Sunteți pe pagina 1din 2

Originile totalitarismului

Hannah Arendt
Publicata in 1951, Originile totalitarismului reprezinta, fara indoiala, cea mai profunda
si influenta lucrare dedicata fenomenului totalitar. Concentrandu-se asupra totalitarismelor
emblematice ale vremii noastre - national-socialismul german si stalinismul rusesc - , Hannah
rendt comenteaza aici transformarea claselor in mase, rolul propagandei in raportarea la
spatiul non-totalitar si recursul la teroare !devenita, din mi"loc de preluare si mentinere a
puterii, scop in sine, e#presie a legilor $aturii sau %storiei&. rendt face distinctia neta intre
dictaturile obisnuite, bazate inca pe o minima rationalitate strategica, si regimurile
totalitare, care confisca toate domeniile vietii umane, nu numai pe cel politic. %ntr-un
memorabil capitol despre '%deologie si teroare( sunt analizate premisele dominatiei totale)
singuratatea !in sens social& si izolarea !in sens politic&, ambele asociate cu pierderea 'eului(,
a 'celuilalt( si a 'lumii".
ceste c*teva r+nduri constituie prezentarea c,r-ii f,cut, de .ditura Humanitas, +ns,
mai sunt c*teva aspecte demne /i necesare +n-elegerii acestei lucr,rii 'monumentale0.stfel
Hannah rendt se apleac, asupra cauzelor totalitarismelor secolului 11, +ncerc*nd s,
descopere /i astfel s, prezinte mecanismele prin care oamenii a"ung s, se urasc, /i s,
ac-ioneze +n acest sens. Cum oamenii, din natura lor ra-ionali, au fost at*t de ira-ionali +n
alegerile politice /i sistemele pe care le-au construit, institu-ionaliz*nd frica /i teroarea, sau
ma#imiz*nd orgoliul superiorit,-ii2
3ucrarea are ca actorii principali, sau ca actor principal poporul evreu /i raportarea
lumii, restului lumii la acest popor, iar din aceast, raportare, sau mai bine spus din observarea
acestor raporturi, s, putem identifica originile e#isten-ei sistemelor totalitare.
n fond constatm c fundamentele totalitarismului sunt viciile i orgoliile omului
exploatate i manipulate politic la un moment dat.
4igorile morale ale cre/tinismului medieval +n privin-a +mprumuturilor financiare /i a
rela-iei cu poporul evreu, a avut cel pu-in dou, efecte ma"ore)
ostratizarea poporului evreu din via-a comunit,-ilor cre/tine deci din .uropa /i
aparitia unor comunit,-i evreie/ti +nchise, iar pe de alt, parte a obligat
comunitatea la
dezvoltarea unor activitii interzise majoritii cum ar fi c,m,t,ria /i ulterior
sistemul financiar bancar modern.
stfel capitalul financiar acumulat, corelat cu via-a +nchis, a comunit,-ilor evreie/ti a
determinat cre/terea unei atitudini antisemite sau cel pu-in nencreztoare +n r*ndul
ma"orit,-ii. Primele premise erau de"a puse.
5ezvoltarea industriei +n paralel cu dezvoltarea sentimentelor na-ionale la sf sec-1%1
lea a marcat manifestarea din ce +n ce mai clar, a unui radicalism politic, dornic de a g,si
vinova-i pentru starea nesatisf,c,toare a na-iunilor europene, care se sim-eau +ngr,dite sau
furate. P,strarea restric-iilor pentru evrei i-a determinat pe multi dintre ace/tia, din dorin-a de
a se eviden-ia /i a primii aprecierea social, pe care o merit,, s,-/i schimbe numele, fie prin
c,s,torii cu nobili care aveau doar titlurile nobiliare nu /i puterea economic,, fie prin creerea
unor imperii financiare.
%mpelmentarea votului universal, situa-ia critic, social, /i economic, de dup, primul
r,zboi modial +n ma"oritatea statelor europene, i-a ispitit pe politicienii dornici de a ascede la
putere o radicalizare a discursului /i nu numai, chiar identificarea vinova-ilor pentru aceast,
stare. Cum pozi-ia evreilor, era +n general una mai dezvoltat,, care +n multe cazuri contrasta
puternic cu situa-ia ma"orit,-ii, evreii s-au dovedit a fi vinova-ii ideali /i tradi-ionali chiar, !/i
+n evul mediu, ei fiind comercian-i +ntotdeauna c*nd ap,rea vreo epidemie de cium,, ei erau
primii tra/i la r,spundere /i acuza-i c, r*sp*ndesc aceast, boal, prin ora/ele cre/tine din
.uropa pentru a distruge /i lupta +mpotriva cre/tinismului&
5orin-a de unicitate /i de e#cep-ionalism a dus popoarele din .uropa central, /i mai
ales poporul german +n capcana unui na-ionalism antisemit, care de altfel era solu-ia ceea mai
comod, pentru clasa politic, de la aceea vreme pentru a/i e#plica e/ecurile administrativ
economice dar mai ales e/ecul militar de la finalul r,zboiului. ceast, ran, a identit,-ilor
na-ionale +n special ceea german, corelat, cu situa-ia economic, precar, de dup, r,zboi a
propulsat la conducerea politic, oameni /i partide care +n mod normal nu ar fi avut nici o
/ans,. 6n cazul 7ermaniei ascensiunea na-ional- socialismului a constituit lec-ia de istorie ceea
mai dur, pentru civiliza-ia european, fiind modelul degrad,rii unui sistem, cei drept fragil,
dar democratic /i +nlocuirea acestuia f,r, nici o opozi-ie vizbibil, a societ,-ii cu un sistem
totalitar, atotcuprinz,tor /i omiprezent.
8n alt regim totalitar caracterizat +n cele din urm, tot de un antisemitism radical, este
regimul comunist a lui 9talin, +ns, structura social, /i identitar, a 4usiei fiind predispus, la
regimurii dictatoriale regimul de teroare instituit de 9talin nu a constituit o surpriz,. Puterea /i
influien-a elitelor evreie/ti de la nivel mondial, dar /i din cadrul partidului /i a 8499-lui, l-au
speriat pe 9talin, acesta recurg*nd +n ultimii ani din via-, la represarii s*ngeroase asupra
evreilor, care la fel cum au procedat /i nazi/ti, au devenit e#emple pentru popula-ia ma"oritar,
care ar +ndr,zni s, nu se supun,. :eroarea e#emplului s-a dovedit a fi mai eficient, dec+t se
anticipase +n ambele cazuri.
stfel analiza asupra fenomenului totalitar relev, fundamente, care nu -in neaparat de
trecut /i istorie, ci pot fi oric*nd realit,-ii posibile /i imediate ale vie-ii noastre, prin
radicalizarea comportamentelor /i a cre/terii frustr,rii sociale, mai rmne de stabilit
vinovaii.

S-ar putea să vă placă și