a persoanelor cu de%iciente %izice in &ediul de &unca obisnuit-In aceste
conditii( atelierele prote5ate ra&an unica solutie pentru incadrarea in &unca a
persoanelor cu de%iciente &edii si gra$e-
La Grupul Scolar NIon HolbanN din lasi( in anul 1CC9 e+istau ur&atoarele
posibilitati de scolarizare2
T liceul econo&ic
T scoala pro%esionala cu ur&atoarele &eserii2
' con%ectii i&braca&inte8
' len5er'broder8
' tricoter8
' tesator( restaurator co$oare8
' co&erciant bucatar8
' co&erciant co%etar8
' coa%eza'&anic,iurista8
' dactilogra%
Aoate aceste &eserii sunt greu de practicat in conditii industriale de catre
persoanele cu o a%ectare c,iar unilaterala a &e&brelor superioare- Pentru copiii ce
prezinta a%ectarea &e&brelor in%erioare( &eseriile de bucatar si co%etar nu sunt
177
reco&andate( deoarece ele presupun des%asurarea acti$itatii in conditii de ortostatis&
prelungit-
Con%or& no&enclatorului de &eserii( 7@ pot %i practicate de tinerii cu de%iciente
&otorii- Cu toate acestea( in scoala se regasesc doar @ &eserii- Hinisterul Educatiei
;ationale i&preuna cu Hinisterul Huncii si Protectiei Sociale trebuie sa depuna
e%orturi sustinute pentru di$ersi%icarea &eseriilor din aceste scoli-
Intr'o anc,eta e%ectuata in 1CC9 pe un esantion de 161 de ele$e din clasele
&ari( rezulta ca principalele deza$anta5e ale acestei scoli sunt2
' izolarea %ata de persoanele sanatoase8
' distanta &are %ata de %a&ilie 8
' neasigurarea unui loc de &unca dupa absol$ire8
' &eseria in$atata nu este cea pre%erata-
Posibilitatile reduse de incadrare in &unca sunt re%lectate si in raspunsurile la
Pira&ida &oti$ationala- Autoa%ir&area si autorealizarea ocupa pri&ul loc in optiunile
a 77(9J dintre %ete- In situatia in care de%icienta %izica este &edie sau usoara( aceasta
proble&a are o $aloare latenta sau nu este perceputa-
Scolile pro%esionale pregatesc &uncitori cu un pro%il larg( capabil sa se
adapteze intr'un ti&p scurt la noi pro%esii daca $a %i ne$oie-
0. 7ctivitati de formare a competentelor necesare specializarii n liceu.
Pregatirea practica'producti$a a ele$ilor se di%erentiaza in %unctie de &ediul
social( in %unctie de se+ si de speci%icul local- Ele$ii din &ediul urban e%ectueaza in
special lucrari de atelier( unde( in pri&ii ani baietii in$ata prelucrarea le&nului si a
&etalului( iar %etele lucrul de &ana si gospodarie-
In liceul real u&anist si liceele de specialitate se continua pregatirea ele$ilor
ptr &unca( ptr productie- Fiecare tip de liceu asigura ele$ilor atat o pregatire care sa
le per&ita continuarea studiilor( cat si incadrarea intr'o acti$itate social utila( cu
prioritate in productia &ateriala- In cadrul %iecarui tip de liceu sunt pre$azute obiecte
de in$ata&ant care dau o instruire te,nica si care alaturi de practica producti$a %ac
posibila specializarea necesara si integrarea cat &ai rapida in &unca-
179
In ti&pul studiilor liceale ele$ii isi insusesc si deprinderi de &unca practica(
se pot cali%ica in e+ercitarea unei pro%esii-
De%icientul &intal este si $a %i pus per&anent in conte+te critice la care $a
trebui sa se adapteze- De aceea in societatea conte&porana e+ista o preocupare
i&portanta pentru asistenta de%icientului &intal( pentru pregatirea lui pentru $iata(
pentru integrarea lui socio'pro%esionala-
17<
%$. %ntegrarea copiilor cu deficiente n scoala pu!lica
#. $onceptul de integrare. 1orme ale integrarii e/istente )n scoala
rom>neasca-
'. ;odalitati de favorizare a integrarii copiilor cu deficiente )n scoala
pu(lice prin+ depistare precoce a deficientei& interventie timpurie& educatie
precolara& de(ut scolar )n scoala pu(lica& trasee educationale compati(ile cu tipul
si gradul de deficienta.
0. 6imitele integrarii scolare.
<. onceptul de integrare. Forme ale integrarii e&istente n scoala
rom"neasca.
Ideea integrarii copiilor cu dizabilitati in scoala publica a aparut ca o reactie
necesara si %ireasca a societatii la obligatia acesteia de a asigura nor&alizarea si
re%or&area conditiilor de educatie pentru persoanele cu cerinte educati$e speciale-
Integrarea insea&na ca relatiile dintre indi$izi sunt bazate pe o recunoastere a
integritatii lor( a $alorilor si drepturilor co&une pe care le poseda- Cand lipseste
recunoasterea acestor $alori( se instaureaza alienarea si segregarea intre grupurile
sociale- Alt%el spus( integrarea se re%era la relatia stabilita intre indi$id si societate si
se poate analiza a$and in $edere &ai &ulte ni$eluri( de la si&plu la co&ple+-
Integrarea presupune egalitatea de participare sociala si egalitatea de sanse
in realizarea accesului la educatie- Printre $alorile actuale si de perspecti$a ale
integrarii societatii de&ocratice din lu&e le considera do&inante pe ur&atoarele2
' acceptarea tuturor di%erentelor8
' respectul di$ersitatii8
' solidaritatea u&ana si &ai ales cu persoane di%erite 8
' lupta i&potri$a e+cluderii si &arginalizarii8
' lupta i&potri$a inegalitatii sociale-
;i$elurile integrarii se a%la in relatie de interactiune( se in%luenteaza si se
i&bogatesc reciproc creand ast%el ansa&blul de conditii necesar pentru sc,i&barea
societatii si trans%or&area intr'o societate capabila sa asigure integrarea persoanelor
17>
cu ,andicap &intal in interiorul ei- Accesul la integrare este $alabil pentru toate
persoanele( inclusi$ pentru cele cu un ,andicap( indi%erent de ,andicapul si gra$itatea
acestuia- In acest sens nu ar trebui sa e+iste nici o restrictie- Persoanele cu un anu&it
,andicap si &ai ales cu un ,andicap &intal sunt oa&eni cit se poate de obisnuiti(
oa&eni cu $ise( sperante( aspiratii( dar cu &ai &ulte dureri si &ai &ulte obstacole cu
care se con%runta-
Integrarea este un proces co&ple+ care presupune 2
' a educa acei copii cu cerinte speciale in scoli obisnuite alaturi de ceilalti
copii nor&ali8
' a asigura ser$icii de specialitate recuperare( terapie educationala( consiliere
scolara( asistenta &edicala si sociala# in scoala respecti$a8
' a acorda spri5in personalului didactic a1 &anagerilor scolii in procesul de
proiectare si aplicare a progra&elor de integrare 8 a per&ite accesul e%ecti$ al copiilor
cu cerinte speciale la progra&ul si resursele scolii obisnuite sali de clasa( cabinete(
laboratoare( biblioteca( terenuri de sport etc-#8
' a incura5a rel de prietenie si co&unicarea intre toti copii din clasaPscoala8
' a educa si a5uta toti copiii pentru intelegerea si acceptarea di% dintre ei8
' a tine cont de probl si opiniile parintilor( incura5andu'i sa se i&plice in $iata
scolii8
' a asigura progra&e de spri5in indi$idualizate pentru copiii cu CES8
' a accepta sc,i&bari radicale in organizarea si dez$oltarea acti$itatilor
instructi$'educati$e din scoala-
Con%or& principiilor pro&o$ate in &aterie de educatie de catre organis&ele
Internationale( se &entioneaza ca persoanelePele$ii cu di%erite tipuri de de%iciente au
aceleasi drepturi %unda&entale ca si ceilalti cetateni de aceeasi $arsta( %ara
discri&inare pe &oti$e de se+( li&ba $orbita( religie( stare %inanciara sau orice alta
caracteristica a persoanei in cauza sau a %a&iliei sale-
Daca accepta& ideea ca( dupa absol$irea scolii( toti copiii trebuie sa
bene%icieze de sansa de a participa acti$ la $iata sociala( atunci trebuie sa le acorda&
neconditionat aceasta sansa inca din scoala8 deci integrarea sociala este pregatita si
conditionata de integrarea scolara-
17@
Pute& $orbi despre &ai &ulte ni$eluri ale integrarii( precu&2
a* integrarea fizica ' per&ite persoanelor cu cerinte speciale satis%acerea
ne$oilor de baza ale e+istentei lor( adica asigurarea unui spatiu de locuit in zone
rezidentiale( organizarea claselor si grupelor in scoli obisnuite( pro%esionalizarea in
do&enii di$erse( locuri de &unca in siste& prote5at#8
b# integrarea functionala ' are in $edere posibilitatea accesului persoanelor cu
cerinte speciale la utilizarea tuturor %acilitatilor si ser$iciilor o%erite de &ediul socialP
co&unitate pentru asigurarea unui &ini&u& de con%ort de e+e&plu2 %olosirea
&i5loacelor de transport in co&un( %acilitati pri$ind accesul stradal sau in di%erite
institutii publice #8
c# integrarea sociala ' se re%era la ansa&blul relatiilor sociale stabilite intre
persoanele cu cerinte speciale si ceilalti &e&bri ai co&unitatii $ecini( colegi de
ser$iciu( oa&eni de pe strada( %unctionari publici#8 aceste relatii sunt in%luentate de
atitudinile de respect si sti&a si de ansa&blul &anierelor de interactiune dintre
oa&enii nor&ali si cei cu cerinte speciale 8
d# integrarea personala ' este legata de dez$oltarea relatiilor de interactiune
cu persoane se&ni%icati$e( in di$erse perioade ale $ietii8 aici sunt incluse di$erse
categorii de relatii( in %unctie de $arsta subiectului ' pentru un copii( relatiile cu
parintii( rudele( prietenii8 pentru un adult( relatiile cu sotulPsotia( prietenii( copiii(
rudele alt%el spus( integrarea e%icienta i&pune anu&ite conditii( si anu&e( pentru un
copii( e+istenta unor relatii cat &ai apropiate cu %a&ilia( iar pentru un adult(
asigurarea unei e+istente de&ne( cu relatii di$erse in cadrul grupurilor sociale din
co&unitate#8
e# integrarea in societate ' se re%era la asigurarea de drepturi egale si
respectarea autodeter&inarii persoanei cu cerinte speciale 8
%# integrarea organizationala ' se re%era la structurile organizationale care
spri5ina integrarea8 este necesar ca ser$iciile publice sa %ie organizate in asa %el incat
sa raspunda ne$oilor tuturor indi$izilor din societate-
In concluzie( transpunerea in practica a integrarii necesita des%asurarea unui
siste& inc,egat de actiuni( din do&enii di$erse2 psi,ologie( pedagogie( sociologie(
asistenta sociala( asistenta &edicala( organizatoric( 5uridic( politic etc- Actiunile
17C
respecti$e trebuie des%asurate incepand de la ni$elul indi$idual pana la cel social(
ur&arindu'se( in %inal( trans%or&area societatii intr'un siste& capabil sa asigure
integrarea persoanelor cu cerinte speciale in structurile din interiorul sau-
Dn criteriu %unda&ental de di%erentierea formelor de integrare se re%era la
durata prezentei copilului cu cerinte speciale in scoala obisnuita- Ast%el( pute&
intalni2
' forme de integrare totala ' ele$ul cu cerinte speciale isi petrece tot ti&pul la
scoala obisnuita( cu e+ceptia e$entualelor progra&e terapeutice care se pot des%asura
in spatiul aceleiasi scoli a&ena5area in scoala obisnuita a unui spatiu pentru copiii
cu dizabilitati unde sa se des%asoare si acti$itatile terapeutice# sau in a%ara scolii
centre de pedagogic curati$a( ser$icii de recuperare( cabinete specializate
' forme de integrare partiala ' ele$ul cu cerinte speciale petrece doar o parte
din ti&pul sau in scoala obisnuita participa doar la anu&ite tipuri de acti$itati in
scoala obisnuita sau la anu&ite discipline unde poate %ace %ata( iar restul
progra&ului scolar este ase&anator cu progra&ul unei scoli speciale si se des%asoara
%ie intr'o unitate scolara specializata( %ie intr'un centru de zi sau centru de
reabilitare#-
Pri$ind lucrurile din alta perspecti$a( in baza aceluiasi criteriu( pute&
identi%ica ur&atoarele forme de integrare2
' integrare totala8
'integrare partiala ' participarea copiilor cu cerinte speciale doar la anu&ite
acti$itati8 acti$itatile respecti$e sunt selectate in %unctie de2 potentialul ele$ilor
integrati si tipul de%icientei( resursele si disponibilitatea scolii( interesele ele$ilor(
solicitarile parintilor etc-8
' integrarea ocazionala , participarea in co&un a ele$ilor cu dizabilitati
alaturi de colegii lor din scoala obisnuita la di%erite acti$itati scolare si e+trascolare
e+cursii( serbari( intreceri sporti$e( spectacole etc-#-
In ceea ce pri$este forme ale integrarii copiilor cu $E%& e/istente in scoala
ro&aneasca( acestae se bazeaza pe ur&atoarele &odele2
;odelul cooperarii scolii o(isnuite cu scoala speciala ' in acest caz( scoala
obisnuita coordoneaza procesul integrarii si stabileste un parteneriat acti$ intre
19E
cadrele didactice din cele doua scoli care $or e+peri&enta si sustine un nou &od de
des%asurare a acti$itatilor didactice( pregatind i&preuna continutul acti$itatilor
scolare( adaptand &aterialele si &i5loacele de in$atare %olosite in ti&pul orelor si
o%erind un cadru con%ortabil tuturor ele$ilor din clasa- Acest &odel are a$anta5ul ca
per&ite $alori%icarea resurselor si e+perientelor de5a e+istente in cele doua tipuri de
scoli( %ara a necesita c,eltuieli supli&entare- De ase&enea( pro%esorii din scoala
speciala bene%iciaza de posibilitati de predare &ult &ai largi( iar pro%esorii din
scoala obisnuita se pot in%or&a asupra &ultiplelor aspecte legate de ne$oile si
posibilitatile reale ale unui ele$ cu cerinte educati$e speciale- La pri&a $edere( acest
&odel ar putea %i considerat ca %iind irealizabil( &ai ales in conditiile tarii noastre(
unde( in reprezentarea opiniei publice( pro%esorii din in$ata&antul special sunt
considerati( cel putin din punctul de $edere al statutului( ca %iind in%eriori celor din
in$ata&antul de &asa( iar unii pro%esori din scolile obisnuite adepti ai &odelului
scolii elitiste( nu au puterea( cura5ul sau buna'credinta de a recunoaste ca si o parte
dintre copiii cu de%iciente pot %i la %el de buni ca se&enii lor( considerat nor&ali(
a$and( totodata( dreptul la sanse egale in educatie si in pregatirea pro%esionala-
Pentru rezol$area acestei proble&e( e+ista alternati$a in%iintarii unor centre de zi sau
centre de recuperare pentru copiii de%icienti prin reorganizarea scolilor speciale
actuale# care sa includa un nu&ar &ic de copii si in care progra&ul de acti$itate sa
%ie destinat acti$itatilor recuperatorii( co&pensatorii si de consolidare a
cunostintelor pri&ite la scoala( iar regi&ul de $iata sa %ie unul cat &ai aproape de
nor&alitate-
;odelul (azat pe organizarea unei clase speciale in scoala o(isnuita ' acest
&odel
presupune integrarea copiilor de%icienti in scoli de &asa unde sa intre in relatie cu
ele$ii nor&ali( %acilitandu'se( cu spri5inul cadrelor didactice si specialistilor din
scoala( o &ai buna intercunoastere si relationare intre cele doua categorii de copii-
Hodelul este criticat de unii specialisti care nu considera o integrare reala
constituirea unei clase speciale intr'o scoala obisnuita( practica de&onstrand
di%icultatea aplicarii unui progra& de integrare dupa acest &odel8 discrepanta dintre
clasele obisnuite si clasa speciala se accentueaza( ti&pul e%ecti$ in care ele$ii
191
nor&ali si cei cu cerinte speciale relationeaza direct este destul de redus in cele &ai
&ulte cazuri acest ti&p se reduce la durata pauzelor dintre acti$itatile scolare#( iar in
conditiile unui colecti$ scolar de acest tip se constituie cu usurinta grupuri de ele$i
intre care apar con%licte sau atitudini ce pot accentua discri&inarea %ata de ele$ii
de%icienti din clasa speciala adica e%ectul opus integrarii#-
;odelul (azat pe amenajarea in scoala o(isnuita a unui spatiu sau a unei
sali de
instruire si resurse pentru copiii deficienti& integrati individual in clase o(isnuite
din scoala respectiva ' in acest caz( pro%esorul care se ocupa cu ele$ii de%icienti este
si pro%esorul de spri5in care des%asoara acti$itati cu acesti copii( atat in spatiul
special a&ena5at in scoala( cat si la orele de clasa( atunci cand conditiile
solicitaPper&it acest lucru( colaborand direct cu educatorii din clasele unde sunt
integrati copiii-
;odelul itinerant' acest &odel %a$orizeaza integrarea intr'o scoala de &asa a
unui nu&ar &ic de copii cu cerinte speciale( do&iciliati la &ica distanta de scoala
se e$ita ast%el deza$anta5ul deplasarilor pe distante &ari ale copilului# si spri5initi
de un pro%esor itinerant specializat in &unca la do&iciliul copiilor cu un anu&it tip
de de%icienta#8 ei pot ast%el participa la acti$itatile scolii respecti$e-
;odelul comun ' este relati$ ase&anator cu &odelul precedent( cu deosebirea
ca in acest caz pro%esorul itinerant este responsabil de toti copiii cu de%iciente dintr'
un anu&it areal si o%era ser$icii de spri5inire a copilului si %a&iliei( a5uta parintii la
alcatuirea progra&elor de in$atare( ur&areste e$olutia scolara a copilului(
colaboreaza cu pro%esorii scolii obisnuite in care este integrat copilul si inter$ine
atunci cand apar proble&e de in$atare sau de adaptare a copiilor la anu&ite cerinte
scolare-
1unctiile integrarii
O $iziune a integrarii care sa produca %uziunea a doua siste&e( cel al
personalitatii si cel al $alorilor sociale( are a$anta5ul sa stabileasca o corespondenta
intre %unctiile de baza ale personalitatii u&ane si %unctiile de baza ale societatii care
dez$olta personalitatea u&ana- Functiile de sinteza si integrare sunt corelati$e
%eno&enului de co&pensare- Orice sinteza constituie rezultatul actiunii co&ple+e de
194
integrare- 3aportul dintre aceste doua operatii este( la randul sau( generat de
dispoziti$e ale %unctiei co&pensatorii- Cele cate$a ni$eluri la care s'a ur&arit
e+istenta unor %unctii de co&pensare au inceput cu Eul biologic si s'au inaltat pana
la ni$elul constiintei- Aceasta a+a eu'constiinta constituie o statura pe $erticala a
personalitatii-
Pentru ca procesul de integrare sa aiba loc in conditii de nor&alitate este
necesar sa e+iste si la un pol si la celalalt pol anu&ite %unctii co&une( anu&ite
planuri de organizare co&una pentru a se putea e%ectua e%icient acest proces-
-eceptarea constituie %unctia de baza a personalitatii u&ane( cat si a
societatii- Persoana u&ana este inzestrata cu aparatura de receptare a in%or&atiilor
de tipurile in societate( in &ediul organizat- Fara aceasta capacitate nu poate discuta
despre bazele procesului de integrare( pentru ca lipsa receptarii %ace ca intre
societate si personalitate sa interpuna un abis-
Atat personalitatea( cat si societatea dispun de siste&e de co&parare( care
stabilesc un proces de diferentiere si de selectare ca %unctii ale integrarii-
Dr&atoarea %unctie este functionarea reprezentarii- Orice $aloare constituita ca
atare in constiinta u&ana nu se socoteste integrata pana nu are sa %ie reprezentata
sub %or&a unor idei( unor concepte( etc-si societatea dispune de o ase&enea
posibilitate %unctionala a reprezentarii- Ea isi reprezinta tipul de personalitate u&ana
pe baza unei selectii si a unei di%erentieri( %ie pe calea si&bolurilor( %ie pe calea
institutiilor( si a unor co&enzi de &odele sociale-
E ur&atoare %unctie este functia esentializarii( adica a trans%or&arii in %or&a
de e+trase a $alorilor care pot %i asi&ilate %ie de constiinta indi$idului( %ie de
constiinta sociala( si una si alta a$and ne$oie de aceasta operatie care codi%ica
$aloarea dupa ci%rul constiintei-
Odata esentializata( $aloarea poate %i pusa in circulatie( adica ea intra intr'un
sistem de intercomuicare( constituind ur&atoarea %unctie a procesului de integrare-
Circulatia $alorilor esentializate generalizeaza o %or&a a structurii- Cu alte
cu$inte capata o noua %unctie( care este functia de organizare a sistemului-Sigur ca
de organizare se leaga toate %unctiile despre care a& po&enit( autoreglarea(
%eedbacO'ului( etc-( ele %iind parti co&ponente ale %unctiei de organizare- Orice
196
organizare a personalitatii( presupune un grad pri&ar de integrare-
Organizarea( insa( nu reprezinta punctul i&portant al integrarii pentru ca ea
poate deter&ina structuri( dar aceste structuri daca nu genereaza la randul lor
inter%unctionalitati( ne a%la& in %ata unei stagnari a procesului( pentru ca ceea ce
de%ineste ni$elul procesului de integrare este functia de operationalitate cu cele
doua directii ale ei2
S directia pra+iologica8
S directia a+iologica-
Integrarea creeaza prin $alorile sociale personalitatea u&ana si controlul
acestei- creatii reprezinta gradul de operationalitate pra+iologica si a+iologica pe
care societatea si'l recunoaste ca %iindu'i propriu in structura personalitatii
integratoare-
O scoala integrativa este +
scoala in per&anenta sc,i&bare si adaptare la ne$oile copiilor
cel &ai e%icient &ediu de co&batere a atitudinilor de discri&inare
co&unitate interculturala pri&itoare si desc,isa
scoala care'i $alorizeaza in &od egal pe toti copiii( pro%esorii si parintii
Integrarea se bazeaz pe con$ingerea c adul"ii lucreaz *n co&unit"i
incluzi$e( alctuite din persoane de di%erite rase( religii( aspira"ii( cu sau %ara
dizabilit"i- Aot a!a( indi%erent de $/rst( copiii au ne$oie s creasc !i s *n$e"e *n
&edii ase&ntoare celor *n care $or lucra ca adul"i( iar scoala este principala
institutie care trebuie sa raspunda acestei ne$oi-
Pro%esorul din scoala integrati$a $a a$ea o serie de obiecti$e de per%ectionare
si autoper%ectionare pro%esionala( cu& ar %i 2
S %ie capabil sa re&arce punctele %orte si interesele %iecrui copil !i s le utilizeze
pentru &oti$area interioar in procesul de educatie-
S stie s stabileasc obiecti$e a&bi"ioase dar di%eren"iate( adec$ate ele$ului
respecti$( ceea ce i&pune e$aluare di%eren"iat-
197
S %or&uleze a!teptri adec$ate pentru FIECA3E ele$( oricare ar %i capacit"ile
acestuia- Aceast abilitate a cadrului didactic per&ite tuturor ele$ilor s de$in
&e&bri ai clasei !i ai !colii-
S stie sa utilizeze un stil de predare bazat &ai &ult pe acti$it"i dec/t pe
inter$en"ia de la catedr-
S stie sa o%ere zilnic condi"ii pentru ca %iecare ele$ sa aiba un succes
Co&petentele utile pro%esorului din scoala integrati$a sunt2
S realizeze c rspunde de %iecare copil din clas-
S cunoasc di%erite strategii de instruire !i s !tie s le %oloseasc e%icient-
S lucreze *n ec,ip cu prin"ii !i cu alti pro%esionisti care se ocupa de copil
S perceap lucrul cu %iecare &e&bru al clasei ca pe o oportunitate de
per%ec"ionare pro%esional !i nu ca proble& pe care el sau al"ii o au de rezol$at-
S %ie %le+ibil !i s de&onstreze un grad ridicat de toleran"-
Procesul de integrare a copiilor in dificultate presupune din partea
pro%esionistilor antrenati nu doar interes( cunostinte si co&petente ) ci si o capacitate
reala de a lucra in ec,ipa- O ec,ipa constituita atat in cadrul scolii( dar si o ec,ipa la
ni$el interinstitutional( care sa'i includa pe toti pro%esionistii care raspund de copil2
educator sau asistent &aternal( asistent social( pro%esor diriginte( director de scoala si
altii-
Pentru %iecare copil a%lat in siste&ul de protectie este necesara elaborarea si
aplicarea unui proiect personalizat de ingri5ire( educare( recuperare( re#integrare
%a&iliala si sociala-
O parte i&portanta a proiectul personalizat este cea re%eritoare la proiectul de
integrare in scoala si comunitate. Pentru orice copil in di%icultate care ur&eaza o
%or&a de in$ata&ant prescolar sau scolar acest proiect se realizeza in parteneriat cu
gradinitaP scoala din co&unitate- Hanagerul de caz $a antrena in elaborarea si
aplicarea acestui docu&ent scris pe directorul scolii si pe educatoarea( in$atatorul sau
pro%esorul diriginte care raspunde de educatia copilului respecti$-
Proiectul personalizat de integrare in scoala si comunitate este un dosar care
include date despre copil( e$aluarea initiala a situatiei acestuia( planul de inter$entie
si rapoarte care re%lecta e$olutia situatiei pe parcursul i&ple&entarii planului-
199
Acest docu&ent %aciliteaza legatura dintre ser$iciile de protectie a copilului si
scoala( &unca in ec,ipa interdisciplinara si asigura antrenarea responsabila si
co&ple&entara a pro%esionistilor din siste&( a directorului de scoala si a cadrelor
didactice( a %a&iliei( a copiilor si adultilor din co&unitate pentru ca %iecare copil a%lat
in situatie de risc( cu CES sau cu proble&e sociale sa %ie spri5init in integrarea sa
scolara( pro%esionala si sociala-
Integrarea sociala nu poate %i separata de integrarea scolara( ea nu este doar
post'scolara( ci se construieste treptat( pe &asura de$enirii copilului prin educatie( ca
adult X%iinta sociala0 scoala %iind insasi o parte a $ietii sociale( ca atare progresul in
directia dobindirii autono&iei( Xco&petente0 sociale trebuie sa constituie la %el ca si
dez$oltarea intelectuala( o %inalitate educationala-
Principiile educaiei integrate sunt2
' principiul pre$enirii de%icien"ilor !i ,andicapului
' principiul egalizrii !anselor de acces la toate %or&ele !i gradele de
*n$"&*nt
' principiul adaptrii educa"iei speciale la cerin"ele indi$iduale ale %iecrui
copil cu de%icien"
' principiul inter$en"iei precoce
' principiul participrii largi a co&unit"ii locale la rezol$area proble&elor
educa"iei speciale
' principiul structurilor alternati$e
Integrarea este un proces care se structureaza dupa $alorile constiintei u&ane-
In cadrul acestui proces nu %aptul ca un indi$id poate e+ercita o indeletnicire
pe baza unei aptitudini de$ine i&portant( ci din contra( esential este %aptul structurii
a+iologice si al gradului de operationalitate a+iologica a constiintei u&ane( pentru
ca realizarea integrarii u&ane pe plan social este o decizie si&ultana a societatii si a
personalitatii( deciziile neputand %i luate( decat pe baza unor siste&e ierar,izate de
$alori-
Ca sa e+iste o decizie integratoare( constiinta u&ana trebuie sa posede in
substanta sa aceste $alori-
Hecanis&ul &oti$ational al strategiei integrarii la a&bii poli se bazeaza pe
19<
e+istenta con%iguratiei a+iologice-
Pute& distinge( in cadrul strategiilor integrarii( in baza acestui principiu trei
categorii &ari de strategii2
S strategii indi$iduale
S strategii colecti$e
S strategii totale
Strategii indi$iduale- Aceasta categorie pri$este &ai &ult posibilitatile pe care
indi$idul( luat ca entitate( le utilizeaza sa se integreze- Orice siste& educational
trebuie sa aiba in $edere sa inzestreze indi$idul cu o ga&a de strategii indi$iduale pe
care acesta sa le poata %olosi in i&pre5urarile di%erite ale $ietii sale- Pentru noi( pe
baza strategiilor indi$iduale este construita de &ecanis&ele &oti$ationale- Aoate
abilitatile( incepand cu abilitatile intelectuale si ter&inand cu abilitatile sociale
co&porta&entale( %ac parte din strategiile indi$iduale- Dar nu trebuie negli5at %aptul
ca strategiile indi$iduale sunt rezultatul unor strategii colecti$e de integrare la care
indi$idul este supus in per&anent- Ceea ce este i&portant( este ca aceste strategii
indi$iduale nu constituie &ecanis&ele de eludare( ci %or&a de %luenta si creati$itate
cu care indi$idul este inar&at-
Strategii colecti$e- Aceasta strategie incepe de la &icrogrupul %a&ilial(
&icrogrupul de strada( strategiile sociopro%esionale( deci scolare si culturale- Fiecare
dintre aceste subcategorii cunosc o &are $arietate de indicatori care sa le de%ineasca
si %ara doar si poate ca o psi,ologie a integrarii ar trebui sa stabileasca intai acesti
indicatori indi$iduali si colecti$i care sa per&ita un antrena&ent( o dez$oltare( o
educare a lor in cadrul personalitatii u&ane-
Strategii totale- Societatea ca atare cunoaste si ea o ga&a $ariata de strategii
prin care %aciliteaza integrarea indi$idului in societate si a $alorilor in constiinta
indi$idului- Gandirea social'culturala( &odelul personalitatii( siste&ul de circulate a
$alorilor( institutiile sociale etc- sunt tot atatea strategii care deser$esc procesul de
integrare-
Educatia speciala este concept %unda&ental utilizat in cadrul procesului
instructi$ educati$ a copiilor cu de%iciente si care se desprinde tot &ai &ult de
continutul in$ata&antuluii special- Conceptul de educatie speciala a capatat $alente
19>
noi in ur&a Con%erintei Hondiale asupra Educatiei Persoanelor cu Cerinte Speciale
de la Sala&anca si a Congresului International al Educatiei Speciale- In aceste %oruri
s'a rele$at necesitatea asigurarii unui cadru conceptual si de actiune nou pentru
atingerea obiecti$ului N o educatie pentru totiN( concretizata in educatie ' scoala
incluzi$a- Aceasta i&pune recunoasterea cu necesitate a re%or&ei scolii publice( a
siste&ului de in$ata&ant national si i&plica pregatirea de ansa&blu a scolii si a
societatii pentru asigura pri&irea si educarea tuturor copiilor de%icienti in &edii
scolare si sociale obisnuite-
Prin cadrele legislati$e aplicate pentru di%eritele categorii de de%icienti( pentru
asigurarea scolarizarii la do&iciliu si pentru asigurarea structurilor de spri5in in
in$ata&antul public pute& realiza parte din sarcinile ce re$in scolii incluzi$e-
A&inti& cate$a din directiile de actiune concretizate si anu&e2
S functionarea $.5.A.P.P. la nivel judetean8
S functionarea $.%.A.P.P. la nivel de institutie 8cabinete scolare de asistenta
psi,opedagogica#8
S functionarea comisiilor de e/pertiza comple/a in vederea realizarii
diagnosticului diferentiat8
? normarea si incadrarea cadrului didactic itinerant8
S ela(orarea planului cadru pentru elevii integrati in scoala de masa
individual sau in grup:
? practicarea muncii in ecipa atunci cand se realizeaza integrarea&
coordonarea fiind asigurata de catre psiopedagog-
Scoala publica de$enita scoala incluzi$a $a dispune de2
S dotari te,nico'&ateriale2 sali specializate de Oinetoterapie( logopedie#(
aparate pentru di%erite tipuri de de%iciente( &i5loace de in$ata&ant adaptate8
S asigurarea cu resurse u&ane corespunzatoare specialisti in do&eniu
psi,opedagogic si cadre didactice itinerante#8
S adaptari %unctionale la ni$elul cladirilor &odi%icari ale cladirilor( ra&pe de
acces( scari rulante#
Acti$itatea de integrare (acti$itatea des%asurata de pro%esorul itinerant se
do$edeste e%icienta daca( pe parcursul scolarizarii in scoala de &asa( ele$uL
19@
de%icient integrat reuseste sa se adapteze la scoala de &asa( sa o %rec$enteze regulat(
sa participe la actiunile clasei din care %ace parte si ast%el sa de$ina independent de
ser$iciile educationale de spri5in-
Practica scolara in do&eniul educatiei integrate a de&onstrat %aptul ca
rezol$area proble&elor pe care copiii le inta&pina in procesul instructi$'educati$
deter&ina o analiza pe &ai &ulte planuri a proble&elor de in$atare( in %unctie de
orientarea si perspecti$a de abordare a acestor proble&e- Ast%el( pute& identi%ica
ur&atoarele perspecti$e2
S perspectiva individuala ' pune accentul pe identi%icarea si e$identierea
proble&elor speci%ice de in$atare ale %iecarei categorii de copii cu cerinte educati$e
speciale8
S perspectiva de grup ' se re%era la relatiile ele$ului cu ceilalti colegi de clasa
si la &odalitatile de rezol$are in grup a proble&elor de in$atare8
S perspectiva curriculara , adaptarea &i5loacelor de in$atare( asigurarea
e%icientei in$atarii pornind de la particularitatile indi$iduale ale %iecarui ele$(
rezol$area di%icultatilor de in$atare prin %olosirea unor te,nici de in$atare speci%ice
in$ata&antului integrat( strategiile in$atarii interacti$e2
? valorificarea e/perientelor zilnice ale ele$ilor prin crearea unor scenarii'tip8
? valorificarea cunostintelor anterioare ale ele$ilor in des%asurarea lectiilor
noi8 ' utilizarea situatiilor de joc in in$atare8
' folosirea pro(lematizarii pe sec$ente didactice si aplicarea practica a
rezultatelor8
' cola(orarea cu familia si $alori%icarea resurselor din co&unitate ca te,nici
de spri5inire a in$atarii( predarii si e$aluarii8
, implicarea elevilor in activitati care presupun cooperare pentru rezol$area
unor proble&e si unde pot in$ata sa asculte( sa negocieze si sa accepte parerea
celuilalt( indi%erent de statutul sau rolul pe care il detin in grupul respecti$-
Foarte i&portanta este terminologia de baza utilizata in conte+tul educatiei
integrate- Ast%el2
S Integrarea scolara ' reprezinta procesul de includere in scolile de &asa sau
in clasele obisnuite( la acti$itatile educati$e %or&ale si non%or&ale( a copiilor
19C
considerati ca a$and cerinte educati$e speciale- Percepand scoala ca principala
instanta de socializare a copilului %a&ilia %iind socotita pri&a instanta de
socializare#( integrarea scolara reprezinta o particularizare a procesului de integrare
sociala a acestei categorii de copii( proces care are o i&portanta %unda&entala in
%acilitarea integrarii ulterioare in $iata co&unitara prin %or&area unor conduite si
atitudini( a unor aptitudini si capacitati %a$orabile acestui proces- In plus( integrarea
scolara a copiilor cu cerinte speciale per&ite( sub indru&area atenta a cadrelor
didactice( perceperea si intelegerea corecta de catre ele$ii nor&ali a proble&aticii si
potentialului de relationare si participare la $iata co&unitara a se&enilor lor care( din
&oti$e independente de $ointa lor( au ne$oie de o abordare di%erentiata a procesului
de instructie si educatie din scoala si de anu&ite %acilitati pentru accesul si
participarea lor la ser$iciile o%erite in cadrul co&unitatii-
S $erinte.nevoi educative speciale ' se re%era la cerintele in plan educati$ ale
unei categorii speciale de ele$i( cerinte consecuti$e unor dis%unctii sau de%iciente de
natura intelectuala( senzoriala( psi,o&otrice( %iziologica etc- sau unor conduite
psi,oa%ecti$e si socioecono&ice sau de alta natura- Aoate acestea plaseaza ele$ul intr'
o stare de di%icultate in raport cu ceilalat din 5ur( stare care nu'i per&ite o e+istenta sau
o $alori%icare in conditii nor&ale a potentialului intelectual si aptitudinal de care acesta
dispune- In consecinta( acti$itatile educati$e scolare siPsau e+trascolara recla&a noi
&odalitati de proiectare si des%asurare a lor in relatie directa cu posibilitatile reale ale
ele$ilor( ast%el incat sa poata $eni in inta&pinarea cerintelor pe care acestia le resi&t in
raport cu actul educational-
S scoala incluziva ' este denu&irea institutiei scolare din in$ata&antul public
de &asa unde au acces toti copii( unei co&unitati( indi%erent de &ediul de
pro$enienta( in care sunt integrati intr'o %or&a sau alta si copiii cu cerinte speciale in
educatie( unde progra&ul acti$itatilor didactice are la baza un curriculu& speci%ic
indi$idualizat si adaptat# si unde participarea personalului didactic la acti$itatile
educati$e din clasa se bazeaza pe un parteneriat acti$ intre pro%esori( pro%esori de
spri5inPsuport( specialisti in educatie speciala si parinti- Pornind de la aceasta
realitate( in literatura de specialitate se $orbeste si despre clase incluzi$e( in care pot
%i integrati un nu&ar li&itat de copii cu cerinte educati$e speciale -
1<E
S $urriculum diferentiat ' se re%era la &odalitalile de selectare si organizare a
continuturilor( &etodelor de predare'in$atare( &etodelor si te,nicilor de e$aluare(
standardelor de per%or&anta( &ediului psi,ologic de in$atare( in scopul di%erentierii
e+perientelor de in$atare si de adaptare a procesului instructi$'educati$ la
posibilitatile aptitudinale si de intelegere( la ni$elul intereselor si cerintelor
educationale( la rit&ul si la stilul de in$atare al ele$ului- Aceasta di%erentiere are in
$edere( in pri&ul rand( speci%icul potentialului aptitudinal( do&inantele personalitatii
si capacitatea de intelegere si prelucrare a in%or&atiilorPcunostintelor dobandite de
ele$ in cadrul procesului instructi$'educati$- Plecand de la aceasta pre&isa( pute&
$orbi aici despre un curriculu& indi$idualizatPpersonalizat-
S $urriculum adaptat ' este in stransa legatura cu notiunea de curriculu&
di%erentiat( in sensul ca di%erentierea presupune( i&plicit( si o adaptare a
continuturilor( &etodelor( &i5loacelor si tennicilor de lucru in acti$itatile instructi$'
educati$e- Dintr'un anu&it punct de $edere( cei doi ter&eni sunt aproape sinoni&i( in
sensul ca nu poate e+ista di%erentiere %ara adaptare( la %el cu& nu poate e+ista
adaptare %ara di%erentiere e$ident( in s%era conceptului de curriculu&#- ;otiunea de
curriculu& adaptat se potri$este &ai bine in conte+tul educatiei integrate( unde
adaptarea continuturilor la o categorie anu&e de ele$i cu cerinte educati$e speciale
are in $edere atat $olu&ul de cunostinte( cat &ai ales procesele psi,ice si
particularitatile %unctionale ale siste&ului ner$os la ele$ii cu cerinte speciale( in cazul
carora %unctia co&pensatorie deter&ina o serie de &odi%icari ale retelelor neuronale
de trans&itere si prelucrare a in%or&atiilor-
S Profesor itinerant.suport ' este acea persoana specializata in acti$itatile
educati$e si recuperatorii adresate copiilor cu cerinte speciale in educatie- Statutul
sau este de pro%esor specializat care poate %i anga5atul unei scoli speciale( al unui
centru de recuperare sau c,iar anga5atul unei scoli de &asa atunci cand acti$itatile
de terapie si recuperare se des%asoara in peri&etrul scolii de &asa( in spatii special
a&ena5ate( ec,ipate corespunzator si destinate acestor acti$itati ' ca&era de resurse
pentru copiii cu cerinte educati$e speciale#- In calitatea sa( pro%esorul de spri5in- Pe
langa acti$itatile speci%ice des%asurate in a%ara orelor de clasa i&preuna cu acei copii
considerati ca a$and cerinte speciale( participa si la acti$itatile didactice din clasa(
1<1
i&preuna cu pro%esorul scolii de &asa unde se ocupa in special de copiii cu di%icultati
in receptarea si intelegerea &esa5ului lectiei sau in realizarea sarcinilor pri&ite la
anu&ite discipline-
Intervenia timpurie este cunoscut ca o &i!care social( un do&eniu de
specializare pro%esional !i !tiin"i%ic( o condi"ie sine _ua non pentru sporirea
e%icien"ei procesului de recuperare !i inser"ie social a copiilor cu CES( datorate unor
de%icien"e care pot duce la di%erite ,andicapuri-
A. ;odalitati de favorizare a integrarii copiilor cu deficiente n scoala
pu!lice prin* depistare precoce a deficientei, interventie timpurie, educatie
precolara, de!ut scolar n scoala pu!lica, trasee educationale compati!ile cu
tipul si gradul de deficienta.
Depistarea trebuie %acuta prin &edicii pediatri dar si prin &edicii de celelalte
specialitati care in consultarea copilului intilnesc tulburari in dez$oltare sau unele
de%icite care ar putea sa indice e+istenta unei de%iciente &intale- E$identa
de%icientilor &intali( tratarea si indru&area socio'pro%esionala sa se %aca prin
laboratoarele de sanatate &intala in%iintate la ni$elul %iecarui 5udet-
Depistarea poate %i %acuta si de catre educatorii care'si des%asoara acti$itatea
in institutriile prescolare- Contribuie la aceasta actiune de &are i&portanta
educatorul( ur&arind dez$oltarea psi,o&otorie a copilului cu a5utorul %iselor special
elaborate( copii care prezinta intirzieri in dez$oltare indru&ind parintii la consultarea
&edicului pedopsi,iatru-
Depistarea este %acuta si de %a&ilie- Pentru aceasta parintii trebuie in%or&ati
ca atunci cind obser$a unele intirzieri in dez$oltarea copiilor lor sau unele de%icite sa
se adreseze &edicului pedopsi,iatru-
Procesul integrarii educationale a copiilor cu cerinte speciale in educatie
presupune elaborarea si aplicarea unui plan de inter$entie indi$idualizat( centrat pe
%olosirea unor &odalitali e%iciente de adaptare a curriculu&ului si pe di$ersi%icarea
o%ertelor de in$atare in cadrul lectiilor-
Didactica psi,opedagogica a rele$at principiul con%or& caruia este &ai bine
sa gresesti supraaprecierea copilului orientat initial spre in$ata&antui obisnuit( decat
1<4
sa'i preciezi calitatile reale( orientandu'l cu usurinta spre in$ata&antui special-
Pentru a %a$oriza integrarea copiilor cu de%icienta &intala in structurile
in$ata&antului de &asa si in co&unitatile din care %ac parte( este ne$oie de aplicarea
unor &asuri cu caracter a&eliorati$ sau de spri5inire-
Procesul integrarii educationale a copiilor cu cerinte speciale in educatie
presupune elaborarea si aplicarea unui plan de inter$entie indi$idualizat( centrat pe
%olosirea unor &odalitali e%iciente de adaptare a curriculu&ului si pe di$ersi%icarea
o%ertelor de in$atare in cadrul lectiilor- in acest scop( principalele strategii care ar
putea %i %olosite pentru proiectarea unui curriculu& din in$ata&antui integrat se
re%era la2
' selectarea unor coniinuturi din curriculu&ul general adresat copiilor
nor&al`( care pot %i intelese si insusite de copii cu de%iciente si renuntarea la alte
continuturi cu un grad ridicat de co&ple+itate8
' accesibilizarea intregului conlinut printr'un proces de si&pli%icare( ast%el
&eat sS %ie inleles si insusit de ele$ii cu cerinte speciale8
' di$ersi%icarea co&ponentelor curriculu&ului general prin introducerea
ele$ilor cu cerinie educati$e speciale intr'o $arietate de acti$itaii indi$iduale(
co&pensatorii( terapeutice( destinate recuperarii acestora si asigurarea participarii
lor & &od e%icient la acti$italile des%asurate in in$aia&antui obisnuitN Ainsco^(
1CC7( pp- C@'CC#-
Dn ele&ent %unda&ental de care trebuie sa se tina sea&a la proiectarea
curriculu&ului destinat ele$ilor cu cerinte speciale il constituie tipul si gradul
de%icientei8 e+perienta practica a de&onstrat ca pentru ele$ii cu de%iciente se$ere sau
cu de%iciente gra$e asociate( este &ai indicata scolarizarea in institutii speciale( dupa
un curriculu& propriu( bene%iciind de strategii didactice adaptate ni$elului lor de
receptare si intelegere a continuturilor- In cazul acestor copii( procesul integrarii
sociale $a %i spri5init cu precadere prin $alori%icarea altor resurse e+istente la ni$elul
co&unitatii centre de zi( asociatii sau grupuri de parinti organizatii u&anitare sau
de spri5inire a persoanelor a%late in di%icultate etc-#( si &ai putin prin integrarea lor
in progra&ul scolilor obisnuite-
In cazul ele$ilor cu de%iciente senzoriale sau %izice( considerati ca %iind
1<6
nor&al dez$oltati din punctul de $edere al potentialului intelectual( adaptarea
curriculara se realizeaza prin e+tensiune( adica in curriculu&ul co&un tuturor
categoriilor de ele$i sunt introduse( dupa cu& speci%ica& ce$a &ai sus( o serie de
acti$itati supli&entare speci%ice de de&utizare( de insusire a unor li&ba5e speci%ice
precu& dactile&ele( al%abetul Mraille( li&ba5ul se&nelor etc-# si de co&unicare( dar
si acti$itati de orientare spaliala( de socializare si integrare in co&unitate- Educatia
ast%el conceputa nu se rezu&a doar la o plasare( pur si si&plu( a de%icientilor in
colecti$itati obisnuite de copii- Sunt necesare cel putin doua conditii pentru a
asigura succesul actiunii2
' o pregatire speciala prealabila integrarii( care sa %a$orizeze ac,izitia
operatiilor ele&entare( conditie pentru insusirea ele&entelor %unda&entale ale
progra&ei co&une 8
' o asistenta psi,opedagogicaasi &edicala de specialitate( pe toata durata
scolarizarii in unitatile obisnuite de in$ata&ant( pentru preinta&pinarea %eno&enelor
de inadaptare scolara-
Aceste cerinte recla&a e+istenta unei retele institutionalizate de asistenta si
ser$icii pentru categoriile de ele$i cu cerinte speciale- In unele lari cu tradilie in
acest sens se intalnesc institulii de readaptare cu pro%il special( psi,opedagogic si
&edical2 centre de reeducare( centre de recuperare( clinici de obser$are si reabilitare-
In condiliile elaborarii unui progra& de inter$entie indi$idualizat a unui
curriculu& indi$idualizat# este necesara respectarea unor cerinte %unda&entale
re%eritoare la2
a# e$aluarea siPsau ree$aluarea copilului din punct de $edere &edical(
psi,ologic( pedagogic si social in scopul obtinerii unor in%or&atii rele$ante pentru
stabilirea unui diagnostic di%erential( nuantat si $alid( in &asura sa argu&enteze si sa
garanteze pronuntarea unui prognostic asupra e$olutiei i&ediate si pe ter&en lung a
copilului de%icient8 acest proces deosebit de co&ple+ si cu ur&ari i&portante pentru
integrarea scolara a copilului cu cerinte speciale se %ace in ec,ipa de specialisti(
periodic( la co&isiile de e+pertiza co&ple+a a copilului( precu& si continuu( in
cadrul acti$itatilor zilnice( scolare si e+trascolare( destinate recuperarii si educarii
copilului de%icient8
1<7
b# stabilirea obiecti$elor progra&ului( pe ter&en scurt( &ediu si lung(
di%erentiat pe do&eniile i&plicate in procesul recuperarii si educarii psi,ologic(
pedagogic si social# si intr'o %or&ula operationalizata care sa %aciliteze o e$aluare
corecta8
c# elaborarea acti$itatilor si stabilirea &etodelor( &i5loacelor si procedeelor
speci%ice procesului de recuperare si educare a copilului de%icient( in %unctie de
ni$elul de dez$oltare al acestuia si de particularitatile personalitatii sale 8
d# alcatuirea ec,ipelor interdisciplinare siPsau a institutiilor care pot o%eri
ser$icii terapeutice( educationale si de asistenta( care sa raspunda tuturor ne$oilor
%iecarui copii a%lat in di%icultate si sa %a$orizeze la &a+i&u& integrarea sa in &ediul
social si co&unitar din care %ace parte8
e# stabiiirea unor cai e%iciente de cooperare si i&plicare a %a&iliei copilului
de%icient in sustinerea progra&ului indi$idual de recuperare( pornind de la pre&isa
ca o &are parte din ti&pul copilului se consu&a in relatia sa cu &e&brii %a&iliei din
care pro$ine-
3eusita succesul progra&elor de inter$entie indi$idualizate depinde( in &od
esential( de $arsta copilului-8 cu cat progra&ul este aplicat la $arste &ici si %oarte
&ici( cand copilul recepteaza &ai usor in%luentele e+terne( cu atat sansele de reusita
sunt &ai &ari( iar ur&arile pro$ocate de natura de%icientelor $or scadea si&titor(
%iind posibila c,iar disparitia unor e%ecte trau&atizante pentru ec,ilibrul psi,ic al
copilului-
Decizia asupra integrarii unui copii cu cerinte educati$e speciale in
in$ata&antul de &asa se ia pentru %iecare caz in parte in ur&a unei e+pertize
co&ple+e asupra copilului( a consultarii %actorilor direct i&plicaii in acest proces si
a e$aluarii situatiilor de risc-
Educatia integrata este un act responsabil( asu&at de personalul scolii( de
co&unitate( de %a&ilie si nu trebuie perceput ca un proces de sub&inare a scolilor
obisnuite( ci ca un proces de nor&alizare a $ietii persoanelor a%late in di%icultate
a5unse in aceasta stare ca ur&are a unor e$eni&ente independente de $ointa lor# si
ca o &asura de constientizare a rolului de institute publica al scolii( in care toti au
dreptul sa aiba acces in calitate de cetateni cu drepturi egale ai co&unitatii-
1<9
Proble&a cu totul speciala apare in cazul integrarii copiilor cu de%icienta
&intala in clasele &ai &ari sau in %inalul procesului de scolarizare( atunci cand
solicitarile depasesc cu &ult capacitatea lor de utilizare a gandirii %or&ale( iar
dezideratul unei cali%icari si al integrarii sociale( prin participare la acti$itatile
producti$e( depaseste li&itele ergoterapiei( prioritara in etapele anterioare- Actuala
%or&a de pregatire pro%esionala pentru aceasta categorie de de%icienti este total
ine%icienta- E posibila solutie ar %i integrarea acestor copii in scolile obisnuite de
ucenici( unde pot in$ata o &eserie cu cerere pe piata &uncii( ur&ata de anga5area si
integrarea in unitati producti$e- In aceste situati( absol$entii respecti$i( %ara
e+perienta si %ara abilitate in planul relatiilor sociale( pot bene%icia de supra$eg,ere
si indru&are din partea parintilor( tutorilor sau altor persoane cali%icate-
In ele$ cu deficienta de vedere trebuie pri$it la %el ca oricare dintre ele$ii
clasei( %ara a e+agera cu gesturi de atentie si %ara a %i %a$orizat rnai &ult decat ar cere
gradul si speci%icul de%icientei sale- Ele$ii cu ,andicap de $edere trebuie incura5ati
sa se deplaseze prin clasa( pentru a in$ata sa e$ite obstacolele si sa identi%ice cu &ai
&ulta usurinta locurile unde sa acorde o atentie deosebita( sa %ie apreciati &ai ales
cu a5utorul e+presiilor $erbale sau cu atingeri tactile( sa realizeze in principiu
aceleasi sarcini ca si colegii lor de clasa( iar acolo unde nu este posibil( sa se
adapteze &i5loacele de in$ata&ant si continutul sarcinilor de lucru la posibilitatile
reale ale acestor ele$i-
In cadrul acti$itatilor de predare'in$atare in clasele unde sunt integrati ele$i
cu $edere slaba trebuie sa se acorde o atentie deosebita unor ele&ente care sa
asigure egalizarea sanselor in ed- scolara-
In cazul ele$ilor ne$azatori( inter$in o serie de particularitati care a%ecteaza
procesul didactic( deoarece acestia %olosesc citirea si scrierea in al%abetul Mraille( au
ne$oie de un suport intuiti$ &ai bogat si &ai nuantat pentru intelegerea celor
predate( au ne$oie de &etode si adaptari speciale pentru prezentarea si asi&ilarea
continuturilor in$atarii( este necesart inter$entia unui interpret si alocarea unui ti&p
supli&entar de lucru-
Integrarea copiilor cu deficiente de auz
3eprezinta o proble&a destul de contro$ersata in &ulte tari din lu&e(
1<<
deoarece pierderea auzului la $arste &ici deter&ina i&posibilitatea dez$oltarii
nor&ale a li&ba5ului si( i&plicit( a gandirii copilului( cu consecinte serioase in
planul dez$oltarii sale psi,ice- Din acest &oti$( diagnosticul precoce al pierderii de
auz( ur&at de protezarea auditi$a ti&purie( este cea &ai e%icienta cale de
co&pensare a auzului si garantia reusitei integrarii scolare a copilului cu tulburari de
auz- Odata cu integrarea scolara a copilului de%icient de auz se i&pun anu&ite
cerinte pri$ind &odul de organizare al clasei( &etodele de prezentare a
continuturilor( strategiile de co&unicare in clasa-
Integrarea copiilor cu andicap fizic
Hani%estarile din s%era &otricitatii trebuie pri$ite in relatie stransa cu
dez$oltarea intelectuala- e+presia $erbala si gra%ica( &aturizarea a%ecti$'
&oti$ationala si calitatea relatiilor interindi$iduale ca e+presie a &aturizarii sociale -
Principalele proble&e pri$ind integrarea scolara a copilului cu ,andicap %izic(
sunt2
S resursele de la ni$elul scolii pri$ind integrarea copiilor care au ne$oie de
spri5in in actiunile lor de loco&otie8
S atitudinea personalului din scoala %ata de aceasta categorie de copii8
S i&aginea de sine si gradul de sociabilitate din partea copilului8
T posibilitatea e%ectuarii unor &iscari intr'o postura care sa %a$orizeze
nor&alitatea
tonusului &uscular in cazul copiilor cu a%ectiuni &otorii cerebrale-
In cazul copiilor nedeplasabili( legislatia pre$ede posibilitatea pregatirii scolare la
do&iciliu( dupa o e+pertiza co&ple+a copilul putand %i inscris la cea &ai apropiata
scoala( stabilindu'se un curriculu& adaptat situatiei sale( un nu&ar &ediu
sapta&anal de lectii sustinute de cadre didactice specializate in acti$itati cu ele$ii
de%icienti si care %ac parte din corpul didactic al scolii respecti$e-
O particularitate a acestei categorii de copii este aceea ca in lipsa altor
de%iciente( ei pot %i nor&ali din punct de $edere intelectual-
Integrarea copiilor cu tul(urari de comportament
Presupune aplicarea unor strategii de inter$entie psi,opedagogica destinate
pre$enirii si corectarii co&porta&entelor indezirabile &ediului scolar si social- Dn
1<>
rol i&portant in cadrul acestui proces re$ine consilierului scolar care poate %olosi o
$arietate de &etode si te,nici de consiliere destinate sc,i&barii senti&entelor si
atitudinilor ce stau la baza aparitiei tulburarilor de co&porta&ent- Acti$itatea
educati$a cu ele$ii care prezinta tulburari de co&porta&ent solicita din partea
%iecariii pro%esor o %oarte buna cunoastere a naturii u&ane( a strategiilor de
cunoastere a personalitatii ele$ilor si o capacitate e&patica deosebita necesara
intelegerii si acceptarii celor din 5ur asa cu& sunt ei in realitate( cu calitatile si
de%ectele lor-
Orice copil poate inta&pina di%icultati de in$atare sau de adaptare scolara
datorate unor &ultiple cauze( dependente sau nu de $ointa sa- Acest %apt nu trebuie
sa constituie un argu&ent in %a$oarea e+cluderii sale din scoala de &asa si
trans%erarea intr'o scoala speciala- Abordand o perspecti$a curriculara desc,isa(
transparenta si %le+ibila( pate& $eni in inta&pinarea cerintelor unui nu&ar cat &ai
&are de ele$i( inclusi$ pentru ele$ii care sunt
e+clusi in &od curent din scolile obisnuite- De ase&enea( pro%esorii isi pot sc,i&ba
atitudinea %ata de cerintele i&puse de scoala di$ersitatii( incura5andu'i sa'si dez$olte
o noua optica asupra acti$itatilor didactice care presupun un parteneriat acti$ intre
ele$ii clasei si pro%esor-
Intervenia timpurie este cunoscut ca o &i!care social( un do&eniu de
specializare pro%esional !i !tiin"i%ic( o condi"ie sine _ua non pentru sporirea
e%icien"ei procesului de recuperare !i inser"ie social a copiilor cu CES( datorate unor
de%icien"e care pot duce la di%erite ,andicapuri-
Prezent&( *n continuare( c/te$a &odele de inter$en"ie ti&purie-
Ec,ipa de inter$en"ie ti&purie ac"ioneaz asupra %a&iliilor cu copii de%icien"i(
asigur/nd2
a# o ac"iune de consiliere !i de in%or&are8
b# consiliere pri$ind diagnosticul !i consecin"ele acestuia asupra copilului(
"in/nd sea&a de e$olu"ia pre$izibil a de%ectului !i de%icien"ei !i de punerea *n lucru a
&i5loacelor de co&pensare pentru ne$ztori( a&bliopi( surzi etc-#8
c# in%or&area prin"ilor asupra poten"ialit"ilor reale ale copilului !i asupra
&i5loacelor susceptibile s'i %a$orizeze dez$oltarea8
1<@
d# in%or&area asupra di%eritelor tipuri de ser$icii care pot asigura cel &ai
bine educarea !i dez$oltarea copilului cu ne$oi speciale( datorate unor de%icien"e-
Kin/nd sea&a de aceste ele&ente( precu& !i de situa"ia %a&ilial( &e&brii
ec,ipei( de co&un acord cu prin"ii( de%inesc proiectul educati$ care $a asigura
con$ergen"a &odalit"ilor de inter$en"ie ti&purie !i suportul !tiin"i%ico'&etodologic
al acestora-
Proiectul psi,opedagogic presupune o e$aluare predicti$ !i una %or&ati$ a
ac"iunilor educati$e !i corecti$ co&pensatorii- :n general( ec,ipa ur&re!te2
a# esti&area a ceea ce este posibil( realizabil ) *n raport cu natura( gradul !i
dina&ica pre$izibil a de%icien"ei ) *ncerc/nd s se rspund trebuin"elor speci%ice
%iecrui copil( precu& !i intereselor !i dorin"elor prin"ilor8
b# deter&inarea do&eniilor de inter$en"ie !i speci%icarea tipului de abordare
educati$ !i corecti$'co&pensatorie( %i+/ndu'se priorit"ile8
c# realizarea unui bilan" al e%icien"ei &surilor educati$e( elabor/ndu'se %i!e
de obser$a"ie( pe baza unui psi,odiagnostic dina&ic8
d# e$aluarea trebuie s $izeze dez$oltarea copilului sub ung,i psi,o&otor(
cogniti$( a%ecti$ !i psi,osocial-
Obiecti$ele care se %i+eaz trebuie s %ie *ntotdeauna clare( realizabile !i
li&itate( %i+/ndu'se perioada de ti&p necesar pentru a %i atinse- Pornind de la
aceast e+igen"( pri&a distinc"ie &a5or *n planurile de inter$en"ie este cea operat
*ntre strategiile proacti$e !i strategiile reacti$e-
Strategiile proacti$e sunt cele care ur&resc s reduc ) cu ti&pul ) %rec$en"a
!iPsau intensitatea co&porta&entelor indezirabile ale copilului cu CES- :n categoria
acestor strategii intr2 &anipulrile Xecologice0( progra&ele educati$e !i corecti$'
co&pensatorii !i Xtrata&entul0 co&porta&ental direct &odi%icrile
cogniti$'co&porta&entale#-
Dtilizarea strategiilor reacti$e )se rela"ioneaz cu pri&ele strategii !i per&it
s se ob"in apari"ia( apoi consolidarea !i generalizarea !i *n alte conte+te a
co&porta&entului'"int ur&rit prin progra&ele indi$idualizate( *n di%erite perioade
de ti&p ale procesului educati$ !i corecti$'co&pensator-
1<C
3ealizarea acestor progra&e necesit o str/ns conlucrare *ntre ec,ipa de
pro%esioni!ti( *n r/ndul creia e+ist !i un psi,opedagog ) ca pro%esor itinerant ) !i
prin"ii copiilor cu CES- Deci( !i *n siste&ul legislati$ ro&/nesc re%eritor la copiii cu
CES trebuie pre$zut inter$en"ia ti&purie( prin &unca *n ec,ip interdisciplinar(
inclusi$ prin aportul pro%esionist al psi,opedagogului itinerant( care conlucreaz *n
c,ip adec$at %iecrui caz cu prin"ii copiilor cu CES-
Inter$en"ia *n %a&ilie per&ite2
a# s se reinstaureze rela"ii poziti$e prin"i'copil de%icient !i *ntre prin"i(
eli&in/ndu'se reac"iile tipice care pot apare2 depresia( %uria( culpabilitatea(
an+ietatea( respingerea copilului sau supraprote5area sa ) cea ce *&piedic %or&area
abilit"ilor de autono&ie ale copilului cu CES8
b# s se de&onstreze prin"ilor c nu sunt singuri *n de&ersurile lor
educati$e cu copilul cu CES8
c# s se *n$e"e %a&ilia s triasc ec,ilibrat cu copilul cu CES8
d# s'!i *nsu!easc prin"ii unele abilit"i !i te,nici speciale de educa"ie a
copilului cu CES( conlucr/nd adec$at cu pro%esioni!tii8
e# s se a5ute prin"ii s gseasc institu"iile cu poten"ial educati$ !i
corecti$'co&pensator care sunt cele &ai potri$ite copilului cu CES-
Proiectele Xecologice0 de educa"ie a copiilor cu CES-Proiectele Xecologice0
de educa"ie a copiilor cu CES cuprind &ai &ulte etape2
a# analiza situa"iei persoanei *n conte+tul do&iciliului su8
b# e$aluarea global a capacit"ilor reale ale copilului cu CES( a %or"elor sale
psi,ice( a !anselor8
c# elaborarea unui proiect de integrare ) pe baza realizrii unui
psi,odiagnostic %or&ati$( dina&ic !i a %or&ulrii unui prognostic( *n raport cu natura(
gradul !i co&ple+itatea de%icien"ei copilului ) prin conlucrarea cu prin"ii( alte
persoane din antura5ul copilului !i cu personalul ser$iciilorPinstitu"iilor care accept
s colaboreze *n acest sens8 d# plani%icarea !i coordonarea ac"iunilor di$er!ilor
para&etri i&plica"i *n proiectul ecologic de educa"ie integrat a copiilor cu CES8
e# e$aluarea periodic( regulat a de&ersurilor anga5ate !i a ac"iunilor
realizate *n cadrul strategiilor proacti$e !i a strategiilor reacti$e-
1>E
Hodelul educa"iei integrate prezint !ase caracteristici principale2
a# un progra& !i o strategie indi$idualizate de educa"ie $or trebui s %ie puse
*n lucru pentru %iecare copil( pe baza unei e$aluri per&anente a trebuin"elor !i a
progreselor sale8
b# contactele $or trebui s %ie organizate siste&atic *ntre copiii cu ,andicap !i
cei %r ,andicap( *n cadrul institu"iilor !colare !i *n a%ara lor( printre altele printr'un
siste& de tutorat8
c# progra&ele de educa"ie $or %i elaborate *n %unc"ie de ne$oile !i e+igen"ele
$ie"ii *n co&unitate !i pentru a %acilita trecerea de la acti$itatea !colar la $ia"a
adult( %oarte i&portant pentru $iitorul persoanelor cu ne$oi speciale !i( adesea(
di%icil8
d# progra&ele de educa"ie $or %i elaborate !i prin conlucrarea cu prin"ii( de
ctre &e&brii ec,ipei pluridisciplinare8
e# se $a ur&ri o e$aluare dina&ic( per&anent a &odului de punere *n
lucru( de aplicare practic a progra&elor de educa"ie indi$idualizat( precu& !i
e%ectele lor speci%ice asupra tuturor di&ensiunilor personalit"ii copiilor cu ne$oi
speciale *n condi"iile integrrii8
%# educa"ia integrat( pornind de la inter$en"ia ti&purie( ur&re!te( deci( s
a5ute %a&ilia !i copilul cu ne$oi speciale *n $edere $alorizrii tuturor poten"ialit"ilor
latente !i &ani%este( pentru a tri din plin( cu posibilit"ile pe care le are !i le
dez$olt( *ntr'o a&bian" constructi$( ec,ilibrat- Educa"ia integrat *i $a per&ite
copilului cu CES s triasc alturi de ceilal"i copii $alizi( s des%!oare acti$it"i
co&une( dob/ndind abilit"i indispensabile pentru o $ia" c/t &ai apropiat de cea a
$alizilor( pentru o adec$at inser"ie social-
:n cadrul reabilitrii( inter$en"ia ti&purie reprezint o trstur co&un *n
toate "rile co&unitare( ea %iind recunoscut ca %iind &etoda cea &ai e%icient
pre$enti$ !i terapeutic *n %a$oarea copiilor cu cerin"e speciale- Inter$en"ia precoce
reprezint o prioritate *n cadrul tuturor progra&elor-
1. 4imitele integrarii scolare.
1>1
Dificultatile aparute in procesul integrant nu sunt generate atat de natura
cerintelor speciale ale ele$ilor integrati( cat &ai ales( de &odul nostru de a percepe
acest proces( in esenta( este o c,estiune de atitudine-
Succesul integrarii persoanelor cu ,andicap &intal depinde de cooperarea
dintre toate institutiile co&unitare care au in responsabilitate educatia speciala(
protectia sociala si protectia 5uridica care sa asigure realizarea tuturor drepturilor lor
Dn %actor care poate u&bri nor&alizarea ar %i tendina politic" u2or elitist"(
care *n &od clar nu s'ar raporta la toate categoriile de persoane cu cerin"e speciale *n
&od egal-
Aotul este ca acti$it"ile la ni$el european s %ie pri$ite cu %oarte &ult spirit
critic !i dorin" de *&bunt"ire a practicilor de5a e+istente- 3eabilitarea nu trebuie s
caute siste&e sociale sau educa"ionale so%isticate care s trans%or&e integrarea
*ntr'un lu+ accesibil doar celor capabili- Hai degrab ar %i util concentrarea
e%orturilor spre dez$oltarea unei politici europene globale( e+pri&at at/t *n
acordarea fondurilor necesare cercet"rii 2i inovaiei( c/t !i *n spri5inirea regiunilor
&ai pu"in dez$oltate( pentru a asigura tuturor persoanelor de%a$orizate o !ans la o
$ia" de&n-
Din perspecti$a psi,osociologica( orice de&ers in abordarea strategiilor de
i&ple&entare a in$ata&antului integral in siste&ul de in$ata&ant actual trebuie sa
porneasca atat de la o analiza la ni$el &acrosocial( cat si de la o analiza la ni$el
&icrosocial a proble&aticii respecti$e- Daca nu e+ista se&nale %a$orabile la aceste
ni$eluri de analiza e%icienta integrarii risca sa ra&ana per&anent sub se&nul intrebarii-
Analiza macrosociala include2
' disponibilitatea si interesul societatii pentru integrare( e$identiate prin
cadrul legislati$( spri5inul econo&ic si logistic( %actorii de decizie etc-8
' atitudinea si perceptia opiniei publice cu pri$ire la proble&atica educatiei( in
scolile de &asa( a copiilor cu di%erite tipuri de de%iciente ' unii oa&eni accepta la ni$el
de principii acest proces( dar( in situatia cand propriii copii trebuie sa %aca parte dintr'o
clasa in care sunt integrati copii cu proble&e psi,oco&porta&entale sau psi,o'
%iziologice( poate sa apara o atitudine de retinere sau respingere-
Analiza microsociala are in $edere2
1>4
' disponibilitatea si interesul cadrelor didactice de a sustine in$ata&antul
integral prin acti$itatile des%asurate cu colecti$ul claselor pe care le au in pri&ire '
educatia integrata nu trebuie sa se des%asoare prin dispozitii sau %or&e i&puse 8
' acceptul parintilor sau apartinatorilor care au copii in clasele unde se
practica integrarea ' se e$ita ast%el posibilele stari de tensiune sau con%lict de pe
parcurs-
Dn criteriu i&portant si actual este scim(area mentalitatii societatii %ata de
persoanele cu CES si sc,i&barea &entalitatii acestor persoane %ata de ele( %ata de
pozitia lor in societate si tendinta de a%ir&are la ni$elul pro%esional pe care il poseda-
Persoanele cu proble&e de sanatate sint di$izate in dependenta de ,andicapul
%izic( senzorial( &intal( intelectual- Se$eritatea ,andicapului si &ai ale cel &intal
deter&ina si pozitia o&ului in societate-
Este utopic sa se creada ca pot %i intrunite toate conditiile necesare pentru ca
un siste& sa %unctioneze i&pecabil inca de la bun inceput( in plus( sc,i&barile
stabile de &entalitate se produc in ti&p si nu&ai dupa constatarea unor rezultate
pro&itatoare- Procesul integrarii trebuie realizat gradual( debut/nd cu actiuni de
integrare punctuale sau sec$entiale( conco&itent cu e%ortul de creare a unor structuri
incluzi$e- De ase&enea( la un &o&ent dat( pot coe+ista di%erite grade de
nor&alizare( in %unctie de conditiile si necesitatile speci%ice anu&itor persoane a%late
in di%icultate ori anu&itor co&unitati caracterizate de conte+te geogra%ice(
econo&ice( socio'culturale particulare-
In principiu( integrarea poate avea succes in orice tara care atinge un anu&it
ni$el de dezvoltare economica( legislativa( sociala si un anu&it grad de coeziune 2i
solidaritate a &e&brilor sai- Aotu!i( este greu de crezut ca &odelele concepute
pentru conditiile speci%ice tarilor scandina$e (standard de $iata ridicat( populatie
redusa nu&eric( resurse econo&ice &ari) pot %unctiona ca atare pe orice &eridian-
Este ade$arat %aptul ca anu&ite ser$icii specializate( &ai ales daca nu i&plica
participare acti$a si interesata din partea persoanei a%late in di%icultate( tind sa
a&pli%ice dependenta si segregarea dec/t sa incite la actiune si desc,idere sociala-
Ser$iciile speciale sunt insa %oarte necesare pentru atingerea unui grad superior al
integrarii daca sunt g/ndite ast%el inc/t sa solicite deprinderile( initiati$a si
1>6
preocuparea solicitantului( nu sa rezol$e auto&at doleantele acestora- E%iciente s'ar
do$edi ser$iciile de consiliere( super$izare( de %or&are a unor deprinderi (de
autono&ie personala( pro%esionale( sociale( de co&unicare etc-) necesare la un
&o&ent dat-
Dintre li&itele integarii( pe langa de%icitul econo&ic al tarii noastre( a&inti&
si li&itele care tin de atitudinea celor i&plicati in acest proces( acestia %iind2
, Atitudinea elevilor o(isnuiti fata de integrarea copiilor cu $.E.%. in clasele
normale
, Atitudinea parintilor elevilor o(isnuiti fata de integrarea copiilor cu $.E.%.
in clasele normale+
, Atitudinea corpului profesoral o(isnuit fata de integrarea copiilor cu $.E.%.
in clasele normale+
Atitudinea elevilor o(isnuiti fata de integrarea copiilor cu $.E.%. in clasele normale+
Aspecte negative+
Deoarece ni&eni nu le'a e+plicat situatia particulara a acestor ele$i( copiii
obisnuiti au( in general( o perceptie eronata re%eritoare la trasaturile lor de
speci%icitate8
Deoarece colegii lor cu C-E-S- pro$in din %a&ilii sarace( e+ista tendinta de a
interpreta di%icultatile lor scolare prin pris&a proble&elor sociale8
Considera ca succesul acestora la in$atatura este in principal o proble&a de
$ointa si e%ort8
Datorita intretinerii unui cli&at co&petitional( ele$ii cu C-E-S- sunt
perceputi ca %iind responsabili de di&inuarea per%or&antelor grupului sunt cei care
Xtrag in 5os0 &edia clasei#8
Apar %rustrari datorita interpretarii eronate a di%erentelor in e$aluare Xde ce
eu a& luat @ la o proble&a de &ate&atica di%icila( in ti&p ce el a luat 1E la o
intrebare %oarte si&plaI0#8
Parintii sunt considerati ca principalii raspunzatori de per%or&antele scolare
scazute ale ele$ilor cu C-E-S-8
1>7
Desi e+ista o atitudine bine$oitoare %ata de noii lor colegi( gradul de
co&unicare si interactiune cu acestia este inca %oarte scazut8
Se constata o totala lipsa de in%or&are cu pri$ire la &odalitatile concrete de
a5utorare a ele$ilor cu C-E-S-
E+ista un grad &are de con%uzie cu pri$ire la trasaturile de speci%icitate !i
capacitatile ele$ilor cu C-E-S-( datorita lipsei c$asitotale de in%or&are- Ca opinie
personala2 de!i este laudabila e$itarea Xetic,etarii0 acestor copii in &o&entul
declansarii actiunii de integrare( lipsa de cuno!tinte pri$itoare la particularitatile lor
de co&porta&ent !i per%or&anta se poate do$edi( in ti&p( contraproducti$a (de
e+e&plu( se poate inradacina opinia ca ei nu vor sa obtina rezultate la in$atatura
si&ilare cu cele ale copiilor obisnuiti)- Lipsa de in%or&are se re&arca si la ni$elul
cadrelor didactice care( dincolo de i&posibilitatea de a'si adec$a propriul de&ers
educational la posibilitatile acestor ele$i( nici nu pot raspunde intr'o &aniera corecta
e$entualelor cerinte si nedu&eriri $enite din partea ele$ilor obi!nuiti- Se constata( de
ase&enea( (in &asura in care aceste lucruri au putut %i obser$ate) o incapacitate in
structurarea unui plan de inter$entie personalizat( precu& si o necunoastere a
co&petentelor !i atributiilor pro%esorilor de spri5in- O data cu ree$aluarea
progra&elor de integrare a%late in des%asurare si cu intrarea e%ecti$a in acti$itate a
pro%esorilor de spri5in( probabil ca &ulte din aspectele negati$e se&nalate $or
disparea-
Atitudinea parintilor elevilor o(isnuiti fata de integrarea copiilor cu $.E.%.
in clasele normale+
Aspecte negative+
Parintii ele$ilor nor&ali nu cunosc ni&ic despre trasaturile de speci%icitate ale
copiilor cu C-E-S-8
Deoarece doresc sa'si prote5eze proprii copii de orice in%luente negati$e( sunt
inclinati sa opteze pentru &entinerea siste&ului scolilor speciale o parte# ori
pentru integrarea unei clase din scoala speciala in cea obisnuita cealalta
parte#8
1>9
Con%unda co&petentele &edicului psi,iatru cu cele ale pro%esorului de
educatie speciala8
;u au nici un %el de in%or&atii cu pri$ire la pro%esorul de spri5in8
Considera ca acti$itatea cadrului didactic nu trebuie deturnata in %a$oarea
copiilor cu C-E-S-( acestia a$/nd &ai degraba un statut de Xtolerati0 dec/t de
Xinclusi08
Au indoieli cu pri$ire la %iabilitatea acestei acestei initiati$e in conditiile
actuale8
;u cred ca scoala nor&ala poate o%eri un standard acceptabil de calitate
propriilor copii daca este ne$oita sa se adreseze si celor cu C-E-S-8
Se te& ca( in conditiile actuale ale societatii ro&/nesti( trecerea de la un cli&at
co&petitional la unul de tip cooperati$ poate dauna atitudinii generale $iitoare
a propriilor copii in %ata proble&elor $ietii-
In concluzie( parintii copiilor nor&ali nu resping aprioric ideea integrarii
celor cu C-E-S-( dar nu considera ca &o&entul actual este cel oportun- Ei sunt
con!tienti de carentele bugetare ale in$ata&/ntului public din tara noastra si( in
consecinta( inclina sa creada ca initiati$a de a integra copii cu C-E-S- alaturi de cei
nor&ali nu $a %ace altce$a dec/t sa accentueze presiunile %inanciare( &ateriale(
u&ane etc- De ase&enea( ei se te& ca aceasta actiune nu a %ost g/ndita in &od
pro%und si ca sansele de esec sunt %oarte &ari- Au indoieli cu pri$ire la capacitatea
cadrelor didactice de a lucra in &od adec$at cu un colecti$ scolar care include si un
nu&ar de copii cu C-E-S- Persista opinia con%or& careia !coala speciala o%era &ediul
propice educatiei corespunzatoare a acestor ele$i( tin/nd cont de %aptul ca acestea au
%ost create toc&ai in acest scop- Principalele &oti$e de ingri5orare sunt riscul ca
proprii lor copii sa deprinda &odele de co&porta&ent inadec$ate si riscul ca ei sa nu
bene%icieze de o sti&ulare si o e$aluare !colara corespunzatoare- Lipsa de in%or&are
a parintilor !i preocuparea pri&ara pentru reu!ita propriului copil constituie %actori
%renatori in de&ersul de sc,i&bare a &entalitatii( %ara de care nici o actiune riguroasa
de integrare nu poate reusi-
Atitudinea corpului profesoral o(isnuit fata de integrarea copiilor cu $.E.%. in
clasele normale+
1><
Aspecte negative+
Se re&arca o atitudine de rezistenta la sc,i&bare( &ai ales din partea cadrelor
didactice cu $ec,i&e &are in in$ata&/nt( care percep acti$itatea cu ele$ii
integrati ca pe o solicitare supli&entara( nere&unerata corespunzator8
Persista opinia ca cel &ai bun loc pentru educarea ele$ilor cu C-E-S- ra&/ne
scoala speciala( unde e+ista progra&e( colecti$e de specialisti( si ec,ipa&ente
si &ateriale didactice corespunzatoare ne$oilor acestor copii8
Considera ca integrarea unei clase speciale intr'o scoala nor&ala este &ai
rezonabila dec/t integrarea indi$iduala a copiilor cu C-E-S- in clasele
obisnuite8
E+ista te&erea ca prezenta acestor copii $a a%ecta per%or&antele scolare ale
ele$ilor obisnuiti si $a altera cli&atul clasei (prin tulburari de co&porta&ent(
discri&inari in e$aluare( &odi%icari ale orarului zilnic)8
;u este cunoscut rolul pro%esorului de spri5in( acesta %iind perceput uneori ca
Xuzurpator0 al co&petentelor titularului8
Este recla&ata lipsa unei pregatiri de specialitate in do&eniul psi,opedagogiei
speciale8
Se &ani%esta ingri5orarea %ata de aparitia unei dispute intre parintii copiilor
obisnuiti( pe de'o parte( si cei ai copiilor cu C-E-S-( pe de alta parte8
Se re&arca tea&a de a nu %i considerate raspunzatoare pentru esecul scolar al
ele$ilor integrati sau pentru negli5area ele$ilor obisnuiti prin %aptul ca le acorda
&ai putina atentie in ti&pul acti$itatii didactice8
;u se cunosc criteriile de e$aluare a acti$itatii didactice si de e$identiere P
pre&iere in cazul obtinerii unor per%or&ante deosebite de catre ele$ii cu
C-E-S-8
Este di%icil de conceput trecerea de la un &ediu scolar concurential( la unul
cooperant( cu datoria &entinerii unei &oti$ari corespunzatoare at/t a ele$ilor
obisnuiti( c/t si a celor cu C-E-S-
Ca o concluzie pri$ind e$aluarea atitudinii cadrelor didactice re%eritor la
integrarea ele$ilor cu C-E-S-( se poate a%ir&a ca( dincolo de lipsa de in%or&atie si de
1>>
rezistenta %ireasca la sc,i&bare( nu se constata( in general( o opozitie %ata de
i&ple&entarea acestei actiuni- Co&porta&entele negati$e sunt &ai accentuate in
cadrul scolilor care nu au inceput integrarea dec/t in cadrul celor care au de5a o
anu&ita e+perienta in acest sens- Pe &asura ce adaptarea reciproca dintre ele$ii cu
C-E-S- si cadrele didactice din in$ata&/ntul de &asa se $a i&bunatati( pe &asura ce
progra&ele $or %i &ai bine adec$ate capacitatilor ele$ilor cu ne$oi speciale si pe
&asura ce pro%esorii de spri5in isi $or gasi locul cu$enit in structura scolara( este de
asteptat ca %iabilitatea actiunilor de integrare sa creasca si ca( intr'un $iitor din ce in
ce &ai probabil( scoala incluzi$a ro&/neasca sa de$ina o realitate-
E+ist *n unele cazuri riscul ca integrarea s de$in $icti&a metodelor
ultraconveionale( care nu las loc prea &ult toleran"ei !i %le+ibilit"ii- =i desigur(
acest lucru ar putea a%ecta ne%a$orabil &ulte &ii de persoane cu cerin"e speciale( care
supuse nor&alizrii ar putea reprezenta un bene%iciu social !i econo&ic-
Dupa cu& a& $azut( in societatea ro&aneasca si nu nu&ai( copiii cu CES sunt
pri$iti cu o oarecare reticienta $is'b'$is de integrarea lor in cadrul scolilor nor&ale-
Pentru a&eliorarea acestui aspect si realizarea cu succes a integrarii copiilor cu CES
in scolile nor&ale( se i&pune elaborarea unor strategii pri$ind %or&area atitudinilor
poziti$e ale cadrelor didactice %ata de integrarea in scoala de &asa a copiilor in
di%icultate- Asadar( in cele ce ur&eaza ne $o& a+a pe tratarea acestui aspect-
Desigur ca proble&ele legate de procesul integrarii nu se rezu&a nu&ai la
copiii de%icienti sau la cei cu tulburari de in$atare( ci cazurile care conduc la abandon
scolar sau la segregare sunt &ult &ai di$erse sub aspect ta+ono&ic- 1orbind de
idealul Xscolii pentru toti0( ne re%eri& la cuprinderea tuturor copiilor deza$anta5ati(
indi%erent daca etiologia acestui deza$anta5 este de natura so&atica( psi,ologica sau
sociala- Arebuie create acele structuri si ser$icii %le+ibile care sa poata %ace %ata cu
succes celor &ai particulare situatii( in$ata&/ntul special %iind destinat doar acelora
care au cu ade$arat ne$oie de el (copiii cu ,andicap se$er si pro%und)-
Pute& identi%ica trei principii &ari( a caror coroborare in practica poate ser$i
in &od e%icient la %or&area unor atitudini dezirabile %ata de integrarea scolara a
copilului in di%icultate- Sintetic e+pri&ate( aceste principii sunt ur&atoarele2
<. In%or&are- Este indispensabil ca in%or&atia corecta( co&pleta( neutra(
1>@
pro$enind din surse autorizate sa %ie larg accesibila cadrelor didactice din
in$ata&/ntul de &asa- in cadrul acti$itatilor &etodice se pot organiza ast%el de
in%or&ari periodice( ur&ate de discutii care sa per&ita identi%icarea ele&entelor
%orte( precu& !i a punctelor $ulnerabile din organizarea !colii respecti$e( ast%el inc/t
sa %ie cunoscute c/t &ai e+act posibilitatile concrete de integrare si li&itele de
acceptabilitate pentru %iecare colecti$ !colar in parte- De ase&enea( ar %i de dorit sa
e+iste un %lu+ continuu de opinii( idei( propuneri care sa %ie discutate si
e+peri&entate- Conco&itent( trebuie sa se inter$ina pentru corectarea acelor
reprezentari eronate cu pri$ire la caracteristicile psi,ice !i la capacitatile copiilor cu
C-E-S- Este de presupus ca accesul la in%or&atie( participarea la cursuri de
per%ectionare in do&eniul psi,opedagogiei speciale( sc,i&bul de idei si opinii(
e$aluarea realista a succeselor sau e!ecurilor inregistrate( %or&area unor reprezentari
adec$ate cu pri$ire la obiecti$ele si &etodele speci%ice in$ata&/ntului integrat sa
conduca in ti&p la depasirea reticentelor si la sc,i&barea &entalitatilor-
A. Colaborare- Arebuie sa e+iste o co&unicare sincera si directa intre toti cei
i&plicati in procesul de integrare scolara2 cadre didactice titulare( pro%esori de
spri5in( specialisti in psi,opedagogie speciala( parinti ai copiilor obisnuiti( precu& si
parinti ai copiilor in di%icultate- De ase&enea( trebuie stabilite contacte cu
co&unitatea locala si cautate &odalitati de initiere a unor actiuni co&une- ;u trebuie
sa se uite ca actiunea de integrare nu pri$este nu&ai scoala( ci se adreseaza in
perspecti$a intregii societati in care acesti copii $or trebui sa'si gaseasca locul
potri$it-
1. Prag&atis&- Este necesar sa se tina cont( in proiectarea actiunilor de
integrare( de speci%icul %iecarui conte+t luat in considerare- Arebuie g/ndite acele
&odi%icari de ordin organizatoric care sa nu destabilizeze progra&ul claselor( dar
nici sa nu i&puna e%orturi supli&entare din partea copiilor cu C-E-S- Este util sa se
pro%ite de e+perientele locale si sa se aplice acele strategii care s'au do$edit
incununate de succes- De ase&enea( sa se tina cont de posibilitatile de insertie socio'
pro%esionala a absol$entilor si sa se ur&areasca adaptarea c/t &ai buna a
cunostintelor si deprinderilor insusite in scoala la o%erta pietei &uncii- ;u trebuie sa
se negli5eze nici aspectul %inanciar( ast%el inc/t %ondurile destinate integrarii sa %ie
1>C
gestionate c/t &ai e%icient-
Strategiile de %or&are a unor conduite poziti$e %ata de integrare trebuie sa tina
cont de aceste principii si sa adopte &odalitati %le+ibile de aplicare( ast%el inc/t sa
dob/ndeasca &a+i&u& de e%icienta- Pot %i conturate c/te$a reco&andari pe baza
carora sa %ie i&aginate de&ersuri concrete( adaptate pentru %iecare situatie in parte(
care sa a&pli%ice co&petentele cadrelor didactice si care sa creeze auspiciile pentru
un bun inceput-
In pri&ul r/nd se i&pune o cunoa!tere pro%unda a particularitatilor psi,ologice
!i socio'culturale ale copilului in di%icultate- Ast%el se obtin in%or&atii'c,eie care
identi%ica de la bun inceput acele coordonate pe care se poate inter$eni cu succes-
Cadrul didactic din scoala de &asa se poate g,ida dupa e$aluarile %acute de
specialistii in do&eniu si poate apela la co&petentele pro%esorului de spri5in- Este
i&portant ca sa e+iste &ereu posibilitatea consultarii cu ceilalti parteneri in actiunea
de integrare si sa nu se creeze senti&entul ca intreaga responsabilitate si intregul
e%ort ii apartin-
Hentinerea unui cli&at opti& in clasa reprezinta una din preocuparile &a5ore
ale oricarui cadru didactic- Aea&a ca tulburarile de co&porta&ent si autocontrolul
de%icitar pot crea proble&e insur&ontabile reprezinta una din cauzele &a5ore ale
reticentei %ata de procesul integrarii- Hulte in$atatoare au %ost de acord cu
&entinerea in clasele lor a copiilor cu C-E-S- abia dupa ce s'au con$ins ca acestia nu
le creeau di%icultati deosebite in plan co&porta&ental- De &ulte ori( tulburarile pot %i
contracarate prin i&punerea &odelului de conduita dezirabil %ac/nd apel la prestigiu
si autoritate( ceea ce insea&na ca( anterior( trebuie dob/ndit respectul copilului si
sti&ulata ne$oia lui de a %i recunoscut drept Xcopil bun0 (stadiul &oralitatii
ascultarii( in conceptia lui L- ?o,lberg)- De ase&enea( presiunea e+ercitata de
colecti$ul scolar in directia con%or&arii la nor&a este se&ni%icati$a si ea poate %i
%olosita ca instru&ent &odelator al conduitei( cu conditia pastrarii &asurii- Alt%el(
copilul cu C-E-S- se $a si&ti e+clus si persecutat si $a dez$olta reactii de opozitie(
pierz/nd in acelasi ti&p dorinta de a dob/ndi un statut superior( $alorizat poziti$ de
catre grup- Arebuie sa se tina cont si de %aptul ca aceste tulburari( &ai ales cele de
etiologie neurologica( nu pot %i intotdeauna tinute sub control- O e$entuala decizie de
1@E
reorientare a copilului cu C-E-S- catre alte %or&e de educatie $a tine cont nu nu&ai
de interesul acestuia( ci si de cel al colecti$ului in care se a%la-
Cadrul didactic trebuie sa gaseasca cele &ai e%iciente &etode de &oti$are a
copilului in di%icultate( ast%el inc/t acesta sa se adapteze c/t &ai bine la cerintele
$ietii in colecti$- Este necesar ca el sa %ie a5utat sa'si descopere interese( pasiuni( sa'si
%or&uleze scopuri si sa perse$ereze in atingerea lor- Arebuie create situatii didactice
care sa o%ere posibilitatea trairii succesului si a dob/ndirii aprecierii din partea
colegilor de clasa- O &etoda de &oti$are este si i&plicarea in acti$itati ce presupun
asu&area unor &ici responsabilitati- Ac,itarea corespunzatoare de aceste obligatii
conduce cu ti&pul la obisnuinta de a duce lucrurile la bun s%/rsit- De ase&enea(
creeaza pre&isele unei relatii de incredere( a%ectiune si co&unicare care consolideaza
si dez$olta conduitele dezirabile-
Este i&portant sa se e$ite crearea de cercuri $icioase care sa a&pli%ice
&ani%estarile nedorite in loc sa le eli&ine- Este cazul copilului care( in $irtutea unor
senti&ente de negli5are si in%erioritate( adopta conduite de$iante toc&ai pentru a
atrage atentia asupra sa- 3eactiile puniti$e din partea cadrului didactic nu %ac altce$a
dec/t sa intareasca aceste conduite si sa o%ere copilului atuuri pentru con%runtarile
ulterioare- Odata sesizata o ast%el de situatie circulara( trebuie eli&inate acele
ele&ente care'i %urnizeaza copilului argu&ente pentru adoptarea unei conduite
rebele- Pri&ul pas consta toc&ai in destructurarea antagonis&elor create intre copilul
in di%icultate si cadrul didactic si P sau intre copilul in di%icultate si colegii sai de
clasa- Al doilea pas consta in descoperirea unor interese co&une si in $alorizarea
reusitelor de grup- Al treilea pas ar %i cel de atribuire a unor sarcini a caror indeplinire
corespunzatoare sa atraga dupa sine aprecierea celorlalti-
3elatia cu parintii copiilor obisnuiti( ca si cu cei ai copiilor in di%icultate( nu
trebuie sa se rezu&e nu&ai la aspecte pri$ind situatia scolara sau la proble&e de
ordin %inanciar'ad&inistrati$- Este necesara o e+plorare a &oti$atiilor si intereselor
acestora( o cunoastere a opiniilor si con$ingerilor lor cu pri$ire la procesul integrarii(
a sperantelor care ii ani&a- ;u trebuie sa se uite ca lu&ea copilului in di%icultate nu
se rezu&a la cadrul scolar( ci el are parte de e+periente dintre cele &ai $ariate( ceea
ce conduce ine$itabil la contradictii si con%licte interne-
1@1
In %ine( ratiunea pentru care ace!ti copii se a%la in clasele obisnuite nu este
aceea de a'i %ace Xnor&ali0( ci de a le insu%la $alori( co&porta&ente !i aspiratii
speci%ice copiilor nor&ali- Finalitatea unui ast%el de de&ers este aceea de a per&ite o
c/t &ai buna insertie socio'pro%esionala dupa inc,eierea perioadei de scolarizare-
In concluzie( strategiile de %or&are a unei atitudini poziti$e a cadrelor didactice
%ata de integrare trebuie sa tina cont at/t de rezer$ele( te&erile !i pre5udecatile
indi$iduale( dar !i de situatia concreta a %iecarui copil integrat in scoala obi!nuita(
precu& !i de conte+tul co&ple+ in care se des%asoara- Procesul este lung !i di%icil(
dar succesul $a depinde la %el de &ult de atitudinea celor c,e&ati sa'i dea $iata c/t !i
de pro%esionalis&ul articularii sale- 3e%or&a in in$ata&/nt nu se poate %ace %ara
oa&eni( iar cadrele didactice trebuie sa se si&ta asigurate si spri5inite in acest de&ers
pentru a spera la un bilant poziti$-
1@4
$%% . Didactica , teorie generala a procesului de nvatam"nt
#. O(iectul si functiile didacticii
'. Didactica generala si didactica speciala
0. Directiile de dezvoltare a didacticii contemporane
<. 5!iectul si functiile didacticii
Didactica reprezinta o disciplina stiinti%ica( ce studiaza procesul de
in$ata&ant ca principala &odalitate de cunoastere si %or&are( de instruire si educare8
legitatilePprincipiile acti$itatii didactice8 continutul in$ata&antului8 te,nologia
didactica8 %or&ele de organizare si des%asurare a acti$itatii didactice8 %or&ele de
educatie in a%ara institutiilor scolare8 raporturile pro%esor'ele$8 stilul pro%esorului etc-
O(iectul didacticii il constituie studiul procesului de in$ata&ant-
Didactica a %ost asociata atat cu teoria instruirii& cat si cu teoria
invatamantului( ptr ca studiaza co&ponentele procesului de in$ata&ant-
O de%initie pri&ara a didacticii este o%erita de OOon( care considera ca
o(iectul didacticii este2
' sa analizeze scopurile si continutul instructiei( procesul de in$ata&ant si
principiile acestuia8
' sa %aca cunoscute &etodele si &i5l de in$ata&ant( organizarea
in$ata&antului( organizarea clase &i+te si plani%icarea &uncii didactice(
personalitatea pro%esorului-
Inainte de a %or&ula o de%initie co&pleta a didacticii( $o& lua in atentie
ternenii .proces de in$ata&antcc si ((instructieN( prezentand acceptiunile actuale asupra
acestora-
Invatamantul( ca principala %or&a de organizare a educatiei poate %i de%init
ast%el2
' Proces de instruire si educare in scoala( organizat si des%asurat pentru a
realiza obiecti$e pedagogice ale educatiei scolare( stabilite la ni$el de siste& si de
proces-
1@6
' Do&eniu in care este $alori%icata structura actiunii educationale la ni$elul
corelatiei %unctionale dintre cadrele didactice si ele$i( e+ersata in nu&eroase si
$ariate situatii educati$e-
' Ansa&blul institutiilor scolare dintr'o tara( care participa la organizarea
ar,itecturii scolare si proiectarea unor cicluri( orientari( %iliere( realizabile la ni$elul
unor structuri speci%ice educatieiPinstruirii %or&ale dar si ne%or&ale-
Procesele de instruire si educare a o&ului sunt deosebit de co&ple+e(
$ariabile si di$erse si au caracter probabilistic- Caracterul si des%asurarea lor sunt
deter&inate de cele &ai co&ple+e corelatii dintre %actori obiecti$i si subiecti$i-
Asupra acestor procese isi pun a&prenta atat particularitatile personalitatii ele$ului(
pro%esorului( cat si speci%icul strategiilor utilizate( A&inti&( de ase&enea( in%luentele
&ediului de instruire(a e+perientei de $iata a ele$ilor( ale realitatii incon5uratoare( ale
di$ersilor %actori-Aoate acestea %ac ca procesul didactic sa aiba o i&portanta trasatura
' se des%asoara de obicei neuni$oc( ceea ce insea&na ca actiunea con5ugata a unor
%actori de instruire si educare obiecti$i si identici poate a$ea( in %iecare caz particular(
rezultate &ai &ult sau &ai putin di%erentiate in %unctie de particularitatile %actorilor
subiecti$i si ale circu&stantelor necontrolabile care in%luenteaza des%asurarea
procesului instructi$'educati$-
Desi instruirea este un siste& probabilistic( inta&platorul %iind &ereu prezent in
di%erite %or&e( aceasta nu insea&na ca in acest do&eniu nu actioneaza legile cauzalitatii-
Factorii care in%luenteaza insusirea cunostintelor( %or&area si dez$oltarea priceperilor si
deprinderilor( %or&area trasaturilor de caracter( actioneaza riguros legic-
In concluzie( o(iectul de studiu al didacticii este instruirea si autoinstruirea(
ur&arirea cu precadere a prbl pedagogice pe care le ridica si le i&plica organizarea
progra&atica a %or&arii tuturor laturilor personalitatii u&ane- Aceste prbl $izeaza
procesul de in$ata&ant( esenta sa( ta+ono&ia( &odalitati de realizare( continutul(
te,nologia didactica( &odalitati de instruire si educare( siste&ul educational-
1uctiile didacticii
In calitatea sa de teorie si &etodologie a instruirii si autoinstruirii( didactica
indeplineste doua %unctii( care nu pot %i separate( intre ele stabilindu'se relatii de
interdependenta2 functia de cunoastere si functia utilitara
1@7
Functia E+plicitarea %unctiei
E+e&ple de situatii in care se
e+ercita %unctia
De cunoastere
Didactica studiaza un anu&it sector
de acti$itate sociala si anu&e
instruireaP autoinstruirea si
in$ata&antul( dez$aluie legilatea
actului didactic( e+plica &oti$ele care
deter&ina anu&ite rezultate(
dez$aluie si e+plica relatiile dintre
in%luentele instructi$e si dez$oltarea
personalitatii ele$ilor( stabileste
' Asigurarea corelatiei dintre
%inalitatile educatiei( continutul si
strategiile educationale- Stabilirea
principiilor didactice generale si a
principiilor speci%ice di%eritetor
discipline de studiu-
' Stabilirea structurii atiunii
educationale e%iciente la ni$el
&acro si &icro-
DtilitaraP
Practica
Didactica g,ideaza acti$itatea
educationala( o%erind 5aloane(
orientari generale( nor&e de acti$itate
etc-
' Stabilirea cerintelor pentru
alegerea si utilizarea &etodelor si
procedeelor didactice-
' Identi%icarea criteriilor de stabilire
a e%icientei &i5loacelor te,nice de
instruire in studiul di%eritelor
discipline scolare-
' Identi%icarea criteriilor de e$aluare
3e%eritor la %unc"iile educa"iei( &a5oritatea speciali!tilor sunt de acord asupra
%aptului c aceasta ser$e!te realizrii a trei categorii de scopuri principale2
#. funcia de selectare& prelucrare 2i transmitere a informaiilor 2i valorilor de
la societate la individ:
'. funcia de dezvoltare a potenialului (iopsiic al omului:
0. funcia de asigurare a unei inserii sociale active a su(iectului uman:
1uncia de selectare( prelucrare 2i transmitere a cuno2tinelor 2i valorilor de
la societate la indi$id este %unc"ia care *n %apt asigur *n ti&p e+isten"a unei
continuit"i in%or&a"ionale *ntre genera"ii( o%erind ast%el posibilitatea e$olu"iei
culturale !i te,nologice-
Analiza acestei pri&e %unc"ii a educa"iei per&ite decelarea a trei sub%unc"ii
speci%ice %eno&enului educa"ional2 selectarea in%or&a"ia aleas pentru a %i
$e,iculat este analizat din punctul de $edere al i&portan"ei !i consisten"ei sale
!tiin"i%ice#( prelucrarea are loc o adec$are a in%or&a"iei la ni$elul de *n"elegere al
subiectului cruia i se adreseaz# !i transmiterea *n $ederea asigurrii *n"elegerii
sunt utilizate te,nici !i procedee speci%ice de $e,iculare a con"inutului
in%or&a"ional#-
1uncia de dezvoltare a potenialului (iopsiic al omului se re%er la
di&ensiunea teleologic a %eno&enului educa"ional( respecti$ la %aptul c derularea
ac"iunii educa"ionale ur&re!te atingerea anu&itor %inalit"i( e+plicit sau i&plicit
1@9
%or&ulate- Aceste %inalit"i se traduc( *n linii generale( *n producerea de &odi%icri
poziti$e !i de durat *n plan cogniti$( a%ecti$'&oti$a"ional !i co&porta&ental la
ni$elul subiectului care se educ-
1uncia de asigurare a unei inserii sociale active a su(iectului uman rele$
di&ensiunea socio'econo&ic a educa"iei( sau &ai e+act spus( necesitatea de a
pregti indi$izii pentru o integrare social !i pro%esional opti&-
Al"i autori( *n raport cu do&eniul principal $izat de ac"iunea educa"ional(
$e,iculeaz la r/ndul lor alte trei categorii de %unc"ii ale educa"iei2
1- funcia cognitiv" de $e,iculare a tezaurului de cuno!tin"e#8
4- funcia a/iologic" de $alorizare !i dez$oltare a poten"ialului de crea"ie
cultural#8
6- funcia socio,economic de pregtire !i %or&are a indi$izilor pentru
produc"ia &aterial#8
Di%eren"ierea *ntre cele trei categorii de %unc"ii ale educa"iei %unc"ioneaz
predo&inant la ni$el teoretic( *n %apt educa"ia co&bin/nd de o &anier integrati$
%unc"iile enun"ate anterior sau c,iar supralicit/nd una dintre acestea *n condi"iile *n
care realitatea socio'istoric o i&pune-
A. Didactica generala si didactica speciala
Didactica este o ra&ura a pedagogiei care studiaza &odalitatile e+plicite de
predare 'e+plicare 'e$aluare )autoe$aluare- Aer&enul este prin origine eti&ologica
sinoni& cu cel de pedagogie - Di%erenta dintre pedagogie si didactica consta *n %aptul
ca pri&a se re%era la principiile generale ale educatiei( iar a doua la &etode concrete
de lucru( s%aturi practice prezentate *ntr'o &aniera siste&atica- Atunci c/nd solutiile
la proble&ele concrete( de predare 'e+plicare )e$aluare( sunt prezentate pe o
disciplina anu&e( $orbi& despre &etodica acelei discipline sau didactica aplicata
acelei discipline-
Didactica generala $a a$ea *n $edere aceste principii aplicate procesului de
*n$ata&/nt prin obiecti$e( continuturi si &etodologii speci%ice( la r/ndul lor toate
acestea %iind aplicate pe discipline si $/rste scolare prin didacticile speciale-
1@<
Didactica speciala sau &etodica predarii unei discipline $a a$ea *n $edere
scopurile si continuturile instruirii( procesul de organizare si plani%icare a &uncii
didactice( principiile de *n$ ata&/nt( &etodele si &i5loacele de predare( *n$atare(
e$aluare adaptate la speci%icul disciplinei respecti$e-
Ast%el( *n cadrul didacticii psi,opedagogiei speciale( ne $o& re%eri la
speci%icul disciplinelor psi,opedagogice si $o& studia continutul progra&elor de
*n$ata&/nt pentru disciplinele psi,opedagogice( $o& aplica principiile proiectarii si
plani%icarii didactice prin &odele operationale pentru acti$itatea didactica la
disciplinele psi,opedagogice( $o& studia speci%icul si %or&ele acti$it atii didactice
prin &odele operationale de lectii econo&ice( *n %ine $o& studia &etodele generale
de predare'*n$atare'e$aluare si aplicarea lor prin &odele operationale pentru
disciplinele psi,opedagogice-
3elatia dintre didactica generala si didacticile speciale este una biuni$oca( de
interconditionare reciproca si *n acelasi ti&p concentrica8 s%era cea &ai larga de
cuprindere a$/nd'o didactica generala( iar cea &ai *ngust a didactica unei stiinte
aplicati$e pentru un anu&it an de studiu sau etapa de pregatire-
Hetodica sau didactica disciplinei studiaza %inalitatile( obiecti$ele(
continuturile *n$ atarii( &etodele si &i5loacele de predare '*n$atare 'e$aluare(
plani%icarea si orientarea acti$itatii didactice pe ani de studiu( se&estre etc-
:n s/nul stiintelor educatiei( pedagogia 5oaca rolul nodal( este stiinta nucleu( *n
5urul careia gra$iteaza celelalte stiinte care s'au desprins din ea( este ase&eni
anato&iei pentru stiintele &edicale sau econo&iei pentru stiintele econo&ice-
Pedagogia este trunc,iul din care toate pedagogiile si didacticile speciale *si
trag se$a( %iecare dintre ele apro%und/nd un anu&it capitol sau aspect al educatiei( pe
categorii de $/rsta( disciplina( ni$el de cunoastere etc-
De&ersul didactic *ncepe cu elaborarea unei strategii *n $irtutea careia se $or
stabili obiecti$e educationale precise( precu& si conditiile &ateriale( &etodele si
&i5loacele pentru realizarea acestora- Procesul instructi$ educati$ presupune
interconditionarea siste&ica dintre predare' *n$ atare'e$aluare( dar &etodica cuprinde
si partea de plani%icare( organizare( orientare( proiectare a acti$itatii si continuturilor
educationale- Si asta deoarece( procesul de *n$ata&/nt nu poate %i dec/t unul diri5at si
1@>
organizat( din articularea tuturor acestor ele&ente rezult/nd atingerea obiecti$elor
educationale-
Continutul *n$ata&/ntului( stabilit prin planul cadru de *n$ata&/nt( progra&a
scolara curriculu&# si &anualele scolare( trebuie organizate pe sarcini( resurse(
&etode( strategii( %or&e de acti$itate didactica- Ast%el( plani%icarea( organizarea si
proiectarea acti$itatii reprezinta co&ponente esentiale ale acti$itatii didactice-
Principiile didacticii reprezinta idei orientati$e de baza *n organizarea si
des%asurarea procesului de *n$ata&/nt- Ele 5oaca si un rol nor&ati$ *n procesul
didactic( a$/nd %unctia de categorii &etodologice( care se cer respectate at/t *n
plani%icarea obiecti$elor si structurarea cuno tintelor cat si *n selectarea &etodelor si
&i5loacelor didactice-
Cele &ai se&ni%icati$e principii sunt2
' principiul orientarii procesului de *n$ata&/nt spre dez$oltarea ar&onioasa a
ele$ului ' se re%era la %or&area si &odelarea personalitatii ele$ului prin procesul
educati$8
' principiul respectarii caracterului stiinti%ic al cunostintelor predate ) se re%era
la necesitatea cunoasterii te&einice a continuturilor predate( a &etodelor didactice(
prin respectarea siste&atizarii cunostintelor( succesiunii logice a in%or&atiilor si
cunostintelor noi( adaptarea lor la particularitatile de $/rsta ale ele$ilor( prin
indi$idualizarea si di%erentierea *n$atarii *n %unctie de particularitatile intelectuale ale
ele$ilor8
' principiul aplicabilitatii cunostintelor ) se re%era la aplicarea si structurarea
e%icienta a in%or&atiilor( asigurarii legaturii dintre teorie si practica( *nsusirea
te&einica( constienta si acti$a a cunostintelor8
' principiul socializarii ) se re%era la relatiile sociale speci%ice din cadrul
siste&ului de *n$ ata&/nt( pro%esor )ele$( pro%esor' parinte( ele$'ele$( ele$'parinte'
scoala' pro%esor( care trebuie sa se %inalizeze prin actiune co&una( *n scopul atingerii
obiecti$elor educationale si integrarii cu succes a tinerei generatii *n societate-
In$atarea( ca %eno&en dina&ic si co&ple+( in perspecti$a strategiilor in$atarii
interacti$e( are la baza o serie de ele&ente de%initorii care pot co&pleta lista
strategiilor de$enite de5a clasice( $alabile si in cazul educatiei speciale2
1@@
' $alori%icarea e+perientelor zilnice ale ele$ilor prin crearea unor
situatiiPscenarii tip '%iecare ele$ poate a$ea o e+perienta di%erita cu pri$ire la unul si
acelasi e$eni&entP %eno&en( aceasta putand %i i&partasita si celorlalti colegi8
' $alori%icarea cunostintelor anterioare ale ele$ilor in des%asurarea lectiilor noi
si rezol$area unor sarcini de lucru in perec,i sau grupuri &ici8
' utilizarea situatiilor de 5oc in in$atare 5ocuri de rol( dra&atizarea( 5ocul
didactic#8
' %olosirea proble&atizarii pe sec$ente didactice si aplicarea rezultatelor prin
&etode si procedee de e+presie ca desenul( po$estirea( lucrul &anual( &odela5ul8
' rezol$area creati$a a con%lictelor in clasa( colaborarea cu %a&ilia si
$alori%icarea resurselor din co&unitate ca te,nici de spri5inire a in$atarii( predarii si
e$aluarii8
' i&plicarea ele$ilor in acti$itati care presupun cooperare pentru rezol$area
unor proble&e8 pot in$ata sa asculte( sa negocieze si sa accepte opinia sau parerea
celuilalt( indi%erent de statutul sau rolul pe care il detin in grupul respecti$-
Proble&atica educatiei copiilor cu cerinte speciale a de$enit in ulti&ii ani o
preocupare aparte in randul specialistilor- Aparitia conceptelor de educatie integrata
si scoala incluzi$a a deter&inat &odi%icari %unda&entale in perceptia actului
educati$-
Analizand particularitatile speci%ice procesului de in$atare a copiilor cu
di%erite tipuri de de%icienta( se a5unge la concluzia ca una dintre calitatile esentiale ale
curriculu&ului scolar $izeaza un grad cat &ai &are de %le+ibilitate( ast%el incat sa
per&ita %iecarui copil sa a$anseze in rit&ul sau si sa %ie tratat in %unctie de
capacitatile sale de in$atare- Pentru aceasta este ne$oie ca %or&ularea obiecti$elor(
stabilirea continuturilor instruirii( &odalitatile de trans&itere a in%or&atiilor in clasa
si e$aluarea ele$ilor sa se %aca di%erentiat Argu&entele care stau la baza elaborarii
unui curriculu& %le+ibil si usor de adaptat cerintelor educationale ale %iecarui ele$
sunt2
' %or&area la copilul de%icient a unui registru co&porta&ental adec$at care sa
per&ita adaptarea si integrarea sa sociala printr'o e+perienta co&una de in$atare
alaturi de copiii nor&ali8
1@C
' asigurarea legaturii cu %aptele reale de $iata si %a&iliarizarea cu o serie de
obisnuinte pri$ind acti$itatile de utilitate practica si de ti&p liber8
' dez$oltarea capacitatilor necesare pentru rezol$area independenta in li&itele
per&ise de gradul de%icientei# a proble&elor de $iata( autocontrol in situatii di%icile si
practicarea unor &etode si te,nici de &unca intelectuala care sa asigure e%icienta in
adaptarea si integrarea scolara si sociala-
Hodalitatile de adaptare a continuturilor educatiei speciale in conte+tul
&odernizarii si re%or&arii ser$iciilor educationale destinate copiilor cu cerinte
educati$e speciale presupun o analiza atenta a ur&atoarelor aspecte 2
' tipul si gra$itatea de%icienteiPtulburarilor diagnosticate
' rolul si i&portanta diagnosticului di%erential in sustinerea unui progra&
recuperator si educational e%icient8
' $arsta copilului ' decala5ul dintre $arsta cronologica si $arsta &intala8
' e+perienta de $iata a copilului in %a&ilia din care pro$ine
' gradul de i&plicare a %a&iliei in dez$oltarea si e$olutia nor&ala a copilului(
sustinerea a%ecti$a si &ateriala( educatia o%erita si atitudinea &e&brilor %a&iliei %ata de
proble&ele speciale ale copilului8
' ruta scolara a copilului ' daca a ur&at sau nu progra&ul in$ata&antului
prescolar( daca a ur&at sau nu progra&ul unei scoli( rezultatele scolare obtinute(
proble&ele pri$ind &odul si potentialul de in$atare al copilului8
' atitudinea si &odalitatile de i&plicare a %a&iliei si resurselor co&unitare in
acti$itatile educati$e ale copiilor cu cerinte educati$e speciale
' interesul in educarea si integrarea copiilor cu de%icienti in $iata sociala
nor&ala8
' pregatirea psi,opedagogica a educatorilor ' cunoasterea &etodelor de lucru
cu aceasta categorie de copii( a li&itelor si posibilitatilor lor de in$atare( a
&odalitatilor si %or&elor de e$aluare8
' strategia si &odalitatile de organizare a acti$itatilor de predare'in$atare la
clasa
'stilul si &aniera de lucru a %iecarui educator in parte( capacitatea %iecarui
cadru didactic de a accesibiliza continutul in$atarii la ni$elul de intelegere al %iecarui
1CE
ele$ din clasa( disponibilitatea %iecarui educator de a des%asura acti$itatii di%erentiate
si indi$idualizate8
' politica educationala adoptata la ni$elul institutiei scolare pri$ind
organizarea si structurarea acti$itatilor educati$e e+trascolare din perspecti$a
cerintelor educationale speciale ale copiilor cu dizabilitati-
Pornind de la rezultatele acestei analize( se pot stabili obiecti$ele si acti$itatile
concrete prin care unitatile de continut de la %iecare disciplina pot %i &odi%icate(
adaptate sau accesibilizate in %unctie de ni$elul cerintelor si de posibilitatile de in$atare
ale ele$ilor din clasaPscoala respecti$e- In acest &od( scoala poate %ace o o%erta
educationala %le+ibila( dina&ica si coerenta( apta sa raspunda cerintelor de &o&ent ale
populatiei scolare dintr'o anu&ita co&unitate( indeplinindu'si &isiunea de a o%eri
%iecarui copil sansa de a se pregati si %or&a prin educatie( alaturi de se&enii sai( %ara
discri&inare si %ara bariere care ar putea li&ita accesul la drepturile si obligatiile
inscrise in nor&ele $ietii co&unitare-
E+perienta practica a de&onstrat ca ele$ii cu %or&e usoare de de%icienta pot %i
inclusi( in anu&ite conditii( in progra&ul scolilor obisnuite alaturi de ele$ii nor&ali8 in
sc,i&b( pentru ele$ii cu de%iciente se$ere sau cu de%iciente asociate este &ai indicata
scolarizarea in centrePinstitutii speciale( dupa un curriculu& indi$idualizat( bene%iciind
de strategii didactice adaptate ni$elului lor de receptare si intelegere a continuturilor-
In cazul ele$ilor cu de%iciente senzoriale sau %izice( considerati ca %iind nor&al
dez$oltati din punct de $edere intelectual( adaptarea curriculara se realizeaza prin
e+tensiune( adica in curriculu&ul co&un tuturor categoriilor de ele$i sunt introduse o
serie de acti$itati supli&entare speci%ica care $izeaza cu precadere aspecte legate de
de&utizare( insusirea unor li&ba5e speci%ice dactile&e( al%abetul Mraille( li&ba5ul
se&nelor# si co&unicare( orientare spatiala( acti$itati de socializare si integrare in
co&unitate( acti$itati practice %ocalizate pe o pregatire pro%esionala adec$ata tipului de
de%icienta-
Cel &ai indicat ar %i sa analiza& situatia cu realis& si obiecti$itate 8 de
e+e&plu( sunt situatii cand scoala poate genera stari de discon%ort care produc
an+ietate copilului( deter&inandu'1 sa a5unga la insuccese scolare( sau sunt situatii
cand deciziile educatorilor( sarcinile o%erite ele$ilor sau &odalitatile de organizare a
1C1
acti$itatilor didactice deter&ina aparitia di%icultatilor in in$atare din partea unor
ele$i( care pot cul&ina cu dez$oltarea unor conduite de e$itare sau respingere a
scolii- Iata de ce( abordand o perspecti$a curriculara desc,isa( transparenta si
%le+ibila( pute& $eni in inta&pinarea cerintelor unui nu&ar cat &ai &are de ele$i(
inclusi$ pentru ele$ii e+clusi in &od curent din scolile obisnuite- De ase&enea(
educatorii isi pot sc,i&ba atitudinea %ata de cerintele i&puse de scoala pentru
di$ersitate( incura5andu'i sa'si dez$olte o noua optica asupra acti$itatilor didactice
care presupun un parteneriat acti$ intre ele$ii clasei si educator( acceptand in &od
constient noi responsabilitati %ata de toti ele$ii clasei- Hai &ult c,iar( colaborarea
intre ele$i si educatori( parteneriatul in in$atare si desc,iderea scolii %ata de cerintele
tuturor categoriilor de copii si ale co&unitatii con%era institutiei scolare rolul de
co&ponenta %unda&entala a siste&ului social( apta sa raspunda concret i&perati$elor
de &o&ent ale e$olutiei din societatea conte&porana si sa rezol$e o serie de
proble&e re%eritoare la ne$oile de acceptareP$alorizare sociala a %iintei u&ane si la
capacitatea %iecarui indi$id de a se adapta si integra cat &ai bine intr'o societate
a%lata in continua trans%or&are-
In scopul e%icientizarii procesului de in$atare pentru ele$ii cu cerinte speciale
sunt in$ocate( &ai ales in ulti&ul ti&p( cate$a repere %unda&entale2
a* invatarea interactiva ' presupune %olosirea unor strategii de in$atare
%ocalizate pe cooperarea( colaborarea si co&unicarea intre ele$i la acti$itatile
didactice( precu& si pe interactiunea dintre educatori cadrele didactice si ele$i sau
dintre cadre didactice e%icienta in$atarii presupune acti$itatea cadrelor didactice in
ec,ipa# ca o &odalitate per&anenta de lucru8
b# ela(orarea in comun a o(iectivelor invatarii ' se re%era la discutarea si
e+plicarea obiecti$elor actiunii de in$atare in cadrul relatiei dintre educator si ele$i(
deoarece %iecare participant la actul in$atarii are ideile( e+perientele si interesele
personale de care trebuie sa se tina sea&a in proiectarea acti$itatilor didactice8
c# demonstratia& aplicatia si feed(ac@ul ' se re%era la %aptul ca orice proces de
in$atare &ai ales in cazul ele$ilor cu cerinte speciale# este &ai e%icient si &ai usor
de inteles daca in%or&atiile prezentate sunt de&onstrate si aplicate la situatii reale de
$iata( e+istand si un %eedbacO continuu de'a lungul intregului proces 8
1C4
d# modalitatile de sprijin in actul invatarii ' ele$ii cu cerinte educati$e speciale
au ne$oie in anu&ite &o&ente de un spri5in acti$ in in$atare( atat in ti&pul acti$itatilor
des%asurate in clasa( cat si la acti$itatile din a%ara clasei( prin dez$oltarea unui parteneriat
educational cu anu&ite categorii de specialisti( cu %a&iliile ele$ilor sau cu anu&ite
institutii din co&unitate8 in general( cele &ai utile &etode si te,nici de spri5inire a
in$atarii ele$ilor cu cerinte educati$e speciale sunt2 asigurarea unui con%ort socioa%ecti$
%a$orabil in$atarii( in$atarea de la copil la copil( colaborarea intre ele$i la acti$itatile de
predare'in$atare( parteneriatul cu parintii in in$atare( co&unicarea cu altii specialisti din
a%ara scolii( i&plicarea unor structuri sau institutii din cadrul co&unitatii care au
tangente cu proble&atica educatiei( per%ectionarea continua a scolii( a practicii
educatorilor si a %or&elor de in$atare( cunoasterea si analiza conduitelor de in$atare
speci%ice %iecarui ele$ 8
e# evaluarea continua& a invatarii ' %iecare educator trebuie sa de&onstreze o
atitudine si o conduita %le+ibila in ti&pul acti$itatilor de predare'in$atare %a$orabile
unei e$aluari per&anente( concretizate in disponibilitatea de a asculta toate
raspunsurile si a aprecia %iecare inter$entie a ele$ilor( colaborare cu altii educatori in
cadrul parteneriatului de predare'in$atare( prezentarea concluziilor pentru %iecare pas
al acti$itatii discutii libere-
Pentru &aterializarea celor prezentate pana acu& este ne$oie( in pri&ul rand(
de o i&bunatatire substantiala a practicii pro%esionale prin i&plicarea tuturor
persoanelor responsabile de cresterea si educarea copiilor cu dizabilitati- In acest sens
este necesara o colaborare acti$a intre cadrele didactice din scoala si parintiPtutori
pentru i&bunatatirea procesului didactic( continutului educatiei si e$aluarii
procesului instructi$'educati$ pornindu'se in per&anenta de la realitatile si cerintele
ele$ilor-
E+perienta practica in do&eniul educatiei speciale sugereaza si posibilitatea
des%asurarii acti$itatilor didactice pe ni$eluri &ultiple de in$atare ' grupe de ni$el '
pentru a putea raspunde e%icient tuturor cerintelor si particularitatilor in in$atare ale
ele$ilor din scoala- Argu&entele care $in sa sustina aceasta pozitie pot %i sintetizate
ast%el2
' nu toti ele$ii de aceeasi $arsta au acelasi potential de in$atare8
1C6
' nu toti ele$ii unei clase au aceleasi interese si aceeasi &oti$atie pentru
in$atare8
' asteptarile pri$ind participarea ele$ilor la lectii trebuie corelate cu interesele
si cerintele indi$iduale in &aterie de educatie ale %iecarui ele$ in parte-
Aceste %or&e de acti$itate didactica di%erentiata presupun cu necesitate un
grad ridicat de %le+ibilitate intre ele&entele de structure ale siste&ului( ast%el incat
orice ele$ sa poata trece de la un ni$el la altul sau de la o grupa la alta atunci cand
rezultatele obtinute de ei i&punPsolicita aceasta trecere-
Pornind de la constatarea ca intr'o clasa de ele$i( cu structura eterogena( e+ista
di%erente sensibile intre ele$i cu pri$ire la rit&ul asi&ilarii cunostintelor( al capacitatii
de lucru( unii specialisti reco&anda i&partirea ele$ilor dintr'o clasa pe grupe te&porar
constituite( care sa lucreze di%erentiat( in %unctie de interesul si aptitudinile copiilor
pentru di$erse discipline( e$itandu'se ast%el o&ogenizarea continuturilor si sarcinilor
adresate ele$ilor la orele de clasa dupa un criteriu care tine de ni$elul &ediu al clasei-
Acti$itatile didactice pe grupe &ici de ele$i( in cadrul lectiilor( constituie una dintre
&odalitatile &enite sa realizeze o tratare adec$ata a %iecarui ele$ in parte( prin
aplicarea unor &etode de lucru speci%ice in$ata&antului indi$idualizat si( in general(
prin adaptarea procesului instructi$'educati$ la particularitatile ele$ilor-
Punerea in practica a acestei strategii de lucru presupune o analiza atenta a
ur&atoarelor categorii de proble&e2
a# constituirea grupelor( co&ponente si organizarea lor ' atunci cand
acti$itatile nu necesita constituirea grupelor dupa niste criterii anterior stabilite de
educator( se reco&anda aplicarea principiului libertatii ele$ilor de a se grupa( in
%unctie de a%initatile si si&ilitudinile resi&tite unii %ata de altii( inter$entia
educatorului a$and un caracter discret si %iind indreptata spre a5utorarea ele$ilor in
rezol$area unor di%icultati i$ite in organizarea grupelor8 aceasta &aniera de lucru
%a$orizeaza constituirea unor grupe in care %iecare &e&bru resi&te acel &ini&
con%ort psi,ic( %iind &ai desc,is catre colaborare( co&unicare si acceptare a
celorlalti8
b# coordonarea activitatii in functie de unele o(iective si continturi specifice
unei anumile discipline ' %iecare ele$ are posibilitatea sa'si $alori%ice cat &ai bine
1C7
aptitudinile( cunostintele si e+perienta personala( iar inter$entia pro%esorului trebuie
sa %a$orizeze sau sa creeze o at&os%era sti&ulati$a in randul ele$ilor si sa o%ere in
per&anenta %eedbacO8
c# caracteristicile relatiei educator , elev( in conditiile in$ata&antului
di%erentiat( rolul si sarcinile educatorului de$in &ai co&ple+e si solicita un e%ort &ai
&are din partea acestuia8 el trebuie sa respecte $iziunea si senti&entele %iecarui ele$
in parte( sa sti&uleze &ai &ult ele$ii decat sa'i critice( sa sugereze &ai &ult decat sa
cori5eze( sa propuna &ai &ult decat sa i&puna si( nu in ulti&ul rand( sa se adapteze
capacitatilor ele$ilor( posibilitalilor lor( si nu sa aiba %ata de toti( in &od egal( aceleasi
cerinte8
d# particularitatile metodologiei didactice ' acestea $or %i corelate cu ni$elul
ele$ilor si cu particularitatile %iecarui grup in parte8 spre e+e&plu( in cazul ele$ilor cu
ni$el &ai bun se pot %olosi si &etode si &i5loace cu un grad &ai inalt de abstractizare
depinde %oarte &ult de $arsta si ni$elul de scolarizare al ele$ilor#( co&parati$ cu
ele$ii care prezinta unele de%iciente in plan intelectual sau senzorial( in cazul carora
&etodele si &i5loacele %olosite $or a$ea un caracter intuiti$( concret &ai accentual(
necesar asi&ilarii operatiilor si intelegerii sensului cunostintelor co&unicate in
ti&pul lectiilor-
1. Directiile de dezvoltare a didacticii contemporane
Societatea conte&poran( prin dina&ica accelerat a sc,i&brilor structurale !i
pro%unzi&ea acestora( ridic aproape *n per&anen" noi sarcini crora educa"ia trebuie s
le %ac %a"- Analiza de$enirii istorice a u&anit"ii rele$ %aptul c e+ist tendin"a
stabilirii unei corela"ii tot &ai str/nse *ntre calitatea de&ersului educa"ional !i progresul
social'econo&ic !i cultural al o&enirii( %apt ce i&pune adec$area c/t &ai bun a
acti$it"ilor instructi$'educati$e at/t la solicitrile de &o&ent c/t !i la cele de
perspecti$ ale societ"ii-
Dezvoltarea societ"ii a determinat impunerea progresiv" a principiilor noii
paradigme educaionale2
Principiile paradig&ei educa"ionale
clasice
Principiile paradig&ei educa"ionale &oderne
Accentul este pus pe coninut& pe Accentul este pus pe cone/iunile dintre
1C9
)nsu2irea de informaii punctuale )n
mod definitiv:
informaii& pe receptivitatea fa" de conceptele
noi& su(liniindu,se necesitatea )nv""rii
permanente:
A )nv"a este un rezultat: A )nv"a este un proces:
E/ist" o structur" ieraric" 2i
autoritar" unde conformismul este
recompensat iar re(eliunea g>ndirii
diferite este descurajat"&
E/ist" principii antiierarice& profesorii 2i
elevii privindu,se reciproc mai ales ca oameni
2i nu ca roluri:
%tructur" a )nv""m>ntului rigid"&
programe analitice o(ligatorii:
%tructur" fle/i(il" a derul"rii procesului
instructiv,educativ& discipline opionale 2i
metode alternative de lucru:
$uno2tinele se )nsu2esc )ntr,un ritm
o(ligatoriu pentru toi:
Acceptarea faptului c" din punctul de vedere al
potenialit"ilor elevii sunt diferii& fapt ce
reclam" admiterea unor ritmuri diferite de
)naintare )n materie:
Accentul cade pe randament& pe
reu2it":
Accentul este pus pe dezvoltarea personalit"ii
celui care )nva":
%e acord" preponderent importan"
lumii e/terioare:
%e promoveaz" potenarea 2i activarea
imaginaiei& a potenialit"ilor e/perienei
l"untrice a elevului:
Accentul este pus pe dezvoltarea
g>ndirii liniare& analitice:
Este vizat" )m(inarea strategiilor strict
raionale cu cele neliniare& (azate pe intuiie:
Aprecierea elevilor se (azeaz" pe
eticet"ri stricte& fapt ce poate conduce
uneori la stigmatizare& la plafonarea
acestora la limita eticetei care li s,a
aplicat:
Eticetarea este limitat" la un rol au/iliar&
descriptiv& nefiind necesar ca aceast" s"
devin" valorizare fi/"& sentin" definitiv" ce
stigmatizeaz" (iografia celui care se educ":
Preocupare fa" de norme 2i standarde
ce de cele mai multe ori sunt e/terioare
elevului:
-aportarea performanelor elevului la
posi(ilit"ile 2i nivelul de aspiraie al acestuia:
Accentul este pus pe cuno2tinele de
ordin teoretic:
Este promovat" completarea cunoa2terii
teoretice cu e/periene practice realizate )n
clas" 2i )n afara clasei:
Airocraie 2i rezisten" fa" de
propunerile colectivit"ii:
Propunerile colectivit"ii sunt luate )n calcul 2i
ciar sprijinite:
%"lile de clas" sunt concepute 2i
proiectate dup" criterii strict
funcionale:
%"lile de clas" respect" criteriile de ordin
ergonomic 8condiii de iluminat& de cromatic"&
de aerisire 2i de comoditate fizic" etc.*
Bnv"area se realizeaz" pentru
momentul prezent& reciclarea
informaional" fiind consecutiv"
progresului 2tiinific:
Educaia are un caracter prospectiv& aceasta
realiz>ndu,se pentru viitor& reciclarea
informaional" anticip>nd progresul 2tiinific:
1lu/ul informaional este conceput ca
av>nd un sens unic& de la profesor la
elevi:
Este promovat" reciprocitatea )nv""rii )n
relaia profesor,elevi:
1C<
;ecesitatea per&anentizrii educa"iei a %ost intuit *ncep/nd cu clasicii
pedagogiei uni$ersale *ns condi"iile socio'econo&ice ale secolului *n care tri&
i&pun prin *ns!i esen"a lor realizarea acestui tip de educa"ie-
Educa"ia per&anent presupune e+pansiunea cantitati$ !i calitati$ a
educa"iei prin &ultiplicarea situa"iilor de *n$"are( dincolo de grani"ele spa"io'
te&porale ale !colii( pe tot parcursul $ie"ii indi$idului-
Alt%el spus( educa"ia per&anent dese&neaz un proces integrator al tuturor
actelor !i &odalit"ilor educa"ionale *ntr'un continuu& spa"io'te&poral !i de%ine!te
un proces o&ogen de instruc"ie !i educa"ie( e+tins pe *ntreaga $ia" a indi$idului( de
la tinere"e p/n la btr/ne"e( %r nici o sectorizare arti%icial-
Educa"ia per&anent se i&pune ca ur&are a in%luen"ei con5ugate a ur&torilor
%actori2
- cre!terea e+ponen"ial a $olu&ului de in%or&a"ii8
- cre!terea gradului de perisabilitate a in%or&a"iei8
- accelerarea rit&ului de producere al sc,i&brilor8
- cre!terea duratei &edii de $ia"8
- cre!terea duratei ti&pului liber8
Principalele %or&e de realizare a educa"iei per&anente sunt autoeducaia !i
educaia adulilor
Cele &ai i&portante momente in dezvoltarea teoriei si practicii instructiei in
plan diacronic2
Ho&entul
3ele$anta sa pedagogica
Elaborarea unui &odel de lucru de catre
Co&enius si detalierea sa in lucrarea
.Didactica HagnaN-
' este pri&ul siste& pedagogic( care
reprezinta un ade$arat edi%iciu teoretic
re%eritor la proble&ele %unda&entale ale
teoriei instructiei si educatiei
Elaborarea unui siste& pedagogic bazat pe
un &odel con$entional de catre Go,ann
Friedric, Herbart si discipolii sai-
S este un siste& pedagogic care
%unda&enteaza o structura unica a lectiilor
treptele %or&ale ale lectiei#
S Herbart este pri&ul pedagog care a
elaborat o teorie a interesului
1C>
Cristalizarea unei conceptii pedagogice
globale
' introducerea unor te,nici noi de cercetare
'e+peri&entul si calculul &ate&atic care
au %acilitat stabilirea unor relatii cauzale
intre di%eritele %eno&ene educationale si
legile pedagogice
Elaborarea unor &odele ale instruirii
' &odelele instruirii sunt a+ate pe anu&ite
teorii ale in$atarii
Elaborarea unui &odel de Iucru de catre
Gero&e S- Mruner
' are la baza incercari de elaborare a unei
teorii e+plicile a in$atarii-
1C@
$%%%. Ba&onomia didactica
#. 9ipologia si dinamica o(iectivelor didactice
'. 1inalitatile didactice si functiile lor
0. Operationalizarea o(iectivelor didactice ale psiopedagogiei speciale

<.Bipologia si dinamica o!iectivelor didactice
O(iectivul este e+presia anticiparii unui rezultat asteptat intr'un conte+t
concret al instruirii- Obiecti$ul ne arata .ce se ur&areste in %iecare sec$enta a
procesului educational si cu& se e$alueaza per%or&antele obtinuteN-
$lasificari ale o(iectivelor educatiei2
In %unctie de do&eniile $ietii psi,ice2
1. o(iective cognitive2 $izeaza insusirea de cunostinte( deprinderi si capacitati
intelectuale8
4- o(iective afective2 se re%era la %or&area de senti&ente( interese( atitudini-
0. o(iective psio,motorii+ $izeaza co&porta&ente de ordin %izic.
In %unctie de gradul de generalitate2
#. o(iective generale( cu grade di$erse de generalitate( denu&ite de unii
autori si %inalitati sau scopuri ale educatiei8 obiecti$ele generale ocupa o arie %oarte
larga a intentionalitatii educati$e( si pot %i identi%icate2 la ni$elul intregului siste& de
in$ata&ant( dand e+presie directa idealului educational8 in %unctie de tipul si pro%ilul
scolii8 in %unctie de ciclul de in$ata&ant obiecti$e ale in$ata&antului pri&ar(
gin&azial#8 in %unctie de di&ensiunile %or&arii personalitatii %or&area personalitatii
&orale( estetice( religioase#8 pe discipline de in$ata&ant obiecti$e ale
predariiPin$atarii &ate&aticii( &uzicii#( dar si la ni$elul unor siste&e de lectii si c,iar
la ni$elul unei singure lectii obiecti$ul %unda&ental sau scopul lectiei#8
'.o(iective concrete ce pot %i e+pri&ate operational- Obiecti$ul operational
este e+presia anticiparii de catre pro%esor a unor co&porta&ente ale ele$ului
obser$abile si &asurabile intr'un ti&p scurt ti&pul des%asurarii unei lectii#-
Mloo& publica ptr pri&a data ta+ono&ia obiecti$elor educationale pe do&enii
co&porta&entale- Aa+ono&ia lui Mloo& nu ingradeste intelegerea ni$elului de
1CC
co&ple+itate si de generalizare a obiecti$elor didactice( ci o co&pleteaza si o
detaliaza in do&eniul cogniti$( a%ecti$ si psi,o&otor- Aa+ono&ia lui Mloo& este
realizata a$and in $edere ur&atoarele principii 2
' didactic de de%inire si descriere#
' psi,ologic i&plicatii#
' logic rational#
' obiecti$ con%or& unei ierar,izari a+iologice#
9a/onomia o(iectivelor educationale din domeniul cognitiv ' se adreseaza in
&od deosebit educatiei intelectuale- Obiecti$ele sunt ordonate ierar,ic( de la si&plu
la co&ple+- Sunt obtinute ur&atoarele sectiuni 2
' cunoastere ) obiecti$ de %actura in%or&ati$a
' co&pre,ensiune ' obiecti$ de %actura %or&ati$a
' aplicare ' obiecti$ de %actura %or&ati$a
' analiza ele&entelor( a relatiilor si principiilor de organizare a acestora '
obiecti$ de %actura %or&ati$a
' sinteza ' obiecti$ re%eritor la creati$itate
' e$aluarea prin %or&ularea unor 5udecati de $aloare bazate pe criterii
interne de coerenta si rigoare si pe criterii e+terne de e%icienta
9a/onomia o(iectivelor educationale din domeniul afectiv
Dupa criteriul interiorizarii se realizeaza o ta+ono&ie bazata pe 9 clase 2
1- 3eceptare
4- 3eactie
6- 1alorizare
7- Organizare
9- Caracterizare
9a/onomia o(iectivelor educationale din domeniul psiomotor
Pe baza acelorasi principii se realizeaza o ta+ono&ie bazata pe ur&atoarele
clase 2
' &iscari re%le+e
' &iscari %unda&entale
' capacitati perceptibile
4EE
' capacitati %izice
' abilitati &otrice
' &iscari e+presi$e
A. Finalitatile didactice si functiile lor
Educa"ia( a!a dup cu& de&onstreaz inclusi$ eti&ologia acestui concept
lat- educe( educere ) a duce( a conduce#( nu este o acti$itate des%!urat *n sine !i
pentru sine ci una care ur&re!te atingerea anu&itor finalit"i
%ensul finalist al ac"iunii educa"ionale se re%er la %aptul c( *n %iecare
&o&ent al des%!urrii sale( educa"ia este orientat !i diri5at *n %unc"ie de %inalit"ile
rezultatele# pe care aceasta le ur&re!te-
Aceste %inalit"i sunt deter&inate preponderent de conte+tul social'istoric *n
care se des%!oar ac"iunea educa"ional !i &ai pu"in de dorin"ele proprii ale ele$ului
sau ale celui care organizeaz( declan!eaz !i conduce ac"iunea educati$-
Educa"ia reprezint un siste& de ac"iuni in%or&ati$'%or&ati$e( des%!urate *n
&od con!tient !i siste&atic asupra subiectului u&an *n $ederea trans%or&rii acestuia
*n con%or&itate cu %inalit"ile educa"ionale ur&rite- Aceste %inalit"i e+pri&
orientrile asu&ate la ni$el de politic educa"ional *n $ederea dez$oltrii
personalit"ii u&ane *n con%or&itate cu anu&ite $alori-
I&portanta identi%icarii corecte a obiecti$elor reiese din %unctiile pe care
acestea le indeplinesc in conte+tul unei acti$itati sau in conte+tul general al instruirii2
S functia anticipativa2 obiecti$ul este anticiparea unui rezultat dezirabil si
realizabil intr'un conte+t pedagogic8
S functia evaluative2 obiecti$ul este un reper sau spri5in pentru e$aluare8
raportarea rezultatelor obtinute la obiecti$e da &asura e%icientei acti$itatii
des%asurate8
S functia a/iologica2 obiecti$ele sunt e+presia unor $alori educationale si
orienteaza ele$ii catre aceste $alori8
? functia de organizare si reglare a intregului proces pedagogic2 obiecti$ele
sunt ade$arate criterii de re%erinta ce orienteaza proiectarea( des%asurarea si e$aluarea
4E1
tuturor acti$itatilor educati$e si per&it( in consecinta( controlul si auto#reglarea
proceselor pedagogice-
1inalit"ile educaiei(se structureaz pe trei ni$eluri ierar,ic organizate2
ideal educa"ional8
scopuri educa"ionale8
obiecti$e educa"ionale8
Idealul educaional e+pri& cerin"ele !i aspira"iile unei societ"i *ntr'o anu&it
etap istoric sub %or&a unui &odel dezirabil de personalitate u&an- Idealul
educa"ional are un ni$el ridicat de generalitate !i se atinge pe ter&en lung( la
realizarea sa contribuind siste&ul educati$ *n ansa&blul su- Prin con"inutul su
instructi$'educati$( idealul educa"ional este rezultatul unui proces de ra"ionalizare(
generalizare a unor %eno&ene sociale( psi,ologice !i pedagogice( speci%ice unei etape
istorice( proces *n ur&a cruia se proiecteaz apoi trsturile %unda&entale ale
o&ului pe care educa"ia ur&eaz s'l %or&eze-
Idealul educa"ional realizeaz legtura dintre ceea ce este !i ceea ce trebuie s
de$in o&ul *n procesul educa"iei-
Idealul educa"ional al !colii ro&/ne!ti nu se re%er doar la des$/r!irea
interioar a personalit"ii ci are *n $edere !i asigurarea di&ensiunii de ordin
$oca"ional al procesului instructi$'educati$( $iz/nd e+ercitarea unei pro%esiuni cu
randa&ent opti&-
Concluzion/nd pute& spune c oricare ar %i societatea *n care %unc"ioneaz
idealul educa"ional( acesta ur&re!te s ating aspectele de%initorii pentru conte+tul
istoric !i socio'econo&ic *n care acesta ur&eaz a se realiza- Ast%el idealul
educa"ional are $aloare orientati$ !i prezint generalitate descripti$ pentru tot ceea
ce se *ntreprinde *n direc"ia %or&rii !i educrii o&ului-
%copurile educaionale reprezint %inalit"i educa"ionale cu ni$el &ediu de
generalitate care se realizeaz *n inter$ale &edii de ti&p- Scopurile educa"ionale sunt
anticipri &entale ale di$erselor ac"iuni de %or&are a personalit"ii u&ane !i se re%er
la rezultatele ce ur&eaz s se ob"in *n cadrul unui !ir de ac"iuni educa"ionale-
Speci%icul scopurilor educa"ionale const *n %aptul c acestea practic detaliaz idealul
educa"ional la ni$elul di$erselor situa"ii instructi$'educati$e- Ast%el dac idealul
4E4
educa"ional este unul singur( scopurile educa"ionale $izeaz %inalit"i educa"ionale
particulare( speci%ice spre e+e&plu di$erselor laturi ale educa"iei( di%eritelor ni$ele !i
pro%ile de *n$"&/nt !i di%eritelor tipuri de !coli
Geissler distinge e+isten"a a patru perec,i de scopuri( contradictorii dar( *n
ulti& instan"( co&plentare2
scopuri materiale centrate pe asi&ilarea de in%or&a"ii# !i scopuri formale
ur&rind &odelarea aptitudinilor !i culti$area personalit"ii#8
scopuri de coninut centrate pe ac,izi"ionarea de cuno!tin"e punctuale# !i scopuri
comportamentale %or&area !i interiorizarea unor ac"iuni sau deprinderi#8
scopuri utilitare a+ate pe %or&area deprinderilor !i co&peten"elor cerute de
acti$itatea practic# !i scopuri nepragmatice $izeaz %or&area unor conduite %r
o %inalitate practic i&ediat#8
scopuri specifice disciplinelor caracteristice %iecrei &aterii# !i scopuri
supradisciplinare dez$oltarea inteligen"ei( &oti$a"iei etc-#8
Prin con"inutul lor( scopurile educa"ionale posed o anu&it autono&ie *n
raport cu idealul educa"ional !i subordoneaz &ai &ulte obiecti$e
particulare-Arecerea de la idealul educa"ional la scopuri educa"ionale !i de la acestea
la obiecti$e poart nu&ele generic de deri$are pedagogic-
O(iectivele sunt %inalit"i educa"ionale care au un ni$el redus de generalitate !i
se realizeaz *n inter$ale scurte de ti&p( re%erindu'se la lec"ii sau sec$en"e de lec"ii-
Obiecti$ele educa"ionale sunt enun"uri cu caracter anticipati$ care descriu *n ter&eni
e+ac"i rezultatele a!teptate a %i ob"inute la %inele unei sec$en"e de instruire- :n %unc"ie
de natura !i con"inutul rezultatelor $izate( obiecti$ele educa"ionale se *&part *n
obiecti$e de ordin cogniti$( obiecti$e de ordin a%ecti$'&oti$a"ional !i obiecti$e de
ordin co&porta&ental
:n lan"ul %inalit"ilor educa"ionale( obiecti$ul este ulti&a $erig( cel care $a
particulariza !i concretiza idealul !i scopurile educa"ionale- Obiecti$ul indic
&odi%icarea ce ur&eaz a se produce *n &od inten"ionat *n structura personalit"ii
celui educat- Hodi%icrile pot sur$eni( a!a dup cu& preciza& anterior la ni$elul
proceselor !i *nsu!irilor psi,ice( calit"i intelectuale( aptitudini( &oti$a"ii- Asigurarea
4E6
%unc"ionalit"ilor speci%ice obiecti$elor educa"ionale necesit opera"ionalizarea
acestora-
1.5perationalizarea o!iectivelor didactice ale psihopedagogiei speciale
O(iectivele sunt %inalit"i educa"ionale care au un ni$el redus de generalitate
!i se realizeaz *n inter$ale scurte de ti&p( re%erindu'se la lec"ii sau sec$en"e de lec"ii-
Asigurarea %unc"ionalit"ilor speci%ice obiecti$elor educa"ionale necesit
opera"ionalizarea acestora-
A operaionaliza un obiecti$ *nsea&n a'l transpune *n ter&eni de
co&porta&ent concret( direct obser$abil !i &surabil- Opera"ionalizarea unui
obiecti$ educa"ional presupune realizarea unei suite de precizri2 precizarea
per%or&an"ei( precizarea autorului per%or&an"ei( precizarea condi"iilor concrete *n
care $a a$ea loc realizarea per%or&an"ei respecti$e !i stabilirea unui ni$el &ini&al
acceptat de reu!it-
Opera"ionalizarea presupune( &ai intai( transpunerea unui obiecti$ in ter&eni
de actiuni( acte( operatii( &ani%estari directe obser$abile( ceea ce presupune o
deli&itare si sec$entierea analitica a obiecti$elor( concretizarea lor- Dar( in acelasi
ti&p( opera"ionalizarea presupune si un aspect .te,nic0 care rezida in enuntarea
obiecti$elor sub %or&a co&porta&entelor obser$abile si .&asurabile0( cu a5utorul
.$b- de actiune0- Esential ptr opera"ionalizare este %aptul ca se precizeaza ceea ce $a
%ace ele$ul( per%or&anta( de care $a %i capabil dupa anu&ite sec$ente ale procesului
de predare'in$atare-
Orice obiecti$ opera"ional precizeaza &ai intai o &odi%icare calitati$a a
capacitatii ele$ilor-
Ptr orice obiecti$ opera"ional se precizeaza situatiile de in$atare( respecti$(
conditiile care deter&ina &odi%icarile educati$e preconizate- Opera"ionalizarea $a
ur&a doua directii2
' precizarea si descrierea conditiilor in care per%or&anta $a %i %or&ata
' precizarea conditiilor in care per%or&antele $or %i e$aluate
4E7
;i$elul realizarii este o alta co&ponenta indispensabila ptr de%inirea unui
obiecti$ opera"ional- Hodi%icarile enuntate printr'un obiecti$ opera"ional nu sunt
abstracte( ci sunt precise( concrete-
Opera"ionalizarea i&pune ca orice obiecti$ sa se re%ere la acti$itatea de
in$atare a ele$ului( nu la acti$itatea pro%esorului- Obiecti$ele opera"ionale trebuie sa
se centreze pe procese( actiuni( acte( operatii obser$abile usor constatabile si sa
dese&neze cu precizie rezultatele scontate( i&ediate( in cadrul di%eritelor sec$ente si
situatiei de predare'in$atare- 1b- de actiune trebuie alese adec$at( si anu&e cele ce
se re%era la actiuni( operatii obser$abile si nu la procese psi,ice .interne0 ce nu pot %i
.obser$ate0 si e$aluate precis-
Fiecare obiecti$ concret sa %ie %or&ulat in cat &ai putine cu$inte si in ter&eni
co&porta&entali e+pliciti( care sa $izeze o operatie( o actiune singulara-
Opera"ionalizarea a nu&eroaselor obiecti$e presupe si speci%icarea conditiilor
didactice( in conte+tul carora ele$ii $or e+ersa si $or do$edi ca au a5uns la
sc,i&barea calitati$a si cantitati$a preconizata- Conditiile $izeaza atat procesul
in$atarii ptr atingerea obiecti$elor opera"ionale cat si conte+tele didactice concrete
ale e$aluarii per%or&antelor preconizate-
Criteriul de e$aluare este o alta conditie a opera"ionalizarii obiecti$elor-
Criteriile de e$aluare $izeaza ni$elul reusitei sub ung,i calitati$ si cantitati$(
indicand cat de e%icient trebuie sa %ie co&porta&entul ele$ilor( la ce ni$el trebuie sa
se situeze cunostintele( deprinderile intelectuale sau &otorii etc-
A!a dup cu& idealului educa"ional *i corespund &ai &ulte scopuri
educa"ionale( unui scop *i corespunde un !ir de obiecti$e educa"ionale- Idealul !i
scopurile educa"ionale %iind &ai generale !i &ai *ndeprtate ca ti&p de realizare( este
necesar detalierea acestora printr'un !ir de obiecti$e( %iecare anticip/nd o
per%or&an" ce $a putea %i obser$at !i e$aluat la s%/r!itul ac"iunii educa"ionale-
In general( e%icien"a ac"iunii educa"ionale poate %i apreciat parcurg/nd traseul
de la obiecti$e la idealul educa"ional2 atingerea obiecti$elor ne a5ut s ne pronun"&
asupra realizrii scopului( iar scopul ne o%er o i&agine despre *ncadrarea ac"iunii
educa"ionale *n ideal- Idealul educa"iei deter&in scopurile !i obiecti$ele educati$e(
iar acestea( la r/ndul lor( concretizeaz pe di$erse planuri cerin"ele generale ale
4E9
idealului- Dac obiecti$ele !i scopurile educa"ionale nu sunt atinse atunci idealul
educa"ional de$ine i&posibil de realizat-
Odat precizate( scopul !i obiecti$ele educa"ionale a%erente constituie un
i&portant criteriu de e$aluare al e%icien"ei acti$it"ilor educa"ionale realizate e%ecti$-
Operationalizarea obiecti$elor operationale prezinta o serie de a$anta5e ptr
pro%esor 2
' %aciliteaza co&unicarea pedagogica prin eli&inarea interpretarilor
subiecti$e
' constituie garantia repetarii %inalitatilor educatiei
' per&ite o &ai buna diagnoza a di%icultatilor de in$atare
' %urnizeaza elaborarea instru&entelor de e$aluare
' sporesc responsabilitatile cadrului didactic prin introducerea unor criterii
&ai %er&e in e$aluare
Operationalizarea obiecti$elor( a$and in $edere abordarea siste&ica a acestora
presupune luarea in considerare a unor precizari ast%el 2
' subiectul ptr care se pre$ede un anu&it co&porta&ent
' co&porta&entul obser$abil asteptat
' per%or&anta care se asteapta a se obtine
' conditiile interne si e+terne ale in$atarii
' criteriile de reusita &ini&al acceptabile
Analizand particularitatile speci%ice procesului de invatare a copiilor cu
diferite tipuri de deficienta& se a5unge la concluzia ca una dintre calitatile esentiale ale
curriculu&ului scolar $izeaza un grad cat &ai &are de %le+ibilitate( ast%el incat sa
per&ita %iecarui copil sa a$anseze in rit&ul sau si sa %ie tratat in %unctie de
capacitatile sale de in$atare- Pentru aceasta este ne$oie ca formularea o(iectivelor(
stabilirea continuturilor instruirii( &odalitatile de trans&itere a in%or&atiilor in clasa
si e$aluarea ele$ilor sa se %aca di%erentiat-
Hodalitatile de adaptare a continuturilor educatiei speciale in conte+tul
&odernizarii si re%or&arii ser$iciilor educationale destinate copiilor cu cerinte
educati$e speciale presupun o analiza atenta a ur&atoarelor aspecte 2
4E<
' tipul si gra$itatea de%icienteiPtulburarilor diagnosticate ' rolul si i&portanta
diagnosticului di%erential in sustinerea unui progra& recuperator si educational
e%icient8
' $arsta copilului ' decala5ul dintre $arsta cronologica si $arsta &intala8
' e+perienta de $iata a copilului in %a&ilia din care pro$ine ' gradul de
i&plicare a %a&iliei in dez$oltarea si e$olutia nor&ala a copilului( sustinerea a%ecti$a
si &ateriala( educatia o%erita si atitudinea &e&brilor %a&iliei %ata de proble&ele
speciale ale copilului8
' ruta scolara a copilului ' daca a ur&at sau nu progra&ul in$ata&antului
prescolar( daca a ur&at sau nu progra&ul unei scoli( rezultatele scolare obtinute(
proble&ele pri$ind &odul si potentialul de in$atare al copilului etc-8
' atitudinea si &odalitatile de i&plicare a %a&iliei si resurselor co&unitare in
acti$itatile educati$e ale copiilor cu cerinte educati$e speciale ' interesul in educarea
si integrarea copiilor cu de%icienti in $iata sociala nor&ala8
' pregatirea psi,opedagogica a educatorilor ' cunoasterea &etodelor de lucru
cu aceasta categorie de copii( a li&itelor si posibilitatilor lor de in$atare( a
&odalitatilor si %or&elor de e$aluare8
' strategia si &odalitatile de organizare a acti$itatilor de predare'in$atare la
clasa
'stilul si &aniera de lucru a %iecarui educator in parte( capacitatea %iecarui
cadru didactic de a accesibiliza continutul in$atarii la ni$elul de intelegere al %iecarui
ele$ din clasa( disponibilitatea %iecarui educator de a des%asura acti$itatii di%erentiate
si indi$idualizate8
' politica educationala adoptata la ni$elul institutiei scolare pri$ind
organizarea si structurarea acti$itatilor educati$e e+trascolare din perspecti$a
cerintelor educationale speciale ale copiilor cu dizabilitati-
Pornind de la rezultatele acestei analize( se pot stabili o(iectivele si
activitatile concrete prin care unitatile de continut de la fiecare disciplina pot %i
&odi%icate( adaptate sau accesibilizate in %unctie de ni$elul cerintelor si de
posibilitatile de in$atare ale ele$ilor din clasaPscoala respecti$e- In acest &od( scoala
poate %ace o o%erta educationala %le+ibila( dina&ica si coerenta( apta sa raspunda
4E>
cerintelor de &o&ent ale populatiei scolare dintr'o anu&ita co&unitate( indeplinindu'
si &isiunea de a o%eri %iecarui copil sansa de a se pregati si %or&a prin educatie(
alaturi de se&enii sai( %ara discri&inare si %ara bariere care ar putea li&ita accesul la
drepturile si obligatiile inscrise in nor&ele $ietii co&unitare-
In cadrul scolilor speciale se reco&anda ela(orarea in comun a o(iectivelor
invatarii ) aceasta presupune discutarea si e+plicarea obiecti$elor actiunii de in$atare
in cadrul relatiei dintre educator si ele$i( deoarece %iecare participant la actul in$atarii
are ideile( e+perientele si interesele personale de care trebuie sa se tina sea&a in
proiectarea acti$itatilor didactice-
1ascozitatea genetica si caracterul li&itat al zonei pro+i&ei dez$oltari
reprezinta caracteristici esentiale ale dina&icii dez$oltarii la copiii cu CES-
Aceste caracteristici %ac necesar ca( in acti$itatile de in$atare cu copiii CES(
in centrul atentiei pro%esorului sa se situeze ur&atoarele aspecte 2
' proiectarea cu gri5a a pasilor de e%ectuat( atat sub aspectul trans&iterii de
cunostinte( cat si sub aspectul %or&arii opera"iilor &intale( ur&arind in &od
e+pres accelerarea treptata a progresului in in$atare( adica trecerea gradata
de la sec$ente de asi&ilat( &ai &ici in etapa initiala( la sec$ente usor &arite
pe parcurs8
' pregatirea te&einica si realizarea co&pleta a %iecarui pas proiectat( ast%el
incat sa se pre$ina regresul ulterior( ca ur&are a unor sec$ente parcurse
super%icial8
' re$enirea periodica si in conte+te di%erite( &ai ales asupra continuturilor
neconturate( in perspecti$a consolidarii te&einice a %iecarei ac,izitii
cogniti$e( instru&entale sau practice8
Ainand cont de particularitatile dina&icii dez$oltarii( dar si de &arile di%icultati
pe care copiii cu CES le inta&pina in intelegerea( stocarea si reproducerea
cunostintelor( ca ur&are a particularitatilor proceselor cogniti$e( orice acti$itate de
insusire a oricarui nou ele&ent cogniti$( dar si instru&ental sau practic( $a trebui sa
parcurga o serie de etape inlantuite- Etapele respecti$e se esaloneaza ast%el 2
' etapa de pregatire
' etapa e+ersarilor analitice
4E@
' etapa consolidarii generalizatoare
De e+e&plu( unul din obiecti$ele in$atarii geogra%iei cu ele$ii cu CES( consta
in insusirea de catre ele$ii respecti$i a procedeelor ele&entare de lucru cu ,arti
si&ple( procedee care odata insusite( de$in ele insele iz$or de noi cunostinte-
Procesul insusirii acestor procedee este de &ai lunga durata decat in in$ata&antul
obisnuit- Ele$ii parcurg o etapa de intensa pregatire initiala( cu caracter
interdisciplinar( $izand de%initi$area procesului de lateralizare( precizarea sc,e&ei
corporale( orientarea in spatiul incon5urator etc- Este $orba de realizarea unor
ele&ente de educatie psi,o&otorie( %ara de care este i&posibila insusirea acelor
reguli care satu la baza procedeelor de lucru cu ,arta-
Dr&eaza apoi etapa pregatirii specifice& in cadrul careia ele$ii in$ata se&nele
si culoriile con$entionale proprii geogra%iei- Se incepe cu solicitarea ele$ilor de a
recunoaste situatii ele&entare( reprezentate sc,e&atic prin i&binarea a 4 ' 6 se&ne
con$entionale de e+ un pod peste un rau tra$ersat de o cale %erata#-
Procedeele de lucru cu ,arta( insusite si consolidate in aceasta etapa a
e/ersarilor analitice& $or %i utilizate prin trans%er la alte &aterii ceea ce reprezinta o
consolidare generalizatoare cu caracter interdisciplinar.
4EC
$%8. Procesul de nvatam"nt
#. $omponente si variante ale instruirii si )nvatarii
'. Procesul de )nvatam>nt ca relatie )ntre predare,)nvatare,evaluare
0. $aracterul formativ,educativ al procesului de )nvatam>nt
=. Activitatea scolara formativa )n vederea acizitionarii si consolidarii
a(ilitatilor si deprinderilor pentru citit,scris la diferite categorii de deficiente.
A(ilitatea manuala& pregrafia si grafia < etape ale )nsusirii scrisului. Etapele
)nsusirii cititului la copilul cu deficiente. $itit,scrisul )n Araille. Particularitati ale
citit, scrisului )n cazul copiilor cu surdo,cecitate.
C. %pecificul formarii competentei de calcul aritmetic la copilul cu
deficiente. 1ormarea conceptului de numar natural. 7umeratia. Operatia cu numere
naturale. %pecificul rezolvarii pro(lemelor la diferite tipuri de deficiente.
<. omponente si variante ale instruirii si nvatarii
Acti$itatea siste&atica si organizata care se des%asoara in scoala( sub
indru&area cadrelor didactice( in $ederea educarii ele$ilor se nu&este proces de
in$ata&ant-
Procesul de in$ata&ant reprezinta o parte co&ponenta a procesului pedagogic
de ansa&blu ce se des%asoara in scoala( in scopul %or&arii unei personalitati
&ultilaterale si ar&onios dez$oltate-
Procesul de in$ata&ant este o acti$itate la care participa si&ultan cadrele
didactice si ele$ii- Acti$itatea des%asurata de cadrele didactice este nu&ita predare(
iar cea depusa de ele$i este nu&ita in$atare-
Procesul de in$ata&ant include ca ele&ente co&ponente( predarea si
in$atarea( a%late in stransa legatura-
$omponentele de (aza ale procesului de invatamant sunt 2
' obiecti$ele in$ata&antului
' agentii actiunii pro%esori( ele$i#
' ca&pul relational pro%esor'ele$( ele$'ele$#
' principiile procesului de in$ata&ant
41E
' curiculu& scolara continutul in$ata&antului#
' &etode de in$ata&ant
' &i5loacele de in$ata&ant
' %or&e de organizare si proiectare didactica
' e$aluarea in procesul de in$ata&ant
A$/nd ca punct de plecare $arietatea situa"iilor de *n$"are( gradul di%erit de
inten"ionalitate ac"ional al acestora !i distinc"ia dintre ac"iunile !i in%luen"ele
educati$e( educa"ia se poate obiecti$a *n trei ipostaze principale2 educa"ia %or&al(
educa"ia non%or&al !i educa"ia spontan sau in%or&al-
Educaia formal"
Educaia formal" se re%er la ansa&blul ac"iunilor siste&atice !i organizate(
elaborate !i des%!urate *n cadrul unor institu"ii de *n$"&/nt specializate !coal(
uni$ersitate( etc-# *n scopul %or&rii personalit"ii u&ane- :n acest conte+t educa"ia !i
instruirea sunt e+plicite( des%!urate *n $irtutea atingerii unor obiecti$e clar %or&ulate
iar procesul educati$ se caracterizeaz prin intensitate( concentrare a in%or&a"iilor !i
continuitate-Pregtirea ele$ilor este elaborat *n &od con!tient !i e!alonat( %iind
asigurat de un corp de speciali!ti anu&e pregti"i *n acest sens- In%or&a"iile
trans&ise sunt atent selectate !i structurate( caracteriz/ndu'se prin e+actitate !i
rigurozitate !tiin"i%ic( per&i"/nd o asi&ilare siste&atizat a cuno!tin"elor !i
%acilit/nd dez$oltarea unor abilit"i !i deprinderi necesare integrrii indi$idului *n
societate- Educa"ia %or&al este puternic e+pus e+igen"elor !i co&anda&entelor
sociale iar rezultatele ac"iunii educati$e sunt supuse unei acti$it"i e$aluati$e
realizat *n &odalit"i !i dup criterii riguros stabilite-
A$anta5ele principale ale educa"iei %or&ale sunt reprezentate de posibilitatea
realizrii unei e$aluri indi$idualizate de tip %or&ati$ !i dez$oltarea siste&atic a
deprinderilor de &unc intelectual ale celui care se educ-
Educa"ia %or&al prezint !i anu&ite deza$anta5e sau incon$eniente dintre
care a&inti&2 centrarea e+cesi$ pe realizarea co&peten"elor pre$zute de progra&a
!colar !i restr/ngerea libert"ii de ac"iune a ele$ului( %apt ce poate conduce la
apari"ia dezinteresului( plictiselii sau &onotoniei-
Educaia nonformal"
411
Educaia nonformal" include un ansa&blu de ac"iuni !i in%luen"e educati$e(
structurate( organizate !i institu"ionalizate( dar des%!urate *n a%ara siste&ului de
*n$"&/nt- Educa"ia non%or&al include ast%el &ultiple acti$it"i de educa"ie !i
instruire e+tra!colare( ac"iunile situate *n acest conte+t caracteriz/ndu'se printr'o &ai
&are $arietate !i %le+ibilitate( o%erind o &ai bun posibilitate de pliere pe interesele !i
abilit"ile !i op"iunile particulare ale ele$ilor-
Educa"ia non%or&al include *n structura sa dou tipuri de acti$it"i2
acti$it"i para!colare de per%ec"ionare( reciclare( etc-#8
acti$it"i peri!colare $izite la &uzeu( e+cursii( cluburi( cercuri !tiin"i%ice(
$izionri de %il&e#8
Educa"ia non%or&al per&ite lrgirea orizontului cultural( *&bog"irea
cuno!tin"elor din anu&ite do&enii( dez$oltarea unor aptitudini !i interese speciale
etc-
Educa"ia non%or&al prezint a$anta5ul unui spa"iu instructi$'educati$ &ult
&ai %le+ibil dec/t cel strict !colar( o%erind ast%el indi$idului o &ai &are libertate de
ac"iune( per&i"/nd o &ai bun selectare a in%or&a"iilor resi&"ite ca necesare de ctre
cei care se instruiesc-
Deza$anta5ul &a5or al educa"iei non%or&ale este legat de absen"a unor
de&ersuri e$aluati$e siste&atice( %apt care *n absen"a unei autoe$aluri riguroase !i
obiecti$e poate conduce la serioase r&/neri *n ur& ale bene%iciarilor acestei %or&e
de educa"ie- Din acest &oti$ se reco&and o alternan" 5udicioas a educa"iei
non%or&ale cu cea %or&al-
Educaia informal"
Educa"ia in%or&al se re%er la totalitatea in%luen"elor educati$e neorganizate(
nesiste&atice !i nesubordonate unor %inalit"i educa"ionale e+plicite- Educa"ia
in%or&al include ast%el totalitatea in%or&a"iilor $e,iculate *n conte+tul situa"iilor
cotidiene cu care este con%runtat indi$idul( in%or&a"ii ce nu sunt selectate( prelucrate
pedagogic sau trans&ise *n con%or&itate cu principiile de organizare !i des%!urare a
procesului instructi$'educati$-
414
In%or&a"iile !i cuno!tin"ele trans&ise *n conte+tul educa"iei in%or&ale sunt
in%or&a"ii aleatorii( neselectate *n %unc"ie de $aloarea lor euristic !i ac,izi"ionate de
cele &ai &ulte ori in$oluntar *n *&pre5urrile particulare ale e+isten"ei cotidiene a
indi$idului &ass'&edia( discu"ii ocazionale( etc-#-
Preciz& %aptul c educa"ia %or&al este aceea care( *n ulti& instan"(
organizeaz !i structureaz siste&ul cogniti$( aptitudinal !i atitudinal al indi$idului de
o &anier care s per&it ulterior recepti$itatea %a" de in%or&a"iile !i $alorile
$e,iculate prin inter&ediul educa"iei non%or&ale sau in%or&ale-
Cu toate acestea educa"ia in%or&al nu'!i pierde i&portan"a !i $aloarea( !tiut
%iind %aptul c aceast %or& a educa"iei o%er indi$idului o &ai &are libertate de
ac"iune !i posibilitatea de a gestiona procesul de %or&are al propriei personalit"i-
Coordonarea !i integrarea celor trei ipostaze ale educa"iei( ipostaze *ntre care e+ist
certe raporturi de co&ple&entaritate( este o proble& e+tre& de di%icil !i co&ple+-
Cu toate c %iecare tip de educa"ie are propria sa &anier de ac"iune !i propria
%unc"ionalitate( este necesar asigurarea unui spa"iu instructi$'educati$ la ni$elul
cruia cele trei %or&e de educa"ie trebuie s se spri5ine !i s se poten"eze reciproc-
A. Procesul de nvatam"nt ca relatie ntre predare-nvatare-evaluare
Procesul de in$ata&ant este un proces de predare'in$atare'e$aluare a
acti$itatii didactice-
Pentru ca procesul de predare sa'si atinga obiecti$ele( pro%esorul trebuie sa
aiba in $edere ur&atoarele aspecte 2
' Designul predrii s %ie conceput de a!a &anier *nc/t s asigure ti&p !i spa"iu
!i pentru acti$it"i de *n$"are indi$idual( dar s %ie descura5ate e$entualele tendin"e
de segregare sau izolare *n clas8
' S se asigure &etode speci%ice !i suporturi de *n$"are pentru ele$ii cu
di%icult"i !i pentru cei cu cerin"e speciale( precu& !i pro%esori specializa"i *n &unca
cu aceste categorii de !colari8
' Progra&ele educa"ionale s %ie *nso"ite de asisten" co&ple&entar( pentru
%iecare caz *n parte( ca de e+e&plu( *n do&eniul snt"ii &intale( asisten"ei sociale
etc-8
416
' Crearea unui &ediu de *n$"are e%icient pentru to"i( ceea ce pretinde
satis%acerea op"iunilor ele$ilor pentru te&e de *n$"are( tipuri de proiecte practice(
&odalit"i de &unc independente sau *n grup8
' Preocuparea constant pentru un cli&at de respect !i acceptare a di%eren"elor(
e$itarea practicilor de discreditare !i stig&atizare8
' Dtilizarea unor &odalit"i %le+ibile de grupare a ele$ilor pentru acti$it"ile
didactice( pe baza ne$oilor de *n$"are !i *n acord cu tipul de spri5in pedagogic de
care ele$ii au ne$oie-
3e%eritor la procesul de invatare( trebuie a$ute in $edere ur&atoarele +
'I&plicarea acti$ a ele$ilor *n procesul de *n$"are( *n rit& !i la ni$ele de
di%icultate accesibile( utiliz/nd cu %rec$en" sporit interac"iunile *n perec,i !i grupuri
&ici8
' 3ele$area cuno!tin"elor ancor *n predarea noilor con"inuturi !i e+ersarea
ele$ilor *n elaborarea unor structuri conceptuale !i opera"ionale8
' Dtilizarea si&ulrii( studiilor de caz !i a proble&atizrii( *n $ederea sus"inerii
curiozit"ii( a re%lec"iei !i e$alurii situa"iilor( pentru sti&ularea g/ndirii *nalt
structurate !i a strategiilor &etacogniti$e-
' Includerea *n sec$en"a de predare a %eedbacO'ului constructi$ !i in%or&ati$ *n
legtur cu de&ersul !i ac,izi"iile *n$"rii( sporirea aplica"iilor practice( a e+erci"iilor
!i di$ersi%icarea proble&elor supuse spre rezol$are8
' Aratarea egal a tuturor ele$ilor( %r discri&inare sau prtinire a unora( *n
ceea ce pri$e!te respectul !i $alorizarea lor ca indi$izi( e$aluarea constructi$ !i
siste&atic( o%erta de spri5in *n *n$"are( anga5area *n sarcinile de lucru etc-8
' Crearea unei at&os%ere de colaborare !i lucru *n ec,ip( *n locul uneia de
concuren" !i ri$alitate8
' Dtilizarea unor sarcini de lucru autentice( cu rele$an" *n $ia"a real !i
adec$ate di%eritelor grupuri culturale( care s solicite ele$ilor s opereze cu in%or&a"ii
interdisciplinare !i s $alori%ice posibilit"ile lor de progres8
' Includerea unor e+perien"e care s pro&o$eze e&patia( *n"elegerea !i
respectul reciproc *ntre ele$i-
417
Dlti&ul aspect din procesul de in$ata&ant( respecti$e evaluarea & trebuie sa
respecte ur&atoarele2
' E$aluarea s %ie siste&atic !i continu( integrat *n actul predrii curente( s %ie
autentic *n con"inut !i *n per%or&an"ele proiectate8
' S %ie utilizat *n principal e$aluarea de progres ac,izi"iile indi$iduale# *n
locul e$alurii nor&ati$e( *n care ac,izi"iile indi$iduale s/nt co&parate cu nor&a de
grup8
' Progresia *n$"rii s %ie bine tradus *n standarde !i descriptori de
per%or&an"( iar standardele s %ie %or&ulate *n a!a %el *nc/t %iecare ele$ s aib
posibilitatea succesului8
' E$aluatorii s anga5eze ele$ii *n aprecierea presta"iilor proprii( precu& !i ale
colegilor-
1. aracterul formativ-educativ al procesului de nvatam"nt
Procesul de in$ata&ant este un proces instructi$'educati$- Caracterul
instructi$ sau in%or&ati$ se realizeaza prin asi&ilarea unui siste& de cunostinte utile
in $iata-
Conco&itent cu insusirea cunostintelor( priceperilor si deprinderilor se
realizeaza si dez$oltarea &oral'estetica a ele$ilor si %or&area proceselor psi,ice-
Instruind pe ele$i( cadrele didactice se preocupa in acelasi ti&p si de educatia lor-
Arans&iterea de cunostinte( priceperi si deprinderi se $alori%ica pe plan %or&ati$'
educati$ prin dez$oltarea capacitatilor intelectuale( insusirea unor %or&e operationale
ale gandirii( %or&area senti&entelor si con$ingerilor &orale-
In etapa perceperii acti$e a &aterialului nou se culti$a la ele$i spiritul de
obser$atie( se dez$olta interesul ptr- cunoastere( se %or&eaza deprinderi de a obser$a
siste&atic( se pro$oaca procese a%ecti$e( e&otii si senti&ente estetice-
In etapa care duce la generalizari se %or&eaza gandirea ele$ilor( capacitatea
lor de prelucrare a &aterialului %aptic( se culti$a li&ba5ul in stransa legatura cu
dez$oltarea gandirii-
Principalele sarcini educati$e( care trebuie sa se realizeze in cadrul procesului
de in$ata&ant( conco&itent cu %or&area ele$ilor sunt 2
419
' %or&area bazelor conceptiei stiinti%ice despre lu&e
' dez$oltarea proceselor psi,ice
' educarea si&tului &oral si estetic al ele$ilor
Desi aspectul educati$ al procesului de in$ata&ant este indisolubil legat de cel
%or&ati$( desi atunci cand ii %or&a& pe ele$i ii si educa&( e%ectele %or&ati$e si cele
educati$e ale procesului de in$ata&ant nu progreseaza in acelasi rit&- Cele %or&ati$e
se $ad i&ediat( in ti&p ce e%ectele educati$e ale procesului de in$ata&ant se obser$a
dupa un ti&p &ai indelungat- Dez$oltarea gandirii ele$ilor( a i&aginatiei lor(
%or&area senti&entului estetic( %or&area deprinderii de a %i disciplinat se realizeaza
dupa un ti&p &ai indelungat ca ur&are a &ai &ultor in%luente-
Procesul de instruire este &ai &ult un proces de crestere cantitati$a( de
adaugare a cunostintelor noi la cele $ec,i-
Procesul de educare este in pri&ul rand un proces de trans%or&ari calitati$e-
Speci%icul di$erselor ni$eluri de organizare ale *n$"&/ntului este ur&torul2
ni$elul *n$"&/ntului pri&ar este a+at pe dob/ndirea culturii generale de
%actur instru&ental dob/ndirea deprinderilor de scriere( citire( de calcul(
ini"ierea *n li&ba5e speci%ice etc-#8
ni$elul *n$"&/ntului secundar in%eriorPgi&nazial ur&re!te dob/ndirea
culturii generale de baz cuno!tin"e %unda&entale din principalele do&enii
ale cunoa!terii#8
ni$elul *n$"&/ntului secundar superiorPliceal $izeaz orientarea culturii
generale spre anu&ite do&enii de cunoa!tere !tiin"( socio'u&an(
te,nologie( econo&ie etc-#( cu desc,idere spre cultura op"ional de
specialitate8
ni$elul *n$"&/ntului pro%esional *nglobeaz orientarea *nspre dob/ndirea
culturii de specialitate necesare practicrii unei anu&ite pro%esii8
ni$elul *n$"&/ntului superiorPuni$ersitar este a+at pe apro%undarea
teoretico'practic specializat a unui anu&it do&eniu de cunoa!tere8
0. 7ctivitatea scolara formativa n vederea achizitionarii si consolidarii
a!ilitatilor si deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiente.
41<
7!ilitatea manuala, pregrafia si grafia , etape ale nsusirii scrisului.
-tapele nsusirii cititului la copilul cu deficiente. itit-scrisul n Hraille.
Particularitati ale citit-scrisului n cazul copiilor cu surdo-cecitate.
Di%icultatile scolii speciale inta&pinate in procesul insusirii scris'cititului sunt
deter&inate in pri&ul rand( de de%icientele de baza ale acestor ele$i legate in pri&ul
rand de analiza si sinteza corticala( precu& si de analizatorul auditi$'$erbal( $erbo'
&otor si $izual- Aulburarile li&ba5ului scris se datoreaza si de%ectelor de $orbire( care
se asociaza cu debilitatea &intala-
Ele$ii de%icienti &intali %olosesc in ti&pul scrierii Xautodictarea0 cu glas tare
sau in soapta pana la clasele &ari-
Eli&inarea greselilor de scriere necesita intensi%icarea &uncii de corectare si
in do&eniul li&ba5ului scris( cu atat &ai &ult cu cat greselile de scriere in general(
predo&ina la scrierea acelor gra%e&e a caror pronuntare este i&per%ecta-
Ac,izitia unor abilitati si cunostinte in dez$oltarea pra+iilor( %olosirea
gesturilor coordonate( e+ercitiile de orientare si structurare spatio'te&porale
reprezinta conditii necesare( alaturi de cele psi,o'ling$istice( ptr- realizarea actului
gra%ic- In$atarea scrisului necesita si %or&area deprinderii de &anuire a
instru&entului de scris( de care depinde in &are &asura e+ecutarea se&nelor gra%ice-
In aceasta pri$inta( un autor indica 9 ele&ente de baza 2
' pozitia corpului( cu asigurarea unei posturi corecte si cu dega5area
&e&brului superior drept ptr realizarea e$olutiei gra%ice 8
' apasarea antebratului( a &ainii pe coala de ,artie si pe instru&entul de
scris 8
' trasarea se&nelelor si inaintarea cursi$a 8
' rit&ul legat de $ariatiile si de $iteza &iscarii( ceea ce conduce spre notiunea
de Xgest gra%ic08
' &odi%icarea posturii corporale( per&itand realizarea e$olutiei gra%ice
Di%icultati in insusirea cititului corect constient( rapid si e+presi$ constituie o
proble&a &edico'pedagogica- 3ezol$area si cautarea unor ast%el de solutii in
$ederea rezol$arii atit teoretice cit si practice prezinta o i&portanta &a5ora pentru
sporirea e%icientei &uncii didactice-
41>
In procesul de transcriere a li&ba5ului oral in li&ba5 scris apar o serie de
greseli de scriere datorita unor procese psi,o'ling$istice e+istente in %aza de trecere
de la li&ba uzuala la li&ba literara ceruta de scoala-
Proportia unitatilor sonore a%ectate in procesul de trans%or&are de&onstreaza
ca siste&ul $ocalic su%era &a5oritatea &odi%icarilor atit in ceea ce pri$este con%uziile
cit si o&isiunile-
Feno&enul care deter&ina starea con%lictuala si tulbura procesul de insusire
corecta a scrierii sint de doua categorii 2
Pri&a categorie este constituita din elernente ling$istice generale si
particulare speci%ice li&bii ro&ane dupa cu& ur&eaza 2
' trans%or&arile logice in cadrul procesului e$oluti$ al structurii tonetice a
li&bii in general-
' speci%icul genealogic al li&bii ro&ane si &odi%icarile de inter%erenta cu alte
li&bi-
' particularitatile psi,ologice regionale e+istente &ai ales in li&ba5ul oral pe
care copiii si le insusesc in procesul de in$atare a li&bii in %a&ilie si care ra&ine in
continuare o a&bianta ling$istica %oarte acti$a( &ai ales in ceea ce pri$este structura
%onetica a $orbirii-
A doua categorie este constituita de %actorii recesi$i- Este $orba de %actorul
neuropsi,ic( de conditiile generale de %unctionalitate a siste&elor co&ple+e
neuro&otorii si psi,o$erbale e+istente la un indi$id la un &o&ent dat( care %ac &ai
di%icila si de &ai lunga durata( la unii copii( procesul de %i+are a sc,e&ei
%oneticogra%ice a acestor cu$inte-
La baza greselilor stau si cauzele senzoriale si %iziologice e+istente la acesti
copii-
Starea de sanatate a copiilor cu care lucra&( precu& si oboseala care se
instaleaza usor( atentia lor labiala pre5udiciaza scrisul- Desigur ca &ulte greseli pot
aparea e%ecti$ din neatentie si in alte i&pre5urari- Conditiile $ietii trepidante de astazi
%a$orizeaza instabilitatea atentiei( incapacitatea copilului de a se concentra- Actiunea
&ediului ling$istic asupra li&ba5ului copilului are ur&ari poziti$e si asupra scrisului-
In scolile speciale actiunea de recuperare a copiilor ,andicapati are loc in
41@
conditiile &uncii indi$iduale si a tratarii di%erentiate a acestora- Copilul de%icient este
condus prin cunoasterea intuiti$a spre intelegerea structurii unei situatii de li&ba %ara
sa se spri5ine e+plicit pe aparatul analitic pe care i 1'ar ingadui abstractiile concrete si
care i'ar $alida cunoasterea-
Etapa pregatitoare pentru invatarea scris,cititului
In literatura de specialitate se &entioneaza cel &ai %rec$ent $arsta cronologica
de < ani ca %iind cea &ai propice pentru abordarea procesului de in$atare a scris'
cititului( pentru ca obser$a& si in planul biologic o crestere a intregului organis&(
atat la ni$elului siste&ului osos( cat si al celui &uscular- Dar( pentru ca acti$itatea de
scriere este subordonata in toate planurile sale acti$itatii intelectului( e+ista si opinia
ca scris'cititul poate incepe atunci cand copilul are $arsta &intala de cel putin 9 ani-
Aceasta i&plica dez$oltarea nor&ala a copilului din punct de $edere
neuropsi,ic- Se considera ca la acest ni$el perceptia( reprezentarea si gandirea
dobandesc o anu&ita %orta care se $a per%ectiona pana la intrarea copilului la scoala-
Dincolo de $ariabilitatea $arstei( nu se poate a%ir&a ca pri&ele %aze ale
in$atarii sunt usoare( ele&entare( la inde&ana oricarui copil( si nu pute& e+clude ca
di%icultatile $or aparea( e$entual( pe parcurs-
Este ade$arat ca &a5oritatea copiilor depasesc cu usurinta pri&ii pasi ai
cunoasterii( dar nici nu pute& subesti&a co&ple+itatea proceselor cogniti$e care sunt
acti$ate c,iar din pri&ele &o&ente ale in$atarii scris'cititului( acti$itate ce
presupune un ade$arat salt calitati$ in structura operationala a copilului-
E$aluarea aptitudinilor si a per%or&antelor la anu&ite probe se poate constata
atat prin usurinta in$atarii( cat si prin calitatea e+ecutiei cerintei abordate-
Pentru a introduce aceste obser$atii intr'un conte+t apropiat de e+perienta
%iecaruia2sa ne gandi& la copilul care incepe sa scrie un cu$ant si&plu2 in &intea lui
ia nastere &oti$atia de a scrie( se e+pri&a apoi sunetul sau co&binatia de sunete care
corespunde cu$antului ce trebuie scris( articularea sunetelor care alcatuiesc cu$antul
este &ai rara pentru a usura analiza &eta%onologica a %one&elor constituti$e( oc,iul
ur&areste &ana in e+ecutarea planului gra%o'&otor necesar scrierii literelor care
corespund %one&elor decodate 8 realizarea unui ase&enea %eedbacO $a contribui( la
randul sau( la o buna cunoastere a literelor etc-8 bineinteles ca aceste %unctii
41C
((ele&entareN trebuie sa %ie coordonate( controlate de o instanta superioara ierar,ic(
care $a trebui sa $eri%ice si corectitudinea produsului %inal- Asa cu& se poate
obser$a( c,iar si pentru o te&a aparent usoara sunt acti$ate %unctii co&ple+e care
trebuie sa se des%asoare si&ultan-
Odata ce copilul a inceput sa scrie( a$e& i&presia( &ai pute&ica decat pentru
oricare alta acti$itate( ca acesta a atins in cele din ur&a conditia de e+peri&entator8 el
e+peri&enteaza intr'un laborator cu totul special( alcatuit din procese care au loc in
propria'i &inte( si toc&ai acesta este ni$elul unde se poate obser$a unitatea
indi$izibila intre procesele cogniti$e si cele &etacogniti$e-
Datorita acestei caracteristici( aceea de a %i %ructul unei sinteze operational
intre siste&e si %unctii atat de di$erse( insusirea li&bii scrise reprezinta( intr'un
anu&it %el( calea %inala co&una a dez$oltarii neuropsi,ice si( in acelasi ti&p( un
posibil predictor al opti&izarii acesteia-
Intr'ade$ar( dez$oltarea anterioara a copilului( %ara a negli5a rolul %actorilor
incon5uratori( este indeosebi deter&inata de dez$oltarea unor %unctii( in &are parte
e+presie a patri&oniului genetic capacitatea relationale( &otricitate( li&ba5( structuri
cogniti$e#- Dupa $arsta de < ani( dez$oltarea su%era o &odi%icare calitati$a( deoarece
aceasta se trans%or&a intr'o asi&ilare de te&e strict deli&itate in cadrul
curriculu&ului de e+e&plu( &ate&atica#( care necesita respectarea unor procedee
bine deter&inate( in baza unor para&etri %unctionali standardizati c,iar si in cadrul
nu&eroaselor conte+te sociale-
Dez$oltarea psi,ologica a copilului si e+pri&area acesteia in ter&eni de
capacitate %unctionala inceteaza a &ai a$ea o $aloare intrinseca( dobandind o alta
di&ensiune asupra e+igentelor de insusire a cunostintelor( supusa $eri%icarii si( intr'
un anu&it sens( cuanti%icata- Din aceasta cauza( &ulti copii( la inceputul scolii(
&ani%esta un retard in a in$ata sa scrie si sa citeasca-
Etapele invatarii scris,cititului
Hulti autori( dar in special cei care abordeaza tulburarile li&ba5ului din
perspecti$a piagetiana( arata ca ac,izitionarea li&bii scrise este un proces gradual si
co&ple+( constituit din &ai &ulte etape sau %aze care necesita o acti$are a
nu&eroaselor %unctii ale gandirii2 procese cogniti$e( neuropsi,ologice( &oti$ate etc-8
44E
toate aceste etape sunt &arcate de ipoteze constructi$e despre natura scrierii-
Acest tip de abordare ce pune accent pe structurile cogniti$e( supuse anu&itor
operatiuni( c,iar daca li&iteaza patrunderea in studiul structurii neuropsi,ice( are
a$anta5ul de a scoate in e$identa structura %unctionala siste&ica a copilului- Aceasta
insea&na ca( el per&ite apropierea de di&ensiunea operati$e si de procesul real de
cunoastere al copilului( in globalitatea sa( si( in ulti&a instanta( de dimensiunea
psiopedagogica.
Se intelege ca acest proces co&ple+ de in$atare a scris'cititului se $a des%asura
in etape si in %unctie de o serie de %actori indi$iduali-
Datorita co&ple+ului de %actori( este greu sa se realizeze o descriere riguroasaa
etapelor( &ai precis( intre &o&entul in care un copil incepe sa &azgaleasca o %oaie de
,artie si cel in care el $a da o anu&ita se&ni%icatie productiei sale gra%ice( a5ungand
in %inal sa e+ecute cu usurinta actele de citit si pe cele de sens-
Etapele de in$atare a scris'cititului de catre copil re%ac( in &od natural( dru&ul
parcurs spre aparitia al%abetului-
E- 1erza distinge trei &ari etape ale insusirii scris'cititului2 prea(ecedara&
a(ecedara si posta(ecedara.
1- In etapa prea(ecedara se dez$olta capacitatile copilului pentru2
' discri&inarea si co&binarea unitatilor %onetice in ordinea producerii lor in
ti&p( in siste&( prin obtinerea i&ediata a perceptiei( &e&orizarii si reproducerii unui
sunet( apoi a doua sunete si( in s%arsit( a trei sunete care %or&eaza silabe %ara sens8
' analiza si sinteza unitatilor %onetice in cadrul silabelor si a silabelor in cu$int
intr'un proces de organizare te&porala( in siste& co&binati$ 8
' perceperea si reproducerea &ari&ilor si culorilor8
' perceperea si reproducerea %or&elor care pre%igureaza literele( intr'un spatiu
dat8
' discri&inarea di%eritelor parti ale intregului si contopirea ulterioara a acestor
parti in intreg( printr'un proces de analiza si sinteza8
' constientizarea propriului corp si %i+area lateralitatii8
' &iscarile %ine si reproducerea acestora( intotdeauna de la stanga la dreapta8
' se&ni%icatia cu$intelor care dese&neaza obiecte( %eno&ene si actiuni8
441
' &e&oria de scurta durata si cea de lunga durata( atat auditi$a( cat si %onetica-
Aoate aceste capacitati ale copilului se pot &ani%esta in di%erite grade( in cadrul
etapei( pentru ca( analiza se des%asoara la ni$elul posibilitatilor indi$iduale-
In concluzie( inainte de a aborda scris'cititui( trei conditii trebuie sa %ie
indeplinite 2
' perceperea( &e&orizarea si reproducerea e+acta( in ordine a minimum trei
suite( trei silabe sau trei cu$inte 8
' recunoasterea si alcatuirea unei propozitii din trei ele&ente subiect( predicat(
co&ple&ent#8
' cunoasterea se&ni%icatiei ad$erbelor de ti&p acu&( inainte( dupa# in
acti$itatile si&ple ale $ietii cotidiene-
Aceste trei conditii indeplinite $or reprezenta pre$enirea esecului scolar( dar si
garantia insusirii scris'cititului-
4- Etapa a(ecedara& corespunzatoare clasei I( insea&na de %apt inceperea
procesului de in$atare a scris'cititului %or&at din cele doua co&ponente care se
conditioneaza si se articuleaza in di%erite grade- Dnii cercetatori sustin pri&atul
scrierii( altii( di&potri$a( al citirii- E- 1erza subliniaza dualis&ul acestui proces
co&ple+( considerand ca este di%icil sa trasezi o linie de de&arcatie intre scriere si
citire- Aceasta si pentru %aptul ca in procesul instructi$ ele se in$ata conco&itent-
Litera( ca se&n gra%ic( nu reprezinta ni&ic in a%ara de %aptul ca ea
conse&neaza un ele&ent sonor- Litera( sau gra%e&ul( reprezinta se&nul e+pri&at in
spatiu( al %one&ului e+pri&at in ti&p- 3ecunoasterea se&nelor gra%ice si a di%eritelor
co&binatii pe care acestea le %or&eaza( a$and un inteles( se realizeaza &ai usor daca
se %ace conco&itent cu reprezentarea lor gra%ica-
O pri&a conditie in insusirea scris'cititului o reprezinta legatura pe care copilul
trebuie sa o realizeze intre %one& si gra%e&( ca rezultat al coordonarii corticale( al
analizei si perceptiei auditi$e( &otorii si $izuale- Perceperea( &e&orizarea si
reproducerea literelor( &ai intai izolat si apoi in di%erite co&binatii( cu descoperirea
sensului din conte+t( re%ac procedeul %olosit in dez$oltarea li&ba5ului( in etapa
prescolara-
Spre deosebire de co&unicarea orala( scrisul obliga procesele intelectuale la
444
organizare si ierar,izare( la dez$oltarea $ocabularului si la o e+pri&are corecta din
punct de $edere gra&atical-
Scrierea dez$aluie intelectul indi$idului( trasaturile de personalitate(
te&pera&entul( ni$elul de cultura( starea psi,ica etc-
Des%asurarea procesului de %or&are a deprinderilor de scris'citit este o
rezultanta a interactiunii &ai &ultor %actori care tin de dez$oltarea psi,ica generala(
de dez$oltarea &otricitatii %ine( a ac,izitiilor $erbale si a conduitei $erbale( la care se
adauga &oti$atia si interesul copilului-
Succesul acestei etape este conditional de acti$itatile ce dez$olta cognitia(
&otricitatea( analiza si sinteza( auzul %one&atic( %or&area capacitatilor de a %i atent(
de a perse$era( din etapa anterioara- Dar( spre deosebire de aceasta din ur&a( in etapa
scolara procesul de invatare a scris,cititului are un caracter riguros& se desfasoara
in cadrul unui proces mai amplu de instruire& in care conceptele sunt a(ordate din
perspective pedagogica& respectandu,se progresia gradului de dificultate.
Deprinderile dobandite in aceasta etapa au caracter dina&ic( ur&and cursul
ascendent spre per%ectionare- Con%uziile( in$ersiunile( atat la ni$elul recunoasterii
gra%e&ului( cat si la cel al producerii lui( pot a$ea caracter e%e&er daca scolarul este
supus unui progra& pedagogic adec$at( care sa cuprinda e+ercitii de copiere( dictare(
ortogra%ie( po$estire orala si in scris( co&punere dupa i&agini sec$entiale-
6- In etapa posta(ecedara inter$ine o &aturizare a acti$itatii ner$oase( ceea ce
i&plica per%ectionarea scris'cititului pe baza deprinderilor anterioare-
Di%icultatile pri$itoare la discri&inarea gra%e&elor( a cu$intelor scrise si la
succesiunea %one&elor in cu$intele sonore se reduc pana la disparitie- Copilul
intelege sensul cu$intelor in$atate( structura de ansa&blu a %aptelor la care se re%era(
interiorizandu'si actiunile-
Li&ba5ul se dez$olta in toate co&ponentele sale2 %onetic( le+ical( se&antic(
gra&atical( stilistic si se per%ectioneaza ca &i5loc de co&unicare( dar si ca instru&ent
al gandirii( de asi&ilare a cunostintelor &ai ales prin %or&a li&ba5ului scris-
Arebuie totusi sa preciza& ca aceste etape nu sunt rigide( in sens strict
sec$ential- E+ista &ari di%erentieri indi$iduale2 nu se poate $orbi despre o $arsta
e+acta( $alabila pentru toti copiii( la care sa se realizeze trecerea de la o etapa la alta(
446
iar des%asurarea etapelor poate %i articulate in %unctie de &etoda adoptata in in$atarea
scris'cititului- Hai &ult decat atat( trecerea la o etapa superioara nu deter&ine
i&plicit abandonarea strategiei %olosite in etapa anterioara--
Se stie ca in conditii nor&ale( etapele dez$oltarii au tendinta de a se succede cu
o ase&enea rapiditate( incat ele nu pot %i obser$ate in speci%icitatea lor( in ti&p ce
toc&ai incetineala in trecerea %azelor sau c,iar nedepasirea lor conduce la tulburari
de in$atare a scris'cititului-
Prin analiza co&ple+a a erorilor gra%ice co&binata cu datele ana&nezice(
clinice si pedagogice( a$e& posibilitatea incadrarii erorilor intilnite intr'o tipologie
$alabila stiinti%ic-
Disgra%ia apare intotdeauna ca si&pto& speci%ic in cadrul unui sindro& sau
consecuti$- De aceea( in diagnosticare pentru indicarea atitudinii terapeuticii si
reeducati$e pe %undalul do&inant al tabloului clinic de baza $a trebui sa se tina
sea&a de intregul co&ple+ al %unctiilor ps,ice( pentru ca &ecanis&ul de baza este cel
al co&pensarii-
In pri&ele clase( tulburarile scrisului sint cauzate de actiunea legilor dina&icii
%onetice a li&bii ro&ane( de caracteristicile ei %onologice- Disgra%ia speci%ica
oligo%renului se deosebeste de disgra%ia copiilor nor&ali- Ea are o&isiuni &asi$e( nu
de gra%e&e ci de cu$inte( silabe- Di%icultatile la scris i&braca doua aspecte 2
1- unele gra%ice Z care denatureaza si&bolul gra%ic 8
4- altele sint erori in succesiunea literelor( greseli ortogra%ice care uneori
denatureaza sensul cu$intelor scrise-
I&binind rezultatele clasi%icarii greselilor de scriere cu cu$intele iz$orate din
principiile didactice( a& dedus &i5locul sau instru&entul principal pentru corectarea
tulburarilor de scris si anu&e 2 %olosirea listei de cu$inte si a propozitiilor a caror
intoc&ire a& inceput'o( %inalizarea ur&and a se produce odata cu inceperea $iitorului
an scolar si cu initierea actiunii corecti$e siste&atice-
Se $or continua e+ercitiile de scrierea cu$intelor &onosilabice( bisilabice si
trisilabice( a cu$intelor care cuprind di%tongi si tri%tongi( co&binatii de consoane(
silabe ce se repeta( %ie in &od identic( %ie cu o consoana in plus( a cu$intelor ce
447
contin grupuri de litere si a propozitiilor ce contin ast%el de cu$inte enu&erate &ai
sus-
Hentiona& ca trebuie sa %olosi& cu$inte si&ple( uzuale( sa %ie ordonate dupa
initiala( apoi sa contina gra%e&ul de di%erentiat in toate pozitiile 2 initiala( %inala si
interioara-
Hetoda corectarii de baza in cadrul tratarii si&pto&atice a greselilor de
scriere $a %i tot e+ercitiul de recunoastere si articulare pe baza unui &aterial $izual
%or&at din seturi de i&agini( ur&and apoi e+ercitiile de citire( ulti&a %aza %iind de
scriere propriu'zisa-
1a trebui ur&arita e$olutia %iecarui subiect cu care lucra& pe parcursul &ai
&ultor ani( sa tine& o e$identa clara si a&anuntita a tuturor erorilor pe care le %ac
ele$ii si prin &i5loace si procedee liber alese sa incerca& sa le re&edie&-
In corectarea disgra%iei considera& ca in pri&ul rind rolul i&portant il re$ine
personalitatii debilului pe care noi ca pro%esori a$e& rolul s'o &odela&( corelandu'
ne acti$itatea cu educatorul( logopedul( psi,iatrul si( parintii ele$ului-
A(ilitatea manuala& pregrafia si grafia , etapele insusirii scrisului la copilul
cu deficiente
Spre deosebire de citit( scrisul este o acti$itate &ult &ai co&ple+a( &ai
di%icila ptr scolari( incluzand pe langa o acti$itate intelectuala si un e%ort %izic de
reproducere a se&nelor gra%ice ale li&ba5ului $orbit- Acest lucru presupune ca ele$ul
sa posede reprezentari spatiale de %or&a( &ari&e( directie si $ecinatate si sa dispuna
de &aturitatea &otrica necesara care sa'i asigure coordonarea oculo'&anuala a
&iscarilor ce realizeaza se&nele gra%ice- De aceea( in acest proces se realizeaza
e+ercitii ce $izeaza destinderea &usculara( supletea bratelor( pu&nului( articulatia
&ainii si a degetelor-
Co&ponentele deprinderii scrisului sunt 2
' &anuirea corecta a instru&entelor de scris
' pozitia corecta a &iscarii &ainii in $ederea insusirea gestului gra%ic
' reprezentarea corecta a %or&elor literelor asociate cu sunetul respecti$
' inclinarea constanta a literelor( uni%or&itatea ca $olu& a literelor
Etapele in$atarii scrisului sunt 2
449
' etapa ele&entelor gra%ice 2 atentia ele$ului este indreptata asupra realizarii
corecte a ele&entelor gra%ice ale literelor si a respectarii regulilor te,nice in
ti&pul scrisului
' etapa literelor 2 atentia ele$ului este indreptata asupra e+ecutarii corecte a
literelor
' etapa scrisului legat 2 atentia ele$ului este indreptata asupra i&binarii
literelor in cu$inte si asupra ele&entelor gra%ice de legatura a literelor
' etapa scrisului rapid 2 atentia si e%ortul de gandire sunt deplasate asupra
scrisului cu$intelor( propozitiilor si te+telor respecti$e
Ptr a pre$eni greselile in scriere copiii trebuie sa'si %or&eze capacitatea de
autocontrol si autoreglare- Acest lucru se realizeaza prin stabilirea( cunoasterea si
aplicarea riguroasa a regulilor te,nice si &ai ales a celor gra%ice de scriere a %iecarui
ele&ent gra%ic( a %iecarei litere si a ele&entelor de legatura a acestora( in cu$inte-
Etapele insusirii cititului la copilul cu deficiente
Intre acti$itatea de in$atare a citirii si cea a scrierii e+ista o stransa legatura-
Insusirea cititlui are doua etape 2
' in$atarea te,nicii cititului
' in$atarea instru&entelor &uncii cu cartea %a&iliarizarea ele$ilor de a
%olosi cartea ca &i5loc de %or&are si in%or&are#
Co&ponentele deprinderii cititului 2
1- 3ecunoasterea literelor
4- Asocierea literei cu sunetul corespunzator
6- Dnirea literei in silabe si realizarea ca&pului de citire de o silaba
7- Arecerea pragului de la silaba la cu$ant
9- Stabilirea locului %iecarui cu$ant in propozitie
<- Intelegerea sensului
E+ercitiile de analiza si siteza %onetica si autocontrol sunt un au+iliar al
&etodei %onetico'analitico'sintetice si se realizeaza in doua etape 2
' Se realizeaza analiza %onetica pana la ni$elul sunetului ce ur&eaza sa %ie
in$atat- Este necesar ca acesta sa %ie studiat prin indicatii-
44<
' Este necesara si realizarea sintezei 8 negli5area sau o&iterea ei are
consecinte negati$e-
Desi $ederea si organele $orbirii au %ost e+ersate inainte de scoala( nu au %ost
deloc adaptate sa %unctioneze in stransa legatura unul cu altul- De ase&enea sinteza si
analiza trebuie sustinute prin e+pri&area articulata a cu$intelor- Este necesara
e+ersarea auzului %one&atic( dez$oltarea %unctiilor aparatului %onator( respectarea
corecta a pauzelor in $orbire( accentuarea corecta a cu$intelor-
3espiratia in%luenteaza si ea articularea clara- E+ercitiile de respiratie pot %i de
tipul celor de gi&nastica sau 5ocuri de &iscare- Sunt necesare e+ercitiile de
gi&nastica generala( gi&nastica %aciala si gi&nastica li&bii-
For&area ca&pului de citire de o silaba reprezinta atat un scop cat si un &i5loc
e%icient de in$atare a cititului de catre ele$i- Cu$intele si propozitiile co&puse cu
a5utorul al%abetului &obil trebuie ur&ate i&ediat de citirea lor( unitatea de co&punere
cu al%abetul &obil %iind silaba-
Acti$itatea de in$atare a citiului se realizeaza prin e+ercitii-
Dn e+ercitiu corect si co&plet al actului citirii i&plica antrenarea tuturor celor
6 analizatori anga5ati in realizarea acestui act 2 $izual( $erbo'&otor si auditi$-
In$atatorul trebuie sa se asigure &ereu( ptr realizarea citirii corecte( ca ele$ii
au intelesnu nu&ai sensul cu$intelor( ci si &esa5ul intregului te+t- Aceasta intelegere
se poate realiza prin perceperea intregii structuri gra%ice a cu$intelor si i&bogatirea si
acti$area $ocabularului pasi$-
$itit < scrisul Araille
Siste&ul de scriere Mraille are ur&atoarele caracteristici principale 2
a# Aoate se&nele si literele se %or&eaza prin co&binatii de puncte in cadrul
unui grup de < puncte( care se nu&este W grup %unda&ental [ si constituie W unitatea
de &asura [ ptr toate operatiile in cadrul siste&ului Mraille-
Acest ca&p de < puncte per&ite <6 de co&binatii- Co&binatiile de puncte
care nu intrec nu&arul de < pot %i sesizate si&ultan cu a5utorul $ar%urilor degetelor in
actul citirii- Aceasta lege( de$ine un principiu al scrierii Mraille-
b# O alta caracteristica a siste&ului de scriere Mraille rezida in %aptul ca toate
co&binatile de puncte din care rezulta literele si se&nele nu se %ac la inta&plare( ci se
44>
stabilesc dupa o anu&ita regula( si anu&e dupa principiul decadelor( un principiu
&ate&atic care con%era acestui siste& un caracter logic si inc,egat-
c# Ca o alta caracteristica a siste&ului de scriere Mraille poate %i considerata
utilizarea W se&nelor pre&ergatoare [- E+ista o serie de se&ne speciale care nu se
intalnesc in scrierile obisnuite si care &odi%ica $aloarea acestora( acordandu'le alta
se&ni%icatie-
d# O alta caracteristica a siste&ului Mraille este uni$ersalitatea lui-
Dni$ersalitatea scrierii Mraille prezinta de %apt &ai &ulte aspecte 2 pe de'o parte(
trebuie sa intelege& prin aceasta caracteristica %aptul ca scrierea Mraille nu este un
si&plu al%abet( ci un siste& de scriere si notatie care cuprinde al%abetul( se&nele de
punctuatie( un siste& de abre$iatie si stenogra%ie( scrierea &ate&atica etc- Pe de alta
parte( spre deosebire de scrierile anterioare lui Mraille( acest siste& se preteaza atat
ptr a %i citit si scris( cat si ptr a %i tiparit-
Strategiile utilizate in etapa initiala a insusirii al%abetului Mraille sunt 2
#. %trategia audiogena de e/ersare a pronuntiei cuvintelor este speci%ica
cititorilor incepatori in Mraille- Ea poate %i realizata si prin &etode de predare bazate
pe repetarea pronuntiei cu$intelor in perioada initiala de %or&are a $ocabularului
copilului ne$azator- Aceasta strategie se bazeaza pe capacitatea copilului de a'si
a&inti cu$intele din &e&orie( c,iar daca nu sunt capabili sa decodeze cu$antul
d-p-d-$- %one&atic- Subiectii ne$azatori pot utiliza doua &odalitati de citire( ca
substadii ale strategiei audiogene- O pri&a &odalitate nu i&plica identi%icarea
%iecarei litere a cu$antului ptr acti$area acestuia d-p-d-$- auditi$- Ea se re%era la
pronuntarea cu$intelor din &e&orie( %or&and asa'nu&ita strategie audiogena interna-
A doua &odalitate rezida in identi%icarea unei litere( %iind adesea su%icienta ptr
relationarea cu &odalitatea de pronuntie si ulterior ptr identi%icarea cu$intelor-
Strategia audiogena de$ine superioara odata cu cresterea nu&arului de ca$inte din
$ocabularul copilului-
4- A doua strategie utilizata in insusirea citirii Mraille este legata de al%abet si
i&plica utilizarea in%or&atiilor %one&atice ptr citirea cu$intelor( prin utilizarea
regulilor de corespondenta intre gra%e&e si %one&e-
44@
6- A treia strategie se re%era la citirea prin analogie- Atunci cand un singur
se&n inlocuieste un cu$ant( copilul in$ata doar corespondenta directa intre cu$ant si
pronuntie- In &od si&ilar( atunci cand unul sau doua se&ne inlocuiesc o unitate
ortogra%ica( copilul poate sa utilizeze in%or&atia ptr identi%icarea cu$intelor %ara a %i
ne$oie de intelegerea se&ni%icatiei li&ba5ului scris-
Scopul %inal al in$atarii citirii este intelegerea te+tului citit- Dar inainte de
intelegerea te+tului Mraille copilul trebuie sa %ie capabil sa identi%ice literele separate
si apoi cu$intele-
Copiii ne$azatori isi insusesc &ai repede literele al%abetului Mraille daca
initial sunt i&plicati in sarcini de e+plorare tactil'Oinestezica a punctelor Mraille
&arite sau de e+plorare $izuala a acestora- Ptr %acilitarea insusirii al%abetului Mraille
se utilizeaza cutii cu popice cu a5utorul carora se pot realiza con%iguratii de puncte(
corespondente ale literelor Mraille- Copiii ne$azatori pot realiza ast%el de sarcini
inainte de intrarea in scoala per&itandu'le in acest %el %or&area deprinderilor
esentiale pre ) Mraille-
Particularitati ale citit, scrisului )n cazul copiilor cu surdo,cecitate.
In insusirea scris'cititului etapele &etodologice ale &etodei %onetico'
analitico'sintetice sunt2
S I&partirea propozitiei in cu$inte si separarea cu$antului cu sunetul nou-
' Separarea propozitiei in $orbire-
S I&partirea in silabe a cu$antului care contine sunetul nou-
S Desco&punerea silabelor in sunete( separarea si studierea sunetului nou
sle%uirea su&ara a pronuntiei sunetului nou#-
S Prezentarea si studierea literei de tipar corespunzatoare sunetului nou-
S Co&punerea silabei care contine litera noua cu a5utorul al%abetului decupat
si apoi co&punerea cu$antului si propozitiei tot cu al%abetul decupat#-
S Citirea silabei( a cu$antului si propozitiei alcatuite cu al%abetul decupat-
S Citirea cu$intelor si a coloanelor de cu$inte din abecedar-
S Citirea propozitiilor si te+tului din abecedar-
44C
S Prezentarea literei de &ana si scrierea ele&entelor gra%ice ale acesteia(
scrierea literei in intregi&e si a cu$intelor care cuprind aceasta litera dupa aceea
scrierea propozitiilor-
=. /pecificul formarii competentei de calcul aritmetic la copilul cu
deficiente. Formarea conceptului de numar natural. Cumeratia. 5peratia cu
numere naturale. /pecificul rezolvarii pro!lemelor la diferite tipuri de
deficiente.
7umarul si numeratia reprezinta abstractiuni care se %or&eaza pe baza
analizei proprietatilor spatiale ale obiectelor si a clasi%icarii acestora-
7umarul este e+presia unei caracteristici obiecti$e a lucrurilor- Aceasta
caracteristica nu rezulta spontan( din perceperea obiectelor- Ptr %or&area nu&arului
sunt necesare o serie de operatii des%asurate intr'o anu&ita succesiune si clare( in
ulti&a instanta sunt de ordin logic-
Operatii ca 2 serierea( clasi%icarea obiectelor in grupe o&ogene si neo&ogene(
co&pararea grupelor( per&it sa se a5unga la conceptul de nu&ar con%or& nor&elor pe
care le rele$a teoria &ulti&ilor-
3eactualiza& un progra& de insusire a lucrului cu &ulti&ile( a lui Maudet( ptr
ca acest progra&( &ai ales in pri&a parte ne orienteaza asupra ideii de inteligenta
practica in insusirea notiunii de numar-
Partea I a progra&ului cuprinde 2
' e+ercitii si 5ocuri asupra &ulti&ilor
' descoperirea &ulti&ilor
' constituirea &ulti&ilor
' descrierea &ulti&ilor
' operatii asupra &ulti&ilor
' ordonari prin relatii de ordine 2 inainte( dupa( &ai &are( &ai &ic
Partea a II cuprinde di$erse reprezentari ale &anipularilor e%ectuate 2
' Constructii( &onta5
' Si&bolizarea obiecti$elor prin puncte( litere
' Si&bolizarea prin nu&ar
46E
Partea a III reprezinta inceputul insusirii nu&arului prin re%erinte la &ulti&i-
Intre inteligenta practica si %or&area conceptului de nu&ar e+ista o stransa
relatie- Copilul &ic( la inceput( este orientat spre orientarea spatiala si te&porala(
spre %or&area unei i&agini clare a obiectelor si identi%icarea lor 8 el desprinde %or&a(
&ari&ea( culoarea( denu&este categoriile de obiecte( dar nu poate caracteriza o
&ulti&e- Ptr aceasta este ne$oie de un &ecanis& supli&entar de re%lectare( care sa
per&ita di%erentierea di&ensiunii( de &ultitudinea obiectelor( insusirea notiunii de
unitate si desprinderea nu&arului ca in$ariant al &ulti&ii independent de insusirile
particulare- Aceasta a doua %aza este %oarte di%icila ptr ca o neaga pe pri&a si se
realizeaza nu&ai in &asura in care acti$itatea practica obliga la analiza si sinteza
nu&erica a ansa&blurilor- Dupa aceasta acti$itate practica ur&eaza o corelatie intre
perceptie si reprezentare ptr ca apoi sa se lucreze pe plan &ental-
La ele$ii scolii speciale( e+perienta practica se re%lecat in %or&area conceptului
de nu&ar intr'un anu&it &od- Hecanis&ul de re%lectare a e+perientei practice in
plan &intal este de%icitar- Hecanis&ul de re%lectare a e+perientei directe in %or&area
conceptului de nu&ar este de%icitar- Atat in plan orizontal al reprezentarii cat si in
plan $ertical( ele$ii de%icienti nea5ungand la notiunea autentica de nu&ar-
Ele$ii scolii speciale rezol$a e+ercitii si proble&e de arit&etica( dar o
proble&a de arit&etica se poate rezol$a %ara reprezentare sau %ara abstractie
autentica de nu&ar( nu&ai pe baza unor sc,e&e operatorii cu care ele$ii sau obisnuit
si pe care le aplica ori de cate ori este ne$oie-
E$olutia in insusirea notiunii de nu&ar prezinta la de%icientii &intali o %or&ula
speci%ica- Curba de ascensiune este lenta( cunoscand un salt intre 11 ) 16 ani dupa
care progresul este putin se&ni%icati$ de la o $arsta la alta-
Ainand sea&a de e$olutia conceptului de nu&ar la de%icientii &intali( rezulta
i&portanta perioadei pana la 11 ) 16 ani in sensul ca aceasta perioada este cea &ai
propice in%luentelor instructi$'educati$e- Cu& se $a lucra si ce se $a obtine cu
de%icientul &intal in pri$inta conceptului de nu&ar in aceasta perioada( $a %i
de%initi$ ptr toata e$olutia ulterioara-
461
Ast%el( acti$itatea de predare a cunostintelor de arit&etica( trebuie orientata
catre sti&ularea capacitatii de $alori%icare in acti$itatea scolara a cunostintelor pe
care ele$ii le'au ac,izitionat spontan-
Predarea cunostintelor arit&etice trebuie spri5inita pe actiuni concrete-
Acti$itatea concreta( practica cu copiii( se $a baza pe ur&atoarele 2
' copilul $a actiona el insusi cu obiectele
' actiunea cu obiectele se $a %ace con%or& unui plan &intal pe care $re& sa'l
i&pri&a& copilului
' orice actiune $a %i $erbalizata de ele$
La conceptul de nu&ar ele$ul a5unge progresi$ si dupa o anu&ita perioada
pregatitoare-
Inregistrarea in scris a nu&arului( introducerea si&bolului sau a se&nului
gra%ic al nu&arului( reprezinta o etapa superioara a procesului de abstractizare-
Copilul dobandeste ast%el o notiune care are un grad &ai &are de generalizare si
de$ine ast%el capabil sa cunoasca &ai pro%und relatiile dintre obiectele si %eno&enele
lu&ii incon5uratoare-
Ele$ii construiesc &ulti&i ec,i$alente cu o &ulti&e data si( in acest proces
acti$ de co&parare( inteleg &ai bine proprietatile nu&erice ale &ulti&ilor care au
acelasi nu&ar de ele&ente- Folosind denu&irea de &ulti&i cu W tot atatea ele&ente [
se detaseaza progresi$( notiunea de nu&ar ca o clasa de ec,i$alenta-
Clasa tuturor &ulti&ilor %inite ec,i$alente cu &ulti&ea cu un singur ele&ent
este nu&arul natural 1- Clasa &ulti&ilor ec,i$alente cu o &ulti&e cu doua ele&ente
este nu&arul natural 4 etc-
Insusirea constienta a notiunii de nu&ar se %unda&enteaza pe 2
' intelegerea de catre copil a nu&arului ca proprietate a &ulti&ilor cu acelasi
nu&ar de ele&ente
' intelegerea locului %iecarui nu&ar in sirul nu&erelor de la E la 1E
' intelegerea se&ni%icatiei reale a relatie de ordine pe &ulti&ea nu&erelor
naturale si a denu&irilor corespunzatoare
' cunoasterea ci%relor corespunzatoare nu&arului
' citirea ci%relor de tipar si scrierea ci%relor de &ana
464
In %or&area conceptului de nu&ar natural actiunea $a precede intuitia( &odelul
didactic presupunand parcurgerea ur&atoarelor etape 2
' acti$itati si actiuni cu &ulti&i de obiecte
' sc,e&atizarea actiunii si reprezentarea gra%ica a &ulti&ilor
' traducerea si&bolica a actiunilor
Introducerea ele$ilor in acti$itate de rezol$are a proble&elor se %ace progresi$(
antrenandu'i in depunerea de e%orturi &arite pe &asura ce inainteaza in studiu si pe
&asura ce e+perienta lor rezoluti$a se i&bogateste-
Studiul organizat al operatiilor de adunare si scadere se %ace dupa ce ele$ii si'
au insusit conceptul de nu&ar natural( nu&eratia si relatia de ordine de%inita pe
&ulti&ea nu&erelor naturale-
Ptr %or&area si insusirea notiunii de adunare se porneste de la operatii cu
&ulti&i de obiecte concrete uzuale ) etapa perceptiva( dupa care se trece la
e%ectuarea de operatii cu reprezentari ce au tendinta de a se generaliza ) etapa
reprezentarilor si( in %inal( se %ace saltul la conceptul matematic de adunare.
Ptr a &oti$a ele$ilor necesitatea e%ectuarii operatiei de adunare este necesar sa
se %oloseasca W co&punerea [ si W rezol$area [ de proble&e si&ple( cu obiecte
concrete uzuale-
Introducerea ele$ilor in acti$itate de rezol$are a proble&elor se %ace progresi$(
antrenandu'i in depunerea de e%orturi &arite pe &asura ce inainteaza in studiu si pe
&asura ce e+perienta lor rezoluti$a se i&bogateste- Ast%el( odata cu in$atarea
pri&elor operatii arit&etice se incepe rezol$area( pe cale orala si pe baza de intuitie( a
pri&elor proble&e si&ple- Areptat( ele$ii a5ung sa rezol$e aceste proble&e si in
%or&a scrisa-
3ezol$area oricarei proble&e trece prin &ai &ulte etape-
Procesul de rezol$area a unei proble&e presupune deducerea si %or&ularea
unor ipoteze si $eri%icarea lor-
In rezol$area proble&elor inter$in o serie de te,nici si procedee( &oduri de
actiune( deprinderi si abilitati de &unca intelectuala independenta- Ast%el sunt
necesare unele deprinderi si abilitati cu caracter &ai general cu& sunt 2 orientarea
466
acti$itatii &intale asupra datelor proble&ei( punerea in legatura logica a datelor(
capacitatea de a izola ceea ce este cunoscut de ceea ce este necunoscut etc-
467
$8%. Principiile procesului de nvatam"nt
#. Principiile didactice , notiuni generale
'. %istemul principiilor didactice: specificul aplicarii acestora )n
)nvatamantul special
0. Principiile didactice specifice educatiei speciale.
<. Principiile didactice - notiuni generale
Principiile didactice sunt cerinte generale care trebuie respectate in organizarea
si des%asurarea procesului de in$ata&ant in $ederea realizarii scopului educatiei-
3espectarea lor asigura rezultate bune in toate laturile educatiei( in insusirea oricarui
obiect de in$ata&ant-
Sursa principiilor didactice este practica educati$a-
Principiile didacticii moderne sunt produsul ulti&ului secol de cercetare a
predrii !i *n$"rii( iar acestea sunt astzi larg dise&inate *n aplica"iile !colii
conte&porane-
Aplicarea principiilor didacticii &oderne este un factor de susinere a re%or&ei
siste&ului educa"ional *n ansa&blul lui- Analiza siste&ic a procesului de *n$"&/nt
%ocalizeaz aten"ia asupra di$ersit"ii co&ponentelor ce ur&eaz a %i concertate2
predare ) *n$"are ) e$aluare ) &anage&ent-
Principiile didactice reprezinta un set de nor&e generale care orienteaza si
i&pri&a un sens %unctional procesului de in$ata&ant( asigurand acestuia pre&isele
necesare indeplinirii obiecti$elor si sarcinilor pe care le ur&areste in des%asurarea sa-
Principiile didactice au la baza raportul de conditionare dintre natura copilului(
scopul educatiei si stiinta( pe de o parte( si e%ectele instructi$'%or&ati$e( pe de alta
parte- Principiile didactice ser$esc drept indru&ator in proiectarea si realizarea
procesului de in$ata&ant-
Principiile didactice e+pri&a conceptia de baza in proiectarea generala a
intregului proces educational-
Principiile didactice au un caracter general'%or&ati$( siste&ic si dina&ic'
desc,is-
469
$aracterul general,normativ al principiilor didactice rezulta din bazele lor
legice si e+plicati$e-
Caracterul general'nor&ati$ al principiilor didactice rezida in %unctia lor
orientati$a si reglatoare( care isi gaseste ecou in stabilirea obiecti$elor( in structurarea
continutului( alegerea %or&elor de realizare a procesului de predarePin$atare si a
di$erselor $ariante ale acestuia( in stabilirea si e+plicarea strategiilor didactice prin
i&binarea opti&a a unor seturi de &etode de predare'in$atare cu &i5loce de instruire(
precu& si in realizarea $eri%icarii'e$aluarii a randa&entului-
$aracterul sistemic& interactionist al principiilor didactice rezulta din %aptul ca
el e+pri&a cerintele %unda&entale ale procesului educational care are un caracter
unitar( dar cu obiecti$e si o structura %unctionala co&ple+a( intre laturile sale %iind
stranse interdependente- Aplicarea adec$ata a principiilor didactice trebuie $azuta in
interrelatie cu toate co&ponentele procesului de predare'in$atare( pe baza unei
abordari siste&ice( racordata la legitatile si principiile psi,ologiei educatiei si
dez$oltarii-
$aracterul dinamic& desc,is al principiilor didactice este deter&inat de
cerintele noi ale dez$oltarii sociale( de progresele realizate in stiintele socio'u&ane(
in special in psi,ologie( toate acestea raportate la scopul general al educatiei si la
idealul educational al societatii ci$ile( de&ocrate( in tentatia ei de culti$are a
$alorilor-
A. /istemul principiilor didactice+ specificul aplicarii acestora n
nvatamantul special
In procesul instructi$'educati$ si co&pensator'recuperator al copiilor cu
cerinte speciale se aplica in &are parte principiile didacticii generale( care sunt
adaptate speci%icului si particularitatilor ele$ilor cu di%erite tipuri de de%iciente-
Ast%el( %ara pretentia de a e%ectua o clasi%icare( in %unctie de rele$anta si i&portanta
lor in practica educationala a ele$ilor cu dizabilitati( pot %i identi%icate ur&atoarele
principii2
' Principiul unitatiiPcorelatiei dintre senzorial si rational( dintre concret si
abstract in predare'in$atare cunoscut si sub denu&irea de principiul intuitiei#
46<
' Principiul accesibilitatii si tratarii indi$iduale( di%erentiate
' Principiul respectarii particularitatilor de $arsta si indi$iduale
' Principiul siste&atizarii( structurarii si continuitatii
' Principiul integrarii teoriei cu practica
' Principiul participarii constiente si acti$e a ele$ilor la acti$itatile educati$'
co&pensatorii si recuperatorii
' Principiul insusirii te&einice a cunostintelor priceperilor si deprinderilor
Principiul unitatii.corelatiei dintre senzorial si rational& dintre concret si
a(stract in predare,invatare 8cunoscut si su( denumirea de principiul intuitiei# '
con%or& acestui principiu( orice proces de cunoastere se spri5ina pe perceptie( iar
ele$ii au ne$oie de suport intuiti$ in intelegerea si asi&ilarea noilor
cunostintePin%or&atii- Ast%el( in procesul de in$ata&ant( cunoasterea presupune( in
general( parcurgerea a trei etape2
a# cunoasterea senzorial,perceptiva prin contactul direct cu &aterialul %aptic
sau cu realitatea incon5uratoare8
b# trecerea de la concret la a(stract prin operatii ale gandirii notiuni(
de%initii( reguli#8
c* transpunerea corecta in practice a definitiilor& a regulilor( ceea ce
presupune o noua concretizare prin e+e&pli%icare-
In con%or&itate cu acest principiu( educatorul $a a$ea in $edere ur&atoarele
aspecte2
' selectarea &aterialului didactic potri$it %unctiei pe care o are intuitia in
in$atare8
' %olosirea rationala si adec$ata a &aterialului didactic 8
' solicitarea intense a ele$ului in e%ectuarea unor acti$itati $ariate de
&anipulare( obser$are( selectare( analiza( sinteza( co&paratie( $erbalizare8
' dozarea atenta a raportului dintre cu$ant si intuitie-
Acest principiu are o rele$anta &ai &are in cazul ele$ilor cu de%iciente
&intale si senzoriale datorita particularitatilor proceselor psi,ice perceptia(
reprezentarea#
46>
Principiul accesi(ilitatii si tratarii individuale& diferentiate ' acest principiu
poate %i realizat prin respectarea particularitatilor psi,ice deter&inate de tipul si
gradul de%icientei- In legatura cu acest principiu actioneaza o regula( si anu&e
stabilirea unor legaturiPcorelatii logice intre cunoscut si necunoscut( intre si&plu si
co&ple+( intre particular si general( intre concret si abstract-
Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale ' con%or&
acestui principiu( in acti$itatea educati$'recuperatorie trebuie sa tine& sea&a de
relatia e+istenta intre in$atare si ni$elul de dez$oltare al ele$ului( cu respectarea
particularitatilor indi$iduale( a naturii interioare si a personalitatii educatului si
$alori%icarea opti&a a potentialului intelectual si aptitudinal al acestuia-
Principiul sistematizarii& structurarii si continuitatii ' acest principiu $izeaza
necesitatea de a asigura succesiunea acti$itatilor educati$e dupa o logica stricta a
in%or&atiei( de a selecta si corela cunostintele dupa esentializarea lor( de a le integra
si siste&atiza in siste&e e$oluti$e corespunzatoare( de a progra&a procesele si
operatiile cogniti$e in $ederea dez$oltarii rit&ice si intensi$e a capacitatilor de
cunoastere din partea ele$ului cu cerinte speciale- E parte a acestui principiu se
realizeaza prin inter&ediul docu&entelor scolare si prin acti$itatea de plani%icare a
lectiilor de catre educator- De ase&enea( &ai ales in cazul ele$ilor cu de%iciente
&intale( la siste&atizarea continuturilor se $a tine sea&a si de redundantaPreluarea
anu&itor categorii de in%or&atii si cunostinte-
Principiul integrarii teoriei cu practica ' acest principiu e+pri&a necesitatea
stabilirii unei legaturi directe intre insusirea cunostintelor teoretice si aplicarea lor in
conditii practice $ariate- Cerintele acestui principiu prezinta o serie de a$anta5e in
procesul educati$'co&pensator( &ai ales pentru ele$ii cu de%iciente &intale si
senzoriale-
Principiul participarii constiente si active a elevilor la activitatile educativ,
compensatorii si recuperatorii ' in con%or&itate cu acest principiu( ele$ul trebuie
antrenat sa de$ina( din obiect al in$atarii( subiect al propriei %or&ari si al propriului
proces de dez$oltare( ca rezultat al acti$itatii sale pe plan intelectual si %izic- Procesul
de in$atare se realizeaza prin interiorizarea actiunilor e+terne( %apt care presupune
asi&ilarea acti$a a noilor in%or&atii( adica reorganizarea per&anenta a $ec,ilor
46@
structuri cogniti$e prin integrarea noilor in%or&atii- In cazul ele$ilor cu de%iciente
&intale( dat %iind caracterul lor ,ipoacti$ sau ,iperacti$( acti$is&ul lor este
neproducti$( iar procesul de interiorizare se des%asoara ane$oios din cauza participarii
su&are( de%ectuoase a co&ponentei $erbale( care nu reuseste sa asigure ni$elul
necesar de generalizare- In consecinta( e%ectul acestor tulburari a%ecteaza se&ni%icati$
procesul de aco&odare a ele$ului la situatia de in$atare( proces care( de &ulte ori( nu
inter$ine spontan pentru a &odi%ica $ec,ile in%or&atii in raport cu noile cunostinte
in$atate-
Principiul insusirii temeinice a cunostintelor priceperilor si deprinderilor '
con%or& acestui principiu( in acti$itatile instructi$'educati$e( insusirea cunostintelor
nu are la baza o stocare in lant( a acestora ci ordonarea si incadrarea lor in siste&e
%le+ibile unde pot %i usor actualizate si $alori%icate in rezol$area sarcinilor scolare-
Aplicarea acestui principiu presupune asigurarea aplicabilitatii cunostintelor si
utilizarea lor in situatii obisnuite de $iata( sti&ularea intelegerii noilor cunostinte si
e$itarea &e&orarii &ecanice a acestora( %i+area in%or&atiei in conte+te $ariate de
in$atare( solicitarea ele$ilor in special a celor cu de%iciente &intale si de auz# de a se
e+pri&a( pe cat posibil( cu cu$inte proprii( e$aluarea cu&ulati$e su&ati$a# si
e$aluarea continua %or&ati$a#-
1. Principiile didactice specifice educatiei speciale-
;oile desc,ideri si ino$atii pro&o$ate de educatia incluzi$a au deter&inat
conturarea unor principii care $in sa sustina acti$itatea educati$a din scoli si alte
ser$icii educationale si recuperatorii pentru ele$ii cu cerinte speciale-
Alaturi de principiile anterior prezentate si care( in &are parte( reprezinta o
adaptare a principiilor didacticii generale( in educatia ele$ilor cu dizabilitati &ai
inter$ine si alte principii-
Asadar( principiile didactice speci%ice educatiei speciale sunt 2
' principiul asigurarii unitatii instructiei( educatiei( co&pensarii( recuperarii
siPsau reeducari
' principiul drepturilor egale
' principiul unicitatii si indi$idualizarii
46C
' principiul di$ersitatii
' principiul accesului si participarii
Principiul asigurarii unitatii instructiei& educatiei& compensarii& recuperarii
si.sau reeducari , con%or& acestuia( toate acti$itatile incluse in procesul de
in$ata&ant trebuie sa $izeze( pe langa co&ponenta instructi$'educati$a( si o
co&ponenta co&pensatorie si recuperatorie( prin antrenarea acelor structuri sau
resurse psi,o%izice %unctionale ale copilului in asi&ilarea si dez$oltarea abilitatilor
necesare adaptarii si integrarii sociopro%esionale a acestuia-
Principiul drepturilor egale ' %iecare %iinta u&ana are dreptul la o dez$oltare
personala( sociala si intelectuala si trebuie sa aiba asigurate ocaziile de a'si desa$arsi
potentialul propriu de dez$oltare 8
Principiul unicitatii si individualizarii ' %iecare %iinta u&ana este unica prin
raportare la trasaturi de caracter( interese( abilitati( &oti$atii si ne$oi de in$atare8
Principiul diversitatii ' siste&ul educational trebuie ast%el proiectat incat sa ia
in calcul si sa'si asu&e intreaga di$ersitate a categoriilor de bene%iciari carora li se
adreseaza8
Principiul accesului si participarii d toti cei care au ne$oiPcerinte speciale de
in$atare siPsau dizabilitati trebuie sa aiba acces la o educatie adec$ata si de calitate-
In sinteza( pute& concluziona ca principiile'c,eie ale incluziunii au in $edere
ur&atoarele concepte %unda&entale2 valorizarea diversitatii( dreptul de a fi respectat(
demnitatea fiintei umane( cerintele individuale( responsa(ilitatea colectiva(
dezvoltarea relatiilor si culturii profesionale( dezvoltarea profesionala( sanse egale-
47E
$8%%. urriculum scolar
#. $oncept si evolutie
'. $ontinutul )nvatam>ntului,caracteristici& surse& factori si criterii care
determina continutul )nvatam>ntului
0. %trategii de organizare a continutului )nvatam>ntului
<. oncept si evolutie
Ai&p indelungat( conceptul de curriculum a reprezentat unul dintre cele &ai
contro$ersate concepte ale pedagogiei- De%initiile( e+tre& de di$erse si contradictorii(
au $ariat( pe parcursul secolelor U1I si UU( in %unctie de conceptia pedagogica a
autorilor si de &etodologia de cercetare a conceptului( adoptata in %unctie de traditiile
practicii si literaturilor pedagogice e+pri&ate in principalele li&bi de circulatie
internationala in %unctie de prioritatile si caracteristicile re%or&elor in$ata&antului si
ale educatiei-
In prezent( conceptul este %olosit in &ai &ulte acceptiuni- In sensul cel &ai
larg( curriculu& se&ni%ica intreaga e+perienta de in$atare dobandita in conte+te
educationale %or&ale( non%or&ale si in%or&ale- In sensul cel &ai restrans sensul
traditional#( curriculu& se&ni%ica continuturile in$atarii( obiecti$ate in planuri de
in$ata&ant( progra&e si &anuale 2
1- cursurile o%erite de o institutie educationala8
4- un set de cursuri ce constituie o arie de specializare
Aer&enul de continut curricular se re%era la anu&ite %apte( idei( principii(
proble&e( incluse intr'un progra& de studii-
Aer&enul curriculu& pro$ine din li&ba latina singular2 curriculu&8 plural2
curricula#( unde insea&na alergare( cursa-
Aer&enul apare cu re%erire la conte+tul educational( &ai intai( in docu&entele
unor uni$ersitati &edie$ale-
In literatura pedagogica ro&ana( conceptul s'a i&pus( in acceptiunea sa
largita( &oderna( in special dupa anii cCE( %iind asociat cu re%or&a in$ata&antului si a
educatiei- Desi sunt &ulte $oci care considera ter&enul de curriculu& prea
pretentios( in $ocabularul pedagogic ro&anesc( noi reco&anda& preluarea larga a lui(
471
atat din considerente episte&ologice( legate de e$olutia pedagogiei conte&porane(
cat si din considerente prag&atice- E%ortul de a intelege acest ter&en( precu& si
ideologia pedagogica ce il insoteste( este rasplatit de con%erirea accesului la
abordarea( proiectarea si aplicarea unor &odele instructi$'educati$e adaptate lu&ii de
&aine-
Pana la &i5locul secolului al UIU'lea( in intreaga lu&e( ter&enul de
curriculu& a %ost %olosit( in general( cu acelasi inteles( restrans la continuturile
instructi$'educati$e si( in special( la co&ponenta lor preponderent in%or&ati$a(
respecti$ la cunostintele scolare-
Dlterior( ter&enul de curriculu& a inceput sa de$ina un subiect al dezbaterilor
contradictorii in co&unitatea pedagogica si un iz$or de con%uzii si neintelegeri(
datorate e+tinderii ariei sale se&antice si a $e,icularii lui cu &ai &ulte sensuri( in
acelasi ti&p- Pe de o parte( conser$atorii( prin curriculu& continuturi instructional'
educationale( pe de alta parte( re%or&istii( recla&and li&itati$itatea sensului
traditional al ter&enului( propuneau e+tensiunea sa asupra intregii didactici si( in
e+tre&is( asupra intregii e+periente de in$atare de care bene%iciaza un indi$id( in
conte+te educationale scolare( e+trascolare si c,iar in%or&ale in %a&ilie si in
co&unitate#- Obiecti$ele si &etodologiile de predare'e$aluare( precu& si
organizareaPstructurarea situatiilor de in$atare in a%ara scolii( sunt considerate de
acestia din ur&a inseparabile de continuturi- Dnitatea lor siste&ica este dese&nata
prin conceptul de curriculu&-
Procesul de e+tindere a ariei se&antice a ter&enului a %ost 5alonat in pri&a
5u&atate a secolului UU( de cate$a aparitii publicistice se&&%icati$e pentru e$olutia
teoriei curriculu&'ului2
S De^ee ' atrage atentia asupra pericolului de a interpreta( ca %iind doua
realitati independente( autono&e( disciplinele studiate in scoala si( respecti$(
e+perienta de in$atare a copilului( organizata in scoala- De^ee sugereaza includerea
in s%era conceptului de curriculu&( alaturi de in%or&atie( si a de&ersului didactic de
asi&ilare a in%or&atiei( in $ederea %or&arii de cunostinte( capacitati si siste&e de
raportare la realitatile e+terne si interne ale copilului8
474
S Mobbitt( A,e Curriculu& ' critica e+plicit intelesul traditional al ter&enului(
ca %iind restricti$- Mobbitt e+tinde aria se&antica a conceptului de curriculu& la
intreaga e+perienta de in$atare a copilului( dobandita atat in scoala( in conte+te
%or&ale( cat si in a%ara scolii( prin acti$itati de tip non%or&al sau e+trascolar(
plani%icate si aplicate de scoala8
S Aeler( Masic Principles o% Curriculu& and Instruction trad- Principiile de
baza ale curriculu&'ului si instructiei# ' siste&atizeaza co&ponentele curriculu&'
ului2 obiecti$ele educationale( e+perientele de in$atare sau continuturile in$atarii(
&etodologia organizarii acestor e+periente de catre scoala( e$aluarea rezultatelor
in$atarii-
Linia &arcata de acesti autori clasici ai teoriei curriculare a %ost continuata(
apoi( de alti cercetatori( in special din Europa si SDA( i&punandu'se astazi intregii
co&unitati stiinti%ice ca o conceptie &oderna si ino$atoare asupra conceptului de
curriculu&( cu i&plicatii i&portante in proiectarea procesului de in$ata&ant in
ansa&blul sau-
Ha+i&a largire a ariei se&antice a conceptului de curriculu& este
reprezentata de tendinta de incorporare a e+perientelor de in$atare dobandite in
conte+te in%or&ale- Constientizarea i&portantei parteneriatului educational al scolii
cu di%eritele institutii co&unitare se re%lecta in literatura pedagogica prin $e,icularea
conceptului de curriculu& in%or&al( care $izeaza ocaziile de in$atare o%erite de &ass'
&edia( teatru( &uzee( biserica-
Desi nu e+ista inca( in literatura pedagogica actuala( un consens asupra unei
de%initii unice a conceptului de curriculu&( s'a conturat totusi( cu claritate( cadrul sau
re%erential2
Curriculu& dese&neaza ansa&blul coerent de continuturi( &etode de in$atare
si &etode de e$aluare a per%or&antelor scolare( organizat in $ederea atingerii unor
obiecti$e deter&inate-
Curriculu&( in acceptiunea larga in care este $e,iculat astazi( presupune un
siste& co&ple+ de procese decizionale( &anageriale sau de &onitorizare care preced(
insotesc si ur&eaza proiectarea( elaborarea( i&ple&entarea( e$aluarea si re$izuirea
per&anenta si dina&ica a setului de e+periente de in$atare o%erite in scoala-
476
In sens restrans( curriculu& dese&neaza ansa&blul docu&entelor de tip
reglator sau de alta natura in cadrul carora se conse&neaza e+perientele de in$atare-
Curriculu& reprezinta intreaga e+perienta de in$atare'%or&are propusa de scoala
prin acti$itati scolare si e+trascolare- Aceasta e+perienta se realizeaza prin ansa&blul
%unctional al co&ponentelor si tipurilor curriculare proiectate si aplicate in
interdependenta-
Caracteristicile esentiale ale curriculu&'ului sunt2.coerenta( cunoasterea
intercone+iunilor dintre ele&entele co&ponente si posibilitatea obtinerii unui %eed'
bacO se&ni%icati$ in raport cu obiecti$ele ur&arite0-
Co&ponentele curriculu&'ului2
S un siste& de consideratii teoretice asupra educatului si a societatii
S %inalitati
S continuturi sau subiecte de studiu selectionate si organizate cu scopuri
didactice
S &etodologii de predare'in$atare
S &etodologii de e$aluare a per%or&antelor scolare
A. ontinutul nvatam"ntului-caracteristici, surse, factori si criterii care
determina continutul nvatam"ntului
Prin notiunea continutului invatamantului intelege& siste&ul in%or&atiilor(
actiunilor si opearatiilor( care pe baza unor criterii logico'stiinti%ice si
psi,opedagogice( pe de o parte sunt selectate din $alorile culturale ale o&enirii( iar
pe de alta parte sunt structurate( ierar,izate si integrate in continutul disciplinelor
scolare-
$aracteristicile esentiale ale continutului in$ata&antului curriculu&'ului #
sunt 2
' coerenta
' cunoasterea intercone+iunilor dintre ele&entele co&ponente
' posibilitatea obtinerii unui %eed'bacO se&ni%i$ati$ in raport cu obiecti$ele
ur&arite-
477
$ontinuturile procesului de invatamant sunt selectionate( siste&atizate si
ierar,izate didactic in docu&ente scolare de tip reglator planuri de in$ata&ant(
progra&e cadru sau pe discipline sau arii te&atice# sau de alta natura &anuale
alternati$e( &ateriale curriculare au+iliare ca( de e+e&plu( indru&are &etodice(
g,iduri pentru ele$i( culegeri de te+te( culegeri de e+ercitii si proble&e( atlase
scolare#- Continutul in$ata&antului este reprezentat nu&ai de $alorile propuse de
scoala( in cadrul orarului scolar educatia %or&ala# si din cadrul acti$itatilor
e+trascolare organizate de scoala educatia non%or&ale#( de tipul cercurilor te&atice(
concursurilor( cluburilor( e+cursiilor si $izitelor organizate sub indru&area scolii-
Aranspunerea didactica a continuturilor in$ata&antului presupune utilizarea riguroasa
a unui siste& de operatii logice si de procedee( te,nici si instru&ente
psi,opedagogice(
Continuturile educatiei au insa o s%era &ai larga decat continuturile
procesului de in$ata&ant( nereducandu'se la continuturile docu&entelor si
acti$itatilor scolare- Continuturile educatiei inglobeaza( in plus( si $alorile pe care
ele$ii le asi&ileaza( prin &etode sau &i5loace &ai putin siste&atizate decat cele
didactice( din intregul lor uni$ers e+periential( din a%ara scolii educatia in%or&ala#-
Dn rol i&portant( in acest registru de resurse educationale( il au %a&ilia( institutiile
religioase( culturale si artistice( &uzeele( &ass'&edia- Calitatea acestor resurse si
%rec$enta accesului ele$ului la ele( precu& si &oti$atia lui de a le $alori%ica( $or
in%luenta( in &od %iresc( ni$elul succesului scolar(
Intre continuturile procesului de in$atata&ant si continuturile educatiei se
instituie legaturi co&ple+e- In situatia unui parteneriat opti& dintre scoala si
celelelalte institutii sociale care au $alente %or&ati$e( parteneriat nu doar %acilitat( ci
c,iar proiectat in conceptia unui curriculu& global si integrati$( de catre pedagogi
specializati in &etodologia educatiei in%or&ale( cele doua categorii de continuturi $or
putea ser$i &ai bine %inalitatile educationale( inclusi$ din perspecti$a educatiei
per&anente(
Continuturile proceselor instructi$'educati$e sunt selectate( prin &etodologii
pedagogice speciale( din intregul patri&oniu cultural al o&enirii- In orice siste&
national de in$ata&ant( e+ista un trunc,i de continuturi co&une( obligatorii pentru
479
toti cursantii( ce este asi&ilat de obicei in .scoala generalaN- Continuturile scolii
generale reprezinta in proiectie sintetica( ceea ce este considerat in siste&ul respecti$
de in$ata&ant ca %iind ansa&blul de $alori esentiale pentru dez$oltarea personalitatii
copilului in acord cu idealul educational si cu scopurile si obiecti$ele in$ata&antului
obligatoriu- Continuturile ni$elurilor superioare de scolarizare $izeaza
prespecializarea si specializarea in $ederea abordarii( intr'un orizont de ti&p $iitor( a
di%eritelor do&enii $ocationale-
Continuturile in$ata&antului e$olueaza de'a lungul istoriei( iar selectia lor
este operata si&ultan pe trei categorii de considerente2 teoretice( de politica
educationala si considerente personale 8la latitudinea profesorului#-
$onsiderentele teoretice
S Considerentele stiinti%ice ' accesul la in%or&atia stiinti%ica %unda&entala(
$alidata in decursul cunoasterii si practicii u&ane8 concordanta continuturilor
procesului de in$ata&ant cu cele &ai noi si &ai $aloroase rezultate ale cercetarii
stiinti%ice conte&porane8 reconsiderarea conceptului de cunostinte esentiale pentru
%or&atia intelectuala generala( in conditiile in%or&atizarii societatii si ale $alentelor
crescande ale educatiei per&anente8 re%lectarea logicii interne a dez$oltarii stiintelor(
a trans%or&arilor &etodologice si structurale ce au loc in stiinta conte&porana8
surprinderea tendintelor de di%erentiere prin specializare sau de integrare prin
de&ersuri interdisciplinare ale unor stiinte8 initierea ele$ului in &etodologia
cunoasterii stiinti%ice si in li&ba5ul stiintelor( cu prele$area caracterului riguros si
coerent al acestora-
S Considerentele de psi,ologia dez$oltarii ' adaptarea continuturilor la stadiile
de $arsta ontogenetica ale ele$ilor si la caracteristicile lor psi,o'co&porta&entale
indi$iduale-
S Considerentele de psi,ologia in$atarii ' continuturile procesului de
in$ata&ant sunt deter&inate si de conceptia despre in$atare cu care se opereaza in
scoala- In acest sens( s'au deli&itat doua serii de tendinte2 cone+ioniste( a+ate pe
re%le+ele sti&ul'raspuns( si %unctionale( a+ate pe analiza relatiei &ediu'personalitate
S Considerentele pedagogice ' asigurarea unitatii dintre continuturile
in$ata&antului si idealul( scopurile si obiecti$ele educationale ale scolii8 asigurarea
47<
unitatii si continuitatii intre cultura generala si cea de specialitate( intre %or&ele de
in$ata&ant obligatoriu si cele cu ni$eluri &ai inalte8 respectarea criteriilor de
econo&ie( de calitate si de e%icienta pedagogica in plani%icarea si proiectarea
continuturilor in$ata&antului in docu&entele scolare8 accentuarea $alentelor
%or&ati$e ale in$ata&antului( prin selectia acelor cunostinte care dez$olta cel &ai
&ult capacitatile de cunoastere si de operationalizare in practica a ac,izitiilor
cogniti$e-
$onsiderentele de politica educationala nationala
Curriculu& %or&al sau scris( obiectualizat in docu&ente curriculare o%iciale(
reprezinta o %or&a de e+presie a %inalitatilor &acrostructurale conturate la ni$elurile
deciziei politice- Aceste %inalitati sunt proiectate in toate arealele societalului- Pentru
arealul educational( ele se re%lecta in idealul si scopurile educationale precizate in
Legea in$ata&antului si re%lectate in Legea Statutului Cadrelor Didactice( in Cartea
Alba a Educatiei( in rapoarte si in progra&e elaborate la di%erite ni$eluri de analiza a
siste&ului de in$ata&ant- Docu&entele reglatoare cu care aceasta re%or&a isi
propune sa opereze in 3o&ania( in aceasta etapa( sunt( in principal( planul de
in$ata&ant( progra&ele cadru pe discipline de studiu sau pe arii curriculare si
standardele nationale de per%or&anta scolara-
$onsiderentele personale 8la latitudinea profesorului*
C,iar si in siste&ele de in$ata&ant puternic centralizate( selectia si
organizarea continuturilor procesului didactic depind( intr'un anu&it grad( de
pre%erintele pro%esorilor( de conceptia lor despre cultura( asu&ata la ni$el pedagogic(
de co&petentele( atitudinile( stilul didactic al acestora( precu& si de caracteristicile
psi,o'co&porta&entale ale grupului de ele$i- Curriculu& real( predat in clasa ora de
ora( nu este ec,i$alent sau acelasi cu cel o%icial sau scris( ori cu cel reco&andat- Cu
atat &ai &ult in siste&ele se&icentralizate sau descentralizate( intre curricula scrise(
reco&andate si reale e+ista decala5e si di%erente particularizante-
Pre%erintele pro%esorilor se e+pri&a di%erentiat in alegerea &anualelor
alternati$e( a g,idurilor &etodice( a &aterialelor didactice de suport( ca de e+e&plu
culegerile de te+te pentru analiza scolara( culegeri de e+ercitii si proble&e( atlase(
enciclopedii scolare - De ase&enea( curriculu& elaborat in scoala si curriculu& la
47>
decizia scolii antreneaza pro%esorii si in postura de conceptori de continuturi de
in$ata&ant-
%ursele contemporane ale continuturilor
Sursa globala in%or&ati$a si %or&ati$a a continuturilor in$ata&antului si ale
educatiei este insasi cultura societatii in toate di&ensiunile sale- 1alorile culturale
esentiale ale o&enirii( $alori%icate in continuturile in$ata&antului( de$in baza
co&una a cunoasterii generale in toate scolile generale( baza co&unicarii interu&ane(
.%unda&ental cultural al personalitatiiN- In ulti&ele decenii( o data cu rasturnarea
prioritatilor din triada traditionala a %inalitatilor educationale( prin plasarea accentului
pe %or&area atitudinilor si a aptitudinilor( prin instru&entalizarea ele$ilor cu un
siste& de cunostinte generale( se re&arca o noua abordare in plani%icarea curriculu&'
ului- Incarcatura cogniti$a a disciplinelor din planul de in$ata&ant este &ult &ai
putin i&portanta( in conceptia pedagogica conte&porana( decat plasarea
continuturilor tuturor disciplinelor de studiu intr'o perspecti$a culturala larga( printr'
o noua strategie de deli&itare a surselor continuturilor-
$riteriile de pertinenta ale continuturilor
Pe baza a nu&eroase si indelungate obser$atii( dezbateri si con%runtari(
a$andu'i ca protagonisti pe di%eriti specialisti in stiintele educatiei din intreaga lu&e(
G- 1aideanu a elaborat o sinteza a criteriilor de pertinenta a continuturilor
in$ata&antului- Acesti indicatori au caracter general- Pentru a de$eni
operationalizabili ei trebuie e+plicati si interpretati in %unctie de caracteristicile
situatiilor socio'pedagogice concrete- 3eda& tabloul indicatorilor de pertinenta( in
traducerea in li&ba ro&ana sub care a aparut in cartea G- 1aideanu( Educatia la
%rontiera dintre &ilenii-
1-Desc,idere %ata de ac,izitiile si progresele stiintei si ale te,nologiei si
selectionarea ele&entelor de introdus in cadrul continuturilor in lu&ina %inalitatilor
educatiei general'obligatorii-
4- Acord a+iologic al continuturilor cu $alorile si e$olutiile din do&eniul
culturii si al artei- Analize periodice ale $alorii culturale a progra&elor si &anualelor
scolare-
47@
6- Hentinerea unui ec,ilibru intre dubla desc,idere a continuturilor2 %ata de
proble&atica planetara si de trebuintele speci%ice ale co&unitatii locale si nationale-
7- Adec$area continua a continuturilor la trebuintele si posibilitatile spirituale(
%iziologice si %izice ale celor anga5ati in procese de in$atare la di%erite ni$eluri ale
siste&elor educati$e-
a- Asigurarea ec,ilibrului in conceperea continuturilor la ni$el central planuri(
progra&e( &anuale# si la ni$el institutional acti$itati didactice si e+tradidactice#-
Ec,ilibru intre grupele de obiecti$e ' cogniti$e( &oral'a%ecti$e( psi,o'&otorii( intre
grupele de discipline sau intre discipline( intre ele&entele teoretice si cele practice( intre
ele&entele abstracte si cele concret'e+plicati$e( intre ponderile atribuite cu$antului si
i&aginii( intre ponderile atribuite di%eritelor &oduri de organizare a in$atarii in clase
con$entionale( in grupe &ici( in grupe &ari sau clase reunite# si di%eritelor &etode de
predare'in$atare-
<- Asigurarea coerentei continuturilor in plan diacronic si sincronic( in sensul
stabilirii unor raporturi stranse intre idei si al eli&inarii contradictiilor sau rupturilor
intre capitole( intre discipline sau intre cicluri scolare-
>- Conceperea si dozarea continuturilor si a &odurilor de organizare a
in$atarii( ast%el incat ele$ii sa %ie anga5ati in e%orturi cu $aloare %or&ati$a care sa se
asocieze cu bucuria de a in$ata-
@- Orientarea prospecti$a si de&ocratica a continuturilor( ast%el incat sansele
de succes ale celor ce in$ata sa sporeasca( iar pregatirea lor pentru intelegerea si
construirea $iitorului sa de$ina cat &ai te&einica-
1. /trategii de organizare a continutului nvatam"ntului
%trategii de organizare a continutului *n$ata&/ntului sunt 2
' transpunerea didactica
' o(iectivarea continuturilor in documentele scolare .D $urriculum
national E , aici fiind incluse +
planurile de invatamant
programele scolare
manualele scolare
47C
curriculum suport
Hodalititi ino$atoare de organizare a continuturilor( ar %i ur&atoarele +
Interdisciplinaritatea
Organizarea modulara
Organizarea integrata
%istemele e/pert
Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor
9ranspunerea didactica
$onceptul de transpunere didactica e+pri&a trans%or&area in%or&atiei si
cunoasterii stiinti%ice sau sa$ante in cunostinte o%erite spre asi&ilare in scoala-
Cercetarea sociologica a consacrat nu&eroase studii proble&aticii
transpunerii didactice( in special din perspecti$a selectiei( %iltrarii si reinterpretarii
continuturilor ca o parg,ie a unui curriculu&'instru&ent al puterii- In pedagogie(
conceptul este $alorizat din perspecti$a accesibilizarii si organizarii cunoasterii
speci%ice e+pertilor pentru uzul ele$ului2
De ce este necesara transpozitia didactica I Pentru ca procesul didactic al
cunoasterii este di%erit de procesul cunoasterii sa$ante 8 pentru ca e+ista doua
&odalitati de cunoastere a%late in interdeter&inare dar totusi distincte-Aranspozitia
didactica are loc cand ele&entele cunoasterii se trans%or&a in cunostinte scolare-
In procesul transpunerii didactice( continuturile sunt structurate( si&pli%icate(
traduse in %or&e susceptibile de a sti&ula interesul si de a %acilita intelegerea-
S'au deli&itat doua etape distincte ale transpozitiei didactice2
S trecerea de la o stiinta %unda&entala sau de la un areal al cunoasterii
specializate( la un ansa&blu de ele&ente de cunoastere prelucrate de educator si
adaptate ele$ilor in %unctie de posibilitatile lor aptitudinale( de interesele lor
cogniti$e( de ne$oi si pre%erinte8
S acti$itatea didactica din clasa sau actiunea paideutica propriu'zisa(
des%asurata pe baza unui proiect curricular-
Din perspecti$a teoriei in%or&atiei( in procesul transpunerii didactice( &esa5ul
stiinti%ic( artistic( %iloso%ic( religios este prelucrat pe &ai &ulte registre( pentru a %i
inteles de ele$2
49E
S statistic ' prelucrarea cantitati$a a &esa5ului( operate ce e+pri&a %rec$enta
ter&enilor si ideilor noi in raport cu totalitatea in%or&atiei trans&ise anterior8
S semantic ' prelucrarea calitati$a( e+pri&and decodi%icarea se&ni%icatiei
&esa5ului( ast%el incat sa %aciliteze intelegerea corecta8
T pragmatic ' indica in ce &asura in%or&atiile receptate de ele$i produc
&odi%icari psi,o'co&porta&entale in directia asteptata de educatori8
S sintactic ' organizarea in%or&atiei din perspecti$a unitatii dintre continut si
%or&a de prezentare-
Prezentam cateva caracteristici referitoare la transpunerea didactica2
S in procesul instructi$'educati$ se trans&it ele&ente de cunoastere cu
se&ni%icatii noi pentru ele$i( deseori %ara o legatura directa cu e+perienta cogniti$a
sau actionala a acestora8
S trans%erul in%or&atiei dintr'un ca&p cunoscut intr'un ca&p necunoscut8
S aparitia unor ele&ente cu i&pact asupra e+perientei de in$atare( ce tin de
personalitatea educatorului8
S subordonarea sau cel putin relationarea transpunerii didactice cu obiecti$ele
instructi$'educati$e8
S introducerea unor ele&ente de relatie( e+plicatie( intarire( &oti$are care nu
sunt atasate direct subiectelor studiate-
1unctiile educatorului in transpunerea didactica sunt %oarte i&portante-
Pe tot parcursul transpunerii didactice( educatorul reconstruieste continuturile
cunoasterii intrate in ca&pul predarii prin di%erite operatii2
Sanaliza unei te&e de studiat si speci%icarea co&petentelor si a per%or&antelor
pe care trebuie sa le de&onstreze ele$ii8
S precizarea raportului dintre in%or&atia de baza in%or&atia stiinti%ica# si
in%or&atia de relatie in%or&atia care e+plica natura relatiilor dintre di%eriti ter&eni'
c,eie#8 in acest proces de prelucrare didactica( e%ectul principal consta in &odalitatea
de organizare a continuturilor &ono'( inter'( transdisciplinara8 &odular8 personalizat8
pentru educatia la distanta( pentru un in$ata&ant in%or&atizat#8
T precizarea per%or&antelor scolare si a standardelor de e$aluare8
T proiectarea &etodologiei didactice de predare si de e$aluare8
491
T ar&onizarea &ediului predarii cu &ediul in$atarii8
T opti&izarea proceselor de %eed'bacO dina&ic ce indica tendinta de
apropiere sau de indepartare de obiecti$ele instructi$'educati$e propuse# si de %eed'
bacO static ce indica ni$elul de cunoastere a progreselor ele$ilor( prin raportare la
standardele per%or&antiale#-
Planurile de invatamant
Planul de in$ata&ant este un docu&ent o%icial in care se structureaza
continutui in$ata&antului pe ni$eluri si pro%iluri de scoli- In planul de in$ata&ant se
stabileste nu&arul de ore &a+i& si &ini&# pe di%erite discipline sau arii curriculare-
Acest docu&ent are caracter reglator'strategie si re%lecta %iloso%ia si politica
educational a siste&ului de in$ata&ant national- Aotodata( el e+pri&a( in %or&a
sintetica( conceptia pedagogica si in special teoria curriculara care %unda&enteaza
stiinti%ic procesul instructi$'educati$ la ni$el national- Prin e%ectele sale i&ediate pe
linia &anage&entului siste&ului de in$ata&ant( planul'cadru in%luenteaza strategia
de alocare a resurselor u&ane si &ateriale in do&eniul in$ata&antului( siste&ul de
e$aluare si de e+a&inare( siste&ul de %or&are initiala si continua a personalului
didactic-
I&portanta planului de in$ata&ant( de&onstrata prin e%ectele sale asupra
tuturor celorlalte co&ponenete ale siste&ului si procesului de in$ata&ant( %ace ca( ori
de cate ori o re%or&s a in$ata&antului isi propune sa se e+pri&e in pri&ul rand ca o
restructurare curriculara( ca sa reprezinte o re%or&s de esenta- Planul de in$ata&ant
trebuie interpretat ca o proiectie pedagogica si de politica educationala( continuu
per%ectibila( in scopul adaptarii la trans%or&arile sociale si econo&ice-
Proiectarea unui plan'cadru de in$ata&ant este un proces deosebit de co&ple+
si de laborios( i&plicand lucru in ec,ipa la di$erse ni$eluri de instanta decizionala- In
cadrul acestui proces se pot distinge trei etape( %iecare antrenand pro%esionisti cu
roluri speci%ice2
S etapa de e+pertiza stiinti%ica ce antreneaza specialisti in teoria si dez$oltarea
curriculu&'ului8
S etapa de e+pertiza practica ce antreneaza educatori practicieni8
494
S etapa de e+pertiza decizionala ce trans%era responsabilitatea %actorilor de
decizie-
In cadrul actualei 3e%or&e a in$ata&antului din 3o&ania( Co&isia de
elaborare a Planului de in$ata&ant( nu&ita prin Ordinul Hinistrului( a %inalizat in
1CC@ un proiect re%or&ator( care are la baza %inalitatile in$ata&antului preuni$ersitar
si doua categorii de principii2
1- Principii de politica educationala2
f Principiul descentralizarii si al %le+ibilizarii scolile $or a$ea libertatea de a'
si construi sc,e&e orare proprii( cu Xpla5e orareN pentru disciplinele obligatorii si
optionale#8
f Principiul descongestionarii progra&ului de studiu al ele$ilor( $izandu'se un
&ai &are randa&ent al in$atarii pe %ondul unui consu& psi,ic nor&al( %ara %ortari si
presiuni8
f Principiul e%icientei8
f Principiul co&patibilizarii siste&ului ro&anesc de in$ata&ant cu standardele
europene-
4 Principii de generare a noului plan de in$ata&ant2
f Principiul selectiei si al ierar,izarii culturale8
f Principiul %unctionalitatii8
f Principiul coerentei8
f Principiul egalitatii sanselor8
f Principiul %le+ibilitatii si al parcursului indi$idual8
f Principiul racordarii la social-
Ca o aplicare a principiului selectiei si al ierar,izarii culturale( noul plan'cadru
de in$ata&ant propune gruparea obiectelor de studiu pe sapte arii curriculare( pentru
tot in$ata&antul preuni$ersitar clasele I'UII#2
Programele scolare
Progra&ele scolare sau analitice sunt docu&ente o%iciale care redau sintetic
continuturile in$ata&antului pe ani scolari sau pe cicluri de in$ata&ant- In literatura
recenta( sintag&a ((progra&e analiticeN este inlocuita cu cea de .curriculu& scrisN sau
496
No%icialN( con%erindu'li'se( ast%el( acelasi statut cu planul de in$ata&ant( ca
docu&ente de politica educationala-
$urriculum national reprezinta siste&ul e+perientelor de in$atare o%erite de
scoala intr'un siste& de in$ata&ant national- Prin curriculu& national se dese&neaza(
in &od con$entional( totalitatea progra&elor scolare- Ast%el( tot in &od con$entional(
prin re%or&a curriculara se dese&neaza in principal( re%or&a operata la ni$elul
progra&elor scolare si al suportului institutional al acestora( planurile'cadru de
in$ata&ant-
;oul Curriculu& national are un grad ridicat de %le+ibilitate( o%erind
posibilitatea conceperii unor trasee curriculare di%erentiate si personalizate- Aceasta
%le+ibilizare se concretizeaza( in principal( in raportul dintre curriculu& NnucleuN sau
si cel Nla decizia scoliiN- Acesta din ur&a o%era o ga&a larga de posibilitati( din care
scoala trebuie sa aleaga una sau &ai &ulte $ariante( adaptate cerintelor ele$ilor2
S curriculu& e+tins ' scoala da curs propunerilor din progra&ele scolare
elaborate la ni$el national( pentru seg&entul de pana la 6EJ 8
S curriculu& nucleu apro%undat ' scoala nu abordeaza deloc &ateria din
seg&entul de 6EJ( ci apro%undeaza &ateria inclusa in seg&entul de >EJ( curriculu&
obligatoriu( pe baza caruia se $or stabili standardele de per%or&anta scolara si se $or
calibra toate probele de e+a&inare8
S curriculu& elaborat in scoala ' se opteaza pentru acti$itati didactice centrate
pe continuturi organizate te&atic( interdisciplinar( cu rele$anta pentru zona
geogra%ica respecti$e( pentru discipline sau arii curriculare optionale-
Structura unei progra&e scolare conceputa din perspecti$e curriculara( si
adaptata actualei re%or&e curriculare din tara noastra se co&pune( dintr'o
co&ponenta generala( $alabila pentru toate ariile curriculare si una particularizata la
o arie curriculara anu&e-
$omponenta generala include2
S prezentarea succinta a scopurilor tuturor progra&elor ariilor curriculare din
planul de in$ata&ant8
S prezentarea obiecti$elor generale ale siste&ului de in$ata&ant national8
497
S precizarea obiecti$elor instructi$'educati$e ale ni$elului si ale pro%ilului de
in$ata&ant pentru care au %ost concepute progra&ele8
S planul de in$ata&ant( insotit de precizari si co&entarii re%eritoare la
aspectele particulare ale rolului ariei curriculare respecti$e si relatiile ei cu celelalte
arii curriculare propuse8
S principiile didactice %unda&entale( corelate cu obiecti$ele instructi$'
educati$e ur&arite prin progra&a propusa-
$omponenta particularizata la o arie curriculara cuprinde ur&atoarele
ele&ente 2
' prezentare a disciplinei sau a ariei curriculare respecti$e8
' obiecti$ele generale8
' obiecti$ele re%erentiale tinta# pe ani de studiu8
' te&ele sugerate spre studiere8
' sugerarea unor acti$itati de in$atare8
' sugerarea unor &etodologii de predare( insotite de reco&andari din do&eniul
curriculu& de suport8
' sugestii pri$ind e$aluarea rezultatelor ele$ilor8
' precizarea standardelor nationale de per%or&anta ale ele$ilor ni$el &ini&(
&ediu( &a+i&#-
O cerinta pedagogica i&portanta in proiectarea procesului de in$ata&ant o
reprezinta unitatea dintre plan si progra&a- Hodi%icarile din planul de in$ata&ant( ca
de e+e&plu( cele propuse de re%or&a actuala( prin organizarea continuturilor si pe arii
curriculare si nu nu&ai pe discipline distincte( i&pun adaptarea progra&elor scolare8
totodata( ino$atiile introduse la ni$elul progra&ei( cu& ar %i( de e+e&plu(
continuturile la decizia scolii( pot %i aplicate nu&ai prin adaptarea planului-
;anualele scolare concretizeaza progra&ele scolare in di%erite unitati
didactice sau e+periente de in$atare( operationalizabile in relatia didactica pro%esor'
ele$- In cadrul &anualului( continuturile in$atarii sunt siste&atizate pe capitole(
subcapitole( lectii( te&e- Hanualul scolar are ur&atoarele %unctii pedagogice 2
S %unc%ia de in%or&are( realizata prin &i5ioace didactice si gra%ice speci%ice8
499
S %unctia de %or&are a cunostintelor si capacitatilor $izate de obiecti$ele
instructi$ educati$e8
S %unctia de antrenare a capacitatilor cogniti$e( a%ecti$e( psi,o'&otrice( sau a
dis'
ponibilitatilor aptitudinale8
S %unctia de autoinstruire( ce e$identiaza &ecanis&ele de cone+iune in$ersa
interna e+istente la ni$elul actiunilor didactice pro&o$ate prin inter&ediul
progra&ei( respecti$ te,nicile de autoe$aluare-
Proble&atica actuala a &anualelor alternati$e presupune din partea
pro%esorilor practicieni co&petente psi,opedagogice deosebite pentru alegerea acelor
&anuale care se adapteaza cel &ai &ult caracteristicilor psi,o'co&porta&entale ale
ele$ilor( precu& si propriilor aptitudini si stiluri didactice-
$urriculum suport( constand in &ateriale didactice sau de docu&entare
destinate ele$ilor si pro%esorilor( de$ine deosebit de necesar in strategia actualei
re%or&e curriculare- Libertatea de optiune o%erita pro%esorilor necesita abilitare
curriculara prin care sa se %or&eze si sa se dez$olte co&petente didactice di%erite %ata
de cele recla&ate de rolul de pro%esor diri5at de autoritatea centrala- E parte integranta
a strategiei de abilitare curriculara o constituie elaborarea si di%uzarea de g,iduri
&etodologice( pac,ete de %or&are si de auto%or&are( liste de te&e pentru di$erse arii
curriculare si in$entarii de sugestii de realizare didactica a lor etc- Pentru ele$i( in
co&pletarea &anualelor( se cer elaborate si di$ersi%icate culegeri de te+te literare(
%iloso%ice( culegeri de e+ercitii si proble&e( so%t didactic( atlase( etc-
In conditiile introducerii unei o%erte educationale di$ersi%icate( prin planuri'
cadru de in$ata&ant si progra&e scolare %le+ibile( prin &anuale alternati$e(
standardele nationale de per%or&anta scolara de$in absolut necesare( in calitate de
siste& de re%erinta co&un si ec,i$alent pentru toti ele$ii-
Standardele de per%or&anta $or %i speci%icate in cadrul %iecarei progra&e
scolare( sub %or&a unor enunturi sintetice( pe baza carora se poate constata in ce
&asura sunt atinse obiecti$ele re%erentiale de catre ele$i- Standardele sunt %or&ulate
in ter&eni de cunostinte( co&petente si atitudini asteptate de la ele$i-
49<
Standardele de per%or&anta( de%inite pentru ni$elurile &ini&al( &ediu si
&a+i&al( au caracter nor&ati$( constituind repere de e$aluare pentru ele$i( pro%esori(
parinti( conceptori de curriculu& si e$aluatori ai procesului si siste&ului de
in$ata&ant-
E+ista si &odalititi ino$atoare de organizare a continuturilor( pe care incerca&
sa le enu&era& in cele ce ur&eaza-
Interdisciplinaritatea
Aendinta de organizare interdisciplinara a continuturilor in$ata&antului
reprezinta o constanta a politicii curriculare din ulti&ele decenii- Co&unitatea
stiinti%ica considera interdisciplinaritatea un nou cadru episte&ologic si un %actor
nor&ati$ al de&ersului paideutic- Preocuparile pentru pro&o$area unei $iziuni
interdisciplinare in in$estigarea realitatii nu sunt noi- Ele au %ost i&puse per&anent
de necesitatea %ireasca a cuprinderii integrale a %eno&enelor( prin corelarea
in%or&atiilor dobandite din do&enii di%erite si prin &etode de cercetare speci%ice-
Aeoretizarea organizarii interdisciplinare a continuturilor si re'$italizarea
acestei te&e in conte+tul conceptiei curriculare asupra proiectarii didactice reprezinta
contributii incontestabile ale pedagogiei conte&porane-
Hodalitatile de organizare interdisciplinara a continuturilor se deli&iteaza
dupa criteriul naturii trans%erurilor operate intre discipline2
1- interdisciplinaritatea unor do&enii in$ecinate e+- psi,ologia si pedagogia8
biologia si c,i&ia8 istoria si geogra%ia#8
4- interdisciplinaritatea proble&elor abordate8
6- trans%erul de &etode sau de strategii de cunoastere sau de in$estigate
stiinti%ica8
7- trans%erul de concepte
In practica scolii( se regasesc de&ersuri interdisciplinare la ni$elul corelatiilor
&ini&ale( obligatorii( sugerate c,iar de planul de in$ata&ant sau de progra&ele
disciplinelor sau ariilor curriculare- In a%ara acestora( e+ista de&ersuri
interdisciplinare siste&atice( ce presupun o analiza episte&ologica a disciplinelor
predate pentru identi%icarea conceptelor si &etodelor co&une( trans%erabile sau
e+trapolabile- Daca pri&ul tip de de&ersuri este aplicat de toti pro%esorii( cele
49>
in$ocate la ur&a se realizeaza prin colaborarea &ai &ultor pro%esori in ec,ipa-
Proiectarea acestor de&ersuri siste&atice necesita un antrena&ent special din partea
pro%esorilor( o pregatire initiala sau postuni$ersitara pentru predarea interdisciplinara-
Interdisciplinaritatea trebuie aplicata in co&binatie cu &onodisciplinaritatea si
cu pluridisciplinaritatea( pentru a %i accentuate a$anta5ele si pentru a li&ita riscurile
pe care le i&pune %iecare dintre %or&ele respecti$e-
In $ederea aplicarii de&ersurilor interdisciplinare( trebuie &odi%icate actualele
planuri si progra&e de in$ata&ant( concepute pe strategii intradisciplinare-
Interdisciplinaritatea trebuie asociata cu alte strategii ino$atoare de organizare
a continuturilor( cu& ar %i &odularizarea sau in%or&atizarea-
For&area initiala si continua a cadrelor didactice( pentru aplicarea
de&ersurilor interdisciplinare siste&atice-
Organizarea modulara
Conceptul de &odul didactic este prezentat ca ansa&blu de ele&ente
educationale speci%ice ce poate %i parcurs independent de tot restul siste&ului din
care %ace parte( ansa&blu care procura cunostinte sau abilitati precise( si care se
integreaza in itinerarii si logici $ariate ale in$atarii(
Dna dintre caracteristicile cele &ai i&portante ale &odulului didactic este
perso'nalizarea acestuia2 un &odul didactic este central pe ne$oile si posibilitatile
indi$iduale ale cursantului( este adaptat intereselor sale cogniti$e( rit&ului sau de
lucru si c,iar stilului de in$atare- Hodulul nu se elaboreaza pe &aterii de studiu( ci pe
acti$itati de in$atare-
Din perspecti$a educatiei per&anente si din cea a educatiei adultilor(
&odularizarea este una dintre %or&ele pri$ilegiate de organizare a continuturilor(
per&itand de&ersurile instructi$'educati$e de tip integrat si interdisciplinar-
Hodularizarea continuturilor are i&plicatii si asupra organizarii siste&ului de
in$ata&ant( in special la ni$elurile superioare de scolarizare -
Proiectarea continuturilor in conceptie &odulara( indi%erent de natura
disciplinelor abordate( sau de ni$elul si pro%ilul scolar $izat( se instituie pe cate$a
repere generale2
49@
S obiecti$ele educationale ale do&eniului cunoasterii din care %ace parte
&odulul8
S tabloul general al &odulelor elaborate pentru acoperirea do&eniului
cunoasterii $izat in procesul de in$ata&ant si &arcarea pozitiei &odulului respecti$
in cadrul tabloului general( ca o parte a unui intreg8
S durata &edie de parcurgere a &odulului8
S conditiile de acces in &odul8
S indicarea seg&entelor populationale carora le este reco&andat cu precadere
&odulul8
S indicarea &odulelor ce $or %i accesibile dupa parcurgerea &odulului
respecti$8
S e$aluarea si $alidarea ac,izitiilor obtinute prin parcurgerea &odulului
respecti$8 indicarea &odulelor ce pot %i parcurse si&ultan8
S &etodele si procedeele de instruire( detaliile de e$aluare8
S transpunerea didactica a in%or&atiilor &odulului continuturile# sub %or&a
unui curs( a unui g,id( &i5loacele de realizare ale progra&ului didactic propus8
S &aterialul bibliogra%ic si sursele de procurare ale acestuia
Organizarea integrata
Predarea integrate a disciplinelor se %unda&enteaza teoretic pe unitatea
%unciara a cunoasterii u&ane- Din perspecti$a educatiei per&anente( integrarea
continuturilor este abordata atat ca o integrare $erticala( ce asigura coerenta
di%eritelor stadii ale educatiei unui indi$id( cat si ca integrare orizontala( ce deter&ina
%or&area capacitatii de a trans%era cunostintele dobandite in conte+t scolar la do&enii
de cunoastere sau de actiune care nu au %ost abordate de scoala-
Disciplinele integrate sintetizeaza si organizeaza didactic in%or&atii din
do&enii di%erite ale cunoasterii-
Predarea integrata trebuie abordata nu nu&ai la ni$elul organizarii
continuturilor( ci si la cel al trans&iterii si asi&ilarii lor-
Prezenta& in continuare &odalitatile cele &ai %rec$ente de integrare a
disciplinelor2
1- Polarizarea cunostintelor pe centre de interese sau pe te&e generale2
49C
S Integrarea cunostintelor in 5urul unui pol stiinti%ic-
S Integrarea cunostintelor in 5urul unui pol practic-
S Integrarea cunostintelor in 5urul unui pol re%eritor la societate-
S Integrarea cunostintelor in 5urul unui pol personal-
4- Integrarea cunostintelor prin lectie constituirea unui ansa&blu %le+ibil de
lectii( %iecare dintre ele %iind conceputa printr'o sc,e&a integrati$a de tipul2 notiunile
esentiale ale do&eniului de cunoastere abordat8 &etodele speci%ice de in$estigate8
&ani%estari ale %eno&enelor i&plicate8 consecinte si $ariante de solutionare sau de
opti&izare#-
6- Integrarea cunostintelor in 5urul unor acti$itati %unda&entale constructie(
produce( cercetare( create artistica etc-#-
Literatura pedagogica cu re%erire la in%or&atizarea in$ata&antului deli&iteaza
trei &odalitati de adaptare a continuturilor( &odalitati di%erentiate prin ni$elul de
co&ple+itate al obiecti$elor instructionale si prin gradul de $alori%icare pedagogica a
posibilitatilor o%erite de ordinator2
S introducerea cursurilor de in%or&areP%or&are in in%or&atica( cu statut de
disciplina distincta in planul de in$ata&ant8
S de&ersurile de constientizare a educatilor si educatorilor practicieni
specializati in toate ariile curriculare( in legatura cu a$anta5ele $alori%icarii didactice
a ordinatorului8
S $alori%icarea ordinatorului nu nu&ai ca &i5loc didactic per%or&ant( dar si ca
strategie de proiectare si de des%asurare a acti$itatii curriculare in toata co&ple+itatea
sa( in special prin producerea si aplicarea in scopuri didactice de so%t^are pentru
toate ariile curriculare-
Analizand i&pactul calculatorului in in$ata&ant( prin operatorul ti&p istoric(
au %ost identi%icate trei N$aluriN-
S In pri&a etapa( co&puterul a intrat in scoala ca $irtual %acilitator
educational( in continuarea retroproiectorului( &agneto%onului etc- si s'a i&pus apoi
ca obiect de studiu in sine( ca disciplina cu statut optional sau obligatoriu-
S In a doua etapa( asi&ilata cu perioada in$atarii asistate de calculator in
$arianta clasica( $alori%icarea calculatorului s'a largit prin interpretarea acestuia ca
4<E
resursa educationala cu potential &are in toate ariile curriculare- Aceasta este etapa in
care se a%la cele &ai &ulte scoli din lu&e( pe linia in%or&atizarii in$ata&antului-
S A treia etapa( &ai &ult ipotetica decat reala( pre%igureaza o in%luenta &ai
substantiala a ;oilor Ae,nologii In%or&ationale si Co&unica%ionale ca [siste& de
in$atareN ce $a deter&ina &odi%icari in de%inirea obiecti$elor educationale(
reorganizarea continuturilor( in &aniera interdisciplinara( integrata( &odulara(
adaptarea &etodologica pe continuu&'ul predare'in$atare'e$aluare( interpretarea
relatiei pro%esor'ele$( redi&ensionarea co&petentelor pro%esorului si c,iar o noua
%iloso%ie si deontologie a pro%esiei-
%istemele e/pert( reprezinta un nou cadru pentru organizarea continuturilor
in$ata&antului si ale educatiei-
Dn siste& e+pert se co&pune dintr'o baza de cunostinte( sub o %or&a cat &ai
apropiata de ca&pul real( natural de aplicatii-
In ansa&blu( un siste& e+pert reprezinta un siste& de progra&e care stoc,eaza
si acu&uleaza W ele&ente de cunoastereN sau cunostintele si abilitatile e+pertilor
u&ani intr'un do&eniu speci%ic de cunoastere( trage concluzii din acest do&eniu(
incercand sa reproduca co&porta&entele e+pertilor in solutionarea situatiilor
concrete ale do&eniului lor de e+celenta-
Caracteristicile siste&ului e+pert sunt2
S toate cunostintele sunt a%isate intr'o &aniera e+plicita8
S poate 5udeca cu date probabilistice( nesigure( $agi8
S incearca sa si&uleze gandirea u&ana( accentuand rationa&entul calitati$8
S e+plica propria linie de rationa&ent intr'un &od inteligibil si pentru un
nespecialist in in%or&atica8
S per&ite sa %ie c,estionat asupra &odalitatii in care a a5uns la o anu&ita
concluzie de ce nu a acceptat o alta ipoteza etc-( este capabil sa se cori5eze sau sa se
adapteze la introducerea de noi date8
S poate %i a&eliorat continuu( este e+tensibil sau W progra&at sa creascaN-
Dez$oltarea ;AIC are o incidenta inse&nata asupra organizarii continuturilor
educationale si a curriculu&'ului in general- Aceasta noua realitate se re%lecta in
politica educationala a nu&eroase state( in special prin adoptarea unor progra&e
4<1
nationale de in%or&atizare a in$ata&antului( in &odalitati si rate de ti&p speci%ice
%iecarui pro%il si ni$el de specializare-
Proble&atica celor &ai &ulte progra&e nationale se centreaza pe ur&atoarele
registre2 precizarea noilor concepte legate de introducerea ;AIC in scoala( adaptarile
&a5ore din s%era continuturilor si a &etodelor educationale( proiectele de %inantare pe
ter&en scurt si &ediu( de i&plicare a altor departa&ente si organizatii
gu$e&a&entale si negu$erna&entale in sustinerea planurilor de in%or&atizare a
in$ata&antului( politica de %or&are initiala a cadrelor didactice pentru un in$ata&ant
in%or&atizat( cercetarea pedagogica in do&eniu- Se re&arca tendinta de abordare
integrate a acestei proble&atici( intr'o $iziune integrati$ currculara( ca &odalitate
opti&a pentru asigurarea continuu&'ului %or&are per&anenta ' ac,izitionare de
;AIC ' elaborare si dez$oltare de so%t^are didactic ' cercetare pedagogica si ino$are-
Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor
In esenta( aceasta &odalitate de organizare a continuturilor $izeaza adaptarea
procesului instructi$'educati$ la posibilitatile aptitudinale( la ni$elul intereselor
cogniti$e( la rit&ul si la stilul de in$atare ale ele$ului- In ter&eni de politica
educationala( strategia di%erentierii curriculare se e+pri&a prin trecerea de la .scoala
pentru totiN( la .o scoala pentru %iecareN- In conceptia de ansa&blu a re%or&ei
curriculare din 3o&ania( aceasta strategie de organizare a continuturilor este
reco&andata atat pe considerente psi,opedagogice( cat si ca o directie a integrarii si
co&patibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic-
E+ista nu&eroase aspecte ale adaptarii curriculu&'ului in acord cu trebuintele
de dez$oltare si de a%ir&are ale predispozitiilor aptitudinale generale si speci%ice ce
se &ani%esta pe di%erite ni$eluri( de la retardat( pana la supra&ediu si la supradotat#-
In general( di%erentierea e+perientei de in$atare se %ace de catre pro%esor( in
continuturi( &etode de predare'in$atare( &ediu psi,ologic( standarde de per%o&anta-
Di%erentierea se e+pri&a( la ni$elul ele$ului( prin e+tensiunea cunostintelor(
pro%unzi&ea intelegerii( rit&ul si stilul de in$atare-
4<4
$8%%%. ;etode de nvatam"nt
#. %tatutul si semnificatia conceptului de metoda )n activitatea didactica
'. 9a/onomia metodelor de )nvatam>nt
0. Eficienta metodelor de )nvatare )n formarea si consolidarea competentelor
de (aza ale elevilor cu deficiente.
<. /tatutul si semnificatia conceptului de metoda n activitatea didactica
In%aptuirea obiecti$elor in%or&ati$e si %or&ati$e ale in$ata&antului i&pune
%olosirea unor &etode si procedee de lucru( adica a unei &etodologii adec$ate- Ca
orice actiune u&ana( acti$itatea de instruire si in$atare( se situeaza intotdeauna intr'
un conte+t deter&inat si concret( in interiorul caruia inter$in anu&ite $ariabile
%actori( co&ponente( conditii#- Asadar( %iecare actiune didactico'educati$e co&porta
un e$antai de caracteristici2
' are ca punct de start o &oti$ate constientizata prin obiecti$ele de indeplinit8
' anga5aza participanti ' pro%esori ai ele$i( respecti$ agentii actiunii de
instruire8
' $e,iculeaza un continut8
' se des%asoara in con%or&itate cu anu&ite reguli8
' recurge la &etode si &i5loace speci%ice de realizare8
' se inscrie intr'o %or&a de organizare a &uncii8
' ur&areste rezultate care sa %ie supuse e$aluarii etc-
Intre aceste co&ponenteP$ariabile e+ista o interdependenta %unctionala( &etoda
5ucand un rol i&portant-
Procesul de instruire se in%atiseaza ca o acti$itate co&ple+a( ca o continua
i&pletire de actiuni de predare si actiuni de in$atare-
Actiunea de instruire se prezinta ca relatia procesuala de trans%or&are a
o&ului( iar des%asurarea sa are loc in conditii speci%ice in care inter$entia
pro%esorului( indreptata spre obtinerea unei &odi%icari in %or&atia ele$ului( este
inta&pinata de actiunea proprie de in$atare a acestuia- Desigur ceea ce intreprinde
educatorul( ca actiune e+terioara( nu se ras%range auto&at asupra dez$oltarii ele$ului(
4<6
ci de$ine conditie a unei sc,i&bari nu&ai in &asura in care reuseste sa anga5eze
ele$ul intr'un e%ort intelectual( intr'o traire a%ecti$a a &ani%estare $olitionala-
In practica( actiunea de instruire tinde sa ia o %or&a opti&ala de organizare8
&odul opti&al de organizare a actiunii instructi$e( in &asura sa i&bine inti&
e%orturile pro%esorului si ale ele$ilor( se in%aptuieste gratie si a ceea ce reprezinta
&etoda de in$a&ant-
;etode de invatamant ' reprezinta acele cai prin care ele$ii a5ung( in
procesul de in$ata&ant( sub coordonarea educatorilor( la dobandirea de cunostinte(
deprinderi( la dez$oltarea capacitatilor intelectuale si la $alori%icarea aptitudinilor
speci%ice- Orice &etoda de in$ata&ant se transpune in practica printr'o serie de
procedee didactice( de alt%el( o &etoda poate %i inteleasa si ca un ansa&blu de
procedee- Dupa caz( o &etoda poate de$eni procedeu ' si in$ers-
A& de%init &etoda ca2 dru& sau cale de ur&at in acti$itatea co&una a
educatorului si educatilor( pentru indeplinirea scopurilor in$ata&antului( adica pentru
in%or&area si %or&area educatilor-
Principalele functii ale metodelor de in$ata&ant sunt2
, cognitiva ' de diri5are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte8
, normativa ' aspecte &etodologice( respecti$( &odul cu& sa predea
pro%esorul si cu& sa in$ete ele$ul8
' motivationala ' de sti&ulare a interesului cogniti$( de sustinere a procesului
de in$atare8
' formativ,educativ,compensatorie' de e+ersare( antrenare si dez$oltare a
proceselor psi,ice-
Hetoda este un plan de actiune( o succesiune de operatii realizate in $ederea
atingerii unui scop8 ea este un instru&ent de lucru in acti$itatea de cunoastere si de
%or&are a abilitatilor-
Hetoda este un ansa&blu de operatii &intale si practice ale bino&ului
educational8 gratie acestora subiectul cunoscator ele$ul# dez$aluie sau i se dez$aluie
esenta e$eni&entelor( proceselor( %eno&enelor( cu a5utorul pro%esorului sau in &od
independent-
4<7
In sens &ai larg( &etoda este o practica rationalizata( o generalizare
con%ir&ata de e+perienta curenta sau de e+peri&entul psi,opedagogic si care ser$este
la trans%or&area si a&eliorarea naturii u&ane-
Hetodele de instruire si educare pri$esc atat &odul cu& se trans&it si
asi&ileaza cunostintele( cat si dez$oltarea unor calitati intelectuale si &orale( precu&
si controlul dobandirii cunostintelor si al %or&arii abilitatilor- 3ezulta( deci( ca
&etodele ser$esc unor scopuri de cunoastere stapanirea nor&elor si &etodelor de
gandire#( de instruire asi&ilarea unor cunostinte( priceperi( deprinderi si operatii de
lucru# si %or&ati$e de %or&are si per%ectionare a trasaturilor de personalitate#-
Asadar( organizarea e%icienta a actiunii didactico'educati$e corespunde unei
cautari( respecti$ elaborarii &etodice8 din punct de $edere &etodologic procesul de
in$ata&ant este un ansa&blu de &etode( NcaiN de instruire- Cu& acest proces este
orientat cu prioritate spre obiecti$e de cunoastere si de actiune( adica spre elaborarea
structurilor cogniti$e si operationale noi ale ele$ului( esenta &etodei de in$ata&ant
rezulta din esenta insasi a acti$itatii de in$atare ca %or&a speci%ica a cunoasterii
u&ane supusa( in principiu( acelorasi legi ale cunoasterii stiinti%ice-
Din aceasta perspecti$a( &etoda de in$ata&ant constituie o cale de acces spre
cunoasterea si trans%or&area realitatii( spre insusirea culturii( stiintei( te,nicii( a
co&porta&entelor u&ane in genere-
Hetoda reprezinta de %apt un anu&it &od de a proceda care tinde sa plaseze
ele$ul intr'o situatie de in$atare( &ai &ult sau &ai putin diri5ata( &ergandu'se pana la
una si&ilara aceleia de cercetare stiinti%ica( de ur&arire si descoperire a ade$arului si
de raportare a lui la aspectele practice ale $ietii- In acest sens pri$ita( &etoda poate
de$eni o Ncale de descoperire a lucrurilor descoperiteN-
De notat ca &etoda tine de siste&ul conditiilor e+te&e ale in$atarii- Este
$orba de acele conditii care %ac ca in$atarea sa de$ina e%icienta( sa i&pulsioneze
dez$oltareaPde$enirea celui care in$ata-
In sens restrans( &etoda este o te,nica de care pro%esorul si ele$ii se %olosesc
pentru e%ectuarea actiunii de predare'in$atare8 ea asigura realizarea in practica a unei
acti$itati proiectate &intal( con%or& unei strategii didactice- Deci( &etoda pune in
4<9
e$identa o &odalitate de lucru( o &aniera de a actiona practic( siste&atic si plani%icat(
un de&ers progra&at &entinut in atentia si sub re%lectia contina a pro%esorului-
Fiind strans legata de practica( &etoda re%lecta caracterul procesual actiunii
didactice-
A. Ba&onomia metodelor de nvatam"nt
Analizand literatura de specialitate( pute& e%ectua ur&atoarele clasi%icari ale
&etodelor de in$ata&ant2
#. din punct de vedere istoric+
a# &etode clasice sau traditionale ' e+punerea( con$ersatia( e+ercitiul(
de&onstratia8
b# &etode de data &ai recenta sau &oderne ' proble&atizarea( e+punerea
insotita de &i5loace te,nice( &odelarea( algorit&izarea( instruirea progra&ata8
'. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor2
a# &etode $erbale ' bazate pe cu$antul scris sau rostit8
b# &etode intuiti$e ' bazate pe obser$area directa( concret'senzoriala a
obiectelor si %eno&enelor realitatii sau a substitutelor acestora8 sau2
a# &etode de co&unicarc orala2
' &etode e+poziti$e ' po$estirea( e+punerea( prelegerea( e+plicatia(
descrierea8
' &etode interogati$e ' con$ersatia euristica8
' &etode care presupun discutii si dezbateri ' proble&atizarea( brainstor&ing'
ul8
b# &etode bazate pe contactut cu realitatea' de&onstratia( &odelarea(
e+peri&entul8
0. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie2
a# &etode e+poziti$e sau pasi$e'pun accent pe &e&oria reproducti$a si
ascultarea pasi$a8
b# &etode acti$'participati$e ' %a$orizeaza acti$itatea de e+plorare personala
si interactiunea cu ceilalti colegi8
=. dupa forma de organizare a muncii+
4<<
a# &etode indi$iduale ' adresate %iecarui ele$ in parte 8
b# &etode de predare'in$atare in grupuri de ele$i o&ogene sau eterogene#8
c# &etode %rontale ' aplicate in acti$itatile cu intregul e%ecti$ al clasei8
d# &etode co&binate ' alternariPi&binari intre $ariantele de &ai sus 8
C. dupa functia didactica principala2
a# &etode de predare si co&unicare8
b# &etode de %i+are si consolidare8
c# &etode de $eri%icare si apreciere a rezultatelor acti$itatii scolare8
F. in functie de a/a invatare prin receptare 8invatare mecanica* , invatare
prin descoperire 8invatare constienta#( Hoise identi%ica2
a# &etode bazate pe in$atarea prin receptare ' e+punerea( de&onstratia cu
caracter e+poziti$8
b# &etode care apartin preponderent descoperirii diri5ate' con$ersatia
euristica( obser$atia diri5ata( instruirea progra&ata( studiul de caz etc-8
c# &etode de descoperire propriu'zisa ' obser$area independenta( e+ercitiul
euristic rezol$area de proble&e( brainstor&ing'ul etc-
Principalele &etode de in$ata&ant sunt2
1- E+punerea didactica
4- Con$ersatia didactica
4-1- Con$ersatia euristica
4-4- Con$ersatia e+a&inatoare cate,etica#
4-6- Con$ersatia in actualitate
6- Hetoda de&onstratiei
6-1- De&onstratia cu obiecte
6-4- De&onstratia cu actiuni
6-6- De&onstratia cu substitute
6-7- De&onstratia co&binata
6-9- De&onstratia cu &i5loace te,nice
7- Hetoda obser$arii
9- Lucrul cu &anualul
<- Hetoda e+ercitiului
4<>
>- Algorit&izarea
@- Hodelarea didactica
C- Proble&atizarea
1E- Instruirea progra&ata
11- Studiul de caz
14- Hetodele de si&ulare
16- In$atarea prin descoperire
#.E/punerea didactica
Hetoda e+punerii consta din prezentarea $erbala &onologata a unui $olu& de
in%or&atie( de catre educator catre educati( in concordanta cu pre$ederile progra&ei
si cu cerintele didactice ale co&unicarii
Sub aspectul %unctiei didactice principale( se inscrie intre &etodele de predare8
dupa &i5loacele cu care opereaza pentru $e,icularea continuturilor( a$e& a %ace cu o
&etoda $erbala8 dupa gradul de anga5are a ele$ului( este o &etoda e+poziti$a( deci care
situeaza ele$ul &ereu in postura de receptor- Este o &etoda ce a bene%iciat de o
indelungata utilizare in procesul de in$ata&ant( de unde incadrarea ei intre &etodele
traditionale ale scolii de pretutindeni- Poate sa apara si in %or&a .puraN( dar de regula
se spri5ina si pe alte &etode sau se i&pleteste cu ele( in %unctie de &ateria la care este
utilizata- De pilda( se poate co&bina cu con$ersatia( in cadrul &ateriilor u&aniste( cu&
ar %i istoria ori literatura( si cu de&onstratia in cadrul unor obiecte ca geogra%ia sau
stiintele naturale- In %unctie de $arsta ele$ilor si de e+perienta lor de $iata( poate
i&braca &ai &ulte $ariante2 povestirea& e/plicatia& prelegerea scolara.
Po$estirea consta din prezentarea in%or&atiei sub %or&a descripti$e sau
narati$a( respectand ordonarea in ti&p sau in spatiu a obiectelor( %eno&enelor(
e$eni&entelor- E+plicatiile nu lipsesc cu desa$arsire( dar ele ocupa un loc secundar in
raport cu prezentarea %aptelor-
E+plicatia este %or&a de e+punere in care predo&ina argu&entarea rationala(
%acandu'si loc de5a proble&ele de la&urit( teore&ele( regulile( legile stiinti%ice-
E+plicatia are si ea la baza anu&e ratiuni2 ele$ul a acu&ulat o e+perienta %aptica
su%icienta( si&tind ne$oia sa'i %ie la&urita in a&anunt8 .&ecanis&eleN gandirii logice
sunt destul de dez$oltate sa poata receptiona discursul stiinti%ic propriu'zis8 tendinta
4<@
do&inanta a $arstei incepe sa %ie aceea de cunoastere a tabloului cauzal dina&ic al
lu&ii-
Prelegerea scolara reprezinta %or&a de e+punere in cadrul careia in%or&atia
este prezentata ca o succesiune de idei( teorii( interpretari de %apte separate( in scopul
uni%icarii lor intr'un tot- Intrebuintarea ei se concepe in clasele &ari liceale- Di%era de
celelalte doua atat prin aceea ca $ine in inta&pinarea speci%ica $arstei( cat si prin
considerarea posibilitatilor ele$ilor de aceasta $arsta-
I&portanta utilizarii &etodei e+punerii in general reiese din %aptul ca( pe de o
parte( scurteaza ti&pul insusirii de catre ele$i a culturii &ulti&ilenare a o&enirii(
ceea ce prin &etode bazate pe descoperire ar %i &ult &ai di%icil8 pe de alta parte( ea
constituie o ocazie per&anenta pentru educator de a o%eri educatului un &odel de
ordonare( inc,egare( argu&entare( siste&atizare a in%or&atiei din di$erse do&enii-
Pentru a'si putea indeplini( insa( aceste roluri( ea trebuie sa respecte un &ini&u& de
cerinte adica2
1# Continuturile prezentate sa %ie autentice si con$ingatoare( ceea ce i&plica
prega'tirea anticipata te&einica a e+punerii-
4# In cadrul oricareia dintre %or&ele prezentate sa %ie respectate li&itele si
obiec'ti$ele progra&ei2 nici prezentarea si&plista a continuturilor( nici incarcarea
e+cesi$a cu ele&ente care nu au legatura cu lectia( nu sunt procedee nor&ale-
6# 1olu&ul de in%or&atie sa %ie rezonabil( in raport cu $arsta si cu e+perienta
de in$atare a copiilor-
7# Stringenta logica si succesiune logica- Stringenta logica cere ca e+punerea
sa aiba o idee centrala( din care decurg cate$a idei principale8 la randul lor( acestea
trebuie sa %ie e+plicate si sustinute prin idei de a&anunt si e+e&ple- Succesiune
logica( adica ideile sa decurga unele din altele-
a# E+e&plele ilustrati$e sa %ie doar in cantitate su%icienta8 abuzul de e+e&ple
consu&a ti&p sau c,iar i&piedica intelegerea esentialului8 lipsa totala a acestora %ace
neinteligibil orice continut( c,iar si la $arste &ari-
<# In cazul po$estirii( se i&pune ca o cerinta aparte caracterul plastic(
e&otional( sugesti$ al e+punerii( aceasta %iind spri5inita c,iar pe ele&ente dra&atice(
&i&ica( gestica-
4<C
># Sub aspectul e+pri&arii2 adec$are a li&ba5ului si stilului la ni$elul
auditoriului 8 claritate logica si corectitudine gra&aticala- E+punerea cu ade$arat
pro%itabila este cea care se prezinta in ,aina cea &ai si&pla-
@# Ec,ilibru intre cantitatea de cu$inte si continutul e+pri&at8 e+presi$itatea8
un rit& opti&( de apro+i&ati$ <E'>E cu$inte pe &inut-
'. $onversatia didactica
Este &etoda de in$ata&ant constand din $alori%icarea didactica a intrebarilor
si raspunsurilor- Ea este o &etoda tot $erbala( ca si e+punerea( dar &ai acti$a decat
aceasta-
4-1- Con$ersa%ia euristica
Euristica( adica ast%el conceputa incat sa conduca la .descoperireaN a ce$a
nou pentru ele$- Se prezinta sub %or&a unor serii legate de intrebari si raspunsuri( la
%inele carora sa rezulte( ca o concluzie( ade$arul sau noutatea pentru ele$ul antrenat
in procesul in$atarii- Esential este( de ase&enea( %aptul ca pro%esorul orienteaza in
per&anenta gandirea ele$ului( prin %elul si ordinea in care %or&uleaza intrebarile(
ast%el ca .din aproape in aproape0 sa a5unga la noutatea propusa-
Con$ersatia euristica are si o %or&ula speci%ica de des%asurare- Adica( se
poate $edea ca intrebarile si raspunsurile se inc,eaga in serii co&pacte( %iecare noua
intrebare a$andu'si ger&enele sau punctul de plecare in raspunsul anterior
Posibilitatea de utilizare a con$ersatiei euristice nu este neli&itata( ci
conditionata de un %apt esential- Anu&e( de e+perienta de cunoastere de pana atunci a
ele$ului( care sa'i per&ita sa dea raspuns la intrebarile ce i se pun
4-4- Con$ersatia e+a&inatoare cate,etica#
Are ca %unctie principala constatarea ni$elului la care se a%la cunostintele
ele$ului la un &o&ent dat- C,iar si sub aspect %or&al se deosebeste de cea euristica(
in sensul ca nu &ai este obligatorie constituirea in siste&e sau serii ale intrebarilor si
raspunsurilor- Alt%el spus( %iecare intrebare i&preuna cu raspunsul sau alcatuiesc un
&icrouni$ers de sine'statator in raport cu celelalte intrebari si raspunsuri-
Conditia necesara si su%icienta a con$ersatiei didactice se concretizeaza in
cate$a cerinte pri$ind calitatile intrebarilor( pe de o parte( si ale raspunsurilor( pe de
alta- Calitatile ale intrebarilor2
4>E
a# Sa %ie %or&ulate corect( atat sub aspect gra&atical( cat si logic8
b# Sa %ie precise8
c# intrebarea sa aiba concizie con$enabila si sa se re%ere la un continut li&itat-
d# intrebarile sa %ie de o $arietate su%icienta2 intrebari care pretind date( nu&e(
de%initii8 intrebari care pretind e+plicatii8 intrebari care e+pri&a situatii proble&atice
e# intrebarea sa %ie asociata de %iecare data cu ti&pul de gandire pe care il necesita( in
%unctie de di%icultatea ei-
%# Pe ti&pul %or&ularii raspunsului( nu se inter$ine decat in cazul cand ele$ul
co&ite ((din startN con%uzii grosolane-
g# De regula( nu sunt pro%itabile si( deci( nici indicate intrebarile care cer
raspunsuri &ono'silabice si nici cele care cuprind sugerarea raspunsului( decat in
cazurile cand se continua solicitarea ele$ului prin 5usti%icarne de rigoare-
,# ;or&al este ca &ai intai sa se %or&uleze intrebarea si sa se adreseze
intregii clase( iar nu&ai dupa e+pirarea ti&pului apro+i&ati$ de gandire sa %ie nu&it
cel care trebuie sa raspunda-
i# ;u sunt indicate intrebarile $oit eronate de %elul
Calitatile raspunsului2
a# Sa aiba intotdeauna corectitudinea gra&aticala si logica necesara(
indi%erent de &ateria scolara in cadrul careia se %or&uleaza-
b# 3aspunsul sa acopere intreaga s%era a intrebarii-
c# 3aspunsul sa $izeze cu precizie continutul esential al intrebarii( a$and in
acelasi ti&p concizia cea &ai con$enabila-
d# Pentru clasele &ici in special( traditia a statornicit cerinta ca raspunsul sa
%ie prezentat intr'o propozitie sau %raza inc,eiata-
e# Ele$ul sa %ie indru&at sa e$ite %or&ularile %rag&entare( sacadate( e$entual
insotite de ele&ente care .paraziteazaN si uratesc $orbirea
4-6- Con$ersatia in actualitate
Dupa cu& sugereaza autorii citati( precu& si altii conte&porani noua( cu
ade$arat acti$e ar %i con$ersatia &ultidirectionala( denu&ita si con$ersatia dezbatere-
Aoti cei care o sustin o insoiesc( insa( de o sea&a de cerinte( in a%ara carora n'
ar a$ea %unctionalitatea necesara
4>1
Cerintele se adreseaza pe de o parte ele$ilor( si anu&e2 ei pot %i antrenati in
dezbatere nu&ai cand dispun
a# de in%or&atia i&plicata in proble&a
b# de &etoda necesara in$estigarii in s%era dezbaterii
c# de capacitatea de a intelege punctele de $edere ale celorlalti-
Pe de alta parte( cerintele se adreseaza pro%esorului( adica2
a# sa %i creat cli&atul socio'a%ecti$ necesar( bazat cu prioritate pe coeziunea
grupului8
b# sa organizeze grupul de dezbatere in nu&ar rezonabil 19'4E#( pentru a da
%iecaruia posibilitatea sa'si e+pri&e parerea8
c# sa se ingri5easca de cea &ai buna dispunere in spatiu a grupului8
d# pro%esorul sa e$ite pe cat posibil sa'si i&puna propria parere( asu&andu'si
doar rolul de &oderator8
e# sa se ingri5easca de o repartizare apro+i&ati$a a ti&pului( pentru tratarea
%iecarei proble&e cuprinse in dezbatere-
0. ;etoda demonstratiei
Aoate lucrarile de didactica leaga nu&ele de&onstratiei de acelasi $erb latin
de&onstro'de&onstrare( cu sensul de a arata( a in%atisa- ;oi o $o& de%ini ca &etoda
de predare ' in$atare( in cadrul careia &esa5ul de trans&is catre ele$ se cuprinde intr'
un obiect concret( o actiune concrete sau substitutele lor-
De&onstratia este prezenta intr'o %or&a sau alta( in toate &ateriile de
in$ata&ant-
S'ar putea deli&ita cinci %or&e de de&onstratie relati$ distincte( in %unctie de
&i5locul pe care se bazeaza %iecare2
1# de&onstratia cu obiecte in stare naturala8
4# de&onstratia cu actiuni8
6# de&onstratia cu substitutele obiectelor( %eno&enelor( actiunilor8
7# de&onstratia de tip co&binat8
9# de&onstratia cu &i5loace te,nice-
6-1- De&onstratia cu obiecte
4>4
Caracteristica ei este aceea ca sursa principala a in%or&atiei ele$ului consta
dintr'un obiect natural roci( se&inte( plante( substante c,i&ice#( iar pe cat este
posibil incadrate in conte+tul lor de e+istenta de pilda( plantele sau unele ani&ale de
laborator#-
A$anta5ul %or&ei de de&onstratie in discutie este ca i&pri&a in$atarii o nota
deosebit de con$ingatoare( data %iind e$identa %aptelor constatate de ele$i in acest %el
se utilizeaza &ai ales in grupa stiintelor naturii( atat in lectii de predare( cat si de
consolidare-
6-4- De&onstratia cu actiuni
Cand sursa cunoasterii pentru ele$ este o actiune pe care educatorul i'o arata(
iar tinta de realizat este trans%or&area actiunii respecti$e intr'o deprindere( a$e& de'
a %ace cu de&onstratia cu actiuni( &entionata de putini autori ca atare- Ea poate %i
prezenta in toate disciplinele de in$ata&ant( cand scopul ur&arit este capatarea unei
deprinderi2 gra&atica8 &ate&atica pentru capatarea deprinderilor de calcul( de
alcatuire a rationa&entului speci%ic#8
Creiona& si pentru de&onstratia cu actiuni cerintele didactice de respectat2
1- in pri&a linie( ra&an $alabile si aici toate cerintele %or&ate pri$ind
asezarea( gruparea( instruirea prealabila a ele$ilor( date %iind aceleasi necesitati cu
pri$ire la receptarea con$enabila si interesul su%icient din partea acestora din ur&a-
4- o e+ersare prealabila su%icienta a actiunii de catre instructor reiese cu
aceeasi e$identa-
6- De&onstratia sa %ie in%aptuita e%ecti$( sa constea din actiune reala( iar nu
din .&i&areN sau si&pla $erbalizare-
7- Sa se i&pleteasca in cat &ai scurt ti&p cu e+ercitiul( adica actiunea sa %ie
preluata de catre ele$-
9- Sa uzeze in &odul cel &ai propriu de spri5in pe e+plicatiile instructorului-
6-6- De&onstratia cu substitute
Are o e+tensie deosebit de &are( substitutele sau &aterialele con%ectionate
sau preparate( putand sta adesea &ai usor la inde&ana educatorului- Substitutele se
in%atiseaza sub &ai &ulte $ariante concrete2
4>6
1- planse cu cele &ai %elurite continuturi2 desene %idele originalului8 sc,e&e
cu caracter con$entional8 liste de &odele ling$istice8 tabele statistice( reprezentari
gra%ice
4- ,arti din di%erite do&enii geogra%ice( geolo'gice( istorice( ling$istice# de
&are i&portanta in do&enii de in$atare( care necesita spri5inul pe coordonatele
geogra%ice8
6- %otogra%ii si tablouri( care prezinta calitatea de a reda cu stricta %idelitate
realitatea pe care o studie& la un &o&ent dat8
7- &ateriale tridi&ensionale2 &ac,etele( corpurile geo&etrice-
Ele pot adesea sa reprezinte c,iar &a5oritatea &aterialelor intuiti$e la &ulte
dintre &ateriile scolare- Hoti$atia %rec$entei acestei utilizari este &ultipla2
a# distanta in ti&p si spatiu nu per&ite( in &ulte cazuri( apelul direct la
obiectele sau %eno&enele concrete8
b# alcatuirea prea co&plicate a obiectelor si %eno&enelor din realitate( care(
prin inter&ediul substitutelor( se poate si&pli%ica( %ie prin $izualizare( %ie prin
sc,e&atizare8
c# i&posibilitatea recurgerii la e+istente naturale( cand este $orba de unele
plante si &ai ales de ani&ale8
d# %aptul ca substitutele pot sta la dispozitia in$ata&antului ti&p neli&itat8
e# e%ortu %inanciar &ai &ic( in raport cu originalele-
Si de aceasta data $o& a$ea de respectat niste cerinte didactice2
1# Cerintele din s%era obiectelor naturale si a actiunilor( pri$itor la asezarea
si dispunerea in spatiu a ele$ilor8
4# cerinta de a %acilita in$atarea( prin respectarea unor e+igente didactice de
e+ecutie( sugerarea proportiilor di&ensionale ale di%eritelor realitati substituite( %ie
utilizarea di$erselor procedee de redare( care le sporesc caracterul inteligibil2 linii
ingrosate( linii punctate( trasare cu culori di%erite etc-
6# con%or&area la e+igentele de ordin estetic( ele ser$ind si ca &i5loc de
realizare a acestei co&ponente de educatie-
6-7- De&onstratia co&binata
4>7
E+ista anu&ite co&binatii de&onstrati$e care apar in %or&e relati$ constante(
cu& sunt2 de&onstratia prin e+periente si de&onstratia prin desen didactic-
De&onstratia prin e+periente reprezinta co&binatria dintre de&onstratia cu
obiecte si cea cu actiuni- Ea i&plica actiunea de pro$ocare a unui %eno&en(
conco&itent cu e+plicarea obiec+telor care se trans%or&a prin respecti$ul %eno&en-
Hoti$atia utilizariiei consta in %aptul ca reda( redus la scara( continutul unei serii
intregi de trans%or&ari( culti$and totodata capacitatea ele$ului de a in$estiga
realitatea singur( dupa &odelul pe care i'l o%era educatorul( in ti&pul sa$arsirii
e+perientei-
De&onatratia prin desen didactic se concretizeaza in e%ectuarea desenului de
catre educator in %ata ele$ilor( acestia din ur&a desenand in paralel cu el- Co&binatia
ce se cuprinde aici este cea dintre o actiune cea de a desena# si un substitut desenul
care rezulta#- Si aici scopul este dublu2 de o parte( insusirea sau adancirea in%or&atiei
ele$ului 8 de alta parte( %or&area deprinderii lui de a reda gra%ic( &ai &ult sau &ai
putin si&pli%icat( continuturile de insusit( si de retinut- Dtilizarea acestei &odalitati
de de&onstratie se &oti$eaza esential&ente prin2 usurarea intelegerii si insusirii
&ateriei de catre ele$ si prin sporirea durabilitatii retinerii( gratie asocierii i&aginii
cu trasarea prin desen-
6-9- De&onstratia cu &i5loace te,nice
E+ista si o %or&a aparte de de&onstratie( care isi datoreaza separarea de toate
celelalte spri5inirii ei pe &i5loacele te,nice2 &i5loace audio8 &i5loace $ideo8 &i5loace
audio'$izuale-
Hoti$area %olosirii &i5loacelor te,nice este %oarte concreta( adica2
a# redau cu &are %idelitate( atat in plan sonor( cat si $izual8
b# pot surprinde aspecte care pe alta cale ar %i i&posibil sau cel putin %oarte
greu de redat8
c# gratie di%eritelor te,nici de truca5( pot separa( desco&pune si reda
%eno&ene insesizabile pe alta cale8
d# ele per&it reluarea rapida( ori de cate ori este ne$oie( asadar e$ita
consu&ul stan5enitor de ti&p8
4>9
e# datorita ineditului pe care il contin si c,iar aspectul lui estetic pe care il
i&plica( ele sunt &ai atracti$e pentru ele$i si &ai producti$e-
Cerintele pe care le i&plica se sintetizeaza ast%el2
a# organizarea speciala a spatiului in care se %ac de&onstratiile de acest %el
perdele opace( pupitre etc-#8
b# alegerea 5udicioasa a &o&entului utilizarii de&onstratiilor de acest %el(
pentru a nu ((bruiaN acti$itatea ele$ului8
c# pregatirea speciala a educatorului pentru utilizarea si pentru intretinerea in
stare %unctionala a dispoziti$elor( &aterialelor( aparaturii cuprinse in acest de&ers-
=. ;etoda o(servarii
Consta din ur&arirea siste&atica de catre ele$ a obiectelor si %eno&enelor ce
constituie continutul in$atarii( in scopul surprinderii insusirilor se&ni%icati$e ale
acestora- Potri$it unor autori consacrati in proble&a &etodelor de in$ata&ant(
obser$area reprezinta una dintre &etodele de in$atare prin cercetare si descoperire-
Functia &etodei nu este in pri&ul rand una in%or&ati$a( ci &ai accentuata apare cea
%or&ati$a( adica de introducere a ele$ului in cercetarea stiinti%ica( pe o cale si&pla-
Potri$it &ai &ultor autori o obser$are presupune parcurgerea cator$a etape2
organizarea obser$arii( obser$area propriu'zisa( prelucrarea datelor culese(
$alori%icarea obser$arii
C. 6ucrul cu manualul
O de%initie cu total pro$izorie a acestei &etode ar suna ast%el2 &etoda
didacticii in cadrul careia in$atarea are ca sursa esentiala si ca instru&ent de %or&are
a ele$ului cartea scolara sau alte surse si&ilare- Finalitatea ei este dubla2 dobandirea
de catre ele$i a %ondului apercepti$ necesar intelegerii te+tului in general( precu& si
capatarea deprinderii de a utiliza cartea( si ea are $ariante di%erite( dupa cu& ele$ul se
a%la &ai la inceputul e+perientei de in$atare sau intr'o %aza &ai a$ansata- Pentru
inceput( se utizeaza &etoda lecturii e+plicati$e- De%inirea ei cea &ai si&pla este2
&etoda de in$ata&ant bazata pe citirea din &anual si e+plicarea( in clasa( sub
indru&area stricta a educatorului- Are si o des%asurare speci%ica( pornind de la lectura
integrala( continuand cu analiza pe parti sau aspecte si inc,eind cu incercarea de
redare a intregului si aplicatiile a%erente-
4><
F. ;etoda e/ercitiului
De%initia pe care a& considerat'o &ai co&pleta a %ost2 e+ecutarea repetata si
constienta a unei actiuni in $ederea insusirii practice a unui &odel dat de actiune sau
a i&bunatatini unei per%or&ante
E+ercitiul nu se li&iteaza doar la %or&area deprinderilor( ci $izeaza in acelasi
t&p consolidarea unor cunostinte( care reprezinta aspectul teoretic al actiunilor
i&plicate in e+ercitiu- Aplicarea e+ercitiului este co&patibila cu orice continut de
in$ata&ant( dat %iind ca %iecare &aterie( %ie ea teoretica sau practica( i&plica o parte
e+ecutorie-
E+ercitiile pot %i grupate in %unctie de cel putin doua criterii- Ast%el( dupa
%or&a( se pot grupa in e+ercitii orale( e+ercitii scrise( e+ercitii practice- Dupa scopul
si co&ple+itatea lor( rezulta( in principiu( patru tipuri2
' e+ercitii de introducere intr'un &odel dat sau e+ercitii introducti$e8 ele$ilor
li se e+plica pentru pri&a oara o acti$itate( pe care ei o aplica in paralel cu
e+plicatiile pro%esorului8
' e+ercitii de insusire sau consolidare a &odelului dat( denu&ite si e+ercitii
de baza( ele$ul reia in intregi&e si in c,ip repetat( actiunea ce i s'a e+plicat8
' e+ercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor &ai $ec,i cu cele noi8
sunt nu&ite si e+ercitii paralele( a$and scopul de a integra deprinderile in siste&e din
ce in ce &ai largi8
' e+ercitii de creatie sau euristice8
Si e+ercitiul ne retine atentia prin cate$a cerinte de respectat( in aplicarea lui-
1- Ele$ul sa %ie constient de scopul e+ercitiului si sa inteleaga bine &odelul
actiunii de in$atat-
4- E+ercitiile sa aiba $arietate su%icienta( alt%el riscand sa %or&a& nu&ai
partial deprinderea propusa ca scop-
6- E+ercitiile sa respecte o anu&ita gradatie de di%icultate in aplicarea lor-
Deprinderile &ai co&plicate se %or&eazd prin integrarea succesi$a a unor deprinderi
&ai si&ple -
7- E+ercitiile sa aiba( continuitate in ti&p( alt%el putand sa apara lacune( care
i&piedica ele$ul sa'si %or&eze in &od nor&al deprinderile $izate-
4>>
9- E+ercitiile sa aiba rit& opti& si durata opti&a-
<- E+ersarea sa %ie per&anenta insotita de corectura si de autocorectura- Este
regula care reiese din insasi teoria %or&arii deprinderilor( alt%el aparand posibilitatea
insusirii &ecanice si %ara durabilitate-
E+ercitiul este &etoda cea &ai inti& i&pletita cu toate celelalte &etode de
predare si in$atare- Drept ur&are( a& putea a%ir&a ca %iecare dintre acestea se pot
trans%or&a in e+ercitiu( odata preluate de catre ele$( dupa &odelul pro%esorului- Este
lucrul care ne do$edeste o data in plus ca separarea neta a &etodelor didactice este
posibila doar teoretic( nu insa si in practica utilizarii lor-
G. Algoritmizarea
In &od cu totul general( algorit&izarea este de%inita ca &etoda de predare'
in$atare constand din utilizarea si $alori%icarea algorit&ilor- Algorit&ii reprezinta( la
randul lor( suite de operatii sa$arsite intr'o ordine apro+i&ati$ constanta( prin
parcurgerea carora se a5unge la rezol$area unei serii intregi de proble&e de acelasi
tip- Pe plan didactic( algorit&izarea ar inse&na gasirea de catre pro%esor a inlantuirii
necesare a operatiilor %iecarei acti$itati de in$atat( ce se preteaza unei ast%el de
ordonari-
Dupa cu& s'ar putea constata( c,iar si printr'o analiza su&ara( algorit&izarea
didactica presupune cu necesitate doua lucruri2 %or&a sau succesiunea apro+i&ati$
%i+a a operatiilor sa$arsite de ele$ si prestabilirea lor de catre pro%esor- Alt%el spus(
ele$ul isi insuseste( pe calea algorit&izarii( cunostintele sau te,nicile de lucru( prin
si&pla parcurgere a unei cai de5a stabilite( pe cand in cadrul in$atarii de tip euristic
insusirea are loc pe baza propriilor cautari-
H. ;odelarea didactica
Este denu&irea &etodei de predare'insusire in cadrul careia &esa5ul ce
ur&eaza trans&is este cuprins intr'un &odel- Hodelul reprezinta o reproducere
si&pli%icata a unui original( in asa %el incat sa %ie pus in e$identa ele&entul care
intereseaza- Hodelarea poate %i realizata prin &ai &ulte procedee( bine de%inite 2
&arire sau reducere la scara a unor reproduceri si&ilare &ac,ete( &ula5e#8
concretizare redarea %igurati$a a unor ci%re sau grupuri de ci%re#8 abstractizare
redarea prin anu&ite %or&ule nu&erice sau literale a unor serii intregi de obiecte(
4>@
procese( actiuni#8 analogie i&aginarea unui obiect nou sau aparat( a caror
%unctionare sa %ie conceputa prin co&paratie cu structura sau utilizarea altui obiect
sau aparat e+istent( ase&anator#-
Clasi%icarile propuse pentru &odele nu re%lecta inca o $iziune unitara- Hai
accesibila pare ur&atoarea clasi%icare
1# &odele obiectuale corpuri geo&etrice( &ac,ete( &ula5e( &icro&odele
si&ilare#8
4# &odele %igurati$e sc,e&e( gra%ice( se&ne con$entionale#8
6# &odele si&bolice( adica %or&ule logice sau &ate&atice( care sintetizeaza
&eca'nis&ul de %unctionare sau actiunea de construire a unor agregate( &asini( sau
des%asurarea unor procese din anu&ite do&enii de acti$itate-
3atiunile care se pun astazi la baza e+tinderii predarii prin &odelare se
sintetizeaza ast%el2 utilizarea &odelului i&pune ele$ului nu nu&ai recunoasterea si
e+plicarea lui( ci si operarea concreta cu acesta 8 construirea &odelului( transpunerea
unui &odel in altui de alta di%icultate i&plica acti$izarea ele$ului8 &odelul incita
ele$ul la un e%ort de cautare il initiaza in rationa&entul analogic( i&plicat obligatoriu
in &odelare( il %a&iliarizeaza cu cercetarea stiinti%ica autentica-
I. Pro(lematizarea
Este denu&ita si predare prin rezol$are de proble&e sau( &ai precis( predare
prin rezol$are producti$a de proble&e-
Ca sinteza a tuturor acestor incercari( propune& de%initia2 o &etoda didactica
ce consta din punerea in %ata ele$ului a unor di%icultati create in &od deliberate in
depasirea carora( prin e%ort propriu- ele$ul in$ata ce$a nou- De &are spri5in ne este
contributia lui ?udrea$te$( care ordoneaza situatiile proble&atice pe cinci categorii
sau tipuri2
1# cand e+ista un dezacord intre $ec,ile cunostinte ale ele$ului si cerintele
i&puse de rezol$area unei noi situatii8
4# cand ele$ul trebuie sa aleaga dintr'un lant sau siste& de cunostinte( c,iar
inco&plete( nu&ai pe cele necesare in rezol$area unei situatii date( ur&and sa
co&pleteze datele necunoscute8
4>C
6# cand ele$ul este pus in %ata unei contradictii intre &odul de rezol$are
posibil din punct de $edere teoretic si di%icultatea de aplicare a lui in practica8
7# cand ele$ul este solicitat sa sesizeze dina&ica &iscarii c,iar intr'o sc,e&a
aparent statica8
9# cand ele$ului i se cere sa aplice( in conditii noi( cunostintele anterior
asi&ilate-
;ecesitatea utilizarii acestei &etode in in$ata&ant este usor de do$edit( date
%iind nu&eroasele ei $alente con$enabile educatiei actuale( adica2 %aptul ca
%a$orizeaza aspectul %or&ati$ al in$ata&antului( prin participarea e%ecti$a si sustinuta
a ele$ului si prin dez$oltarea intereselor de cunoastere8 %aptul ca sporeste trainicia si
aplicabilitatea in%or&atiei ele$ului in practica8 %aptul de a crea ele$ului o &are
posibilitate de trans%er a di$erselor reguli insusite etc-
Aplicarea proble&atizarii nu este posibila insa in orice i&pre5urari- Iata
cate$a conditii strict obligatorii2
' e+istenta unui %ond apercepti$ su%icient al ele$ului 8
' dozarea di%icultatilor intr'o anu&ita gradatie8
' alegerea celui &ai potri$it &o&ent de plasare a proble&ei in lectie8
' e+istenta unui interes real pentru rezol$area proble&ei8
' asigurarea unei relati$e o&ogenitati a clasei( la ni$elul superior8
' un e%ecti$ nu prea &are in %iecare clasa de ele$i8
' e$itarea supraincarcarii progra&elor scolare-
In lipsa respectarii acestor conditii( se intelege ca proble&atizarea de$ine
%or&ala sau de%a$orizanta-
#J. Instruirea programata
Caracterizarea care i se potri$este cel &ai bine ar %i2 &etoda &ulti%unctionala(
cuprinzand o inlantuire de algorit&i( dar si de proble&e de rezol$at( prezentate
preponderent in %or&a $erbala( dar si cu includerea unor aspecte intuiti$e-
Principiile instruirii progra&ate( sunt2
1- Principiul pasilor &ici- Hateria de in$atat se i&parte in %rag&ente( pana la
ni$elul de intelegere al copiilor- Hari&ea acestor pasi poate sa di%ere in %unctie de
ni$elul la care s'ar a%la cei care in$ata-
4@E
4- Principiul raspunsului e%ecti$- Potri$it lui( pentru a se putea &erge &ai
departe( nu sunt ingaduite golurile de raspuns sau ((sariturileN- E+plicatia se a%la in
%aptul ca( de regula( %iecare raspuns se spri5ina pe rezol$area altora anterioare lui-
6- Principiul con%ir&arii i&ediate( care pretinde ca( dupa %iecare raspuns
%or&ulat( ele$ul sa'l con%runte cu lista sau Nc,eiaN raspunsurilor e+acte- 3ostul
acestei con%ir&ari este de a in%or&a ele$ul daca poate sau nu sa continue cu sec$enta
ur&atoare-
7- Principiul rit&ului indi$idual( reiesind din %aptul ca %iecarui ele$ i se poate
pune la dispozitie progra&ul de in$atat( pe care il parcurge in %unctie de posibilitatile
sale-
Progra&area ra&i%icata( la randul ei( are caracteristicile2
a# ea nu &ai pre$ine la &a+i&u& erorile( ba( di&potri$a( prin introducerea
unor ele&ente XdistractoareN( poate sa pro$oace erorile( erori din care ele$ul sa
in$ete8
b# raspunsurile sunt prezentate gata construite( ele$ul trebuind doar sa'1
aleaga pe cel considerat corect( %ireste( printr'un e%ort de discernere( data %iind nu o
data e+istenta unor raspunsuri [capcanaN sau $alabilitatea &ai &ultor $ariante8
c# in caz de eroare( i se prezinta ele$ului o subprogra&a de spri5in( dupa care
sa reia sec$enta de la capat-
Progra&area co&binata interpune sec$ente lineare si ra&i%icate( in %unctie de
necesitatile in$atarii- Iar( in realitate( asa se petrec lucrurile cel &ai %rec$ent( data
%iind alternarea( in in$ata&ant( a situatiilor cand ele$ul trebuie sa %or&uleze din
&e&orie raspunsul sau sa discearna $arianta proprie si sa o aleaga corect-
Hi5loacele utilizate in instruirea progra&ata pot %i2 %isele progra&ate(
&anualele progra&ate( &asinile de in$atat( intre acestea din ur&a cele &ai riguroase
%iind calculatoarele( care( pe langa a%isarea progra&elor pe ecran( realizeaza si
conducerea in$atarii(
A$anta5ele instruirii progra&ate sunt sustinute in legatura directa cu
principiile enu&erate2 posibilitatea sporita de intelegere( prin di$izare( a &ateriei8
inlaturarea incon$ententelor de rit& al in$atarii( data %iind indi$idualizarea8 capatarea
treptata a independentei de catre ele$( de unde atenuarea &acar partiala a e%ectului
4@1
lipsei de cadre didactice( sau lipsei asistentei didactice in %a&ilia ele$ului8 unii autori
&entioneaza c,iar econo&ia de ti&p( desi altii o neaga-
##. %tudiul de caz
Ca de%initie apro+i&ati$a( s'ar putea %or&ula2 &etoda ce consta din
con%runtarea ele$ului cu o situatie reala de $iata( prin a carei obser$are( intelegere(
interpretare( ur&eaza sa realizeze un progres in cunoastere
Dupa autorul Cerg,it( s'ar putea identi%ica anu&ite etape ale studiului de caz(
adica2
a# alegerea cazului si conturarea principalelor ele&ente se&ni%icati$e8
b# lansarea cazului( care poate a$ea loc in &ai &ulte %or&e( intre care
lansarea ca o situatie proble&atica8
c# procurarea in%or&atiei in legatura cu cazul8
d# siste&atizarea &aterialului( prin recurgerea la di$erse &etode( intre care
cele statistice8
e# dezbatere asupra in%or&atiei culese( care poate a$ea loc prin di$erse
&etode
%# stabilirea concluziilor si $alori%icarea proprie2 un re%erat( o co&unicare( o
suita de ipoteze de $eri%icat in $iitor( o ,otarare de luat-
Aoate aceste ele&ente si di&ensiuni ne indreptatesc sa o considera& o &etoda
co&pozita( concentrand in sine o suita intreaga de alte &etode( %ara de care nu poate
e+ista-
Hoti$atia utilizarii acestei &etode ne este sugerata prin2
a# situarea ele$ului c,iar in &i5locul realitatii concrete( de unde intelegerea
esentei ade$arurilor si retinerea lor durabila( precu& si aplicarea in conte+te reale8
b# caracterul prin e+celenta acti$ al &etodei( atata $re&e cat toti ele$ii se pot
anga5a in rezol$area cazului8
c# culti$a spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiati$a8
d# %a$orizeaza socializarea ele$ului si capacitatea de colaborare-
#'. ;etodele de simulare 8jocul de rol*
Aceasta este categoria in care se cuprind 5ocurile si in$atarea pe si&ulator(
4@4
Hetoda 5ocurilor este prezentata pe doua categorii2 de o parte cea a 5ocurilor
didactice sau educati$e( de alta parte categoria 5ocurilor si&ulati$e-
Gocurile educati$e au( intr'o &asura si intr'o perioada( caracter i&itati$
e&piric( aceasta specie %iind proprie $arstei si educatiei prescolare-
Gocurile si&ulati$e au alt registru si alta se&ni%icatie( ele %i&d $eritabile
ocazii de antrena&ent( pentru indeplinirea unor roluri reale in $iata- De aceea( ele
capata &ai &are densitate la $arste scolare &ai &ari si se prezinta &ai ales sub %or&a
5ocurilor de rol- 1arietatea lor este de'a dreptul i&presionanta( potri$it cu $arietatea
preocuparilor u&ane &a5ore2 5ocuri de decizie( 5ocuri de arbitra5( 5ocuri de pre$iziune
etc-
Din e+e&pli%icarile aduse de autorii care trateaza proble&a 5ocurilor( reiese
relatia acestor &odalitati de in$atare cu siste&ul general al &etodelor de in$ata&ant-
Spre e+e&plu( se organizeaza un 5oc de roluri( in $ederea realizarii unui proiect
i&aginar de constructie a unui co&binat c,i&ic-
In ce pri$este in$atarea pe si&ulatoare( coloratura &etodei este e+pri&ata
prin in$ocarea &i5locului utilizat( respecti$ un siste& arti%icial constand d&tr'un
dispoziti$ te,nic2 de pilda( o &ac,eta si un spatiu in care aceasta %unctioneaza- Se stie
rostul si&ulatoarelor in cadrul in$atarii unor deprinderi de &are co&ple+itate si( deci(
greu de insusit in conditii strict reale2 conducerea unei loco&oti$e( a unei aerona$e(
&ane$rarea corecta a unui siste& de cai de co&unicatie etc-
Ceea ce pute& spune despre aceste &odalitaii de realizare a in$atarii este in
acord cu autorii care le sustin( ca %iind reale si &ai ales necesare din ce in ce &ai
accentual- Ceea ce conc,ide&- insa( este ca in$atarea pe si&ulator reprezinta tot o
co&binatie sau o alcatuire co&ple+a( care i&bina &ai &ulte dintre &etodele anterior
citate si prezentate- Fiindca( in &od concret( in$atarea pe si&ulator incepe cu
prezentarea si&ulatorului de catre instructor de&onstrare#8 continua cu e+plicarea si
aratarea &odului de %unctionare e+punere si de&onstratie cu actiuni#8 continua cu
e+ersarea din partea ele$ului care constituie partea cea &ai consistenta a &etodei#(
in paralel cu corectura din partea instructorului8 se inc,eie cu aprecierea asupra
progresului realizat8 in %inal( trebuie sa conduca la insusirea deprinderii ca atare-
Asadar( si aici a$e& a %ace tot cu o &etoda co&pozita-
4@6
5ocul de rol este o &etoda acti$a de predare'in$atare( bazata pe si&ularea unor
%unctii( relatii( acti$itati( %eno&ene( siste&e etc- Ele$ii sunt pri$iti ca niste NactoriN ai
$ietii sociale pentru care se pregatesc( in sensul ca ei in societate $or ocupa pozitii
sau statusuri pro%esionale( culturale( stiinti%ice etc-( pentru e%ectuarea carora este
necesar sa N5oaceN anu&ite roluri corespunzatoare acestor statusuri( adica sa'si
%or&eze anu&ite abilitati( atitudini( con$ingeri etc- De e+e&plu( un $iitor &uncitor(
conductor( cadru didactic( &edic( specialist intr'un do&eniu oarecare trebuie ca odata
cu cunostintele de specialitate sa'si %or&eze si tipuri de co&porta&ente necesare
abordarii( intelegerii si in%luentarii partenerilor de interactiune( alt%el spus( este
necesar sa in$ete rolul corespunzator statusului-
Hetoda 5ocurilor de rol ur&reste %or&area co&porta&entului u&an pornind de
la si&ularea interactiunii ce caracterizeaza o structure( relatie sau situatie social de
grup( prin distribuirea in randul participantilor la instruire a unui set de statusuri
%oarte bine precizate si relationate intre ele- Se re&arca o serie de a$anta5e ale
&etodei2
' acti$izeaza ele$ii din punct de $edere cogniti$( a%ecti$( actional( punadu'i in
situatia de a interactiona8
' prin dra&atizare( asigura proble&atizarea( sporind gradul de intelegere si
participare acti$a a cursantilor8
' interactiunea participantilor asigura un autocontrol e%icient al conduitelor si
ac,izitiilor8
' pune in e$identa &odul corect sau incorect de co&portare in anu&ite situatii8
' este una din &etodele e%iciente de %or&are rapida si corecta a con$ingerilor(
atitudinilor si co&porta&entelor-
;u lipsesc nici anu&ite deza$anta5e sau di%icultati legate de utilizarea &etodei(
intre care se enu&era2
' este o &etoda greu de aplicat( pentru ca presupune nu nu&ai aptitudini
pedagogice( ci si aptitudini regizorale si actoricesti la conducatorul 5ocului8
' desi acti$itatea bazata pe 5ocul de rol dureaza relati$ putin 'apro+i&ati$ o ora
' proiectarea si pregatirea sa cer ti&p si e%ort din partea cadrului didactic8
4@7
' e+ista riscul de$alorizarii 5ocului de rol( ca rezultat al considerarii lui ca ce$a
pueril( %acil de catre ele$i8
' este posibila aparitia bloca5elor e&otionale in preluarea si interpretarea
rolurilor de catre unit ele$i-
Dtilizarea cu e%icienta sporita a acestei &etode presupune stapanirea de catre
cadrele didactice a unui e$antai de concepte2 statut( rol( persoana sau actor( parteneri
de rol( co&porta&ente de rol( obligati de rol etc-
A$and in $edere ca in 5ocul de rol continutul si&ularii il reprezinta
interactiunea u&ana( aceasta &etoda de predare'in$atare poate %i utilizata pentru
realizarea unuia sau &ai &ultora dintre ur&atoarele obiecti$e2 in$atarea &odurilor de
gandire( traire si actiune speci%ice unui anu&it status8 dez$oltarea capacitatii de
e&patie si intelegere a opiniilor( trairilor si aspiratiilor altora8 dez$oltarea capacitatii
de a surprinde( intelege si e$alua orientarile $alorice ale partenerilor de interactiune8
%or&area e+perientei si capacitati de a rezol$a situatiile proble&atice( di%icile8
$eri%icarea corectitudinii co&porta&entelor %or&ate si destra&area celor in$atate
gresit8 %or&area si per%ectionarea aptitudiniior de &unca in grup si de conducere
colecti$a8 in$atarea rolurilor necesare ocuparii ulterioare a unor noi statusuri sau
con%runtari cu noi proble&e-
Etapele pregatirii si %olosirii 5ocului de rol sunt ur&atoarele2
'Identi%icarea situatiei interu&ane care se preteaza la si&ulare prin 5ocul de rol-
Acu& este %oarte i&portant ca situatia ce ur&eaza a %i si&ulata sa %ie rele$anta
obiecti$ului( co&porta&entelor de insusit de catre ele$i in ur&a interpretarii rolurilor-
' Hodelarea situatiei si proiectarea scenariului- Situatia de si&ulat este supusa
analizei sub aspectul statusurilor si categoriilor de interactiuni i&plicate- Din situatia
reala sunt retinute pentru scenariu nu&ai aspectele esentiale2 status'urile si rolurile
cele &ai i&portante care ser$esc la constituirea unui &odel interactional- Dr&eaza
apoi sa se elaboreze scenariul propriu'zis( respecti$ noua structura de status'uri si
roluri( care( %ireste este &ult si&pli%icata %ata de situatia reala-
' Alegerea partenerilor si instruirea lor relati$ la speci%icul si e+igentele 5ocului
de rol- Este $orba de distribuirea rolurilor si %a&iliarizarea participantilor cu sarcinile
de realizat- Status'urile si roluriie sunt descrise a&anuntit pentru %iecare participant in
4@9
parte pe o %isa8 distribuirea poate %i la alegere sau prestabilita de catre conducatorul
acti$itati-
' In$atarea indi$iduala a rolului de catre %iecare participant prin studierea %isei-
Este necesar ca participantii sa %ie lasati 19'4E de &inute sa'si interiorizeze rolul si
sa'si conceapa &odul propriu de interpretare-
' Interpretarea rolurilor
' Dezbaterea cu toti participantii a &odului de interpretare si reluarea
sec$entelor in care nu s'au obtinut co&porta&entele asteptate- La dezbatere participa
si obser$atorii- Este necesar ca interpretilor sa li se dea prioritate pentru a co&unica
ceea ce au si&tit -
In repartizarea status'urilor si rolurilor( conducatorul acti$itii sa tina sea&a de
aspiratiile( aptitudinile si pre%erintele %iecarui participant8 este %oarte bine ca inainte
de interpretarea rolurilor sa se e%ectueze e+ercitii indi$iduale sau in grup( discutarea
unor cazuri si&ilare si rele$area de catre participant a &odului de rezol$are etc-8 sa
%ie ur&arit %iecare participant re%eritor la &odul cu& preia si interpreteaza rolul si cat
de &ult se identi%ica cu el8 sa se asigure o at&os%era placuta de lucru( pentru a se
e$ita bloca5ele cogniti$e si e&otionale( con%lictele etc8 %iecare participant sa cunoasca
atat conduitele proprii pe care trebuie sa le adopte( cat si pe cele pe care le asteapta de
la interlocutorii sai8 interpretii sa %ie a5utati sa nu se abata de la rolul pri&it8 un 5oc de
rol sa %ie interpretat de &ai &ulte ori de aceeasi categorie de ele$i pentru a se asigura
insusirea si auto&atizarea deprinderilor si co&porta&entelor8
E+ista &ulte tipuri de 5ocuri de rol( cu o ga&a larga de posibilitati de aplicare
la obiectele de in$ata&ant-
1#- Gocuri de rol cu un caracter &ai general2
' Gocul de reprezentare a structurilor a5uta intelegerea %unctionarii unor
structuri organizatorice apartinand unui siste& socio'econo&ic( socio'cultural etc- De
pilda( organizarea unei intreprinderi sau institutii poate %i reprodusa intr'o sala de
dans( prin distributie spatiala corespunzatoare a &obilierului( a status'urilor si
rolurilor de indeplinit-
' Gocul de decizie- Ele$ilor li se distribuie status'uri si roluri &enite a si&ula
structura unui organis& de decizie( con%runtarea cu o situate decizionala i&portanta-
4@<
Ele$ii insisi sunt pusi in situatia de a lua decizii- Inainte de a decide( participantii la
5oc $or cunoaste obiecti$ele pe care le ur&areste organul de decizie- In %unctie de
acestea se stabileste o ordine de prioritate a obiecti$elor( se %or&uleaza principalele
solutii posibile( se anticipeaza e%ectele poziti$e sau negati$e generate de aplicarea
solutiilor( in s%arsit( se decide asupra $ariantelor opti&e- Hetoda este utilizata in
predarea si in$atarea stiintei conducerii( istoriei( econo&ice etc-
' Gocul de arbitra5( %olosit in predarea disciplinelor 5uridice si %inanciar'
contabile usureaza intelegerea si dez$oltarea capacitor de solutionare a proble&elor
con%lictuale ce apar intre doua persoane( doua grupuri( doua unitati econo&ice etc-
Prin Gocul de arbitra5 se ur&areste solutionarea litigiului8 in in%aptuirea sa sunt
i&plicati2 conducatorul procesului de si&ulare cadrul didactic( notat cu C #8 arbitri
participanti ' A#8 partile con%lictuale persoane( grupuri ' P1 si P4# s e+perti E#-
' Gocul de co&petitie de obtinere a per%or&antelor#- Prin acest tip de 5oc se
ur&areste si&ularea obtinerii unor per%or&ante de in$ingere a unui ad$ersar( real sau
i&aginat- Conducatorul grupului i&parte participantii in doua &icrogrupuri sau
perec,i de cate doua persoane anga5ate in co&petitie- Distribuie status'urile si
rolurile ce re$in %iecarei parti si se co&unica obiecti$ul co&petitiei-
Participantii la 5oc sunt pusi sa aleaga intre $ariabilele posibile de 5oc( sa
recurga la strategii di$erse( sa deter&ine solutii opti&e respectand regulile 5ocului-
Gucatorii dintr'un grup isi $or elabora stategiile de lucru in %unctie de alegeriie
corespunzatoare ale ad$ersarului( %iecare parte straduindu'se sa'si i&puns solutia
considerate cea &ai e%icienta-
Gocul de co&petitie poate %i utilizat la toate obiectele de in$a&ant care contin
situatii co&petiti$e( de e+e&plu( la istorie si&ularea strategiilor si tacticilor unor
batalii( a razboaielor# etc-
4# Gocuri cu caracter &ai speci%ic2
' Gocul de'a g,idul si $izitatorii- Pro%esorul porneste de la structurarea unei
acti$itati ipotetice2 $izitarea unui obiecti$ socio'cuitural( a unei unitati econo&ice
s-a-( organizand sala de clasa in &od corespunzator cu ,arti( planse( pliante( %otogra%ii
adec$ate pentru acti$itatea si&ulate-
4@>
Ele$ii sunt i&partiti in cate$a grupuri si li se distribuie roluri de g,izi si
$izitatori- Se pot organiza ur&atoarele grupuri2
' o ec,ipa restransa de g,izi cu sarcina de a e+plica si raspunde la intrebarile
$izitatorilor8
' un grup &ai nu&eros de $izitatori8
' o ec,ipa de %oneticieni care obser$e greselile g,izilor si $izitatorilor# si le
aduc la cunostinta cu prile5ul analizei %inale8
' o ec,ipa de le+icogra%i si gra&aticieni( cu &isiuni si&ilare celel anterioare-
Intr'un ast%el de 5oc( ele$ii sunt pusi in situatia de a'si e+ersa cunostintele si a'
si dez$olta capacitatile de e+pri&are( de a'si consolida deprinderile si corecta
greselile de e+pri&are-
' Gocul de negociere s'a do$edit util in si&ularea operatiilor de $anzare'
cu&parare( a tranzactiilor co&erciale si %inanciar'bancare( pentru dez$oltarea
capacitatilor de negociere a celor care lucreaza sau $or lucra in do&eniul relatiilor
co&erciale-
Pro%esorul i&parte ele$ii in doua grupuri sau in perec,i de &icrogrupuri care
sunt puse in situatia de a realiza tranzactii co&erciale- Fiecare &icrogrup incearca
parteneni de negociere sa'i accepte conditiile-
#0. Invatarea prin descoperire
Dupa opinia &ai &ultor autori( ar trebui sa trata& separat( tot ca &etoda
didactica( &etoda in$atarii prin descoperire-
;oi a%ir&a& ca( intr'ade$ar( e+ista in$atare prin descoperire si ca ea
reprezinta o categorie logica opusa celei de in$atare prin receptare- Pentru
interpretarea co&pleta a statutului in$atarii prin descoperire( $o& recurge( insa( si la
parerea altor autori- Dupa a&ericanii D- Ausubel si Fl- 3obinson( $o& considera
de%initia in$atarii prin descoperire( prin opozitie cu in$atarea prin receptare2 in$atarea
prin descoperire se re%era la o situatie in care &aterialul de in$atat nu este prezentat
intr'o %or&a %inala celui ce in$ata asa cu& se petrece in in$atarea prin receptare#( ci
recla&a o anu&ita acti$itate &entala anterioara rezultatului %inal in structura
cogniti$a-
4@@
1. -ficienta metodelor de nvatare n formarea si consolidarea
competentelor de !aza ale elevilor cu deficiente.
Hetodele de in$ata&ant sunt selectate in raport cu scopul si obiecti$ele
acti$itatii didactice( continutui lectiei si particularitatile ele$ilor $arsta( ni$elul
dez$oltarii psi,ice( tipul si gradul de%icientelorPtulburarilor( ni$elul si speci%icitatea
&i5loacelor de co&unicarc( tipul de perceptie al ele$ilor'analitic sau sintetic# siPsau
stilul de lucruP personalitatea educatorului-
Dtilizarea &etodelor e+poziti$e in acti$itatile didactice destinate ele$ilor cu
cerinte speciale presupune respectarea unor cerinte2
' %olosirea unui li&ba5 adec$at( corespunzator ni$elului co&unicarii $erbale8
' prezentare clara( precisa si concisa8
' siste&atizarea ideilor8
' recurgerea la di%erite procedee si &ateriale didactice intuiti$e8
' antrenarea ele$ilor prin intrebari de control pentru a $eri%ica ni$elul
intelegerii continuturilor de catre acestia si pentru a inter$eni cu noi e+plicatii si
clari%icari atunci cand se i&pune acest lucru-
Pentru ele$ii cu de%iciente &intale sau pentru cei cu $arste &ai &ici este
reco&andata utilizarea po$estirii ca &etoda didactica( insotita de suporturi ilustrati$'
sugesti$e sau i&agini %il&ate8 ast%el se capteaza &ai usor atentia si este %acilitate
i&plicarea a%ecti$'&oti$ationala a ele$ilor in sec$entele lectiei- Hetode ca e+plicatia
si descrierea sunt %olosite &ai rar ca &etode de sine statatoare( ele %iind &ai indicate
ca procedee in cadrul altor &etode( intrucat aceste &etode solicita un $ocabular
destul de dez$oltat la ele$i( iar pentru cei cu de%iciente &ai accentuate acest lucru
este &ai greu de atins- ;u in ulti&ul rand( in cazul &etodelor e+poziti$e( educatorii
trebuie sa %aca distinctie intre $erbalis& si $erbalizare( $erbalis&ul %iind o
$erbalizare e+agerata( %ara $alente educati$e-
Hetodele interogati$e in special cele bazate pe con$ersatie euristica#
%a$orizeaza descoperirea noului( e+ersarea proceselor psi,ice( clari%icarea(
sintetizarea( consolidarea si siste&atizarea cunostintelor( $eri%icarea si e$aluarea
per%or&antelor- Con$ersetia traditional cate,etica# de cele &ai &ulte ori este
contraindicata in cazul ele$ilor cu de%iciente( deoarece prin aceasta &etoda este
4@C
%a$orizata &e&orarea &ecanica- E+perienta practica a de&onstrat necesitatea
co&binarii &etodelor interogati$e cu celelalte &etode e+poziti$e( de&onstrati$e(
acti$'participati$e#8 ast%el se inlatura &onotonia( sunt sti&ulate gandirea si
concentrarea atentiei( conditii necesare in obtinerea succesului la ele$ii cu cerinte
speciale-
Hetodele de si&ulare bazate pe 5ocul didactic si dra&atizare# pot %i aplicate
cu succes atat in ceea ce pri$este continutul unor discipline( cat si in %or&area si
dez$oltarea co&unicarii la ele$ii cu de%iciente &intale si senzoriale- I&plicarea lor
cat &ai directa in situatii si circu&stante de $iata si&ulate acti$itati de tip 5ocul de'
a---N# trezeste &oti$atia si %aciliteaza participarea acti$a( e&otionala a ele$ilor(
constituind si un &i5loc de socializare si interrelationare cu cei din 5ur-
Hetoda de&onstratiei a5uta ele$ii sa inleleaga sensul structuriiPele&entelor de
baza ale unui %eno&en sau proces( prin inter&ediul ei educatorul prezentand ele$ilor
obiectele si %eno&enele realitatii cu scopul de a le asigura o baza percepti$a concret'
senzoriala- De&onstratia( in %or&ele ei &oderne( constituie( &ai ales in cazul ele$ilor
cu dizabilitati( o practica obisnuita la toate disciplinele de in$ata&ant si la toate
acti$itatile de terapie educationala care se des%asoara sub coordonarea educatorului-
Alaturi de &etoda de&onstratiei( e+ercitiul constituie o &etoda cu o larga
aplicabilitate in educatia speciala( &ai ales in acti$itatile de consolidare a
cunostintelor si de antrenare a deprinderilor-
In conte+tul acti$itatilor speci%ice educatiei speciale( &ai ales pentru copiii cu
de%icienie de intelect( tulburari asociate autis&ul( sindro&ul Do^n# sau pentru cei
cu tulburari senzoriale( &etoda i&itatiei si procedeul inlantuirii si &odelarii ocupa un
loc %oarte i&portant datorita co&patibilitatii e+istente intre speci%icul acestora si
particularitatile de in$atare ale respecti$elor categorii de subiecti( pe de o parte( dar si
datorita calitatii acestor &etode si procedee( e+tre& de potri$ite si e%iciente in
situatiile de prezentare( antrenare si consolidare a noilor cunostinte si deprinderi din
di$erse discipline pe care ele$ii trebuie sa le insuseasca( pe de alta parte-
In acti$itatile de in$atare a scris'cititului( de corectare a tulburarilor de li&ba5
si in de&utizarea copiilor cu surditate se utilizeaza cu precadere &etoda %onetica
analitico'sintetica- Aceasta &etoda respecta principiul trecerii de la usor la greu(
4CE
adica preconizeaza initial in$atarea cititului( apoi a scrisului si pune un accent
deosebit pe analiza si sinteza %onetica si gra%ica a continutului $erbal dupa
algorit&ul2 propozitie'cu$ant'silaba'sunet'litera- Aplicarea ei presupune parcurgerea
&ai &ultor etape &etodologice in in$atarea unui nou sunet2
' alegerea propozitiei8
' i&partirea propozitiei in cu$inte si alegerea cu$antului cu sunetul nou8
' i&partirea in silabe a cu$antului care contine sunetul nou8
' desco&punerea silabelor in sunete( separarea si studierea sunetului nou
corectarea si antrenarea pronuntiei corecte a noului sunet#8
' prezentarea si studierea literei de tipar corespunzatoare sunetului nou8
' co&punerea silabei care contine noua litera( cu a5utorul al%abetului decupat(
si apoi co&punerea cu$antului si propozitiei tot cu al%abetul decupat#8
' citirea silabei( a cu$antului si a propozitiei alcatuite cu al%abetul decupat8
' citirea altor cu$inte care contin noua litera8
' citirea de propozitii si te+te scurte8
' prezentarea literei de &ana si scrierea ele&entelor gra%ice ale acesteia(
scrierea literei in intregi&e si a cu$intelor care cuprind aceasta litera( apoi scrierea de
propozitii-
In cazul copiilor cu de%iciente de auz se reco&anda si %olosirea analizei si
sintezei cu$antului dupa i&aginea labio$izuala in %ata oglinzii# si Oinesteziile
articulatorii corespunzatoare palparea zonei gatului in dreptul laringelui pentru a
sesiza $ibratiile#- De ase&enea( la utilizarea acestei &etode( cu$intele si propozitiile
trebuie sa %ie cunoscute sub aspect se&antic si articulator( sa aiba o co&ponenta
articulatorie si&pla( sunetul nou gra%e&ul# sa %ie situat in cu$ant intr'o pozitie
a$anta5oasa pentru a %i usor sesizat din punct de $edere articulator si $izual( iar
cu$intele cu noul sunet sa %ie ast%el alese incat sa cuprinda o singura litera
necunoscuta litera corespunzatoare noului sunet#-

;etode activ,participative in activitatea educativa a copiilor cu cerinte
speciale. Invatarea prin cooperare
4C1
In ulti&ul ti&p se in$oca %rec$ent &etodele acti$'participati$e utilizate in
practica instructi$'educati$a deoarece per&it ele$ului satis%acerea cerintelor
educationale prin e%ort personal sau in colaborare cu alti colegi- Speci%ic acestor
&etode este %aptul ca se sti&uleaza interesul pentru cunoastere( se %aciliteaza
contactul cu realitatea incon5uratoare( ele %iind subordonate dez$oltarii &intale si a
ni$elului de socializare al ele$ilor- In conte+tul educatiei speciale( aceste &etode
constituie o resursa i&portanta in proiectarea acti$itatilor educati$e deoarece
sti&uleaza si dez$olta %oarte &ult in$atarea prin cooperare lucrul in perec,i sau in
grupe &ici de ele$i#( %acilitand ast%el co&unicarea( socializarea( relationarea(
colaborarea si spri5inul reciproc pentru rezol$area unor proble&e sau pentru
e+plorarea unor te&e noi8 se %a$orizeaza in acest &od cunoasterea reciproca dintre
ele$i( intelegerea si acceptarea reciproca( precu& si integrarea copiilor cu cerinte
speciale in colecti$ul clasei- Aceste &etode( pe langa e%icienta lor in acti$itatea
didactica( dez$olta o serie de aptitudini si capacitati re%eritoare la spiritul de toleranta(
ascultarea acti$a( luarea deciziei( autono&ia personala( responsabilitatea si
participarea sociala( %or&area opiniilor si intelegerea corecta a realitatii-
E+perienta practica de pana acu& in aplicarea &etodelor de in$atare prin
cooperare a e$identiat o serie de rezultate( dintre care cele &ai e$idente sunt2
' cresterea &oti$atiei ele$ilor pentru acti$itatea de in$atare8
' incredere in sine bazata pe acceptarea de sine 8
' co&petente sociale sporite8
' atitudine poziti$a %ata de personalul didactic( disciplinele de studiu si
continutul acestora prin %olosirea acestor &etode( continutul lectiilor( de cele &ai
&ulte ori( su%era o serie de &odi%icari si adaptari care sa %a$orizeze spiritul de
in$estigatie( descoperirea noului si cooperarea intre ele$ii clasei#8
' relatii &ai bune( &ai tolerante cu colegii8
' capacitati sporite de a percepe o situatie( un e$eni&ent sau o serie de obiecte
si %eno&ene si din perspecti$a celuilalt8
' con%ort psi,ic sporit( dez$oltarea capacitatii de adaptare la situatii noi(
cresterea capacitatii de e%ort-
4C4
Lectiile bazate pe in$atarea prin cooperare prezinta cate$a caracteristici
i&portante
a# raspunderea indi$iduala ' se e$alueaza %rec$ent per%or&ania %iecarui ele$
care trebuie sa o%ere un raspuns in nu&e personal sau in nu&ele grupului( iar
rezultatul se co&unica atat ele$ului( cat si grupului din care %ace parte 8
b# interactiunea directa ' ele$ii se a5uta unit pe altii( incura5andu'se si
i&partasindu'si ideile( e+plica celorlalti( discuta ceea ce stiu( se in$ata unii pe altii8
c# interdependenta poziti$a ' ele$ii realizeaza ca au ne$oie unii de altii pentru a
duce la bun s%arsit sarcina grupului8 educatorii pot $alori%ica aceasta interdependenta
poziti$a stabilind scopuri co&une( reco&pense co&une ( resurse co&une( roluri
distribuite in grup8
d# deprinderi interpersonale si de grup &ic ' grupurile nu pot e+ista si nici nu
pot %unctiona e%icient daca ele$ii nu au si nu %olosesc anu&ite deprinderi sociale 8
e# procesarea in grup ' ele$ii au ne$oie sa $ada cat de bine si'au atins
scopurile si cat de e%icienti au %ost in grup8 pro%esorul &onitorizeaza in per&anenta
acti$itatea de in$atare a grupurilor( le o%era %eedbacO lor si intregii clase#( inter$ine
si corecteaza e$entualele con%uzii sau raspunsuri inco&plete-
Pentru %iecare &o&ent sau etapa a lectiei se pot %olosi o serie de &etode sau
te,nici de lucru( incluse intr'o strategic adaptata disciplinei( continutului( $arstei si
per%or&antei ele$ilor- Principalele argu&ente care 5usti%ica e%icienta acestor &etode
acti$'participati$e sunt2
' di$ersitatea'ele$ii se si&t liberi sa %aca speculatii( apare di$ersitatea de
opinii si idei( este incura5ata libera e+pri&are a ideilor8 sunt situatii in care un singur
raspuns este cel corect( iar educatorii trebuie sa %ie onesti cu ele$ii( &ediind procesul
prin care acestia a5ung la raspunsul 8
' per&isiunea ' de cele &ai &ulte ori( ele$ii asteapta ca educatorul sa le dea
.singurul raspuns bunN( ceea ce reduce e%icienta si producti$itatea in$atarii8 ele$ii
trebuie incura5ati sa %ie spontani( sa li se per&ita e+pri&area libera a ceea ce gandesc
despre o anu&ita te&a8
' respectul ' ele$ii sunt a5utati sa inteleaga ca opiniile lor sunt apreciate si
respectate de colegi si %iecare este dator sa respecte opinia celuilalt8
4C6
' $aloarea ' cand ele$ii isi dau sea&a ca opinia lor are $aloare( se i&plica &ai
acti$ in accti$itatea de in$atare8
' ascultarea acti$a ' ele$ii se asculta unii pe altii si renunta la e+pri&area unor
5udecati pripite sau la i&punerea propriului punct de $edere8
' increderea ' ele$ii constientizeaza propria lor $aloare si de$in &ai
increzatori in propriile %orte-
$%$. ;i#loacele de nvatam"nt si integrarea acestora n activitatea didactica
#. ;ijloacele de )nvatam>nt,suport al activitatii didactice
'. Valoarea psiopedagogica a mijloacelor de invatamant
0. Particularitati ale utilizarii mijloacelor de )nvatam>nt )n scolile speciale
<. ;i#loacele de nvatam"nt-suport al activitatii didactice
Intr'o de%initie pri&ara( &i5loacele te,nice de instruire sunt considerate
ansa&bluri de procedee &ecanice( optice( electrice si electronice ' de inregistrare(
pastrare si trans&iterea in%or&atiei-
Hi5loace de in$ata&ant reprezinta ansa&blul de obiecte( instru&ente(
produse( aparate( ec,ipa&ente si siste&e te,nice care sustin si %aciliteaza
trans&iterea unor cunostinte( %or&area unor deprinderi( e$aluarea unor ac,izitii si
realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructi$'educati$-
MloocO de%ineste &i5loacele te,nice de instruire ca %iind acele dispoziti$e si
te,nici nascute din re$olutia &i5loacelor de co&unicare( ce pot %i %olosite in scopuri
didactice( luate indi$idual sau in co&binatie( pe langa pro%esor( &anual si tabla- Ele
includ acele aparate si instalatii cuprinse in generatiile III 'I1( respecti$ aparatele de
proiectie( de inregistrare redare audio( instruire progra&ata( inclusi$ calculatoarele
electronice generatia a 1'a# si alte ele&ente de ,ard^are si so%t^are-
In literatura pedagogica ro&aneasca( &i5loacele te,nice de instruire sunt
de%inite ca ansa&blu al &i5loacelor de in$ata&ant cu suport te,nic si care pretind
respectarea unor nor&e te,nice de utilizare speciale( respecti$ ec,ipa&entele te,nice'
aparatele dispoziti$ele( &asinile( utila5ele( instalatiile utilizate in procesul didactic-
4C7
Clasi%icarea &i5loacelor te,nice de instruire( se %ace in %unctie de analizsatorul
solcitat precu& si de caracterul siste&ic sau dina&ic al celor prezentate- In %unctie de
aceste criterii( intalni& ur&atoarele &i5loace te,nice de instruire 2
' &i5loacele te,nice $izuale 2 retroproiectorul( ,arti( %ise de lucru
' &i5loacele te,nice auditi$e 2 radioul( caseto%onul( etc
' &i5loacele te,nice audio'$izuale 2 $ideo'plaeer( t$( calculatorul
A. 8aloarea psihopedagogica a mi#loacelor de invatamant
Sintag&a ((&i5loace te,nice de instruireN include ansa&blul cerintelor
pedagogice de utilizare e%icienta a lor( in ur&atoarele scopuri didactice2
' sensibilizarea ele$ilor in $ederea des%asurarii acti$itatii didactice
' spri5inirea perceperii noului de catre ele$i
' co&unicarea( trans&iterea( de&onstrareaPilustrarea noului
' intelegerea noului de catre ele$i
' aplicarea si e+ersarea noilor cunostinte teoretice si practice
' %i+area si consolidarea noilor cunostinte si co&petente
' $eri%icarea si e$aluarea cunostintelor si abilitatilor ele$ilor-
In scoala conte&porana( utilizarea unor sintag&e ca &i5loace de in$ata&ant(
instruire si autoinstruire asistate de calculator( indi$idualizarea instructiei etc-( a
de$enit o necesitate( ele reprezentand( practic( directi pentru re%or&a in$ata&antului-
3e%eritor la te,nicile &oderne de instruire( D;ESCO arata ca ele reprezinta a
patra re$olutie in dez$oltarea societatii( din punctul de $edere al &i5loacelor de
instruire si educare- Dupa As,be ( cele patru re$olutii sunt2
1# trecerea de la educatia in %a&ilie la educatia in scoala
4# adoptarea cu$antului sens ca &i5loc de instruire si autoinstruire
6# aparitia tiparului si %olosirea cartii
7#dez$oltarea electronicii radioul( tele$iziunea( calculatoarele#-
De alt%el( utilitatea &i5loacele te,nice &oderne consta( in principal( in
usurinta de a recrea in per&anenta situatia educationala( prin includerea in ca&pul
educatiei a noilor ac,izitii din do&eniul stiintelor educatiei-
4C9
Cele &ai i&portante caracteristici ale &i5loacelor te,nice de instruire( care le
con%era valoarea pedagogica si( totodata anu&ite li&ite in utilizare( sunt
ur&atoarele2
1le/i(ilitatea sau adapta(ilitatea( reprezinta trasatura care se re%era la
posibilitatile de adaptare la necesitatile de &o&ent
Generalitatea reprezinta o proprietate asociata %le+ibilitatii si se re%era la
posibilitatea de a codi%ica in di%erite %or&e( in%or&atiile &esa5elor trans&ise spre
receptorul u&an
Paralelismul este proprietatea care se re%era la posibilitatea utilizarii
si&ultane a aceluiasi &i5loc in &ai &ulte scopuri sau de catre &ai &ulti utilizatori( in
aceeasi unitate de ti&p-
Accesi(ilitatea este o proprietate a &i5loacelor te,nice deter&inata de
co&ple+itatea lor si de usurinta cu care ele pot %i utilizate- Fireste( cu cat un &i5loc
te,nic este &ai co&ple+( cu atat accesul utilizatorilor depinde in &ai &are &asura de
progra&e speciale de instruire pentru cunoasterea si &anuirea aparatelor-
%iguranta si functionare este reprezinta o caracteristica a%lata in corelatie cu
%iabilitatea si intretinerea si se re%era la respectarea anu&itor reguli si operatii la
punerea in %unctiune( la utilizarca si la oprirea aparatelor-
A$and in $edere proprietatile &i5loacelor te,nice( se poate spune ca( pentru
stabilirea calitatii &i5loacelor te,nice de instruire( se iau in considerare( si&ultan(
patru categorii de %actori( pe care trebuie sa'i aiba in $edere atat cei care le produc(
cat si cei care le utilizeaza- Este $orba de factori pedagogici ' notati cu P( tenici '
notati cu A( economici , notati cu ec si ergonomici ' notati cu Er- Ast%el( calitatea
&i5loacelor te,nice de instruire ' notata cu C&i este %unctie de aceste categorii de
%actori-
Gratie e+ercitarii %unctiei de instruire( %iecare categorie de &i5loace de
in$ata&ant poate %i considerata o &odalitate de trans&itere a cunostintelor- De aceea( se
i&pune ca( in alegerea &i5loacelor de in$ata&ant sa se aiba in $edere eficienta lor in
transmiterea unor informatii noi& precum si in formarea unor priceperi si deprinderi
intelectuale& care se vor transforma in instrumente utile in asimilarea de noi informatii-
4C<
Desigur ca( pro%esorul este acela care proiecteaza si creaza situatii didactice in
care se utilizeaza &i5loace de in$ata&ant( organizeaza si indru&a acti$itatea ele$ului(
a5utandu'1 sa in$ete- Procesul in$atarii nu are la baza si&pla perceptie( ci el presupune
acti$itatea intelectuala e%ecti$a a ele$ului- Prin ur&are( so%t'urile prezentate o data cu
utilizarea &i5loacelor de in$ata&ant( nu sunt si&ple &ateriale intuiti$e care sa %ie
obser$ate de ele$i8 ele isi indeplinesc %unctia didactica nu&ai daca sunt utilizate e%ecti$
de acestia- All%el spus( e%icienta oricarui &i5loc de in$ata&ant presupune asigurarea
caracterului co&ple&entar al predarii ' in$atarii-
Dtizarea unui singur &i5loc de in$ata&ant( indi%erent din ce categorie %ace
parte si indi%erent cat de bine conceput si realizat ar %i el( nu poate da &a+i&ul de
e%icienta- Hi5loacele de in$ata&ant trebuie selectate( utilizate si im(inate in fuctie de
conte/tul pedagogic concret( respecti$ de celelalte ele&ente constituti$e ale
strategiilor didactice2 siste&ul de &etode didactice( %or&ele de organizare a acti$itatii
didactice etc- Dn &i5loc de in$ata&ant nu este e%icient in sine( ci nu&ai ca ele&ent
co&ponent al unui siste& de &i5loace de in$ata&ant( care se spri5ina reciproc si care
se integreaza intr'o strategie de instruire sau autoinstruire coerenta-
In con%or&itate cu teoria diri5arii instrurii prin obiecti$e( rolul pri&ordial in
alegerea resurselor ce ur&eaza a %i %olosite in instruire( inclusi$ a &i5loacelor te,nice de
instruire( re$ine finalitatilor procesului didactic- De ase&enea( natura si &odul de
organizare al continutului care $a %i $e,iculat( alegerea &etodelor si %or&elor de
acti$itate didactica( a &etodelor de $eri%icare si e$aluare( sunt ele&ente care
in%luenteaza selectarea &i5loacelor te,nice necesare in situatia de predare in$atare
respecti$a- Asadar( stabilirea &i5loacelor de in$ata&ant reprezinta o actiune
co&ponenta a proiectarii pedagogice-
Dtilizarea unui anu&it &i5loc te,nic in instruire este 5usti%icata nu&ai daca
acti$itatea respecti$a nu poate %i relizata e%icient apeland la &odalitati de lucru &ai
si&ple-
E%icienta &i5loacelor te,nice de instruire depinde( in &are &asura( de pregatirea
pro%esorului( de ni$elul la care el stapaneste &aterialul ce ur&eaza a %i utilizat( de
&asura in care este %a&iliarizat cu aparatele in acelasi ti&p %iind necesara si pregatirea
ele$ilor ptr a utiliza in acti$itatea lor( suporturile audio'$izuale-
4C>
Ele$ii nu poseda capacitatea de a ((lecturaN dintr'o si&pla pri$ire o i&agine( %ie
ea c,iar si&pla- Pro%esorul este acela care ur&eaza sa orienteze si sa %ocalizeze atentia
ele$ilor asupra aspectelor esentiale ale continuturilor trans&ise( in %unctie de scopul
sec$entei educati$e respecti$e2 identi%icarea anu&itor ele&ente( descrierea
co&ponentelor prezentate( interpretarea unei i&agini etc- Lectura unei i&agini de catre
ele$i poate i&braca aspecte di$erse( in %unctie de raporturile dintre %or&a si
continuturile acesteia( de planul indepartat sau apropiat de prezentare( de ungiul de
$edere( de durata e+punerii-
Indi%erent de &i5loacele te,nice utilizate( procesul instructi$'educati$
presupune si &o&ente de con$ersatie pro%esor'ele$i si ele$i'ele$i( discutii de grup(
5ocuri de si&ulare( adica asigurarea unor conditii interacti$e intre ele$i( pro%esor si
&i5locul te,nic %olosit- Pentru ca strategia didactica bazata pe utilizarea unui &i5loc
te,nic de instruire sa %ie e%icienta( este necesar ca in%or&atiile trans&ise cu a5utorul
&i5loacelor te,nice si %ie supuse unor prelucrari( interpretari( restructurari( sa se
realizeze $erbalizari( corelatii etc-( iar noile cunostinte sa %ie integrate in siste&ul
cogniti$ al ele$ilor-
De aceea( este necesara pregatirea clasei in $ederea perceperii e%iciente a
&esa5ului audio'$izual- Aceasta pregatire consta intr'o discutie prealabila cu ele$ii( in
cadrul careia se reactualizeaza ceea ce ele$ii cunosc de5a despre subiectul discutat( se
precizeaza ideea %unda&entala pe care o trans&ite &esa5ul X %or&uleaza cate$a
intrebari la care ele$ii $or cauta raspunsuri in ti&pul perceperii &esa5ului- Este
i&portant ca pro%esorul sa %or&uleze intrebari ((de descoperireN( pentru a obliga
ele$ii sa gandeasca si sa asi&ileze in &od constient in%or&atiile- In co&entariile sale(
pro%esorului nu se $a li&ita la si&pla descriere si nici nu $a epuiza e+plicatiile8
di&potri$a le $a lasa ele$ilor o zona de necunoscut si de in$estigare in legatura cu
i&aginile prezentate( o%erind( daca este necesar' puncte de spri5in-
Asigurarea conditiilor interacti$e intre pro%esor( ele$i si &i5loacele te,nice
utilizate( $izeaza cresterea e%icientei procesului de in$atare prin2
' apro%undarea proceselor de analiza si sinteza
' clari%icarca aspectelor insu%icient sesizate prin lectura i&aginii
' asigurarea patrunderii prin gandire a celor receptate
4C@
' %or&area la ele$i a unei $iziuni de ansa&blu asupra celor studiale
' integrarea noilor cunostinte in siste&ul cogniti$ propriu al ele$ilor-
In $ederea cresterii e%icientei utilizarii con$ersatiei( a e+punerii( a e+plicatiei(
a proble&atizarii( a descoperirii si a altor &etode didactice dupa lecturarea de catre
ele$i a unei i&agini( se poate recurge la reluarea unor ((cadreN sau sec$ente din
&esa5ul $izual2 diapoziti$e( sec$ente de %il&( i&agini etc
Selectarea si utilizarea corecta a &i5loacelor de in$ata&ant sunt conditionate
de cunoasterea %unctiilor pedagogice( dintre care( a&inti&2
' Functia de instruire
' Functia de &oti$are a in$atarii si de orientareaa intereselor pro%esionale
ale ele$ilor
' Functia de&onstrati$e
' Functia %or&ati$a si estetica
' Functia de scolarizare substituti$a sau de realizare a in$ata&antului laPde
la distanta
' Functia de e$aluare a randa&entului ele$ilor
1unctia de instruire.Hi5loacele de in$ata&ant au $aloare de instru&ente
pedagogice de co&unicare rapidaasi e%icienta a in%or&atiilor( instru&ente ce se
interpun intre logica stiintei si logica ele$ului si care inlesnesc si opti&izeaza
co&unicarea educationala pro%esor'ele$- Prin sporirea capacitatii ele$ilor de a
receptiona in%or&atii gratie unor situatii percepti$e $ariate( &i5loacele de in$ata&ant
le dez$olta acestora capacitatea de a intelege realitatea si de a actiona asupra ei-
3ezulta ca ele au %unctie de &ediere a instru&entelor psi,ice prin inter&ediul celor
pedagogice- Posibilitatile de codi%icare a in%or&atiilor continute in &esa5e sunt
di$erse i&agini( si&boluri( sunete( ceea ce contribuie la esentializarea continuturilor
stiinti%ice( uneori di%icile si abstracte( in &odalitati accesibile si c,iar placute-
Prin organizarea e+perientei senzoriale a ele$ilor( &i5loacele de in$ata&ant
contribuie in buna &asura la constituirea si consolidarea structurilor percepti$e
operatorii( a&eliorand capacitatea ele$ului de a inregistra( prelucra si interpreta
in%or&atiile pri&ite( operatiile percepti$e de e+plorare( co&parare( %i+are( precu& si
caracterul rational al actiunilor percepti$e-
4CC
1unctia de motivare a invatarii si de orientareKa intereselor profesionale ale
elevilor este legata de incarcatura e&otionala a i&aginii audio'$izuale( care se
adreseaza direct sensibilitatii ele$ului- Hesa5ele $izuale si auditi$e sti&uleaza la ele$i
curiozitatea( interesul( dorinta de cunoastere si de actiune si creaza &o&ente de buna
dispozitie( toate acestea contribuind la &obilizarea e%ortului in procesul de in$atare- De
ase&enea( gratie utilizarii &i5loacelor te,nice( ele$ii se pot in%or&a &ai repede( &ai
bine si &ai &ult despre di$erse pro%esii( acti$itati( preocupari( ceea ce contribuie la
orientarea lor scolara si pro%esionala-
1unctia demonstrative.Aceasta %unctie este $alori%icata in situatiile educati$e
in care e+ista constrangeri legate de structurarea si trans&iterea &esa5ului
educational( datorate caracteristicilor obiectelor( proceselor si %eno&enelor studiate2
di&ensiuni %oarte &ici sau %oarte &ari( rit& lent sau alert( dina&ica- Aceste
caracteristici %ac i&posibila studierea lor ne&i5locita( de aceea se recurge la substitute
ale obiectelor( proceselor si %eno&enele reale2 &odele &ateriale si ideale sau &i5loace
te,nice de instruire- Acestea din ur&a prezinta a$anta5ul co&pri&arii sau
deco&pri&arii rit&ului de des%asurare a unui proces sau e$eni&ent per&it
$izualizarea unor procese si %eno&ene inaccesibile obser$atiei directe-
1unctia formativa si estetica.Co&unicarea audio'$izuala se caracterizeaza
printr'o organizare cronospatiala i&pusa( care il obliga pe pro%esor la un plus de
rigurozitate in siste&atizarea in%or&atiei( cu e%ecte bene%ice asupra %or&arii si
dez$oltarii structurilor cogniti$e ale ele$ilor- Acestia se e+erseaza in realizarea de
analize( co&paratii in surprinderea notelor esentiale( ceea ce are drept e%ect sporirea
capacitatilor de operare a procesului gandirii-
Pe langa $alentele cogniti$e pe care le co&porta( %otogra%ia( diapoziti$ul(
sec$enta de %il&( anga5eaza ele$ii in acte de percepere si e$aluare a esteticului si le
culti$a capacitatea de intelegere si aprecierea %ru&osului-
1unctia de scolarizare su(stitutiva sau de realizare a invatamantului la.de la
distanta reprezinta acti$itatea in realizarea careia inter$in( cu predilectie(
tele$iziunea( precu& si retelele co&puterizate nationale si internationale-
In$ata&antul la distanta reprezinta o alternati$a ce raspunde unor cerinte
&ultiple de instruire si educare2 insusirea unei li&bi straine( educatia ecologica( educatia
6EE
pentru pace( educatia continua pentru di%erite categorii socio'pro%esionale( inclusi$ a
personalului didactic-
1unctia de evaluare a randamentului elevilor-Inca din deceniile <'>( din
ti&pul in$ata&antului progra&at se utilizeaza dispoziti$e &ecanice de e$aluare a
rezultatelor scolare ale ele$ilor8 in ti&p( lor li s'au adaugat cele electrice si cele
electronice
Contributia tuturor acestor dispoziti$e la opti&izarea operatiei de e$aluare a
progresului scolar poate %i e$identiata( din cel putin doua puncte de $edere2
' s'au eli&inat %actorii perturbatori de natura subiecti$a care inter$in in
$eri%icare si notare
' s'au a&pli%icat calitatile diagnostice si prognostice ale notarii

1. Particularitati ale utilizarii mi#loacelor de nvatam"nt n scolile
speciale
In conte+tul educatiei speciale( &aterialele si &i5loacele de in$ata&ant detin un
rol %unda&ental in $alori%icarea principiului intuitiei si accesibilizarea continuturilor
in$atarii( &ai ales in cazul ele$ilor cu de%iciente &intale si al celor cu de%iciente
senzoriale- Hi5loacele si &aterialele didactice %aciliteaza perceptia directa a realitatii(
solicita si spri5ina operatiile gandirii( sti&uleaza cautarea si descoperirea de solutii(
i&aginatia si creati$itatea ele$ilor( iar integrarea si ar&onizarea lor organica in cadrul
lectiilor deter&ina cresterea gradului de opti&izare si e%icienta in$atarii-
Hi5loacele de in$ata&ant pot %i grupate in doua &ari categorii2
a# &i5loace de in$ata&ant care cuprind &esa5ul didactic2
' obiecte naturale( originale ' ani&ale $ii sau conser$ate( ierbare( insectare(
diora&e( ac$arii( &ateriale
' suporturi %igurati$e si gra%ice ' ,arti( planse( albu&e( panouri8
' &i5loace si&bolic'rationale ' tabele cu %or&ule sau si&boluri( planse cu litere(
cu$inte( sc,e&e structurale sau %unctionale8
' &i5loace te,nice audio$izuale ' diapoziti$e( %il&e( suporturi audio siPsau
$ideo8
b# &i5loace de in$ata&ant care %aciliteaza trans&iterea &esa5elor didactice 2
6E1
' instru&ente( aparate si instalatii de laborator8
' ec,ipa&ente te,nice pentru ateliere8
' instru&ente &uzicale si aparate sporti$e8
' &asini de instruit( calculatoare si ec,ipa&ente co&puterizate8
' 5ocuri didactice obiectuale( electrote,nice sau electronice8
' si&ulatoare didactice( ec,ipa&ente pentru laboratoare %onice8
Aceasta clasi%icare are un caracter relati$ si( nu de putine ori( &i5loacele care
cuprind &esa5 didactic sunt si suporturi pentru %acilitarea trans&iterii noilor
cunostinte( dupa cu& si suporturile insele induc( direct sau indirect( &esa5e
educationale-
Selectia( stabilirea si integrarea &i5loacelor de in$ata&ant in cadrul unei lectii
se realizeaza prin racordarea per&anenta a acestora la obiecti$ele instruirii( la
continuturile concrete ale unitatilor de in$atarePlectiilor( la &etodele si procedeele
didactice-
In cazul ele$ilor cu dizabilitati( unele &i5loace pot a$ea si un rol co&pensator(
antrenand dez$oltarea unor %unctiiPprocese psi,ice sau capacitati %izice- E%icienta
utilizarii lor tine de inspiratia si e+perienta didactica a educatorului( iar e+cesul
utilizarii lor poate conduce la receptare pasi$a( unele e+agerari sau denaturari ale
%eno&enelor etalate( reprezentari anor&ale si i&agini arti%iciale asupra realitatii si
orizontului e+istential-
6E4
$$. Forme de organizare si proiectare didactica
#. Proiectarea didactica,conditie a unei activitati didactice de calitate
'. 1unctiile proiectarii didactice
0. $ontinutul si nivelul proiectarii didactice )n )nvatam>ntul special
<. Proiectarea didactica-conditie a unei activitati didactice de calitate
Conceptul de proiectare didactica s'a i&pus datorita preocuparii de a con%eri
acti$itatii instructi$'educati$e rigurozitate stiinti%ica si &etodica si datorita aparitiei
in didactica &oderna a unor orientari si tendinte( cu& ar %i2
S pedagogia anticipati$a si prospecti$a
S pedagogia obiecti$elor
S siste&ul principiilor didactice generale a1 siste&ul principiilor didactice
speci%ice disciplinelor de studiu
S organizarea instructiei si educatiei in %unctie de ac,izitiile din teoria
in$atarii
S elaborarea planurilor calendaristice( a siste&elor de lectii( a planurilor
te&atice( a proiectelor de acti$itate didactica
S aplicarea unor &etode didactice &oderne si e%iciente de e+e&plu instruirea
asistata de calculator#
S elaborarea unor instru&ente obiecti$e pentru e$aluarea randa&entului scolar
al ele$ilor-
A$and in $edere cele de &ai sus( se poate a%ir&a ca proiectarea acti$itatii
didactice constituie premisa si conditia necesara pentru realizarea unui de&ers
didactic e%icient-
Acti$itatea didactica are in %ond un caracter procesual( ea se des%asoara in
etape( sec$ente logic articulate- 3ezulta ca stabilirea de obiecti$e concrete ur&eaza
sa se suprapuna pe sec$ente de lectiePacti$itate-
Pornind de la cerintele in$atarii se i&pune a gandi acti$itatea de proiectare in
ter&eni de situatii proble&a( ceea ce tine atat de insusirea unor te,nici de lucru( cat si
de e+perienta si i&aginatia pedagogica a pro%esorului-
6E6
In e%ortul de diri5are a instruirii prin obiecti$e ur&eaza sa tine& sea&a de
%aptul ca nu toate intentiile pre$azute pentru acti$itatea didactica pot %i traductibile in
obiecti$e concrete( co&porta&entate- Cerinta de a %or&ula obiecti$ul in ter&eni
co&porta&entaliPde per%or&anta( se lo$este de di%icultati &ari &ai ales la
disciplinele socio'u&ane- De ase&enea( este di%icil sa se esti&eze ni$elul
per%or&antelor in ur&a insusirii unui continut( precu& si corelarea acestora cu
di%erite clase co&porta&entale stabilite prin ta+ono&ia curenta a obiecti$elor-
Proiectarea didactica este o actiune continua( per&anenta( care precede
de&ersurile instructi$'educati$e( indi%erent de di&ensiunea( co&ple+itatea sau durata
acestora- La ni$el &icro( ea presupune de %apt stabilirea siste&ului de relatii si
dependente e+istente intre continutul stiinti%ic $e,iculat( obiecti$ele operationale si
strategiile de predare( in$atare si e$aluare-
Proiectarea insea&na relationare intre continut( obiecti$e si strategii de
instruire si autoinstruire si strategii de e$aluare( continutul %iind operational principal
in instruire-
In proiectarea didactica la ni$el &icro( se porneste de la un continut %i+at prin
progra&ele scolare( care cuprind obiecti$ele generale ale in$ata&antului( precu& si
obiecti$ele'cadru si obiecti$ele de re%erinta( care sunt unice la ni$el national-
Pro%esorul ur&eaza sa realizeze deri$area pedagogica a obiecti$elor operationale
concrete( co&porta&entale( care orienteaza acti$itatea de instruire si autoinstruire-
Activitatea de proiectare didactica se %inalizeaza cu elaborarea unor
instru&ente de lucru utile cadrului didactic ' planul te&atic si proiectele de acti$itate
didacticaPlectie( &ergand pana la sec$enta ele&entara de instruire- Intrucat acti$itatea
didactica are caracter procesual( ea se des%asoara in etape( in sec$ente articulate
logic( peste care ur&eaza sa se suprapuna stabilirea de obiecti$e concrete8 de aceea(
nu este reco&andabil ca pentru o anu&ita acti$itate didactica sa se %or&uleze &ai
&ult de 4'6 obiecti$e-
Pornind de la ac,izitiile din teoriile in$atarii( se i&pune gandirea acti$itatii de
proiectare in asa %el incat sa se pro&o$eze o in$atare prin proble&atizare( euristica(
e+peri&entala( creatoare( ceea ce tine atat de insusirea unor &odalitati si te,nici de lucru
e%iciente( cat si de e+perienta( i&aginatia si creati$itatea pedagogica a cadrului didactic-
6E7
Procesul de in$ata&int poate %i organizat in &ai &ulte %or&e- For&a cea &ai
utilizata( cu o traditie de sute de ani( este lectia. 6ectia este activitatea desfasurata de
elevi su( conducerea profesorului& prin care isi insusesc o tema din programa
scolara& intr,un timp limitat.
Organizarea procesului de in$ata&int sub %or&a de lectii prezinta &ai &ulte
caracteristici- Hateria de in$ata&int este i&partita in unitati mici& care pot %i
asi&ilate de ele$i in timpul fi/at. Intre te&ele care se predau la un obiect de
in$ata&int este o succesiune logica- Asi&ilarea %iecarei te&e pri$este toate aspectele
invatarii2 intelegerea &aterialului nou( consolidarea lui( aplicarea in practica(
%or&area priceperilor si deprinderilor in legatura cu el( controlul cantitatii si loialitatii
&aterialului asi&ilat- Acti$itatea se des%asoara sub indrumarea unei persoane
pregatite spre a conduce acest proces( pro%esorul- Pro%esorul alege materia de
asi&ilat de catre ele$i( sta(ileste durata acti$itatii( alege metodele de care se $or
ser$i ele$ii in &unca( otaraste structura etapele# acestei acti$itatii si continutul
%iecarei etape( asigura unitatea instructiei cu educatia.
Fiind o acti$itate atit de co&ple+a( in care trebuie sa se i&bine ar&onios toate
elementele procesului de invatamant& lectia a de$enit de &ult ti&p obiect de studiu al
pedagogilor( in $ederea per%ectionarii ei-
Etapele principale ale acti$itatii de proiectare a acti$itatilor didactice(
$alidate de teoria si practica instruirii sunt ur&atoarele2
T Incadrarea activitatii didactice in sistemul de lectii sau in planul te&atic(
intr'o $iziune siste&ica ' actiune care include stabilirea obiecti$ului didactic
%unda&ental- Acesta e$identiaza sensul in care $a %i $alori%icat continutul ideatic2
trans&itere( dobandire( descoperire( recapitulare( siste&atizare( aplicare( $eri%icare(
e$aluare si constituie &o&entul deter&inant in stabilirea categoriei sau a tipului de
lectie-
Siste&ul de lectii reprezinta ansa&blul lectiilor co&ponente ale unui capitol(
care %or&eaza o unitate organizata si asigura atingerea obiecti$elor instructi$'
educati$e ale capitolului respecti$-
6E9
T %ta(ilirea o(iectivelor operationale( care directioneaza intreaga acti$itate
de pregatire si realizare a de&ersurilor didactice( se realizeaza in %unctie de continut
si de %inalitatea pe ter&en &ai lung a instruirii-
T %electarea& structurarea logica& esentializarea( adec$area continutului si
transpunerea lui didactica intr'un croc,iu logic( actiuni pe care pro%esorul le
realizeaza tinind cont de ur&atoarele ele&ente2
' ni$elul general de pregatire al ele$ilor
' rezultatele si e+perienta cogniti$a anterioara a ele$ilor
' siste&ul de cunostinte si abilitati intelectuale si practice de care dispun
ele$ii
' e+perienta practica a ele$ilor( gradul in care acestia cunosc &aterialul %aptic
' corelatiile intra' si interdisciplinare care se pot realiza-
Cristea distinge &odelul &odern sau curricular al proiectarii pedagogice de
$ec,iul &odel( traditional sau didacticist( si sugereaza o analiza co&parati$a in
%unctie de ur&atoarele aspecte2
;odelul didacticist al proiectarii pedagogice
Teste central pe continuturi( indeosebi pe actiuni speci%ice procesului de
predare8continuturile isi subordoneaza obiecti$ele( &etodologia si e$aluarea didactica
intr'o logica a .in$ata&antului in%or&ati$N8
S relatiile dintre ele&entele acti$itatii didactice sunt inta&platoare(
nedi%erentiate si nede%inite pedagogic( stabilindu'se &ai ales sub presiunea
continutului si sarcinilor de predare8
S intretine dezec,ilibre in %or&area %or&atorilor ' initiala si continua intre
pregatirea de specialitate si pregatirea psi,opedagogica-
;odelul curricular al proiectarii pedagogice 2
' este centrat pe obiecti$e si propune actiuni didactice speci%ice procesului
co&ple+ de predare'in$atare'e$aluare8
' punctul de plecare il constituie obiecti$ele stabilite pentru ele$ in spiritul unui
in$ata&ant %or&ati$( bazat pe $alori%icarea potentialului de auto#instruire'
auto#educatie al %iecarui ele$Pstudent8
6E<
' intre toate ele&entele acti$itatii didactice obiecti$e ' continut ' &etodologie
'e$aluare# se stabilesc raporturi de interdependenta( deter&inate de rolul central al
obiecti$elor pedagogice8
' asigura ec,ilibrul dintre pregatirea de specialitate a %or&atorilor conceputa
interdisciplinar( cu o disciplina ((principalaN si cel putin una ((secundaraN# si
pregatirea psi,opedagogica-
In %unctie de orizontul de ti&p luat ca re%erinta( distinge& doua tipuri
%unda&entale de proiectare pedagogica2
#. proiectarea glo(ala ' are drept re%erinta o perioada &ai &are din ti&pul de
instruire2 de la un ciclu scolar la un an de studiu8 se concretizeaza in elaborarea
planurilor de in$ata&ant si a progra&elor scolare8
'. proiectarea esalonata ' are ca re%erinta perioade &ai &ici de ti&p( de la
anul scolar pana la ti&pul consacrat unei singure acti$itati didactice( si se
concretizeaza in2
S proiectarea acti$itatii anuale( pe baza planului de in$ata&ant si a progra&ei
scolare- Presupune2
' identi%icarea obiecti$elor generale ur&arite in predarea disciplinei8
' analiza continutului( identi%icarea unitatilor &ari de continut capitole( te&e#
si a succesiunii lor8
' esalonarea in ti&p precizarea nu&arului de ore pentru %iecare unitate si
precizarea datei sau a sapta&anii din structura anului scolar#8
' distributia ti&pului pe tipuri de acti$itati2 predare( %i+are si siste&atizare(
e$aluare-
;odel orientativ al proiectarii anuale2
An de studiu2
Disciplina2
Clasa2
Obiecti$e generale2
Mibliogra%ia2
Obiecti$ele
disciplinei
Continutul
disciplinei
3epartizarea
in ti&p
Aipuri de
acti$itati
6E>
0. proiectarea activitatii trimestriale este o continuare a proiectarii anuale si
poate include( pe langa ele&entele speci%ice unei proiectari anuale( o pri&a anticipare
a strategiilor didactice si a posibilitatilor de e$aluare( in %unctie de obiecti$ele
ur&arite si de continutul detaliat-
;odel orientativ al proiectarii trimestriale
An de studiu2
Disciplina2
Clasa2
Obiecti$e generale2
Mibliogra%ia2
Obiecti$ele
disciplinei
Continutul
disciplinei
3epartizarea
in ti&p
Ae,nologia
instruirii
E$aluare
Hetode Hi5loace
=. proiectarea unei activitati didactice( care insea&na( cel &ai adesea(
proiectarea lectiei( datorita ponderii &ari pe care o ocupa lectia in ansa&blul
%or&elor de organizare si des%asurare a acti$itatii didactice-
Proiectarea lectiei presupune un de&ers anticipati$( pe baza unui algorit&
procedural ce coreleaza ur&atoarele patru intrebari2
S Ce $oi %aceI
S Cu ce $oi %ace I
S Cu& $oi %ace I
S Cu& $oi sti daca a& realizat ceea ce &i'a& propus I
Aceste patru intrebari sunt e+presia celor patru etape %unda&entale in
proiectarea lectiei2
Etapa I2 Identificarea o(iectivelor lectiei
Obiecti$ul este e+presia anticiparii unui rezultat asteptat intr'un conte+t
concret al instruirii- Obiecti$ul ne arata .ce se ur&areste in %iecare sec$enta a
procesului educational si cu& se e$alueaza per%or&antele obtinuteN-
6E@
Etapa a II,a+ Analiza resurselor
Dupa identi%icarea obiecti$elor( pro%esorul trebuie sa realizeze o analiza
detaliata a principalelor categorii de resurse i&plicate in des%asurarea acti$itatii2
T resurse umane2 ele$ul trasaturi de personalitate( interese( trebuinte de
in$atare#8 pro%esorul pregatire stiinti%ica si psi,opedagogica( co&petenta
co&unicati$a#8
T resurse de continut didactic2 ansa&blul $alorilor educationale cunostinte(
priceperi( deprinderi( capacitati( atitudini# ce %ac obiectul procesului de predareP
in$atare8 selectia continuturilor didactice se %ace in %unctie de obiecti$ele identi%icate
abordare curriculara#( pe baza planului de in$ata&ant( a progra&ei scolare( a
&anualului scolar si a altor &ateriale in%or&ati$e cu caracter didactic8
T resurse de ordin material2 &ateriale didactice si &i5loace te,nice care pot
contribui la e%icientizarea acti$itatii8
T locul desfasurarii activitatii clasa( laborator( atelier( biblioteca#8
L timpul disponi(il pentru o acti$itate didactica-
Etapa a III,a+ Ela(orarea strategiilor didactice optime
E%icienta acti$itatii didactice depinde in &are &asura de calitatea de&ersului
de selectare si corelare a celor &ai potri$ite &etode( &i5loace si &ateriale didactice8
aceasta etapa &ai e cunoscuta si ca etapa selectarii si corelarii celor trei .HN
Hetode( Hateriale( Hi5loace#- Cercetarile e+peri&entale si e+perienta educati$a
do$edesc( deopotri$a( ca esecul &ultor acti$itati didactice isi are cauzele la acest
ni$el al proiectarii pedagogice- Conturarea strategiei didactice per&ite de5a
pro%esorului sa'si i&agineze scenariul apro+i&ati$ al acti$itatii sale-
;u inta&plator aceasta etapa ur&eaza dupa identi%icarea obiecti$elor si
analiza resurselor- Principalii %actori care contribuie la selectarea si i&binarea celor
.trei HN intr'o strategie didactica sunt2
S speci%icul acti$itatii co&unicarePinsusire de cunostinte( e$aluare#8
S obiecti$ele operationale identi%icate8
S conte+tul psi,opedagogic al instruirii ni$elul pregatirii lor#8
S conte+tul &aterial al instruirii &ateriale si &i5loace didactice disponibile#8
S stilul si personalitatea pro%esorului-
6EC
Etapa a V,a+ Ela(orarea instrumentelor de evaluare
A& identi%icat( intre %unctiile obiecti$elor educatiei( o %unctie e$aluati$a8
precizarea corecta a obiecti$elor si posibilitatilor de operationalizare a acestora o%era
un spri5in serios in procesul de e$aluare a rezultatelor ele$ilor si a acti$itatii
pro%esorului( sugerand alegerea unor instru&ente de e$aluare adec$ate obiecti$elor
propuse( utilizarea lor in anu&ite &o&ente ale des%asurarii acti$i