Sunteți pe pagina 1din 63

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS

Facultatea de tiin a i ingineria materialelor


Specializare tiin a i ingineria materialelor
LURARE DE LIEN
MATERIALE COMPOZITE FIBRA DE STICL
!ndrumator "tiin#i$ic%
A&'ol(ent%
Negoi ) Anamaria
*ala#i% +,-+

1
U.RINS
A.ITOLUL - / *ENERALIT I000000000000000100000000002
-1-1 Introducere000000000000000000000001000000000112
-1+1 Scurt i'toric al materialelor compozite000000000010000000001-,
-131 Utilizarea materialelor compozite00000000000010000000000-+
-121 O& inerea materialelor compozite0000000000010000000000111-2
-141 5i&liogra$ie capitolul -0000000000000000000010000000-6
A.ITOLUL + / 7ATERIALE SU5 FOR7 DE FI5RE000000000000000-8
+1-1 No iune00000000000000000000000100000000000-8
+1+1 aracteri'tici generale ale $i&relor000000000001000000000011+-
+131 aracteri'tici c9imice generale ale $i&relor00000001000000000011+2
+121 Fi&re de car&on00000000000000000000100000000001+2
+141 e')tura din $i&r) de car&on00000000000000010000000001+4
+1:1 Fi&ra de 'ticl) i de cuar 000000000000000010000000001113,
+1;1 Fi&ra de car&ur) de 'iliciu00000000000000000000000001132
+161 Fi&ra de alumin) i de alumin) de 'iliciu00000000000000000011134
+181 Fi&ra de &or0000000000000000000000000000000013;
+1-,1 Fi&ra metalic)000000000000000000000000000000036
+1--1 aracteri'tici ale $i&relor monocri'taline0000000000000000001138
+1-+1 5i&liogra$ie capitolul +00000000000000000000000000022
A.ITOLUL 3 / FI5RA DE STIL00000000000000000000000024
31-1 Introducere0000000000000000000000000000000011124
31+1 .rincipii de $a&ricare a $i&relor de 'ticl)00000000000000000001128
3131 ompozite te<tile0000000000000000000000000000004+
3121 7atrici organice pentru o& inerea compozitelor00000000000000004:
3141 .olimeri termorigizi0000000000000000000000000000046
31:1 .olie'teri arma i cu $i&r) de 'ticl)00000000000000000010000148
31;1 5i&liogra$ie capitolul 3000000000000000000000000100011:+
2
A.ITOLUL -
*ENERALIT I
-1-1Introducere
Prin definiie ,conceptul de compozit este atribuit unui sistem complex alctuit din mai multe
materiale de natur diferit. n aceast categorie intr o clas foarte vast de produ i. Materialele
compozite au fost realizate de om din cele mai vechi timpuri. Astfel, chirpiciul i betonul armat
reprezint cele mai simple exemple de materiale compozite.
Rezulta c, prin asocierea materialelor componente, se ob in noi materiale cu proprieti
deosebite, total diferite de ale componentelor individuale.
ste cunoscut faptul c alia!ele metalice prezint proprieti superioare fa de cele ale
componentelor constituente. Acela"i lucru se poate spune "i despre materialele compozite
ceramice sau polimerice.
# prim clasificare a materialelor compozite se face dup proveniena acestora$
%materiale compozite naturale
%lemn
%oase
%bambus
%mu"chi
%materiale compozite sintetice
%metalice
%ceramice
%polimerice
Actualmente materialele compozite polimerice prezint un interes "tiinific "i tehnic
deosebit, fapt ce !ustific dezvoltarea cercetrilor &n acest domeniu "i a produciei de astfel de
materiale.
'ompozitele polimerice sunt materiale alcatuite &n principiu dintr%un compus
macromolecular "i un agent de ranforsare sau de umplutur. 'ompusul macromolecular utilizat &n
acest scop poate fi un polimer termoplastic sau termoreactiv i este denumit matrice polimeric.
Agentul de ranforsare sau de umplutur este dispersat omogen &n matricea polimeric dar nu se
dizolv &n aceasta.
3
'lasificarea materialelor compozite polimerice dup natura componentelor participante
la formarea acestora este urmtoarea$
%cu umpluturi poroase
%compozite macroscopice
%polimeri armai
# clasificare foarte importanta a materialelor compozite se face &n funcie de modul de
orientare al fibrelor, materialele compozite fiind grupate &n trei categorii$
a. materiale compozite durificate cu fibre(
b. materiale compozite durificate cu particule )disperse*(
c. materiale compozite obinute prin laminare )stratificate*
a. materiale compozite armate cu fibre

n figur sunt prezentate diferite moduri de orientare a acestor fibre &n interiorul
matricei. +e obin astfel materiale compozite cu caracteristici foarte bune de rezisten, rigiditate
"i raport ,,rezisten , densitate-.
'omportamentul mecanic al unui asemenea compozit depinde de$
% proprietile fiecrui component(
% proporia dintre componeni(
% forma "i orientarea fibrelor &n raport cu direcia de solicitare(
% rezistena mecanic a interfeei matrice % fibr.
b. materiale compozite durificate cu particule (disperse)
b... materiale compozite durificate prin dispersie
n cazul acestor compozite, particulele de dimensiuni foarte mici ).// 0 12// 3*
). 4ngstr5m 6 ./%7 mm *, blocheaz deplasarea dislocaiilor. Astfel, de"i sunt necesare cantiti
mici de material dispers, efectul de durificare este foarte mare.
8aza dispersat este, de regul, un oxid stabil dur )Al1#9 , alumina, :h#1 , torianit,
4
;r#1 , dioxid de zirconiu, <e# , oxid de beriliu, etc.*. Aceast faz trebuie s aib o anumit
dimensiune, form, cantitate "i distribuie pentru obinerea celor mai bune proprieti pentru
materialul compozit. :otodat particulele dispersate trebuie s aib solubilitate sczut &n
materialul matricei "i s nu apar reacii chimice &ntre particule "i matrice.
b.1. materiale compozite armate cu macroparticule
Armarea acestor compozite se face cu particule mari, care nu mai au rol de blocare a
deplasrii dislocaiilor. n funcie de proporia dintre cantitile de macroparticule "i cea de liant se
obin combinaii neobi"nuite de proprieti.'arburile metalice pot fi privite ca fiind astfel de
materiale compozite, carbura de=olfram )'>* este &nglobat &ntr%o mas de cobalt, sculele
a"chietoare rezultate av?nd combinate avanta!ele date de duritatea "i rezistena la cre"terea
temperaturii de a"chiere a '> "i cele date de rezistena bun la impact a cobaltului.
Pietrele abrazive formate din macroparticule de carbur de siliciu )+i'*, nitrur de bor
sau diamant, &nglobate &ntr%o matrice de sticl sau polimeri, pot fi considerate tot materiale
compozite armate cu macroparticule.
@n alt exemplu, &l constituie materialul utilizat pentru contactele electrice, care este
format din particule de =olfram &nglobat &ntr%o matrice de argint. n acest mod se realizeaz
combinaia dorit de proprieti, "i anume, conductibilitatea electric bun )datorit argintului* "i
rezisten mare la uzur )datorit particulelor de =olfram*
c. materiale compozite stratificate
+unt obinute prin aplicarea, la suprafaa materialului de baz, a unui strat din alt
material. Aplicarea acestui strat din alt material cu proprieti diferite de cele ale materialului de
baz se realizeaz cel mai des prin turnare, sudare sau laminare.
Principalul avanta! al acestor materiale, exemplificate &n figur, este de ordin
economic "i de ordin calitativ, deoarece prin utilizarea lor se economisesc importante cantiti de
materiale scumpe sau deficitare, &mbuntindu%se, &n acela"i timp, calitile produselor "i
mrindu%se durata lor de funcionare &n condiiile unor performane ridicate.
5
xemple de asemenea materiale compozite sunt$
% duraluminiul, cu rezisten ridicat la rupere, placat cu aluminiu pur, cu rezisten
ridicat la coroziune(
%oeluri carbon, ieftine, placate cu oeluri cu duritate ridicat "i rezisten la uzare
sau cu oeluri inoxidabile rezistente la coroziune(
% plcuele din oxid de aluminiu placate cu nitrur de titan )utilizate pentru prile
active ale sculelor a"chietoare*, etc..
n afar de materialele compozite bicomponente, prezentate mai sus, se utilizeaz "i
compozite tricomponente )tip ,,sand=ich-*.
Ae exemplu, pentru &mpiedicarea difuziunii carbonului dintr%un oel &n altul, se poate
interpune prin placare un strat de nichel, care nu permite difuziunea prin el a carbonului.
:ot un material tip Bsand=ich- este prezentat &n figura urmtoare. Acesta este alctuit din
dou plci subiri din metal )de exemplu aluminiu, titan sau oel*, &ntre care se gse"te o structur
tip fagure, din material mai dur )duraluminiu sau alia! de titan*, rezult?nd un material compozit
deosebit de rezistent "i rigid.
6

Componentele ce definesc caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor compozite
Materialele compozite conin cel puin o faz discontinu denumit ranforsant sau
armtur &nglobat &ntr%o faz continu )aceast faz continu fiind cunoscut sub denumirea de
matrice*, cu proprieti care depind de caracteristicile fizico%mecanice individuale, modul de
distribuie, precum "i interaciunea dintre faze.
@n rol deosebit &n stabilirea proprietilor compozitului ca sistem multifazic revine
regiunii de interfa. 'onceptul de interfa define"te limita comun a dou faze "i reprezint o
suprafa de separare a componenilor dintr%un amestec existent ca faze distincte.
Matricea reprezint a"adar, o parte a materialului compozit care asigur at?t transferal
solicitrilor exterioare la ranforsant, c?t "i protecia elementelor de ranforsare &mpotriva
distrugerilor mecanice "i prin eroziune.
'ele mai importante funcii pe care le indepline"te matricea &n definirea materialului
compozit ar fi$
% stabile"te forma definitiv a produsului realizat din materialul compozit(
%&nvele"te fibrele astfel &nc?t s le prote!eze at?t &n fazele de formare ale produsului
c?t "i pe durata de serviciu(
% pstreaz armturile la distane corespunztoare transmiterii eforturilor &ntre faze
prin adeziune, frecare sau alte mecanisme de conlucrare(
% &mpiedic flamba!ul fibrelor deoarece fr mediul continuu de susinere lateral
armtura nu este capabil s preia eforturi de compresiune(
% asigur contribuia principal la stabilirea rezistenei "i rigiditii &n direcie normal
pe fibre(
% matricea constituie mediul de transmitere a eforturilor prin compozit astfel c la
ruperea unei fibre re&ncrcarea celorlalte se poate realiza prin contactul la interfa(
% permite redistribuirea concentrrilor de tensiuni "i deformaii evit?nd propagarea
rapid a fisurilor prin compozit(
% stabile"te continuitatea transversal dintre lamelele ansamblului stratificat(
7
% previne efectele corozive "i reduce efectele abraziunii fibrelor(
.
% asigur compatibilitatea termic "i chimic &n raport cu materialul de armare.
Matricile organice sunt executate fie din materiale plastice fie din materiale
termoplastice. Matricile organice au utilizarea cea mai larg &n domeniul materialelor compozite.
Aintre acestea, materialele polimerice prezint o serie de avanta!e$
% sunt u"oare(
% asigur transparen(
% sunt izolatoare electric "i termic(
% sunt impermeabile(
% au rezisten mare la coroziune(
% asigur autolubrifierea$
% se poate obine un comportament elastic sau plastic.
Matricile din ceramic tehnic sunt tot mai frecvent utilizate pentru realizarea
compozitelor, deoarece aceast categorie de materiale este caracterizat prin proprieti
intrinseci
deosebite, datorate &n principal legturilor interatomice. Aceste proprieti sunt$
% rezisten mecanic mare la temperaturi &nalte(
% rezisten la rupere foarte mare, uneori mai mare dec?t rezistena
oelurilor(
% rezisten la oxidare "i la ageni chimici(
% modul de elasticitate mare, superior oelurilor(
% duritate mare "i stabil la cre"terea temperaturii.
Matricele metalice s%au folosit din necesitatea de a obine compozite care s poat fi
utilizate la temperaturi relativ &nalte, comparativ cu cele de natur organic. Metalele prezint "i
alte proprieti care le recomand &n calitate de matrice$ proprieti mecanice bune,conductivitate
termic "i electric mari, rezisten mare la aprindere, stabilitate dimensional, capacitate bun
de prelucrare, porozitate scazut. n schimb, densitatea este relativ mare ).,7C 0 7,/ gDcm9*, iar
fabricarea compozitelor este uneori mai dificil
Pentru definirea caracteristicilor fizice "i mecanice, un rol important &l &ndepline"te
armtura sau ranforsantul, prin geometria dispunerii &n interiorul materialului compozit, aceasta
prezent?ndu%se sub mai multe forme conform figurii urmtoare$
1
8
Ponderea fibrelor ca sisteme de armare este determinat de caracteristicilefizice "i
mecanice pe care le prezint "i de caracteristicile fizico%mecanice pe care trebuie s le obin
compozitul.
Analiza comportrii "i a proprietilor unui material compozit polimeric armat cu fibre nu
se poate realiza fr cunoa"terea fenomenelor "i proceselor care au loc la regiunea de interfa
fibr%matrice. Enterfaa fibr%matrice este o regiune de tranziie cu o evoluie gradat a
proprietilor. :ransferul eforturilor la interfa este posibil numai dac &ntre componeni se
realizeaz un contact molecular intim prin distane comparabile cu cele din materialul obi"nuit.
Fegtura se poate realiza pe cale chimic sau prin aciunea forelor intermoleculare.
Regiunea de contact fibr%matrice poate fi tratat ca o a treia faz a compozitului, iar
cedarea la interfa este de multe ori critic pentru caracteristicile fizico%mecanice ale sistemului
multifazic.
-1+1SURT ISTORI AL 7ATERIALELOR O7.O=ITE
Ain punct de vedere istoric ,conceptul de material compozit este foarte vechi.
n giptul antic crmizile de argil erau &ntrite cu paie .Fa Muzeul <ritanic din Fondra
este expus un vas de depozitare din perioada merovingienilor G// d.H de pe teritoriul
+coiei,realizat dintr%un material format din fibr de sticl intrit cu o r"in,ceea ce ar
corespunde astzi unui compozit de tip r"in epoxidic &ntrit cu fibr de sticl.
n secolul al IEI%lea vergelele de fier erau folosite pentru zidrie ,baze ale materialelor
armate pentru construcii.
9
8ibrele de sticl au fost produse de sticlarii veneieni, care foloseau filamentele de sticl
colorat la includerea lor &ntr%o mas de sticl incolor, pentru a obine efecte decorative
speciale.n secolul al .J%lea,filamentele de sticl erau folosite pentru diverse broderii "i pentru
fabricarea perucilor.n .JG9, la xpoziia din 'olumbia, .A.FibberK expunea articole realizate din
amestecuri de filamente de sticl cu mtase natural.
Prima ambarcaiune din fibr de sticl a fost realizat &n .GC1,"i de asemenea la acel
timp,acest material a fost utilizat &n aeronautic si pentru componentele electrice.
Primele fibre de bor si de carbon,cu rezisten mare la rupere au aprut &n anul .GL/,fiind
aplicate &n materialele avansate folosite la componente de avion ,prin anul .GLJ.Materialele
compozite cu matrice metalic au fost introduse in .G7/,fiind utilizate &n aeronautic,articole
sportive "i medicin.Aupont a realiKat fibrele Mevlar sau aramid &n .G79.
n anii .GJ/ s%a remarcat o cre"tere semnificativ &n utilizarea materialelor cu fibre ,cu
modul de elasticitate ridicat .Astfel s%au dezvoltat materiale care s raspund cerinelor
funcionrii,deci s%a introdus conceptul de proiectare a materialului in funcie de cerinele tehnice
ale produsului.
n ultimii ani,pe de o parte datorit cresterii spectaculoase a consumurilor de material
"i,pe de alt parte,datorit rezultatelor cercetrii stiinifice,a studiilor privind proprietile intime ale
unor materiale,s%a trecut la realizarea materialelor compozite,numite de specialisti de generaia a
EE%a care prezint o serie de avanta!e certe pentru o mare gam de produse,avanta!e dintre care
menionm$
%masa volumic mic &n raport cu metalele respectiv compozitele cu rsini epoxidice armate cu
fibre de siliciu,bor,carbon au masa volumic sub 1gDcentimetru cub(
%rezistena la traciune sporit(
%coeficient de dilatare mic &n raport cu metalele(
%rezistena la "oc ridicat(
%durabilitate mare &n funcionare(
%capacitate mare de amortizare a vibraiilor(
%rezistena la coroziune(
%stabilitate termic "i rezistena mare la temperatur ridicat(
n tabelul urmtor se prezint c&teva exemple de substituie a materialelor clasice cu
diferite tipuri de materiale compozite$
Tipul reperului on'truc#ia precedent)
.re#>unitate
on'truc#ia din compozit
.re#>unitate>
Rezervor de L9 m9 pentru
industria chimic
#el inox . +triclDepoxKD /,29
Arip de elicopter Aluminiu N oelD .L OgD . 'arbonD epoxKD G OgD/,C2
10
:abl pentru fabricarea
circuitelor integrate
Alia! de aluminiu, caden de
fabricaie 9/ plciDor
'arbonD epoxKD, structura de
tip sand=ich 22 plciDor
:ambur pentru tabl Piteza de tragere .2%9/
cmDsec
MevlarD epoxK% C/%J/ cmDsec
'ap de robot de sudare Aluminiu de mas L Og 'arbonD epoxK , mas 9 Og

+tudiul materialelor compozite este o filozofie a proiectrii materialului ce ine seama
de compoziia optim de material ,pe de o parte "i de proiectarea structural "i de optimizarea pe
de alt parte ,&n cadrul unui proces interactiv "i concomitent.Qtiina materialelor compozite
necesit interaciuni str?nse ale diferitelor discipline,cum ar fi analiza "i proiectarea
structural,"tiina materialelor,mecanica materialelor "i tehnologii de prelucrare.+copul
cercetrilor &n domeniul materialelor compozite const &n atingerea urmtoarelor obiective$
..Envestigarea caracteristicelor de baz ale constituenilor precum "i ale materialelor compozite(
1.#ptimizarea materialelor pentru condiiile de funcionare date(
9.Aezvoltarea unor proceduri de determinare a proprietilor materialului "i predicia comportrii
structurilor &n timpul funcionrii(
C.Aezvoltarea metodelor experimentale de caracterizare a materialelor,analiza tensiunilor "i
analiza defectelor(
2.'ontrolul nedistructiv al integritii materialului "i sigurana &n funcionare(
L.Aprecierea durabilitii,ciclului de via "i apariia defectelor(
:ehnologia materialelor compozite s%a dezvoltat foarte mult &n ultimii ani.Motivaia
acestei preocupri este determinat de$
%progresul important &n "tiina "i tehnologia materialelor,cum ar fi fibre,polimeri ceramice(
%cerinele industriei pentru materiale cu performan ridicat &n domeniul
aeronauticii,structurilor aerospaiale(
%dezvoltarea unor metode numerice puternice pentru analiza structural utiliz?nd tehnologii
computaionale,precum "i dezvoltarea unei baze de calcul vaste.
Acestor cerine li se adaug astzi asigurarea calitii produselor,reproductibilitatea "i capacitatea
de predicie a comportrii pe durata ciclului de via a unui produs.
@tilizarea materialelor convenionale "i a materialelor compozite este str?ns legat de
dezvoltarea procedeelor de fabricaie.Procesul de prelucrare este unul dintre cele mai importante
stadii &n asigurarea calitii produsului finit.n acest scop introducerea automatizrii "i controlului
adaptiv al proceselor de prelucrare este o necesitate din ce &n ce mai stringent.
+tatistica pentru urmtorii ani prefigureaz o continuare fructuoas a cercetrilor &n
acest domeniu,datorit scderii costurilor componentelor materialelor compozite ,ieftinirea
proceselor prin introducerea automatizrii tehnologiilor.@n alt factor determinant pentru viitoarele
cercetri &l constituie greutatea specific sczut a compozitelor , ce contribuie cel putin &n
industria automobilelor la conservarea energiei ,obiectiv prioritar al secolului nostru.
11
Materialele compozite au fost dezvoltate &n principal pentru domeniul aerospaial
datorita necesitii existenei unor materiale u"oare .Astfel, revista Machine Aesign public faptul
c &n .GG2 automobilele ) .2, .L* public faptul c &n .GG2 automo bilele 8ord xplorer "i Ranger
au un carburator din material compozit termoplastic, produs la 'ambridge Endustries Medison
Heights, Mich. Materialul este compozit termoplastic &ntrit cu C/ R fibre de sticl. Sreutatea
ansamblului &n care funcioneaz acest produs este redus cu ./ R, furnizeaz un schimb de
cldur mai bun "i realizeaz economie de combustibil.
Aceea"i revist ne aduce informaia c ultramid nKlon LDL &ntrit cu fibr de sticl de la
<A+8 'orp., ParippanK, T.U, este utilizat la motorul 'adillac Torthstar PJ ).2, .L*. <eneficiul
cheie este reducerea greutii, &mbuntirea performanei motorului "i reducerea costului de
fabricaie. Reducerea de greutate este de cca 97 R fa de cea proiectat din magneziu "i este
realizat prin in!ecie de la 8reudenberg , ToO, Manchester, T.H.
-131UTILI=AREA 7ATERIALELOR O7.O=ITE
'ompozitele cu matrice din polimer,armate cu fibr de sticl,bor, carbon,Oevlar sau
carburi metalice au o larg aplicabilitate &n construcia de caroserii pentru automobile, recipieni.
'ompozitele cu matrice din alia!e de Ti "i 'o, ranforsate cu fibre din carburi "i oxizi
metalici ):a', Ti', ;r', Al1#9* sunt utilizate pentru componente care funcioneaz &n regim
termic ridicat la motoarele turboreactoarelor "i ale rachetelor.
n domeniul transportului naval, ca materialele compozite se folosesc cu precdere r"ini
poliesterice, armate cu fibr de sticl, cu fibre de carbon "i fibre de aramide, &n special pentru
ambarcaiuni u"oare, av?nd greuti sczute "i rigiditi mrite.
n domeniul transportului rutier, acestea se folosesc &n principal pentru greutate redus.
+%a calculat c reducerea greutii unui autoturism cu .// de Og echivaleaz cu economisirea
unui litru de benzin la fiecare .// de Om . 'ompozitele se utilizeaz pentru caroserii, sisteme de
alimentare cu combustibil, panou de comand.
n domeniul aerospaial , in care s%au aplicat prima dat prezint o rat de utilizare foarte
mare,fie sub form de fibre de carbon, de bor "i de siliciu, ca atare, fie ca materiale de ranforsare
&n matrici din r"ini epoxidice, &n general pentru structuri de aeronave "i de nave spaiale, fie sub
form de ceramice "i metale.
Prin calitile lor, compozitele conduc la simplificarea structurilor aerospaiale, cu
consecine favorabile asupra economicitii "i fiabilitii aeronavelor &n producie "i
exploatare.Astfel, dac piesele mecanismului de direcie al avionului comercial Airbus 9C/ ar
fi executate din materiale tradiionale ar fi necesare 7/.2 piese fundamentale "i L// piese
secundare.n timp ce executate din materiale compozite cifrele se reduc la CJ// "i respectiv C12.
12
+imilar, pentru cabina pilotului confecionat din structur tip fagure din foi de r"in
epoxidic &ntrit cu fibre de carbon, numrul componentelor s%ar reduce de la 1/7L la GL.Aceste
avanta!e conduc la situaia ca &n viitor foarte puini polimeri s mai fie utilizai ca atare, marea
ma!oritate fiind &nglobai &n materiale compozite.
Fa avionul european AER<@+ 9C/ este &ncorporat o mare cantitate de compozite ,
cca.C/R din greutate ,sub form de compozite cu radom &n aramid sau de compozit hibrid
) fr?ne aerodinamice, aripioare, trapele trenului de aterizare, ampena!ul orizontal "i profundorul,
deriva "i direcia * , acesta din urm placat cu c?teva straturi de aramid pentru a mri rezistena
la "ocuri.Multe componente din interior sunt confecionate din materiale compozite cu fibre de
siliciu.
n domeniul electronicii "i electrotehnicii sunt solicitate materiale compozite &n cantiti tot
mai mari de la an la an, cu precdere compozite conin?nd materiale plastice speciale, r"ini
poliamidice, policarbonai, siliconi, polibutilen tereftalat etc.+e apreciaz c &n prezent acest
domeniu absoarbe un sfert din consumul total de materiale compozite cu destinaie industrial.
n domeniul telecomunicaiilor, materialele compozite se folosesc la izolaii de cabluri
telefonice din polietilen de &nalt "i !oas presiune, sau la transmisiile prin satelii unde pentru
structurile de rezisten "i pentru discurile antenelor sunt utilizate compozite armate cu fibr de
sticl.
n ceea ce prive"te utilizrile &n domeniul medicinei, s%a creat o revoluie &n domeniul
biomaterialelor, in care alia!ele plastice "i polimerii grefai sunt folosii &n tehnica medical pentru
realizarea esuturilor artificiale, fiind utilizate &n cazul unor arsuri grave, sau put?nd &nlocui
organele corpului omenesc$valve cardiace,artere artificiale, plam?ni artificiali, implanturi de natur
osoas etc.
n domeniul medical se utilizeaz materiale compozite cum ar fi $compu"i cu polimeri
pentru transplanturi, proteze "i implanturi cardiace,unele substane pentru coagularea
s?ngelui)poliuretani,cauciucul siliconic,dacron,teflon expandat,polietilen special,floropolimeri
etc.*, &n ortopedie, unde trebuie s rspund "i unor mari necesiti biologice "i unde cele mai
adecvate s%au dovedit a fi sistemele de compoziie grafit polisulfuric "i sticl ,aramid%
polipropilene "i sticl epoxidic cu bune proprieti de adaptabilitate biologic.
Paleta foarte larg de procese de fabricaie, aplicaiile cu totul inedite,problemele ridicate
de optimizarea procesului de fabricaie, complexitatea datelor ce trebuie luate luate &n
considerare atunci c?nd se ia decizia de producere a unui astfel de material constituie factori ce
oblig la a considera c materialele compozite reprezint un domeniu de v?rf al "tiinei "i tehnicii
actuale.
-121O5?INEREA 7ATERIALELOR O7.O=ITE
13
:ehnologiile de obinere a materialelor compozite sunt mult diferite de cele aplicate &n
cazul materialelor clasice.8orma "i dimensiunile piesei influeneaz de cele mai multe ori
alegerea tehnologiei de fabricaie a materialului compozit.xist procedee de obtinere care
conduc numai la forme simple,altele dimpotriv se preteaz la obinerea celor mai complicate
forme.
Tumrul pieselor ce trebuie fabricate intr%o serie de fabricaie determin , in mod decisiv
costul pregtirii de fabricaie ce cuprinde $
%costuri aferente prototipului(
%costuri aferente realizrii +AP%isticii de serie(
%costuri aferente materialelor directe "i indirecte(
%costuri aferente manoperei(
Tatura matricei polimerice determin alegerea procedeului de obinere.n principiu se
utilizeaz trei tipuri de sisteme polimerice$
%r"ini termorigide cu &ntrire la rece (
%r"ini termorigide cu &ntrire la cald(
%polimeri termoplastici(
'alitatea pieselor din materialele compozite se apreciaz dup urmtoarele criterii$
% reproductibilitatea raportului volumetric dintre matricea polimeric "i agentul de
ranforsare(
% omogenitatea materialului polimeric apreciat prin lipsa incluziunilor gazoase( %
reproductibilitatea raportului volumetric dintre matricea polimeric "i agentul de%
reproductibilitatea raportului volumetric dintre matricea polimeric "i agentul de
ranforsare(
% starea suprafeei (
% stabilitatea "i precizia dimensional(
% rezistena mecanic a materialului(
'a &n multe alte domenii productive, "i &n cazul materialelor compozite, elementele ce
compun costul reperului se pot grupa &ntr%un criteriu de cea mai mare importan
privind alegerea tehnologiei de fabricaie.
Procedeele de obinere a pieselor din materiale compozite pot fi &mprite &n $
% tehnologii nepretenioase , ce conduc la executarea unor piese relativ scumpe , dar
de calitate bun(
% tehnologii pretenioase , ce conduc la executarea unor piese ieftine, dar de calitate
modest(
% tehnologii sofisticate , ce conduc la obinerea unor piese foarte scumpe, dar de o
14
calitate irepro"abil.
Procedee de obinere a materialelor compozite
.. 8ormarea prin turnare % este un procedeu devenit clasic &n tehnologiile de obinere
a materialelor compozite. +e folosesc sisteme polimerice termorigide bicomponente, "ar!ate
cu pulberi anorganice de tipul r"inilor epoxilice, poliesterice nesaturate, vinil% esterice.
1. 8ormarea prin contact % este procedeul cel mai comun de obinere a pieselor din
materiale compozite. n calitate de +.A.P.%uri se utilizeaz forme deschise.
9. 8ormarea prin pulverizare simultan , reprezint o variant semiautomatizat a
formrii prin contact.
C. 8ormarea &n sac , constituie o &mbuntire substanial a metodei formrii prin
contact.
+e poate aplica &n trei variante tehnologice$
% formarea &n vid(
% formarea sub presiune(
% formarea sub aciunea combinat vid%presiune (
2. 8ormarea prin in!ecie sub vid )RREM*, aplicarea acestui procedeu presupune
folosirea unei matrie metalice perfect calibrate. nainte de fixarea celor dou semimatrie se
a"eaz materialul de ranforsare. Apoi, ansamblul este vidat "i astfel este introdus forat r"ina.
L. 8ormarea prin presare la rece % reprezint o variant &mbuntit a procedeului
pulverizrii simultane. Pe una din matrie se depune prin pulverizare simultan agentul de
ranforsare "i matricea polimeric apoi se a"eaz contramatria "i &ntreg amestecul este
meninut sub presiune p?n la &ntrirea sistemului reactiv.
7. 8ormarea prin presare la cald , este unul din procedeele cele mai performante de
obinere a pieselor din materiale compozite. n calitate de semifabricate &n aceast metod se
utilizeaz frecvent esturile preimpregnate.
J. 8ormarea premixurilor.
Premixurile reprezint sisteme eterogene, cu matrice polimeric, conin&nd materiale
de umplutur sub form de pulberi, fibre scurte, bile. 8ormarea premixurilor se face prin
turnare, transfer, in!ectare sau presare.
G. 8ormarea prin stratificare continu , este una dintre metodele de obinere continu a
unor semifabricate din materialele compozite cum ar fi$ profile plane, panouri ondulate , etc.
Pe o band de celofan fr sf?r"it se depun continuu un sistem catalizat "i agent de ranforsare
din fibr de sticl. Aup depunere, materialul este acoperit cu o band de celofan superioar ,
fiind apoi introdus &ntr%un cuptor , unde , &n paralel cu &ntrirea are loc "i profilarea. n final , cu
a!utorul unui sistem automat se debiteaz materialul compozit.
15
./. 8ormarea prin pultruziune , este un procedeu continuu prin care se obin profile de
tip @, :, tuburi, etc. Vesturile sau fibrele de ranforsare sunt impregnate cu un sistem reactiv, &ntr%
o baie, intr?nd apoi &ntr%o filier &nclzit, &n care are loc at?t profilarea c?t "i reticularea matricei
polimerice.
... 8ormarea corpurilor de revoluie prin rsucire filamentar % &n acest procedeu
semicontinuu se folosesc &n exclusivitate, &n calitate de agent de ranforsare fibrele lungi.
Acestea sunt impregnate &ntr%o baie cu un sistem reactiv "i apoi sunt rsucite sub tensiune
constant pe o mandrin.
.1. 8ormarea corpurilor de revoluie prin centrifugare , materialul de ranforsare este
mulat pe pereii unei matrie circulare rotative. Fa viteze de 9./// , C./// rotDminut se
introduce sistemul reactiv, care impregneaz agentul de ranforsare sub aciunea unei fore
centrifuge. Polimerizarea matricei polimerice se realizeaz prin &nclzirea matricei.
.9. 8ormarea materialelor termoplastice , &n multe din aplicaiile materialelor
compozite sunt folosite ca matrice polimeric materialele termoplastice clasice sau
performante. Polimerul termoplastic este amestecat cu fibre scurte. Acest material se
granuleaz "i poate fi prelucrat prin procedee caracteristice materialelor plastice.
Proprieti mecanice ale materialelor compozite
n cazul general al unui material oarecare trebuie s ne asigurm c materialul nu se va
rupe "i c nu se va deforma excesiv sub o anumit for de &ncrcare.
+e consider c &ncrcrile mecanice care acioneaz asupra unei structuri sau asupra
unui component sunt de dou feluri$ fore "i cupluri. 8orele pot fi &mprite &n fore de
&ntindere, de compresiune "i de forfecare, iar cuplurile &n momente de &ncovoiere "i momente de
torsiune. :oate acestea pot aciona izolat sau &n mod combinat.
Ae obicei se calculeaz valorile eforturilor directe ) ca rapoarte &ntre forele de
&ntindere sau de compresiune "i aria seciunii transversale* "i ale eforturilor de forfecare )ca
rapoarte &ntre fora de forfecare "i aria seciunii*. @n moment de &ncovoiere singur va da na"tere
la un efort direct, care va varia linear &n ad?ncimea componentului, de la un efort de &ntindere pe
o suprafa la un efort de compresiune pe cealalt suprafa( o for transversal va cauza at?t
eforturi de forfecare c?t "i eforturi directe. @n moment de torsiune va da na"terela eforturi de
forfecare.
Aup calcularea acestor eforturi se compar cu eforturile admisibile corespunztoare
"i se poate afla dac materialul se va degrada sau nu &n timpul exploatrii. Pentru definirea
degradrii mecanice exist mai multe posibiliti. 'ea mai evident o reprezint cazul separrii
complete sau al ruperii, c?nd componentul nu mai poate suporta &ncrcrile aplicate.
16
# definiie mai general arat c, &n momentul ruperii componentul respectiv nu mai poate
&ndeplinii funcia pentru care a fost proiectat.
5I5LIO*RAFIE A.ITOLUL I
<ogdan <ahnariu ,+isteme de consolidare a construciilor cu materiale
compozite % :ez de doctorat.
17
7i9aela 5anu% O(idiu Naidim% Valentin T)&)caru, Materiale
neconvenionale, Vol , ditura 8undaiei @niversitare Aunrea de Uos,
Salai, 1//..
Alin Nioa#), Materiale compozite utilizate !n construcia de ma"ini, Jth
Enternational 'onference, :g. Uiu, Mai 1C%1L, 1//1.
A.ITOLUL II
7ATERIALE SU5 FOR7A DE FI5RE
+1-1 No iune
Materialele complementare, utilizate &n scopul ranforsrii matricei sau pentru inducerea
proprietii de autolubrifiere materialului compozit, difer &ntre ele prin natura chimic "i
configuraie.
18
Aupa configuratie, materialele complementare se &mpart &n dou mari categorii$ fibre "i
particule, fiecare categorie incluz?nd numeroase alte tipuri, difereniate dup mrime, dup
raportul lungimeDdiametru "i dup compoziia chimic &n sectiune transversal.
'omparativ cu fibrele, particulele sunt mai u"or de realizat "i de inglobat in materialul
matricei. n schimb, fibrele sunt de ne&nlocuit dac se urmre"te obinerea unui compozit cu
tenacitate mare.
8ibrele sunt folosite ca elemente de ranforsare, av?nd rolul de%a prelua o mare parte din
solicitrile la care este supus materialul matricei. n funcie de natura matricei "i de scopul
urmrit, fibrele se realizeaz din subsante organice, metalice, ceramice sau cupluri de astfel de
materiale, de forme si mrimi diferite.
# foarte mare extindere o au fibrele din materiale ceramice. 'alitile deosebite ale
materialelor ceramice )duritate mare, densitate mic, rezistena sporit la aciunea agenilor
chimici etc. * nu sunt puse, de regul, &n evidena datorit prezenei defectelor interne "i
superficiale, care determin o fragilitate crescut. ns, prin prelucrarea sub form de fibre,
numrul acestor defecte se mic"oreaz, iar in cazul inglobrii fibrelor &ntr%o matrice ductil, fisurile
produse prin ruperea unor fibre nu se mai propag, datorit platicitaii matricei.
n afar de fibrele ceramice se folosesc si fibre de bor, carbon, alia!e, rasini, sticl etc.
@n criteriu important pentru clasificarea fibrelor )fig..* este raportul dintre lungime "i diametru.
Aup structur, fibrele pot fi cristaline, monocristaline sau amorfe.
8ibrele continue sunt caracterizate prin valori l#d )l $ lungime, d , diametru* mari )W. ///*, av?nd
forma unor fibre simple )monofilament, d W.// Xm* sau rsucite )multifilamente*, cu dimetrul d 6
2Y12 Xm. 8ibrele continue se realizeaz din bor, carbon, sticl, materiale ceramice, oel
19
inoxidabil, r"ini "i se folosesc sub diferite firme de aran!are $ unidirecionale, bidirecionale
)aproximativ plane, tip estur* sau spaial, c?nd fibrele sunt dispuse tridirecional.
Fi&rele di'continue se pot produce ca atare sau rezult prin fragmentarea )tocarea* fibrelor cu
lungime mai mare "i se &mpart &n urmtoarele categorii .
Fi&re di'continue lungi, caracterizate prin raportul l#d 6 9//..../// ( lungimea acestor fibre este
de ordinul milimetrilor, iar diametrul are valori cuprinse &ntre 9 "i ./ m (
Fi&rele di'continue 'curte ,obinute prin tierea fibrelor continue sau discontinue lungi, sunt
caracterizate de valori ale raportului l#d de circa .//, cu l 9// m fibrele lungi "i scurte se
mai denumesc fibre discontinue obi"nuite .
Fi&re di'continue $oarte 'curte (%&is'ers) cu dimensiuni reduse )d . m*, constituite din
monocristale filiforme de natur ceramic sau realizate din bor, carbon etc.
Fi&rele di'continue, lungi "i 'curte se pot obine din orice material, &ns &n tehnica producerii
materialelor composite prezint un interes deosebit cele din ceramic, sticl "i carbon.
+1+1ARATERISTII FI=IE *ENERALE ALE FI5RELOR
8ibrele se pot introduce &n matrice &ntr%o proporie de p?n la 9/R )volum*, &n cazul
fibrelor discontinue, "i de p?n la L/YJ/R, &n cazul celor continue. Prin modul de poziionare &n
matrice se obin proprieti neomogene )izotropie*, dac orientarea este aleatorie, "i proprieti
neomogene )anizotropie*, dac fibrele au o orientare selectiv, situaie caracteristic fibrelor
continue.
'aracteristicile fibrelor care prezint interes tehnologic sunt $ rigiditatea, densitatea
)sczut*, duritatea )mare*, coeficientul de dilatare termic )redus*, rezistena specific la rupere
)mare*, flexibilitatea )proprietate important la realizarea
&mpletiturilor* "i coeficientul de form.
n figurile urmtoare sunt prezentate grafic, comparativ, caracteristicile fibrelor de carbon, sticl,
aluminiu "i oel.
20
Rigiditatea, rezistena la rupere "i densitatea , proprieti importante ale fibrelor
, depind &n mare msur de structura lor cristalin "i de porozitate. Ae menionat c, sub o
anumit valoare a rigiditii, fibrele nu pot fi folosite &n procesul de fabricare a compozitelor.
8ibrele discontinue foarte scurte "i cele de sticl sunt caracterizate prin valori mari ale
rezistenei la rupere. n schimb, &n cazul materialelor policristaline limitele de separaie dintre
cristale reprezint ni"te discontinuiti, care prin efectul de concentrare a tensiunilor pot dep"i
local rezistena teoretic de rupere chiar la tensiuni nominale relativ mici.
Ain acest motiv, se consider deseori c rezistena la rupere a materialelor policristaline
este invers proporional cu mrimea cristalelor. En general, mrimea cristalelor din fibrele pe
baz de alumin sau alumin%silice este mai mare dec?t a celor din fibrele de carbon, bor sau
carbur de siliciu.
21
're"terea cristalinitii va determina mrirea modulului de elasticitate, concomitent cu
scderea rezistenei la rupere. Acest efect este pregnant "i u"or observabil &n cazul fibrelor de
carbon "i de alumin.
Proprietile cele mai bune se obin pentru fibrele de carbon, fibrele monofilament de bor
"i fibrele monofilament "i cele foarte scurte )=hisOers* din carbur de siliciu de &nalt puritate. n
schimb, producerea acestor fibre este costisitoare, iar &nglobarea lor intr%o matrice din metal u"or
prezint unele dificulti tehnologice. Ae aceea, de multe ori se prefer utilizarea fibrelor din
alumin%silice, cu proprieti fizice mai sczute, &ns mai ieftine "i mai u"or de &nglobat &n
matricele din metale u"oare.
'omparativ, cu fibrele din metal, cele din material ceramic prezint un coefficient redus de
dilatare termic "i duritate mai mare. Palorile sczute ale coeficientului de dilatare permit
obinerea unor materiale cu stabilitate dimensional foarte mare.
8lexibilitatea , definit prin capacitatea fibrelor de a se &ndoi fr s se deterioreze, poate fi
exprimat prin raportul dintre rezistena la rupere la traciune "i produsul pintre modululul de
elasticitate "i diametrul fibrei la ptrat, tD)d1*, "i are valorile cele mai mari &n cazul fibrelor foarte
scurte )fig. C*.
(ig.).- (le*ibilitatea (sub form logaritmat) pentru c+teva tipuri uzuale de fibre
22
Palorile coeficienilor de form trebuie s fie suficient de mari )l#d* 69/Y2/*, pentru a se
evita smulgerea fibrei din matrice sub sarcin.
Prin urmare, pentru fibre cu un diametru de 1/ m, o lungime a acestora de . mm
asigur condiii optime transferului de sarcin de la matrice la fibre.
8olosirea fibrelor scurte, cu diametrul mai mic de 9 m poate produce unele boli profesionale,
deoarece la aceste dimensiuni sunt inhalate u"or odat cu aerul impurificat respirat.
+131ARATERISTII @I7IE *ENERALE
# cerin esenial care apare la utilizarea fibrelor este ca matricea s adere c?t mai bine
la suprafaa materialului complementar, fr s apar procese importante de coroziune.
En cazul unor reactiviti mari ale fibrelor fa de matrice, se recomand acoperirea fibrelor cu
materiale nereactive, &nhib?ndu%se astfel procesul de coroziune. :ehnica acoperirii se aplic
frecvent pentru tratarea fibrelor de carbon, bor sau carbur de siliciu.
23
Alegerea cuplului matrice%fibr ine adeseori seama de posibilitatea apariiei unor compu"i &ntre
cele dou materiale. Astfel, de exemplu, fibrele conin?nd silice sunt atacate de topitura de Mg "i
de :i sau &n stare solid duc?nd la apariia unor siliciuri. Ae aceea, se prefer folosirea acestor
fibre pentru armarea matricelor din alia!e Al%+i care prezint reactivitate mai sczut "i au efecte
mai puin distructive asupra fibrelor.
n matricele metalice, fibrele de carbon trebuie prote!ate &mpotriva formrii carburilor sau
&mpotriva coroziunii electrolitice.
fectul distructiv al unor reacii chimice poate fi limitat "i prin adoptarea unei anumite
tehnologii de producere a compozitelor, care evit desf"urarea intens a acestor reacii.
+121FI5RE DE AR5ON
8ibrele de carbon s%au impus &n ultimul timp datorit numeroaselor avanta!e pe care le
le prezint $ proprieti mecanice remarcabile, cost sczut, stabilitate la temperaturi
&nalte, compatibilitate chimic bun &n raport cu matricele de natur organic "i de posibilitatea
utilizrii unei game variate de materii prime.
Prin denumirea de fibre de carbon se &neleg fibrele care conin mai mult de J/R ' sub form de
carbon amorf "i grafit "i au densitatea cuprins &ntre.,2/ "i .,GL gDcm9 )densitatea grafitului fiind
de 1,1L2 gDcm9*, ceea ce &nseamn existena unei poroziti de .L,2....JR. Porozitatea este
creat de microcaviti alungite mult pe direcia fibrei.
:ehnica de producere a fibrelor de carbon const dintr%o piroliz controlat, urmat de o
orientare diri!at a structurii prin tratamente termice "i mecanice. Materia prim este divers,
put?ndu%se folosi &n toate strile de agregare &n care se gsesc substanele bogate &n carbon $
% solid $ crbune amorf, asfalt de petrol, fibre organice )celuloz, mtase, poliacrilonitril* (
% lichid . petrol, uleiuri aromatice, gudroane (
% gazoas $ hidrocarburi, acetilen.
'arbonizarea propriu%zis se obine prin tratarea termic &n atmosfer inert sau prin combustie
incomplet.
n cazul unei structuri predominant grafitice )fibre de grafit*, fibrele conin GGR ', au
conductivitate termic bun )C,G9...1J,CC >DmM*, la 2// grade 'elsius "i excelent rezisten la
"oc termic.
8ibrele de carbon pot fi utilizate ca atare )cele grafitice* sau &n stare tratat, frecvent folosite fiind
"i fibrele preimpregnate cu r"ini epoxidice, care prezint un interes pentru industria aviatic.
#binerea fibrelor de carbon din gudroane sau resturi aromatice cuprinde o succesiune de
operaii de purificare, filtrare, &nczilire controlat )cu agitare*, filare "i prelucrare termic
+141?e')tura din $i&r) de car&on
24
8ibra de carbon este un material format din fibre extrem de subiri, cu un diametru de
aproximativ /.//2,/././ mm, "i compus &n mare parte din atomi de carbon. Atomii de carbon se
adun "i formeaz &mpreun cristale microscopice care sunt mai mult sau mai puin aliniate
paralel cu axa lung a fibrei. '?teva mii de fibre de carbon sunt rsucite pentru a forma un fir,
care poate fi utilizat ca atare sau sub form de estur. 8irele subiri de carbon &n stare aproape
pur, sunt rsucite &mpreun pentru a forma un fir. +traturi subiri de astfel de material sunt
a"ezate unul peste altul astfel &nc?t sa aib o anumit form, &n general manual, folosind un
anumit tip de mucegai, iar apoi se aplic un polimer )r"ina vinKlesteric* care sa Blege- estura
din fibra de carbon. Ae cele mai multe ori, polimerul este un material epoxidic care se &ntre"te
prin &nclzire, presare sau prin ambele. Aup ce piesa este finisat, aceasta este scoas din
mucegai, fiind gata de folosire.
A(antaAele o$erite de $i&ra de car&on
'omponentele construite din fibra de carbon sunt u"oare "i rezistente. le pot fi folosite
cu succes pentru ma"ini "i camioane dar si avioane, brci sau chiar biciclete deoarece ofer
siguran si a!ut la obinerea unui bun coeficient de aerodinamicitate.
Aup cum probabil se stie un autoturism mai u"or necesit un motor mai putin puternic, av?nd
astfel un consum mai sczut.
Deza(antaAele $i&rei de car&on
Ae"i ma"inile care au anumite pri construite din fibra de carbon sunt mai u"oare "i mai
performante, fabricarea materialului este mult mai costisitoare si dureaz mult mai mult ca acesta
s fie transformat &n componente, comparativ cu oelul sau aluminiul. Mai mult, dup producerea
unui accident otelul "i, uneori, chiar "i aluminiul pot fi readuse la forma iniial, &ns &n cazul fibrei
de carbon acest lucru nu prea este posibil. Atunci c?nd sunt avariate, componentele din fibra de
corbon se sfr?m efectiv, iar bucile rezultate nu pot fi reasamblate cu usurin. @n alt
dezavanta! ar mai fi acela ca, atunci cand automobilul trebuie &nlocuit, componentele din plastic,
oel "i aluminiu pot fi reciclate. 8ibra de carbon &nsa nu este u"or de reciclat pentru a fi &nc
odatat utilizat la fabricarea de noi componente auto.
Producerea fibrelor de carbon din fibre organice const de obicei din utilizarea ca materie
prim a unor fibre precursoare polimerice, de tip acrilic, care, prin piroliz se transform &ntr%un
25
material cu aceea"i structur cristalin ca a grafitului natural. +e folosesc &n mod curent fibre din
poliacrilonitril, oxidate superficial la 1//...9// ' timp de o or.
n continuare, materialul se &nclze"te la .2//...1/// ' &n atmosfer inert "i se menine la
aceast temperatur timp de 9/ de minute, dup care urmeaz grafitizarea propriu%zis la 12//
la 9/// grade 'elsius.
(ig.,.- Producerea fibrei de carbon de la o fibr de poliacrilonitril
Pe msura cre"terii temperaturii de carbonizare de la 1/// la 9/// ', rezistena la rupere descre"te &n timp ce
modulul de elasticitate se mre"te.
26
(ig.-.- .fectul temperaturii de grafitizare asupra modulului de elasticitate al fibrelor de grafit rezultate din fibre de
poliacrilonitril /0-netratate1 2-tratate.
'alitatea fibrelor se poate &mbunti sensibil prin tratare cu permanganat de potasiu.
8ibrele produse prin utilizarea unui precursor au proprieti superioare celor din gudroane, dar
sunt mult mai scumpe.
Prin cre"terea temperaturii de grafitizare se mre"te densitatea. 'omportarea
conglomeratului de cristale de grafit se produce prin orientarea grupurilor de atomi dup axe
paralele.
n figurile J "i G sunt prezentate variaiile densitii "i ale gradului de orientare cu temperatura de grafitizare, &n
cazul fibrelor de grafit produse pe baza unui precursor de poliacrilonitril.
27
(ig.3.- Corelaia dintre densitatea fibrelor de grafit "i temperatura de grafitizare
28
(ig.4.- Variaia gradului de orientare a fibrele de grafit cu temperatura de grafitizare
Rezistivitatea fibrelor de carbon este cuprins &ntre 2Z./%C "i 1/Z./%C cm "i variaz cu modulul de
elasticitate )fig../*.
29
(ig.05.- Corelaia dintre rezistivitatea fibrelor de carbon "i modulul de elasticitate
'unosc?ndu%se aceast corelaie se poate determina cu u"urin modulul de elasticitate pe baza unor msurtori
electrice. Proprietatea de autolubrifiere a fibrelor de carbon le face aplicabile atunci c?nd se urmre"te reducerea
coeficientului de frecare "i deci, mic"orarea vitezei de uzare.
+1:1FI5RE DE STIL BI DE UAR?
8ibrele de sticl reprezint J/...J2R din producia de fibre folosite pentru armarea
materialelor plastice.
Fa temperaturi superioare celei de tranziie, sticla devine un lichid care poate fi u"or tras
sub form de fire de lungimi "i grosimi diferite, utiliz?nd o filier confecionat dintr%un alia! Pt%Rh.
8ibrele de sticl se pot folosi la temperaturi de p?n la 7//grade' "i prezint
urmtoarele caracteristici tehnologice importante $
%rezisten mecanic "i modul de elasticitate mari (
%conductivitate termic redus(
30
%rezisten mare la coroziune )pentru un coninut total de oxizi alcalini mai mic de .R*
%higroscopicitate practic nul.
+ticla cea mai utilizat pentru producerea fibrelor este sticla de tip , cu densitatea de 1,22 gDcm9
"i cu o compoziie apropiat de cea a eutecticului sistemului 'a#%Al1#9%+i#1.'oninutul de oxizi
alcalini se menine sub .Rpentru a asigura o rezisten mai bun la coroziune. #xidul de bor
introdus mic"oreaz temperatura lichid a sticlei &n limite largi "i se poate folosi pentru stabilirea
temperaturii maxime de lucru a fibrei.
+e pot utiliza "i alte tipuri de sticle care totu"i nu s%au impus dec?t &n mic msur, cum ar fi
sticlele de tip A )puin rezistente la aciunea apei*, tip ')cu o rezisten remarcabil la coroziunea
provocat de acizi*, tip A )cu densitate mic, 1,.L gDcm9, "i o constant dielectric sczut*, tip M
)cu duritate mare, determinat de oxidul de beriliu, <e#, introdus &n proporie de JR*, tip + )cu o
rezisten mecanic mare care se menine "i la temperaturi &nalte*.
'ompoziiile chimice "i principalele caracteristici ale c?torva tipuri de sticle folosite la producerea
fibrelor sunt prezentate &n tabelul 1 "i respectiv tabelul 9.
Tabelul 2 - Compoz!a c"mc# a u$o% &o%'u% (e &'cl#
:ipul
sticlei
+i#1 Al1#9 'a# Mg# <1#9 Ta1# N
M1#
8e1#9 81
2C,C .C,C .7,2 C,2 J,/ /,2 /,C /,9
' L2 C .C 9 2,2 J,/N/,2 % %
+ L2 12 % ./ % % % %
Tabelul ).- P%$cpalele ca%ac'e%&'c ale u$o% 'pu% (e &'cl#
:ipul sticlei Aensitatea,
gDcm9
:emperatura
de
&nmuiere,
'
Rezistena la
rupere,
MPa
Modulul de
elasticitate,
SPa
Aiametrul
filamentului,
m
1,21%1,22 JCL 92//%921/ 79%7G ./%..,12
' 1,CJ%1,2/ 7CG 1J1/%9.2/ 7/%7/,2 %
+ 1,CJ%1,2/ G7/ C27/%CG// J7%G/ ./
8ibrele si produsele din sticla au intrat de mult in practica industriala, avand numeroase
utilizari curente.
@na din cele mai simple metode de obtinere a fibrelor de sticla este tragerea lor din
baghete. Aaca o bagheta mentinuta in pozitie verticala este incalzita pana la topire la capatul
inferior, se formeaza la un moment dat o picatura desticla topita. Picatura tinde sa se desprinda
de bagheta, antrenand dupa sine un fir de sticla. En cazul cand firul este infasurat pe un tambur
31
ce se roteste, tragerea firului poate continua vreme indelungata, obtinundu%se un fir lung.
Endustrial se folosesc instalatii in care tragerea se face din .// de baghete care avanseaza
treptat spre zona de topire, antrenate de 1 valturi prin care trec. +unt si alte procedee care
folosesc principiul tragerii fierelor de sticl aprin filiera )orificii de .%1mm diametru* prin care
patrunde sticla fluida.
8ibrele de sticla au o rezistenta mecanica mare, pe care o pastreaza pana la cca. 12/ '.
Ae asemenea au o stabilitate chimica buna si o greutate volumetrica mica. Ae mare
utilitate sunt proprietatile izolate, termice si fonice ale fibrelor de sticla. Ezolatiile termice pe baza de
vata de sticla sunt mult utilizate( la fel placile si ,,saltelele[ prinse intre doua retele de sarma. le
sunt utilizate la izolarea termica a conductelor ce transporta fluide calde sau cele ce trebuie ferite
de inghet, a cazanelor cu aburi, a unor cuptoare sau a unor instalatii din industria chimica. 8ibrele
de sticla si%au gasit utilizari in izolarea termic aa navelor cosmice si la realizarea unor sisteme de
prote!are a lor impotriva incalzirii excesive la reintalnirea in atmosfera. Ezolarea fonica gaseste in
vata si tesaturile din sticla materiale ideale care absorb intens sunetele, sunt usoare, neinflamabile.
:esaturile simple din fibre de sticla )impasliturile* impregnate cu bitum sunt folosite pentru
izolatii hidrofuge foarte durabile.
En industria chimica tesaturile din sticla se folosesc la confectionarea filtrelor, mult mai rezistente
ca cele clasice.
# utilizare speciala, moderna, a fibrelor si tesaturilor din sticla este la fabricarea
sticloplasticelor%sticla )fibra sau tesatura* este folosita ca armatura pentru diferite obiecte
confectionate din mase plastice. Masele plastice )liantul* se aleg in functie de calitati necesare la
folosire asa de exemplu, pentru produse rezistente la temperaturi ridicate, se prefera rasinile
fenol%formaldehidice, pentru rezistente mecanice mari se folosec rasini epoxi%fenolice iar
proprietatile electrice bune cu rasini polimetil%siloxanice.
+ticloplasticele se utilizeaza pentru confectionarea unor piese in constructia de masini, a
ambarcatiunilor de mici diminsiuni, caroserii de autovehicole, vagoane, conducte, acoperisuri
usoare pentru case. +e mai folosesc pentru placarea anticorosiva a peretilor in industria chimica,
pentru izolatii termice sau fonice, pentru aparatura sportiva.
Enstalaia de realizare a fibrelor de sticl )fig. ..* se compune dintr%un cuptor, &n care sunt
introduse bile de sticl , care, dup topire, sunt trase prin filiera sub form de filamente.
n continuare, filamentele trec printr%un sistem de rcire "i un sistem de tratare chimic "i intr
&ntr%un dispozitiv de asamblare, fiind &n final bobinate cu a!utorul unui dispozitiv de &nf"urare.
8ilamentele obinute la temperatura de .12/ grade 'elsius sunt tratate dup rcire cu
diferii ageni chimici,cum ar fi liani pe baz de acetat de vinil ,r"ini fenolice epoxidice sau
poliesterice,pentru a diminua deteriorarea lor &n cursul prelucrarii textile "i pentru a asigura
aderena bun a ra"inii la suprafaa sticlei .+e pot trata "i cu lubrifiani pentru a reduce
32
coeficientul de frecare, evit?ndu%se astfel zg?rierea filamentelor,sau cu ageni de cuplare pentru a
&mbunti umectarea fibrelor de ctre matrice.
(ig.00.- 6c&ema de principiu de fabricare a fibrelor de sticl
8ibrele de cuar reprezint un caz particular deoarece se obin din cristale de silice cu grad &nalt de puritate
)GG,GG R* +i#1*. Pentru realizarea fibrelor, cuarul se tope"te "i se trage sub form de filamente continue cu diametrul
de 7 $ G sau .C \m. 8ibra se obine prin &mpletirea unui fascicul conin?nd peste 1C/ de filamente.
Aatorit proprietilor dielectrice remarcab ile, comparativ cu alte fibre dielectrice )tabelul 9.C*, fibrele de cuar
se folosesc &n industria aeronautic.
8ibrele de cuar au o rezisten bun la temperaturi &nalte de p?n la ./2/o', "i prezint proprieti bune "i &n
intervalul de temperaturi ./2/....12/o', &ns pentru o perioad redus )circa .// h la ..//o'*. Punctul de &nmuiere
estre situat la .L2/o', iar cel de sublimare la .J//o'.
8iind un oxid, cuarul se comport bine &n mediul oxidant, spre deosebire, de exemplu, de fibrele de carbon.
# alt proprietate important a cuarului const &n faptul c valorile coeficientului de dilatare termic sunt mici
"i practic identice &n direcia radial "i axial. 'a urmare, cuarul are o apreciabil rezisten la "oc termic.
8ibrele de cuar au o densitate relativ mic "i proprieti mecanice bune. Astfel, rezistena la rupere este
apropiat de cea a fibrelor aramidice sau de carbon, dar alungirea este sensibil mai mare. )C,L R*
8ibrele de cuar prezint "i o serie de alte caracteristici utile, cum ar fi $
- rezistena mare la aciunea agenilor chimici )&n mod special a acizilor*(
33
- rezistena mare la radiaii, ceea ce le face utilizabile &n construciile din centralele nucleare "i &n industria
aeronautic(
- duritate mare ) 7 pe scara Mohs*(
- stabilitate dimensional remarcabil.
8ibrele de cuar se pot utiliza &n amestec cu orice r"ini, termoplastice sau termorigide, c?t "i pentru o serie
de materiale ceramice.
'ostul fibrelor de cuar este destul de mare, &ns proprietile deosebite pe care le au le recomand pentru
realizarea unei game largi de materiale compozite.
+1;1FI5RE DE AR5UR DE SILIIU
'arbura de siliciu, +.', are o structur compus din plane de tetraedri de tip +i'C sau 'siC, care pot
s se suprapun paralel sau antiparalel.
Prin a"ezarea straturilor &n paralel se poate obine varietatea de +i' care prezint o secven de a"ezare de
tip ]aaa-, celula elementar fiind cubic, "i poart denumirea de ^%+i'. :oate celelalte varieti )hexagonale sau
romboedrice* au notaia generic ,+i'.
'arbura de siliciu prezint numeroase caracteristici fizico%chimice remarcabile, care o fac utilizabil &n
tehnologiile de v?rf ale produciei de materiale.
Rezistena mecanic este mare "i stabil p?n la temperaturi &nalte. Fa temperaturi de peste 1/// o', &n
atmosfer reductoare, carbura de siliciu &ncepe s se disocieze &n elementele componente, iar la circa 9/// o'
sublimeaz.
Auritatea cuprins &ntre cea a corindonului "i a carburii de bor, datorit legturilor covalentge similare celor
ale atomilor de carbon din diamant.
Ailatarea termic a carburii de siliciu este redus "i apropiat de cea a silicatului de zirconiu, ceea ce &i
asigur rezisten mare la oxidare. Prin oxidare superficial se formeaz un strat coerent de +i#1, care &mpiedic
oxidarea &n continuare a carburii de siliciu, fr s existe riscul desprinderii stratului aprut.
Modulul de elasticitate este mare, ceea ce ar &nsemna rezisten redus la "oc termic, &ns valorile mari ale
rezistenei mecanice "i conductivitii termice compenseaz acest dezavanta!.
8ibrele de carbur de siliciu se obin prin piroliza unui polimer )obin?ndu%se produsul TE'AF#T, .// R ^%
+i'* sau prin depunere din faz de vaporipe un substrat de =olfram, carbon sau bor )<#R+E'*, &nclzit electric.
'arbura de siliciu depus pe substrat rezult ca urmare a unor reacii &n stare gazoas. xist dou tipuri mai
importante de sisteme gazoase care pot fi folosite &n vederea producerii +i'. Primul, const &n reacia dintre +i'EC, "i
'HC $
+i'EC N 'HC 6 C H'E N +i'
34
Ear al doilea se bazeaz pe descompunerea +i )'H9*'E9$
+i)'H9*'E9 6 9 H'E N +i'
8ormarea carburii de siliciu se datoreaz depunerii simultane a carbonului "i siliciului pe substrat, care devine
suprafa de reacie pentru cele dou elemente. Astfel, de exemplu, reacia poate fi descris de urmtorul grup de
procese chimice $
+i'EC N 1H1 6 +i N C H'E
'HC 6 ' N H1
' N +i 6 +i'
Rezistena la &ncovoiere a +i' dep"e"te G2/ Mpa &n intervalul de temperaturi 1/.....C///o'.
8ibrele de +i' &"i menin rezistena iniial p?n la temperaturi de J//...G///o', &ns au fragilitate mare.
n ceea ce prive"te comportarea la flua!, fibrele de +i' prezint un flua! primar rapid, urmat de un flua!
secundar lent, cu valori medii ale alungirii de /,/. R la ./// h, adic deformaii foarte mici.
8ibrele obinute prin depunerea +i' pe un suport de =olfram )+i'D>* au rezisten mare la rupere, care se
menine la valori mari la temperaturi &nalte )p?n la .97/o', rezistena la rupere scade cu numai 9/ R*. :otu"i, la
G12o', &ncepe reacia dintre > "i +i', ceea ce conduce la deterioarea fibrei.
n ultimul timp, aceste fibre se &nlocuiesc cu cele obinute prin depunerea carburii de siliciu pe un substrat de
carbon )+i'D'*. 8ibrele de +i'D' sunt mai ieftine "i mai u"oare, prezint valori ale rezistenei la rupere "i ale
modulului de elasticitate la acela"i nivel sau mai mari dec?t cele ale fibrelor +i'D>, "i, &n plus, la temperaturi &nalte, nu
are loc o reacie chimic &ntre +i' "i '.
+161FI5RE DE ALU7IN BI DE ALU7IN / SILIE
Alumina folosit la fabricarea fibrelor are la baz, de regul, forma ,Al1#9, oxid cu o structur romboedric,
av?nd ionii de oxigen situai &ntr%o reea hexagonal dens. Eonii de Al 9N au sarcin mare "i sunt capabili s modifice
modul simetric de aran!are a ionilor de oxigen. Polarizarea produs confer un carcater parial covalent )97 R* "pi
refractaritate mare, alumina topindu%se la 1/2/o'.
8ibrele )foarte scurte, monocristaline* se mai pot realiza din ... , Al1#9, care reprezint un numr de faze
rezultate &n urma descompunerii gelului de Al )#H*9 "i a Al# )#H*. Fa &nclzire, se produce transformarea ....
'orindonul )oxidul natural de aluminiu* are duritate mare, care &l statueaz pe poziia G pe scara Mohs.
Alumina este fragil, deoarece dislocaiile sunt imobile, iar alunecarea granulelor nu are loc. Ae aemenea,
prezint anizotropie pentru elasticitate "i dilatare termic.
8ibrele de alumin au sensibilitate mare fa de concentratorii de tensiune )efectul de crestare*.
Aependena dintre rezistena mecanic R "i dimensiunea fisurii d se poate analiza pe baza relaiei $
. 1 .
R 6 %%%%% ) %%%%%%% * %%%%%% , &n care f este o constant geometric( % modulul _oung.
35
8 d 1
Aimensiunea fisurii este dependent de structur "i porozitate. Porozitatea fiind redus &n alumin, mrimea fisurii va
fi egal cu cea mai mare dimensiune a granulei.
Amorsarea "i dezvoltarea &n continuare a procesului de fisurare sunt &ncetinite sau chiar stopate prin
cre"terea tenacitii materialului. n cazul fibrelor de alumin, mrirea tenacitii poate fi obinut prin &mbuntirea
coeziunii intergranulare, folosind impuriti care formeaz sticl )determin?nd &n schimb mic"orarea rezistenei la
temperaturi &nalte, ca urmare a extinderii alunecrii limiterlor intergranulare* sau prin tratarea suprafeei care &n mod
obi"nuit conine fisuri, cu pulberi de +i#1, la temperaturi de .12/ ... .92/o'. Microfisurile sunt comprimate de
compusul 1 Al1#9 Z 1+i#1, rezultat din reacia $
1Al1#9 N 1+i#1 ` 9 Al1#9 Z 1+i#1
Rezistena la traciune a fibrelor de alumin se diminueaz considerabil la cre"terea lungimii acestora.
8enomenul poate fi explicat prin structura procristalin a fibrelor "i deci prin probabilitatea crescut de existen a
microfisurilor.
Rezistena la rupere a fibrelor de Al1#9 la temperatura de 1/o'
Tipul $i&rei Rezi'ten#a la rupere
F 6 L,9 mmm F 6 .1 mm
Al1#9 .97/ L2/
Al1#9 cu depunere de +i#1 .J7/ .2//
+e constat c tratarea fibrelor cu +i#1 conduce at?t la cre"terea rezistenei la rupere, c?t "i la reducerea
dependenei acestei proprieti de lungimea fibrelor.
n cazul materialelor din familia alumin%silice, se disting trei tipuri de fibre $
- fibre rsucite din sticl de aluminosilicat )conin?nd 2/....L/ R alumin*, denumite "i fibre de caolin, care s%au
produs iniial doar pentru caracterul lor izolator(
- fibre procristaline, conin?nd 7/ ... J/R alumin, care se numesc fibre de mullit )mullitulO fiind singurul
compus definit &n sistemul Al1#9 , +i#1, AlL+i1#.9*(
- fibre cu coninut de alumin mai mare de J/ R )superluminoase*.
-
Principalele caracteristice ale c?torva tipuri de fibre, realizate din alumin%silice, sunt prezentate &n tabel.
'aracteristici ale fibrelor din alumin "i din alumin%silice
36
Tipul
$i&rei
ompozi#ia
9imic)
Diametrul Den'itatea Rezi'ten#a la
Rupere
7odulul de
Ela'ticitate
Temperatura
7a<im)
De utilizare
'ontinu
.// R % Al1#9 1/ 9,G .C// C// .L//
7/R % Al1#9,
9/R % +i#1
)mullit*
9 9,/ J9/ .2/ .L2/
2/R Al1#9
2/R +i#1
)amorf*
9 1,7 1J// ./2 .1L/
Aiscontinu G7R Al1#9,
9 +i#1 % +A88EF
).//%2////*
9 9,9 1/// 9// .J//
7/R Al1#9
9/R +i#1
).//%.///*
9 9,/ J1/ .2/ .L2/
2/R Al1#9
2/R +i#1
).//%.///*
9 1,77 1J// % .1L/
+181FI5RE DE 5OR
8ibrele de bor prezint interes datorit unor proprieti de excepie $ densitate relativ redus )1,L g%cm9*,
rezisten la rupere mare )92// Mpa*, modul de elasticitate mare )C// Spa*, duritate superioar corindonului "i
punct &nalt de topire.
n schimb, sunt extrem de fragile "i deci, nu pot fi obinute prin tragere din topitur )ca fibrele de sticl*. Ae
aceea, tehnologia clasic a producerii fibrelor de bor const &n depunerea borului din faz gazoas ) de obicei, un
amestec <'E9 , H1* pe un fir subire de =olfram incandescent cu diametrul de circa ./ \m.
n acest mod, se obin fibre )b%>* cu grosimea de 2/ \m ) G/ R din aceste fibre*, .// \m, .C/ \m, 1// \m "i
chiar C//\m.
Reacia general este de forma $ 1MI9 N 9H1 ` 1< N L HI
8ilamentele se pot produce "i prin depunerea borului rezultat din descompunerea hidrurilor de bor la
&nclzirea acestora$
<xHK N a ` x< N _D1 H1, &n care a este cantitatea de cldur necesar descompunerii produsului <xHK.
Aceast ultim metod are avanta!ul c depunerea se poate realiza la temperaturi mai sczute.
n ambele cazuri, se obine structuri coerente de bor.
8olosirea =olframului este impus de condiia ca substratul s aib temperatur &nalt de topire "i suficient
rezisten mecanic la temperatura de depunere. Pe de alt parte, =olframul prezint unele inconveniente $
37
densitate mare, reacie intens cu borul "i cost ridicat, motiv pentru care, &n ultima perioad, se &ncearc tot mai
mult &nlocuirea filamentelor , suport =olfram cu filamente de carbon ) <D'*.
8ilamentul% suport este &nclzit electric, fiind curat &ntr%un curent de hidrogen, &nante de a ptrunde &n
camera de depunere. Mercurul asigur contactul electric "i &nchiderea filamentului &n camere. n incinta de
depunere a borului se introduce sub presiune amestecul de gaze reactante. Aup depunere, fibra este depozitat
prin &nf"urare pe un tambur.
n timpul depunerii, borul reacioneaz cu =olframul din stratul su superficial al filamentului%suport,
conduc?nd la apariia unor compu"i )>1<, ><C*.
8ibrele de bor )<D>, <D'*, cu diametrul de .//... 1//\m, au cldura specific de .,9 OE )OgM* ,
conductivitatea termic de 9J>DMO.
Proprieti mecanice ale unor fibre de bor
Tipul $i&rei Den'itatea
g>cm 3
Rezi'ten#a la
rupere
7.a
7odulul de
ela'ticitate
*.a
Rezi'ten#a
Speci$ic)
Rm
7odulul
'peci$ic
<D> ).//* 1,L1 1J//%92// C// ..//%.9// .2/
<D> ).C* 1,22 92//%C1// C// .9//%.L// .27
+1-,1FI5RE 7ETALIE
8ibrele metalice, de"i au proprieti mecanice bune, sunt utilizate &ntr%o mai mic msur datorit densitii lor
mari.
Producerea unor filamente subiri necesit costuri mari. Astfel, cu c?t se mic"oreaz grosimea firului metallic,
cu at?t cre"te costul de producie, deoarece se mresc investiiile &n utila!e.
8ibrele metalice, realizate din oeluri nealiate, oeluri inoxidabile, titan, =olfram s.a, se obin prin procedee
mecanice, electrochimice sau prin extragere din topitur.
Realizarea filamentelor direct din topitur reprezint varianta cea mai buna.
'ircumferina discului de extracie are rolul unei forme de turnare, suprafaa filamentului fiind o replic a
suprafeei discului. Prin urmare, dac se schimb configuraia elementului de extracie se poate controla
seciunea produslui solidificat.
Fungimea filamentului poate fi "i ea reglat prin geometria discului. xistena unei crestturi pe periferie
&ntrerupe continuitatea firului. Aac se dore"te obinerea unor fibre scurte, cu capete acro"are ) necesare pentru
folosirea fibrelor &n materiale compozite* se realizeaz o serie de crestturi echidistante pe zona periferic
frontal discului.
38
Proprietile fibrelor metalice depin de compoziia chimic, de struct, de coninutul de incluziuni "i de
intensitatea procesului de segregare.
n tabel sunt prezentate principalele caracteristici ale unor fibre metalice.
Proprieti ale unor fibre metalice
:ipul fibrei Aiametrul Aensitatea Rezistena la
Rupere
Modulul de
lasticitate
#el ) /,.2R',
/,JR+i, .,2RMn
.// 7,J C/// 1//
2/ 7,J C12/ 1//
#el inoxidabil
).JR 'r, JR Ti,
/,J R Mo
2/ J,1 1.// 11C
b :i ).9R P,
..R 'r, 9 R Al *
.2/ C,L 19// ..G
GG,G2 R > 12 .G,9 9G// C/2
GG,G2 R Mo .2/ ./,9 1.// 9C9
Al .2/ 1,7 .7/ 7/
+1--1ARATERISTII ALE FI5RELOR 7ONORISTALINE
8ibrele constituite dintr%un singur cristal, filiform, numite "i fibre discontinue foarte scurte, au dimensiuni mici
"i proprieti mecanice foarte bune.
'ristale perfecte se consider cele cu grosimea de p?n la .\m, &ns, dac se accept un anumit grad de
imperfeciune, denumirea de monocristale se poate extinde "i la fibrele foarte scurte, cu diametrul de p?n la ./
\m "i chiar mai mare. n ceea ce prive"te lungimea, aceasta este mult mai mare dec?t grosimea, "i, de regul,
este cuprins &n domeniul ./ Y 9// \m.
8ibrele foarte scurte se pot obine din numeroase materiale, cum ar fi $ oxid de aluminiu )Al1#9*, nitrur de
aluminiu )AET*, grafit, carbur de siliciu, nitrur de siliciu )+i9TC*, oxidul de magneziu )Mg#*, metale, s.a.
Ae"i proprietile filamentelor monocristaline le recomand la fabricarea compozitelor pentru domeniul
aerospaial "i industria constructoare de ma"ini, folosirea acestor materiale este limitat de costul ridicat.
Mecanismul cre"terii monocristaline unidirecionale
're"terea monocristalinelor filiforme poate fi iniiat de o dislocaie elicoidal, regener?ndu%se continuu locul
cel mai favorabil de cristalizare, &n care exist numrul cel mai mare de coordinaie. 8orma de filament se explic
39
prin absorbia preferenial a impuritilor pe suprafaa lateral a cristalului, care &mpiedic dezvoltarea &n grosime
a acestuia.
're"terea filiform se poate explica "i &n absena dislocaiilor elicoidale. Astfel, straturile monoatomice se
unesc, form?nd trepte, care, dac sunt circulare, duc la apariia unor cilindri concentrici suprapu"i. 8ilamentele
apar prin nucleaia treptelor, care cresc apoi mai repede pe direciile paralele cu axa monocristalului.
+uprafaa pe care se produce difuzia atomic trebuie s fie mult mai mare &n comparaie cu suprafaa de
cre"tere.
Prin urmare, procesul de cre"tere a filamentelor monocristaline poate fi interpretat &n mod satisfctor pornind
de la o form simpl, fr s fie necesar prezena unor dislocaii elicoidale, lu?nd &n consideraie doar difuzia de
suprafa. Prezena lor ar avea totu"i un rol determinant &n iniierea protuberanelor "i a cre"terii filamentare.
8ilamentele monocristaline se pot obine prin regruparea din faz solid ( din vapori( din topitur( din soluii
omogene prin reacii chimice de descumpunere( din aciunea tensiunilor mecanice sau prin electroliz.
:ehnologiile actuale folosite pentru producerea fibrelor foarte scurte se bazeaz pe procesele de depunere
din stare de vapori "i pe reaciile chimice de descompunere.
're"terea din faz de vapori se face pe v?rful cristalului, care se rsuce"te &n !urul axei, rsucirea fiind
proporional cu suprafaa seciunii transversale. Atomii absorbii pe suprafaa lateral migreaz spre capete,
datorit perfeciunii cristalelor pe feele mari.
Procedee de obinere a unor fibre monocristaline
8ibre monocristaline de carbon
8ilamentele din carbon constituite dintr%un singur crKstal se produc din compu"i organici condensai, av?nd
dou p?n la cinci cicluri benzenice )gudroane petroliere, uleiuri de antracen "i smoal*, cu sulful &ndeprtat.
1
Materialul brut este supus vaporizrii &ntr%o incint meninut la temperature de 9//YC2/o', &n care se afl
un gaz inert "i un gaz reactive care conine oxKgen )oxid de carbon sau bioxid de carbon*. Fa un anumit volum de
material brut, trebuie s existe un anumit raport &ntre gazul inert "i cel reactiv.
Amestecul gazos, la o temperatur cuprins &ntre 7// "i .1//o', se introduce apoi &ntr%un cuptor de reacie.
n urma descompunerii termice din amestecul gazos se obin nuclee de carbon care se depun pe ni"te discuri de
grafit aflate &n interiorul cuptorului. 8ibrele de carbon cresc pe aceste nuclee la temperature de G//Y.1//o'. +e
obin astfel fibre de carbon primare )precursoare*, care constau dintr%un numr mare de microcristale de carbon
orientate sub forma unei foi rsucite, distana dintre microcristale fiind de 9,CJ A.
8ilamentele precursoare sunt supuse apoi unui tratament termic &ntr%un cuptor cu gaz inert, la temperature de
17//Y9///o', &n scopul desf"urrii unui process de grafitizare total.
2
40
8ibra filiform de grafit astfel obinut are aspectul unei foi &nf"urate.
Fa o distan &ntre microcristale de 9,92 A "i la un grad de orientare de GG R se obine o rezisten la rupere
aproape maxim.
n ceea ce prive"te randamentul de producere, acesta este cuprins &ntre 1/ "i 2/ R "i depinde de coninutul
de carbon al materiei prime.
8ibre microcristaline de % Al1#9
'ristalele aciculare )safir* se obin prin diri!area proceselor de oxidare a metalului sau de reducere a oxidului
"i a procesului de schimb de cldur. Ambele procese de natur chimic pot duce la apariia filamentelor
monocristaline de safir.
Astfel, dac un curent de hidrogen cu umiditate mare este trecut peste pulbere de aluminiu, oxid de aluminiu
sau un compus intermetalic al aluminiului, la .9// ... .2//o', &n zona mai rece a cuptorului apar critale aciculare
de safir.
Reaciile chimice care stau la baza acestui proces sunt urmtoarele $
1Al N H1/ 6 Al1# N H1 sau
Al1#9 N 1H1 6 Al1# N 1 H1# "i
9Al1# 6 Al1#9 N CAl.
n funcie de condiiile de transfer termic, se pot obine cristale filiforme, dar "i cristale plate, dendrite sau
pulbere policristalin. 're"terea filiform este avanta!at de prezena dislocaiilor elicoidale.
Modul de cre"tere a acestor cristale aciculare este asemntor cu cel al formrii filamentelor monocristaline
din oxid de beriliu )prin volatilizarea oxidului de beriliu &n prezena vaporilor de ap*, din oxid de =olfram sau din
oxid de magneziu.
V
8ibre monocristaline de carbur de siliciu
Producerea monocristalelor de carbur de siliciu se poate realiza pe diferite ci$
- prin piroliza unor substane organice ) de exemplu, metiltriclorsilan 'h9+i'l9* "i reacia dintre compu"ii volatili
de siliciu cu hidrocarburi )de exemplu, tetraclorura de siliciu cu toluenul*, &ntr%o atmosfer de hidrogen la
temperaturi de .2//...1///o'(
- prin reducerea cu carbon a diferiilor silicai, la temperaturi de .7//....1///o', mecanismul de cre"tere
implic?nd un transfer de mas &n stare de vapori(
- prin piroliza etilenei umede &n tuburi de silice, la .9//o', cristalele form?ndu%se &n urma reaciei dintre silice
"i carbon. n faza iniial, cristalele sunt alctuite din , +ic )hexagonal*, care se transform &n fina" &n ^ ,
+i'(
41
- prin sublimarea carburii de siliciu &n mediu de hidrogen. Aeoarece ma!oritatea vaporilor constau din +i, +i'1
"i +i1', procesul de sublimare este foarte asemntor reaciei 9Al1# 6 Al1#9 N C Al, care se desf"oar la
producerea monocristalelor de ,Al1#9. Reacia care are loc se poate scrie sub o form general, astfel $
+i.NI' 6 +i' N x+..
Fa diametre mai mici de ./ \m, filamentele de carbur de siliciu au seciunea transversal circular.
n cazul unor dimensiuni mai mari ) diametre care dep"esc ./ \m*, filamentele capt o seciune
transversal hexagonal "i prezint disconuiti axiale.
Proprieti
Ain cauza dimensiunilor mici "i a structurii aproape perfecte, filamentele monocristaline au proprieti care
difer, din punct de vedere valoric, &n mic msur, fa de proprietile calculate ale materialului fr defecte.
'?teva caracteristici ale unor fibre foarte scurte sunt prezentate &n tabelul ce urmeaz.
9
.ropriet)#i ale unor $i&re monocri'taline
7aterialul Den'itatea Rezi'ten#a
7a<im) la
Rupere
7odulul de
Ela'ticitate
Temperatura
De topire
C'u&limareD E
*ra$it 1,1 .G,L LJL 9,G2/
Al+O3 C,/ 11,9 C1/ 11JJ
Si 9,1 1.,/ 7// )max* 9///
Si3N2 9,. .C,/ 9J2 11//
AlN 9,9 7,/ 92/ 19//
5eO 9,/ 1C,J .99 1J/9
Fe 7,J .1,L .GL .J/G
Si 1,9 7,L .L9 .LJ9
# proprietate de importan ma!or const &n capacitatea de%a rezista la tendina de deplasare a dislocaiilor,
ceea ce &nseamn posibilitatea utilizrii acestor materiale la temperaturi &nalte "i &n condiii de solicitri
&ndelungate.
8ibrele foarte scurte din safir, de exemplu, &"i mic"oreaz rezistena la rupere, determinat la 12o', cu
aproximativ 2/ R la o temperatur de .1//o'. +%a constatat, de asemenea, c monocristalele de carbur de
siliciu au rezisten la flexiuni sensibil mai mare la .72/o', comparativ cu aceea"i proprietate la 12o'.
8ilamentele din ceramic au proprieti superioare celor metalice, at?t &n ceea ce prive"te rezistena la
rupere, modulul de elasticitate "i rezistena la fisurare, c?t "i &n privina densitii )mai mici* "i a temperaturii de
topire.
3
Florin tefnescu, Gigel Neagu, Alexandrina Mihai, Materialele viitorului se fabric azi, Editura
Didactic i pedagogic, Bucureti, 1996, pg 40.
42
8ibrele foarte scurte )monocristaline* au rezistena la rupere, &n general, mai mare de 7Spa, care este invers
proporional cu grosimea. Prin urmare, la mic"orarea seciunii transversale se diminueaz probabilitatea de
apariie a unor defecte de reea "i rezistena mecanic se mre"te.
n multe cazuri practice, intereseaz mai mult rezistena la deformare sub sarcin dec?t rezistena la rupere.
Qi pentru aceste situaii, filamentele monocristaline prezint interes deosebit. Astfel, modulul de elasitcitate al unui
cristal este o proprietate care depinde de direcia cristalografic pe care este msurat, datorit anizotropiei
cristalului. ste deci posibil s se orienteze filamentele astfel &nc?t direcia de solicitare mecanic s corespund
unui anumit modul de elasticitate.
Palorile mari ale rezistenei la rupere "i ale modulului de elasticitate, dar "i densitatea redus, refractaritatea
&nalt, ineria chimic "i rezistena bun la deformare la temperaturi &nalte fac din fibrele foarte scurte un material
cutat )de"i scump* pentru producerea compozitelor.
5I5LIO*RAFIE A.ITOLUL II
Florin tefnescu, Gigel Neagu, Alexandrina Mihai, Materialele viitorului se
fabric azi, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti, 1996.
http!!ro."cri#d.co$!doc!93746533!%i#ra-de-"tic&a, acce"at 04.07.2012, ora 07 30.
43
A.ITOLUL III
FI5RE DE STILA

31-1Introducere
Principala caracteristic morfologic a sticlei este legat de natura sa amorf. Aceasta se
reflect &n anizotropia optic, electric "i structural a masei de sticl normal, &n spectrul de
difracie cu raze I tipic amorf "i lipsa unui punct &ngust de tranziie &n cazul rcirii de la topitur
spre forma solid sau invers.
'himic, sticla normal este alctuit, &n principal, din silice &mpreun cu diferite cantiti
de oxizi ai altor elemente. +ilicea topit "i cuarul sunt, de fapt, +i#1 pur. Astfel de sticle
monocomponente pot avea regularitate structural sub forma aran!amentului &n reea al atomilor
constituieni, dar ele sunt puin utilizate ca materiale de ramforsare &n cazul matricilor
termoplastice.
44
8ibrele de sticla reprezint cel mai ieftin "i mai rsp?ndit material de ramforsare pentru
polimerii termoplastici, de aceea sunt produse &ntr%o mare varietate de forme. 'ele mai
importante includ$
c 7oving % &mbinare de filamente sau mnunchiuri de fibrecontinui.
c 8arn (cablu-fir) % &mbinare de filamente sau mnunchiuri utilizate &n procesele textile.
Mnunchiurile, de obicei, sunt rsucite.
c 9oven roving % rovinguri esut &ntr%un material.
c Mats % include &mp?slituri confecionate din fibre continui, fibre tiate sau fibre continui foarte
subiri.
c (abrics (esturi) % cabluri asute. ste disponibil o mare varietate de astfel de esturi cu
diferite texturi, mrimi ale fibrelor, numr de fire &n urzeal etc.
8ibrele de sticl manifest un efect real de ramforsare a polimerilor termoplastici,
&mbuntindu%le proprietile mecanice "i optimiz?nd raportul costDperforman. @tilizarea
acestui tip de materiale de armare conduce la obinerea de compozite termoplastice la un pre
mai sczut "i cu caracteristici superioare unor r"ini mult mai scumpe "i mai dificil de obinut.
Ramforsarea cu fibre de sticl este deosebit de atractiv deoarece asigur realizarea
urmtoarelor proprieti
d 7ezisten !nalt "i rigiditate.
@tiliz?nd fibrele de sticl ca materiale de armare se pot proiecta materiale composite
termoplastice care acoper un domeniu larg de proprieti mecanice$ rezisten la traciune,
flexiune "i "oc. n fig. EEE.. se
prezint efectul fibrelor de sticl asupra rezistenei la traciune pentru patru polimeri termoplastici.
8ig. EEE.1 "i EEE.9. evideniaz efectul produs de acela"i material de armare asupra modulului de
flexiune )rigiditii* "i rezistenei la "oc Ezod pentru aceia"i polimeri termoplastici.
45
F*.III.+. E,ec'ul ,b%elo% (e &'cl# a&up%a %ez&'e$!e la '%ac!u$e a u$o% ma'e%ale compoz'e
cu ma'%ce 'e%mopla&'c#
F*.III.2. E,ec'ul ,b%elo% (e &'cl# a&up%a mo(ululu (e ,le-u$e a u$o% ma'e%ale compoz'e
cu ma'%ce 'e%mopla&'c#
46
F*.III.). E,ec'ul ,b%elo% (e &'cl# a&up%a %ez&'e$!e la .oc Izo( /,#%#c%e&'#'u%#0
a u$o% ma'e%ale compoz'e cu ma'%ce 'e%mopla&'c#
d :reutate redus.
Materialele compozite ce conin fibre de sticl au rapoarte rezistenDgreutate mult mai
bune dec?t ma!oritatea polimerilor fr material de umplutur "i dec?t cele mai multe metale.
d (le*ibilitate !n proiectare.
Materialele compozite obinute pot fi prelucrate &n repere de orice form dorit de proiectant ,
simpl sau complex, de dimensiuni reduse sau mari , acoperind un spectru larg de destinaii
practice.
d 6tabilitate dimensional.
Reperele realizate din materiale compozite ramforsate cu fibra de sticl &"i menin forma
chiar &n
cazul unor solicitri mecanice sau de mediu considerabile.
d ;emperatur de !ncovoiere termic mai !nalt.
Polimerii cristalini, &n particular, prezint cre"teri accentuate &n temperatura de
&ncovoiere la cldur )HA:* cu cre"terea procentului de material de ramforsare. n cazul
poliamidei L,L, de exemplu, s%a observat o cre"tere de la 7L la 1L/o' la un adaos de 99R
masice material de ramforsare.
d 7ezisten dilectric !nalt.
47
Materialele compozite termoplastice ramforsate cu fibre de sticl prezint proprieti
electrice remarcabile care sunt deosebit de utile &n realizarea izolaiilor pentru instalaiile de
transport a curentului electric
d 7ezisten la coroziune.
Acest tip de materiale compozite sunt deosebit de rezistente la rugin "i coroziune "i prin
alegerea adecvat a matricii polimerice se poate obine o rezisten deosebit la aproape toate
tipurile de medii chimice.
d Mai puine finisri.
n cazul &n care materialele compozite armate &nlocuiesc pri metalice mai complexe,
culoarea este obinut &n timpul prelucrrii, &n multe cazuri elimin?ndu%se astfel etapele de
vopsire "i asigur?ndu%se o durabilitate mai mare a aspectului estetic exterior.
-Cost moderat al operaiilor de prelucrare.
Materialele termoplastice ramforsate cu fibre de sticl prezint &ns "i unele dezavanta!e "i
limitri
d ;emperaturi de prelucrare !nalte "i presiuni mari de in<ecie.
n mod normal temperaturile de prelucrare sunt cu ..o p?n la 17o' mai ridicate dec?t
&n cazul materialelor neramforsate, iar presiunile de in!ecie cu ./ , C/R mai mari.
d =zura utila<elor de prelucrare.
Abrazivitatea fibrelor "i corozivitatea materialelor de legtur utilizate determin uzura
mai rapid "i mai avansat a ma"inilor de in!ecie "i extruderelor utilizate &n prelucrarea
materialelor compozite cu fibre de sticl
d 7ezisten la "oc mai redus.
Rezistena la "oc )cu cresttur* a materialelor termoplastice la temperatura mediului
ambiant se
reduce prin introducerea fibrelor de armare. @tilizarea !udicioas a modificatorilor de "oc potrivit
ale"i poate, adesea, corecta acest dezavanta!.
d Proprieti anizotrope
Materialele compozite cu fibr de sticl prezint proprieti anizotrope )de exemplu
rezistena la
traciune "i la "oc este mult mai mare pe o direcie paralel direciei de curgere dec?t &n plan
transversal* datorit orientrii fibrelor de sticl &n timpul proceselor de prelucrare. Astfel s%a
observat c rezistena poliamidei L,L "i a polipropilenei armate cu C/R fibre de sticl tiate
prezint valori cu 1G R, respectiv
1LR mai mari &n plan longitudinal )pe direcia de curgere*.
d 7educeri ale transparenei.
Polimerii armai cu fibre de sticl nu mai sunt transpareni ci translucizi.
d (inisare
48
n unele situaii nu se pot obine suprafee &nalt finisate din materiale compozite armate
cu fibre de sticl.
d Costul.
Prin adugarea de fibre de sticl apare tendina de cre"tere a preului fa de materialele
similare neramforsate.
d :reutate specific mai mare.
8ibrele de sticl mresc greutatea specific a materialelor termoplatice.
31+1.rincipii de $a&ricare a $i&relor de 'ticl)
8ibrele de sticl se fabric din silice "i alte adausuri, &n special oxizi, care sunt topite &ntr%
un cuptor la temperaturi ce dep"esc .1L/o'. +ticla topit curge prin filiere "i este tras, pentru
cele mai multe aplicaii, la diametre cuprinse &ntre ./ "i .9 Xm. Emediat sub buc"ele de ghidare,
pe filamente se aplic un strat organic de tratare cu rol "i de cre"tere a adeziunii. Acest strat
organic de acoperire conine ageni care asigur prote!area filamentelor de sticl &n timpul
operaiilor ulterioare de prelucrare precum "i ageni cu rol asigurarea condiiilor de legare a sticlei
&n sistemul polimeric. Aup adugarea acestei compoziii filamentele sunt reunite &n fire )cabluri*
care, &n general conin &ntre 1// "i 1/// de filamente. n cursul etapelor urmtoare de prelucrare
un numr mare de fire pot fi bobinate &mpreun &ntr%un ]roving- continuu. 8irele)cablurile* de sticl
pot fi tiate la dimensiuni mici obin?ndu%se astfel fibrelescurte sau trecute printr%o moar cu
ciocane pentru a forma fibrele de sticl foarte scurte )mcinate*, fiecare din aceste produse
av?nd destinaie precis pentru obinerea anumitor tipuri de materiale composite. Proprietile
finale ale materialelor compozite sunt, &n special, afectate de o serie de caracteristici ale fibrelor
de sticl. Acestea includ tipul de sticl utilizat, forma, lungimea "i diametrul fibrelor, cantitatea de
material de ramforsare folosit, modul de aran!are a fibrelor &n matricea polimeric, "i tipul de
tratament de suprafa aplicat fibrelor. vident "i polimerul utilizat reprezint un factor cheie &n
determinarea proprietilor chimice, mecanice,electrice precum "i a aspectului final al materialului
compozit.
Ae observat c &n funcie de natura procesului de &nglobare a lor &n materialul compozit "i
de natura procesului de prelucrare a acestuia, fibrele de sticl vor prezenta lungimi diferite de
cele iniiale, prezent?ndu%se, &n general, ca un amestec de fibre de diferite dimensiuni.
Productorii de compounduri pe baz de polimeri termoplastici "i fibre de sticl utilizeaz,
mai ales fibrele scurte sau cele mcinate. :otu"i "i rovingurile continui pot fi folosite la
alimentarea extruderelor. Ae"i nu s%au raportat deosebiri semnificative &n proprietile mecanice
ale materialelor
compozite rezultate utiliz?nd aceste dou categorii de fibre de sticl. 8ibrele scurte s%au dovedit
mai potrivite pentru echipamentele de extrudere convenionale.
49
8ibrele scurte sunt disponibile la lungimi diferite variind &ntre .DJ "i 1in. 8ibrele cu
dimensiunile cele mai reduse )&ntre .DJ "i e in.* sunt cele mai indicate pentru formarea prin
in!ecie. 8ibrele mai lungi sunt utilizate mai ales &n cazul r"inilor termoreactive pentru formarea
prin presare "i transfer.
Ae"i, a"a cum am mai amintit, &n cursul operaiilor de prelucrare lungimea iniial a fibrelor este
afectat, se depun eforturi susinute pentru ca aceast reducere s fie diminuat pentru a se
obine o &mbuntire c?t mai eficient a proprietilor materialului compozit. +%a remarcat c
lungimea optim a fibrelor de sticl este cuprins &ntre . , 1 mm )/,/C , /,/J in.*. 'u alte cuvinte
fibrele trebuie s aib un raport dimensional )lungime la diametru* cuprins &ntre 2/ "i .// pentru a
fi utile ca material de ramforsare. ficiena ramforsrii cu fibre de sticl este de 2/R la un raport
dimensional de 2/ "i aproximativ J/R pentru un raport de .//.
'antitatea de fibre de sticl utilizate determin gradul &n care proprietile materialului
compozit sunt modificate &ntre limitele reprezentate de cele ale polimerului de baz "i cele ale
fibrelor. 'antitatea medie de fibre de sticl utilizat &n materialele termoplastice este de
aproximativ 12 R masice. Ae"i rezistena materialului compozit cre"te cu cre"terea coninutului
de fibre de sticl, la valori de aproape 9/R se observ o aplatizare a acestei curbe de variaie.
Mai mult, la coninuturi mari de fibr de sticl scade viteza de curgere a materialului "i
prelucrarea devine mai dificil.
Modul &n care fibrele de sticl sunt poziionate sau orientate &n matricea termoplastic va
determina direcia "i valoarea rezistenei materialului compozit. Au fost semnalate trei tipuri
principale de orientri$
d =nidirecional. :oate fibrele sunt dispuse dup aceea"i direcie. Acest tip de aran!ament
asigur cea mai mare rezisten pe direcia fibrelor "i permite un coninut de p?n la J/R
material de armare.
d >idirecional. @nele fibre sunt poziionate la un anumit unghi fa de celelalte a"a cum
se &nt?lnesc &n esturi. +e asigur rezistene diferite pe fiecare direcie de orientare a
fibrelor.'oninutul de material de armare poate fi p?n la 72R.
d Multidirecional. 8ibrele pot fi dispuse &n toate direciile,materialul compozit prezent?nd
valori aproximativ egale ale rezistenei pe toate aceste direcii. Acest tip de aran!ament permite
un coninut de fibre scurte sau mcinate cuprins &ntre ./R "i 2/R.
Relaia dintre cantitatea de material de armare "i modul de aran!are a fibrelor este
evident. 'u c?t fibrele sunt orientate dup mai puine direcii, cu at?t coninutul posibil de
material de ramforsare este mai mare "i rezistena materialului compozit pe direcia de orientare
a fibrelor va fi mai mare. 'u c?t aran!amentul este mai arbitrar, cu at?t va fi mai redus cantitatea
de material de ramforsare ce poate fi folosit "i, corespunztor, va fi mai mic "i rezistena
materialului compozit.
50
8igura EEE.2 ilustreaz modul &n care rezistena materialului compozit este afectat de coninutul
de fibre de sticl, precum "i de modul de orientare a acestora.
F*.III.1. Moduri de aran<are a fibrelor de sticl !n materialul compozit
n cursul procesului de fabricare a materialelor compozite ramforsate cu fibre de sticl s%a
constatat c adeziunea dintre matricea polimeric "i materialul de umplutur poate fi &mbuntit
prin tratarea suprafeei fibrei de sticl cu un agent de cuplare. n afar de &mbuntirea adeziunii
"i
51
cre"terea rezistentei compozitului, utilizarea agenilor de cuplare conduce "i la reducerea
absorbiei de ap &n material. +%a demonstrat c cei mai eficieni ageni de cuplare sunt compu"ii
silanici.
xist trei categorii principale de compoziii de tratare a fibrelor de sticl utilizate ca
material de ramforsare$
d ?geni de cuplare. #rganosilanii asigur adeziunea maxim &ntre suprafaa sticlei "i
matricea polimeric. # adeziune c?t mai bun este necesar pentru a permite transferul efectiv al
solicitrilor ctre fibre, mecanism ce confer, de fapt, &ntreaga rezisten a materialului compozit.
d ?coperiri sub form de filme. Aceste materiale polimerice prote!eaz fibrele de
deteriorrile ce le pot afecta &n timpul manipulrii "i prelucrrii.
d ?ditivi pentru u"urarea prelucrrii. Aceste adaosuri permit manipularea, transportul,
dozarea "i amestecarea u"oar a fibrelor de sticl.
# astfel de compoziie poate conine, de asemenea "i ageni deantistatizare. 'ompoziia
de tratare se adaug &n cantiti ce variaz &ntre /,9Rb "i .R.
3131 O7.O=ITE TEFTILE
n conformitate cu nevoile mereu crescnde de materii prime si cu
preocuparile de reducere a preturilor de cost, acest proiect este orientat spre
dezvoltarea i validarea modelelor unifcate pentru descrierea comportrii
mecanice i n medii agresive a compozitelor ntrite cu o diversitate de textile.
Compozitele textile descriu o categorie mare de materiale folosite pentru
aplicaii importante ntr-un numr mare de sectoare industriale. aterialele
compozite textile au fost folosite din anul !"#$ ca plci interioare %i exterioare %i
la elemente din industria automo&ilului %i aviaiei %i reprezint o &un alternativ
pentru aplicaiile din metal %i lemn. 'stzi ele sunt tot mai mult utilizate n ramuri
ale industriei ca( industria aerospaial, de marin, de aprare, transport pe
uscat, construcii %i n sectoare de putere, uz gospodaresc, carcase de aparate
electronice, caroserii i ec)ipamente agricole, la construc*ia vagoanelor etc,
datorit performan*elor deose&ite pe care le au materialele compozite
+rezisten*, rigiditate, izolare termic i fonic etc.,.
Compozitele textile sunt compuse din ntrituri textile +f&re, fre sau
sisteme esute care pot f %i din fre metalice, com&inate cu matrice de legtur
+de o&icei din materiale plastice,. -ermenul de textile este
utilizat pentru a descrie o structur ntreesuta constnd flamente %i fre,naturale
52
sau sintetice %i cele mai multe produse derivate din ele. -extilele pot f produse
ntr-o mare cantitate la un pre de cost accepta&il folosind te)nici de fa&ricare
automate %i moderne. .olosirea direct a f&relor sau frelor poate f mai ieftin
exprimat n raport de costul materialelor, dar materialele sunt difcil de mnuit
%i modelat n forme complexe.
aterialele textile includ fre toarse, frng)ii, funii i mpletituri/ structuri
*esute, tricotate i ne*esute/ ciorapi, ncl*minte tricotat i m&rcminte/
textile de uz casnic, amena0ri i tapi*erii textile /carpete i covoare/ textile
industriale, textile geote)nice i textile medicale.
'ceste exemple introduc trei noiuni importante. 1rima menioneaz c textilele
sunt materiale
f&roase. 2 f&r este ca materie prim n general caracterizat prin 3exi&ilitate,
fnee %i un raport mare dintre lungime si grosime. 4iametrul f&relor utilizate n
ranforsri textile pentru compozite +sticl, car&on,aramida polipropilena, etc.,
variaz de la #.# 5m la #$ 5m. .i&rele sunt asam&late n fre %i apoi n textile.
' doua noiune se refer la gruparea f&relor la nivel microscopic,
mezoscopic %i macroscopic. .iecare nivel este caracterizat de ctre o lungime
caracteristic, $,$! mm pentru diametrele f&relor, $,# 6 !$ mm pentru
diametrele frelor %i a celulelor unitate care se repet %i ! 6 !$ m %i mai mult
textile %i structuri textile. .iecare sunt caracterizate dimensional, astfel frele sunt
admise unidimensionale, esturile sunt &i %i tridimensionale, iar prin organizare
structural unde f&rele sunt rsucite n fre iar frele esute n textile.
-extilele pot f considerate materiale structurate. 1e un anumit nivel de
ierar)izare, o&iectul textile poate f considerat ca o entitate %i se poate face
a&stracie de structura intern. 7n fr poate f considerat ca &ar 3exi&il iar o
estur ca o mem&ran.
4iversitatea te)nologiilor textile implic o diversitate de structuri textile
posi&ile. .igura ! prezint cteva dintre cele mai rspndite structuri textile .
2 structura tesuta este produsa prin intercalarea frelor de &atatura si de
urzeala. 8a este
caracterizata prin densitate liniara a frelor de urzeala si de &atatura, un model
de tesatura, un numar de fre de urzeal pe unitatea de l*ime P9a, un numr de
fre pe unitatea de lungime ncretirea:ondularea frului de urzeal i a frului de
&ttur i densitatea de suprafa*.
53
ecanica compozitelor structural textile poate f studiat mai &ine prin a
lua descrierea organizrii ierar)ice ale lor. 4e o&icei exist patru nivele n
procesul de fa&ricare a compozitelor textile .i&ra ; fr ; tesatura ; compozit
'legerea f&relor reprezint primul nivel n fa&ricarea compozitelor textile.
1entru a rezista la foarte mari n aplicatii structurale, produsele din compozitele
structural textile tre&uie sa fe fcute din f&re cu modul mare, de exemplu f&re
din graft, ceramic sau o*el.
'l doilea pas al procesului de fa&ricare const n gruparea f&relor +sau
flamentele, ntr-un
ansam&lu liniar s formeze un fr de &az avnd caracteristici textile. <rupul de
f&re este impregnat n
rin +pentru *esturi ne)i&ride, rina este aceeasi pentru toate frele de &aza
i de o&icei aceleai pentru preform, iar forma tu&ular care rezult este numit
fr.
'l treilea pas n procesul de fa&ricare al materialelor compozite structural
textile se compune din legatura i interteserea frelor mpreuna pentru a produce
o pnz ntins cu un model specifc. -ipurile de *esturi sunt caracteristice prin
orientarea frelor folosite i prin metode de construc*ie diferite utilizate s *in
frele mpreun. 1eriodicitatea modelului care ntr-o *estur textil poate f
folosit de o&icei pentru a izola o celula unitar mic care este sufcient pentru a
descrie ar)itectura
*esturii. Cele patru categorii de structuri fa&ricate sunt( *estura, tricotat,
mpletitura i ne*esuta, descrise n fgura !. n fgura !, pe prima linie este
reprezentat geometria lor iar pe a doua linie modelul de celule.
=estura -ricota0 mpletitura netesut
.ig.!
54
1entru a nelege comportarea mecanic a textilelor n procesul de
formare %i consolidare este
necesar s fe dezvoltate o serie de metode de testare care includ traciunea,
forfecarea, ncovoierea,
compresiunea %i frecarea. 'ceste metode au fost dezvoltate pentru a o&ine date
ale materialului pentru
simularea procesului de fa&ricare.
' patra etapa a procesului de fa&ricare a compozitelor structural textile
consta n a ansam&la cteva straturi de *esturi la fel ca la laminate. 1reforma
uscat de *estur nerigidizata este apoi mulat la forma fnal i ulterior este
turnat materialul matrice.
n concluzie, compozitele structural textile ofer un domeniu larg de
forme, ar)itecturi i procese de fa&ricare. >a alegerea dintre compozitele textile
i laminatele &and conven*ionale, tre&uie urmrite avanta0ele i dezavanta0ele
fecrei op*iuni exprimate n greutate, performante i uurin*a de fa&ricare i
costul de fa&rica*ie.1entru a 0ustifca utilizarea materialelor compozite textile i
pentru ca propriet*ile lor mecanice sunt considerate prin parametrii i
propriet*i microscopice este nevoie analiza acestor materiale la acest nivel.
-otui, compozitele textile con*in forme i ar)itecturi foarte complicate unde
dou sau mai multe fre se m&in una cu alta. 'stfel, complexitatea acestor
structuri ar putea f prins numai de modelele foarte rafnate.
1rin urmare numeroase te)nici analitice i numerice au fost folosite pentru
a sta&ili propriet*ile de rigiditate ale compozitelor *esute i mpletite, dar exist
numai cteva modele constitutive care sta&ilesc rezisten*a compozitelor textile
pentru o geometrie *esut specifc.
4e asemenea, o caracteristic important a compozitelor textile este
comportarea neliniar ce o prezint la forfecare. Cele mai multe te)nici de
analiz pentru a modela propagarea deteriorrii i rezisten*a compozitelor textile
au fost fcute pe &aza unor ipoteze simplifcatoare privind ar)itectura acestora i
nu au *inut seama de geometria i neliniarit*ile materialului.
7n progres semnifcativ a fost fcut n ultimii ani n estimarea proprietilor
macroscopice +astfel
c rigiditatea, tendine de dilatare termic %i permia&ilitate, ale materialelor
compozite textile ?'!@.
55
8lementele de volum reprezentative ca celulele unitare repeta&ile sunt
identifcate %i analizate la microscop sau nivel mezoscopic pe considerente
geometrice sau energetice.
n aceast terminologie, analiza microscopic se refer la proprieti ale
mnunc)iul de f&re omogenizat ncon0urat de r%in n timp ce analiza
macroscopic se refer la proprietile compozitelor esute omogene. -otu%i,
exemplele tipice sunt gsite rar in mecanica macroscopic a laminatelor esute
omogene. n practica inginereasc, un strat esut este adesea simulat de ctre
patru sau mai multe straturi cu proprieti unidimensionale, ncercnd s se
realizeze o aproximare apropiat de rigiditatea de mem&ran fr a introduce
deviaii severe de la rigiditatea de ncovoiere adevrat. .i&rele de urzeal %i
de &ttur vor cunoa%te tensiuni n f&re diferite %i varia&ile n timpul procesului
de esere. 'ceasta conduce cu u%urin la diferene n distri&uia f&relor %i
geometria mnunc)iului +seciune transversal %i ondulaie,,cauznd
proprietile esturii s difere n cele dou direcii. Adeal o estur simetric are
c)iar aceea%i densitate a f&rei %i aceea%i geometrie a mnunc)iului n direcia
urzelei %i &tturii. 'cesta este realizat aproape n esturile de calitate &une.
Besturile pot f simetrice n raport cu planul lor median +astfel ca pnza sau CxC
%i DxDestur diagonal, sau nesimetric +astfel c #Esatin sau Fx! estur
diagonal,.
Compozitele cu un singur strat de clas recent au o matrice nenul %i pot
realiza cur&uri semnifcative induse termic.

Fig. 2. Reprezentarea schematic a patru arhitecturi de esturi biaxiale
, distingndu-se
direciile de urzeal i de bttur. Firele netransparente includ celule
unitare care se repeta

>aminatele cu a%ezare simetric a esturii esute ortogonal nu va arta
aceste efecte particulare de cuplare ntre forfecare %i ntindere pe o parte %i
56
ncovoiere pe de alt parte. 'vnd ace%ti termeni de cuplaren acest mod,
aceea%i a&ordare a mediei tensiunii %i deformaiei poate f folosit u%or pentru a
se gsi expresiile de form apropiate pentru constantele inginere%ti ale
laminatului tridimensional ec)ivalent. 4e asemenea, esturile esute sunt
folosite n a%ezri cvasi izotrope simetrice pentru a exclude efectele cuplrilor
nea%teptate. 8xpresii de model apropiate vor f derivate pentru constante
inginere%ti rezultate ale laminatelor laminate cvasi izotrope ale esturii esute
stratifcate exprimate n funcie de proprietile straturilor principale ale lor.


3.4.!"R#$# %R&!'#$( )('"R* %+"#'(R(! $%)%,#"(-%R
8aza continua a unui material compozit, &n care sunt &nglobate fibrele, este numita faza
matrice. Matricea actioneaza ca un liant si leaga fibrele &n pozitia dorita, d?nd integritatea
structurala a materialului compozit.
Printre cele mai frecvent utilizate materiale &n faza matrice se pot enumera
.. Polimeri termoplastici(
1. Polimeri termorigizi$ poliesteri, rasini epoxidice, rasini fenolice, poliimide(
9. 'eramica si sticla(
C. 'arbonul(
2. Metale$ aluminiu, magneziu, titan
@n esenta, polimerii sunt compusi organici formati din carbon si &idrogen, care pot fi
obtinuti fiecare din natura sau prin sinteza de molecule organice !n laboratoare.
@n polimer se defineste ca fiind un lant lung de molecule av?nd una sau mai multe unitati
de molecule )monomeri* care se repeta, legate &mpreuna prin puternice legaturi covalente.
@n material plastic sau polimeric este o colectie formata dintr%un mare numar de
molecule polimer cu structura chimica similara, dar nu neaparat de aceeasi lungime.
:ermenul de polimerizare se refera la o reactie chimica sau de &ntarire, care conduce la
formarea unui compozit &n prezenta fibrelor.
Polimerul poate fi &n stare solida sau lichida, dar matricea este polimerul &ntarit.
Matricele nu au o contributie semnificativa la rezistenta compozitului )cu exceptia participarii la
transferul interlaminar sau &n plan al fortei*, astfel ca cea mai mare parte a fortei este preluata de
fibre, matricea particip?nd la transferul fortei &ntre fibre si la protectia fibrelor fata de factorii de
mediu.
Materialele polimerice, care dupa &ntarire sunt considerate matrice, pot fi clasificate &n doua
categorii, dupa reactia lor la &ncalzire si la racire$ termoplastice si termorigide.
57
'ea mai importanta diferenta dintre polimerii termorigizi si polimerii termoplastici este
comportarea lor la caldura si presiune. Matricile polimerice termorigide sunt sensibile higrotermic
si se pot degrada la temperaturi moderat &nalte )7/f%J/f' &n prezenta apei* prin absorbtia de
umiditate. # crestere a temperaturii conduce la &nmuierea graduala a materialului matricii polimer
C
p?na la un anumit punct, indic?nd o tranzitie de la o comportare sticloasa la o comportare de
cauciuc. :emperatura la care apare aceasta trecere se numeste temperatura de
tranzitie la sticla, :g, care descreste &n prezenta umiditatii )fig.1.9*.
Fig1+131 Variatia rigiditatii cu temperatura pentru un polimer tipic indicGnd temperatura de
tranzitie la 'ticla% Tg CTg, H Tg Cu'catDI TgJ H Tg CumedDD

# crestere a temperaturii dincolo de acest punct de tranzitie face ca polimerul sa sufere o
tranzitie rapida de la comportarea de sticla la comportarea de cauciuc. 'a urmare, proprietatile
dominante ale matricei )rezistenta si rigiditatea la forfecare* se reduc si materialul devine prea
moale pentru utilizare ca material structural.
4
58
Ae o mare importanta este si faptul ca polimerul sufera o tranzitie de la comportare
ductila la comportare fragila prin racire. Aceste schimbari higrotermice )dilatari si contractii*
altereaza distributia de tensiuni si deformatii din compozit.
Polimerii termoplastici sunt compusi organici, care apar &n forma granulara si constau din
molecule liniare, care nu sunt interconectate prin legaturi chimice .
n schimb, ele sunt legate prin valen e secundare slabe )for e intermoleculare* cum sunt
legturile van der >aals i valen e de hidrogen. Ace ti polimeri se topesc la &nclzire i iau forma
de r ina.
'u aplicare de caldur i presiune, moleculele lor pot fi mi cate &ntr%o nou pozi ie, &n
care vor ]&nghe a- c?nd sunt rcite. Aceast proprietate chimic permite r inii s fie reformat
c?nd este &nclzit. @n polimer termoplastic formeaz un solid amorf )necristalin* sau par ial
cristalin. Acest proces poate fi repetat de c?teva ori, dar materialul se degradeaz lent i devine
tot mai fragil cu aplicarea fiecrui ciclu termic suplimentar.
Aup solidificarea indus de reducerea temperaturii este observat o descre tere
gradual a volumului specific la termoplasticele necristaline. Sradul de cristalinitate a materialelor
termoplastice afecteaz rezisten a la trac iune, aceasta cresc?nd odat cu cre terea gradului de
cristalinitate. Propriet ile mecanice ale termoplasticelor se degradeaz la repetarea ciclurilor de
&ncalzire si rcire. 'u toate acestea, ele asigur o mai bun rezisten la impact i un nivel mai
ridicat de absorb ie dec?t termorigidele.
Printre polimerii termoplastici disponibili comercial se numr$ acrilonitrit butadien
stiren )A<+*, polivinil clorid )PP'*, polieter eter Oetona )PM*, acetali, acrilici, fluoropolimeri,
policarbona i, polietilene, polipropilene, polisulfona i.
3141.olimeri termorigizi
Polimerii termorigizi constituie clasa de polimeri cea mai utilizat ca material de
matrice pentru compozitele armate cu fibre. i sunt cunoscu i ca rini epo*idice sau, simplu,
rini, av?nd ini ial forma lichid )mai rar form solid*. Materialele utilizate &n polimerizarea
acestor polimeri sunt chimicale cu greutate molecular i v?scozitate redus, ale cror molecule
se leag &mpreun form?nd o structur de re ea tridimensional. #dat formate aceste legaturi &n
timpul &ntririi, r ina nu mai poate fi topit i reformat prin cldur i presiune, aceasta fiind o
transformare chimic ireversibil.
Polimerii termorigizi se utilizeaz &n producerea materialelor compozite deoarece$
% realizeaz o mai bun aderen &ntre fibre i matrice cu &ncleiere compatibil(
% &n prezen a unui catalizator au abilitatea de &ntrire la temperatura camerei(
% rezisten a bun la curgere lent )flua!*.
59
Principalele r ini termorigide disponibile comercial sunt cele poliesterice, vinilesterice i
epoxidice. n cantit i mai reduse sunt utilizate r ini acrilice, fenolice, poliuretanice,melamine,
silicoane i poliimide.
31:1.OLIESTERI AR7A I U FI5R DE STIL
# aplicaie important a reaciei de polimerizare este obinerea produselor din r"ini
poliesterice armate cu fibr de sticl.
Materialele prime de baz sunt$
Impregnantul , monomerul nesaturat &n soluie de stiren( acesta poate fi un produs
de condensare &ntre un acid dibazic )de exp. acizii ftalici$
ortoftalic, izoftalic sau tereftalic* "i un dihidroxialcool cu legturi
nesaturate &n caten(
% peroxidul )de benzoil, de metil%etil ceton, etc.* cu rol de
catalizator(
%sruri de cobalt &n stiren cu rol de accelerator
Arm)tura / fibr de sticl sub form de fire )&n bolim* esturi sau &mp?slituri
)stratimat*
Reacia decurge decurge prin mecanism radicalic "i poatefi reprezentat schematic
astfel$
ETEVER

'LH2'## g#'#'LH2 1'LH2'### ruperea legturii peroxidice
instabil "i formarea de radicali liberi
R. % 'H 6 'H , '## % % '## , 'H 6 'H , R.N 'LH2'##
R1
R. , 'H , 'H , '## % % '## , 'H 6 'H , R.
'##'LH2 R1
atacul dublei legturi cu formare de radicali monomer.
60
PR#PASAR
R. , 'H , 'H , R1 N R., 'H 6 'H , '## % %'##%'H6'H, R.
'##'LH2
R. , 'H , 'H , '##% % '## , 'H 6 'H , R.
R1 , 'H R1
R. , 'H , '##'LH2
T:RR@PR
1 R. , 'H , 'H , R1
R1 , 'H

R. , 'H , '##'LH2
R1 R1
R. , 'H , 'H , 'H , 'H , R. unirea a doi radicali
R1 , 'H 'H , R1 liberi
R. , 'H , '##'LH2 'H , R.
'##'LH2
+e realizeat astfel reticularea cu formarea de lanuri macromoleculare tridimensionale.
Produsele din PA8+ se pot realiza manual sau folosind matrie de presare, prin depunere
de straturi de fibr de sticl "i impregnarea lor seccesiv cu r"in poliesteric. Fa &ncheierea
reaciei de polimerizare, acest stratificat copiaz forma matriei pe care a fost depus iniial.
Produsele din PA8+ prezint unele caliti net superioare materialelor tradioinale, care
le%au impus mai &nt?i &n industria chimic )deosebit de rezistente la coroziune prin alegerea
adecvat a r"inii de impregnare* "i ulterior &n multe alte domenii )construcii, transporturi,
industria electronic, bunuri de larg consum*.
Aintre caliti amintim$
% rezisten la coroziune
61
% raport proprieti fizico%mecanice D greutate comparabil cu al metalului
% manevrabilitate, monta! facil
% densitate redus fa de metal
% gam larg de forme "i culori
Ain PA8+ se realizeaz &n mod frecvent$
% utila!e pentru industria chimic, rezervoare stocare ageni corozivi, pompe "i conducte de
vehiculare, cuve de galvanizare, filtre ionice, turnuri de rcire.
% pale de ventilator pentru turnuri de rcire cu diametre de p?n la .9 m.
% rezervoare "i conducte de ap potabil, conducte de canalizare.
%elemente folosite &n construcii$ plci plane "i ondulate, corniere, perei de ornament,
luminatoare.
% bunuri de larg consum$ czi baie, chiuvete, bazine de >', scaune stadion, tarabe, choi"cori,
bnci, mese grdin.
% schiuri, boburi, ambarcAiuni.
% repere pentru transporturi$ caroserii auto, elemente interioare la vagoane de cale ferat,
tramvaie.
62
5I5LIO*RAFIE A.ITOLUL 3
http!!o$icro'.ch.tuia"i.ro!(i'or!$at$ip!pd)!*+,.pd), acce"at 05.07.2012.
http!!---.ce.tuia"i.ro!(.ra#ie!re/2008 acce"at i' 06.07.2012.
63